Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în Cameră, pentru a începe "Ora ministrului". Doamna ministru Plumb a ajuns. Îmi cer scuze pentru întârziere. Dezbaterea în Grupul parlamentar al PSD a durat mai mult decât ar fi trebuit. Bun. O să vă rog să vă înscrieţi câte un coleg de fiecare grup parlamentar pe această listă.

Doamna Boghicevici, da? Ca de obicei. De la PSD, cine? De la UDMR, pardon, scuzaţi-mă! De la noi, domnul Iordache... de la noi, de la PSD, scuzaţi-mă! De la noi, de la Cameră... De la ALDE? Nimic. PDR, nu? Grupul, domnul Fenechiu.

Declar deschisă şedinţa de astăzi. Aveţi distribuite, conform art.94 din regulament, programul de lucru - 19-25 octombrie, lista rapoartelor depuse 13-19 octombrie, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

153 de parlamentari au semnat prezenţa.

Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care trebuie să primească avize de la comisii.

Suntem la "Ora Guvernului".

Grupul parlamentar al PNL a solicitat tema "Proiectul legislativ de modificare a Codului muncii; opinia Guvernului României".

Din partea Guvernului, mulţumim doamnei ministru Rovana Plumb, prezentă aici, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Desfăşurarea "Orei Guvernului" o ştiţi foarte bine.

Pentru sesiunea când avem un ministru, şi nu primul-ministru, reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea prezintă în 5 minute dezbaterea. Doamna Boghicevici, am înţeles că va prezenta. Guvernul va răspunde 5 minute, după care Grupul parlamentar PNL va avea un punctul de vedere şi fiecare grup parlamentar are câte 3 minute. La final, doamna ministru mai are 5 minute pentru a răspunde.

Regulamentul Camerei dă dreptul şi deputaţilor neafiliaţi ca, într-un minut, să-şi exprime punctul de vedere.

Doamna deputat Claudia Boghicevici, fost ministru al muncii. Doamnă deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos, 5 minute pentru a prezenta tema. Sărut-mâna.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

Dragi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a solicitat organizarea acestei dezbateri politice cu tema "Proiectul legislativ de modificare a Codului muncii - opinia Guvernului României" şi am solicitat prezenţa doamnei ministru Rovana Plumb, în temeiul art.205 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că avem astăzi posibilitatea să discutăm în plenul Camerei Deputaţilor despre un subiect care va afecta milioane de români şi sper să obţinem de la dumneavoastră, doamnă ministru, răspunsuri la aspectele pe care noi le vom expune.

Aşa cum ştiţi, Senatul a adoptat tacit Proiectul nr. 577/2015, un proiect legislativ iniţiat de Blocul Naţional Sindical şi susţinut de semnăturile a 134.160 de cetăţeni, care modifică substanţial Codul muncii, fără ca actualul Guvern să aibă un punct de vedere sau o reacţie pe o temă cu impact asupra ocupării forţei de muncă şi competitivităţii economiei în România.

În opinia noastă, fie este o atitudine laşă a Guvernului, fie este o atitudine duplicitară, care vizează ascunderea altor probleme mult mai grave.

Stimaţi colegi,

Prevederile din propunerea legislativă vizează: contractele de muncă pe perioadă nedeterminată, recuperarea doar în instanţă a prejudiciului cauzat de salariat, interzicerea utilizării neîndeplinirii obiectivelor de performanţă, ca un criteriu pentru concediere, precum şi rigidizarea posibilităţii de modificare a contractelor individuale de muncă. Aceste prevederi pot genera efecte negative pe piaţa muncii.

De asemenea, posibilitatea înregistrării contractelor de muncă în 10 zile în REVISAL deschide calea încurajării muncii la negru. Revenirea la vechile prevederi privind pensionarea, prin care angajatorul să trimită actele la Casa de Pensii cu 60 de zile înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, iar angajatul să beneficieze de salariu până primeşte decizia de pensionare este, de asemenea, o prevedere neavenită. Această prevedere ar însemna de fapt ca angajatul să beneficieze şi de pensie, şi de salariu pe aceeaşi perioadă, întrucât pensia se acordă de la data depunerii cererii.

Revenirea la contractele colective de muncă la nivel naţinal şi vrem să aflăm ferm poziţia dumneavoastră referitoare la acest subiect, obligativitatea constituirii sindicatelor la angajatorii cu mai mult de 20 de angajaţi, stabilirea unui număr de ore de care să beneficieze reprezentanţi ai sindicatelor pentru activitatea sindicală sunt prevederi care, în opinia marilor angajatori, au efect defavorabil şi rigidizează piaţa muncii.

Aspectele legate de salarizare, munca la domiciliu, telemunca, concediul de odihnă sunt prevederi care, în opinia noastră, pot constitui negocieri tripartite, cu implicarea sindicatelor şi patronatelor.

Având în vedere faptul că rata de ocupare în România este în stagnare şi că în 5 ani de zile trebuie să ajungem la un procent de 70%, PNL consideră că cea mai importantă măsură în domeniul muncii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului muncii introduce o serie de beneficii pentru angajaţi, urmărind să le securizeze acestora locurile de muncă, însă există riscul să se aducă, de fapt, efecte negative prin rigidizarea pieţei muncii şi încurajarea muncii la negru.

România are nevoie de o piaţă a muncii flexibilă, dar care să asigure, în acelaşi timp, venituri şi condiţii de muncă decente pentru angajaţi. Competitivitatea economică a ţării noastre depinde de modul în care politicile în domeniul ocupării forţei de muncă vor găsi un echilibru între drepturile şi obligaţiile angajatului şi ale angajatorului.

De aceea, aşteptăm din partea dumneavoastră, doamna ministru Rovana Plumb, să ne prezentaţi poziţia Guvernului asupra tuturor acestor modificări, care se află acum pe masa Parlamentului. Să ne spuneţi clar dacă veţi susţine acest proiect legislativ şi dacă ne puteţi prezenta un studiu de impact, prin care să vă fundamentaţi poziţia Guvernului asupra acestui proiect legislativ.

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu putem lua decizii care afectează milioane de angajaţi şi mii de firme, fără a avea studii de impact şi fără a avea evaluări clare din partea Executivului.

Eu vă mulţumesc şi aştept un răspuns la solicitările noastre.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

O invit în continuare pe doamna ministru Rovana Plumb. Aveţi 5 minute, doamnă ministru. Vă rog.

Doamna Rovana Plumb (ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi.

Mulţumesc pentru invitaţia de a transmite astăzi opinia Guvernului în ceea ce priveşte această iniţiativă cetăţenească, care este un demers normal, democratic şi perfect legitim.

Este important să avem o legislaţie a muncii care, desigur, să apere atât drepturile angajaţilor, cât şi pe cele ale angajatorilor, dar să fie, în acelaşi timp, în acord cu angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană, cât şi la nivel internaţional.

Legislaţia muncii este fundamentală pentru o bună funcţionare a relaţiei dintre angajat şi angajator, dar şi dintre angajaţi, angajatori şi instituţiile publice, iar obiectivul Guvernului este să aibă un dialog permanent cu toate părţile - sindicate, patronate şi societate civilă.

Suntem un Guvern care respectă drepturile angajaţilor şi care înţelege nevoia existenţei unui mediu de afaceri puternic, a unor investiţii care să conducă la crearea de locuri de muncă. Doar cu o economie puternică vom reuşi să creăm prosperitatea pentru români.

Iniţiativa legislativă cetăţenească trebuie tratată cu toată seriozitatea, pentru că un Cod al muncii înseamnă o lege fundamentală care stabileşte principiile şi reglementează raporturile de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.

De aceea, consider că orice modificare importantă a acestei legi fundamentale trebuie făcută într-o formulă amplă, din care să facă parte Legislativul, Executivul, sindicatele, patronatele, precum şi toţi cei interesaţi de subiect.

Grija faţă de salariaţi, faţă de condiţiile de muncă ale acestora, faţă de drepturile lor este obligatoriu să existe şi să se reflecte în legislaţie.

În general, toţi cei care şi-au exprimat un punct de vedere doresc o amplă dezbatere pe Codul muncii, iar, în ceea ce mă priveşte, consider că este absolut necesar să aibă loc această dezbatere, chiar şi mai multe, şi, aşa cum spuneam, la care să participe Legislativul, Executivul, sindicatele şi patronatele.

Este important ca pe o lege fundamentală, cum este Codul muncii, să existe un consens general la nivelul societăţii şi să transmitem un semnal puternic de stabilitate şi predictibilitate investitorilor şi partenerilor externi pentru a conserva şi a crea noi locuri de muncă, concomitent, bineînţeles, cu apărarea drepturilor angajaţilor, inclusiv cele de natură salarială.

România trebuie să aibă în vedere, atunci când analizează Codul muncii, directivele Uniunii Europene.

Modificările şi completările propuse prin această iniţiativă cetăţenească au incidenţă asupra următoarelor directive, care sunt transpuse, deja, în dreptul intern, cum sunt: Directiva privind aspecte ale organizării timpului de lucru, Directiva privind detaşarea lucrărilor în cadrul prestării de servicii, Directiva privind condiţiile de intrare şi şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri, Directiva privind Acordul-cadru cu privire la munca pe fracţiune de normă, Directiva privind Acordul-cadru cu privire la munca pe perioadă determinată, Directiva privind aproprierea legislaţiei statelor membre cu privire la concedierile colective, Directiva privind munca prin agent temporar de muncă.

De asemenea, propunerea legislativă necesită o analiză detaliată şi cu respectarea angajamentelor asumate de către România în relaţia cu organismele internaţionale. România are încheiate atât acorduri, cât şi memorandumuri de înţelegere din domeniul relaţiilor de muncă.

În final, consider că este extrem de necesară o dezbatere amplă, cu implicarea tuturor actorilor de pe piaţa forţei de muncă şi cu respectarea angajamentelor asumate de către România.

Şi aş vrea să mai subliniez, legat de faptul că s-a făcut o afirmaţie aici privind stagnarea ratei de ocupare.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş dori să vă spun că, în urma şi ca urmare a măsurilor şi deciziilor luate de Guvern, în ultimii ani rata de ocupare a avut o dinamică în creştere, în sensul că, dacă în 2013 rata de ocupare a fost de 64,7%, în 2014, 65,7%, în trimestrul II al anului acesta este de 66,6%, la o distanţă de 3,4 procente faţă de angajamentele pe care ni le-am asumat în conformitate cu strategia Uniunii Europene în anul 2020, de 70%.

Numărul de salariaţi activi, la 30 septembrie anul acesta, este de 5.378.723, la care se adaugă 135.000 de funcţionari publici şi 600.000 de zilieri.

De asemenea, numărul contractelor active, la data de 30 septembrie a.c., este de 6.098.953, mai multe cu 400.000 faţă de anul 2014.

Locurile de muncă nou-create în ultimii 2 ani sunt de 319.900.

Pe de altă parte, rata de şomaj se situează la 6,7% în trimestrul II din 2015, în scădere cu 0,7% faţă de primul trimestru.

Rata de ocupare în rândul tinerilor, pentru că tinerii reprezintă o prioritate a noastră, este de 24,8%, mai mare cu 1,8% faţă de trimestrul I în anul 2015.

Rata de şomaj în rândul tinerilor este de 20,4%, ceea ce reprezintă o scădere de 4,3% faţă de primul trimestru al anului 2015.

Iată că, prin măsurile pe care le-am luat, inclusiv măsurile active, susţinute atât din bugetul asigurărilor de şomaj, cât şi din fondurile europene nerambursabile, au condus la o dinamică în creştere a ratei de ocupare în contextul creşterii economice care este prognozată şi pentru 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Cristina Pocora, Grupul PNL. Vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu atenţie ceea ce ne-a prezentat doamna ministru şi concluzia este clară: doamna ministru nu are curajul şi responsabilitatea de a asuma clar o poziţie tranşantă faţă de un proiect de lege, o propunere legislativă. Ne-a vorbit aici, frumos, general, vrute şi nevrute, dar nu a onorat invitaţia noastră în a se exprima foarte clar şi tranşant faţă de această propunere legislativă de modificare a Codului muncii.

În plus, doamna ministru nu ştie - ceea ce este foarte grav pentru un ministru - sau încalcă legea cu bună ştiinţă, ceea ce este şi mai grav pentru un ministru - dar, mă rog, ne-am obişnuit, la PSD legea se respectă când le convine - şi mă refer la art.11 lit.b¹) al Legii nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, unde se spune foarte clar: punctele de vedere asupra propunerilor legislative iniţiate cu respectarea Constituţiei se trimit la Parlament în termen de 60 de zile de la data solicitării. 60 de zile! Nerespectarea acestui termen echivalează cu susţinerea implicită a formei iniţiatorului, spune legea.

Şi atunci, în această lumină, înţelegem că discursul de aici a fost în zadar, când, de fapt, Guvernul, prin netransmiterea punctului de vedere al Guvernului, susţine această propunere legislativă.

Vă aduc la cunoştinţă că Senatul, ca primă Cameră sesizată, a trimis, pentru punct de vedere, la Guvern încă din data de 10 februarie 2015. Au trecut 8 luni. E mai mult de 60 de zile, timp în care legea a trecut tacit de Senat, a tot fost adusă în dezbaterea publică, mediul de afaceri a luat cunoştinţă, fragmentat, de prevederi din această lege. Şi, pe bună dreptate, este extrem, extrem de îngrijorat.

Iată cum, stimaţi colegi, avem un Guvern iresponsabil, avem guvernanţi duplicitari, preocupaţi doar de imagine, de rămânerea la guvernare, de rezolvarea intereselor de grup şi de partid.

Avem în dezbatere parlamentară o lege care bulversează mediul de afaceri, temporizează investiţii şi faţă de care Guvernul nu se grăbeşte să emită un punct de vedere. Şi am văzut astăzi, ministrul nu îşi asumă un punct de vedere.

Partidul Naţional Liberal consideră că trebuie să existe deschidere pentru a agrea o perfecţionare a unor elemente care să asigure creşterea performanţei, competitivităţii şi flexibilităţii relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori.

În acest sens, PNL a demarat o serie de întâlniri publice cu sindicatele, cu patronatele, atât la Bucureşti, cât şi în teritoriu, şi propunem ca în următoarele 3 luni să se facă în continuare consultări reale cu partenerii sociali.

De asemenea, solicităm punctul de vedere scris al Guvernului pe acest proiect de lege şi poate aşa va intra şi doamna ministru, şi Guvernul pe care-l reprezintă în litera şi în spiritul legii, chiar dacă dumnealor consideră că legea este doar pentru unii, nu şi pentru dânşii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. (Coboară la tribună.)

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Vreau să vă spun următorul lucru. Aşa cum dumneavoastră, PNL-ul, aţi avut consultări la nivelul grupurilor parlamentare, acum două săptămâni, PSD-ul am avut consultări şi la nivelul judeţelor, atât cu ONG-urile, cu asociaţiile patronale, cu iniţiatorii acestui proiect de lege, vom avea în continuare. În momentul în care vom discuta la comisie, şi de fiecare dată la Comisia pentru muncă şi protecţie socială am ţinut cont de punctul de vedere, dar, în acelaşi timp, am ţinut cont de punctul de vedere al iniţiatorului, vreau să vă spun câteva consideraţii vizavi de acest proiect de lege care, în acest moment, este în dezbatere la Comisia pentru muncă.

Introducerea contractului individual de muncă... în contractul de muncă a clauzei de obiectiv de performanţă şi reglementarea legală a acesteia creează premisele unor dificultăţi practice majore. Se elimină dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanţă, se limitează drastic posibilităţile angajatorului de a-şi organiza activitatea pe principii de eficienţă economică.

Limitarea excesivă a clauzei de confidenţialitate, prin modificarea acesteia şi prin limitarea drastică a efectelor sale, doar la anumite categorii de informaţii şi pe o durată determinată de timp, acest aspect poate periclita serios utilizarea de informaţii comerciale sensibile, obligând, practic, angajatorii la luarea de măsuri suplimentare şi costisitoare.

Limitarea drastică a posibilităţilor angajatorului de a verifica aptitudinile salariatului; prin aceasta se elimină dreptul angajatorului de a înceta contractul individual de muncă pe durata perioadei de probă prin simpla notificare, golind, practic, de conţinut noţiunea de perioadă de probă. Obligativitatea întocmirii dosarului de pensionare de către angajatori se poate dovedi una extrem de împovărătoare pentru angajatori.

Limitarea condiţiilor în care se poate dispune delegarea sau detaşarea: proiectul restricţionează excesiv condiţiile în care angajatorul poate dispune delegarea sau detaşarea salariatului, prin limitarea la o singură prelungire în perioada de referinţă, în contextul în care, oricum, în prezent, este necesar acordul salariatului pentru astfel de prelungiri.

Creşterea excesivă a costului muncii suplimentare de la 75% la 175% are efecte care se pot dovedi extrem de serioase asupra costului muncii, în general, şi mai ales asupra competitivităţii atractivităţii economiei locale.

Şi, ultimul aspect, salarizarea... introducerea unui nou spor la salariu se propune, astfel, pentru perioadele în care salariatul se află la dispoziţia angajatorului, putând fi chemat oricând la serviciu.

Sunt câteva observaţii pe care noi, colegii de la PSD, le-am obţinut în dezbaterile care au avut loc, repet, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional, şi, de aceea, îi rog pe toţi colegii care vor avea şi în perioada următoare observaţii să vină cu astfel de observaţii în Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc mult.

(Revine la prezidiu.)

Alt grup parlamentar? Domnul Fenechiu. Vă rog.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Vă mărturisesc că noi nu am reuşit să înţelegem foarte mult din această dezbatere la "Ora ministrului". Dacă aş încerca să fac un rezumat, v-aş putea spune că încep să cred că PSD-ul a ajuns un partid de dreapta şi PNL-ul un partid de stânga, solicitând drepturi pentru sindicate, contracte colective şi alte asemenea lucruri. Cred că este o dezbatere interesantă. Ceea ce însă ne scapă din vedere este că toate aceste dezbateri nu stimulează munca, nu stimulează producţia şi nu sunt nimic altceva decât nişte dezbateri politicianiste.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, o invit pe doamna ministru Rovana Plumb.

Doamnă ministru, vă rog, aveţi ultima intervenţie, 5 minute.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Punctul de vedere al Guvernului şi opinia este că este foarte clar că urmărim acel obiectiv pe care ni l-am asumat, şi anume acela de a dialoga cu toţi factorii implicaţi pe piaţa muncii.

Pentru a da o opinie corectă, Ministerul Muncii, prin specialiştii pe care-i are, privind legislaţia muncii, pe Codul muncii, care este lege fundamentală, va participa la toate dezbaterile care vor fi organizate la nivelul Parlamentului, şi nu numai. Ca partid, facem dezbateri, însă, în momentul în care dăm o opinie, Guvernul întotdeauna are calitate de mediator între patronate şi sindicate. Aşa funcţionează şi Consiliul Naţional Tripartit.

Deci, este absolut important ca Guvernul să ţină cont de punctele de vedere ale ambilor parteneri sociali, patronate şi sindicate.

Şi, de aceea, considerăm că este absolut importantă şi eficientă orice fel de organizare de dezbatere în acest sens, pentru a ajunge la un consens general, pentru că vorbim de o lege fundamentală care reglementează natura relaţiilor pe piaţa forţei de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, declar închisă aici şedinţa.

La ora 17,00, va continua partea a doua a şedinţei, consacrată răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Vă mulţumesc mult.

- După pauză -

Domnul Florin Iordache:

Vă informez în continuare că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 19 octombrie 2015, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, PL-x 644/2015, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul de sesizare este de 2 zile de la data depunerii, astăzi, 19 octombrie 2015.

În şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebările orale, în prima poziţie, domnul deputat Secară Florin Mihail, Grupul PNL, are o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Vă rog, doamna secretar de stat, doamna Sirma Caraman, secretar de stat, vă rog, vizavi de... Nu este în sală.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat. Vă rog, lăsaţi staffului tehnic. Domnul deputat nu este prezent. Doamna secretar de stat este prezentă. Comunicaţi-i domnului deputat.

Mergem mai departe. Domnul deputat Kereskényi Gábor, Grupul UDMR, este în sală.

Ministerul Afacerilor Interne, doamna Irina Alexe, vizavi de înlocuirea armelor de serviciu.

Vă rog, doamnă secretar general adjunct.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 7721A/2015, având ca obiect înlocuirea armelor de serviciu, pistoale de calibru 7,65 mm, aflate în dotarea poliţiştilor din Poliţia Română, precizăm următoarele: Inspectoratul General al Poliţiei Române a întocmit un necesar de fonduri financiare pentru următorii şapte ani, pe perioada 2016-2022, în vederea înlocuirii progresive a armelor de serviciu cu pistoale calibru 9x19 mm utilizate de structurile de poliţie din alte state europene.

În acest sens, precizăm că fondurile financiare necesare pentru înlocuirea integrală a armelor din dotarea Poliţiei Române vor fi suportate din bugetele anuale ale Ministerului Afacerilor Interne, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kereskényi Gábor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar general adjunct,

Mă bucur că Ministerul Afacerilor Interne se ocupă de problema semnalată. Recent s-a încheiat "Săptămâna prevenirii criminalităţii". Consider că prevenţia este foarte importantă şi din acest punct de vedere un aspect foarte important este şi dotarea celor care sunt însărcinaţi cu atribuţii pe linia de ordine şi siguranţă publică.

Noi, în municipiul Satu Mare, am reuşit să dotăm poliţia locală cu 88 de pistoale tip Glock cu o sumă relativ mică, din 145.000 de lei.

Este important ca şi ministerul să găsească fondurile necesare pentru înlocuirea pistoalelor învechite Carpaţi cât mai repede şi cu prioritate în Capitală şi în municipii reşedinţă de judeţ, unde siguranţa cetăţeanului mai lasă de dorit. Pe de altă parte, ar fi necesară şi schimbarea reglementărilor privind folosirea armamentului din dotare, pentru că, datorită birocraţiei exagerate, a rapoartelor, oamenii legii se feresc de folosirea armei chiar şi în situaţii exagerate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc şi eu.

În continuare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, este prezent domnul deputat Gheorghe Florin.

Domnul András Kiraly, secretar de stat. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul deputat este prezent. Vă rog prezentaţi vizavi de parteneriatele public private în mediul universitar.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Răspunsul la întrebarea înaintată de domnul Florin Gheorghe.

În prezent, sprijinul financiar pentru efectuarea practicii studenţilor se acordă în temeiul articolului 205 alin. (16) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 în felul următor: instituţiile de învăţământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studenţilor, pe perioada prevăzută în planurile de învăţământ, cheltuielile de masă, cazare, de transport, în situaţiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv.

Potrivit Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările şi completările ulterioare, bursa privată reprezintă sprijinul pentru studii acordat în baza unui contract de către o persoană juridică de drept privat sau de către o persoană fizică unui beneficiar care poate fi, după caz: elev, student, doctorand sau care urmează un program de pregătire postuniversitară într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din ţară sau din străinătate. Cuantumul bursei private se stabileşte la încheierea contractului şi se poate modifica ulterior numai prin act adiţional la acesta.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 929/2014, Guvernul României a aprobat Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare pe perioada 2014-2020.

Unul dintre obiectivele promovate de Strategia naţională în privinţa dezvoltării sistemului naţional CDI are în vedere creşterea investiţiilor în următorii ani, pentru crearea unui mediu favorabil şi atractiv pentru investiţiile private în cercetare, prin finanţarea cercetării aplicate, precum şi prin parteneriatul public privat între instituţiile de cercetare, universităţi şi mediul economic antreprenorial.

Experienţa ultimului ciclu strategic arată că rezultatele ciclului din SN CDI 2020 depinde construirea şi menţinerea unui larg parteneriat pentru inovare. Acest parteneriat presupune o perspectivă coordonată, integrată asupra sistemului CDI şi exprimă un angajament pe termen lung în următoarele privinţe: asigurarea resurselor, predictibilitatea şi credibilizarea parteneriatului public privat.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a iniţiat un amplu proces de consultare cu privire la conţinutul unui nou proiect al Legii educaţiei şi cu această ocazie va analiza şi oportunitatea modificării Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul propus de dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mulţumesc. Timpul este de 3 minute.

Îl rog pe domnul deputat, un punct de vedere. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Foarte scurt. Este în regulă răspunsul.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe. Domnul deputat Niculescu Dumitru, Grupul PSD, a înaintat domnului secretar de stat Adrian Sanda, îi mulţumim pentru prezenţă, o întrebare care vizează revoluţionarii. Domnul deputat a primit răspunsul.

Îl aşteptăm, înţeleg că este blocat în trafic, pe domnul Aurel Stanciu, din partea Ministerului Transporturilor.

Până urcă dumnealui, trecem la secţiunea care vizează interpelările.

Domnul deputat Petru Movilă - o interpelare, nu este prezent.

Domnul deputat Octavian-Marius Popa - o interpelare depusă.

Doamna Raluca Turcan - 13 interpelări depuse.

Domnul deputat Mirel Taloş - o interpelare.

Domnul deputat Mircea Lubanovici - o interpelare.

Domnul deputat Cornel-George Comşa - două interpelări.

Domnul deputat Eugen Tomac - două interpelări.

Domnul deputat Viorel Blăjuţ - două interpelări.

Doamna deputat Alina Gorghiu împreună cu domnul deputat Ovidiu Alexandru Raeţchi au o interpelare.

Domnul deputat George Scarlat - o interpelare.

Domnul deputat Ioan Tămâian - o interpelare.

Domnul deputat Adrian-Nechita Oros - două interpelări.

Domnul deputat Anton Doboş, de la Iaşi.

Vă rog, domnule deputat. Două minute pentru a prezenta pe scurt interpelarea.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea are ca subiect Studiul de fezabilitate pentru sectorul de autostradă Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Stimate domnule ministru,

La începutul acestui an am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor, legat de calendarul lucrărilor pentru autostrada montană Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

În răspunsul primit în data de 14.04.2015 se precizează că elaborarea studiului de fezabilitate urmează să se realizeze în anul 2015, iar în anul 2017 se estimează că va fi dat ordinul de începere a lucrărilor. Având în vedere că ne apropiem de finalul anului 2015, vă rog să ne comunicaţi în ce stadiu se află elaborarea acestui studiu de fezabilitate şi dacă este pus în pericol calendarul pentru construcţia autostrăzii.

Suntem conştienţi că pentru a putea beneficia de sursele de finanţare prin Fondul de coeziune, perioada de programare 2014-2020, termenele pentru etapele construcţiei sunt foarte strânse şi deja suntem în întârziere.

Îmi exprim îngrijorarea că printr-o întârziere încă din faza de elaborare a studiului de fezabilitate, întregul proiect va fi în pericol de pierdere a finanţării, iar Moldova va fi din nou văduvită de investiţii în infrastructură.

În ultimii ani, în zona Moldovei n-au mai existat investiţii majore din partea Ministerului Transporturilor, iar proiectul centurii de ocolire a Iaşiului a fost abandonat, tocmai în ideea că se va realiza o autostradă care va servi şi ca variantă de ocolire pentru municipiul Iaşi.

Dacă mai adăugăm şi faptul că dezvoltarea economică a Moldovei depinde în mare măsură de această autostradă care să facă legătura între estul şi vestul României, sper că realizaţi importanţa vitală a acestui proiect şi necesitatea ca el să se încadreze în calendarul stabilit pentru a beneficia de finanţarea europeană.

Îmi exprim, de asemenea, convingerea că veţi lua măsuri în privinţa celor responsabili pentru proiectele de autostrăzi, pentru că nu am vrea ca aceleaşi persoane care s-au ocupat de dezastrul de la autostrada Sibiu-Orăştie să se ocupe şi de autostrada montană, în care toţi locuitorii Moldovei îşi pun mari speranţe pentru o dezvoltare socială şi economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul în continuare domnului secretar de stat Aurel Stanciu, din partea Ministerului Transporturilor. Are un răspuns la o întrebare vizavi de reabilitarea gării Satu-Mare.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am onoarea să vă prezint următoarele: la întrebarea dumneavoastră, domnule deputat Kereskényi Gábor, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 7908A/2015, Ministerul Transporturilor are onoarea să vă informeze cu următoarele: clădirea de călători a staţiei de cale ferată Satu-Mare este înregistrată şi protejată ca monument istoric. Are structura de zidărie de cărămidă, portantă cu acoperiş tip şarpantă din lemn, având învelitoare din ţigle profilate.

Din cauza deficienţelor şarpantei şi a învelitorii acoperişului s-au produs infiltraţii ale apelor pluviale în spaţiile interioare ale clădirii. În vederea executării lucrărilor de reparaţii ale acoperişului, Societatea Naţională CFR S.A. a încheiat contractul nr. 495/6.11 anul trecut, proiectare şi execuţie, cu asocierea S.C GEDEOMUV IMPEX SRL şi SC CIVITAS PROIECTARE SRL, în valoare de 339.500 lei fără TVA.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în data de 1.09.2015, iar durata de execuţie este de 50 de zile, timp favorabil lucrului exterior.

Până în prezent, au fost realizate lucrări la acoperiş, înlocuindu-se aproximativ 10% din ţiglă, căpriori, leţuri, jgheaburi, burlane etc. şi având în vedere necesitatea modernizării întregii clădiri, Societatea Naţională CFR S.A. a demarat acţiunile în vederea întocmirii caietului de sarcini pentru achiziţia serviciului de elaborare a unui studiu de fezabilitate, aferent proiectului Modernizarea staţiilor de cale ferată Baia Mare , Satu-Mare, Miercurea Ciuc, Târgovişte şi Târgu Jiu.

Obiectivul principal al lucrărilor avute în vedere prin prezentul caiet de sarcini este creşterea atractivităţii, competitivităţii transportului feroviar prin îmbunătăţirea serviciilor pentru călători în staţiile de cale ferată concomitent cu îmbunătăţirea siguranţei în exploatare.

După finalizarea caietului de sarcini, acesta va fi supus avizării în cadrul Consiliului tehnico-economic al CFR S.A.

Proiectul Modernizarea staţiilor de cale ferată, amintit anterior, este inclus în lista proiectelor finanţabile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare - POIM 2014-2020.

Prin implementarea proiectului se vor moderniza toate componentele staţiilor de cale ferată care sunt utilizate de călători, şi anume clădirea de călători, accesul la gară, piaţa gării, accesul la trenuri, pasaje de nivel sau subterane persoane, copertine şi liniile de cale ferată pe lungimea peroanelor.

De asemenea, proiectul va facilita transportul în condiţii de siguranţă, rapid şi eficient pentru persoane şi mărfuri, la standarde europene, creşterea siguranţei şi confortului călătorilor în staţiile şi în zona staţiilor de cale ferată, îmbunătăţirea accesului la staţii şi trenuri, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi.

Având în vedere cele mai sus prezentate, proiectul Modernizarea staţiilor de cale ferată Baia Mare, Satu-Mare, Miercurea Ciuc, Târgovişte şi Târgu Jiu reprezintă o prioritate pentru Compania Naţională CFR S.A. pentru următoarea perioadă de implementare a proiectelor finanţabile din fonduri nerambursabile şi bugetul de stat 2014-2020.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, vă rog. Domnul Kereskényi Gábor.

Vă rog, domnule deputat, 2 minute.

Domnul Kereskényi Gábor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat, vă mulţumesc pentru răspuns.

Într-adevăr, clădirea gării din municipiul Satu-Mare este un monument istoric, care, în momentul de faţă, este în ruină. Acest imobil a fost construit în 1899, dar, din păcate, au trecut aproape 30 de ani de la ultima reabilitare capitală a acestui imobil.

Degradarea se poate observa şi din exterior, iar înăuntru pereţii sunt scorojiţi şi tavanul stă să cadă. Pasajul subteran este închis de mai bine de 15 ani şi este inundat şi plin de gunoaie.

Aşa cum aţi făcut referire, recent s-a început, deci, CFR-ul s-a apucat de reparaţii de urgenţă, dar fi imperios necesară demararea unei investiţii mari în ceea ce priveşte reabilitarea imobilului.

SF-ul, aţi vorbit şi despre SF. Eu consider că SF-ul ar fi trebuit să fie gata de mult, dar mai bine târziu decât niciodată.

Sper din tot sufletul că acest imobil important, acest monument istoric va fi salvat.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Vasile Popeangă. Are o interpelare depusă în scris.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului Mihai Tudose, ministrul economiei, comerţului şi turismului şi are ca obiect întrebarea: Care este strategia naţională pentru industria de apărare, având în vedere faptul că cerinţele sunt foarte mari şi capacităţile foarte mici.

Având în vedere situaţia internaţională, domnule ministru, tot mai tensionată din diverse zone ale lumii, ne întrebăm care este situaţia ţării noastre în ceea ce priveşte industria de apărare.

Dacă în 2000 industria de apărare avea 38.000 de angajaţi, în momentul de faţă, în uzinele de profil mai lucrează aproximativ 4.000.

Între timp am intrat în NATO şi este firesc, după părerea mea, să avem şi o strategie în ceea ce priveşte industria de apărare a ţării, strategie propusă de foarte mult timp.

În presă apar tot felul de relatări precum că preocuparea majoră din domeniu ar fi să fie pusă pe butuci câte o uzină pentru dezvoltarea unui cartier rezidenţial pe terenul ei, prin simularea unei privatizări.

De asemenea, în această perioadă, o mare parte din ingineri, maiştri şi proiectanţi buni au plecat, iar această ramură se deprofesionalizează în mod cert.

Se cunoaşte foarte bine faptul că, în ultima perioadă, au crescut foarte mult comenzile pentru industria de apărare, în timp ce capacităţile de producţie s-au redus în mod continuu, iar cele în funcţiune n-au fost retehnologizate.

Faţă de cele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi, în scris, care este strategia naţională pentru industria de apărare, având în vedere faptul că cerinţele sunt tot mai mari şi capacităţile foarte mici.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată domnului Iulian-Ghiocel Matache, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării este demolarea totală a tronsonului de autostradă Sibiu-Orăştie, între Sălişte şi Cunţa.

Aşa cum au anticipat o serie de specialişti în domeniu, dar care nu au fost luaţi în seamă, pe tronsonul de autostradă Sălişte-Sibiu-Orăştie, pe o porţiune de drum între Sălişte şi Cunţa, deficienţele de construcţie sunt foarte mari.

Drept urmare, CNADNR a decis ca pe 7 septembrie să închidă circulaţia în zona Sălişte şi Cunţa, iar acum, în luna octombrie, să decidă oficial demolarea totală şi refacerea unei porţiuni pe o lungime de 300 de metri. Între CNADNR şi antreprenor a început un adevărat război rece, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă.

Ţinând cont de cele expuse mai sus şi de evenimentele legate de porţiunea de autostradă dintre Sălişte şi Cunţa, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum este posibil ca un tronson de autostradă să fie inaugurat şi deschis circulaţiei, fără ca în prealabil să se fi făcut recepţia lucrărilor, deşi încă înainte de 14 noiembrie 2014 s-a constatat existenţa unor degradări superficiale - citat dintr-un comunicat CNADNR din 26 noiembrie 2014.
2. Când a fost efectuată recepţia lucrărilor?
3. Aţi demarat sau intenţionaţi să demaraţi o anchetă pentru a stabili cine şi de ce a luat decizia inaugurării premature a respectivului tronson de autostradă?
4. Dacă au existat verificări privind calitatea lucrărilor din partea beneficiarului în perioada de construcţie, aţi demarat sau intenţionaţi să demaraţi o anchetă pentru a se stabili cine are dreptate - CNADNR sau antreprenorul - privind acuzaţiile pe care şi le aduc reciproc referitor la cauzele care au generat gravele degradări care au acum drept rezultat demolarea şi refacerea a circa 300 de metri de autostradă?
5. Care sunt pierderile estimate generate de tot ceea ce este legat de problemele tronsonului de autostradă Sibiu-Orăştie?
6. Cine va suporta cheltuielile pentru refacerea porţiunii de autostradă dacă antreprenorul va face dovada că nu este în culpă?
7. Există pericolul pierderii unor sume de bani din fondurile europene?
8. Când estimaţi că se vor finaliza lucrările de refacere şi când estimaţi că tronsonul închis pe 7 septembrie va fi redeschis pentru circulaţie?

Aştept un răspuns în scris.

Cu stimă, Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi cinci interpelări. Puteţi dezvolta, în cele două minute, una din cele cinci sau le prezentaţi pe toate şi...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi dezvolta o interpelare, iar pe restul le voi prezenta doar cu titlul.

Interpelarea asupra căreia insist se adresează domnului ministru al justiţiei Robert Cazanciuc şi domnului prim-ministru Victor Ponta şi are drept obiect contestarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a deciziilor Consiliului JAI cu privire la impunerea cotelor obligatorii în domeniul migraţiei.

Impunerea obligatorie a cotelor de imigranţi la nivel european reprezintă un grav abuz de putere în care se încalcă deopotrivă principiul suveranităţii naţionale, tratatele internaţionale cu privire la drepturile omului la care suntem şi noi, ca ţară, cosemnatari, cât şi tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

Acceptarea ori respingerea cotelor de imigranţi reprezintă o decizie strategică de politică naţională, decizie care luată în mod europopulist şi servil sub impactul presiunii crizei europene riscă să creeze, în timp, serioase riscuri de securitate naţională, dificultăţi majore de ordin socio-economic şi, în ultimul rând, un şoc de natură identitar-culturală care poate schimba definitiv faţa României şi structura naţiunii noastre.

România are obligaţia de a invoca articolul 78 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, articol potrivit căruia "în cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de resortisanţi din ţări terţe, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta măsuri provizorii, în beneficiul statului sau statelor în cauză, arătând că respectivele măsuri provizorii se referă la diferite forme de asistenţă materială, tehnică, logistică ori umanitară adresate statului afectat de potenţiala criză.

Sub nicio formă România nu poate accepta interpretarea abuzivă a respectivului articol prin care Comisia Europeană legitimează impunerea de cote de imigranţi statelor membre. În condiţiile în care deja se discută despre strategia de integrare în societate a miilor, poate a zecilor de mii de imigranţi din primul val, e limpede că nu ne referim la o măsură provizorie.

În consecinţă, domnule ministru al justiţiei Robert Cazanciuc, domnule prim-ministru Victor Ponta, vă solicit pe această cale ca, în baza articolului 78 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene să porniţi de urgenţă procesul de contestare a acestei decizii la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg.

Cer răspuns în scris şi mai ales răspuns verbal aici, în plenul Camerei Deputaţilor.

Pe lângă aceasta am să enumăr încă alte patru interpelări: una este adresată domnului ministru al administraţiei şi internelor cu privire la preluarea de către primăria Moara Vlăsiei a imobilului Casa Oamenilor de Ştiinţă, altă interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor Iulian-Ghiocel Matache şi are ca drept obiect semnalizarea trecerilor de pietoni de pe tronsonul de centură Bucureşti, între Otopeni şi Mogoşoaia şi avizarea unei pasarele pietonale în zona Odăile, altă interpelare se adresează doamnei ministru al mediului Graţiela Gavrilescu şi are drept obiectiv situaţia gropii de gunoi Snagov şi impactul asupra mediului şi proprietăţilor private ale cetăţenilor din zonă, iar încă o interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor, având drept obiect o porţiune de drum din zona şoselei de centură, la intersecţia cu intrarea în capitală.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează... domnul Dobre nu e în sală.

Domnul Eparu.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice, iar obiectul interpelării: Măsurile pe care le va lua Ministerul Finanţelor Publice pentru persoanele care se consideră discriminate, pentru că nu beneficiază de returnarea taxelor plătite, în condiţiile adoptării Legii amnistiei fiscale din 24.06.2015.

Stimate domnule ministru,

Conform prevederilor legii aprobate de Camera Deputaţilor, for decizional, în 24 iunie 2015 şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 20 iulie 2015, unor contribuabili, persoane juridice sau fizice li s-au anulat o serie de diferenţe de obligaţii fiscale principale, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, stabilite ca urmare a deciziilor de impunere emise şi comunicate de ANAF, dar numai pentru cei care nu le-au achitat până la data de 1.07.2015.

În cadrul audienţelor susţinute la cabinetul parlamentar din municipiul Ploieşti, am primit mai multe sesizări aferente unei situaţii speciale. Este vorba despre cei care au primit notificări de la ANAF în anul 2011, cărora li s-a efectuat inspecţia fiscală şi s-a stabilit că pentru perioada 2007 - trimestrul I 2011 aveau obligaţia să achite TVA la drepturile de autor. În urma judecării cu ANAF-ul, au câştigat la fond, dar au pierdut la recurs şi s-a început procedura de executare silită. Chiar dacă au făcut toate demersurile legale pentru împiedicarea executării, în final au plătit sumele datorate. Acum se pune problema unei discriminări între contribuabili, respectiv între cei care au plătit şi cei care nu şi-au onorat aceste obligaţii, deoarece Legea nr.209/2015 îi exclude pe cei care efectuaseră plăţile contribuţiilor respective la data adoptării prezentei legi.

Situaţia este cu atât mai tristă, pentru că sunt cazuri în care ANAF-ul a avut la dispoziţie, an de an, declaraţiile de venit, dar, în loc să impună înregistrarea acestor contribuabili persoane fizice, ca plătitori de TVA la drepturile de autor, le-a restituit sume de bani pe care le-a considerat achitate în plus, motiv pentru care cel puţin plata accesoriilor nu se justifică, organul fiscal având obligaţia impunerii respectării Codului fiscal. Mai mult, aceşti contribuabili nu au putut beneficia nici de prevederile Ordonanţei Guvernului Boc de reducere a datoriilor fiscale, pentru că la data de 31 august 2011 nu aveau finalizat controlul fiscal, activitate de care nu se pot considera responsabili.

Aceşti contribuabili de bună-credinţă se simt o dată în plus discriminaţi, în condiţiile în care Parlamentul României, prin Legea nr. 209/2015, a stabilit că sumele pe care au fost obligaţi să le achite statului, ca TVA la drepturile de autor, au fost eronat stabilite de ANAF, dar, pentru simplul motiv că le-au achitat, nu vor beneficia de prevederile legii, care nu face nicio referire la restituirea lor.

În acelaşi timp, contribuabilii care sunt subiectul art.(3) din legea sus-menţionată şi care nu au achitat aceste sume, au fost exoneraţi de plata lor.

Faţă de cele prezentate, vă solicit, domnule ministru, să-mi prezentaţi strategia Ministerului Finanţelor Publice cu privire la stabilirea unei modalităţi echitabile de despăgubire a celor care au achitat taxe şi accesorii, considerate incorect aplicate prin Legea nr.209/2015, având în vedere declaraţiile dumneavoastră publice, că veţi întreprinde demersurile necesare pentru ca toţi contribuabilii să fie trataţi nediscriminatoriu.

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am două interpelări în această seară: una adresată Ministerului Afacerilor Externe - "Proiectul noilor consulate generale"; o interpelare adresată doamnei ministru al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu privire la organizarea defectuoasă a pelerinajului ocazionat de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, la Iaşi; şi două întrebări către CNADNR, una referitoare la o situaţie privind plasa de protecţie de pe Autostrada Soarelui, iar alta, lipsa semnalizării pe strada Valea Măcrişului.

Am să dau citire interpelării cu privire la proiectul noilor consulate generale, pentru că nu voi avea timp de mai mult.

Interpelarea adresată domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Stimate domnule ministru,

În urma interpelărilor depuse, a insistenţei pe toată durata mandatului parlamentar, dar cu siguranţă şi a constatării Ministerului Afacerilor Externe, privind necesitatea înfiinţării de noi consulate, am primit cu bucurie vestea că în sfârşit vom avea noi consulate generale în Stuttgart, Bari, Manchester şi poate Miami.

Cu toate că prezenţa fizică a mai multor misiuni consulare, în mai multe locaţii, în diaspora, ar fi suficientă şi necesară, repet, paşii pe care-i face ministerul pe care-l conduceţi sunt încurajatori pentru sute de mii de români care trăiesc în jurul acestor oraşe, unde vom avea, iată, noi secţii consulare.

Vă întreb, aşadar: care este în acest moment stadiul implementării acestor proiecte şi când estimaţi că vor fi inaugurate noile consulate generale în locaţiile amintite?

Vă solicit răspuns în scris.

Aurelian Mihai, deputat de Europa de Vest, diaspora.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Varga, vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am să citesc interpelarea adresată ministrului mediului, doamna Graţiela Gavrilescu, obiectul interpelării fiind: Măsurile luate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru prevenirea inundaţiilor.

Stimată doamnă ministru,

România este expusă riscului la inundaţii cu efecte asupra populaţiei şi bunurilor acesteia. Aplicarea măsurilor de prevenire a riscului la inundaţii şi, mai ales, finanţarea lucrărilor de prevenire a inundaţiilor sunt obligatorii pentru orice Guvern, mai ales atunci când avem prin Hotărârea de Guvern nr.846/2010 prevederi clare privind necesitatea alocării a 17 miliarde de euro pentru realizarea lucrărilor de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări:

Care au fost sumele alocate anual pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor prin bugetul de stat şi din alte surse în fiecare din ultimii zece ani?

A doua întrebare: consideraţi că Administraţia Naţională Apele Române dispune de resurse umane instruite să intervină în cazul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii?

A treia întrebare: care este situaţia privind dotările şi stocurile de materiale necesare intervenţiilor în situaţiile de urgenţă generate de inundaţii?

Menţionez că solicit răspunsul dumneavoastră scris şi oral.

Am mai depus interpelări pentru domnul Victor Ponta, prim- ministrul României, referitor la situaţia întocmirii amenajamentelor pastorale pentru gestionarea durabilă a pajiştilor; o interpelare adresată domnului Victor Ponta şi domnului Iulian Matache privind aplicarea Legii nr.265/2008 privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice; şi, de asemenea, încă o interpelare adresată doamnei ministru Graţiela Gavrilescu, referitoare la situaţia gestionării deşeurilor din ambalaje din România.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii, domnul Andrei Dominic Gerea.

Obiectul interpelării: Strategia privind livrarea noilor zăcăminte de gaz din Marea Neagră.

Domnule ministru,

În anul 2010 Compania petrolieră Lukoil a câştigat dreptul de explorare şi exploatare în două perimetre din Marea Neagră, în apele teritoriale ale României. De foarte puţin timp, această companie a făcut public un anunţ potrivit căruia, în urma activităţilor de explorare, au fost descoperite zăcăminte extrem de importante de gaz natural, peste 30 de miliarde de m³.

Compania Lukoil vine cu această ştire după ce, anterior, Compania OMV, partener Gazprom, anunţase în anul 2012 descoperirea şi începerea explorării unor zăcăminte importante tot în apele teritoriale ale României de la Marea Neagră.

După cum foarte bine ştiţi, participaţia statului român în cadrul celor două companii este insignifiantă, decizia asupra managementului acestor zăcăminte rămânând la acţionarii majoritari.

Ştiind că preocuparea dumneavoastră principală o reprezintă atingerea obiectivului independenţei energetice naţionale a României, vă rog, domnule ministru, să precizaţi care vor fi acţiunile Guvernului care să determine companiile sus-amintite să livreze resursele exploatate în apele teritoriale ale României către consumatorii români casnici sau noncasnici. De asemenea, vă rog să precizaţi dacă aţi demarat consultări şi dialoguri cu aceste companii, în sensul în care acestea să se supună regulilor şi obligaţiilor asumate prin contractele de concesiune.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru stenogramă, precizez că astăzi am depus o interpelare şi cinci întrebări.

Am să citesc interpelarea adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamnei ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu, în privinţa defrişărilor ilegale de pădure.

Doamnă ministru,

După ultimele date prelucrate de ONG-urile care au ca obiectiv de activitate activităţile de protecţia mediului, se pare că România este raiul defrişărilor ilegale de pădure. Astfel, conform unui studiu Greenpeace, numai Compania austriacă Schweighofer a prelucrat anual 4 milioane de arbori tăiaţi din pădurile patriei. Autorităţile se pare că au început să piardă lupta cu interesele marilor operatori în domeniu, astfel încât au început să emită avize în care se precizează că tăierea unui milion de arbori într-un an reprezintă impact zero asupra mediului.

Salutăm înfiinţarea Radarului pădurilor şi interdicţia temporară a exportului de buşteni din România, însă, cu toate acestea, în continuare hectare de pădure dispar sub ochii noştri, ai celor care reprezentăm pe cetăţeni. Aş putea susţine, fără echivoc, faptul că tăierile ilegale de pădure reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale şi că cei care comit aceste crime trebuie pedepsiţi în regim de urgenţă. Pagubele estimate în urma a 20 de ani de tăieri ilegale de pădure depăşesc suma de 5 miliarde de euro.

Aţi declarat recent, doamnă ministru, că aproape 8,8 milioane de m³ de lemn dispar anual din pădurile României, ca urmare a tăierilor ilegale, însă acest număr se pare că nu este direct proporţional cu numărul de dosare penale aflate în instrumentarea autorităţilor, totul limitându-se la statistici, declaraţii de presă şi semnale de alarmă trase, în timp ce companiile străine exploatatoare îşi rotunjesc conturile în dispreţul tuturor românilor care asistă neputincioşi la dispariţia pădurilor şi la apariţia fenomenului de deşertificare accelerată.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

Câte milioane de arbori tăiaţi anual din România prelucrează compania străină amintită în toate punctele sale de lucru din România?

Câte milioane de m³ de lemn au fost tăiaţi ilegal în România din 2012 până în prezent?

Vă rugăm să ne prezentaţi aici o statistică pe fiecare an în parte, cât şi o statistică personalizată pentru următoarele judeţe: Iaşi, Neamţ, Bacău, Prahova, Braşov, Harghita, Covasna, Maramureş, Suceava.

Care sunt rezultatele înregistrate, defalcate pe luni, după implementarea Programului Radarul pădurilor?

Câte dosare penale, având ca obiect tăierile ilegale de păduri, sunt în instrumentarea autorităţilor române, dosare în care ministerul, prin instituţiile subordonate, sau pe care le coordonează, s-au constituit părţi vătămate şi/sau civile?

Ce planuri de măsuri derulează ministerul pe care-l conduceţi pentru limitarea defrişărilor ilegale de păduri şi ce plan derulează ministerul de resort pentru împădurirea urgentă a suprafeţelor defrişate?

Cu respect, Sorin Iacoban, deputat de Iaşi.

Solicit răspuns scris şi oral pentru fiecare punct în parte.

De asemenea, cele cinci întrebări sunt adresate, în ordine: domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea, privind incendiile provocate de coşurile de fum necurăţate; domnului ministru al justiţiei, Robert Cazanciuc, privind reincriminarea calomniei; doamnei ministru Gabriela Szabó, de la Ministerul Tineretului şi Sportului, două întrebări privind recunoaşterea mini-fotbalului ca sport şi Jocurile Olimpice de la Rio 2016; şi, în final, o întrebare adresată domnului ministru Bănicioiu, decontarea serviciilor de medicină dentară.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna deputat Ciofu. Nu e aici.

Vă rog pe dumneavoastră. Aveţi o interpelare? Mă iertaţi, nu ştiu cum vă numiţi.

Da. Doamna Marioara Nistor. Îmi cer scuze. Oboseală...

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am două interpelări.

Voi citi pe prima, adresată ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, domnul Sorin Cîmpeanu.

Obiectul interpelării: Problema violenţei în şcoli.

Stimate domnule ministru,

Fenomenul violenţei în şcoli este unul întâlnit în toate judeţele din ţara noastră. Când vorbim despre acest subiect ne gândim adesea la violenţa dintre elevi, însă, de multe ori, întâlnim şi violenţa profesorilor asupra elevilor, un lucru nu uşor de recunoscut şi acceptat în spaţiul şcolii.

În acest caz, este vorba despre o realitate care se manifestă neţinând cont de mediul urban sau rural, de nivelurile educaţionale. Formele de comportament neadecvat ale profesorilor se referă la agresiunea verbală faţă de elevi, la agresiunea nonverbală, dar problema cea mai gravă o ridică prezenţa violenţei fizice în şcoli.

În România anului 2015, prezenţa acestor manifestări fizice în clasă este gravă, condamnabilă şi încalcă orice fel de principiu de educaţie şi drept al elevilor. Recent, doi profesori de educaţie fizică şi sport din judeţul Brăila sunt cercetaţi penal pentru purtare abuzivă, după ce ar fi bătut doi elevi.

Domnule ministru,

În declaraţiile politice susţinute de la tribuna Parlamentului, am ridicat problema asigurării pazei în şcoli şi a supravegherii video, în aşa fel încât aceste lucruri să fie reduse sau chiar eliminate.

Asigurându-vă de toată consideraţia, aş dori să ştiu care sunt strategiile de prevenire şi combatere a violenţei în şcoală. De asemenea, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere introducerea supravegherii video în toate şcolile din România.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Marioara Nistor, deputat, Colegiul nr. 9 Brăila.

A doua interpelare se intitulează "Problema digurilor din Brăila, afectate de creşterea exponenţială a numărului bursucilor, care pune în pericol gospodăriile şi vieţile oamenilor".

Interpelarea este adresată doamnei ministru al mediului, apelor şi pădurilor, doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu mai e nimeni, da?

Vă rog, domnule deputat Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt două interpelări. O să prezint una dintre ele, interpelarea adresată ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14 Constanţa.

Tema este: Situaţia manualelor şcolare ale elevilor din clasa a III-a.

Domnule ministru,

După cum bine ştiţi, acordarea manualelor şcolare este o măsură ce asigură materialele necesare ale elevilor pentru buna desfăşurare a actului educaţional. În România, elevii primesc manuale şcolare gratuite, conform Legii nr. 1/2011, art.69 alin.(4).

Din nefericire, la începutul acestui an, elevii din clasa a III-a din Constanţa au fost puşi în faţa situaţiei în care nu au primit manualele şcolare din partea unităţilor de învăţământ. Cadrele didactice au ajuns în numeroase cazuri să solicite părinţilor acestor elevi să achiziţioneze materiale didactice auxiliare pentru buna desfăşurare a orelor de curs.

Cum e cu educaţia gratuită, domnule ministru? Aş vrea să ne răspundeţi la această întrebare.

Înainte de începerea anului şcolar, dumneavoastră aţi declarat, chiar la o emisiune televizată, faptul că aceşti elevi vor avea manualele şcolare pe bancă la începutul anului şcolar, fapt ce în realitate nu s-a întâmplat.

De aceea, domnule ministru, vă întreb:

Care au fost acele probleme ce au împiedicat achiziţionarea şi distribuirea manualelor şcolare?

Dacă aţi căutat soluţii pentru această situaţie?

Dacă da, ce soluţii aţi identificat şi când le veţi aplica, pentru că deja vorbim de faptul că începutul anului şcolar a trecut de mult?

Şi, care este termenul pe care-l prevedeţi pentru ca aceste materiale să ajungă pe băncile elevilor?

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.00