Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 155.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: programul de lucru pentru perioada 23-28 noiembrie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 18-23 noiembrie 2015 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; Informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Următoarea chestiune prealabilă, domnul deputat Cezar Cioată, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, Colegiul uninominal nr. 9: "Vă rog să luaţi act de demisia mea din Grupul parlamentar ALDE, începând cu 18 noiembrie 2015. Menţionez că, începând cu această dată, voi activa ca deputat neafiliat."

Acestea fiind spuse şi în conformitate cu programul stabilit de către Biroul permanent, trecem la Capitolul V, este vorba de iniţiative cu propunere de respingere.

La poziţia 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, Pl-x 344/2015, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Îl invit pe domnul preşedinte Iulian Iancu, preşedintele comisiei. În stânga... pe acolo, domnule preşedinte. Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul Iulian Iancu. Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Am vrut să vă arăt că este o disfuncţie în organizarea noastră, aici. O va putea depăşi doar cel care are abilităţi fizice adecvate.

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere o propunere legislativă care s-a dorit a fi revoluţionară, însă comisiile, în dezbatere, sunt cu totul şi cu totul de altă poziţie, drept pentru care aş vrea să vă spun că, pe de o parte, comisiile sesizate au fost Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Propunerea legislativă nu este susţinută de Guvern şi a fost respinsă de Senat. Este o propunere care doreşte să stabilească un set de reglementări ale pieţei produselor din sectorul agricol, introducând prevederi conform cărora atestatul de producător să fie eliberat după verificarea existenţei culturilor pentru produsele ce se doresc a fi înscrise în atestatul de producător.

În urma examinării iniţiativei, cele două comisii propun plenului respingerea propunerii legislative, pentru simplul motiv că, în momentul solicitării certificatului de producător, agricultorul persoană fizică nu are înfiinţate culturile. În consecinţă, nu se poate verifica existenţa acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă la dezbateri generale. Vă rog, domnule deputat, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul George Scarlat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru respingerea prezentei propuneri legislative de modificare a Legii nr.145, întrucât este incompletă şi nu rezolvă problemele generate de implementarea prezentei legi, aşa cum este ea în vigoare.

La Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice există, în acest moment, o propunere legislativă prin care se încearcă rezolvarea problemelor cauzate de actul normativ în vigoare. A se vedea, stimaţi colegi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind despăgubirile din sectorul agricol, în care atestatul de producător a devenit un obstacol în depunerea documentelor de obţinere a compensaţiilor privind pierderile de venit cauzate de către secetă pentru agricultori.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, Pl-x 114, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului? Domnul preşedinte Victor Paul Dobre. Prezentaţi raportul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulament, comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

La dezbaterile care au avut loc în conformitate cu prevederile art.54-55 din Regulament, din partea Ministerului de Interne a fost secretarul general adjunct.

În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, o abţinere, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii din partea grupurilor. Domnul Iacoban. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Suntem în faţa unei iniţiative de modificare a Ordonanţei nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul şi reşedinţa, privind şi actele de identitate ale cetăţenilor români, în sensul în care stabilirea reşedinţei să nu se acorde în cazul în care nu există, nu se respectă Anexa nr. 1 de la Legea nr. 114/1006, şi anume, e vorba de numărul de persoane, de numărul de metri pătraţi şi aşa mai departe.

Nu susţinem acest proiect de lege, pentru faptul că la art. 25 alin.( 2) din Constituţia României se spune clar: fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară. De asemenea, acest proiect de lege vine în contradicţie şi cu art. 86 alin. (1) din Codul civil, prin care cetăţenii români au dreptul de a-şi stabili sau schimba domiciliul sau reşedinţa în mod liber, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege. Deci, se îngrădeşte dreptul privind stabilirea reşedinţei şi a domiciliului.

Mai mult decât atât, consider că nu trebuie condiţionată înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei la o anumită adresă de numărul persoanelor pe locuinţă sau de asigurarea suprafeţei minimale, deoarece persoana în cauză îşi face singură solicitarea, deci e conştientă de condiţiile de locuit. Mai mult, actul de identitate este un document esenţial care permite exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, iar refuzul stabilirii reşedinţei este o măsură disproporţionată sub aspectul consecinţelor, raportat la motivul refuzului eliberării acestui act de identitate.

Prin urmare, propunem respingerea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

17. Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcţiilor reprezentative pentru România, Pl-x 102, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Dacă nu, din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă? Raport comun, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport comun asupra Propunerii legislative privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcţiilor reprezentative pentru România.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă, iar potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond propun plenului Camerei Deputaţilor, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcţiilor reprezentative pentru România, din următoarele considerente: în prezent, protecţia patrimoniului cultural naţional construit este reglementată pentru o serie de acte normative specifice, respectiv Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţia a III-a, zonele protejate; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată; Legea nr. 6/2008 şi Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Iniţiativa legislativă prevede amestecul nepermis al asociaţiei profesionale în adoptarea deciziilor administrative ale statului, Ministerul Culturii fiind limitat la a aproba numai lista construcţiilor reprezentative propuse de Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Arhitecţilor din România, iar intervenţiile asupra acestor construcţii urmând a se face numai în baza şi cu respectarea avizului comun al direcţiilor judeţene pentru cultură, respectiv a municipiului Bucureşti, şi a filialelor teritoriale ale OAR şi UAR.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă se înscrie în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Traian Dobrinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest nou act normativ nu face decât să creeze un paralelism cu alte acte normative şi le subliniez: Legea nr. 422/2001, Legea nr. 5/2000 şi Legea nr. 6/2008.

Pentru acest motiv, motivul fiind faptul că acel act normativ nu aduce nimic nou, toate fiind cuprinse în cele trei legi amintite, deci, din acest motiv, Partidul Naţional Liberal nu va vota acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pâslaru, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La fel ca şi colegul meu de la PNL, punctul nostru de vedere este că propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcţiilor reprezentative în România nu-şi are rostul, pentru că există deja, în legislaţia în vigoare, elemente care compun o lege de acest gen.

Deci, vom susţine raportul de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

18. Propunerea legislativă privind solicitarea, constituirea şi administrarea garanţiilor aferente măsurilor derulate în cadrul politicii agricole comune, precum şi pentru modificarea, respectiv abrogarea unor acte normative, Pl-x 204/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea celor două comisii? Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnul Nini Săpunaru, domnul preşedinte, raport comun, agricultură şi buget.

Domnul Nini Săpunaru:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 4 martie 2015.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind solicitarea, constituirea şi administrarea garanţiilor aferente măsurilor derulate în cadrul politicii agricole comune, precum şi pentru modificarea, respectiv abrogarea unor acte normative, întrucât Regulamentul Uniunii Europene nr. 282/2012 şi Regulamentul nr. 1234/2007 al Consiliului, a căror transpunere se urmărea, au fost abrogate, astfel propunerea legislativă rămând fără obiect de reglementare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Da, doamna deputat. Doamna Hărău, vă rog, Grupul parlamentar PNL.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine raportul de respingere, fundamentat pe faptul că Regulamentul Uniunii Europene nr. 282/2012, a cărui transpunere o urmărea acest act normativ, a fost abrogat.

Pe de altă parte, rămâne un fapt clar faptul că Legea nr. 299/2005 privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole a transpus simplificat, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, anumite prevederi ale Regulamentului Comisiei Economice Europene nr. 2220/1985. Pentru măsurile de politică agricolă comună derulate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, există prevederi parţiale şi divizate în mai multe acte normative, acesta fiind motivul pentru care, decupat de respingerea fundamentată pe abrogarea Regulamentului Uniunii Europene nr. 282/2012, trebuie ca respectivele reglementări să rămână în atenţia Camerei Deputaţilor, în atenţia Legislativului.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra CECULUI, PL-x 177/2015.

Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? Nu este. Rog. Revenim, rog pe cineva din partea... domnul, vă rog, domnul Munteanu? Nu este nimeni din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi?

Domnul Pâslaru, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da, Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 84 pe Legea nr. 59.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra CECULUI.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat această iniţiativă legislativă în şedinţa din 5 mai 2015. Conform listei de prezenţă, la şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 25 de membri.

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea art.84 din Legea nr. 59 asupra CECULUI.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final.

20. Următoarea: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Pl-x 422/2014, caracter organic.

Domnul Cernea, iniţiator. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Cred că este mare nevoie de o astfel de lege, pentru că legislaţia electorală din ţara noastră este în continuare cea mai restrictivă din zona ţărilor democratice.

Pentru Parlamentul European este cerut un număr uriaş de semnături pentru a se putea înregistra candidaturile, 200 de mii minimum pentru partide, respectiv 100 de mii minimum pentru candidaţii independenţi. Or, în aceste condiţii, partidele mai mici sau candidaţii independenţi lipsiţi de resurse importante au mari dificultăţi, practic le devine cvasiimposibil să se înscrie în competiţie. Dar, atunci când avem o bătălie electorală, în care condiţiile de înregistrare sunt atât de restrictive, competiţia are de suferit, pentru că anumite voci, care poate ar avea ceva de spus şi poate ar avea şanse reale să obţină numărul de voturi necesar pentru cel puţin un mandat, nu vor putea deloc să participe.

Spre comparaţie, în Spania, o ţară cu mult mai mulţi cetăţeni decât România, un independent se poate înscrie la alegerile europarlamentare având 10 mii de semnături minimum în sprijinul candidaturii sale.

În România, numărul este de 10 ori mai mare, ceea ce face ca multe voci, repet, din societate, care poate ar aduce idei noi şi care ar putea participa la competiţie, ajutând şi partidele mari să devină mai competitive, pentru că partidele mari, dacă nu se lovesc de o reală concurenţă şi dacă nu sunt suficienţi competitori care să pună o anumită presiune pe partidele mari, pentru acestea va fi o sarcină mult mai grea să se reformeze.

De aceea, legislaţia, amendamentele pe care le propun, şi anume, reducerea numărului de semnături de la 200 de mii pentru partide la 40 de mii, 40 de mii oricum e foarte mult, dar măcar pentru un partid mai mic devine rezonabil şi acestea au o şansă să le poată strânge. De asemenea, pentru independenţi, reducerea de la 100 de mii la 20 de mii, de asemenea, devine un număr cât de cât rezonabil, care ar permite o lărgire a competiţiei. Competiţia este necesară şi în economie, şi în sport, şi în politică. Dacă în economie nu avem o reală competiţie, ştiţi foarte bine la ce se ajunge. Dacă în sport nu avem o reală competiţie, imaginaţi-vă că la olimpiadă sportivii ar trebui să fie obligaţi să plătească un tricou de un milion de euro pentru a intra în arenă. Nu vor intra cei mai competitivi, vor intra cei mai bogaţi. Dar, sportul are în primul rând de-a face cu competiţia. La fel şi politica. Or, aceste măsuri restrictive împiedică o reală competiţie politică în România.

Şi fac apel la partidele mari să se deschidă şi să accepte competiţia, să nu se apere prin legi restrictive, ci să câştige, dacă se poate, toate voturile, arătând că sunt deschişi unei competiţii şi că nu se tem, inclusiv de partide mai mici sau de independenţi.

O a doua modificare pe care am propus-o este ca un mandat să fie obţinut de către un partid, nu trecând pragul de 5%, care este un prag politic şi un prag restrictiv, ci trecând de coeficientul electoral, care înseamnă în România 3,125%, adică 100 de procente împărţite la 32 de mandate.

Cred că acceptând coeficientul electoral, dăm şanse şi unor partide mai mici să obţină câte un mandat.

La fel este şi în Germania, unde Curtea Constituţională a respins pragul electoral de 5%, l-a declarat neconstituţional. Şi acolo, partidele sau independenţii câştigă un mandat prin atingerea coeficientului electoral.

Nu în ultimul rând, mai aveam un amendament, un amendament ca aceste semnături pentru europarlamentare, e valabil şi la alte alegeri, ar trebui strânse şi în format electronic, pentru că semnăturile strânse pe hârtie nu pot fi cu adevărat verificate, mai ales dacă este vorba de un număr uriaş, în timp ce acele semnături strânse în format electronic pot fi verificate, cu dublă verificare, e-mail şi telefon mobil, pot fi strânse pe un site administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Ar mai fi multe de spus...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să rezumaţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă rog foarte mult să acceptaţi o competiţie reală la europarlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul, domnul Mircovici. Şi apoi luări de cuvânt. Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu această iniţiativă legislativă.

Senatul, ca primă Cameră, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat negativ proiectul de lege.

În dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, proiectul a avut loc, dezbaterea, în data de 5 mai 2015, cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. La dezbateri generale? Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, am crezut că va fi şi o intervenţie de procedură, atenţionând asupra masivei reprezentări a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi la aceste dezbateri, inclusiv cu susţinerea unor rapoarte de către unii membri din alte comisii, care nu au fost sesizate în fond. Deci, o lipsă destul de interesantă la dezbaterea unor legi, zic eu, importante.

În ceea ce priveşte această lege şi observaţiile, parţial pertinente, juste, de altfel, printr-o viziune posibil existentă referitoare la întreaga legislaţie din România, adevărul e că momentan avem o legislaţie într-adevăr cu un prag electoral de 5% atât la europarlamentare, cât şi 5% la cele parlamentare, respectiv pentru coaliţii un prag mai ridicat, care, într-adevăr, poate, din punct de vedere constituţional, nu este tocmai corect, deşi, după cum am citit ultima susţinere a Curţii Constituţionale, mi se pare că va fi cea mai justă găsită din posibilele modalităţi de reglementare.

Dar, deocamdată, în momentul în care s-a introdus eliminarea, de fapt, a pragului de înregistrare pentru partide la 3 persoane, 3 persoane pot înregistra un partid, s-a trecut la necesitatea de a fi susţinut, pentru toate formele de vot, 1% pentru partide în circumscripţia unde se candidează şi jumătate din acestea pentru independenţi. Adică, în cazul de faţă, socotind la o populaţie aproximativ de 20 de milioane de locuitori, 200, respectiv 100 de mii de semnături sunt de această natură.

Evident, dacă întreaga legislaţie s-ar schimba, aşa cum dumneavoastră, de altfel, doriţi şi cu care eu personal aş fi de acord, pentru că eu am fost membru al unui Parlament în care multe partide erau reprezentate de un singur deputat, atunci s-ar justifica şi modificarea acestei prevederi. Dar, deocamdată, pentru unitate de concepţie, trebuie să rămână, până când se ajunge, eventual, la o altă soluţie de a candida, respectiv de a accede în funcţiile elective, pentru că, după cum ştiţi, şi pentru autorităţile publice locale aceleaşi praguri funcţionează, cu care iarăşi noi nu suntem de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Vă rog, doamna deputat, Grupul PNL.

Vreau să vă informez, stimaţi colegi, înainte - numai puţin doamnă deputat - Comisia juridică, cu acordul Biroului permanent, lucrează în paralel cu plenul. Oricum, domnul deputat Varga Vasile este prezent şi va susţine în continuare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea de reducere a numărului de semnături necesare pentru susţinerea unui candidat nu este o măsură recomandabilă, în condiţiile în care reglementările actuale nu oferă suficiente garanţii referitoare la autenticitatea semnăturilor de susţinere.

Adoptarea unei astfel de soluţii legislative ar fi mai adecvată în cazul utilizării unor metode care să prezinte un grad ridicat de siguranţă, precum semnătura electronică.

În ceea ce priveşte reducerea pragului electoral de atribuire a mandatelor de la 5%, din totalul voturilor exprimate la nivel naţional, la nivelul coeficientului electoral naţional, trebuie să avem în vedere art.2 A) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin sufragiu universal direct, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte că "Statele membre pot fixa un prag minim pentru repartiţia mandatelor. La nivel naţional, acest prag nu poate depăşi 5% din voturile exprimate".

Fiecare stat membru este liber să-şi aleagă propriul sistem electoral pentru alegerile europarlamentare, dar în limita unor constrângeri ce decurg din necesitatea Parlamentului European de a concilia două exigenţe parţial divergente - reprezentarea minorităţilor şi funcţionarea pe bază de familii politice orientate ideologic.

Al doilea deziderat poate fi atins prin impunerea unor filtre în momentul depunerii candidaturilor. România practică un sistem electoral proporţional cu listă de partid închisă şi cu un prag electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

În temeiul Deciziei Consiliului din 2002, toate statele membre sunt obligate să utilizeze un sistem bazat pe principiul reprezentării proporţionale.

Mai multe state membre aplică un prag de 5% - în Franţa în funcţie de circumscripţie, Lituania, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria.

În concluzie, modificările aduse sistemului electoral din România trebuie să ţină cont de dezbaterea dedicată acestui subiect în cadrul Parlamentului European. O posibilă reformă în direcţii opuse cu ceea ce se preconizează că va fi decis în Parlamentul European ar fi inutilă, s-ar rezuma doar la valoare de experiment.

În consecinţă, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

În continuarea a ceea ce a spus sau în contradictoriu cu ceea ce a spus colega mea, reglementările actuale din majoritatea ţărilor europene sunt, pentru europarlamentare, în sensul a ceea ce am propus eu. Adică nu prag electoral, ci coeficient electoral.

Coeficientul electoral este cel care funcţionează şi în Germania şi în majoritatea ţărilor. S-au dat câteva exemple: Polonia, Ungaria, exact ţări care vin din fostul bloc comunist, care încă nu au democraţii puternice şi unde partidele mari încearcă să-şi menţină monopolul în acelaşi fel ca şi în România, prin evitarea unei competiţii reale.

S-a spus despre semnături - că este un sofism să se afirme că numărul mare de semnături colectate pe hârtie trebuie să rămână aşa pentru că nu se poate valida autenticitatea lor.

Eu tocmai asta propun. Propun semnături colectate în format electronic şi un număr mai mic, pe un site administrat de Autoritatea Electorală Permanentă.

În felul acesta, cetăţenii ar şti sigur că semnătura lor este validă în favoarea unui partid sau unui candidat independent, în timp ce astăzi, pe legea existentă, oamenii îşi pot vedea numele, adresa, folosită în mod abuziv pe listele unor partide care falsifică semnăturile, folosind baze de date.

Aşadar, ceea ce propun eu este tocmai o reformă europeană, tocmai o lărgire a competiţiei, şi nu acest sistem extrem de închistat, cu condiţiile cele mai restrictive din Europa. Nu veţi găsi în nicio ţară din Europa sute de mii de semnături cerute ca să intri în competiţie. În nicio ţară. Aduceţi-mi un exemplu! Nu veţi găsi.

Doar România recurge la un astfel de sistem, pentru a înăbuşi competiţia, pentru a menţine monopolul marilor partide.

Vă mulţumesc.

Eu sper foarte mult să votaţi acest proiect.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

21. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea caselor de ajutor reciproc, Pl-x 488/2014.

Iniţiatorul? Nu.

Raport comun Comisia juridică şi Comisia pentru muncă.

Este domnul Solomon, Comisia pentru muncă, domnul preşedinte al comisiei. Raport comun.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea caselor de ajutor reciproc, pentru asocierea acestora în federaţii şi confederaţii, precum şi pentru afilierea internaţională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 30 septembrie 2014.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au examinat această iniţiativă legislativă în şedinţa din 17 martie 2015.

Membrii Comisiei juridice au examinat iniţiativa în şedinţa din 5 mai 2015.

În urma examinării iniţiativei şi a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea caselor de ajutor reciproc.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, Pl-x 245/2015.

Iniţiatorii doresc să intervină? Nu.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Varga. Vasile Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul a respins această iniţiativă cu care a fost sesizată, spre dezbatere în fond, Comisia juridică.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz negativ.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare în sensul modificării termenului de intrare în vigoare a legii.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei juridice, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea...?

Domnul Iacoban, Grupul PSD. Un minut. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Grupul PSD nu susţine acest proiect de lege, pentru că este vorba de o prorogare a termenului prevăzut la al art. 41 alin. (1) din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, şi anume prorogarea la 1 octombrie 2015.

Suntem în prezenţa unui act legislativ cu efecte juridice, care este în vigoare. Deci termenul nu mai poate fi prorogat.

De asemenea, problemele care au fost vizate de prorogarea acestui termen pot fi rezolvate printr-o intervenţie la Legea nr. 24/2000.

Prin urmare, vă propun să daţi un vot de respingere asupra acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

23. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Pl-x 504/2014.

Iniţiatorul? Nu doreşte.

Tot domnul Vasile Varga, raportul Comisiei juridice.

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică a fost sesizată în fond cu dezbaterea acestui proiect.

Senatul a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil propunerii legislative, iar Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea colegilor la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, Pl-x 341/2015.

Domnule preşedinte Iulian Iancu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Propunerea a fost respinsă de Senat.

De asemenea, Guvernul nu susţine această propunere legislativă care, în fapt, încearcă să elimine obligaţiile de plată pe baza estimărilor de consum şi propune un tarif unitar, ce va cuprinde costuri adiţionale care, în prezent, sunt menţionate distinct pe factură.

Comisia, în analiză, a ţinut seama de poziţia Autorităţii de Reglementare, care a soluţionat această problemă prin legislaţia secundară.

În consecinţă, membrii comisiei au hotărât să propună plenului respingerea propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Grupul PNL, domnul Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Aş vrea să dau şi două argumente.

În primul rând, prin introducerea... dacă s-ar introduce acest tarif unitar practic am elimina tocmai transparenţa la care se face referire în expunerea de motive, consumatorului final fiindu-i mai greu să compare tarifele cu cele din piaţa liberă.

În opinia noastră poate că ar trebui tocmai invers, ca tarifele reglementate şi componenta de CPT - consum propriu tehnologic - în cazul clienţilor casnici să fie defalcate pe componente, la fel şi în cazul clienţilor noncasnici.

Dacă Parlamentul ar adopta o astfel de iniţiativă legislativă, am fi în următoarea situaţie. Vă dau un exemplu. În cazul în care s-ar elimina estimarea, dar clientul nu asigură accesul la contor sau dacă acesta nu transmite autocitirea în termen, practic am fi în imposibilitatea de a factura o anumită cantitate de energie electrică. Citirea lunară, în cazul consumatorilor casnici, este aproape imposibilă, exprimând practic milioane de locuri de consum.

Din aceste motive şi multe altele, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Următoarea.

Domnul Iulian Iancu.

25. Deci următoarea, Propunerea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012.

Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

În urma discuţiei cu colegii parlamentari şi cu Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, vă solicit retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative, pentru o perioadă de două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Supun votului, stimaţi colegi, retrimitere două săptămâni.

Să înceapă votul.

Pentru retrimitere două săptămâni. 114.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Cu 114 voturi a fost retrimisă două săptămâni.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin.1 lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, Pl-x 216/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Raport comun Comisia pentru transporturi, domnul preşedinte Mihai Lupu, raport comun - transporturi şi industrii.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra propunerii legislative pentru modificarea art.3 alin.1 lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea art.3 alin.1 lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, transmisă cu adresa Pl-x 216/2015, înregistrată sub numărul 4C-3/80/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art.3 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificările şi completările din Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul excepţiei de la plata tarifului de utilizare a vehiculelor folosite în transportul public local de persoane, prin servicii regulate în limitele unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a examinat propunerea legislativă menţionată mai sus în şedinţa din 28 aprilie 2015.

La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, domnul Dragoş Titea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La comisie au participat 17 deputaţi, din totalul de 19 deputaţi.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece în legislaţia în vigoare excepţiile referitoare la plata tarifului de utilizare sunt acceptate strict la nivelul unei localităţi.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. 1 lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale, Pl-x 294/2015.

Iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Raport comun - Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii. Domnul Mihai Lupu. Vă rog.

Domnul Mihai Lupu:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Aşa cum aţi precizat şi dumneavoastră, obiectul acestui raport comun...

Comisia pentru transporturi şi infrastructură, în şedinţa din data de 21 aprilie 2015, a hotărât respingerea propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt intervenţii.

Rămâne, cu propunere de respingere, la votul final.

28. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (7) al articolului 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, Pl-x 559/2014.

Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc.

Din partea Comisiilor pentru agricultură, domnul vicepreşedinte al comisiei, domnul Liviu Harbuz, raport comun, agricultura şi juridica.

Domnul Liviu Harbuz:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (7) al articolului 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a Propunerii legislative privind modificarea alin. (7) al art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, întrucât obiectul acesteia se regăseşte şi în cuprinsul Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale intervine cineva? Nu intervine nimeni.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 11 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, Pl-x 296/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea celor două comisii, domnul Dobre, raport comun Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, domnul preşedinte Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulament, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 11 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 11 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării cerinţei autorizaţiei de construire pentru anumite lucrări care vizează, în general, modificări interioare la construcţii aflate în zone protejate.

În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiilor au examinat iniţiativa în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie a hotărât cu unanimitate de voturi întocmirea unui raport preliminar de respingere a propunerii legislative din următoarele considerente. Conform justificării prezentate de către iniţiatori, lucrările de tâmplărie interioară, finisaje interioare, modificări şi înlocuiri zugrăveli sunt intervenţii care nu afectează clădirile din jur. În cazul clădirilor monumente istorice, substanţa şi valoarea lor arhitecturală şi istorică este dată inclusiv de aceste finisaje, tâmplărie, pardoseli, faţade.

Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de faptul că faţadele, terasele, acoperişurile şi altele asemenea, aparţinând construcţiilor situate în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în zone construite protejate, au o deosebită valoare ambientală şi aceasta justifică necesitatea autorizării intervenţiilor de substanţă.

Prin urmare, adoptarea propunerii legislative ar putea crea premisele executării necontrolate, de lucrări de intervenţie la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor istorice şi în zone construite protejat.

În acest context, comisia a aprobat în unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative, o poziţie similară având şi membrii Comisiei juridice.

În consecinţă, comisiile reunite vă supun raportul care, în conformitate cu obiectul şi conţinutul său, precizează că această propunere face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale. Intervine cineva? Nu intervine nimeni.

A... domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi pare bine că acest raport conţine respingerea proiectului de lege şi îmi pare bine că are o motivare justă, de parcă ar fi fost făcută de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

O singură problemă am, că, din nou, un astfel de proiect de lege n-a trecut pe la comisia noastră, pentru că onor Biroul permanent crede că noi n-avem nimic în comun cu patrimoniul construit din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

30. Propunerea legislativă - Legea Tăcerii, Pl-x 275/2015. Caracter ordinar.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, tot domnul preşedinte Victor Paul Dobre.

Domnule Dobre, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, asupra Propunerii legislative - Legea Tăcerii.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice.

Potrivit prevederilor art. 61, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 12 mai 2015 şi, cu unanimitate de voturi, propune respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea colegilor? Nu sunt.

Rămâne la vot...

A... domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Suntem în faţa unei satire de prost gust, nu a unui proiect de lege. Mă întreb şi eu, oare cum colegii noştri din Partidul Naţional Liberal, atât de la Senat, cât şi de la Camera Deputaţilor, atunci când au fost înştiinţaţi de depunerea unui asemenea proiect de lege - sunt curios şi eu - cum au reacţionat?

Este vorba de o opinie politică la adresa Guvernului Ponta, care se poate face joi dimineaţa, la ora 8,30, la declaraţii politice. Nu e vorba de un proiect de lege. Şi, ca atare, nu cred că trebuie să îl tratăm ca pe un proiect de lege.

Dreptul de a legifera nu este un drept absolut. El se încadrează în limitele Constituţiei şi ale Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

Ne mai întrebăm, dragi colegi, de ce noi, parlamentarii, avem o asemenea imagine în rândul românilor. Pentru că asemenea scrisori, scrisorele devin... pot deveni - Doamne fereşte! Doamne fereşte spun - legi în Parlamentul României.

Eu cred că acel domn senator care a iniţiat o asemenea parodie se poate duce la un cerc literar, poate undeva să scrie o carte, să scrie o poezioară, dar nu să facă legi.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Mártón Árpád.

Domnul Mártón Árpád-Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În mod evident este un mod de a-şi exprima punctul de vedere al unui coleg de-al nostru parlamentar, chiar dacă este din Senat, membru al Grupului Naţional Liberal.

Eu, unul, cred că substanţa legii, din păcate, există. Din păcate, prea multe ordonanţe sunt date de diferite guverne. Din păcate, onor miniştrii şi secretarii de stat ne cam iau peste picior, chiar de la acest microfon. Deci, sunt nişte obiceiuri care, de obicei, ne deranjează pe toţi.

E adevărat că dacă onor comisia ar fi luat în dezbatere, ar fi trebuit să reactualizeze legea punând acolo un alt nume sau o altă funcţie că aşa vrea... ghiciţi dumneavoastră! Sau găsiţi o altă interpretare.

În mod evident, vom respinge această lege, dar am speranţa că domnul senator, iniţiatorul acestei legi, în anul care vine sau în anii care urmează nu se va comporta aidoma celor care sunt criticaţi prin această farsă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii?

Vă rog, domnule deputat. Grupul PNL.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-aş fi vrut să vorbesc la această iniţiativă legislativă, dar domnul Iacoban oarecum ne-a provocat.

Răspunsul este simplu. Astfel de iniţiative legislative apar pentru că pe vremea guvernării Ponta asupra Parlamentului trebuia să se aştearnă ce? Tăcerea. Tăcerea!

67% erau ordonanţe, nu iniţiative legislative, domnule Iacoban, şi din cauza asta colegii noştri, indiferent de unde, de la Senat, din Cameră trebuiau să riposteze.

Era un mod de a riposta, pentru că atât ne-a mai rămas. Sper ca odată cu acest Guvern, să se schimbe modul de abordare şi odată şi odată democraţia să planeze asupra acestei instituţii cu adevărat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Cu acestea fiind spuse, rămâne la votul final. Propunere de respingere.

Prima parte a şedinţei s-a terminat.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre.

O rog pe doamna secretar de stat pentru prima parte la răspunsuri la întrebări şi interpelări.

Doamna secretar de stat. Apoi urmează prezentarea interpelărilor.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Date fiind schimbările survenite la nivelul Executivului, pentru a evita situaţiile în care ar putea fi formulate răspunsuri redundante sau în neconformitate cu strategia şi obiectivele actualului Executiv este necesară repunerea în termen a întrebărilor şi interpelărilor adresate membrilor Guvernului precedent şi rămase fără răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Continuăm cu interpelările din partea colegilor.

Prima, Raluca Turcan, o interpelare a fost depusă. Domnul deputat Viorel-Ionel Blăjuţ, două interpelări. Doresc să susţină? Nu.

Domnul deputat Florin Gheorghe, o interpelare.

Da, vă rog, domnule deputat. Pe scurt, aveţi două minute. Vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Obiective pe termen scurt pentru transportul maritim şi naval".

Domnule ministru,

Trebuie să vă spun că am primit cu mare insatisfacţie faptul că în Programul de guvernare prin care a fost învestit Guvernul Cioloş, la componenta transporturilor s-a folosit doar o singură, frază şi aceea generică, după principiul: să fie bine, ca să nu fie rău.

Trecând peste ridicolul situaţiei şi găsind drept scuză doar timpul scurt dintre desemnare şi învestitură, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări:

1. Care sunt obiectivele de guvernare pe termen scurt în privinţa transportului maritim desfăşurat prin portul Constanţa, atât pentru transportul de mărfuri, dar şi pentru dezvoltarea celui de persoane?
2. Ce măsuri doriţi să implementaţi pentru asigurarea de urgenţă a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre?

Solicit răspuns în scris.

Deputat Florin Gheorghe, UNPR.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mirel Taloş, o interpelare, doamna deputat Maria Dragomir, o interpelare, domnul deputat Viorel Marian Dragomir, o interpelare, domnul deputat Silviu Dorin Petrea, două interpelări, doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare depusă, domnul deputat Cornel Itu, o interpelare, Violeta Tudorie, o interpelare, Tamara Ciofu, o interpelare, domnul deputat Ion Marocico, o interpelare, doamna deputat Andreea Maria Paul, o interpelare, Aurelian Mihai, patru interpelări depuse, domnul deputat Adrian Oros, o interpelare, Ioan Tămâian, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Interpelarea este adresată domnului ministru al agriculturii Achim Irimescu, iar obiectul este: "Suspiciuni de fraudă şi abuzuri în cadrul competiţiei lansate prin PNDR sub Măsura 7.2."

În ultima zi a guvernării Ponta, PSD prin Ministerul Agriculturii şi Autoritatea de Management pentru PNDR a mai dat o lovitură de 194 de milioane de euro, direcţionând bani europeni înspre anumite entităţi.

Miza de această dată sunt proiecte în valoare nominală de peste 1 milion de euro, nerambursabili, în procent de 100%.

Au fost alocate 194 de milioane de euro pentru această sesiune. În data de 3 noiembrie Ministerul Agriculturii s-a întrunit într-o videoconferinţă pentru emiterea unui ordin de ministru care modifică regulile stabilite iniţial.

S-a hotărât redeschiderea sesiunii şi menţinerea acesteia deschisă până în data de 18 decembrie. S-a încercat adoptarea acestui ordin de ministru ştiindu-se, probabil, că în 4 noiembrie Guvernul va demisiona. Se pare că prima abordare n-a fost suficientă. Cei care au avut interesul de a introduce şi alte proiecte în competiţie trebuiau să rezolve şi problema alocărilor financiare. Astfel, că în data de 13 noiembrie, s-a publicat o informare de presă probată cu titlul de veste bună pe pagina de Facebook a AFIR, prin care se anunţa o actualizare a valorii disponibile pentru acest tip de proiecte, fără modificarea valorii alocate.

Pe această cale solicit conducerii AFIR publicarea următoarelor: situaţia completă a proiectelor depuse iniţial şi a punctajelor acestora, documentele oficiale ale AFIR în baza cărora s-a emis informarea de presă în data de 13 noiembrie, ordinul de ministru sau alt act legislativ care a generat această schimbare de regulă şi nota de fundamentare care a stat la baza instituirii acestei măsuri şi semnatarii acesteia.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, care este punctul de vedere al actualei echipe de conducere a Ministerului Agriculturii în legătură cu problema semnalată mai sus şi cum veţi preîntâmpina apariţia altor probleme de acest fel, în mod concret?

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Tămâian, deputat de Sibiu. Nu, de Sibiu.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sunt deputat de Sibiu.

Interpelarea este adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministrul culturii.

Stimate domnule ministru,

Am venit astăzi la tribuna Parlamentului pentru a vă semnala o serie de probleme aflate în jurisdicţia Ministerului Culturii.

Aţi declarat, săptămâna trecută, că aveţi în vedere elaborarea unui Cod al patrimoniului naţional.

Elaborarea se impune chiar în regim de urgenţă, pentru a se asigura cadrul legal şi instituţional pentru evaluarea, protejarea şi păstrarea patrimoniului cultural naţional.

Este nevoie de luarea de măsuri concrete în ceea ce priveşte patrimoniul românesc, care a fost până acum victima lipsei de dialog între autorităţi, a conflictelor de interese sau chiar a dezinteresului total.

Nu a existat o analiză sistematică a modificărilor la care au fost supuse zonele protejate şi nu s-a înţeles că patrimoniul poate deveni un motor de dezvoltare economică durabilă şi, din acest motiv, vă rog să-mi comunicaţi termenul de elaborare a acestui proiect.

O altă chestiune delicată pe care vreau să v-o aduc în atenţie, o reprezintă extinderea prerogativelor Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în sensul de a avea drept de veto împotriva autorizării unor construcţii în zonele de protecţie a monumentelor aflate în patrimoniul naţional.

Aşa cum rezultă din Programul de guvernare, trebuie să aflăm care este termenul concret pe care-l estimaţi în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiilor cu care se confruntă tot mai multe clădiri de patrimoniu care se află în apropierea zonelor unor proiecte de dezvoltare imobiliară, mall-uri, ansambluri rezidenţiale etc., acestea fiind de mare anvergură.

Se ştie că respectivele clădiri de patrimoniu sunt ameninţate cu demolarea, în urma lăsării lor intenţionat într-o stare de degradare.

Aveţi pe agenda dumneavoastră luarea unei serii de măsuri prin care să se acorde sprijin tehnic pentru deţinătorii de imobile de patrimoniu, măsuri fiscale care să stimuleze conservarea acestora şi, implicit, măsuri de sancţionare severă pentru abandonul sau distrugerea patrimoniului.

Ştim cu toţii că pe 1 decembrie 2018 vom celebra un centenar de la Marea Unire de la Alba Iulia. O prioritate pentru ministerul pe care-l conduceţi o reprezintă finalizarea lucrărilor de la monumentul Marii Uniri, de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, incluzând în această perioadă de numai trei ani şi o nouă selecţie a proiectelor artiştilor din toate filialele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi o jurizare corectă a acestora.

În acest sens, vă rog să urgentaţi demersurile necesare pentru construcţia acestui monument atât de mult aşteptat de toţi românii, de aproape un secol.

Vă mulţumesc.

Cu deosebit respect, Ioan Tămâian, PNL, Sibiu.

Domnul Florin Iordache:

Următorul, domnul deputat Stelian Dolha, o interpelare, doamna deputat Diana Tuşa, o interpelare, Dan-Cristian Popescu, o interpelare, Carmen Hărău.

Doamnă deputat, vă rog, aveţi o interpelare.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă adresez în această interpelare doamnei ministru al finanţelor publice, doamna Anca-Dana Dragu.

Stimată doamnă ministru,

Suntem cu toţii conştienţi de dificultăţile instalării într-un minister cu deosebit de multă treabă, mai cu seamă acum, la sfârşitul anului, când trebuie conturat şi bugetul, însă, vă atrag atenţia asupra unei situaţii cu care se confruntă primarii, în speţă primarii din judeţul Hunedoara, dar cazul nu este singular.

Primarii au termen de depunere, pentru importante proiecte derulate pe fonduri europene, 30 noiembrie a acestui an. Cei mai mulţi dintre ei n-au avut posibilitatea şi resursele necesare finanţării achitării în avans a contravalorii proiectelor, aşa cum legea pretinde.

Ca urmare a acestui fapt, au solicitat acordarea unui credit în baza prevederilor O.U.G. nr. 46/2015 privind contractarea de împrumuturi de către unităţile administrativ-teritoriale.

Sunt informaţi că pe parcursul acestei luni nu se organizează în Ministerul Finanţelor şedinţe de aprobare a acestor credite. Primarii au depus documentaţia la începutul lunii noiembrie şi se văd în situaţia de a nu prinde termenul de 30 noiembrie pentru depunerea proiectelor.

Inutil să vă menţionez, pentru că sunt convinsă că aveţi cunoştinţă de faptul că dacă nu vor beneficia de sprijin, în sensul analizei, organizării şedinţei de aprobare pe parcursul lunii noiembrie, primarii vor avea dificultăţi şi vor fi penalizaţi în relaţia cu APDRP şi AFIR şi nu vor mai putea accesa alte proiecte pe viitor.

Vă rog, aşadar, să vă aplicaţi cu celeritate asupra acestei situaţii. Mai sunt doar câteva zile până la sfârşitul lunii noiembrie, iar această disfuncţie organizatorică de început de mandat poate produce serioase dificultăţi primarilor din ţară.

Vă exemplific comuna Şoimuş, de la Hunedoara, are în derulare două proiecte: unul depus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, iar cel de-al doilea depus la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi este în situaţia de a nu prinde finanţarea din cauza disfuncţiei de organizare a şedinţei de aprobare a creditului în Ministerul Finanţelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2015.

Vă mulţumesc cu respect.

Sunt Carmen Hărău, deputat PNL de Hunedoara.

Domnul Florin Iordache:

Doamna deputat Niculina Mocioi, două interpelări, doamna deputat Liliana Ciobanu, o interpelare, domnul deputat Mihai Deaconu, o interpelare, Cătălin-Marian Rădulescu, o interpelare, Ioan Stan, o interpelare, Cosmin Necula, domnul deputat de Bacău.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare.

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării pe care o voi prezenta dumneavoastră şi colegilor mei se referă la: "Siguranţa cetăţenilor care trebuie să fie un obiectiv obligatoriu, şi nu doar un joc politic".

Această interpelare este adresată doamnei ministru a tineretului şi sportului, doamna Elisabeta Lipă.

În 2009, Consiliul Local al municipiului Bacău a aprobat o hotărâre pe baza căreia se aprobă structura de personal a Bazinului de înot Bacău.

Astfel, în baza hotărârii urmau să fie angajaţi doi asistenţi medicali, dar şi mai mulţi supraveghetori. Din păcate, nici până în 2015 Primăria municipiului Bacău nu a dus la îndeplinire prevederile hotărârii la care fac referire. În acest moment, Bazinul de înot Bacău nu are asistent medical şi nici supraveghetori, şi nici salvatori, şi acest lucru în ciuda faptului că deja s-au înregistrat foarte multe accidente în această zonă.

În urmă cu trei ani de zile, ca să vă dau câteva exemple, la Bazinul de înot Bacău un tânăr a murit şi cadavrul său a fost găsit după 30 de minute deoarece nimeni nu reuşea să-i dea de urmă, din lipsă de personal, evident.

În 2013, exact cu două zile înainte de campionatele mondiale de la Barcelona, sportivul Cătălin Cosma, cel care trebuia să reprezinte România a căzut la antrenamente şi s-a lovit grav la cap, fără să i se poată acorda niciun fel de îngrijiri medicale. Nimeni nu i-a acordat primul ajutor, pentru că nu există asistenţi medicali la bazin. El a pierdut aceste mondiale. Unul dintre antrenorii de la SCM Bacău, coordonatorul secţiei de sărituri în apă, Adrian Gavriliu, a tras mai multe semnale de alarmă legate de aceste disfuncţionalităţi, însă, deşi are rezultate notabile pe plan competiţional - medalia de bronz la campionatele europene de sărituri în apă pentru juniori -, el este cel care este ostracizat şi i se fac tot felul de şicane pentru că are îndrăzneala să ceară condiţii decente pentru sportivii care se antrenează în bazinul de înot sau pentru publicul larg.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să solicitaţi în baza competenţelor dumneavoastră legale municipiului Bacău şi Primăriei municipiului Bacău să remedieze toate aceste probleme.

De asemenea, vă solicit să faceţi un control tematic pentru a determina primăria să pună în aplicare ceea ce dumnealor au hotărât încă din anul 2009, respectiv angajarea unor asistenţi sau a unor supraveghetori la Bazinul de înot Bacău.

Am rugămintea ca rezultatele unui eventual control să-mi fie comunicate în scris. Mai mult decât atât, în baza competenţelor dumneavoastră legale am solicitarea de a anunţa toate instituţiile abilitate cu privire la aceste situaţii şi aceste nereguli grave care se desfăşoară şi se petrec în cadrul Bazinului de înot din municipiul Bacău.

Consider că este responsabilitatea noastră să preîntâmpinăm tragedii colective, mai ales atunci când există persoane care trag semnale de alarmă.

Din păcate, antrenorul Adrian Gavriliu nu a reuşit să schimbe sistemul de unul singur. Nici măcar o medalie de bronz la un campionat european de înot nu a reuşit să clintească sufletul unor oameni împietriţi în propriile proiecte şi aranjamente.

Vă solicit şi un răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Cosmin Necula, deputat de Bacău.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Aveţi o interpelare.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi adresez o interpelare Ministerului Afacerilor Interne, domnul ministru Petre Tobă, capacitatea de intervenţie antitero a statului român.

Domnule ministru,

Noile atentate din Franţa au confirmat faptul că Europa se află în faţa unei mari probleme. Duşmanul ascuns loveşte fără milă, studiază şi speculează toate punctele slabe ale statelor europene în materie de securitate, reuşind să trezească în mintea cetăţenilor din bătrânul continent sentimentul de teamă cronică.

Nu ISIS a inventat terorismul sau alte mişcări bazate pe fundamentalism religios, însă terorismul din ziua de azi şi-a schimbat tactica, pentru că scopul vizat, anume declanşarea sentimentului de teroare în rândul populaţiei europene, să poată fi obţinut mult mai uşor.

Pentru a ieşi de sub competenţa serviciilor de securitate atentatele se pregătesc în afara graniţelor statului vizat, astfel încât serviciile secrete şi de informaţii ale acelui stat să nu poată interveni încă din faza incipientă. Actualii terorişti nu mai au ţinte precise. Dacă în trecut serviciile secrete puteau proteja anumite grupuri sociale care reprezentau ţinte revendicative ale mişcărilor teroriste, în acest moment terorismul bazat pe fundamentalismul religios reuşeşte să producă victime şi teroare fără o anumită ţintă determinată, posibile victime putând fi oricare din cetăţenii statului vizat.

În al treilea rând, mişcările teroriste beneficiază de o pregătire militară mai bună, de armament de ultimă generaţie, trecând de la atentatele sinucigaşe prin intermediul detonării bombelor artizanale la mişcări de asalt ale unor forţe paramilitare constituite din luptători antrenaţi, mişcări coordonate de la centre de comandă.

Deşi nu a scăpat de sub controlul autorităţilor guvernamentale europene, situaţia în care se află acum Europa pare a pune în dificultate aceste autorităţi, care nu reuşesc să dejoace toate încercările care se constituie în acte de terorism.

Fiind membru al Uniunii Europene, şi România poate fi oricând o ţintă pentru acte de terorism. Având în vedere cele precizate mai sus, vă rugăm să aveţi amabilitatea, domnule ministru, să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Are ministerul pe care-l conduceţi o structură specializată informativă antitero?
2. Ministerul pe care-l conduceţi are o structură de intervenţie în caz de atac sau atentat terorist?
3. Şi-a adaptat ministerul pe care-l conduceţi modul de intervenţie antitero în funcţie de noile realităţi constatate în Europa?
4. A fost înzestrat corespunzător personalul de specialitate din cadrul ministerului pe care-l conduceţi, care se ocupă de activităţi antitero, echipament militar sau specific de supraveghere?
5. Care este în România nivelul de alertă teroristă şi ce înseamnă acest nivel de alertă din punct de vedere al măsurilor vizate de autorităţile statului?
6. Se impune luarea unor măsuri mai severe în ceea ce priveşte securitatea şi protecţia cetăţenilor statului român?

Solicit răspuns în scris, la fiecare punct în parte în termenul prevăzut de lege.

Colegiul nr. 10 Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Ţin să precizez pentru stenogramă că mai am 5 întrebări adresate miniştrilor din Guvernul Cioloş.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Cele cinci întrebări le puteţi pune într-o şedinţă ulterioară dedicată întrebărilor, aceasta este dedicată numai prezentării interpelărilor.

Urmează domnul deputat Eugen Chebac, o interpelare, domnul deputat Daniel Gheorghe, 6 interpelări.

Prezentaţi una. Aveţi două minute, domnule deputat.

Faceţi şi poza de rigoare...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi prezenta o interpelare, iar pe celelalte le voi enumera.

Interpelarea pe care o voi expune astăzi se adresează domnului ministru de externe Lazăr Comănescu. Obiectul este: "Eliminarea vizelor pentru SUA".

România este un partener strategic al Statelor Unite şi unul dintre cei mai importanţi aliaţi din NATO şi SUA sub aspect politic şi militar. În ciuda relaţiei deosebite româno-americane şi a importanţei geopolitice majore a României în contextul politicilor Statelor Unite ale Americii în Europa de Est şi în Orient, cetăţenii României sunt supuşi constant unor proceduri restrictive de obţinere a vizelor de călătorie pentru SUA.

Cred că regimul vizelor pentru SUA destinat cetăţenilor Români trebuie liberalizat urgent.

Ce măsuri are în vedere Guvernul României în perspectiva eliminării vizelor americane pentru cetăţenii României şi de ce Executivul de la Bucureşti a perpetuat această anomalie diplomatică în relaţia cu Washingtonul?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Acum, o să enumăr foarte pe scurt, încă o interpelare adresată doamnei ministru al mediului, Cristiana Paşca Palmer, privind relocarea urşilor din comuna Izvoarele, Prahova, în zona Mânăstirii Crasna; o altă interpelare adresată domnului ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu, cu privire la erorile potenţiale ale H.G. nr. 9 din 28 octombrie 2015; o altă interpelare, adresată tot domnului ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice, tot Vasile Dîncu, preluarea de către Primăria Moara Vlăsiei a imobilului Casa Oamenilor de Ştiinţă, ca obiect; o altă interpelare adresată domnului ministru al transporturilor, Costescu Marian-Dan, cu privire la execuţia sensului giratoriu la intersecţia străzii Drumul Gării Otopeni cu centura Bucureşti în oraşul Otopeni; o altă interpelare este adresată domnului ministru al sănătăţii Patriciu Achimaş Cadariu cu privire la revenire la interpelarea nr. 1614 B din 30 septembrie 2014, referitoare la înfiinţarea în cadrul Spitalului Buftea din judeţul Ilfov a unui compartiment de primiri urgenţe şi ultima interpelare... Nu. Acestea sunt toate cele şase interpelări pe care le-am avut de prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vasile Popeangă, două interpelări.

Prezentaţi una, domnule deputat Vasile Popeangă, deputat de Gorj.

Colegiul nr. 5, Gorj, da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima mea interpelare se adresează domnului Victor-Vlad Grigorescu, ministrul energiei.

Domnule ministru,

Este bine-cunoscută situaţia grea şi incertă a companiilor acolo unde statul român este acţionar majoritar.

De curând, odată cu instalarea noului Executiv, a fost prezentat Parlamentului Programul de guvernare şi noile priorităţi ale acestuia.

La Capitolul III - "Plan de măsuri", se prevede: "continuarea procesului de restructurare şi eficientizare a activităţii companiilor în care statul deţine controlul şi implementarea principiilor de guvernanţă corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative", fără a fi date alte detalii.

Ca reprezentant al cetăţenilor în Parlamentul României şi având în vedere faptul că judeţul Gorj găzduieşte una din cele mai importante companii naţionale cu capital majoritar de stat, respectiv Complexul Energetic Oltenia, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care este strategia în ceea ce priveşte companiile de stat, în special Complexul Energetic Oltenia, şi dacă se are în vedere crearea mixului energetic.

Întrucât predecesorii dumneavoastră, domnule ministru, mereu ne-au asigurat că există în lucru strategia energetică a ţării, vă rog să-mi comunicaţi când veţi prezenta strategia energetică a ţării şi ce rol vor avea producătorii de energie pe bază de cărbune.

Precizez că aştept un răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat de Gorj, Vasile Popeangă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Romeo Rădulescu - o interpelare.

Şi ultima intervenţie - domnul deputat de Iaşi - Anton Doboş.

Cu sănătatea sau cu ce, domnule Doboş?

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper ca cei din urmă să fie cei dintâi.

Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu.

Stimate domnule ministru,

La începutul anului 2015, Primăria Iaşi a reactualizat lista imobilelor cu risc seismic ridicat.

Astfel, 400 de clădiri au fost catalogate cu diverse grade de risc seismic, putând reprezenta un pericol pentru populaţie.

Majoritatea expertizelor au fost făcute în intervalul 1992-2001, cu o tehnică depăşită la ora actuală, ceea ce ar putea spori semnificativ numărul real al clădirilor care ar ceda la un cutremur mare, dacă s-ar face expertizele cu tehnologiile actuale.

Deşi multe clădiri fac parte din patrimoniul naţional şi au o valoare istorică incontestabilă, Iaşiul nu s-a numărat printre oraşele care au beneficiat de fonduri substanţiale pentru reconsolidarea acestor clădiri.

Lipsa fondurilor şi dezinteresul autorităţilor locale faţă de această problemă au condus la situaţii în care, anual, numărul clădirilor expertizate cu risc seismic creşte, dar numărul clădirilor consolidate scade sau stagnează.

Aş dori, pe această cale, să-mi prezentaţi care este stadiul actual al solicitărilor venite din partea Primăriei Iaşi şi dacă există posibilitatea ca prin viitorul exerciţiu financiar european 2014-2020 să poată fi derulat un program de consolidare cu fonduri de la Uniunea Europeană.

Un alt impediment important în consolidarea acestor imobile constă în refuzul proprietarilor de a părăsi locuinţele pe durata lucrărilor, dar şi incapacitatea autorităţilor locale de a le asigura acestora locuinţe provizorii.

Consider că este necesară o clarificare a autorităţilor în această privinţă, pentru a evita tergiversarea inutilă a lucrărilor.

Siguranţa populaţiei este prioritatea oricărui guvern, fapt pentru care aş dori să-mi spuneţi dacă luaţi în calcul regândirea strategiei naţionale şi suplimentarea fondurilor Programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic I, astfel încât toate aceste clădiri să fie consolidate într-un interval de timp rezonabil, şi nu programate pe durata a zeci de ani.

Vă mulţumesc.

Deputat Anton Doboş.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

La revedere!

Ne vedem miercuri, la plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,33.