Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu, Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, 28 octombrie, şi vă anunţ că din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 117.

Ordinea de zi şi programul pentru această săptămână au fost distribuite.

Programul pentru ziua de astăzi: de la ora 10,00 până la ora 12,30 - dezbateri; între 12,30-13,30 - pauză; la ora 13,30, până la finalizare, dezbaterea punctelor 4 şi 5 din ordinea de zi; la ora 14,00 - votul final asupra iniţiativelor legislative, la încheierea votului final, vot secret cu bile asupra punctelor 4 şi 5 din ordinea de zi; la încheierea şedinţei de vot final cu bile - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Articol unic. Domnului deputat Ion Şcheau, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; domnul deputat Vasile-Cătălin Drăguşanu, aparţinând Grupului parlamentar ALDE, trece de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, şi domnul deputat Aurelian Ionescu, aparţinând Grupului parlamentar ALDE, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene.

Rămâne la votul final.

3. Proiect de Hotărâre privind aprobarea Statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor.

Liderul grupului, Marian Neacşu. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit să retrimitem Biroului permanent şi, apoi, secretarului general, acest proiect de hotărâre, deoarece, cel puţin din câte cunosc eu, au fost programate de circa o lună de zile o serie de întâlniri cu preşedinţii comisiilor, şedinţe care nu au avut loc, şi cred că structura care ni se propune în momentul acesta nu ţine cont de nevoile reale ale aparatului de lucru de la fiecare comisie de specialitate, motiv pentru care vă rog să fie retrimis prin intermediul Biroului permanent secretarului general, urmând ca, în urma discuţiilor pe care le vom avea cu preşedinţii de comisii, să putem să prezentăm o altă propunere de modificare a statului de funcţii, să o aprobăm.

Domnul Florin Iordache:

Da. O propunere, eventual, de modificare şi completare.

Bun. Să înceapă votul pentru acest proiect de hotărâre.

În Biroul permanent; o săptămână a solicitat.

Cu 66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de hotărâre a fost retrimis Biroului permanent şi secretarului general.

Procedură. Vă rog, liderul Grupului UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am participat luni la şedinţa Biroului permanent şi pe ordinea de zi nu a fost nicio cerere din partea vreunei comisii ca astăzi, paralel cu plenul, să lucreze.

Totuşi, astăzi la ora 9,00, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost convocată. Am acceptat să lucrăm până la 10,00, pentru a finaliza un anumit text de lege. Dar, lucrând paralel cu plenul astăzi, cred că încălcăm orice înseamnă predictibilitate a lucrărilor în comisii şi în plen şi mai ales propriile noastre decizii luate în Biroul permanent.

Atrag atenţia că, într-adevăr, ar trebui, prima dată, noi să respectăm aceste reguli ale Camerei Deputaţilor, tot ce înseamnă şedinţele în comisii şi în plen, ca să nu putem fi pe urmă învinuiţi că lucrăm paralel cu plenul şi adoptăm texte care sunt greşite.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii? Nefiind alte intervenţii şi neavând aprobare Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din partea Biroului permanent, sunt chemaţi să participe la lucrările plenului.

Vă mulţumesc mult.

Continuăm.

8. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană, 5 domenii-cheie; COM 302/2015.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, cine prezintă hotărârea? Nu avem pe nimeni din Comisia pentru afaceri europene? Amânăm. Amânăm dezbaterile, până ne vin colegii din Comisia pentru afaceri europene.

Şi la următorul proiect, tot Comisia pentru afaceri europene.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare; PL-x 655/2015; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Vă rog. Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc.

De asemenea, solicităm şi retrimiterea la comisie, cu termen de două săptămâni, a acestui proiect legislativ, pe următorul temei: asupra unei tematici de bază la care servea Ordonanţa nr.27, în comisie - şi la Senat, şi la Camera Deputaţilor - au fost adăugate o serie de drepturi salariale pentru mai multe categorii socio-profesionale care, cumulate ca efect bugetar, ar implica o cheltuială bugetară de circa 0,6% din PIB, conform estimărilor Ministerului de Finanţe.

Având în vedere faptul că în perspectiva imediată va intra în dezbatere la Parlament şi Legea salarizării unitare, vă propun să retrimitem acest proiect legislativ la comisie, urmând ca prevederile adăugate faţă de ordonanţa de bază să fie preluate în Legea salarizării.

Domnul Florin Iordache:

Timp? Pentru cât timp, domnule preşedinte?

Domnul Marian Neacşu:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni, da? Vă mulţumesc.

Să înceapă votul!

Cu 88 de voturi pentru, două abţineri şi un vot împotrivă, a fost retrimis la comisii, două săptămâni.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate; procedură de urgenţă; PL-x 17/2015.

Guvernul.

Doamna Carmen Burlacu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Bună dimineaţa!

Sunt Carmen Burlacu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Afacerilor Externe susţine acest proiect de lege deoarece extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit prin efectul legii este o măsură de reducere a fiscalităţii în beneficiul cetăţenilor români din străinătate şi poate fi aplicată şi în cazuri umanitare care reclamă un tratament special din partea legiuitorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raport comun din partea Comisiei pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cine prezintă raportul?

Domnul vicepreşedinte Ciprian Nica. Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 5 februarie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege, prin adresa nr. 4c-2/75.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul adaptării prevederilor legale care reglementează regimul juridic şi modalităţile de plată a taxelor consulare la practica actuală de natură consulară.

Comisia pentru politică externă a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din data de 28 aprilie 2015.

Comisia pentru politică externă a adoptat proiectul cu unanimitate de voturi, cu un amendament admis şi amendamente respinse.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.

La lucrări au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 26 ai comisiei.

Au participat, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul Radu Florea, director, şi domnul Pietro Pavoni, consilier.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a adoptat proiectul de lege cu majoritate de voturi şi amendamentele admise şi cele respinse prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Propuneţi şi timpul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

5 minute, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră timpul de 5 minute.

Să înceapă votul!

Cu 103 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, timpul a fost adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, doamna Natalia Intotero, Grupul PSD, şi apoi Grupul PNL. Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care vi-l supunem atenţiei reglementează, în principal, acordarea în regim de urgenţă a asistenţei consulare specifice, astfel încât să reducă timpul necesar finalizării demersului birocratic, în paralel cu eficientizarea lui, în beneficiul cetăţenilor români aflat în străinătate.

La acestea, se adaugă o serie de gratuităţi şi facilităţi, dintre care amintesc aici doar câteva: posibilitatea ca minorii sub 6 ani să beneficieze de titluri de călătorie gratuită, înregistrarea copiilor de cetăţenie română născuţi în străinătate să fie, de asemenea, gratuită; eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetăţenii români victime ale traficului de persoane şi pentru cei evacuaţi din regiunile afectate de conflictele armate, atentate teroriste, dezastre naturale şi alte situaţii de criză să fie gratuită; în regim de gratuitate consulară se va încadra şi înregistrarea decesului şi înscrierea în registrele de stare civilă româneşti a certificatelor de deces întocmite de autorităţi străine pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate; şi alte prevederi care redefinesc şi aduc un climat de normalitate în relaţia dintre statul român şi cetăţenii lui aflaţi în străinătate.

De asemenea, prezentul proiect de lege reglementează o adaptare necesară şi obligatorie a legislaţiei româneşti la normele comunitare, la Codul comunitar de vize şi cutumele statelor europene.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem înainte un proiect, PL-x 17/2015, care aduce înaintea plenului Camerei Deputaţilor noţiunea de reducere a taxelor consulare. Mă bucur, pentru că în urmă cu un an de zile, deşi mă aflam în acel protest privind acest demers de reducere a taxelor consulare, la câteva zile după ce l-am finalizat, a fost trimisă această ordonanţă de guvern.

Ţin să atrag atenţia, însă, că, totuşi, taxele consulare, anumite taxe care au rămas stipulate în această ordonanţă, sunt încă destul de mari, mai este încă foarte mult de lucru; iar dacă tot reducem taxele consulare, ar trebui să avem în vedere şi o reţea extinsă de consulate; mai mult decât atât - un buget pe măsura ministerului pe care-l avem, Ministerul Afacerilor Externe, o atitudine mai pozitivă din partea celor care lucrează în consulate. Şi, într-adevăr, toate aceste misiuni să funcţioneze aşa cum românii din diaspora aşteaptă şi cum statul român trebuie să aibă aceste misiuni consulare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Grupul ALDE. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă este deosebit de utilă în raport cu particularităţile şi schimbările intervenite la nivelul comunităţilor româneşti din străinătate, în actualul context economico-financiar global, prevăzând extinderea categoriilor de servicii consulare prestate cu titlu gratuit, prin efectul legii, ca măsură de reducere a fiscalităţii în beneficiul cetăţenilor români din străinătate, precum şi în cazuri umanitare, care reclamă un tratament special din partea legiuitorilor.

În conformitate cu prevederile Constituţiei, statul este obligat să sprijine întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor şi să asigure protecţie atât românilor din străinătate, cât şi celor din ţară.

O formă de protecţie în sensul dispoziţiilor constituţionale o constituie reducerea presiunii fiscale, prin exonerarea de plată a anumitor taxe consulare, în special a celor de natură a stimula interesul comunităţilor româneşti din alte ţări pentru perpetuarea apartenenţei, inclusiv juridice, la statul român.

Grupul ALDE va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, dacă sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem pe raportul celor două comisii.

Dacă, la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

1 marginal.

Observaţii? La titlul legii este 1 marginal.

2 - Articol unic.

Observaţii? Nu. Adoptat.

3 marginal.

Observaţii? Nu. Adoptat.

4 marginal.

Domnul Iane. Vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog frumos să ne spuneţi numărul articolelor, pentru că eu am nişte amendamente respinse şi aş vrea să le susţin. Vă rog mult.

Domnul Florin Iordache:

Păi, domnule, eu merg pe raportul comisiei. Ieşim numai ca să ne aflăm în treabă? Vă rog frumos.

Deci, suntem la marginal 4 - Articol unic. Şi vă citesc. Ar trebui ca să aveţi raportul, ca să puteţi urmări.

Deci, discutăm despre 4 marginal - "Articol unic. Legea nr.198 ..." şi textul curge. Vă rog să urmăriţi.

5 marginal - "Art. 6 alin. (1) şi (2) au următorul cuprins".

Observaţii? Nu. Adoptat.

6 marginal - "Art. 8 va avea următorul cuprins".

Grupul PNL şi apoi domnul Iane.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Vă mulţumesc.

Supun atenţiei amendamentul pe care noi l-am propus în urmă cu ceva vreme, şi anume, la art. 8 alin. (2), textul ordonanţei de Guvern este următorul: "Sunt scutite de plata taxelor consulare: a) înscrierea certificatelor de naştere străine în registrele de stare civilă româneşti pentru minorii în vârstă de până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării naşterii la autorităţile străine."

Amendamentul pe care noi îl propunem este următorul: "Înscrierea certificatelor de naştere străine în registrele de stare civilă româneşti pentru minorii în vârstă de până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de un an până la data înregistrării naşterii la autorităţile străine."

Am făcut acest lucru pentru că, într-adevăr, nu credem că este o modificare esenţială şi mai ales o afectare a bugetului, practic, dacă extindem perioada de 6 luni până la un an de zile. Consider că este de bun-simţ, mai ales că sunt români care trăiesc inclusiv în Insulele Canare, foarte departe de Madrid, consulatul care-i reprezintă. Şi iată că nu au posibilitatea, practic, mulţi să se deplaseze în termen de 6 luni de zile la acele consulate, pentru avea aceste certificate de naştere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Este vorba de alineatul a). Este primul articol respins de la articolele respinse, ca să ştie şi colegii mei care nu au textul.

Domnul Iane şi apoi domnul Mircea Toader.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc. Aici, la art. 8, avem, totuşi, nişte inadvertenţe legate de aceşti minori care trebuie să se înregistreze în termen de 6 luni, până la vârsta de 6 ani. Păi, dacă s-a înregistrat, s-a născut, trebuie înregistrat undeva. Mă rog, dar nu contează.

Amendamentul este următorul: la lit. b) şi p), deci, vorbesc despre amândouă, este vorba despre "eliberarea titlurilor de călătorie pentru minori în vârstă de până la 6 ani", şi la lit.p) - "eliberarea vizelor pentru minori în vârstă de până la 6 ani", şi propun eliminarea acestei limite de vârstă, şi anume, când vorbim de minori vorbim de minori, nu mai vorbim de "până la 6 ani".

Deci, amendamentul sună: "eliberarea titlurilor de călătorie pentru minori"; sau, "eliberarea vizelor pentru minori."

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnule deputat, acum discutăm despre alin. a).

Domnul coleg de la Grupul PNL a susţinut amendamentul de la alin. a) al art.8.

Eu voi supune votului dumneavoastră şi apoi discutăm de b) şi p). Da? OK.

Domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stimaţi colegi,

Eu vă propun să susţineţi acest amendament. Din experienţa pe care am avut-o la Ministerul Administraţiei şi Internelor, acea perioadă de 6 luni era de foarte multe ori depăşită, erau foarte multe intervenţii; copiii născuţi în străinătate ai românilor noştri nu puteau să-şi preia drepturile pe care le aveau în România, tocmai datorită procedurilor greoaie. Oricât ai vrea să le faci de repede, practic, certificatul se dă în localitatea unde este părintele înregistrat şi vă daţi seama că durează foarte mult. Şi eu cred că este bine pentru toţi să lăsăm această perioadă un an de zile. Şi, dacă vă uitaţi la memoriile care sunt la Ministerul Administraţiei şi Internelor, o să găsiţi foarte multe sesizări pe această temă.

Şi eu vă rog să susţineţi acest amendament, care nu creează niciun fel de problemă. Se face mai devreme, este în regulă.

Domnul Florin Iordache:

Deci, supun votului dumneavoastră alin. a), care a fost respins de către comisie, al art. 8.

Să înceapă votul.

A fost respins; 74 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru

Alin. a) a fost respins.

Supun votului dumneavoastră alin. b), care a fost, de asemenea, respins de către comisie.

Vă rog. Susţineţi-l şi dumneavoastră. Amendamentul comisiei l-a susţinut domnul Iane. Haideţi, acum, comisia să propună un singur om să-l susţină.

Domnul Aurelian Mihai:

Da, aşa cum am spus mai devreme, "eliberarea titlurilor de călătorie pentru minori în vârstă de până la 6 ani". Amendamentul este următorul: "eliminarea titlurilor de călătorie pentru minori"; pur şi simplu pentru că se face o discriminare. Nu poţi să acorzi gratuitate minorilor până la o anumită vârstă. Ori sunt minori până la 18 ani, ori nu. Şi, atunci, cerem gratuitate pentru toţi minorii, pentru aceste titluri de călătorie.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Supun votului dumneavoastră amendamentul care a fost respins de către comisie.

Să înceapă votul.

Şi acesta a fost respins cu 74 de voturi împotrivă, două abţineri şi 47 de voturi pentru.

Şi cel de al treilea alineat respins. Dacă vrea cineva să-l susţină?

Vă rog, domnule deputat. Cel de la lit. p) a art. 8.

Domnul Aurelian Mihai:

Sigur, se încadrează în sesiunea amintită anterior. Nu ştiu ce avem cu această vârstă de 6 ani. Practic, "eliberarea vizelor pentru minori în vârstă de până la 6 ani", cerem încă o dată gratuitate pentru toţi minorii. Nu este normal să se practice această discriminare. Minor înseamnă până la 18 ani; şi punct.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul!

Acest amendament a fost respins de către comisie.

A fost respins. 69 de voturi împotrivă, 52 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră art. 8 în integralitate, cum a fost propus de către comisie.

Să înceapă votul.

Cu 73 de voturi pentru, 11 aţineri şi 40 de voturi împotrivă, a fost adoptat.

7 marginal. Discutăm de art. 9.

Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

8 marginal; art. 11.

Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

9 marginal; art. 12.

Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Anexa; 10 marginal.

Anexa, dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat. Aveţi un amendament. Vă rog.

Domnul Aurelian Mihai:

Referitor la anexa propunerii legislative. În această anexă sunt stipulate anumite taxe consulare, nu le voi mai da citire, pentru că ele, aşa cum spuneam anterior de la microfon, sunt destul de ridicate. Practic, nu este normal ca pentru un certificat de căsătorie, românii din diasporă să plătească pentru obţinerea lui cât pentru luna de miere. Este anormal! Şi mai sunt şi anumite taxe care ar fi trebuit, în opinia noastră, reduse, mai ales cele legate de titlurile de călătorie, care ar trebuit să se situeze în jurul a 5 euro, nu 40 de euro, cum este propunerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus.

Şi domnul Iane. Vă rog, domnule Iane. Domnul Iane are o intervenţie la acelaşi amendament.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Da, vă mulţumesc. Tot pe anexă, nu este vorba de amendament, aici. Nu le mai susţin, le-a susţinut colegul.

Vreau să spun că mi se pare, nu ştiu, ciudat aşa, că mai multe feluri de legalizări, să legalizezi o semnătură, sau un înscris privat, sau să legalizezi o anume pagină, au preţuri diferite. De exemplu, dacă legalizezi o semnătură a traducătorului - 40 de euro, dacă... în schimb o copie este 10 euro, iar, dacă legalizarea semnăturii de pe un înscris privat, 30 de euro. Nu ştiu, adică mi se pare că legalizarea este legalizare. Ar trebui să fie un preţ unitar. Atâta voiam să spun.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Supun votului amendamentul susţinut de către comisie, dar care a fost respins de cele două comisii.

Să înceapă votul.

A fost respins cu 69 de voturi împotrivă, 53 de voturi pentru.

Supun votului, în aceste condiţii, anexa, în formula propusă de cele două comisii - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă.

Să înceapă votul!

Cu 73 de voturi pentru, 11 abţineri şi 40 de voturi împotrivă, anexa a fost adoptată.

11 marginal.

Observaţii? Nu. Adoptat.

12, 13.

Legea în ansamblu rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie, COM 302/2015.

Domnul vicelider Pâslaru. Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dau citire Proiectului de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană.

Articol unic. Luând în considerare opinia nr. 4c-19/646, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 14.X.2015, Camera Deputaţilor

Salută iniţiativa Comisiei de a reforma sistemul de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană în vederea combaterii evaziunii fiscale practicate de unele întreprinderi şi susţine implementarea unui plan de acţiuni prin care se stabilesc măsuri menite să creeze un cadru juridic mai echitabil.

Observă că planul de acţiune propus prezintă obiective pe termen scurt, mediu şi lung referitoare la crearea unui mediu fiscal competitiv şi favorabil creşterii economice.

Recunoaşte că există în mod real o dimensiune trans-naţională a problematicii, iar obstacolele pentru activităţile economice transfrontaliere şi denaturările pieţei generate de existenţa a 28 de sisteme diferite de impozitare a profitului reprezintă un fapt.

Referitor la "Măsura 4 - Creşterea transparenţei fiscale" aminteşte că tema transparenţei fiscale în vederea impozitării întreprinderilor şi combaterea evaziunii fiscale de orice fel a fost avută în vedere în Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare.

Este în consens cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte nevoie de a lărgi bazele de impozitare, de a simplifica şi spori transparenţa fiscală.

Susţinem abordarea Comisiei Europene în a oferi îndrumare şi suport statelor membre ale Uniunii în vederea implementării unei abordări unitare şi comune şi îşi exprimă speranţa că în procesul de adoptare a planului de acţiuni vor fi operate modificări suficiente pentru a permite crearea unui mecanism financiar viabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. La dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt.

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă atrag atenţia, stimaţi colegi, asupra unei problematici cu care ne confruntăm şi în special cu care se confruntă companiile româneşti.

Este vorba despre acele preţuri de transfer care, dacă acţionează pe piaţa românească, pe piaţa internă, ele sunt luate în calcul de către organul fiscal şi de către organul de control.

În schimb, dacă vorbim despre preţurile de transfer ale companiilor multinaţionale care realizează bunuri şi servicii la nişte preţuri foarte mici, aproape de plata salariilor la noi în ţară, iar ulterior, în ţara de origine, acolo îşi realizează profitul aferent, atunci vorbim despre o inechitate care se face firmelor româneşti, pentru că nu poţi să vii cu preţuri de transfer care în piaţa internă operează într-un fel, iar la nivel european, pe piaţa europeană, operează discriminatoriu.

De aceea, salut această opinie a Comisiei, de a realiza o echitate fiscală la nivelul Uniunii Europene şi aştept cu nerăbdare să îmbunătăţim cadrul fiscal, astfel încât companiile multinaţionale care operează în România, într-adevăr, să aibă preţurile de vânzare către compania-mamă la preţurile reale şi nu la preţuri doar cât să acopere costurile. Pentru că avem situaţii în care firme care au cifre de afaceri de 30 de milioane de euro, vedem că au cheltuieli de aproape 30 de milioane de euro, cu un profit de 15.000-20.000 de euro, ceea ce este nerealist, de unde rezultă că aici se plătesc doar salariile, iar întregul profit al acelor servicii şi produse care se dezvoltă aici este transferat, evident, prin preţul de transfer discriminatoriu către compania din statul mamă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Doamna Hărău, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL salută această iniţiativă a Comisiei Europene, care dovedeşte că prioritatea actuală a Europei este promovarea creşterii economice durabile şi a investiţiilor pe o piaţă unică mai echitabilă şi mai aprofundată.

Europa are, din acest motiv, nevoie de un cadru, în vederea impozitării corecte şi eficiente a profiturilor întreprinderilor, pentru a distribui în mod echitabil sarcina fiscală, a promova creşterea economică durabilă şi investiţiile, a diversifica sursele de finanţare ale economiei europene şi a consolida competitivitatea economiei Europei.

Impozitarea profiturilor întreprinderilor este element esenţial într-un sistem fiscal eficient şi echitabil, iar normele actuale în materie de impozitare a veniturilor întreprinderilor nu se încadrează în contextul modern.

Imaginaţi-vă că prin actuala lipsă de coordonare între statele membre în ceea ce priveşte sistemul de impozitare a întreprinderilor sunt greutăţi insurmontabile. Întreprinderile care funcţionează în interiorul pieţei unice se confruntă cu 28 de baze diferite de impozitare a profitului, creând costuri foarte ridicate pentru asigurarea conformităţii şi sarcini administrative cu efect negativ asupra competitivităţii europene.

În 18 martie, Comisia a propus un pachet de măsuri în vederea creării unei transparenţe sporite în materie de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană. Prezentul act normativ stabileşte o abordare europeană mai cuprinzătoare asupra impozitului pe profit, însă nu s-au identificat în acest act normativ unele aspecte legate de erodarea bazei de impozitare şi nu există o acţiune corelată pentru câteva domenii-cheie care necesită intervenţie pe termen scurt şi mediu. Armonizarea ratelor impozitului pe profit nu face parte din acest act normativ. Scopul său este însă coordonarea sistemelor fiscale ale statelor membre, astfel încât să poată lupta mai eficient împotriva planificării fiscale agresive a multinaţionalelor.

Unele companii, mai cu seamă cele mici, care constituie structura, osatura economică a Uniunii Europene, sunt practic obstrucţionate în ceea ce priveşte planificarea fiscală, de multinaţionale cu forţă mult mai mare şi cu capacitatea de a transfera veniturile într-un loc fiscal mai favorabil şi a înregistra cheltuielile în zone în care cetăţenii au de suferit din acest motiv.

Partidul Naţional Liberal susţine deci actul normativ, cu precizarea că vom face diligenţă pentru a puncta şi mai consistent modificări care să sprijine unificarea fiscală în Uniunea Europeană.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Domnul Iacoban.

Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Iată că... combaterea evaziunii fiscale preocupă, de asemenea, toate ţările din Uniunea Europeană. Dacă în timpul guvernării Ponta s-au făcut progrese imense în ceea ce priveşte scoaterea economiei negre la suprafaţă, prin măsurile pe care le cunoaştem cu toţii, iată că Uniunea Europeană ne propune un ansamblu de legi cu dublu rol, şi anume: evitarea transferului profitului şi combaterea planificării fiscale agresive.

Acest pachet de legi este ca urmare a stabilirii unei priorităţi în acest domeniu, la nivel european, OCDE/G20, acela de a lupta împotriva evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale dăunătoare, cauzată de un fenomen global, denumit planificare fiscală agresivă.

De asemenea, Comisia Europeană ne propune cinci domenii de intervenţie, şi anume:

1. Găsirea unei soluţii la măsura transferului profitului;
2. Asigurarea impozitării efective, în locul în care sunt generate profiturile;
3. Înfiinţarea comisiei multilaterale de arbitraj cu opozabilitate faţă de statele membre;
4. Armonizarea sistemelor fiscale în ţările membre;
5. Creşterea transparenţei fiscale, în sensul directivei de modificare a Directivei 2011/16 a Uniunii Europene, în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

Astfel, dividendele, câştigurile de capital, precum şi toate celelalte forme de venituri financiare şi soldurile conturilor vor fi adăugate pe lista categoriilor care fac obiectul schimbului automat de informaţii în Uniunea Europeană.

Acest plan de acţiune prevede măsuri necesare pentru ca impozitarea întreprinderilor să devină mai eficientă şi echilibrată în cadrul pieţei unice; măsuri de relansare a bazei fiscale consolidate, comune a societăţilor şi măsuri pentru integrarea noilor acţiuni OCDE/G20 de combatere a erodării bazei de impozitare şi a transferului profiturilor la nivelul Uniunii Europene.

Grupul PSD susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ialomiţianu, Grupul PNL.

Vă rog. A doua intervenţie a Grupului.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca un răspuns pe care vreau să i-l dau colegului de la PSD, legat de preţul de transfer...

Stimate coleg, noi avem reglementat în Codul de procedură fiscală preţul de transfer, problema este că ANAF-ul nu îşi face treaba şi acolo trebuie să mergeţi, ca ANAF-ul să-şi facă treaba, pentru că sigur că se transferă foarte mult profit prin preţurile de transfer.

2. Această comunicare are la bază armonizarea în domeniul impozitelor directe, al impozitului pe profit. Dar trebuie să fim foarte atenţi. Eu am participat la multe şedinţe ale ECOFIN-ului... când o ţară foarte puternică - şi văd că este şi în această comunicare - doreşte consolidarea bazei de impozitare, adică tot profitul să meargă în ţara de unde provine societatea comercială şi de acolo să se distribuie partea de profit către celelalte ţări unde sucursalele sau filialele îşi desfăşoară activitatea.

Cred că... consolidarea bazei de impozitare în ţările unde îşi are sediul societatea-mamă nu ne avantajează pe noi şi de aceea trebuie să fim foarte atenţi când susţinem această comunicare.

Sigur, pentru unificarea, pentru armonizarea bazelor de impozitare, sigur că suntem de acord că este vorba de evitarea concurenţei neloiale.

Grupul PNL va susţine această comunicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem mai departe.

9. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu COM (2015) 337 - PH CD 96/2015.

Domnule Rădulescu, vă rog, Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu COM (2015) 337.

• recomandă analiza comparativă a avantajelor ETS în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră, în perspectiva ponderii crescânde a energiilor regenerabile în consum, precum şi a schimbărilor în intensitatea consumului de energie pe unitatea de produs;
• semnalează că factorii determinanţi ai scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui analizaţi în mod deosebit în cazul statelor cu PIB redus, iar în acest sens ar putea fi comandate studii particularizate, similar celor din 2014;
• atrage atenţia că este necesară clarificarea sprijinului agreat din diferite programe şi surse ale Uniunii şi naţionale, inclusiv cel pentru ţările terţe şi cel prevăzut prin ajutoare de stat, în ce priveşte sumele necesare;
• susţine menţinerea dreptului fiecărui stat membru de a decide asupra modului în care se vor folosi veniturile din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;
• recomandă analiza în continuare a interdependenţelor dintre politicile relevante ale Uniunii, în special dintre sprijinul prin EU-ETS şi politicile de creştere a ponderii energiei verzi în consum, în scopul de a se profita la maximum de sinergia dintre acestea;
• recomandă intensificarea eforturilor de informare a populaţiei cu privire la EU-ETS, luând în considerare construcţia sa extrem de complicată şi dificil de înţeles pentru aceasta.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în şedinţa din 14 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art.76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale din partea grupurilor.

Doamna Varga, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestui proiect de opinie asupra propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu.

Această propunere de directivă pune în aplicare cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030, convenit de Consiliul European, în octombrie 2014, pentru a îndeplini obiectivul Uniunii Europene, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi pentru a contribui la limitarea încălzirii globale.

Noutatea acestei propuneri de directivă constă în: modificarea nivelului reducerilor de emisii anuale; menţinerea fondului de inovare, ca efect intensificat pentru introducerea rapidă pe piaţă a unor tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să permită Uniunii Europene să îşi atingă obiectivele pe termen lung, obiectivele de decarbonizare; şi - o altă noutate - instituirea unui fond pentru modernizarea şi alocarea opţională cu titlu gratuit către sectorul energetic, pentru a contribui la modernizarea sistemelor energetice din statele membre cu venituri mai scăzute.

La articolul 21 există o propunere ca în fiecare an statele membre să prezinte Comisiei un raport cu privire la aplicarea Directivei.

Cred că o dată cu transpunerea în legislaţia românească a acestei directive, va trebui să cerem şi noi ca, anual, în faţa Parlamentului, să se prezinte din partea Guvernului un raport privind măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, cu efect benefic asupra mediului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Intervenţii?

Domnul Iane şi apoi domnul Cernea.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Salutăm această directivă, într-adevăr este bună. Trebuie să avem în vedere că ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să ia măsuri concrete pentru implementarea acestei politici la nivel de Uniune Europeană.

Însă ce vreau să vă spun este următorul lucru: aceste certificate de emisii de gaze cu efect de seră se tranzacţionează pe Bursă. Ele sunt... La ora actuală, din câte ştiu eu, România are undeva la peste 70 de milioane de certificate, iar preţul mediu de tranzacţie pentru anul acesta mi se pare că este undeva la 77 de lei, deci vorbim de peste un miliard de euro care intră pe piaţa românească, în ceea ce priveşte tranzacţionarea acestor certificate.

Ce vreau să vă spun este următorul lucru: noi vom fi obligaţi să respectăm aceste norme europene, prin această directivă, însă trebuie să facem tot posibilul să investim în eficienţa energetică, pentru că acolo noi putem deja să recuperăm pierderi din energie de până la 30%.

Avem, la ora actuală, pe sistemul de transport naţional, pierderi de aproape 30% şi numai printr-o eficienţă energetică putem deja să ne eliberăm de aceste poveri şi să revenim, într-adevăr, să beneficiem de aceste certificate într-o măsură mai bună.

În ceea ce priveşte Directiva, cum spuneam, este bine-venită şi va trebui să armonizăm şi noi toate normele şi legislaţia, astfel încât să ne supunem Directivei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Desigur, directiva este bună. Textul nostru de opinie nu este însă unul într-un spirit într-adevăr european, de reducere a emisiilor. Sunt multe pasaje care contravin acestui spirit.

În cele din urmă, este foarte greu să susţinem că România este o ţară care într-adevăr îşi asumă un efort concret, şi eficient, şi energic, de reducere a emisiilor, pentru că, în continuare, vedem că nu avem o strategie energetică, promisă de ani de zile, plafonăm procentajul energiei obţinute din surse regenerabile - aceasta este clar o politică publică îndreptată împotriva ideii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Susţinem, în continuare, România susţine, din nefericire, sursele bazate pe combustibili fosili, surse de energie care sunt ineficiente, poluante şi care contribuie foarte mult la schimbările climatice.

Dacă nu ne schimbăm în mod radical politicile în domeniul energetic, înseamnă fie că nu înţelegem pericolele pentru umanitate şi pentru viaţă, reprezentate de schimbările climatice, fie, pur şi simplu, nu ne pasă, nu ne pasă de generaţiile următoare şi de provocările pe care le lăsăm pe umerii lor.

Dacă temperaturile globale vor creşte cu peste două grade Celsius, în acest secol, planeta noastră nu va mai arăta aşa cum o ştim astăzi. Va fi accelerat procesul de extincţie a speciilor, iar civilizaţia umană va fi puternic afectată, riscând să avem sute de milioane sau miliarde de oameni în posturi extrem de dificile: refugiaţi climatici, războaie, poate, pentru resurse vor putea urma.

Aşadar, eu voi vota împotriva acestui text care, repet, are un spirit antireducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adiţional, semnat la Chişinău la 27 august 2015, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei Protocoale adiţionale, precum şi pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adiţional semnat la Bucureşti la 23 septembrie 2015 şi la Chişinău la 24 septembrie 2015, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru Protocoale adiţionale - PL-x 635/2015; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege prevede Ratificarea Protocolului 4 şi a Protocolului 5 al Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. Protocolul patru adiţional prevede extinderea perioadei de acordare a contribuţiei financiare nerambursabile până la data de 28 martie 2019 şi respectiv extinderea perioadei de valabilitate a Acordului până la data de 28 martie 2021.

Prin semnarea celui de-al cincilea Protocol adiţional se prevede introducerea unui nou domeniu de cooperare: reabilitarea, extinderea, modernizarea şi renovarea construcţiilor aparţinând instituţiilor publice din Republica Moldova.

Vă rugăm a adopta acest proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Prezentaţi raportul şi stabiliţi şi timpii de dezbatere, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art.95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget a fost sesizată în procedură de urgenţă, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adiţional, semnat la Chişinău, la 27 august 2015, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei Protocoale adiţionale, precum şi pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adiţional semnat la Bucureşti la 23 septembrie 2015 şi la Chişinău la 24 septembrie 2015, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru Protocoale adiţionale.

Conform prevederilor art.75 din Constituţie şi art.92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi ale Comisiilor pentru politică externă şi juridică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea celui de-al patrulea Protocol la Acordul mai sus-menţionat.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulament, Comisia a examinat proiectul, în şedinţa din 20 octombrie. În urma examinării şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, în forma prezentată de iniţiator, fără amendamente.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun pentru dezbatere cinci minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Supun votului timpul propus de domnul preşedinte. Să înceapă votul.

Cu 122 de voturi pentru şi două abţineri, timpul propus a fost adoptat.

Dezbateri generale?

Domnul Doboş, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că ori de câte ori vine vorba despre acordul de sprijin al Republicii Moldova, pe drumul său proeuropean, în Parlamentul României avem de-a face cu unanimităţi.

Nu pot să nu remarc faptul că oricare a fost puterea politică în România, acest acord şi protocoalele aferente au mers înainte. Este dovada faptului că întreaga clasă politică din România a conştientizat locul şi rolul pe care îl jucăm noi în raport cu fraţii noştri români de peste Prut şi cât de important este sprijinul nostru pentru menţinerea Chişinăului pe calea europeană.

România nu este bogata Europei, dar din puţinul nostru cred că putem sprijini dezvoltarea fraţilor de peste Prut. De data aceasta este vorba de un ajutor financiar nerambursabil, însă cred că la Chişinău se aşteaptă şi o parte din experienţa noastră pe drumul către Uniunea Europeană, din dificultăţile pe care noi le-am întâmpinat, pentru ca Republica Moldova să treacă mai uşor peste dificultăţi.

Este regretabil că premierul Victor Ponta a încercat să-şi aroge toate meritele pentru acest acord. Dacă dumnealui a ajuns să spere că va obţine câştiguri politice şi din acest lucru, nu pot să cred decât că este tare disperat că-şi va pierde funcţia.

Stimaţi colegi, deputaţii PNL vor susţine acest act normativ, precum şi alte iniţiative care vor aduce România de peste Prut mai aproape de Europa, mai aproape de o economie performantă şi de o societate stabilă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Este adevărat că a fost unanimitate în Parlament. Şi alte guverne au semnat acorduri, dar numai atât. Singurul Guvern care a acţionat concret în sensul unui sprijin financiar pentru Republica Moldova a fost Guvernul Ponta.

Şi revenind la proiectul de lege, aş vrea să vă spun că este vorba de Proiectul de Lege privind ratificarea celui de-al patrulea act adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la 27 august 2015 şi ratificarea celui de-al cincilea Protocol adiţional între cele două guverne, semnat la 23 septembrie 2015.

Cele două protocoale privesc implementarea Acordului privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, care trebuia acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010.

Iniţial, domeniile în care trebuia să se intervină au fost infrastructura de transport şi unităţile de învăţământ. S-a intervenit după aceea cu un alt protocol şi s-au adăugat domeniile de asistenţă umanitară, în cazul situaţiilor de urgenţă, sectorul energetic şi schimbările climatice.

Prin semnarea celui de-al patrulea Acord care face obiectul acestui proiect de lege, se are în vedere extinderea perioadei de acordare a contribuţiei financiare nerambursabile până la data de 28 martie 2019, respectiv extinderea perioadei de valabilitate a Acordului până în data de 28 martie 2021.

Prin semnarea celui de-al cincilea Protocol s-a introdus un nou domeniu de cooperare, şi anume: reabilitarea, extinderea, modernizarea şi/sau renovarea de construcţii aparţinând instituţiilor publice din Republica Moldova, la propunerea Autorităţii de coordonare naţională din Republica Moldova.

Sumele pe care le va aloca România se vor asigura prin Legea bugetului de stat şi cu respectarea prevederilor Strategiei fiscal-bugetare şi a Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar.

Având în vedere prezentul proiect de lege, Grupul PSD susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pentru că am participat la decizie în 2010, atunci când a fost semnat acordul între cele două guverne, al României şi al Republicii Moldova, privind acordarea unui sprijin nerambursabil de 100 de milioane de euro şi pentru că s-au spus foarte multe lucruri care nu au nimic în legătură cu realitatea, simt nevoia de a face următoarele precizări.

Acest acord a fost semnat iniţial pentru o perioadă de 5 ani de zile. Scopul acestui acord era să susţină instituţiile de învăţământ din Republica Moldova în tot ceea ce priveşte infrastructura, dar şi suport necesar pentru tinerii şi elevii din Republica Moldova, în domeniul educaţiei.

Din păcate, situaţia din 2010 în ceea ce priveşte inundaţiile a făcut astfel încât România să răspundă unei solicitări din partea Guvernului Republicii Moldova şi au fost construite aproape 1.000 de case în zonele afectate de inundaţii din aceşti bani.

Ceea ce mi se pare mie însă în neregulă ţine de faptul că acest acord a fost modificat de mai multe ori şi deşi iniţial banii trebuiau să plece pentru susţinerea învăţământului în limba română din Republica Moldova, am observat cum în 2013, din cei 100 de milioane de euro, 15 milioane se acordă pentru proiecte ce ţin de mediu. Eu nu cred că prioritatea noastră este să ne ocupăm de fauna Republicii Moldova, ci de păstrarea identităţii româneşti.

Mai mult decât atât, cred că pentru că a trecut campania electorală de anul trecut şi guvernul nu mai este interesat atât de mult de realităţile din Republica Moldova, propune amânarea aceasta până în 2021, lucru pe care nu-l înţeleg. Ori vrem să susţinem în mod real Republica Moldova şi acordăm un sprijin consistent, ori încercăm să găsim motive pentru a tergiversa şi a amâna la nesfârşit acest suport, necesar în clipele de faţă Republicii Moldova.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că clasa politică românească vorbeşte despre două Moldove: una care se vede la microfonul Parlamentului, şi una care se vede în realitate dincolo de Prut, între Prut şi Nistru.

Sigur că şi eu am participat sau am fost primul parlamentar care în anul 2007 şi-a deschis cabinet parlamentar în Republica Moldova, am participat în 2010 la semnarea acestui document important între viceministrul Videanu şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, am fost şi în 2012 la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, împreună cu Guvernul USL de la acel moment, pentru că Republica Moldova nu trebuie să aibă culoare politică în Parlamentul României.

Acordul interguvernamental prevedea câteva lucruri importante, printre care, strategic, asigurarea independenţei energetice a Republicii Moldova pe relaţiile din zona Galaţi, din zona Iaşi, din zona Suceava, interconectare energetică, sprijin pentru gazoduct, sprijin pentru construcţia unor instituţii în acord cu legislaţia europeană pentru a susţine parcursul european al Republicii Moldova, lucruri foarte importante şi care, la acest moment, dacă ar fi fost finalizate conform acordului, sunt convins că în Republica Moldova situaţia ar fi fost cu totul altfel.

Este un moment greu în Republica Moldova şi dacă acordurile încheiate între Guvernul României şi Republica Moldova nu vor fi puse rapid în practică va fi foarte greu, s-ar putea să nu mai putem vorbi de aceste acorduri, în condiţiile în care este nevoie urgent de peste 70 de milioane de euro ca Republica Moldova să poată plăti salarii şi pensii până la sfârşitul acestui an şi, de asemenea, în condiţiile în care Guvernul României, premierul Ponta şi ministrul de finanţe Teodorovici anunţă mereu că sunt acumulări suplimentare la buget, eu mă aşteptam ca termenul de implementare a acestui acord să fie scăzut şi valoarea acordului de asistenţă financiară acordată de România să fie mai mare.

În principiu, voi vota acest acord, însă este în contradicţie cu foarte multe dintre afirmaţiile politicienilor români care îşi fac imagine pe Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2015 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, Pl-x 628/2015.

Procedură de urgenţă.

Guvernul? Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În prezentul proiect de act normativ se propune ca în scopul atingerii nivelului de siguranţă a stocului de rezervă la produsul octoxid de uraniu, destinat unităţilor 1-4 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2015, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, să poată fi alocate sume Ministerului Afacerilor Interne, necesare constituirii stocurilor de rezervă de stat la octoxidul de uraniu de către Administraţia Naţională a rezervelor de stat şi probleme speciale. Cantităţile de octoxid de uraniu vor fi preluate de la operatorul economic specializat şi se vor stabili prin hotărâre de guvern.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru buget, prezentaţi raportul şi propuneţi şi un timp de dezbatere.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond a prezentului proiect de lege.

Conform art. 75 din Constituţie şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră, proiectul de lege.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru industrii şi servicii, de la Comisia juridică, precum şi de la Consiliul Legislativ.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ca în scopul atingerii nivelului de siguranţă a stocului de rezervă de stat la produsul octoxid de uraniu destinat unităţilor 1-4 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2015 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, să poată fi alocate sume Ministerului Afacerilor Interne necesare constituirii stocurilor rezervă de stat de octoxid de uraniu de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. Cantităţile de octoxid de uraniu ce vor fi preluate de la operatorul economic specializat se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Senat, fără amendamente.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun un timp de dezbatere de cinci minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Să înceapă votul pentru timpul propus.

Cu 118 voturi pentru şi o abţinere, timpul propus a fost adoptat.

Dezbateri generale? Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va da un vot favorabil pentru aprobarea proiectului de lege.

Este, într-adevăr, justificată alocarea banilor pentru constituirea unor stocuri de rezervă. Credem că se rezolvă şi o problemă a locurilor de muncă la agentul economic care realizează acest produs.

Este, totuşi, o întrebare: s-a dat ordonanţă de urgenţă în septembrie anul acesta, s-a făcut o derogare de la Legea finanţelor publice nr. 500/2002 privind finanţele publice. Dacă era aşa o situaţie urgentă, întreb Guvernul, de ce nu s-a rezolvat această problemă la rectificarea bugetară din august anul acesta? Adică, modificăm Legea finanţelor publice, facem derogări şi folosim fondul de rezervă, iar când eraţi în opoziţie spuneaţi că fondul de rezervă va fi utilizat tot mai puţin şi ştim că îl folosiţi netransparent şi nu daţi bani la rectificarea bugetară. Eu ajung la concluzia că e o politică bugetară proastă, e rezolvarea unei probleme pe genunchi şi nu a fost o fundamentare corectă.

Sesizarea Comisiei Europene, în legătură cu constituirea acestor stocuri de rezervă, a fost din 2012, de la sfârşitul anului. Puteaţi să cuprindeţi în bugetul din 2013, din 2014, din 2015. Acest mod de guvernare sigur că este dăunător şi nu este pentru prima dată când faceţi asemenea lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Cernea.

Vă rog, domnule Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Avem o ordonanţă de urgenţă din 2015 care modifică o ordonanţă de urgenţă tot din 2015, avem derogări de la legi, totul pentru a folosi bani publici pentru a susţine o tehnologie periculoasă, o tehnologie care afectează grav sănătatea cetăţenilor şi care poluează mediul şi poate afecta sănătatea animalelor şi a tuturor vieţuitoarelor.

România ar trebui, în opinia mea, să aleagă o cale energetică verde, lipsită de aceşti coloşi energetici gen Rovinari, Turceni, Hunedoara, care consumă fonduri publice, poluează şi generează emisii de CO₂. De asemenea, o strategie energetică din care energia nucleară să dispară pentru că este periculoasă, au fost accidente în mai multe locuri în Statele Unite, Uniunea Sovietică, Japonia. Oricând un astfel de accident poate afecta pe scară largă o ţară sau chiar un continent sau chiar mai mult.

Aşadar, apelul meu este să înceteze astfel de echilibristici legislative făcute, după părerea mea, în mod abuziv de Guvern, prin ordonanţe, după ordonanţe şi derogări de la lege, să încetăm să folosim bani publici pentru energia nucleară şi să nu dăm în folosinţă reactoarele 3 şi 4. Dimpotrivă, ar trebui să închidem şi reactoarele 1 şi 2.

Sursele regenerabile de energie sunt o alternativă. Dacă facem o strategie pe 5, 10, 15 ani putem intra într-o fază de reformare şi de schimbare a sectorului energetic, astfel încât energia verde să primeze, să aibă cea mai mare pondere în sistemul energetic naţional.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii şi neavând amendamente, urmează votul ...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cezar Cioată:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

După cum bine ştiţi, energia verde nu poate acoperi sută la sută din necesarul de energie al ţării. Energia nucleară, energia atomică, la ora actuală în România reprezintă 25% din total consum. Ţin să vă spun, reactoarele care sunt folosite la ora aceasta în România sunt cele mai sigure reactoare, cea mai sigură tehnologie existentă la ora actuală pe pământ.

Eu sunt ferm convins că putem mai multă energie regenerabilă, sunt ferm convins că se poate mai mult pentru mediu, dar nu comparaţi dumneavoastră niciodată ceea ce se întâmplă la Rovinari sau la Turceni cu ceea ce se întâmplă la Cernavodă.

Energia atomică este o sursă viabilă de energie pe care trebuie să o continuăm.

Exploatarea resurselor de uraniu din ţara noastră şi întreg ciclul nuclear existent în România este un bun naţional. Vă rugăm să ţineţi la el.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Urmează votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 58 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Pl-x 472/2015.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Are caracter organic.

Înţeleg că pe procedură, doamna Raluca Turcan.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

În avalanşa de evenimente care pun sub semnul întrebării binele comun, astăzi s-a întâmplat un lucru bun: Programul "After school" a trecut de Camera Deputaţilor, tacit, cu raport de adoptare de la Comisia pentru învăţământ.

Adresez un apel şi o rugăminte către toate partidele parlamentare să urmărească acest program, acest proiect de lege la Senat şi, dacă se poate, să-l voteze, astfel încât Guvernul să poată să aloce bani în Legea bugetului de stat pe anul viitor.

Acest proiect poate produce o schimbare în bine pentru foarte mulţi oameni, însă poate deveni realitate doar printr-un efort comun, aşa cum sper ca astăzi să treacă şi Legea votului prin corespondenţă.

Programul "Şcoală după şcoală" poate ajuta un milion de copii, prin alocarea din partea statului a unui tichet valoric, în vederea formării, educaţiei şi supravegherii copiilor din învăţământul primar.

Acest proiect poate să sprijine sute de mii de familii care nu au cu cine să-şi lase copiii după finalizarea orelor de curs şi mii de părinţi pot fi încurajaţi să se întoarcă în câmpul muncii.

Acest program poate să vină şi în sprijinul profesorilor care-şi pot suplini veniturile şi în susţinerea ONG-urilor care se implică în tipul de Program "After school".

În foarte scurt timp Senatul poate să decidă ca Programul "Şcoală după şcoală" să fie generalizat la nivel naţional.

Conform studiilor internaţionale un astfel de proiect ţinteşte direct spre reducerea abandonului şcolar şi poate sprijini cei 700.000 de copii care în momentul de faţă nu sunt şcolarizaţi în România şi să îi determine să se reîntoarcă la şcoală.

Dacă va exista voinţă politică, aşa cum a existat în Camera Deputaţilor, în Comisia pentru învăţământ, Programul "Şcoală după şcoală" poate să intre în vigoare începând cu anul şcolar viitor 2016-2017.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, în acelaşi timp, majorităţii parlamentare, aşa cum le mulţumesc colegilor din Partidul Naţional Liberal, care au sprijinit acest proiect, însă vreau să înţelegem că votul pe acest proiect nu reprezintă un vot pentru un partid sau altul, reprezintă un vot pentru binele comun, un vot pentru milioane de copii şi mii de părinţi şi profesori din această ţară.

Domnul Florin Iordache:

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind Cadrul Instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo, PL-x 645/2015. Caracter ordinar.

Guvernul? Vă rog, doamnă secretar de stat Alexe.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege se propune ratificarea unui document de înţelegere semnat între statele din regiunea Europei de Sud-Est în domeniul pregătirii şi prevenirii dezastrelor, aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare în limita echivalentului în lei a sumei de 25.000 de euro pe an din bugetul MAI pentru IGSU şi formularea unei declaraţii cu privire la faptul că memorandumul de înţelegere nu se aplică provizoriu de la data semnării pentru România, ci, aşa cum prevede legislaţia noastră, de la data intrării în vigoare.

Obiectivele iniţiativei de prevenire şi pregătire a dezastrelor din Sud-Estul Europei sunt de a contribui la crearea capacităţilor instituţionale ale organizaţiilor din domeniul managementului dezastrelor, pentru a intensifica prevenirea şi pregătirea în ţările din regiunea Europei de Sud-Est.

Menţionăm faptul că România este reprezentată în cadrul iniţiativei de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

În considerarea tuturor acestor aspecte, vă rog să fiţi de acord cu adoptarea proiectului în forma propusă de comisie şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Comisiei pentru apărare îl rog pe domnul Benga să prezinte raportul.

Vă rog.

Domnul Ioan Benga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind Cadrul Instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, proiectul de lege.

Memorandumul de înţelegere reglementează principalele obiective ale Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud - Estul Europei, în vederea intensificării prevenirii şi pregătirii în statele din regiunea Europei de Sud - Est.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Paginile în limba română ale Memorandumului, aferente articolului 6, respectiv 12 au fost înlocuite de iniţiator din cauza unor erori de traducere.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale?

Grupul PNL. Domnul Cozmanciuc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Lansată în anul 2000 sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, iniţiativa de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei a fost semnată de România în anul 2007 la Zagreb.

Având ca reprezentant Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Partidul Naţional Liberal este un susţinător al unor astfel de parteneriate care să contribuie la crearea şi eficientizarea capacităţilor instituţionale ale organizaţiilor din domeniul managementului dezastrelor pentru regiunea din sud-estul Europei.

De asemenea, considerăm că abordarea comună pentru pregătirea şi pentru prevenirea dezastrelor, concomitent cu consolidarea cooperării în format bilateral şi multilateral al schimbului de informaţii, a diseminării practicilor şi metodologiilor dezvoltate cresc semnificativ şansele preîntâmpinării unor evenimente nedorite.

Mai mult, astfel de cooperări s-au dovedit complementare procesului de integrare europeană şi euroatlantică pentru unele state.

România va face parte din acest parteneriat, respectându-şi statutul de partener de încredere, aşa cum ne-am obişnuit, mai ales în contextul în care ţara noastră aparţine acestei zone vizate.

Partidul Naţional Liberal va susţine acest demers legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Iacoban. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind Cadrul Instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Scopul vizează în principal pregătirea ţărilor membre pentru gestionarea situaţiilor excepţionale generate de dezastrele naturale, propunându-se ţărilor semnatare o colaborare activă pe această temă.

Memorandumul a fost determinat de iniţiativa de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, lansată în anul 2000 sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

Scopul major constă în promovarea cooperării regionale şi oferă un cadru de dezvoltare a programelor sau proiectelor care să conducă la consolidarea capacităţii de a preveni şi a răspunde la dezastrele naturale, tehnologice sau de altă natură.

Pregătirea ţărilor semnatare se va realiza prin cursuri anuale de formare pe următoarele domenii: căutare şi salvare montană, incendii, dezastre economice şi tehnologice, activitatea companiilor de asigurări în cadrul componentei de reducere a riscurilor la dezastre, managementul inundaţiilor, sisteme moderne de protecţie civilă.

Menţionăm că acest memorandum a fost semnat de către Albania, Croaţia, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Turcia, România, Bosnia-Herţegovina şi ulterior de Republica Moldova.

Grupul PSD susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, discutăm ...

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu.

Articolul 1. Observaţii? Nu.

Articolul 2? Nemodificat.

Articolul 3? Nemodificat.

Rămâne pentru votul final, are caracter ordinar.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, PL-x 595/2015.

Domnul Marian Neacşu, liderul Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ cu termen de o săptămână, deoarece unele dintre amendamentele care au fost introduse în comisie nu au nimic de-a face cu corpul legii. Trebuie reanalizate şi sper ca într-o săptămână să poată să fie gata raportul. Termenul pentru vot final am văzut că este 24 noiembrie. Deci s-o avem săptămâna viitoare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul, termen o săptămână.

Cu 134 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, timpul prevăzut, de o săptămână, a fost adoptat.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale cu modificările şi completările ulterioare, Pl-x 506/2015.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

18. Propunerea legislativă pentru completarea art. 63 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, Pl-x 599/2015. Caracter organic.

Iniţiatorul? Nu.

Din partea Comisiei pentru învăţământ cine prezintă raportul?

Vă rog, domnule preşedinte. Domnul preşedinte Adrian Diaconu.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 599 din 5 octombrie 2015, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere, în fond, propunerea legislativă pentru completarea art. 63 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alineatului (1) al articolului 63 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul scăderii numărului minim de elevi dintr-o clasă de învăţământ primar şi gimnazial, în zonele de munte, de la 12 elevi la 8 elevi, dat fiind faptul că există situaţii în aceste zone montane când o şcoală are o singură clasă, nefiind posibilităţi de transport şi nici suficienţi elevi.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 16 deputaţi, din totalul de 26.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin.(8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 20 octombrie 2015, comisia a propus, cu 12 voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, "în situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti".

Pe cale de consecinţă, legislaţia în vigoare este cuprinzătoare, adoptarea iniţiativei ducând la paralelism legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna deputat şi apoi domnul, Grupul PNL.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui act normativ care se referă la scăderea numărului minim de elevi dintr-o clasă de învăţământ primar şi gimnazial în zonele de munte de la 12 la opt elevi, pentru că nu clar definită zona de aplicare. Probabil că iniţiatorul s-a gândit la zonele îndepărtate din rural şi din zonele montane, dar nu este specificat acest lucru.

Pe de altă parte, calitatea procesului de învăţământ s-ar diminua, deoarece elevii de vârste diferite ar fi comasaţi în clase comune, ar învăţa în paralel, ceea ce nu ar fi de folos pentru aceşti copii.

Şi iarăşi, pe de altă parte, în legislaţia actuală, pentru situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau cele de elevi pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar pe baza unei justificări corespunzătoare.

Din aceste motive, membrii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota pentru respingerea proiectului legislativ mai sus menţionat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul deputaţilor PSD de aici, din Cameră, susţine respingerea acestui proiect de lege.

De altfel, raportul de la Comisia pentru învăţământ a fost unul de respingere.

Aş vrea s-o completez pe colega mea. Pe lângă faptul că legea, în litera şi spiritul ei, nu este în regulă, pe de o parte pe faptul că nu sunt delimitate foarte clar zonele de munte, mai sunt şi alte zone izolate, în zona Deltei, în zona de câmpie, care n-au fost menţionate în acest proiect de lege. Pe de altă parte, aşa cum spunea, la momentul de faţă, Legea nr.1/2011 este acoperitoare pentru acest gen de situaţii, şi anume faptul că, cu aprobarea consiliului de administraţie a inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând cont de standardul per elev şi de numărul maxim de posturi aprobat pe învăţământul preuniversitar, consiliul de administraţie poate face acest lucru şi trebuie să mai ţinem cont că e vorba, în învăţământul preuniversitar, de finanţarea per elev, care s-ar reduce şi ea semnificativ.

De altfel, privind expunerea de motive, am văzut foarte clar că iniţiatorul subliniază faptul că acest proiect de lege ar duce substanţial la reducerea abandonului şcolar. Sunt de părere că, în zonele izolate, altele sunt motivele pentru care abandonul şcolar are o cifră ridicată şi nu acest motiv.

De asemenea, aşa cum spunea şi colega mea, există pericolul ca aceşti opt elevi să fie din clase diferite şi atunci procesul educaţional să fie dat peste cap.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, PL-x 658/2015. Caracter ordinar.

Guvernul? Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Ionela Viorela Dobrică (subsecretar de stat, Ministerul pentru Societatea Informaţională):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că, după adoptarea primului set de norme privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, în 2003, atunci când Legea nr.109/2007 a transpus integral Directiva 2003/98 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, cantitatea de date, inclusiv de date publice a crescut într-un ritm exponenţial la nivel mondial, fiind generate şi colectate noi tipuri de date, iar progresul tehnologic rapid permite crearea de noi servicii şi aplicaţii pe baza utilizării cumulării sau combinării datelor, a fost adoptată Directiva 2013/37/UE de modificare a Directivei 2003/98/CE, pentru a ţine pasul cu aceste schimbări rapide şi pentru a nu exista riscul pierderii oportunităţilor economice şi sociale oferite de reutilizarea datelor publice.

Noutăţile aduse de prezentul proiect de modificare a Legii nr.109 şi prevăzute de Directiva 2013/37 vizează următoarele aspecte: introducerea unui veritabil drept de reutilizare, făcând reutilizabil tot conţinutul care poate fi accesat conform legislaţiei naţionale privind liberul acces la informaţie; reducerea plafonului superior pentru taxele care pot fi impuse pentru dreptul de reutilizare în cazurile limitativ prevăzute de lege, permiţând impunerea unor taxe care să acopere costurile marginale, la care se poate adăuga un profit care nu va fi mai mare de 5% peste nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR; extinderea domeniului de aplicare a legii la anumite instituţii culturale, cum ar fi bibliotecile, muzeele şi arhivele; consolidarea obligaţiei de transparenţă privind condiţiile şi tarifele referitoare la reutilizare; încurajarea publicării mai multor documente în format deschis şi prelucrabil automat; consolidarea protecţiei datelor cu caracter personal; creşterea transparenţei administraţiei publice; şi consolidarea drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială.

Ministerul pentru Societatea Informaţională susţine raportul comisiei sesizate în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian Nica, Comisia juridică, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 octombrie 2015.

Prezentul proiect vizează preluarea corespunzătoare a normelor modificatoare ale Directivei 2013/37 a Uniunii Europene, reprezentând un demers pe deplin justificat.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, din partea ministrului societăţii informaţionale doamna Ionela Dobrică, subsecretar de stat.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice în forma transmisă de Senat.

Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat la şedinţă 21 de deputaţi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege se referă la transpunerea unei directive europene privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice.

De menţionat că, în momentul de faţă, legislaţia din România în domeniul reutilizării informaţiilor din sectorul public este asemănătoare cu cea din alte state membre ale Uniunii Europene. Însă, aşa cum se arată şi în cuprinsul instrumentului de prezentare şi motivare, întrucât în cursul anului 2013, Directiva 2003/98/CE a suferit unele modificări esenţiale, statul român are obligaţia, dată fiind incidenţa directă a prevederilor Directivei 2013/37/UE, în virtutea obligaţiilor ce incumbă statelor membre de aliniere continuă la evoluţia acquis-ului, să transpună la nivel naţional dispoziţiile acestui act juridic european modificator.

În conformitate cu prevederile directivei, politicile de deschidere a datelor încurajează punerea la dispoziţie pe scară largă şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public în scopuri private sau comerciale cu constrângeri juridice, tehnice sau financiare minime sau chiar inexistente, dar nu numai pentru operatorii economici, ci şi pentru publicul larg.

Aceste modificări pot juca un rol important în demararea dezvoltării de noi servicii, bazate pe mijloace inovatoare, de combinare şi utilizare a acestor informaţii, pot stimula creşterea economică şi promova angajamentul social.

Practic, prin reglementarea posibilităţii utilizării informaţiilor şi în scopuri comerciale, prezentul act normativ poate contribui la dezvoltarea unui segment nou pe piaţa de bunuri şi servicii bazate pe cunoaştere.

Deschiderea datelor şi transparentizarea administraţiei publice vor avea un impact pozitiv şi în privinţa implicării sociale a cetăţenilor, care vor obţine astfel mult mai uşor informaţii din sectorul public.

Având în vedere importanţa actului normativ, Grupul PNL va vota în favoarea acestui proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

20. Proiectul de Lege privind modificarea art.2 din Legea nr.92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale, PL-x 631/2015. Caracter ordinar.

Guvernul. Vă rog.

Doamna Carmen Burlacu:

Mulţumesc.

Modificarea propusă vizează înlocuirea Ministerului Integrării Europene cu Ministerul Afacerilor Externe şi susţinem această modificare, deoarece ea va asigura cazul legal necesar în vederea efectuării plăţii cotizaţiei anuale a României la Colegiul Europei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Diaconu, Adrian Diaconu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, să prezentaţi raportul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa nr. PL-x 631/30 septembrie 2015, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond proiectul de Lege privind modificarea art.2 din Legea nr.92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.2 în sensul asigurării cadrului legal necesar efectuării plăţii cotizaţiei anuale a României la Colegiul Europei. Iniţiativa modifică ordonatorul principal de credite prin bugetul căruia se efectuează plata cotizaţiei.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii în şedinţa din 20 octombrie 2015, comisia a propus cu unanimitatea voturilor celor prezenţi adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege mai sus-menţionat pentru că este necesară modificarea Legii nr.92 în sensul actualizării denumirii instituţiei prevăzute la art.2 pentru a asigura corelarea cu restul actelor normative relevante şi aici mă refer la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2013, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.8/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin această modificare se va asigura cadrul legal necesar în vederea efectuării plăţii cotizaţiei anuale a României şi a participării României cu drepturi depline la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nefiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

21. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, PL-x 98/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Din partea celor două comisii, domnul Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă, raport comun Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea art.12ą în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr.92/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul accesului la ajutorul de încălzire şi pentru cei care sunt deconectaţi de la reţeaua de alimentare cu energie termică, pentru spaţiile aflate în proprietatea indiviză, instituind un tratament egal faţă de cei care nu s-au deconectat şi beneficiază de acest ajutor.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva?

Vă rog. Grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Guran.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru aprobarea acestei legi, dar vrem să atragem încă o dată atenţia Guvernului că, dacă nu se va trece la o strategie naţională de izolare termică a clădirilor, dacă nu se va realiza o strategie naţională pe energie, o strategie care să ne permită găsirea unor surse alternative de încălzire, surse mai ieftine, vom ajunge foarte curând să avem cheltuieli foarte mari pentru aceste subvenţii.

Trebuie să găsim această soluţie şi Guvernul trebuie să se mişte foarte repede, pentru că s-a promis acest lucru de câţiva ani şi încă nu s-a făcut aproape nimic în acest domeniu.

Învăţăm oamenii că tot timpul trebuie să primească ceva, dar nu trebuie să gândim soluţii tehnice, eficiente, care să ne aducă şi la acest capitol în rândul ţărilor dezvoltate din Europa.

În concluzie, vom vota această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

22. Proiectul de Lege pentru completarea art.41 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, PL-x 540/2014.

Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea celor două comisii - juridică şi administraţie - domnul preşedinte Victor Paul Dobre.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulament, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru completarea art.41 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României susţine adoptarea iniţiativei.

Comisiile pentru buget, egalitate de şanse şi politică externă au dat aviz favorabil.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63, Comisiile juridică şi de administraţie au examinat iniţiativa, expunerea de motive, avizul şi punctul de vedere al Guvernului în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice şi celei de administraţie au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului adoptarea proiectului de Lege pentru completarea art.41, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva?

Grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Grupul PNL va susţine acest proiect de lege din două motive.

O dată pentru că este iniţiat de trei colegi de-ai noştri, doi deputaţi şi un senator, iar cel de-al doilea motiv este acela că proiectul de lege vine în sprijinul oficiilor consulare care, prin intrarea în vigoare a acestei reglementări, vor putea solicita transcrierea unor certificate de naştere şi, de asemenea, să efectueze alte acte din materia stării civile, care vor genera beneficii pentru cetăţenii români stabiliţi în străinătate sau care îşi desfăşoară activitatea în străinătate.

De aceea, vă adresăm rugămintea de a susţine şi dumneavoastră acest proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:.

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, mergem la dezbaterea în raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Articol unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.3 cu alin.(3). Observaţii? Nu. Adoptat.

4 marginal, la art.41 după alin.(6) se introduce un alineat nou 6ą, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Are caracter organic.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, PL-x 656/2015.

Caracter ordinar.

Dacă domnul Buicu, ca iniţiator, direct raportul. Bun!

Deci raportul Comisiei pentru sănătate, domnul preşedinte Florin Buicu, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate şi familie a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.95 privind reforma în domeniul sănătăţii, în scopul creării cadrului legislativ care să le permită medicilor, medicilor dentişti sau farmaciştilor suspendarea contractului de muncă pe perioada exercitării unor atribuţii de interes public sau general, precum şi prevederile legate de alegerea în organele de conducere ale colegiilor profesionale.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Iniţiativa a fost adoptată de Senat în 7 octombrie.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Crăciunescu, Grupul PNL.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii reglementează exercitarea profesiei de medic, organizarea şi funcţionarea colegiilor medicilor din România, exercitarea profesiei de medic dentist şi organizarea şi funcţionarea colegiilor medicilor dentişti din România, precum şi exercitarea profesiei de farmacist, organizarea şi funcţionarea Colegiului farmaciştilor din România.

Legat de exercitarea profesiei de medic şi organizarea şi funcţionarea colegiilor medicilor dentişti din România, actualul proiect de lege se referă la Colegiul medicilor din România şi la exercitarea profesiei de farmacist, organizarea şi funcţionarea colegiilor farmaciştilor din România.

Proiectul de lege are ca obiect alegerea organelor de conducere în cele două corpuri profesionale şi se menţionează şi se precizează în lege că atribuţia de a stabili numărul de mandate se transferă adunării generale de la nivel naţional, care stabileşte numărul de mandate ale organelor de conducere în consiliile teritoriale, la nivel teritorial şi naţional.

De asemenea, proiectul de lege prevede suspendarea contractului de muncă la cerere al celor care activează la nivelul acestor organe de conducere la nivelul celor două colegii.

Grupul liberal, al Partidului Naţional Liberal, va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ciuhodaru, Grupul PSD, apoi Grupul ALDE.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Prin acest proiect de lege se redă autonomia profesională medicilor.

Practic, această organizaţie va putea să aleagă din nou pe cine, când, unde şi cine este mai reprezentativ ca să ne conducă interesele profesionale.

Este un proiect similar Uniunii Europene şi mulţumesc domnului Buicu că a iniţiat acest proiect.

Grupul nostru parlamentar va susţine acest demers legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul ALDE.

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

Stimaţi colegi,

Funcţionarea normală a celor trei corpuri profesionale, medici, dentişti şi farmacişti, constituie o chestiune de interes public şi general, statul român având inclusiv obligaţia ce derivă din directive şi tratate europene în acest sens.

În întâlnirile pe care le-am avut cu membrii adunărilor generale ale celor trei colegii, am identificat ca o problemă serioasă constituirea organelor de conducere atât la nivel central, dar mai ales local, mai ales datorită refuzului medicilor de a candida, refuz provenit din faptul că este nevoie de o prezenţă a lor fizică la nivelul instituţiilor pentru a participa la şedinţele de lucru ale organismelor profesionale sau pentru desfăşurarea anumitor activităţi specifice, în condiţiile în care mulţi dintre cei aleşi sunt angajaţi în unităţi sanitare, respectiv farmaceutice, iar în foarte multe cazuri angajatorii se opun ca angajaţii lor să părăsească locul de muncă chiar pentru durată scurtă.

De aceea sunt de acord să lăsăm ca adunările generale naţionale, organe reprezentative colective la nivel naţional să stabilească numărul de mandate la conducerea celor trei corpuri profesionale.

Grupul ALDE va vota în favoarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tinel Gheorghe, a doua intervenţie a Grupului PNL şi apoi domnul Movilă.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu vreau să ridic atenţiei dumneavoastră o chestiune de principiu. Şi ea ţine de faptul că unii dintre noi, dat fiind specializarea, pregătirea noastră, facem iniţiative legislative care sau de care beneficiem şi noi. Şi nu vreau să dau nume. Modificăm legislaţia - şi aici sunt foarte multe semne de întrebare - pentru a veni în ajutorul şi în sprijinul nostru. Eu cred că o astfel de practică nu e sănătoasă.

Mă folosesc de această iniţiativă legislativă pentru că am văzut, modificând legea, nu două mandate sau fără număr, fără număr. Foarte bine, să fie fără număr, fără număr.

Dar, fraţilor, nu cred că e bine pentru noi, membri ai Comisiei pentru sănătate, medici, membru în colegiul de sănătate judeţean, aspirant să spun, eu fac iniţiativă pentru că legea, la un moment dat, trebuie să mă avantajeze pe mine.

Eu cred că principial ar trebui să ne abţinem de la astfel de iniţiative legislative.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că vorbim despre cultura sistemului de sănătate, nu despre altfel de culturi. Cred că este un proiect de lege binevenit care vine să flexibilizeze şi să sprijine decizia în asociaţiile profesionale. Fie că vorbim de colegiile medicilor generalişti, stomatologi, fie că vorbim despre farmacişti, ca şi în alte domenii, este foarte important să lăsăm la latitudinea celor din aceste organizaţii profesionale ca în interiorul legii-cadru să se organizeze, să se ia decizii şi ori de câte ori consideră că este necesar să se facă modificări în structurile de conducere.

În rest, e un proiect de lege bun, şi eu şi colegii mei din Mişcarea Populară îl vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii... Da, vă rog, doamna doctor.

Doamna Sonia Drăghici, Grupul PSD.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt foarte surprinsă de faptul că un coleg din Grupul PNL care nu face parte din corpul profesional al medicilor a avut o intervenţie care contrazice tot ceea ce spunem noi, la nivelul Comisiei pentru sănătate, şi în care majoritari suntem medici.

Este vorba de Corpul profesional al medicilor, şi nu de sistemul sanitar din România. E vorba de o reglementare care priveşte organizaţia noastră profesională şi la care noi am constatat că este bine să se întâmple lucrurile aşa cum este stipulat în această iniţiativă legislativă.

De aceea, aş vrea să spun că Grupul nostru PSD susţine această iniţiativă legislativă şi invităm şi pe colegii din opoziţie să fie mai atenţi puţin cu Corpul profesional al medicilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Articol unic, observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 449 alin. (3) observaţii? Nu. Adoptat.

449 alin. (4) observaţii? Nu. Adoptat.

529 alin. (5) observaţii? Nu. Adoptat.

622 alin. (3) observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

25. Proiectul de Lege privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov.

Da. Este următoarea. Aşa au fost...

... în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav" - PL-x 618/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Nu doreşte... Da, domnul Niţă, vă rog.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Întotdeauna, să construieşti un aeroport nu este numai un obiectiv important economic pentru o zonă geografică, este până la urmă şi un obiectiv strategic pentru ţară.

De aceea, eu ţin să mulţumesc tuturor celor care în comisiile de specialitate au tratat cu celeritate acest subiect. Vă spun că este un subiect important pentru Braşov, pentru că acolo s-au investit sume de bani consistente şi era necesar să facem acest transfer de teren în continuare, pentru a putea edifica acest aeroport.

Eu vă mulţumesc şi sper ca votul dumneavoastră să fie pe măsura deciziilor luate în comisiile de specialitate.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Raport comun al celor două comisii: Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

Domnul Liviu Harbuz, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Liviu Harbuz:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav."

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 22 septembrie 2015.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov pentru realizarea obiectivului "Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav."

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat acest proiect de lege în şedinţa din 12 octombrie 2015.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 octombrie 2015.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost prezenţi 34 din totalul de 36 de deputaţi.

În urma examinării proiectului de lege, a expunerii de motive, a avizelor Consiliului Legislativ şi Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului "Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav."

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi aş vrea în completare să felicit Braşovul pentru această realizare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Grupul PNL şi apoi domnul...

Vă rog, vă rog, domnule deputat, Grupul PNL, trei minute.

Apoi, domnul Sturzu, Grupul PSD.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin Ordonanţa nr. 41, în anul 2007 s-a transmis o suprafaţă de aproximativ 200 de ha către judeţul Braşov pentru realizarea acestui aeroport. În 2009 s-a adoptat prin lege această ordonanţă, astfel încât lucrările de construcţie au început, şi la ora la care vorbim pista este realizată.

A fost o investiţie de peste 10 milioane de euro, având în vedere faptul că cel mai scump lucru, cel mai scump obiectiv, respectiv, pista a fost deja realizată.

În anul trecut a expirat perioada pentru care s-a acordat această alocare de teren, respectiv cinci ani, iar în acest an, în data de 4 martie, împreună cu alţi colegi liberali din Braşov, la care s-au alăturat şi alţi colegi, de alte culori politice, am realizat un proiect de lege pentru prelungirea acestei perioade.

Proiectul de lege a trecut de Senat, iar acum se află la Comisia juridică, în Camera Deputaţilor.

Proiectul pe care-l dezbatem astăzi este un proiect depus în luna septembrie de către alţi colegi de la Partidul Social Democrat.

Credem noi că prin această manevră s-a întârziat, s-a dorit întârzierea realizării acestui proiect, a fost o întârziere de 6 luni, aici, în Parlament. Au fost încă 6 luni pentru proceduri, şi deşi aceste lucruri, ca şi altele, putem vorbi de un mod de legiferare în mod poate puţin mai deosebit, având în vedere că trebuie reluate toate procedurile de la zero - de achiziţie, de avize, prin acest proiect de lege nu foarte uşor de realizat la ora la care vorbim, acest termen se va prelungi cu încă un an.

Cred că aceşti iniţiatori au uitat de interesul braşovenilor şi interesul public şi şi-au dorit să-şi voteze, printr-un orgoliu personal, zicem noi, doar proiectul lor de lege.

Noi, cei din PNL, vom vota acest proiect de lege. Nu am depus amendamente la acest proiect de lege pentru a nu fi acuzaţi că se tergiversează, nu am făcut alte proceduri încercând unificarea celor două proiecte de lege despre care am făcut vorbire, şi toate aceste lucruri doar pentru a avea cât mai repede un aeroport la Braşov.

Vă rugăm să votaţi şi noi vom vota pentru Braşov şi pentru a avea la Braşov atât localnicii, cât şi turiştii un aeroport viabil în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Sturzu.

Vă rog, domnule deputat, trei minute.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să vorbesc aici, în faţa dumneavoastră, nu neapărat în calitate de parlamentar al Grupului PSD, nu într-un război cu colegii noştri de la PNL, ci în calitate de braşovean şi, în al doilea rând, de aviator.

Trebuie, să vă spun că acest subiect al aeroportului de la Braşov este aproape un ideal al fiecărui braşovean şi indiferent de care ar fi miza politică, vă rog, pe fiecare dintre dumneavoastră, să treceţi peste ea.

Trebuie şi este datoria noastră, să dăm Braşovului şi braşovenilor acest aeroport. Trebuie şi este de datoria noastră să dăm ţării acest aeroport, exact în mijlocul ei.

De aici înainte mai am o rugăminte foarte importantă. Aşa cum ştiţi cu toţii, deputaţii de Braşov sunt mai puţini astăzi decât au fost când a început acest mandat.

Prin urmare, fac un apel la fiecare parlamentar, indiferent de partid, să voteze acest proiect pentru că la Braşov avem nevoie de aeroport. Subiectul este unul foarte complicat: terenul a aparţinut Institutului pentru Cercetarea Cartofului şi a Sfeclei, a fost la Consiliul judeţean. Consiliul judeţean nu şi-a făcut treaba o perioadă lungă de timp. A expirat termenul, au cerut alt termen.

În fine, putem să intrăm în chestiuni tehnice până săptămâna viitoare. Astăzi, însă, votăm pentru ca România să aibă un nou aeroport la Braşov.

Ştiţi când a fost construit ultimul aeroport? Nu reparat, precum cel de la Suceava, construit? Acum mai bine de 25 de ani!

Doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc din suflet pentru susţinerea pe care o arătaţi braşovenilor şi aviaţiei din România.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt deputat de Covasna. Ca atare, sunt conştient că în centrul ţării avem nevoie de un aeroport, mai ales că guvernele care se perindă în ultimii 25 de ani nu se prea grăbesc să avem măcar o autostradă până în centru ţării, şi atunci noi dorim să fim legaţi de Europa măcar cu un aeroport în apropiere, pentru că drumurile noastre sunt aşa cum sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii... Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

E, într-adevăr, a doua intervenţie din partea Partidului Naţional Liberal. O spun din capul locului că, da, o să votăm această iniţiativă legislativă. A fost unanimitate şi în Comisia pentru agricultură când a trecut acest proiect.

Să ştiţi că n-am înţeles, în schimb, bâjbâiala Guvernului atunci când a dat aviz negativ, mai ales că promisiunile electorale erau pentru cu totul şi cu totul altceva: continuare, dezvoltare, şi nu stagnare.

De asta cred că în România trebuie să vorbim pe viitor de dezvoltare, şi votul nostru o să fie pentru.

Mulţumesc mult de tot.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1 - nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 2 alin. (1), (2), (3) şi (4). Observaţii? Nemodificat. Adoptat.

Art. 3. Observaţii? Nu.

Alin. (2) se elimină.

Titlul anexei. Observaţii? Nu. Adoptat.

Anexa. Observaţii? Nu. Adoptată.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

24. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere - PL-x 192/2014. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Vă rog, domnule deputat.

A, procedură. Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc mult de tot.

Vă solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru o perioadă de două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Să înceapă votul. Retrimitere la comisie, două săptămâni.

120 de voturi pentru, 2 abţineri, 30 de voturi împotrivă.

Retrimis la comisie două săptămâni.

Pe procedură, vă rog.

Liderul Grupului UDMR, vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi am retrimis un proiect de lege, prin votul de astăzi, prin care am fi reuşit să eliminăm acele taxe care trebuie achitate de către proprietarii microbuzelor pe care inclusiv Guvernul condus de Victor Ponta le-a dat la anumite instituţii de învăţământ. În loc să intre în vigoare cât mai repede pentru a ajuta aceste şcoli şi consilii locale, aţi retrimis un proiect de lege foarte important.

Noi am vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii nu sunt.

Mergem mai departe.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 - PL-x 629/2015.

Guvernul.

Vă rog. Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Mirela Popina (secretar general, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus aprobării are ca obiect de reglementare completarea corespunzătoare a anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, în sensul introducerii Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat pe lista instituţiilor autorizate să plătească cotizaţii la organizaţiile internaţionale interguvernamentale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul Emil Niţă, de la Braşov.

Prezentaţi raportul, domnule Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată în legătură cu acest proiect de lege.

Conform art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28. 09. 2015.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la cele două foruri.

În conformitate cu prevederea art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus menţionat, în şedinţa din 20.10.2015.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputaţi din totalul de 33 de membri. La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege, cu unanimitate de voturi, s-a decis să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege mai sus menţionat, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale.

Vă rog, doamna deputat. Grupul PNL.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fără discuţie că Grupul PNL va fi de acord, votând acest act normativ.

Aş vrea, însă, să atrag atenţia asupra importanţei gestionării unor fenomene, unor aspecte de felul acesta ceva mai riguros, mai organizat pentru că neplata acestei contribuţii, după 3 notificări în acest sens din partea OCDE, conduce la suspendarea participării României la lucrările OCDE şi nu este vorba de orice fel de organizaţie, de orice fel de instituţie. Este vorba despre Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică care a fost creată în 1961, pe structura Organizaţiei pentru Cooperare Economică Europeană, fiind gândită ca un partener în plan economic al NATO.

În prezent, organizaţia cuprinde 30 de state membre şi are relaţii de colaborare privind transferul de expertiză cu 100 de ţări şi economii. Ţările care fac parte din structura organizaţiei produc în prezent aproximativ 60% din volumul de bunuri şi servicii raportate pe plan mondial, iar organizaţia are la dispoziţie aproximativ 340.000.000 de euro proveniţi din contribuţia diferenţiată a statelor membre.

Prin convenţia de înfiinţare au fost stabilite principalele obiective ale activităţii sale, iar instrumentele de lucru ale OCDE sunt rezoluţiile, declaraţiile, recomandările, codurile de conduită, ele neavând caracter juridic obligatoriu.

În ceea ce priveşte România, plata cotizaţiei anuale a părţii române se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului pentru Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, în limita echivalentului în lei a sumei stabilite anual de Adunarea Generală a Organizaţiei.

În acest cadru evolutiv, departamentul a primit prin Ministerul Afacerilor Externe, copia facturii reprezentând contribuţia de participare la Comitetul de Investiţii. Şi aş vrea, dragi colegi, să vă mai fac o observaţie şi să atenţionez şi Guvernul - este aici doamna secretar de stat - vorbim de completarea anexei unei ordonanţe din 1994; Ordonanţă de Guvern din 1994, netrecută prin filtrul parlamentar.

E cazul să ne gândim să facem puţină ordine între actele normative, aşa cum, de altminteri, şi domnul preşedinte Klaus Iohannis de la această tribună ne-a atras atenţia că ar trebui să procedăm.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nefiind alte intervenţii, urmează votul final, neavând amendamente.

Procedură, domnul Marian Neacşu, liderul Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Cred că sunt două lucruri de lămurit: primul dintre ele este că următorul punct pe ordinea de zi era Raportul asupra situaţiei din penitenciare. Noi am decis luni că vom dedica o şedinţă specială acestui raport, într-o zi de luni, după ora ministrului, şi vă propun să trecem peste el.

Al doilea lucru, am să vă rog, după ce am discutat şi cu colegii, liderii grupurilor parlamentare, să prelungim programul de lucru cât este nevoie, să primim raportul asupra Legii privind votul prin corespondenţă şi să-l dezbatem, şi să închidem dezbaterea acestei zile la momentul la care vom încheia dezbaterea asupra proiectului de lege respectiv.

Şi, până atunci, să discutăm proiectele de lege care au propunere de respingere de la comisiile de specialitate.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înţeleg aşa: că raportul privind condiţiile de detenţie în unităţile de penitenciar, din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, se va dezbate într-o şedinţă separată, la care să participe preşedintele Autorităţii, cât şi ministrul justiţiei, e o propunere, şi cea de-a doua, pe care o voi supune votului... Numai puţin! ...şi apoi voi supune votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la finalizarea discuţiilor care vizează Legea votului prin corespondenţă.

Pe procedură... Pe procedură, vă rog, domnul deputat Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Avem un regulament care prevede la art. 69 că raportul pentru un proiect de lege trebuie să ne fie adus cu cel puţin 5 zile înainte, în cazul în care suntem Cameră decizională.

Chiar dacă e procedură de urgenţă, termenul, să zicem, ar putea fi redus la două zile şi jumătate, haideţi, două zile, dacă suntem înţelegători, dar nu în timpul şedinţei.

Iarăşi facem legi în mod superficial? Iarăşi aruncăm la coş regulile propriei instituţii? Nu putem face lucruri temeinice acţionând într-un astfel de mod neregulamentar, practic ilegal.

Vă rog, aşadar, să nu dezbatem nicio lege care primeşte raportul în timpul şedinţei de plen.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Supun votului dumneavoastră prelungirea programului...

A, da, păi, dacă secretarul nu-mi semnalizează?

Domnul..., liderul Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De fiecare dacă când am primit un proiect de lege în ziua în care am votat, ulterior, fie la aplicare, fie prin retrimitere de la Preşedinţie, am observat că sunt foarte multe probleme.

Gândiţi-vă cum doriţi să votaţi alegerea Parlamentului României dacă acest raport încă nu este finalizat la acest moment şi nu este distribuit.

Într-adevăr, colegul nostru a avut dreptate. Nici măcar noi nu vrem să respectăm propriul Regulament, unde spune în câte zile ar trebui să primim acest raport?

Măcar noi să respectăm propriul nostru Regulament sau să spunem că nu lucrăm după nicio regulă şi facem ce dorim, dar nu mi se pare corect. Eu cred că, dacă astăzi nu este finalizat raportul, pentru că am înţeles că nu este redactat încă raportul, eu propun ca acest proiect de lege să fie discutat săptămâna viitoare, când avem un raport scris şi avem şi timp să observăm ce este scris acolo.

Domnul Florin Iordache:

Da. Voi supune votului, stimaţi colegi, prelungirea programului şi discutarea astăzi a raportului, conform propunerii făcute de domnul Marian Neacşu.

Să înceapă votul.

Cu 137 de voturi pentru, 5 abţineri, 12 voturi împotrivă, programul a fost prelungit.

Continuăm cu respingerile.

28. Propunerea legislativă privind trecerea canalului şi barajului de pe pârâul Buşmei din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, în domeniul public al comunei Farcaşa şi administrarea Consiliului Local al comunei Farcaşa, judeţul Neamţ.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru agricultură sau pentru...

Da, vă rog.

Raport comun: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Domnul Costel Şoptică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative privind trecerea canalului şi barajului de pe pârâul Buşmei din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, în domeniul public al comunei Farcaşa şi administrarea Consiliului Local al comunei Farcaşa, judeţul Neamţ.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă privind trecerea canalului şi barajului de pe râul Buşmei din domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, în domeniul public al comunei Farcaşa şi în administrarea Consiliului Local al comunei Farcaşa, judeţul Neamţ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 10 decembrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării propunerii legislative, a avizului Consiliului Legislativ şi a punctului de vedere transmis de Guvern, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind trecerea canalului şi barajului de pe pârâul Buşmei din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, în domeniul public al comunei Farcaşa şi în administrarea Consiliului Local al comunei Farcaşa, judeţul Neamţ, întrucât din expunerea de motive nu rezultă cu certitudine regimul juridic al imobilelor respective.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii, dacă sunt?

Vă rog, domnule deputat. Grupul PNL.

Domnul deputat Dolha.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deşi ideea este generoasă şi, cred eu, salvatoare, astăzi totuşi trebuie să votăm pentru respingerea acestei iniţiative legislative şi motivul este unul simplu şi foarte clar: pentru că trebuie să extindem la nivel naţional. Trebuie să salvăm zecile, poate sutele de canale care astăzi se află într-o stare de degradare accentuată şi să salvăm miile de gospodării care se află în spatele lor. Asta trebuie s-o ducem la nivel naţional, să facem o lege amplă, clară, pentru toate canalele care se află în acest stadiu de degradare.

Îi felicit pe iniţiatorii acestei iniţiative pentru că au venit cu această idee şi ne-au dat primul pas, primul moment, prima treaptă de unde să începem.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, dacă sunt? Nu.

Rămâne la votul final. Are propunere de respingere.

29. Următoarea. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei - Pl-x 613/2013.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Domnul Ciprian Nica, raport comun Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins în şedinţa din 9 decembrie 2013 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri, conform Avizului nr.675 din 4 iulie 2013.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr.1941 din 22 octombrie 2013, nu susţine adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, supusă dezbaterii, are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data elaborării iniţiativei legislative, în vederea introducerii procedurii simplificate în cazul debitorilor persoane fizice, a stabilirii competenţei judecătoriei în cazul intrării în faliment a persoanei fizice, a instanţei de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic, în situaţia în care debitorii sunt persoane fizice, precum şi instituirea unor atribuţii pentru judecătorul-sindic, care să ofere informarea şi protecţia creditorilor, precum şi măsuri de protecţia debitorilor, în sensul asigurării unei existenţe minimale.

În conformitate cu prevederile art.61 şi a art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate. Astfel, membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 3 februarie 2015, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în 10 martie 2015.

La lucrările Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a participat, în calitate de invitat din partea Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, domnul Arin Octav Stănescu, preşedintele acestei Uniuni.

Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au participat la dezbateri 23 de deputaţi. De asemenea, la Comisia juridică, din numărul total de 26, au participat 26.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, întrucât Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr.447 din 29 octombrie 2013, ulterior fiind respinsă de Parlament, prin Legea nr.1/2015 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

În prezent, procedura insolvenţei este reglementată de Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenirea insolvenţei şi de insolvenţă.

Faţă de cele prezentate mai sus, propunerea legislativă a rămas fără obiect.

Face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Este reglementată deja problema, aşa că Grupul PNL va vota pentru respingere. O lege foarte importantă, aceasta a insolvenţei, în legătură cu persoanele fizice... Grupul PNL întotdeauna răspunde în ceea ce priveşte apărarea drepturilor persoanelor, aşa că am fost cu mare atenţie la această propunere legislativă.

În consecinţă, nu este cazul s-o aplicăm în acest moment. Deci vom vota pentru respingere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Domnul Ciprian Nica. Raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În temeiul dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 25 noiembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii ca sancţiune contravenţională principală a închisorii contravenţionale.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa legislativă cu unanimitate de voturi.

Guvernul României, conform punctului de vedere transmis prin adresa 1097 din 5 iunie 2014, nu susţine adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, întrucât închisoarea contravenţională a fost eliminată din sfera sancţiunilor contravenţionale principale prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108 din 2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale.

Prezenta iniţiativă legislativă îşi propune să instituie închisoarea contravenţională, ca sancţiune principală. În actualul cadru constituţional nu poate fi adoptată această propunere legislativă şi nu poate fi instituită închisoarea contravenţională drept sancţiune principală, întrucât s-ar încălca prevederile art.23 alin.(13) din Constituţia României, republicată, dispoziţie potrivit căreia sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale.

Vă rog, doamnă deputat. Grupul PNL.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În actualul cadru constituţional, nu poate fi adoptată această propunere legislativă şi nu poate fi instituită închisoarea contravenţională drept sancţiune principală. S-ar încălca prevederile art.23 alin.(13) din Constituţia României, dispoziţie potrivit căreia sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

Precizez că închisoarea contravenţională a fost eliminată din sfera sancţiunilor contravenţionale principale prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108/2003.

Aşadar, prevederea constituţională exclude posibilitatea reglementării şi aplicării unor sancţiuni privative de libertate pentru fapte de orice natură care nu aparţin ilicitului penal, excluzându-se astfel posibilitatea ca în dreptul român să fie reglementată şi aplicată sancţiunea contravenţională.

Având în vedere motivele expuse, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Domnul Iacoban. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul deputaţilor PSD va vota împotriva acestui proiect de lege, va vota pentru raportul de respingere, pentru că, într-adevăr, poate deveni o lege neconstituţională. De altfel, şi Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins acest proiect de lege. În unanimitate, în Comisia juridică acest proiect de lege a primit raport de respingere; de asemenea, unanimitate în Comisia pentru drepturile omului.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat aviz negativ şi, bineînţeles, Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Prin urmare, vă propun să votăm pentru raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru - Pl-x 212/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu doreşte.

Domnul vicepreşedinte Ciprian Nica, vă rog să prezentaţi raportul comun al Comisiei juridice şi Comisiei pentru buget.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 14 aprilie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă cu observaţii şi propuneri.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Iniţiativa supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare amendarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în sensul modificării actualului sistem de taxare a partajului judiciar dintr-unul stabilit pe cote procentuale raportate la valoarea masei partajabile într-unul stabilit în sume fixe pe tranşe valorice corespunzătoare masei partajabile în valori semnificativ mai mici decât cele actuale.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Andronache, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine raportul de respingere. Deci vom vota pentru respingere, având ca motive cele două motive incluse în raportul celor două comisii sesizate în fond, dar în special pentru faptul că proiectul de lege nu respectă dispoziţiile Legii nr. 500/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

32. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - Pl-x 583/2013.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea celor două comisii, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, doamna deputat Sonia Drăghici, vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost retrimisă Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie prin adresa Pl-x 583/2013 din 9 decembrie 2014, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 11 martie 2015, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât cu majoritate de voturi şi două abţineri menţinerea soluţiei iniţiale de respingere a propunerii legislative exprimată în raportul comun cu nr. 4c-7/773, respectiv 4c-8/78 depus în data de 10 aprilie 2014.

La lucrările Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 24 martie 2015, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât cu majoritate de voturi, cu 3 voturi împotrivă, menţinerea soluţiei iniţiale de respingere a propunerii legislative exprimată în raportul comun cu nr. 4c-7/773, respectiv 4c-8/78 depus în data de 10 aprilie 2014.

La lucrările Comisiei pentru sănătate şi familie şi-au înregistrat prezenţa 16 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei.

La dezbaterile din cadrul Comisiei pentru sănătate şi familie a participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, doamna Mihaela Ungureanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Grupul PNL. Domnul Crăciunescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal este împotriva respingerii acestui proiect de lege, pentru faptul că în acest moment sursa de finanţare pentru asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi este în sarcina primăriilor. Consiliile locale nu ştiu câţi oameni vor fi cuprinşi sau vor fi în anul următor cuprinşi ca persoane cu dizabilităţi, astfel încât să poată stabili în buget ce sumă trebuie prevăzută şi de obicei se rămâne cu plata salariilor asistenţilor personali mult, mult în urmă, chiar cu două-trei luni. Şi acest lucru se reglează de obicei la mijlocul anului, în lunile iulie şi august, şi se plăteşte încă din anul precedent, iar în anul următor la început se închide plata acestor salarii în următorul an bugetar.

De aceea, noi susţinem ca plăţile pentru asistenţii personali ar trebui făcute de la bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

De asemenea, nu vom susţine respingerea acestui proiect întrucât sunt şi probleme legate de contractul care se încheie cu aceste persoane care sunt asistenţi personali pentru persoanele cu dizabilităţi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Are caracter organic.

33. Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor - Pl-x 306/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Da. Vă rog. Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am rămas surprins pentru că aici, la această propunere, au semnat nu mai mult de 89 de parlamentari de la toate grupurile parlamentare, de la PSD, de la PNL, de la PP-DD, independenţi, chiar şi minorităţi. Şi cu toate astea, având în vedere că această lege îşi propune ca... aşa cum a fost o lege prin care am vândut spaţiile comerciale ale primăriilor către societăţile comerciale, aşa cum a fost o lege prin care am vândut sediile partidelor către partide, aşa cum au fost altele prin care s-au vândut spaţii pentru alte persoane juridice cu alte activităţi, ar fi cazul să facem o lege prin care să putem să vindem spaţiile date pe contracte asociaţiilor şi fundaţiilor acestor entităţi. Fundaţiile şi asociaţiile produc servicii sociale. Dacă noi nu avem grijă de această iniţiativă civică, cum vrem să avem ulterior servicii sociale? Cum vreţi să avem voluntariat? Cum vreţi să avem lucruri care ulterior trebuie să se întâmple în societate şi să educe societatea?

Nu înţeleg de ce am venit cu raport de respingere pe această lege, având în vedere că nu face decât să stabilească un cadru prin care primăriile şi consiliile judeţene pot, dacă vor, în primul rând trebuie să inventarieze şi apoi, dacă vrea, respectiva fundaţie sau asociaţie să facă o cerere către acea primărie, să poată să-şi cumpere acel spaţiu, chiar şi în rate până la urmă. Suntem după 25 de ani de la Revoluţie şi eu cred că trebuie să dăm mai multă importanţă acestui activism social. El nu se întâmplă prin instituţii ale statului, nu se întâmplă prin partide, se întâmplă prin aceste asociaţii şi fundaţii.

Deci, în calitate de co-iniţiator, împreună cu ceilalţi 89, vă rog mult, măcar pe cei care sunt semnatarii acestei iniţiative, să votaţi pentru şi nu pentru respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Raportul comun al Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie. Domnul preşedinte Victor Paul Dobre, Comisia pentru administraţie.

Raportul. Vă rog.

Să fie distribuit raportul!

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulament, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate în fond cu Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor, prin negociere directă sau, după caz, prin licitaţie publică cu strigare.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru buget a avizat negativ iniţiativa.

Membrii celor două comisii au dezbătut iniţiativa în şedinţe separate.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că prevederile art.26 din iniţiativă sunt în contradicţie cu dispoziţiile art.31 din iniţiativă şi sunt susceptibile de a încălca principiul neretroactivităţii legii, întrucât se aplică şi procedurile aflate în derulare. Respectiva normă acţionează asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificând în mod esenţial regimul juridic creat cu încălcarea principiului tempus regit actum.

De asemenea, s-a constatat că se poate opinia că nu se justifică actualmente instituirea unui cadru legislativ special privind înstrăinarea imobilelor necesare desfăşurării activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor către acestea din urmă.

Unele dispoziţii din iniţiativă sunt în contradicţie cu dispoziţiile legale în vigoare care reglementează dreptul de administrare, precum şi cu cele în materie contractuală, iar prin alte dispoziţii din propunerea legislativă pot fi create vicii de constituţionalitate prin raportare la art.44 din Constituţie, prin afectarea proprietăţii vânzătorului.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea propunerii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are raport de respingere.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

6. Proiectul de Lege privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul electoral - PL-x 712/2015. Are raport de adoptare.

Proiectul de Lege privind votul prin corespondenţă exercitat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării, PL-x 382, are raport de respingere.

Şi tot raport de respingere are şi Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot în afara teritoriului României - PL-x 399/2015. Are caracter organic. Procedură de urgenţă.

Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Raportul într-adevăr a fost postat pe site, probabil au primit şi liderii. Dar, repet, se încalcă regulamentul, art.69.

Vă spun, domnule preşedinte de şedinţă, că sunteţi susceptibili de sancţionare în baza art.242 şi 243 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Eu vă voi face, dacă vom dezbate acest proiect, cu încălcarea Regulamentului, vă voi face o plângere în acest sens. Această reformă electorală ar fi trebuit în acest an să fie cu adevărat dezbătută, nu la modul acesta superficial. Raportul are 92 de pagini. Cum doriţi ca în două, trei, cinci, zece minute, cineva să citească acest raport, să-şi facă o idee, să vadă ce amendamente susţine, sau ce amendamente va vota împotrivă.

Este o bătaie de joc faţă de cetăţeni, este o bătaie de joc faţă de instituţia noastră, este o bătaie de joc faţă de alegerile de anul viitor. Îi cer Preşedintelui Iohannis să nu promulge astfel de legi adoptate cu încălcarea Regulamentului şi care sunt practic ilegale. Asta facem noi acum: o ilegalitate, în dispreţul legii, în dispreţul cetăţenilor, în dispreţul ideii de a avea legi bune.

De ce să nu dezbatem serios? De ce să nu avem legi făcute temeinic, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor? Îmi este peste putinţă să înţeleg acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Tot procedură, domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de faptul că am fost criticaţi destul de mult de societatea civilă că nu suntem transparenţi şi adoptăm prea repede această lege, într-adevăr, aşa cum a spus colegul nostru, sunt şi câteva probleme procedurale de încălcare a regulamentului.

Eu mai citesc una: este articolul 117, care grăieşte astfel: "Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege". Repet: "după primirea raportului comisiei sesizate în fond".

Ca atare, data trecută când aţi votat pentru dezbaterea acestei legi, neavând un raport, neintrând un raport în Biroul permanent, aţi încălcat regulamentul nostru. Deci a fost înscris acest proiect de lege pe ordinea de zi, cu încălcarea regulamentului, a articolului 117 din Regulament.

Sper ca măcar atâta decenţă să aveţi, fiind o procedură de urgenţă, să propuneţi timpi de dezbatere normali, care iau în dezbatere cele 99 de pagini, 60 de puncte la amendamente admise, majoritatea acestor observaţii trecute acolo sunt de modificare şi 41 de puncte de amendamente respinse, să propuneţi un termen rezonabil de dezbatere şi nu unul de batjocură.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii pe procedură?

Nemaifiind alte intervenţii pe procedură, dau cuvântul preşedintelui comisiei speciale, domnul Gabriel Vlase, pentru a prezenta raportul asupra acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Raport asupra Proiectului de Lege privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul electoral - PL-x 712/2015 şi respingerile pe care le-aţi citit şi dumneavoastră, domnule preşedinte: Proiectul de Lege privind votul prin corespondenţă exercitat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării - PL-x 382; Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot în afara teritoriului României - PL-x 399.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului normativ în materia exercitării votului prin corespondenţă şi reglementează în principal următoarele aspecte: tipuri de alegeri, categorii de alegători, modalitate de înregistrare, modalitate de informare, confecţionarea şi întocmirea materialelor necesare votării, procedura de transmitere către alegători a materialelor şi procedura exprimării opţiunii de vot.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art.73 alin. (3) lit. a) din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu art.61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia comună a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 27 octombrie 2015. La lucrările comisiei au fost prezenţi 15 senatori şi deputaţi din totalul de 15 membri ai comisiei.

În baza art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei, republicat, la dezbateri au fost invitaţi reprezentanţi ai AEP, MAE, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării, Secretariatul pentru Relaţia cu Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Institutul Naţional de Statistică, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Potrivit art.75 din Constituţia României şi art.92 din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu art.68 din Regulamentul Camerei, republicat, s-a examinat Legea privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul electoral nr.712/2015, împreună cu Proiectul de Lege privind votul prin corespondenţă exercitat de cetăţenii cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării - PL-x 382 şi PL-x 399/2015. Având în vedere cele prezentate s-a reţinut ca proiect de bază Proiectul de Lege privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul electoral - PL-x 712/2015, pentru care urmează a se face propunere de adoptare, iar pentru celelalte proiecte de lege se face propunere de respingere.

În urma dezbaterii în şedinţa din 27 octombrie, comisia, cu majoritatea voturilor, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind votul prin corespondenţă - PL-x 712/2015, cu amendamentele admise şi respinse din anexele 1 şi 2 şi respingerea celorlalte două PL-x-uri menţionate mai sus.

Aş vrea la început, pentru că sunt câteva erori materiale, să vă supun atenţiei un prim aspect: dorim eliminarea împărţirii Legii în titluri şi respectiv referirea la prezentul titlu, şi se va citi: "la prezenta lege".

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să propuneţi şi timpi de dezbatere, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

15 minute.

Domnul Florin Iordache:

Procedură. Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Ştiu că preşedintele comisiei sau raportorul are dreptul, evident, scrie în Regulamentul nostru că trebuie să se consulte cu Biroul permanent al comisiei, pentru propunerea respectivă - eu am exprimat dorinţa noastră, să se pună un timp cât de cât rezonabil. Având 40 de puncte, de amendamente respinse, mi se pare un termen rezonabil 40 de minute, pentru a putea fi susţinut fiecare amendament măcar într-un minut. Că altfel ne batem joc de această lege, ne batem joc de cetăţeni. Şi peste un an, doi, patru, când ne vom da seama că am greşit din nou, poate o să avem remuşcări sau nu.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Alte intervenţii? Nu.

Supun votului, stimaţi colegi, propunerea făcută de preşedintele comisiei speciale: timpi de dezbatere - 15 minute. Să înceapă votul.

Cu 106 voturi pentru, 3 abţineri şi 83 de voturi împotrivă, timpul propus de preşedinte a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea preşedintelui comisiei speciale, aceea de a renunţa la titluri în textul legii. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu 195 de voturi pentru, trei abţineri, trei voturi împotrivă, propunerea a fost adoptată.

Dezbateri generale. Domnul Mihai Voicu - Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi începe cu concluzia, şi anume că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea legii pe care o dezbatem în acest moment. Şi am început cu concluzia pentru că acest vot este dat chiar şi în condiţiile în care avem un regret şi o dezamăgire. Regretul este acela că legea nu se referă la votul prin corespondenţă pentru toate tipurile de scrutin, aşa cum ar fi fost bine să ne concentrăm să putem face în acest moment.

Avem un pas făcut prin adoptarea Legii votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este întregul salt. Atât se poate cu această majoritate parlamentară. Sperăm că o altă majoritate parlamentară, după alegerile din 2016, va extinde această lege.

Dezamăgirea constă în faptul că în anul 2015, în acest proiect de lege, prin voinţa majorităţii parlamentare şi cu opoziţia Partidului Naţional Liberal, înregistrarea alegătorilor pentru votul prin corespondenţă se poate face doar în scris, doar fizic. A fost eliminată posibilitatea de înscriere electronică şi nu suntem în 1980 şi nici în 1880. Această eliminare a posibilităţii de înregistrare electronică seamănă mai degrabă cu o piedică decât cu o facilitate şi îmi aduce aminte de acea glumă de pe vremea comuniştilor care spunea că regimul Ceauşescu, sigur, te lasă să emigrezi, dacă ai peste 70 de ani şi dacă îţi dau voie părinţii.

Avem o lege a votului prin corespondenţă, dar creăm bariere prin diverse articole.

Vom vota pentru şi vom căuta să modificăm această lege prin îmbunătăţire în cel mai scurt timp cu putinţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul ALDE.

Doamna Steluţa Cătăniciu. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

ALDE nu susţine proiectul supus dezbaterii sub această formă, subliniez: sub această formă, pentru propaganda care după vot va fi pe toate posturile şi va prezenta denaturat ce s-a întâmplat în Parlament, din dorinţa de a scăpa de penibilul în care, din lipsă de viziune politică, s-a plasat de mai multă vreme.

Principalul motiv care ne determină să avem această atitudine este că nu dorim să împărţim românii în două categorii: români privilegiaţi şi români discriminaţi.

Stimaţi colegi, prin reglementarea votului prin corespondenţă doar pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi eliminarea cetăţenilor români cu domiciliul în ţară se încalcă în mod grav dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, având în vedere că, la un anumit moment, oricare dintre cetăţenii români, indiferent dacă au reşedinţa sau domiciliul în străinătate sau în ţară, se pot afla în situaţia de a nu putea ajunge la secţia de votare.

Vă aduc aminte ce cuprinde art.16 alin. (1) din Constituţia României, care statuează egalitatea în drepturi: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări". Acesta este, stimaţi colegi, argumentul principal pentru care nu putem vota o astfel de lege, pentru că ea instituie o discriminare nepermisă între cetăţenii români din străinătate şi cetăţenii români din ţară care nu beneficiază de acelaşi tip de vot.

Sigur că cei din PNL sunt obişnuiţi cu astfel de abordări. Şi spun PNL în deplină cunoştinţă de cauză, pentru că, prin fuziune, PNL şi-a asumat întreaga istorie a PDL.

Au făcut-o o dată, în 2010, împărţind România în două: o Românie disperată, cu drepturi tăiate şi o Românie prosperă, portocalie, cu privilegii doar bănuite atunci, dar confirmate astăzi pe deplin.

Acum transformă proiectul exercitării dreptului de vot pentru românii din străinătate într-o soluţie de compromis, rezultat al ipocriziei PNL care a avut preşedinţia comisiei din martie 2015 şi care, după şapte luni, văzând că nu a fost în stare să elaboreze un proiect credibil şi dându-şi seama că se îndreaptă spre un eşec lamentabil, a ales singura cale caracterizată doar de laşitate pe care un parlamentar angajat în serviciul cetăţeanului o putea adopta: aceea a fugii de răspundere.

Am auzit spunându-se în ultimul timp că votul prin corespondenţă este o greşeală, dar una pe care suntem obligaţi s-o votăm, pentru ca românii din străinătate să poată vota.

Din păcate, stimaţi colegi, Parlamentul a mai fost obligat, în 2008, de aceleaşi personaje, să voteze o greşeală la fel de mare, votul uninominal, la care am renunţat, dându-ne seama cât de mult am greşit atunci şi ce efecte a avut această greşeală. Am revenit la votul pe liste.

Revenind la proiectul supus dezbaterii, un alt argument ignorat în totalitate este că procedura de vot a înregistrării alegătorilor în registrele electronice este una dificilă, greoaie chiar, care nu va face altceva decât să reducă prezenţa la vot. Şi nu credem că acesta este scopul proiectului.

Stimaţi colegi, ALDE nu crede în acest proiect, deoarece el nu reprezintă soluţia reală pentru ca toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să poată vota. ALDE nu crede în acest proiect, deoarece nu consideră că cetăţenii români din ţară trebuie discriminaţi.

ALDE nu crede în acest proiect, deoarece nu consideră că Parlamentul poate adopta o lege care încalcă flagrant Constituţia României, doar din calcule electorale. Nu am făcut-o niciodată, indiferent de costurile suportate, şi nu o vom face nici acum, pentru că principiile democraţiei liberale - egalitatea în faţa legii, a autorităţilor, egalitatea în drepturi - nu trebuie şi nu pot să fie negociate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să citez: "Din păcate, în ultimii ani, de oameni neavizaţi sau prea avizaţi a fost indusă în dezbaterea politică, să zic aşa, în mass-media, chiar şi în conştiinţa cetăţeanului de rând ideea că ar exista un sistem de vot inexistent în lume, cel uninominal. Şi dacă pornim de la această premisă falsă, nu putem să ajungem decât la soluţii false. O să vadă tot poporul că nu acele persoane au intrat în Parlament, cu care au votat. Şi atunci se vor trezi la realitate". Citat din mine, din martie 2008.

Cred că tot poporul ştie deja că am avut dreptate. Şi dumneavoastră ştiţi la fel. Mă tem că o s-o păţim la fel cu această lege pe care într-un hei-rup revoluţionar, demn de Revoluţia Socialistă, o veţi adopta astăzi, în 15 minute, pentru că la alegerile prezidenţiale s-a constatat că au existat nişte probleme de organizare, la anumite secţii, pe care doriţi să le rezolvaţi prin introducerea unui sistem de vot discutabil.

Constituţia noastră spune clar: "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat". Aceste mici trei elemente cum pot fi garantate când cetăţeanul oriunde pune în plic votul său, în prezenţa altora, eventual sub presiunea acelor persoane, când va fi toată familia sau tot colectivul transportat în străinătate de o instituţie sau de societăţi comerciale? Va vota cum va dori?

Ce ne spune Comisia de la Veneţia. În cadrul celei de-a 52-a reuniuni plenare din 2002, când a elaborat "Codul bunelor practici în materie electorală", scrie clar: "Persoana trebuie să voteze individual. Votul în familie sau orice altă formă de a influenţa asupra votului unei persoane de către altă persoană trebuie interzis".

O altă prevedere: "prin anularea oricărui buletin de vot al cărui conţinut a fost divulgat". Cum pot eu garanta aceste elemente?

Ce ne mai spun cei de la Veneţia: "Votarea prin corespondenţă poate fi folosită pentru a oferi persoanelor cu drept de vot care domiciliază în străinătate posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot în măsura în care riscul de falsificare sau de intimidare este exclus".

Vedeţi dumneavoastră în acest proiect de lege că prin el s-a exclus acest element?

Mai are un mic comentariu Comisia: "Alegătorul poate conchide în mod corect sau incorect că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului".

De aceea, trebuie evitate nu doar manipulările în favoarea partidului la putere, ci înseşi tentativele de manipulare.

Din punctul nostru de vedere, această lege este sau are aparenţa unei tentative de manipulare.

În final... termin, mai am 30 de secunde.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În final. Am spus că 15 minute nu ajung, pentru că sunt 92 de pagini. Iată că mai adineauri aţi votat să se elimine titlurile. O să vedeţi, în amendamentele respinse este un amendament de-al meu, prin care am solicitat eliminarea titlurilor, care a fost respins în comisie.

Deci cam aşa s-a lucrat ieri şi cam aşa vom lucra şi astăzi şi până în septembrie anul viitor se vor da nişte ordonanţe de urgenţă de modificare a acestei legi, ca să poată fi aplicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Noi vom vota împreună.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Daniel Fenechiu.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul naţional democrat apreciază că actuala formă care ne este propusă pentru a o adopta nu are nicio legătură cu ce-şi doresc românii din diasporă: este o procedură greoaie, există o sumedenie de excluderi, practic legea aceasta va fi aplicabilă doar în ceea ce priveşte alegerea Parlamentului României. Ar trebui mult lucrat ca să facem o lege care să răspundă cerinţelor românilor din diasporă.

Credem că o lege de acest gen nu se poate face în două săptămâni, oricum ne-am dori, credem că nu poate intra în discuţie, în contextul în care raportul ne este pus la dispoziţie cu câteva minute înainte, credem că nu aceasta este soluţia pe care o aşteaptă românii din diasporă.

Grupul parlamentar naţional democrat susţine amendamentele ALDE, iar în ipoteza în care acestea nu vor trece, vom vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ - Grupul minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu deosebită atenţie argumentele celorlalte grupuri parlamentare, referitoare la diferitele vicii de procedură sau, eventual, de conţinut, de constituţionalitate ş.a.m.d., dezamăgiri, neajunsuri.

În ce ne priveşte, am decis să punem în balanţă - chiar acceptând o parte dintre obiecţii, aceste aspecte, cu faptul că nu putem uita sub nicio formă ce s-a întâmplat anul trecut la alegerile prezidenţiale şi tratamentul la care au fost supuşi cetăţeni români, egali în drepturi cu cei care trăiesc în ţară.

Dacă acest demers legislativ vine în sprijinul evitării pe viitor a unor astfel de situaţii, atunci noi credem că este absolut justificat să votăm în favoarea adoptării lui.

Credem că acest aspect prevalează şi nu cred că noi, Grupul minorităţilor naţionale, am avea vreun motiv, din contră, suntem siguri că este de datoria noastră să susţinem acest proiect de lege, pentru că este vorba de un drept constituţional al tuturor cetăţenilor acestei ţări.

Sigur că putem discuta dacă era bine să fie incluse şi alte tipuri de alegeri. Dar poate că tot răul spre bine. Dacă vom aplica anul viitor această procedură şi vom constata nişte neajunsuri, nu ne împiedică nimic ca după alegerile parlamentare din 2016 să aducem modificări acestei legi, în sensul îmbunătăţirii acesteia, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2019.

Personal opinez că în ceea ce priveşte alegerile europarlamentare, avem o problemă de fond, în contextul în care cetăţeni ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, care sunt rezidenţi în alte state în mod legal, au drept de vot la alegerile din ţara respectivă. Şi atunci se pune întrebarea: dacă un cetăţean român rezident în Spania votează de două ori: la alegerile europarlamentare spaniole şi la cele româneşti. Aceasta este o chestiune pe care noi va trebui să o mai discutăm.

De aceea, cred că, în ciuda tuturor criticilor, în ciuda tuturor obiecţiilor, timpul este factorul principal care ne pune în situaţia ca Parlamentul să răspundă unei solicitări a societăţii româneşti, şi anume aceea de a adopta acest proiect de lege.

În măsura în care obiecţiile care vor fi poate ridicate, legate de constituţionalitate şi în măsura în care Curtea Constituţională - nota bene: şi nu noi - va considera aceste obiecţii justificate, va fi din nou rolul nostru de a elimina aceste neajunsuri şi a corecta textul legii.

Concluzionez repetând faptul că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tomac, vă rog.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ca om care cunoaşte foarte bine realităţile româneşti de peste hotare, ca iniţiator al unui proiect de lege privind votul prin corespondenţă, pe care regret că nu l-am adoptat, îl puteam face mult mai bine şi temeinic, astfel încât să nu fim nevoiţi astăzi să luăm decizii, pentru că aşa credem că trebuie procedat atunci când nu mai avem timp.

În primul rând, avem peste hotare aproape patru milioane de cetăţeni români, oameni care muncesc cinstit, în cea mai mare parte, în Uniunea Europeană. Statul român i-a sancţionat ori de câte ori am avut alegeri în ţară, pentru că nu le-a creat un mecanism prin care aceşti oameni să poată vota.

Trebuie să nu uităm un lucru esenţial: România nu mai este o ţară izolată, undeva, în lume, ci este un stat membru al Uniunii Europene, iar obligaţia statului român este de a crea condiţii, astfel încât orice cetăţean, indiferent unde se află pe teritoriul Uniunii Europene, să poată avea acces liber la exercitarea dreptului de vot.

Cred că legea aceasta este incompletă. Şi vreau să vă spun însă un lucru extrem de important: de ce această lege este importantă. Pentru că anul viitor, dacă ea va trece astăzi, vom avea din nou, ca parte participantă activă la procesul electoral, peste un milion de cetăţeni români care muncesc cinstit peste hotare.

Ca om care candidează într-un colegiu, până în prezent am candidat în afara României, ca om care a pus bazele unui partid care la alegerile europarlamentare a obţinut 55%, vreau să vă mulţumesc pentru acest gest important.

Regret că PNL-ul a lăsat lucrurile să se întâmple în aşa fel încât domnul Preşedinte Iohannis să nu se poată bucura în 2019, la alegerile prezidenţiale, de acest mod de vot prin corespondenţă.

Sper ca lucrurile să intre într-o normalitate şi vă mulţumesc pentru că ne oferiţi ocazia nouă, celor de la Mişcarea Populară, să promovăm cum se cuvine acest mod de vot şi să-i invităm pe români să revină acasă şi să se implice activ în viaţa politică din ţară.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Florentin Gust, vă rog.

Domnul Forentin Gust Băloşin:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Am ascultat cu interes dezbaterile şi întrebarea care pleacă din această lege este: pentru cine o facem? Pentru că uităm fundamentul. Această lege şi... discuţia pe această lege a venit de la alegerile prezidenţiale, când diaspora a fost blocată să voteze. Faptul că această lege nu conţine dreptul românilor să voteze la alegerile prezidenţiale, înseamnă că este o lege incompletă şi o lege care nu are rost. De aceea, cred că argumentul că vom completa această lege, după alegerile parlamentare, este un argument prin care tocmai vom bloca votul românilor din diaspora, să voteze la alegerile parlamentare.

Ce se întâmplă dacă la anul, la alegerile parlamentare, va fi un eşec? Să zicem că nu va merge sau nu va funcţiona această lege. Nu cumva urmarea va fi ca peste patru ani de zile tocmai acolo unde au cerut românii să voteze la alegerile prezidenţiale să nu poată să voteze în continuare? De aceea, parlamentarii Partidului Social Românesc se vor abţine de la această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Din partea Partidului Social Democrat îl invit pe preşedintele PSD, domnul Liviu Dragnea, să ia cuvântul şi profit de această ocazie să-i urez la mulţi ani. La mulţi ani, domnule preşedinte! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Constat cu foarte multă bucurie, mulţumire şi satisfacţie că astăzi putem să ne respectăm un angajament pe care l-am luat noi, Partidul Social Democrat, acum trei săptămâni de zile, atunci când ne-am asumat preluarea preşedinţiei Comisiei speciale pentru redactarea acestei legi, am redactat acest proiect prin colegii noştri din comisie, care a fost acceptat şi de ceilalţi membri din comisie şi de Autoritatea Electorală Permanentă şi astăzi putem vota un proiect de lege care dă dreptul tuturor românilor care trăiesc în afara graniţelor să-şi poată exercita dreptul de vot cel puţin în aceleaşi condiţii pe care le au cetăţenii români care trăiesc în interiorul ţării.

Vreau, de asemenea, să vă spun că toate discuţiile şi zvonurile că pentru alegerile prezidenţiale nu va fi stabilită prin lege procedura de vot prin corespondenţă sunt nereale. Imediat după ce această lege va fi votată, eu cer colegilor mei din Comisia specială să continue discuţiile, pentru a se realiza proiectul de lege şi pentru alegerile prezidenţiale. Fiind proceduri puţin diferite, fiind nevoie de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin din punct de vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit să se mai găsească încă un motiv sau încă o serie de motive pentru ca legea de astăzi să fie amânată.

Toate aceste discuţii vor înceta şi se va vedea că toţi cei care n-au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori în mod intenţionat încearcă să umbrească acest succes al tuturor, de astăzi, care este de fapt succesul românilor de pretutindeni.

Mulţumesc tuturor colegilor care au lucrat la acest proiect de lege, îi felicit şi vă mulţumesc şi dumneavoastră foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Domnul Árpád şi apoi domnul Oltean.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Unii dintre colegii noştri, în dezbaterea generală, deja au amintit carenţa de bază a acestei legi, că noi vrem să soluţionăm o problemă care s-a creat la alegerile prezidenţiale şi o aplicăm la un alt tip de alegeri.

Or, noi credem că nici varianta iniţială în care s-au enumerat trei tipuri de alegeri - una dintre ele de domnul Ganţ a fost explicată, de ce nu este aplicabilă pentru alegerile europarlamentare, a fost eliminată şi alegerile prezidenţiale... Or, noi credem că este singura viabilă, la care se poate aplica acest tip de scrutin, pentru că legea noastră electorală, Legea nr. 208, se bazează pe circumscripţii, 43 de circumscripţii electorale.

Majoritatea mandatelor, la Camera Deputaţilor, puţin mai mult de majoritate, foarte puţin, la Senat, se votează şi intră oamenii pe baza acestor voturi. Numai că, de exemplu, în străinătate avem doar doi senatori. Deci dacă niciun partid nu întruneşte numărul de peste jumătate plus unu de voturi, toate voturile ce s-au dat pentru senatori intră în ţară.

Şi dacă, de exemplu, se dau un milion de voturi, intră în ţară, două milioane intră din ţară nefolosite, o treime de circa 17 senatori vor fi decişi de către cei din străinătate şi vor fi repartizaţi unde? Nu în Circumscripţia nr. 45, ci la Iaşi, la Târgu Mureş, la Craiova şi alte circumscripţii din ţară, din 17, că în jur de 50 de mandate de senator nu vor fi distribuite în primul tur.

Iacătă de ce noi credem că doar pentru alegerile prezidenţiale se justifică ca votul prin corespondenţă din străinătate să intre şi să influenţeze votul întregului electorat. Ca atare, noi propunem ca titlul să sune după cum am propus: "Pentru alegerile prezidenţiale".

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Doamna Cătăniciu, Grupul ALDE.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul propus de noi este următorul: "Lege privind votul cetăţenilor români din străinătate, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul electoral". Acesta este amendamentul care ar schimba titlul prezentului proiect de lege.

Amendamentul propus de noi, ca şi restul, au rolul de a pune legea în acord cu textul Constituţiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii?

Domnul Ioan Oltean? Nu mai doriţi.

Bun. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră propunerea domnului Márton Árpád, de la amendamentele respinse.

Primul amendament respins la titlul legii.

Să înceapă votul.

Cu 198 de voturi împotrivă, 8 abţineri şi 14 voturi pentru, propunerea Grupului UDMR a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră titlul legii propus de către comisie.

Să înceapă votul.

Cu 196 de voturi pentru, două abţineri şi 24 de voturi împotrivă, propunerea titlului a fost adoptată.

La Titlul I dacă sunt observaţii? Nu.

Trei marginal, "Dispoziţii generale", dacă sunt observaţii? Nu.

Articolul 1...

Vă rog, domnule Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie mai întâi de toate ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, să urăm la mulţi ani domnului preşedinte Dragnea, să ne exprimăm convingerea că interesul naţional va prevala în colaborarea puterii, în mod constructiv, cu actuala opoziţie.

La poziţia 4, domnule preşedinte.

Sigur că mai întâi trebuie să subliniez faptul că Partidul Naţional Liberal apreciază că efortul pe care l-a depus pentru ca această lege să ajungă astăzi în dezbaterea Camerei Deputaţilor s-a realizat şi iată-ne, astăzi, decidem prin votul nostru soarta Legii votului prin corespondenţă.

Este însă regretabil că în ultimul moment, mai exact ieri, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor a alterat conţinutul actului normativ, eliminând din conţinut posibilitatea ca acest act normativ să reglementeze şi alegerile pentru preşedinţia României şi pentru alegerile europarlamentare, ştirbind în felul acesta, spunem noi, conţinutul actului normativ.

E de subliniat faptul că, pe tot parcursul dezbaterii acestui proiect de lege, membrii comisiei, în unanimitate, au avut în vedere ca votul prin corespondenţă să se adreseze şi să dea posibilitatea românilor stabiliţi în străinătate să voteze şi pentru Parlamentul României, şi pentru Preşedintele României, şi pentru Parlamentul European.

De altfel, raportul pe care membrii comisiei l-au adoptat pentru dezbaterea în prima Cameră sesizată, Senatul României, a vizat acest aspect complex şi complet.

Partidul Naţional Liberal a susţinut şi ieri în dezbaterea raportului în comisie necesitatea ca legea să rămână aşa cum a fost discutată de la început. De aceea, aş vrea să-i corectez pe cei care impută Partidului Naţional Liberal că nu ar fi susţinut ca acest act normativ să se refere şi la alegerea Preşedintelui României şi la Parlamentul European.

Credem, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că putem să corectăm acest lucru şi că nu este târziu, domnule preşedinte Dragnea, de ce să mai lucrăm la un act normativ peste o săptămână, aceeaşi comisie, când putem astăzi să finalizăm actul normativ aşa cum, de altfel, cei 10 membri ai puterii s-au exprimat de-a lungul tuturor dezbaterilor care au avut loc în comisie până ieri.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal apreciază că legea trebuie să se refere şi la alegerea Preşedintelui României, şi la alegerea Parlamentului European şi, în consecinţă, susţine menţinerea titlului şi menţinerea conţinutului pe care Senatul României l-a adoptat, aşa, de altfel, cum a stabilit comisia, prin raportul care a fost înaintat la vremea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Stimate coleg, cu tot respectul, deocamdată la acest articol nu avem decât un amendament al Grupului UDMR. În aceste condiţii, eu nu pot supune la vot, că dumneavoastră n-aţi venit... Mai mult aţi făcut comentarii pentru dezbateri generale, pentru că singurul amendament respins este un amendament al Grupului UDMR la acest articol. Eu în cel mai bun caz oricum voi supune la vot, dacă mi se solicită... Oricum voi supune la vot articolul 1, aşa cum a fost propus de comisie.

Supun votului ...

Comisia? Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, colegii noştri de la PNL ieri, în comisie, din câte îmi aduc eu aminte, am votat în unanimitate această chestiune.

Astăzi facem declaraţii politice, că trebuia să lăsăm şi Legea alegerilor prezidenţiale. Aşa a fost discuţia, şi nu a fost ieri, domnule deputat, decizia nu a fost luată ieri, amendamentele sunt depuse de săptămâna trecută, au fost la dispoziţia tuturor, deci nu a fost o chestiune făcută peste noapte. Ieri am luat această decizie în comisie, pentru că acela era momentul, în şedinţa de comisie, am avut consens pe acest subiect, nu înţeleg acum de ce facem aceste declaraţii politice.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Márton Árpád şi apoi domnul Voicu.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt foarte multe amendamente care sunt legate strict de ce conţine această lege, ceea ce este prevăzut în titlul legii.

Eu nu o să mi le mai susţin. În mod evident, din moment ce această lege are un titlu, n-are cum să aibă alt conţinut decât titlul. Ca atare, în momentul în care am votat titlul legii ca fiind doar pentru alegerile parlamentare, celelalte amendamente sunt de prisos, nu o să mi le susţin.

Dar este adevărat că, dacă în legătură cu un amendament al comisiei cineva solicită, are o dezbatere în legătură cu acel amendament al comisiei, el se supune votului şi nu se consideră a fi adoptat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Mihai Voicu, vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referinţa domnului preşedinte Vlase este corectă, în sensul că votul final asupra proiectului de lege a fost dat cu 14 voturi pentru şi un vot împotrivă şi cu voturile Partidului Naţional Liberal. Aşa se va întâmpla şi astăzi la votul final, vom vota pentru. În comisie, ieri, am avut un vot de abţinere, lucru pe care îl vom face şi acum, peste câteva secunde când veţi supune la vot, cu privire la restricţionarea temporară a acestui vot prin corespondenţă doar la alegerile parlamentare. De altfel, noi vom interveni doar la punctele 4 şi 8, pe cele două puncte pe care le-am susţinut şi ieri în comisie. Este vorba de acest vot şi de posibilitatea înregistrării on-line şi, evident, votul final va fi dat pentru lege, indiferent dacă propunerile noastre vor fi acceptate sau nu de plen.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule deputat Dragnea, vă rog.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Stimaţi colegi,

Eu vă rog foarte mult să avem o abordare responsabilă astăzi, în ceea priveşte acest proiect de lege. Noi, eu, nu mai sunt de acord să tergiversăm adoptarea acestei legi. S-a întârziat foarte mult, s-a întârziat câteva luni de zile, nu cred că este o mare problemă, domnule Ioan Oltean, dacă această comisie mai lucrează în continuare, că nu se dă cu sapa, se lucrează într-o comisie specială care, într-o perioadă rezonabilă şi foarte scurtă, vor pune la punct şi prevederile pentru alegerile prezidenţiale, dar nu vreau să existe riscul ca la alegerile parlamentare cetăţenii români din afara graniţelor ţării să nu poată vota, în condiţiile în care s-a discutat în comisie şi în unanimitate aţi hotărât ca astăzi să vină legea la votul final.

Aş vrea totuşi să ne abţinem, dacă putem, să facem aceste declaraţii politice pentru a câştiga un iluzoriu capital electoral şi pentru a agita o serie de cetăţeni români care trăiesc în afara graniţelor, ca şi cum se ciunteşte legea. Nu se ciunteşte nicio lege. Vor fi prevederi şi pentru alegerile prezidenţiale şi vor fi duse la capăt, aşa cum a fost dusă la capăt şi această lege de astăzi.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să subliniez faptul că Partidul Naţional Liberal a depus eforturi foarte mari ca acest act normativ să fie astăzi pe ordinea de zi. De la început am susţinut necesitatea adoptării unei legi care să reglementeze votul prin corespondenţă. Am spus-o şi repet, nu sub forma unei declaraţii politice, ci sub forma unei afirmaţii pline de realism. Putea această lege să iasă astăzi şi să reglementeze toate cele trei domenii.

Partidul Naţional Liberal nu s-a opus ieri acestui act normativ în forma în care PSD-ul a adoptat-o şi nu se va opune nici astăzi - aceasta a spus şi colegul meu, Mihai Voicu - dar era foarte bine ca actul în sine să rezolve problema votului prin corespondenţă şi pentru alegerea preşedintelui şi a Parlamentului European, dar în mod cert astăzi Partidul Naţional Liberal, prin parlamentarii prezenţi, va vota pentru acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Cătăniciu. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că astăzi am fi dat dovadă de responsabilitate noi, Parlamentul României, dacă pentru acest proiect de lege, adoptat în procedură de urgenţă, timpul de dezbatere nu ar fi fost 15 minute. Nu cred că un astfel de proiect de lege, care are cel puţin 40 de amendamente, poate să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor în acest interval de timp pe care Parlamentul României l-a votat.

În ceea ce priveşte amendamentul Grupului ALDE, care a fost respins de comisie la articolul 1, este că articolul se elimină integral, tocmai pentru faptul că textul acestui articol este neconstituţional, încălcând, aşa cum am mai arătat, articolul 16 alineatul (1) din Constituţia României. De altfel, aproape întreg textul, începând cu titlul şi terminând cu ultimul articol al acestei legi încalcă în mod flagrant Constituţia României, care este legea fundamentală a ţării.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Clement Negruţ.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

E prea multă ipocrizie de la acest microfon, prea multă, pe acest proiect de lege care poate ar fi trebuit să-l discutăm în linişte. Au fost prea multă tristeţe şi prea multe probleme pe românii de dincolo de graniţele ţării la votul din 2014. Dar ce facem acum? Încercăm şi stânga şi dreapta să tragem, cum spune românul, spuza la oala lui.

Domnule Dragnea, domnul Blaga nu e aici, e doamna Gorghiu, dacă vroiam să rezolvăm problema, o rezolvam în 2014, în decembrie, retrimiteam la comisie acel proiect legislativ iniţiat de domnul Tomac şi încă câţiva colegi, printre care mă număr şi eu, şi probabil până în iunie rezolvam problema.

Venim acum pe ultima sută de metri, le dăm românilor o speranţă că le-am dat aşa, cu porţia, un drept de vot doar pentru ceva, să vedem cum vă comportaţi la alegerile parlamentare, după care mai vedem dacă vă dăm şi partea cealaltă de drept pentru preşedinte şi pentru Parlamentul European. Nu este corect! Nu este corect pentru noi, ca parlamentari, indiferent din ce partid politic provenim, dacă ne gândim cu adevărat la acei oameni, de dincolo de graniţele ţării.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Voicu, vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Am o intervenţie de procedură, domnule preşedinte, în sensul următor: regulile sunt reguli. Am mai fi avut două amendamente poate de susţinut, am mai fi avut o obiecţie la punctul 8, însă cele 15 minute pe care le-am votat cu toţii au expirat. Regulile sunt reguli, timpul de dezbatere a expirat.

Vă propun, domnule preşedinte, să constataţi acest lucru şi proiectul să treacă la votul final.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Procedură. În primul rând, domnule preşedinte, aţi fi avut obligaţia să opriţi orice deputat care face dezbateri generale la vreun articol. Deci în momentul când nu se referă la articolul respectiv, să opriţi intervenţia. Unu.

Doi. V-aş ruga respectuos să calculaţi doar timpii afectaţi dezbaterii legii şi nu dezbaterilor generale şi dezbaterilor în legătură cu procedura şi atacurile la persoane, replici şi contrareplici, că dacă dumneavoastră consideraţi acum că cele 15 minute s-au epuizat şi nu mai putem... Noi am dorit să avem o singură intervenţie la art. 28, o problemă destul de importantă din punct de vedere constituţional. Dacă dumneavoastră credeţi că nu vor mai fi dezbateri, de acord, rămâneţi fără noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

S-au finalizat ... Procedură.

Voci din sală:

Ce procedură?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Conform regulamentului, atunci când un deputat cere dreptul la cuvânt pe procedură i se dă neîntârziat. Aşadar, nu înţeleg vociferările din partea mea stângă.

S-a spus foarte bine mai devreme de către domnul Voicu: regulile sunt reguli, dar dacă regulile sunt reguli, toate regulile trebuie respectate. Or, aşa cum am arătat, întreaga dezbatere de astăzi are un viciu profund de procedură, nu se respectă articolul 69, se încalcă, mai exact, articolul 69 pct. 2. Raportul a venit în timpul şedinţei, în dispreţul tuturor regulilor şi a regulamentelor pe care le avem, în calitate de for legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, vă reamintesc că cele 15 minute au fost calculate fără a lua în discuţie timpul alocat la dezbaterile generale.

Constatăm, împreună cu stafful tehnic, că cele 15 minute care au fost adoptate prin vot au fost epuizate şi, în aceste condiţii, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, discutăm despre raportul comisiei, supunem la vot fără a mai avea intervenţii pentru susţinerea fiecărui articol.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, aşa cum am spus, onest, aş fi avut un singur amendament de susţinut. Nu ne daţi dreptul nici la atât. Ca atare, în semn de protest, Grupul parlamentar al UDMR părăseşte sala de şedinţă.

Vă mulţumesc. (Grupul parlamentar al UDMR părăseşte sala de şedinţă.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Suntem la 4 marginal. Este vorba de art.1.

Supun votului dumneavoastră textul propus de către comisie.

Să înceapă votul.

Cu 132 de voturi pentru, 85 de abţineri şi 16 voturi împotrivă, 4 marginal, art.1 a fost adoptat.

Mergem mai departe.

5 marginal, art.2 alin.a) şi b).

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Să înceapă votul.

Cu 132 de voturi pentru, 7 abţineri şi 86 de voturi împotrivă, a fost adoptat.

6 marginal, art.3¹, 3², 3³ nemodificat, 4, 5, 6, 7 şi 8.

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Să înceapă votul.

Cu 212 voturi pentru, 5 abţineri şi 15 voturi împotrivă, art.3 a fost adoptat.

Cap.II, nemodificat.

Art.4 alin.(1), marginal 8, 8 marginal din raport. Este vorba de art.4.

Procedură. Vă rog, care este procedura?

Eu supun votului dumneavoastră...

Vă rog.

Domnule deputat, având amendamente, eu supun votului dumneavoastră, potrivit regulamentului. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, regulamentul spune clar: dacă nu sunt observaţii la textul propus de comisie şi dacă nu sunt nici amendamente care să modifice... să propună modificarea textului, de ce supuneţi votului textul propus de comisie?

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, vă rog să vă uitaţi şi pe amendamentele depuse de alte grupuri. Din aceste condiţii nu a depus Grupul PNL, dar sunt amendamente ale Grupului PNL, ale Grupului ALDE, din aceste...

Deci revenim: 8 marginal, art.4.

Să înceapă votul.

Cu 131 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă şi 7 abţineri, a fost adoptat.

9 marginal, art.5.

Sunt observaţii?

Supun votului dumneavoastră art.5.

Să înceapă votul.

Cu 212 voturi pentru, 8 abţineri şi 13 voturi împotrivă, a fost adoptat.

10 marginal, art.6

Să înceapă votul.

Cu 219 voturi pentru, 7 abţineri şi 12 voturi împotrivă, a fost adoptat.

11 marginal, art.7. Nu sunt observaţii.

Cap.III. 12 marginal.

Observaţii? Nu.

13 marginal, art.8. Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Adoptat.

14 marginal, art.9. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

15, Cap.IV.

Vă rog, domnule preşedinte Vlase.

Bun. Înţeleg că nu sunt observaţii.

16 marginal. Nu.

17, art.10. Aveţi observaţii? De tehnică legislativă.

Prezintă domnul preşedinte Vlase, amendament de tehnică legislativă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule lider, vă spun eu. Sunt două erori materiale la art.10, la alin.(4), unde citesc tot articolul şi o să menţionez modificarea: "Confecţionarea documentelor prevăzute la alin.(1), precum şi transmiterea tuturor documentelor", deci introducerea cuvântului "tuturor" s-a omis la redactare.

Iar la alin.(6), la art.10 alin.(6), varianta propusă de comisie, în loc de "se va realiza", se va citi "se poate realiza".

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Cu observaţiile de tehnică legislativă prezentate, vă rog să înceapă votul.

Cu 220 de voturi pentru, 9 abţineri şi 11 voturi împotrivă, a fost adoptat.

18 marginal. Dacă aveţi observaţii? Vă rog, domnul preşedinte Vlase. Vă rog, comisia, tot tehnică legislativă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, la art.11 alin.(4), avem două erori materiale: "Alegătorul este obligat să comunice de îndată Autorităţii Electorale Permanente pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea documentelor prevăzute la art.10 alin.(1) lit.a) - c) şi e)" - sunt cele două introduse - "din motive neimputabile acestuia, precum şi situaţiile în care aceste documente nu i-au parvenit până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării", în loc de 10.

Domnul Florin Iordache:

Da, am înţeles.

Cu observaţiile făcute de comisie, vă rog, să înceapă votul.

Cu 229 de voturi pentru, 7 abţineri, 10 voturi împotrivă, a fost adoptat.

Art.12. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La 22 marginal, art.14. Dacă aveţi observaţii? Nu.

23, art. 15. Observaţii? Nu. Adoptat.

24 marginal. Cap.V. Dacă sunt observaţii? Nu.

25, art.16, dacă aveţi observaţii? Nu.

26 marginal, art.17. Nu.

La 27, art.18 - dacă aveţi observaţii? Nu.

19? Nu.

20? Nu.

30 marginal, cap.VI, dacă aveţi observaţii? Nu.

31, art.21, dacă aveţi observaţii? Nu.

Art.22, dacă aveţi observaţii? Nu.

33 marginal, art.23, dacă aveţi observaţii? Nu.

24. Titlul II, art.25

37 marginal, art.23, se propune eliminarea.

Dacă aveţi observaţii? Nu.

38 marginal, art.33, se elimină.

Observaţii? Nu.

39 marginal.

40 marginal. Nu.

41. Observaţii? Nu.

42. Observaţii? Nu.

43 marginal? Nu.

44.

Vă rog.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din nou o greşeală de redactare. "După alin.(1) al art.52" - aşa sună articolul - "se introduc două noi alineate... Listele de candidaţi şi candidaturi independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală... pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării", şi textul curge.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Să înceapă votul.

Cu 223 de voturi pentru, 7 abţineri, 6 voturi împotrivă, a fost adoptat.

44 marginal. Observaţii? Nu.

45, 46 marginal? Nu.

47, 48, dacă aveţi observaţii? Nu.

49? Nu.

50, 51, 52, 53? Nu. 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, şi ultimul, dacă sunt observaţii? Nu.

Vă mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Procedură, domnul Marian Neacşu, lider PSD. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte, pentru că am ieşit cumva din programul pe care l-am stabilit iniţial, care, la ora unu şi jumătate prevedea o altă acţiune, şi pentru faptul că tot suntem prezenţi cu toţii în sală, vă propun să continuăm programul aşa cum l-am convenit la şedinţa de Birou permanent, respectiv voturile asupra solicitărilor ministrului justiţiei şi, respectiv, ale procurorului general.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Continuăm, stimaţi colegi.

La punctul 4 al ordinii de zi avem solicitarea nr.2738/2015 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de urmărire penală faţă de doamna deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, în dosarul nr.87/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru săvârşirea a 6 infracţiuni; Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nr.4/11/1302/2015 şi Proiectul de Hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului şi actual membru al Camerei Deputaţilor.

Având în vedere dispoziţiile reglementate şi propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor, vă prezint următoarea procedură pentru desfăşurarea lucrărilor: citirea solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prezentarea Raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaţilor, prezentarea de către doamna deputat Udrea Elena Gabriela a punctului de vedere cu privire la cererea de urmărire penală la Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dezbaterea asupra cererii de urmărire penală, a Raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaţilor şi, în final, vot secret cu bile asupra proiectului de hotărâre.

Această procedură să fie folosită şi la următorul punct al ordinii de zi cu privire la cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive.

În acest caz, fiind două proiecte de hotărâre - unul privind încuviinţarea reţinerii şi al doilea privind încuviinţarea arestării preventive, votul secret cu bile să se desfăşoare concomitent.

Sunt observaţii? Vă rog. Domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte de şedinţă, liderul Grupului PSD a adresat o propunere de la acest microfon, propunere cu privire la programul nostru.

Această propunere trebuia votată, trebuia supusă la vot. Nu a fost supusă la vot. Vă rog să respectaţi regulamentul.

Domnul Florin Iordache:

Am întrebat dacă sunt observaţii. Nu a fost nicio observaţie. Nu a fost nicio observaţie.

Bun. Supun continuarea programului, dar v-am întrebat dacă sunt observaţii la acel program. Nu au fost observaţii.

Supun continuarea programului, pe propunerea de program făcută de liderul Grupului PSD.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. Am formalizat şi această propunere, cu 193 de voturi pentru, o abţinere, 6 voturi împotrivă.

Vă rog, asupra procedurii şi propunerilor pe care le-am făcut dacă aveţi comentarii? Nu.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră propunerile pe care le-am făcut.

Să înceapă votul.

Cu 190 de voturi pentru, 3 abţineri şi un vot împotrivă, procedura propusă a fost adoptată.

Dau cuvântul domnului Ciprian Nica, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru citirea solicitării procurorului general şi prezentarea raportului.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Avem cererea, avem raportul şi proiectul de hotărâre.

Domnul Florin Iordache:

... şi proiectul de hotărâre. Toate trei. Vă rog să le daţi citire.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Stimate domnule preşedinte,

În temeiul art.109 alin.(2) din Constituţia României, art.12, art.13 şi art.19 din Legea nr.115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială, al Deciziei Curţii Constituţionale nr.665/2007, precum şi al Deciziei nr.270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale,

În vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Udrea Elena Gabriela, deputat în Parlamentul României, fost membru al Guvernului, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: luare de mită, trafic de influenţă, instigare la abuz în serviciu, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, spălare de bani, fals în declaraţii de avere, toate cu aplicarea art.38 Cod penal şi art.5 Cod penal.

Anexăm copii ale materialului probator din dosarul nr.87/P/2015, respectiv 7 volume (numerotate, opisate şi sigilate), totalizând un număr de 1867 de file.

Vă rog să-mi daţi voie să prezint raportul comisiei.

În şedinţa din data de 21 octombrie 2015, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor i-a fost prezentată scrisoarea domnului Tiberiu Mihail Niţu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, fost membru al Guvernului.

În temeiul prevederilor art.109 alin.(2) din Constituţia României, republicată, art.12, art.13 şi art.19 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, al Deciziei Curţii Constituţionale incidente în materie, pentru infracţiunile săvârşite, după cum urmează: luare de mită, trafic de influenţă, instigare la abuz în serviciu, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, spălare de bani, fals în declaraţii de avere, toate cu aplicarea art.38 Cod penal şi art.5 Cod penal.

În temeiul dispoziţiilor art.109 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi art.12 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

În conformitate cu dispoziţiile art.157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, dezbaterea cererii prevăzute la art.156 se efectuează pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art.71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de efectuare a începerii urmării penale faţă de doamna deputat Elena Gabriela Udrea.

În data de 23 octombrie 2015, conform listei de prezenţă, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 22 de deputaţi din numărul total de 26 de membri ai comisiei.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în temeiul prevederilor art.54 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, ca lucrările comisiei să nu fie publice.

Membrii comisiei au luat cuvântul pentru a-şi exprima punctele de vedere. La dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a participat doamna deputat Elena Gabriela Udrea, asistată de domnul Alexandru Chiciu, avocat împuternicit să desfăşoare asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul respectiv.

După luările de cuvânt şi exprimarea punctelor de vedere de către membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, precum şi de domnul avocat Alexandru Chiciu, s-a trecut la procedura de vot secret, conform prevederilor art.157 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Rezultatul votului a fost următorul: 19 voturi pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale, două voturi împotriva cererii de efectuare a urmăririi penale şi un vot nul.

Membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, fost membru al Guvernului.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi prezentul raport, însoţit de proiectul de hotărâre solicitat.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire şi proiectului de hotărâre.

Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.87/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în temeiul art.109 alin.(2) din Constituţia României, republicată şi art.156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

"Articol unic. Camera Deputaţilor cere efectuarea urmăririi penale faţă de doamna deputat Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului, membru al Camerei Deputaţilor, pentru faptele care fac obiectul dosarului nr.87/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa de astăzi, cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8, republicat. Semnează preşedintele Camerei Deputaţilor."

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, pentru exprimarea punctului de vedere cu privire la solicitarea cererii de urmărire penală la Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, la proiectul de hotărâre elaborat de comisie.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

O să încep cu un lucru care ar putea să fie relativ amuzant, dacă pentru mine nu ar fi trist să fiu în această situaţie, din nou.

La intrare, m-a întrebat presa: "Doamna Udrea, aţi primit sfaturi cum să vă purtaţi în această zi?" Cine poate să-mi dea mie sfaturi în materie de arestare preventivă?

Am ce mai mare experienţă, pentru că astăzi, în octombrie 2015, sunt a treia oară în faţa dumneavoastră, a treia oară, în 8 luni de zile, când dumneavoastră sunteţi chemaţi să votaţi arestarea mea preventivă.

Cred că deja putem introduce în Statutul Camerei Deputaţilor, ca procedură obişnuită: arestarea Elenei Udrea.

Aţi votat până acum 10 cereri ale DNA în ceea ce mă priveşte, iar eu am stat 7 zile în arest preventiv, 7 zile în arest la domiciliu, apoi, încă 72 de zile în arest preventiv, în arestul Poliţiei Capitalei, în Puşcărie la Târgşor, apoi am stat 30 de zile în arest la domiciliu, iar de 130 de zile sunt sub control judiciar. Aceasta este aventura mea pe anul 2015.

Trebuie să recunoaşteţi că este un parcurs stupefiant, chiar şi pentru cei mai mari susţinători ai justiţiei din această ţară.

Pentru a treia oară, în 8 luni, vin acum, în faţa dumneavoastră, să spun de la tribuna celui mai înalt for al democraţiei, ce se întâmplă nu cu Elena Udrea. Deja cu Elena Udrea a devenit banal. Când spui Elena Udrea, spui arestare preventivă.

... ce se întâmplă în România. Acum, după 8 luni de la primul meu discurs, cred că nu mai aveţi nicio îndoială că tot ceea ce am afirmat a fost şi este adevărat. Cazul Elena Udrea este doar forma cea mai acută a unei lupte pentru preluarea puterii. Este o acţiune bine organizată, care urmăreşte un plan gândit încă din timpul celui de al doilea mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi care ţinteşte acapararea şi exercitarea puterii de către un sistem format din reprezentanţi ai serviciilor secrete, ai instituţiilor de forţă ale statului şi ai justiţiei.

Perdeaua de fum din ce în ce mai transparentă care ascunde această acţiune a sistemului o reprezintă lupta anticorupţie, un demers genial ales, pentru că are suportul popular.

Într-o ţară în care corupţia a atins toate nivelurile societăţii, iar percepţia publică asupra fenomenului corupţiei este puternică, orice demers anticorupţie este susţinut în mod firesc, chiar dacă ar putea duce la suprimarea democraţiei.

Am auzit de prea multe ori spunându-se că abuzul de drept merită a fi acceptat, dacă asta înseamnă arestarea unor politicieni.

Vă spun şi dumneavoastră, dar mai ales o spun celor care vor auzi acest discurs: nimic nu merită să abandonăm statul de drept şi democraţia. Nu avem voie să uităm cum am trăit în dictatură şi ce abuzuri s-au întâmplat înainte de ’89, când sistemul lui Ceauşescu, bazat pe frica de securitate, a distrus nu doar sute de mii, milioane de vieţi, dar a slăbit fibra acestui popor şi a schimbat iremediabil cursul lui. Şi astăzi ne luptăm cu sechelele acelui regim. Da, avem nevoie ca toţi cei care greşesc să plătească. Avem nevoie ca legea să fie aplicată tuturor, chiar şi celor care deţin funcţii importante în stat. Avem nevoie ca cei care conduc România să fie corecţi, în aşa fel încât să reprezinte un exemplu pentru societate. Avem nevoie să combatem fenomenul corupţiei, care afectează grav dezvoltarea acestei ţări, dar toate acestea trebuie făcute în spiritul statului de drept şi mai ales nu trebuie să speculăm nevoia reală de justiţie în România pentru răfuieli între puterile statului, iar cătuşele să fie arma letală pe care sistemul să o folosească pentru a prelua puterea din mâinile celor care o deţin democratic, clasa politică, pentru a o exercita în mod ocult şi în folosul acelora care fac parte din el.

Politicienii, buni sau răi, merg în faţa poporului şi răspund politic pentru greşelile pe care le fac, iar poporul decide dacă-i mai votează sau nu.

Sistemul nu se supune judecăţii poporului şi nu este ales de cetăţeni. Odată ce va prelua puterea, nu mai există niciun mecanism democratic de control asupra lui, în afară de revoluţie, aşa cum s-a întâmplat în decembrie ’89.

Mai mult, sistemul nu are faţă. Deci, este foarte greu ca oamenii să ştie cine se ascunde în spatele lui.

Dacă am face o analiză a celor care astăzi îl reprezintă, am constata că nu sunt cu nimic mai buni decât politicienii, au exact aceleaşi tare, pot fi acuzaţi oricând de aceleaşi lucruri, diferenţa reprezentând-o doar lipsa lor de legitimitate, pentru că ei nu au fost aleşi, ci au fost susţinuţi politic în funcţiile în care se află acum.

Dragi colegi, suntem aici, în Parlamentul României, suntem nu doar în forul care reprezintă democraţia, ci mai ales în forul care trebuie să o apere. Democraţia înseamnă şi stat de drept. Ce stat de drept este acela în care un om, fie el şi parlamentar, este arestat preventiv înainte să fie măcar întrebat despre acuzaţiile care i se aduc, în care un om aflat sub control judiciar, aşa cum v-am spus, de 130 de zile, trebuie să fie din nou arestat preventiv pentru că reprezintă un pericol pentru societate, în condiţiile în care o instanţă a decis deja că poate fi liber, iar faptele noi de care sunt acuzată nu s-au întâmplat în această vară, nu sunt ulterioare deciziei judecătorilor de a mă lăsa liberă. Sunt fapte presupus a fi săvârşite acum cinci-şase ani.

Ce fapte recente ale mele justifică această nouă cerere a procurorilor?

Dragi colegi,

Sunteţi chemaţi să daţi un vot în orb pe o nouă cerere de arestare a mea, care, şi de data aceasta, prin modul în care a fost făcută, arată caracterul ţintit şi scopul acţiunii procurorilor de a mă reduce la tăcere, pentru că, după ce am fost scoasă din puşcărie, n-am ascultat şi nu am tăcut. Am continuat să vorbesc despre abuzurile pe care sistemul le face, profitând de poziţia de forţă pe care o ocupă în stat. Ca urmare, sistemul a decis că Elena Udrea trebuie rapid băgată din nou în beci.

Aşa că doamna procuror, împotriva căreia am depus două sesizări la CSM pentru modul în care înţelege să facă anchetele prin presiuni şi ameninţări la adresa celor chemaţi să mă acuze, a cerut arestarea mea preventivă înainte să vadă dacă şi ce aş avea de spus faţă de cele două speţe. Ba chiar graba a fost atât de mare, încât a cerut arestarea mea preventivă înainte să înceapă urmărirea penală. Pentru că urmărirea penală nu începe în momentul în care dumneavoastră aţi da un eventual vot de urmărire, începe după ce procurorul, luând act de votul dumneavoastră, dă o rezoluţie de începere a urmăririi penale. Dar nici măcar aparenţele de legalitate nu îi mai interesează, atât de mare le este aroganţa dată de puterea pe care au ajuns s-o deţină. Pentru ei forul legislativ este doar o anexă care trebuie să le execute ordinele, oricât ar fi de abuzive.

De la o situaţie normală, în care Parlamentul nu trebuie să se opună anchetării unui parlamentar, am ajuns - de frica propriilor slăbiciuni, complexaţi de imaginea publică pe care o avem, de credibilitatea mai mult sau mai puţin scăzută la care atât instituţia în sine, cât şi fiecare dintre noi suntem - să fim din ce în ce mai mult arma cu care sistemul acţionează împotriva noastră.

Sunt ţări în Europa unde imunitatea parlamentară este totală pe perioada mandatului, tocmai pentru că se consideră că anchetarea unui parlamentar în funcţie ar decredibiliza instituţia Parlamentului, lucru considerat mult mai grav pentru societate, decât întârzierea în aplicarea justiţiei faţă de un ales.

Vă spun un adevăr pe care îl veţi recunoaşte cu toţii în perioada următoare: vor mai face politică şi vor mai candida în alegerile de anul viitor doar cei agreaţi de sistem, cei care se lasă manipulaţi şi conduşi şi care sunt gata să execute ordinele sistemului.

Ceilalţi vor fi reduşi la tăcere, cu cătuşele la mâini sau doar speriaţi cu dosare penale.

Uitaţi-vă ce se întâmplă deja. Suntem singura ţară din Europa unde primul-ministru în funcţie a fost pus sub acuzare. Nu contest motivele acuzării, pentru că nu cunosc detaliile dosarului. Ba mai mult, ca om politic, de multe ori m-am referit în ultimii cinci-şase ani la relaţia de avocat a domnului Ponta cu Turceni şi Rovinari. Dar punerea sub acuzare a primului-ministru în timpul exercitării funcţiei pentru fapte vechi de şapte-opt ani pe care, aşa cum am spus, mulţi dintre cei i-am fost adversari lui Victor Ponta le-am folosit ca argument public în lupta electorală - deci erau general cunoscute - arată că justiţia, în general, şi DNA-ul, în special, se amestecă în lupta politică, sacrificând chiar imaginea României.

Este evident că se încearcă schimbarea Guvernului Ponta prin folosirea procurorilor. Opoziţia, cea care are dreptul să-şi dorească să formeze Guvernul, cu atât mai mult cu cât au şi câştigat alegerile prezidenţiale din toamna trecută, nu ar trebui să accepte să preia puterea prin astfel de manevre. Pentru că odată distrus jocul democratic - acum în folosul lor -, mâine li se va întâmpla la fel, când sistemul va considera că nu sunt suficient de obedienţi şi că trebuie schimbaţi.

În democraţie, guvernele se schimbă prin vot popular ori prin moţiuni de cenzură în Parlament, nu prin intermediul instituţiilor de forţă ale statului.

La fel, se încearcă schimbarea celui de al doilea om în stat, preşedintele Senatului, pe care nu cred că mă puteţi bănui că vreau să-l apăr ori că-l simpatizez în mod deosebit.

Celor care cred că sunt parteneri cu sistemul şi că abuzurile lui le vor profita, de la putere sau de la opoziţie, le spun să nu se păcălească şi să nu sacrifice democraţia şi, în consecinţă, ţara de dragul planurilor politice proprii. Sunt astăzi doar unelte care vor fi aruncate când nu vor mai fi folositoare. Pentru că în primul rând sistemul are ca scop propria putere, pentru care se foloseşte de orice şi de oricine.

Zece ani s-au prefăcut că luptă pentru statul de drept, când, de fapt, luptau pentru a-şi prezerva funcţiile, deci puterea.

După aceea, au decis că o pot exercita singuri, motiv pentru care au trecut la executarea tuturor celor care i-au creat ori le-au fost în preajmă, punând în practică o tactică numită ştergerea urmelor.

Doamnelor şi domnilor,

Dragi colegi,

Aşa se explică zecile de acuzaţii care mi se aduc de opt luni de zile, nenumăratele dosare care apar ca ciupercile după ploaie pe numele meu şi avalanşa de încercări de arestare preventivă la care unii, fără să vreţi, sunteţi părtaşi.

Doamna procuror, şefa DNA, ne spunea că pe rolul instituţiei sunt peste 7000 de dosare, şi cu toate acestea vedem neîntrerupt, de la începutul anului, că o mare preocupare o au procurorii pentru Elena Udrea.

Am pus des, în ultima perioadă, o întrebare retorică, pe care o reiau acum: dacă cei care mă acuză astăzi de corupţie şi mă tot arestează sunt aceiaşi care timp de zece ani au stat cu mine la masă, chiar când se întâmplau presupusele fapte, cum de n-au spus-o de atunci? Răspunsul este logic: ori au fost împiedicaţi şi atunci trebuiau fie să denunţe public faptul, fie să demisioneze, altfel îmi sunt complici; ori nu au ştiut şi atunci sunt incompetenţi; ori eu nu sunt coruptă, iar ei încearcă acum să se dezică de regimul care i-a creat.

De ce au acceptat să fie numit în funcţii de către nişte oameni pe care astăzi nu mai contenesc în a-i acuza?

De ce au acceptat să fie parte a unui regim pe care acum fac eforturi uriaşe să-l decredibilizeze, arătându-l corupt?

Dragi colegi de la putere sau din opoziţie,

Indiferent cât de parteneri cu sistemul vă consideraţi astăzi, fiţi convinşi că va veni şi rândul vostru.

Va veni vremea când vor exploda acuzaţii la adresa voastră, aşa cum mi se întâmplă mie acum.

Eu nu spun că aceste acuzaţii ar putea fi reale, spun doar că atunci când nu veţi mai folosi sistemului pentru a pune mâna şi pe guvernare, va trebui să alegeţi: plecaţi de bunăvoie acasă sau plecaţi la puşcărie.

Cei care mă ascultă ar putea spune că orice metodă este bună pentru a scoate din politică nişte oameni care au greşit. Aş fi de acord, poate, cu ei, dincolo de riscul instituirii unei dictaturi prin anularea statului de drept, dacă toţi cei acuzaţi chiar ar fi vinovaţi şi dacă cei care ar veni în loc ar fi oameni fără de pată.

Vor veni însă doar aceia care sunt pe placul sistemului, care vor fi gata să execute ordine şi să lase sistemul să conducă în locul lor.

Dragi colegi parlamentari,

V-aş fi scutit, poate, de acest moment dacă doamna procuror m-ar fi audiat înainte de a face arestarea preventivă. Pentru că, spre deosebire de celelalte două dosare, faţă de noile acuzaţii cunosc lucruri şi le voi spune când sunt întrebată.

Un lucru vreau să-l ştiţi acum şi dumneavoastră de la mine: nu am cerut şi nu am luat niciodată vreun leu sau vreun euro de la Buzăianu, un personaj pe care l-am întâlnit o singură dată în 2005 şi cu care am avut un conflict de zece ani arhicunoscut, tocmai pentru că era deţinătorul unor contracte de energie ieftină cu statul.

Dacă vorbim, însă, despre acuzaţii de finanţare a campaniei electorale, cu tot ce înseamnă cheltuieli de campanie, atunci cred că discuţia trebuie să fie una onestă, să se refere la toată clasa politică şi la ultimii 26 de ani. Ştim deja cu toţii, în România, că în campanii, partidele, candidaţii, cheltuiesc zeci de milioane de euro, bani din finanţări declarate oficial sau nu. Este adevărat şi că această practică a finanţărilor duce la corupţie. Pentru că, de regulă, cei care dau bani partidelor vor să şi-i recupereze ulterior din afaceri cu statul.

Da, avem nevoie să găsim o soluţie şi să oprim această stare de fapt, iar primul pas este să renunţăm la ipocrizie şi să recunoaştem realitatea.

Apoi, cred că trebuie schimbată legea. Trebuie convenit cu toţi actorii implicaţi că suntem la un moment zero, de la care nimeni nu mai repetă greşelile ultimilor 26 de ani.

Dacă sunt găsiţi doar unul, doi ţapi ispăşitor cu care să dăm exemplu, nu vom rezolva nimic şi lucrurile vor continua la fel.

Cât priveşte faptul că şi acest dosar pleacă de la un denunţ al deja celebrei doamne Topoliceanu, lucrul acesta îmi dă ocazia să spun că modul în care denunţătorii sunt trataţi astăzi de procurori în lumina noului Cod penal, faptul că ei rămân liberi şi dacă este cazul chiar cu banii furaţi - vezi cazurile precum Pescariu, Claudiu Florică - dă ocazia să vedem nu doar incredibile delaţiuni, ci şi incredibila mizerie morală a societăţii.

Să nu credeţi că mi se întâmplă doar mie ca o persoană apropiată, cu care am colaborat, pe care am susţinut-o să mă denunţe mincinos ca să negocieze cu procurorii salvarea ei proprie. Dacă vă uitaţi la aproape toate cazurile cu personaje politice de prim rang, veţi vedea acelaşi tipar: un fost subordonat, fost colaborator, fost partener, fost prieten ori chiar rudă prinşi cu şpagă dau vina pe politician pentru a scăpa.

Să fiţi siguri că aţi putea fi oricând în această situaţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Am fost parteneri, am fost adversari, dar niciodată duşmani.

Şi eu cred că între noi, politicienii, trebuie să rămână competiţie, şi nu luptă, iar ea trebuie să fie parte a jocului politic democratic.

Am încercat, pe cât posibil, ca lider politic, ca ministru să fiu un om corect, un om onest. Nu am fost cel mai bun ministru. Nu am fost nici cel mai corect politician. Întotdeauna însă am ales să spun adevărul, mai ales adevărurile care mi s-au părut importante, şi aşa voi face şi acum.

Vă spun dumneavoastră adevărul despre ceea ce ştiu că se întâmplă în România şi nu am nimic de ascuns faţă de noile acuzaţii care mi se aduc, pe care le resping însă categoric în forma în care le-a făcut Parchetul.

Avem o obligaţie faţă de ţară, chiar cu riscul de a deveni duşmanii sistemului, de a apăra democraţia şi statul de drept.

Avem obligaţia să spunem că sistemul are interes să-i distrugă pe toţi cei care i se pot opune.

Acum este rândul clasei politice şi al clasei economice autohtone, care umple puşcăriile, îşi închid activitatea, lăsând angajaţii şomeri, iar locul lor este rapid luat de companiile multinaţionale.

Avem obligaţia să spunem oamenilor că slăbiciunile noastre ne-au adus în situaţia riscantă în care ţara să fie condusă în mod ocult de reprezentanţi ai instituţiilor de forţă şi în propriul lor interes.

Avem obligaţia să le spunem oamenilor că mâine, după ce se va termina cu noi, va veni rândul lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt înscrieri din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor,

A, domnul Cernea, vă rog.

Domnul Cernea, am întrebat grupurile. Dacă aveţi...

Deci, domnule deputat, uitaţi-vă în Regulament, numai grupurile. Îmi pare foarte rău.

Procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Parlamentul ar trebui să fie un for democratic, dar iată că nu este. Deputaţii neafiliaţi nu au dreptul să ia cuvântul? În virtutea căror reguli? Sunt acestea reguli democratice?

Regulamentul poate fi, la rândul lui, nedemocratic. Şi are mai multe articole pe care le voi contesta.

Tema este una extrem de importantă şi cred că aderenţa fiecăruia dintre noi la principii se dovedeşte mai ales atunci când suntem în stare să articulăm un punct de vedere principial şi faţă de o persoană care nu se numără printre cei mai - să spunem - simpatizaţi de către noi.

Am fost un critic al Guvernului Traian Băsescu, al preşedintelui Traian Băsescu, al guvernării PDL, m-am bucurat când a fost schimbată majoritatea, când a căzut Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu.

Voi vota pentru începerea urmării penale şi am votat în februarie pentru arestarea preventivă a doamnei Udrea, dar, de data aceasta, sunt foarte sceptic că aceste arestări succesive chiar fac, într-adevăr, un lucru bun pentru justiţie.

Cred că justiţia şi respectul pentru DNA vor fi împlinite, iar respectul va fi mai mare atunci când dosarele înaintate de către DNA vor duce la decizii ale judecătorilor, bine fundamentate pentru pedepsirea unor corupţi. Dar mă tem că aceste arestări succesive, care nu prea duc spre o direcţie uşor de înţeles şi legitimă în ideea de a face justiţie, în timp s-ar putea chiar să decredibilizeze DNA-ul.

Aşadar, da, sigur, pentru începerea urmăririi penale sigur, trebuie să vedem ce s-a întâmplat, cum e cu acele dosare, dar atenţie, mă tem să nu riscăm să ajungem la un exces de arestări preventive care nu servesc, de fapt, actul de justiţie.

Actul de justiţie e servit printr-o condamnare sau printr-o decizie a unei instanţe, în primul rând.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de hotărâre pentru cazul în care Camera Deputaţilor hotărăşte a fost deja distribuit, a fost deja prezentat de către domnul vicepreşedinte Ciprian Nica.

Şi acum la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi observaţii? Nu.

Dacă în preambul aveţi observaţii? Nu.

Dacă la articolul unic aveţi observaţii? Nu.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct pe ordinea de zi.

Votul secret cu bile se va exprima conform programului adoptat de către noi în şedinţa Camerei Deputaţilor după şedinţa de vot final.

Trecem acum la dezbaterea următorului punct de pe ordinea de zi: cererea ministrului justiţiei nr.85923/2015, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, formulată în dosarul nr.87/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Raportul Comisiei juridice, cât şi proiectul de hotărâre... a doamnei Elena Udrea, vă rog să fie prezentat de domnul... şi cererea...

Vă rog, procedură, domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Am două lucruri procedurale de adus în atenţia plenului, domnule preşedinte de şedinţă.

Primul dintre ele, o să vă rog să dispuneţi aparatului tehnic ca în perioada în care noi dezbatem aceste teme să alcătuiască lista de vot final ca să putem trece direct la votul final, pentru a mai câştiga ceva timp.

Şi al doilea, cel puţin din practica de până acum, ştiu că ne pronunţam întâi prin vot asupra solicitării privind începerea urmăririi penale, abia după ce aveam formalizat votul pentru această solicitare treceam la a doua parte, la solicitarea procurorului general privind reţinerea şi arestarea.

Şi cred că aşa ar fi corect să facem şi acum.

Domnul Florin Iordache:

Bun. În aceste condiţii, propuneţi să oprim dezbaterile aici?

Trecem la votul final.

După votul final exprimăm votul cu bile, după care, după anunţarea rezultatului la votul cu bile continuăm dezbaterile.

Mulţumesc.

Rog stafful tehnic să pregătească lista pentru votul final în cinci minute.

Domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităţilor naţionale, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Ca să umplem timpii morţi, să spunem, între cele două runde de vot cu bile, cât se numără voturile nu ar fi bine să facem în slotul acela temporal votul final, că am câştiga timp?

OK! Bine, cum doriţi.

- după o scurtă pauză -

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să luaţi loc în sală, stimaţi colegi.

Potrivit art.123 alin.(6) din Regulament, trebuie să constituim o comisie de numărare şi validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei doi secretari de şedinţă.

Comisia, în această componenţă, îşi va realiza atribuţiile cu privire la toate cele trei voturi cu bile din şedinţa de vot final.

Invit liderii grupurilor parlamentare să prezinte propuneri.

Grupul PSD, domnul Marian Neacşu, propunere pentru Comisia de numărare.

Domnul Marian Neacşu:

Domnul deputat Florin Pâslaru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Eugen Nicolăescu, vă rog să faceţi o propunere.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Da, din partea Grupului parlamentar al PNL va participa domnul deputat Mircea Dolha.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

ALDE, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Moldovan:

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul deputat Galan Constantin.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Máté András, UDMR-ul.

Domnul Máté András-Levente:

Grupul UDMR propune pe domnul deputat Bónis István.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Minorităţile, domnul Varujan Pambuccian, vă rog, faceţi nominalizarea.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc.

Ca de obicei, domnul deputat Amet Varol.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi naţional-democrat, propunere, vă rog.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

Din partea Grupului naţional-democrat, domnul Deaconu Mihai.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră componenţa Comisiei de numărare.

Să înceapă votul.

Cu 199 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, comisia a fost adoptată.

Începem sesiunea de vot final.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

Cu 220 de voturi pentru, două abţineri, niciun vot împotrivă, a fost adoptată.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil şi eficient în Uniunea Europeană: 5 domenii-cheie COM(2015)302.

Să înceapă votul.

Cu 229 de voturi pentru şi o abţinere, a fost adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu COM (2015) 337.

Să înceapă votul.

Cu 240 de voturi pentru, un vot împotrivă, a fost adoptat.

Trecem la secţiunea legilor ordinare.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2014 pentru modificarea Legii nr.198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, PL-x 17/2015.

Lege ordinară.

Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 261 de voturi pentru şi o abţinere, legea a fost adoptată.

Explicarea votului, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Vă mulţumesc.

Dragi colegi,

Domnule preşedinte,

Iată că astăzi Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, reuşeşte să adopte un proiect de lege prin care taxele consulare, după ani de zile, au fost, în sfârşit, coborâte, nu, diminuate, iar unele taxe eliminate.

Am votat acest proiect de lege deşi încă multe alte taxe vor trebui modificate, vor trebui corectate, chiar eliminate, dar, încă o dată, aşa cum spuneam mai devreme, Guvernul a învăţat ceva după greva foamei pe care am iniţiat-o anul trecut în Parlament.

Pentru acest lucru mulţumesc pentru sprijinul pe care l-am avut din partea opoziţiei la acea vreme. Mulţumesc tuturor celor care au înţeles ce înseamnă să fii român în diaspora.

Repet, sunt nemulţumit din cauza faptului că acele taxe care prevăd gratuitate pentru copiii doar până la şase ani au dus înainte o situaţie de discriminare. Minorii trebuie să fie ocoliţi de această discriminare.

În concluzie, vom milita în continuare pentru reducerea taxelor şi pentru gratuitate pentru toţi minorii, de la zero la 18 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt.

5. Proiectul de Lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adiţional, semnat la Chişinău la 27 august 2015, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei Protocoale adiţionale, precum şi pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adiţional semnat la Bucureşti la 23 septembrie 2015 şi la Chişinău la 24 septembrie 2015, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru Protocoale adiţionale.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 277 de voturi pentru şi un vot împotrivă, propunerea a fost adoptată.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2015 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 283 de voturi pentru şi un vot împotrivă, legea a fost adoptată.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind Cadrul Instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 284 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 280 de voturi pentru, 3 abţineri, 3 voturi împotrivă, a fost adoptat.

9. Proiectul de Lege privind modificarea art.2 din Legea nr.92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 291 de voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă, a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 294 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă, a fost adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 296 de voturi pentru şi o abţinere, a fost adoptat.

12. Proiectul de Lege privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav".

Comisiile pentru agricultură şi juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 293 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, a fost adoptat.

Explicarea votului, grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumim că ne-aţi dat posibilitatea să continuăm procesul de realizare a aeroportului de la Braşov.

Grupul PNL a votat acest proiect de lege, deşi a fost iniţiat de colegii noştri de la PSD, cu toate că în el se află numeroase capcane. Sunt anumite prevederi care vor întârzia realizarea acestui proiect.

Au fost împotriva proiectului nostru de lege, cu toate acestea nu ne cramponăm de asemenea lucruri şi am votat pentru binele braşovenilor şi pentru a avea aeroport la Braşov.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Ialomiţianu, deşi este cu încălcarea Regulamentului. Este o singură explicare a votului, domnule Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumim pentru votul dat. Într-adevăr, este un vot important pentru zona Braşovului. Fac apel la domnul preşedinte Dragnea, ca, la următoarea rectificare sau alocare din fondul de rezervă, să se dea bani pentru acest obiectiv.

Sunt bani la buget, domnule Dragnea, şi acest obiectiv pentru Braşov e foarte important, dar e foarte important pentru România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Korodi, Grupul UDMR.

V-am invitat, domnule Korodi, vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR a votat acest act normativ. Vorbim de ani mulţi care s-au scurs de la momentul iniţierii până la continuarea proiectului. Eu cred că România este responsabilă că centrul Transilvaniei şi al României nu primeşte infrastructură adecvată pentru dezvoltarea rutieră şi de transport. Sper ca măcar acest aeroport să compenseze lucruri care n-au reuşit să ajungă în zona Braşovului, în centrul României.

Sper ca decizia noastră de astăzi să dea semnalul, ca toată lumea care trebuie să decidă, din punct de vedere administrativ, pentru realizarea acestui aeroport, să-şi ia în serios ceea trebuie să facă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Emil Niţă, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ţin să vă mulţumesc, în primul rând, pentru că aţi permis celeritatea discutării acestui proiect în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor.

În al doilea rând, ţin să vă mulţumesc pentru că aţi votat un important proiect economic pentru Braşov, pentru Regiunea 7 Centru şi pentru România. Şi, mai mult, pentru România este şi un important proiect strategic.

Sper ca de această dată reprezentanţii vechiului PDL cu reprezentanţii vechiului PNL, aflaţi acum în actualul PNL, să aibă înţelepciunea să gestioneze cum au gestionat în anii din urmă mult mai bine acest proiect şi cred că într-un consens politic, aşa cum a fost astăzi, aici, în Camera Deputaţilor, să putem ca în următorii ani să definitivăm acest important proiect.

Vă mulţumesc mult tuturor.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Sturzu, vă rog.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc din suflet, dragi colegi liberali, că după ce aţi inaugurat pista de la Braşov de trei ori în fiecare campanie electorală, astăzi, în sfârşit, facem un pas concret să ne apucăm de treabă.

Dragi prieteni, Braşovul are nevoie de acest aeroport. România are nevoie de un Braşov puternic într-o regiune importantă a ţării noastre.

Fac şi eu un apel către Guvernul României să sprijine acest proiect. Din păcate, Consiliul judeţean Braşov, aşa cum a fost el condus până astăzi, nu s-a descurcat. Sunt lucruri care trebuie spuse despre acest aeroport, dar astăzi vreau să vă mulţumesc, în numele braşovenilor şi al aviatorilor din această ţară, pentru că România, după mai bine de 25 de ani de când s-a construit ultimul aeroport, are şansa să construiască unul nou, acasă la noi, la Braşov.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii, sesiunea lărgită din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 298 de voturi pentru şi două abţineri, a fost adoptat.

Trecem la secţiunea legi ordinare, la respingeri.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Comisia juridică propune respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 297 de voturi pentru şi o abţinere, respingerea a fost adoptată.

Următoarea.

15.Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget propun respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 297 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, a fost adoptat.

Trecem la secţiunea legi organice.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 300 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, a fost adoptat.

Explicarea votului, doamna Pocora, Grupul PNL.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

În calitate de coiniţiator al acestui proiect de lege, doresc să vă mulţumesc, pentru că această lege vine să rezolve situaţia minorilor români aflaţi în străinătate, care nu au niciun fel de document de stare civilă de identitate sau de călătorie românesc.

Se acordă astfel, astăzi, prin această lege, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate posibilitatea de a emite gratuit paşapoarte temporare pentru copiii aflaţi în situaţii deosebite şi sub o formă de protecţie în străinătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

17. Proiectul de Lege privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum si pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Comisia comună propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 257 de voturi pentru, 12 abţineri şi 30 de voturi împotrivă, a fost adoptat.

Procedură, înţeleg, domnul preşedinte Nicolăescu şi apoi explicarea votului, domnul Márton Árpád.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, v-am cerut cuvântul pe procedură, pentru că, după acest vot, din acest moment, Grupul parlamentar al PNL încetează greva parlamentară. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Ne era frică că păstraţi banderolele în continuare.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor...

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi din Grupul parlamentar al PNL,

Repet, doamnelor şi domnilor deputaţi din Grupul parlamentar al PNL,

Ar fi fost bine dacă nu vă grăbeaţi atât de mult.

Din cauza unei proceduri parţial legale, parţial total nelegale, astăzi, după 15 minute, la articolul 1, mi s-a oprit dreptul de a mai susţine amendamentele depuse în timpul normal, a doua zi, imediat ce a intrat la noi... că poate aţi fi decis altfel.

Cunoscând un element minuscul... Curtea Constituţională, în ultima Decizie nr. 51/2012, a spus că este adevărat că observaţiile Comisiei de la Veneţia nu sunt obligatorii, dar trebuie să fie luate în seamă, pentru că aşa îi stă bine unui stat de drept.

Şi iată ce spune în legătură cu această problemă, cu acel articol la care nu m-aţi lăsat să-mi susţin amendamentul, la articolul respectiv, 28, adică, ca acest sistem de vot prin corespondenţă să nu se aplice pentru anul 2016 - Comisia de la Veneţia, pct. 66.

O soluţie ar fi de stipulat că în cazul amendării legilor electorale vechiul sistem rămâne aplicabil viitoarelor alegeri, cel puţin dacă acestea vor avea loc în anul care vine, adică vechiul sistem, fără votul prin corespondenţă.

Noi am propus ca acest sistem să se aplice începând cu alegerile de după 2016, votul prin corespondenţă. Că dacă am putea admite că sistemul de vot pe liste, cum ziceţi dumneavoastră, proporţional, a mai fost în România, a fost readus, acest sistem încă n-a existat în România.

Deci ar trebui să luăm în considerare această poziţie a Comisiei de la Veneţia, dar poate Guvernul - şi acum trec la Guvern - are posibilitatea, evident dacă Curtea Constituţională nu va găsi că legea este neconstituţională, să amelioreze situaţia, că are dreptul să decidă să avem alegeri în februarie-martie 2017 şi atunci se va aplica şi această prevedere promisă de Comisia de la Veneţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Victor Paul Dobre, vă rog. Explicarea votului.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi încheiem un ciclu, un pachet de legi a căror dezbatere a început în luna februarie.

Astăzi am adoptat ultima lege din acest pachet. Vreau să subliniez fără nicio lipsă de modestie rolul determinant al PNL-ului în accelerarea procedurilor de dezbatere, în găsirea soluţiilor, astfel ca această lege, aceste legi şi această lege, în mod special, să fie adoptată.

Vreau să vă spun că nu suntem, foarte sincer, mulţumiţi. Două lucruri majore cred că au rămas restante. Primul, alegerea primarilor într-un singur tur şi noi vrem în două tururi, astfel încât să li se dea legitimitate deplină şi, al doilea, extinderea procedurii de vot prin corespondenţă şi la alegerile europarlamentare, şi la alegerile prezidenţiale.

Vă asigur că în viitoarea guvernare liberală vor fi printre primele legi pe care le vom corecta.

Legat însă de ceea ce spunea colegul Mártón Árpád, legat de problema recomandării Comisiei de la Veneţia, bineînţeles că aceste recomandări trebuie avute în vedere, bineînţeles că deciziile Curţii Constituţionale trebuie avute în vedere, dar trebuie să privim un pic Constituţia, în întregul ei.

Astăzi reglementăm posibilitatea ca sute de mii, milioane de cetăţeni ai României care nu au condiţii astăzi să-şi exprime votul - această lege le dă un drept fundamental, constituţional şi nu doar o recomandare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Un alt grup. Domnul Liviu Dragnea, Grupul PSD.

Numai grupurile parlamentare. Deputaţii neafiliaţi, la finalul şedinţei.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu mai explic votul, pentru că l-am explicat mai devreme.

Simt nevoia să facem nişte precizări pentru a nu rămâne confuzii generate de unele declaraţii ale colegilor noştri din opoziţie şi cred că trebuie să-i ajutăm şi pe ei.

Aţi spus că vreţi să modificaţi sau să aduceţi aceste modificări când veţi fi la guvernare. Eu sper să nu, pentru că vreau să vă anunţ de la acest microfon, acum, că acea comisie de Cod electoral rămâne în funcţiune şi de săptămâna viitoare începe să lucreze exact pentru a completa cu prevederile necesare aplicării votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, lucru care se va întâmpla până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare.

A doua întrebare, tot pentru a lămuri o curiozitate, începând lucrul la această comisie, tot pentru votul prin corespondenţă de săptămâna viitoare, mai vă puneţi banderolele pentru grevă japoneză, ca să ştim?

Adică, le-aţi dat jos definitiv sau le puneţi din nou de luni?

Vă mulţumesc mult tuturor pentru acest vot. Să sperăm că pentru următoarele lucrări din acea comisie n-o să mai fie nevoie de câteva luni. Păstrăm preşedinţia comisiei, prin domnul preşedinte Gabriel Vlase, şi sunt convins că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare vor fi votate şi prevederile respective şi vor fi promulgate de preşedinte.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe.

Legi organice. Respingeri.

18. Propunerea legislativă pentru completarea art.63 din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea.

A, da, vă rog, da, da, da. Mă scuzaţi. Grupul ALDE.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi, să nu uitaţi că aţi votat o lege din motive electorale, din ipocrizie sau din alte motive, prin care aţi împărţit cetăţenii români în două: români privilegiaţi şi români discriminaţi, încălcând în mod flagrant Legea fundamentală a ţării noastre, Constituţia României.

Dar, desigur, că scopul scuză mijloacele, ăsta fiind un dicton pe care mulţi dintre oamenii politici îl transformă în principiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităţilor.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi am votat, aşa cum am anunţat legea aceasta, şi, la fel ca şi atunci când am votat legea cu alegerile uninominale, am să spun că vom renunţa la ea, după zece ani. Spun asta, să rămână undeva scris, pentru că votul acesta nu are caracter secret şi direct şi consecinţele le vom vedea în timp.

Ca de obicei, trebuie să experimentăm pe pielea noastră şi, după ce vedem că iese prost, să revenim.

Dar am votat-o pentru că trebuie să experimentăm pe pielea noastră, ca să vedem cum iese. Altfel, va fi un subiect veşnic. Deci astăzi am mai încheiat unul dintre subiectele veşnice.

Îmi pare rău că nu s-a înţeles un lucru în comisie, pentru că lucrul ăsta era chiar util: posibilitatea persoanelor din străinătate să se înscrie electronic, sigur semnând electronic, să nu se înscrie altcineva pe numele lui şi să primească altcineva plicul respectiv. E păcat că n-am făcut lucrul acesta, ăsta chiar era un lucru util, pe care-l puteam face pentru românii din străinătate.

Există, în continuare, o frică faţă de mediul virtual pe care nu mi-o explic. În rest, din păcate, îmi ies profeţiile astea negative, alea pozitive nu prea îmi ies.

Domnul Florin Iordache:

Revenim.

18. Propunerea legislativă pentru completarea art.63 din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 263 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă, a fost adoptată.

19. Propunerea legislativă privind trecerea canalului şi barajului de pe pârâul Buşmei din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, în domeniul public al Comunei Farcaşa şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Farcaşa, Judeţul Neamţ.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 267 de voturi pentru, 7 abţineri şi 4 voturi împotrivă, respingerea a fost adoptată.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică propun respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 281 de voturi pentru, 3 abţineri, 2 voturi împotrivă, a fost adoptată.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 194 de voturi pentru, 10 abţineri, 84 de voturi împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.

22. Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 265 de voturi pentru, 9 abţineri, 14 voturi împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.

Domnul Iane, vă rog. Explicarea votului.

S-a răzgândit.

23. Proiect de Lege privind votul prin corespondenţă, exercitat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării.

Comisia comună propune respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 276 de voturi pentru, 4 abţineri, 5 voturi împotrivă, propunerea a fost respinsă.

24. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru exercitarea dreptului de vot în afara teritoriului României.

Comisia comună propune respingerea.

Să înceapă votul.

Cu 278 de voturi pentru, 4 abţineri, 4 voturi împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum am hotărât, urmează exprimarea votului secret cu bile asupra Solicitării Procurorului General şi Proiectului de Hotărâre privind cererea de efectuarea urmăririi penale.

În ceea ce priveşte votul secret cu bile, reamintesc că, potrivit art.126 din regulament, bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră, înseamnă vot pentru adoptarea proiectului de hotărâre; bila neagră introdusă în urna albă, bila albă introdusă în urna neagră, înseamnă vot contra proiectului de hotărâre, iar ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul.

Începem cu exprimarea votului asupra Solicitării nr.2738 a Procurorului General şi Proiectului de Hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna deputat Elena Udrea.

Invit chestorii să ia loc pentru a putea înmâna bile, iar domnul secretar Mircovici, după ce s-au...

Îl invit pe domnul secretar Mircovici să înceapă apelul.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă rog să-mi permiteţi să încep cu membrii Guvernului prezenţi aici. E vorba de primul vot. Urmează şi al doilea.

Domnul deputat Ponta Victor-Viorel lipseşte.
Domnul Bănicioiu Nicolae, prezent.
Constantin Daniel, absent.
Duşa Mircea, prezent.
Graţiela Leocadia Gavrilescu
Gerea Andrei Dominic
Grindeanu Sorin Mihai, prezent.
Nicolicea Eugen, prezent.
Plumb Rovana
Tîlvăr Angel
Tudose Mihai, prezent
Vulpescu Ioan

În ordine alfabetică, ceilalţi colegi.

Bănicioiu Nicolae. L-am trecut prezent.

Deci, vă rog foarte mult, în ordine alfabetică, fac apelul.

Adam Luminiţa-Pachel prezentă
Adăscăliţei Constantin prezent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin prezent
Amet Varol prezent
Anastase Roberta Alma

Oricum e primul vot, la al doilea va trebui să rămâneţi. Aşa că degeaba vă grăbiţi. N-am cum. N-am capacitatea să văd 60 de inşi odată.

Anastase Roberta Alma absentă

Să spuneţi unui coleg să mă atenţioneze că aţi votat.

Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola prezentă
Antal István prezent
Anton Marin absent
Anuşca Roxana-Florentina absentă
Dragnea Nicolae-Liviu prezent
Ardeleanu Sanda-Maria prezentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin prezent
Avram Marian absent, concediu
Axente Ioan absent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan prezent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru absent
Bălan Ion prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile absent, concediu
Birchall Ana absentă, deplasare externă
Bîrsăşteanu Florică prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel prezent
Blănariu Valentin absent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae absent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Bogdănici Camelia-Margareta prezentă
Boghicevici Claudia prezentă
Bónis István prezent
Borbély László prezent
Bordeianu Dan absent
Bucur Constantin-Alin prezent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate prezent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ştefan prezent
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe absent, concediu
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru prezent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent

Cazan Mircea-Vasile, prezent. Sigur că da.

Chiţoiu Daniel prezent
Cioată Cezar prezent
Ciobanu Liliana prezentă
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciuhodaru Tudor prezent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu prezent
Nicolae-Ciprian Nica prezent
Comşa Cornel-George prezent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan prezent
Cosma Vlad-Alexandru absent
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán prezent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan absent
Daea Petre prezent
Dalca Ştefan-Petru prezent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Axente Ioan prezent
Diaconu Mihai-Bogdan prezent
Dima Toader prezent
Dîrzu Ioan prezent
Doboş Anton prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea prezent
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragnea Nicolae-Liviu prezent, a votat
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria prezentă
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin prezent
Anton Marin prezent
Dumbrăveanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dumitru Georgică prezent
Dumitru Ioana-Jenica prezentă
Dumitru Ovidiu-Ioan absent
Duşa Mircea prezent, a votat
Emacu Gheorghe prezent
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin absent
Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Fejér László-Ődőn absent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Firczak Gheorghe prezent
Florea Damian absent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuţu prezent
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin prezent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Găină Mihăiţă prezent
Geantă Florian Daniel prezent
Gheorghe Andrei Daniel absent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghiţă Sebastian-Aurelian prezent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezentă
Grindeanu Sorin Mihai prezent, a votat
Gudu Vasile absent, deplasare externă
Gunia Dragoş-Ionel prezent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian prezent
Gust Băloşin Florentin prezent
Gvozdenovici Slavomir prezent
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi prezent
Horga Vasile absent, concediu medical
Hulea Ioan prezent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian absent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron prezent
Iliuţă Vasile absent, concediu
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George prezent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea prezent
Iriza Scarlat prezent
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László absent
Kelemen Hunor prezent
Kerekes Károly absent
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia prezentă
Tătaru Florin-Cristian prezent, nu se simte bine
Korodi Attila prezent
Laza-Matiuţa Liviu prezent
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea prezent
Manda Iulian Claudiu prezent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius prezent
Manolescu Oana absentă, concediu
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica prezentă
Marian Ion Cristinel prezent
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Marocico Ion absent, concediu
Martin Eduard-Stelian prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent, concediu
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi absent
Melinte Ion absent, deplasare externă
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan prezent
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Militaru Lucian prezent
Mincă Liliana prezentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia prezent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion prezent, a votat
Mocioi Niculina prezentă
Moisii Constantin prezent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif absent
Molnar Zsolt prezent
Motreanu Dan-Ştefan prezent
Moţ Constantin-Stelian-Emil prezent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia prezent
Munteanu Ioan prezent, a votat
Murgu Neagu prezent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru absent, deplasare externă
Neacşu Marian prezent
Necula Cosmin prezent
Negruţ Clement prezent
Negruţ Cornelia prezentă
Nica Nicolae-Ciprian prezent, a votat
Nichita Cristina prezentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri prezent
Nicolae Florian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent, a votat
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru absent, concediu
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niţă Constantin prezent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile prezent
Oltean Ioan prezent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palaşcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan prezent, a votat
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru absent
Paul Maria-Andreea prezentă, a votat
Păun Nicolae prezent, a votat
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel absent
Petrea Dorin Silviu prezent
Petrescu Petre prezent
Petric Octavian absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Plumb Rovana absentă
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Pop Georgian absent, deplasare externă
Popa Octavian-Marius absent
Popa Radu Mihai prezent
Popeangă Vasile prezent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Dumitru-Iulian prezent
Popescu Florin Aurelian prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin prezent
Potor Călin prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Puşcaş Iacob prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru absent, deplasare externă
Răducanu Ion prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent, a votat
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo prezent
Răţoi Neculai prezent, a votat
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Rizea Cristian prezent
Roman Cristian-Constantin prezent
Popa Octavian Marius prezent
Roman Gheorghe prezent
Roman Ioan Sorin prezent
Roman Victor prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Roşca Mircea prezent
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin absent
Sava Andrei-Valentin prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean Valeria-Diana prezentă
Secară Florin Mihail prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seres Dénes prezent, a votat
Silaghi Ovidiu Ioan absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin prezent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan prezent, a votat
Stan Ion prezent, a votat
Stanciu Anghel absent, concediu
Stanciu Zisu absent
Stancu Ionel prezent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Mihaela prezentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Surdu Raluca prezentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön prezent
Şcheau Ion absent, concediu
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şova Lucian prezent
Ştefan Viorel prezent
Ştefănescu Elena Cătălina absentă
Cupşa Ioan prezent
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ absent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian prezent, a votat
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin prezent
Teodorescu Ioan Viorel prezent
Thuma Hubert Petru Ştefan prezent
Tiuch Cătălin prezent
Tîlvăr Angel absent
Toader Mircea-Nicu prezent, a votat
Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin absent, deplasare externă
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta prezentă
Tudose Mihai prezent, a votat
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu prezent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Udrea Elena Gabriela prezentă
Udrişte Gheorghe absent, concediu medical
Uioreanu Elena-Ramona prezentă
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel prezent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin prezent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent
Voicu Mihai Alexandru prezent, a votat
Vreme Valerian absent
Vulpescu Ionuţ prezent, a votat
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser prezentă
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Zgonea Valeriu Ştefan absent, deplasare externă
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zlati Radu prezent

Dacă mai e cineva care după apel a venit prezent în sală vă rog să veniţi.

Da, domnule preşedinte Vlase , şi v-am şi trecut prezent că aţi votat.

Domnul Vreme Valerian, prezent, a votat acum.

Nu, nu, vă rog, să votez şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Rog membrii comisiei, împreună cu secretarii de şedinţă să meargă în sala Biroului permanent pentru a începe numărarea voturilor.

Domnul Niculae Mircovici:

Primul vot a fost exprimat de 325 de deputaţi şi deputate prezenţi.

După pauză.

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul Florin Pâslaru să prezinte rezultatul votului.

Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă prezint procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra Proiectului de Hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.87/P/2015.

Comisia de numărare şi validare a voturilor, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi prin vot secret cu bile asupra Proiectului de Hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului şi actual membru al Camerei Deputaţilor: numărul total al deputaţilor 382; numărul deputaţilor prezenţi 325;număr total de voturi exprimate 305; număr de voturi anuale 6; număr de voturi valabil exprimate 299; voturi pentru 193; voturi împotrivă 106.

Potrivit art.76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Având în vedere că din totalul de 382 de deputaţi au fost prezenţi 325, din care 193 au votat pentru, se constată că a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea Hotărârii privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Udrea Elena Gabriela, fost membru al Guvernului şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.87/P/2015.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Conform programului aprobat, stimaţi colegi, trecem la punctul 5 al ordinii de zi, Cererea ministrului justiţiei nr.85923/2015, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela.

Raportul Comisiei juridice, însoţit de Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea reţinerii doamnei Elena Gabriela Udrea şi Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea arestării preventive, elaborate de comisie.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Ciprian Nica pentru citirea cererii ministrului justiţiei, prezentarea raportului şi a celor două proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Într-adevăr, avem o cerere, avem un raport şi două proiecte de hotărâri, fiind două capete de cerere.

În temeiul art.72 alin. (2) din Constituţia României, vă adresăm rugămintea de a analiza şi soluţiona conform procedurilor şi dispoziţiilor legale în vigoare prezenta cerere de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a doamnei Udrea Elena Gabriela, deputat în cadrul Parlamentului României.

Prezenta solicitare este formulată ca urmare a cererii transmise ministrului justiţiei de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată în dosarul 87/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Solicitarea se fundamentează pe materialul probator anexat, parte integrantă din prezenta cerere şi vizează suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea de către Udrea Elena Gabriela a următoarelor infracţiuni: luare de mită, prevăzută de art.289; trafic de influenţă, prevăzut de art.191 alin. (1) Cod penal; instigare la abuz în serviciu, prevăzută de art.47 Cod penal; efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, prevăzută de art.12 din Legea nr.78/2000; spălare de bani, prevăzută de art.29 alin. (1) lit. b) din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.35 alin. (1) Cod penal.

Infracţiunile mai sus enumerate sunt dintre cele prevăzute de art.223 alin. (2) Cod procedură penală, iar din probele cauzei rezultă că măsurile a căror încuviinţare se solicită sunt necesare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Ataşăm documentaţia pusă la dispoziţie.

Cu deosebită stimă, Robert-Marius Cazanciuc, ministrul justiţiei.

Vă rog să-mi daţi permisiunea să citesc raportul comisiei.

În temeiul art.72 alin. (2) din Constituţia României, republicată, al art.24 din Legea nr.96/2004 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi al art.219 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicată, ministrul justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc a înaintat preşedintelui Camerei Deputaţilor solicitarea referitoare la cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea.

Cererea ministrului justiţiei, însoţită de documentaţia pusă la dispoziţie de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv referatul procurorului de caz din 20.10.2015 cu propunerea de solicitare a încuviinţării reţinerii şi arestării preventive, întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Solicitarea ministrului justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, este formulată ca urmare a cererii transmise ministrului justiţiei de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Solicitarea se fundamentează pe materialul probator anexat, parte integrantă din cererea transmisă şi vizează suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea de către doamna Udrea Elena Gabriela a următoarelor infracţiuni: luare de mită, trafic de influenţă, instigare la abuz în serviciu, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, spălare de bani, prevăzută de art.29 alin. (1), toate cu aplicarea art.38 Cod penal şi a art. 5 Cod penal.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în temeiul prevederilor art.54 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, ca lucrările comisiei să nu fie publice şi să fie secrete. Membrii comisiei au luat cuvântul pentru a-şi exprima punctele de vedere.

La dezbaterile din cadrul Comisiei juridice a participat doamna deputat Elena Gabriela Udrea, asistată de domnul Chiciu Alexandru, avocat, împuternicit să desfăşoare asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr.87/P/2015.

După luările de cuvânt şi exprimarea punctelor de vedere de către membrii comisiei, precum şi de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, s-a trecut la procedura de vot secret cu buletine de vot, conform prevederilor art.219 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În data de 23 octombrie 2015, conform listei de prezenţă, la lucrările Comisiei juridice au fost prezenţi 22 de deputaţi din numărul total de 26 de membri.

În urma numărării voturilor cu privire la încuviinţarea reţinerii doamnei deputat Elena Gabriela Udrea, respectiv 22 de voturi exprimate, rezultatul votului a fost următorul:

• 11 voturi pentru reţinerea doamnei deputat Udrea;
• 8 voturi împotriva reţinerii doamnei deputat Udrea;
• două abţineri;
• un buletin de vot pe care nu a fost exprimată nicio opţiune.

În urma numărării voturilor cu privire la încuviinţarea arestării doamnei deputat, respectiv 22 de voturi exprimate, rezultatul votului a fost următorul:

• 11 voturi pentru arestarea preventivă;
• şapte voturi împotriva arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea;
• trei abţineri;
• un buletin de vot pe care nu a fost exprimată nicio opţiune.

Majoritatea membrilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au constatat că nu au fost exprimate suficiente voturi pentru încuviinţarea cererii, acestea fiind de 12 voturi pentru.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaţilor prezentul raport însoţit de cele două proiecte de hotărâre privind reţinerea şi arestarea.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Voi da citire întâi Proiectului de Hotărâre privind încuviinţarea reţinerii.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Camera Deputaţilor încuviinţează reţinerea doamnei deputat Elena Gabriela Udrea în dosarul 87/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire şi Proiectului de Hotărâre privind arestarea.

Articol unic. Camera Deputaţilor încuviinţează arestarea doamnei deputat Elena Gabriela Udrea în dosarul 87/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie.

Semnează preşedintele Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

O invit în continuare pe doamna Elena Udrea, dacă vrea să intervină. Nu doreşte.

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbaterile din partea grupurilor doreşte să intervină cineva? Nu doreşte să intervină nimeni.

Urmează dezbaterea pe articole a proiectelor de hotărâri.

Întâi Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Acum dacă la Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea arestării sunt observaţii? Nu.

Dacă la titlu? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Am încheiat şi dezbaterea pe acest...

Vreau să vă reamintesc că, potrivit art.126 din Regulament, bilă albă introdusă în urnă albă şi bilă neagră introdusă în urnă neagră înseamnă vot pentru proiectul de hotărâre care v-a fost prezentat. Bilă neagră introdusă în urnă albă şi bilă albă introdusă în urnă neagră înseamnă vot contra proiectului de hotărâre. Ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul.

Deci avem două rânduri de urne.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă precizez că domnul vicepreşedinte Nica v-a prezentat raportul Comisiei juridice, dar proiectele de hotărâre, amândouă, la articolul unic, repet, Camera Deputaţilor încuviinţează arestarea şi la celălalt - Camera Deputaţilor încuviinţează reţinerea. Deci am precizat încă o dată ceea ce se va vota. Se va vota nu raportul comisiei, se vor vota cele două hotărâri în care Camera încuviinţează arestarea sau Camera încuviinţează reţinerea.

Repet: prin bilă albă în urnă albă şi bilă neagră în urnă neagră înseamnă încuviinţarea arestării, respectiv a reţinerii, iar bilă albă în urnă neagră şi bilă neagră în urnă albă este vot împotriva arestării, respectiv a reţinerii. Iar votul nul - amândouă bilele introduse în aceeaşi urnă.

Dacă sunt alte comentarii? Sau vrea să intervină vreun coleg? Nu.

Rog secretarul, domnul Chirvăsuţă, faceţi apelul.

Domnul Laurenţiu Chirvăsuţă:

Începem cu membrii Guvernului.

Bănicioiu Nicolae prezent
Constantin Daniel absent
Duşa Mircea prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă
Gerea Andrei Dominic prezent
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Nicolicea Eugen prezent
Plumb Rovana absentă
Tîlvăr Angel absent
Tudose Mihai prezent
Vulpescu Ioan prezent
Adam Luminiţa-Pachel prezentă
Adăscăliţei Constantin absent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol prezent
Anastase Roberta Alma absentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István absent
Anton Marin prezent
Anuşca Roxana-Florentina absentă
Ardeleanu Sanda-Maria absentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin prezent
Avram Marian absent, concediu interes personal
Axente Ioan prezent
Babuş Radu absent
Balan Ioan prezent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru absent
Bălan Ion prezent

Băişanu Ştefan-Alexandru, prezent? Prezent.

Babuş Radu prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan absent
Berci Vasile prezent
Birchall Ana absentă, deplasare
Bîrsăşteanu Florică prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel absent
Blănariu Valentin absent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae absent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ absent
Bogdănici Camelia-Margareta prezentă
Boghicevici Claudia absentă
Bónis István prezent
Borbély László prezent
Bordeianu Dan absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate absent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin absent
Burlacu Ştefan prezent
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest absent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe absent, concediu
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru prezent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chiţoiu Daniel absent
Cioată Cezar prezent
Ciobanu Liliana prezentă
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciuhodaru Tudor absent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu prezent
Comşa Cornel-George absent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan prezent
Constantin Daniel absent
Cosma Vlad-Alexandru absent
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor absent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán absent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan prezent
Daea Petre prezent
Dalca Ştefan-Petru prezent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae absent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dima Toader absent
Dîrzu Ioan prezent
Doboş Anton prezent
Dobre Mircea-Titus absent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea absent
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragnea Nicolae-Liviu prezent
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria prezentă
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin prezent
Dumbrăvanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dumitru Georgică absent
Dumitru Ioana-Jenica absentă
Dumitru Ovidiu-Ioan absent
Emacu Gheorghe absent
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin absent
Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István absent
Fejér László-Ődőn absent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Firczak Gheorghe prezent
Florea Damian absent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuţu absent
Frăticiu Gheorghe absent
Galan Constantin prezent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă
Găină Mihăiţă prezent
Geantă Florian Daniel prezent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel absent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghiţă Sebastian-Aurelian prezent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe absent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria absentă
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Gudu Vasile absent, deplasare
Gunia Dragoş-Ionel prezent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian prezent
Gust Băloşin Florentin prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi prezent
Horga Vasile absent, concediu
Hulea Ioan absent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian absent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron prezent
Iliuţă Vasile absent, concediu
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George prezent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea prezent
Iriza Scarlat absent
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László absent
Kelemen Hunor absent
Kerekes Károly absent
Kereskényi Gábor absent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila absent
Laza-Matiuţa Liviu prezent
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea prezent
Manda Iulian Claudiu prezent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius prezent
Manolescu Oana absentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica prezentă
Marian Ion Cristinel prezent
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Marocico Ion absent, concendiu
Martin Eduard-Stelian prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente absent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent, concediu
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi absent
Melinte Ion absent
Merka Adrian-Miroslav absent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan prezent
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Militaru Lucian prezent
Mincă Liliana prezentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia absent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril absent
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina prezentă
Moisii Constantin absent
Moldovan Carmen Ileana prezent
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif absent
Molnar Zsolt prezent
Motreanu Dan-Ştefan prezent
Moţ Constantin-Stelian-Emil absent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia prezent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu absent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru absent, deplasare
Neacşu Marian prezent
Necula Cosmin prezent
Negruţ Clement prezent
Negruţ Cornelia prezentă
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nichita Cristina absentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri prezent
Nicolae Florian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru absent, concediu
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niţă Constantin absent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu absent
Oajdea Daniel Vasile prezent
Oltean Ioan prezent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palaşcă Viorel absent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan absent
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru absent
Paul Maria-Andreea prezentă
Păun Nicolae absent
Pârgaru Ion absent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel absent
Petrea Dorin Silviu absent
Petrescu Petre prezent
Petric Octavian absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Plumb Rovana absentă
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Georgian absent, deplasare
Popa Octavian-Marius prezent
Popa Radu Mihai prezent
Popeangă Vasile absent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Dumitru-Iulian prezent
Popescu Florin Aurelian prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin prezent
Potor Călin absent
Preda Cezar-Florin prezent
Puşcaş Iacob absent
Raeţchi Ovidiu Alexandru absent
Răducanu Ion prezent
Rădulescu Cătălin-Marian absent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo absent
Răţoi Neculai absent
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Rizea Cristian absent
Roman Cristian-Constantin prezent
Roman Gheorghe prezent
Roman Ioan Sorin absent
Roman Victor prezent
Roşca Lucreţia prezent
Roşca Mircea prezent
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin absent
Sava Andrei-Valentin prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean Valeria-Diana absent
Secară Florin Mihail prezent
Sefer Cristian-George absent
Seres Dénes absent
Silaghi Ovidiu Ioan absent
Simedru Dan Coriolan absent
Simionescu Adrian Constantin absent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian absent
Stan Ioan absent
Stan Ion absent
Stanciu Anghel absent, concediu
Stanciu Zisu absent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Mihaela prezentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Stroe Radu absent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel absent
Surdu Raluca prezentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön absent
Şcheau Ion absent, concediu
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şova Lucian prezent
Ştefan Viorel absent
Ştefănescu Elena Cătălina absentă
Ştirbu Gigel-Sorinel absent
Tabugan Ion prezent
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ absent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian absent
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin prezent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ştefan absent
Tiuch Cătălin absent
Tîlvăr Angel absent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu absent
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin absent, deplasare
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta absentă
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu prezent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Udrea Elena Gabriela prezentă
Udrişte Gheorghe absent, concediu
Uioreanu Elena-Ramona absentă
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin absent
Ursărescu Dorinel prezent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin absent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan absent
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vreme Valerian prezent
Vulpescu Ioan prezent
Weber Mihai absent
Zaharcu Neviser prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zgonea Valeriu Ştefan absent, deplasare
Zlati Radu prezent