Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, îmi cer scuze pentru întârziere. Îmi asum întreaga responsabilitate, îmi cer scuze tuturor colegilor parlamentari, şedinţa de la Grupul PSD a durat un pic mai mult. A fost o şedinţă confidenţială, ca de obicei, aşa încât... Toate lucrurile au fost bune.

Sunt 103 colegi, din cei 379 care au semnat prezenţa.

La primul punct, conform art. 94, vă informez că avem ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din 25 şi 26 aprilie 2016 distribuită; programul de lucru pentru perioada 25-30 aprilie 2016, după cum ştiţi, săptămâna aceasta lucrăm numai luni şi marţi, de acum şi până la începutul lunii iunie acesta va fi programul nostru; lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 aprilie 2016.

Punctul 2 al ordinii de zi, Ora Guvernului.

Înainte de aceasta, daţi-mi voie să vă informez că domnul Vlad Marcoci îşi încetează activitatea în Grupul parlamentar al PSD şi se afiliază Grupului parlamentar al PNL; pe bună dreptate.

Ora Guvernului. Domnul ministru Achimaş este aici. Solicitarea este din partea PSD: "Accesibilitatea pacientului cu cancer la diagnostic şi tratament în România".

Pe procedură, domnul Pâslaru. Există o chestiune pe care trebuie să o discutăm.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea să permiteţi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare să lucreze în paralel cu plenul pentru 40 de minute, pentru că e o problemă urgentă şi e necesar pentru a clarifica nişte lucruri pentru votul final de mâine.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, să vă spun despre ce este vorba. Sunt mai multe comisii care fac raport comun la Ordonanţa nr. 109. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice, PL-x 47/2012.)

Bun. A fost punctul de vedere, aşa cum scrie Regulamentul, dezbătut în Comisia economică, s-a dus la Comisia juridică şi trebuie făcută o armonizare între cele două comisii, astfel încât raportul să vină mâine pe ordinea de zi.

Din păcate, Biroul permanent de astăzi nu s-a întrunit, nefiind cvorumul necesar. Dar, aşa cum scrie în Regulamentul Camerei Deputaţilor, se poate aproba în plen, Comisia pentru politică economică să lucreze pe textul Comisiei juridice, în paralel cu plenul, astfel încât la sfârşitul zilei de astăzi să avem raportul.

Vă supun votului dumneavoastră această propunere a Grupului parlamentar al PSD.

Cine este pentru? Vă rog, număraţi.

Împotrivă? 58 de voturi pentru.

Abţineri? Nu avem.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Unanimitate.

Dacă mai există... pe procedură? Vă rog frumos. Trebuie să începem Ora ministrului.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Am vorbit şi cu ceilalţi colegi. Vă propun ca PL-x 620/2015 de la poziţia 13 să fiţi de acord să meargă o oră la comisie, să lucreze în paralel cu noi, sau după ce terminăm Ora ministrului, pentru că sunt nişte neconcordanţe şi vor să le clarifice. E vorba numai de o oră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Poziţia 13.O să avem două voturi: primul vot - vine pe poziţia 2, după care este retrimis la comisie, în paralel cu plenul, astăzi. Da?

Poziţia 13 devine poziţia 2.

Voturi pentru? 53 de voturi pentru.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Aprobat.

Acum, PL-x 744/2015 se retrimite la comisie, să lucreze în paralel cu plenul, astăzi.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

PL-x 620/2015!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Voturi pentru?

La mine, la poziţia 13 este PL-x 744. PL-x 620 este la poziţia 12. Îmi cer scuze!

PL-x 620 de la poziţia 12 a devenit noua poziţie 2.

Voturi pentru? 58 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul?

Aprobat în unanimitate. Se lucrează în paralel cu plenul, să vină raportul.

Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, am venit să-mi explicitez votul.

La primul vot ne-am abţinut, pentru că n-am ştiut, n-am fost sigur dacă veţi vota şi a doua propunere de retrimitere la comisie, să nu păţim ca data trecută, când prima dată aţi retrimis pentru trei săptămâni şi pe urmă n-aţi mai adoptat extinderea la 60 de zile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, am retrimis la comisie. Am repus pe punctul 2 PL-x 620/2015 şi după aceea l-am retrimis la comisie, să lucreze în paralel cu plenul astăzi, pentru a veni cu raport suplimentar.

Mulţumesc foarte mult.

Altul?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc mult de tot.

Aş vrea să trecem poziţia 19, Pl-x 746/2015, este vorba de Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe poziţia 18 este Pl-x 746!

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

La dumneavoastră este 18, la mine este 19.

Mă rog, Pl-x 746, poziţia 19, să o aducem pe poziţia 9.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect!

Voturi pentru? Vă rog să ridicaţi mâna. 58.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

Rămâne pe poziţia 9, Pl-x 746/2015.

Revenim la punctul 2. Din partea Guvernului, Excelenţa Sa, domnul ministru al sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu.

Având în vedere prevederile Regulamentului, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care trebuie să fie alocat participanţilor, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - cinci minute pentru prezentarea temei; reprezentantul Guvernului - cinci minute; grupul parlamentar care a solicitat dezbaterea - trei minute pentru lămuriri suplimentare; fiecare grup parlamentar - câte trei minute; reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut. În final, domnul ministru mai are cinci minute.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Atunci supun votului aceste propuneri.

Voturi pentru? 61 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Mulţumesc foarte mult.

În unanimitate a fost aprobat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Buicu, preşedintele Comisiei pentru sănătate, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveţi cinci minute pentru a vă prezenta opinia.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru al sănătăţii,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

4% din pacienţii cu cancer de pancreas supravieţuiesc la 5 ani. Rata de supravieţuire a cancerului de ficat la 5 ani este de 8%. Este a treia cauză de mortalitate, prin cancer, din lume. Rata de supravieţuire la 5 ani pentru cancer de plămân este de 2 până la 10% şi provoacă cele mai multe decese, mai multe decât cancerul de sân şi prostată la un loc. Cancerul de esofag are o rată de supravieţuire de 13% la 5 ani. Acestea sunt cifrele.

Strategia Naţională de Sănătate pentru perioada 2014-2020, aprobată de Guvernul Ponta în noiembrie 2014, este angajamentul Partidului Social Democrat şi al României de a asigura şi promova sănătatea, ca determinant-cheie al unei dezvoltări durabile a societăţii româneşti, inclusiv din punct de vedere social, teritorial şi economic, ca motor de progres şi prosperitate a naţiunii, reprezentând documentul-cadru menit să elimine punctele slabe identificate în sectorul de sănătate; reducerea inegalităţilor, optimizarea utilizării resurselor în condiţii de cost-eficacitate şi îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a calităţii managementului la toate nivelurile.

Factorii esenţiali pentru succesul acestei strategii sunt, în viziunea Partidului Social Democrat, asumarea, implicarea şi acţiunea actorilor instituţionali şi specialiştilor. Reuşita depinde de succesul în promovarea unei noi paradigme, pe care Partidul Social Democrat o susţine, în care omul sănătos trebuie să fie obiectivul sistemului de sănătate.

Conform acestui cadru strategic, viziunea este reprezentată de o naţiune cu oameni sănătoşi şi productivi, prin accesul la servicii profilactice, de urgenţă, curative şi de reabilitare, în condiţiile utilizării eficace şi eficiente a resurselor disponibile.

Principiile de bază ale acestei strategii asumate sunt: accesul echitabil la serviciile esenţiale, cost-eficacitate, fundamentarea pe dovezi, optimizarea serviciilor de sănătate cu accent pe serviciile şi intervenţiile cu caracter preventiv, dar şi parteneriat cu toţi actorii ce pot contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate.

Capacitatea de a răspunde nevoilor beneficiarilor este un aspect esenţial al sistemului de sănătate.

Obiectivul 3, punctul 2 al acestei strategii, aprobate deja, prevede reducerea poverii cancerului în populaţie, prin depistarea în fazele incipiente de boală şi reducerea pe termen mediu şi lung a mortalităţii specifice, prin intervenţii de screening organizat.

Direcţiile strategice şi măsurile stabilite de Programul Partidului Social Democrat vizau: creşterea capacităţii de planificare şi coordonare în domeniul controlului cancerului; consolidarea programului de screening pentru cancerul de col uterin, pentru atingerea în cel mai scurt timp a standardelor minimale de performanţă programatică recomandate la nivel european şi implementarea acestuia pe plan naţional, dar şi dezvoltarea de proiecte-pilot cu bază populaţională pentru dezvoltarea capacităţii tehnice şi organizatorice în domeniul depistării precoce a cancerelor la sân şi colorectal, conform ghidurilor europene pentru perioada 2014-2016 şi evaluarea adecvată a acestor intervenţii anterior extinderii pe plan naţional sau subnaţional pentru perioada 2017-2020.

Domnule ministru,

Să fii pacient şi mai ales să fii pacient cu cancer, în România, trebuie să însemne respect din partea sistemului de sănătate, trebuie să însemne asigurarea condiţiilor şi dreptul la viaţă.

Vă solicităm, domnule ministru, să asiguraţi, prin politicile promovate, accesul la servicii medicale, la metode de diagnostic şi tratament modern pentru pacienţii României.

Vă solicităm, domnule ministru, de asemenea, să adoptăm la nivel naţional Carta Drepturilor Pacienţilor Europeni bolnavi de cancer, care prevede dreptul fiecărui pacient, al fiecărui cetăţean de a primi informaţiile cele mai exacte şi de a fi implicat proactiv în propria sa îngrijire.

Cetăţenii români trebuie să beneficieze de politici publice de sănătate, bazate pe dovezi care să prevină cancerul, servicii de screening şi de diagnosticare de calitate superioară care să fie acreditate şi armonizate pentru a stabili standardul optim de îngrijire, dreptul de acces la toate informaţiile cu privire la starea proprie de sănătate şi dreptul de participa proactiv la luarea deciziilor cu privire la tratamentul personal, un plan clar şi transparent de îngrijire personalizată pentru boală, înainte de începerea oricărui tratament, cu dreptul de a solicita o a doua opinie.

Domnule ministru,

Pentru toate acestea, vă rugăm, prin specialitatea pe care o aveţi, să fiţi alături de pacienţii cu cancer din România.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit în continuare la tribună pe domnul ministru Patriciu Achimaş-Cadariu.

Domnule ministru, aveţi cinci minute.

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu (ministrul sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei pentru sănătate.

Stimate doamne deputat,

Stimaţi domni deputaţi,

Vă mulţumesc că îmi daţi ocazia să vă vorbesc despre subiectul care face obiectul preocupărilor mele de zi cu zi înainte de a ajunge ministru, care reprezintă o prioritate pentru mine, şi mă bucur că aţi amintit două elemente: prima, Strategia Naţională de Sănătate, şi a doua, Carta Drepturilor Pacienţilor Europeni.

Am să mă explic.

Ştiţi părerea mea despre Strategia Naţională de Sănătate, mi-am exprimat-o în repetate rânduri. Cred că este un document extrem de valoros, îl apreciez în mod particular şi mi-am însuşit-o.

În contextul Strategiei Naţionale, problematica cancerului este fără doar şi poate una de mare importanţă şi, aşa cum s-a subliniat, mai ales prin prisma mortalităţii, reprezintă o problemă importantă de sănătate. Mai mult, anumite tipuri de cancer, altfel rezolvate în ţări din Europa de Vest, reprezintă încă mari probleme de sănătate în România, cum ar fi problema cancerului de col uterin.

Să mă refer şi la Carta Drepturilor Pacienţilor. Tocmai despre acest lucru este vorba. După cum ştiţi, săptămânile trecute am prezentat Planul integrat naţional comprehensiv de control al cancerului. Ştiu că sună foarte pompos şi nu acesta este scopul discursului meu. Ca să traduc, este, în fond, un plan de acţiune care se bazează întru totul pe Strategia Naţională de Sănătate şi care este elaborat după toate regulile europene în materie, fiind ultima ţară care elaborează un astfel de plan de acţiune.

Ce trebuie el, în fond, să facă? Să transpună în practică, după modelul european, fireşte, şi acest model - aş face doar o mică menţiune - este rezultatul colaborării între organizaţiile de pacienţi şi profesionişti, şi tocmai de aceea şi-a dovedit atât de bine utilitatea şi a reprezentat un model şi pentru alte specialităţi care au preluat acest tip de colaborare.

De fapt, ce aduce el în plus faţă de situaţia în care ne aflăm, deoarece o să trec în revistă diversele subcapitole ale planului, unde vom recunoaşte, fireşte, elemente de care dispunem deja.

Este un plan comprehensiv şi integrat, în sensul în care defineşte în capitole extrem de bine precizate toate punctele pe care trebuie să le atingem pentru a da pacienţilor noştri cea mai bună şansă la viaţă, pentru a oferi pacienţilor noştri cea mai bună calitate a vieţii şi acest lucru, fireşte, nu în ultimul rând, prin formare de personal.

Planul naţional se adresează şi populaţiei sănătoase cu risc de a face cancer, fireşte, căreia îi sunt adresate măsuri de prevenţie primară, prin diseminare de informaţii, combaterea factorilor de risc, vaccinuri, dar şi prin prevenţie secundară, screening.

Primul set de măsuri identificat în plan se referă la o mai bună înregistrare a bolnavilor de cancer, la registrele de cancer.

Sigur, în urma unui program mai vechi al Băncii Mondiale, s-a explicat că ele trebuie să fie regionale, s-a ajuns la această concluzie, unele funcţionează, unele mai puţin. De ce este foarte important să le avem, dincolo de importanţa lor excepţională, din punct de vedere ştiinţific? Ele ne vor ajuta foarte mult în planificare şi mai ales în bugetare. N-am să insist, deoarece timpul este limitat. Voi reveni cu explicaţii, dacă veţi considera necesar.

Al doilea set se referă la măsurile de prevenţie primară, şi aici ne intersectăm cu Planul de educaţie pentru sănătate. Am vorbit pe larg despre acesta cu o altă ocazie, aşa că nu voi insista în acest moment.

Al treilea set de măsuri, prevenţia secundară, şi conform recomandărilor europene în domeniu, aici sunt trei localizări pentru care avem într-adevăr indicaţia de screening, respectiv cancerul de col uterin, cancerul mamar şi cancerul colorectal.

Aşa cum s-a subliniat, screeningul pentru cancerul de col uterin a debutat, este departe de a fi unul nu perfect, ci cel puţin acceptabil.

Aici ne confruntăm cu două probleme mari: una este formarea de personal; cealaltă, dezvoltarea reţelei, deoarece screeningul de cancer uterin nu înseamnă pur şi simplu recoltarea unui examen Babeş-Papanicolau, înseamnă reţele, înseamnă laboratoare de referinţă, înseamnă control de calitate, lucruri care se construiesc în timp, pentru care am identificat finanţare extrabugetară în liniile 4.8 şi 4.9.

De asemenea, exact conform recomandării din Strategia de Sănătate, am identificat finanţare pe fonduri europene, pentru a demara un pilot pentru screeningul cancerului mamar şi un pilot pentru screeningul cancerului colorectal, sigur, la ambele sexe.

Al patrulea set de măsuri vizează accesul îmbunătăţit al pacienţilor la diagnostic pozitiv şi diagnostic stadial, diagnostic imagistic, citologic, anatomo-patologic. Aici marea problemă este standardizarea şi identificarea laboratoarelor de referinţă, este un proces îndelungat, este un plan care, de altfel, împreună cu întregul plan, va fi în transparenţă şi va putea fi citit şi comentat, fireşte.

Al cincilea set de măsuri se referă la standardizarea, îmbunătăţirea, uniformizarea procesului de diagnostic şi tratament individualizat, în acelaşi timp reabilitarea, reintegrarea, paliaţia, creşterea calităţii vieţii bolnavului cronic de cancer.

Aceste lucruri vor rezulta şi mai clar consecutiv finalizării mapării nevoilor de sănătate, deoarece...Sigur, aici aş putea să vorbesc multe minute, am să mă refer, sigur, la punctele arzătoare: chirurgia care, fiind specialitatea mea, am să o evit acum, radioterapia şi problema lipsei de aparate, programul Băncii Mondiale se desfăşoară - şi particip la toate aceste întâlniri pentru identificarea buncărelor unde pot fi finanţate aceste aparate - şi, fireşte, medicamentele oncologice.

Un cuvânt doar despre paliaţie. Consecutiv mapării nevoilor de sănătate va rezulta foarte clar şi acest lucru, după cum ştim, mai ales atunci când tratăm stadii avansate, cum se întâmplă încă şi se va mai întâmpla în anii care vin; 70% din pacienţi au nevoie la un moment dat de servicii de paliaţie.

Al şaselea set de măsuri se referă la asistenţa şi suportul social - şi aici vom colabora cu Ministerul Muncii.

Al şaptelea set de măsuri. Asigurarea calităţii formării personalului sanitar în oncologie. La anumite aspecte m-am referit deja în zona de profilaxie secundară. Celelalte fac obiectul reglementărilor privind specialităţile la nivel european şi subspecialităţile.

Şi al optulea set de măsuri vizează cercetarea în oncologie, în colaborare cu Ministerul Învăţământului şi Cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru trei minute are cuvântul, din partea Grupului PSD, doamna deputat de Galaţi, Roşca Lucreţia.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Subiectul despre care facem vorbire astăzi noi, parlamentarii, şi dumneavoastră, ministru în funcţie, este un subiect extrem de grav. Este grav, pentru că vorbim de oameni, pe care dacă nu-i ajutăm, bineînţeles viaţa le este în pericol.

Am să vă spun că într-un editorial gălăţean de astăzi titlul mare era următorul: "Lipsa medicamentelor împotriva cancerului se acutizează". Şi în articolul ca atare se specifică următorul lucru, că la Galaţi de două luni lipsesc mai multe medicamente din seria citostaticelor, dar aceste medicamente...

Deci declaraţia îi aparţine şefei Colegiului farmaciştilor din Galaţi. Domnia Sa spunea că s-a sesizat şi Avocatul Poporului, care a constatat că lipsesc medicamentele împotriva cancerului, cele ieftine, pentru că furnizorii nu le mai comercializează, nefiind suficient profitul pe care îl aveau.

Sigur că dumneavoastră ştiţi lucrurile acestea, dar pentru că lucrurile se întâmplă de două luni, adică de când dumneavoastră sunteţi ministru, trebuie să ne spuneţi ce măsuri luaţi şi când se va regla din nou piaţa acestor medicamente, pentru că, sigur, două luni pentru un pacient care-şi modifică schema de terapie, înseamnă foarte mult timp pierdut în favoarea bolii. Aşadar, întrebarea este: ce măsuri şi cât de rapid le veţi pune în aplicare?

Şi pentru că tot vorbim despre subiectul cancer şi radioterapie, mai am următoarele întrebări: când se vor publica preţurile pentru medicamentele din Canamedul pus spre transparenţă decizională pe site-ul ministerului la 28 martie, care a fost deja dezbătut? Sunt preţuri şi medicamente care aşteaptă publicarea de şase luni, după cum bine ştiţi.

Şi o altă întrebare, la care parţial dumneavoastră aţi răspuns când aţi luat cuvântul - spuneaţi aşa: "Particip la Programul Băncii Mondiale şi identific buncărele pentru plasarea aparatelor de radioterapie".

La Galaţi există un centru care deserveşte şase judeţe, căruia i se promite de cel puţin trei ani lunar că vine aparatul de radioterapie. După cum ştiţi, în ultimele luni a picat şi cel de la Constanţa, solicitările au devenit - bănuiesc că ştiţi -, greu de dus de centrul de la Galaţi, buncărul există, specialişti există, spaţii există... aparatul însă nu este.

Vă mulţumesc. Aştept răspunsurile.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, dacă sunt intervenţii? Nu.

Grupul UNPR, intervenţii? Nu.

Din partea Grupului ALDE, dacă sunt intervenţii? Nu.

Din partea minorităţilor naţionale? Vă rog, domnul secretar Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Vorbesc ca membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, dar vă rog să luaţi demersul meu ca un demers personal al unuia care am înţeles astăzi că se înscrie în categoria celor care au speranţa de viaţă de 5 ani, între 2 şi 10 la sută, având un cancer pulmonar în stadiul 4, deci, stadiu terminal, deşi eu am convingerea că în lupta asta cu boala nu neapărat statistica întotdeauna iese învingătoare. Şi am senzaţia că peste 6-7 ani vom mai sta de vorbă.

Dar, domnule ministru, demersul meu este următorul: dumneavoastră sunteţi în această specialitate oncologică şi sunteţi o somitate în materie. Dumneavoastră v-aţi făcut un crez din lupta cu cancerul, un crez de viaţă, şi nu din activitatea de ministru, în primul rând, în activitatea aceasta de medic oncolog.

Problema pe care eu vreau să v-o ridic este următoarea: în foarte multe situaţii, bolnavii de cancer depistaţi cu acest diagnostic sunt obligaţi, în prima fază, până când li se aprobă dosarul de către Casa de Asigurări de Sănătate, să-şi sponsorizeze propria lor boală.

Ştiţi dumneavoastră mai bine decât mine valoarea tratamentelor care se fac. Eu personal am avut experienţa plăţii a 20 de mii de RON pentru cele două chimioterapii făcute, ceea ce înseamnă în limbajul omului de rând 200 de milioane de lei, după care mi s-a aprobat dosarul în Casa de Asigurări de Sănătate. Mulţumesc lui Dumnezeu că la primul CT de control s-a observat o reducere de aproape 60 la sută a tumorilor pe care le am.

Problema se pune, însă: nu ar fi moral şi corect, la cheltuielile care se fac, nu pentru mine, pentru omul pentru care contează foarte mult cei 20 de mii de RON, de exemplu, ca, în momentul în care dosarul respectiv se aprobă şi omul s-a împrumutat pentru a-şi începe tratamentul, aceşti bani să fie cuprinşi în firescul pe care-l asigură statul pentru tratament şi ei să fie asiguraţi prin compensarea de către Casa de Asigurări de Sănătate a acestor cheltuieli? Mi se pare corect şi normal şi va fi încă un punct de încredere pentru bolnavul de cancer că va putea şi va avea sprijinul statului în lupta cu această boală nemiloasă.

Vă rog să vă gândiţi la acest aspect. Ar trebui să ne gândim şi noi, domnilor, şi, dacă nu există soluţie din partea raportului dintre Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, să o facem noi, prin lege, astfel încât bolnavul de cancer să aibă plenitudinea tratamentului pe care-l asigură acest program şi pentru activitatea viitoare, nu numai pentru momentul de dinaintea morţii, să-l aibă din momentul în care începe lupta cu această boală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii din partea deputaţilor neafiliaţi? Nu sunt.

Domnule ministru, vă rog, aveţi cuvântul pentru următoarele 5 minute.

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Da, într-adevăr, sunt deficienţe în funcţionarea programului de oncologie. Este departe de a fi perfect şi îmi însuşesc observaţiile dumneavoastră şi tocmai de astăzi avem un nou preşedinte, interimar, e drept, la Casă, cu care urmează, astăzi ne-am întâlnit pentru a pune la punct primele idei şi ne întâlnim constant în zilele care urmează pentru a lămuri aceste aspecte.

În ceea ce priveşte problema medicamentelor şi a radioterapiei, la Galaţi, de altfel, este o problemă naţională şi vă mulţumesc că aţi sesizat-o. Punctual, dacă se referă la Tamoxifen, Tamoxifenul este la Unifarm şi săptămâna aceasta va fi publicat şi Canamedul.

Da, această problemă a apărut pe perioada mandatului meu. Nu caut scuze pentru această situaţie. Sigur, numărul personalului este foarte redus şi este foarte dificil să găsim personal de specialitate. Am publicat mai multe concursuri, la care nu s-au înscris participanţi şi va trebui să găsim o soluţie pentru acest lucru. De săptămâna aceasta, problema Tamoxifenului va fi rezolvată, dar asta nu înseamnă că nu vor apărea noi şi noi probleme, fără doar şi poate.

Pe termen scurt, sigur, soluţia este una punctuală pentru fiecare medicament în parte. Pe termen mediu şi lung, există o comisie numită şi care a apărut pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi care lucrează la elaborarea unui nou Ordin 75 şi se fac simulări pentru a vedea varianta cea mai bună.

În ceea ce priveşte problema radioterapiei, am văzut că lucrurile nu progresează deloc şi de aceea, la ultima videoconferinţă cu reprezentanţii Băncii Mondiale din Bruxelles şi America, am participat personal şi am spus că voi urmări modul în care verifică fiecare buncăr în parte, fiindcă au fost şi sunt multe solicitări de care nici nu se ştia, acolo a fost o suprapunere de comisii, sau a fost o comisie iniţială care, sigur, plătea o consultanţă, pe urmă a fost o comisie de la Agenţia Europeană Atomică de la Viena. În final, trebuie să putem acoperi cât mai mult regiuni ale ţării, fără a concentra, sigur, pentru Constanţa am găsit o variantă în care am adus pacienţii la Bucureşti, dar asta nu se poate repeta la nesfârşit. Trebuie să ducem medicina lângă pacient, nu să ne apucăm să mutăm pacienţii dintr-o parte în alta, în funcţie de aparate care funcţionează.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Urmează primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

După pauză

După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări, îl invit la microfon pe domnul Vlad Bontea, vicepreşedinte al ANPC.

Domnul Vlad Bontea (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului):

Mulţumesc frumos.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În perioada 2009-2015, diminuarea numărului de posturi al instituţiei noastre a fost de 203. În acelaşi timp, au crescut atribuţiile în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul pieţei produselor şi serviciilor, actuala structură organizatorică fiind la limita minimă de funcţionare. În prezent, ANPC are un număr de 621 de posturi în toată ţara, faţă de 826 în anul 2009.

Printre principalele atribuţii ale ANPC, aceasta este autoritatea responsabilă pentru aplicarea legislaţiei din domeniul financiar-bancar privind contractele de credit pentru consumatori. Autoritatea este punct naţional de contact pentru schimbul rapid de informaţii privind produsele periculoase dintre statele membre şi Comisie. De asemenea, instituţia noastră este autoritatea competentă pentru aplicarea prevederilor Regulamentului European 261/2004 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul.

În sensul celor de mai sus, este de precizat că aria de competenţă a instituţiei a fost, ca întotdeauna, mereu extinsă în ultimii ani datorită elaborării şi aplicării a 49 de regulamente europene, 41 de directive şi decizii europene din diverse domenii de piaţă, produse alimentare, produse nealimentare, servicii, inclusiv servicii de plată, urmând să preia şi atribuţii conform Regulamentului nr.1177 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare.

În paralel cu diminuarea numărului de comisari din cadrul ANPC, a crescut numărul de petiţii, după cum urmează: în anul 2013, numărul de petiţii depuse la ANPC a fost de 56.358; în anul 2014, s-au depus 67.270, iar în anul 2015 - 80.841 de petiţii.

Având în vedere numărul de petiţii depuse până în prezent, în anul 2016 constatăm aceeaşi tendinţă de creştere faţă de anii 2014-2015. Precizăm că până la sfârşitul anului 2016, se va înregistra un număr de aproximativ 95 de mii de petiţii, aproape dublu faţă de anul 2013.

În anul 2014, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului au întreprins 114.840 de controale pentru cercetarea petiţiilor consumatorilor, a tematicilor aprobate organizate la nivel naţional, regional sau local, asupra conformităţii şi securităţii produselor şi a serviciilor şi a modului de respectare a intereselor economice ale consumatorilor.

În 2015, au întreprins un număr de 101.757 de controale. Scăderea numărului de controale se datorează creşterii numărului de petiţii, diminuării controalelor în urma tematicilor şi, bineînţeles, reducerii numărului de personal.

Precizăm că, în prezent, salariile instituţiei noastre se regăsesc la nivelul de salarizare din 2007, cum erau prevăzute în Ordonanţa nr.6/2007.

Personalul ANPC a întâmpinat de foarte multe ori, în desfăşurarea activităţii, agresiuni fizice şi plângeri penale din partea operatorilor economici.

Toate aceste lucruri se întâmplă în timp ce comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului au salarii cuprinse între 900 şi 1700 lei net.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat, un minut.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, activitatea Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului în România este de salutat, dar ceea ce Guvernul României nu ştie este faptul că această autoritate - de aceea am făcut şi această declaraţie politică - nu poate, cu personalul pe care-l are în acest moment, să facă faţă nici la 1% din sesizările pe care consumatorul le face.

Avem în vedere faptul că consumatorii în România au din ce în ce mai multe obligaţii şi foarte puţine drepturi, astfel încât, în momentul în care caută să facă o reclamaţie, să rezolve o problemă pe care nu o pot rezolva în alt fel, se lovesc ca de un zid de modul în care comercianţii le răspund şi nu le satisfac cele mai elementare cerinţe pe care un consumator trebuie să le aibă. De aia protecţia consumatorului ar trebui întărită. Este una dintre instituţiile care ar putea să producă în România o schimbare fundamentală în mentalitatea comercianţilor şi, totodată, să facă binele pe care-l aşteaptă consumatorii de la această instituţie şi de la Guvernul României, în general.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul secretar de stat Botănoiu.

Am avut acuzaţii grave din partea pescarilor amatori.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se realizează de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură prin: măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit, precum şi a altor măsuri care determină starea resurselor.

De asemenea, alte măsuri sunt cele legate de protejarea şi regenerarea resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-ului, a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive.

În sensul celor precizate, a fost elaborat Ordinul comun al ministrului agriculturii, dezvoltării rurale şi ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr.368/391/2015, pe baza studiului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2015, pe specii şi zone.

Acest document a fost întocmit de către Staţiunea de Cercetare Piscicolă Nucet, în baza solicitării Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, care a şi achitat contravaloarea acestuia şi a fost avizat de către Academia Română.

La Anexa IV din acest document sunt prezentate cotele de pescuit şi efortul de pescuit pe toate lacurile de acumulare de pe râul Olt.

Atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor protejate natural se face având în vedere următoarele: cota şi efortul de pescuit stabilite prin studiu anual de TAC pe toate zonele de pescuit, raportările şi monitorizarea capturilor la ANPA, tradiţie şi continuitate în activitatea de pescuit comercial, domiciliul solicitantului să fie în zona atribuită la pescuit, precum şi îndeplinirea obligaţiilor cerute de Uniunea Europeană, întocmirea de chestionare, raportarea electronică a capturilor, sistemul de monitorizare a vaselor, după caz.

Şi ultimul: completarea corectă şi transmiterea la timp a documentelor de pescuit, jurnale de pescuit, documentaţii, descărcare, note de primă vânzare, note de transport.

Punctajul şi alte măsuri referitoare la atribuirea dreptului şi efortului de pescuit comercial se stabileşte prin decizia preşedintelui ANPA.

Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, ANPA, a susţinut şi susţine necesitatea alocării de fonduri financiare pentru programele de refacere a potenţialului piscicol natural cu material de populare obţinut prin reproducerea artificială, alături de măsuri de reabilitare ecologică şi de protejare a resurselor piscicole naturale.

În contextul celor de mai sus, considerăm că protecţia, conservarea şi menţinerea biodiversităţii populaţiilor piscicole din lacurile de acumulare de pe râul Olt trebuie să se bazeze pe o etapă iniţială reprezentată de studii şi acţiuni de cercetare ştiinţifică, atât prin caracterizarea din punct de vedere al stării de conservare, cât şi prin identificarea ameninţărilor asupra biodiversităţii.

Problema pescuitului pe râul Olt şi în alte habitate piscicole naturale o reprezintă braconajul, în condiţiile în care numărul de inspectori piscicoli este redus.

Din datele şi informaţiile transmise de către Filiala Regională Oltenia, în 2015 activitatea de pescuit comercial în judeţul Olt a fost efectuată de un număr de 64 de ambarcaţiuni, pe care activează un număr de 129 de pescari autorizaţi ca societăţi comerciale, PFA, II şi IF -, societăţi care, în marea lor majoritate, au fost înfiinţate strict pentru activitatea de pescuit comercial.

Pentru protejarea bio-faunei, Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură a luat în considerare posibilitatea adoptării unor reglementări privind instituirea obligativităţii de eliberare a peştilor capturaţi în stare vie, precum şi interzicerea totală a pescuitului pentru anumite lacuri de acumulare de pe râul Olt, pe baza unor studii şi acţiuni de cercetare ştiinţifică.

Un aspect deosebit de important îl constituie eficientizarea activităţii de control şi inspecţie, prin suplimentarea numărului de inspectori ANPA şi dotarea lor cu mijloace logistice.

În concluzie, apreciem că principalele măsuri care vizează protejarea şi conservarea populaţiei piscicole din lacurile de pe Râul Olt sunt: realizarea studiilor privind starea de conservare a resurselor şi identificarea ameninţărilor, identificarea speciilor şi populaţiilor de peşti vulnerabile, refacerea potenţialului piscicol prin popularea cu puiet, instituirea unor zone de protecţie şi refacere a habitatelor de reproducere, echilibrarea activităţilor de pescuit cu capacitatea de suport a resursei acvatice vii, precum şi susţinerea comunităţilor de pescari pentru refacerea fondurilor prin POPAM 2014-2020 - Programul Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime.

Aceste măsuri trebuie să constituie baza unui plan de management integrat elaborat într-un mod participativ, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi, asumarea planului de către comunităţile locale fiind o condiţie importantă pentru dezvoltarea durabilă a zonei.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Botănoiu, mai aveţi una cu producătorii de lactate, da? Domnul Niculescu nu este în sală, nu vrea precizări.

Vă rog, continuaţi.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu:

Mulţumesc frumos.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale elaborează politici, caută soluţiile cele mai bune pentru a sprijini fermierii şi procesatorii, efectuează plăţi şi facilitează accesul acestora la fondurile europene, însă statul nu are ce căuta în fabrici sau pe exploataţiile fermierilor, afară de realizarea atribuţiilor de control atribuite prin legislaţie.

Astfel, fiecare producător sau procesator este responsabil de ceea ce produce şi comercializează, succesul sau insuccesul întreprinderii sale constând în ceea ce scoate pe poarta fabricii spre comercializare. Altfel spus, succesul sau insuccesul întreprinderii stă în seriozitatea şi responsabilitatea întreprinzătorului.

În situaţia în care sunt producători afectaţi de o criză pentru care nu se fac vinovaţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate decide asupra acordării de compensaţii. Sigur, situaţia "Brădetului" poate fi analizată în acest context.

Totodată, precizăm că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are prevăzute în Programul naţional de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor de origine animală o serie de criterii pentru identificarea fraudelor săvârşite de operatorii din industria alimentară care produc şi valorifică lapte şi produse lactate în scopul realizării unui venit suplimentar nejustificat prin inversarea de calitate în dauna consumatorul, cum ar fi: decelarea grăsimilor de origine vegetală din lapte şi produse lactate, identificarea speciei de provenienţă a laptelui pe baza profilului lipidic, punctul crioscopic pentru aprecierea integrităţii laptelui şi depistarea eventualelor fraude prin adaos de apă în lapte.

De asemenea, s-au încheiat protocoale cu Ministerul de Interne şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pentru efectuarea de controale comune în vederea identificării şi sancţionării eventualelor practici frauduloase.

România, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a reuşit nu demult să obţină atestarea şi protecţia de către Comisia Europeană a unor produse alimentare de origine protejată, cum este denumirea de origine protejată "telemea de Ibăneşti" şi indicaţia geografică protejată "salam de Sibiu", aspect ce conduce la încurajarea producătorilor din mediul rural.

Pentru protejarea capitalului autohton din domeniul industriei alimentare, menţionăm că, prin actele normative emise recent de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se urmăreşte atât încurajarea micilor producători, au fost atestate astfel circa 520 de produse tradiţionale româneşti, precum şi a produselor de calitate fabricate după vechile reţete consacrate româneşti, obţinându-se, în acest fel, de către industria alimentară din România, circa 108 produse de acest fel.

Aceasta constituie doar una dintre măsurile strategice avute în vedere de către conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în prezent lucrându-se la documentaţia şi actele normative care vor conduce la promovarea şi încurajarea produselor alimentare de origine montană, contribuind astfel la dezvoltarea economică a acestor zone.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, domnule deputat, vă rog. Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, mă aşteptam să veniţi cu un răspuns documentat în legătură cu această problemă şi sper ca şi pe viitor să vă îndreptaţi atenţia către producătorii autohtoni şi să-i sprijiniţi în nevoile pe care le au.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai este Ministerul Fondurilor Europene, care nu are nici ministru. Se solicită şi amânare, văd.

Trecem la interpelări.

Doamna Mincă. Aveţi trei depuse, aveţi dreptul să citiţi una, da? Vă rog.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Dacian Cioloş, prim-ministrul Guvernului României.

Subiectul interpelării: Compania Naţională "Loteria Română SA" a încredinţat administrarea activităţii sale unei persoane care figurează cu cazier fiscal. Nereguli grave în CNLR!

Domnule prim-ministru,

În data de 17 noiembrie 2015, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/1999, aprobată prin Legea nr.288/2001, modificată prin O.U.G. nr.77/2009 şi Hotărârea de Guvern nr.870/2009, a prevederilor Ordinelor preşedintelui Oficiului Naţional pentru jocuri de noroc nr.289/2015, 293/2015, 547/2015 şi a Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr.1/2015, a fost convocată, la sediul Companiei Naţionale "Loteria Română" SA, şedinţa adunării generale a acţionarilor.

Pe ordinea de zi a şedinţei s-a aflat numirea, în calitate de administrator al Companiei Naţionale Loteria Română SA, a domnului Tudor Şimota, conform Ordinului preşedintelui Oficiului pentru jocuri de noroc nr.289/13.XI.2015. Numirea s-a făcut pe poziţia vacantă de administrator până la aplicarea prevederilor O.U.G. nr.109/2911 privind guvernanţa corporatistă a întreprinderilor publice, prevederi care nu s-au mai aplicat nici până în prezent, iar neregulile din Compania Naţională "Loteria Română", nu doar în acest lucru constau.

Domnule prim-ministru, vă informez faptul că, în aceeaşi zi, pe 17 noiembrie 2015, s-a şi încheiat un contract între domnul Tudor Şimota şi Compania Naţională "Loteria Română", deşi legea prevede că atât numirea, cât şi începerea activităţii efective a unui administrator să nu se realizeze decât după ce Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti eliberează actul doveditor prin care se arată dacă administratorul în cauză are sau nu cazier fiscal. Ei, bine, domnule prim-ministru, domnul Tudor Şimota, administrator al Companiei Naţionale "Loteria Română" SA, are cazier fiscal, fapt dovedit prin rezoluţia nr.199170 din data de 30 decembrie 2015, emisă de către ORC în dosarul nr.435548/26.XI.2015.

Rezoluţia arată fără tăgadă că domnul Tudor Şimota prezintă fapte înscrise în cazierul fiscal, actul normativ încălcat fiind Ordonanţa de urgenţă nr.39/2015.

Lăsând la o parte faptul că, din data de 17 noiembrie, când a fost numit şi remunerat în baza contractului dintre el şi Compania Naţională "Loteria Română", încheiat în aceeaşi zi, adică în data de 17 noiembrie 2015, ca administrator, fără a se şti că are cazier fiscal până în data de 30 decembrie 2015, când ORC a emis dovada că domnul Şimota are cazier fiscal, acesta a îndeplinit ilegal funcţia de administrator.

Vă aduc la cunoştinţă, domnule prim-ministru al României, că şi în prezent domnul Tudor Şimota îndeplineşte aceeaşi funcţie, fără ca nimeni din Secretariatul General al Guvernului, care are în subordine Oficiul Naţional pentru jocuri de noroc, care controlează Compania Naţională "Loteria Română", să se autosesizeze cu privire la aceste grave aspecte.

Prin urmare, având în vedere cele prezentate mai sus, domnule prim-ministru, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarea întrebare, în scris şi verbal: ce urmăriţi prin aceste numiri ilegale, ce măsuri veţi dispune pentru ca această situaţie neconformă cu legile în vigoare din cadrul Companiei Naţionale "Loteria Română" SA să înceteze?

Solicit acest răspuns, aşa cum v-am spus, în scris şi oral.

Deputat Liliana Mincă, deputat de Botoşani, Circumscripţia electorală nr.7, Colegiul uninominal nr.3.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am depus patru interpelări.

Aş vrea să v-o prezint pe cea adresată domnului ministru al sănătăţii, Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu şi are ca subiect: "Scăderea numărului de paturi din spitalele din România".

Domnule ministru,

Printr-un proiect al dumneavoastră, al ministerului pe care-l conduceţi, aţi hotărât că în anul 2016 veţi reduce numărul de paturi din spitale cu peste 4000 de paturi, continuând, de altfel, politica iresponsabilă a altui guvern, din 2010; aşa, din pix, dintr-un simplu calcul contabil.

Într-adevăr, datele oficiale arată că România se menţine la valori superioare mediei europene ca număr de paturi decontate prin asigurările de sănătate, dar nu mai puţin adevărat este că România se menţine la valori superioare mediei europene şi în cazul îmbolnăvirilor.

Astfel, ştim cu toţii că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la incidenţa bolilor cardiovasculare, la numărul de îmbolnăviri de tuberculoză, la numărul de decese ale pacienţilor de vârstă fragedă şi la numărul de infecţii intraspitaliceşti dobândite de pacienţi.

Acest lucru ne face să credem că vina pentru numărul ridicat de paturi nu se datorează proastei administrări la nivel de unitate spitalicească, ci ineficienţei în activitatea de prevenţie. Raţiunea că trebuie să reducem numărul de paturi din spitale ca să ne raportăm la acordurile României cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială sau cu Comisia Europeană este una greşită atâta timp cât în spitalele româneşti există numeroase cazuri în care pacienţii stau înghesuiţi câte doi sau chiar trei într-un pat.

Domnule ministru,

Am avut un ministru contabil, dar dumneavoastră sunteţi medic care provine din sistemul medical public din România, şi nu sunteţi un contabil. Nu putem hotărî soarta pacienţilor români prin invocarea unei simple scheme de costuri, indiferent dacă această schemă a fost convenită cu unele organisme internaţionale.

Avem de ales între a ne încadra în anumite limite de costuri şi a condamna definitiv la moarte toţi bolnavii din România.

Dacă dumneavoastră, de la înălţimea funcţiei pe care o aveţi, nu ştiţi că cetăţenii români nu îşi permit să facă tratamente în străinătate sau la unităţile private medicale, este un lucru cu adevărat grav, care nu demonstrează altceva decât faptul că tehnocraţia v-a îndepărtat foarte mult de la realităţile din România.

Astfel, având în vedere toate cele precizate, vă rog să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. A scăzut, în ultimii doi ani, numărul de internări în unităţile spitaliceşti?
2. În ultimii doi ani, nu s-au mai înregistrat cazuri de supraocupare în secţiile unităţilor spitaliceşti?
3. Pe ce se fundamentează procentul de 30-40% de cazuri care au fost tratate în spital, dar care ar fi putut fi rezolvate în ambulatoriu de specialitate?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dobrinescu. Domnul Dobrinescu.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministru al Ministerului Finanţelor Publice, şi are ca obiect: "Emiterea de urgenţă a normelor metodologice pentru OUG nr.8/2016".

Este binecunoscut faptul că pentru investiţiile pe fonduri europene care nu se finalizează până la data de 30 iunie 2016 trebuie returnate în totalitate fondurile către Uniunea Europeană.

Pentru a evita restituirea banilor Comunităţii Europene, Guvernul actual a hotărât să acorde primăriilor garanţii pentru obţinerea creditelor cu care să reuşească finalizarea acestor investiţii, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă nr.8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în data de 25 martie a.c.

Pentru proiectele finanţate din fondurile externe nerambursate în perioada de programare 2007-2013, care nu s-au finalizat în perioada de implementare, respectiv 31 decembrie 2015, s-au semnat acte adiţionale de prelungire a duratei contractelor de finanţare, în scopul îndeplinirii integrale a obiectivelor şi indicatorilor proiectelor şi în vederea asigurării funcţionalităţii acestora până cel mai târziu la data de 30 iunie 2016, din sursele beneficiarilor.

Dar ce este de criticat este faptul că nici pentru această dată Ministerul Finanţelor Publice nu a emis Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr.8/2016, prin care primăriile să poată accesa credite şi să achite contravaloarea lucrărilor executate.

Prin urmare, vă întreb, doamna ministru, care este termenul la care vor fi emise Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG nr.8/2016, astfel încât comunităţile locale, în scurtul timp care a mai rămas, să poată achita cheltuielile necesare finalizării proiectelor până la data de 30 iunie 2016.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tămâian? Văd bine, nu văd? Sunteţi în sală, domnul Tămâian, nu? Vă rog.

Deschideţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

Se aude, da?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Domnul Ioan Tămâian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministrul culturii.

Obiectul interpelării este: "Observaţii asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor, drepturile conexe, aflat în dezbatere publică."

Pe site-ul Ministerului Culturii, pe data de 4 martie a.c., în temeiul art.6 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică aţi supus dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.

Am primit numeroase sesizări asupra acestui proiect de act normativ prin care se doreşte implementarea Directivei 26/2014 a Uniunii Europene, dar care nu respectă cerinţele principiului subsidiarităţii, prin aplicare la dreptul intern deja reglementat.

Concret: se dă posibilitatea imixtiunii autorităţii în modul de funcţionare al organelor de conducere din rândul fundaţiilor şi asociaţiilor, se creează situaţii confuzionale deliberate în actul de gestionare colectivă şi subordonarea acestora autorităţii publice ORDA.

Actul normativ nu foloseşte instrumentele juridice ale subsidiarităţii în elaborarea şi reglementarea mecanismelor ce pot fi avute în vedere prin raportarea la directiva sus-menţionată.

În niciun alt stat membru UE nu există o instituţie publică cum se regăseşte în România sub titulatura de ORDA şi care să dicteze modul în care organismele de gestiune colectivă, devenite deja concurente, trebuie să obţină avize de funcţionare şi de gestionare a drepturilor de autor ale propriilor membri.

Reglementarea dreptului de autor se face potrivit elementelor subsidiarităţii, pornind de la necesităţile naţionale locale spre interesele comunitare, şi nu invers, cum încearcă să stabilească propunerea legislativă. Mai exact, este principiul conform căruia Uniunea nu întreprinde acţiuni - cu excepţia domeniilor care ţin exclusiv de competenţa sa, şi nu propune proprietatea intelectuală - dacă acestea nu sunt mai eficiente decât acţiunile întreprinse la nivelul naţional, regional sau local.

Acest principiu este strâns legat de principiile proporţionalităţii şi necesităţii reglementării dreptului de autor la nivel naţional, conform căruia niciuna dintre acţiunile întreprinse de Uniune nu trebuie să depăşească nivelul care este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatului în speţă - reglementarea cât mai simplă şi eficace a domeniului, discuţia reprezentând-o proprietatea intelectuală.

Propunerea legislativă se corelează direct cu Directiva Uniunii Europene din 2014 cu nr.26, cu celelalte reglementări specifice...

Da, îmi cer scuze, voi încheia.

Vă întreb, în încheiere, vă întreb dacă veţi ţine cont de observaţiile enumerate şi aştept răspuns în scris.

Cu deosebit respect, Ioan Tămâian.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Mihai. Domnul deputat Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Interpelare adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice.

Prevederile noului Cod fiscal pot afecta românii care muncesc în străinătate.

Stimată doamnă ministru,

În ultimele luni, s-a discutat foarte mult asupra modului în care prevederile noului Cod fiscal pot afecta românii care muncesc în străinătate, astfel că acest nou Cod fiscal are câteva referiri cu privire la acest aspect, referiri care trebuie clarificate.

În mass-media s-a adus la cunoştinţa românilor care muncesc în străinătate şi care au domiciliul stabil în România, obligativitatea plăţii asigurărilor sociale şi asigurărilor de sănătate în România, cetăţeni care nu au un document care să ateste faptul că sunt asiguraţi în sistemul de sănătate al unei ţări din Uniunea Europeană, dacă referirea se face doar la românii care trăiesc în spaţiul comunitar european.

Legat de această situaţie, introducerea obligativităţii pentru cetăţenii români în sensul explicaţiilor către ANAF cu privire la stadiul de asigurat care îşi produce efectele în România constă cu siguranţă într-o procedură încă neexplicată cu suficientă claritate, procedură necunoscută marii majorităţi a românilor din străinătate.

Aşadar: care din prevederile noului Cod fiscal privesc categoriile de persoane care se află în străinătate şi care vor plăti obligatoriu asigurările de sănătate în România şi care este procedura pe care trebuie să o parcurgă pentru a plăti această asigurare?

Care sunt categoriile de persoane care se află în străinătate şi care nu vor plăti obligatoriu asigurările de sănătate în România şi ce paşi trebuie să urmeze pentru înştiinţarea ANAF cu privire la acest aspect?

Care sunt efectele nerespectării procedurii de înştiinţare a ANAF cu privire la plata sau neplata asigurărilor sociale în statul în care se află?

Şi ultima: Care sunt efectele neplăţii asigurărilor sociale în România, având în vedere faptul că aceşti cetăţeni se află în străinătate?

Dincolo de toate aceste aspecte neplăcute, consider necinstită luarea în discuţie a plăţii şi a altor impozite şi taxe pentru românii care trăiesc departe de casă, în situaţia în care românii din diaspora sunt deja cel mai mare investitor al ţării, fluxul valutar către România fiind net superior din partea românilor care trăiesc în diaspora, depăşind cu mult orice sumă a oricărui investitor străin şi chiar totalul investiţiilor străine directe, potrivit indicatorilor statistici.

Vă solicit răspuns în scris.

Aurelian Mihai, deputat diaspora.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată atât domnului ministru al energiei, domnul Victor Vlad Grigorescu, cât şi preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, domnul Niculae Havrileţ.

Obiectul interpelării: "Pierderile reţelelor de distribuţie transferate în facturi."

Domnule ministru,

Domnule preşedinte,

Ultimul raport al Curţii de Conturi a României reflectă nereguli majore în formarea preţului pentru consumatorii finali, în special casnici, motiv pentru care tarifele au crescut constant cu peste 33% în numai ultimii patru ani, în contextul în care în majoritatea statelor europene tarifele au stagnat sau s-au redus sensibil.

Cauza principală a acestei situaţii este identificată de către auditul Curţii de Conturi în pierderile uriaşe pe care le înregistrează reţelele de distribuţie ca urmare a unei lipse vădite de investiţii în infrastructură. Astfel, peste 82% din pierderile estimate la 4,62 de miliarde de lei au fost transferate către consumatorii finali cu acordul ANRE, în condiţiile în care majoritatea societăţilor de distribuţie şi-au asumat un plan investiţional pe termen scurt şi mediu, care nu a fost realizat.

În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru şi domnule preşedinte, să aduceţi următoarele clarificări:

1. Care este baza legală pentru care s-a aprobat transferul pierderilor în sarcina consumatorilor finali?

2. De ce atât Ministerul Energiei, cât şi ANRE nu acţionează faţă de lipsa totală a investiţiilor care trebuiau şi trebuie realizate de către operatorii economici din distribuţie?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat PSD, Florin Gheorghe.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 17,55.