Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului.

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul celor 511 deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa, până acum, un număr de 347.

Ordinea de zi şi proiectul de program pentru şedinţa comună au fost stabilite de către Birourile permanente cu participarea liderilor grupurilor şi au fost distribuite.

Dacă sunt obiecţii la proiectul ordinii de zi? Nu.

Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Colegi care se abţin? Nu.

349, au mai venit doi colegi.

A fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Dacă în legătură cu programul sunt obiecţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră programul. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Cu 349 de voturi pentru a fost aprobat.

La primul punct al ordinii de zi avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2014/335/UE, Euratom privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, adoptată la Bruxelles, la 26 mai 2014.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că la acest proiect de lege au fost finalizate dezbaterile şi a rămas să fie votat. Se poate vota cu două treimi din membrii Parlamentului.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Cu 349 de voturi pentru - au mai venit, dar nu şi-au exprimat votul - cu 349 de voturi pentru, era necesar să fie 341, a fost adoptat proiectul.

Trecem la cel de al doilea punct al ordinii de zi, prezentarea, de către domnul prim-ministru Dacian Cioloş, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, a unui Raport cu privire la situaţia economică reală a ţării, cu precizarea nivelului de colectare a taxelor, a deficitului bugetar, deficitului de cont curent, deficitului comercial şi creşterii economice estimate care stă la baza execuţiei bugetare.

Birourile permanente au stabilit ca timp de dezbatere alocat domnului prim-ministru 30 de minute, pe care le poate folosi la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor.

Fiecare grup parlamentar, pentru fiecare parlamentar are alocate câte zece secunde, astfel încât Grupul parlamentar al PSD are 32 de minute, Grupul parlamentar al PNL 27, Grupul parlamentar ALDE şapte minute, Grupul parlamentar al UNPR şase minute, Grupul parlamentar al UDMR patru minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale trei minute, iar deputaţii şi senatorii neafiliaţi câte şapte minute.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest calendar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Cu 351 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere a fost adoptat programul.

Rog liderii de grup să prezinte lista numelor deputaţilor sau senatorilor care vor vorbi în numele grupurilor parlamentare.

Pentru început, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Dacian Julien Cioloş, pentru a prezenta raportul.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dacian Julien Cioloş (prim-ministrul Guvernului României):

Bună ziua!

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În primul rând, vă mulţumesc pentru oportunitatea acestei intervenţii.

În noiembrie anul trecut mi-aţi conferit un mandat cu obiectivul, în primul rând, de a asigura stabilitatea ţării, stabilitatea economică, stabilitatea socială a ţării, un mandat pe care l-am asumat într-o situaţie excepţională, vă amintiţi, după proteste de stradă, într-un moment critic, în care încrederea în mediul politic, în autorităţile statului era slăbită.

Oamenii aşteptau - şi acesta a fost semnalul pe care cel puţin noi l-am înregistrat - un nou mod de a administra interesul public, într-un fel mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog.

Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat, atât la nivelul echipei guvernamentale, cât şi al celor pe îi coordonăm.

Şi ne-am concentrat atunci pe câteva elemente: în primul rând, recâştigarea încrederii cetăţeanului în stat, asigurarea unui mediu legal instituţional mai predictibil, favorabil investiţiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investiţiile, pentru ca, în paralel cu dezvoltarea economică, să vedem şi crearea de locuri de muncă.

Mi se pare esenţial să insistăm, în perioada următoare, pe transferul bunei creşteri economice înspre crearea de locuri de muncă.

Ne-am asumat, totodată, o gestionare mai bună şi transparentă, eficientă a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructură, spre investiţii, care să nu se concentreze doar în zonele favorabile, în Transilvania şi Banat, ci ne-am dat ca obiectiv să găsim mijloace prin care investiţiile să poată să meargă şi spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova.

Chiar dacă bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marjă de manevră limitată, ne-am dat ca obiectiv o gestionare înţeleaptă a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o bună balanţă între cheltuieli şi venituri.

Aţi solicitat date privind situaţia economică reală a ţării şi permiteţi-mi să vă prezint aceste câteva date.

În primul rând, legat de creşterea economică. Avem o creştere economică bună, dar nu cred că acesta este un motiv de prezentare triumfalistă a acestui lucru. Cred că mai important decât creşterea pe care o înregistrăm în acest an este să putem demonstra că ne-am înscris pe un trend ascendent, pe o evoluţie pozitivă a creşterii economice în timp.

Astfel, în semestrul întâi al anului 2016, creşterea economică a fost de 5,2% din produsul intern brut, creşterea estimată pe acest an, ţinând cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea în considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8%, faţă de prognoza iniţială, pe care am construit şi bugetul, de 4,2%.

În al doilea trimestru al acestui an, produsul intern brut real a crescut chiar cu 6%, comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut.

Din punctul nostru de vedere este o creştere economică sustenabilă, dar pentru ca aceasta să rămână sustenabilă are nevoie în continuare de reforme structurale şi avem nevoie să încurajăm investiţiile. Şi-o să revin asupra acestui subiect.

Această creştere economică se reflectă şi prin mai multe locuri de muncă şi un nivel de salarizare mai bun.

Astfel, numărul de salariaţi din România a crescut în acest prim semestru: la sfârşitul lunii iulie aveam cu 152.000 de salariaţi mai mulţi, din care 140.000 în sectorul privat şi 12.000 în sectorul public. Din cele 140.000 de locuri noi de muncă create în sectorul privat, circa 100.000 au fost create in zona serviciilor, iar restul, de circa 40.000, in zona productivă.

Vedem o continuare a tendinţei de scădere a şomajului la 6,3%, în acest prim semestru, faţă de 6,8% în primul semestru al anului trecut. Însă şi aici trebuie să subliniem că, în ciuda acestei scăderi generale a şomajului, şomajul rămâne ridicat, în jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care caută un prim loc de muncă. Şi aici cred că trebuie să ne concentrăm atenţia în perioada care vine, în anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii.

În plus, spuneam, creşterea economică are un impact pozitiv şi asupra nivelului de salarizare, salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% în iulie 2016, faţă de 2015, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu o creştere mai mare în sectorul IT, în industria alimentara şi în industria textilă.

Insist pentru crearea de mai multe locuri de muncă, pentru că în felul acesta putem valorifica în mod pozitiv această creştere economică cu impact pozitiv atât asupra creşterii nivelului de trai, dar şi asupra nivelului pensiilor şi a capacităţii de a susţine financiar pensiile.

Pentru că acolo unde avem pensii contributive avem şi un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies în afara sistemului contributiv, riscă să pună în pericol sistemul de pensii, cu atât mai mult cu cât nu avem o creare şi de locuri de muncă.

Şi aici, din acest punct de vedere, aş vrea să subliniez că ne dorim să gândim, să regândim şi sistemul de asistenţă socială, pentru a reaşeza ponderea majoritară de la beneficii financiare ce încurajează marginalizarea în societate prin întreţinere, prin asistenţă socială, spre servicii sociale care să încurajeze incluziunea şi crearea de locuri de muncă.

Ideea este deci de a folosi instrumentele de asistenţă socială pentru a-i încuraja pe cei care sunt asistaţi social să se integreze în societate şi să se integreze şi în câmpul muncii. Şi aici am trecut, prin proiectul de lege care este acum adoptat şi pe care îl pregătim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de inserţie, pentru a încuraja şi pe cei care acum au sprijin social să nu fie în situaţia de a alege între sprijinul social sau un salariu care poate să fie mai mic la început, ci să-i încurajăm să meargă spre câmpul muncii.

Creşterea economică de care vorbeam, înregistrată în acest an, este una sustenabilă, pentru că este bazată atât pe consum, cât şi pe investiţii.

Spre deosebire de anii trecuţi, creşterea economică în acest an este fructul contribuţiei, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur cu pondere diferită, cu o pondere mai mare pentru consum, dar practic toate sectoarele economiei contribuie la această creştere economică.

De creşterea consumului, pentru că asta este ponderea cea mai importantă în creşterea economică, de creşterea consumului au profitat, în schimb, şi micile afaceri şi serviciile; o creştere cu 8% a serviciilor şi mai ales a turismului, care a crescut, în acest an, cu 20%. Şi aceasta înseamnă şi dezvoltare economică, înseamnă şi creare de locuri de muncă.

Creşterea puterii de cumpărare, care se repercutează în consum, se regăseşte nu doar în consum, dar şi în investiţiile imobiliare, pentru că în semestrul I al acestui an, numărul de locuinţe în plus, care au fost date în folosinţă, a crescut cu 21%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sigur, aici vedem un rezultat cumulat şi al Programului "Prima casă", dar şi al disponibilităţii financiare existente pe piaţă, prin creşterea veniturilor.

În primul semestru, spuneam de rolul investiţiilor în această creştere economică, în primul semestru, investiţiile totale, atât cele private, cât şi cele publice, au crescut cu peste 7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, şi chiar cu peste 10% în trimestrul II al acestui an.

În aceeaşi perioadă, investiţiile publice au crescut cu peste 15% şi aş sublinia în special creşterile investiţiilor cu infrastructura, care faţă de anul trecut au crescut cu 22%, cheltuielile de capital pentru primele şase luni ale anului.

Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investiţii, care includ atât cheltuieli de capital, cât şi programele cu finanţare internă şi externă, au fost de 12,8 miliarde de lei, 1,7% din produsul intern brut pe primele şapte luni ale anului, deci bani care s-au dus în economie şi care se văd pe teren, prin investiţii.

Investiţiile străine directe, de asemenea, au crescut, în acest prim semestru, la 2,3 miliarde, deci 2,3 miliarde investiţii străine directe, ceea ce înseamnă o creştere cu peste 25%, aproape 30%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Şi toate aceste investiţii, dincolo de faptul că susţin o creştere economică durabilă, înseamnă şi creare de locuri de muncă.

Legat de export şi de balanţa comercială, aici exporturile au crescut, în acest prim semestru, cu 4,2%. Sigur, balanţa comercială este negativă, pentru că importurile au crescut cu 11%, date fiind şi disponibilităţile de consum, în urma mobilizărilor de finanţare şi prin creşterea veniturilor. Dar chiar dacă această creştere a exporturilor e de doar 4,2%, ea oricum se situează la un nivel net superior de media comunitară europeană, unde, la nivel european, exporturile au scăzut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%, deci asta înseamnă că această creştere de 4,2% se traduce şi printr-o câştigare de pieţe noi de către România.

Însă această creştere a importurilor nu se concentrează cu precădere pe importul pentru consum, pentru că abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare şi de capital, deci care se duc şi în investiţii care se dezvoltă apoi în România.

Pe de altă parte, această creştere masivă a importurilor de bunuri intermediare şi de capital ne arată că avem nevoie să stimulăm în România producţia acestor bunuri. Şi avem nevoie de cea mai bună utilizare a resurselor pe care le avem în România, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori pentru întreprinderile care fac investiţii mari în România.

Şi de aceea am lansat mai multe programe în acest an, pentru a stimula şi IMM-urile. Şi o să revin asupra acestui lucru.

În primele opt luni ale anului 2016, încasările Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală la bugetul statului au ajuns la 132,4 de miliarde de lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 de miliarde lei, faţă de perioada similară a anului trecut, o creştere cu 1,2%, şi asta în condiţiile măsurilor de relaxare fiscală, în primul rând, a reducerii cotelor de impunere a TVA-ului.

Datoria publică a României se situează cu toate acestea la un nivel sustenabil, de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht, de 60%.

Datoria guvernamentală estimată pentru 2016 este de 39,1%.

Deficitul bugetar, după primele şapte luni ale anului, este în continuare la o valoare redusă, de 0,23% din produsul intern brut sau de 1,73 de miliarde de lei. Dar sigur acest deficit va creşte pe măsură ce vor creşte şi cheltuielile şi mai ales cheltuielile cu investiţiile, spre sfârşitul acestui an.

Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat rămâne de 2,8% din PIB în cash şi de 2,95%, potrivit metodologiei europene, deci de sub 3%, nivel pe care ni l-am asumat şi prin buget.

În aceste limite am putut, în acest an, şi datorită creşterii economice şi a colectării, conform planului pe care ni l-am făcut, am putut să orientăm peste două miliarde de lei spre educaţie şi spre sănătate, cu precădere pentru a echilibra nivelul salariilor în aceste sectoare.

Aceasta este deci situaţia economică a ţării, o situaţie stabilă, cu un buget care îşi urmează cursul planificat la începutul anului şi care ne-a permis să aplicăm obiectivele pe care le-am prevăzut în programul de guvernare.

Însă cum facem pentru ca această creştere sustenabilă să se menţină şi în viitor? Vă spuneam, în primul rând, din punctul nostru de vedere, trebuie să ne concentrăm atenţia pe crearea unui mediu favorabil investiţiilor, pentru că în acest fel creăm şi locuri de muncă. Investiţii şi în acelaşi timp stimularea exportului, pentru a echilibra balanţa comercială.

Dezvoltarea investiţiilor, pe de altă parte, e important ca ea să fie integrată teritorial. Nu e suficient, de acum înainte, din punctul nostru de vedere, pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrată a ţării să vorbim doar de o creştere a investiţiilor, ci şi de unde creştem investiţiile, cum echilibrăm, din punct de vedere teritorial şi din punct de vedere sectorial, orientarea acestor investiţii.

E important să concentrăm investiţiile şi în zonele care în mod natural atrag mai puţine investiţii şi datorită calificării forţei de muncă sau datorită infrastructurii.

Şi aici ne-am dat ca obiectiv, şi până la sfârşitul anului vom veni cu un dispozitiv care să sprijine în mod specific astfel de zone mai puţin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Munţilor Apuseni sau regiunea Moldovei, unde dorim să canalizăm în mod integrat atât finanţări naţionale, cât şi finanţări europene, pentru a finanţa proiecte de dezvoltare. Ne gândim totodată la un program de mobilitate a forţei de muncă, pentru a stimula deplasarea forţei de muncă acolo unde este de lucru, dar intenţionăm, în următoarele săptămâni, să venim cu un act normativ şi pentru a legifera formarea profesională duală, care să stimuleze nu doar reforma sistemului de învăţământ în formare profesională, dar şi implicarea sectorului economic în această formare profesională. Şi aici în paralel intenţionăm să venim şi cu anumite facilităţi fiscale pentru acele companii care investesc bani în formarea profesională, pentru ca aceasta să poată să fie dedusă.

Dar dincolo de această dezvoltare echilibrată a teritoriului e important să punem accentul şi pe industrii cu valoare adăugată, care creează valoare adăugată. Şi aici obiectivul nostru este să asigurăm o mai bună corelare între dezvoltarea sectorului IT, unde România are un potenţial important, şi dezvoltarea sectorului industrial, unde din ce în ce mai multe industrii, cum e şi industria de automobile, se concentrează şi pe conlucrarea cu sectorul IT; pentru a creşte valoarea adăugată.

Şi totodată vrem să punem accentul şi pe cercetare-dezvoltare în stimularea dezvoltării industriale. De aceea am venit cu acea măsură fiscală de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucrează în cercetare-dezvoltare aplicată.

Însă ne gândim nu doar la investiţii în sectorul privat, ci şi la investiţii în sectorul public, unde de altfel ne gândim la sistemul parteneriat public-privat în infrastructura spitalicească, de exemplu, unde pregătim, pe lângă cele trei spitale regionale, şi construcţia altor spitale, doar pe partea de infrastructură, în parteneriat public-privat. În acest sens am mobilizat deja din Fondul Juncker un milion de euro pentru asistenţă tehnică care să pregătească aceste proiecte de investiţii pentru anul viitor. Chiar dacă până acum, din păcate, investiţiile în infrastructura de sănătate au fost făcute haotic, fără existenţa unui plan de investiţii, vrem să lăsăm la sfârşitul acestui mandat o abordare coerentă şi cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investiţiilor în infrastructura spitalicească.

Totodată, investiţiile în educaţie, în infrastructura din educaţie rămân pentru noi o prioritate. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală venim cu un proiect care până în 2018 să asigure reabilitarea imobilelor care în continuare nu au autorizaţii de funcţionare, mai ales în mediul rural, în sistemul de educaţie.

Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atenţia şi care alături de investiţii este la fel de important pentru predictibilitatea în dezvoltarea economică - e vorba de debirocratizare. Reducerea birocraţiei este din punctul nostru de vedere la fel de importantă ca şi investiţiile pe care le-am realiza în infrastructură, de exemplu. Şi aici am luat mai multe măsuri prin care încet, încet, să reducem această povară birocratică atât pentru sectorul privat, pentru mediul economic, cât şi pentru cetăţeni, pentru plătitorii de taxe. Astfel, am oferit contribuabililor posibilitatea de a-şi plăti taxele şi impozitele la ghişeu, cu ajutorul cardului, şi cel târziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fără deplasarea la ghişeu. Taxele, impozitele vor putea fi plătite direct din faţa calculatorului, prin intermediul site-ului "ghiseul.ro".

Totodată, din această toamnă, deci cel mult într-o lună, o lună şi jumătate, adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală nu vor mai trebui ridicate de la ghişeu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasări la ghişeele ANAF, pentru a ridica aceste certificate şi adeverinţe. Ele vor putea fi transmise instituţiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hârtii, dar şi cinci milioane de deplasări la ghişee.

Pentru că tot vorbim de simplificări pentru mediul de afaceri şi pentru că s-a vorbit în spaţiul public de ceea ce intenţionează acest Guvern, să crească taxe, vreau să spun clar, aşa cum am mai spus-o şi public, nu intenţionăm până la sfârşitul acestui mandat să creştem nicio taxă, nu intenţionăm să creştem niciun impozit, nu intenţionăm să modificăm nicio indemnizaţie, aşa cum s-a spus. Dimpotrivă, în acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrările agricole şi pentru inputurile consumate în agricultură. Şi tot pentru a veni în sprijinul sectorului agricol, mai ales al micilor producători, al persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate, intenţionăm să venim cu modificări, în sensul simplificării, în Codul fiscal, prin care să propunem un regim TVA special pentru micii agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate, în sensul în care aceşti mici producători să nu aibă nevoie de toată această birocraţie şi documentaţie privind înregistrarea TVA-ului. Deci, am găsit o formulă prin care producătorii agricoli, persoane fizice, şi persoane fizice autorizate, chiar dacă depăşesc 220 de mii de lei de activitate economică, să nu fie obligaţi în înregistrarea TVA-ului, pentru că este, pe de o parte, o sarcină administrativă în plus, pe de altă parte, acest TVA poate să fie colectat pe restul lanţului de la producător în sus.

Ne-am focalizat atenţia şi pe stimularea capitalului autohton, pentru că, sigur, importante sunt investiţiile în general, dar suntem conştienţi de faptul că, dincolo de rolul pe care-l joacă investiţiile străine care în general se focalizează pe proiecte mari de investiţii, e important să concentrăm şi să creştem prezenţa în mediul investiţional şi a capitalului autohton, capital autohton care, în momentul de faţă, se concentrează mai ales la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. De aceea, pe lângă ajutorul de stat care este deschis tuturor, şi companiilor mari, şi companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut în acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schemă de ajutor de stat specifică pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru investiţii între 1 şi 5 milioane de euro, o schemă de ajutor de stat pe care o pregătim acum şi care va fi gata până la sfârşitul anului, şi care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, sperăm noi, se vor orienta cu precădere spre întreprinderile cu capital autohton.

Totodată, întreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult şi de schema privind crearea de noi locuri de muncă, pentru care am concentrat 250 de milioane de lei în acest an. Şi vreau să mai amintesc şi faptul că ne interesează să stimulăm întoarcerea românilor din străinătate acasă şi să investească acasă. De aceea, am lansat programul "Diaspora start-up" pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene.

Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbătut în această perioadă. Vreau să fiu foarte clar cu câteva cifre din nou: rata de absorbţie curentă pentru perioada 2007-2013 a fost crescută în timpul mandatului acestui guvern, sigur au fost multe dintre ele proiecte care au fost începute şi finalizate în acest an, dar pe care le-am accelerat, a căror finalizare am accelerat-o în acest an şi am putut să creştem rata de absorbţie de la 58% la sfârşitul anului trecut, la 78% în acest moment, ceea ce înseamnă circa 3 miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeană pentru această perioadă bugetară.

Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca şi, practic, toate statele membre, într-o fază de pregătire a implementării acestor noi programe şi aici am lansat deja ghiduri care însumează peste 13 miliarde de euro, de proiecte care pot fi depuse în perioada următoare, proiecte care îşi vor arăta rezultatele începând de anul viitor, pentru că în acest an facem licitaţiile de proiecte, semnăm contractele şi ele vor începe să fie implementate începând cu anul viitor. Dar şi aici, în paralel cu pregătirea ghidurilor - şi aş vrea să subliniez nu doar faptul că am pregătit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred că pentru prima dată am asigurat o corelare între fondurile europene şi bugetul naţional, atât pe programele de investiţii, cât şi pe programele care finanţează politici sociale, pentru că am avut multe situaţii în care la ministere din bugetul naţional se finanţau anumite lucruri care erau în completă opoziţie cu ceea ce finanţam prin fonduri europene. Deci am venit şi cu o abordare coerentă din acest punct de vedere, dar, sigur, a trebuit să surmontăm anumite întârzieri, mai ales legate de pregătirea procedurilor de lucru şi a sistemului informatic.

Vreau tot aici, legat de fondurile europene, să clarific câteva lucruri legate de plăţile în agricultură. Din păcate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral, în acest an, fără să se explice oamenilor ceea ce foarte mulţi din cei care au asigurat administrarea ţării în trecut ştiau foarte bine. Acest an a fost primul an în care s-a aplicat noua politică agricolă comună, cu noi scheme de plată care n-au existat în trecut. Pe de altă parte, România a decis, din tot meniul oferit de noua politică agricolă comună care prevedea măsuri de finanţare care puteau fi adaptate şi la nevoile României, a decis să aleagă un număr foarte mare de scheme de plată pentru a acomoda aşteptările diferitelor categorii de agricultori. Un număr mare de scheme de plată a însemnat şi un sistem procedural şi administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost şi pregătit cu întârziere, şi toate acestea s-au repercutat în întârzieri de plată în acest prim an în care au fost făcute plăţi pentru acest nou sistem de susţinere a agriculturii. Deci de aici au venit acele întârzieri care n-au avut nici o legătură cu modul în care lucrurile au fost administrate în acest an şi, mai ales, cu decizii care, în mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu întârziere în anii trecuţi. Până la acest moment, totuşi, plăţile au fost făcute în mare parte, peste 90% din sumele alocate plăţilor directe pentru acest an şi peste 90% din beneficiari şi-au primit subvenţiile, cei care încă mai au subvenţii să le primească în perioada următoare sunt cu precădere cei care au avut probleme în urma controlului şi care mai au de clarificat anumite lucruri.

Legat de programul de dezvoltare rurală, şi aici, în 2016, au fost lansate 23 de linii de finanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adaugă la cele lansate în anul trecut, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

Câteva lucruri vreau să mai spun legat de transporturi şi de infrastructură, pentru că spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atenţia. În noiembrie anul trecut, la preluarea guvernării, am găsit aproape toate şantierele de infrastructură blocate din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, mă refer în primul rând la proiectele de autostrăzi. Am reuşit să deblocăm toate aceste proiecte şi prin simplificări administrative, decizii de simplificare legislativă, administrativă, pe care le-am luat, dar şi prin accelerarea unor acorduri de mediu, a unor decizii de exproprieri, avize, în aşa fel încât în momentul de faţă se lucrează practic pe toate marile proiecte, pe toate şantierele.

Sigur, n-o să inaugurăm foarte mulţi kilometri de autostradă în acest an, pentru că nici n-aveam de unde, atâta timp cât proiectele au fost blocate la sfârşitul anului trecut, dar cel puţin vom pleca cu satisfacţia că se lucrează pe toate şantierele şi că lăsăm în urma noastră un sistem administrativ care e mai clar şi mai simplu din acest punct de vedere. Câteva exemple doar: pe Autostrada Sebeş-Turda se lucrează acum pe 66 din cei 70 de kilometri; pe Autostrada Orăştie-Sibiu, ştiţi că a fost acea surpare pe o suprafaţă a autostrăzii pe care în cele din urmă, pentru a evita întârzierile, CNADNR-ul a decis s-o realizeze în regie proprie, şi sper eu să fie primul exemplu în care CNADNR-ul demonstrează că poate să-şi asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrări în regie proprie şi lucrări de calitate. Obiectivul este să redeschidem circulaţia pe acest tronson până la sfârşitul acestei luni. La fel, pe Autostrada Lugoj-Deva se lucrează intens. Am găsit şi aici, printre altele, o problemă cu un acord de mediu lipsă, care a blocat anumite părţi din această autostradă. Tot în toamna aceasta vom scoate la licitaţie şi cele două tuneluri care până acum au fost blocate şi fără de care nu se poate finaliza autostrada şi nu se pot face legăturile între diferitele tronsoane. Pe Autostrada Piteşti-Sibiu, la fel, am găsit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregătit, pe care, din păcate, a trebuit să-l renegociem. În momentul de faţă se lucrează serios la acest studiu de fezabilitate şi va fi probabil cel mai complex şi mai serios studiu geotehnic al unei autostrăzi care s-a realizat vreodată în România cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele două secţiuni din această autostradă pentru care anul viitor să putem lansa şi proiectul tehnic şi partea de execuţie.

Pentru Autostrada Piteşti-Craiova, ne vom concentra atenţia pe segmentul de 30 kilometri reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova şi la Balş, pentru care în această toamnă vom lansa licitaţia pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. Aş semnala aici, totodată, şi reforma pe care o avem în vedere la Compania...la CNADNR, unde vrem să venim cu o structură administrativă mai profesionistă care să se concentreze, pe de o parte, pe investiţiile în infrastructura mare de transport rutier, şi o altă parte, o altă companie care să se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa în acest an şi care, sigur, va trebui continuat de guvernele care vin.

O să mă opresc aici şi, cu voia dumneavoastră, în măsura în care veţi avea întrebări, o să revin cu anumite clarificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Informativ, aţi epuizat cele 30 de minute. Dar Parlamentul probabil că...

În continuarea dezbaterilor, îl invit pe domnul preşedinte Liviu Dragnea, preşedintele PSD, pentru a prezenta punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

I-am propus primului-ministru Dacian Cioloş să vină în faţa Parlamentului şi să expună situaţia reală a economiei româneşti. A venit, aşa cum constataţi, şi apreciez lucrul ăsta, dar constat că ceea ce a prezentat, ceea ce a expus astăzi nu reprezintă situaţia reală, nu reprezintă realitatea şi pe mine şi pe colegii mei, adică şi pe români asta îi îngrijorează foarte mult.

Din ce a spus domnul prim-ministru ar fi trebuit să înţelegem că România îşi continuă creşterea sănătoasă imprimată de guvernarea PSD, de guvernele conduse de Victor Ponta...

(Vociferări.)

Înseamnă că vă bucuraţi!

...dar noi nu înţelegem asta. şi nu înţelegem asta pentru că, astăzi, domnul Cioloş nu a vorbit în limba română. A folosit limba tehnocraţilor, o limbă care sună străin şi o limbă care este ruptă de realitate. (Aplauze.)

Doar câteva lucruri din cele spuse mai devreme de domnul prim-ministru: a spus că au avut în intenţie să presteze un alt tip de guvernare, un alt mod de a guverna, transparent, responsabil şi predictibil.

Şi să dăm câteva exemple: foarte transparent, foarte responsabil şi foarte predictibilă a fost intenţia de a modifica Codul fiscal pe furiş. (Aplauze.)

A vorbit, de asemenea, domnul prim-ministru despre valorificarea resurselor proprii, resurselor naturale ale României. Tocmai Compania Naţională de Drumuri pe care o lăuda mai devreme importă sare, deci, ia sare din altă ţară de 67 de milioane de euro, sarea din România nu mai e bună.

România, tot în acest mandat, importă uraniu din Canada. Bineînţeles că mina unde se exploatează uraniul se va închide, iar cea care trebuia deschisă bineînţeles că nu s-a deschis.

A vorbit despre faptul că au avut în vedere stimularea exportului. Foarte adevărat. Deficitul de cont curent a crescut de şapte ori faţă de guvernările Ponta, de la 0,37 miliarde la 2,5 miliarde. Asta arată că exportatorii români au fost lăsaţi în voia sorţii.

De asemenea, a vorbit despre fondurile europene, a vorbit despre subvenţiile în agricultură, a vorbit despre lucrările în infrastructura mare.

Stimaţi colegi,

Eu aş fi sperat ca astăzi să aud o radiografie, o analiză chirurgicală a realităţii, şi cu bune, şi cu rele. Practic, astăzi, am aflat, ca şi dumneavoastră, că timp de un an de zile n-au făcut nimic, n-au făcut nimic bun.

Şi pentru că am vorbit despre limba tehnocraţilor, aş vrea să vă traduc, domnule prim-ministru Cioloş. Când spunem în limba română creştere economică, românii înţeleg mai mulţi bani în buzunare. (Aplauze.) Întrebaţi, vă rog, orice medic, orice profesor, orice funcţionar, orice pensionar, ce-au înţeles ei şi ce aşteaptă ei când aud creştere economică. Înseamnă mai mulţi bani în buzunarele populaţiei.

Aţi vorbit de creştere economică. Normal, este vorba de recolta generată de seminţele puse de noi acum câţiva ani. Dar unde sunt banii, domnule prim-ministru?! Nimeni nu-i simte în buzunar. Practic, expresia asta a ajuns ca o figură de stil. Şi să folosim şi câteva cifre, nu multe, pentru că s-a vorbit prea mult înainte. Guvernarea noastră a lăsat în vistieria ţării 37 de miliarde de lei, o datorie externă mai mică cu 10 miliarde de euro faţă de 2012, zero datorii la FMI, guvernele noastre au plătit 44 de miliarde de lei beneficiarilor de proiecte de fonduri europene, am lăsat costuri cu dobânzile mai mici cu 6,2% şi un rating de ţară mult îmbunătăţit. V-am lăsat ţara cu plăţile la zi sau chiar în avans pentru subvenţiile în agricultură, şi acum justificaţi acoperindu-l, şi nu înţeleg de ce, pe ministrul agriculturii care încearcă să spună că timp de un an de zile a căutat mecanismele, procedurile, prin care banii să ajungă la fermierii români. N-aveau cum să câştige fermierii români competiţia dură cu fermierii străini care şi-au primit şi subvenţiile la timp, şi mai mari.

V-am lăsat, de asemenea, o ţară care, în 2015, a adus 17 miliarde de lei din fonduri europene. Ştiţi bine că am plecat de la guvernare fiindcă am fost forţaţi să o facem. Am fost scoşi de la guvernare printr-o manevră nedemocratică. Preşedintele Iohannis, protectorul dumneavoastră, protectorul politic al dumneavoastră, a înlocuit un guvern desemnat de popor cu "Guvernul meu", cu un guvern pretins independent. (Aplauze.)

Vă spun cu toată sinceritatea şi v-am mai spus în mai multe rânduri: şi eu, şi colegii mei v-am votat anul trecut în Parlament, pentru că am avut trei speranţe în ceea ce vă priveşte. Am sperat că, în calitate de fost comisar european, veţi deschide uşile Comisiei Europene şi veţi aduce în România mai multe fonduri europene, cel puţin atâtea câte am adus noi. Am sperat că, în calitatea de om cu experienţă la Bruxelles, pe care o aveţi în mod real, veţi aduce în România mai multe investiţii din Planul Juncker. Şi în al treilea rând, fiindcă aţi fost ministru al agriculturii şi comisar european pe agricultură şi aveaţi experienţă în acest domeniu, am crezut cu sinceritate că măcar agricultura va fi o prioritate. Aţi eşuat, din păcate, la fiecare dintre ele. Zero fonduri europene, nimic din planul Juncker, şi subvenţii întârziate la agricultură.

Acestea sunt adevăratele cifre, domnule prim-ministru. Acesta este eşecul Guvernului dumneavoastră de care nu ne-aţi spus nimic astăzi şi nici până astăzi.

Am spus că aţi folosit o limbă străină pentru că aţi greşit, aţi folosit cuvântul "creştere" în loc de cuvântul "eşec", iar românii încep să simtă din ce în ce mai mult eşecul acestui guvern.

Să ne amintim câteva lucruri. Vedem eşecul dumneavoastră la medicii care protestează ameninţând cu demisia pentru că nu le sunt plătite gărzile şi nu le sunt satisfăcute şi alte cereri fireşti, aşa cum le-a fost promis. Vedem eşecul dumneavoastră la fermierii care nu şi-au primit subvenţiile la timp, care au pierdut o mare parte din recoltă şi care au fost până nu de curând în greva foamei în faţa dumneavoastră.

Vedem eşecul dumneavoastră la sutele de magistraţi care în aceste zile spun că intră în grevă, la zecile de mii de români care muncesc în întreprinderile mici şi mijlocii şi care acum sunt ameninţate de Ministerul de Finanţe cu creşterea taxelor şi alte modificări ale Codului fiscal. Le vedem, de asemenea, în deciziile greşite pe care le-aţi luat, cum ar fi acea decizie privind tăierea beneficiilor veteranilor şi familiilor lor, o decizie pe care, din fericire, am reuşit s-o oprim, şi trebuie să recunosc că aici aţi reacţionat târziu.

Vedem, de asemenea, eşecul dumneavoastră la salariile tăiate pentru mii de angajaţi din sistemul de educaţie ca urmare a aplicării ordonanţei de corectare a salariilor din sistemul bugetar.

Vedem, de asemenea, eşecul dumneavoastră într-un domeniu foarte grav, la sutele de mii de români care plătesc preţuri mai mari la medicamente pentru că ministrul sănătăţii din guvernul pe care-l conduceţi amână să ia o măsură care ar micşora preţul medicamentelor.

Domnule prim-ministru,

Şi eu, şi dumneavoastră ştim că acea măsură nu e pe placul marilor producători de medicamente. Dar este foarte aşteptată de români, românii care sunt nevoiţi să aleagă între hrană şi medicament. Ministerul Sănătăţii apără interesul companiilor farmaceutice în dauna poporului român. (Aplauze.)

Practic, acest minister a ales să sprijine şi să ofere mai multe venituri celor care deja au foarte multe, negândindu-se că trebuie ajutaţi românii din clasa mijlocie şi românii care, din păcate, câteodată nu au ce mânca.

Domnule prim-ministru,

Vă rog, vă cer foarte ferm să dispuneţi ca ordinul care permite micşorarea preţurilor la medicamente să fie emis imediat.

V-am rugat să veniţi în Parlament pentru a prezenta situaţia reală a economiei, dar constat că aţi încurcat cifrele. Eu aş vrea să-mi permiteţi, şi dumneavoastră, şi colegilor mei, să prezint în mod real care sunt adevăratele cifre ale dumneavoastră.

Cifra zero. De două ori. Zero este procentul fondurilor europene absorbite de Guvernul dumneavoastră din exerciţiul financiar 2014-2020. Banii europeni intraţi în acest an în România sunt cei care vin datorită proiectelor lăsate de noi. Ştiţi bine că au fost fazate. S-a recunoscut cifra zero de absorbţie în acest an într-un document oficial, deci nu-i mai lăsaţi pe cei din Guvernul dumneavoastră să dea vina pe alţii. Să-şi asume răspunderea pentru acest eşec.

A doua cifră zero. Zero companii româneşti care au primit ajutor de stat. În schimb, au primit 6 companii străine. Acum, de curând, 36 de companii au aplicat pentru a obţine ajutor de stat. Doar 6 companii străine au primit. De la ele în jos s-a închis lista. Din companiile româneşti care voiau să aibă şi ele acces la un ajutor de stat din partea României ar fi deschis 25 de fabrici în 17 judeţe. Poate se consideră că avem prea multe fabrici în România! Poate se consideră că trebuie să mai închidem din ele, sau poate trebuie să închidem tot ce este capital românesc.

O altă cifră, cifra 2. Doi lei, mai exact, este salariul pentru care ar trebui să muncească românii, în opinia doamnei ministru a finanţelor din Guvernul dumneavoastră.

Cifra 5. Sub 5% a fost rata infecţiilor din spitale, aşa cum spunea fostul ministru al sănătăţii. Sigur că această estimare era înainte să apară scandalul pe care-l ştim cu toţii, şi anume scandalul dezinfectanţilor. Ulterior, acel ministru a fost nevoit să recunoască că a minţit. Câţi ar fi trebuit să mai moară pentru a se spune adevărul?

Cifra 8. 8 luni este întârzierea în alocarea subvenţiilor către fermierii români, şi am vorbit mai devreme despre faptul că în competiţia dură dintre producătorii din România în agricultură şi industria alimentară şi cei străini, ai noştri pierd, pentru că n-au niciun sprijin de la guvern, dimpotrivă.

Domnule prim-ministru,

Indiferent ce scuze invocaţi, adevărul este foarte simplu: acest guvern a eşuat. Şi insist asupra acestui lucru pentru că eşecul guvernului tehnocrat este o lecţie pe care istoria o dă celor care se cred deasupra democraţiei. Viaţa oamenilor, viaţa românilor, domnule prim-ministru, este ceva care se întâmplă astăzi, aici. Nu mâine, nu poimâine, şi nu la Bruxelles. Oamenii au nevoie de bani azi. Oamenii au nevoie de sănătate şi educaţie azi. Oamenii au nevoie de locuri de muncă bine plătite şi de pensii decente azi. Oamenii au nevoie de speranţă şi viitor azi, nu mâine, nu peste 10 ani.

Aţi fost astăzi aici să prezentaţi într-un mod cinstit şi real românilor situaţia exactă a economiei. Practic, s-a ajuns la această întâlnire de astăzi pentru că a apărut în spaţiul public o intenţie de a se modifica Codul fiscal.

Domnule prim-ministru,

Sunt sincer, aşa cum am fost mereu cu dumneavoastră şi vă spun privindu-vă în ochi: (Rumoare.) ştiu că nu ştiţi ce înseamnă sinceritate. Aţi ştiut foarte bine despre intenţiile secretarului de stat Biriş de la finanţe, dar aţi încercat să ascundeţi adevărul şi v-aţi spălat pe mâini imediat şi dumneavoastră, şi doamna ministru a finanţelor, cerându-i aceluia să plece.

Tot Ministerul de Finanţe ne-a spus şi nouă, şi românilor că trebuie să luăm măsuri urgente... să vedem exact cum a zis: "...trebuie luate urgent măsuri bugetare". Ştiţi cum se traduce această declaraţie şi cum o traduc românii, pentru că nu uită experienţa anului 2010 şi 2011? Prin tăieri, tăieri de salarii şi tăieri de pensii, şi, de asemenea, creşteri de taxe. Nu poate să uite nimeni, indiferent că unii s-au ascuns acum sub o altă pălărie, anul 2010.

Sunteţi aici, de asemenea, după ce ministrul muncii a spus că Guvernul s-ar putea să nu aibă bani pentru a plăti alocaţiile pentru creşterea copiilor.

Aşteptam un raport clar din partea dumneavoastră. Sincer, mă aşteptam să aveţi curajul, cinstea şi sinceritatea, să spuneţi care este situaţia reală a economiei şi a României. Din păcate, am auzit un discurs electoral şi sunt profund dezamăgit pentru asta.

Nu aţi respectat ceea ce aţi promis când aţi venit în faţa noastră, astă-toamnă, iar eşecul dumneavoastră şi al Guvernului dumneavoastră afectează foarte mult fiecare român.

Stimaţi colegi,

Până în decembrie, când guvernarea ţării va intra pe mâini legitime, prin alegeri, vă cer, domnule prim-ministru, să stopaţi orice intenţie, orice măsură antinaţională pe care vreun membru al guvernului dumneavoastră ar avea de gând să o ia.

Îi asigur, de asemenea, pe români că dacă cumva se va întâmpla lucrul acesta - şi iertaţi-mă, după ceea ce s-a întâmplat cu Codul fiscal, cu intenţia de a fi modificat Codul fiscal, nu avem foarte mare încredere -, cred că putem să-i asigurăm pe români că orice măsură antinaţională, orice creştere de taxe, orice tăiere de venituri va fi reparată şi stopată de noi, imediat după ce vom veni la guvernare.

De asemenea, o să spun ceva care nu vi se pare plictisitor, stimaţi colegi. Ştiu că este greu de urmărit când se vorbeşte cu cifre. Din păcate, astăzi, cuvântul tehnocrat, tehnocraţie a devenit sinonim cu incompetenţă. (Aplauze.)

Şi aşa cum aţi spus, parafrazându-l pe domnul Preşedinte Iohannis, şi incompetenţa ucide.

Românii pot avea din nou o creştere economică. Românii pot avea acces din nou la servicii în educaţie, de calitate, la servicii bune în sănătate. Românii pot avea acces la salarii bune, la pensii decente.

Ceea ce am spus astăzi este, practic, în câteva cuvinte doar, o scurtă analiză a acestei guvernări tehnocrate.

Începând de mâine, noi vom vorbi doar despre viitor şi despre ceea ce vrem să facem pentru această ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În continuare, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, o invit pe doamna copreşedinte Alina Gorghiu.

Aveţi 27 de minute.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi senatori,

Stimaţi colegi deputaţi,

Onorabili membri ai Cabinetului tehnocrat,

Eu, limba dumneavoastră, să ştiţi, domnule prim-ministru, am înţeles-o. Şi cred că ar trebui să le recomandăm tuturor celor care n-au înţeles nimic să mai facă un pic de şcoală, că poate data viitoare pricep discursurile dumneavoastră în Parlament. (Rumoare.) Niciodată nu doare puţină şcoală în plus, să ştiţi.

Altfel, solicitarea celor de la de PSD să ştiţi că nu e un lucru rău, pentru că naşte dezbatere şi ne puteţi pune în temă despre ceea ce a făcut Guvernul dumneavoastră de zece luni încoace. Însă această solicitare mă determină să vă provoc la un exerciţiu de memorie. A fost la guvernare acest Guvern PSD, un guvern care a fost înaintea dumneavoastră. A fost la guvernare şi vreo doi ani de zile, dacă vă aduceţi aminte, a ţinut la secret datele bugetare. A ţinut la secret şi a încălcat permanent tot ce înseamnă termen privind elaborarea legilor cu privire la strategia fiscal-bugetară şi pentru aprobarea plafoanelor bugetare. Vă aduceţi aminte? (Vociferări.)

Aşa a fost, evident. Să ştiţi că performanţele modeste ale guvernării nu erau pentru ochii publicului. De aceea, secretul acesta, o grămadă de vreme în guvernarea anterioară. (Vociferări.)

Domnule Iordache,

Să ştiţi că nu se supără domnul Dragnea dacă mai faceţi linişte din când în când în sală.

Daţi-mi voie, deci, ca astăzi, când PSD solicită de la Guvernul Cioloş cifrele privind situaţia economică a României, să mă îndoiesc de buna-credinţă a acestui partid.

N-am auzit altceva, astăzi, din partea liderului PSD, decât ce bun şi frumos a fost PSD la guvernare şi ce rău este Guvernul Cioloş.

Credeţi-mă că nici nu era nevoie să vină PSD-ul în Parlament astăzi şi să ţină un discurs, pentru că ar fi putut să se uite în oglindă şi să întrebe: "Oglindă, oglinjoară, cine este cel mai mitoman partid din ţară?". (Rumoare.) Eee, răspunsul este lesne de dat.

Acum, că ne-am dumirit că este falsă preocuparea PSD-ului pentru starea economiei şi nu prezintă altceva decât startul unei campanii electorale de prost gust, marca PSD, vreau să vă spun că ar fi cazul să renunţăm la genul acesta de cacealma şi de populism, doar de dragul de a mai arunca cu noroi într-unul sau în altul.

Şi vreau să fac o paranteză aici, că veni vorba de cine pe cine susţine în acest Guvern. PNL nu-l are pe domnul Dîncu în Guvernul Cioloş, PSD-ul, da. (Rumoare.)

Nu PNL a avut cele mai multe voturi la susţinerea Guvernului Cioloş, despre care astăzi se spune că este al domnului Iohannis. PSD-ul a dat cele mai multe voturi pentru acest Guvern, dar în realitate sprijinul transparent, onest, al acestui Guvern a venit de la Partidul Naţional Liberal. (Vociferări.)

Acum, stimaţi colegi, fiţi calmi, nu..., fiţi calmi, fiţi calmi, că am suficient timp şi răbdare la orice fel de mârlănie şi mitocănie.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că înţeleg de la PSD că domnul Cioloş minte. Dânsul se poate apăra singur, însă eu am câteva întrebări pe care trebuie să vi le ridic. Şi e necesar să vi le puneţi şi să dăm răspunsuri împreună. Dumneavoastră credeţi că dacă PSD-ului i-ar fi păsat de România ar mai fi sacrificat investiţiile publice în timpul guvernării lor? Dacă Guvernului PSD i-ar fi păsat de România, credeţi-mă, n-ar fi sabotat propriul obiectiv guvernamental. Vă aduceţi aminte de milionul de locuri de muncă? Unde este acel milion de locuri de muncă? N-ar fi pus beţe-n roate investiţiilor private şi n-ar fi frânat lucrările de infrastructură. N-ar fi ratat lamentabil startul pentru absorbţia fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020 şi ar fi lăsat, după trei ani de guvernare, măcar un amărât de kilometru de autostradă în plus, nu 22 de kilometri în minus. Asta e realitatea! (Aplauze.)

Însă din grija pentru România şi din priceperea sa, Guvernul de stânga n-a lăsat în urma sa niciun proiect major pentru ţară. A reuşit în schimb să le întârzie, evident, pe cele care se aflau în execuţie şi să ţină la distanţă orice investitor strategic din spaţiul comunitar.

Stimaţi colegi,

Toate aceste ratări, despre care v-am vorbit şi pe care le ştiţi foarte bine nu i-au împiedicat pe cei din PSD, în ultimele zece luni, să anunţe zilnic câte o apocalipsă financiară, să pretindă că fără PSD nu se poate guverna. Însă ştiţi ce arată cifrele? Că se poate guverna decent, transparent şi cinstit şi fără PSD.

Aşadar - a spus primul-ministru, e important s-o spunem şi noi, pentru că asta e realitatea şi acestea sunt cifrele - în 2016, creşterea economică se apropie de un nesperat 6 procente din PIB, comenzile din industrie sunt în creştere, numărul de locuri în economie a crescut - uşor, ce-i drept, dar a crescut -, salariul mediu brut şi salariul minim au crescut.

Şi să nu uit: ştiţi de ce nu înţelege PSD ce este cu creşterea economică? Pentru că n-o mai simte în buzunarele liderilor PSD, ci în bugetul ţării se simte această creştere economică, asta e problema lor. (Aplauze.)

Latura pozitivă a acestui demers - pentru că simt nevoia să ajung şi la acest lucru - este faptul că îl văd pe primul-ministru - e una din puţinele ocazii în care îl văd - vorbind despre ceea ce a făcut în acest mandat, fără să aibă vreo apăsare. E un prilej pe care l-a folosit, şi apreciez acest lucru, ca să spulbere nişte mituri despre dezastrul economic, pe care mituri le-au alimentat, în ultimele zece luni, cei din PSD şi până acum n-au fost suficient demontate. E cazul să demontăm mit cu mit, bucată cu bucată, începând de astăzi.

Domnule prim-ministru,

M-aş bucura ca începând de astăzi să le vorbiţi românilor despre lucrurile bune pe care le-aţi făcut şi pe care în următoarele luni vreţi să le mai faceţi, pentru că aţi reuşit - şi uite, sunt dispusă să întăresc spusele dumneavoastră, aţi reuşit să menţineţi până acum un echilibru bugetar, administrând în practică un Cod fiscal cu multe prevederi noi. Aţi ţinut piept constant populismelor lansate nu de puţine ori în Parlament, sarabandei de pensii speciale care nu s-a terminat şi sfidării celor care primesc o pensie bazată pe contribuţia personală, după o viaţă de muncă, adică mai mult de vreo cinci milioane de pensionari în România.

Vă garantez că dacă veţi veni până la finalul mandatului, aşa cum v-aţi asumat public, cu un Proiect de Lege a salarizării publice, un proiect bun, veţi avea în Partidul Naţional Liberal un partener. Avem nevoie de un sistem de salarizare stimulativ pentru educaţie, pentru sănătate, pentru administraţie publică şi apărare care să elimine inechităţile din acest moment din salarizare. Şi apoi, pe cale de consecinţă, evident, le vom elimina şi din sistemul de pensii.

De asemenea, vă asigur că tema Codului fiscal ne-a preocupat şi ne preocupă în continuare. Şi vă anunţ un lucru pe care îl ştiţi, de asemenea, un lucru pe care PNL l-a spus public: nu vom susţine altceva decât predictibilitatea politicii fiscale şi a politicii bugetare, adică vom rămâne în mod cert adversarii modificărilor de politici fiscal-bugetare, fără o dezbatere consistentă şi evaluări de impact, indiferent de valoarea ideilor propuse şi de persoana care le propune.

N-aş vrea să vă deranjeze dialogul dintre noi, astăzi. Aş vrea să ştiţi că atunci când PSD critică şi ţipă la cineva înseamnă că acel cineva îşi face treaba cum trebuie.

Vă mărturisesc, de asemenea, că aţi făcut nişte paşi. Aştept să văd continuarea pe ceea ce înseamnă persoanele dezavantajate, acei români dezavantajaţi. Şi vorbesc aici de pachetul antisărăcie. Ar fi putut să o facă foarte bine un guvern social-democrat care v-a precedat, dacă nu l-ar fi oprit chiar interesul politic, acela de a cultiva sărăcia pentru a-şi păstra electoratul vulnerabil social.

Cred că românii care trăiesc peste hotare şi care au dobândit expertiză în afaceri sunt o resursă valoroasă pentru economia românească. Şi aveţi un proiect, avem şi noi în programul de guvernare foarte multe proiecte, însă despre start-up-urile pentru diasporă pot să vă spun că sunt sau înseamnă o idee bună acest proiect pe care PNL-ul, când va guverna, adică peste trei luni, îl va continua.

Şi da, foarte multe guverne au vorbit despre debirocratizare. Oameni buni, ne încurcăm în atâtea legi, în atâtea reglementări şi da, suntem obligaţi, ca oameni politici responsabili, să asigurăm suport oricărui guvern care vine şi lansează un program amplu de debirocratizare. E un prim pas.

Guvernele următoare vor avea foarte mult de lucru împreună cu administraţia locală, pentru a pune în aplicare un asemenea program amplu.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Profit însă de prezenţa dumneavoastră în Parlament pentru a vă exprima şi câteva îngrijorări ale Partidului Naţional Liberal.

Ne-am angajat încă de la începutul guvernării tehnocrate să fim, aşa cum ştiţi, un partener onest, un critic constructiv. Şi am dovedit că suntem aşa cum am spus că vom fi. Am fost cei care, atunci când aţi avut soluţii fezabile şi sustenabile la problemele pe care le considerăm prioritare pentru economia României şi pentru societatea românească, v-am susţinut.

Cunoaştem însă, ca şi dumneavoastră, handicapul uriaş lăsat de PSD în ceea ce priveşte demararea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile. Aveţi o misiune grea, dar nu i-aş spune imposibilă. Sunt conştientă însă că nu e loc de minuni peste noapte, însă sperăm cu toţii să vedem progrese.

PNL este preocupat şi de sustenabilitatea viitoare a finanţelor publice şi insist să le spunem românilor că noi, cei din Partidul Naţional Liberal, de la 1 ianuarie 2017, vom respecta Codul fiscal şi vom aplica celelalte măsuri de relaxare fiscală prevăzute deja în Codul fiscal, şi le vom implementa astfel încât să fie sustenabile.

Şi mai credem, de asemenea, că tot viitorul Guvern al României este obligat să-şi pună amprenta asupra viziunii bugetare.

Vă încurajez ca în următoarele trei luni, câte au mai rămas din mandatul dumneavoastră, al acestui Guvern tehnocrat, să continuaţi direcţiile începute, pentru că e necesară crearea acelui context favorabil pentru măsuri pe care noi le dorim aplicate. Şi vorbesc de generalizarea cotei unice, de exemplu, de 16%, pe taxele şi contribuţiile pentru angajat şi angajator, menite să asigure mediului de afaceri din România un nou stimul pentru relansare. E o măsură pe care noi o avem în programul de guvernare şi e imperios necesar s-o aplicăm, tocmai pentru sănătatea mediului de afaceri din România.

Atragem însă atenţia, în acelaşi timp, că pentru o creştere economică sănătoasă avem nevoie să stimulăm puternic şi alte motoare ale economiei, precum exporturile.

Am remarcat progrese în privinţa investiţiilor publice şi private şi acesta e un lucru bun, însă e nevoie de schimbarea modelului de creştere economică, un obiectiv pe care Partidul Naţional Liberal şi l-a asumat.

Vreau să ştiţi că pentru următorii patru ani am propus cea mai ambiţioasă politică de investiţii, cu obiectiv principal de a antrena capitalul privat românesc. Trebuie să vorbim despre investiţii, pentru că altfel direcţia în care vom merge este cea greşită.

Proiectul de dezvoltare cu care Partidul Naţional Liberal vine în faţa electoratului, şi propus de PNL, pe care sigur îl vom dezbate cu societatea civilă, şi aş vrea să cred că vom găsi şi în Guvernul dumneavoastră un partener de dialog pe temele pe care vom vrea să le impunem în viitor, presupune asigurarea unei investiţii de încă 24 miliarde euro în economia României, în următorii patru ani.

Avem gândit un Fond Român de Dezvoltare Urban-Rural care se va utiliza pentru investiţii strategice şi pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în patru ani, şi proiectul legat de Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României, un instrument complementar cu Fondul Român de Dezvoltare Urban-Rural, o bancă care va fi înfiinţată şi va funcţiona prin similitudine cu Banca Europeană de Investiţii, având ca acţionar ministerele ale căror investiţii se derulează prin utilizarea fondurilor băncii.

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

La finalul intervenţiei mele vreau să mai punctez un lucru care mie mi se pare important. Cu succese mai mari sau mai mici, cu blocaje inerente, Guvernul Cioloş şi-a făcut datoria cu mai multă onestitate şi respect faţă de lege, cu mai multă deschidere faţă de dialog, transparenţă şi cu mai multă atenţie la semnalele din societate faţă de guvernele anterioare. Sunt principii pe care suntem obligaţi să le asumăm, ca Guvern viitor. Pot fi duse la capăt toate aceste proiecte şi demarate altele noi cu un guvern politic, cu un guvern care să aibă o majoritate parlamentară sănătoasă pentru următorii patru ani, care să aibă, evident, în centrul guvernării Partidul Naţional Liberal şi preocuparea - şi insist pe această idee - preocuparea pentru susţinerea capitalului românesc, privat românesc. Până acum a fost, ce-i drept, prioritar, capitalul, marele capital, iar segmentul mediu şi mic a fost neglijat.

Aceste principii şi măsuri concrete demarate de Guvernul Cioloş sunt convinsă că le vom putea continua, din iarnă, cu sau fără domnul Cioloş prim-ministru. Este important însă proiectul.

Şi da, credeţi-mă, suntem în acel punct în care România poate să facă paşi înainte sau poate să facă paşi înapoi. Depinde foarte tare de ceea ce dorim să facem şi depinde foarte tare dacă vom şti să spunem nu populismului, nu demagogiei, nu risipei de la bugetul statului şi nu, hai să spun pe româneşte, PSD-ului!

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

În continuare, îl invit pe domnul preşedinte Călin Popescu- Tăriceanu, din partea grupurilor parlamentare, să se adreseze.

Vă rog, domnule preşedinte.

(Domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu coboară la tribună.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi membri ai Cabinetului,

Încep cu ceva pentru care nu mă pregătisem, pentru că am avut câteva clipe mai devreme impresia că am greşit sala. Antevorbitoarea mea cred că, enervată de discursul domnului Dragnea, un discurs bun, la obiect, a uitat pentru ce ne-am reunit aici. Eu mă aşteptam ca Domnia Sa să se raporteze la prezentarea făcută de domnul Cioloş, şi nu la ceea ce a spus reprezentantul PSD-ului. Aşadar...

Dragi colegi,

Şedinţa noastră comună de astăzi marchează eşecul total al singurei acţiuni politice puse în operă de Preşedintele Iohannis de la instalarea sa în funcţie, acţiunea cunoscută sub numele de "Guvernul meu" care face parte, după cum ştiţi, din Programul "România lucrului bine făcut" cu care au fost păcăliţi românii în anul 2014. (Aplauze.)

Eşecul acţiunii prezidenţiale poate fi cuantificat - şi, iertaţi-mă, o spun cu regret, ca fiind la puterea a doua. În primul rând, a distrus o guvernare bună, bazată pe PSD şi ALDE, sub conducerea domnului Victor Ponta, guvernare care îmbunătăţise substanţial situaţia românilor, condiţiile de viaţă şi modul în care funcţionează mediul economic, iar în al doilea rând, a înlocuit-o cu o echipă alcătuită aproape fără noimă, parcă luată din cartea de telefon, lipsită de competenţă, ceea ce a dus la un regres resimţit de toţi românii.

O menţiune specială, evident, pentru ministrul justiţiei, care a reuşit o premieră şi performanţa unică de a fi contestată şi de a i se cere demisia din Guvern nu de către politicieni, ci de către majoritatea magistraţilor aflaţi în activitate.

Acum aproape un an, pe 17 noiembrie, la votul de învestitură a acestui Guvern, spuneam câteva lucruri pe care doresc să vi le reamintesc. Spuneam aşa: "Să recunoaştem cu luciditate: aşa cum se prezintă astăzi în faţa Parlamentului, tehnocraţia ucide democraţia. Instalarea unui guvern prezidenţial, «Guvernul meu», va marca trecerea la un regim politic care goleşte de conţinut democraţia reprezentativă, la un regim politic ce va excede principiile constituţionale, care va pune în pericol drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, valorile democratice şi statul de drept, dar care mai presus de toate va transforma Parlamentul într-o formă fără fond."

Haideţi să trecem în revistă câteva evidenţe din ultimul an.

Ministrul justiţiei, după cum vă aduceţi aminte, afirma cu lejeritate că drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt un lux.

Guvernul dumneavoastră, domnule prim-ministru, într-un gest fără precedent, a modificat, prin ordonanţă de urgenţă, o lege fundamentală în sistemul juridic, şi anume Codul penal, conţinând o serie de măsuri care încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeanului.

Guvernul dumneavoastră a perpetuat, din nou, prin ordonanţă de urgenţă, o situaţie inacceptabilă din punct de vedere democratic şi taxată ca atare de Curtea Constituţională. Mă refer la rolul pe care îl are SRI în interceptările din dosare, ascultarea populaţiei, exact ca vechea Securitate, pentru a fi mai explicit. În loc să susţineţi crearea unui organism independent de Serviciile de Informaţii, şi anume o autoritate independentă de interceptări, guvernul dumneavoastră a luat o măsură care nu face decât să perpetueze o situaţie de anormalitate, în care aparatura de ascultare se află în continuare în curtea SRI-ului.

Domnule Cioloş,

Fiecare dintre aceste lucruri sunt motive suficiente pentru demisie, în orice stat democratic în care Guvernul răspunde în faţa cetăţenilor şi a reprezentanţilor aleşi de către aceştia, adică a Parlamentului.

Problema, domnule prim-ministru şi domnilor şi doamnelor miniştri, este că dumneavoastră nu răspundeţi nici în faţa cetăţenilor, nici în faţa Parlamentului.

Spuneaţi, astăzi, aici, diverse lucruri. Şi eu vreau să vă întreb:

cum aţi răspuns în faţa agricultorilor care nu şi-au primit subvenţiile cu lunile, ceea ce a dus la compromiterea multor recolte, pentru că subvenţiile pe suprafaţă şi pe animal au rămas neschimbate, nu s-au modificat regulile?

Cum aţi răspuns în faţa românilor pentru că Guvernul dumneavoastră are zero fonduri europene atrase pentru exerciţiul bugetar 2014-2020?

Cum aţi răspuns în faţa medicilor, profesorilor care aşteptau să puneţi o lege în aplicare, o lege negociată de Guvernul PSD-ALDE - şi mă refer la Legea salarizării unice, care ar fi pus sistemul de salarizare pe o bază solidă şi echitabilă de creştere?

Domnule prim-ministru şi domnilor miniştri,

Nu aţi răspuns cu nimic şi nici nu cred că aveţi de gând să răspundeţi. Şi am să vă spun de ce: pentru că nu aţi fost aleşi. Sunteţi un guvern nedemocratic care timp de un an de zile a luat decizii care au ucis încet, dar sigur democraţia în România.

Stimaţi colegi parlamentari,

Guvernul tehnocrat a fost un experiment nereuşit la care românii au fost supuşi fără voia lor. Un experiment decis în secret şi anunţat de Preşedintele Iohannis care a vrut musai să aibă guvernul său.

Domnule Cioloş, guvernul dumneavoastră a eşuat în toate planurile: în plan economic, în planul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în plan social. Sunteţi, din păcate, o dezamăgire pentru români. V-am ascultat cu atenţie discursul ţinut astăzi şi mi s-a părut, mai degrabă, o perdea de fum, o perdea creată de cifre, de cifre abstracte care, de fapt, ascund realitatea. Cel mai bine ar fi fost, sigur, să auzim astăzi cum aţi îmbunătăţit situaţia din spitale, situaţia din şcoli, situaţia fermierilor şi viaţa românilor, în general. Şi la acest capitol, din păcate, n-am auzit absolut nimic.

Faptul că aţi venit astăzi şi ne-aţi recitat nişte cifre, îmi pare rău, ne arată un singur lucru: că sunteţi, din păcate, detaşat de realităţile societăţii româneşti. Cifrele prezentate de dumneavoastră nu corespund realităţii din satele şi oraşele din România, nu corespund cu ceea ce se întâmplă în sălile de judecată sau cu ceea ce se întâmplă în spitalele din România.

Unde este creşterea economică, domnilor miniştri, dacă ea nu se regăseşte în viaţa de zi cu zi a românilor? Şi dacă credeţi că aţi făcut ce trebuie pentru ca economia să meargă bine, atunci sigur că întrebarea mea firească este de ce a trebuit să pregătiţi pe ascuns o modificare, prin ordonanţă de urgenţă, care să dubleze peste noapte taxele pentru românii care muncesc?

Faptul că în discursul de astăzi aţi ignorat aceste lucruri îmi arată că obiectivul dumneavoastră poate să fie mai degrabă o manipulare a opiniei publice, şi nu de a ne prezenta o situaţia reală a României de astăzi, cu atât mai puţin de a încerca să rezolvăm sau să rezolvaţi problemele românilor şi de a le face viaţa mai uşoară.

Nu v-am ascuns faptul, la învestire, că v-am apreciat ca ministru în guvernul pe care l-am condus şi ulterior în funcţia de comisar european. Aţi fost un om corect şi muncitor şi v-am apreciat, evident, fără reţinere pentru acest lucru, însă vreau să vă spun că nu sunteţi pregătit pentru funcţia de premier, mai ales în contextul nedemocratic în care aţi fost numit.

Mai mult de atât, unii dintre membrii Cabinetului dumneavoastră au arătat că au o agendă personală, la care aţi asistat spectator şi neputincios. Alţii au avut o prestaţie atât de catastrofală încât a trebuit să-i remaniaţi, ajungând la o cifră record, într-un termen atât de scurt.

Vă aduc aminte că v-am avertizat în noiembrie, anul trecut, şi din păcate am avut dreptate. Spuneam aşa: "Cred, stimate domnule prim-ministru desemnat, că după perioada lungă în care aţi lucrat în străinătate, departe de realităţile şi mentalităţile româneşti, sunteţi pe cale să intraţi într-un joc ale cărui reguli şi consecinţe nu le cunoaşteţi încă."

Trecutul, din păcate, evident nu-l mai putem schimba, dar putem învăţa din el şi putem să schimbăm viitorul. Şi la aceasta vă îndemn pe fiecare dintre dumneavoastră. Să ne uităm în trecut şi să înţelegem că un guvern ales nedemocratic, care a guvernat în această logică, a fost o mare greşeală comisă în primul rând de Preşedintele Iohannis, de instituţiile care l-au sprijinit şi, evident, nu în ultimul rând, de protagoniştii, adică premierul şi miniştrii, care au acceptat poziţia de pioni în acest joc.

Important, sigur, aşa cum spuneam, e ce facem în viitor. Ne aşteaptă un vot pe 11 decembrie, un vot democratic, din care trebuie să rezulte o nouă majoritate democratică şi un guvern bazat pe legitimitatea votului popular. Românii trebuie să decidă, prin vot, cine va conduce România din 11 decembrie şi această majoritate nu trebuie întoarsă şi manipulată.

Din păcate, domnule prim-ministru şi stimaţi membri ai Parlamentului, am auzit cu îngrijorare în ultima vreme declaraţii în spaţiul public privind scenarii de menţinere a domnului Cioloş după alegeri. Anumiţi lideri de partide vorbesc cu lejeritate de premieri rezultaţi din înţelegeri în spatele uşilor închise, nu din votul democratic. Sper ca Preşedintele Iohannis să nu creadă că poate să mai facă din nou în decembrie 2016 ceea ce a făcut în noiembrie 2015 şi, îmi pare rău să o spun, PNL-ul, un partid care pare să fi renunţat la orice valori liberale şi care sprijină acum statul "drepţi" sau "statul de drepţi", cum vreţi să-i spuneţi, în loc de statul de drept, continuă să lanseze periodic aceste scenarii. Vreau să vă spun că astfel de înţelegeri în afara jocului democratic nu valorează nici hârtia pe care sunt scrise. Prin tot ce a făcut în ultima perioadă, PNL-ul a arătat românilor nu doar că a încetat să fie un partid liberal, dar că a devenit practic un partid antidemocratic. Cu astfel de înţelegeri ale situaţiei politice şi ale perspectivei politice nu cred că veţi mai păstra nici bruma de încredere care v-a mai rămas în ochii românilor.

Aşadar, nu cumva PNL să-şi imagineze că poate să numească premierul în situaţia în care pierde alegerile, iar domnul Dacian Cioloş trebuie să candideze în aceste alegeri, dacă mai vrea să fie premier. Nu pentru că aşa vreau eu, ci pentru că aşa sunt regulile jocului democratic în orice ţară. Rolul meu şi al ALDE este să ne asigurăm că democraţia, justiţia, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti nu devin simple cuvinte, ci principii pe care se va construi România, după alegerile din decembrie acest an.

Aşadar, solicit de la această tribună respectarea rezultatului votului popular la viitoarele alegeri. Şi cred că este rolul nostru, al tuturor celor prezenţi aici, să susţinem democraţia din România, nu numai prim declaraţii, ci într-o formă concretă care să respecte votul românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UNPR, îl invit în continuare pe domnul deputat Valeriu Steriu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulţumesc mult.

Domnule preşedinte al Senatului României, Călin Popescu- Tăriceanu,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache,

Domnule prim-ministru, Dacian Cioloş,

Stimate colege şi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Prezenţa primului-ministru în faţa Parlamentului reprezintă mai mult decât un gest simbolic şi mai mult decât o informare despre cifre şi rezultate. Este definiţia separaţiei puterilor în stat şi cea mai bună reprezentare a principiului controlului puterii executive de către puterea legislativă.

Parlamentul îşi are locul său în sistemul de putere al democraţiei româneşti, iar acest loc trebuie recunoscut şi puterea controlului parlamentar trebuie recunoscută de către întreaga societate românească şi de către membrii Guvernului, fie ei tehnocraţi, fie ei politicieni.

Acestea fiind spuse, mă bucur că sunteţi prezent astăzi în Palatul Parlamentului, domnule prim-ministru, la 308 zile de la data formării cabinetului pe care-l conduceţi.

S-au întâmplat multe lucruri în aceste 308 zile şi despre o parte dintre ele vreau să vorbesc şi eu astăzi. Sunt lucruri pe care nu le-am observat doar eu, ci le-a observat orice român de bună-credinţă care este atent la administraţia publică centrală din România.

În primul rând şi în primul rând au avut loc multe schimbări de miniştri, poate mai multe decât ne-am fi aşteptat din partea unui cabinet cu un mandat bine definit în timp. În cele zece luni de la învestire au fost schimbaţi nu mai puţin de nouă miniştri, ceea ce înseamnă că, în medie, la fiecare treizeci de zile, câte un ministru a fost schimbat din funcţie. Nu mai număr schimbările de secretari de stat, pentru că acestea nu pot fi reţinute în sarcina dumneavoastră, fiind decizia miniştrilor cabinetului pe care-l conduceţi.

Pentru unii, acest tumult poate fi prea mult şi poate reprezenta un semnal în ceea ce priveşte stabilitatea şi predictibilitatea administraţiei.

În al doilea rând, sincopele de comunicare publică ale miniştrilor dumneavoastră, care nu au fost deloc puţine, au fost de natură să alimenteze anumite temeri în ceea ce priveşte administraţia publică centrală. Au fost momente în care societatea românească aştepta răspunsuri şi încă nu le-a primit, şi mă refer la criza bebeluşilor de la începutul anului, aşa cum au fost momente în care societatea românească a fost luată prin surprindere, şi mă refer la ultimele discuţii despre modificarea CAS-ului. Şi nu pot să trec peste subiectul sincopelor fără să menţionez Legea salarizării, care a generat un val de potenţială incertitudine pentru investitori şi pentru observatorii avizaţi.

În al treilea rând, nu pot să nu observ faptul că în aceste zece luni au avut loc multe greve şi proteste sociale. Aproape toate categoriile socioprofesionale din România au simţit nevoia să iasă în stradă pentru a-şi face auzită vocea şi revendicările.

Când oamenii ies în stradă înseamnă mult mai mult decât faptul că sunt nemulţumiţi, înseamnă că sunt neîncrezători în capacitatea administraţiei de a le rezolva problemele. Această neîncredere ar trebui să dea de gândit fiecărui ministru al cabinetului dumneavoastră care se uită în sondaje şi crede că neîncrederea şi scepticismul românilor sunt canalizate doar faţă de politicieni şi faţă de partidele politice.

Protestul taximetriştilor şi al transportatorilor de săptămâna trecută este doar cel mai recent, dar şi cel mai puternic semnal că nu mai merge o guvernare pe pilot automat. Este un mesaj deopotrivă pentru dumneavoastră, pentru cabinetul tehnocrat, dar şi pentru noi, cei care vom alcătui Guvernul politic, după alegerile din 11 decembrie.

În al patrulea rând, câteva domenii esenţiale pentru dezvoltarea României dau semnale deosebit de grave, iar acest lucru se întâmplă în timpul cartului dumneavoastră. Sănătatea, educaţia, transporturile, infrastructura, dar şi fondurile europene, adică cei mai importanţi piloni ai dezvoltării României dau semnale îngrijorătoare. Au fost multe bâlbe în sănătate şi în educaţie şi este puţină predictibilitate şi sunt prea puţine măsuri concrete pentru dezvoltare în aceste sectoare.

Nu doar că miniştrii dumneavoastră ai transporturilor au construit prea puţin kilometri de autostradă, dar nici măcar nu au comandat studiile de fezabilitate care puteau fi comandate, ceea ce înseamnă că şi anul 2017 va fi pierdut pentru dezvoltarea infrastructurii româneşti.

Prea puţini bani europeni au fost absorbiţi în 2016 şi lucrul acesta ne va costa şi pe termen scurt şi mediu, afectând circuitul economic, care avea nevoie de aceste fonduri, dar ne poate afecta şi pe termen lung, pentru că iarăşi va trebui să convingem Bruxelles-ul că, de fapt, merităm o alocare mai mare şi va trebui să depunem eforturi să nu fim penalizaţi.

România este ca o Dacie care, pentru a rula câteva sute de kilometri, are nevoie să-i schimbi sănătatea motorului, să o alimentezi cu fonduri europene, să o pui pe direcţia Schengen şi să mai faci ceva investiţii. Miniştrii dumneavoastră nu doar că nu au făcut nimic din toate acestea, dar nici măcar nu par a fi găsit cum să bage cheia în contact.

Un cuvânt special despre educaţie, pentru că tot a început şcoala şi se aşteaptă începerea anului universitar. Concursul pentru directorii de şcoli este un lucru foarte bun pentru învăţământul românesc. Faptul că au început deja să se adulmece şi să fie pregătiri de a se pune beţe în roate acestui proces de numire obiectivă a directorilor de şcoală este însă de natură să ne îngrijoreze. Profitorii de pe urma învăţământului nu trebuie lăsaţi să persevereze. Vă încurajez să rămâneţi ferm pe poziţie şi să-i transmiteţi aceeaşi atitudine şi ministrului Mircea Dumitru.

În cele din urmă, alegerile parlamentare şi organizarea acestui scrutin de către fostul dumneavoastră şef al Cancelariei reprezintă testul suprem pentru miniştrii cabinetului şi până la urmă aceasta este misiunea supremă şi finală a acestui cabinet şi-mi exprim speranţa şi dorinţa ca această misiune să fie îndeplinită la cele mai înalte standarde şi în completă echidistanţă.

Eu vă urez succes în următoarele două luni de zile şi vă îndemn să aveţi încredere că în Parlamentul României puteţi găsi un aliat pentru lucrurile bune pe care le doriţi implementate, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, dialogul şi corecta informare reprezintă prima şi cea mai importantă condiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului UDMR, îl invit pe domnul deputat Erdei István.

Domnule deputat, aveţi patru minute.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Domnule prim-ministru,

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

A avut oare clasa politică aşteptări mari de la un guvern tehnocrat? Răspunsul este echivoc. Unii au vrut doar administrare, alţii au vrut doar îndreptarea unor erori din trecut. Dar aceşti unii şi aceşti alţii, de fapt au fost aceiaşi, alegând varianta convenabilă pe moment.

Ceea ce UDMR-ul şi-a dorit din partea tehnocraţilor a fost crearea unui mai bun, mai transparent proces de luare a deciziilor, prin interconectarea actorilor interesaţi şi apropierea statului de cetăţean. Adică în relaţia sa cu statul, cu administraţia publică, cetăţeanul să fie privit sub multiplele lui faţete: de contribuabil, de întreprinzător, de beneficiar al serviciilor publice, de angajat, de angajator. Din păcate, nu s-a reuşit acest lucru.

Ce am primit în schimb? Cu referire la absorbţia fondurilor europene, semnalele din teritoriu arată incompetenţă în elaborarea ghidurilor solicitantului, aferente programului operativ regional 2014-2020.

Exemplele sunt numeroase: modificări substanţiale ale prevederilor, chiar şi după deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor, ceea ce afectează însăşi eligibilitatea multor proiecte, termene de depunere neclare sau comunicate greşit, modificate prin erate, apărute ulterior împlinirii termenului de depunere.

În două din regiunile de dezvoltare, mai precis Regiunea de Nord-Vest şi Regiunea de Centru, ştiu precis, în urma evaluării toate proiectele depuse au fost respinse, ceea ce este, din orice punct de vedere, absurd.

Motivele de respingere sunt interpretabile. De exemplu, se solicită documente în plus faţă de ceea ce apare în ghid, nu se precizează formatul unor documente şi oricum ar fi depuse sunt considerate neconforme, deşi nu există cerinţe clare. De exemplu, nu se recunoaşte dreptul de proprietate ce reiese din extrasele de carte funciară şi exemplele le putem continua.

Pe scurt, sistemul în care AMPOR şi angajaţii ADR-urilor comit greşeli după greşeli, schimbă regulile jocului săptămânal, este un sistem defectuos şi împiedică absorbţia fondurilor europene, ducând, bineînţeles, la dezechilibre bugetare.

Şi ce am mai primit? Administraţia fiscală încă tratează din start contribuabilul ca pe un contravenient, în schimb mecanismele marilor fraude încă n-au fost destructurate.

Reorganizarea ANAF, din decembrie 2015, în loc să apropie ANAF de contribuabil, pentru cei mijlocii a mai creat un palier suplimentar la nivel regional, astfel, în relaţia lor firească, normală cu fiscul, mai nou, aceştia sunt obligaţi să piardă timp preţios şi să cheltuiască bani şi deplasări până la centrul regional, care poate să însumeze chiar şi sute de kilometri. Suntem curioşi să aflăm, pe date reale, dacă această reorganizare funcţionează şi dacă s-a îmbunătăţit rata de colectare a taxelor şi impozitelor pe această categorie de contribuabili.

Povara birocraţiei nu a fost înlăturată. În loc ca informaţiile să circule de la o instituţie la alta, cetăţeanul încă mai stă la cozi la ghişee, cu acte superflue şi documente aberante, iar pentru un răspuns aşteaptă cu lunile de zile.

Să vă dau un exemplu: contribuabilii care achită CASS-ul on- line sunt obligaţi să se prezinte trimestrial la ANAF, să solicite dovada pe suport hârtie a achitării contribuţiilor, pe care să o prezinte mai apoi la casele judeţene de asigurări de sănătate.

Pe de altă parte, salariaţii din sectorul bugetar, incorect dimensionat, nu au parte de o salarizare echitabilă. Aruncarea pe piaţă a O.U.G. nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale ne-a dat speranţa creării unui sistem mai suplu, mai transparent şi, pe cale de consecinţă, mai ieftin.

În aşteptarea efectelor pozitive ale ordonanţei sus-amintite constatăm că statul nostru este un stat ineficient, administraţia de stat este stufoasă, cetăţeanul se află într-o permanentă luptă cu birocraţia, iar toate acestea sunt sau pot fi sursa unor dezechilibre bugetare majore.

Mulţumesc mult pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare îl invit pe liderul Grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.

Domnule preşedinte, aveţi trei minute. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am să plec de la ultimele lucruri spuse de colegul meu de la UDMR. Da, suntem un stat cu un foarte mare decalaj în ceea ce priveşte modul în care ne administrăm, în raport cu statele care au rezolvat de 50, 60, 100 de ani problema aceasta.

De aceea, am să prefer să vorbesc nu doar despre prezent, ci despre viitorul apropiat. Pentru că felul în care se schimbă lumea în care trăim - şi pe care noi ne facem că nu-l observăm sau nu-l observăm, probabil că nu-l observăm - este atât de radical, atât de diferit de toate schimbările care au existat până acum în istoria omului, încât mă tem că în 10-15 ani s-ar putea să nu mai vorbim de decalaje şi să privim către zonele care se dezvoltă ca despre zone locuite de o altă specie. Şi asta nu este o poveste.

Am să încerc să fiu mai precis în ceea ce spun. Avem în continuare ideea aceasta fixă cu locuri de muncă la lopată, o avem e 600 de ani încoace. În România locurile de muncă trebuie să fie multe şi la lopată.

Vestea proastă este că locurile de muncă la lopată dispar definitiv pe planeta Pământ. Este suficient să vedem mişcarea pe care a făcut-o anul acesta Adidas, care a creat două fabrici în Europa şi în Statele Unite, complet robotizate, în care nu mai lucrează oameni, că întreaga industrie de Sportswear a anunţat la anul 1.000.000 de şomeri în China şi China însăşi a înţeles către ce se îndreaptă şi preferă să apese acceleratorul pe calea aceasta a robotizării complete a fabricilor. Acelaşi lucru începe să se întâmple - nu este nicio meserie ferită de fenomenul acesta - în învăţământ, unde inteligenţa artificială deja a pătruns de anul acesta la Universitatea Tehnică din Georgia, în aproape toate domeniile, în administraţie, în aproape toate domeniile.

În condiţiile acestea, noi conservăm un sistem de învăţământ de acum 150 de ani, pe care s-a grefat un minunat sistem de produs diplome de şomeri. De-aia avem atât de mare şomajul în rândul tinerilor, pentru că se pregătesc în domenii care astăzi, nu mâine, nu au nicio căutare pe piaţa muncii.

Cred că trebuie urgent să regândim sistemul de învăţământ, să renunţăm la uniformitatea curriculară, să renunţăm la foarte multe lucruri care s-au cristalizat acum 150 de ani, dar care nu mai au nicio legătură cu lumea în care trăim. Cred, stimaţi colegi, cred domnule prim-ministru, că este urgentă o discuţie pe această temă, foarte serioasă, nepolitizată, pentru că altfel viitorul imediat, nu vorbesc de science fiction, viitorul imediat va arăta foarte rău. Un mare istoric israelian vorbeşte deja de clasa oamenilor inutili, ca produs al celei de-a treia revoluţii industriale, aceea cu a patra e la Davos. În realitate vorbim de a treia revoluţie industrială.

Ea se pare că va fi cam cum a fost clasa muncitoare, care dispare acum, în prima revoluţie industrială. Cred că un stat înţelept este cel care evită să transforme această clasă într-un vector social major şi lucrul acesta se face astăzi, pentru că mâine este prea târziu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi ultima intervenţie, din partea deputaţilor neafiliaţi, Mihai Sturzu.

Ai un minut, te rog.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Sunteţi prea generos cu minutul pe care mi l-aţi acordat.

Domnule prim-ministru, bine aţi revenit.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă mulţumesc foarte mult.

Au trecut 17 secunde.

O să încep intervenţia mea de astăzi cu o apreciere politică, evident, şi, domnule prim-ministru, aş vrea să încercăm să facem o incursiune în trecut, acum câteva luni, când dumneavoastră aţi venit în faţa Comitetului executiv al PSD, cu domnul Dragnea şi pe vremea aceea PSD-ul va susţinut foarte tare şi domnul Dragnea aproape că interzicea colegilor din sală să vă pună întrebări. Îmi aduc aminte că atunci când vorbeam despre lucruri pe care eraţi stăpân, în sensul de cunoscător, ne spuneaţi ce veţi face în următorii zece ani. Când un coleg de la Vâlcea a îndrăznit să vă întrebe ce faceţi cu Oltchimul aţi spus că aveţi un mandat doar de câteva luni, deci nu aveţi prea multe de făcut.

Acum am asistat, până la acest moment, cu câteva excepţii - şi aplaud intervenţia colegului meu de mai devreme - la poziţionări politice.

Din punctul meu de vedere dumneavoastră evident că aveţi o misiune politică şi vă felicit că aţi luat această decizie. Bravo!

Din punctul meu de vedere, Liviu Dragnea şi PSD este absolut normal să se laude cu guvernarea Victor Ponta, care a fost una foarte bună, deşi Liviu Dragnea acum un an îl ameninţa pe Ponta cu excluderea din PSD, dar este treaba lor, nu mă interesează.

Doamna Gorghiu, bineînţeles că PNL-ul neavând un candidat de premier, v-ar susţine şi nu prea. Foarte bine, este şi aceasta o soluţie.

ALDE, domnul Tăriceanu este în spatele meu, bineînţeles că este prieten cu domnul Liviu Dragnea, îl aplaudă pe Dragnea, are ceva cu dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Te rog, concluzionează.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Este tot un joc politic.

Acum concluzia.

Încă un minut, dacă îmi daţi voie!

Eu vin de la Braşov şi vă spun câteva lucruri pentru care braşovenii v-ar fi aplaudat în aceste câteva luni: aeroport - nu s-a mişcat o cărămidă; spital - nu s-a mişcat o cărămidă; Comarnic - Braşov - habar n-avem; gara din Braşov este o ruină. Să vă mai spun că pleacă tineri de acolo?

Să vă spun că agricultorii din Braşov nu au unde să-şi cultive... şi nu au rezultate economice?

Să vă spun că,... mi-am notat aici, parte din educaţie, parte din cultură nu s-a mişcat nimic în oraşul nostru?

Domnul Florin Iordache:

Îţi mulţumesc.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Speram de la dumneavoastră... Numai puţin, domnule preşedinte!

Speram de la dumneavoastră să vă ţineţi de cuvânt, măcar cu o chestiune importantă pentru care tinerii frumoşi şi liberi s-au luptat în stradă: modernizarea administraţiei publice locale.

Aţi spus că vom avea alegeri în două tururi, nu avem, iar astăzi avem la Braşov un primar care deja are două dosare la DNA.

Aţi spus că reformăm consiliul local astfel încât...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

...consilierii locali să nu mai răspundă în faţa şefilor de partid, ci în faţa oamenilor care i-au ales.

Nu se întâmplă aceasta, domnule prim-ministru.

Şi atunci, oameni buni, doamnelor şi domnilor, haideţi să încercăm să ne asumăm lucruri serioase în acest Parlament.

La final...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Domnule prim-ministru,

Dacă vreţi să aveţi ... am văzut pe Facebook că încă mai aveţi treabă în România ... Vă recomand cu căldură două lucruri: mergeţi să strângeţi semnături acum, pe stradă, pentru că se strâng semnături pe bune şi candidaţi. Pentru că asta înseamnă democraţia: lucrăm pentru oameni, dacă oamenii vor să ne angajeze, pentru că oamenii sunt şefii noştri, nu noi şefii lor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dacian Julien Cioloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu scurt, să răspund la câteva din intervenţiile dumneavoastră.

În primul rând, domnul Dragnea îmi spune că nu înţelege româna pe care o vorbesc. Nu ştiu, probabil. Eu nu vorbesc şi nici nu vreau să învăţ limba română a demagogiei, a populismului, a spune lucruri doar de dragul de a da bine. Mi-aţi cerut cifre şi am venit şi v-am adus cifre. (Aplauze.) Dincolo de cifre v-am mai spus şi ce-am făcut noi, fără să ne arogăm rezultatele acestea care vin din măsurile care au fost luate nu doar în ultimii ani, ci în ultimii doi ani, de prin 2009, 2010 încoace şi v-am spus ce am făcut noi pentru ca aceste cifre să nu rămână doar cifre.

Sigur, spuneaţi că creşterea aceasta economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede încă în buzunarele oamenilor, chiar dacă vă spuneam de o creştere a veniturilor cu 12%. Deci poate că încă nu se vede în buzunarele oamenilor. V-am spus ce considerăm noi că trebuie făcut şi ce am făcut anul acesta ca să se vadă în buzunarele oamenilor. Dar poate problema este că această creştere anul acesta nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice şi probabil că aceasta afectează mai mult şi limba aceasta română probabil că nu o ştiu şi nici nu vreau să o învăţ. Limba română pe care eu o vorbesc este una directă, e una clară, a spune lucrurilor pe nume. Şi spuneaţi că Guvernul tehnocrat nu a comunicat suficient. Probabil că n-a comunicat suficient, dar eu am preferat să facem lucruri, decât să vorbim prea multe şi sper eu să se vadă rezultatele.

Legat de Codul fiscal, haideţi să fiu foarte clar: am cerut Ministerului de Finanţe să vină cu propuneri de simplificare. Deci în cadrul angajamentelor de simplificare a administraţiei şi a funcţionării administraţiei pe care le-am luat, ştiţi că am mai venit cu modificări ale Codului fiscal, în care a trebuit să corectăm erori care au fost făcute în trecut: erori de formulare, cum a fost şi cea cu veteranii, şi cea cu plata impozitului pentru grădinile din curţile oamenilor, unde după ce a fost adoptat Codul fiscal aţi venit la noi, la Guvernul acesta tehnocrat, să ne cereţi să modificăm, prin ordonanţă de urgenţă, aceste lucruri şi să le corectăm. Şi asta am făcut: le-am corectat. Am spus-o de la început şi o spun, o repet aici: nu intenţionăm să creştem nicio taxă, nu intenţionăm să creştem niciun impozit, nu intenţionăm să scădem pensiile sau să scădem salariile. Orice modificări pe care le-am făcut la Codul fiscal au fost în acest sens, al simplificării. Şi am cerut Ministerului de Finanţe, după discuţii cu operatori economici, cu agenţi economici, cu cei care lucrează în mediul privat, să vină cu propuneri de modificare care merg în acest sens, al simplificării. Şi au fost mai multe propuneri la Ministerul de Finanţe, dintre care unele dintre ele au vizat şi anumite modificări care ar fi putut avea un impact asupra taxelor, impozitelor şi aşa mai departe. Şi am ştiut de ele şi am spus foarte clar Ministerului de Finanţe că nu susţin astfel de modificări şi că nici măcar nu vreau ca ele să fie puse în dezbatere publică. Ei, acolo a fost un secretar de stat care, în ciuda semnalului pe care eu l-am dat, a pus în dezbatere publică acel text şi i-am cerut să plece. Punct. Atât! Deci nu a fost nicio intenţie de a modifica Codul fiscal în sensul a ceea ce spuneţi dumneavoastră şi o să vedeţi măsurile pe care le vom pune în dezbatere publică, care sunt pure de simplificare şi v-am dat un exemplu, cel cu TVA-ul pentru agricultori. Doar acelea sunt cele pe care ni le asumăm să le punem în dezbatere publică, înainte de a lua orice decizie.

Ne-aţi reproşat că importăm uraniu şi că n-am deschis o nouă mină. Păi dacă mina respectivă care trebuia deschisă era pregătită de acum doi, trei ani, când ar fi trebuit investiţi acolo nişte bani, astăzi puteam deschide mina. Noi ne-am trezit cu o mină care îşi finalizează exploatarea în cursul acestui an şi care trebuie închisă şi cu alt zăcământ care nu era pregătit încă pentru exploatare. Investim fondurile necesare ca să pregătim exploatarea acestui zăcământ şi de anul viitor cred că el va putea fi exploatat şi, până atunci, ca să nu întrerupem ciclul la Cernavodă, a trebuit să găsim soluţii intermediare. Dar aceasta, încă o dată, e rezultatul faptului că unele lucruri n-au fost pregătite din timp.

La fel ca şi cu spitalele, unde ne reproşaţi infecţiile nosocomiale, cu gărzile medicilor. Păi dacă gărzile medicilor se acumulează din 2004, de când n-au fost plătite, şi noi decidem să le plătim în acest an şi tot noi suntem acuzaţi de ce n-au fost plătite din 2004... sau infecţiile nosocomiale care au fost puse sub preş până acum, în anii trecuţi, o serie de alte crize care au explodat în acest an şi pe care a trebuit să le rezolvăm, cu soluţii pe termen scurt, dar să începem să gândim şi perspectiva.

Deci atunci când acest Guvern este acuzat că nu face destul şi că nu vorbeşte destul, cred că ar trebui să ne uităm un pic dacă nu cumva în trecut s-a vorbit prea mult şi s-a făcut prea puţin.

Cam acestea sunt lucrurile pe care voiam să le spun.

Legat de fondurile europene, spuneaţi de 17 miliarde absorbite în 2015, dacă am înţeles bine. Din cifrele pe care le-am văzut eu, au fost vreo trei sau patru miliarde de euro absorbite în 2015. Anul acesta au fost plătite 3,3 miliarde. Sigur, multe dintre ele proiecte care au fost începute în anii trecuţi şi nu mi-am arogat rezultatul acesta. Dar a trebuit să grăbim aceste proiecte, a trebuit să le accelerăm, ca să nu pierdem banii respectivi.

Absorbţia zero, nu o să mai repet, pentru că cine vrea să repete o cifră care îi place şi care nu ştiu în ce măsură îl reprezintă, fără să ştie ce e în spate, această cifră zero, v-am spus, pentru perioada 2014-2020 există deja absorbţie, suntem la 1% absorbţie şi suntem în media europeană. Dacă am fi avut proiecte pregătite în anii trecuţi, am fi avut o absorbţie mai bună. Noi v-am spus că pregătim deja proiecte, avem apeluri de proiecte lansate pentru 13 miliarde de euro, începând cu anul viitor o să se vadă aceste rezultate.

Proiecte pentru Fondul Juncker. Da, Guvernul Ponta a trimis o listă cu 200 de proiecte, din care niciunul n-a fost aprobat, pentru că niciunul n-a fost pregătit bine. Noi avem până acum câteva zeci de proiecte din care deja unele dau semne că vor fi aprobate şi ne-am dus şi ne ducem pe proiecte de dimensiuni mai mici, dar proiecte concrete pe care le putem face şi urmărim să pregătim şi un cadru care să ne permită să pregătim pe viitor proiecte consistente şi pentru Fondul Juncker.

Sigur, s-au folosit aici cuvinte mari, inclusiv legate de patriotism, apropo de acest Guvern tehnocrat, care e vândut străinătăţii, care lucrează împotriva României, care nu dă socoteală în faţa Parlamentului. Sunt prezent astăzi în faţa Parlamentului să dau socoteală, la câteva zile după ce mi s-a solicitat, cu ceea ce am făcut. Dacă aceasta înseamnă un Guvern fără responsabilitate şi fără să respecte Parlamentul, vă las pe dumneavoastră să judecaţi. Niciodată n-am refuzat o solicitare de a veni în faţa dumneavoastră să vă spun ce am făcut. Ştiţi foarte bine pe proiectele mari, pe proiectele legislative importante am avut sistematic discuţii cu liderii de partide politice şi asta o să fac până la sfârşit. Dar pentru mine, încă o dată, patriotismul nu înseamnă discursuri sforăitoare şi nu înseamnă în primul rând declaraţii. Pentru mine, om care sunt crescut la ţară, patriotismul înseamnă în primul rând bun-simţ, înseamnă a nu minţi, înseamnă a-ţi ţine cuvântul şi înseamnă să îţi asumi ceea ce ştii că poţi să faci, şi nu mai mult. Nu să faci promisiuni şi să fii lăsat să fii judecat după fapte. Pentru mine asta înseamnă patriotismul şi nu am nevoie de lecţii legate de patriotism. Nici eu nu dau lecţii altora legat de acest lucru. Pentru mine patriotismul şi ţara sunt lucruri care sunt mult prea profunde pentru a veni cu ele să le expun în piaţa publică, pentru a câştiga nişte voturi. Nu asta mă interesează (Aplauze.), mă interesează să pot să privesc în ochi, cu fruntea sus, orice român pentru perioada pe care mi-am asumat-o la guvernare, împreună cu ceilalţi.

Sigur, aţi spus că am schimbat miniştri. De fiecare dată când am considerat că e cazul să fac această schimbare, tocmai pentru ca acest Guvern să-şi facă treaba până la capăt, mi-am asumat. Mi-am asumat inclusiv greşeli pe care probabil că le-am făcut, dar cred că primul lucru pentru a corecta o greşeală este să ne asumăm greşeala respectivă şi nu să încercăm să o prezentăm într-un alt fel. Şi bine ar fi dacă cu toţii, în viitor măcar, ne-am asuma greşeli pe care le-am făcut în trecut, să spunem lucrurilor pe nume, pentru ca lucrurile să meargă un pic altfel în ţara aceasta şi pentru ca oamenii să aibă încredere cât mai mare în stat, în politică, în Parlament şi în oricine îşi asumă guvernarea acestei ţări.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă informez, stimaţi colegi, că a fost depusă la secretarii celor două Camere Legea pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene 2014/335/UE, Euratom, privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene.

Nemaifiind alte puncte pe ordinea de zi, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,35.