Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, pentru o consultare simplă.

Bună dimineaţa!

Dragi colegi,

Avem două retrimiteri la comisie, cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, poziţia 23 şi poziţia 29 de pe ordinea de zi. Avem PL-x 100/2016 şi Pl-x 75/2016, da? Perfect.

La primul, poziţia 23, voturi pentru? Rog secretarii să numere.

Retrimitere la comisie. Termen? Două săptămâni.

Rog, număraţi. 56 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă, 3 voturi împotrivă, 4, 5... 5 voturi împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Retrimisă la comisie.

Poziţia 29, retrimitere la comisie, termen două săptămâni.

Voturi pentru? 56 de voturi pentru.

Abţineri? 4.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Retrimisă şi aceasta la comisie.

Domnule Munteanu, mai aveţi... Da. Ce mai aveţi? Nu vă aud.

Domnul Ioan Munteanu:

Poziţia 23...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ce-i cu ea? Am retrimis-o la comisie două săptămâni.

Domnul Ioan Munteanu:

Aţi trimis-o.

Acum poziţia 26...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Ioan Munteanu:

Vă solicit să aducem de pe poziţia 26, Pl-x 42/2016, pe poziţia 13.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun.

Domnul Ioan Munteanu:

Şi mai am una, dar după ce supuneţi la vot sau vă spun acum?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Acum. Poziţia 26 pe poziţia 13.

Domnul Ioan Munteanu:

Şi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Voturi pentru?

O secundă ... Rog număraţi.

39 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Deputaţi care sunt prezenţi şi care nu vor să voteze? Nu sunt.

Deci, cu 39 de voturi pentru, nicio abţinere, 20 de voturi împotrivă, a fost adusă pe poziţia 13.

Mai departe, domnule Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

PL-x 492/2015/2016 de pe poziţia 46, Reexaminarea la cererea Preşedintelui, vă rog să-l aducem pe poziţia 12.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Statutul aleşilor locali?

Domnul Ioan Munteanu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Suntem prima Cameră sesizată...

Da, bun.

Poziţia 12 aţi zis, da? La PL-x 492, poziţia 12, da?

Voturi pentru? Rog număraţi. 42 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

PL-x 492/2015 adusă pe poziţia 12.

Vă rog, mai sunt şi alte...

Domnul Ioan Munteanu:

Da, mai este una, domnule preşedinte.

De la poziţia 47, Pl-x 614/2015...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da...

Domnul Ioan Munteanu:

... să fie adusă pe poziţia 14 ca să o retrimitem la comisie o săptămână.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, o trimitem direct să nu mai...

Am avut acordul liderilor.

Domnul Ioan Munteanu:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci poziţia 47 retrimisă la comisie, să nu facem două voturi, adus în faţă şi...

Voturi pentru? Retrimitere la comisie. Termen? Două săptămâni. 53 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

În unanimitate, retrimisă la comisie. Termen, două săptămâni.

5. Suntem la Proiectul de Hotărâre privind completarea art. 113 din Regulamentul Camerei.

Comisia? Iniţiatorul... dacă doriţi dumneavoastră...

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi-mi pare bine că tocmai la acest punct dumneavoastră conduceţi şedinţa.

La un moment dat, în ultimele luni, după o adoptare tacită a unei legi discutabile, neconstituţionale, printre altele, chiar şi dumneavoastră aţi promis că de acum încolo astfel de adoptări tacite nu vor mai exista.

Evident, ştiam cu toţii că aşa ceva nu se poate, pentru că avem o prevedere constituţională. Dar ceea ce se poate face este să modificăm Regulamentul nostru, să-l punem de acord cu Regulamentul Senatului, adică să preluăm ce au senatorii în acest domeniu, adică să se calculeze doar zilele de lucru în plen şi în comisii ale Camerei Deputaţilor, când se socoteşte acel termen de adoptare tacită, pentru că la noi se socotesc zilele calendaristice, inclusiv zilele nelucrătoare, de sărbătoare sau acele zile în care Camera Deputaţilor are altfel de activităţi. Astfel, dacă cineva este bine orientat şi depune la un moment dat, bine calculat un proiect de lege, acel proiect de lege trece foarte uşor tacit de Camera Deputaţilor.

Acum câteva săptămâni, când am avut iarăşi o intervenţie din cauza unei adoptări tacite, dumneavoastră m-aţi atenţionat că trebuie noi, Comisia pentru Regulament, să facem demersurile, să modificăm Regulamentul. Foarte bine! Am depus Proiectul de modificare a Regulamentului. În comisie, doar reprezentantul minorităţilor naţionale şi cu mine am votat pentru această modificare. Restul partidelor au votat împotrivă.

Nu ştiu dacă exista o susţinere majoritară din partea partidelor, dar, în mod evident, avem un raport de respingere. Astăzi se va vota şi se va vedea cine doreşte ca, în continuare, în Camera Deputaţilor, să se adopte tacit legi. Cine doreşte ca noi să fim de prisos? De ce să nu fie o singură Cameră, dacă prima Cameră mai tot timpul adoptă tacit... Atunci, va vota pentru respingere. Ceilalţi colegi care cred că nu e corect să votăm... să treacă prin Camera Deputaţilor, cu adoptare tacită, atât de multe proiecte de lege vor vota împotriva proiectului de respingere a acestei hotărâri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul, normal, este de respingere şi vă spun şi de ce. Asta nu înseamnă că dacă colegii din Senat persistă în greşeală, să mergem şi noi pe aceeaşi greşeală pe care o fac colegii senatori. În plus, vreau să vă spun, stimaţi colegi, în sesiunea trecută, Curtea Constituţională chiar a fost sesizată de către Grupul parlamentar al PDL de la acel moment, cu privire la neconstituţionalitatea termenelor pe care le are Senatul.

Nu s-a discutat la Curte, pentru că s-a considerat că este inadmisibilă sesizarea. Nu poţi sesiza din partea Camerei... nu poţi sesiza Senatul... Ăsta e singurul lucru pe care l-a reţinut Curtea, dar, repet, pe fond, modul în care lucrează Senatul în acest moment, din punctul nostru de vedere, este neconstituţional.

Raportul comisiei este, normal, de respingere, dar vă mai dau un argument, stimaţi colegi.

Niciodată când s-a cerut în faţa plenului prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile plenul nu a fost de acord.

Nici noi, Grupul PSD, nu suntem de acord şi niciodată nu vom fi de acord să treacă tacit, dar dacă persistăm în această idee, că, vezi Doamne, datorită faptului că există...

Din partea grupului... da.

Repet, raportul comisiei, cu majoritate de voturi, a fost de respingere şi propunem în continuare plenului respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri? Grupurile parlamentare.

Vă rog frumos.

Domnule Árpád, din partea grupurilor parlamentare aveţi pentru explicare 5 minute.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

În mod evident, se adoptă de prea multe ori tacit legi în Camera Deputaţilor, dar îmi pare rău, poate n-aţi fost în sală luni, domnule vicepreşedinte, când grupul dumneavoastră parlamentar a votat împotriva prelungirii, la 60 de zile, a unui proiect de lege pe care înainte aţi propus să fie retrimis la 3 săptămâni, şi săptămâna aceasta acea lege se adoptă tacit.

Ca atare, ceea ce aţi spus dumneavoastră nu este adevărat. Avem un precedent foarte grav, tocmai săptămâna asta, când se adoptă tacit o lege privind funcţionarea Televiziunii şi Radiodifuziunii.

Intenţionat s-a votat pentru retrimitere pentru trei săptămâni şi nu s-a votat pentru prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile, ca să se adopte tacit această lege. Şi de ce? E foarte uşor de explicat. Pentru a adopta o astfel de lege, este nevoie de un vot calificat, deci majoritatea deputaţilor prezenţi. Or, pentru o astfel de procedură este nevoie de majoritatea celor prezenţi. Deci o dată pentru majoritatea voturilor tuturor deputaţilor, iar pentru o astfel de procedură de adoptare tacită este nevoie doar de cei prezenţi. Dacă sunt 14, 15, 20... este de ajuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Să-mi daţi şi mie cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD.

(Coboară la prezidiu.)

Dragi colegi,

În primul rând, iniţiativa pe care o avem, de modificare a Regulamentului, nu schimbă cu nimic datele. 45 de zile trebuie să-ţi faci treaba la comisie. Dacă grupurile parlamentare propun extinderea la 60, şi plenul aprobă, lucrezi 60 de zile.

A copia un model învechit şi o interpretare eronată a dispoziţiilor constituţionale nu înseamnă că faci o mare reformă pentru Camera Deputaţilor şi, domnule vicelider, sunteţi într-o mare eroare.

Senatul calculează - şi asta este marea Domniilor Lor găselniţă - de când vine punctul de vedere al Guvernului. De atunci calculează. Şi de aceea, vedeţi, la ei un proiect de lege ţine şi câte 6 luni de zile.

Din punctul meu de vedere, ce se întâmplă acolo nu este nici corect şi nici constituţional. Atâta timp cât n-a fost contestat, el rămâne în vigoare. Dar, în ziua de astăzi, să ţi câte un proiect 6-9 luni de zile... şi să copiem şi noi acest model, mi se pare o greşeală din partea Camerei Deputaţilor şi nici nu rezolvăm problema celor 45 de zile constituţionale.

Orice altă iniţiativă pe care puteţi s-o aduceţi să rezolvăm această problemă pe care o ocolim, adică prezenţa noastră la comisii, în termen, întâlnirea birourilor comisiei şi stabilirea unor rapoarte în termen. Când se depăşeşte termenul, preşedintele comisiei să trimită la Biroul permanent proiectul de lege fără raport, aşa cum scrie în Regulament, chestiuni care sunt prevăzute. Şi atunci sunt toţi corecţi.

Dar în momentul în care noi nu-l punem pe ordinea de zi la comisie, şi aşteptăm, şi aşteptăm, şi aşteptăm, şi-l trimitem miercuri, că ştim că se adoptă tacit joi sau vineri sau luni şi noi avem votul final miercurea viitoare. Şi vă dau câte cazuri vreţi numai în sesiunea asta parlamentară sau în aceşti patru ani de zile. Cred că problema noastră nu e într-un articol, e în voinţa noastră de a veni la comisie la timp şi de a ne face treaba atunci când vrem să fim şi şefi la comisie, să propunem colegilor acele proiecte de lege care sunt în primă Cameră sesizată şi au această obligaţie constituţională.

Sunt două lucruri total diferite şi nu ar fi bine ca de la microfonul acesta să inventăm soluţii şi să explicăm chestiuni care nu sunt legate de modificarea pe care dumneavoastră aţi propus-o.

Eu voi vota împotrivă, pentru că prelungim un termen de 45 de zile la 6 luni şi nu sunt de acord.

(Revine la prezidiu.)

Cine vrea să mai ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Nu? Bun.

Proiectul are raport de respingere. Merge la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri privind stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul din partea Guvernului.

Domnul Nicuşor Marian Buică (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Crearea cadrului legal pentru decontarea cheltuielilor care au fost finalizate pe POS mediu şi pe POS PNDR, în perioada 2007-2013, şi decontarea acestor sume către Comisia Europeană sunt elementele care definesc această ordonanţă de urgenţă. A fost nevoie pentru a reveni în sistemul de decontare cu Uniunea Europeană. Susţinem varianta cu amendamentele adoptate în comisie.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, domnul deputat Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi doamnelor,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în 6 octombrie 2015.

La întocmirea raportului am avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru politică economică, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor europene, prin identificarea unor proiecte finanţate din surse naţionale, a căror finanţare să fie transferată către Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 în scopul atragerii în totalitate a fondurilor europene disponibile.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Pentru amendamente, propun un timp de dezbatere de 10 minute.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Avem 11 amendamente admise.

Luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare.

Aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Vă mulţumesc.

Având în vedere o rată de absorbţie de 58% a fondurilor structurale şi de coeziune aferente exerciţiului financiar 2007-2013, este necesară adoptarea Proiectului de Lege de modificare a Ordonanţei nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile.

Aşadar, este imperios necesar implementarea în regim de urgenţă a unor măsuri de urgenţă pentru identificarea şi accelerarea ritmului demarării acestor proiecte, alinierea tuturor mecanismelor de plată, dar şi pentru asigurarea sumelor necesare în această perioadă pentru plata obligaţiilor autorităţii de management către beneficiari.

În contextul suprapunerii cadrelor financiare 2007-2013 şi 2014-2020, anul 2015 reprezenta un an esenţial pentru România, pentru începerea implementării efective a fondurilor structurale şi de investiţii pentru această perioadă care va urma, 2014-2020.

Ţinta este aceea de a atinge rata de absorbţie de 100% a fondurilor europene, motiv pentru a crea milioane de locuri de muncă, inclusiv în beneficiul românilor care doresc să se repatrieze, astfel că oportunitatea deschiderii de noi afaceri pentru repatrierea acestor oameni este bine-venită.

Ceea ce vreau să spun eu este că, în momentul de faţă, comparaţia cu state precum Polonia şi Cehia este una care lasă de dorit în ceea ce priveşte rata de absorbţie actuală a fondurilor europene, motiv pentru care România trebuie să facă tot posibilul pentru ca aceste fonduri europene să fie folosite. Astfel, poate reuşim să mai stăvilim un pic acest fenomen al exodului românilor către spaţiul european sau în afara Europei, unde se află peste 20% din populaţia României.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea Proiectului de Lege cu privire la adoptarea Ordonanţei nr. 34/2015.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamente.

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al şaptelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al optulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al nouălea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al zecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al unsprezecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea OUG nr. 68/2015 privind aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor.

Guvernul României.

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ se nominalizează Ministerul Transporturilor ca organism intermediar pentru transportul în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, care va gestiona funcţiile de selecţie şi evaluare proiecte, monitorizarea implementării, verificare tehnică şi financiară, verificarea achiziţiilor publice pentru proiectele de transport prin înfiinţarea unei structuri noi. Personalul din cadrul structurii cu rol de organism intermediar nou înfiinţate în cadrul Ministerului Transporturilor va beneficia de drepturile salariale stabilite prin lege la nivelul Ministerului Fondurilor Europene.

Această reglementare are în vedere faptul că în prezent, potrivit legislaţiei în vigoare, salarizarea personalului din structurile cu rol de organism intermediar este stabilită la nivelul de salarizare a funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi în aceste condiţii se asigură un tratament unitar în ceea ce priveşte salarizarea personalului din administraţia publică cu atribuţii similare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia pentru transporturi. Comisia pentru transporturi. Domnul preşedinte Lupu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, în fond, cu dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unei măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, trimis cu adresa PL-x 84/2016.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 martie 2016.

La dezbaterea iniţiativei legislative s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi ale Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare nominalizarea Ministerului Transportului ca organism intermediar în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare - OIM - 2014-2020, care va gestiona funcţiile de selecţie, evaluare, monitorizarea implementării şi verificarea tehnică şi financiară a proiectului din domeniul transporturilor finanţate din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 12 aprilie 2016.

La lucrările comisiei au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Totodată, dorim să facem următoarea precizare: la art. 1 alin. (1) şi (2) în textul articolului, dintr-o eroare materială, s-a făcut referire la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în loc de lege.

În conformitate cu normele de tehnică legislativă, propunem reformularea textului art. 1 alin. (1) şi (2), astfel încât să fie înlocuită sintagma "data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă" cu sintagma: "data intrării în vigoare a prezentei legi".

Mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult, domnule preşedinte.

Avem 5 amendamente respinse.

Dezbateri generale. Colegii care doresc să ia cuvântul?

Nu doreşte nimeni.

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea ...

Domnule deputat, vă rog frumos. Am doi secretari, unul e de la dumneavoastră din grup.

Haideţi... hai să nu mai minţim de dimineaţă până seara.

Vă rog frumos. Doi nu aţi ridicat mâna. Vă rog frumos.

12. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea celor două comisii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dau citire raportului comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă sus-menţionată.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul din 9 septembrie, a avizat favorabil această iniţiativă, cu observaţii şi propuneri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.393 privind statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederii încetării de drept a calităţii de consilier local, de consilier judeţean, primar, sau de preşedinte al consiliului judeţean, în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au examinat această iniţiativă, expunerea de motive şi avizul Consiliului Legislativ, în şedinţa comună din 22 septembrie.

Camera Deputaţilor a respins această iniţiativă.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat.

Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, iar cererea de reexaminare a fost transmisă Camerei Deputaţilor.

Preşedintele României a formulat cererea de reexaminare pentru următoarele motive: în primul rând, valoarea socială protejată prin dispoziţiile referitoare la încetarea mandatului aleşilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnităţii publice pentru care a fost ales şi pentru care a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrităţii, şi nu modalitatea de executarea pedepsei aplicată de către instanţa judecătorească.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ, precum şi cererea de reexaminare, în şedinţe separate, dar nu au finalizat raportul comun cu o soluţie adoptată de ambele comisii.

Având în vedere cele de mai sus, membrii Comisiei juridice şi membrii Comisiei pentru administraţie publică au avut o şedinţă comună în data de 12 aprilie 2016.

La lucrările şedinţei au participat 12 deputaţi din totalul de 22 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică, iar din partea Comisiei juridice, 14 deputaţi din totalul de 25.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi, 6 voturi împotrivă, să respingă Cererea de reexaminare a Preşedintelui României şi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii, în forma adoptată iniţial de Parlament.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementărilor, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşa cum aţi observat şi din ceea ce a prezentat colegul nostru, secretarul Comisiei juridice, vorbim despre o cerere de reexaminare. Această cerere de reexaminare conţinea o serie de argumente pertinente pe care noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, le susţinem. Deoarece cererea de reexaminare a fost respinsă, iar raportul conţine propunerea de adoptare a legii şi de respingere a cererii de reexaminare, noi vom vota împotriva raportului.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale.

Nu sunt. Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

13. Pl-x nr.42/2016, Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3 lit. u) şi 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Iniţiatorii. Nu.

Comisia. Vă rog.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea prevederilor art.3 lit.u) şi art.32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere cu această propunere legislativă.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis un aviz favorabil.

Secretariatul de Stat pentru Culte a transmis un punct de vedere prin care consideră că este inoportună modificarea legislativă propusă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acestei ordonanţe, în sensul eliminării dreptului exclusiv al reprezentantului cultului religios de a solicita verificarea dacă un cleric a avut calitatea de lucrător al securităţii sau colaborator.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat această iniţiativă, expunerea de motive şi avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 5 aprilie.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

A fost prezent, în calitate de iniţiator, domnul deputat Remus Cernea. Domnul deputat Remus Cernea a propus membrilor comisiei adoptarea propunerii legislative la care dânsul este iniţiator. Domnul deputat Sorin Stragea, membru al comisiei, a propus respingerea iniţiativei, considerând că textul de lege în vigoare este clar şi suficient.

Prin reglementările propunerii legislative se doreşte să se ia în considerare dezbaterile din presă şi din societate referitoare la acest subiect, precum şi respectarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri. În şedinţa din 13 aprilie, plenul a hotărât retrimiterea acestei iniţiative la Comisia juridică.

Membrii comisiei s-au întrunit în şedinţă în data de 13 aprilie, fiind prezenţi conform listei de prezenţă.

Cu ocazia dezbaterilor, au hotărât cu unanimitate de voturi menţinerea soluţiei din raportul iniţial, respectiv respingerea acestei iniţiative legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În principiu, această modificare presupune eliminarea unei porţiuni din textul art.3 lit. u) din Ordonanţa privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii. Nu am nici un fel de, să zic aşa, parti-pris, cu categoria vizată de această modificare, însă, dacă am lăsa această modificare să se producă, am bloca practic activitatea CNSAS-ului. Pentru că orice persoană ar fi îndreptăţită să ceară orice fel de informaţii, şi aici mă refer nu neapărat la ierarhii şi şefii cultelor religioase care sunt totuşi un număr mic, dar mă refer la restul de persoane implicate şi care sunt vizaţi de acest articol şi anume, preoţii, precum şi asimilaţii lor.

Vă daţi seama la câte mii de preoţi sunt în ţara asta şi asimilaţi ai preoţilor de la celelalte culte religioase, oricine să poată să facă o cerere de verificare dacă respectivul a fost sau nu colaborator al securităţii, ar duce practic la blocarea activităţii CNSAS-ului.

De aceea, nu putem fi de acord.

În principiu, intenţia ar fi fost corectă, dar nu se poate pune în practică şi credem că, totuşi, şefii acestor culte ar trebui să fie cei care să intermedieze aceste cereri care să ducă la soluţionarea... şi să vadă dacă într-adevăr cei care sunt în subordinea lor au fost sau nu colaboratori ai Securităţii.

De aceea, noi vom vota pentru respingere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, iniţiatorul acestui proiect de lege este colegul nostru Remus Cernea. Nu intru pe fondul problemei, dacă e OK sau nu ce reglementează, dar colegial şi procedural trebuie să-i dau dreptate, pentru că atunci când s-a discutat în Comisia juridică, din păcate el nu a ajuns şi s-a discutat prin completarea ordinii de zi şi destul de rapid, fără să-şi spună opinia şi fără măcar a citi acea opinie care a venit de la CNSAS şi care este favorabilă legii.

Fapt pentru care eu solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Vot pentru...

Vă rog, domnule... Comisia.

Deschideţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Are parţial dreptate, în sensul că, la începutul şedinţei, într-adevăr, domnul coleg Cernea nu a fost prezent dar, ulterior, a venit, şi domnul preşedinte Bogdan Ciucă a reluat dezbaterile şi i s-a dat cuvântul. Deci, în comisie, domnul Cernea a avut ocazia să-şi expună punctul de vedere şi să susţină această iniţiativă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru retrimiterea la comisie.

Voturi împotrivă? 51.

Abţineri? O abţinere.

Prezenţi nu votează. Nu.

Propunerea a fost respinsă.

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă mai vrea cineva să intervină. Nu.

Propunerea legislativă merge la votul final.

Continuăm ordinea de zi cu punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Iniţiatorii.

Comisia.

Domnul Ioan Munteanu:

Guvernul. Este ordonanţă de urgenţă.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea prevede stabilirea unui procent de minim 5% din exemplarele sub dimensiunea minimă ca limită admisă pe specii şi pe captură la pescuitul comercial, precum şi impunerea de sancţiuni dacă nu se respectă aceste dispoziţii.

În conformitate cu politica comună, a pescuitului în special, se utilizează optim capturile nedorite, fără a crea o piaţă pentru respectivele capturi care sunt sub dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare.

Precizăm că art.15 din Regulamentul 1308/2013 scoate în evidenţă faptul că, începând cu 1 ianuarie 2015, pentru toate capturile de peşte sub dimensiunile minime, există obligaţia de debarcare, adică aruncare înapoi în mare. Astfel, exemplarele cu dimensiuni sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.

Având în vedere cele precizate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia. Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnul preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate pe fond, spre dezbatere, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere în data de 8 decembrie 2015.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei juridice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei nr.23 privind pescuitul şi acvacultura.

Cele două comisii în cvorum, în unanimitate de voturi, au dat un vot de respingere pentru această iniţiativă legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru respingerea Propunerii legislative 869/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008, întrucât captura de exemplare sub limita minimă a dimensiunii admise la pescuit poate genera dezechilibre în fauna piscicolă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc.

Evident că dacă s-a stabilit o limită minimă, nu avem voie să capturăm exemplarele sub acea limită, şi mă refer în funcţie de specie şi de dimensiune.

Dar mai este o problemă de logică în ceea ce priveşte propunerea legislativă, şi anume, acel 5% din captură. Păi, dacă am o zi de pescuit, de unde ştiu eu care va fi acel 5%, pentru că capturarea se face în etape. Deci, 5% din... este extrem de greu de calculat şi poate să creeze oricum o neînţelegere în sine a legii.

Mai mult decât atât, aşa cum spuneau şi colegii de dinainte, capturarea exemplarelor sub limita admisă minimă este deja interzisă la nivel european de politica comună pentru pescuit şi acvacultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Raport de respingere. Vot final.

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind stadiul de realizare a acţiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind migraţia COM(2016) 85 (PH CD 44 /2016).

Vă rog, doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 85. Comisia noastră şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, nota Ministerului Afacerilor Externe, contribuţia reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană şi analiza secretariatului propriu.

Comisia noastră a salutat propunerea Comisiei Europene de modificare a codului frontierelor Schengen în vederea introducerii la toate frontierele externe a unor verificări sistematice obligatorii, foarte utile în materie de securitate, în special în contextul deplasărilor luptătorilor terorişti străini.

A apreciat favorabil crearea grupului operativ pentru strategia de informare a migranţilor în scopul de a elabora şi difuza solicitanţilor de azil informaţii cu privire la drepturile şi obligaţiile lor, dar a sesizat că acelaşi model instituţional ar fi bine-venit şi pentru colectarea de date de la imigranţi cu privire la reţelele de contrabandă, trafic, prin care au ajuns în Europa.

Comisia noastră a salutat abordarea de tip hotspot, instalarea de centre de înregistrare, întrucât permite să se acţioneze cu prioritate în locurile expuse unei presiuni extreme şi contribuie la identificarea celor care au nevoie de protecţie internaţională şi celor care nu au nevoie de o asemenea protecţie. A criticat faptul că, după entuziasmul angajamentelor de participare la schemele de relocare prin cote obligatorii, din toamna anului trecut, mai multe state au ratat ţinta de transferuri, după cum consemnează şi cel de-al doilea raport al Comisiei Europene.

A subliniat comisia noastră că România participă la această schemă de relocare pe baze voluntare, în spiritul principiului solidarităţii europene şi în conformitate cu punctele de vedere şi opiniile exprimate inclusiv de către comisia noastră şi aprobate de plenul Camerei Deputaţilor.

A subliniat că restabilirea regulamentului Dublin pentru aplicarea riguroasă a unei eventuale noi formule aflate în pregătire la Comisia Europeană devine esenţială pentru reluarea unui ciclu normal şi pentru înlăturarea percepţiei de criză a refugiaţilor, precum şi a percepţiei privind incapacitatea Uniunii de a răspunde eficient.

Opinia noastră, aşa cum a fost formulată şi adoptată în unanimitate de către comisia noastră în data de 12 aprilie, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de către comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Afluxul de migranţi ilegali în Uniunea Europeană pare a fi fără sfârşit. Zilele trecute, după cum ştiţi, s-a petrecut un nou episod dramatic de salvare a mai multor migranţi care se aflau în pericol de înec în apele internaţionale ale Mării Mediterane. Astfel, poliţiştii de frontieră români aflaţi în misiune în Grecia, în misiune de supraveghere a frontierelor externe ale Uniunii, au desfăşurat două operaţiuni de salvare a 81 de migranţi, între care multe femei şi mulţi copii. Trebuie să felicităm şi pe această cale profesionalismul specialiştilor români în acest domeniu.

Revenind la subiectul acestui proiect de hotărâre, PNL consideră că este urgentă adoptarea măsurilor la nivelul statelor Uniunii pentru a se restabili ordinea în sistemul migraţiei, precum şi măsurilor pentru exercitarea unui control asupra fluxurilor ilegale prin ruta est-mediteraneană a Balcanilor de Vest, conştienţi fiind că nu putem vorbi de finalizarea acestui proces până nu se vor găsi soluţiile reale pentru contracararea cauzelor profunde.

Consiliul European trebuie să ia măsurile necesare.

Stimaţi colegi,

Pe lângă bilanţul acţiunilor care s-au întreprins, ca reacţie faţă de drama refugiaţilor intraţi deja pe teritoriul european, considerăm că sunt necesare acele măsuri care, luate în termen scurt, să conducă la redobândirea controlului asupra acestei situaţii delicate.

Uniunea Europeană trebuie să poată oferi protecţie persoanelor care au nevoie de aceasta. Criza refugiaţilor trebuie gestionată în mod colectiv de întreaga Europă. Acest lucru, însă, necesită un efort concertat din partea tuturor statelor membre, a instituţiilor şi agenţiilor Uniunii, pe mai multe paliere, pentru a pune în aplicare ceea ce s-a convenit. Suntem convinşi că vor fi depuse toate eforturile de către Comisia Europeană pentru a asista şi a sprijini statele membre în îndeplinirea responsabilităţilor care le revin.

PNL va vota proiectul de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt. Nu.

16. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Următoarele etape operaţionale ale cooperării dintre UE şi Turcia în domeniul migraţiei COM (2016) 166 (PH CD 45 /2016).

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 166. Comisia noastră şi-a întemeiat opinia pe nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană - Camera Deputaţilor, analiza secretariatului propriu, precum şi dezbaterile care au avut loc în cadrul şedinţei noastre.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a apreciat că măsurile adoptate sunt într-adevăr îndrăzneţe, atipice pentru Uniune, ceea ce demonstrează, pe de o parte, nivelul de risc excepţional al crizei, iar pe de altă parte, nivelul de succes urmărit şi importanţa soluţiilor cuprinse în acordul UE-Turcia.

A salutat distincţia categorică între imigranţii economici care caută prosperitate şi refugiaţii a căror viaţă a fost în pericol în zonele de conflict de unde provin şi a propus ca asemenea distincţie să fie făcută şi între zonele de război şi zonele neadministrate, unde nu există un risc permanent şi grav pentru viaţa locuitorilor, ci un risc discontinuu, difuz, rezultând din absenţa ordinii publice.

A salutat faptul că acordul UE-Turcia vizează reducerea fluxului de migranţi din Marea Egee, dar a semnalat riscul ca imigranţii să se îndrepte către Marea Neagră, iar Acordul UE-Turcia nu se referă în mod explicit la această posibilă rută. A recomandat Comisiei Europene să reanalizeze efectele secundare ale acestui acord şi să propună măsuri în consecinţă. Şi-a exprimat speranţa că buna funcţionare a planului comun de acţiune va inversa tendinţa de ascensiune a forţelor politice naţionaliste, antieuropene din mai multe state membre care reprezintă principala ameninţare la adresa Uniunii.

Şi-a exprimat satisfacţia că principiul voluntariatului, principiu care a fost susţinut inclusiv de către comisia noastră şi Camera Deputaţilor, capătă consistenţă la nivelul Uniunii Europene şi speranţa că negocierile în curs dintre Comisia Europeană şi statele membre pentru relocarea din Turcia a 54 de mii de refugiaţi vor consacra acest principiu.

Opinia, aşa cum a fost supusă şi aprobată în unanimitate în cadrul şedinţei Comisiei pentru afaceri europene din data de 12 aprilie 2016, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, această opinie o supunem în integralitatea sa aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum arătam şi în luarea de cuvânt precedentă, este nevoie de un ansamblu de măsuri la nivelul Comisiei Europene care să conducă la existenţa unui control cu privire la fenomenul migraţional. În cazul de faţă, în domeniul fenomenului migraţiei, considerăm că între Turcia şi Uniunea Europeană trebuie să vorbim despre existenţa unei cooperări care să conducă la cele mai bune rezultate, bineînţeles, având în vedere respectarea prevederilor dreptului european şi a celui internaţional. Ne referim aici, printre altele, la returnarea acelor migranţi asupra cărora planează grave suspiciuni cu privire la legalitatea prezenţei lor pe teritoriul insulelor greceşti, la relocarea sirienilor pe baza unor angajamente existente, la liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci sau la cooperarea în vederea îmbunătăţirii situaţiei umanitare în Siria.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

De acord cu controalele întărite, de acord cu trierea care trebuie făcută între imigranţii economici şi refugiaţii care vin din zone de conflict, de acord cu întărirea măsurilor de securitate, de acord cu cooperarea cu Turcia, însă nu sunt de acord cu abordarea care face apel la solidaritatea europeană, dar, în acelaşi timp, vorbeşte de cote voluntare, asumate voluntar, de refugiaţi. Nu suntem cu adevărat solidari cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, dacă nu ne asumăm cote de refugiaţi convenite, desigur, în comun, dar care în niciun caz nu trebuie să se bazeze pe voluntariat.

Cum ar fi ca România să fie în prima linie a unei zone de conflict? Cum ar fi ca un val de refugiaţi să intre prin România spre Europa? Nu am face atunci apel la solidaritatea europeană, pentru a fi preluaţi refugiaţii?

De aceea, cred că abordarea este eronată, şi la această comunicare, şi la cea anterioară, ea contravine declaraţiilor Preşedintelui României, care este principalul decident cu privire la politica externă a României, şi pune ţara noastră, în opinia mea, într-o postură neplăcută în raport cu partenerii noştri europeni, care aşteaptă o reală solidarizare, nu una de faţadă, verbală, dar care să nu fie dublată şi de acţiuni concrete.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu. Vot final.

17. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Punerea în aplicare a Agendei europene de securitate: planul de acţiune al UE împotriva traficului şi utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 624 privind planul de acţiune al Uniunii Europene împotriva traficului şi utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe: nota Ministerului Afacerilor Externe, proiectul de opinie elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Departamentului pentru Securitate Naţională din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană - Camera Deputaţilor, analiza Secretariatului propriu, precum şi contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate în cadrul dezbaterilor.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a subliniat că traficul de arme facilitează toate celelalte activităţi de criminalitate organizată şi terorism şi că acesta este motivul pentru care trebuie să fie combătut cu prioritate.

Comisia noastră a salutat propunerea Comisiei Europene de a integra în mod sistematic traficul şi utilizarea ilegală de arme de foc şi explozivi, în cadrul dialogurilor de securitate cu principalele ţări şi organizaţii partenere, dar a remarcat totuşi că, dacă această prevedere s-ar aplica în integralitatea sa, relaţiile cu statele necooperante, mari furnizoare de armament ilegal, ar trebui revizuite.

A subliniat că sunt diferenţe substanţiale de capacitate administrativă şi de resurse între organele de aplicare a legii din statele Europei de Sud-Est şi cele din Occidentul european şi că aceasta ar fi justificat prioritatea Comisiei Europene în a rezolva urgent traficul de arme din statele cu economiile cele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, mai ales că prin aceasta s-ar fi diminuat şi traficul de arme din sud-estul Europei.

A luat act de dezbaterile publice din statele membre, recent afectate de atentatele teroriste, privind complicitatea dintre politicienii locali şi cercurile crimei organizate sau cu cercurile religioase radicale, pentru susţinerea politică în alegeri, şi a solicitat Comisiei Europene să introducă şi acest fenomen în analiza sa şi să propună măsuri de sprijin pentru prevenirea în viitor a unor astfel de practici.

A criticat absenţa măsurilor destinate anihilării încercărilor grupărilor teroriste de a dobândi arme de distrugere în masă şi a măsurilor care să descurajeze unele state să acorde sprijin terorismului.

De asemenea, comisia noastră a recomandat Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru politică externă şi de securitate adoptarea unor poziţii ferme pentru acele componente ale politicii externe şi de securitate care reflectă valorile europene.

De asemenea, a observat că iniţiativa Comisiei Europene se limitează la a propune înfiinţarea de patrule informatice, neglijând echipele de intervenţie rapidă, pentru urmărirea traficanţilor şi confiscarea armelor, cu dreptul de a interveni chiar şi fără cooperarea statului membru în care are loc infracţiunea, pe modelul celor din cadrul pazei frontierei externe şi coastei Uniunii Europene.

A subliniat comisia noastră în opinia sa că România, prin instituţiile cu atribuţii în sfera securităţii naţionale, participă activ la eforturile comune de combatere a terorismului şi, subsumat acestora, la acţiunile de control al armamentelor, explozibililor şi a altor elemente care ar putea fi utilizate în acţiuni teroriste.

Opinia noastră este mult mai amplă, a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 12 aprilie, în prezenţa a 14 din 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, şi o supunem, în integralitatea sa, plenului Camerei Deputaţilor, spre aprobare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru apărare a luat în discuţie COM 624, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Propunerea de aplicare a Agendei europene privind securitatea: planul de acţiune al UE împotriva utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi.

Comisia consideră că este necesară o abordare cuprinzătoare, care să vină în sprijinul reprimării traficului, utilizării ilegale a armelor de foc şi a explozivilor, apărând, în acelaşi timp, comerţul legal cu arme de foc şi utilizarea legitimă a substanţelor chimice.

Comunicarea menţionează că toate părţile interesate, relevante, ar trebui să ia următoarele măsuri suplimentare: toate statele membre să creeze puncte focale naţionale privind armele de foc; să fie elaborată o corecţie... armonizare la nivel internaţional, pentru a identifica filierele mondiale ale traficului armelor de foc destinate UE; Europol ar trebui să consolideze acţiunile sale referitoare la activităţile de trafic on-line.

Comisia invită statele membre să introducă în mod sistematic informaţii privind armele de foc căutate în SIS şi să sporească introducerea de informaţii privind armele de foc în sistemul informaţional Europol şi în registrul de arme ilegale - sistemul de gestionare a urmăririi pe linia Interpol.

Faţă de cele arătate mai sus, PNL îşi exprimă acordul privind susţinerea propunerilor comisiei şi adoptarea proiectului de hotărâre.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Cred că ne aflăm în faţa unui proiect de lege foarte important.

În primul rând, cred că în această problemă, a folosirii armelor de foc, la nivelul României, legea este mult mai aspră decât legi similare din alte ţări ale Uniunii Europene.

În altă ordine de idei, trebuie să remarcăm faptul că s-au intensificat acţiunile serviciilor judeţene de arme şi munţii, în legătură cu posibilii purtători de arme, atât la nivel local, cât şi apariţia lor din zonele vecine, mă refer din zonele de frontieră.

Şi, nu în ultimul rând, trebuie să remarcăm că s-a intensificat controlul celor care intră şi celor care ies din ţară, în legătură cu posibilii purtători de arme.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt. Vot final.

18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de lucru al serviciilor Comisiei - Raportul de ţară al României pentru 2016, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 91/2016.

În opinia noastră, ne-am manifestat satisfacţia cu privire la faptul că România nu înregistrează dezechilibre macroeconomice, prezintă o structură echilibrată a finanţelor publice şi se află pe o traiectorie de dezvoltare sustenabilă, aşa cum a fost notat şi în raportul Comisiei Europene.

Am solicitat Comisiei Europene ca având în vedere caracterul lacunar al raportului de ţară, în anumite domenii şi cu anumite informaţii, să depună eforturi pentru a îmbunătăţi substanţial mecanismul de informare cu privire la datele necesare elaborării sale, să le verifice şi să le actualizeze, precum şi să extindă şi să diversifice sursele de informare, inclusiv prin includerea parlamentelor naţionale.

A subliniat că România are în continuare nevoie de investiţii pentru a-şi consolida situaţia economico-socială şi că interpretarea valorilor indicatorilor macroeconomici necesită o punere în context pe termen lung, pentru a dobândi acurateţea necesară fundamentării solide a unor recomandări şi acţiuni.

A salutat îmbunătăţirea considerabilă a poziţiei investiţionale internaţionale nete a României în 2015, faţă de 2012, ca urmare a reducerii deficitului de cont curent şi a creşterii puternice a PIB-ului nominal, dar consideră că evoluţia pozitivă va continua şi dacă nivelul de coeziune pe planul UE va creşte.

Am recomandat mărirea cadrului temporal, cel puţin pentru unele recomandări specifice de ţară, la doi-trei ani, în loc de un an, aşa cum este în acest moment.

Am recomandat Comisiei Europene, Consiliului Uniunii şi Parlamentului European să caute soluţii pentru înzestrarea Uniunii Europene cu instrumente europene care să compenseze restrângerea posibilităţii de utilizare a instrumentelor naţionale.

Ne-am manifestat îngrijorarea cu privire la moderarea exporturilor, în timp ce se preconizează o intensificare a importurilor în mai multe state membre.

Şi-a exprimat speranţa că, în urma măsurilor de sprijinire a IMM-urilor, acestea se vor alătura într-o măsură mai ridicată întreprinderilor străine ce contribuie în mod considerabil la exporturile României.

Ne-am manifestat dezacordul cu Comisia Europeană, în ceea ce priveşte faptul că lipsa viziunii pe termen mediu şi punerea în aplicare deficitară a normelor bugetare sunt principalii factori care determină prociclicitatea.

Am luat act cu îngrijorare de faptul că lipsurile materiale grave continuă să reprezinte o provocare, inclusiv pentru state precum România, în ceea ce priveşte persoanele cu handicap şi pentru o parte dintre copiii din unele state membre, inclusiv România.

Am recomandat Comisiei Europene să ia în considerare cu mai multă insistenţă contracararea deficitului de cerere, ce afectează economia Uniunii Europene.

De asemenea, am recomandat Comisiei Europene ca recomandările specifice de ţară să includă atât instrumentele naţionale, cât şi instrumente europene.

Am recomandat Comisiei Europene să reanalizeze, o analiză comprehensivă a cauzelor dinamicii productivităţii, în care să ia în discuţie nu numai relaţia salarii-productivitate, ci şi relaţia profituri-productivitate.

Opinia noastră, în integralitatea sa, aşa cum a fost supusă dezbaterii şi aprobării Comisiei pentru afaceri europene în şedinţa din 5 aprilie 2016, fiind adoptată în unanimitate, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, o supunem astăzi aprobării plenului Camerei Deputaţilor, aşa cum a fost adoptată de către comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Vă mulţumesc.

Printre multele lucruri trecute în raportul de ţară, vreau să mă refer la două.

Prima dată, suntem atenţionaţi că, odată cu relaxarea fiscală, se creează dezechilibre între importuri şi exporturi.

Într-adevăr, acest lucru s-a discutat, cel puţin Partidul Naţional Liberal a atras atenţia asupra acestui lucru.

Şi aici au dreptate, pentru că, dacă nu venim şi cu pachet de legi să stimulăm producţia internă, într-adevăr, creşterea consumului prin relaxare fiscală, prin creşterea salariului minim şi prin creşterea economică, creşterea consumului va genera la un moment dat importuri şi, cu alte cuvinte, în loc să ne dezvoltăm industria noastră, dezvoltăm alte industrii şi devenim, în continuare, o piaţă de desfacere pentru statele din Uniunea Europeană.

Dar, aşa cum am spus, aici trebuie să intervenim şi noi.

Şi vreau să vă spun că, ieri, în Comisia pentru agricultură, cred că am început să ne trezim, pentru că a trecut, cu votul comisiei, acea reglementare prin care hipermaketurile, cei care au capital străin şi sunt interesaţi să vândă produse străine, deci prin care hipermarketurile vor trebui să vândă 51% produse româneşti. Mă refer la produsele de bază. Deci aşa va trebui să acţionăm pentru a nu crea acest dezechilibru între importuri şi exporturi.

Şi a doua problemă: se face referire la Legea dării în plată, care ar crea un dezechilibru în sistemul financiar.

Nu le dăm dreptate. Aici cred că au ţinut cont doar de ceea ce le-a şoptit patronatul din băncile... marile bănci care sunt la noi în ţară. Şi, din păcate, de multe ori, Comisia Europeană ţine cont doar de ceea ce i se spune de către marile concerne care, bineînţeles, nu sunt româneşti.

Deci nu le dăm dreptate, nu se creează niciun dezechilibru în sistemul bancar, din contră, se pune puţină ordine. Şi, sincer să fiu, poate se crea un dezechilibru, dacă 70.000 de familii intrau în imposibilitatea să mai consume în România produse româneşti.

Aşa că suntem de acord cu o parte din lucrurile prezentate acolo, suntem de acord cu raportul, în general, dar susţinem că trebuie să existe mai multă aplecare spre realitatea de la noi din ţară.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

O scurtă precizare.

Tocmai de aceea noi am criticat, în opinia noastră, că datele care au fost prezentate în forma iniţială a raportului de ţară trebuie actualizate. Şi în acest moment în care noi vom adopta această opinie aceste date sunt actualizate, şi în urma discuţiilor şi a dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene.

Şi, în opinia noastră, am recomandat politicos, dar ferm, ca, pe viitor, Comisia Europeană să îşi verifice şi să îşi diversifice sursele de informare, tocmai pentru ca să reflecte realităţile. Pentru că tot în acest raport se spune că România nu are dezechilibre macroeconomice, ceea ce venea în contradicţie cu ceea ce prezentau mai devreme.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Trebuie să fim mult mai serioşi când facem anumite aprecieri legate de rapoartele întocmite de Uniunea Europeană.

Noi ştim foarte bine că, începând din 2011, s-a aprobat semestrul european, în cadrul căruia se fac evaluări pentru fiecare ţară a Uniunii Europene, din punct de vedere economic, financiar, al deficitelor bugetare, al dezechilibrelor macroeconomice.

Şi aş vrea să-i spun colegei, doamnei preşedinte a Comisiei pentru afaceri... externe, parcă, că toate datele la Comisia Europeană le trimite Guvernul României, deci Guvernul Ponta a trimis datele. Şi există obligaţii şi chiar instituţiile din cadrul Uniunii Europene fac evaluări pe baza datelor transmise de România - Guvernul României, Banca Naţională şi alte instituţii, Institutul Naţional de Statistică. Şi statistica europeană ne spune cum stăm, care este evoluţia indicatorilor macroeconomici.

Am văzut în raport că se dau sarcini Uniunii Europene, dar noi nu facem ceea ce trebuie. Şi ne spune Comisia Europeană, de vreo doi ani, să punem accent pe investiţii, ca o politică foarte bună pentru a asigura o creştere a PIB-ului potenţial, de a avea o creştere sustenabilă. Şi am observat în 2014-2015 că s-au tăiat investiţiile.

O altă politică...

Investiţiile au fost tăiate pentru a se încadra România în deficitul bugetar.

O altă politică recomandată de Uniunea Europeană se referă la aplicarea reformelor structurale. Ele au fost abandonate, începând din 2012 - pentru a avea o creştere sustenabilă trebuie să implementezi reforme structurale, ele au fost abandonate - şi o politică fiscală responsabilă, adică să nu avem deficite excesive, pentru că acestea duc la creşterea datoriei publice. Şi ce-am observat, în timpul Guvernării Ponta, că a crescut datoria publică cu 100 de miliarde de lei, în condiţiile în care am avut o creştere economică destul de mare.

Deci creşterea economică s-a asigurat şi - cum spunea colegul, foarte bine, domnul deputat Guran - s-a bazat pe creşterea consumului, care a antrenat importurile.

Deci nu trebuie să mergem pe ideea că cei de la Comisia Europeană ne vor răul. Evidenţa ne spune, datele furnizate de statistica europeană, statistica din România ne spun că avem o creştere a consumului bazat pe importuri, şi nu pe ofertă, şi investiţiile care au fost tăiate sigur că ne-au afectat locurile de muncă din sectorul privat. Lucruri adevărate.

Sigur că... Comisia ne-a spus foarte bine că am redus dezechilibrele macroeconomice - şi e vorba de poziţia investiţională netă, un lucru foarte bun, adică dependenţa faţă de extern, dar, prin creşterea importurilor, sigur că ne spune că s-ar putea să revenim la situaţia din 2008.

Nu ştiu de unde Comisia pentru afaceri europene a făcut estimări privind deficitul din 2017 şi 2018, când ne spun foarte multe instituţii - şi din România, şi din afară - că vom avea un deficit excesiv, începând din 2017-2018, dacă nu luăm măsuri de îmbunătăţire a colectării sau dacă, atunci când venim cu iniţiative, nu avem grijă să găsim şi sursele de finanţare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu veneam la microfon, dacă nu auzeam argumentele colegului. Şi vreau să-i aduc aminte două lucruri importante. E adevărat că trebuie tratate cu mare seriozitate rapoartele Comisiei Europene şi cred că nimeni nu a făcut altfel până acum. Dar să nu uităm că, chiar la Comisia pentru buget, finanţe, am avut o discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europene, în care a fost pusă o întrebare foarte bună: domnule, discutăm de globalizare, globalizarea aceasta înseamnă numai a face noi ce vreţi dumneavoastră? Globalizarea aceasta include, până la urmă, şi cetăţeanul român, veniturile cetăţeanului român, nivelul de trai al cetăţeanului român, dacă tot discutăm de globalizare? Pentru că de fiecare dată ni s-a spus: prudent, prudent, prudent. Eu, în patru ani, nu am auzit ca termen de început al discuţiilor şi al negocierilor noastre decât prudenţă.

E adevărat, este bine să fii prudent în tot ceea ce faci, dar să nu excludem niciodată cetăţeanul român din această ecuaţie.

Cu prudenţă, eu cred că trebuie să ne gândim şi la creşterea nivelului de trai al cetăţeanului român, şi la creşterea veniturilor cetăţeanului român.

Din punctul de vedere al altor argumente, legat de programul investiţional din perioada Guvernării USL, eu cred că nu ar trebui să argumentăm foarte mult cu acest lucru, pentru că a fost un program investiţional bun, poate mult mai responsabil, în care s-au eliminat, dacă s-au eliminat, investiţiile în fel de fel de năzbâtii, care s-au produs în trecut.

Şi aici nu aş mai vrea să aduc aminte de terenuri de fotbal făcute pe la marginea pădurilor, prin comune, terenuri de sport în pantă, de diverse patinoare prin ţară, diverse săli de sport sau diverse alte investiţii.

Deci eu cred că este corectă poziţia, dar este corectă şi poziţia colegilor care au adus în discuţie că trebuie şi noi să avem un punct de vedere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

19. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Planul de acţiune pentru consolidarea combaterii finanţării terorismului.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 50 privind Planul de acţiune pentru consolidarea combaterii finanţării terorismului.

Comisia noastră şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie exprimat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, fişa de informare a Direcţiei UE - Camera Deputaţilor, analiza realizată de Secretariatul propriu, precum şi concluziile rezultate din dezbaterea şedinţei comisiei noastre.

Comisia pentru afaceri europene a recomandat Comisiei Europene să facă uz de capacitatea sa de acţiune diplomatică şi de cooperare cu statele terţe, astfel încât combaterea terorismului să prezinte o mult mai marcată prezenţă în locurile de origine şi concentrare a acestuia.

A susţinut abordarea Comisiei Europene privind combaterea utilizării de către terorişti de bonuri de valoare pentru a finanţa în mod anonim atacuri teroriste.

A susţinut îmbunătăţirea eficienţei măsurilor de îngheţare a activelor pe baza listelor ONU, precum şi urgenţa aplicării acestora pentru a avea impact maxim.

A susţinut introducerea unor limite superioare pentru plăţile în numerar, în toate statele membre, în mod unitar şi armonizat.

A reafirmat poziţia fermă a României, de a combate terorismul, ca fiind o ameninţare comună, serioasă şi gravă.

A solicitat Comisiei Europene să depună eforturi susţinute pentru a perfecţiona şi completa cele două regulamente ce impun restricţii în ceea ce priveşte comerţul de bunuri culturale scoase ilegal din Irak, astfel încât să fie lărgită aria de cuprindere a acestora, deoarece impactul comerţului ilicit cu bunuri culturale include şi o dimensiune socială majoră şi afectează identitatea naţională a statelor de unde aceste bunuri sunt ilegal îndepărtate.

A susţinut Comisia Europeană în ceea ce priveşte prezentarea unui plan de acţiuni ale Uniunii Europene, pentru combaterea fluxurilor comerciale ilicite, legate de traficul cu specii sălbatice, şi a atras atenţia asupra necesităţii de a se pregăti în mod corespunzător personal vamal, pentru recunoaşterea acestor specii.

De asemenea, în susţinerea opiniei noastre, am reafirmat poziţia României de a combate terorismul, ca fiind una din priorităţi, inclusiv la nivelul politicii noastre naţionale.

Opinia a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, din 12 aprilie, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată, în unanimitate, şi o supunem, în integralitatea sa, aprobării plenului Camerei Deputaţilor, în forma votată de către comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Intervenţii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cea mai eficientă cale de luptă împotriva terorismului, cel puţin în momentul de faţă, trebuie să fie combaterea finanţării activităţilor cu risc în zona grupărilor de crimă organizată, care au cel mai mare potenţial de terorism.

Trebuie spus că acţiunile - cel puţin la nivelul Uniunii Europene - nu au ţinut pasul cu provocările contemporane şi amplitudinea fenomenelor teroriste.

Au trecut aproape 15 ani de la atacurile teroriste din Statele Unite, iar măsurile de coordonare între membrii Uniunii Europene nu s-au concretizat decât după ce au fost loviţi în inima Europei, la Bruxelles, Paris sau Londra.

Stimaţi colegi,

Nu există ţară protejată pe deplin în faţa ameninţărilor teroriste.

De aceea, atât la nivel naţional, cât şi în mod coordonat, la nivelul Uniunii Europene, al NATO şi în colaborare cu partenerii strategici, va trebui să construim instrumentele de urmărire a finanţărilor netransparente, a fondurilor uriaşe venite din zona grupărilor de crimă organizată, care au prins forme atât de diversificate, încât impun un răspuns pe măsură.

După principiul: niciodată nu este prea târziu, chiar şi pentru statele din Uniunea Europeană, vom vota în favoarea acestui document, cu speranţa că el va conduce la o mai bună prevenire a deplasării banilor şi identificarea fondurilor destinate finanţării terorismului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. Nu. Vot final.

20. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului - COM (2015) 625.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu COM 625. Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie exprimat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaţilor, analiza realizată de secretariatul propriu al comisiei, precum şi concluziile rezultate din dezbaterile din şedinţa comisiei noastre.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a recomandat Comisiei Europene să manifeste o atitudine mai hotărâtă pentru a răspunde corespunzător prezenţei terorismului pe teritoriul Uniunii Europene care, prin caracterul său continuu, obiectivele declarate şi amploarea fenomenului apare mai degrabă că se încadrează în definiţia războiului asimetric.

A susţinut necesitatea dispoziţiilor naţionale în materie de drept penal coerente, cuprinzătoare şi aliniate la nivelul Uniunii Europene, pentru a se putea împiedica şi urmări penal, în mod eficient, infracţiunile legate de luptătorii terorişti străini.

A subliniat că folosirea tehnicii spaţiale, a produselor satelitare, a dronelor sau a altor mijloace de acest tip în pregătirea sau desfăşurarea terorismului, poate ridica probleme de extrateritorialitate şi a recomandat analiza lor preventivă.

Noi am considerat necesară incriminarea instruirii, în scopuri teroriste, indiferent de forma sa de organizare, inclusiv prin autoinstruire.

Am recomandat ca Uniunea Europeană să propună un ghid de bune practici privind reintegrarea luptătorilor străini, care să trateze în mod echilibrat atât protecţia cetăţenilor, cât şi reintegrarea lor în societate, dacă este posibil.

Am propus ca reintegrarea în societate a teroriştilor crescuţi acasă să includă o etapă de verificare, culegere de informaţii despre rolul, activitatea şi profilul persoanei în organizaţiile teroriste în care a acţionat.

De asemenea, am propus ca verificarea să fie realizată în regim de detenţie sau probaţiune.

De asemenea, comisia noastră a atras atenţia Comisiei Europene că grupările teroriste au demonstrat că deţin abilităţi avansate privind utilizarea Internetului şi a noilor tehnologii de comunicare pentru propagandă, respectiv pentru a atrage adepţi, platformele sociale facilitând recrutarea şi/sau radicalizarea acestora şi am solicitat să se ia măsuri pentru a se combate asemenea activităţi.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene în data de 12 aprilie, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, şi o supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Domnul profesor Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege deputate,

Stimaţi colegi deputaţi,

M-am gândit că este bine să urc şi eu la tribună, să-mi exprim opinia personală şi a Grupului minorităţilor naţionale faţă de cele două hotărâri pe care le-am dezbătut şi... o vom aproba probabil şi pe a doua.

Problema terorismului este de o mare gravitate astăzi, în toată lumea, şi avem evenimente recente care au zguduit ţările europene. Mă gândesc, mai demult, la Bulgaria, la atacul asupra unui autocar, în care erau turişti israelieni; mă gândesc la masacrele de la Paris, de la Bruxelles şi altele.

Şi, ca atare, este de subliniat că ceea ce a făcut Uniunea Europeană cu noile măsuri pe care le-a recomandat pentru fiecare ţară membră sunt deosebit de importante.

În ce priveşte situaţia din ţara noastră, trebuie să ne bucurăm că până acum nu am avut incidente grave de natură teroristă şi trebuie să mulţumesc, în numele evreilor din România, care adeseori sunt vizaţi în acţiuni teroriste, pentru activitatea deosebită a organelor statului, de a ne asigura siguranţa necesară la diferite manifestări pe care le avem, colective, ale comunităţilor noastre.

Eu cred că este de datoria fiecărui cetăţean român, mai ales a parlamentarilor, să susţinem sub orice formă măsurile vizate, de contracarare a terorismului, această plagă îngrozitoare a mileniului în care trăim, în Europa şi nu numai.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

În nume personal şi al grupului, vă asigurăm că vom vota această hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Calimente.

Domnule deputat, închideţi şi deschideţi microfonul, că eu deja nu mai ştiu cine a vorbit ultimul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, închideţi şi redeschideţi microfonul.

Aşa. Mulţumesc.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru apărare a fost sesizată cu COM 625, propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului.

Prin această propunere de directivă se are în vedere actualizarea Deciziei-cadru nr. 2002/475/JAI, în raport cu standardele internaţionale şi regionale recente, Rezoluţia Consiliului de Securitate a ONU 2178 din 2014 referitoare la ameninţările la adresa păcii, securităţii internaţionale, provocate de acţiuni de terorism, respectiv protocolul adiţional al Convenţiei Consiliului Europei pentru Prevenirea Terorismului semnat de UE la 22 octombrie 2015.

Revizuirea Deciziei-cadru este necesară pentru a pune în aplicare obligaţiile care decurg din recomandarea relevantă a Grupului de acţiune financiară - GAFI privind finanţarea terorismului.

Comisia urmăreşte extinderea sferelor infracţiunilor considerate teroriste, prin includerea pe listă a unor componente pregătitoare a actelor teroriste, tentativa de recrutare şi instruire, deplasarea în străinătate cu scopul de participa la activităţile unui grup terorist, finanţarea diferitelor infracţiuni teroriste.

Sunt definite şi incriminate infracţiunile legate de activităţi teroriste care au potenţialul de a conduce la comiterea de infracţiuni teroriste şi a permite teroriştilor şi grupurilor teroriste să menţină şi să-şi dezvolte în continuare activităţile infracţionale.

Faţă de cele arătate mai sus, PNL îşi exprimă acordul privind susţinerea propunerii comisiei şi adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte,

Şi Partidul Social Democrat susţine acest proiect de hotărâre, pornind de la ideea că această acţiune de combatere a terorismului este şi în atenţia, i se acordă o atenţie sporită şi în Programul CSAT-ului, program legat de dezvoltarea siguranţei naţionale, şi această siguranţă naţională pe care trebuie să o întărim, fără a leza drepturile fundamentale ale cetăţenilor, este o prioritate care se discută şi la nivelul Comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, SRI şi SIE.

Şi, în altă ordine de idei, am vrea ca aceste ţări europene, în special Franţa şi Belgia, să-şi controleze mai atent structurile şi grupările teroriste în interiorul lor, pentru că viaţa demonstrează că aceşti terorişti au crescut pe teritoriile acestor ţări.

Suntem în totalitate de acord cu acest proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Iulian Iancu, care are de făcut o precizare la PL-x 20/2016.

Domnul Iulian Iancu:

Da, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum foarte bine ştiţi, ieri a fost prezentat pachetul de legi privind achiziţiile publice, de fapt este un cod al achiziţiilor publice, cu o Lege-cadru şi trei legi sectoriale - PL-x 17, 18, 19 şi 20. Iar în PL-x 20/2016 stafful tehnic, în urma verificărilor de detaliu, a descoperit că s-a strecurat o eroare materială, respectiv, domnule preşedinte, stimaţi colegi, la marginal 173, unde exista o preluare întocmai ca la Senat, respectiv art. 119 din textul Senatului, s-a asumat de către comisii că se elimină, aşa cum s-a stabilit şi la Senat. Cu toate acestea, în materialul final nu a fost preluată această coloană, respectiv eliminarea art. 119, în conformitate cu decizia Senatului.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Obiecţii dacă sunt? Comentarii? Nu.

Continuăm.

Punctul 21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Este în procedură de urgenţă.

Guvernul? Vă rog să vă prezentaţi, doamnă.

Doamna Gabriela Scutea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reprezint Ministerul Justiţiei, sunt secretar de stat Gabriela Scutea.

Acest proiect de ordonanţă de urgenţă a fost promovat de Guvern, ca urmare a intervenţiei unei decizii a Curţii Constituţionale, referitoare la durata şi procedura măsurilor preventive.

În concret, a rezultat că pentru procedura camerei preliminare şi pentru procedura judecăţii, verificarea periodică nu prevedea durata la care să se realizeze această operaţiune, sens în care Curtea Constituţională a constatat că măsura arestului la domiciliu are aceeaşi natură ca şi arestarea preventivă şi este necesară, ca o garanţie pentru libertatea persoanei, prevederea acestor termene.

În acest sens, pentru art. 222 din Codul de procedură penală au fost introduse astfel de precizări, puse în corelare cu prevederile aplicabile pentru măsura arestării preventive.

De asemenea, în ceea ce priveşte punerea în acord a Codului de procedură penală cu unele decizii consecutive intervenite în anul 2015, s-a realizat şi punerea în acord pentru alin. (10) al aceluiaşi articol, raportat la Decizia Curţii Constituţionale nr. 740/2015.

O altă modificare adusă de ordonanţa de urgenţă, care se înscrie în ideea urgenţei şi justificării promovării actului normativ, vizează completări la art. 207 şi 208 privind motivele în baza cărora se face verificarea periodică a acestor măsuri.

Raportat la parcursul procedural al Proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanţei, vă rugăm să constataţi că nu au fost aduse modificări de către Senat, iar în dezbaterile de la Camera Deputaţilor aspectele sunt în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aveţi în vedere, în cadrul votului dumneavoastră, raportul favorabil emis de Comisia juridică şi celelalte rapoarte emise în procedură.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia juridică?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dau citire raportului asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În baza prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege sus-menţionat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat această iniţiativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii termenelor pentru care poate fi dispusă măsura arestului la domiciliu pe durata procedurii în camera preliminară sau judecării în primă instanţă, precum şi durata maximă a acestei măsuri.

Adoptarea ordonanţei de urgenţă are în vedere faptul că la data de 12 iunie a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia Curţii Constituţionale nr. 361/2015, care a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 din Codul de procedură penală, reţinând că pentru măsura arestului la domiciliu nu se reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă şi nici durata maximă a acestei măsuri în procedură de cameră preliminară şi de judecată în primă instanţă.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat această iniţiativă, expunerea de motive şi avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 31 martie. La dezbateri au participat membrii comisiei, conform listei de prezenţă.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, doamna Gabriela Scutea, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, doamna Ioana Albani, procuror la DIICOT, doamna Corina Voicu, judecător la Consiliul Superior al Magistraturii, doamna Andreea Uzlău, judecător la CSM, domnul Ionuţ Matei, vicepreşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Mirela Popescu, preşedinte al Secţiei penale din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi domnul Remus Jurj, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi şi o abţinere, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor? Dezbateri generale.

Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

În acest fel se reglementează şi arestul la domiciliu. Cu alte cuvinte, nu mai pot fi ţinuţi acolo fără să existe un termen, fără să existe o reglementare de revizuire a arestului la domiciliu.

Din păcate, acest lucru a fost stabilit de Curtea Constituţională şi cred că ar trebui să gândim puţin la acest lucru şi să ajungem la concluzia că anumite modificări ale Codului penal trebuie să le facem noi, aici, în Parlament, să avem mai mult curaj, pentru că sunt anumite anomalii în Codul penal şi văd că de fiecare dată când le discutăm pe hol, când le discutăm între noi, ajungem la concluzia... inclusiv referitor la arest, inclusiv la probe şi aşa mai departe, le discutăm între noi, dar când să hotărâm... "Haideţi să venim în plen, haideţi să le discutăm, haideţi să le discutăm în comisii, să luăm nişte hotărâri, să modificăm odată acest Cod penal"... văd că dintr-o dată acest curaj dispare.

Cred eu că trebuie să reflectăm mai mult la acest lucru şi să trecem la fapte, să nu mai aşteptăm să vină Curtea Constituţională, să se lupte pentru drepturile omului, şi să ne luptăm noi, pentru că de-asta suntem parlamentari.

Partidul Naţional Liberal votează pentru această lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem amendamente admise de la 1 la 19.

Dacă sunt intervenţii la articolul unic? Nu. Adoptat.

La art. I? Nu. Adoptat.

La art. 1 pct. 2, cred că e aici, marginal 5? Adoptat.

La art. III? Adoptat.

4? Adoptat.

Marginal 8, art. 222 lit. a), b)? Adoptat.

Marginal 9, alin. (3)? Adoptat.

Marginal 10, alin.(4)? Adoptat.

5? Adoptat.

6? Adoptat.

7? Adoptat.

8? Adoptat.

9? Adoptat.

10? Adoptat.

11, 12? Adoptat.

Şi art. II, la final, poziţia 19? Adoptat.

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 22 din ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnule secretar de stat...

Domnul Nicuşor Marian Buică:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei financiare nereambursabile alocate României, prin Fondul Social de Dezvoltare, Fondul de Coeziune şi Fondul de Ajutor European, destinate celor mai defavorizate persoane în Programul 2014-2020, precum şi cadrul prefinanţării şi cofinanţării aferente acestora.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog să aprobaţi prezenta ordonanţă de urgenţă, cu amendamentele adoptate în Comisia pentru buget.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget?

Domnul Anton Doboş:

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisiei pentru politică economică şi privatizare, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisiei pentru afaceri europene şi Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general de gestionare financiară a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii, pentru perioada de programare 2014-2020.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Fondurilor Europene şi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1. Este lege ordinară.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte să ia cineva cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa pe care o avem în dezbatere în acest moment face parte din acelaşi ciclu de propuneri legislative sau proiecte de lege care stabileşte într-un mod cât se poate de haotic felul în care în România accede la fondurile europene.

Nu există un cadru legislativ coerent pe care să se bazeze cei care apelează la fonduri europene, totul se face în pripă, pe picior, motiv pentru care gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar pe care l-am încheiat a fost cel pe care îl cunoaştem, sub 60%, iar în acest exerciţiu financiar, 2014-2020, gradul de absorbţie a fondurilor europene este aproape de zero, este vorba de 5.600.000 de euro, sume pentru care nu s-a putut face cerere de finanţare, pentru că, iată, cadrul financiar nu a fost încă stabilit.

Această ordonanţă stabileşte, de fapt, trei chestiuni principale privind modul în care pot fi apelate fondurile europene.

În primul rând este vorba de beneficiarii care pot să facă anumite permutări între capitole şi titlurile bugetare, pentru ca finanţarea să fie mai flexibilă.

Autorităţile de management care pot să transfere credite de angajament sau credite bugetare între capitole şi titluri şi autorităţile de management să poată să prefinanţeze anumite cheltuieli, cum sunt cele de personal, sau subvenţiile, sau cheltuielile de delegare.

În esenţă, ordonanţa face nişte corecţii ale legislaţiei existente bune, motiv pentru care noi vom vota această ordonanţă, dar suntem în continuare adepţii stabilirii unui cadru legal, coerent, prin care, în bugetul european 2014-2020, absorbţia fondurilor europene să se apropie de 100%.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În acest proiect de lege nu este vorba de o clarificare a modului haotic în care atragem fonduri europene. Dimpotrivă, eu cred că este, prin acest proiect de lege, stabilit un cadru legislativ financiar, aplicabil proiectelor din fondurile enumerate. El se referă la exerciţiul financiar european 2014-2020, deci la cel viitor, şi, prin măsurile pe care le impune, acest proiect de lege nu face altceva decât să sprijine ţara noastă, să acceadă la fondurile europene mult mai uşor. Şi aici, faptul că permite transfer între capitole, cred că este un ajutor, prin faptul că stabileşte cu claritate virări de credite de la capitol la capitol şi acordări de tranşe de prefinanţare, care apoi să fie decontate în zece zile - vedeţi că este un termen limită, în momentul în care sunt realizate lucrurile -, eu cred că este foarte bine.

De asemenea, trebuie specificat că modul de angajare a lichidităţilor şi modul de reîntregire a conturilor din care s-au făcut aceste plăţi este stabilit foarte clar de acest proiect de lege.

De aceea, noi vom vota acest proiect de lege. Este corect şi este foarte bun.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 14 amendamente admise, unul respins.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii, comentarii. Adoptat.

Titlul ordonanţei. Obiecţii, comentarii. Adoptat.

Art. 6. Adoptat.

Art. 6, alin. (6) (7) şi (8). Adoptat.

Art. 9. Adoptat.

Art. 14. Adoptat.

Art. 15. Adoptat.

La art. 20 avem un amendament respins şi un amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Art. 22. Adoptat.

Art. 25. Adoptat.

Art. 26. Adoptat.

Art. 33. Adoptat.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare.

Din partea Guvernului, vă rog.

Domnul Cezar Radu Soare (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015, proiect de act normativ care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din mai multe domenii de activitate, şi anume: modificarea Legii nr. 215/2001, completarea art. 82 din Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, completarea cu o nouă literă g) a art. 495 din Legea nr. 227 privind Codul fiscal, abrogarea prevederilor alin. (4) al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Faţă de acestea, Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege în forma propusă prin raportul comisiilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia. Comisia pentru buget.

Domnul Vasile Horga:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pe dezbatere pe fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Conform art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din mai multe domenii de activitate, respectiv: Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126 privind reprezentarea României sau a instituţiilor publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Deferendelor Relative la Investiţii, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Totodată, se asigură armonizarea acestora cu alte acte normative.

În conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 5 aprilie 2016.

Din totalul celor 33 de membri ai comisiei au fost prezenţi la dezbateri şi au votat 32 de deputaţi.

La dezbaterea acestui proiect de lege au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerul Finanţelor Publice, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare, cu amendamentele admise prezente în anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2015 cuprinde foarte multe domenii de reglementare. Din păcate, unele n-au nicio legătură, adică n-au legătură între ele.

Sigur că fostul Guvern a vrut să raporteze mai puţine ordonanţe, dar, de fapt, le-a inclus într-o singură ordonanţă şi eu sunt convins că va fi greu de aplicat în practică, pentru că, fiind domenii diferite, sigur creează şi anumite confuzii.

Sigur, sunt o serie de aspecte importante reglementate de această ordonanţă. Mă refer la îmbunătăţirea calităţii activităţii din compartimentele financiar-contabile din instituţiile publice de la nivel local, acei şefi de compartimente trebuie să deţină certificatul de atestare privind cunoaşterea sistemului european de conturi, adică să cunoască ceea ce înseamnă deficitul ESA.

Sunt aspecte importante reglementate referitor la competenţa primarilor sau a secretarilor din primării sau altor persoane desemnate de prefect, atunci când consiliile locale sunt dizolvate sau primarii sunt demişi din funcţie.

Lucrul acesta n-ar fi fost necesar dacă fostul Guvern ar fi organizat alegerile locale la timp, sigur că n-a respectat legea şi atunci era nevoie ca primarii care nu mai aveau un consiliu local, să primească anumite competenţe legat de aprobarea nivelurilor impozitelor şi taxelor.

Sperăm că situaţii de genul acesta să nu mai întâmpinăm, pentru că, de fapt, consiliile locale sunt cele care decid în numele comunităţii, iar primarii pun în execuţie. Este chiar şi o incompatibilitate. Adică tu centrezi, tu dai cu capul. Adică primarul aprobă impozitele, primarul răspunde de încasări. Primarul aprobă bugetul, primarul îl pune în aplicare. Sunt lucruri care numai la noi se întâmplă, în alte ţări lucrurile acestea nu se întâmplă. Mă refer la ţările democratice.

Sunt şi alte aspecte care au fost reglementate legat de reorganizarea Direcţiei de Administrare a Marilor Contribuabili.

Sigur că e un lucru bun că această instituţie are calitatea de persoană juridică. Poate era bine şi o recomandare pentru Ministerul de Finanţe: dacă această direcţie avea şi trezorerie, pentru că se întâmplă multe lucruri la marii contribuabili. Evidenţele nu sunt foarte clare, compensările nu se fac la timp.

Având în vedere aspectele pozitive, Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ordonanţa nr. 41 produce efecte. Proiectul de lege de acum este clar că vine să ducă la nivel de lege modificările care au fost necesare a se introduce în diversele legi şi, în general, în legislaţia care guvernează activitatea UAT-urilor, a unităţilor administrativ teritoriale.

Aici nu este vorba despre lucruri făcute cu un anumit interes. Interesul comun este acela ca ele să funcţioneze, pentru că după legislaţia generată în anii anteriori, existau situaţii de blocaj efectiv şi aici m-aş referi, în primul rând, la situaţiile în care consiliile locale ar fi fost dizolvate şi aici, normal, trebuia dată prefectului acea împuternicire ca din supleanţi să convoace şi să regenereze consilii locale care apoi să poată să ia decizii, din supleanţi.

De asemenea, este de remarcat faptul că puteai să aduci un blocaj în unităţile administrativ-teritoriale pentru faptul că anumiţi conducători ai departamentelor financiar-contabile nu erau în postura şi în posibilitatea de a intra în posesia atestatelor şi atunci trebuia prorogat acest termen, cum face acest proiect de lege, cu doi ani şi mult mai multe alte măsuri pe care le considerăm corecte şi pe care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat le va vota.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule profesor.

Deschideţi microfonul, domnule profesor.

Domnul Aurel Vainer:

Salut pe toată lumea.

De ce iau cuvântul? În această ordonanţă este o prevedere foarte importantă referitoare la Codul fiscal pe care l-am votat nu demult. A apărut o inadvertenţă, ca să mă exprim elegant. Nişte măsuri, facilităţi fiscale care au fost acordate beneficiarilor Ordonanţei nr. 35, ca şi Legii nr. 118 au fost eliminate. Adică, cei care au suferit în anii comunismului au rămas cu scutirile, cei care au suferit din motive etnice în anii regimurilor Antonescu şi aşa mai departe nu au mai fost cuprinşi cu scutiri. Se crea o nedreptate socială, o discriminare, o inegalitate.

Grupul minorităţilor naţionale a depus un amendament pentru reintroducerea situaţiei de egalitate şi de nediscriminare între cele două categorii de beneficiari.

Comisia pentru buget, finanţe şi Ministerul Finanţelor Publice au înţeles motivele, raţiunea şi normalitatea şi s-a propus prin această propunere legislativă de aprobare a ordonanţei să se corecteze şi acest lucru.

Eu vă mulţumesc tuturor, în primul rând, Ministerului Finanţelor, care a înţeles mesajul nostru, mulţumesc Comisiei pentru buget, finanţe şi mulţumesc anticipat colegilor deputaţi care trebuie să urmărească în toate starea de normalitate şi în niciun caz de discriminare.

Atât am avut de spus. Votăm pentru şi Grupul minorităţilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule profesor. Dezbateri.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Avem 19 amendamente admise şi 4 respinse.

Art. I. Obiecţii? Aprobat.

Art. 1 b). Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Art. II. Aprobat.

Art. III. Aprobat.

Art. III. Amendament respins. Nu.

Art. IV. Aprobat.

Art. V. Amendament admis. Aprobat.

Art. V. Amendament respins. Nu.

Art. 180. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Art. 181. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Art. 182. Adoptat.

Art. 183. Adoptat.

Art. 456. Adoptat.

Art. 464. Adoptat.

Art. 469. Adoptat.

Art. 476. Adoptat.

Art. 477. Adoptat.

Art. 485. Adoptat.

Art. 495. Adoptat.

Art. VI. Amendament admis. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. VI. Amendament respins. Nu.

Art. VII. Adoptat.

Art. VIII. Adoptat.

Art. IX. Adoptat.

Art. X. Adoptat.

Art. XI. Adoptat.

Art. XI. Amendament respins. Nu.

Art. XII. Adoptat.

Art. XIII. Adoptat.

Art. XIV. Adoptat.

Mulţumesc. Vot final.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene.

Procedură de urgenţă.

Guvernul. Domnul secretar de stat.

Domnul Nicuşor Marian Buică:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca obiectiv maximizarea absorbţiei fondurilor alocate României în perioada 2007-2013 şi este imperios necesar ca Guvernul să asigure pentru această perioadă fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor aferente contribuţiilor UE în conturile beneficiarilor, luând în considerare faptul că indisponibilitatea acestor resurse poate conduce la imposibilitatea finanţării şi implicit la pierderea unor fonduri însemnate.

În acest sens, au fost alocate, de fapt, la sfârşitul anului trecut resurse financiare pentru plata cererilor de lichidare a plăţilor de proiect şi a cererilor de rambursare şi a celor de plată.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog să aprobaţi prezentul proiect de lege în varianta acceptată la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru buget.

Domnul Anton Doboş:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru politică economică şi privatizare şi Comisiei pentru afaceri europene.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009, precum şi modificarea Ordonanţei de Guvern nr. 40/2015.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Fondurilor Europene şi Ministerului de Finanţe.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vorbeam despre coerenţa şi predictibilitatea cadrului legislativ privind absorbţia fondurilor europene, lucru extrem de important pentru România, în condiţiile în care de la bugetul de stat volumul alocărilor pentru investiţii este destul de mic. Iată că noi am avut un cadru legislativ, Ordonanţa nr. 64/2009 privind gestionarea fondurilor financiare structurale în care alocasem 6 miliarde plafon pentru cofinanţare proiecte europene.

Am venit în 2015 cu Ordonanţa nr. 40/2015 prin care am redus plafonul la 5 miliarde, iar la sfârşitul anului 2015, atunci când se încheia exerciţiul financiar 2007-2013 plus 2, ne-am trezit că nu mai avem fonduri de cofinanţare. Exact în ultima lună a încheierii exerciţiului financiar european.

Am fost nevoiţi să emitem această ordonanţă de urgenţă să punem miliardul pe care l-am luat la loc ca să putem să cofinanţăm partea din cererile de finanţare pe care am solicitat-o Uniunii Europene, de aceea am spus şi susţin în continuare, pentru că trebuie să existe un cadru legal predictibil şi coerent în legătură cu absorbţia fondurilor europene şi să nu facem lucrurile pe picior pentru că azi avem nevoie, azi dăm o ordonanţă de urgenţă să rezolvăm o problemă punctuală. Nu! Cadrul trebuie să fie valabil pe toţi cei 7 ani ai exerciţiului financiar, eventual unele corecţii pot fi făcute, dar corecţii minore.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nefiind amendamente, legea merge la vot.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia? Domnul Dobre...

Comisia pentru administraţie, Comisia juridică. Vă rog.

Domnul Ion Marocico:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă cu observaţii şi propuneri. Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă mai sus menţionată în şedinţa din 8 martie 2015.

Din numărul total de 26 de membri ai comisiei au participat la şedinţă 20 de deputaţi.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat iniţiativa legislativă mai sus menţionată în şedinţa din 5 aprilie 2015.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Nu sunt.

Raport de respingere. Vot final.

27. Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia? Comisia juridică sau Comisia de învăţământ.

Vă rog, domnule Diaconu.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, tineret, ştiinţă, sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Propunerea are ca obiect instituirea unui cadru legal prin care se realizează învestirea personalului didactic şi se prevede agravarea răspunderii penale pentru anumite infracţiuni săvârşite împotriva acestor categorii de personal didactic.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din data de 5 aprilie 2016, când s-a propus adoptarea propunerii legislative în forma propusă de iniţiator.

Ulterior, comisia a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa comună din 12 aprilie 2016.

Din partea Comisiei juridice au fost prezenţi la lucrări un număr de deputaţi, conform listei de prezenţă şi 18 deputaţi din totalul de 26 de membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

În urma finalizării dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, cu 21 de voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere, respingerea propunerii legislative din următoarele considerente.

În prezent, prevederile Codului penal realizează protecţia personalului angajat în instituţiile publice, indiferent de statutul acestuia, asimilând drepturile funcţionarului public şi personalului contractual angajat în cadrul unităţilor de învăţământ, căruia, la nevoie, îi sunt aplicate aceleaşi standarde de protecţie.

Nu este justificată efectuarea urmării penale de către procuror pentru infracţiunile săvârşite împotriva personalului didactic, având în vedere că actualul Cod de procedură indică expres cazurile în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2¹) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcţii în domeniul didactic, a căror desfăşurare nu presupune prerogative de putere publică.

Pe cale de consecinţă, aceste funcţii nu pot fi învestite cu exerciţiul autorităţii publice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte,

Partidul Social Democrat respinge cu multă vehemenţă acest proiect pentru că ar fi culmea să transformăm şi cadrele didactice, să-i facem funcţionari publici, să-i punem la dispoziţia unor organe pentru orice fel de eveniment.

Şi în altă ordine de idei, vreau să spun că tot personalul din învăţământ care lucrează are contract de muncă cu instituţia respectivă, care este un contract de tip didactic şi nu este un contract care priveşte administraţia publică locală.

Repet, Partidul Social Democrat respinge acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu.

Raport de respingere. Vot final.

Şi ultima, punctul 28, avem o adoptare tacită. Propunerea legislativă pentru aprobarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa.

Merge la Senat.

Mulţumesc.

Terminăm şedinţa. Vot final la ora 13,00.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnilor colegi, o să am o rugăminte la dumneavoastră, să vă invitaţi colegii în sală şi să vă aşezaţi în bănci, astfel încât să putem să facem o verificare a prezenţei.

Domnule Buicu, vă rog frumos şi pe dumneavoastră, dacă nu vă deranjează. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule Lubanovici, vă rog să luaţi loc în bancă, ca să putem să numărăm. Vă mulţumesc foarte mult.

Cvorumul de şedinţă, 190.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, până la prezidiu. (Consultări.)

Dragi colegi, suntem 162; 165, acum. Nu suntem în cvorum de deschidere a şedinţei de vot final, astfel încât suspend şedinţa şi o amân pentru săptămâna viitoare.

Membrii Biroului permanent îi invit în sala Biroului permanent.

Vă urez o după-amiază frumoasă!

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 13,10.