Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,38.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat în a doua parte de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice, cu rugămintea să fim un pic mai concişi, pentru că la 10,00 începe plenul cu dezbateri.

Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vedem că începem să ne aliniem, din păcate, şi noi, la ce se întâmplă în lume şi încep să apară şi la noi activităţi teroriste, activităţi ale unor oameni extremişti.

Intrând în profunzimea subiectului, ceea ce se întâmplă în zona Covasna-Harghita - mă refer la acele persoane exaltate, pentru că sunt foarte mulţi oameni acolo de bună-credinţă care nu au nicio treabă cu toate aceste revendicări şi cu extremismul -, deci ceea ce se întâmplă acolo nu este în regulă.

Şi mă refer în primul rând la faptul că unii primari... un preşedinte de consiliu judeţean cunoaşte ce se întâmplă acolo, chiar, din păcate, pe căi oculte, după părerea mea, activitatea acelei aşa-zise organizaţii "64 de comitate", repet, pe căi oculte, a fost finanţată din bugetul respectiv, a fost finanţată şi o formaţie de muzică, "Karpatia" se numeşte, căreia dacă îi asculţi muzica îţi dai seama că incită numai la acţiuni de genul acesta.

Discutând cu factori responsabili din societatea civilă de acolo, îmi spun că au sesizat de nenumărate ori, dar nu se ia nicio măsură, pentru că nu există legislaţie în acest sens. Chiar am afirmat foarte clar: cum să nu existe, din moment ce un ONG este finanţat şi se dovedeşte foarte clar că are acţiuni de pregătire paramilitară la Joseni, că are alte interese decât ce au prezentat în acel program, cei care au acordat aceşti bani ar trebui să fie fără probleme cercetaţi şi pedepsiţi pentru acest lucru.

Este păcat că acei oameni din zonă care n-au nicio treabă cu aceste doleanţe de separare, de autonomie, de revendicare a unor terenuri, este păcat că se creează acolo o zonă de conflict artificial şi că planează asupra unor oameni anumite bănuieli, ei neavând nicio vină, fiind cetăţeni oneşti, văzându-şi de treabă.

Cred că, în primul rând, trebuie să-i felicităm pe cei care au descoperit această acţiune - DIICOT-ul, SRI-ul, celelalte organisme - dar în acelaşi timp să cerem să existe fermitate, să descopere în profunzime pe cei care vor să creeze dezordine, haos şi să fie pedepsiţi.

Iar cei din administraţia locală, dacă nu înţeleg că rolul lor este de a realiza lucruri bune pentru cetăţeni şi a asigura un climat calm şi liniştit şi ordine înseamnă că trebuie traşi la răspundere, trebuie schimbaţi din funcţii şi trebuie sancţionaţi pentru acest lucru.

Nu este posibil să permiţi, ca primar, ca însemnele naţionale să fie scoase din soclul respectiv şi înlocuite şi să nu iei nicio măsură.

Cred că atât prefectul, cât şi celelalte organisme trebuie să-şi facă datoria, iar astfel de lucruri trebuie oprite din faşă, pentru a nu ajunge la ceea ce nu este cazul.

România este o ţară liniştită, sigură şi aşa trebuie să rămână.

Mulţumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Eparu.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Probabil cu toţii ştiţi, ieri, într-un atentat sângeros, lângă Los Angeles, 14 persoane şi-au pierdut viaţa, multe altele sunt internate în spital şi în opinia mea tragismul este cu atât mai mare cu cât întâmplarea a avut loc la un centru pentru oameni cu dizabilităţi.

Declaraţia mea politică, o stranie coincidenţă, se intitulează "Lecţie de viaţă".

Astăzi, 3 decembrie, în toată lumea se sărbătoreşte Ziua internaţională a persoanelor cu handicap. Scopul adoptării de către ONU, în 1992, a acestei manifestări a fost acela de a combate discriminarea şi de a responsabiliza societatea cu privire la integrarea acestei categorii destul de numeroase.

Conform statisticilor, aproximativ 15% din populaţia lumii suferă de o formă de handicap. Îmi exprim solidaritatea faţă de cei greu încercaţi, ca şi faţă de cei care le sunt alături zi de zi, ajutându-i să răzbată prin hăţişul unei lumi din ce în ce mai puţin tolerante.

Aş da dovadă de ipocrizie însă să spun că pot înţelege cu adevărat ce înseamnă pentru aceştia viaţa de zi cu zi. Cert este că am întâlnit printre ei oameni minunaţi, capabili să transmită altora căldură şi înţelegere, am întâlnit tineri în scaun cu rotile capabili de voluntariat, oameni care se implică în organizarea unor evenimente la finalul cărora ne întrebăm unde este de fapt normalitatea. Şi asta pentru că am întâlnit oameni care fac minuni, pur şi simplu, în locul nostru, al celor care ignorăm că avem lucrul cel mai de preţ, sănătatea, ca să putem transforma în scuze şi pretexte orice mic obstacol.

Eu nu-i pot privi altfel decât cu admiraţie pe cei care, denumiţi generic "persoane cu nevoi speciale", sunt pur şi simplu mai buni decât toţi ceilalţi, care devenim prin comparaţie adevăraţii oameni - nevoi. Şi mai presus de orice avem nevoie de ei şi de exemplul pe care ni-l oferă. Trăiesc în aceeaşi lume cu noi, supravieţuiesc în aceeaşi societate şi rareori cer drepturi suplimentare, ştiind oricum că de obicei nu le primesc.

Pe noi ne revoltă că autobuzul a întârziat 5 minute în dimineaţa în care eram deja în mare grabă, ei au renunţat să mai aştepte maşina care să le permită să urce fără ajutor. Pe noi ne scoate din minţi o coadă prea lungă la o casă de marcat, ei înfruntă întunericul în haosul magazinelor unde noi, cu ochii larg deschişi, abia o scoatem la capăt. Pe noi ne lasă indiferenţi un loc într-o şcoală de cartier sau un loc de muncă sub aşteptările noastre, ei apreciază dacă găsesc pe cineva care poate vedea dincolo de un handicap omul care ştie, poate şi vrea.

Mai presus de orice, noi credem că normalitatea ni se cuvine, ei au învăţat să şi-o construiască şi o apreciază înzecit, pentru că muncesc înzecit pentru a o avea.

De aceea, vreau astăzi să le mulţumesc pentru lecţia de viaţă celor care ne demonstrează prin atitudinea proactivă, prin rescrierea listei de priorităţi, prin implicarea şi afectivitatea dovedite că latura umană primează şi că noi, ca societate, putem să dărâmăm barierele artificial construite de grijile cotidiene.

Nu neg tensiunea din contextul internaţional, neîncrederea privind schimbările politice din plan intern, saturaţia pentru corupţia generalizată, îngrijorarea faţă de manifestările destabilizatoare petrecute chiar şi de Ziua naţională.

Recunosc că sunt multe lucruri asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu mare atenţie.

Ceea ce vreau să subliniez este că înainte de toate, în aceste vremuri, avem nevoie mai mult ca niciodată să fim atenţi cu cei de lângă noi şi pentru ei, deşi nu o cer, dar mai mult pentru noi, cei mulţi, care ne considerăm normali, fără să înţelegem că normalitatea nu înseamnă majoritate, ci toleranţă, incluziune, nediscriminare, grijă.

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10, Circumscripţia nr. 31, Prahova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Vă adresez încă o dată rugămintea să vă încadraţi în timpul regulamentar.

Domnul Scarlat.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Mulţi fermieri au fost excluşi de la despăgubirile pentru secetă".

Săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor a avut loc o analiză a situaţiei privind compensarea pagubelor cauzate de secetă, în prezenţa domnului Achim Irimescu, noul ministru al agriculturii.

În urma discuţiilor care au avut loc cu invitarea unora dintre fermierii afectaţi, s-a ajuns la concluzia că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 a fost elaborată de vechiul ministru al agriculturii, domnul Daniel Constantin, într-un mod ambiguu, fără a se ţine cont de o metodologie clară de constatare a pagubelor cauzate de seceta severă, iar punerea în aplicare a generat o piedică pentru fermieri şi în special pentru micii fermieri.

Din Expunerea de motive a ordonanţei, conform orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier, se deduce că fenomenul de secetă severă poate fi asimilat unei calamităţi naturale. Constatarea pagubelor trebuia făcută până la data de 20 octombrie, dar ordonanţa de urgenţă a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 27 octombrie!

În fapt, din cauza acestor inadvertenţe, mulţi fermieri au fost excluşi de la despăgubiri pentru pagubele cauzate de seceta din acest an. Comisia de evaluare şi constatare a pagubelor care aparţine de Inspectoratul teritorial de urgenţă nu a nominalizat individual persoanele care o compun.

Experţii care ar fi trebuit să facă parte din aceste comisii au interpretat în mod abuziv procentul pe care fiecare fermier îl avea la un moment dat, în mod individual şi în funcţie de cultură, cu mari diferenţe între localităţi învecinate.

Modalitatea de acordare a ajutorului prin alocarea despăgubirilor pentru pierderi de recoltă, şi nu pentru pierderi de venit, creează confuzii în aplicarea actului normativ, pentru că fermierii pot deveni neeligibili, chiar li se poate solicita rambursarea sumei primite, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de la data primirii sumelor.

Actul normativ generează o gravă inechitate între persoanele fizice şi persoanele juridice înregistrate fiscal, noua Politică Agricolă Comună acordând o atenţie sporită fermierilor activi, înregistraţi fiscal, şi se impune o încurajare a acestora din partea Ministerului Agriculturii.

O altă inadvertenţă care a fost corectată mult prea târziu a reprezentat-o obligativitatea ca persoanele fizice să prezinte atestatul de producător, pe care nu toate primăriile l-au eliberat la timp şi nu toţi fermierii erau obligaţi să-l solicite, întrucât nu comercializau producţia.

Totodată, vreau să fac menţiunea că softul APIA nu a funcţionat în perioada când trebuiau înregistrate cererile unice pentru plată pentru avansul pe suprafaţă. Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură au dat asigurări toată săptămâna trecută că, până la 1 decembrie, se plătesc toate avansurile de plată pentru SAPS, ceea ce nu s-a întâmplat, în acelaşi timp în care trebuiau să înregistreze şi cererile pentru despăgubirile pentru secetă.

Domnul ministru Achim Irimescu a declarat că va schimba conducerea APIA, din cauza unor grave disfuncţionalităţi. A luat această decizie de a schimba şefii APIA şi AFIR şi a anunţat că vor fi schimbaţi şi cei de la Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi de la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit.

Declar pe această cale că voi urmări atent ca promisele termene de plată să fie respectate, în aşa fel încât fermierii deja năpăstuiţi să poată să intre în noul an cu cât mai puţine datorii, întrucât oricum nu sunt trataţi pe acelaşi picior de egalitate cu un fermier european din punct de vedere financiar.

Deputat George Scarlat, PNL.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popeangă.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Nimeni nu este de neînlocuit".

Poate că prima lecţie din politică şi din administraţie pe care ar trebui să o înveţe cineva care îşi doreşte să urmeze aceste drumuri ar fi o veche vorbă care ne zice că nimeni nu este de neînlocuit.

În vremurile antice, atunci când un general se întorcea în glorie la Roma, era însoţit în timpul procesiunii pe străzile oraşului de un sclav, a cărui îndatorire era să-i amintească faptul că triumful lui nu va dura veşnic: "memento mori", îi şoptea sclavul generalului - "aminteşte-ţi că vei muri".

Din păcate, deşi ne lăudăm că genetic suntem urmaşi ai Romei, nu ni s-a transmis, tot genetic, şi această învăţătură care ar trebui încrustată pe uşa oricărui potentat al zilei care trăieşte pe banii statului, adică ai poporului român.

Ce vedem în ziua de astăzi? Că deşi ne lăudăm cu civilizaţia şi tehnologia secolului al XXI-lea, cu telefoane celulare, tablete, laptop-uri şi maşini scumpe, am pierdut înţelepciunea Antichităţii.

De îndată ce ne vedem căţăraţi pe saunele puterii, uităm şi de unde am plecat, şi ce am promis, şi că vom muri, şi că nimeni nu este de neînlocuit. Ne agăţăm cu mâinile şi cu picioarele de scaunul care ne aduce dulcile avantaje ale puterii: bani, maşini, relaţii, secretare, amabilitate şi invidia restului lumii.

Ce dăm în schimb? Cât mai puţin, către deloc. Ne-am specializat nu în a găsi soluţii ca să facem ceva, ci în a găsi scuze, ca să nu facem.

Chiar dacă nu există acel şef inventat, el trebuie să fie ţapul ispăşitor pentru oamenii ce consideră că ei nu pot fi înlocuiţi.

Dovada că este aşa, toţi acei oameni care se consideră de neînlocuit vin cu căciula în mână în fiecare campanie de alegeri la electoratul pe care l-au minţit vreme de 4-5 ani, ca să le mai dea încă un mandat, de parcă doar ei ar fi singurii ce pot fi parlamentari, primari, consilieri, miniştri sau alte funcţii. Niciunuia dintre aceştia nu le-a trecut vreodată prin cap că atunci când ai responsabilităţi într-un stat trebuie să ai şi calea demisiei deschisă permanent. Bineînţeles, trebuie să ai onoare pentru asta. Dar, cum onoarea nu creează averi, nu interesează pe nimeni!

Nimeni nu este de neînlocuit, dar dacă este ceva de neînlocuit, acesta este pământul ţării unde ai văzut pentru întâia oară lumina zilei.

Nimeni nu este de neînlocuit, însă ceva poate fi înlocuit la fiecare: răutatea, pizma, indiferenţa, lăcomia, avariţia, ura.

Vrem o ţară ca afară, dar nu facem nimic ca să se întâmple aşa. Ce refuzăm cu obstinaţie să pricepem, de parcă ar fi vorba să urnim un munte, este faptul că schimbarea trebuie să înceapă din interiorul fiecăruia dintre noi. Să înlocuim tot ce ne trage pe fiecare înapoi, ca om şi ca naţiune, abia după aceea putem avea curajul să cerem o ţară ca afară.

Nimeni nu este de neînlocuit şi până când nu se va pricepe acest lucru, de la vlădică la opincă, ţara aceasta nu va putea înainta decât cu piedici imense, politica nu va merge niciodată pe drumul adevărului, adevăratului interes naţional, nu doar cel clamat şi privatizat, iar administraţia nu va lucra niciodată în interesul cetăţeanului, ci se vor crea permanent caste ce vor lucra numai în interesul lor.

Vin alegerile. Ca să mai aibă cineva o şansă pentru a supravieţui în politică şi România să mai aibă un viitor, trebuie învăţat în primul rând un lucru banal, înainte de a ieşi la cerşit de voturi: nimeni nu este de neînlocuit!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul... da, veniţi, vă rog.

Domnul Gudu, da?

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Transparentizarea şi eficientizarea administraţiei publice centrale şi locale".

În programul de guvernare prezentat la învestirea noului Guvern al României de către primul-ministru, domnul Dacian Cioloş, în Parlamentul României, este menţionat faptul că actualul Guvern va testa şi aplica noi metode de lucru în ceea ce priveşte funcţionarea internă a aparatului central şi local, în încercarea de a lăsa la finalul mandatului o serie de soluţii alternative, viabile pentru buna funcţionare a administraţiei publice centrale şi locale.

În acest sens, Guvernul Dacian Cioloş îşi propune să fie un guvern deschis şi transparent, în dialog cu instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, cu societatea civilă şi cu cetăţenii ţării.

În acelaşi document se prevede profesionalizarea administraţiei publice, prin recrutarea şi evaluarea pe bază de competenţă şi performanţă, stabilirea unor trasee profesionale clare care să confere predictibilitate şi motivaţie pentru evoluţia în carieră, precum şi dezvoltarea şi implementarea unui sistem de management al performanţei personalului angajat în cadrul administraţiei publice.

Nu în ultimul rând, se menţionează crearea unor programe de evaluare a transparenţei şi testarea profesionalismului şi integrităţii personalului angajat în cadrul administraţiei publice, inclusiv prin parteneriate cu organizaţii ale societăţii civile.

Astfel, în concordanţă cu principiile mai sus enumerate şi ţinând cont de faptul că premierul Dacian Cioloş a precizat încă de la desemnare că depolitizarea instituţiilor statului este unul dintre obiectivele sale şi ale cabinetului pe care îl conduce, un rol important îl are Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, instituţie aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, instituţie înfiinţată prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, care ar trebui să asigure managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, are obligaţia respectării legislaţiei în vigoare, şi anume prevederile acestei legi, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul depolitizării tuturor instituţiilor statului, pentru asigurarea profesionalismului, a transparentizării şi a eficientizării activităţii administraţiei publice centrale şi locale.

Guvernul tehnocrat condus de prim-ministrul Dacian Cioloş are obligaţia să vegheze la transpunerea şi respectarea întocmai a prevederilor legislaţiei actuale, mai ales că realitatea din ultimii ani ne-a arătat că fosta guvernare nu a respectat şi nu a aplicat nicio secundă legislaţia în vigoare, pentru a reda independenţa şi libertatea instituţiilor statului, astfel încât acestea să lucreze în folosul şi pentru bunăstarea cetăţenilor ţării, nu în folosul partidelor politice, al baronilor locali sau al clientelei de partid.

Vă mulţumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nistor.

(Doamna Marioara Nistor se îndreaptă către tribună.)

Mă iertaţi, doamnă, am spus domnul Nistor.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Democraţie, tehnocraţie şi performanţă".

Stimaţi colegi,

O definiţie de Dicţionar explicativ spune că "democraţia este o formă de organizare politică a societăţii, bazată pe separaţia puterilor şi pe votul universal".

Toată structura instituţională a unui stat porneşte de la acest drept fundamental: dreptul la vot.

România este şi ea parte a democraţiei reprezentative şi majoritatea cetăţenilor câştigă dreptul de a guverna prin intermediul partidelor care s-au bucurat la vot de cea mai mare încredere.

Dar avem astăzi, în acest moment, la conducerea ţării un guvern tehnocrat care nu mai are legătură cu rezultatul alegerilor generale din noiembrie 2012, ci este rezultatul acţiunilor unor minorităţi denumite generic "Strada", fără să aibă vreun nivel de reprezentativitate civică, politică sau statistică, mai bine spus "Guvernul meu".

Şi mare este îngrijorarea şi constatarea că noua echipă a înlocuit un guvern performant, poate cel mai bun guvern pe care l-a avut România în ultimii 25 de ani. De 3 ani în Europa nu a mai avut nimeni creşterea economică a României şi, cu toate acestea, guvernul acestor performanţe de excepţie a fost înlocuit fără ezitări.

Consider că repetăm erori. În istoria recentă a României au mai existat asemenea experimente, guverne tehnocrate, şi niciunul dintre ele nu a reprezentat o soluţie fiabilă sau viabilă, rezultatele guvernării anterioare cu specialişti au fost modeste şi ele nu pot fi în nici un fel azi un argument solid pentru a exprima din nou varianta deja verificată.

Ce fel de guvernare va avea România în următorul an cu un guvern fără o susţinere politică? Cum poţi guverna o ţară fără să promovezi un singur proiect de lege care să treacă în Parlament? Este foarte dificil să facem în acest moment o prognoză pentru următorul an. Putem însă afirma că guvernul de acum beneficiază de condiţii economice foarte bune şi că ar fi cu adevărat regretabil ca toate rezultatele economice de până acum să fie pierdute.

În România, tehnocraţia şi performanţa nu s-au validat reciproc până acum în termeni de succes. Poate că era nevoie de încă o demonstraţie practică, pentru ca toţi să înţelegem aceasta.

Din păcate, o astfel de democraţie are întotdeauna un preţ pe care îl plătesc oamenii obişnuiţi.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu Nistor, deputat, Colegiul nr. 1, PSD, Hunedoara.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

De la PNL, tot în ordinea în care v-am găsit.

Mă iertaţi, nu ştiu cum vă cheamă... dumneavoastră, da, poftiţi!

Domnul Vasile Horga:

Pe mine? Horga.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Bilanţul absorbţiei fondurilor europene de către România".

Are România motive de satisfacţie la încheierea unui ciclu european complet de absorbţie a fondurilor europene pentru realizarea de investiţii prin programele la care s-a angajat? Este o întrebare la care răspunsurile nu vor fi niciodată obiective.

Dacă vom întreba coaliţia condusă de PSD care tocmai a părăsit puterea vom afla că aceasta este extrem de mulţumită cu procentul de absorbţie realizat, departe încă de 70%, cu toate că, cu un an în urmă, s-a angajat să ducă acest procent undeva la 90% grad de absorbţie. Întrebat, atunci, fostul ministru al fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici, dacă angajamentul asumat, de 85-90% grad de absorbţie este unul realist, acesta susţinea cifrele cu atâta convingere şi fără argumente, încât devenea penibil chiar şi faptul de a-l contrazice cu argumente că optimismul lui nu se baza pe nimic.

Şi iată, acum, când se numără bobocii, aceştia nu mai ies la socoteală, dar o mare parte dintre ei s-au şi pierdut pe drum. În viziunea guvernării PSD, motivele neputinţei sunt atât de multe, încât este greu să le şi asculţi. Unul este însă invocat cu obstinaţie, şi acela este greaua moştenire preluată de la Guvernul Boc pe care Ponta nu a putut în cei 4 ani de guvernare PSD să o transforme în succes.

Dacă vom întreba opoziţia, răspunsul va fi tranşant: Guvernul Ponta a fost incapabil să absoarbă fondurile europene destinate prin bugetul Uniunii Europene României, motiv pentru care trebuia să părăsească guvernarea mult mai devreme, pentru ca în timpul rămas un guvern responsabil să reuşească absorbţia în totalitate a banilor europeni destinaţi României.

Acum însă este prea târziu. Singurul răspuns credibil îl putem afla de la cetăţenii României cărora le erau destinaţi acei bani. Cetăţenii României, dincolo de disputele politice, înţeleg că lipsa atragerii în totalitate a banilor europeni destinaţi României, de către oricine guvernează ţara, este un gest de trădare naţională, care va fi pedepsit ca atare.

Cetăţenii României nu trebuie să sufere din cauza birocraţiei, neştiinţei, lipsei de implicare, corupţiei din sistemul absorbţiei fondurilor europene, fără a avea satisfacţia atragerii răspunderii tuturor celor care, prin incapacitate administrativă, au determinat înregistrarea de către România a celui mai redus grad de absorbţie din istoria Uniunii Europene.

Concluzia este că România întreagă nu poate fi mulţumită cu acest grad de absorbţie a banilor destinaţi ei prin bugetul Uniunii Europene şi se cere o analiză urgentă privind cauzele şi responsabilităţile care au făcut posibilă o astfel de situaţie.

Deputat Vasile Horga, Dâmboviţa.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Nistor, că tot v-am ridicat mai înainte.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În declaraţia din această săptămână voi aborda un subiect pe care îl consider fundamental pentru o societate modernă şi sigură: "Lupta anticorupţie - factor important pentru asigurarea securităţii naţionale şi pentru dezvoltarea economică a ţării noastre".

Ţara noastră a reuşit să-şi formeze o strategie de luptă împotriva corupţiei, ajungând să fie considerată un model pe plan internaţional.

Noul Guvern dovedeşte prin programul de guvernare că nu va înceta să vegheze spre atingerea acestui obiectiv şi spre materializarea planurilor în lupta anticorupţie.

Trebuie să apreciez intenţia Guvernului Cioloş de a pune accentul pe lupta anticorupţie, deoarece aceasta e calea de urmat pentru a spori nivelul de trai al cetăţenilor.

E datoria noastră, a politicienilor să oferim cadrul legal în care poporul nostru să se simtă protejat de ameninţările la adresa securităţii statului.

În ultimele luni, au ajuns în închisoare nume importante din politică sau oameni de afaceri. Anul acesta, Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată peste 900 de persoane. Agenţia Anticorupţie are o rată de condamnări de 90% şi a obţinut anul trecut un număr record de 1.138 de condamnări.

Adoptarea noilor Coduri de procedură civilă şi penală, formarea profesională a magistraţilor, luarea măsurilor pentru buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor, formularea programelor de modificări legislative cu privire la legile justiţiei, colaborarea dintre instituţiile reprezentative ale sistemului judiciar sunt treptele fundamentale pentru o justiţie independentă, capabilă să lupte împotriva corupţiei.

Respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în limitele şi rigorile legii, rămâne o axă esenţială a activităţii în administrarea justiţiei. Dacă ţara noastră îşi atinge obiectivele în acest domeniu, vom reuşi să înregistrăm progrese în toate domeniile şi să atragem investiţii din partea întreprinzătorilor. Îmi doresc ca, alături de colegii mei din Parlament, să contribui la construirea unui stat care să ofere şanse egale tuturor celor care intenţionează să-şi clădească o viaţă mai bună, nu doar acelora care încalcă legile statutului şi abuzează de putere pentru a-şi proteja afacerile.

Ca deputat UNPR, voi sprijini orice mecanism eficient care susţine independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie.

Vă mulţumesc.

Deputat Marioara Nistor, Colegiul nr. 9 Brăila.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Doboş. Mulţumesc.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică: "Guvernul trebuie să treacă de la intenţii la fapte în privinţa Autostrăzii Iaşi-Târgu-Mureş."

M-am bucurat să văd declaraţia premierului Dacian Cioloş, care a spus că autostrada care va lega Moldova de Transilvania este prioritară, cu atât mai mult cu cât a menţionat această autostradă imediat după Piteşti şi Sibiu, care este prioritatea absolută pentru orice Guvern. Dar de aici încolo trebuie să vedem faptele concrete, paşii pe care Guvernul Cioloş va reuşi să-i facă pentru a demara proiectul.

Din păcate, noi ne-am ars de prea multe ori cu promisiunile fostului premier care, la fiecare vizită prin Iaşi, ne-a asigurat că vom avea parte de autostradă. Deşi am toată încrederea în seriozitatea domnului Cioloş şi nu am motive să-l compar cu fostul premier, trebuie să ne asigurăm totuşi că lucrurile se vor mişca. În acest moment, lucrurile nu stau prea bine, pentru că Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu-Mureş este scoasă la licitaţie, studiul de fezabilitate este deja a treia oară scos şi nu s-a întâmplat nimic.

De aceea, ar trebui ca noul premier, ministrul transporturilor să ia o atitudine fermă şi să unească provincia Moldovei de restul României.

De aceea, vreau să mă asigur că în bugetul pe anul viitor vor fi trecute cel puţin cheltuielile pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru a putea apoi realiza procedurile de desemnare a proiectanţilor şi constructorilor.

Dacă în bugetul pe care-l va prezenta Guvernul la Comisia pentru buget, finanţe în care eu activez nu apar cheltuieli legate de Autostrada Moldovei, voi face amendamentele necesare, aşa cum am făcut în ultimii doi ani pentru autostradă. Sper că de această dată voi reuşi să conving colegii parlamentari, pentru că aici nu este vorba de o investiţie pentru un anumit judeţ, ci de o şansă de dezvoltare a întregii regiuni a Moldovei, care a rămas în urmă din punct de vedere economic. Este o şansă pentru unirea economică a României la 100 de ani de la unirea teritorială.

Stimaţi colegi,

Semnalul dat de premierul Cioloş în privinţa Autostrăzii Iaşi- Târgu-Mureş este un motiv în plus să cred că veţi contribui la adoptarea de măsuri care să ducă la începerea lucrărilor la această autostradă care să lege Moldova de restul ţării.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Anton Doboş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stragea.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe declaraţia mea politică, vreau să afirm că achiesez întru totul la cele afirmate de colegul Guran în declaraţia sa politică. Sunt fapte care se petrec de ani de zile şi, din păcate, indiferent de guvernare, atitudinea şi riposta autorităţilor statului au fost mai mult decât palide.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ziua Naţională a României".

Acum două zile s-au împlinit 97 de ani de când ziua de 1 Decembrie este cinstită ca naţiune română. Atunci, prin hotărârea întregului popor român, se împlinea un vis secular pentru îndeplinirea căruia a luptat şi şi-au dat obolul de suferinţă şi sânge multe generaţii. Unitatea naţional-statală a românilor a fost hotărâtă pentru totdeauna de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia în sfânta zi de 1 Decembrie 1918. Ne îndrituiau la aceasta unitatea, originea, istoria, limba, datinile, obiceiurile, idealurile şi aspiraţiile românilor de pretutindeni. Pentru aceasta luptaseră românii sub Mihai Viteazul, revoluţionarii paşoptişti care înscriseseră în programele lor acest deziderat naţional. Unirea românilor s-a realizat în cadrul unui proces început cu recunoaşterea lui Alexandru Ioan Cuza şi lupta diplomatică dusă de acesta cu Marile Puteri. A continuat apoi cu cererea independenţei de stat a României şi reunirea Dobrogei cu ţara.

Independenţa şi unitatea au fost câştigate cu arma în mână, iar hotărârea de unire a avut un caracter plebiscitar. De-a lungul istoriei, poporul român, prin faptele sale, a dovedit că-şi merită dreptul de a trăi unit şi liber.

Consiliul Naţional Român Central a decis convocarea Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia pentru a consfinţi unirea Transilvaniei cu România. Astfel, Alba Iulia a devenit simbolul unităţii naţionale a tuturor românilor. În ciuda restricţiilor şi impedimentelor de tot felul impuse de trupele de ocupaţie, mii de bănăţeni au răspuns la chemarea Consiliului Naţional Central şi s-au îndreptat către Alba Iulia pentru a lua parte la Marea Adunare care a avut ca scop proclamarea unirii.

Delegaţia bănăţenilor a avut în final 359 de membrii oficiali, reprezentând toate categoriile sociale şi principalele organizaţii politice. Dar pe lângă aceştia a participat un număr mare de români de pe întreg Banatul. Memorabile sunt cuvintele prim-ministrului României de atunci, marele om politic I.C.Brătianu: "Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire a întregului popor român care, de sute de ani, a îndurat suferinţele cele mai crude fără să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne uneşte astăzi şi care trebuie să vie, care nu putea să nu vie."

Prin unirea din 1918, s-a realizat cadrul naţional propice pentru dezvoltarea societăţii într-un ritm mai rapid, prin înmănuncherea în acelaşi stat a tuturor energiilor şi capacităţilor creatoare ale poporului român. Faptul că după Revoluţia din 1989 data de 1 decembrie a devenit Ziua Naţională a României, demonstrează o dată în plus importanţa evenimentelor la care m-am referit. În acelaşi timp, este şi o obligaţie pe care noi, românii, ne-am asumat-o indirect atunci când am hotărât data zilei naţionale a ţării noastre, de a păstra unit poporul român. Unit şi liber.

Dumnezeu să ajute România şi poporul român!

Deputat PSD, Sorin Stragea, Colegiul nr. 7 Timiş-Lugoj.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Udrişte.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la timbrul de mediu.

După cum probabil mulţi dintre dumneavoastră cunosc, faptul că zilele trecute un nou proces a fost câştigat la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg în legătură cu timbrul de mediu, am considerat că este necesar să intervin, iar declaraţia poartă titlul "Fosta guvernare să răspundă pentru eşecul timbrului de mediu". Şi o să mă explic de ce declar acest lucru.

Încă din martie 2014, de la tribuna Parlamentului României, atrăgeam atenţia fostei guvernări asupra faptului că introducerea timbrului de mediu va produce consecinţe nefaste asupra pieţei auto din România, fără să contribuie major la conservarea mediului înconjurător. La începutul anului 2013, fostul ministru al mediului, doamna Rovana Plumb, a decis plata timbrului de mediu la vinderea sau cumpărarea maşinilor pentru care nu a fost achitată taxa auto. Neachitarea taxei auto a fost însă permisă tot de legislaţia română.

Implementarea acestui ultim timbru de mediu a influenţat în mod substanţial piaţa auto: mulţi români nu şi-au mai permis achiziţionarea de maşini noi, mai prietenoase cu mediul înconjurător, vânzările de autoturisme second-hand au crescut, iar tranzacţiile cu maşini deja înmatriculate în România au scăzut. Astfel, această decizie a venit şi pe fondul despăgubirilor deja acordate de instanţe românilor, care au dat statul în judecată pentru taxele anterioare de poluare. În aceste condiţii, ne punem serios întrebarea dacă sumele de bani provenite din taxele de mediu impuse de-a lungul anilor au contribuit direct sau indirect la conservarea mediului înconjurător sau la creşterea veniturilor dealerilor de maşini second-hand.

Zilele acestea, Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg a hotărât că achitarea timbrului de mediu în România este ilegală, deoarece taxa este în primul rând discriminatorie pentru autovehiculele importate. Impunerea unei taxe speciale la autoturismele aduse din afară contravine legislaţiei europene, chestiune pe care fostul Guvern ar fi trebuit să o aibă în vedere.

Decizia Curţii Europene de Justiţie cu siguranţă îi va determina pe mulţi români să ceară recuperarea banilor plătiţi pentru maşinile aduse din afară, sume ce vor fi plătite de la bugetul de stat, altfel spus, din buzunarele tuturor românilor. Doamna Rovana Plumb, fostul ministru al mediului, are obligaţia să răspundă şi să-şi asume eroarea de a promova cu atâta insistenţă un act normativ declarat ilegal de către instituţiile de justiţie ale Uniunii Europene.

Noului Guvern îi revine astăzi sarcina, fie să elimine timbrul şi pentru autoturismele importate, fie să modifice sau să înlocuiască taxa de mediu.

Vă mulţumesc.

Deputat de Bucureşti, Gheorghe Udrişte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Ne aflăm încă sub ecourile zilei de 1 Decembrie, ziua unităţii unui neam care a căpătat la 1918 o ţară, şi auzim în spaţiul public multe îndemnuri la mândrie naţională, coeziune, unitate, eliminarea disensiunilor dintre noi şi clădirea unui viitor mai bun generaţiilor de români care vor urma. Tocmai de aceea, în declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre corespondentele reale ale acestor visuri frumoase în rolul pe care România îl joacă în lume şi în regiune.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Mândria de a fi român, pe care am susţinut-o şi am împărtăşit-o întotdeauna în activitatea mea politică şi în viaţa personală, are o acoperire reală în poziţia pe care România o are în contextul geopolitic actual. Istoria ne învaţă, de multe ori cu un preţ prea mare, cum a fost jertfa românilor de la 1918, că pentru idealurile măreţe trebuie să îţi asumi conştient rolul pe care îl ai într-o anumită zonă în funcţie de evoluţia relaţiilor internaţionale.

De foarte multe ori am avut ocazia, în întâlniri cu diferiţi oficiali ai statelor partenere din Uniunea Europeană sau din lume, să constat că România este privită cu multă consideraţie, ca un partener serios, ca un partener loial şi mai ales în proiectele de stabilitate şi securitate din această zonă a lumii, ca un partener care impune respect şi profesionalism.

Dacă ar fi să le oferim copiilor noştri încă un motiv de mândrie naţională, acesta este cel mai potrivit: ţara lor este un jucător important în viaţa politică a regiunii, iar partenerii noştri privesc cu mare responsabilitate parteneriatele şi alianţele pe care le au cu România.

Nu este puţin lucru, aşa cum am subliniat, inclusiv la ultima întâlnire de la Luxemburg din zilele acestea, să le aduc aminte multor parteneri de-ai noştri că, inclusiv în actuala criză a imigranţilor, România se află în prima linie ca şi al doilea contributor major la acţiunile Frontex, de exemplu, sau prin securizarea a 2.070 km de graniţă externă a Uniunii Europene.

Ţara noastră a fost şi va rămâne un susţinător activ al extinderii NATO şi al Uniunii Europene către Est. Politica de extindere reprezintă una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene şi este necesară oferirea unei perspective clare pentru consolidarea şi continuarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele din Parteneriatul Estic mai avansate în privinţa reformelor, cum sunt Moldova, Georgia şi Ucraina.

România are datoria să se prezinte în faţa partenerilor din regiune, în faţa partenerilor din Uniunea Europeană şi în faţa prietenilor noştri de peste ocean ca un factor de stabilitate şi consecvenţă, ca un aliat profesionist, devotat şi de încredere, să se prezinte ca un stat puternic. Din punctul de vedere al integrării europene şi al democratizării, România poate fi considerată un model în regiunea noastră. Şi, tocmai de aceea, consider că România poate să devină un hub operaţional, economic, politic, social şi de securitate de maximă importanţă în regiunea noastră. Trebuie doar noi să vrem acest lucru.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Există cu siguranţă multe valori ale poporului român în jurul cărora ne putem strânge în momentele solemne de sărbătoare. Simbolurile naţionale cum sunt steagul României, Imnul de stat, limba noastră de o frumuseţe aparte, reprezintă motive de mândrie naţională, pentru că amintesc de trecutul nostru, al unui neam creştin, greu încercat, şi trimit către imensa responsabilitate pe care noi, urmaşii celor care au construit statul modern al României, o avem faţă de cei care vor urma.

Merităm o Românie care să servească drept model într-o Europă tot mai expusă la provocările externe şi la cele care vin din interior. Şi tocmai de aceea cred că o ţară care are o clasă de mijloc bine conturată, o ţară care continuă dezvoltarea, o ţară care vrea şi poate să îşi îndeplinească vocaţia de lider regional este o Românie în care vrem cu toţii să trăim, o Românie în care dictatura nonvalorilor să fie realmente înlăturată, iar fiecare român unde a ales să trăiască, indiferent că va trăi şi trăieşte în România sau în afara graniţelor României, să fie totdeauna mândru că este român.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Au trecut 97 de ani de la Marea Unire. Sunt 97 de ani în care ne-am raportat mereu la evenimentele de la sfârşitul anului 1918. Sunt 97 de ani de când vorbim despre România Mare, iar această sintagmă răsună dincolo undeva în mintea şi în sufletul fiecărui român.

1 Decembrie, Ziua Naţională, nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi prilejul cel mai bun pentru a ne gândi retrospectiv la ceea ce suntem astăzi ca naţiune şi ca stat. În toţi aceşti ani, noi, românii, am trecut prin toate relele posibile prin care un popor putea să treacă, am trăit războaie, pierderi teritoriale, dictaturi de tot felul, deportări, epurări politice, crize economice de tot felul, am trăit şi o revoluţie, dar şi un proces serios de modernizare a României.

Suntem astăzi, ca şi ţară, în cea mai bună situaţie din această perioadă scursă de la Marea Unire, în condiţiile în care suntem membrii NATO şi ai UE. Aceasta, cel puţin teoretic, pentru că, aşa cum vedem cu toţii, ameninţările din zilele noastre sunt atipice şi greu de anticipat sau contracarat. Cu toate acestea, cred că cel mai important, acum, pentru noi, ca naţiune, este să învăţăm din greşelile trecutului sau pur şi simplu să învăţăm din toate cele întâmplate.

Acestor urări adaug câteva gânduri pentru toţi românii şi-mi doresc să fim mai uniţi, mai buni, mai solidari. Aş sublinia, însă, ca arădean, un lucru care de foarte puţine ori este amintit atunci când se vorbeşte despre 1 Decembrie şi despre Marea Unire: faptul că, practic, ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1918 la Alba Iulia este, de fapt, ceea ce se pusese la cale şi se înfăptuise de fapt la Arad. Pentru că dacă ar fi să numim un oraş al Marii Uniri, cred că oraşul Marii Uniri este Aradul. La Arad îşi avea sediul Consiliul Naţional Român, la Arad se aflau Gărzile Naţionale. La Arad au avut loc convorbirile dintre Consiliul Naţional Român şi reprezentantul Guvernului maghiar, Contele Jaszi, căruia Iuliu Maniu i-a spus atunci când a fost întrebat "Ce doriţi, domnule Iuliu Maniu?" - acesta spunând "Despărţirea totală".

La Arad, în casa lui Cicio Pop se afla sediul Consiliului Naţional Român şi Cicio Pop era preşedintele acestui Consiliu Naţional Român.

Ioan Suciu a fost cel care a fost, să spunem, într-un fel sau altul, ideologul Marii Uniri, Vasile Goldiş, un alt arădean, cel care a redactat Declaraţia de la Alba Iulia.

De asemenea, Ioan C. Pop, episcopul Aradului, a fost preşedintele Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, precum şi Ioan Fluieraş, membru al Consiliului Naţional Român.

Tot la Arad s-a stabilit ca Alba Iulia să fie locul unde, simbolic, să aibă loc această manifestare finală, s-a discutat şi despre Blaj şi despre Sibiu, s-a hotărât însă ca Alba Iulia să fie datorită Unirii sub Mihai Viteazul de la 1600.

Deputat de Arad, Mihai Calimente.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Delureanu.

Domnul Virgil Delureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Necesitatea adoptării cât mai urgente a Legii salarizării unitare a bugetarilor."

Tema salarizării personalului bugetar este una mereu actuală şi foarte complexă, iar iniţiativa unificării legislaţiei salarizării din sistemul public, chiar şi numai sub umbrela unor principii unice, este una destul de dificilă, întrucât cadrul normativ în materie are aproximativ 1.200.000 de destinatari - salariaţi bugetari şi instituţii care aplică dispoziţiile respective.

Legile adoptate până în prezent în domeniul salarizării nu au condus însă la o salarizare unitară, chiar dacă acesta a fost scopul declarat, şi nici la o simplificare a salarizării, dimpotrivă, au creat discrepanţe şi mai mari între salariaţii bugetari, chiar şi în cadrul aceloraşi categorii profesionale.

Actualul sistem se bazează pe o ierarhie a funcţiilor în cadrul subsistemelor, nu pe o ierarhie a tuturor funcţiilor. Din această concepţie rezultă şi diferenţele salariale despre care se tot vorbeşte în diferite medii.

În prezent, se poate constata o nedumerire generală cu privire la interpretarea şi aplicarea acestor legi, inclusiv din partea iniţiatorilor ei, o practică total neunitară la nivelul instituţiilor publice, al instituţiilor de control, fiind în situaţia paradoxală ca aceeaşi soluţie să fie în acelaşi timp corectă, dar şi incorectă din punct de vedere legal, ceea ce a generat o multitudine de nemulţumiri, contestaţii şi acţiuni în justiţie care puteau fi evitate. Din păcate, la acest moment, multe din soluţii sunt ireversibile.

Stimaţi colegi,

Vă pot da ca exemplu salarizarea din administraţia publică locală. Deşi au fost trase numeroase semnale de alarmă cu privire la nivelul salariilor personalului din administraţia publică locală, ca urmare a creşterii salariului minim pe economie, s-a creat o situaţie de inechitate între salariaţii din administraţia publică locală şi cei care beneficiază de salariul minim pe economie. Astfel, funcţionarii publici şi personalul contractual cu studii medii care au o vechime în specialitatea studiilor şi o experienţă profesională de minimum 7 ani sunt retribuiţi tot cu salariul minim pe economie. La fel sunt remuneraţi şi cei care au studii superioare, care atât la angajare, cât şi după 6 ani vechime au acelaşi salariu.

Nu trebuie să uităm faptul că salariile mici din administraţia publică locală vor genera pensii la valoarea pensiilor sociale, care nu vor asigura traiul zilnic unei categorii care şi aşa a fost defavorizată ani de zile din cauza veniturilor salariale mici.

De asemenea, nefiind pusă în practică o lege de salarizare unitară, s-au creat decalaje foarte mari între categoriile profesionale din sănătate, educaţie, administraţie publică locală.

Menţinerea actualului nivel salarial, care nu stimulează lucrătorii, va crea premisele migrării forţei de muncă spre domeniul privat, motiv pentru care solicit sprijinul dumneavoastră în vederea punerii în aplicare cât mai curând posibil a unei legi privind salarizarea unitară a bugetarilor, care să aibă la bază următoarele principii: caracterul unitar, supremaţia legii, echitate şi coerenţă, performanţa profesională, diferenţierea salariilor de bază/soldelor şi indemnizaţiilor în funcţie de nivelul la care se prestează activitatea, central, teritorial şi local, motivare şi sustenabilitate financiară.

Deputat Virgil Delureanu, Colegiul nr. 4 Balş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Molnar Zsolt.

V-am adresat rugămintea să vă încadraţi în timp. Toţi depăşim. Mai sunt încă 16 înscrişi şi mai avem 30 de minute.

Deci, e între dumneavoastră, respectul fiecăruia faţă de celălalt.

Vă rog.

Domnul Molnar Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică are titlul "Cuvintele grele aruncate mult prea uşor nu fac bine nimănui".

Asistăm cu multă tristeţe şi dezamăgire la situaţia generată de apariţia în spaţiul public a unor informaţii despre presupusa intenţie a unui unei persoane de a comite un act de violenţă la Târgu Secuiesc. Actele de violenţă în sine sunt intolerabile, iar noi, UDMR, alături de întreaga comunitate maghiară, respingem cu toată fermitatea orice formă de violenţă fizică sau verbală. Condamnăm orice gest ce ar putea leza securitatea şi siguranţa oamenilor, indiferent de etnia celor care sunt implicaţi în astfel de activităţi.

În orice grup de persoane există indivizi care au opinii diferite sau exagerate. Însă opiniile acestor oameni rareori defineşte punctul de vedere al întregului grup ci, dimpotrivă, de cele mai multe ori grupul moderează exagerările. Această axiomă se poate extrapola la nivelul naţiunilor, iar în aceste cazuri indivizii cu opinii exagerate sunt denumiţi extremişti. Iar în cazul lor se aplică aceeaşi regulă: opinia extremiştilor nu defineşte punctul de vedere al întregii naţiuni. Fiecare naţiune îşi are extremiştii ei, însă vocile lor sunt întotdeauna moderate de majoritatea acelui popor. Extremismul naţional nu este tolerat în Europa, iar UDMR aderă în totalitate la acest punct de vedere.

Modul în care a fost prezentat în presă acest caz este fără precedent şi creează o tensiune inutilă şi nejustificată între cele două comunităţi. Simbolistica acestei situaţii a dat posibilitatea unor interpretări exagerate. Modul în care instituţiile statului au comunicat în acest caz, au dat posibilitatea unor comentarii şi atitudini nejustificate. Multe cuvinte grele au fost folosite cu foarte multă uşurinţă. Nu este o mirare că în presă, întotdeauna pregătită să exagereze în interpretare, a umflat acest subiect la magnitudini apocaliptice. Şi nu este o mirare că oamenii reacţionează exagerat: spiritele inflamate cu cuvinte grele aruncate mult prea uşor şi de analize de presă exagerate în căutarea unor puncte de rating au dus la o distorsionare a opiniei publice. Şi, ceea ce este şi mai grav, acest lucru atentează la pacea socială prin inflamarea unor spirite naţionaliste.

În România, membră a Uniunii Europene, se reîncălzesc discursuri retrograde, învechite şi prăfuite. Cu siguranţă nu aceasta este ţara cerută în stradă de mulţime. Apreciem foarte mult poziţia Active Watch care atrage atenţia asupra responsabilităţii şi bunei-credinţe a jurnaliştilor în ceea ce priveşte modul de abordare a unor subiecte extrem de sensibile.

Aş vrea să vă amintesc faptul că UDMR este şi va fi în continuare un adept al dezvoltării democratice în România. Noi, maghiarii, am contribuit la Revoluţia din 1989 de la Timişoara, am contribuit la aderarea nord-atlantică şi europeană a ţării, ne plătim taxele şi impozitele, contribuim la dezvoltarea economică şi socială a ţării, am participat la alegerile democratice şi am dobândit reprezentare politică prin acest demers. Toţi cei care vor să identifice UDMR-ul cu un caz izolat de extremism, de fapt, neagă toată istoria postdecembristă a României. Toate declaraţiile unor persoane de la televiziuni şi reprezentanţi ai unor partide care nu îşi găsesc alt loc în spectrul politic decât prin defăimarea comunităţii maghiare, nu fac decât să intoxice opinia publică şi să distorsioneze relaţiile interetnice.

Întotdeauna UDMR a ales calea democratică şi vom rămâne adepţii consecvenţi ai acestor valori.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, vă rog.

Domnul Molnar Zsolt:

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Natalia. Doamna Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se intitulează "1 Decembrie - ziua în care românii au devenit un singur spirit".

1 Decembrie, Ziua Naţională a României, a fost, este şi va fi un eveniment fără egal ca importanţă în istoria şi în devenirea naţiunii noastre: unirea Transilvaniei cu România. Este ziua în care pământul României s-a întregit, aducând laolaltă Basarabia, Transilvania cu Bucovina, Banatul, Crişana şi Maramureşul, iar românii s-au adunat cu aceeaşi inimă, la aceeaşi matcă, întregindu-şi suveranitatea şi întărindu-şi spiritul.

Am fost mereu un popor fără vocaţia de a cuceri noi teritorii. Am rămas mereu aici la cumpăna imperiilor şi a sferelor de influenţă, supravieţuind cu stoicism şi făcând haz de necaz. Trăim însă într-o lume din ce în ce mai globală şi tragediile de la "Colectiv" şi Bataclan sau, mai nou, escaladarea tensiunilor militare în Orientul Mijlociu între Rusia şi Turcia sunt evenimente şi stări de fapt care ne îngrijorează şi pe noi din ce în ce mai mult. Sunt situaţii care aruncă o umbră peste viitorul nostru imediat şi peste viitorul copiilor noştri.

Dar, cu un asemenea prilej este necesar să ne reamintim ceea ce ne-au învăţat de atâtea ori propria istorie şi propria existenţă. Nu există altă soluţie pentru orice război decât pacea. Şi, în plus, este important să rămânem ceea ce deja suntem: un popor inteligent, ospitalier şi născut poet, păstrându-ne spiritual între raţiune şi luciditate. Acestea sunt calităţile care ne-au ajutat să trecem peste vremuri grele şi să păstrăm ceea ce am fost şi am devenit ceea ce suntem.

De 1 Decembrie doresc românilor şi României tot binele din lume şi să fim la fel de buni în ceea ce facem, să avem parte de prosperitate şi bunăstare şi mai ales să fim mândri că suntem români.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români, oriunde v-aţi afla în lume!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tămâian.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la construirea Monumentului de la Alba Iulia - 1 Decembrie 1918.

Aniversarea zilei de 1 Decembrie trebuie să ne oprească de la mizele prezentului, să ne îndrepte atenţia spre simbolul istoriei şi al valorii. Din acest motiv, vin azi la tribuna Parlamentului pentru a vă aduce în atenţie subiectul legat de finalizarea construirii Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia.

Au mai rămas mai puţin de trei ani până vom sărbători centenarul de la înfăptuirea Marii Uniri, a uniunii naţionale a românilor şi Proiectul de modernizare a României, în sensul transformării într-un stat de tip occidental, democratic şi prosper.

Cred cu toată tăria că cel mai bun prilej pentru a cinsti memoria înaintaşilor este ca la 1 Decembrie 2018 să punem o jerbă la Monumentul de la Alba Iulia al Marii Uniri. Suntem datori cu toţii să facem toate demersurile necesare pentru a construi acest edificiu, mai ales că s-a făcut deja un prim pas.

Astfel, la Camera Deputaţilor, se află în dezbatere iniţiativa legislativă PL-x nr. 193/2015 privind construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia, prin care se prevede suma de 15.388.700 lei pentru executarea Monumentului Unirii de la 1 Decembrie 1918, iar Guvernul Cioloş trebuie să emită un punct de vedere. Este o ocazie unică pentru ca guvernanţii actuali să se implice şi să finalizeze acest mare proiect.

Au trecut 97 de ani de încercări pentru a se construi acest monument dar, din păcate, din lipsă de resurse financiare, din cauza neînţelegerilor politice şi a luptelor orgoliilor, cert este faptul că nu s-a realizat acest edificiu până acum.

Este necesar ca până la 1 Decembrie 2018, când se va celebra centenarul de la Marea Unire, să fie finalizate lucrările la acest monument şi pentru acest lucru suntem datori cu toţii să depunem eforturi, deoarece uniunea naţională este un proiect pentru care au muncit generaţii de români, iar la temelia acesteia se află jertfa a sute de mii de soldaţi români, şi pentru toate acestea trebuie cinstiţi aşa cum se cuvine.

Deputat de Sibiu, Ioan Tămâian.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Camelia. Doamna Khraibani.

Doamna Camelia Khraibani:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea se numeşte "Dezbaterea «Educaţie pentru sănătate»".

Săptămâna trecută, mai exact pe 26 noiembrie, s-a desfăşurat la Cotroceni o dezbatere cu tema Educaţie pentru sănătate. S-a vorbit despre situaţia actuală din România, despre igienă şi vaccinuri, despre oportunitatea prezenţei disciplinei Educaţie pentru sănătate în programa şcolară. Ar fi fost de dorit un comunicat mai bogat în informaţii cu privire la cele discutate la întrunirea de la Cotroceni. Se pare că Administraţia Prezidenţială nu ştie sau nu vrea să comunice nici chiar atunci când are iniţiative lăudabile.

În discursul său de la debutul dezbaterii, Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că susţine prevenţia ca prioritate zero a politicilor de sănătate, fiind de părere că educaţia în acest sens, încă de la cele mai fragede vârste, este calea către o societate mai prosperă.

Educaţia sanitară a fost şi este pentru mine, ca medic, o preocupare profesională şi a constituit o preocupare politică în ultimii ani. De altfel, în decursul acestei legislaturi, în calitate de deputat, m-am pronunţat în mai multe intervenţii, prin declaraţii politice, întrebări sau amendamente legislative, în susţinerea mai consistentă a acestui domeniu, deopotrivă medical şi educaţional.

Acum aş vrea să mă folosesc de prilejul acestei noi dezbateri pentru a sublinia câteva aspecte pe care le consider esenţiale progresului medical şi educaţional pe care ni-l dorim în România.

Problema prevenţiei a fost un loc comun în toate dezbaterile şi încercările de reformă din sănătate. E bine că a reţinut-o şi Preşedintele, dar parcă de prea multe ori sub lozinca de a face prevenţie s-a neglijat actul medical propriu-zis. De asemenea, sunt de acord cu sublinierea din discursul Preşedintelui ca educaţia sanitară să înceapă cât se poate de timpuriu, să se facă în mod serios în şcoală, dar şi aici trebuie adăugat faptul real că mulţi copii se nasc cu probleme de sănătate care trebuie rezolvate profesional din punct de vedere medical, că în primii ani de viaţă se înregistrează alte cazuri de îmbolnăviri şi la această vârstă educaţia revine părinţilor, bunicilor şi tuturor celor care îngrijesc copiii în primii ani de viaţa. Prin urmare, nu ne putem cantona doar într-o sigură direcţie dacă ne dorim o îmbunătăţire reală a sistemului medical românesc. Fără a aduce în dezbatere şi în politica sanitară aspectele de esenţă în materia actului medical, a managementului şi mai ales a finanţării acestuia, problemă care în acelaşi timp ţine de conţinut, de starea prezentă reală de sănătate şi educaţie a oamenilor, nu ne vom putea bucura de progrese reale în domeniu. Doar nu facem dezbateri de dragul lor, ci pentru a înregistra rezultate pozitive, concrete. O imagine mai completă asupra acestei teme vom avea dacă, aşa cum s-a promis, Administraţia Prezidenţială va elabora un raport în urma întâlnirii, iar dezbaterea va continua anul viitor. Vom vedea în ce format şi cu ce obiective.

Până atunci ţin să salut faptul că educaţia pentru sănătate preocupă în continuare autorităţile, profesioniştii din domeniu şi pe cetăţenii înşişi.

Vă mulţumesc.

Deputat PSD Camelia Khraibani.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Nu mai ştiu cum aţi venit în ordine, dar cred că domnul Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitate naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea acţiunilor unioniste ale românilor din Basarabia, la 27 martie 1918 şi ale românilor din Bucovina, la 28 noiembrie 1918.

Poporul român a ştiut atunci să valorifice admirabil conjunctura internaţională favorabilă, creată în urma Primului Război Mondial şi a destrămării imperiilor ţarist şi austro-ungar.

Istoricul Florin Constantiniu sublinia: "Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii de neam, un elan controlat de fruntaşii politici pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare.

La temelia României Mari a stat actul de voinţă al naţiunii române de a-şi făuri un stat naţional român.

O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca, peste toate adversităţile, să dea viaţă unei aspiraţii ale sale, statul naţional unitar român."

Mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Grigore Crăciunescu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "România, stat naţional".

Dragi colegi,

În România vremurilor noastre se petrec evenimente din ce în ce mai periculoase care pun sub semnul întrebării fiinţa statului român.

Ziua de 1 Decembrie, sărbătorită de români ca zi naţională, este batjocorită de elemente extremiste care se situează cu violenţă în afara ordinii de drept, veteranii de război sunt îmbrânciţi, autorităţile statului sunt defăimate. Românii patrioţi sunt jigniţi de grupuri organizate care au contestat permanent caracterul de stat naţional al României. Astfel de manifestări nu numai că ar fi fost condamnate în alte ţări, dar ar fi determinat să se ia decizii ferme. În schimb, în România, asistăm neputincioşi, nu ştiu pentru câtă vreme, la ştirbirea memoriei unor personalităţi istorice care au luptat pe câmpurile de luptă, pentru ca noi, cei de acum, să ne putem numi naţiunea română. A fost nevoie de secole de luptă pentru ca românii să se poată bucura de România Mare. Nu am asuprit alte populaţii, nu ne-am întins colonii, ci doar am reunit toţi românii sub acelaşi steag şi în acelaşi teritoriu.

În Europa se cinstesc eroii, în România ei sunt spânzuraţi simbolic, într-un act de violenţă extremă. În Europa sărbătorile naţionale sunt cel mai bun prilej pentru solidaritate naţională, în România grupuri extremiste pregătesc atentate.

Dragi colegi, nu cu mult timp în urmă ni se explica că trebuie să fim partizanii libertăţii de exprimare şi, ca atare, trebuie să scoatem din sfera ilicitului penal infracţiunile de ofensă adusă însemnelor naţionale, precum şi defăimarea ţării şi a naţiunii. Am făcut această greşeală şi acum drapelul, ziua naţională, imnul naţional, stema ţării şi sigiliul ţării, adică toate dovezile de statalitate, sunt batjocorite de indivizi care-şi doresc secesiunea teritorială. Apoi ni s-a mai explicat faptul că România trebuie să fie un exemplu în politicile aplicate minorităţilor naţionale. Foarte corect, însă, ca rezultat am primit din partea unor elemente extremiste tot mai multe acţiuni iredentiste, mergându-se până la pregătirea unui atentat terorist.

Dragi colegi, ceea ce se întâmplă în România este foarte grav, mai ales că ultimele evenimente au avut loc chiar de Ziua Naţională a României. A fost, cu alte cuvinte, o declaraţie de nesupunere civică faţă de autorităţi, de nerecunoaştere a caracterului naţional al acestui stat. Drapelul naţional este înlocuit cu drapele negre, de aşa-zişi politicieni toleraţi de statul român care declară că pentru ei ziua de 1 decembrie este o zi de doliu. Aceste lucruri nu fac parte, dragi colegi, din sfera drepturilor la liberă exprimare, ci sunt crime de leznaţiune. Legislaţia mult prea permisivă a devenit inamicul naţiunii române, permiţând elementelor extremiste să-şi dezvolte ideologia destructivă.

Noi, cei din Parlamentul României, nu trebuie să privim neputincioşi la aceste lucruri. Am înţeles că deja este depus în Senat un proiect de lege privind reincriminarea infracţiunii de ofensă adusă însemnelor naţionale. Eu cred că acest proiect trebuie votat. De asemenea, îmi rezerv dreptul de a depune un proiect de lege de reincriminare a infracţiunii de defăimare a ţării şi naţiunii. Naţiunea română are nevoie de protecţie legală. Este datoria noastră să apărăm ceea ce au obţinut alţii cu preţul vieţii.

Şi nu în ultimul rând, statul român trebuie să manifeste un rol activ în scoaterea în afara legii a organizaţiilor care militează pentru secesiune teritorială, în caz contrar jertfa eroilor noştri a fost în zadar.

Şi un singur lucru vreau să vă mai spun în încheiere: România va fi veşnic un stat naţional!

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi: "Nu avem voie să ne jucăm cu securitatea energetică".

Dragi colegi,

Am vorbit recent de la această tribună despre securitatea energetică a României - parte fundamentală a siguranţei naţionale. Am explicat atunci că aşa cum gândim alianţele militare şi relaţiile economice în concordanţă cu aliaţii noştri din NATO şi UE, în acelaşi mod trebuie să gândim securitatea energetică a României în consens cu valorile spaţiului nostru de civilizaţie.

În urmă cu doi ani, în contextul întâlnirii la vârf Europa de Est - China, ce a avut loc la Bucureşti, directorul general Nuclearelectrica ne anunţa că doar compania China General Nuclear Power Corporation a fost declarată investitor calificat. Declaraţiile sale erau dublate ulterior de decizii mai mult sau mai puţin transparente ale Guvernului Ponta. Pe lângă Nuclearelectrica, Victor Ponta era dispus să pună pe tavă chinezilor şi alte obiective strategice, precum Proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti, judeţul Cluj, unde ambasadorul chinez vorbea de investiţii de un miliard de euro, Termocentrala de la Halânga, vizată de Hisun PSV Technology, Complexul Energetic Oltenia Rovinari, dar şi companiile electrice unde acţionari majoritari sunt italienii de la Enel.

Cred că din raţiuni ce ţin de siguranţa naţională, sistemul energetic naţional trebuie deschis doar companiilor provenite din ţări de expresie democratică. Îngrijorările mele nu sunt singulare, ci sunt împărtăşite şi de oficiali europeni. În noiembrie 2013, în timpul celebrului summit de la Bucureşti, un oficial european declara pentru "Financial Times" că, prin Summitul Europa Centrală şi de Est - China, România subminează negocierile dintre Comisia Europeană şi Beijing. Comisia Europeană, din care făcea parte şi domnul Cioloş, se temea, şi pe bună dreptate, că Beijingul adoptă aceeaşi tactică pe care a adoptat-o cu un relativ succes şi Moscova, aceea de a negocia individual cu statele europene, reuşind astfel să distrugă consensul european şi forţa de negociere a UE.

Situaţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă trebuie să fie o prioritate pentru Guvernul României.

Dragi colegi,

Trebuie să ne asigurăm că proiectele neinspirate geo-economice ale Guvernului Ponta nu vor fi continuate pe mai departe. Sunt sigur că vom găsi înţelegere şi sprijin la premierul Cioloş, care înţelege foarte bine inoportunitatea dezvoltării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă alături de o companie din China.

Cred că avem obligaţia de a ne gândi la viitor. Avem obligaţia de a investi în reactoarele 3 şi 4 pentru că România de mâine trebuie să fie o economie performantă şi competitivă, iar acest lucru înseamnă că va exista o cerere uriaşă de energie electrică.

În acelaşi timp, însă, cred că putem găsi soluţii de dezvoltare durabilă la reactoarele 3 şi 4, dacă ne uităm spre Vest, în special către Statele Unite şi Canada, ţările de unde provine tehnologia pe baza căreia a fost dezvoltată centrala nucleară de la Cernavodă.

Un motiv adus în discuţie de cei care susţin necesitatea implicării Chinei în sistemul energetic românesc este acela că România nu ar avea finanţare. Fals. În realitate, aceste proiecte pot fi dezvoltate cu fonduri europene. În plus, în cazul companiilor de utilitate publică, există un interes uriaş din partea românilor.

Am văzut acest lucru odată cu listarea la bursă a Romgaz. Cetăţenii români au în bănci 80 de miliarde de euro. La aceşti bani se adaugă banii românilor din diaspora. Mai puţin de cinci la sută din această sumă este suficientă pentru a dezvolta Reactoarele 3 şi 4.

Cu stimă, Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Câtă credibilitate mai are astăzi un om politic sau decident local atunci când se angajează că va demara reforma? Cred că răspunsul îl cunoaştem cu toţii. De unde provine această lipsă de încredere a cetăţenilor? Este iarăşi uşor de spus. Fără excepţie, toate perioadele electorale din ultimii douăzeci şi cinci de ani au fost marcate de promisiuni de reformă. Toate partidele politice şi toţi politicienii au clamat la unison că, dacă vor fi aleşi, vor face reformă. Din păcate, câtă reformă s-a făcut în România se poate vedea cu ochiul liber.

Reforma din educaţie. Atâta reformă am avut în educaţie, încât anual mii de posturi didactice sunt ocupate de suplinitori, pentru că dascălii de profesie au fugit de salariile mizere din sistem. Reforma se vede şi în miile de şcoli fără avize sanitare, fără încălzire, cu pereţi scorojiţi şi cu băncile rupte şi fără materiale didactice. Reforma din educaţie se poate măsura şi prin cel mai mare număr de analfabeţi la mia de locuitori din Uniunea Europeană, la miile de copii din mediul rural care părăsesc şcoala, la miile de studenţi de elită care părăsesc definitiv ţara.

Reforma din sănătate. Şi pe aceasta România a încheiat-o. Zeci de spitale s-au închis, zeci de mii de medici au părăsit deja ţara şi nu îi vom mai recupera vreodată, miliarde de lei se duc în toate direcţiile numai către nevoile pacienţilor nu. În cele mai multe unităţi sanitare dotările sunt la fel ca acum patru decenii, iar pacienţii trebuie să vină cu pastilele şi pansamentele de acasă.

Reforma din economie. Cred că este prima finalizată, încă de la sfârşitul anilor ´90, atunci când fabrici competitive sau active strategice au fost privatizate împotriva intereselor naţionale sau au dispărut definitiv, fără ca cineva să-şi dea seama sau cineva să fie tras la răspundere.

Stimaţi colegi,

Bănuiesc faptul că aţi înţeles nota ironică pe care am avut-o la modul în care a fost înţeleasă şi mai ales cum a fost făcută reforma din România. Sărăcia în care se zbat mai bine de 30% dintre români, serviciile publice scumpe şi de proastă calitate sunt rezultatul modului în care a fost compromisă reforma ori de câte ori a fost clamată. Majoritatea personajelor publice se înghesuie acum să spună că singura soluţie este ca reforma să vină de la Bruxelles. Voi spune şi eu ceea ce spunea Vasile Boerescu după Convenţia de la Paris: "Europa ne-a ajutat ... rămâne să ne ajutăm şi noi înşine!". Aşadar, îndreptarea lucrurilor nu poate veni decât de la noi, din decizii corecte îndreptate către interesul cetăţenilor, şi nu din decizii ghidate de interese particulare.

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Buican.

Domnul Cristian Buican:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Conectarea municipiului Râmnicu Vâlcea la autostrada Sibiu-Piteşti".

Stimaţi colegi,

Am venit astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta câteva dintre argumentele privind necesitatea conectării municipiului Râmnicu Vâlcea la viitoarea autostradă Sibiu-Piteşti. În ultimii ani, am militat pe toate căile posibile pentru realizarea tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti, considerând că acest proiect este vital pentru dezvoltarea durabilă a României.

În data de 7 noiembrie 2015, în urma presiunilor publice şi a unei decizii de transparentizare a dezbaterilor publice privind cel mai important proiect de infrastructură rutieră din exerciţiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene, CNADNR a publicat pe site informaţiile puse la dispoziţie de firma care a câştigat licitaţia pentru refacerea studiului de fezabilitate la tronsonul de autostradă Sibiu-Piteşti. În data de 23 noiembrie 2015 a avut loc la Râmnicu Vâlcea, la iniţiativa autorităţilor publice judeţene vâlcene o primă dezbatere la care au fost invitaţi specialişti, reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai transportatorilor, parlamentari şi reprezentanţi ai CNADNR. Dacă în documentele puse în dezbatere publică au fost anunţate cinci variante, reprezentanţii companiei naţionale şi cei ai firmei care lucrează la studiul de fezabilitate ne-au dat de înţeles că varianta de traseu ce va fi aprobată este cea iniţială, lucru ce a reieşit şi din fostul studiu de fezabilitate.

În ultimii patru ani toţi miniştrii transporturilor şi-au motivat întârzierea, nepermis de lungă, a demarării procedurilor de refacere a studiului de fezabilitate, de necesitatea studierii unor noi variante de trasee şi de obligativitatea noului studiu de fezabilitate, de a oferi o alternativă viabilă de conectare a municipiului Râmnicu Vâlcea la viitoarea autostradă Sibiu-Piteşti.

Doresc să menţionez că în contextul în care noul Guvern a transmis deja public că doreşte o deschidere reală la dialog şi dezbatere cu societatea civilă, cu administraţiile publice locale sau judeţene şi parlamentari şi în conformitate cu declaraţiile publice ale primului-ministru, Dacian Cioloş, conform cărora acest tronson de autostradă este prioritar pentru construcţia infrastructurii rutiere din România, îmi exprim speranţa că acest important proiect va beneficia de atenţia necesară din partea Ministerului Transporturilor şi chiar a primului-ministru.

Importanţa acestui tronson de autostradă pentru judeţul Vâlcea şi pentru municipiul Râmnicu Vâlcea este una vitală, mai mulţi investitori manifestându-şi interesul de a dezvolta la Râmnicu Vâlcea unităţi de producţie de nivel mediu şi mare.

O să scurtez, domnule preşedinte.

De aceea, stimaţi colegi, vă rog să vă raliaţi demersului nostru de a asigura conectarea municipiului Râmnicu Vâlcea cu viitoarea autostradă la nivel de drum expres, oferind astfel şansa unui întreg judeţ de a se dezvolta şi de a prospera.

Vă mulţumesc.

Cristian Buican, deputat de Vâlcea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Marica şi încheiem.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Bugetul de stat pe anul 2016, prioritatea absolută a României".

Stimaţi colegi,

Mai sunt câteva săptămâni până începe anul următor şi Proiectul Legii bugetului de stat pe 2016 încă nu a ajuns în Parlamentul României. Consider şi veţi fi de acord cu mine că nu există nicio altă urgenţă mai mare pentru actualul Guvern şi pentru buna funcţionare a ţării decât aprobarea acestui proiect de lege.

Timp de trei ani Guvernul social-democrat a structurat politica bugetară în jurul unor obiective foarte clare: educaţie, sănătate şi investiţii. În ceea ce priveşte educaţia şi sănătatea, a ales să repare nedreptăţi salariale, mai mult sau mai puţin liberale, să mărească salariile şi să scadă taxele şi procedând astfel, a obţinut relansare economică susţinută şi stabilă.

În aceste condiţii, actualului Executiv i-a rămas în agendă stimularea investiţiilor, în special în infrastructură şi am înţeles că în proiectul de buget au fost deja prevăzute fonduri, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi la Ministerul Transporturilor, iar pe partea de legislaţie Executivul va avea de prezentat Parlamentului Legea salarizării unice, însoţită de un pachet de legi care să reprezinte reforma administraţiei.

Incertitudinea care planează în acest moment asupra structurii bugetare pentru anul 2016 este, însă, contraproductivă. Ar fi fost necesar şi util să avem deja pusă la dispoziţie o descriere principială a proiectului de buget, dar putem să înţelegem dificultăţile legate de timpul foarte scurt avut la dispoziţie pentru finalizarea documentului.

România are însă nevoie urgentă de adoptarea bugetului de stat, dar stringenţa acestei situaţii nu va transforma dezbaterile parlamentare în simple dialoguri formale sau superficiale, dimpotrivă, vom analiza cu maximă responsabilitate modul în care Guvernul alege să gestioneze banii care sunt luaţi de la cetăţenii României pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României.

Vă mulţumesc.

Sorin Marica, deputat PSD Hunedoara.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor. Luăm o pauză de cinci minute. Revenim cu lucrările în plen la 10,07.

După pauză

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa consacrată dezbaterilor. Astăzi avem dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Din totalul de 382 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 110.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. Continuăm, practic, de la punctul 13, de unde am rămas ieri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă.

Iniţiatorii? Nu sunt.

Comisia? Vă rog. Domnul Delureanu.

Domnul Virgil Delureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport suplimentar

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei iniţiale de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrări, şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Simona Bordeianu, director în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Vă mulţumesc.

14. Propunerea legislativă privind transmiterea unor bunuri imobile dezafectate din domeniul privat al statului şi administrarea autorităţii publice centrale în proprietatea privată a autorităţilor administraţiei publice locale.

Iniţiatorii? Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Vă mulţumesc.

Este vorba despre acele imobile care stau degeaba în diverse localităţi, gen tabere de vacanţă, unităţi militare dezafectate, cămine, chiar spitale, şcoli, care nu mai funcţionează.

Ca şi ceilalţi colegi care au venit în primul mandat, am crezut că vom putea schimba ceva în modul de a legifera. Şi am venit cu tot felul de iniţiative.

Întotdeauna am fost stopaţi, sau în majoritatea cazurilor, de un aviz negativ din partea Guvernului, în mod special motivându-se că nu sunt bani.

Am stat şi m-am gândit cu ce am putea ajuta economia, localităţile din care provenim, fără să afectăm bugetul naţional. Şi, discutând cu mai mulţi colegi, ne-am gândit că acele imobile care stau degeaba, li se sparg geamurile, nu mai sunt păzite, se fură din ele, ar putea, în momentul în care comunitatea locală consideră, ar putea să treacă în patrimoniul lor, să se facă ceva cu ele; de exemplu: avem nevoie de locuinţe sociale. Se investesc sute de mii de euro, milioane de euro în astfel de locuinţe, când ar putea să se preia câte un cămin care este lăsat în paragină, aranjat şi dat celor care au absolut nevoie de locuinţe sociale.

Din păcate, imediat a venit un aviz negativ pe diverse teme de la Guvern. Mă întreb, până la urmă, de ce sunt ţinute aceste imobile, unele terenuri, la fel, care sunt în paragină, fără niciun rost. De multe ori, şi, dacă verificăm puţin, cred că ajungem la concluzia că de multe ori aceste imobile sunt date cu dedicaţie de către unii funcţionari din ministere. Pentru că, dacă analizăm, credeţi-mă că miniştrii, cei care au fost miniştri nici nu ştiu despre aceste cereri, despre aceste iniţiative, că nu au cum să ştie atâtea lucruri, nu pot să cuprindă un volum de activitate. Şi, atunci, anumiţi directori din ministere, tot timpul dau cu respingere, fără să gândească.

Din punctul meu de vedere, mai ales că suntem 151 de iniţiatori de la toate partidele, din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să gândim mai bine şi să promovăm această lege prin care ministerele nu mai pot să ţină atâtea imobile în paragină şi să demonstrăm comunităţii că putem să facem ceva pentru cei din zona din care am provenit noi, zona în care am fost aleşi, şi să sprijinim dezvoltarea localităţilor pe care le reprezentăm.

O să am rugămintea să medităm asupra acestui proiect şi să încercăm să luăm o hotărâre înţeleaptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Comisia? Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Grupul PNL vă propune, având în vedere argumentaţia colegului nostru, care este unul dintre iniţiatori, retrimiterea acestui proiect de lege la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Termen?

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două săptămâni.

Vot pentru? 98.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Două săptămâni.

Comisia? Domnul Munteanu. Vă rog, procedură.

Domnul Ion Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să acceptaţi introducerea pe ordinea de zi a PL-x 399/2011 privind modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

După întocmirea raportului, am primit - şi există document de la Consiliul Concurenţei, care ne solicită clarificarea unor probleme, pentru că impactul economic este foarte mare. O săptămână, am vorbit şi cu ceilalţi colegi, dacă sunteţi de acord.

Deci, să o introducem pe ordinea de zi şi să o retrimitem la comisie, pentru o săptămână.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Liderii grupurilor? Nu sunt.

Vot pentru? 99.

Împotrivă? Unu.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Continuăm ordinea de zi.

15. Propunerea legislativă privind intabularea patrimoniului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, autorităţilor şi instituţiilor publice.

Iniţiatori? Comisia? Domnul Stragea.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Această propunere al cărei obiect de reglementare este stabilirea unor măsuri privind intabularea patrimoniului aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale fiind argumentat în expunerea de motive prin faptul că intabularea acestui patrimoniu ar trebui să se facă prin folosirea în principal de alocări de la bugetul de stat, precum şi a unor fonduri europene nerambursabile.

La dezbaterea comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 26.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că măsurile propuse prin iniţiativa legislativă afectează realizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară, scutirile de la plata tarifului propus nu pot fi acceptate, având în vedere obligaţiile impuse de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărâre, cu majoritate de voturi şi o abţinere, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Vă rog, doamnă.

Doamna Niculina Mocioi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PNL votează pentru respingerea proiectului, din următoarele considerente: măsurile propuse prin iniţiativa legislativă afectează Programul naţional de cadastru şi carte funciară. Programul naţional are ca obiectiv principal înregistrarea sistematică, în masă, gratuită şi din oficiu a tuturor proprietăţilor din unităţile administrativ-teritoriale selectate pe anumite criterii, şi anume: cele care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură, de interes naţional, care fac obiectul realizării unor proiecte de dezvoltare locală şi cele care prezintă aşezări informale ale comunităţilor aflate în condiţii de sărăcie extremă; de exemplu, comunităţile de etnie romă.

Programul naţional se realizează în baza planului anual de acţiune al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, conform bugetului alocat. Scutirile de la plata tarifului propuse de iniţiator nu pot fi acceptate, având în vedere obligaţiile impuse de lege Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru realizarea programului.

Programul este finanţat numai din venituri proprii, sumele fiind constituite în principal din tarifele aferente serviciilor furnizate de agenţie şi de instituţiile subordonate acesteia.

În consecinţă, Grupul PNL votează pentru respingerea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Şi Grupul PSD din Camera Deputaţilor va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Pe lângă argumentele invocate de colega noastră, v-aş mai spune că, de altfel, nu se respectă art. 138 din Constituţia României, prin care se spune că orice cheltuială care este prevăzută trebuie să-şi găsească sursa de finanţare, având în vedere că este vorba de sume importante care trebuie alocate de la bugetul de stat.

Şi un al doilea argument: este vorba de faptul că se va afecta grav Programul naţional de cadastru şi carte funciară prin această scutire de la plata tarifului.

Prin urmare, vă propun un vot de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale.

Iniţiatorii?

Comisia? Domnul Dobre

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în condiţiile art. 75 alin. (2) teza 3 din Constituţie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 61 din regulament, comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 26 mai 2015.

La dezbaterile care au avut loc, a participat, în conformitate cu prevederile regulamentului, secretarul de stat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2002, din următoarele considerente: prin introducerea art. 19¹ sunt prevăzute noi contravenţii şi sancţiuni care nu sunt justificate, deoarece la art. 24 din respectiva ordonanţă sunt prevăzute faptele contravenţionale săvârşite de instituţiile publice, agenţii economici, persoanele juridice, precum şi cetăţeni, precum şi sancţiunile care se stabilesc prin hotărâri adoptate de consiliile locale şi de consiliile judeţene. Astfel, stabilirea şi sancţionarea prin lege a unor contravenţii, altele decât cele prevăzute într-un domeniu în care competenţa de reglementare aparţine doar autorităţilor locale, aduce atingere principiului autonomiei locale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

Iniţiatorii? Nu.

Comisia?

Domnul Virgil Delureanu:

Raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 18 martie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, în sensul alinierii salariilor aferente funcţiilor de secretar al unităţii administrativ-teritoriale la nivelul indemnizaţiilor funcţiilor de demnitate publică alese de la nivelul administraţiei publice locale.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat propunerea legislativă menţionată mai sus în şedinţa din 28 aprilie 2015.

La lucrările comisiei, şi-au înregistrat prezenţa 34 de deputaţi din totalul de 34 de membri ai comisiei.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 19 mai 2015.

La lucrările comisiei, şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fondul acestei propuneri legislative este bun, deoarece ea vizează găsirea unei modalităţi de a recompensa şi a alinia salariile pentru funcţia de secretar al unităţilor administrativ-teritoriale.

Acest lucru este firesc, mai ales că prin Legea nr. 28/2014 au fost mărite salariile primarilor şi viceprimarilor, dar nu şi ale secretarilor.

În acest context, pentru a elimina această discriminare, s-a propus, prin această iniţiativă legislativă, mărirea salariilor secretarilor care, după cum ştim, au atribuţii consistente şi foarte importante în cadrul unei primării. Doar că, aşa cum am spus în nenumărate rânduri, această soluţie trebuia găsită până la acest moment, prin adoptarea unei legi a salarizării unitare care să fie funcţională şi să acopere toate categoriile bugetare.

E drept că în acest moment iniţiativa legislativă supusă dezbaterii nu mai are obiect de reglementare.

Sper, însă, să găsim o soluţie, să găsim timpul ca să adoptăm Legea salarizării unice.

În acest context, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru raportul de respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii, dacă mai sunt, la dezbateri generale? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Vot final.

18. Propunerea legislativă pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanţelor bancare.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia? Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanţelor bancare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea creanţelor bancare.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 18 martie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ şi avizată negativ de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unui impozit special asupra veniturilor obţinute de către operatorii economici în urma executării silite a creanţelor bancare.

Membrii comisiei au examinat propunerea menţionată mai sus, în şedinţa din 26 mai 2015.

Din totalul de 34 de membri, şi-au înregistrat prezenţa la dezbateri 32 de deputaţi.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pe care o dezbatem astăzi este iniţiată de colegii noştri de la Senat şi face parte din grupul de iniţiative legislative care şi-au propus să rezolve o problemă deosebită cu care se confruntă unii dintre concetăţenii noştri debitori la băncile comerciale pentru creditele pe care le-au angajat înainte de apariţia crizei financiare în România.

Această iniţiativă ar fi bună şi am putea să o susţinem, dacă colegii noştri ar fi avut în vedere un mod prin care să beneficieze, de fapt, cei care sunt datori la bănci, şi nu cei care sunt profitorii creanţelor care se transmit de la creditor către respectivii.

Propunerea legislativă, aşa cum este ea iniţiată, stabileşte impozitarea veniturilor cu 85%, un lucru care nu este corect, pentru că, potrivit Codului fiscal, în România, societăţile comerciale se impozitează la profitul obţinut, şi nu la venituri; veniturile sunt impozitate pentru alte activităţi, şi cei care valorifică creanţele rezultate din creditele neplătite de către cetăţeni sau societăţi comerciale la bănci sunt societăţi comerciale.

De aceea, grupul nostru parlamentar nu poate să susţină o iniţiativă legislativă care nu respectă regulile jocului într-o societate democratică, mai ales că procentul de 85% este unul care transferă veniturile din patrimoniul acestor executanţi ai creanţelor bugetare către stat, iar cetăţeanul care este datornic nu beneficiază în niciun fel de avantajele acestei propuneri legislative. Mai mult decât atât, impozitând cu 85%, partea care rămâne, 15%, nu poate să acopere în foarte multe cazuri cheltuielile pe care societăţile comerciale le fac cu executarea respectivă, punându-le în situaţii în care foarte multe dintre ele ar putea să falimenteze, pentru că nivelul cheltuielilor ar depăşi nivelul veniturilor respective.

De aceea, grupul nostru parlamentar va vota pentru respingerea acestei iniţiative, nu pentru faptul că ea, ca idee, nu este bună, pentru că, aşa cum este transpusă în propunerea legislativă, ea nu satisface interesele celor 3.500.000 de debitori, aşa cum ne informează iniţiatorii în expunerea de motive.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt. Legea merge la votul final.

19. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia? Domnul Nistor.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, trimisă cu adresa PL-x 520/2 decembrie 2014 şi înregistrată cu nr. 4c-11/1161/2014 şi cu nr. 4c-6/369/2014.

Potrivit prevederilor art. 65 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) şi pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri la iniţiativa făcută.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, cu nr.1096 din 5 iunie 2015.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a transmis un aviz negativ cu nr. 4-c2/605 din 3 decembrie 2014.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ iniţiativa legislativă cu avizul nr. 4c-7/526 din 15 decembrie 2014.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea anexei la lista cuprinzând funcţiile publice din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind vorba de introducerea a trei funcţii noi publice de execuţie, respectiv: referent de stare civilă, inspector de stare civilă şi consilier de stare civilă, în cadrul pct. 2, funcţii publice specifice, la lit. b), funcţii publice de execuţie.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea respectivă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut iniţiativa legislativă în 21 aprilie 2014. Din totalul de 22 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost prezenţi la dezbateri un număr de 22 de deputaţi.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 26 mai 2015.

La dezbateri, au fost prezenţi 22 de deputaţi, din numărul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că funcţiile care fac obiectul propunerii legislative, prin natura lor, nu pot fi calificate ca fiind funcţii de conducere.

În acest sens, la art. 13 alin. (1) din Statutul funcţionarilor publici, sunt enumerate în mod expres şi limitativ funcţiile generale şi specifice care alcătuiesc categoria funcţiilor publice de conducere.

În prezent, activităţile de stare civilă sunt atribuite prin acte normative în vigoare, în sarcina unor categorii profesionale distincte: aleşi locali, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici angajaţi ai unităţilor administrativ-teritoriale care nu au calitatea de funcţionari publici, iar adoptarea propunerii legislative ar fi lipsită de aplicabilitate.

Totodată, crearea unor funcţii publice specifice cărora să le fie atribuite toate atribuţiile specifice activităţii de stare civilă presupune o modificare din temelii a tuturor actelor normative care reglementează acest domeniu şi, implicit, o modificare a structurii componente care desfăşoară în prezent activităţi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi şi o abţinere să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal nu susţine această iniţiativă. Având în vedere că activităţile de stare civilă sunt atribuite prin acte normative în vigoare în sarcina unor categorii profesionale distincte, aleşi locali, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici ori alţi angajaţi, adoptarea propunerii legislative este lipsită de aplicabilitate.

În acest sens, nu susţinem proiectul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Nici Grupul PSD din Camera Deputaţilor nu susţine acest proiect de lege din următoarele motive.

Exercitarea prin delegare de către funcţionarii publici de execuţie a atribuţiilor de stare civilă nu presupune o pregătire profesională specială. Este vorba de materia delegării de atribuţii, personalul destinatar al delegării având statutul bine definit în funcţia de bază pe care o are.

Doi. În realitate vorbim doar de atribuţii de ofiţer de stare civilă, stabilite prin fişa postului, atribuţii recunoscute şi unora dintre funcţionari pe lângă primari şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Nu găsim nicăieri reglementată activitatea de stare civilă. Dacă ar fi reglementată ar exista şi funcţionari cu pregătire specializată aparte.

Trei. Persoanele care exercită atribuţii de stare civilă nu au nevoie de un statut propriu, ele beneficiază de statutul funcţiei de încadrare, aşa cum şi primarul, care exercită atribuţii de stare civilă, nu are nevoie de un statut în plus.

Prin urmare, propun şi eu un vot de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii? Nu mai sunt.

Legea merge la votul final.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

Iniţiator, domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Ce spune această iniţiativă? Ştim că, la nivel local, anumite ONG-uri se ocupă de promovarea sportului. Se acordă fonduri nerambursabile de către administraţia locală.

În lege e trecut că nu este cheltuială eligibilă un salariu dat celui care se ocupă zi de zi de promovarea sportului în cadrul acestui ONG. Cred că nu este corect, iar iniţiatorii au venit cu acest amendament, să putem să acordăm şi salariu până la salariul mediu pe economie.

Există un aviz negativ de la guvern. Eu cred, totuşi, că acolo, la Guvern, există un institut de cercetare pentru a găsi imediat o soluţie să se respingă o iniţiativă.

Şi vă dau cele trei criterii pe baza cărora s-a dat aviz negativ:

1. Gândiţi-vă puţin cam ce poate să judece cineva de acolo. Zice: " E vorba de salariul mediu". Cine stabileşte salariul mediu?

Stimaţi colegi,

Cred că este noaptea minţii. Păi salariul mediu... avem un institut naţional de statistică, nu? Deci ne întrebăm cine stabileşte salariul mediu.

2. Se spune că există posibilitatea de salarizare din aceste fonduri pentru cei care dezvoltă sportul de performanţă.

Îi anunţ pe cei de la guvern că un Hagi a ieşit din 2 milioane de practicanţi ai acestui sport. Dacă era un singur practicant, Hagi sigur nu ieşea, că nu putea să joace singur. Halep şi Năstase şi ceilalţi au ieşit mari sportivi pentru că s-a bazat activitatea sportivă pe sportul de masă. Şi atunci, în nişte localităţi unde e greu să faci sport de performanţă cred că trebuie să sprijinim şi să-i ajutăm pe cei care se dedică acestui lucru.

Al treilea criteriu, şi aici chiar că înseamnă că nu mai judecăm, e vorba de buget. Dacă ar fi atâta aplecare când votăm bugetul naţional, unde cred că noi suntem unici în lumea asta, noi votăm bugetul naţional, dar n-avem niciun drept să venim cu amendamente, să venim cu propuneri, pentru că acele propuneri şi amendamente vin direct din judeţe, nu ştiu, de la preşedinţii consiliilor judeţene, de la Ministerul Dezvoltării, nu ştiu de unde, dar aici uitaţi motivaţie: "Nu există fonduri pentru aşa ceva şi sunt bugete multianuale şi...".

Domnilor, n-am cerut să se dea buget suplimentar. Am cerut doar aşa: din banii care se dau pentru ONG să aibă voie să şi plătească pe cel care se ocupă, e angajat, se ocupă zi de zi acolo. Atât. Nu se cere un fond suplimentar, ci doar să se declare o cheltuială eligibilă, atât. Mai ales acum, că avem un guvern tehnocrat.

Rog şi colegii de la PSD să se gândească la această lege şi mai ales nu avem nevoie de bani şi sprijinim sportul de masă.

Vă rog să votaţi această lege, deci să votaţi împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia, domnul Ganţ.

Comisia, vă rog.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa nr. Pl-x 32 din 9 februarie 2015, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.69/2000 a educaţiei fizice şi sportului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea alin. (2) al art. 69 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 cu modificările şi completările ulterioare. Scopul propunerii legislative este acela de a asigura includerea cheltuielilor salariale care se acordă participanţilor la acţiunile de pregătire sportivă în vederea cheltuielilor eligibile în cazul finanţărilor nerambursabile provenite din fonduri publice, acordate de autorităţile administraţiei publice locale pentru activităţi nonprofit de interes general.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 5 februarie 2015.

În urma dezbaterii, în şedinţele din 10 martie, 12 şi 26 mai 2015, comisia a propus cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative din următoarele considerente.

Iniţiatorii nu au indicat sursa de finanţare necesară implementării soluţiilor legislative propuse prin proiectul de act normativ şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare, antrenorii naţionali şi sportivii de înaltă performanţă pot beneficia de sprijin financiar pe perioada acţiunilor de pregătire şi participare în competiţiile sportive.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am să folosesc această propunere legislativă ca pretext pentru a atrage atenţia asupra unei probleme legate de finanţarea cluburilor sportive de autorităţile locale şi judeţene.

Situaţia în judeţul Timiş, de exemplu, este una, iar situaţia în alte judeţe din ţară este exact opusul. La Timişoara, prin interpretarea legii, şi în judeţul Timiş, de o anumită manieră, s-a ajuns la interdicţii din acest punct de vedere pentru autorităţile locale, în timp ce alte echipe, alte cluburi din alte zone ale ţării beneficiază, bine mersi, de susţinere din partea autorităţilor locale şi judeţene.

Am cerut clarificări fostului ministru al sportului, prin intermediul unei întrebări scrise. N-am primit răspuns în termen, bineînţeles, asta-i practica. Sper însă ca noul ministru să-mi dea un răspuns calificat, pentru a avea o aplicare unitară la nivelul întregii ţări a prevederilor legale referitoare la finanţarea sportului de către autorităţile locale şi judeţene.

Trebuie găsită o soluţie pentru că, altfel, competiţia este viciată. În timp ce unii trebuie să găsească doar resurse private pentru acest lucru, alţii beneficiază din plin de bani publici.

E un apel la adresa ministrului sportului şi a actualului guvern de a găsi o reglementare unitară pentru întreaga ţară.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Procedură, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere nemulţumirile care au reieşit din dezbateri ale colegilor noştri, vă propun întoarcerea la comisie cu două săptămâni. Dacă sunt de acord colegii noştri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte propuneri? Nu sunt.

Vot pentru? 86.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Două săptămâni la comisie.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Iniţiator? Comisia?

Domnul Delureanu.

Domnul Virgil Delureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două comisii, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă, au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa comună din 26 mai 2015.

La lucrări au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi 18 deputaţi din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru sănătate şi familie.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii, doamna Mihaela Ungureanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi şi doamna Anca Ilie, consilier la Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi.

În urma reexaminării, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi menţinerea soluţiei iniţiale de respingere a propunerii legislative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final, 21.

22. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

Iniţiatori? Comisia? Domnul Nistor.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra propunerii legislative privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură obişnuită asupra propunerii legislative privind unele măsuri pentru reabilitarea centrului istoric, transmisă cu adresa Pl-x 273 din 23 martie 2015, împreună cu nr.4-c/10/57 din 24 martie 2015 şi, respectiv, cu nr. 4-c/6/132 din 24 martie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din data de 18 martie 2015.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 1060 din 29 septembrie 2014, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic nr.4-c/27/58 din 31 martie 2015, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nr.4-c/11/465 din 31 martie 2015, punctul de vedere negativ al Guvernului transmis cu nr. 507 din 27 martie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru reabilitarea centrului istoric şi stabilirea obligaţiilor ce revin persoanelor fizice şi juridice, proprietari sau administratori ai construcţiilor respective de a realiza lucrări de reabilitare ambientală, arhitecturală a acestora, a împrejmuirilor stradale aferente, precum şi igienizarea spaţiilor verzi.

Potrivit prevederilor art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, examinarea propunerii legislative a avut loc în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi-a desfăşurat lucrările în data de 12 mai 2015.

Din numărul total de 22 de membri, au participat 19 membri la comisie.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi-a desfăşurat lucrările în data de 26 mai 2015. Dintr-un număr de 23 de membri ai comisiei au participat la şedinţă 18.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de invitat, domnul Alexandru Oprea, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi şi o abţinere respingerea Propunerii legislative privind măsurile pentru reabilitarea centrului istoric, din următoarele considerente: aspectele prevăzute în iniţiativa legislativă se regăsesc şi în actele normative care reglementează activitatea de întreţinere a clădirilor. În prezent, creşterea calităţii arhitecturale ambientale a clădirilor face obiectul Legii nr. 153/2011 privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural- ambientală a clădirilor, cu modificarea şi completările ulterioare.

Menţionăm faptul că, pentru centrul istoric al capitalei, există o reglementare specială, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea şi revitalizarea centrului istoric Bucureşti, prin care se declară zonă de interes naţional ansamblul urbanistic situat în perimetrul central.

Semnalăm faptul că, în cazul monumentelor istorice, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, şi actele subsecvente acesteia cuprind deja obligaţiile proprietarilor- administratori în ceea ce priveşte întreţinerea, paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, luarea de măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, efectuarea lucrărilor de conservare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora.

Precizăm faptul că măsurile propuse de prezenta propunere legislativă discriminează populaţia care locuieşte în centrele istorice, aceştia, spre deosebire de cei care locuiesc în alte părţi ale oraşului, având obligaţia de a efectua lucrări de reparare, de refacere a acoperişurilor şi finisajelor exterioare, precum şi igienizarea spaţiilor verzi şi a terenurilor aferente clădirilor, pe cheltuială proprie.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pare paradoxal ce voi spune, dar este cât se poate de argumentat.

Pe de o parte, Partidul Naţional Liberal susţine reabilitarea centrelor istorice. Pe de altă parte, în schimb, se creează un paralelism legislativ, cu atât mai mult, cu cât avem un sistem legislativ foarte stufos.

Aşadar, există legi care reglementează ideea în discuţie de astăzi: Legea nr. 153/2011, cum s-a spus, Ordonanţa nr. 77/2001, care se referă la municipiul Bucureşti - Centrul istoric, şi, bineînţeles, Legea nr. 422/2001, care reglementează, vorbeşte despre reabilitarea monumentelor istorice.

Pe de altă parte, există două puncte nevralgice în acest act normativ, şi anume: discriminarea celor care locuiesc în alte părţi ale oraşelor decât în centrele istorice, ba, mai mult, acest act normativ dă un timp pentru operaţiunile de rigoare, 12 luni. Din punctul nostru de vedere este imposibil, măcar şi din punct de vedere financiar, ca cineva să strângă banii ca să poată să purceadă la acest demers.

În consecinţă şi pentru aceste argumente, Partidul Naţional Liberal nu va susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu vreau să lungesc vorba. Este cazul tipic când cineva bine intenţionat face un proiect de lege fără a cunoaşte tema.

Pentru că, dacă, aşa cum s-a expus, avem legile existente, trebuie să le respectăm, nu să facem o altă lege pentru ca să se respecte legile anterioare.

Şi dacă pe deasupra avem nişte prevederi în această lege, care nu pot fi aplicate pentru o clădire monument istoric, toate intervenţiile care sunt necesare nu pot fi realizate într-un an calendaristic, adică în 12 luni. Cine cunoaşte cât de cât tema nu scrie aşa ceva.

Ca atare, este clar, n-avem nevoie de această lege, dar avem nevoie de respectarea legilor în vigoare în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu o să atrag atenţia asupra unei probleme care este în corelaţie cu tema discutată. Într-adevăr, avem legislaţie pentru ceea ce propune această iniţiativă legislativă, dar vreau să vă atrag atenţia că, la nivelul Capitalei, probabil că sunt şi alte oraşe, avem foarte multe zone protejate, trase aşa, în circuite, pur şi simplu, pe harta Bucureştiului, care conţin monumente istorice, care, în conformitate cu criteriile acestei iniţiative, ar putea şi ele fi declarate ca fiind centre istorice, nu numai un centru istoric. Iar pe de altă parte, vreau să vă atrag atenţia că sunt foarte multe clădiri, foarte multe clădiri din Bucureşti, care, chiar dacă sunt vechi, nu merită să fie întreţinute şi menţinute.

Bucureştiul trebuie modernizat, trebuie dezvoltat. Sunt multe clădiri foarte vechi, care sunt insalubre, care nu mai respectă niciun fel de regulă şi de normă în materie de prevenire a incendiilor şi de spaţiu public - spaţiu public pentru desfăşurarea de activităţi sau altceva -, clădiri care nu mai sunt capabile să reziste unui nou cutremur ş.a.m.d.

Numai dacă o luaţi de aici, de la kilometrul 0, şi mergeţi spre Piaţa Alba Iulia, este o întreagă zonă aici, în sectorul 3 şi 2, care este plină de aceste clădiri declarate ca fiind zone protejate, clădiri care sunt monumente istorice, care nu sunt capabile să întrunească cu adevărat obiectivul de monument istoric. Sunt doar clădiri vechi. Case vechi, făcute în 1890, 1880, 1900, care ar trebui demolate, ar trebui să venim cu un plan urbanistic general, la nivel de Bucureşti şi, într-adevăr, să facem o viziune unitară asupra dezvoltării acestei capitale, pentru că este păcat.

Avem foarte multe zone care nu sunt corelate din punct de vedere atât arhitectural, cât şi de dezvoltare. Avem clădiri care sunt vechi, le ţinem în viaţă acolo, proprietarii n-au cum să le atingă, nu mai pot să primească autorizaţii de construcţii sau de demolare, pentru că sunt declarate ca fiind monumente istorice.

Vreau să vă atrag atenţia că trebuie să gândim în viitor, nu trebuie să ne ancorăm neapărat în trecut şi să gândim astfel încât să dezvoltăm acest oraş să fie pe palierul capitalelor europene.

Vă mulţumesc.

Grupul PSD va vota împotriva acestei iniţiative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

O altă intervenţie.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De la acest microfon am salutat, atunci când am considerat, opiniile colegului meu, Ovidiu Iane. Acum, însă, nu voi fi de acord cu el şi chiar m-a speriat puţin ce a spus: trebuie să distrugem clădirile monumente istorice.

Ei bine, eu nu cred, nu sunt de această părere. Cred că trebuie să protejăm clădirile care sunt monumente istorice, trebuie să ne protejăm şi să ne respectăm patrimoniul. Sigur, poate în anumite locuri trebuie intervenit pentru a reabilita nişte construcţii. Dar, dacă nu avem respect pentru clădirile monumente istorice înseamnă că nu ne respectăm trecutul, înseamnă că Bucureştiul va fi în continuare ţinta - şi poate şi alte oraşe - ţinta unei agresiuni împotriva monumentelor istorice.

Uitaţi-vă că primarii generali sunt responsabili pentru distrugerea unor clădiri care chiar aveau o valoare importantă, însă arhitecţii, organizaţiile neguvernamentale care luptă pentru protejarea patrimoniului, cetăţenii, presa au atras de foarte multe ori atenţia asupra acestei crime asupra istoriei noastre. Pentru că, dacă ne distrugem şi radem aşa, pur şi simplu, trecutul, mai ales cu ceea ce a avut el mai de preţ, ce mai rămâne din istoria României?

Nu sunt de această părere. Cred că trebuie să ne protejăm patrimoniul. Eu voi vota în sprijinul acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 232 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii? Comisia? Comisia pentru sănătate?

Comisia pentru sănătate... nu este nimeni în sală. Amânăm.

Nu este niciun membru al Comisiei pentru sănătate în sală?

Poftiţi! Veniţi la microfon, că vă dăm noi raportul, domnule Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (1) art. 232 din Legea nr. 95/2006.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind modificarea alin. (1) al art. 232 din Legea nr. 95/2006 în domeniul sănătăţii, trimis Comisiei pentru sănătate şi familie prin adresa nr. 429/2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul de la Consiliul Legislativ, avizele de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât cu majoritate de voturi respingerea proiectului de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 232 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Potrivit art. 7 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014, începând cu anul 2015, lista se actualizează cel puţin o dată pe an, în acord cu politicile bugetare ale Guvernului şi cu priorităţile naţionale stabilite de Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin hotărâre de Guvern, în condiţiile legii.

Menţinerea unui termen strict de doi ani, respectiv de şase luni, de actualizare a listei de medicamente nu este oportună, întrucât, pe de o parte, ar putea îngrădi includerea condiţionată a unor medicamente în listă, cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Deci cele două iniţiative legislative se referă la actualizarea listei cu medicamente, noi molecule.

Prima iniţiativă legislativă se referă la actualizarea medicamentelor în general. A doua iniţiativă legislativă se referă la actualizarea medicamentelor pentru cei care suferă de cancer.

Atunci când a venit domnul ministru Bănicioiu la conducerea Ministerului Sănătăţii, erau pregătite 131 de dosare pentru noi molecule care trebuiau introduse în lista cu medicamente gratuite. S-au rezolvat doar 40.

Faptul că nu am inclus în lista de medicamente gratuite acele molecule noi, de care beneficiază toţi cetăţenii Europei, dăm o şansă mai mică pentru supravieţuire bolnavilor din România şi în special bolnavilor de cancer.

Moleculele care se folosesc, medicamentele care se folosesc pentru cancer, în România, sunt de generaţie veche. Nu toţi bolnavii de cancer - şi sunt mulţi la număr - au posibilitatea să cumpere aceste medicamente, deşi ele se găsesc pe piaţă.

Actualizarea listei cu medicamente cu noi molecule ar trebui făcută nu anual, dacă pentru celelalte boli ar fi acest termen oarecum bine-venit, pentru cei care suferă de cancer, această actualizare ar trebui să se facă la şase luni.

Ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, va fi împotriva respingerii, deci va respinge respingerea.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, legea merge la votul final.

24. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiator? Nu.

Domnule deputat, vă rog, raportul. Comisia pentru sănătate.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Raport asupra propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 3 decembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul asigurării gratuite a serviciilor stomatologice pentru tinerii cu vârsta de până la 18 ani.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 3 iulie 2015. La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 19.

Raportul comisiei a fost aprobat cu majoritate de voturi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă se referă la asistenţa stomatologică gratuită pentru tinerii între 0-18 ani.

Dintotdeauna, stomatologia a fost o cenuşăreasă a Ministerului Sănătăţii. Majoritatea activităţii din acest domeniu se desfăşoară în domeniul privat. Preţurile, după cum ştiţi, sunt foarte mari. A asigura asistenţă stomatologică gratuită la copii şi adolescenţi până la 18 ani ar fi un lucru benefic.

Dacă un copil - şi un adult - are afecţiuni stomatologice şi dacă vorbim de incidenţa şi frecvenţa acestei boli - uitaţi-vă la toate reportajele care sunt la televiziune cum arată cetăţenii României în ceea ce priveşte starea de sănătate a cavităţii bucale, o să vedeţi în ce stadiu ne aflăm.

O carie simplă, netratată, prin complicaţiile care se succed, poate da boala de focar, care are repercusiuni în primul rând asupra inimii, asupra rinichiului, poate accentua un reumatism poliarticular acut. Dar este o boală la care, probabil, foarte mulţi sau cei din Ministerul Sănătăţii nu se gândesc, şi anume afectarea psihică a cetăţeanului sau a copilului care are afecţiuni dentare. Şi am să vă dau un exemplu.

Se poartă acum, vedeţi, foarte mulţi copii cu aparate ortodontice. Aceste aparate ortodontice sunt foarte scumpe.

Dacă ar trebui să facem ceva pentru copii, ar trebui să facem două lucruri: să asigurăm nişte programe naţionale pentru sigilarea şanţurilor şi foselor pe dentiţia şi temporară şi permanentă şi să alocăm fonduri pentru ortodonţie.

Deci un aparat ortodontic costă foarte mult. Părinţii care au posibilităţi materiale pot face acest lucru. Deci, ceea ce este prins pentru copii, pentru tineri până în 18 ani la Casa de Asigurări de Sănătate care dă gratuităţi pentru afecţiunile stomatologice, sumele sunt infime. Deci, pentru stomatologie, la nivelul Casei, procentul este de sub 1% din fondurile Casei.

Deci noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, nu vom vota pentru raportul pe care l-a prezentat comisia, deci vom fi împotriva acestui raport.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Dragi colegi,

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Cred că trebuie să tratăm această problemă mult mai serios. Şi e vorba aici că există o preocupare intensă în Parlamentul României şi la Ministerul Sănătăţii privind Legea cabinetelor de medicină şcolară.

Există trei propuneri în Parlamentul României. Există un proiect propus şi care probabil ni se va propune în curând celor două comisii, pentru învăţământ şi sănătate, privind cabinetele de medicină şcolară. Pentru că eu cred că trebuie rezolvată problema în ansamblul ei şi nu doar problema cabinetelor stomatologice.

Eu cred, dragi colegi, că trebuie să fim foarte atenţi, şi din Comisia pentru sănătate, şi din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport pentru ca această lege să iasă atât timp cât avem mandatul acesta până în decembrie 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt. Mulţumesc.

25. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

Iniţiatorii? Comisia, domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menţionat.

Senatul a respins proiectul, Guvernul nu-l susţine, iar Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat negativ această propunere legislativă.

Este o propunere care susţine ca proprietarii apartamentelor individuale, situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la reţeaua de alimentare cu energie termică să fie scutiţi de la plata unei cote parte din cheltuielile cu energia termică ce este consumată pentru încălzirea spaţiilor aflate în proprietate indiviză.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului în unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul deputat.

Udrişte. M-am blocat. Îmi cer scuze.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum şi domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii preciza, proiectul de lege este neavenit, pentru că trebuie să existe reglementări în sensul plăţii contribuţiilor la cheltuielile comune ale locatarilor dintr-un condominiu, pentru că este foarte clar că este nevoie ca toată lumea să-şi aducă contribuţia la plata tuturor cheltuielilor, indiferent că ţi-ai făcut o centrală termică sau nu în locuinţa pe care o gestionezi, influenţele încălzirii şi a celorlalte spaţii comune, care sunt cotă indiviză pentru fiecare locatar, influenţele sunt majore în ceea ce-i priveşte pe toţi locatarii condominiului, ai blocului în sine. Este neloial şi, dacă vreţi, este egoist felul în care se priveşte acest aspect în sensul de a nu plăti de exemplu încălzirea acelor spaţii de pe casa scării, a unor boxe, a unor alte dependinţe comune. Deci toată lumea trebuie să plătească, indiferent că ţi-ai făcut o centrală proprie şi-ţi încălzeşti numai cei patru pereţi ai locuinţei tale.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu este de acord cu promovarea acestei iniţiative legislative pentru că, lăsând la o parte faptul că există o lege care reglementează, e vorba de Legea nr. 230/2007, e un articol acolo care prevede obligativitatea plăţii tuturor cheltuielilor de către toţi locatarii condominiului, indiferent că sunt private sau ale condominiului în cotă indiviză, vă spuneam de loialitatea sau, dacă vreţi, de vecinătatea celor care locuiesc în blocurile respective, pentru că este firesc şi normal ca toată lumea să aibă o contribuţie cuvenită pe măsura suprafeţelor deţinute.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Desigur, poate pare nedrept ca cineva care s-a debranşat să nu mai beneficieze de plata comună a încălzirii centrale, termoficarea centrală din respectivul imobil. Însă, vreau să vă atrag atenţia că simpla izolare a ţevilor din apartamentul respectiv nu rezolvă problema.

Se spune în motivare că sunt situaţii în care au ajuns să plătească şi 50% din factura la încălzire. Păi sigur, dar acolo este vorba despre metri pătraţi, este vorba despre cota indiviză din fiecare imobil, este vorba de cât aparţine respectivului proprietar, dacă holurile sunt generoase, dacă subsolurile sunt generoase, dacă - eu ştiu - clădirea aceea este făcută într-un anume fel încât cota indiviză este mare şi reprezintă parte importantă din suprafaţa pe care respectivul proprietar o deţine, este logic să fie pus la plată, până la urmă, şi în ceea ce înseamnă cheltuielile cu încălzirea.

Să nu uităm că încălzirea pe timpul iernii reprezintă şi un motiv important de conservare a clădirii. Orice clădire care nu este încălzită se degradează pe timpul iernii.

De asemenea, să nu uităm că dacă am susţine această iniţiativă, ulterior ar putea să vină oricine să spună: eu nu vreau să plătesc cota indiviză la curăţenie, nici cota indiviză la iluminat, nici cota indiviză la lift ş.a.m.d.

Deci, într-adevăr, poate că intenţia a fost lăudabilă, dar în ansamblul său, general vorbind, va produce dezechilibre în ceea ce priveşte egalitatea între locatarii unui imobil şi considerăm că ea trebuie respinsă.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

26. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 237 din Legea societăţilor nr. 31/1990.

Iniţiatorii? Comisia?

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea iniţiativei sub rezerva însuşirii observaţiilor şi propunerilor transmise în cuprinsul punctului de vedere.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 237 din Legea societăţilor nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării calităţii procesuale active Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru ca aceasta să poată promova acţiunea în dizolvarea societăţilor, introducerii unui nou caz de dizolvare, respectiv atunci când societatea nu şi-a reconstituit activul net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate, astfel, membrii Comisiei pentru politică economică în şedinţa din 12 mai, iar cei ai Comisiei juridice în data de 26.

Din numărul total de membri ai Comisiei pentru politică economică au fost prezenţi 22 din totalul de 25, iar de la Comisia juridică au participat 22 de deputaţi.

În urma dezbaterii, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună Camerei spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Prin PL-x 229/2015, o mare parte din conţinutul acestei legi se aplică prin aceste modificări privind înregistrarea la Registrul comerţului a societăţilor comerciale.

Deci nu prea îşi mai are obiectul această iniţiativă, aşa că Partidul Naţional Liberal susţine respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

În completarea a ceea ce a spus domnul deputat Guran aş vrea să vă mai spun că suntem în plin proces de modificare la Legea nr. 31/1990 în vederea transpunerii Directivei 2012/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, directivă de modificare a altor două acte normative europene parţial transpuse în România. Directiva se referă şi la problematica dizolvării prevăzute în art.237 din Legea societăţilor, ştiut fiind faptul că reglementarea europeană se aplică cu întâietate faţă de reglementarea naţională.

Prin urmare, propunem şi noi respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990.

E alt PL-x ăsta. Comisia?

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii societăţilor în sensul comunicării hotărârii tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea societăţii către administraţiile publice locale şi reducerii termenului de trei luni până la 30 de zile calendaristice de la data la care hotărârea judecătorească de dizolvare a rămas definitivă.

În urma dezbaterilor din cele două comisii sesizate în fond, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună plenului spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a acestui proiect.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, această iniţiativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Aceeaşi problemă ca la proiectul celălalt de lege, dar, în acelaşi timp, vreau să fac o remarcă.

Observ foarte multe iniţiative să îngrădim activitatea societăţilor comerciale, să le controlăm. Aici, printre altele, se prevede că, dacă vrei să cesionezi sub un an de zile, să-ţi vină controlul, deci văd că ne străduim foarte mult să sufocăm aceste societăţi comerciale.

Este adevărat că există evaziune, dar evaziunea se constată. Dacă ne apucăm cu un sistem, hai să prevenim evaziunea, interzicem să se mai facă aia şi aia, până la urmă o să începem să devenim ca un fel de societăţi de stat.

Sper să reuşim să venim cu iniţiative în Parlament pentru a stimula dezvoltarea societăţilor comerciale şi a iniţia cât mai mulţi oameni în domeniul afacerilor, pentru că este singura soluţie pentru o societate normală să se dezvolte, să meargă economia.

Aşa că haideţi să ne axăm pe acest lucru şi să îngrădim mai puţin activitatea societăţilor comerciale.

Partidul Naţional Liberal votează pentru respingerea acestei iniţiative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

28. Propunerea legislativă privind reglementarea parteneriatului civil.

Iniţiatori?

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Faptul că astăzi trăim într-o lume şi într-o zonă democratică se bazează pe o evoluţie morală a societăţilor de pe continentul nostru din ultimii, să spunem, 2-300 de ani. Faptul că avem o legislaţie care incriminează discriminarea, care acordă o egalitate în drepturi tuturor cetăţenilor reprezintă fundamentul societăţilor noastre democratice de astăzi din Europa. Faptul că suntem membri ai Consiliului Europei, membri ai Uniunii Europene, de asemenea, se bazează pe o comuniune de valori care presupune egalitate în drepturi pentru toţi, nediscriminare pe niciun fel de criteriu de apartenenţă la o minoritate naţională, de - eu ştiu - religie, orientare sexuală ş.a.m.d. Toate aceste valori sunt cuprinse în legi naţionale deja, multe dintre ele, şi în documente şi tratate internaţionale privind drepturile omului.

Legislaţia pe care o propun dezbaterii şi adoptării, sper, a Parlamentului României, se bazează şi-şi are rădăcinile tocmai în această viziune, în această abordare democratică şi nediscriminatorie. Niciun cetăţean nu trebuie să fie discriminat. Cu toţii ar trebui să avem aceleaşi drepturi. Iar parteneriatul civil este o formă de recunoaştere a uniunilor celor care nu se căsătoresc, deopotrivă cupluri formate din persoane de sex diferit sau din persoane de acelaşi sex.

În legislaţia europeană, în legislaţia ţărilor membre ale Uniunii Europene, deja covârşitoarea majoritate a partenerilor noştri din Uniunea Europeană au adoptat astfel de legislaţii. Peste 20 de ţări membre ale Uniunii Europene o au deja. Inclusiv state care au aparţinut fostului bloc comunist. Inclusiv foste state care au fost părţi din Uniunea Sovietică, precum Estonia.

Mai mult, anul acesta, o decizie a CEDO pe un caz pornit din Italia - şi cum bine ştiţi, deciziile CEDO sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Consiliului Europei - arată că statul are obligaţia să acorde o recunoaştere celor care convieţuiesc împreună, pentru că în realitate şi ei reprezintă o familie.

Or, atunci când statul nu face asta, statul discriminează şi statul lasă aceste cupluri să-şi ducă viaţa fiind vulnerabile faţă de nenumăratele situaţii de viaţă, uneori extrem de dificile, cu care se poate confrunta fiecare dintre noi. Iar în esenţă, parteneriatul civil este o formă de recunoaştere care acordă posibilitatea celor doi parteneri să-şi lase moştenire, să poată să contracteze un credit, să aibă anumite facilităţi în chestiuni de sănătate. Unul este internat, iar celălalt ar trebui să fie considerat aparţinător.

În absenţa unui minim de drepturi, viaţa de cuplu, viaţa de familie a acestor oameni este, cum spuneam, vulnerabilă.

Conform recensământului din 2002, peste 800 de mii de cetăţeni români - evident, în marea lor majoritate, heterosexuali - trăiesc în astfel de cupluri, în astfel de uniuni nerecunoscute însă de către stat.

Vă spun că în aşa-zisa argumentaţie a Guvernului prin care s-a dat aviz nefavorabil, este dat un argument uluitor, şi anume că Parlamentul ar fi decis deja cu privire la acest lucru.

Da, există Codul civil, votat nu de Parlamentul actual, de cel precedent, dar, dacă am intra în această logică a Guvernului, atunci n-ar mai fi posibil niciun fel de amendament la nicio lege. Pentru că noi, când venim cu amendamente, când venim cu noi proiecte care să modifice alte legi, ni s-ar spune păi s-a decis deja. Ceea ce, evident, este un sofism nedemocratic, nu are nicio logică o astfel de abordare.

Apelul meu - eu reprezint un singur vot, nu fac parte din niciun grup, singurii care pot face ceva cu adevărat sunt grupurile importante, PSD şi PNL. Şi desigur fiecare deputat este, în primul rând, un cetăţean şi sper să votaţi în conformitate cu propria conştiinţă şi cu valorile democratice la care am făcut referire.

Eu nu pot să cer retrimiterea la comisie pentru un raport favorabil din partea Comisiei juridice. Menţionez că la Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost un aviz favorabil. La Comisia juridică însă nu. A fost raport negativ de respingere.

Dar fac un apel, iată, la colegii mei social-democraţi, social-democraţii peste tot în Europa susţin astfel de legislaţii, la colegii mei liberali, liberalii pretutindeni în Europa susţin astfel de legislaţii, să retrimită la comisie proiectul de lege, să fie rediscutat în lumina noilor decizii ale CEDO, în lumina... Sunt nenumărate declaraţii. Parlamentul European a adoptat o recomandare. Nu are forţă de lege, dar e o recomandare importantă, votată inclusiv de europarlamentarii români din PSD şi din PNL în marea lor majoritate. Aşadar, vă rog, oricare dintre liderii grupurilor sau Grupul minorităţilor sau alte grupuri, dacă doresc să retrimitem la comisie pentru o nouă dezbatere la comisie în lumina noilor decizii CEDO şi a recomandării Parlamentului European, ambele de anul acesta, fie, dacă legea va merge la votul final, vă rog să votaţi gândindu-vă că sunt oameni, sunt semeni de-ai noştri, poate unii chiar parlamentari, care trăiesc în astfel de uniuni şi că simplul fapt că un om este heterosexual, homosexual sau oricum nu reprezintă un temei pentru a fi discriminat, nu reprezintă un temei pentru a fi ostracizat, şi pentru a fi lăsat să-şi trăiască viaţa alături de omul pe care îl iubeşte, în condiţii extrem de precare din punct de vedere legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, comisia.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport asupra Propunerii legislative privind reglementarea parteneriatului civil.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, conform avizului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic al parteneriatului civil, urmărind conferirea unui caracter legal convieţuirii dintre două persoane, ca alternativă la căsătorie.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Comisia pentru egalitate de şanse, prin avizul din 21 aprilie, a avizat negativ.

Comisia pentru muncă a făcut excepţie şi a avizat favorabil, poate din greşeală.

Coaliţia pentru familie şi Constituţie a comunicat punctul de vedere al acestei coaliţii, în sensul respingerii.

Asociaţia ADF International a comunicat punctul de vedere, în sensul respingerii.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 62, membrii comisiei au examinat această iniţiativă în data de 12 mai 2015.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului raportul de respingere.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc.

Voiam să fac şi eu câteva consideraţii. Evident, nu vom vota această..., vom vota pentru respingere.

Voiam să vă spun că probabil cineva din această sală îşi doreşte cu ardoare să încheie un parteneriat civil şi nu poate, pentru că nu are cadrul legal. Cadrul legal există.

Pe de altă parte, în propunere sau în iniţiativă se face referire la persoane care consimt să convieţuiască în baza afecţiunii, respectului şi sprijinului reciproc.

Păi dacă e vorba de afecţiune şi e vorba de dragoste, deci It’s all about love şi respect reciproc, nu înţeleg de ce e nevoie de nişte acte civile subsecvente, dacă tot vorbim de respect şi de reciprocitate până la urmă, dacă vorbim de afecţiune, nu?

Deci nu cred că este nevoie să creăm o nouă instituţie legală pentru a consimţi sau mai bine zis a pune în nişte termeni din aceştia de drept ceea ce înseamnă o relaţie între două persoane.

Eu nu cred că este interzisă în momentul de faţă convieţuirea a două persoane de acelaşi sex, sincer vorbesc, şi nu cred că două persoane care sunt de sex opus şi convieţuiesc, pentru că sunt băgaţi la grămadă aici toţi, au nevoie neapărat de un asemenea parteneriat civil, adică de o altă instituţie legală.

Pe de altă parte, intrăm şi sub o altă chestiune, de moralitate, că avem o societate care, în opinia noastră, a multora, nu este încă pregătită să accepte aşa ceva.

Şi faptul că anumite confesiuni religioase sau mai bine zis confesiunile religioase nu sunt obligate să încheie, eu ştiu, parteneriate religioase sau mai bine zis acele uniuni, uniuni religioase, acea familie care se întemeiază în biserică, se consfinţeşte în biserică, în baza unui act civil, în cazul de faţă căsătoria, sau mai bine zis în cazul de faţă ar fi parteneriatul civil, care ar crea obligaţia tuturor confesiunilor să poată să încheie acest...

Şi vă spun că... chiar dacă în România, în momentul de faţă nu există o confesiune religioasă care să încheie asemenea parteneriate, cu siguranţă, dacă vom adopta această lege, mâine se vor găsi, se vor inventa 5-6 confesiuni care vor încheia aceste... vor consfinţi religios aceste parteneriate civile, ca să zic aşa.

Vorbeam de moralitate. Dintotdeauna se ştie că familia era compusă dintr-o parte femeiască şi o parte bărbătească. OK, poate că acum asistăm la o modernizare a acestei concepţii, a acestei morale. Să nu uităm însă ţările nordice, în care conceptul de familie aproape că nu mai există. În ţările nordice, bărbaţii în weekend plimbă copiii, iar femeile se duc prin cluburi, sunt cazuri pe care le-am întâlnit.

Şi ca să închei, ca să închei, mulţumesc, domnule preşedinte, dacă am fi trecut, mi-aduc aminte de o altă iniţiativă - cu delfinul persoană non-umană, dacă am fi trecut această iniţiativă, am fi asistat probabil, şi cu acest parteneriat civil, la o căsătorie, în viitorul apropiat, între o persoană de sex oricare şi un delfin.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-am să implic partidul în povestea asta, aş putea să ţin o conferinţă de câteva ore pe acest subiect, cu trimiteri la cultură, la istorie, în primul rând.

Vechiul Testament este Povestea Poveştilor, vorbeşte foarte bine, foarte argumentat şi foarte convingător despre disfuncţionalităţile omului, de la apariţia lui, de la apariţia zeilor care l-au creat, mult mai argumentat decât o spune chiar Povestea Poveştilor - este vorba de primele inginerii genetice.

Ei bine, la acea vreme, vorbim de perioada protosumeriană, au apărut şi problemele omului: zoofilia şi parteneriatul între bărbaţi, care, spun legendele, spun tăbliţele de lut ale lui Enoh sau ale altora că au dus la o rapidă depreciere a rasei umane. Mărturie stă sau stau poveştile în Poveste, Sodoma şi Gomora. Sigur, aici putem vorbi despre primul efect al unei bombe nucleare, dar fenomenul în sine a existat, acest parteneriat între bărbaţi. Primul fenomen a fost cel de zoofilie, atenţie!

Aşadar, povestea este lungă, argumente contra sunt multe. Sunt un tip căruia libertăţile i-au luat minţile foarte devreme, de asta nu am implicat partidul. Dar ştiu, în acelaşi timp, şi am avut, când lucram în învăţământ, un coleg bântuit de - cum să-i spun: asemenea libertate, asemenea boală? - care a terminat în ştreang şi a produs efecte în rândul elevilor.

Deci nu trebuie să apelez la poveşti ca să înţeleg sensul şi mersul lucrurilor.

Am să mă opresc aici cu povestea. Eu personal voi da un vot negativ, în ciuda, repet, a libertăţilor care mă bântuie, nu sunt un om al opreliştilor, dar şi libertăţile trebuie asumate şi înţelese.

Încă o dată, nu implic partidul.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mai întâi, o chestiune de procedură. Este pentru prima dată când văd citit un raport al unei comisii, brodat cu opinii personale ale unuia dintre membri, este cred o încălcare a regulamentului.

Pe fond, luările de poziţie de până acum vor intra în istoria declaraţiilor pline de prejudecăţi şi de stereotipuri de percepţie ale Parlamentului României, din păcate.

Nu mă aşteptam de la colegul Ovidiu Iane, care a fost preşedintele unui partid, Partidul Verde, partid care susţine drepturile persoanelor LGBT, să dea glas atâtor prejudecăţi de la microfonul forului legislativ român.

Este bizar să aud că ţările nordice, care au un grad foarte ridicat de democraţie şi civilizaţie şi prosperitate, sunt deplânse din Parlamentul uneia dintre cele mai sărace ţări din Europa, Parlamentul uneia dintre ţările cu probleme şi de democraţie şi de civilizaţie, avem încă foarte multe de făcut pentru a ridica standardele de democraţie şi civilizaţie şi prosperitate în România.

Danemarca a fost prima ţară europeană care în 1989 a legiferat parteneriatul civil, Norvegia a făcut-o în 1993, Suedia în 1995, Finlanda în 2002. În Franţa, în 1999 a fost o legislaţie de acest fel adoptată, iar 94% dintre cuplurile care au apelat la această formă de înregistrare a uniunii lor sunt cupluri heterosexuale.

Sigur, afecţiunea, respectul reciproc sunt foarte importante, dar trăim într-o lume în care şi raporturile juridice contează.

Or, această legislaţie pe care o propun practic prevede că un cuplu se poate înregistra la notar, poate încheia acest parteneriat la notar, nu este nevoie de implicarea unei biserici - există biserici care oficiază astfel de ceremonii, dar este libertatea religioasă a fiecărui cult, nu intrăm în chestiuni religioase - discuţia ar trebui să fie pur juridică aici şi bazată pe drepturile omului.

Ei bine, prin înregistrarea unui astfel de cuplu, a unei astfel de uniuni, există câteva mici facilităţi care ţin de chestiuni de viaţa de zi cu zi, şi le-am menţionat mai devreme: în cazul în care un partener este grav bolnav, este important să fii alături de el în spital; în cazul în care un partener moare - cu toţii murim, cu toţii vom muri - gândiţi-vă că celălalt partener rămâne complet descoperit, nu poate să moştenească nimic, familia celui decedat poate să... imediat şi închei... poate să câştige în instanţă, şi juriştii cu care m-am consultat mi-au confirmat că familiile au toate şansele să câştige în instanţă tot sau aproape tot.

Sunt multe alte situaţii. În expunerea de motive le-am prezentat. Există şi o scrisoare din partea celui mai mare grup interparlamentar din Parlamentul European, care a venit să susţină acest proiect de lege printr-o scrisoare de susţinere, sunt opinii şi asumări politice ale unor puncte de vedere de care Parlamentul României ar trebui să ţină cont.

Nu izolaţi România, nu o lăsaţi la marginea democraţiei! Încercaţi să înţelegeţi că avem nevoie de o evoluţie şi de o recunoaştere şi a unor zone - minoritare, e adevărat - din ţara noastră, dar care au nevoie de o reglementare legislativă. A le lăsa aşa, în derivă, fără niciun fel de recunoaştere, reprezintă, după părerea mea, o greşeală politică, o neasumare a valorilor democratice şi, iertaţi-mă, chiar şi un lucru profund imoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu se mai poate...

Mulţumim.

Închidem...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc.

Voiam să vă spun, stimaţi colegi, că faptul că susţinem drepturile LGBT - şi sunt ţări care în Europa susţin aceste drepturi, evident - nu înseamnă neapărat că trebuie să susţinem şi parteneriatul civil, pentru că până la urmă aceste drepturi şi libertăţi sunt şi în funcţie de tipul de societate în care trăim, iar la noi, aici, există o societate care are un alt grad de moralitate, în special religioasă.

Acum, pe de altă parte, în ceea ce priveşte acest demers, ca să zic aşa, ar putea fi precursorul unor alte demersuri la fel de periculoase care, sincer, creează o societate în care eu nu vreau să-mi cresc copiii. Şi anume, ce poate să urmeze? Poate să urmeze adopţia, ulterior, nu? Poate să urmeze orice altă formă care în Vest, în Occident este foarte bine, să zic aşa, promovată. Şi unele ţări chiar au adoptat aceste modificări de concepte morale.

Or, eu nu vreau să trăiesc într-o societate în care un copil să fie, nu ştiu, să nu aibă înţelesul cuvântului de mamă şi tată în adevăratul sens al cuvântului, pe care eu îl cunosc de când sunt mic.

Aceasta am vrut să spun.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterea. Legea merge la votul final.

29. Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia?

Domnul Virgil Delureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte raportul comisiei, depus anterior.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010 cu un nou alineat, prin care personalul din sectorul bugetar care are titlu ştiinţific de doctor, obţinut după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, şi îşi desfăşoară activitatea în instituţii publice în domeniul în care a obţinut titlul să beneficieze de un spor de 15% din salariul de bază.

De asemenea, se propune ca această prevedere să deroge de la prevederile art. 22 din Legea-cadru nr. 284/2010 care limitează cuantumul maxim al sporurilor de care poate beneficia personalul bugetar la 30% din salariul de bază.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 3 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 4 abţineri, respingerea proiectului de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 3 iunie, a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Ion Gibescu, director în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi, din totalul de 24 de membri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 3 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Mircea Dolha:

Stimaţi colegi,

Pentru o perioadă mai lungă de timp, şi anume peste 5 ani, perioada ianuarie 2010 - aprilie 2015, sporul pentru titlul ştiinţific de doctor nu s-a mai acordat, deoarece toate prevederile legale cu privire la acordarea acestui spor au fost abrogate prin Legea nr. 330/2009 a salarizării unitare.

Ştiu că în spaţiul public în ultima perioadă se tot vehiculează că există unele fraude în obţinerea titlului de doctor, ştiu că sunt acuzaţii de plagiat, însă ştiu că sunt oameni în România care au muncit foarte mult ca să obţină acest titlu şi nu trebuie în niciun caz pedepsiţi cei mulţi care au muncit, cum spuneam, mult, care au învăţat, care au studiat enorm şi cu greu au obţinut un titlu.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, în cazul în care drepturile salariale determinate de Legea nr. 330/2009 erau mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului faţă de luna decembrie 2009, se acorda o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu, care să acopere această diferenţă.

În anul 2011, pentru personalul care la data de 31 decembrie 2009 beneficia de sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, s-a menţinut suma aferentă acestui spor - în compensaţie tranzitorie, cum spuneam - conform Legii nr. 284/2010 şi Legii nr. 63/2011.

Din cauza abrogării unor prevederi legislative, persoanele care au obţinut acest titlu după intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 nu au mai putut beneficia efectiv de acest spor.

Aşa cum menţionează şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, aceste prevederi au creat un tratament discriminatoriu între angajaţi.

În aprilie 2015 însă această situaţie a fost îndreptată, prin adoptarea Legii nr. 71/2015.

În aceste condiţii, propunerea legislativă pe care o dezbatem astăzi nu mai are obiect de reglementare, de fapt, şi prin urmare Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru respingerea acesteia.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, între timp, această chestiune a fost reparată, dar este foarte bine şi cred că trebuie aduse mulţumiri iniţiatorilor, că au existat colegi care s-au ocupat de chestiunea aceasta, au încercat s-o rezolve, chiar dacă ea între timp a fost remediată, asta nu înseamnă...

Sigur, o să respingem proiectul, pentru că nu mai are sens, dar asta nu înseamnă că nu trebuie subliniat faptul că ani de zile am funcţionat într-o logică ciudată, în care doar data la care obţineai un titlu academic diferenţia între drepturile pe care le aveai prin titlul respectiv, din obţinerea titlului respectiv sau nu.

Deci, da, o să respingem proiectul, dar în acelaşi timp, cred că este cazul, se cuvine să le mulţumim iniţiatorilor că au pornit acest demers care între timp a fost reparat de către Guvern.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

30. Propunerea legislativă privind metodele de extracţie a hidrocarburilor neconvenţionale pe teritoriul României.

Iniţiatorul?

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

S-a discutat foarte mult în ultimii 2-3 ani despre exploatarea de la Roşia Montană şi despre Pungeşti.

Această lege este în primul rând despre Pungeşti, dar în esenţă problema este similară cu cea de la Roşia Montană. De ce? Guvernul s-a grăbit să concesioneze zone pentru exploatări miniere la Roşia Montană, respectiv de gaze de şist la Pungeşti şi în alte zone, cu utilizarea unor tehnologii extrem de periculoase: cianurarea, respectiv fracturarea hidraulică.

Grav este că nici măcar nu exista o legislaţie în privinţa gazelor de şist, Legea petrolului nu făcea vorbire despre gaze de şist sau despre fracturare hidraulică, exploatarea prin fracturare hidraulică a gazelor de şist.

Societatea românească însă a reacţionat, au fost proteste, mişcări ale organizaţiilor neguvernamentale, opinii ale experţilor, luări de poziţie, inclusiv pe plan internaţional, că România nu se poate juca oricum sau Guvernul nu se poate juca oricum cu protecţia mediului, cu drepturile cetăţenilor, la consultare publică, spre exemplu, ceea ce nu s-a întâmplat la Pungeşti, şi cu anumite prevederi legale care nu acopereau şi nu dădeau o fundamentare unor astfel de exploatări extrem de periculoase pentru oameni, pentru mediu şi pentru animale.

Mai devreme s-a râs şi de o iniţiativă de-a mea privind animalele. Toate aceste iniţiative trebuie tratate cu seriozitate, compasiunea arătată animalelor, pe lângă chestiunea legată de oameni şi de mediu, reprezintă iarăşi un indicator al civilizaţiei unei ţări.

Să revenim la acest proiect. Este un proiect care în esenţă ar face imposibilă utilizarea fracturării hidraulice în România. Cred că avem nevoie de o astfel de legislaţie, nu putem construi un viitor nici prosper, nici cu adevărat profitabil din punct de vedere economic, dacă neglijăm chestiunile de mediu.

Or, în cazul explorării şi exploatării gazelor de şist, ştiţi foarte bine, emisiile de gaze cu efect de seră sunt mult mai mari decât în cazul exploatărilor standard de combustibili fosili, iar tehnologia a generat proteste pretutindeni în lume.

Ştiţi foarte bine, de asemenea, că şi statul New York a interzis fracturarea hidraulică. Aşadar, există o opoziţie puternică şi bine fundamentată care se manifestă cu succes de multe ori, mai ales în ţările democratice occidentale.

Vă îndemn să votaţi împotriva respingerii sau - şi fac din nou un apel la grupurile principale şi de fapt la orice lider de grup - să ceară o retrimitere la comisie pentru o eventuală reanalizare a proiectului, în vederea unui raport pozitiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, precum şi Comisia pentru industrii şi servicii, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă menţionată.

Aş vrea să informez colegii că Senatul a respins această propunere. De asemenea, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

În consecinţă, în urma dezbaterilor, cele două comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Şi la acest proiect de lege, şi la proiectul de lege următor trebuie să răspundem la o serie de întrebări mult mai profunde, pentru că se pot folosi detalii ca să se treacă dincolo de chestiunile de fond, şi asta nu e bine.

Trebuie să răspundem dacă vrem sau nu vrem, cu da sau nu, cracare hidraulică în România. Trebuie să răspundem dacă vrem, cu da sau nu, cianuri în România.

Şi mai ales trebuie să răspundem dacă vrem să continuăm să ţinem ţara aceasta ca pe o ţară care doar îşi vinde resursele, băgându-le în cap oamenilor tot felul de prostii, cum era prostia aceea interbelică cu ţară eminamente agricolă. Ştiţi că nici măcar nu am fost asta? Ponderea în cel mai bun an de producţie agricolă interbelică, România a produs 6% din producţia agricolă europeană. Nici măcar chestia aceea cu grânarul Europei nu am fost niciodată.

Trebuie să răspundem o dată cu da sau nu dacă vrem să ţinem în continuare oamenii din ţara aceasta cu locuri de muncă proaste, în care să-i chinuim pe salarii mizere sau ne hotărâm să facem ceea ce putem face ca destin istoric al nostru, pentru că poporul acesta are talent pentru tehnologii şi pentru ştiinţele inginereşti. Niciodată nu spunem asta, dar trebuie să spunem şi asta înseamnă să gândim altfel şcoala. Legile astea două ne pun în faţa unor întrebări profunde de felul ăsta, la care nu mai putem să ne pierdem în detalii. Trebuie să răspundem cu da sau nu. Pentru că mi-e teamă că ele au ajuns într-o situaţie imposibilă, vă propun, stimaţi colegi, să le retrimitem la comisie şi să dăm un răspuns tranşant.

Cred că a venit momentul să facem poate cel mai important pas în istoria acestei ţări, să depăşim stadiul de ţară de lumea a treia care vinde resurse pur şi simplu sau cu prelucrare minimală. Aceeaşi problemă o are şi lemnul, aceeaşi problemă o are cam tot ce spunem noi. Vorbim de locuri de muncă. Cum? Creăm, spunem noi, prostia asta, asta iarăşi e o prostie, spunând că vom face ample lucrări de infrastructură, adică nu mai avem locuri de muncă decât la lopată, că asta spunem. Aici trebuie să dăm un răspuns tranşant. Lucrul ăsta trebuie să-l depăşim o dată pentru totdeauna, şi asta ţine de destinul nostru istoric. Asta nu mai ţine de lucruri mărunte. Acum suntem puşi în faţa unui răspuns tranşant de tipul da sau nu, vrem să rămânem o ţară de mâna a treia în lumea a treia sau ne hotărâm s-o luăm pe alt drum.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci care e propunerea? Domnule lider, termenul.

Domnul Varujan Pambuccian:

O să vă solicit nu două săptămâni, ci trei săptămâni, tocmai pentru a lăsa spaţiu, pentru că e o problemă fundamentală, spaţiu de discuţie publică, legat de această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bun. Alte propuneri dacă sunt aici?

Vă rog.

Dacă sunt propuneri, dacă vreţi să faceţi altă propunere în ceea ce priveşte retrimiterea. Dacă nu, supun votului...

Vă rog.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Fac parte din comisia care a dezbătut şi, practic, dezbate de 15 ani această problemă şi am făcut parte de două ori din acele comisii speciale care s-au deplasat la Roşia Montană, aşa că am pretenţia să cunosc în amănunt această problemă şi aş dori să dau un sprijin domnului coleg antevorbitor, pentru că are perfectă dreptate.

Deci a venit timpul să tranşăm această problemă. Pentru că, în ultima perioadă, nu facem altceva decât să protestăm împotriva a ceva şi interzicem ceva, mai nou. Ies, ştiu eu, câţiva oameni în stradă şi zic: "Noi suntem poporul şi interzicem ca politicienii să mai facă politică..." sau noi suntem nu ştiu cine şi interzicem progresul tehnic...

Deci, asta trebuie să decidem, domnule coleg. Eu am o stimă deosebită pentru toţi cei care doresc, da, să avem un mediu curat şi doresc să trăiască în mod civilizat în continuare în ţara noastră. Dar trebuie să decidem dacă dorim sau nu dorim progresul tehnic. Deci, asta este!

Vorbim toată ziua de inovare, de progres tehnic, de tehnologii noi şi aşa mai departe, şi când suntem puşi în faţa faptului dacă dorim să progresăm, dacă dorim să creăm locuri de muncă, dacă dorim ceva în mod corect care să nu ne afecteze viaţa, pentru că s-a demonstrat în ambele cazuri că aceste lucruri vehiculate nu prea au o substanţă corectă. S-a demonstrat că în Statele Unite, din 1995 încoace, a scăzut preţul energiei cu 35%. În Europa, în această perioadă, a crescut cu 65% preţul energiei, pentru că dânşii utilizează resursele lor, gazele de şist. Noi avem resurse, dar nu dorim să le utilizăm, pentru că n-avem încredere în nimeni, n-avem încredere în tehnologiile avansate cu care, într-adevăr, trebuie să reuşim, fără să poluăm, fără să periclităm viaţa oamenilor din zona respectivă şi să ascultăm majoritatea, glasul majorităţii. Pentru că 85% dintre oamenii care trăiesc în Munţii Apuseni, la Roşia Montană, doresc de 15 ani să aibă locuri de muncă.

Domnul Varujan Pambuccian (din bancă):

La lopată, la dat cu sapa...

Domnul Antal István:

Nu, doresc. Nu, nu, nu. Să aibă locuri de muncă şi, eventual, dacă vine cineva şi utilizează o tehnologie care este utilizată din anii '50 în ţara noastră şi dacă cineva este curios să se ducă la Roşia Min o să vadă peşti în haldele de steril, în băltoacele respective care sunt halde de steril, care vor fi şi în partea cealaltă. Deci, să respectăm legislaţia europeană, care este foarte clară, şi la vremea respectivă noi am propus acest lucru. Să respectăm, să respectăm totul. Şi dacă, într-adevăr, se demonstrează faptic că ceea ce se întâmplă acolo dăunează cuiva, în momentul respectiv, să oprim. Dar să lăsăm... şi asta este ultima frază şi propunerea mea este să retrimitem într-adevăr ambele, că urmează poziţia 31, la comisii. Cred că nu e de ajuns, domnule coleg, două săptămâni.

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

S-a propus termenul de trei săptămâni.

Domnul Antal István:

Avem un nou guvern de tehnocraţi, da? Şi să aşteptăm un răspuns corect, dar şi din partea instituţiilor, şi a specialiştilor, şi academicienilor noştri, şi să avem încredere, dacă dânşii ne spun, specialiştii ne spun că într-adevăr există o şansă, există o şansă reală, aşa cum există această şansă în Finlanda, unde este utilizată această tehnologie, şi în Statele Unite, atunci să dăm un vot de "da".

Dacă specialiştii noştri, în primul rând, ne spun că nu există şansa respectării prescripţiilor tehnologice, atunci să spunem un nu hotărât, dar odată şi odată să tranşăm acest lucru, pentru că altfel încă zece ani de zile politicienii, unii populişti, unii mai puţin populişti, o să trăiască din asta. Interzicem ceva în anumite momente când e nevoie de voturi, altă dată aşteptăm zece ani de zile să creăm locuri de muncă oamenilor din ţară.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat. Am înţeles.

Mulţumesc.

Voturi pentru propunerea de trei săptămâni, retrimitere la comisie.

72 voturi pentru.

Împotrivă? Abţineri? Nu.

Trei săptămâni, retrimitere la comisie.

Punctul 31.

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Stimaţi colegi,

Doar dacă ne-am raporta la ultimii doi colegi care au vorbit aici şi sunt argumente suficiente să decidem într-un fel. Faptul că am trimis precedentul proiect de lege la comisie... vă propun să-l trimitem şi pe acesta, chiar trei-patru săptămâni, pentru că oricum ăsta va veni în februarie, şi celălalt, şi acesta.

Şi, aşa cum s-a spus aici, trebuie să ne asumăm răspunderea rapoartelor suplimentare întocmite şi ceea ce se decide în comisie să meargă şi la vot.

Termen, trei săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

De acord, domnule preşedinte, dar vreau să reiterez un lucru: nu cred că cineva de aici îşi imaginează că nu sunt un om ataşat tehnologiilor noi. Nu cred. Şi nu cred că cineva de aici... nu, că aici deja trec dincolo de modestie şi nu vreau.

Dar vreau să vă spun un lucru: eu m-am săturat să trăiesc într-o ţară care nu-şi asumă în mod hotărât un drum al dezvoltării care i se potriveşte, pentru că ni se potrivesc lucrurile astea. M-am săturat să ne bucurăm că mai vindem un trunchi de copac, că mai vindem o bucăţică de minereu, că mai vindem nu ştiu ce prostie, şi să nu băgăm în seamă ce lucruri extraordinare se fac în România, să batjocorim oamenii ăia care le fac, să-i trimitem peste hotare şi pe urmă să ne lăudăm cu ei, eventual, după ce mor.

A venit timpul să facem lucrurile astea la noi în ţară şi este o chestiune, dincolo de orice este o chestiune de demnitate şi de mândrie naţională chestiunea aceasta. Asta nu este o chestiune de ecologie, nu este o chestiune de mediu curat, nu este o chestiune care să ţină de nu ştiu ce amănunte, nu este o chestiune de cum fac unii şi cum fac alţii. Este o chestiune în care trebuie să ne hotărâm dacă vrem să vindem castraveţi, lemne şi minerale sau dacă vrem să ne vindem inteligenţă şi lucruri pe care inteligenţa noastră chiar le face şi le poate face.

E o hotărâre strategică importantă, e timpul să luăm hotărârea asta şi e timpul să ne rupem de un trecut idilic pe care-l idealizăm aberant, care nici măcar nu este aşa cum îl idealizăm. E timpul să devenim noi înşine, ceea ce suntem, ceea ce putem să facem şi să arătăm lucrul ăsta.

Şi, vă repet: chestiunea aceasta nu este una de ecologie, este una de demnitate naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Faţă de propunerea colegilor de la PSD de retrimitere la comisie, aş avea un singur amendament, să fie retrimis, dar şi Comisiei pentru mediu care să fie un raport comun, pe fond, dacă e posibil.

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

Nu ştiu dacă este posibil. Nu ne permite regulamentul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Rog să se aibă în analiză atunci la comisia de fond. Bine.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Din păcate, din punct de vedere regulamentar nu e posibil, pentru că în cinci zile de la momentul în care se distribuie aceste legi la o comisie sau alta trebuie să solicite comisia respectivă să fie coraportoare. Ca atare, aceasta fiind depăşită, nu e posibil.

Dar eu cred că, într-adevăr, în această cauză, aşa cum şi în cealaltă, şi trebuie să vorbim acum despre procedură, dezbaterile generale să le facem atunci. Să fie retrimisă, da, chiar până în februarie. Avem noi miniştri, atât la mediu, şi să-şi facă treaba expertul din Ministerul de Mediu, atât la economie, industrie, să vină ei cu punctul lor de vedere, un nou punct de vedere al Guvernului, de ce nu? Pentru că avem un alt guvern, da, de tehnocraţi. Să spună care este punctul lor de vedere în legătură cu această problemă spinoasă. Şi s-o rezolvăm în comisia care a fost sesizată în fond, pe baza punctelor de vedere, inclusiv ale comisiilor care pot fi sesizate pentru aviz. Chiar un nou aviz.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Propunere de retrimitere la comisie pentru patru săptămâni.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea doreşte să intervină)

Am o propunere de votat...

Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Voiam doar să-l felicit pe domnul Pambuccian pentru discursul excepţional. Într-adevăr, miza acestor două proiecte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Care e procedura, domnule Cernea?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedura este că...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK! Mulţumim frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedura este următoarea: salut deschiderea celor două grupuri principale de a accepta retrimiterea la comisie, aşa cum am şi cerut pentru legea cu...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule Cernea.

Propunere de retrimitere la comisie, patru săptămâni, am înţeles.

Voturi pentru? 81. Că a venit şi domnul Tîlvăr în sală am înţeles.

Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură.

Iniţiatorii?

Comisia? Comisia de cultură, vă rog.

Domnul Ioan Tămâian:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură a fost transmisă comisiei cu nr. Pl-x 244 din 16 martie 2015 şi înregistrată cu nr. 4c-10/50 din 17 martie 2015.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu această propunere legislativă, pentru avizare fiind transmisă Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Până la data întocmirii raportului, s-a primit avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul negativ al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

În redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, nr. 1031 din 19 aprilie 2014, emis de Consiliul Legislativ.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de Cameră sesizată, Senatul a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 11 martie 2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi şi o abţinere.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Vă rog.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Din nou constatăm paralelisme legislative. De fapt, această Lege nr. 189/2008 a mai fost modificată, aşa că avem... soluţiile legislative propuse de modificarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 189 se găsesc deja reglementate prin modificările Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului care se cere şi azi modificată, adică nr. 189.

În acelaşi timp, mai avem o lege care reglementează această problematică, Legea nr. 185/2014. Mă gândesc că de la o vreme tot vorbim sau tot vorbesc de aceste paralelisme legislative. Mă gândesc dacă nu este momentul, şi am propus la grup, la Grupul parlamentar liberal, ca fiecare comisie să revină pe legislaţia specifică şi s-o simplifice. Aţi spus, cu o jumătate de oră mai devreme, nu este o noutate, ştiţi şi dumneavoastră, că avem cel mai stufos sistem legislativ din lume. Probabil că ar fi momentul în anul care urmează să mergem la ralanti cu legile curente şi să ne abatem mai mult asupra legilor care au trecut cumva, aşa, la foc automat.

Partidul Naţional Liberal, ca o consecinţă, nu va susţine acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Punctul 33, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 95 alin. (6) lit. k) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Comisia.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport comun al Comisiei pentru politică economică şi al Comisiei juridice asupra Propunerii legislative pentru abrogarea art. 95 alin. (6) lit. k) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Comisia pentru buget a avizat negativ.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea lit. k) a alin. (6) al art. 95 din legea sus-menţionată existentă la data elaborării propunerii legislative. Prin abrogarea lit. k), planul de reorganizare ar fi putut prevedea conversia creanţelor bugetare în titluri de valoare.

Din totalul membrilor celor două comisii au participat 25 de membri de la Comisia juridică şi 21 de membri de la Comisia pentru politică economică.

În urma examinării iniţiativei legislative, a fost exprimată opinia să se respingă această iniţiativă deoarece articolul respectiv a fost abrogat prin art. 344 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Prin urmare, această propunere a rămas fără obiect. S-a propus cu unanimitate de voturi respingerea acestei propuneri şi face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege cu privire la convertirea creanţelor în titluri de stat în companiile publice avea impact asupra a ceea ce reprezenta Legea nr. 85/2006 cu privire la procedurile de insolvenţă.

Conform normelor noi prevăzute în Legea nr. 85/2014 care priveşte acelaşi domeniu al insolvenţei societăţilor, această iniţiativă a rămas fără niciun obiect de reglementare, iar ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea respingerii acestui proiect de lege cu privire la insolvenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,33.