Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Vă rog, liderii grupurilor parlamentare, să vă invitaţi colegii să ia loc.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 250.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: programul de lucru pentru perioada 8-13 februarie 2016, lista rapoartelor depuse în perioada 3-8 februarie 2016 de comisiile permanente sesizate în fond, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Înainte de a intra în tematica şedinţei de astăzi, am trei informări pe care vreau să vi le aduc la cunoştinţă.

Domnul deputat Iriza Scarlat, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 20 Gorj, Colegiul uninominal nr. 3, ne aduce la cunoştinţă demisia din calitatea de membru al Grupului parlamentar al Uniunii Naţionale pentru Progresul României, începând cu data de 2 februarie 2016, şi va activa ca deputat neafiliat.

De asemenea, domnul deputat Avram Marian, ales în Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea, Colegiul uninominal nr. 2, deputat independent neafiliat, va face parte din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, începând cu data de 2 februarie 2016.

Din partea Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, propunerea ca domnul deputat Viorel Marian Dragomir să ocupe funcţia nou-înfiinţată de vicelider al Grupului PSD.

În temeiul art. 206 din Regulament şi potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, între orele 16,00-17,00, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Legislaţia electorală românească trebuie să asigure o mai bună reprezentativitate a cetăţenilor".

Având în vedere prevederile regulamentare şi propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care să fie alocat participanţilor, după cum urmează: prezentarea temei de către reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, timp alocat cinci minute; prezentarea de către domnul prim-ministru a punctului de vedere al Guvernului, timp alocat cinci minute; dezbateri din partea grupurilor parlamentare şi a reprezentantului deputaţilor neafiliaţi, timp alocat cinci minute pentru fiecare grup parlamentar şi două minute pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi.

În finalul dezbaterii, dăm din nou cuvântul domnului prim-ministru pentru a răspunde intervenţiilor, timp alocat cinci minute.

Obiecţii? Nu.

Vot.

Cu 99 de voturi pentru, zero împotrivă, o abţinere, propunerile au fost aprobate.

Începem dezbaterile şi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu, reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei dezbaterii politice, cinci minute.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca urmare a organizării acestei dezbateri politice, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor propune următoarele:

1. Alegerea primarilor în două tururi de scrutin asigură mai multă legitimitate, mai multă reprezentativitate şi consolidează democraţia românească.

Partidul Naţional Liberal a pledat constant pentru acest sistem de vot, considerându-l ca fiind cea mai corectă şi democratică modalitate de exercitare a unui drept constituţional în alegerea reprezentanţilor comunităţilor locale.

Democraţia constituţională se realizează doar aplicând voinţa majorităţii cetăţenilor.

O bună guvernare locală poate fi asigurată având la bază principiul majorităţii, întrucât suveranitatea nu poate fi emanaţia unei minorităţi.

Demersul nostru, al Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, de a iniţia această dezbatere politică, în prezenţa domnului prim-ministru Dacian Cioloş, este de natură să genereze consensul tuturor forţelor politice parlamentare în legătură cu importanţa modificării legislaţiei electorale, pentru a permite alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Partidul Naţional Liberal a fost consecvent cu aplicarea sistemului de vot în două tururi pentru alegerea primarului, iar la nivel parlamentar, la momentul votului asupra legilor electorale, a fost iniţiatorul unui amendament în acest sens, respins însă de majoritatea PSD.

Mai mult, convinşi fiind de utilitatea votului în două tururi, parlamentarii liberali au iniţiat un proiect de lege, aflat în prezent pentru dezbatere în Senatul României, demers care s-a raportat şi la reacţia societăţii civile care a reclamat nevoia de reprezentare corectă a intereselor sale.

A ignora toate aceste semnale transmise de cetăţeni ar echivala cu o îndepărtare a actualei clase politice de opţiunile acestora.

Suntem, sper, responsabili cu toţii, atât Parlamentul României, cât şi Guvernul, să identificăm urgent cea mai bună soluţie în sensul deschiderii competiţiei electorale, astfel încât rezultatul să fie unul mai fidel prin raportare la voinţa cetăţeanului.

Argumentele în favoarea revenirii la formula iniţială de vot în două tururi pentru alegerea primarilor sunt multiple, dar cel mai important aspect este că acest lucru nu presupune modificarea sistemului electoral, ci completarea lui prin introducerea condiţiei obţinerii cel puţin a unei majorităţi de 50% plus unu.

Aceasta este singura variantă pentru a avea o guvernare locală legitimă, puternică şi reprezentativă.

2. Un obiectiv important în pregătirea alegerilor parlamentare de la sfârşitul acestui an îl constituie garantarea accesului cetăţenilor din diaspora la votul prin corespondenţă.

Legea votului prin corespondenţă, susţinută şi promovată cu tărie de PNL, reprezintă un câştig important pentru societatea românească în ansamblul său şi un gest de respect pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării.

Alegerile parlamentare de la sfârşitul acestui an vor fi primul test dat de instituţiile statului, responsabile cu aplicarea acestui sistem de vot prin corespondenţă, pentru cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Prin urmare, Guvernul are o mare responsabilitate în organizarea acestui tip de vot. De aceea, considerăm că executivul trebuie să prezinte din timp măsurile pe care le are în vedere, astfel încât să nu existe disfuncţionalităţi administrative care să vicieze exprimarea liberă şi neîngrădită a dreptului constituţional de vot al cetăţenilor români din diaspora.

În Legea privind votul prin corespondenţă sunt prevăzute foarte clar procedura, condiţiile şi formalităţile care trebuie îndeplinite pentru a avea un scrutin funcţional. Tocmai de aceea, Guvernul trebuie să se implice cu responsabilitate şi profesionalism în implementarea votului prin corespondenţă, pentru a garanta exercitarea drepturilor electorale ale cetăţenilor din afara graniţelor ţării.

Parlamentul României, instituţia reprezentativă a sistemului democratic, trebuie să fie preocupat de modul în care un drept constituţional este asigurat şi respectat.

De aceea, PNL a iniţiat această dezbatere pentru a cunoaşte modul şi etapele concrete de implementare a Legii votului prin corespondenţă.

Greşelile din trecut nu mai trebuie repetate, iar modul în care acest tip de alegeri va fi pregătit va reprezenta o demonstraţie a faptului că actorii politici şi instituţionali au înţeles vocea românilor din afara graniţelor ţării. Mai mult decât atât, reuşita aplicării acestui sistem de vot va fi un argument solid în favoarea extinderii lui pentru alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din anul 2019.

Acest obiectiv a fost asumat de PNL încă de la început, dovadă fiind forma iniţială a legii propuse de parlamentarii liberali, prin care se prevedea aplicarea votului prin corespondenţă... Domnule preşedinte de şedinţă, un minut... şi la aceste tipuri de scrutin.

Vom susţine în continuare această necesitate şi vom acţiona în acest sens la nivel parlamentar, astfel încât votul prin corespondenţă să devină o practică unitară pentru toate aceste tipuri de alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul în continuare domnului prim-ministru Dacian Cioloş pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

Domnul Dacian Cioloş (prim-ministrul Guvernului României):

În primul rând vă mulţumesc pentru această invitaţie şi permiteţi-mi să structurez intervenţia mea pe două părţi mari: una privind alegerile locale şi cealaltă privind votul prin corespondenţă, conform temei supuse spre dezbatere astăzi.

În privinţa alegerilor locale, vreau să spun că pregătirea alegerilor, atât a alegerilor locale, cât şi a celor parlamentare, reprezintă una din principalele priorităţi ale Guvernului pentru acest mandat, aşa cum am spus-o încă din momentul investirii acestui Guvern.

Alegerile din acest an, atât cele locale, cât şi cele parlamentare vin într-un moment în care societatea românească a dat semne clare că are aşteptări mari privind calitatea clasei politice pe care o va reprezenta în urma alegerilor. Pentru ca această calitate să crească, este important atât efortul care va trebui făcut de partidele politice în trimiterea în competiţia electorală a acelor reprezentanţi care pot să răspundă aşteptărilor electoratului, dar, în aceeaşi măsură, este important şi sistemul electoral care trebuie să permită filtrarea celor mai reprezentativi în cursa electorală.

Decizia privind alegerile locale a fost luată de Parlament acum un an, decizie care a inclus mai multe aspecte privind alegerile, atât locale, cât şi parlamentare.

Subiectul a fost repus în discuţie acum, după ce, în noiembrie, o parte din societate a cerut, în cadrul unor manifestaţii în stradă, revenirea la două tururi în alegerile locale ca element ce ar putea contribui la reînnoirea clasei politice. La acea vreme, partidele politice nu au dat semne că doresc redeschiderea discuţiei privind modificarea legii.

Guvernul pe care îl conduc şi-a asumat organizarea alegerilor în mod nepărtinitor după ce, în mai multe rânduri, guverne precedente au fost acuzate de organizare defectuoasă.

Organizarea acestor alegeri, însă, Guvernul o va face pe baza legislaţiei elaborate de Parlament, întrucât considerăm că, aici, în Parlament, este locul dezbaterilor şi deciziilor pentru modificarea legislaţiei privind alegerile.

Am dorit, într-adevăr, şi am organizat consultarea cu partidele politice pentru a vedea în ce măsură există sau nu o majoritate în Parlament pentru modificarea acestei legi şi în ce măsură Guvernul poate să contribuie la acest proces în condiţiile în care ar exista o majoritate. Pentru că, în cele din urmă, fie că e vorba de o ordonanţă de urgenţă care ar modifica această legislaţie sau asumarea răspunderii Guvernului, ambele instrumente sunt instrumente care aduc Guvernul în faţa Parlamentului, aşa încât tot o majoritate este cea care tranşează. Deci Guvernul, oricum, singur, în sistemul democratic în care ne aflăm, nu poate să intervină şi să modifice definitiv o legislaţie fără acordul Parlamentului şi, din acest punct de vedere, existenţa unei majorităţi mi se pare esenţială.

Din discuţia cu partidele pe care am avut-o nu a reieşit o opoziţie fermă la ideea de alegeri locale în două tururi, chiar dacă s-au expus şi argumente pro şi argumente contra.

S-au exprimat, în schimb, păreri diferite, relative la oportunitatea modificării legislaţiei, acum, în acest moment. Şi eu cred că aici ar fi trebuit sau ar trebui să se concentreze discuţia între cei care doresc să modifice legislaţia şi ceilalţi, deci, dacă este sau nu oportună modificarea acum, pentru că, încă o dată, o majoritate dintre partidele cu care eu am discutat, nu am avut impresia că au exprimat opinii ferme, contrare ideii de alegeri în două tururi pentru alegerile locale.

Partidul sau partidele care doresc modificarea legislaţiei acum trebuie să-şi asume şi această dezbatere şi să o conducă aşa cum o fac şi cu dezbaterea actuală, nu culpabilizând Guvernul că nu doreşte să folosească instrumente de modificare a legii, sistem de modificare a legii pe care în urmă cu ceva vreme îl contestau, când guverne precedente le-au folosit.

În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, Guvernul este preocupat de organizarea votului în diaspora, în condiţiile în care Legile nr. 208 şi nr. 288 din 2015 introduc numeroase noutăţi.

Conform acestei noi legislaţii, Autoritatea Electorală Permanentă, aflată în coordonarea Parlamentului, capătă responsabilităţi semnificativ mărite faţă de alegerile precedente şi mi se pare important să subliniez acest lucru, pentru că responsabilitatea privind organizarea acestor alegeri este împărţită între Guvern şi Autoritatea Electorală Permanentă.

Preocuparea noastră nu se situează doar la nivelul elementelor de noutate privind votul prin corespondenţă, care sunt importante, ci vizează şi elementele de noutate aduse votului în străinătate, la secţiile de votare.

Se lucrează în prezent la pachetul de legislaţie secundară care trebuie adoptat în perioada imediat următoare şi avem un prim pachet al acestei legislaţii secundare, hotărâri de Guvern, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, care vor trebui adoptate până la sfârşitul săptămânii viitoare şi care sunt acum în proces de avizare, după care vom avea o a doua perioadă care se va concentra pe înscrierea în Registrul electoral pentru cei care au reşedinţă sau domiciliu în afara ţării şi, prin această înscriere în Registrul electoral, electorii vor putea să opteze pentru votul la urne sau pentru votul prin corespondenţă.

În principiu, această înscriere în Registrul electoral va rămâne deschisă până la sfârşitul lui iulie sau august, când vom veni cu o hotărâre de Guvern prin care să decidem data alegerilor parlamentare.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe a supus deja consultării publice lista documentelor doveditoare a reşedinţei în străinătate, astfel încât cetăţenii să poată să facă completări, pentru că dorim ca cetăţenii care doresc să voteze în străinătate să o poată face într-un număr cât mai mare.

În paralel, Ministerul de Externe împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă au început deja campania de informare cu privire la votul prin corespondenţă. Sunt folosite aici modalităţi multiple, atât întâlniri directe cu electorii, mai ales în ţările unde avem comunităţi de români, puternice, importante, dar şi instrumente legate de reţelele de socializare şi internet prin care vom pune la dispoziţie celor interesaţi toate informaţiile necesare pentru acest lucru. Această campanie va continua până înainte de alegeri.

O a treia etapă va începe după stabilirea datei alegerilor parlamentare, când va intra în joc, pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă, şi Ministerul de Externe, care are responsabilităţi în organizarea alegerilor în afara ţării, şi Poşta Română, care, conform legii, are atribuţii legate de pregătirea corespondenţei prin care electoratul care va decide sau care va face alegerea să folosească votul prin corespondenţă va trebui s-o folosească.

Şi aici, la fel, Poşta Română este pregătită să îşi asume aceste responsabilităţi care vor începe în momentul în care vom şti câţi dintre alegători s-au înscris în Registrul electoral şi au optat pentru votul prin corespondenţă. În funcţie de Registrul electoral şi de aceste opţiuni, Poşta Română va pregăti documentele necesare.

Vreau să spun, în încheiere, că Guvernul este în măsură să pună la dispoziţia Parlamentului, în zilele următoare, până la sfârşitul acestei săptămâni, planul de măsuri mai detaliat privind pregătirea pentru votul prin corespondenţă, să vedeţi şi să puteţi urmări toate etapele pe care ne propunem să le implementăm, conform obligaţiilor care revin din legislaţia pe care aţi adoptat-o.

Doresc însă să subliniez încă o dată, în încheiere, că responsabilităţile sunt împărţite între Guvern şi Autoritatea Electorală Permanentă, care, pentru prima dată, are responsabilităţi consistente în pregătirea acestor alegeri şi că, pentru a avea o imagine mai completă a pregătirilor pentru alegeri, o discuţie a Parlamentului cu Autoritatea Electorală Permanentă ar putea fi utilă în completarea acestei intervenţii pe care am avut-o eu astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare şi a deputaţilor neafiliaţi. Fiecare grup are la dispoziţie cinci minute şi deputaţii neafiliaţi două.

Dau cuvântul domnului Ion Răducanu, de la Grupul parlamentar al UNPR.

Domnul Ion Răducanu:

Stimate domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Benjamin Franklin spunea: "Democraţia înseamnă doi lupi şi un miel care votează meniul pe care-l vor servi la masă. Libertatea este, însă, un miel bine înarmat care contestă votul."

Aşa cum afirma Benjamin Franklin, democraţia îşi găseşte limita în existenţa libertăţii.

În situaţia adoptării unei ordonanţe de urgenţă privind impunerea alegerilor locale în două tururi de scrutin, deşi la prima vedere este democratic, există o limită. Regulile nu se pot schimba pe parcursul jocului şi nimeni nu poate încălca libertatea de a contesta această decizie ca fiind contrară însăşi democraţiei.

În cele ce urmează, o să vă expun câteva argumente pentru care această idee mi se pare revolută.

Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, emite recomandări în domenii ce ţin de legislaţia electorală şi democraţie.

În 2010, în cadrul celei de-a patra reuniuni ce a avut loc la Veneţia, comisia reţine faptul că, citez: "Orice reformă care vizează legislaţia electorală ce urmează a se aplica unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a fi cu adevărat aplicabilă, nefiind conform a se aplica aceste modificări cu mai puţin de un an înainte de alegeri."

Decizia Curţii Constituţionale nr. 682/2012 a statuat faptul că pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, doar dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislaţia electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internaţional.

Această modificare se impune, aşadar, cu cel puţin un an înainte de alegeri şi prin proceduri democratice, ceea ce se traduce prin procedură parlamentară şi nu în reglementarea prin intermediul ordonanţei de urgenţă, care nu implică dezbateri reale pentru adoptarea acesteia şi care nici nu justifică urgenţa, conform textului constituţional.

Impunerea a două tururi de scrutin pentru alegerile locale nu îşi justifică urgenţa, având în vedere că PL-x 365/2015, devenit ulterior Legea nr. 115/2015, a fost adoptat doar cu câteva luni în urmă, în mai 2015, fiind votat de 278 de deputaţi.

Aş dori să reamintesc colegilor mei din PNL că, într-adevăr, au susţinut un amendament prin care doreau alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

În data de 6 mai 2015, un număr de 60 de deputaţi ai PNL, din totalul de 115 deputaţi ai PNL, au votat acest amendament. Un simplu calcul de aritmetică ne spune că acest lucru însemna doar 52%.

De asemenea, din cei trei deputaţi ai PNL care au semnat proiectul de lege, doar doi l-au şi votat, ceea ce denotă lipsa de consecvenţă vădită.

Ce să mai înţelegem din asta? Că aţi avut nevoie de zece luni pentru a iniţia o dezbatere parlamentară pe tema lansată azi?

Dacă ar fi existat o voinţă reală, tema ar fi trebui dezbătută începând cu 2013, pe baza presupusei nemulţumiri a cetăţenilor, care s-au simţit nereprezentaţi la alegerile din 2012, de când s-a înfiinţat Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, nu acum, în preajma alegerilor.

De asemenea, dacă marşăm pe argumente ce ţin de oportunitate, o asemenea soluţie nu este întocmai oportună cu următoarele considerente.

Un argument de ordin economic împotriva introducerii alegerilor în două tururi de scrutin ar fi acela că automat această modificare implică cheltuieli mai mari pentru bugetul de stat.

Este unanim cunoscut exemplul Marii Britanii, un exemplu puternic pentru democraţie, unde predomină sistemul uninominal cu un singur tur de scrutin, în care candidatul care învinge într-o anumită circumscripţie câştigă, indiferent cât de mic e avantajul său, ceea ce conduce automat şi la stabilitate pe scena politică.

Mecanismul de vot cu un singur tur de scrutin este mai uşor de înţeles de cetăţeni, prin prisma simplităţii acestuia, iar alegerea unui candidat dintr-un singur tur reprezintă probarea capacităţii acestuia de a convinge electoratul, testul important prin care se consideră că cel ales este potrivit pentru funcţia pentru care candidează.

O măsură durabilă şi care justifică într-adevăr implicaţiile favorabile asupra cetăţenilor ar fi introducerea votului obligatoriu. În acest caz, s-ar reduce şansele de fraudare a alegerilor, mai ales nu vor mai exista voturi false, adică nu se va mai vota în numele celor care nu sunt prezenţi. În plus, politicienilor le-ar fi mult mai greu să cumpere voturi şi să manipuleze rezultatul alegerilor, în condiţiile în care ar vota o ţară întreagă. În acest fel, s-ar valida însăşi esenţa democraţiei, domnia majorităţii.

Responsabilizarea cetăţenilor, prin impunerea ca obligatorie a îndeplinirii îndatoririlor cetăţeneşti, este primul pas în asigurarea unei bune reprezentativităţi, votul obligatoriu fiind o soluţie în acest sens.

Un critic renumit spunea: "Oficialii proşti sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează." Însă, prin implementarea sistemului de vot obligatoriu, lucrurile pot evolua în aşa măsură, încât acest citat să nu-şi mai găsească aplicabilitatea.

Noi, deputaţii UNPR, putem afirma un singur lucru: suntem consecvenţi principiilor noastre, siguranţa şi stabilitatea întemeiate pe respectarea Constituţiei şi legilor fiind două dintre ele. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Vicenţiu-Mircea Irimie. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Domnule prim-ministru al României,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinse oficialităţi şi onorată asistenţă,

În momentul de faţă, Grupul parlamentar ALDE nu susţine modificarea Legii alegerilor locale, întrucât nu este democratic, nu este corect şi nu este în litera deciziilor Curţii Constituţionale să schimbăm regulile electorale în an electoral.

Reamintim colegilor din Camera Deputaţilor şi informăm pe domnul prim-ministru Dacian Cioloş că Grupul ALDE a susţinut atât în Comisia de Cod electoral, cât şi în dezbaterile din plen, de la începutul anului 2015, alegerea primarilor din două tururi de scrutin. Suntem total de acord ca după anul electoral 2016 să relansăm dezbaterile în ceea ce priveşte alegerea primarilor în două tururi, această modalitate de alegere a primarilor conferă alesului local reprezentativitate, legitimitate, autoritate şi susţinere din partea comunităţii pentru derularea programului de dezvoltare din cadrul localităţii.

De asemenea, apreciem că propunerea Partidului Naţional Liberal de modificare a Legii electorale în sensul alegerii primarului din două tururi de scrutin denotă disperare şi arată că socotelile electorale ale PNL raportate la alegerile locale din iunie 2016 indică un dezastru în mare parte din circumscripţiile electorale. Remarcăm şi dublul mesaj al celor din PNL, întrucât în mai 2015, alături de largă majoritate din Parlament, au votat o lege electorală ce prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, iar acum, pe o argumentaţie ce vrea să fie suprapusă agendei cetăţeanului, susţin alegerea primarilor din două tururi.

Doamnelor şi domnilor,

Considerăm ca incorectă şi nedemocratică presiunea pusă pe actualul guvern şi implicit pe domnul premier Dacian Cioloş de către liderii Partidului Naţional Liberal, pentru ca Executivul să găsească o soluţie de modificare a Legii electorale a alegerilor locale, rezolvarea situaţiei fiind în acest moment un proiect legislativ depus şi dezbătut în cele două Camere ale Parlamentului şi ulterior care va întruni majoritatea.

Dragi colegi,

În concluzie, Grupul parlamentar ALDE din Camera Deputaţilor este total împotriva modificării Legii electorale în timpul anului electoral, atât prin ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, cât şi prin asumarea răspunderii Guvernului, instrumente de iniţiativă legislativă ce scurtcircuitează Parlamentul.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

O chestiune procedurală: întrucât regulamentul spune că un singur reprezentant al deputaţilor neafiliaţi are dreptul la luat cuvânt şi am trei înscrieri, vă rog, până când dau cuvântul următorului vorbitor, să vă puneţi de acord cine vorbeşte din partea dumneavoastră.

Domnul Ludovic Orban, din partea PNL.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule prim-ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Am înţeles răspunsul premierului, care ne-a anunţat că nu consideră că este normal, constituţional, legitim să modifice legislaţia electorală prin ordonanţă de urgenţă. În mod evident, nu înţeleg luările de cuvânt ale unor părţi ale fostului guvern care ne spun astăzi că nu e normal să modifici legislaţia electorală în an electoral.

Vă readuc aminte, domnilor de la PSD, ALDE şi UNPR, că aţi făcut parte dintr-un guvern care a modificat Legea alegerilor prezidenţiale cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, prin intermediul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45.

Domnule prim-ministru,

Asumarea unei funcţii de demnitate publică vă conferă responsabilitatea de om de stat. Presupune asumarea unor riscuri, inclusiv riscul de a pierde funcţia. Dumneavoastră, după opinia mea, domnule prim-ministru, nu trebuie să ţineţi cont de ce spun partidele parlamentare.

În primul rând, trebuie să ţineţi cont de ceea ce spun cetăţenii care sunt aceia care îşi doresc în proporţie de peste 70% ca alegerea primarului să se facă cu 50% plus unu. Sigur vă respect decizia, dar permiteţi-mi să vă spun câteva lucruri. Sunteţi Guvernul care veţi organiza alegerile locale din acest an. Partidele nu pornesc cu o şansă egală în aceste alegeri.

Vă readuc aminte că 500 de primari şi-au schimbat culoarea politică, fiind mituiţi de Guvernul PSD, de Ponta şi de Dragnea, cu alocări din resurse publice, din Fondul de rezervă al Guvernului şi prin intermediul Ordonanţei de urgenţă nr. 28.

Curtea de Conturi a făcut raport în care a sesizat clar ilegalitatea alocărilor din Fondul de Rezervă al Guvernului, sesizând faptul că Guvernul Ponta a mărit de 15 ori Fondul de rezervă al Guvernului şi că l-a folosit ca să mituiască primarii care şi-au schimbat culoarea politică.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28, domnule prim-ministru... Preşedintele României a depus plângere penală împotriva ministrului dezvoltării pentru alocarea arbitrară, pentru folosirea resurselor publice ca mită pentru încurajarea traseismului politic şi pentru trecerea a 500 de primari în barca PSD pentru a-l susţine pe Victor Ponta premier.

Domnule prim-ministru, trebuie să organizaţi alegeri corecte. Dumneavoastră şi miniştrii din cabinetul dumneavoastră nu sunteţi membri PSD, dar aveţi sub dumneavoastră secretari de stat, secretari generali, secretari generali adjuncţi, directori generali de ministere, prefecţi, reprezentanţii Guvernului în teritoriu, şefi de deconcentrate care sunt membri ai PSD şi care au fost puşi în funcţii în perioada guvernării PSD. Nu puteţi asigura alegeri corecte atât timp cât îi veţi menţine în funcţie pe ei.

Vă spun că de la poştaş până la şef de post, de la director de şcoală până la agent sanitar veterinar fac campanie pentru PSD. Şefii de post s-au transformat în agenţi electorali, directorii de şcoli, asemenea. Cum vreţi să organizaţi alegeri corecte, atâta timp cât oameni care ocupă funcţii publice sunt puşi de PSD şi fac pe faţă campania pentru PSD şi nimeni nu le dă peste degete, pentru a-i determina să aplice legea?! Nu-i înţeleg... (Aplauze.)

Nu-i înţeleg pe cei de la ALDE şi pe cei de la UNPR, ce le-a luat minţile, cum îşi pot imagina ei că pot să câştige alegerile locale într-un tur într-o singură localitate?!

Vă spun, domnilor, nu aveţi şanse să câştigaţi în nicio localitate, pentru că, în conformitate cu legea, aşa cum este ea organizată, deja reţelele de cumpărare a voturilor, reţelele de influenţare coercitivă a voturilor sunt puse în mişcare de primarii care, în marea lor majoritate, se comportă ca nişte satrapi locali şi îşi bat joc de beneficiarii ajutorului social, îşi bat joc de toţi oamenii care au nevoi la primărie pentru a-i determina să voteze, împotriva voinţei, cu primarii PSD în funcţie, în număr de aproape 2000.

Nu vom avea alegeri locale corecte, domnule prim-ministru, dacă nu veţi înţelege realitatea de la firul ierbii, iar realitatea de la firul ierbii vă spune foarte clar. Dacă lăsaţi lucrurile aşa, nu faceţi altceva decât să avantajaţi PSD-ul în alegerile locale şi mai ales să dezavantajaţi democraţia...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

... şi dreptul cetăţenilor de a-şi alege nişte oameni oneşti în fruntea urbei, care să asigure dezvoltarea localităţii, şi nu îmbogăţirea proprie a lor şi a clanurilor care-i susţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog. Domnul deputat Marian Neacşu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule preşedinte Dragnea, de partid,

Doamnă preşedinte Gorghiu, acolo unde sunteţi, iniţiator al acestui demers, la care aţi ales să nu fiţi prezentă, dacă tot discuta de citat unul dintre colegii mei antevorbitori, parcă îmi aduc aminte că se spunea că tonul face muzica. Mă rog, unii dintre cei care au fost aici la microfon se pricep mai bine la muzică decât la discursuri... (Râsete, aplauze.), dar eu chiar cred că nu tonul face muzica şi nu modalitatea asta de a adresa primului-ministru al României, pe care tu l-ai invitat la tine în casă ca să spui ce te doare. Dacă te doare foarte tare şi o spui pe tonul ăsta, poate că aş putea să înţeleg. Da, asta înseamnă într-adevăr că vă doare foarte tare. De ce, nu prea mai ştiu... şi nici n-are rost să mă faceţi să înţeleg lucrul acesta. Dar faptul pe care l-am desprins din discursul primului ministru, că o anumită forţă politică, şi în marea sa înţelepciune n-a nominalizat-o, face presiuni politice asupra unui guvern tehnocrat ca să obţină un scop politic, da, lucrul acesta este de factură să mă îngrijoreze.

Mă bucură, domnule prim-ministru, că aţi ales această soluţie a neimplicării într-un demers eminamente politic, pentru că ăsta este un demers eminamente politic. Este o lege pe care am dezbătut-o o mulţime de timp în comisia special creată pentru asta, pentru că, vă aduceţi aminte bine, am creat o comisie special pentru acest pachet legislativ. Am discutat în comisie, am discutat în plen, am votat aproape în unanimitate.

Preşedintele, acolo unde a avut rezerve, a retrimis una dintre legile respective la reexaminare, şi vă aduceţi aminte lucrul acesta, pe celelalte şi le-a asumat inclusiv Domnia Sa.

Care este argumentul pentru care venim acum la zece luni distanţă să spunem că prevederile din respectiva lege sunt nedemocratice, că sunt neconstituţionale... Spuneţi mai degrabă că vă sunt dezavantajoase.

În calculele dumneavoastră politice şi pe care vi le fac analiştii care vă fac socotelile pentru alegerile locale vă spun că pierdeţi şi acum încercăm să schimbăm regulile... Poate că e mai bine să fim sinceri. Încercaţi şi exerciţiul de sinceritate, cred că v-ar ieşi mai bine! PSD-ul n-a respins niciodată şi nici nu respinge în continuare ideea alegerii primarilor în două tururi de scrutin, dar dezbaterea pe această temă extrem de importantă trebuie să se facă aici, în principalul for deliberativ al ţării şi, în opinia mea de parlamentar aflat la al doilea mandat şi cu oarecare experienţă, îndrăznesc să afirm că legitimitatea unui Parlament la final de mandat este, teoretic măcar, mai mică decât legitimitatea unuia care va fi ales la... absolut legitim în opinia mea, la alegerile din noiembrie, probabil, anul acesta.

Credeam că dincolo de aceste teme electorale vom discuta şi despre faptul că Guvernul Cioloş ne-a trimis acest consistent plan de priorităţi sociale. Unii dintre noi l-am citit cu multă atenţie.

Eu îndrăznesc să cred, domnule prim-ministru, că ăsta este lucrul de care trebuie să vă ţineţi. Asta este agenda cetăţeanului, mă rog, probabil că a unora dintre cetăţenii PNL nu neapărat, sunt celelalte teme care au fost lansate în spaţiul public, dar pe toţi ceilalţi lucrurile astea îi interesează: despre sănătate, şi vedeţi discuţiile care sunt în această perioadă, despre salarii, despre pensii, despre învăţământ, cred că mai puţin despre modul în care sunt aleşi primarii. Iar dacă credeţi că nu sunt aleşi bine sau nu vor fi aleşi bine, probabil că urnele peste trei luni şi jumătate, peste o sută şi ceva de zile, vor reflecta această realitate.

Câteva cuvinte şi despre votul prin corespondenţă.

În prezentarea Domniei Sale, domnul lider al Grupului parlamentar PNL, Nicolăescu, a avut o jumătate de abordare electoralistă şi una electorală. Cea electoralistă cred că am criticat-o şi e cea care se referă la votul în două tururi pentru primari. Cealaltă, acolo n-am găsit nicio serie de critici, chiar nu văd ce era de criticat. Ne-am aşezat cu toţii, am elaborat acest proiect legislativ, ni l-am asumat noi în momentul în care aţi ales să dezertaţi de la preşedinţia comisiei respective şi s-o lăsaţi de izbelişte încercând să aruncaţi vina pe noi că nu vă ducem la capăt acest demers. Până la urmă, cum-necum, am scos-o la capăt, împreună, recunosc, aşa cum facem atunci când, într-adevăr, vrem să urmărim interesul general. Dar acum scopurile dumneavoastră politice v-au trădat de data asta. Şi sunt convins că pe 5 iunie, dacă aia va fi data alegerilor, cei care nu vă vor trăda, dar vă vor trage la răspundere, vor fi cetăţenii care vor vota. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul din partea neafiliaţilor.

Cine vorbeşte? Domnule deputat, înscrieţi-vă la cuvânt aici, că eu nu pot să iau aşa, după mână. Vă rog, vă rog.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Mă bucur foarte mult că sunteţi astăzi aici în aceeaşi sală în care o majoritate hotărâtă, formată din PSD şi PNL, în principal, a votat cu încredere Guvernul pe care dumneavoastră l-aţi propus.

Permiteţi-mi să citez din Programul dumneavoastră de guvernare care, din câte înţeleg eu, ar trebui să fie legea care să vă îndrume pe acest drum greu al guvernării. Citez: "Amendarea de urgenţă a legislaţiei electorale, cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români."

Am o singură rugăminte, domnule prim-ministru: respectaţi-vă programul de guvernare.

Am o singură rugăminte, domnule Dragnea, domnule Blaga, care sunteţi absent, respectaţi-vă votul pe care l-aţi dat. Dacă acest lucru l-aţi votat, vă rog să-l respectaţi, dincolo de orice şmecherii, dincolo de orice chichiţe din acestea care să vă mai asigure încă patru ani în fruntea unor autorităţi publice locale.

Dacă lucrurile vor rămâne aşa, domnule Cioloş, îmi pare rău să vă spun că nu aţi înţeles ceea ce oamenii din stradă v-au spus. Oamenii din stradă n-au cerut pensii mai mari, n-au cerut fonduri europene mai multe, au cerut democraţie în România, iar preţul pentru democraţie nu este niciodată prea mare, pentru că pentru democraţie au murit oameni la Revoluţie, părinţii şi fraţii noştri mai mari.

Prin urmare - nu am decât două minute astăzi - vă rog frumos, domnule prim-ministru Cioloş, să vă readuceţi aminte de momentele în care dumneavoastră aţi fost instalat la Palatul Victoria şi care au fost resorturile care v-au dus pe dumneavoastră acolo. În niciun caz partidele care sunt azi în Parlament...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Închei, domnule preşedinte.

...ci strigătul oamenilor din stradă şi nevoia lor pentru democraţie. Dacă aveţi curaj, veţi rămâne în istorie, dacă nu, PSD şi PDL vor câştiga în continuare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule preşedinte.

Drept la replică, domnul deputat Dragnea.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Noi am hotărât ca astăzi să aibă intervenţie liderul de grup, secretarul general al partidului, şi a fost foarte bine. Nu ţineam neapărat să vorbesc, dar... şi nu vreau să vorbesc împotriva cuiva, ci doar pentru rigoare pentru că constat că încă mai sunt mulţi care vorbesc mai mult decât citesc.

Domnule Sturzu, cu tot respectul uriaş pe care vi-l port, aţi făcut o mare gafă, aţi citit un document care nu există. În Programul de guvernare al Guvernului Cioloş, varianta oficială adoptată, nu există această prevedere. Şi sfatul meu pentru toată lumea este: uitaţi-vă pe documentele oficiale, pentru că boala asta în care ne hrănim cu "informaţii adevărate" de pe surse, de pe internet, fără să consultăm documentele oficiale, produce foarte multe efecte negative asupra sănătăţii unora, sănătăţii, în general.

În ceea ce priveşte afirmaţiile din partea colegilor de la PNL, eu am constatat, eu şi colegii mei, că de fapt, astăzi, într-adevăr au avut curajul să spună adevărul. N-au nicio legătură cu aşa-numita dorinţă din societate. N-au nicio legătură cu aşa-numita dorinţă a lor de a mări democraţia în România. Au spus foarte clar că vor să modifice legislaţia electorală ca să aibă avantaje mai mari la alegerile locale. Le dorim succes!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog. Drept la replică la...?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Stimaţi colegi,

N-are rost să purtăm o dezbatere sterilă, pentru că nimănui nu-i foloseşte.

Politicianismul, din păcate, se manifestă deseori în această sală şi e păcat. Dar un singur lucru trebuie spus totuşi pentru adevăr, nu pentru altceva. Putem fi acuzaţi de orice. Toţi parlamentarii, dar cel puţin noi, cei de la PNL, suntem consecvenţi dintotdeauna pentru votul în două tururi la primari. (Vociferări.)

Nu întâmplător când s-a votat proiectul de lege am avut amendament, nu întâmplător am reluat acest subiect, nu întâmplător astăzi îl discutăm. Restul, să spună fiecare ce doreşte. Dar cetăţeanul sunt convins că înţelege exact ce trebuie şi va vota cum trebuie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Kelemen Hunor, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc. Şi am vrut să vă mulţumesc că mi-aţi făcut onoarea să vorbesc după neafiliaţi, dar intervenţia domnului preşedinte Dragnea v-a salvat, v-aţi scos într-un fel.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

UDMR a avut o poziţie consecventă în această chestiune şi nu mai este posibilă, spunem noi, modificarea legislaţiei electorale. Nu mai este posibilă, dacă suntem oameni serioşi, dacă suntem oameni corecţi, dacă suntem oameni oneşti şi responsabili. Şi avem şi câteva argumente în sprijinul acestei afirmaţii, când spunem că suntem consecvenţi, fiindcă am spus de la bun început.

În primul rând, chestiunea democraţiei. Cum este mai democratic, dacă primarul este ales după un singur tur de scrutin sau dacă este ales după al doilea tur de scrutin. Altfel zis, are vreo legătură cu democraţia? Nu are nicio legătură directă, doamnelor şi domnilor. Este sută la sută democratic şi aşa, şi aşa, şi dacă avem un singur tur de scrutin, şi dacă sunt două tururi de scrutin. Şi, aş putea să vă dau două exemple, poate n-au nicio legătură cu primarii noştri.

În Statele Unite ale Americii, în acest an sunt alegerile prezidenţiale şi nu numai. Este adevărat că Preşedintele Statelor Unite este ales după un singur tur de scrutin, prin intermediul unui colegiu electoral, dar nimeni nu poate spune că Statele Unite au un deficit de democraţie.

În Franţa, Preşedintele este ales în două tururi de scrutin, dacă din primul tur niciun candidat nu a obţinut majoritatea. Ambele state sunt democratice, deci nu se poate spune că ar avea o legătură directă cu democraţia faptul că primarul este ales după un singur tur sau după două tururi de scrutin, dar ar fi la fel de democratic dacă primarul ar fi ales de către consiliul local. Sunt state unde primarul aşa este ales.

Un alt argument se construieşte în jurul chestiunii legitimităţii. Cât de legitim este un primar ales într-un singur tur de scrutin, faţă de unul care este ales în al doilea tur de scrutin. S-ar putea accepta că ar exista o legitimitate mai consistentă în cazul primarului ales după două tururi de scrutin. Dar am şi un contraargument.

În primul tur de scrutin alegătorii, cei care se duc la alegeri - şi treaba noastră este să meargă cât mai mulţi, să se prezinte la urne cât mai mulţi cetăţeni - se duc la vot pentru a alege pe cineva, pentru a alege un candidat, pentru a alege un program.

În turul 2, după nişte înţelegeri mai puţin transparente, de foarte multe ori, fără să facem generalizări, oamenii se duc şi votează împotriva cuiva. Sigur, putem accepta, totuşi: legitimitatea este mai consistentă, cu o precizare. Orice legitimitate trebuie constituită pe o bază morală suficient de puternică. Şi aici intervine un al treilea argument. Cât de moral este să schimbi regulile jocului în timpul jocului? Cât de moral este să nu ţii cont de decizia Curţii Constituţionale, de data aceasta de Decizia nr. 51 din 2012? Putem discuta dacă acea decizie era una corectă, argumentul cu recomandarea Comisiei de la Veneţia era suficient de bun, dar nu putem contesta o decizie a Curţii Constituţionale, fără să punem în paranteză seriozitatea şi greutatea instituţiei în sistemul nostru de drept.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De ani de zile se vorbeşte de o boală cronică a sistemului nostru legislativ: incoerenţa, lipsa de predictibilitate. Legislaţia se schimbă prea des, prea brusc, prea abrupt, de la o zi la alta, mai în toate domeniile sociopolitice şi economice.

Sunt ferm convins că dacă ceva dăunează grav democraţiei sigur că este şi lipsa de predictibilitate. Cine ne va crede oameni serioşi, dacă vede că, în funcţie de interesul politic al unuia sau al altuia, noi schimbăm legislaţia electorală cu mai puţin de patru luni înainte de campania electorală propriu-zisă, schimbăm sistemul, schimbăm modalitatea, schimbăm regulile jocului.

Anul trecut, cu o majoritate zdrobitoare de 89%, a fost votată Legea privind alegerile locale, Legea nr. 115/2015. Sunt de acord cu premierul Cioloş când spune că Guvernul nici prin ordonanţă de urgenţă, nici prin angajarea răspunderii nu doreşte şi nu poate interveni în acest moment în modificarea sistemului electoral.

Trebuie să ne împăcăm cu toţii că, dacă anul trecut în mai am votat această lege, trebuie să mergem în campanie electorală pe baza legii votate, şi nu altfel. Şi când e vorba de alegerile locale, şi când e vorba de alegerile parlamentare, cu votul prin corespondenţă cu tot.

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îmi cer scuze, să ştiţi că n-a fost cu intenţie, după deputaţii neafiliaţi, chiar eraţi primul vorbitor în programul meu, dar nu eraţi în sală.

Doamna Alina Gorghiu, drept la replică.

Domnul Alina-Ştefania Gorghiu:

N-aş fi venit la microfon dacă aleşii bărbaţi din PSD n-ar fi găsit de cuviinţă să se preocupe de alte subiecte decât de subiectul dezbaterii. Eu îmi cer scuze pentru întârziere. Am fost la nişte întâlniri chiar cu nişte ONG-uri care solicită Avocatului Poporului alegerea primarilor în două tururi, surprinzător, şi ştiu că aolelile astea din sală sunt de fiecare dată când se discută cu ONG-urile, dar eu am obligaţia să fac discuţia cu societatea civilă şi ar trebui cu toţii să respectăm acest dialog.

Acum vreau să vă spun un lucru foarte pe scurt legat de faptul că mi se pare o ipocrizie de nota zece ce face PSD-ul şi în Cameră şi în Senat. Nu am o problemă de momentul acesta cu Guvernul României care a ales să ţină distanţă, dar am o problemă cu faptul că un grup parlamentar refuză să dezbată o lege, atât în Cameră, cât şi în Senat. Vedeţi ce se întâmplă astăzi în Senat: au trimis legea înapoi la comisii pentru că le este frică să-şi asume un vot în plen. Asumaţi-vă, domnilor! Zi bună! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Încheiem dezbaterile.

Dau cuvântul domnului prim-ministru Dacian Cioloş pentru a răspunde intervenţiilor.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu (din sală):

Drept la replică la replică.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu există drept la replică la replică.

Domnul Dacian Cioloş:

Mulţumesc.

Vreau să vă spun după această dezbatere, eu personal, ca prim-ministru, eu înţeleg aşteptările cetăţenilor care doresc revenirea la alegeri locale în două tururi. Am spus-o deja public şi doresc s-o spun aici ca să fie lucrurile clare în ceea ce priveşte opţiunea mea.

Pe de altă parte, domnul Orban vorbea de oameni de stat. Eu, în calitate de prim-ministru şi ca om de stat, consider că trebuie să ţin Guvernul departe de dispute politice în apropierea campaniei electorale dacă vreau să merg cu mandatul acestui Guvern până la capăt, până la sfârşitul anului şi să duc la îndeplinire angajamentele pe care mi le-am luat în programul de guvernare, domnule Sturzu, şi angajamente pe care le-am luat în programul de guvernare aprobat de acest Parlament, nu altele. Ce aţi citat dumneavoastră, da, a fost, într-o primă fază, a fost unul din subiectele...n-a fost în programul adoptat de Guvern..., de Parlament.

Sigur, am avut, într-o primă variantă, am avut aceste propuneri pe care le-am făcut partidelor politice şi când am constatat că nu există preocupare şi că nu există majoritate în Parlament, Parlamentul trebuia să voteze acest program de guvernare şi să voteze Guvernul, am constatat că nu există majoritate în Parlament pentru a susţine aceste idei, le-am retras. Asta nu înseamnă..., în faţa conştiinţei mele, cum vă spun, consider că această dezbatere ar trebui să aibă loc şi eu cred că o dezbatere reală în Parlament pe acest subiect, pe proiectele de lege existente care sunt depuse în Parlament în momentul de faţă ar fi o dovadă de respect faţă de aceşti cetăţeni care-şi doresc alegeri în două tururi.

Nu ştiu care va fi deznodământul acestei discuţii, acestei dezbateri şi al votului în Parlament, dar eu cred că pentru toţi cei care doresc o creştere a încrederii cetăţenilor în Parlament şi în capacitatea Parlamentului de a reprezenta dezbaterea din societate, o astfel de discuţie şi o asumare în Parlament a unui vot pe aceste proiecte de legi nu ar face decât să ducă la un câştig pentru democraţie în România, mai ales în aceste momente în care există din partea societăţii o dorinţă de evoluţie din acest punct de vedere şi oamenii îşi asumă puncte de vedere.

Dar nu am considerat ca fiind util în acest proces democratic ca Guvernul să vină prin ordonanţe de urgenţă şi să impună aceste puncte de vedere, pentru că acelaşi comportament atunci când s-au modificat prin ordonanţe de urgenţă legea privind alegerea preşedintelui sau legea privind primarii, migraţia, trecerea primarilor de la un partid la altul, acest comportament al Guvernului, în vremea respectivă, a fost contestat, inclusiv din Parlament.

Deci, eu cred că avem nevoie de un punct zero, de un punct de plecare în care fiecare instituţie să-şi asume din punct de vedere democratic rolul pe care-l are în acest sistem democratic şi din acest motiv nu am vrut să intru în acest joc, dar, încă o dată, cred că o discuţie pe proiectele de lege privind votul în două tururi care sunt în Parlament nu ar face decât bine democraţiei din România.

Legat de votul multiplu. Aici vreau să spun că pentru alegerile locale deja pregătim punerea în aplicare pentru prima dată a unui sistem informatic care va lucra în timp real, care va avea terminale în secţiile de votare şi unde intenţia este de a înregistra fiecare votant cu cartea lui de identitate pentru a evita votul multiplu, deci, această bază de date care a fost pusă la punct de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care a fost testată şi se află acum în fază de testare finală ne va permite să identificăm tendinţa sau intenţia de vot multiplu pentru acelaşi tip de alegeri.

Legat de organizarea alegerilor cu oamenii fostului Guvern, vreau să vă spun că în cea mai mare parte secretarii de stat au fost schimbaţi, nu pentru că ar fi aparţinut unui partid sau altul, ci pentru că asta a fost înţelegerea cu miniştrii pe care i-am propus în Guvern, să le permit să-şi aleagă colaboratorii cu care vor să lucreze şi în cea mai mare parte secretarii de stat au fost schimbaţi şi chiar şi celor care au rămas le-am pus clar în vedere că indiferent dacă aparţin sau nu unui partid politic, pe perioada mandatului acestui Guvern, le cer să nu facă politică de partid dacă vor să rămână în Guvern ca şi secretari de stat şi acolo unde voi constata că sunt secretari de stat care doresc să facă politică de partid, îi voi invita să meargă să facă în partide şi nu în Guvern. Deci ăsta a fost un mesaj foarte clar pe care l-am transmis.

La fel, prefecţii se află în evaluare. O parte din ei vor fi schimbaţi datorită lipsei de performanţă, cel puţin aşa cum înţeleg eu ca prim-ministru performanţa, şi oricum toţi acei prefecţi sau subprefecţi care au intenţia să participe la alegeri, într-un fel sau altul, vor fi invitaţi să-şi părăsească posturile pe care le au în momentul de faţă.

Funcţionarii publici se supun altor legi mult mai stricte, din acest punct de vedere, inclusiv aceea de a le impune să nu facă politică de partid, chiar dacă eu cred că demn ar fi ca funcţionarii publici, dacă vor să facă politică de partid, să se prezinte la alegeri, să se retragă pentru a nu interfera cu activitatea administrativă şi a responsabilităţilor pe care le au, însă tocmai de aceea consider că e nevoie de o reformare a sistemului administrativ din România şi vom veni cu propuneri în acest sens în faţa dumneavoastră în câteva luni de zile, tocmai pentru asanare a sistemului administrativ şi a evita pe viitor astfel de potenţiale conflicte între funcţia publică, pe de o parte, şi activitatea politică, pe de altă parte.

Nu putem avea o administraţie performantă care să ducă la existenţa unui stat puternic atâta timp cât suntem ambigui din acest punct de vedere şi aici încă o dată îmi voi asuma programul de guvernare şi propunerile pe care le-am făcut acolo, inclusiv în ceea ce priveşte întărirea încrederii în administraţia publică şi în funcţionarul public şi în moralitatea şi integritatea acestuia, inclusiv în ceea ce priveşte comportamentul lui politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Încheiem aici dezbaterile politice de astăzi.

Urmează sesiunea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Mulţumesc.

După pauză.

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Continuăm şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.

Prima interpelare la adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnul deputat Horga Vasile. Tema interpelării, investiţiile în România.

Domnule deputat, vă rog, aveţi două minute pentru a prezenta.

Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am primit cele două răspunsuri la interpelările pe care le-am făcut. Consider că răspunsurile sunt mulţumitoare.

Răspunsul de la Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice specifică faptul că în perioada următoare dânşii au aprobat ca toate investiţiile care sunt în curs, să fie realizate. Nu se mai fac investiţii noi până nu sunt terminate cele existente, lucru îmbucurător, pentru că pentru prima dată aflăm că investiţiile care de zeci de ani sunt într-un stadiu de degradare, au şanse mari să fie terminate, ceea ce este un lucru bun pentru România.

Răspunsul de la Ministerul pentru Fonduri Europene este, de asemenea, mulţumitor, în sensul că toate proiectele care nu au fost terminate, au fost analizate şi în perioada până în iunie aceste proiecte au angajamentele deja de la ordonatorii de credite că vor fi terminate. S-au găsit şi sursele de finanţare pentru terminarea acestor proiecte, astfel încât să nu fim nevoiţi ca din luna iunie, dacă aceste proiecte nu vor fi terminate, să restituim sumele integral Uniunii Europene, ceea ce ar fi un lucru dezastruos pentru România în acest moment.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Fac precizarea pentru stenogramă că este prezentă doamna secretar Sirma Caraman şi-i mulţumim pentru prezenţă.

În continuare avem o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Interne de domnul deputat Taloş Gheorghe-Mirel la adresa ministerului.

Domnul Taloş este prezent? Nu este prezent.

Este domnul secretar de stat prezent. Mulţumim.

Deci, nefiind prezent domnul deputat, rog, domnule secretar de stat, să lăsaţi prin departament... Mulţumesc.

Continuăm cu Ministerul Afacerilor Interne, domnul deputat Marin Gheorghe, PSD.

Tema: înfiinţarea unui centru de refugiaţi în municipiul Câmpulung.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul. Două minute.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se referea la posibilitatea înfiinţării unui centru pentru refugiaţi în municipiul Câmpulung şi era legată de îngrijorarea cetăţenilor din zonă. Întrucât situaţia socio-economică din municipiu nu este foarte bună şi există temeri că înfiinţarea acestui centru în municipiul Câmpulung să nu poată să asigure condiţiile de integrare pentru cei care vor veni în centru, atunci am solicitat ministerului să ne spună care este situaţia, dacă s-a luat o decizie şi dacă s-a luat o decizie, ce măsuri sunt întreprinse în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vroiam...

Domnule secretar de stat, vă rog. Aveţi trei minute.

Domnul Ioan Buda (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect înfiinţarea Centrului pentru refugiaţi în municipiul Câmpulung, menţionez următoarele: pentru creşterea numărului de locuri de cazare disponibile au fost identificate mai multe soluţii de înfiinţare a trei centre de cazare pentru solicitanţii de azil în spaţiile aflate în administrarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, întrucât reabilitarea acestora se poate realiza cu costuri minime.

În esenţă, în acest context vă informăm că în localitatea Câmpulung nu va fi înfiinţat un centru de cazare.

Cu deosebit respect.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Domnul deputat Iacoban Sorin are o interpelare la adresa Ministerului Transporturilor.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi pe scurt interpelarea.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut la finalul anului 2015 o interpelare referitor la autostrada Iaşi-Târgu Mureş şi la stadiul în care acest proiect de infrastructură major şi necesar, absolut necesar pentru Moldova se află.

Asta pentru că am primit de-a lungul timpului răspunsuri contradictorii şi aici aş vrea să remarc aceste aspecte şi să remarc, de altfel, şi faptul că răspunsul la această interpelare este oarecum mult mai explicit şi mult mai bun, dar aş vrea să întreb reprezentanţii Ministerului Transporturilor care e realitatea, pentru că în 10 martie 2015 domnul Neaga, directorul de atunci al Companiei Naţionale de Investiţii, spunea că studiile de fezabilitate pentru realizarea obiectivelor de autostradă, respectiv Târgu Mureş-Ditrău, Ditrău-Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni se află în perioada de evaluare a ofertelor.

În 26.05, în 25.09, pardon, domnul Matache Iulian şi în 9.11.2015 spunea că s-a blocat licitaţia pentru...s-a anulat licitaţia pentru demararea studiilor de fezabilitate şi că s-a demarat revizuirea documentelor aferente, urmând a fi relansată procedura de achiziţie publică a acestor servicii.

Asta în 9.11.2015. Dumneavoastră îmi răspundeţi că în 2016 se va face achiziţia studiului de fezabilitate. Aş vrea să întreb dacă, într-adevăr, acest lucru se va face. Şi o altă întrebare e dacă aveţi banii prevăzuţi pentru a putea demara achiziţia acestor studii de fezabilitate, dacă aveţi bani, pentru că ştiu că s-a făcut un amendament, am făcut personal un amendament la Legea bugetului în care ceream ca aceşti bani să fie prevăzuţi în bugetul Ministerului Transporturilor pentru a putea demara odată aceste studii de fezabilitate.

Şi o ultimă întrebare e faptul că dumneavoastră spuneţi ca răspuns la interpelare că lucrările pentru segmentul Târgu Neamţ-Târgu Mureş se vor demara în anul 2023, iar ca răspuns la altă interpelare din 26.05.2015 domnul Rus spunea că de-abia în anii 2030-2040 se vor porni lucrările la această autostradă.

Vă mulţumesc frumos şi astea sunt întrebările mele suplimentare.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Îl invit pe domnul secretar Aurel Stanciu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, să vă răspundă la interpelări.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Aveţi cuvântul, trei minute.

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

O să vă răspund integral la întrebările dumneavoastră şi la întrebările suplimentare.

Proiectul de autostradă Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni a fost identificat în Masterplanul General de Transport ca fiind proiect prioritar de conectivitate rutieră.

Autostrada este divizată în două proiecte cu implementare diferită. În prioritizarea realizată cu modelul naţional de transport, proiectul Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni se clasează pe poziţia a 5-a în lista proiectelor de autostradă cu un scor multicriterial de 75,15 puncte, iar proiectul Târgu Mureş-Târgu Neamţ se clasează pe poziţia a 8-a, cu un scor de 59,24 de puncte.

Având în vedere prioritizarea sectoarelor de autostradă Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, respectiv, Târgu Mureş-Târgu Neamţ acestea se vor implementa etapizat, după cum urmează: faza I -Târgu Neanţ-Iaşi-Ungheni; faza a II-a - Târgu Mureş-Târgu Neamţ.

În bugetul actual au fost prevăzute fonduri pentru faza întâi a proiectului de autostradă. Cu această ocazie vă răspund şi la întrebarea suplimentară: deci, există bani pentru ca în 2016 să se poată achiziţiona studiul de fezabilitate.

Faza I - 2014-2020 - implementarea proiectului de autostradă Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, în valoare de 1400,83 milioane euro cu TVA. În 2016 va avea loc achiziţia studiului de fezabilitate, aşa cum am spus, pentru acest sector. Perioada de realizare a lucrărilor este 2017-2019.

Faza a II-a - după 2020 implementarea proiectului de autostradă Târgu Mureş-Târgu Neamţ, în valoare de 3648,79 milioane euro cu TVA, perioada de implementare este de 2023-2026.

Şi ca să vă răspund şi la întrebarea dumneavoastră, v-aş ruga să luaţi aceste date de bază, pentru că ele chiar sunt prinse clar în masterplan şi sperăm ca de data aceasta să nu mai vină altcineva la toamnă sau la primăvară să vă dea alte date.

De asemenea, pe sectorul de autostradă Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni se va circula integral începând cu anul 2019, iar pe sectorul de autostradă Târgu Mureş-Târgu Neamţ se va circula începând cu anul 2026.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Un minut, domnule Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule ministru secretar de stat şi să dea Dumnezeu ca cele spuse de dumneavoastră să se adeverească şi acest program de realizare a autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş să fie demarat, în primul rând, şi în al doilea rând, ca lucrurile să se întâmple în interiorul programului şi nu în afara lui, aşa cum s-a întâmplat până acum.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc şi eu.

În continuare, domnul deputat Horga Vasile are o interpelare adresată Ministerului Fondurilor Europene.

Domnul secretar de stat Nicuşor Marian Buică a dat răspunsul şi nu mai doreşte domnul deputat să intervină.

Mulţumim domnului secretar Buică pentru prezenţă.

Următoarea interpelare, doamna deputat Liliana Mincă. Are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii.

Tema interpelării: Angajaţilor de la Centrul de Transfuzii Alexandria, judeţul Teleorman, le sunt încălcate sistematic drepturile.

Domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog, aţi primit răspunsul, doamnă deputat?

Vă rog, comentaţi. Aveţi trei minute, doamnă deputat.

Doamna Liliana Mincă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule secretar de stat,

Am primit răspunsul la interpelarea mea, cu menţiunea că sunt total nemulţumită de răspunsul pe care l-aţi dat interpelării mele din data de 22 decembrie 2015, răspuns care că nu doar că sfidează acest Parlament, dar care relevă atât necunoaşterea de către ministrul sănătăţii a legilor României, cât şi nepăsarea pe care o manifestă în mod vădit la adresa angajaţilor din sănătate.

Îi aduc în vedere faptul că în interpelarea mea cu titlul: "Angajaţilor de la Centrul de Transfuzii de la Alexandria, Teleorman, le sunt încălcate sistematic drepturile", eu am făcut referire clară la faptul că acestor medici şi asistenţi din centrele de transfuzii din toată ţara, nu doar celor din Alexandria, nu li se plătesc niciodată gărzile, orele suplimentare, nu se respectă un program de lucru, aceşti oameni lucrând fără întrerupere şi câte 48 de ore sau chiar mai mult.

În răspunsul pe care l-am primit de la ministrul sănătăţii se invocă câteva ordonanţe de urgenţă, încercând să mă convingă tocmai pe mine, care sunt legiuitor, că medicilor şi asistenţilor de la centrul de transfuzii nu li s-au încălcat drepturile.

Domnul ministru este bine pus la punct cu ordonanţele de urgenţă, care nu au nicio legătură cu interpelarea mea şi pe care le invocă, răspunzând se omite, nu ştiu dacă cu bună ştiinţă sau doar din necunoaştere, Codul Muncii, legea esenţială care reglementează raporturile de muncă, salarizarea etc. şi îi cer să studieze Legea nr. 53/2003, Codul Muncii, precum şi Legea nr. 12/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003.

Îi solicit să trateze cu toată seriozitatea situaţia personalului medical din centrele de transfuzii din toată ţara, deoarece aceste centre sunt vitale pentru cetăţenii României, mai ales în cazurile nedorite de calamităţi naturale, accidente cu numeroase victime, atacuri teroriste şi altele.

România nu îşi permite din cauză că nu se cunoaşte legislaţia în cadrul Ministerului Muncii şi că nu se respectă Codul Muncii să-şi piardă personalul medical din aceste centre.

Eu cred că am pierdut destui medici, am pierdut personal medical pe guvernarea PDL. Cred că, de data aceasta, ar trebui ca Ministerul Sănătăţii, prin intermediul ministrului sănătăţii, să trateze cu maximă seriozitate situaţia medicilor şi asistenţilor medicali, a personalului medical din toate centrele de transfuzii din România.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul secretar de stat Vulcănescu Răzvan-Teohari.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Răzvan-Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Aş vrea să menţionez, în primul rând, referitor la interpelarea dumneavoastră privind situaţia personalului din centrul de transfuzii din Alexandria faptul că începând cu data de 1 ianuarie 2011 s-a aplicat Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar prin legile specifice anuale de aplicare, aceasta a fost respectată.

Potrivit acestor prevederi legale speciale anuale de aplicare, cuantumul brut al salariilor de bază şi al sporurilor a fost menţinut în plată fără a exista, din păcate, posibilitatea legală de a majora salariul de bază avut şi aici ne referim la întregul personal, nu doar cel din centrele de transfuzii.

De la 1 octombrie 2015 salariile şi sporurile personalului din sistemul public de sănătate au crescut, conform prevederilor Ordonanţei nr. 35/2015, adoptată prin lege în Parlament, iar potrivit acestui act normativ, creşterea de 25% s-a aplicat şi pentru sporuri, indemnizaţii, compensaţii şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut, solda lunară brută, salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, dacă personalul medical îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii.

Considerăm că prin acest demers iniţiat de Guvernul României s-a încercat o îndreptare a problemelor care se regăsesc în sistem şi vă asigurăm de întreaga preocupare a ministrului sănătăţii, a ministerului pentru a putea să găsim împreună soluţii care să rezolve astfel de situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Şi ultima interpelare, tot din partea doamnei deputat Mincă Liliana, adresată Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Tema interpelării: veniturile salariaţilor din asistenţă socială sunt cele mai mici din întreg sistemul bugetar.

Îi avem prezenţi şi pe domnul secretar de stat Vulcănescu Răzvan-Teohari din partea Ministerului Sănătăţii şi pe domnul secretar de stat Eduard Corjescu de la Ministerul Muncii.

Doamnă deputat, vreţi să interveniţi? După care domnul Corjescu, vreţi să interveniţi sau cine dintre...

Da, doamnă deputat, vă rog.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am primit răspunsul la această interpelare referitoare la veniturile salariale din asistenţă socială care sunt cele mai mici din întregul sistem bugetar.

Interpelarea mea a fost făcută înainte ca noi, Parlamentul României, dar şi Guvernul Ponta, să aprobăm cu modificări şi completări Legea nr. 185/2015 prin care se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015 cuantumul brut al salariului de bază de care beneficiază persoana din cadrul sistemului public de asistenţă socială.

Asta nu înseamnă că am rezolvat o problemă. Ştiu că doar este un prim pas în a rezolva problemele legate de veniturile salariaţilor din asistenţă socială din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Corjescu.

Vă rog, domnule, aveţi 3 minute.

Domnul Eduard Corjescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea adresată ministrului muncii, cum bine a spus doamna deputat, a menţionat foarte corect că salariile au fost majorate din cursul anului trecut cu 25% şi, de asemenea, a mai fost o creştere salarială prin Ordonanţa nr. 27 cu care salariaţii din sistemul de asistenţă socială puteau beneficia de o creştere salarială de până la 12%.

De asemenea, la începutul anului 2015, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 70/2014 a fost acordată o majorare în cuantum fix de 100 de lei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă deputat, mai interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,05.