Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17,06.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ludovic Orban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ludovic Orban:

Vă propun să începem şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.

Înainte de a începe şedinţa, permiteţi-mi să dau citire, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (7) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, informării privind Decizia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor privind aplicarea unei sancţiuni disciplinare împotriva domnului deputat Liviu-Bogdan Ciucă.

Astfel, în temeiul art. 19 alin. (1) şi art. 52 alin. (4) şi (7) din statut, Biroul permanent, în şedinţa din data de 2 decembrie 2015, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a decis aplicarea sancţiunii de diminuare a indemnizaţiei de deputat cu 10%, pe o perioadă de 3 luni, domnului deputat Liviu-Bogdan Ciucă pentru încălcarea legislaţiei în materia conflictului de interese.

Decizia a fost comunicată domnului deputat.

Termenul de contestaţie este de 15 zile lucrătoare, potrivit art. 52 din statut, contestaţiile fiind soluţionate de plenul Camerei Deputaţilor.

Trecem la ordinea de zi, la interpelări.

Am fost informat că doamna secretar de stat Sirma Caraman, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, nu poate să fie prezentă, în schimb a transmis răspunsul în scris.

Îl întreb pe domnul deputat Anton Doboş dacă se mulţumeşte cu răspunsul în scris sau dacă solicită prezenţa reprezentantului ministerului în plen.

Poftiţi, domnule deputat.

Deci, întrebarea pe care o am este dacă vă declaraţi mulţumit cu răspunsul primit în scris sau solicitaţi, în continuare, prezenţa reprezentantului ministerului? Solicitaţi în continuare?

Vă mulţumiţi cu cel în scris, da?

În continuare, este prezent din partea Ministerului Transporturilor, domnul secretar de stat Aurel Stanciu, care răspunde unei interpelări formulate de domnul deputat Cornel Itu.

Îl invit pe domnul deputat Cornel Itu să citească interpelarea.

Nu este prezent în sală? A, sunteţi prezent.

Deci, nu mai citiţi interpelarea, citim numai răspunsul.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2556B/2015 Ministerul Transporturilor vă răspunde următoarele: pe centura ocolitoare a municipiului Gherla, la km 3+850, s-a înregistrat o cedare a corpului drumului, afectând structura de rezistenţă a acestuia. Din acest motiv, s-au efectuat lucrări de consolidare locale, astfel încât în prezent este asigurată planeitatea drumului.

De asemenea, în vederea identificării problemelor şi cauzelor care le determină a fost iniţiată procedura de achiziţie publică a serviciului de expertiză tehnică pentru tot sectorul de drum, această procedură urmând a fi finalizată conform calendarului, în aproximativ 30 de zile.

În conformitate cu rezultatul expertizei tehnice vor fi luate toate măsurile necesare prevenirii apariţiei de noi degradări a sectorului de drum mai sus menţionat.

În ceea ce priveşte a doua întrebare a dumneavoastră - lucrările la podul peste Someş, din localitatea Buneşti - menţionăm că astăzi s-a redeschis circulaţia în zonă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat?

Domnul Cornel Itu:

Domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Legat de podul de la Buneşti, într-adevăr, azi a fost redeschisă circulaţia, dar legat de centura ocolitoare a municipiului Gherla, vreau să vă spun că e a patra oară când se surpă această centură. E o problemă de proiectare şi de execuţie, şi cred că ar fi bine pentru totdeauna acum să luaţi deciziile corespunzătoare şi să se remedieze corespunzător.

A fost deschisă în grabă, da, şi cred eu că soluţia nu e adecvată. Oricând, acea centură, în zona respectivă se prăbuşeşte şi alunecă spre terenurile oamenilor.

Ţineţi cont că sunt acolo caverne de sare pe care apa le dizolvă şi e o problemă deosebită.

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Următoarea interpelare este a domnului deputat Daniel Andrei Gheorghe, adresată către Ministerul Afacerilor Externe.

Este prezent din partea Ministerului Afacerilor Externe... nu este, nu este.

A, este pe drum. Îl aşteptăm. Atunci, continuăm cu interpelarea adresată de domnul deputat Marian Cătălin Rădulescu.

A venit domnul Podgorean? Deja a sosit domnul Podgorean?

Domnule deputat Daniel Gheorghe, doriţi să citiţi textul interpelării?

Luaţi cuvântul după răspunsul domnului secretar de stat Podgorean.

Domnule secretar de stat, vă invit să prezentaţi răspunsul la interpelarea domnului deputat Daniel Gheorghe privitoare la eliminarea vizelor pentru SUA.

Domnul Radu Podgorean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Deci, pentru Guvernul României, în mod particular pentru Ministerul Afacerilor Externe consolidarea parteneriatului strategic cu SUA pe toate dimensiunile sale reprezintă un obiectiv major de politică externă.

În acest sens, aplicarea Declaraţiei comune privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi SUA, adoptată la Washington, la cel mai înalt nivel, pe 13 septembrie 2011, constituie o prioritate pe agenda bilaterală, ce este reflectată în dinamica accentuată pe care dialogul politic româno-american a cunoscut-o în ultimul an, inclusiv la nivel înalt.

Ministerul Afacerilor Externe acordă o importanţă deosebită includerii României, în calitatea sa de partener strategic, în promovarea Visa Waiver, în Programul Visa Waiver, şi cooperării cu partenerii americani în vederea îndeplinirii de către România a criteriilor tehnice prevăzute de legislaţia americană pentru accesul în Programul Visa Waiver.

Astfel, subiectul eliminării obligativităţii vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite ocupă un loc central pe agenda de discuţii a înalţilor oficiali români cu reprezentanţii administraţiei şi Congresului SUA. Cu prilejul întâlnirilor şi întrevederilor bilaterale desfăşurate pe parcursul acestui an a fost reconfirmată susţinerea Administraţiei Obama, dar şi a unor reprezentanţi influenţi ai Congresului pentru includerea României în Programul Visa Waiver.

Având în vedere rolul important care revine legislativului american în ceea ce priveşte adoptarea unui cadru reformat al Programului Visa Waiver, extrem de relevant din perspectiva momentului la care cetăţenii români vor putea călători fără vize în SUA, o parte semnificativă a demersurilor diplomatice s-a concentrat pe Congresul SUA şi continuă în această direcţie.

De asemenea, pentru materializarea acestui obiectiv, după constituirea în ianuarie 2013 a Grupului de lucru bilateral pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor, Ministerul Afacerilor Externe organizează şi co-prezidează, împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti, reuniunile grupului cu participarea reprezentanţilor instituţiilor româneşti de resort - Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii - şi ai Ambasadei SUA la Bucureşti.

Cea mai recentă reuniune a Grupului de lucru bilateral pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor, s-a desfăşurat la 25 noiembrie 2015.

Această structură are drept obiectiv principal identificarea modalităţilor celor mai adecvate pentru facilitarea accesului României în program, inclusiv din perspectiva îndeplinirii de către România a criteriilor tehnice aferente accesului în Programul Visa Waiver şi a reducerii semnificative a ratei de refuz a solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români.

În acest sens, trebuie subliniat faptul că rata de refuz depinde în exclusivitate de autorităţile americane, fiind determinată de calitatea şi corectitudinea aplicaţiilor, mai ales a manierii prin care fiecare cetăţean român care solicită obţinerea vizei de scurtă şedere în SUA demonstrează faptul că deţine legături semnificative cu ţara noastră.

Totodată, în condiţiile în care un parteneriat transatlantic de succes nu poate fi imaginat în absenţa includerii tuturor statelor membre UE în Programul Visa Waiver, complementar dialogului bilateral activ cu SUA, România participă activ la reuniunile la nivel de lucru în format România-SUA-Uniunea Europeană care se derulează la Bruxelles, în contextul mecanismului de reciprocitate al Uniunii Europene.

Toate cele trei reuniuni organizate de Comisia Europeană până în prezent, ultima derulându-se în iunie 2015, au reprezentat o platformă pentru realizarea unui schimb de informaţii cu accent asupra stadiului pregătirilor derulate de statele membre ale Uniunii Europene vizate pentru pregătirea criteriilor de acces, fără a avea însă un impact direct asupra perspectivelor modificării legislaţiei Visa Waiver, în vederea includerii tuturor statelor membre ale Uniunii Europeane în program.

În ceea ce priveşte criteriile tehnice conexe accesului în Programul Visa Waiver s-au făcut progrese remarcabile de la momentul constituirii Grupului de lucru, 2013. În numai trei ani, România a reuşit să îndeplinească toate criteriile tehnice şi de securitate care sunt necesare pentru a fi eligibilă în acest program, ultimul dintre acestea fiind marcat de semnarea, în luna octombrie 2015, la Washington a Acordului dintre România şi SUA privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave.

În contextul activităţii substanţiale derulate la nivelul Grupului de lucru, principalul obstacol pe linia accederii cât mai rapide în acest program a rămas în prezent rata de refuz a cererilor de viză depuse de cetăţenii români, care depăşeşte pragul maxim de 3%, stabilit de legislaţia americană actuală.

În anul fiscal 2014, rata de refuz a coborât pentru prima oară sub pragul de 10% - 9,8%, respectiv, şi sperăm că îşi va menţine tendinţa descrescătoare şi în 2015.

În 2010 rata de refuz se situa la 24,8%. În acest sens, începând cu data de 7 mai 2015, Ministerul Afacerilor Externe desfăşoară o campanie de conştientizare a cetăţenilor români care călătoresc în SUA cu privire la respectarea legislaţiei locale referitoare la reglementarea şederii.

Campania de conştientizare a opiniei publice se derulează prin intermediul unor mesaje de tip sms, "Don’t overstay!", "Follow the rules!", "Don’t work in US without proper authorisation!" pe care cetăţenii români le primesc atunci când călătoresc în SUA, precum şi prin intermediul aplicaţiei "Sfaturi de călătorie" care poate fi descărcată pe telefonul mobil şi care poate fi accesată inclusiv offline.

Totodată, operatorii Call Center-ului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe transmit aceleaşi mesaje cetăţenilor care solicită informaţii privind regimul călătoriilor în SUA.

Momentul la care s-ar putea concretiza accesul fără viză al cetăţenilor români în SUA depinde în esenţă de următorii factori: diminuarea ratei de refuz a cererilor de viză depuse de cetăţenii români până la 3% sau modificarea legislaţiei americane, respectiv a criteriilor de acces în program, în principal prin ajustarea Programului ratei de refuz de la 3%, cât este în prezent, la 10%.

În cursul anului 2015 au fost introduse atât în Senatul SUA, cât şi în Camera Reprezentanţilor proiecte legislative care dacă ar fi adoptate ar conduce la creşterea pragului de refuz la 10%.

În acelaşi timp, pe fondul atacurilor teroriste desfăşurate în Europa în cursul acestui an, mai ales al recentelor atentate teroriste de la Paris, au scăzut considerabil şansele modificării în orizontul de timp imediat, în sens favorabil pentru România, a legislaţiei Programului Visa Waiver. În fapt, în contextul geopolitic actual, marcat de o creştere a riscurilor de securitate şi de fenomenul luptătorilor străini, o serie de membri influenţi al Congresului SUA au solicitat înăsprirea legislaţiei Programului Visa Waiver, considerând că acesta poate genera vulnerabilităţi sporite pentru securitatea naţională, prin facilitarea călătoriilor fără vize în SUA pentru cetăţenii unor state, inclusiv state membre ale Uniunii Europene, care se confruntă cu problema radicalizării şi a recrutării cetăţenilor proprii de către organizaţii teroriste.

Urmarea acestor evoluţii, în special în contextul atacurilor de la Paris, Casa Albă a anunţat la 30 noiembrie 2015 o serie de noi modificări la Programul Visa Waiver, după cele anunţate de Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, în luna august 2015, pentru a permite o verificare sporită a călătorilor din cele 38 de state ale lumii care pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Ministerul Afacerilor Externe va continua să utilizeze toate pârghiile, inclusiv demersurile politico-diplomatice, pe lângă reprezentanţii Administraţiei Obama şi ai Congresului SUA, în vederea accederii cât mai curând posibil a României în Programul Visa Waiver, concomitent cu stimularea în continuare a progreselor pe linia îndeplinirii de către ţara noastră a tuturor criteriilor aferente accesului în program.

Din această perspectivă, valorificarea optimă a parteneriatului strategic este dependentă de nivelul de implicare al tuturor instituţiilor româneşti cu atribuţii în dialogul şi cooperarea cu partenerii americani.

În acest sens, alături de celelalte instituţii ale statului român Parlamentul, inclusiv din perspectiva activităţii importante a Grupului de prietenie Pro-America şi a derulării unui dialog activ şi angajant cu membrii Congresului SUA, are un rol semnificativ în concretizarea demersurilor şi iniţiativelor avute în plan politico-diplomatic.

Semnat, Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe.

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim mult, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul deputat Daniel Gheorghe să-şi precizeze punctul de vedere.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnului secretar de stat şi Ministerului Afacerilor Externe pentru răspunsul amplu, obiectiv şi foarte coerent pe care l-am primit din partea dumnealor.

Cu privire la această tematică pe care am abordat-o în interpelarea transmisă Ministerului Afacerilor Externe acum mai puţin de o lună, aş vrea să adaug o serie de chestiuni. În mod cert, din ceea ce reiese şi din interpelare avem de-a face cu o problemă de ordin politico-legislativ, o problemă care se poate rezolva, în primul rând, prin dezvoltarea unui lobby mult mai puternic al României în Statele Unite, atât pe lângă Congresul Statelor Unite, cât şi pe lângă principalele partide din SUA - Partidul Republican şi Partidul Democrat. La fel, cred că ambasada noastră în Statele Unite ar trebui să se implice mult mai puternic în apărarea intereselor cetăţenilor români şi apărarea intereselor strategice ale relaţiei Statele Unite-România, cât şi România, prin Ambasada SUA, care cred că ar trebui să devină principalul partener al Ministerului Afacerilor Externe în această problemă. Şi mă gândesc că pentru Ambasada SUA ar fi mult mai important să se implice direct, prin pârghiile politice, diplomatice şi neoficiale pe care le are la Washington şi la Congresul american, în soluţionarea unor probleme care mie mi se par de ordin strategic.

De ce spun de ordin strategic, pentru că în ultima perioadă, din păcate, vedem că pe baza unei relaţii foarte apropiate, pe bună dreptate, între Statele Unite şi UE şi a unui parteneriat strategic pe care România l-a susţinut cu multă loialitate şi cu sacrificii de sânge în Irak şi Afganistan, la noi în ţară, din păcate, se dezvoltă un soi de frustrare, la nivelul opiniei publice, pe relaţia cu Statele Unite, şi am avea o nevoie deosebită de un mesaj de încredere, de un mesaj de susţinere ferm de la Washington. Bineînţeles că România nu este nici pe departe una din acele ţări care pot exporta terorism, ba, din contră, este o ţară care a exportat securitate şi stabilitate în Europa Centrală şi de Sud-Est şi în acest spaţiu al Mediteranei de Est şi al Porţilor Orientului, să spunem aşa. Şi mai mult decât atât, să nu uităm riscul care poate apărea din perpetuarea pe termen nelimitat a acestei situaţii, respectiv succesul pe care ar putea să-l aibă propaganda rusească tot mai prezentă în România în ultimii ani şi mi se pare mie tot mai agresivă şi persuasivă în ultimii doi-trei ani, la nivelul opiniei publice şi a mijloacelor de informare.

De aceea, cred că Statele Unite, indiferent că vorbim de administraţie democrato-republicană, ar trebui să dea câteva răspunsuri de încredere şi de fermitate în raport cu principalii săi parteneri europeni, şi aici mă gândesc la acest flanc estic al NATO, la România şi la Polonia, două ţări care au arătat o loialitate, pot spune, chiar ieşită din comun în relaţia lor cu Statele Unite şi în raporturile pe care le-au avut cu cea mai importantă democraţie a lumii, în ultimii 15-20 de ani.

Eu vă mulţumesc pentru răspuns încă o dată şi sper să aveţi succes în demersurile dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Următoarea interpelare este formulată de domnul deputat Marian Cătălin Rădulescu, adresată Ministerului Energiei.

Este prezent domnul deputat, l-am văzut.

Din partea Ministerului Energiei este prezent... i-aţi dat răspunsul în particular.

Îl invit pe domnul secretar de stat...

Doriţi să citiţi interpelarea, domnule deputat?

Vă rog, vă invit să... deci, nu e necesar să citească răspunsul. Dumneavoastră veţi face câteva referiri.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am primit răspunsul în scris, de la domnul secretar de stat, răspuns pe care l-am analizat, l-am văzut. Sigur că răspunsul nu ţine foarte mult de domnul secretar de stat, ci este mult mai amplu. Pentru asta eu cred că va trebui să am o întâlnire cu ministrul respectiv, de resort, după care să înaintez către Parlamentul României această problemă pentru că, domnule preşedinte, problema privatizării PETROM-ului este o problemă care este în trecutul ţării noastre. Atunci, aceste acţiuni de până la 8%, înţeleg, astăzi, eu ştiam că 8%..., mi se spune că în Legea privatizării se scrie că până la 8%, care trebuiau date către cei 57.000 de angajaţi, prin contractul de privatizare, deci, 57.000 de angajaţi ai PETROM-ului, fapt care nu s-a întâmplat de atâţia ani de zile. Oamenii îşi cer acest drept de a prelua, de a li se da, de a cumpăra aceste acţiuni de până la 8%, iată, deci trebuie o dată fixat care e procentul efectiv, într-o negociere, eu ştiu, la nivelul Guvernului României, a acestor procente, după care înţeleg de la domnul secretar de stat că deja PETROM-ul este în listare la Bursă şi atunci, după această procedură şi după ce efectiv terenurile şi toate proprietăţile vor intra în capitalul social, se poate discuta care este valoarea acestor procente, care sunt, cât din 8% trebuie să ia oamenii angajaţi, toţi angajaţii PETROM-ului. Însă această problemă este o problemă până la urmă şi de interes naţional, este vorba de 57.000 de oameni, şi eu cred că ea trebuie rezolvată într-un termen cât mai scurt posibil.

Aşa că a rămas ca imediat să facem o întâlnire, poate chiar mâine, cu domnul ministru, după care să facem demersurile necesare şi să stabilim paşii ca aceşti oameni să poată să intre în drepturile lor fireşti.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă împărtăşesc preocuparea pentru o prevedere legală care nu a fost pusă în practică de mulţi ani şi cred că aici trebuie insistat cu presiunea parlamentară asupra reprezentanţilor Guvernului, să aplice aceste prevederi legale din legea de privatizare.

Declar închisă şedinţa de întrebări şi interpelări de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,29.