Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17,00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Şedinţa este consacrată primirii de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor, însă înainte, două chestiuni de procedură.

Vă informez că a fost distribuită deputaţilor lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituţională.

O informare din partea Grupului PSD, conform art. 20 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Vă comunic că Grupul parlamentar al PSD a hotărât ca domnul deputat Eugen Nicolicea să ocupe funcţia de vicelider al Grupului PSD.

Şi, de asemenea, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (7) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, există o decizie a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cu privire la aplicarea unei sancţiuni disciplinare domnului deputat Kelemen Atilla-Béla-László, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, aplicarea sancţiunii de diminuare a indemnizaţiei de deputat cu 10% pe o perioadă de 3 luni pentru încălcarea legislaţiei în materie privind conflictul de interese.

Decizia a fost comunicată domnului deputat. Termenul de contestaţie împotriva deciziei de sancţionare este de 15 zile lucrătoare de la data comunicării. Potrivit art. 54 din statut, contestaţiile se soluţionează de plenul Camerei Deputaţilor.

Trecem la şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Primele două poziţii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Fondurilor Europene.

Doamnă deputat Ana Birchall, dacă doriţi să faceţi precizări suplimentare.

Dacă nu, pentru început, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, domnul secretar de stat Kiraly, vă rog, răspunsul la întrebarea doamnei deputat.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Urmare a întrebării formulate de doamna deputat, Ministerul Educaţiei formulează următorul răspuns.

Importanţa dezvoltării la absolvenţii învăţământului obligatoriu a competenţelor digitale necesare pentru a face faţă în societatea de astăzi, cu oportunităţile şi riscurile aferente este relevată de documente de referinţă ale Comisiei Europene, Cadrul european al competenţelor-cheie, cât şi de documente naţionale, documentul de politici privind revizuirea şi actualizarea curriculumului naţional, planul-cadru de învăţământ pentru nivelul gimnazial şi liceal.

Noul plan-cadru alături de noile programe şcolare pentru gimnaziu au la bază o construcţie curriculară care dezvoltă competenţele-cheie specifice unui profil de formare clar definit.

Acest profil include ca ţintă explicită dezvoltarea competenţelor digitale. În mod specific, s-a urmărit ca absolventul de gimnaziu să poată utiliza dispozitive şi aplicaţii digitale în mod critic şi securizant şi să fie capabil să dezvolte conţinutul digital din multimedia.

De asemenea, absolventul de gimnaziu cunoaşte şi respectă norme şi reguli privind utilizarea şi dezvoltarea de conţinut virtual şi participarea în condiţii de siguranţă în reţele virtuale semnificative pentru viaţa personală, socială şi profesională.

În vederea diminuării efectelor negative ale Internetului şi instruirea tuturor partenerilor educaţionali în acest sens a fost vizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului încă din anul 2008 un set de mijloace e-learning numit "Tineri în siguranţă pe Internet".

În scopul prevenirii violenţei în mediul virtual, în 2009 a fost implementat oficial proiectul Sigur.info al Programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene.

Ziua Siguranţei pe Internet în 2014 a oferit comunităţii educaţionale româneşti ocazia lansării Ghidului utilizării în siguranţă a Internetului, o apariţie mult aşteptată, după aproximativ 4 ani de activitate şi de elaborare.

Ulterior apariţiei acestui ghid, Ministerul Educaţiei, de comun acord cu Organizaţia "Salvaţi copiii" a stabilit o strategie de promovare şi aplicare a acestuia în activitatea educativă desfăşurată cu elevii, pornind de la nivelul de coordonare a acestei activităţi pe plan judeţean.

În acest context, Ghidul utilizării în siguranţă a Internetului, apreciat încă de la apariţie ca un instrument foarte util dascălilor, elevilor şi părinţilor care doresc să-şi însuşească noţiunile de utilizare sigură şi responsabilă a noilor tehnologii şi să-i protejeze pe copii, poate fi considerat ca principală referinţă bibliografică în parcurgerea tematicii specifice care va fi revizuită în noul curriculum şi, implicit, în dezvoltarea competenţelor aferente. Orizontul de timp pentru aceste schimbări curriculare este legat de anul şcolar 2016-2017.

În elaborarea curriculumului corespunzător se va avea în vedere cuprinderea unor teme care vizează dezvoltarea competenţelor de informare şi comunicare la elevi, profesori şi indirect la părinţi în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, respectiv pericolele şi riscurile existente pe Internet şi siguranţa online a copiilor şi tinerilor.

Programele şcolare pentru învăţământul gimnazial la disciplina Informatica şi TIC vor fi elaborate în perioada iunie-decembrie 2016.

Pentru ca noua programă să includă şi aspecte referitoare la domeniul securitate cibernetică, vom sprijini organizarea unor întruniri între specialişti în acest domeniu şi membrii grupului de lucru.

În acest fel, va fi posibilă includerea în programe a unor competenţe şi activităţi de învăţare relevante pentru identificarea, analiza şi reacţia la evenimente cibernetice, această disciplină contribuind semnificativ la creşterea nivelului de conştientizare a riscurilor în această arie încă de la grupa de vârstă 10-14 ani.

Vă asigurăm că vă vom ţine la curent cu aceste activităţi şi cu speranţa că veţi dori să vă implicaţi direct unde şi când consideraţi potrivit.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, aveţi o intervenţie, da? Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat, vă mulţumesc foarte mult pentru acest răspuns şi vă rog să-i transmiteţi domnului ministru nu numai că-i mulţumesc, dar că realmente apreciez răspunsul transmis, inclusiv în scris, pentru că a răspuns extrem de profesionist, deschis sugestiei mele de a introduce în programa şcolară şi elemente de securitate cibernetică şi mai ales vreau să-i transmiteţi domnului ministru că-i mulţumesc pentru răspunsul acordat cu o mare celeritate, răspunzând practic întrebării mele privind oportunitatea introducerii în programa şcolară a elementelor de securitate cibernetică la disciplina Informatică şi Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Vreau să spun şi de la tribuna Camerei Deputaţilor că apreciez în mod deosebit preocuparea ministerului pentru acest domeniu de interes, care nu trebuie, din punctul meu de vedere, să lipsească din educaţia tinerilor şi mă bucură, domnule secretar de stat, şi vă rog să transmiteţi conducerii ministerului, mă bucură faptul că aţi recunoscut şi aţi apreciat utilitatea demersului meu.

Aşa cum am mai afirmat de nenumărate ori, într-o problemă atât de sensibilă cum este securitatea cibernetică, consider că este nevoie complementar cu măsurile legislative şi de politici de educaţie adresate populaţiei utilizatoare de servicii din domeniul ciberneticii, pentru ca fiecare dintre noi să înţeleagă cât mai de timpuriu ce înseamnă utilizarea sigură a Internetului şi a echipamentelor de calcul, precum şi pericolele la care ne expunem în mediul cibernetic.

Cred că este necesar ca elevii să înveţe cum să evite accesarea unor adrese de Internet suspecte şi să nu divulge date personale, precum şi să-şi protejeze comunicarea online de la un e-mail la reţele sociale şi mă bucur că şi dumneavoastră sunteţi de aceeaşi părere.

Mai mult, vreau să vă mulţumesc pentru sprijinul dumneavoastră în organizarea de întâlniri între specialiştii în domeniu şi membrii grupului de lucru responsabil cu elaborarea programei în perioada iunie-decembrie 2016 şi vreau să vă spun că mă onorează propunerea dumneavoastră de a face parte din acest grup de lucru şi răspund cu mare drag şi aştept invitaţia la prima întâlnire a acestui grup de lucru.

Vă asigur că voi participa cu toată implicarea la aceste întâlniri şi sper ca securitatea cibernetică să-şi găsească cât mai curând loc în programa şcolară, pentru că este un domeniu de maximă importanţă.

Încă o dată vă mulţumesc şi, aşa cum am spus, contaţi pe implicarea mea serioasă şi profesionistă şi aştept invitaţia la prima întâlnire a grupului de lucru.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Următoarea întrebare, adresată tot de doamna deputat Ana Birchall, domnul secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, domnul secretar Barna. Vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Domnul Ilie Dan Barna (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Bună ziua!

Stimată doamnă deputat, urmare întrebării dumneavoastră nr.9925A din 2016, având ca obiect intervenţii integrate şi multidisciplinare pentru ca impactul pe unităţile vulnerabile să fie maximizat, vă comunicăm următoarele:

POCU, Programul operaţional pe capital uman stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând investiţiile realizate prin Fondul social european în perioada 2007-2013 şi contribuind la atingerea obiectivului general 2014-2020, acela de a reduce disparităţile de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene.

Axa prioritară IV, cea de interes relativ la întrebarea dumneavoastră, "Incluziunea socială şi combaterea sărăciei", prezintă o natură specifică a intervenţiilor prevăzute care se orientează, pe de o parte, către cadrul general prin implementarea strategiilor la nivel naţional şi, pe de altă parte, către specificul de la nivel local, în funcţie de nevoile comunităţilor şi grupurilor sprijinite.

În concordanţă cu recomandările specifice de ţară pe 2014 privind reducerea sărăciei, precum şi cu strategiile relevante din domeniile vizate şi prevederile acordului de parteneriat 2014-2020, intervenţiile din cadrul priorităţii de investiţii 9.II., Integrarea socio-economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii, îşi propun atingerea a patru obiective specifice; pe de o parte, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate, în care există populaţie aparţinând minorităţii roma, prin implementarea de măsuri integrante; pe de altă parte, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate non-roma, prin implementarea de măsuri integrate; de asemenea, îmbunătăţirea alfabetizării digitale a populaţiei din comunităţile dezavantajate prin susţinerea procesului de formare în cadrul reţelei PAPI e-incluziune - se referă la Internet în mediul rural; reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale, medicale, socio-profesionale, formare profesională adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale.

În contextul obiectivelor specifice, Obiectivul specific 4.1, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţilor roma acele comunităţi în care populaţia aparţinând minorităţii roma, reprezintă minimum 10% din totalul populaţiei la nivelul comunităţii, aceasta este condiţia limită, adică pentru acest tip de finanţare 10% este cerinţa minimă pentru existenţa unei populaţii roma, prin implementarea de măsuri integrate şi Obiectivul specific 4.2, reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate non-roma, prin implementarea de măsuri integrate.

Comunităţile marginalizate sunt cele caracterizate prin poziţia socială periferică de izolare a indivizilor şi a grupurilor, cu acces limitat la resursele economice şi educaţionale şi comunicaţionale ale colectivităţii, manifestate prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de viaţă şi care se confruntă cu una sau cu cumul de privaţiuni sociale. Comunităţile marginalizate pot fi delimitate geografic într-un anumit spaţiu sau pot fi constituite din grupuri şi persoane afectate de aceleaşi probleme.

În vederea atingerii obiectivelor specifice 4.1 şi 4.2, despre care am vorbit mai sus, cererile de propuneri de proiecte lansate de Ministerul Fondurilor Europene, respectiv Dezvoltarea locală integrată în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii roma şi,

respectiv, Dezvoltare locală integrată în comunităţile marginalizate, vor finanţa proiecte integrate care vor include în mod obligatoriu activităţi din următoarele tipuri de intervenţii: intervenţii în domeniul educaţiei, învăţământ antepreşcolar, preşcolar, programe şcoală după şcoală şi a doua şansă, intervenţii în domeniul ocupării forţei de muncă, ucenicie, stagii, subvenţionare de locuri de muncă, formare anteprenoriat etc., intervenţii în domeniul dezvoltării, furnizării de servicii sociale, medicale, medico-sociale, intervenţii în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor de locuit, precum şi intervenţii în domeniul acordării de asistenţă juridică pentru reglementări acte, dacă există nevoi pentru astfel de servicii la nivelul comunităţii sprijinite.

Intervenţiile vor fi formulate în baza analizei la nivelul comunităţii marginalizate. Este un lucru nou introdus în aceste două finanţări pentru fundamentarea cererii de finanţare elaborate înainte de depunerea cererii de finanţare cu consultarea membrilor comunităţii vizate şi a autorităţilor locale, constituind baza de referinţă pentru identificarea priorităţilor şi măsurilor ce vor fi incluse în proiect.

În acest fel, ghidurile solicitantului încurajează potenţialii solicitanţi să adreseze problemele comunităţii la nivel integrat, inclusiv încurajarea abordărilor inovative în furnizarea serviciilor sociale.

În consecinţă, actorii responsabili pentru implementarea acestor măsuri vor fi autorităţile publice locale cu responsabilităţi în domeniu în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă sau ong-uri în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale sunt responsabilizate pentru a-şi asuma atât recunoaşterea nevoilor comunităţilor marginalizate aflate pe aria lor de funcţionare, cât şi implementarea măsurilor potrivite pentru rezolvarea situaţiilor identificate.

Utilizarea mecanismului competitiv specific acestor două obiective specifice nu exclude abordarea integrată în sprijinul zonelor defavorizate, mai ales că, prin aplicarea criteriilor de eligibilitate şi criteriilor de evaluare din cadrul ghidurilor solicitanţilor menţionate anterior, se va asigura selecţia proiectelor care răspund cel mai bine nevoilor unor astfel de comunităţi, precum şi concentrarea finanţării în cele mai defavorizate zone.

În ceea ce priveşte finanţarea de servicii sociale integrate, menţionăm că în completarea măsurilor din cadrul Obiectivelor specifice 4.1 şi 4.2, Programul operaţional cu capital uman va finanţa prin Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4.6, printre alte măsuri, sprijin pentru consolidarea reţelei publice de asistenţă socială comunitară prin furnizarea de servicii sociale adaptate nevoilor populaţiei prin asigurarea resurselor umane adecvate, iar Obiectivul specific 4.10 va sprijini consolidarea reţelei de asistenţă medicală comunitară, asistenţi medicali comunitari, prin furnizarea de servicii medicale comunitare adaptate nevoilor populaţiei, inclusiv prin furnizarea de programe de formare adaptate nevoilor acestora.

În plus, la acest moment, Ministerul Fondurilor Europene derulează consultări cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea lansării unui apel de proiecte de tip non-competitiv şi pregătirea unui proiect interministerial cu impact la nivel naţional care să abordeze dezvoltarea echipelor comunitare integrate şi a ceea ce ne dorim şi suntem siguri că se va întâmpla, centrelor comunitare integrate medico-socio-educaţionale, care să sprijine persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială.

De asemenea, aceste servicii în comunitate vor beneficia de sprijin complementar în infrastructură asigurată prin Programul operaţional regional, Axa prioritară 8, finanţarea regio, care este cumva mai cunoscută.

Nu în ultimul rând, lansările noilor cereri de propuneri de proiecte vor fi în strânsă legătură cu Pachetul naţional antisărăcie al Guvernului României, în vederea rezolvării celor mai dificile probleme ale grupurilor vulnerabile, asigurând sinergia intervenţiilor la nivel naţional.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, mai aveţi un comentariu. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat, eu vă mulţumesc că mi-aţi citit frumos acest document, dar, din nefericire, nu pot să vă transmit, să transmit domnului ministru al fondurilor europene, prin intermediul dumneavoastră, mulţumiri, aşa cum am transmis către ministrul educaţiei.

Deşi vă mulţumesc pentru acest răspuns, vă mărturisesc că explicaţiile oferite nu sunt deloc convingătoare, strategiile naţionale din domeniul social, şi anume, incluziune socială, educaţie, sănătate ghidează implementarea fondurilor europene şi îndeplinirea ţintelor stabilite în aceste strategii, vor fi criteriul principal de evaluare a modului de cheltuire a banilor europeni.

Cu alte cuvinte, dacă accesăm fonduri europene pentru educaţie, fără a dubla demersul de accesarea integrată a banilor europeni pentru incluziune socială sau pentru sănătate, riscăm ca banii să fie cheltuiţi fără a produce rezultatele dorite, în sensul dezvoltării comunităţilor defavorizate.

Dacă vrem o dezvoltare solidă şi armonioasă a comunităţilor defavorizate, atunci este esenţial, domnule secretar de stat, ca abordarea să fie una multi-domeniu, integrată.

În aceste condiţii, cred că nu este suficientă enumerarea unor axe de finanţare prin care urmăriţi să finanţaţi proiecte pentru ca "intervenţiile integrate şi multidisciplinare pentru ca impactul pe unităţile vulnerabile să fie maximizate", consider că este nevoie de o implicare mai puternică şi mai serioasă a Ministerului Fondurilor Europene, astfel încât programul să se deruleze fără sincope, iar proiectele eligibile să beneficieze la timp de finanţare.

Din păcate, ţinând cont şi de experienţele negative anterioare ale Ministerului Fondurilor Europene, am toate motivele să subliniez că simpla citare a unor proceduri sau expunerea unor mecanisme, aşa cum apar în răspunsul frumos citit de către dumneavoastră şi frumos transmis în scris de către conducerea ministerului dumneavoastră, nu sunt de natură să ne liniştească, pentru că nu oferă un răspuns concret la întrebarea mea.

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că pe parcursul acestui an, după cum foarte bine ştiţi, România nu a fost capabilă să atragă deloc fonduri europene, gradul de absorbţie rămânând cel pe care l-aţi preluat de la guvernarea PSD.

Prin urmare, domnule secretar de stat, vă rog să-i transmiteţi ministrului fondurilor europene că-mi exprim speranţa că Ministerul Fondurilor Europene va trata cu o mai mare responsabilitate şi cu mai mult profesionalism problema pe care v-am supus-o atenţiei în cadrul acestei întrebări şi aş dori să reveniţi cu un răspuns punctual la întrebarea mea, şi nu să-mi enumeraţi axe, proiecte, ci să răspundeţi punctual, concret, cu măsurile necesare.

Vă mulţumesc şi folosesc această oportunitate, pentru că suntem înaintea unei zile importante, ziua de mâine, poate, totuşi, îi transmiteţi domnului ministru ca mâine, la ora 15,00, să fie prezent la şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, pentru a nu mă forţa şi nu a forţa membrii Comisiei pentru afaceri europene să ţinem o audiere în lipsa ministrului.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Următorii trei parlamentari care sunt programaţi la şedinţa de primire de răspunsuri la întrebări, doamna Steluţa Cătăniciu, domnul Florin Secară şi domnul Mircea Toader, nu sunt prezenţi.

În consecinţă, rog reprezentanţii de la Ministerul Finanţelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei să depună răspunsurile în scris.

Vă mulţumesc.

Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Începem cu domnul deputat Sorin-Avram Iacoban. Aveţi 13 interpelări depuse. Vă rog, în conformitate cu procedura, să selectaţi una singură pentru a o citi. Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Adresez o interpelare Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnului viceprim-ministru Vasile Dîncu, cu subiectul "Locuinţe pentru tineri în municipiul Iaşi".

Domnule viceprim-ministru,

Municipiul Iaşi este în continuă dezvoltare şi expansiune, pentru că este un oraş universitar important, al doilea oraş universitar al ţării.

După terminarea studiilor, foarte mulţi dintre tineri pot opta să-şi continue activitatea profesională în Iaşi, însă lipsa soluţiilor pentru obţinerea unei locuinţe îi face să opteze pentru exodul în străinătate sau în alte oraşe ale ţării.

Iaşiul are resurse limitate în ceea ce priveşte dezvoltarea şi finanţarea unor programe care să aibă ca scop principal construirea de locuinţe pentru tineri şi am cerut sprijinul ministerului pe care îl conduceţi. Astfel, municipalitatea a identificat mai multe locaţii în care se pot face astfel de investiţii şi a trimis ministerului adrese cu locaţiile identificate, documentaţiile necesare, cât şi costurile aproximative ale investiţiei. A fost identificată astfel şi individualizată zona Grădinari A şi zona Grădinari B, ambele cu un potenţial de peste 300 de apartamente.

Municipalitatea a solicitat ministerului pe care îl conduceţi şi includerea în programele ANL a locaţiilor individualizate, fără să existe, însă, nici până la momentul acesta, un punct de vedere al ministerului.

Având în vedere toate cele precizate, vă rog să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări: ce investiţii prin programul ANL sunt în derulare în municipiul Iaşi, până la sfârşitul anului 2016? Câte apartamente sunt vizate pentru a fi construite, unde anume şi la ce schemă de costuri? 2. Care este punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi cu privire la propunerea municipalităţii Iaşi în ceea ce priveşte cele două locaţii precizate în prezenta şi dacă ele sunt fezabile a fi prinse în programul ANL?

Solicit răspuns scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat Colegiul nr. 10 Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat. Vă doresc o zi bună!

O să citesc lista parlamentarilor înscrişi în ordinea care mi-a fost prezentată. Vă rog să-mi semnalaţi. Domnul Şcheau, Gheorghe Udrişte, Marioara Nistor, Cristian Buican, Florin Gheorghe, Ionel Arsene.

Florin Gheorghe, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare către ministrul apărării naţionale, domnul Mihnea Motoc.

Obiectul interpelării: "Salarizarea nestimulativă determină plecări din sistemul de apărare".

Domnule ministru,

Prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aproximativ 70% din personalul instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională va beneficia de o măsură reparatorie.

Astfel, în Ministerul Apărării Naţionale, potenţialii beneficiari în număr de aproximativ 33 de mii vor primi începând cu luna august 2016 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit aflate în plată la nivelul anului 2009, respectiv diferenţa de 50% începând cu luna august 2017.

Chiar dacă măsurile par a fi extrem de satisfăcătoare, în practică ele înseamnă majorări de până în 60 de lei pentru soldaţi, motiv pentru care plecările din sistemul de apărare sunt tot mai frecvente. Trebuie subliniat faptul că veniturile nete ale unui caporal cu vechime de circa 20 de ani nu depăşesc nici în prezent valoarea de 1220 lei net.

S-a ajuns astfel la situaţia în care, cel puţin la nivelul judeţului Constanţa, majoritatea unităţilor militare au cel mult 70% din efective, iar unele chiar sub 50%.

De exemplu, la forţele navale, când o fregată trebuie să execute un exerciţiu, se iau militari şi maiştri de marină de la alte două fregate pentru a completa nivelul de personal. Iar dacă este nevoie să iasă două fregate în larg pentru exerciţii, nu se pot constitui două echipaje complete.

La fel s-a întâmplat, de pildă, la exerciţiile cu partenerii NATO de la Smârdan sau de la Cincu, atunci când militarii din Galaţi sau Focşani au fost completaţi cu militari din alte unităţi din ţară, pentru că şi în aceste unităţi efectivele sunt sub 65% din necesar.

Faţă de această situaţie extrem de îngrijorătoare, prin care se demonstrează, împotriva obiectivelor asumate la summitul din Ţara Galilor că nu ne îndeplinim angajamentele de stat membru NATO, vă rog, domnule ministru, să precizaţi cum intenţionaţi să reluaţi atractivitatea salarială pentru angajaţii din sistemul naţional de apărare, în special pentru categoriile cele mai prost plătite - soldaţi, caporali şi maiştri.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat PSD de Constanţa, Florin Gheorghe.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul deputat pe listă este domnul deputat Ioan Benga.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Vasile Dîncu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Încep cu următoarea afirmaţie: singurul bine este cunoaşterea, singurul rău este ignoranţa.

La Reşiţa, oraşul de pe Bârzava, în care am slujit ca dascăl vreme de mai bine de 35 de ani, se impunea realizarea unei şcoli cu renume în conştiinţa învăţământului cărăşan şi bănăţean. O şcoală care să poată accesa proiecte europene şi care să fie recunoscută în anunţatul program de regionalizare din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Şi chiar dacă evidenţele demonstrau această necesitate, doar un proiect serios şi bine argumentat ar fi putut face ca acest lucru să fie realizabil, lucru pe care l-am înţeles şi de la care nu am făcut rabat.

Ca iniţiator şi principal susţinător al acestui deziderat educativ m-am bucurat să am alături o echipă formată din mai mulţi colegi profesori, peste 120, şi dăruiţi ţelului nostru.

Proaspătul Colegiu Naţional Mircea Eliade şi-a deschis porţile pentru prima dată la începutul anului şcolar 2013-2014, înglobând peste 1700 de copii în 12 grupe de grădiniţă, trei clase pregătitoare, 18 clase pentru învăţământul primar, 16 pentru gimnazial, 16 clase de liceu şi şase clase de învăţământ postliceal şi am speranţa că nu ne vom opri aici.

De aceea, vă rog cu respect să reanalizaţi oportunităţile finanţării obiectivului sală de sport la Colegiul Naţional Mircea Eliade, obiectiv care se află în evidenţa Companiei Naţionale de Investiţii în cadrul Programului Săli de Sport. Construcţia sălii va ridica gradul estetic de urbanism din această zonă, care, în momentul actual, este ocupată de un teren neamenajat şi total inestetic. În această sală de sport se vor putea pregăti peste 5000 de elevi din cartierul respectiv.

Doi. Într-o altă ordine de idei, revin cu rugămintea de a sprijini modernizarea şi dotarea cinematografului Dacia din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.

Menţionez faptul că cinematograful deţine cel mai mare ecran de proiecţie din ţară după Bucureşti.

Subliniez că Primăria municipiului Reşiţa a depus la Compania Naţională pentru Investiţii în vederea finanţării prin programul naţional de construcţii de interes public sau social subprogramul săli de cinema, proiectul cu titlul Reabilitare, extindere, modernizare şi dotare cinematograf Dacia, municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.

Cu speranţa că ne veţi sprijini aceste două demersuri, vă rog, domnule ministru, cu întreaga mea consideraţiune, să ne ajutaţi.

Solicit răspuns oral şi scris.

Ioan Benga, deputat, Partidul Social Democrat, Colegiul nr.1, Reşiţa.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Ultima prezentare, domnul deputat Ioan Tămâian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloş.

Obiectul interpelării: Necesitatea elaborării unui ghid de bune practici şi comunicare pentru autorităţile publice în relaţia cu cetăţenii şi firmele, în special cele private.

Majoritatea cetăţenilor, persoane fizice şi juridice, s-a lovit de lipsa de comunicare din partea instituţiilor statului sau chiar de limbaj şi comportament agresiv în cazul în care s-au confruntat cu expirarea unor avize, autorizaţii, permise sau de scadenţa unor obligaţii de natură fiscală.

Actualmente legislaţia românească în vigoare nu reglementează obligativitatea de înştiinţare din partea instituţiilor publice a persoanelor fizice şi juridice pentru a preîntâmpina problemele inerente, rezultate din cauza expirării actelor, ci doar sancţiuni din partea acestora, care se aplică dacă nu sunt respectate anumite termene care pot fi de lungă durată.

Considerăm, totuşi, că aceste autorităţi ar trebui să informeze cetăţeanul sau firma asupra aspectelor problematice şi abia după să stabilească şi să aplice sancţiunea în cazul în care persoana fizică sau juridică nu-şi reglementează situaţia din rea-voinţă.

De foarte multe ori, pentru a colecta bani, reprezentanţii instituţiilor care au atribuţii de verificare, control şi sancţiune practică un fel de vânătoare pentru persoanele fizice sau juridice în vederea aplicării amenzilor.

Astfel de situaţii se întâlnesc frecvent la neplata obligaţiilor fiscale, impozite şi taxe, la care se aplică penalităţi sau chiar amenzi dacă nu sunt achitate la timp, nedepunerea declaraţiilor fiscale la termenul stabilit, solicitarea unui permis nou sau nesolicitarea unui permis nou în cazul expirării celui vechi, aspect care se transformă în faptă penală dacă titularul conduce autovehiculul după expirare, expirarea actului de identitate, expirarea permisului de portarmă, aspect care se transformă, de asemenea, în faptă penală, expirarea certificatului de urbanism sau de autorizaţie de construcţie sau demolare etc.

În toate aceste cazuri sunt prevăzute sancţiuni cu amendă sau chiar de natură penală, chiar dacă persoana în cauză a omis fără intenţie să depună o declaraţie fiscală sau să îşi înnoiască actul de identitate sau permisul.

Stimate domnule prim-ministru,

Având în vedere că cetăţenii români şi firmele contribuie la bugetul de stat, nu consideraţi că trebuie să aibă parte de mai mult respect şi de o mai bună comunicare din partea instituţiilor publice abilitate, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene?

Credeţi că ar fi oportună elaborarea unui ghid de bune practici şi comunicare pentru autorităţile publice în relaţia cu cetăţenii şi firmele, care să cuprindă norme specifice pentru ca autorităţile să aibă şi rol de prevenţie pentru măsuri de control şi de informare?

Aştept răspuns în scris. Cu deosebit respect, Ioan Tămâian, PNL Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am epuizat ordinea de zi.

Închid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,37.