Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 18,08.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Declar deschisă partea a doua a şedinţei de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 381 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 287.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 22, şi miercuri, 24 februarie; programul de lucru pentru perioada 22-27 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 15-22 februarie 2016; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit art.205 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al UDMR, cu tema "Stadiul de execuţie al Autostrăzii Transilvania. Situaţia existentă pe fiecare tronson, problemele la zi, existenţa autorizaţiilor, acordurilor şi avizelor, termene de execuţie, perspective de inaugurare în anii 2016-2017".

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri politice domnul ministru Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Având în vedere prevederile regulamentare şi propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care să fie alocat participanţilor, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - cinci minute; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - cinci minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - trei minute pentru lămuriri suplimentare; grupurile parlamentare şi reprezentantul Grupului neafiliaţi - trei minute pentru fiecare grup parlamentar; un minut pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi; în final, domnul ministru - cinci minute pentru a putea răspunde.

Sunt obiecţii vizavi de aceste propuneri? Nu.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă propun, stimaţi colegi, să votăm cu mâna ridicată.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere. 70 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Propunerile au fost adoptate.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului UDMR îl invit pe domnul deputat Cseke Attila-Zoltán, reprezentantul grupului, pentru a prezenta tema moţiunii.

Domnule deputat, aveţi cinci minute. Vă rog, microfonul central să-l deschideţi dumneavoastră.

Scuzaţi, nu moţiunea. Dezbaterea... tema dezbaterii, da.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul UDMR a propus pentru astăzi să discutăm la Ora Guvernului cu ministrul transporturilor despre Autostrada Transilvania, un proiect de infrastructură care n-ar mai trebui să ne preocupe deloc, ci doar să citim denumirea acesteia pe indicatoare când circulăm pe ea.

Înlesnind legăturile României cu vestul Europei şi contribuind la dezvoltarea economică a comunităţilor locale, construirea Autostrăzii Transilvania a fost, este şi va fi o prioritate pentru UDMR.

Domnule ministru,

Pentru că anul iniţial de finalizare a Autostrăzii Transilvania, 2012, a trecut de trei ani, şi noi nu că nu avem autostradă de la Borş la Braşov, ci avem doar 52 de kilometri circulabili din 415 kilometri iniţial prevăzuţi, vă propunem azi o altfel de dezbatere.

Sunteţi un tehnocrat într-un guvern tehnocrat, fără presiuni de ideologii politice şi departe de vreun interes politic imediat într-un an electoral. Societatea şi-a pierdut răbdarea, vrea fapte, astfel că e timpul să daţi soluţii şi să inauguraţi cât mai urgent tronsoane din Autostrada Transilvania.

Drept urmare, vă propunem ca această dezbatere să nu aibă ca principal subiect determinarea actualului Executiv de a construi autostrăzi, eventual banii alocaţi, ci chestiuni foarte concrete: identificarea problemelor acolo unde există, comunicarea unor termene realiste şi determinarea de a munci şi de a evolua rapid în construcţia acestei autostrăzi.

Astfel, ne interesează pe fiecare tronson din Autostrada Transilvania stadiul acestora, problemele de implementare a execuţiei acestora la zi, situaţia plăţii exproprierilor unde este cazul, existenţa/inexistenţa autorizaţiilor, acordurilor şi a vizelor, termenele de execuţie pe fiecare tronson şi perspectivele de inaugurare pentru anii 2016-2017.

Vă rugăm, domnule ministru, să ne precizaţi în ce stadiu este actualizarea acordului de mediu. Dacă este adevărat că Agenţia Naţională de Protecţia Mediului a solicitat documentaţia pentru întregul traseu al Autostrăzii Borş-Braşov, ceea ce ar conduce în mod evident la un blocaj pe termen lung, sau dacă între timp s-a emis acordul de mediu.

Din informaţiile publice ştim că pentru loturile Târgu Mureş-Ungheni, Ungheni-Ogra, Ogra-Iernut şi Cheţani-Câmpia Turzii din cadrul Secţiunii 2A contractele de execuţie au fost semnate în februarie şi martie 2015, cu durata de execuţie de 12 luni, astfel încât ar trebui inaugurate în aceste săptămâni.

Problema e că lucrările nici măcar nu au început.

Aceeaşi situaţie există şi pentru Secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş, a cărei contract de execuţie a fost semnat în mai 2015, iar în iulie 2017 întregul tronson ar trebui predat circulaţiei.

Nici aici încă nu s-a lucrat pe teren vreo zi.

În legătură cu acest tronson mai există o problemă, pe care deşi reprezentanţii UDMR au semnalat-o de mai multe ori în cursul anului 2015, nu s-a luat nicio măsură de remediere.

Despre ce este vorba? Deşi contractul de execuţie este semnat cu termen de finalizare iulie 2017, în Masterplanul general de transport, inclusiv în ultima variantă revizuită, transmisă Comisiei Europene, apare ca an începere lucrări la acest tronson anul 2017, iar ca an de finalizare a lucrării anul 2019.

Pe celelalte tronsoane, lotul Iernut-Cheţani şi Nădăşelu-Mihăieşti, precum şi Secţiunea 3B Mihăieşti-Suplacu de Barcău nu există încă contracte de execuţie valabil încheiate.

Singurul lot care mai mult ca probabil va putea fi inaugurat anul acesta este cel dintre Gilău şi Nădăşelu, de 8,7 km.

Evident că în aceste condiţii, se pune întrebarea legitimă: când vom avea evoluţii semnificative în predarea spre folosinţă a acestor tronsoane din cadrul Autostrăzii Transilvania?

Înainte de a concluziona, v-aş mai da o singură informaţie pe care cred că şi dumneavoastră o aveţi, şi anume că Ungaria începe din aprilie execuţia tronsoanelor care fac legătură cu Autostrada Transilvania. Să nu ne trezim că ei îşi fac treaba, aduc autostrada la graniţă, iar noi nu ne facem temele.

Domnule ministru,

Dorim să vă asigurăm că în Grupul parlamentar al UDMR veţi găsi întotdeauna sprijinul şi deschiderea necesară în tot ceea ce consideraţi că trebuie făcut şi ce depinde de noi ca vremea acelor indicatoare pe sute de kilometri ale Autostrăzii Transilvania să devină realitate cât mai repede.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit la tribună pe domnul ministru Dan Marian Costescu.

Domnule ministru, vă rog, aveţi microfonul central cinci minute.

Domnul Dan Marian Costescu (ministrul transporturilor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Vă mulţumesc pentru invitaţia la Ora ministrului în cadrul Camerei Deputaţilor.

Este o ocazie pentru mine şi pentru colegii mei pe care i-am invitat alături să vă prezentăm stadiul proiectelor noastre şi să vă informăm asupra proiectelor considerate prioritare atât de Ministerul Transporturilor, cât şi de dumneavoastră, lucru confirmat prin aceste întrebări.

O să intru direct în subiect. O să mă refer la Autostrada Transilvania. Nu o să fac un istoric al acestei autostrăzi, pentru că ar trebui să mergem prea mult în urmă în timp. O să mă concentrez pe situaţia pe care am găsit-o acum trei luni pe aceste şantiere şi cu aceste proiecte şi pe măsurile pe care noi ne-am propus să le luăm pentru a rezolva blocajele de acolo. Pentru că trebuie să vă spun, este vorba de foarte multe blocaje pe care le-am găsit. Pentru ele, în afară de termenul concret şi de soluţiile concrete de rezolvare, ne-am concentrat şi în a găsi soluţii pe termen lung pentru ca aceste blocaje să nu se mai repete pentru proiectele care vor urma.

O să mă refer la soluţiile găsite pentru eliminarea acestor blocaje pe viitor, pe viitorul îndepărtat, dar şi în viitorul apropiat, după ce voi răspunde la întrebările punctuale cu privire la Autostrada Transilvania.

Începem cu Sectorul 1C care ţine de la Târgu Mureş la Ogra. E vorba de 14 kilometri. Pe acest sector, în 17 noiembrie, când am fost învestiţi, am găsit HG-urile de un an şi jumătate demarate şi blocate. Practic, am procedat la deblocarea acestei situaţii şi, pe 27 ianuarie, am aprobat în guvern Hotărârea de guvern de expropriere.

Practic, după acest termen urmează următorul termen, la jumătatea lui martie estimăm că vom obţine decizia de expropriere, ceea ce înseamnă că în aprilie vom avea autorizare de construire şi vom putea să dăm ordinul de începere a lucrărilor în aceeaşi lună, în aprilie.

Pentru Sectorul 2A, de la Ogra la Câmpia Turzii e vorba de 33 de km, situaţia este asemănătoare. În plus, se adaugă probleme cu acordul de mediu, aşa cum a fost menţionat şi de domnul deputat.

În această speţă acordul de mediu va fi obţinut în luna aprilie, urmând ca autorizaţia de construire să vină şi ea în faza imediat următoare şi să avem până în luna mai-iunie lucrările demarate şi pe această zonă.

Pentru Secţiunea 2B, am găsit o procedură anulată. Practic, în companie acum se lucrează la refacerea documentaţiei pentru reluarea procedurii, care se va produce undeva în luna martie. 2B, e vorba de nodul Nădăşelu, de conexiunea cu B2.

Pe tronsonul 3A, de la Cluj la Mihăieşti, practic în momentul în care am preluat acest proiect era avizul de scoatere din circuitul forestier neacordat, practic respins, odată cu el şi acordul de mediu, estimarea pentru acordul de mediu incluzând şi scoaterea din circuitul forestier, care este în aprilie, urmând ca, după aceea, să se facă şi exproprierea. Acum două săptămâni am aprobat prin hotărâre de guvern şi HG-ul pentru expropriere pentru acest tronson.

Pentru tronsonul 3A2, Nădăşelu-Mihăieşti este vorba de 16,8 km unde avem design-build, adică proiectare plus execuţie. În acest moment există o situaţie identificată în procedura de atribuire, numărul unu, cel care a câştigat licitaţia s-a retras. Numărul doi este, în acest moment, verificat la cererea Companiei CNADNR, la Consiliul Concurenţei, pentru că există o suspiciune de acţionariat comun şi, practic, acest lucru trebuie să ne fie confirmat de Consiliul Concurenţei înainte de a valida procedura.

Pentru Tronsonul 3B Mihăieşti-Suplacu de Barcău - 80 de km avem în... Deci, este vorba despre un contract în stadiul acesta de proiectare. Patru dintre studiile de fezabilitate sunt deja finalizate. Asta înseamnă că vom putea demara şi procedura pentru achiziţie, pentru proiectare şi, aşa cum durează ea de obicei, între 5, 6, 7 luni, practic, spre sfârşitul anului să putem porni la executarea acestor proiecte.

Ultimul dintre aceste tronsoane - este vorba de 3C, între Suplacu de Barcău şi Borş, este vorba de 60 de km - a avut un blocaj în sensul că după atribuire consorţiul a avut unele dispute interne. Au fost încă de anul trecut, din decembrie, invitaţi la sediul companiei.

Compania a mediat aceste dispute, s-a găsit o soluţie. În acest moment ei au demarat lucrările. Sunt în curs de redactare a solicitării pentru atribuirea avansului şi am convenit cu dânşii, prin companie, eşalonarea livrărilor pentru proiectare, în aşa fel încât vom avea în 30 de zile Lotul 1, urmând ca la celelalte termene - 60, respectiv, 90 de zile să primim proiectele pentru celelalte loturi şi vom reuşi în acest fel să creăm fronturi de lucru succesive începând de luna viitoare, deci, în 30 de zile vom avea şi muncitori pe şantier şi utilaje, urmând ca în termenele menţionate să se completeze practic şi celelalte fronturi de lucru, cu mobilizările asumate prin contract.

Practic, acestea sunt sectoarele principale ale autostrăzii, acea secţiune care a fost lansată, evident, aş vrea să spun, şi noi ne dorim să facem conexiunea cu autostrada din...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule ministru.

Domnul Dan Marian Costescu:

... din Ungaria. Şi noi am dus o autostradă la Nădlac, dânşii nu au fost acolo, pe partea cealaltă a frontierei.

Foarte scurt, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, aş vrea să vorbesc un minut despre ceea ce am făcut. Observaţi, aici am vorbit foarte mult despre blocaje, blocaje din exproprieri, blocaje de la obţinerea utilităţilor, blocaje de la scoaterea din circuitul agricol, blocaje de la scoaterea din circuitul forestier. Toate acestea, ne-au..., în urma analizelor, ne-au dus la concluzia că am pierdut, în ultimii 6-7 ani, între 4-5 luni până la 2 ani, atunci când aceste cauze se înlănţuiau şi se influenţau una pe cealaltă, ca urmare, prioritatea noastră este să scoatem din sistem aceste motive de întârziere. Am procedat la redactarea unei ordonanţe de urgenţă care va fi, sperăm, în două săptămâni pe masa Guvernului spre aprobare, unde toate aceste întârzieri vor fi tratate individual.

De exemplu, scoaterea din circuitul agricol nu va mai dura şase luni, pentru că în aceste şase luni nu se făcea nimic, doar aşteptam şase luni ca să treacă, se va înscrie în cartea funciară direct cu destinaţia pentru care a fost luat terenul, adică investiţii, pentru avizele de gaze şi utilităţi se va da..., nu se va mai sta termenul acela lung, ci se va da un aviz de principiu în baza proiectului pe care, după aceea, îl vom completa, dar până la sfârşitul... Deci, vom proceda cu acest aviz la 15 zile, la obţinerea autorizaţiei de construire, până la sfârşitul şantierului urmând să fie predat beneficiarului de către constructor.

La fel se va merge şi pentru scoaterea din circuitul feroviar... din circuitul forestier, mă scuzaţi, cu acorduri de principiu date în 15 zile, ca să putem demara rapid cererea autorizaţiei de construire şi eliberarea ei şi pe acelaşi principiu ca până la sfârşit să obţinem toate celelalte avize în mâna noastră.

O ultimă prevedere este cea care ne solicită să obţinem autorizaţii de construire pe tronsoane mai mici, funcţie de ce autorizaţii preliminare au fost obţinute, nu va mai trebui să aşteptăm să dăm autorizaţia pe tot tronsonul, pentru că ne bloca, vom putea să începem frontul de lucru şi aceasta ne va duce la economisirea timpului cu până la 2 ani, aşa cum am spus.

Da, vă mulţumesc pentru atenţie şi...

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

La finalul dezbaterilor, o să mai aveţi încă 5 minute.

Da, da, vă mulţumesc.

Domnul Dan Marian Costescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

În continuare îl invit pe domnul deputat Iosif Moldovan, reprezentantul Grupului UDMR, pentru a face precizări dacă mai aveţi ceva suplimentar de precizat.

Vă rog, domnule deputat.

Aveţi trei minute.

Domnul Moldovan Iosif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, domnule ministru, pentru precizările aduse astăzi aici în faţa colegilor şi în faţa plenului.

Totuşi, cu toate că colegul meu, domnul Cseke, a avut o introducere foarte bună şi v-a spus cam toată istoria acestei autostrăzi, şi vă mulţumesc pentru propunerile pe care le-aţi făcut deja cu privire la simplificarea şi la urgentarea paşilor legali pentru a putea începe aceste lucrări sau a continua lucrările acolo unde sunt întrerupte. E foarte bine-venită iniţiativa dumneavoastră, dar aş vrea să vedem această iniţiativă, în sfârşit, într-o ordonanţă de urgenţă şi pusă în aplicare chiar de mâine, dacă este posibil. Însă, în continuare, aş vrea să vă întreb dacă v-aţi gândit şi la următoarele aspecte - şi mie îmi pare foarte bine că aţi precizat că avem probleme pe partea de autorizări, pe partea de autorizaţii de mediu, de exemplu - cum se face că, în cel mai lung timp posibil pe care l-a avut la dispoziţie un Guvern pentru a pregăti avizele, totuşi, în zece ani nu avem încă un acord de mediu, adică încă suntem la faza în care pregătim aceste acorduri de mediu, aceste documentaţii şi, totuşi, în zece ani ce s-a făcut în acest sens?

După aceea: aş vrea să-mi răspundeţi la următoarea întrebare: în aceste contracte există ceva penalităţi, ceva obligaţii din partea statului român pentru că aceste tronsoane, aceste şantiere n-au fost predate celor care trebuiau să efectueze aceste lucrări, având în vedere că responsabilitatea eu înţeleg că revine, totuşi, statului român că aceste exproprieri nu s-au făcut la timp, avizele nu s-au făcut... cui îi revine obligaţia şi cine este responsabil pentru aceste obligaţii, dacă ele vor reveni statului român?

Apoi, mai am o întrebare care nu este strict legată de Autostrada Transilvania, totuşi vine în continuare, dacă vreţi, şi să ne gândim într-o perspectivă mai mare a infrastructurilor din România, ce veţi face în continuare?

Bun, vom construi Autostrada Transilvania, vom merge până la Târgu Mureş pe autostradă. Ce vom face cu descărcarea traficului greu care va ajunge în mijlocul Transilvaniei pe nişte drumuri naţionale? Suntem pregătiţi în acest moment să preluăm acest trafic greu şi să-l transportăm spre estul României, spre graniţa cu Moldova, spre centrul României? Avem infrastructura necesară în acest sens? Eu mă gândesc aici foarte concret la cum veţi prelua acest trafic şi-l veţi transporta mai departe pe autostradă către graniţa cu Moldova, şi aici avem proiectul Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş şi dacă aveţi o prioritizare în acest sens, aş vrea să-mi spuneţi, dacă e prioritate pentru Guvern această autostradă.

În acelaşi timp, dacă da, de ce tocmai de la Iaşi, de la Ungheni către Târgu Neamţ începem lucrările şi de ce nu continuăm de la Târgu Mureş către Târgu Neamţ şi mai apoi către graniţă, ca să ducem din ce în ce mai mult traficul şi descărcarea traficului pe zona de est a graniţei noastre? Şi, sigur, aş vrea să vă mai spun că aş vrea foarte... la fel de bine să vă gândiţi că dacă Ungaria vine cu o autostradă către graniţa României, primul tronson şi obligativitatea noastră este să legăm de un tronson existent următorul tronson de autostradă.

Aici, concret, aş vrea să-mi spuneţi dacă aveţi ca prioritate şi ca o prioritizare începerea lucrărilor şi predarea acelui tronson care va lega Autostrada Transilvania de autostrăzile din vestul Europei, prin Ungaria, şi după aceea, pentru centrul Europei.

Cam astea sunt întrebările care mă preocupă şi aici aş vrea să-mi răspundeţi dacă aceste drumuri pe care le vom face pentru preluarea traficului sunt în acest moment în proiectele de reabilitare, de modernizare, şi mă refer concret la DN12, DN12C, DN15, DN1 care merge către Braşov şi, dacă da, atunci când şi cum le vom pregăti pentru a prelua traficul de pe Autostrada Transilvania odată predată şi dată spre circulaţie.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Acum încep dezbaterile.

Fiecare grup parlamentar are câte 3 minute.

Vă anunţ, din partea Grupului parlamentar al PSD sunt înscrişi domnii Cornel Itu şi Iacoban Sorin.

Din partea Grupului PNL, Lucian Nicolae Bode şi Nicu Toader.

Din partea Grupului UNPR, domnul deputat Ioan Hulea.

Grupul ALDE, Ovidiu Ioan Silaghi şi din partea minorităţilor domnul deputat Merka Adrian-Miroslav.

Deci, având câte 3 minute, rog grupurile la care sunt câte 2 vorbitori să ne încadrăm în timp.

Îl invit pentru început pe domnul deputat Cornel Itu, deputat de Cluj.

Domnul Cornel Itu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

La multe din întrebările pe care voiam să vi le pun ne-aţi răspuns pentru Autostrada Transilvania.

Suntem interesaţi noi, cei din Transilvania, pentru a fi finalizată într-un ritm cât mai rapid şi aş vrea să interveniţi între controversele care sunt permanente între Compania Naţională de Drumuri şi Agenţia de Mediu. Cred că este necesar acest lucru.

Ca transilvănean şi dejean nu pot să nu aduc în discuţie şi problema centurii ocolitoare a Dejului şi drumul expres Dej-Beclean-Bistriţa. Traficul a crescut mult în această zonă, iar reţeaua rutieră existentă nu face faţă cerinţelor actuale. Aşadar, se impune şi urgentarea acestor investiţii.

Menţionez că centura ocolitoare a municipiului Dej şi drumul expres Dej-Beclean-Bistriţa este prevăzut în Masterplanul din 2020-2030, dar având în vedere aproape dublarea traficului spre Baia Mare-Satu Mare, e imperios necesară această centură ocolitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Lucian Nicolae Bode, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Hulea, Grupul UNPR.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consider că este bine-venită prezenţa domnului ministru al transporturilor în cadrul Orei Guvernului pentru că există o stare generală de nemulţumire la nivelul întregii ţări în legătură cu modul în care se derulează proiecte majore de infrastructură în România.

Se discută foarte mult în spaţiul public despre acest subiect. Am discutat şi noi aici, în Parlament, în comisiile de specialitate şi vom discuta în continuare, dar după aceste discuţii considerăm că este nevoie de acţiuni ferme din partea instituţiilor care implementează aceste proiecte.

Astăzi, colegii noştri de la UDMR au lansat ca temă de dezbatere Autostrada Transilvania.

Au fost miniştri înaintea dumneavoastră care doar au mimat consultarea cu Parlamentul pe masterplan. N-au fost sinceri cu noi în elaborarea acestui document strategic.

Noi, cei din Partidul Naţional Liberal, vă reamintim că suntem deschişi să colaborăm pe acest subiect, aşa cum ne dorim să lucrăm împreună pe legislaţia de care aveţi nevoie pentru a debloca proiecte, pentru a flexibiliza procedurile de achiziţie publică, pentru a compatibiliza legislaţia naţională cu cea europeană.

Domnule ministru,

Încă aşteptăm să ne spuneţi dacă avem un masterplan aprobat de Bruxelles. Încă aşteptăm un răspuns în ceea ce priveşte modul în care veţi adopta acest masterplan. Masterplanul general de transport identifică proiectele Suplacu de Barcău-Borş şi Nădăşelu-Suplacu de Barcău ca printre cele mai necesare pentru reţeaua de infrastructură rutieră pe locurile 4, respectiv, 6 ca prioritate. Mai mult, se preconiza finalizarea lor până în anul 2020 în cazul aplicării clauzei de reformă structurală care ar permite accesarea unor fonduri rambursabile pentru infrastructura de transport.

Apreciez... apreciem eforturile Guvernului Cioloş de a debloca proiectele de infrastructură, dar cred că suntem într-un moment prielnic să pregătim şi proiectele viitoare. Mihăieşti-Suplacu de Barcău este un proiect care trebuie demarat în cel mai scurt timp, în contextul în care există întârzieri pentru celelalte proiecte eligibile pe fonduri europene.

Dacă trebuie să învăţăm ceva din perioada de programare 2007-2013 este că avem nevoie de cât mai multe proiecte pentru a fi siguri că nu ne trezim cu banii pierduţi. Pe transporturi rămânem cu două miliarde de euro în proiecte fazate, adică pierduţi, pentru că nu am fost capabili să demarăm la timp aceste proiecte. Nu trebuie să repetăm aceste greşeli.

România are nevoie şi de Coridorul Constanţa-Nădlac, şi de Autostrada Transilvania, şi de Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, iar problema nu e lipsa finanţării, ci capacitatea CNADNR, a factorilor de decizie de a pregăti temeinic proiectele şi de a asigura monitorizarea lor permanentă pentru a nu mai exista blocaje care, după cum vedeţi, durează luni şi ani de zile, aşa cum sunt, din păcate, multe exemple şi pe Autostrada Transilvania.

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Cunoaşteţi toate aceste probleme, cunoaşteţi sistemul şi ştiţi care îi sunt vulnerabilităţile. Faceţi sistemul funcţional, eliminaţi verigile slabe, evaluaţi companiile şi instituţiile pe care le aveţi în subordine şi reformaţi-le pe criterii de performanţă şi eficienţă. În caz contrar, atât Autostrada Transilvania, cât şi alte proiecte de investiţii în infrastructura de transport nu vor fi finalizate la timp, ci vor rămâne simple declaraţii de interese şi motiv de indignare publică şi răfuială politică.

Aveţi o responsabilitate uriaşă în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene alocate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, dar şi prin alte instrumente financiare.

Faptul că am încheiat prost vechiul exerciţiu financiar 2007-2013 POS-Transport trebuie să fie o lecţie învăţată pe care sper să n-o repetăm. Sunt atâtea probleme pe acest dosar al infrastructurii de transport în România care, în lipsa unei viziuni şi a unei abordări consecvente, se vor perpetua fără să ajungem la un bilanţ pozitiv în următorii ani.

Închei, domnule ministru, spunându-vă cu toată responsabilitatea, de aici, de la tribuna Parlamentului României, că de realizarea Autostrăzii Transilvania depinde în foarte mare măsură dezvoltarea economică a judeţelor din Transilvania şi nu numai.

Este de prisos să vă mai învederez faptul că absolut toţi angajatorii din Transilvania, mai mari sau mai mici, şi nu numai din Transilvania, solicită la unison dezvoltarea infrastructurii rutiere a României, cu trimitere directă către Autostrada Transilvania.

Un lucru vă mai rog, domnule ministru, să nu scăpaţi din vedere conectivitatea Autostrăzii Transilvania cu municipiile reşedinţă de judeţ, respectiv cu localităţile urbane limitrofe.

Domnule ministru,

Aşteptăm nu doar răspunsuri la aceste probleme, ci în primul rând soluţii şi rezultate concrete.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi utilizat 5 minute şi 30, stimate coleg.

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Ioan Hulea, Grupul UNPR.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Ovidiu Silaghi, Grupul ALDE.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Ioan Hulea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru, vă mulţumesc că participaţi la această discuţie.

Eu sunt din Bihor. Nu întâmplător un tronson al acestei autostrăzi Borş-Suplacu are aproape două-treimi chiar prin colegiul meu şi sunt foarte interesat de el.

Am să vă spun foarte repede, de fapt, istoria lui, pe care nu ne-aţi spus-o dumneavoastră. A fost licitat în 2014, 11 luni i-au trebuit comisiei de evaluare să desemneze câştigătorul. Câştigătorul nu este un consorţiu, ci este o asociere de trei firme spaniole şi trei firme româneşti cu acţionariat spaniol. După 11 luni de deliberare, în aprilie 2015, am participat şi eu în cadrul Prefecturii Bihor la semnarea acestui contract.

Acum, conform contractului, în patru luni, constructorul, această mare asociere, trebuia să se apuce de treabă, în sensul că trebuia să aibă elaborat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic de execuţie. Începând cu 1 octombrie trebuia să aibă organizarea de şantier începută. Ce nu ne-aţi spus dumneavoastră şi am să vă spun eu, ca să ştie şi colegii de la UDMR, acest consorţiu, împotriva şi în dispreţ faţă de Legea achiziţiilor publice din România, a fost desemnat câştigător, chiar în condiţiile în care s-a descoperit după luni de zile că are datorii la bugetul de stat în Spania. Mă întreb şi astăzi cum de s-a putut face lucrul acesta, atâta timp cât este obligaţia celui care desemnează câştigătorul licitaţiei să ceară înainte de toate un certificat fiscal, o probă a faptului că ei nu sunt datori la fisc.

În aceste condiţii, vedeţi că s-au scurs deja doi ani de când tronsonul a fost licitat, încă nu s-au apucat de treabă. Dumneavoastră ne-aţi spus nouă că peste 30 de zile se apucă de lucru. Haideţi, să clarificăm: de ce lucru se apucă? Se apucă de studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic de execuţie, despre asta vorbim. Nu se apucă de treabă efectiv la tronson.

Problema este dacă doriţi dumneavoastră să reparaţi greşelile antecesorilor dumneavoastră.

Mai doresc să aduc la cunoştinţa dumneavoastră faptul că există o situaţie care a întrecut orice limită la municipiul Aleşd din judeţul Bihor, acolo unde de mai bine de 4 ani autorităţile şi în mod deosebit Ministerul Transporturilor nu sunt în stare să pornească o lucrare de construcţie a centurii oraşului. Acel oraş este efectiv sufocat timp de 24 de ore de camioanele care tranzitează dinspre Vama Borş pe Drumul Naţional 60 către Cluj.

Şi al treilea subiect pe care vi l-aş aduce în discuţie este faptul că mi se întâmplă să vin şi cu trenul de la Oradea. Vin cu 1742, care este indicativul Satu Mare-Bucureşti Nord, 1741 este Bucureşti Nord - Satu Mare.

Acest tren are cel mai lung traseu din România şi este cel mai - poate nu folosesc un cuvânt potrivit - este cel mai amărât tren din România. Merită să-l vedeţi, arată cum arăta pe vremuri "trenul foametei", Iaşi-Timişoara! Vagoanele de dormit sunt din 1966.

Domnule ministru,

Dacă dumneavoastră credeţi că în 2016 mai putem umbla cu acele vagoane care sunt în situaţia în care din punct de vedere tehnic, probabil, mai corespund, dar interiorul lor vreau să vă spun că se dezmembrează. Ba funcţionează, ba nu funcţionează încălzirea la ele.

Faptul că eu fac naveta cu trenul nu înseamnă nimic. Trenul acela este arhiplin. Nici nu vă daţi seama câţi bani vă aduce la bugetul Ministerului Transporturilor. Poate că ar fi bine să luaţi legătura cu cei de la Vagoane Arad, care vă pot recondiţiona vagoanele la jumătate de preţ faţă de cele două oferte pe care le ştiu eu acum la Ministerul Transporturilor şi ar fi interesant dacă aţi agrea o ofertă de la Arad, în detrimentul celor două oferte duble la preţ.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Hulea:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ovidiu Ioan Silaghi, deputat de Satu Mare şi se pregăteşte domnul deputat Merka Adrian-Miroslav, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat, 3 minute.

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Întrebarea pe care eu aş dori să v-o pun, în primul rând, cred că ar trebui mai degrabă să o adresez Ministerului Transporturilor, dar v-o pun dumneavoastră, finanţelor.

Având în vedere numărul mare de claim-uri, şi de DAB-uri pe care le aveţi de soluţionat la CNADNR, la CFR Infrastructură, la... mă rog, alte corecţii financiare care, din păcate, vin abia acum când ar trebui să folosim M + 3 în favoarea noastră, nu să... din vechiul ciclu financiar al Comisiei Europene n-o să-l mai putem folosi.

Credeţi că bugetul care vă este alocat va fi suficient să continuaţi aceste lucrări nu atât doar la Autostrada Transilvania, cât şi la multele şosele de centură despre care se face vorbire în această sală şi care multe sunt legate de Autostrada Transilvania, pentru că masterplanul, oricât ar dori dânsul să fie de generos şi oricât s-a muncit pe el, credeţi-mă, în memoria instituţională a Comisiei Europene e de mamut. Dânşii n-au vrut să audă niciodată de Autostrada Transilvania pusă pe buget european, tocmai pentru că iniţial s-a procedat cum s-a procedat la desemnarea câştigătorului acestei lucrări.

Deci, să ne luăm speranţa că şi după 2020 vreodată fondurile europene vor putea ajuta Autostrada Transilvania şi revin cu întrebarea: acele multe DAB-uri, claim-uri pe care le aveţi credeţi că vă sunt suficiente... şi corecţiile financiare pe care o să le aveţi în urma multor contestaţii depuse, credeţi că vă ajung banii să faceţi faţă?

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Merka Adrian-Miroslav, reprezentantul minorităţilor.

Se pregăteşte domnul deputat Remus Cernea, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Trebuie să-mi felicit colegii care au venit cu un punct de vedere pe situaţia care există la acest proiect: Autostrada Transilvania - laitmotiv - suntem mulţi care ne batem cu cărămida în piept, vorbim, dar aşteptăm, într-adevăr, cineva să şi pună acea cărămidă nu în piept, ci s-o pună jos şi să o realizeze pentru cei care cred că va mai fi autostrada.

Situaţia, care e puţin ilară pe Maps... hărţile din străinătate, deja o şi avem. Mulţi sunt cei care mă sună: pe unde trebuie să intrăm? Unde trebuie să ajungem pe autostradă?

Din păcate, o avem pe hartă, dar realizată nu prea, dar eu aş vrea acum să vorbesc pentru că colegii au precizat toate detaliile tehnice.

Dumneavoastră, domnule ministru, aţi precizat la fel care este situaţia reală. Nu doresc să mă întorc în trecut. Şi eu beneficiez de acea "vină" că am ajuns în situaţia aceasta, dar voiam să vă sesizez o situaţie pe care am mai precizat-o şi în Comisia pentru buget, finanţe la momentul respectiv, dar care vreau să se şi audă puţin şi în Parlament, în plen. Cred că este singura autostradă şi singurul traseu în care firmele care au lucrat şi firmele care cred că vor lucra în continuare beneficiază de un serviciu al statului român, beneficiază de două drumuri naţionale pe care le folosesc.

Din 2004, cetăţenii din zona tronsonului Borş şi Suplacu de Barcău ne întreabă: oare era nevoie să distrugem şi drumurile naţionale DN19E Biharia-Chiribiş şi DN19B Marghita-Suplacu de Barcău sau puteau să beneficieze şi ei la fel de acele drumuri industriale? De ce ne distrugem drumurile noastre? Au şi dânşii dreptate. Avem nevoie de infrastructură modernă, avem nevoie ca zona să se dezvolte şi aţi auzit din fiecare judeţ, de la toţi reprezentanţii: e necesar.

De ce să nu spunem: toate firmele fug spre Braşov-Bucureşti unde au infrastructură în care, totuşi, putem să facem o diferenţă.

Aş vrea să vă precizez, domnule ministru, zona comunei Suplacu de Barcău, una dintre cele mai industrializate zone, o comună care ca venituri este în comparaţie cu un oraş de provincie, dar nu beneficiază de coborâre de pe autostradă sau de urcare. Am precizat-o şi atunci, la buget. Sunt curios dacă reuşiţi s-o introduceţi pe acele proiecţii, pe acele proiectări care urmează să fie făcute. Nu că sunt eu din Suplacu de Barcău, dar în momentul în care faci comparaţie între ceea ce ai nevoie, ca zonă, s-o dezvolţi, şi ceea ce ai nevoie să sprijini, trebuie să spun, colegii mei bihoreni ne-au sprijinit, au venit, şi mă mai repet încă o dată, şi au precizat necesitatea acestei autostrăzi, nu mă refer la colegii de la UDMR, asta este, au iniţiat-o dânşii şi trebuie să le mulţumim. Dar noi trebuie să facem acel liant între colegi şi între dumneavoastră care sunteţi acum în faţa noastră şi să vedem într-adevăr unde vom ajunge.

Sper că vă putem felicita pentru ceea ce aţi spus în final, că reuşeşte statul în 15 zile, în 30 de zile, să pună în aplicare o decizie a statului în interesul României. Nu aştept acum răspunsuri, cine răspunde pentru acele luni sau acei ani de zile în care s-au tărăgănat aceste realizări, dar sper să vă pot felicita pe dumneavoastră, pentru că într-adevăr veţi pune punctul pe i în aceste probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Remus Cernea. Aveţi un minut, domnule deputat. Şi se pregăteşte domnul deputat Sorin Iacoban, Grupul PSD.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Felicit Grupul UDMR pentru aducerea în dezbaterea plenului a acestei teme extrem de importante. Dezvoltarea României este frânată de inexistenţa autostrăzilor. Explicaţiile pentru cei 26 de ani în care lucrurile au trenat, trebuie date cumva şi ştiţi bine, sunt politice, în primul rând.

De asemenea, consider că avizele de mediu care trebuie date, nu trebuie date pur formal şi sper ca toate autostrăzile care se construiesc în România să aibă prevăzute şi acele pasarele sau tuneluri pentru ca animalele să poată să le traverseze.

Regret însă că o temă atât de importantă nu se bucură de prezenţa mult mai multor colegi deputaţi şi cred că aici grupurile politice au o mare responsabilitate, cât de convingători vom fi anul acesta cu cetăţenii, când le vom cere votul, dacă la şedinţele de plen nu venim. Pentru ce să ne voteze? Să venim sau să nu venim la şedinţe.

Şi pentru că situaţia este realmente dezolantă, sunt prea puţini colegi, o să fac două selfie-uri cu sala pentru a le pune pe pagina mea de Facebook.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Declaraţiile politic, stimaţi colegi, vă rog eliberaţi microfonul central să putem continua.

Îl invit în continuare pe domnul Sorin Iacoban. Se pregăteşte domnul deputat Mircea Toader.

Declaraţii politice, joia dimineaţa.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Dragi colegi şi colege,

Astăzi e o temă foarte importantă, felicit şi eu colegii de la UDMR, o temă legată şi de modul şi de ritmul în care se construiesc autostrăzi în România. Deci, astăzi, punctual, Autostrada Transilvania, şi anume stadiul de finalizare a acestei lucrări de infrastructură care vrea şi trebuie să lege capitala ţării de graniţa de vest a României.

Nu o să insist cu date tehnice, ştiu, domnule ministru, că aţi luat o stare de fapt, dar pentru că sunteţi ministru în funcţie, trebuie să ne răspundeţi la câteva întrebări şi în special la cauzele care au generat această stare de fapt. Avem un Masterplan general de infrastructură care şi-a propus nişte obiective importante, dar care se împotmoleşte, din păcate, din nou în hârtii şi în neputinţa autorităţilor.

Aflăm din presă, bunăoară, ca un exemplu concret, că Autostrada Transilvania s-a blocat într-o pădure din cauza faptului că avizele de mediu, care justificau defrişările necesare, pur şi simplu au expirat. Mai concret, pe tronsonul Gilău-Nădăşelu, constructorul ar trebui să se oprească la liziera pădurii, să înconjoare 7 hectare de pădure şi după care să continue lucrarea.

Prefectul judeţului dă vina pe societatea care trebuia să refacă avizele de mediu, societatea respectivă dă vina pe CNADNR pentru că nu i-a specificat la timpul potrivit faptul că e nevoie de un nou proiect tehnic şi deci de certificate de urbanism conforme şi în atari condiţii Agenţia de Mediu spune da, vom da avizele, dar peste câteva luni, pentru că durează.

Domnule ministru, să ne spuneţi şi nouă care este cauza care a generat acest blocaj.

De asemenea, am constatat că fundaţiile diferitelor tronsoane sunt în curs de executare, o parte sunt finalizate împreună cu viaductele necesare, doar că pe aceste tronsoane nu se poate circula, pentru că se pleacă de nicăieri către nicăieri. Adică atât punctul de plecare al acestor tronsoane, cât şi punctul final se află în câmp.

De ce nu se reuşeşte, domnule ministru, unirea acestor tronsoane pentru a le putea face operaţionale.

Domnule ministru, aţi analizat şi dumneavoastră în amănunt studiile de execuţie a diferitelor tronsoane din această autostradă şi aţi găsit doar concluzii de felul: lucrări neîncepute, contract semnat şi parţial executat, parţial în execuţie, adică, cu alte cuvinte, ori nimic, ori jumătăţi de măsură. Din ce cauză se întâmplă asemenea lucruri?

Şi, nu în ultimul rând, domnule ministru, pentru a mă încadra în timp, aş mai dori să vă pun o întrebare. Autostrada A3, Autostrada Transilvania propune două noduri rutiere de importanţă deosebită, şi anume Braşov şi Târgu Mureş. Nodul rutier de la Târgu Mureş este de importanţă deosebită şi pentru Autostrada Moldova, şi anume Ungheni, Iaşi, Târgu Mureş, deoarece ar urma să asigure legătura dintre Moldova şi graniţa de vest a ţării. Deci, Autostrada Transilvania urma să se prelungească până la Iaşi şi chiar la graniţa de vest a Uniunii Europene.

Având în vedre toate acestea, domnule ministru, aş dori să aflu pentru cetăţenii din cele 8 judeţe ale Moldovei, când se va asigura legătura dintre Moldova şi graniţa de vest a ţării, via Târgu Mureş sau via Braşov.

Cu siguranţă, domnule ministru, că nu-mi puteţi da un răspuns la acest moment, deoarece, din punctul meu de vedere, cu acest ritm de construire şi realizare de autostrăzi în România, cu siguranţă că mai degrabă se va inventa teleportarea şi nu vom mai avea nevoie de autostrăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. O invit în continuare pentru 15 secunde pe doamna deputat Andreea Paul.

Domnule Mircea Toader, vă pregătiţi imediat.

Vă rog, m-a rugat pentru 15 secunde.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fiind deputat de Ţara Oaşului, adică exact la graniţa ucraineană a României, vreau să vă spun că unui sătmărean îi ia în medie cam 10 ore să parcurgă întreaga ţară din Bucureşti până în Satu Mare sau până la Negreşti Oaş şi asta în condiţiile în care apasă pedala de acceleraţie destul de straşnic. Întrebarea mea pentru domnul ministru este: când va putea sătmăreanul să parcurgă aceeaşi distanţă în 5 ore, aşa cum se întâmplă decent în orice zonă europeană dezvoltată şi civilizată.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor domnul Mircea Toader, după care îl invit pe domnul ministru.

Domnule Toader, aveţi un minut.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Eu sunt gălăţean, o să cer şi eu când se conectează Autostrada Transilvania cu Galaţiul. Cred că n-o să ajungem în situaţia asta, dar trecând peste glumă, am intervenit din două motive. L-am auzit pe domnul ministru că se întâmpină greutăţi cu exproprierea şi vă rog să mă credeţi că în legislatura trecută am reuşit destul de greu să aprobăm Legea nr.255 de expropriere de utilitate publică, unde sunt prevederi foarte clare şi ca durată, e şi un articol acolo care spune: celelalte avize trebuie date cu prioritate. Şi cred că ordonanţa pe care o gândeşte domnul ministru trebuie să spună foarte clar, acolo trebuie să intre, că dacă o lasă pentru cine ştie ce, trebuie să intre în această lege concret care sunt modalităţile ca odată stabilit traseul, se expropriază şi să nu mai aibă niciun fel de impediment constructorul în final.

Şi ca o sugestie de care cred că e bine să ţineţi cont, când aţi dat termen de 15 zile, să presupunem, să dea avizul sau să transfere sau să realizeze scoaterea din circuitul agricol, nu l-a dat în 15 zile, se consideră dat de drept. Că, altfel, o să avem permanent tot felul de litigii.

Şi a doua intervenţie, care mă miră cel puţin, s-a spus pe undeva că la un tronson există un punct de vedere al Consiliului Concurenţei şi ne opreşte şi să le cerem ceva.

Domnule ministru, Consiliul Concurenţei face numai anchete după ce s-a produs ceva. Dacă încercaţi să cereţi doar un punct de vedere, durează doi ani de zile până găsesc un punct de vedere. Vedeţi-vă de treabă şi dacă se constată într-o formă sau alta că s-au încălcat prevederile legii, vor plăti 10 la sută din venituri, sunt modalităţi coercitive. Deci, asta am vrut să spun şi apropo şi de gălăţeni. E o firmă din Galaţi, săraca, care a câştigat nu ştiu ce licitaţie pe tronsonul ăla şi aşteaptă de aproape un an de zile să înceapă lucrările.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Îl invit în finalul dezbaterilor pe domnul ministru Dan Marian Costescu.

Domnule ministru, aveţi 5 minute pentru a răspunde la problemele pe care colegii mei vi le-au ridicat.

Domnul Dan Marian Costescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să încerc să mă încadrez în cele 5 minute.

Cu privire la penalizările pentru întârzieri, într-adevăr, ele sunt şi se răsfrâng în bugetul statului român şi tocmai despre aceste penalizări vorbim când deschidem discuţia şi despre DAB-uri şi despre celelalte revendicări. Nivelul lor este acum în curs de inventariere şi practic ordonanţa de urgenţă pentru accelerare are un capitol special care se referă şi la aceste DAB-uri.

Practic este vorba să rezolvăm ceea ce vine din trecut. Asta se face prin achiziţionarea de consultanţă calificată, pentru că în trecut am avut legislaţie care ne trimitea cu finalizarea acestor DAB-uri în forma lor finală la Curtea de Arbitraj de la Paris, ceea ce dezavantaja profund constructorii şi beneficiarii români. Deci, avem acum evidenţa şi asistenţa tehnică pentru tratarea acestor speţe. Pe viitor vom modifica ordinul în aşa fel încât aceste lucruri, fără a restrânge libertatea de a se adresa justiţiei, să fie rezolvate la o instanţă românească, va fi mult mai bine pentru companiile româneşti. Cu privire la Autostrada Montana şi la descărcarea traficului greu, întrebarea era, de fapt, de ce s-a început cu aripa est a Autostrăzii Montana de la Ungheni, Iaşi, Târgu Neamţ, când s-ar fi dorit cu latura vest.

Sunt două răspunsuri. Unul din ele este pentru că atât a încăput în buget, autostrada de câmpie a putut fi introdusă în buget, pentru că are un cost estimat de 3 sau 4 ori decât autostrada de munte care s-ar fi dorit făcută, cea care să înceapă de la Târgu Mureş. Şi este normal să fie aşa, va fi una din cele mai grele autostrăzi pe care le vom avea de făcut din punct de vedere tehnic şi preţul va confirma acest lucru.

Şi, în al doilea rând, am considerat că mergând pe unul din principiile Masterplanului de dezvoltare echilibrată a ţării, şi Moldova merită ceva la acest moment. Pentru că Moldova nu avea aproape nicio investiţie în acest moment. Şi de aceea s-a considerat, a fost al doilea motiv pentru care am ales varianta est.

Referitor la Suplacu de Barcău, am menţionat când se începe, ordinul de începere a lucrărilor va fi undeva în luna aprilie, deci atunci vor începe lucrările, execuţia, nu altceva.

DN 12 nu este în Programul de investiţii, dar este în Programul de reabilitare şi de reparaţii. Apoi, Beclean - Bistriţa este în aceeaşi situaţie, intră în Programul de reabilitare.

Adoptarea masterplanului este ceea ce vom face, nu l-am îngropat, el este dezvoltat la nivel de lege şi practic vă va putea fi înaintat în cursul lunii martie pentru a fi promovat. Ne-am consultat în acest scop şi cu colegii de la Senat şi cu colegii din comisii, şi practic considerăm că va fi un obiectiv foarte interesant şi pentru dumneavoastră în campanie, să ne ajutaţi să promovăm acest masterplan, astfel încât la sfârşitul sesiunii parlamentare actuale, să putem să ne lăudăm cu un nou document programatic şi strategic pe următoarea perioadă de timp. Deci ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră pentru a aproba în procedură accelerată acest document strategic pentru ţară şi pentru noi.

Cu privire la clauza de reformă structurală, şi noi ne-am fi dorit să o activăm. Din păcate, modificările din luna octombrie-noiembrie cu privire la anumite drepturi salariale nu ne mai permit acest lucru. Ne găsim ca urmare a acelui demers la 2,95 deficit ESA în acest moment, ceea ce ne împiedică să accesăm această clauză. Ceea ce facem acum, în schimb, fără a abandona această variantă de a extinde masterplanul cu un pachet suplimentar de proiecte, este să analizăm traiectoria ţintelor de deficit bugetar pentru următorii ani şi să încercăm să negociem încă din acest moment cu Comisia Europeană măcar o deviere parţială, dacă nu 0,5 la sută, cât ar fi fost dacă am fi fost undeva la 1,5 deficit ESA, ci cum spuneam, măcar un 0,3 care înseamnă şi el câteva miliarde, dacă reuşim să ajungem într-un an sau doi, conform estimărilor Ministerului Finanţelor, la un deficit de măcar 2 la sută.

Capacitatea CNADNR, care se doreşte mărită, este la fel de importantă ca şi capacitatea CFR, ca şi capacitarea Metrorexului, pentru ea am lucrat la un pachet de măsuri suplimentar faţă de cel de simplificare legislativă iniţial. E vorba de consolidare instituţională. O să enumăr aici pe scurt, noi lucrăm de mult, dar deja vedem rezultatele, acum sunt în curs de implementare în organigramele celor trei mari administratori de infrastructură. Este vorba, în primul rând, de eliminarea unei vulnerabilităţi majore pe care aceste companii o aveau. Nu aveau proiectare proprie, erau la îndemâna proiectanţilor terţi, care putea să facă proiecte pentru oricine, dar numai pentru interesul companiei şi al ţării nu. În acest moment deja la CFR este implementată proiectarea proprie, CNADNR-ul este în curs de implementare. Ieri am văzut noua organigramă. Vor deveni operaţionali cât mai curând şi vom elimina această vulnerabilitate care ne afecta atât de mult şi pentru care vedem practic aceste cheltuieli mari, inclusiv la nivelul DAB-urilor.

Vom avea, de asemenea, foarte pe scurt, mutarea centrului de greutate al unităţilor de implementare a proiectului de la central, din Bucureşti, către zonele unde facem aceste investiţii de fapt. Vor fi angajaţi specialişti locali care, în afară de ataşamentul pentru zona în care trăiesc împreună cu familia, vor avea şi avantajul unei prezenţe zilnice pe şantier, faţă de cazurile de până acum sau din trecut, cum vreţi să le spunem, când aceştia apăreau pe şantier o dată la două săptămâni sau la trei săptămâni, bazându-se doar pe consultantul angajat care ar fi trebuit să fie acolo zilnic.

Pentru Borş-Suplacu de Barcău, pentru domnul Hulea am răspuns.

În legătură cu trenul care vine de la Oradea, situaţia îmi este cunoscută. Unul din secretarii mei de stat vine cu acelaşi tren şi am aceste informaţii. Ce vă pot spune despre cum ne dorim să remediem acest lucru. Ministerul Transporturilor a oferit în acest an, după 6 ani de lipsă a oricărei investiţii în material rulant, a bugetat o sumă suplimentară pentru CFR Călători care va pune bazele practic reînnoirii flotei de material rulant în toată ţara. Este vorba de 100 de milioane, plus 126 din reîntregirea sumelor pentru subfinanţare din trecut, care folosiţi ca şi cofinanţare, va extinde suma până la 500 de milioane până în 2020. Este în curs de finalizare strategia pentru dezvoltare de material rulant. Cu aceşti bani se vor cumpăra 83 de rame electrice moderne şi 27 de rame Diesel care sunt folosite pentru zonele neelectrificate, împreună cu un program masiv de modernizare de peste 80 de vagoane, 40 dintre ele apte să atingă 200 km pe oră, sunt de obicei garniturile care merg spre Viena.

Aradul este unul din partenerii noştri. Sunt pe lista de invitaţie la orice licitaţie, evident că nu ne putem adresa direct, va trebui să mergem pe procedură competitivă şi dacă au o ofertă aşa de bună, cu siguranţă că vor câştiga.

Cu privire la... revin la...pentru DAB-uri am explicat o dată. Pentru coborâre de pe Autostradă veţi vedea că în masterplan există o prevedere care nu ne mai lasă să facem o simplă ţeavă din punctul A în punctul B, adică să avem 100 km fără să avem nicio coborâre. Am stabilit criterii, funcţie de numărul de locuitori şi însemnătatea economică sau de altă natură a diverselor obiective, reşedinţe de judeţ sau zone industriale sau altfel de zone şi acest lucru va fi reglementat. Nu va mai rămâne la simpla alegere a proiectantului şi a simpatiilor pentru aceste descărcări. Practic vor fi ori dintr-un număr fix de kilometri, ori pentru a deservi zone importante care nu mai trebuie ratate ca şi descărcări. Acest lucru va fi parte din lege.

Pentru traseul care s-a blocat în pădure, tronsonul cu pricina, OUG-ul practic va... oricum situaţia este spre deblocare, dar OUG-ul de accelerare tocmai aceste situaţii îşi propune să trateze.

Cu privire la exproprieri, vreau să vă spun, domnule deputat Toader, da, într-adevăr, legea a făcut mari progrese pe partea de expropriere. Eu m-am referit la ordonanţa de urgenţă pentru aspectele cu privire la avizele preliminare autorizaţiei de construire, circuitul agricol, circuitul forestier şi avizele celelalte. Evident că avem o mică completare şi pentru această expropriere, mă refer aici la cazul când, de exemplu, în afara culoarului de expropriere, solicitat iniţial, am lucrări neprevăzute, de exemplu, capetele de pod ale lucrărilor care ies în afara culoarului şi trebuie obţinute rapid suplimentări, completări ale exproprierii. Pentru acest caz, noi am venit şi completăm legea pe care dumneavoastră aţi menţionat-o.

Consiliul Concurenţei, am considerat că în perioada în care oricum licitaţia era oprită, eram în termen de răspuns, am solicitat acest aviz de la Consiliul Concurenţei, până acum experienţa este foarte bună, avem relaţie directă cu dânşii şi nu durează luni întregi. Am avut şi răspunsuri de pe o zi pe alta. Sperăm să, prin această consultare de principiu, practic, să evităm nişte cheltuieli într-un proces care ar fi urmat prin neconsultare, dacă am dat drumul la licitaţie.

Sper că am răspuns la toate întrebările dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Nu dialogaţi cu sala, vă rog.

Domnul Dan Marian Costescu:

Revin la sfârşit cu rugămintea la dumneavoastră să ne sprijiniţi pentru proiectul de masterplan care, aşa cum v-am spus, vă va reveni spre dezbatere în luna martie. Cu acest document, practic, vom putea să rescriem, să restartăm cumva de la zero infrastructura românească şi să putem să respectăm aceste obiective pe care ni le-am propus cu toţii.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru, pentru răspunsurile detaliate.

Cu acestea, dezbaterile politice de astăzi s-au finalizat.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Vă fac un anunţ înainte de a trece la partea următoare. Domnul deputat Romeo Rădulescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 40 Vâlcea, vă aduce la cunoştinţă faptul că începând cu data de 18 februarie activează în Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

În continuare, stimaţi colegi, urmează la primirea de răspunsuri orale şi prezentarea interpelărilor, doamna vicepreşedinte Rodica Nassar.

După pauză

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Rodica Nassar:

Deschidem şedinţa noastră de astăzi consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Trebuia să fie prezent în această seară domnul secretar de stat Vlad Vasiliu, din partea Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, pentru a da răspunsul unei interpelări depuse de către colegul nostru Gheorghe Florin cu titlul: "Soluţii pentru Şantierul Naval Mangalia".

Domnul secretar de stat nu este prezent.

Domnule deputat, aveţi o intervenţie, vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Am vorbit telefonic cu domnul secretar. Am înţeles că este în concediu. Am primit răspunsul în scris, în caz de clarificări, o să-i trimit pe mail.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul deputat Florin Pâslaru a primit răspunsul din partea ministerului prin domnul secretar de stat Dumitru Daniel Botănoiu.

De asemenea, tot domnul Florin Pâslaru a depus o interpelare cu tema: "Educaţie pentru sănătate".

La şedinţa noastră de astăzi este prezent domnul secretar de stat Andrei Király din partea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Doriţi să interveniţi, domnule ministru? Pentru răspunsul domnului Pâslaru. Dacă doriţi să interveniţi? Domnul deputat nu este prezent în sală. Îi trimiteţi răspunsul în scris.

Doamna deputat Cherecheş Florica este prezentă? Nu este.

De asemenea, avem o solicitare de amânare a răspunsului interpelării depuse de către doamna deputat Varga Lucia-Ana.

Vom trece în continuare la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa noastră de astăzi.

Am să-i dau cuvântul pentru început domnului deputat Adrian Solomon.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Julien Cioloş.

Stimate domnule prim-ministru,

În urmă cu câteva zile a fost numit în funcţia de prefect al judeţului Vaslui domnul Olteanu Daniel. Vă solicităm să ne puneţi la dispoziţie documentele care au stat la baza acestei numiri, întrucât din documentele publice privind experienţa profesională a domnului Olteanu Daniel, nu am constatat dacă prevederile art.10 din Legea privind Instituţia prefectului nr.340/2004, coroborate cu cele ale art.16 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici au fost respectate.

În textul articolelor menţionate anterior, se prevede, printre altele, că prefectul este înalt funcţionar public şi trebuie să aibă cel puţin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei. Astfel, din CV-ul domnului Olteanu Daniel, precum şi din declaraţiile de avere privind veniturile Domniei Sale, publicate inclusiv pe site-ul ANOFM nu reiese vechimea în specialitate.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Tararache Mihai. Şi am o rugăminte, având în vedere că pe această listă sunt înscrişi un număr de 65 de colegi deputaţi. Eu nu ştiu dacă cei puţini prezenţi în sală doresc, de asemenea, să ia cuvântul şi să adreseze întrebările la microfon, aşa că vă rog să mă anunţaţi, cei care doriţi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Mihai Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată Ministerului Finanţelor Publice, doamnei Anca Paliu Dragu, şi se referă la bunurile confiscate de către ANAF. Ştim foarte bine, după toată tevatura care a fost săptămâna trecută cu acţiunea heirupistă, pentru aşa a fost, o acţiune heirupistă îndreptată către postul de televiziune Antena 3, ştiţi foarte bine toată discuţia care a generat această acţiune. Eu vreau să discutăm foarte pragmatic ce face statul român, în speţă Ministerul Finanţelor Publice, cu aceste active pe care le confiscă. Ştim foarte bine că ANAF-ul pune în executare sentinţe judecătoreşti sau titluri executorii şi confiscă aceste bunuri, pe care mai departe trebuie să le valorifice în interesul statului român. Ştim cu toţii că acest proces nu este tocmai unul din cele mai performante. Şi aş vrea să punctez foarte categoric că ANAF-ul e foarte bun la a face acţiunile acestea de anvergură, de a ieşi pe media, de a lupta contra clasei antreprenorilor şi aşa mai departe, toţi sunt hoţi, toţi încalcă legea, dar după ce face toate aceste acţiuni, vreau să ştim foarte clar cum suntem şi unde stăm şi ce soluţii legislative putem găsi pentru a pune în valoare toate aceste active.

Şi, doamnă ministru, vreau să vă întreb:

1. Care este valoarea totală a activelor confiscate şi nevalorificate de ANAF la sfârşitul anului 2015? Dacă nu aveţi această statistică, la sfârşitul anului 2014.
2. Care este valoarea activelor confiscate de ANAF în ultimii cinci ani?
3. Care este valoarea activelor valorificate de ANAF în ultimii cinci ani?
4. Ce soluţii legislative aveţi în vedere dumneavoastră pentru a pune în valoare aceste active?

Solicit răspuns scris şi oral în termenul prevăzut de lege.

Mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Doamna Rodica Nassar:

Am să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Ioan Benga.

Domnul Ioan Benga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să vă rog să-mi permiteţi aceeaşi interpelare cu acelaşi conţinut. O să o adresez domnului ministru Costin Grigore Borc, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, şi acelaşi lucru domnului ministru Mihnea Motoc, ministrul apărării naţionale.

Obiectul interpelării:

Stimate domnule ministru,

La Reşiţa, capitala Banatului de munte şi municipiu reşedinţă de judeţ, nevoia locurilor de muncă este mai stringentă şi arzătoare ca niciodată.

Un posibil răspuns la necesitatea găsirii unor locuri de muncă, în afara unor investitori care întârzie să apară, ar putea veni chiar din interior. Este vorba aici de Întreprinderea Mecanică Reşiţa, fosta uzină producătoare de armament, astăzi având denumirea de SC Arsenal SRL şi aflată sub cupola Companiei Naţionale Romarm.

Societatea a fost creată în 1972, pentru a răspunde necesităţilor impuse de politica de apărare a ţării şi a fost echipată pentru fabricaţia produselor militare, în special produse de artilerie de calibru mare şi mijlociu.

SC Arsenal Reşiţa este un brand de producţie de artilerie cu următoarele: transportor blindat pentru TBT 8x8 cu tun automat calibru 21 mm; tun obuzier autopropulsat calibru 155 mm; tun obuzier autopropulsat calibru 105 mm; modernizare tanc TR 85, tun produs la Reşiţa, de 100 mm.

Personalul uzinei, uzina este o societate privilegiată din punctul de vedere al resurselor umane datorită caracterului strategic al producţiei, angajaţii noştri au un înalt nivel de pregătire profesională. Risc mare de intrare în insolvenţă.

Ce cerem noi? Scutirea de la plata impozitului şi a taxelor locale pentru capacităţile cuprinse în inventarul SPA.

Secţiunea de producţie de apărare: suportarea capacităţilor pentru apărare, de la buget, a cheltuielilor fixe aferente gradului de neutralizare a capacităţilor de producţie pentru apărare, prevăzute a fi în funcţiune, prin plan de mobilizare aprobat de CSAT şi care nu au încărcare la pace; semnarea unor contracte de mentenanţă, concomitent cu vânzarea activelor excedentare.

Cu stimă, deputat Ioan Benga, Colegiul nr. 1 Reşiţa.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul transporturilor, domnul Dan Marian Costescu.

Obiectul interpelării: "Proiecte de investiţii pentru Portul Constanţa şi Dunăre."

Domnule ministru,

Pe lângă oportunitatea deosebită pe care ne-o oferă fondurile structurale europene pe componenta transporturi, sumele ridicându-se la mai multe miliarde de euro, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, România a avut şi are ocazia de a moderniza infrastructura naţională şi prin alte instrumente financiare strategice, cum ar fi "Connecting Europe Facility" sau prin aşa-numitul Plan Juncker.

Din păcate, opinia publică a fost foarte puţin informată cu privire la proiectele depuse de România în cadrul acestor două instrumente financiare şi la obiectivele de investiţii vizate şi aprobările obţinute din partea comisiei.

Aşa cum am afirmat şi în alte ocazii, Portul Constanţa şi Dunărea navigabilă ar trebui să reprezinte priorităţile de finanţare pentru următorii cinci ani. Deoarece nu a fost posibil să găsesc informaţii despre proiectele de investiţii care vizează Portul Constanţa şi Dunărea, segmentul românesc, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele clarificări:

1. Aţi depus în cadrul "Connecting Europe Facility" sau al Planului investiţional Juncker, proiecte de investiţii care să conducă la modernizarea Portului Constanţa şi la crearea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre?

Dacă răspunsul la prima întrebare este afirmativ, vă rog să aduceţi precizări în legătură cu acesta. Dacă răspunsul este negativ, vă rog să precizaţi motivele pentru care nu s-a solicitat finanţare pentru cele mai importante căi de transport din România şi din Europa de Sud-Est.

Deputat al UNPR, Florin Gheorghe.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Zlati Radu.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru al mediului, apelor şi pădurilor, doamna Cristiana Paşca-Palmer.

Doamnă ministru,

În urma licitaţiilor organizate de Romsilva, industria mobilei din România se vede în situaţia de a nu putea achiziţiona din resurse interne masa lemnoasă necesară desfăşurării activităţii proprii. Această situaţie care afectează peste 130.000 de familii din industria mobilei, dar şi mai multe familii din zonele conexe exploatării lemnului este, după cum cunoaşteţi, rezultatul direct al fixării de Romsilva ca preţ de stat al licitaţiilor a unui preţ prea ridicat.

Doamnă ministru,

Întrucât Romsilva nu este un stat în stat şi se află, ca să zic aşa, în curtea ministerului pe care îl conduceţi, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Ce aţi întreprins, în mod concret, pentru rezolvarea situaţiei, deoarece era foarte clar, încă din decembrie 2015, că se va ajunge la un punct mort din cauza inflexibilităţii conducerii Romsilva.

Spun acestea deoarece Romsilva s-a ascuns în spatele unei hotărâri de guvern date în toamna anului trecut. Ori o hotărâre de guvern de care, este adevărat, nu sunteţi responsabilă ar fi putut fi înlocuită de o altă hotărâre de guvern pe care aţi fi putut-o redacta, ceea ce nu s-a întâmplat, sau directorul Romsilva minte, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit demis de dumneavoastră, iar nu aşteptată luna martie, când ar intra în funcţiune demisia pe care respectivul director şi-a dat-o.

Dacă vă simţiţi măcar din punct de vedere moral coautoare la ce aş putea numi un atentat direct la existenţa unei industrii care aduce economiei româneşti numai din vânzările la export în jur de 2 miliarde de euro, dacă vă simţiţi răspunzătoare pentru o situaţie pe care nu aţi ştiut-o sau nu aţi putut s-o controlaţi şi rezolvaţi şi dacă sentimentul răspunderii nu ar implica în final gestul demisiei, adaug la sfârşitul acestei interpelări că Guvernul pe care-l reprezentaţi şi dumneavoastră înşivă a găsit căile de rezolvare pentru criza câinilor ciobăneşti, blocând aplicarea unei legi şi modificând-o corespunzător intereselor ciobanilor, dar Guvernul şi Domnia Voastră nu aţi găsit sau nu aţi dorit să găsiţi căile legale de rezolvare a problemelor celor din industria lemnului.

Cu alte cuvinte, ceea ce s-a putut face pentru câţiva zeci de mii de câini ciobăneşti nu s-a putut realiza pentru câteva sute de mii de lucrători din industria lemnului.

Aştept, doamnă ministru, un răspuns cât mai rapid la solicitarea mea în scris şi oral.

Cu deosebit respect, deputat al PNL, Radu Zlati.

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Marocico Ion.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată domnului Marius-Raul Bostan, ministrul comunicaţiilor şi pentru societatea informaţională.

Stimate, domnule ministru,

În urma audienţelor acordate, mi-a fost adus la cunoştinţă de domnul Marin Adrian din municipiul Timişoara faptul că, de câteva săptămâni, Poşta Română nu mai preia corespondenţa către instituţiile publice din Ucraina, motivul invocat fiind suspendarea unui protocol între Poşta Română şi compania omologă din Ucraina.

În cauza de faţă, persoana mi-a semnalat această situaţie, dorea să trimită două scrisori către Primăria Cernăuţi şi, respectiv, Arhivele Naţionale din Cernăuţi, în vederea obţinerii unei adeverinţe deosebit de importante, lucru care nu a fost posibil.

Având în vedere comunitatea mare de ucraineni din România, raporturile patrimoniale pe care le au cu rudele din Ucraina şi cele mai sus-prezentate, vă rog, stimate domnule ministru, să-mi comunicaţi care sunt motivele suspendării protocolului şi când vor fi reluate serviciile poştale către instituţiile publice din Ucraina.

Vă mulţumesc.

Deputat Ion Marocico, reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România.

Doamna Rodica Nassar:

Îl invit la microfon, în continuare, pe domnul deputat Iacoban Sorin, după care urmează domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Astăzi, interpelare adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, pe tema Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi.

Domnule ministru,

Necesitatea unui spital regional de urgenţă la Iaşi a apărut încă din anul 2006. Capitala Moldovei nu are în acest moment capacitatea de a prelua toate cazurile grave din zona Moldovei, fapt care reclamă funcţionarea unei noi instituţii medicale de urgenţă.

Mai mult, Iaşiul este căutat, ţinând cont că aici funcţionează o universitate de prestigiu, şi anume, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T.Popa", la care predau profesori de certă valoare în lumea medicală, cadre universitare care îşi exercită meseria profesionist, nu numai la catedră, ci şi în spitalele din Iaşi, demonstrând o înaltă competenţă în domeniu.

Astfel, în ultimii zece ani, progresele pentru acest obiectiv de importanţă majoră au fost timide. Au apărut puncte de vedere diferite cu privire la locaţia în care ar trebui construit spitalul, apoi probleme cu finanţarea lucrărilor şi sursele de finanţare, şi tot genul de obstacole care, din păcate, au amânat la nesfârşit construcţia acestui spital.

Atât noi, parlamentarii, cât şi autorităţile locale din Iaşi am manifestat însă permanent interes pentru construirea acestui spital, venind cu soluţii şi sugestii în privinţa locaţiei sau a finanţării. În timpul Guvernului Victor Ponta, Iaşiul a primit promisiunea solemnă că se află pe lista priorităţilor în ceea ce priveşte construirea spitalului regional, alături de alte două judeţe, cu certitudinea că demararea proiectului se va face chiar începând cu anul 2015. Mai mult, Guvernul avea în program deschiderea mai multor astfel de unităţi medicale, Iaşiul fiind preferat în prima etapă.

Având în vedere toate cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este soluţia optimă pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi? În răspunsul la această întrebare vă rugăm să vă referiţi la locaţie, bugetul necesar realizării lucrărilor, calendarul realizării lucrărilor, schema de finanţare, adică dacă sunt fonduri de la bugetul de stat sau fonduri europene.
2. Când estimaţi că va funcţiona Spitalul Regional de Urgenţă, câte paturi va avea acest spital şi care este numărul cetăţenilor care vor putea beneficia de serviciile acestui spital?

Solicit răspuns scris şi oral, pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Doamna Rodica Nassar:

Domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru al României, Dacian Cioloş.

Domnule prim-ministru,

Anul trecut, Parlamentul României a decis să declare ziua de naştere, 19 februarie, a celui mai mare sculptor al lumii contemporane, românul Constantin Brâncuşi (1876-1957), drept sărbătoare naţională, o reparaţie minoră în raport cu umilinţa la care l-a supus pe Brâncuşi statul totalitar comunist, care i-a refuzat operele de artă şi l-a obligat să moară trist, în exil la Paris.

Prin capacitatea sa unică de exprimare în piatră, metal şi lemn a miturilor fundamentale ale străvechii civilizaţii româneşti şi a simbolurilor civilizaţiei creştine, românul din Hobiţa Gorjului a reuşit să exprime, precum nimeni nu a mai făcut-o, infinitul, nemurirea, dezideratul divin al omului, creaţia, iubirea şi libertatea. Dovada vie şi naturală a îmbinării acestora, unice dintre spiritul creştin şi firea geto-dacă dinlăuntrul oricărui român, Constantin Brâncuşi este, fără doar şi poate, cel mai original şi adânc creator de artă românească, cu impact universal şi aspiraţie care transcede dincolo de orice graniţe fizice ori culturale.

Din cauza imbecilităţii slugilor staliniste din anii '50, cea mai mare parte din opera lui Brâncuşi a rămas în afara hotarelor României, iar emoţionantul său atelier de creaţie care trepidează de spiritualitate românească se găseşte la Paris. Tot la Paris a murit şi a fost înmormântat Constantin Brâncuşi în 1957, iar după Revoluţia din decembrie 1989 nimeni nu a dus la bun sfârşit repatrierea rămăşiţelor sale pământeşti acasă. Recent, la dezbaterea bugetului de stat pe anul 2015, din nefericire, în Comisia de buget, finanţe, s-a constituit ad-hoc o "majoritate a ignoranţei" care a respins amendamentul deputaţilor PNL, care prevedea o alocare bugetară prin care statul să-şi exercite dreptul de a răscumpăra opera de artă "Cuminţenia Pământului".

Domnule prim-ministru,

Consider că moştenirea lui Constantin Brâncuşi este o chestiune de identitate naţională şi, implicit, ţine de interesele strategice ale naţiunii române.

Ca urmare, domnule Dacian Cioloş, am trei scurte şi mari rugăminţi la dumneavoastră:

1. Iniţiaţi dialogul cu statul francez în vederea repatrierii în România a operelor de artă purtând semnătura lui Constantin Brâncuşi, care se găsesc în patrimoniul public al statului francez şi în special a atelierului de creaţie al sculptorului, este unu;
2. Porniţi acţiunea de readucere şi înhumare în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale lui Brâncuşi, aflate astăzi în cimitirul parizian Montparnasse;
3. Alocaţi, prin Guvernul României, suma de bani necesară răscumpărării de către statul român a operei "Cuminţenia Pământului".

Domnule prim-ministru, aduceţi-l acasă pe Constantin Brâncuşi!

Brâncuşi nu vrea să fie francez, el este român absolut.

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Cu stimă, Daniel Gheorghe, deputat al PNL Ilfov.

Doamna Rodica Nassar:

Având în vedere că domnul deputat Daniel Gheorghe a fost ultimul prezent astăzi la şedinţa noastră, declar închisă şedinţa plenului consacrată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.