Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineaţa!

Deschid şedinţa noastră de astăzi, consacrată declaraţiilor politice şi intervenţiilor şi, pentru început, am să-i dau cuvântul domnului deputat Aurelian Mihai. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte, stimaţi colegi, Hristos a înviat!

Peste 48 de ore este programată începerea campaniei electorale pentru alegerile locale, care vor avea loc în data de 5 iunie, aici, în România. Şi astăzi, evident, toată clasa politică aşteaptă verdictul Curţii Constituţionale cu privire la alegerile care se vor desfăşura fie din două tururi, fie dintr-un singur tur de scrutin.

Ceea ce doresc să transmit astăzi - şi profit de prezenţa pe care o am aici, la pupitrul Camerei Deputaţilor - este legat de modul cum primarii din România înţeleg să-şi pună în aplicare strategiile, acolo unde presupun că există strategii gândite în folosul comunităţii.

Unsprezece ani trăiţi în străinătate, ca român, ca mulţi alţi români, ca milioane de români, am văzut, mai ales în Spania, o mulţime de primari - spanioli, evident - care, în primul şi în primul rând în beneficiul comunităţii au strategii care ţintesc crearea de locuri de muncă, o situaţie foarte rar întâlnită, din păcate, în România. Şi poate, din acest punct de vedere, ar trebui să ne întrebăm de ce, până în momentul de faţă, numai în exerciţiul de atragere a fondurilor europene în perioada 2007-2014, noi, ca stat, am reuşit să avem doar 58% fonduri atrase din banii pe care-i oferă Uniunea Europeană.

Ceea ce nemulţumeşte în mare măsură populaţia României, dar, evident, şi instituţiile care ar trebui să fie mult mai active şi în acest segment, al absorbţiei fondurilor europene, evident, lasă urmări, pentru că acolo unde ar fi trebuit să se creeze locuri de muncă, nu avem.

Cred că principala problemă a societăţii româneşti, în ansamblu, este aceasta, legată de asigurarea zilei de mâine pentru fiecare cetăţean. Dacă un primar - şi sunt mulţi, vă spun, marea majoritate din Uniunea Europeană -, atunci când îşi câştigă mandatul în faţa cetăţenilor, pentru asta mergem şi le cerem votul, atunci o face având în vedere o strategie care are ca prioritate crearea de locuri de muncă. Şi tot o spun. De ce? Pentru că este simplu.

Astăzi, ca stat european, România are oportunităţi deosebite faţă de anii anteriori, când ne aflam în perioada de preaderare sau la începutul anilor ’90, după Revoluţie. Nu înţeleg de ce, până în momentul de faţă, există atâtea cazuri de înfrăţiri între localităţi din România şi localităţi din colegiul pe care-l reprezint aici, Europa de Vest, înfrăţiri care nu conduc la nimic altceva mai mult decât perioada de început de înfrăţire, acele spectacole organizate sau vizite şi de o parte şi de cealaltă, iar totul se consumă la acest nivel, neducându-se la capăt, practic, o strategie tocmai pentru crearea acestor locuri de muncă.

Eu cred că, în momentul în care, ca politicieni, ne afişăm în faţa cetăţenilor, cerându-le votul, ar trebui să venim şi cu argumente convingătoare, dincolo de tot ceea ce înseamnă declaraţia politică şi linia partidului pe care o reprezentăm fiecare şi într-adevăr să ne gândim că marea oportunitate, atunci când dorim să facem administraţie locală, este aceasta, asigurarea zilei de mâine a cetăţeanului. Cum altfel putem să asigurăm ziua de mâine a fiecărui om care se naşte în România, o ţară în care fiecare copil ar trebui să vină cu o pâine sub braţ, pentru că este o ţară bogată, o ţară cu o grămadă de resurse care ar trebui să asigure viitorul acestei naţiuni şi bunăstarea fiecărui individ care se numeşte român şi care are această cetăţenie, şi mai ales a celor noi, care vin din ce în ce mai mult în ţara noastră, cum şi noi am fost emigranţi.

Cred eu că, până în momentul în care, la nivelul administraţiei locale, primarii, consiliile locale nu-şi propun ca acest segment să fie neabandonat, aşa cum este acum, să fie atacat din punct de vedere administrativ şi politic, pentru a produce efecte, lucrurile în România nu se vor modifica simţitor, iar dumnealor, în calitatea pe care o au, trebuie să reprezinte şi cetăţenii, dar trebuie să vegheze în primul şi în primul rând la asigurarea acestei bunăstări şi la ziua de mâine.

Vă mulţumesc. Deputat Aurelian Mihai, diaspora.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Gheorghe Costin.

Domnul Gheorghe Costin:

Declaraţie politică: "Toleranţă zero faţă de ineficienţa ministrului transporturilor şi a directorului CNADNR în gestionarea lucrărilor pe DN 76 Oradea-Deva şi în privinţa centurii ocolitoare Ştei-Beiuş".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi este un ultimatum dat actualului ministru al transporturilor şi conducerii CNADNR, principalii responsabili pentru faptul că una dintre cele mai importante artere rutiere de transport din ţară, DN 76 Oradea-Deva, este în continuare nefinalizată.

În momentul de faţă, blocajul este total pe două dintre cele şase loturi aflate în construcţie, şi anume tronsoanele Vârfuri-Ştei, Ştei-Beiuş, unde lucrările de modernizare trenează de prea mult timp.

Am adus această situaţie dezastruoasă în atenţia oficialilor din minister şi din CNADNR în nenumărate rânduri, atât prin intermediul întrebărilor parlamentare, cât şi în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru transporturi şi infrastructură, cu ocazia adoptării bugetului pentru anul 2016.

Recent, am prezentat situaţia direct ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu, şi directorului CNADNR, Cătălin Homor, în speranţa că voi primi răspunsuri argumentate şi o asumare fermă în privinţa finalizării acestor lucrări. Mă aşteptam la mai mult profesionalism şi implicare, dar am constatat cu dezamăgire că lucrurile nu se mişcă deloc în direcţia bună.

Istoricul acestui DN 76 este tumultuos. După ani în care nu s-au alocat fonduri pentru lucrări, s-a intrat într-o nouă etapă, aceea a includerii sale în Masterplanul general de transport. Apoi, a fost scos din varianta finală a acestui document şi s-a produs fazarea lui. Niciuna dintre variante nu a fost câştigătoare.

Astfel, din ultimul răspuns primit în data de 30 martie a.c., sub semnătura ministrului Dan Marian Costescu, am aflat că stadiul fizic de execuţie a lucrărilor pe cele şase loturi este situat între 47% pe tronsonul Vârfuri-Ştei, urmat de un stadiu de 51% pentru tronsonul Ştei-Beiuş şi 90% pe tronsonul Brad-Ioneşti, deşi, conform contractului, întreg proiectul trebuia finalizat încă din anul 2013. Bilanţul este unul nesatisfăcător şi el demonstrează slaba capacitate a instituţiilor responsabile ale statului să dezvolte şi să finalizeze lucrările de infrastructură în termenul stabilit.

Toleranţa trebuie să fie zero în faţa acestei contraperformanţe a oficialilor din Ministerul Transporturilor şi ai CNADNR. De aceea, le solicit în mod public celor responsabili să se mobilizeze, iar într-un termen de maximum o lună să ia măsurile necesare pentru deblocarea lucrărilor pe cele două loturi din DN 76.

În lipsa acestei mobilizări, riscăm ca acest drum, de importanţă strategică pentru zona de vest a ţării, să rămână un şantier permanent, iar astfel banii publici alocaţi acestui proiect major de infrastructură să fie risipiţi în mod iresponsabil şi ineficient.

Totodată, readuc în atenţia ministrului o altă problemă nerezolvată, aceea a centurii de ocolire Ştei-Beiuş, pentru care nici până la această oră nu a fost încheiat contractul de execuţie, deşi lucrarea a fost licitată şi adjudecată în anul 2015.

Îi solicit pe această cale ministrului să introducă în varianta finală a Masterplanului general de transport acest obiectiv de investiţie, document pe care a promis că îl transmite Parlamentului până la finele lunii mai.

La finalul acestei luni, dacă lucrările nu vor fi reluate pentru cele două loturi din DN 76, iar centura ocolitoare Ştei-Beiuş nu se va regăsi în lista proiectelor de Masterplan de transport, şeful Executivului, domnul Dacian Cioloş, va trebui să se implice şi să dea un verdict, pentru că se impune o analiză serioasă, iar cei responsabili pentru un eventual eşec vor trebui să răspundă.

Vă mulţumesc. Deputat de Bihor, Costin Gheorghe.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Iacob Puşcaş.

Domnul Iacob Puşcaş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă aduc şi eu vestea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, prin salutul Hristos a înviat!

Astăzi voi vorbi despre dezordinea care se pare că s-a instalat în Guvernul României.

Încă o dată, se dovedeşte faptul că unii dintre politicienii din vârful ţării, deşi trăiesc într-o ţară majoritar creştin ortodoxă, deseori, folosindu-se de acest aspect, pentru a-şi înfrumuseţa imaginea politică publică, nu au nimic în comun nici cu credinţa, nici cu ţara în care s-au născut. Atât în perioada din săptămâna mare, cât şi acum, când ne aflăm în săptămâna luminată, nu au reuşit să respecte un armistiţiu al tăcerii. Şi, dacă nu au meditat asupra Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, măcar să mediteze la rolul pe care-l au fiecare la bunul mers al ţării.

Dacă acum puţină vreme, într-o intervenţie tot de la tribuna Camerei Deputaţilor, apăram Guvernul condus de prim-ministrul Dacian Cioloş pentru curajul cu care a înlocuit anumiţi miniştri din ţară pentru motive întemeiate, astăzi, mă văd nevoit să iau din nou poziţie, de această dată însă solicitându-i răspunsul la nişte întrebări, făcând totodată şi câteva recomandări, eu fiind unul dintre cei care vor ca această ţară să meargă din bine spre mai bine.

Guvernul, în ultima perioadă, a dat dovadă de slăbiciune, prin demisiile miniştrilor muncii şi fondurilor europene, care afectează ţara atât pe plan intern, cât şi extern.

Zilele acestea, o nouă demisie a tulburat liniştea fragilă, instalată după cele două demisii, venind rândul ministrului culturii să facă anunţul, care, mai degrabă, suna a demitere decât a voinţă sinceră.

Precizez faptul că domnul ministru Vlad Alexandrescu a fost audiat de mai multe ori de către Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, din care fac parte, pentru a clarifica problemele apărute, ocazii cu care i s-a cerut, din partea unor colegi, demisia, lucru care nu s-a întâmplat. Însă, de această dată, sincer, nu prea văd motivul pentru care a fost înlocuit.

Noua propunere pentru fotoliul de ministru al culturii se încadrează în acelaşi registru de cârpeală şi de lipsă a intenţiei de reformă, reformă, de altfel, obligatorie în cultură.

Mă întreb şi vă întreb dacă cineva, care nu a performat într-o instituţie publică mai mică, poate să aibă rezultate spectaculoase într-un minister. Dacă nu ştiaţi, pe timpul când doamna Corina Şuteu era director la Institutul Cultural Român din New York, risipa banului public a fost caracteristica mandatului Domniei Sale, Curtea de Conturi semnalând faptul că cei din conducere au avut o înţelegere relativă a culturii, activităţile organizate având un impact restrâns.

Problema gravă pentru România este faptul că, domnule prim-ministru, nu aţi reuşit să creaţi în jurul dumneavoastră un guvern stabil şi capabil să facă reforme profunde, aşa cum aţi promis, cuvântul care caracterizează România la ora actuală fiind instabilitate.

Vă rog, domnule prim-ministru, fiţi mai rezonabil în ceea ce faceţi! Cu toţii ştim că mandatul Guvernului se apropie de final, dar nu uitaţi că aveţi obligaţia ca până în ultima clipă să guvernaţi ţara aceasta pentru locuitorii ei, dar şi pentru cei care s-au jertfit pentru ca noi să putem să ne numim astăzi români creştin ortodocşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Am să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Virgil Guran. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Virgil Guran:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În ultimul timp, scena politică este ocupată de foarte multe scandaluri, de foarte multe discuţii. Se spune că aşa este normal, înainte de alegeri.

Din păcate, nu reuşim să intrăm într-o normalitate şi eu consider că o normalitate ar însemna să ne gândim cum să facem legile, cum să le aşezăm de aşa natură încât ţara să funcţioneze normal şi economia românească să se dezvolte.

Săptămâna trecută, a existat un subiect foarte important, după părerea mea, dar care a fost trecut uşor cu vederea, inclusiv de presă, pentru că, de regulă, presa urmăreşte subiectele mai spumoase, cele care atrag privirile românilor.

Este vorba despre guvernanţa corporativă, este vorba, cu alte cuvinte, în traducere liberă, despre consiliile de administraţie ale societăţilor de stat, acele societăţi care, în 26 de ani, au adus multe pierderi, foarte multe pierderi şi foarte multe sume neîncasate la bugetul de stat.

Am reuşit să introduc un amendament cu greu şi am rămas surprins că în primul rând s-a opus actualul Guvern, un amendament prin care cei care fac parte din consiliile de administraţie sunt analizaţi după fiecare bilanţ, iar în cazul în care nu şi-au realizat criteriile de performanţă, sunt invalidaţi şi timp de 5 ani de zile nu mai au dreptul să participe la concursuri pentru ocuparea posturilor în consiliul de administraţie sau în directoratul unei astfel de întreprinderi.

Cred că este un element foarte important în această lege, pentru că, în felul acesta, terminăm cu această clientelă politică. Sunt mulţi oameni care au fost apropiaţi de politicieni şi care douăzeci şi ceva de ani s-au învârtit prin consilii de administraţie, au mers la câte o cafea şi au semnat câteva acte, şi-au luat indemnizaţiile destul de mari - unele ajung şi la două mii de euro - fără să-şi aducă nicio contribuţie la bunul mers al acelei societăţi. De fapt, mulţi dintre ei nici nu înţelegeau ce face acea societate şi ce trebuie să facă acea societate, iar directorii care beneficiau de posibilitatea de a semna contracte importante cu diverşi, să spunem, clienţi politici, cu diverse firme care reprezentau clientela politică, trăiau foarte, foarte bine, societatea mergea în pierdere, nu-şi plătea impozitele, eventual erau sancţionaţi cu 10% din salariu pentru 3 luni, dar nu le păsa, pentru că aveau cu totul alte venituri sau, eventual, erau mutaţi la altă societate de stat, pe când societăţile particulare erau imediat executate, imediat închise dacă nu-şi plăteau datoriile sau aveau probleme de genul acesta.

Cred eu că, în felul acesta, această lege va pune la punct problema pierderilor, o pierdere acum mai mică, în ultimul an, de vreo 500.000.000, deci o jumătate de miliard de euro, adică mai mică, că erau şi două miliarde de euro, în anumite perioade, pierderi la aceste societăţi. Dar, dacă am elimina această pierdere şi am trece pe profit, pentru că este normal ca o societate de stat care are monopol pe o anumită piaţă să meargă pe profit, deci dacă am trece pe profit, am rezolva deficitul României, deficitul bugetar al României. Deci am rezolva o mare, mare problemă.

Sper să se aplice consecvent, cel puţin eu, atât timp cât voi fi parlamentar, voi urmări ca această lege să se aplice, prin interpelările pe care o să le fac la acele societăţi. Şi, în felul acesta, cred că s-a făcut un pas mare înainte în reglementarea acestor probleme. Păcat că în România este mai important dacă, nu ştiu, un politician sau un om public a fost la nu ştiu ce cumpărături şi oamenii sunt foarte interesaţi de acest lucru, dar, când se face un pas important în a reglementa, a rezolva problemele sociale, economice ale acestei ţări, lumea nu este atentă şi nu marşează la astfel de evenimente, să le spunem noi. Sperăm să fie cât mai multe şi atunci ţara va merge bine.

Vă mulţumesc. Deputat PNL, Guran Virgil.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Sorin-Avram Iacoban. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, declaraţia politică despre decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte Legea alegerilor locale.

Dragi colegi,

Curtea Constituţională a României se află în Săptămâna Patimilor. Mandatul a trei dintre judecători, printre care se află şi preşedintele Curţii, se va încheia în această decadă a lunii mai, nu înainte ca astăzi să se soluţioneze o excepţie de neconstituţionalitate a legislaţiei electorale care guvernează materia Legii autorităţilor publice locale.

Cu alte cuvinte, România se află la numai o decizie a Curţii Constituţionale de malignizarea haosului juridic. În fond, este vorba de faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate doresc ca alegerile din luna iunie să se desfăşoare în două tururi de scrutin, pentru ca sufragiul electoral să beneficieze de mai multă reprezentativitate.

În mod surprinzător, preşedintele Curţii Constituţionale s-a antepronunţat în materie, aducând la cunoştinţa publicului larg faptul că o decizie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale atacate poate fi pusă în aplicare datorită faptului că prin ea nu se urmăreşte restrângerea, ci, dimpotrivă, lărgirea dreptului electoral.

Domnule preşedinte Zegrean, dumneavoastră sunteţi un constituţionalist convins. Cunoaşteţi faptul că o astfel de decizie nu se execută din oficiu, ci că Parlamentul României are un termen destul de larg în care să iniţieze un proiect de lege nou, care să îndeplinească rigorile Curţii şi care să treacă de dublul control parlamentar, urmând şi procedura dezbaterilor în comisiile de specialitate.

Cunoaşteţi că pe data de 6 mai începe o campanie electorală şi că până la această dată este imposibil ca procedura parlamentară să fie dusă la bun sfârşit. Şi ce veţi face, domnule preşedinte, dacă Parlamentul va proceda conform dispoziţiilor legale şi va modifica legea în termen de 45 de zile, adică după data desfăşurării scrutinului electoral? Sau ce se va întâmpla dacă preşedintele României va refuza promulgarea acestei legi, potrivit dispoziţiilor legale, formulând în speţă o cerere de reexaminare, în această ultimă situaţie legea urmând să treacă probabil în următoarea sesiune parlamentară?

Ceea ce ne pune pe gânduri cel mai mult este motivul pentru care Curtea Constituţională şi-ar putea schimba în mod abrupt jurisprudenţa, menţionând că în cauză sunt şi dispoziţiile Raportului explicativ al Comisiei de la Veneţia din data 18-19 octombrie 2002, dispoziţii reţinute şi în Decizia Curţii nr. 51/2012, care insistă pe faptul că modificarea legislaţiei electorale în an electoral încalcă principiul securităţii juridice, precum şi unele principii din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, printre care menţionăm principiul stabilităţii legii, cu prioritate în materie electorală.

Decizia nr. 51/2012 rezumă fidel concluziile Curţii din Decizia nr. 61/2010.

Curtea Constituţională a României îşi menţine concluziile şi îşi întăreşte jurisprudenţa şi prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, care a argumentat exact aceleaşi principii ale Comisiei de la Veneţia. Pe procedură constituţională, preşedintele Senatului României de la acea dată a formulat un punct de vedere, citând Deciziile Curţii nr. 61/2010 şi nr. 51/2012, apreciind că modificările aduse legislaţiei electorale cu câteva luni înainte de alegeri aduc atingere stabilităţii electorale şi încalcă principiul securităţii juridice, instituit de art. 1 alin. (5) din Constituţia României.

În cadrul aceleiaşi proceduri, preşedintele Camerei Deputaţilor trimite Curţii Constituţionale adresa nr. 51/2453 din 13 iunie 2012, sintetizând, printre altele, faptul că adoptarea unei legi electorale cu mai puţin de 6 luni înainte de data alegerilor încalcă principiul securităţii juridice, la fel, faţă de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Analizând toate punctele de vedere, inclusiv excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a ajuns la concluzia că adoptarea de modificări ale legislaţiei electorale în an electoral încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României: "Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe grave asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot".

Ca argument pentru această decizie, Curtea Constituţională a României aduce aminte de Codul bunelor practici în materie electorală, document internaţional citat şi de jurisprudenţa CEDO în cazul Petkov împotriva Bulgariei, din anul 2009, sau în cazul Grosaru împotriva României, din 2 martie 2010.

Curtea insistă şi asupra faptului că o astfel de modificare ar aduce atingere şi principiilor accesibilităţii şi previzibilităţii legii, oferind ca argument hotărârile CEDO în cauzele: Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Reckvenyi contra Ungariei, Rotaru contra României, Damman contra Elveţiei.

Ca o concluzie generală, Curtea stabileşte faptul că instabilitatea legislaţiei româneşti în materie electorală vine în contradicţie cu principiile statului de drept şi că orice modificare a legislaţiei electorale trebuie să aibă o solidă fundamentare, dar şi să respecte principiul securităţii juridice, adică să nu intervină cu mai puţin de un an înainte de alegeri.

Această decizie, domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, a fost luată cu unanimitate de voturi, în data de 27 iunie 2012, la această şedinţă de dezbateri şi vot participând Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea-Ştefan Minea, Iulia Motoc, Ion Predescu, Puşcaş Zoltan şi Dorel Toader, în calitate de judecători.

Deci, domnule preşedinte, aţi condus completul constituţional, în calitate de preşedinte, complet care s-a pronunţat în unanimitate, adică, şi cu votul dumneavoastră. În decizie, aţi rezumat alte două decizii electorale ale Curţii, Raportul Curţii de la Veneţia şi mai multe cauze care fac parte din jurisprundenţa CEDO.

Ce v-a făcut, domnule preşedinte, între timp, să vă răzgândiţi tocmai la sfârşit de mandat? Să fie vorba, oare, de anumite presiuni?

Dragi colegi,

Curtea Constituţională s-a pronunţat în anul 2012, admiţând faptul că o schimbare a legislaţiei electorale cu mai puţin de un an de zile până la alegeri aduce atingere statului de drept.

Acestea fiind spuse, cum interpretaţi dumneavoastră schimbarea abruptă a jurisprudenţei Curţii, tocmai cu două zile înainte de campania electorală?

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau cuvântul în continuare doamnei deputat Florica Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În slujba comunităţii şi a cetăţenilor".

La sfârşitul acestei săptămâni începe campania electorală pentru alegerile locale din 5 iunie. Din cauza modificării legii, va fi o campanie atipică, care, făcută în mod corect, cu bani mult mai puţini, va fi destul de puţin vizibilă, pentru că vor lipsi benerele şi afişele de mari dimensiuni.

Pentru a-şi face cunoscute programele şi priorităţile, candidaţii vor trebui să petreacă mult timp printre oameni de toate categoriile, ceea ce este un lucru bun, pentru că le prilejuieşte şi preluarea problemelor de zi cu zi cu care se confruntă cetăţenii.

Partidele politice presupun şi oameni noi, mai ales că cetăţenii şi-au exprimat destul de vehement dorinţa de a vedea feţe noi în politică, în ultima vreme.

După experienţa unui Guvern tehnocrat, este evident că, fără susţinere politică, deciziile mari întârzie să apară sau nu se iau deloc, pentru că cineva trebuie să-şi asume răspunderea pentru rezultate, fie ele bune sau rele.

Îmi exprim speranţa că cei care au intrat mai nou în politică şi candidează sau cei care nu au îndrăznit până acum să-şi asume un rol activ sunt oameni care înţeleg că implicarea politică este o formă de dăruire personală şi de slujire a comunităţii.

Cei care în mod sincer şi necondiţionat îşi pun la dispoziţia comunităţii din care provin cunoştinţele, experienţa şi priceperea, care îşi păstrează buna-credinţă şi principiile sănătoase, sunt cei care pot aduce transformarea pe care ne-o dorim cu toţii, sunt cei care trebuie să primească votul nostru în 5 iunie.

La Oradea, oraşul de unde provin, primarul Ilie Bolojan candidează pentru un al treilea mandat, alături de o echipă de consilieri, în care doar o treime au această experienţă, o altă treime fiind membri mai vechi din partid şi o alta, oameni noi, care au performanţă în domeniile lor, cunoscuţi şi respectaţi de orădeni.

De când a ajuns primar al Oradiei, în 2008, domnul Ilie Bolojan a fost preocupat ca, împreună cu echipa de consilieri locali, să facă ceea ce este necesar pentru Oradea, nu ceea ce dă bine, să facă tot ceea ce ştie că e nevoie pentru a face viaţa orădenilor mai bună, indiferent de costurile politice pe care le presupun unele decizii. Mi-aş dori să văd o astfel de abordare a politicii în fiecare comunitate din România, pentru ca viaţa românilor să se îmbunătăţească şi copiii noştri să rămână în ţară, pregătindu-se temeinic şi implicându-se chiar şi politic în dezvoltarea comunităţilor lor.

Pentru perioada 2016-2020, candidatul Ilie Bolojan şi echipa lui de consilieri propun orădenilor cinci principale direcţii de dezvoltare:

1. Oraşul conectat, care înseamnă creşterea vitezei şi scăderea costurilor legate de deplasarea bunurilor, persoanelor şi informaţiilor prin proiecte pentru îmbunătăţirea transportului rutier, feroviar şi aerian;
2. Oraşul competitiv, adică atragerea de investiţii, de noi întreprinderi şi creşterea firmelor existente, precum şi încurajarea diversităţii economice;
3. Oraşul cu spaţii publice de calitate, care vor rezulta prin controlul extinderii urbane, reconvertirea suprafeţelor mari neutilizate, realizarea unui centru de oraş, distinctiv european, prin mărirea suprafeţelor pietonale, renovarea tuturor clădirilor din centru, prin asfaltarea tuturor străzilor şi realizarea de parcuri în fiecare cartier;
4. Oraşul inteligent, prin susţinerea dezvoltării învăţământului universitar, extinderea infrastructurii digitale, exploatarea durabilă a apei geotermale;
5. Oraşul turistic, prin punerea în valoare a principalelor avantaje competitive: patrimoniul arhitectural, resursa de apă geotermală, staţiunile Băile Felix şi 1 Mai, tradiţiile şi produsele locale; fuziunea cu comuna Sânmartin face parte din acest proiect şi va crea condiţiile ca Oradea să devină capitala turismului balnear din România şi cel mai vizitat oraş din vestul ţării în următorii ani.

Acesta este rezumatul unui program politic ancorat în realitate şi perfect posibil prin muncă temeinică, asumarea responsabilităţii, atragerea de fonduri europene, un program care va aduce prosperitate şi va dezvolta Oradea din toate punctele de vedere.

Mi-aş dori ca fiecare candidat să aibă o viziune clară de dezvoltare a comunităţii din care face parte şi apoi să o pună în aplicare, beneficiind de susţinerea echipei de consilieri.

Mi-aş dori ca alegătorii să urmărească atent ce propune fiecare candidat, susţinându-i pe cei care au demonstrat ceva până acum, care propun ceva concret şi realist.

Mi-aş dori ca cetăţenii să nu se mai lase amăgiţi de promisiuni deşarte, mai ales dacă vin din partea unora care nu au avut rezultate în perioada anterioară, sau care nu au demonstrat dăruire pentru comunitate, sau a unora care ştiu doar să critice programele altora, ei nefiind în stare să propună ceva.

Sper ca aceştia să fie sancţionaţi prin vot, pentru că de vorbe s-au săturat românii. E vremea faptelor!

Le doresc mult succes candidaţilor vizionari şi oneşti, gata să sacrifice confortul personal pentru a lăsa o urmă a trăirii lor în această lume. Îi doresc mult succes echipei pe care o propune PNL Oradea.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, doamnă deputat.

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Paul Dumbrăvanu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulţumesc.

Aş dori să discut astăzi despre un segment important, acela al întreprinderilor mici şi mijlocii care, din păcate, în acest moment stă foarte prost la capitolul inovare, astfel încât ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut în perioada 2012-2014 cu 7,9%. Inovaţia în întreprinderile din România a înregistrat un declin în perioada 2012-2014, comparativ cu perioada 2010-2012, conform rezultatelor provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia în industrie şi servicii.

Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia arată că în perioada 2012-2014, în rândul întreprinderilor din mediul de afaceri ponderea întreprinderilor care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ a fost de 12,8%, în scădere cu 7,9 puncte procentuale faţă de perioada 2010-2012.

Din rândul acestora, 6,3% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing, în timp ce 3,5% au fost întreprinderi care au introdus sau au implementat numai produse sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ.

Din numărul total de întreprinderi, doar 3% au introdus atât produse şi/sau procese noi, cât şi metode de organizare şi/sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ.

În perioada 2012-2014, faţă de perioada anterioară, ponderea inovatorilor a scăzut la două dintre cele trei categorii de inovatori, astfel încât ponderea întreprinderilor care au implementat metode de organizare sau de marketing noi sau semnificativ îmbunătăţite au scăzut cu 8% puncte procentuale.

Este foarte important că astăzi vom dezbate Proiectul de Lege privind incubatoarele de afaceri, astfel încât inovarea să aibă un rol mai important în ceea ce înseamnă dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în România.

Ştim cât de important este să apari cu produse noi pe piaţă, produse unice, care au caracteristici ce pot pătrunde pe piaţa internaţională şi, cred eu, de aceea trebuie să ne concentrăm cât mai mult ca aceste centre de cercetare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar nu numai, să se dezvolte şi prin intermediul incubatoarelor de afaceri.

Deci, cred eu, reglementarea pe care o propunem astăzi, în legătură cu incubatoarele de afaceri, va avea un rol foarte important în ceea ce priveşte viitorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Declar închisă şedinţa de astăzi consacrată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Începe şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi. Aşa cum am promis, fără vot final, nu?

Din 378, 145 şi-au înregistrat prezenţa. O secundă.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite către dumneavoastră.

În şedinţa de astăzi avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi. La încheiere, şedinţă de Birou permanent, Comitetul liderilor, da? Aşa cum e prevăzut regulamentar.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader, viceliderul grupului parlamentar. Vă rog frumos.

Ne mai trebuie un secretar.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Totuşi, nu vreau să facem din Parlament o dezbatere aşa simplă. Uitaţi-vă ce cvorum avem noi. Chiar dacă regulamentul spune că putem să dezbatem legile pe semnături, uitaţi-vă câţi sunt în sală. Şi dacă vreţi să supunem la vot orice amendament, cu ce să supui la vot când suntem numai un sfert.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Amendamentele nu trebuie să aibă cvorum.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am înţeles. Deci eu vă spun, practic...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Scrie în regulament, de pe vremea dumneavoastră.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, domnule preşedinte, sunt nişte legi foarte importante. Dacă le trecem aşa cum am trecut rapoartele acelea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu putem nici măcar închide şedinţa de astăzi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci eu vă cer o pauză de consultări şi discutăm cu liderii de grup.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pauză de consultări, zece minute, să putem discuta cu liderii de grup.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Noi am stabilit că începem această şedinţă la finalul şedinţei reunit, neştiind cât durează.

Programul este stabilit, avem ordinea de zi, dar nu avem programul.

Propunerea grupurilor este până la 12,30 programul de lucru.

Sunteţi de acord?

Vot. Cine este pentru? Mulţumesc.

Nu avem un secretar. Domnul Chirvăsuţă a zis că va coborî.

Deci voturi pentru 61.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să îşi exercite votul? Nu sunt.

Cu majoritate zdrobitoare continuăm ordinea de zi până la 12,30.

Pe procedură, domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci vin cu rugămintea să treceţi pe poziţia 1 sau cel mult 2 Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 32/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care este o lege aşteptată de tot mediul din agricultură şi cel de comercializare; s-o treceţi pe poziţia 2.

Deci propunerea legislativă care e pe poziţia 15 acum, în ordinea de zi 15, Pl-x 798/2015, să treacă pe poziţia 2.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe ce poziţie este astăzi?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe 2; de pe 15 pe 2.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

15 pe 2.

Voturi pentru? Rog număraţi. 64 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unu.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să îşi exercite votul? Unu.

Cu o majoritate zdrobitoare a intrat pe poziţia 2.

Începem cu ea.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

O avem în Pl-x de adoptare, 798/2015 şi trei Pl-x-uri - 642/2015, 797/2015 şi 834/2015 - de respingere.

Domnule preşedinte al comisie, domnul Săpunaru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, trimisă cu adresa Pl-x 798/2015 din 9 noiembrie 2015, înregistrată la Senat.

Conform prevederilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile legislative vizând revitalizarea comerţului tradiţional, accesul facil pe piaţa de desfacere reprezentată de comercianţii şi producătorii naţionali, cu respectarea prevederilor din domeniul siguranţei sanitar-veterinare.

În urma examinării propunerilor legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât în unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr.1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr.2, care fac parte integrantă din prezentul raport şi respingerea proiectelor de lege 642/2015, 797/2015 şi a propunerii privind modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare Pl-x 834/2015, cu preluarea amendamentelor în Pl-x 798/2015.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun! Dezbateri.

Iniţiator, domnul Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Deci, domnilor colegi, lucrăm la acest proiect de aproape două luni de zile.

Nu este doar opera unui grup de deputaţi, este opera întregului grup de deputaţi din cadrul Comisiei pentru agricultură. Am stat de vorbă cu absolut toţi reprezentanţii domeniului şi am ajuns la următoarele propuneri de modificare. Repet, nu sunt doar propunerile mele, nu sunt doar propunerile câtorva colegi, e o operă comună.

Deci, în primul rând, dacă eşti comerciant în România, toţi trebuie să trăiască din adaosul comercial, nu din altceva.

Am introdus un alt punct în prezentul proiect de lege, care vorbeşte de etichetarea produselor din carne, similar cu celălalt proiect de lege care deja a fost promulgat, privind etichetarea produselor lactate.

De asemenea, există obligativitatea, care intră în funcţiune după publicarea în Monitorul Oficial a normelor, de aprovizionare pe lanţul scurt al produselor alimentare proaspete - produse lactate, produse din carne, legume şi fructe - într-o anumită proporţie care va fi definită prin hotărâre de guvern şi după aceea prin ordine de ministru, în funcţie de condiţiile de piaţă.

Ea va intra în efectivitate la şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial pentru a nu se conturba piaţa şi a se putea crea reţelele şi contractele respective.

Este o lege mult aşteptată de absolut toţi producătorii români şi nu numai şi de comercianţii români, câţi mai sunt ei în România.

Vă dau doar o cifră: comerţul românesc ocupă 47% din piaţă şi aduce impozit pe profit la statul român mai mult decât aduce celălalt comerţ în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis?

Al doilea amendament admis? Nu. Aprobat.

Al treilea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al patrulea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al cincilea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al şaselea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaptelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al optulea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al nouălea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al zecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Numai o secundă.

Al unsprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

12, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al treisprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al paisprezecelea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final, care nu este săptămâna aceasta.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Raportul nu are amendamente.

Procedura este de urgenţă.

Domnule deputat, vă rog frumos să... Din partea Guvernului. Nu, îmi cer scuze. Nu văzusem guvernul.

Domnul Florin Aurel Moţiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această ordonanţă de urgenţă s-a prorogat termenul de intrare în vigoare a unor modificări aduse Codului de procedură civilă urmare a faptului că, până la 1 ianuarie 2016, nu au putut fi realizate în mod fizic toate camerele de consiliu prevăzute a fi realizate prin prevederile noului Cod de procedură civilă.

De aceea s-a prorogat termenul de intrare în vigoare a acestor prevederi cu încă un an de zile, motiv pentru care susţinem adoptarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să prezentaţi în numele comisiei raportul comisiei.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia noastră a fost sesizată în fond în procedură de urgenţă cu acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii au dat un aviz favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru buget, finanţe de asemenea, toate cele trei comisii au dat un aviz favorabil acestei iniţiative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea până la 1 ianuarie 2017 a termenului prevăzut de Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a expunerii de motive, precum şi a avizului Consiliului legislativ, cât şi al Consiliului Superior al Magistraturii şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog. Nu sunt dezbateri. Nu sunt luări de cuvânt.

Domnul Márton Árpád, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În 2010, printr-o activitate asiduă, prin procedura de noi cunoscută, am adoptat patru noi coduri, prin care, într-adevăr, de acum în colo totul merge fain frumos în România.

Acele coduri au fost modificate prin legile de punere în vigoare a codurilor ici-colo, în punctele esenţiale, în majoritatea articolelor, după care au urmat zeci de modificări la aceste coduri. Au urmat prorogări de punere în aplicare după prorogări.

Iată-ne în faţa unei alte prorogări.

Avem articole întregi din aceste coduri declarate neconstituţionale, nemodificate până acum.

Am o întrebare retorică: Când vor intra în vigoare, de fapt, aceste coduri?

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Ciucă nu este în sală. L-aş fi întrebat şi eu pe Domnia Sa.

Bun! Dacă mai sunt şi alte întrebări? Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Proiectul de lege nu are amendamente.

Merge la votul final. Caracter ordinar.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie între Statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din Statele din Africa, Caraibe şi Pacific, şi din Ţările şi Teritoriile de peste mări, precum şi a Acordului de gestionare arierate între statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii care reglementează procedurile de plată şi rambursare în cadrul Acordului de Garantare privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din Statele din Africa, Caraibe şi Pacific, precum şi din Ţările şi Teritoriile de peste mări, semnate de România, la 1 iulie 2015, la Bucureşti.

Guvernul României, aveţi cuvântul.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege este un proiect de ratificare a Acordului semnat între statele membre ale Uniunii Europene şi BEI privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către bancă pentru proiecte de investiţii în State din Africa, Caraibe, Pacific, Ţările şi Teritoriile de peste mări, precum şi a acordului de gestionare a arieratelor între statele membre ale UE, BEI şi statele respective.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ana Birchall din partea Comisiei pentru buget.

Aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În primul rând, Hristos a înviat!

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgenţă cu acest proiect de lege.

Conform prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 26 aprilie 2016.

Din totalul de 33 de membri ai comisiei, la dezbateri şi-au înregistrat prezenţa 32 de deputaţi.

La dezbaterea acestui proiect de lege au fost prezenţi în calitate de invitaţi şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor acest proiect de lege, susţinând adoptarea sa în forma prezentată de guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Intervenţii? Nu sunt.

Mergem mai departe la punctul 5.

Am înţeles că se cere retrimitere la comisie? Dar cine cere? Trebuie să ceară cineva. Nu-l retrimite nimeni la comisie? Nu cere? Incubatoarele de afaceri.

Guvernul României, vă rog frumos.

Domnul Claudiu Vrînceanu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri):

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Întreprinderile mici şi mijlocii aflate în primii doi ani de la înfiinţare, aflate în faza de start-up se confruntă cu probleme deosebite, cauzate în principal de lipsa unui spaţiu corespunzător în care să îşi desfăşoare activitatea, a suportului reprezentat de servicii de consultanţă, servicii juridice şi de contabilitate, precum şi de lipsa unui suport financiare, situaţie care, practic, le împiedică să facă faţă cu succes concurenţei acerbe de pe piaţă.

În acest context, considerăm că incubatoarele de afaceri ajută să supravieţuiască şi să crească firmele în perioada de început, astfel încât Guvernul a înaintat Parlamentului spre aprobare Proiectul de Lege privind incubatoarele de afaceri.

Vă rugăm să aprobaţi Proiectului de Lege privind incubatoarele de afaceri în forma adoptată de Senat, cu amendamentele admise şi cele respinse prevăzute în raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru industrii şi servicii ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumim.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia. Comisia juridică sau Comisia pentru industrii.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind incubatoarele de afaceri.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind incubatoarele de afaceri, transmis cu adresa PL-x 29 din 9 februarie 2015.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţa din 19 aprilie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenţi membrii comisiei conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind incubatoarele de afaceri cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr.1.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri. Haideţi, vă rog frumos, tot dumneavoastră.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine această iniţiativă legislativă. Este una foarte bună, având în vedere că microîntreprinderile şi întreprinderile foarte mici au nevoie de un ajutor pentru a porni în afaceri. Statistic s-a demonstrat faptul că şansa de supravieţuire a acestora este mult mai mare în cadrul unor incubatoare de afaceri raportată la situaţia în care încep singuri şi nu beneficiază de aceste avantaje, astfel încât sperăm că microîntreprinderile din România vor fi din ce în ce mai prezente pe piaţa internaţională prin inovarea pe care o va aduce această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Avem 34 de amendamente admise şi unul singur respins.

Mergem în calupuri de câte cinci. Sunteţi de acord?

Vot pentru calupuri de câte cinci. Abţineri? Voturi împotrivă? Unanimitate.

De la 1 la 5, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 6 la 10, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 11 la 15, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 16 la 20, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 21 la 25, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 26 la 30, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 31 la 34, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Merge la votul final. Are caracter ordinar.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Termenul a fost depăşit.

Pl-x 38/2016 merge la Senat. Are caracter organic.

7. Mergem mai departe, Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei la Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Raportul pe amendamente. Caracter organic.

Iniţiatorul? Nu este în sală.

Din partea Comisiei pentru administraţie, doamna deputat Simona Bucura, aveţi cuvântul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Notă asupra Propunerii legislative pentru modificarea Anexei la Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa 78/2016 din 6 aprilie 2016 pentru dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Propunerii legislative pentru modificarea Anexei la Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului legislativ.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Anexei la Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României în sensul schimbării grafiei denumirii municipiului Bîrlad în Bârlad.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 26 aprilie 2016.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 21 de membri ai comisiei.

La dezbaterile care au avut loc au participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Sirma Caraman, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi domnul deputat Adrian Solomon, în calitate de iniţiator.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Anexei la Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectivul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Pâslaru, pe procedură la asta? vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Dintr-o greşeală, cred, a comisiei de fond, s-au băgat nişte amendamente care trebuiau scoase la comisie. Nu ştiu de ce nu s-au scos. De aceea vă solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimitere la comisie o săptămână aţi spus, da?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, sunteţi de acord, da?

Cine este pentru? Rog număraţi. 67 pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să îşi manifeste votul? Nu sunt.

Retrimis la comisie, termen o săptămână.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei care îi revine României în calitate de stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme, adoptat la New York, la 2 aprilie 2013, semnat de România la New York, la 3 iunie 2013, şi ratificat de România prin Legea nr.32/2014.

Guvernul României.

Aveţi cuvântul, doamnă. Are cuvântul Guvernul României, iniţiatorul.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest proiect se aprobă plata contribuţiei anuale care îi revine României în calitate de stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme, adoptat la New York, la 2 aprilie 2013, semnat de România la New York, la 3 iunie 2013, şi ratificat de România prin Legea nr.32/2014.

Fondurile necesare pentru plata contribuţiei vor fi asigurate din sumele alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Bejinariu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată în fond, pe procedură obişnuită, privind acest proiect de lege care are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Comisia pentru politică externă, de asemenea, a dat aviz favorabil. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Şi, în urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, comisia a propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui act normativ, cu amendamentele privind tehnica legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Mihăiţă Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România, în calitate de stat parte la ATT are obligaţia de a achita contribuţiile anuale. Conform regulilor financiare ale ATT, în cazul nerespectării de către un stat a obligaţiilor de plată doi ani consecutiv, ţării respective i se suspendă dreptul de vot şi dreptul de a nominaliza un reprezentant care să ocupe o funcţie oficială într-unul dintre organismele instituite în cadrul acestui organism.

Având în vedere cele arătate anterior, PNL susţine acest proiect de lege luând în considerare şi amendamentele formulate şi adoptate în cadrul Comisiei pentru apărare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamente. Avem trei amendamente admise.

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat.

Dragi colegi,

Şedinţa de plen s-a închis. Vă mulţumesc foarte mult.

Convoc Biroul permanent al Camerei Deputaţilor la ora 13.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,35.