Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de doamna deputat Steluţa-Gustica Cătăniciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Bună dimineaţa!

Deschid şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, partea consacrată declaraţiilor politice.

Sunt înscrişi la cuvânt pentru a susţine astfel de declaraţii 23 de colegi din partea Grupului parlamentar al PSD, PNL, ALDE, UNPR şi din partea colegilor deputaţi neafiliaţi.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul deputat Sorin Iacoban.

(Domnul deputat Aurelian Mihai solicită cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

A face politică înseamnă, în primul rând, a avea curaj şi a te încărca de o doză puternică de răbdare. Aproape 4 ani nu a fost deloc uşor să încerci, din prea mult optimism, să crezi că poţi schimba lucrurile în bine.

Ca tânăr politician, din dorinţa de a aplica consecvent cele mai curate principii politice, te loveşti de un substrat consistent, alcătuit din oameni vechi în politică, de o schemă completă, reprezentată de multe ori de oameni care acţionează pe vechiul principiu al relaţiilor şi pilelor de partid. Asta s-a întâmplat în cazul meu.

Din experienţa mea, de multe ori, vă pot spune, cu multă naivitate, am crezut că pot face politică, aşa cum îmi doream, aşa cum cetăţenii considerau că este normal, în căutarea rezultatelor, evident, pentru românii din diaspora, pentru că asta reprezint, nefiind atent la un alt fenomen care se petrecea separat de ceea ce consideram valabil pe scena politică, şi anume principiul alegerii deciziilor în funcţie de reprezentativitate şi apartenenţa la un grup identitar, social, comunitar, dacă vreţi să-l denumim aşa.

Nu am înţeles niciodată de ce partidele politice, fie consacrate, fie mai nou apărute, nu au dorit ca reprezentanţii pentru diaspora să fie şi candidaţi care provin din diaspora, care să se identifice cu acei români plecaţi de ani de zile departe de case, şi, de multe ori, nu de bine. Cunoaştem cu toţii multe dintre motivele care ne-au determinat pe noi, milioane de români, să facem acest pas care denotă un curaj nebunesc, în a căuta alte oportunităţi de viaţă în afara României.

Oare din imensul bazin electoral reprezentat de peste 4 milioane de români din diaspora nu se găseau candidaţi pregătiţi care să reprezinte diaspora în cazul partidelor politice?

Aceasta a fost experienţa mea negativă - şi cu amărăciune o spun - în cazul PNL. Timp de un an şi jumătate am militat ca pe acele liste de candidaţi să se regăsească, să fie deschise de oameni care au trăit în diaspora sau care trăiesc. Nu am fost ascultat nici eu, nici mulţi alţi români din diaspora. A fost unul dintre motivele care au marcat separarea mea de Grupul parlamentar al PNL.

Am încercat, din aceleaşi considerente, să pot să fac politică, tot pentru românii din diaspora, în alt grup popular - PMP. Experienţa a fost suficient de negativă pentru a-mi aduce aminte, nu cu multă bucurie, de ceea ce a însemnat această relaţie, care nu pot să spun că a onorat pur şi simplu prezenţa unui parlamentar al diasporei în sânul unui partid, pe considerentul că va face în sfârşit lucrurile aşa cum trebuie pentru românii din diaspora.

Sunt multe de spus, însă gândindu-mă nu numai la românii din diaspora, ci şi la cei din teritoriile istorice, la fel, vă pot spune că diferenţa dintre vorbe şi fapte este mare şi în cazul acestora, care trăiesc în Basarabia, astăzi, sau care provin din Basarabia istorică şi Bucovina de Nord. Şi nu numai. Din 2004 li se tot spune că vrem unirea. Şi, da, este idealul nostru naţional.

Vin acum, în această dimineaţă, de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, unde se aflau peste 100 de persoane care îndurau frigul toamnei bucureştene. Erau de la 4 dimineaţa, veniţi din Republica Moldova pentru a cere cetăţenia română din partea statului român, umiliţi aceşti români din Basarabia de un stat român nereformat. Aşa îi întâmpinăm acasă, umilindu-i?

Oare ce a lipsit parlamentarilor care reprezintă această zonă unde se află români din teritoriile istorice, în toţi aceşti ani, pentru a avea o Lege, 21 din 1991, privind cetăţenia română, o lege perfectibilă şi bine aplicată? Ce a lipsit oamenilor care se aflau în jurul preşedintelui Băsescu, atâta vreme, pentru a avea toate instrumentele la îndemână? Pentru că le-au avut. Au avut un preşedinte de stat, au avut un ministru de externe, au avut preşedinţi ai ambelor Camere parlamentare, au avut secretari de stat la Departamentul Românilor de Pretutindeni, preşedintele a numit ambasadori, ministrul de externe a numit consuli generali, au avut parlamentari - deputaţi şi senatori - pentru această zonă. Ce a lipsit acestor oameni în toţi aceşti ani, pentru ca românii din Basarabia să se bucure de condiţii normale, nu avantajoase, normale, pentru a-şi cere cetăţenia, pentru a nu fi umiliţi de la intrarea în România şi până aici, la Bucureşti, aşteptând peste un an de zile răspunsul la cererile pe care le au?

Unirea se face altfel. Or, dacă vrem să facem unirea, trebuie să fim conştienţi că nu minţindu-i pe aceşti oameni şi nu umilindu-i putem ajunge la acest deziderat, la acest ideal românesc.

Unirea se poate face, este adevărat, dar se poate face numai atunci când nu-i vom mai umili şi când vom înţelege că sunt egalii noştri, că aceşti fraţi merită să se afle aici, acasă, în aceleaşi condiţii, aşa cum îi întâmpinăm pe alţi oameni care vin în România din Occident, de peste ocean, cu cele mai bune intenţii şi făcând ceea ce trebuie să facem, ca la carte.

Parlamentul trebuie să-i respecte, Guvernul trebuie să-i respecte, iar noi trebuie să ne angajăm că peste puţin timp, când vor fi aceste alegeri, în 11 decembrie, aceşti oameni vor avea pe liste oameni care să-i reprezinte, oameni care să facă tot ceea ce este omeneşte posibil ca dumnealor să fie respectaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şi invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul deputat Sorin Iacoban.

Se pregăteşte doamna Marioara Nistor, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, declaraţia politică "Guvernul de coşmar, Cioloş, visează la un nou mandat".

Dragi colegi,

Dragi români,

Acum, că tot s-a anunţat oficial mariajul dintre Partidul Naţional Liberal şi Guvernul Cioloş, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Guvernului tehnocrat, doamna Alina Gorghiu, putem să facem anumite judecăţi de valoare la care să aibă acces şi românii cărora li se va cerşi votul în 11 decembrie 2016.

Suntem la un an de la preluarea puterii de către elemente de eşalonul IV şi V de la Bruxelles. Dacă au avut ceva în comun cu această ţară, nu ştim exact. Probabil la această întrebare o să răspundem cu toţii la alegerile din decembrie.

Ceea ce ştim însă sigur - şi este uşor de demonstrat - că pacea socială a fost tulburată atât de profund, încât din nou categoriile socio-profesionale au ieşit în stradă pentru apărarea unor drepturi garantate.

Au protestat transportatorii, din cauza sugrumării activităţii de transport din România, o ţară în care RCA-urile sunt greu de plătit, chiar şi de către cele mai bogate companii străine. Au protestat sindicatele din sănătate, din cauza condiţiilor improprii din unităţile medicale, din cauza suprasolicitării din sistem, suprasolicitări care au dus la victime. Au protestat sindicatele din învăţământ, din cauza neaplicării Legii salarizării unice. Au protestat fermierii, din cauza întârzierii nejustificate a subvenţiilor din agricultură. Au protestat sindicatele din justiţie şi sistemul penitenciar, din cauza condiţiilor inumane din penitenciare, cât şi din cauza neaplicării unor acte normative faţă de categoria profesională a judecătorilor. Au protestat pacienţii, pentru împiedicarea scăderii preţurilor la medicamente, cu 35%, pentru medicamentele care nu mai au patent. Au protestat românii, pentru proiectul de lege scăpat din laboratoarele tehnocrate şi care viza măriri de taxe fiscale şi parafiscale. Dar oare cine nu a protestat?

Putem spune că acesta este bilanţul politic al Guvernului tehnocrat, un bilanţ pe care suntem avertizaţi că o să-l moştenim, ca fiind un veritabil testament politic.

În timpul guvernării politice PSD-ALDE, Guvernul condus de Victor Ponta, pacea socială era restabilită, categoriile socio-profesionale nu se ocupau de proteste, ci se regăseau exact acolo unde fiecare profesie o cere: profesorii la catedră, medicii în spitale, poliţiştii în misiune şi agricultorii pe câmp.

Dragi români,

Faţă de "realizările" Guvernului Cioloş, care se visează din nou la butoane, în birourile călduţe din Palatul Victoria, în baza faptului că memoria colectivă nu poate fi chiar atât de scurtă, m-am gândit să rezum anumite aspecte legate de viaţa socială de până în toamna anului 2015, pentru ca noi, românii, să putem face comparaţie, în deplină cunoştinţă de cauză, atunci când vom vota pe 11 decembrie.

Astfel, în timpul Guvernării Ponta, s-au reîntregit salariile bugetarilor - în comparaţie cu tehnocraţii, care visau la noi tăieri -, a crescut salariul minim pe economie cu 30%; s-au indexat pensiile la acelaşi nivel cu rata inflaţiei; s-au redefinit clar categoriile vulnerabile care pot beneficia de ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie, măsură aplicată la peste 24.000 de familii; s-au reziliat contractele cu "băieţii deştepţi" din energie, clienţi politici ai PDL, actualul PNL; s-au finalizat lucrările la Gazoductul Iaşi-Ungheni; s-a ajuns la un nivel de 60% privind absorbţia fondurilor europene şi au fost deblocate toate cele 5 programe operaţionale, blocate prin incompetenţă de Administraţia Boc - tot Guvernul PNL; s-a deconspirat şi anihilat jaful de la Poşta Română; s-a combătut evaziunea fiscală la comerţul cu produse petroliere; s-a deconspirat jaful de un miliard de euro de la Hidroelectrica; s-a animat Programul "Prima casă"; a fost redus TVA-ul pentru produsele alimentare, de la 24% la 9%, cât şi cota de TVA generală, până la 20%; s-au redeschis 17 spitale închise de Administraţia coruptă Boc.

Dragi români,

Suferă comparaţie realizările Guvernului condus de Victor Ponta, PSD-ALDE, cu Guvernul Cioloş? Noi spunem răspicat că nu, deoarece realitatea ne confirmă acest lucru.

Şi nu înţelegem cum poate fi susţinut pentru un nou mandat un premier care acum două săptămâni declara că nu doreşte să facă politică? Şi atunci, firească întrebarea: cum poate să conducă un guvern politic un personaj care nu doreşte să facă politică?

Mai mult, diriguitorii din Modrogan ne ameninţă cu ample mişcări de stradă, prin care, cu ajutorul unei acţiuni de manipulare instituţionalizată, să convingă populaţia Bucureştiului de necesitatea unui guvern tehnocrat aventurier. Evident, această mişcare de forţă nu se va putea face decât prin blocarea străzilor din Bucureşti, în totalul dispreţ al locuitorilor acestui oraş, pentru care minciunile tehnocrate nu mai valorează nici cât o ceapă degerată.

Concluzia: suntem în faţa celei mai sinistre glume, anunţată de purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloş, doamna Alina Gorghiu, o glumă sinistră care poate deveni un coşmar pentru români, mariajul dintre PNL şi Guvernul Cioloş.

În speranţa că judecata de apoi a românilor este corectă, vă mulţumesc.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Este ora 8,45 şi din 23 de deputaţi plus domnul deputat Covaci Doru, care s-a înscris acum pentru declaraţii au fost, până la această oră, două declaraţii politice susţinute.

V-aş ruga să aveţi în vedere că sunt în total 24 de deputaţi. Vă rog să vă limitaţi la cele 3 minute prevăzute în Regulament pentru susţinerea declaraţiilor politice.

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Transportul, un domeniu care pune România în mişcare".

În această săptămână voi face referire la un domeniu important pentru economia ţării, care putem spune că pune în mişcare economia ţării noastre, şi anume cel al transporturilor. Partidul din care fac parte, Partidul Mişcarea Populară, a înţeles că persoanele care lucrează în acest domeniu trebuie să aibă de partea lor un partener politic de încredere, care le poate asigura reprezentarea intereselor.

Mă întreb adesea cum mai suportă cetăţenii acestei ţări lipsa de grijă a statului faţă de ei, fapt pe care îl constatăm, din păcate, de prea multe ori. În ultimele săptămâni, cei cărora le-a ajuns, cum se spune în termeni populari, cuţitul la os, au fost transportatorii.

Aceştia simt că statul nu-i protejează deloc în faţa firmelor de asigurări, majoritatea cu capital străin, şi astfel se creează un cadru favorabil pentru operatorii de transport străini, care au cheltuieli mult mai mici. Trebuie să mai spun că transportatorii din România au şi mai multe de pierdut faţă de cei din străinătate, din cauza preţului mult mai mare faţă de alte state, la carburanţi. Aceştia preferă să alimenteze din afara ţării, unde găsesc preţuri mult mai bune la carburanţi. Românii, toţi, nu numai câteva categorii, trebuie să se simtă protejaţi în ţara lor, trebuie să simtă că autorităţile statului îi susţin. Şi mă refer acum nu la protecţia oferită de armată, ci la cea economică. Pentru ca ţara noastră să prospere, este nevoie ca agricultura şi toate celelalte sectoare ale economiei să fie sprijinite de stat prin diverse forme. Antreprenorul român trebuie încurajat. Cetăţeanul român trebuie să simtă că România e a lui şi nu vândută altora!

Adesea ne limităm la a discuta doar despre problemele din domenii precum agricultura, educaţia, sănătatea, pentru că ele sunt chestiuni cu un mare impact în societate, dar neglijăm problemele pe care le întâmpină transportatorii. De aceea, cred că este foarte important să scoatem în evidenţă neajunsurile acestora, în vederea soluţionării lor.

Transportatori nu înseamnă doar şoferii de TIR, ci şi cei care transportă marfă, dar şi taximetriştii. Toţi fac parte din acest domeniu şi toţi sunt afectaţi de modul în care evoluează lucrurile.

Săptămâna trecută, la Brăila, am promovat alături de reprezentanţi ai COTAR, campania "5% TVA te duce la şcoala ta", un proiect propus de transportatori şi susţinut de PMP, care are drept scop final reducerea abandonului şcolar, deoarece una dintre cauzele principale ale abandonului este tocmai imposibilitatea părinţilor de a plăti transportul de la domiciliu la şcoală.

Transportatorii, chiar dacă statul, în speţă Guvernul, le-a întors spatele în multe privinţe, sunt capabili să propună un proiect pentru binele României şi al copiilor acestei ţări. Este o palmă pe care guvernanţii o primesc în mod indirect.

Prin campania "5% TVA te duce la şcoala ta", transportatorii vor duce gratuit la şcoală elevii care fac naveta. Reducerea TVA-ului la 5% pentru transport se va vedea mult mai bine în costurile populaţiei decât s-a văzut reducerea TVA la alimente.

Reducerea se va simţi în buzunarul părintelui, iar elevii nu îşi vor mai face probleme dacă au bani să meargă sau să se întoarcă de la şcoală. Presupun că banii pe care i-ar fi dat pe transport îi pot folosi pentru a-şi cumpăra un caiet sau altceva. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, Guvernul trebuie să participe şi el. Astfel, dacă Guvernul reduce TVA-ul la 5%, COTAR asigură transportul elevilor gratuit, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel interjudeţean, în toată ţara.

Transportul gratuit este cea mai bună soluţie pentru elevi, iar eu voi susţine pe mai departe această propunere a transportatorilor. Beneficiari sunt copiii, ei sunt cei mai avantajaţi şi pentru ei trebuie să ne zbatem să le asigurăm condiţii bune de învăţare, dar şi oportunitatea necesară pentru a putea reuşi.

Vă mulţumesc.

Deputat, Colegiul nr. 9, Brăila, Marioara Nistor.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna deputat Florica Cherecheş.

Se pregătesc, în ordine, colegii deputaţi: Covaci Doru, din partea Grupului parlamentar al PSD, şi domnul deputat Ion Eparu, din partea Grupului deputaţilor neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ajutorul social care eliberează şi nu creează dependenţă".

Unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei este venitul minim garantat, reglementat prin Legea nr. 416 din 2001, program de care, la sfârşitul anului 2015, beneficiau un număr de aproximativ 250.000 de familii.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net al familiei sau al persoanei singure, şi este cuprins între 142 de lei pentru o persoană singură, şi 442 de lei, pentru o familie formată din 4 persoane.

La stabilirea venitului net lunar se iau în considerare toate veniturile pe care familia le realizează în luna anterioară depunerii cererii, cu câteva excepţii, cum ar fi: alocaţia pentru susţinerea familiei, alocaţia de stat pentru copii, bugetul pentru persoanele cu handicap, ajutorul de stat pentru producătorii agricoli, burse de studiu, sociale, sprijinul ce se acordă elevilor în cadrul Programului "Bani de liceu", precum şi veniturile obţinute de zilieri.

Printre beneficiarii acestui tip de ajutor social se numără şi elevii care frecventează învăţământul profesional.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1062 din 2012, aceştia ar fi îndreptăţiţi să beneficieze de o bursă profesională, în cuantum de 200 de lei lunar. În cazul învăţământului profesional în sistem dual, această bursă este dublată cu încă 200 de lei, primiţi de la agentul economic cu care elevul respectiv încheie un parteneriat. În această hotărâre de Guvern se specifică faptul că elevii din învăţământul profesional nu pot beneficia simultan de "Bursa profesională" şi de sprijinul care se acordă prin Programul "Bani de liceu".

Având în vedere faptul că România trebuie să facă efortul de a reduce abandonul şcolar de la 19% în prezent, la 11,3% în 2020, consider că una dintre măsurile ce s-ar putea lua în acest sens este exceptarea bursei profesionale, alături de celelalte venituri exceptate, la calculul venitului minim garantat, ca ajutor social pentru familiile cu venituri mici. Bursa profesională este un stimulent acordat de stat pentru motivarea elevilor să urmeze o şcoală profesională şi să-şi însuşească o meserie cu căutare pe piaţa muncii. Având în vedere interesul scăzut al tinerilor pentru acest domeniu, consider că ar fi oportună introducerea acestei excepţii, alături de celelalte categorii.

Stimaţi colegi,

Având în vedere cele spuse, am speranţa că veţi susţine o iniţiativă legislativă care propune exceptarea bursei profesionale din cadrul categoriilor de venit luate în calcul la stabilirea venitului minim garantat. Impactul bugetar va fi nesemnificativ, în comparaţie cu beneficiile includerii sociale a acestor tineri cărora le facilităm în acest mod intrarea cât mai timpurie pe piaţa muncii, astfel încât să trăiască o viaţă independentă şi să se transforme din beneficiari de ajutor social, în contribuabili.

Această iniţiativă este, de asemenea, în concordanţă cu Obiectivul "Suport pentru realizarea traseelor profesionale", din cadrul Pachetului de servicii comunitare integrate, prin care se caută soluţii la probleme ce ţin de asistenţă socială, ocupare, educaţie, sănătate, lansat chiar ieri, cu ocazia Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei.

Vă mulţumesc.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul deputat Covaci Doru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dorel Covaci:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este: "Fără încredere, respect şi responsabilitate nu putem avea progres, realizări şi prosperitate".

Am început la 1 septembrie 2016 o nouă sesiune parlamentară, cu un program care să realizeze votarea proiectelor de legi importante. Ne-am bucurat că la această dată a început şi Noul An Bisericesc şi, de asemenea, noul an şcolar, precum şi noul an universitar şi am urat mult succes tinerilor noştri. Am sărbătorit împreună Ziua persoanelor în vârstă, apreciind munca depusă de această generaţie, începând să dăm asigurări pentru o viaţă mai bună. Am dezbătut în comisii şi am votat în plen proiecte de legi importante.

Am ajuns acum să ne apropiem de campania electorală. Deşi nu a început, săgeţi otrăvite sunt trimise peste tot, denigrând oameni, activităţi şi realizări. În loc să avem dezbateri pe doctrine politice şi programe de guvernare, auzim jigniri, atac la persoană, îndemn la nesupunere.

Toate acestea creează o dezamăgire majoră a oamenilor simpli care nu mai pot înţelege ce se întâmplă, auzind acuzele reciproce ale unor reprezentanţi ai diferitelor partide politice.

Alegătorii aşteaptă să asculte proiecte şi programe de redresare a economiei, proiecte pentru ţară, care să le facă mai uşor traiul. Dar, spre surprinderea lor, ei aud şi văd răutate, răfuială şi aroganţă. Ei ştiu că dacă nu există responsabilitate, respect şi încredere între parteneri nu poate fi vorba nici despre speranţa de mai bine.

Stimaţi colegi,

Să oprim această dezamăgire a oamenilor, printr-o campanie electorală corectă, bazată pe încredere, respect şi responsabilitate, având programe şi proiecte de ţară, în interesul oamenilor.

Altcumva, va fi o dezamăgire pentru oameni şi un absenteism nedorit la vot. Stă în puterea noastră de a fi mai înţelepţi şi a face în aşa fel încât cuvintele responsabilitate, respect şi încredere să fie mereu prezente în activitatea noastră.

Sunt deputat Dorel Covaci, Colegiul nr. 9, Buziaş-Făget, judeţul Timiş, deputat al PSD.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ion Eparu.

Se pregătesc, în ordine, domnul deputat Florin Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulţumesc.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Doar un profesionist poate cere profesionalism" şi este adresată domnului Mircea Dumitru, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Domnule ministru,

Am constatat cu regret, evident, că semnalele venite insistent din spaţiul public, care atrăgeau atenţia cu privire la graba nejustificată privind organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct în învăţământul preuniversitar, erau întrutotul justificate. Confirmarea vine, culmea, chiar din partea dumneavoastră. În încercarea de a face acest demers să pară funcţional, aţi reuşit doar să atrageţi şi mai multe suspiciuni şi acuzaţii.

Mi se pare inadmisibil să acordaţi 5 ore unor candidaţi, să rezolve problemele apărute nu din cauza lor, ci din cauza unor erori ale platformei pe care Ministerul, ca organizator al concursului, a pus-o la dispoziţie.

Mi se pare inadmisibil să ignoraţi cadre didactice de bună-credinţă, care v-au semnalat problemele până în al 12-lea ceas şi abia atunci să vă aplecaţi urechile la nemulţumirile lor, care imediat s-au dovedit întemeiate.

Mi se pare inadmisibil şi să puneţi pe drumuri, într-o zi lucrătoare, profesori care zile în şir v-au atras atenţia asupra erorilor apărute în sistem. Vorbim despre oameni care nu au făcut decât să răspundă absolut legal apelului dumneavoastră, în spiritul profesionalizării managementului şcolar.

Despre ce profesionalizare vorbim, dacă dumneavoastră, autorul demersului, sunteţi şi primul care daţi dovadă de lipsă de profesionalism?

Domnule ministru,

Dacă aşa ceva s-ar fi întâmplat în cazul bacalaureatului sau al evaluării naţionale, astăzi vi s-ar fi cerut, fără doar şi poate, demisia.

Consider că acesta ar fi un gest de onoare din partea dumneavoastră, după ce, de la preluarea acestui mandat, aţi încercat să oferiţi doar o aparentă transparenţă decizională, acţionând în fapt doar în baza unor impulsuri pentru care nu aţi oferit niciun fel de justificare.

Domnule ministru,

Cred că aveaţi pârghiile necesare pentru a putea elimina disfuncţionalităţile care au ameninţat un concurs de o importanţă uriaşă pentru sistemul de învăţământ românesc. Aţi primit un mandat scurt, iar de această durată s-au cramponat mulţi dintre colegii dumneavoastră din Guvern, ferindu-se astfel să vină cu iniţiative concrete şi justificându-şi prezenţa prin proiecte care, sunt sigur, vor rămâne doar pe hârtie.

Altfel, fiecare dintre noi avem libertatea de a preda ştafeta cuiva dispus să caute soluţii la problemele din sistem.

Reţineţi că am vorbit despre un gest de onoare şi cred că, în ceea ce vă priveşte, acesta ar însemna orice decizie care s-ar traduce prin încheierea cu bine a profesionalizării managementului şcolar, chiar începând cu exemplul propriu.

Ion Eparu, profesor universitar, deputat Colegiul nr. 10, Prahova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În perioada aceasta Guvernul doreşte să scoată la vânzare pachete de acţiuni la diferite societăţi de stat. Aud tot felul de discuţii pe tema aceasta, sunt multe critici, dar eu cred că cei care critică nu s-au uitat atent ce se doreşte.

Şi de ce spun acest lucru? Ne uităm la Complexul Oltenia.

În primul rând, este o pierdere foarte mare acolo, în fiecare an avem pierderi, statul trebuie să vină cu bani.

În al doilea rând, nu se vinde întregul pachet de acţiuni, se vând acţiuni până când statul rămâne majoritar, iar banii respectivi rămân acolo pentru retehnologizare, pentru dezvoltare. Acelaşi lucru şi la celelalte societăţi care sunt puse în vânzare, mai puţin unele la care avem pachete minoritare şi acolo, într-adevăr, gen Rompetrol, se vând acele acţiuni şi banii intră la Trezoreria Statului pentru un fond de dezvoltare.

Dacă priveşti ca un om care pricepe economia şi pricepe afacerile, să ştiţi că este o măsură bună.

Dacă se vine cu acel discurs populist pe care-l văd de multe ori din partea unora: "Ne vindem statul"... "Ce să mai vindem, că s-a vândut tot ce era înainte, resursele s-au vândut înainte..." Acum sunt nişte societăţi doar care nu exploatează aşa cum trebuie şi nu lucrează la capacitatea necesară şi merg într-o pierdere continuă şi pentru a rezolva acest lucru Guvernul, statul, încearcă să ia măsuri.

Singura măsură logică este aceea de a da acţiuni, a folosi banii şi a permite celor care ştiu să gestioneze fondurile.

Eu înţeleg foarte bine de ce fac unele partide scandal, pentru că acolo au foarte mulţi angajaţi: neamuri, nepoate - mă refer în primul rând la cei care sunt la conducere -, dar ştiţi foarte bine că în politică s-a mers până acolo încât şi femeia de serviciu a fost angajată la un moment dat pe bază de relaţii şi pile.

Păi, cred eu că acest sistem trebuie să se termine, pentru că, dacă ne uităm, şi anul trecut companiile de stat au avut pierderi de aproape un miliard de euro. Spunem: "Ce este acela un miliard de euro?". Uitaţi-vă că deficitul bugetar al României este de două miliarde, două miliarde şi ceva, trei miliarde... Deci o treime se poate rezolva doar din a diminua sau a elimina, de fapt, aceste pierderi. Şi în acelaşi timp nu înţeleg ceva: societăţile de stat care au monopol, care stabilesc preţurile, care stabilesc piaţa, nu văd cum pot să meargă în pierdere în momentul în care sunt gestionate aşa cum trebuie.

Trebuie politicul să-şi ia mâna de pe aceste societăţi de stat şi acestea să fie guvernate, conduse, după principii economice, şi nu după principii politice.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Domnul Florin Gheorghe (din sală):

Iar m-aţi uitat!

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Îmi cer scuze, domnule deputat! Urma la cuvânt domnul deputat Florin Gheorghe. Îmi cer scuze.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi voi face o declaraţie politică scurtă, dar care reflectă pe deplin modul în care Guvernul României a găsit o nouă modalitate să îşi bată joc de noi toţi, considerându-ne incapabili să înţelegem ceea ce este bine pentru noi sau cum ar trebui să fie cheltuit banul public, adică transparent.

În acest sens o să-l aduc în discuţie pe marele artist naţional, sculptorul Constantin Brâncuşi, mai precis una dintre operele sale, "Cuminţenia Pământului", pentru care Guvernul tocmai a alocat circa 10 milioane de euro, pe lângă milionul de euro donat de români.

Mai precis, despre ce este vorba? La începutul lunii martie adresam fostului ministru al culturii, domnul Vlad Alexandrescu, o interpelare, prin care doream să aflu cât de transparente au fost procedurile de negociere ale acestei opere cu proprietarii şi, mai ales, cum Dumnezeu s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro, când, în trecutul foarte apropiat, cu proprietarii se discutase despre sume cuprinse între două şi cinci milioane de euro.

N-am aşteptam prea mult răspunsul, circa o lună, adică exact înainte să demisioneze, şi am primit un răspuns formal al Domniei Sale, care se află şi pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor. După ce domnul Alexandrescu m-a ameţit o pagină întreagă cu date biografice ale sculptorului, cât de măreţ este acesta şi cât de apreciate sunt operele sale, de parcă noi n-am şti acest lucru, către finalul răspunsului adaugă sec faptul că negocierile au fost incluse în categoria informaţiilor clasificate.

În acel moment am rămas fără reacţie. Am crezut că ministrul cumpără această lucrare din banii lui sau din banii vreunui coleg cu site-uri înregistrate în off-shore-uri şi nu trebuie să ştie lumea cât de generoşi sunt miniştrii când vine vorba despre acte de caritate. Numai că opera nu s-a cumpărat din banii miniştrilor, ci ai tuturor cetăţenilor, atât din cei donaţii, cât şi cei alocaţi de prim-ministrul Cioloş din bugetul de stat, care este alimentat prin impozitele şi taxele plătite de către noi toţi.

Ca membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor cunosc foarte bine ce spune Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice privind cheltuirea banilor publici. Spune un singur lucru: transparenţă.

Deşi actualul Guvern ne tot flutură pe la nas transparenţa, în realitate ea este călcată în picioare ori de câte ori vreun ministru vrea să ascundă vreun fapt sau vreun act de ochii publicului.

Vă aduc aminte faptul că am fost iniţiatorul legii care obligă toate autorităţile contractante la transparenţă totală, la achiziţii 100% în formă electronică, la achiziţii pe care să le cunoască toţi cei care plătesc taxele, adică cetăţenii. O astfel de abordare nu îmi dă nici cea mai mică speranţă că acest Guvern tehnocrat va ţine seama de prevederile unei astfel de legi sau că vom afla vreodată cum se cheltuiesc banii publici.

În încheiere, pentru că lucrurile nu trebuie să rămână nicidecum aşa, mi-aş dori ca autorităţile abilitate ale statului român să citească conţinutul răspunsului la întrebarea nr. 9.624 din 29 martie 2016 şi să aibă curiozitatea să afle de ce fostul ministru a invocat, ilegal, consider eu, prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informaţiile de interes public. Ar mai trebui văzut de ce procesul s-a derulat prin procedura negocierii directe, şi nu altfel.

Ar mai fi bine de ştiut şi de ce nici actualul ministru nu a dorit să transparentizeze acest proces, deşi, după cum putem constata cu toţii, s-au cheltuit mai mulţi bani pe publicitatea guvernamentală decât a costat statuia propriu-zis.

Florin Gheorghe, deputat al PSD de Constanţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ce se întâmplă la Sibiu?

Ce se întâmplă în toate spitalele din România? Moartea cadrelor medicale de epuizare. Mă uit că acest lucru nu este considerat de nimeni o tragedie. Moartea unui ursuleţ a provocat mişcări de stradă şi a fost demis şi şeful Poliţiei Locale. Moartea a două cadre medicale nu a fost urmată de nicio reacţie a ministrului sănătăţii şi de nicio demisie.

Trăim o realitate crudă. În România, toţi cei care mai încearcă să lucreze în condiţii improprii sunt supuşi epuizării. Trebuie să facem treaba a şapte-zece cadre medicale şi nimeni nu se uită la condiţiile de muncă.

În aceste condiţii, sper că îmi veţi susţine proiectul de lege prin care propun ca cei care lucrează în sistemul de urgenţă, fie la SMURD, fie la UPU, fie la terapie intensivă, să aibă posibilitatea să se pensioneze la 55 de ani, dacă vor. Exact cum sunt pensiile pentru demnitari sau pentru alte categorii speciale.

Oamenii aceştia nu apucă niciodată pensia şi vă reamintesc că din medicina de urgenţă încă n-a apucat să se pensioneze nimeni.

Mă uitam şi eu aseară pe programul nostru de puncte... al domnului Cioloş... Nu ştiu, ne îndreptăm spre o nouă "epocă de aur", pentru că principii sunt, dar, de fapt, când este vorba de făcut măsuri concrete, nu răspunde nimeni.

Pentru faptul că nimeni nu a reacţionat la moartea colegilor mei, cer astăzi demisia ministrului sănătăţii. Când nu-ţi pasă de oamenii din sistem, când nu faci nimic pentru ca să faci ceva bun în sănătate, nu ai ce căuta acolo.

Şi mă mai uitam la un lucru: cică avem o strategie privind resursele umane în sănătate. E ca în Caragiale: "E sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire". Eu n-am găsit-o nicăieri.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu Zlati, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Ionuţ Vulpescu.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Oricât mi-ar fi de greu îi dau dreptate întru totul colegului Ciuhodaru. Suntem în ţara în care se fac demonstraţii pentru moartea unui câine, nu se fac demonstraţii pentru moartea oamenilor şi mai ales nimeni nu plânge la mormântul învăţământului.

E adevărat, mormântul acesta este deocamdată gol, pentru că, după cum ziceam într-o declaraţie anterioară, din lipsa cunoştinţelor, fie de cultură generală, fie cele specifice unei meserii, nu se moare dintr-o dată.

Un bacil, o bacterie, ne ucide poate în câteva zile. Prostia de la nivelul prostiei măturătorului de stradă până la cea a guvernanţilor, tehnocraţi sau politici fiind ei, nu e atât de evident că omoară, dar omoară şi ea. Iar ţara noastră frumoasă, pe care unii se plâng că am dat-o pe mâna altora să vină să o organizeze, să o exploateze şi să se bucure de frumuseţile acesteia, nu va rămâne în câteva zeci de ani să fie lucrată şi administrată decât de nişte zombi, pentru că an de an noi scădem, pe clasamentele internaţionale, hai să zicem obiective, câte un loc, două, în calitatea învăţământului. Acum suntem pe locul 125 din 138 de state recenzate. În curând o să ajungem - în curând înseamnă într-o generaţie, două - pe ultimul loc, asta dacă nu luăm măsuri. Dar nimeni nu vrea să ia măsuri, pentru că, după cum ziceam, învăţământul nu doare şi ne putem permite să spunem că vom creşte salariile cadrelor didactice cu câte puţin în următorii zece ani. Numai că, dragi colegi, în acei zece ani niciun tânăr, deosebit de bine înzestrat intelectual şi cu dorinţă de muncă nu va veni în sistemul de învăţământ, pentru că nu va avea această, dacă doriţi, determinare, care înseamnă un salariu decent.

Sunt întru totul de acord cu partidul meu: să dublăm salariile medicilor, pentru că altfel medicii pleacă. Dar nu avem de gând să mărim consistent şi salariile cadrelor didactice, pentru că, vezi Doamne, bieţii dascăli n-au unde să plece. Îi leagă limba română şi educaţia universitară pedagogică, făcută aşa, pe sponci, cum se face mai nou, care îi leagă cumva de sistemul de învăţământ românesc. Dar nici nu vin tineri deosebit de bine pregătiţi.

Şi uite aşa, şi uite aşa, fără demonstraţii, fără măsuri guvernamentale şi fără o angajare politică serioasă, încet, învăţământul românesc moare.

Radu Zlati, deputat de Cluj.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ionuţ Vulpescu.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

De aproape un an actualul Guvern se străduieşte să ne vândă imaginea echivalenţei între tehnocraţie şi bună guvernare, timp în care, prin tot ceea ce face, îşi arată incompetenţa şi incapacitatea de a răspunde aşteptărilor cetăţenilor.

Acest mod greşit de a guverna este prezent şi în domeniul culturii. Subscripţia publică pentru achiziţionarea sculpturii "Cuminţenia Pământului" a fost un eşec, cu toate strădaniile guvernanţilor de a ne convinge de contrariu.

Pentru că tot le place tehnocraţilor să compare administraţia publică cu o companie privată, ţin să le amintesc că în mediul privat, când atingi mai puţin de 20% din ţinta pe care ţi-ai propus-o, îţi strângi lucrurile şi părăseşti biroul.

Sunt multe lucruri de reproşat organizatorilor subscripţiei, care au păcătuit prin superficialitate şi lipsă de realism, concentrându-se asupra banilor, şi nu asupra operei şi moştenirii culturale a lui Brâncuşi.

Subscripţia publică a demarat printr-un neadevăr, spus de către guvernanţi. Dacă nu se strâng cele şase milioane de euro, atunci banii vor fi restituiţi celor care au donat.

Ultima decizie a Guvernului Cioloş, privitoare la finalizarea tranzacţiei privitoare la "Cuminţenia Pământului" face exact contrariul. Foloseşte banii pentru cumpărare, dar alocă bani în plus, tot împotriva propriilor angajamente care limitau la cinci milioane de euro contribuţia statului.

Există nenumărate semne de întrebare în jurul acestei achiziţii, iar lipsa de transparenţă întăreşte aceste suspiciuni, la fel cum o fac şi răspunsurile evazive ale celor care au efectuat-o.

În primul rând ar trebui să ştim cum s-a ajuns la suma de 11 milioane, cine a evaluat sculptura şi a decis această valoare. O spun pentru că în mandatul Guvernului Ponta, cel care de altfel a exercitat dreptul de preempţiune al statului asupra lucrării, aceasta a fost evaluată la cinci milioane de euro, valoare confirmată şi de Guvernul Cioloş.

Este obligatoriu să se prezinte public mandatul dat noii comisii de negociere şi cine au fost membrii ei, cine a autorizat comisia să accepte preţul de 11 milioane de euro. De ce s-a retras din procesul de negocieri operatorul economic, respectiv Casa de licitaţii, permiţând negocierea direct între proprietari şi ministrul culturii?

Cum ştiţi, în toamna anului 2014 Ministerul Culturii a fost înştiinţat că opera "Cuminţenia Pământului" a fost scoasă la vânzare. În foarte scurt timp Guvernul Ponta şi-a exercitat dreptul de preempţiune.

Printr-un memorandum, Ministerul Culturii a fost mandatat să poarte discuţii cu reprezentanţii proprietarilor. S-a constituit o comisie la nivelul ministerului şi au început negocierile. Din comisie făceau parte atât reprezentanţi ai Ministerului Culturii, cât şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, directorul Muzeului Naţional de Artă, directorul Muzeului Naţional de Istorie şi ulterior s-a adăugat un secretar de stat de la Ministerul Finanţelor.

După constituirea comisiei s-a autentificat opera şi s-au făcut două expertize de către doi experţi acreditaţi de Ministerul Culturii. Au făcut o evaluare, după care s-a făcut o medie a celor două puncte de vedere şi s-a ajuns la o limită maximă de cinci milioane de euro care, repet, a fost confirmată şi de actualul Guvern, motiv pentru care s-a apelat la subscripţia publică.

Din toamna anului 2014 şi până în 2015, la plecarea Guvernului Ponta, au avut loc aproximativ 15 întâlniri între această comisie şi reprezentanţii proprietarilor, care au declinat oferta Guvernului.

La începutul anului 2016 întreaga comisie a fost înlocuită şi după doar două întâlniri s-a ajuns la un acord pentru suma de 11 milioane de euro. Nu există informaţii ca o nouă evaluare a lucrării să fi fost făcută.

Cele două comisii nu au avut nicio întâlnire. Lipsa de transparenţă şi dispreţul faţă de reguli şi până la urmă de lege caracterizează achiziţia "Cuminţeniei Pământului". Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât urmează ca şi alte opere de artă retrocedate să apară pe piaţă.

Colecţia Manu a fost pierdută pentru că statul a refuzat să-şi exercite dreptul de preempţiune. De ce? Care au fost criteriile şi care motivele refuzului? Cum vom gestiona în viitor aceste probleme? Cum vom finanţa aceste achiziţii?

Din păcate, am ratat, din superficialitate, o oportunitate de a-l face cunoscut pe Brâncuşi în toată complexitatea operei lui.

Ioan Vulpescu, deputat Colegiul nr. 13, Bucureşti.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt doamna deputat Laura Marin.

Doamna Laura Marin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei de astăzi este "Ce a testat proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi în unităţile de învăţământ preuniversitar".

Itemii propuşi la proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcţiilor vacante de directori şi de directori adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar, probă desfăşurată în data de 12 octombrie 2016, au relevat incapacitatea reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de a verifica abilităţile manageriale ale candidaţilor.

Dincolo de timpul extrem de scurt avut la dispoziţie de candidaţi pentru depunerea dosarului şi pregătirea pentru concurs şi de bibliografia bizară am putut remarca greşeli impardonabile atât în ceea ce priveşte formularea întrebărilor, cât şi răspunsurile considerate corecte la unele dintre ele.

Exemple ar fi multe: întrebarea cu privire la anatomia măgarului, răspunsul cu privire la similitudinea dintre volum şi masă şi nu greutate, respectiv între masă şi timp.

Mai mult, primii 20 de itemi au testat mai mult acuitatea vizuală a candidaţilor. Probabil că cei care au propus subiectele au considerat că un director bun trebuie să aibă vederea perfectă, cunoştinţele reale referitoare la administrarea unei unităţi de învăţământ preuniversitar nefiind atât de importante.

Se conturează ideea că reprezentanţii ministerului nu ştiu ce se întâmplă în şcoli, nu ştiu ce face un director zi de zi, cu ce probleme se confruntă, care sunt realităţile învăţământului preuniversitar actual.

Nu cunoştinţele teoretice aprofundate despre modelele manageriale şi nici cele despre leadership-ul educaţional sunt cele care arată cât de eficient va fi un director, cu atât mai puţin cunoştinţele legate de asemănarea între şosete şi mănuşi, între tuberculoză şi astm.

De remarcat este şi faptul că proba scrisă s-a desfăşurat într-o zi lucrătoare, membrii comisiilor lipsind de la şcoală, dacă vorbim de cadrele didactice, respectiv de la serviciu, dacă vorbim de reprezentanţii autorităţilor locale, activitatea în unităţile de învăţământ - şi nu numai - fiind perturbată.

Nu contest faptul că ocuparea posturilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar prin concurs este necesară şi sănătoasă, dar graba în care s-a organizat acesta, prevederile discriminatorii pe alocuri ale metodologiei, bibliografia nerelevantă şi conţinutul probei scrise a concursului arată că acesta nu a fost organizat în scopul selectării celor mai buni manageri de şcoală.

Numărul mic de cadre didactice care sunt dispuse să-şi asume responsabilitatea funcţiei de director în învăţământul preuniversitar, funcţie caracterizată prin muncă susţinută, remuneraţie neatractivă, birocraţie excesivă, ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, iar acesta ar trebui să fie capabil să selecteze dintre cei puţini pe cei care au calităţile manageriale necesare, nu pe cei care au vederea bună sau care reuşesc să aleagă din cinci răspunsuri greşite pe cel mai puţin greşit.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Laura Marin, deputat al PSD, Galaţi.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Urmează la cuvânt domnul deputat Valentin Boboc.

Se pregăteşte doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Domnul Valentin Gabriel Boboc:

Trăim de aproape un an de zile cel mai negru vis al guvernării unei ţări de către neştiutori.

"Guvernul meu" ori nu vrea, ori nu poate să gestioneze problemele cunoscute de ani de zile, probleme cu istoric, ce prin acţiuni simple ar rezolva suferinţa unor oameni năpăstuiţi.

Problema "guvernului meu" e că nu vrea să informeze, ori să nu deranjeze, ori pentru că nu ştiu ce trebuie să facă, cu toate că Preşedintele le-a transmis: "să facă ce trebuie făcut", lămurindu-i buştean.

"Informaţiile despre ce se întâmplă în ţară sunt aşezate pe o masă", spunea fostul preşedinte Băsescu, masă care, de această dată, ori a fost încurcată, ori a fost uitată. Dar noroc cu televizorul!

"Guvernul meu" urmăreşte cumva denigrarea preşedintelui?! Vor să-l pună în situaţii penibile?!

Uneori doar prezenţa în mijlocul oamenilor este suficientă pentru a-i încuraja să o ia de la capăt, să vadă că nu sunt singuri în lupta cu natura sau cu nepăsarea autorităţilor.

De această dată, deplasarea în zonele afectate a fost considerată un gest prea mare şi un efort ce nu merita făcut.

Dezinteresul faţă de populaţie a fost arătat pentru a nu ştiu câta oară de marele "guvern al meu", incompetent ca şi cel care l-a impus, de altfel.

Malpraxisul guvernamental trebuie taxat şi niciodată un asemenea guvern de incompetenţi să nu mai ajungă să gestioneze probleme cu care nu s-au mai întâlnit niciodată, ele în fapt fiind atât de banale.

Dacă s-ar fi continuat măcar măsurile întreprinse de Guvernul Ponta pentru prevenirea inundaţiilor ar fi învăţat ceva, ar fi înţeles că apa nu poate fi oprită prin vorbe goale sau gloanţe, ci doar de diguri.

Competenţa şi priceperea guvernanţilor s-a văzut atunci când nici măcar un ursuleţ nu a putut fi oprit decât prin lichidarea sa, ce să mai spunem de un puhoi de apă?! Aici glonţul nu face faţă...

Domnilor, uşa Guvernului e deschisă, iar a Parlamentului închisă pentru specialiştii de la Bruxelles!

Boboc Valentin, deputat de Teleorman.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vorbesc despre noul Cod administrativ.

Vicepremierul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării, a anunţat că a finalizat proiectul Codului administrativ, care ar "lumina ceea ce era ambiguu în legislaţie până în prezent". Proiectul ar urma să fie transmis pentru consultare, observaţii şi aviz asociaţiilor administraţiei publice locale, referindu-ne aici la Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, la Asociaţia Municipiilor din România, la Asociaţia Oraşelor din România şi, nu în ultimul rând, la Asociaţia Comunelor din România.

Este nevoie de un astfel de document de referinţă care să reunească întreaga materie legislativă în domeniul administraţiei publice locale, care să fie clară, care, odată adoptată, să nu se modifice de pe o zi pe alta şi care să integreze legislaţia, care, din păcate, de multe ori se bate cap în cap.

Noul Cod administrativ şi Şcoala pentru Administraţie sunt fundamentale pentru crearea unui climat stabil şi propice pentru munca în administraţie şi dezvoltarea comunităţilor.

Este nevoie de un Cod administrativ adaptat cerinţelor actuale ale administraţiei şi care să elimine orice neclaritate. Însă, consider că ar trebui mai întâi să aibă loc consultările cu asociaţiile administraţiei publice locale şi judeţene, pentru a răspunde întocmai nevoilor reale în plan administrativ.

Domnule vicepremier Vasile Dîncu, primarii sunt aleşii cetăţenilor şi trebuie să fie susţinuţi prin legi clare şi corecte, care să nu aibă culoare politică. Din păcate, diverse acte normative le pun în cârcă edililor atribuţii peste atribuţii, sarcini noi peste sarcini noi, fără să se aloce şi resurse umane şi financiare pentru a fi îndeplinite acestea.

Domnule vicepremier Vasile Dîncu, este nevoie de modificarea Legii nr. 94, cea care se referă la Curtea de Conturi, deoarece primarii sunt consideraţi principalii vinovaţi de fiecare dată când vine Curtea de Conturi în control. Aşa ceva nu este normal. Trebuie modificată şi Legea finanţelor publice locale, astfel încât sumele alocate la administraţiile locale să crească, după cum trebuie să fie modificată şi Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale, care vizează hotărârile care pot fi luate la nivelul administraţiilor locale pentru patrimoniu şi nu numai.

Domnule vicepremier Vasile Dîncu, este nevoie de modificări legislative care să vizeze clarificări privind regimul incompatibilităţilor, deoarece aleşii locali au avut şi au de suferit din cauza unor prevederi care nu au ţinut şi nu ţin cont de realităţi şi de nevoile comunităţilor. Este nevoie de o descentralizare reală, de diminuarea birocraţiei şi de susţinere pentru proiectele de maxim interes pentru comunităţi.

Primarii vor legi clare privind alocările bugetare; vor acte normative care să uşureze deciziile şi transferul de proprietate; au nevoie de un mecanism care să asigure buna informare şi cofinanţarea pentru proiectele cu finanţare europeană; au nevoie de îndrumare şi prevenţie, nu doar de controale peste controale din partea atât de multor instituţii. Sunt peste 30 de instituţii cu atribuţii de control în România.

Da, este nevoie de un Cod administrativ, dar de un Cod administrativ care să ajute administraţiile locale, nu să le încurce şi mai mult, un cod care să ducă România înainte.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, o să vă rog să-mi permiteţi să citesc şi eu o declaraţie politică. (Coboară la tribună.)

Declaraţia mea politică este intitulată "Nu prin arestări se face justiţie".

Stimaţi colegi,

Se acreditează tot mai mult în România ideea că a nu vota încuviinţarea unei cereri de arestare a parlamentarilor, atunci când este prevăzută o astfel de procedură, înseamnă obstrucţionarea justiţiei. Nimic mai fals!

Justiţia se face în continuare, însă ea trebuie făcută strict şi riguros pe baza probelor existente la dosar, şi nu prin manipularea opiniei publice.

A nu vota o cerere de arestare nu înseamnă obstrucţionarea justiţiei, ci înseamnă respectarea prezumţiei de nevinovăţie, înseamnă respectarea dreptului la apărare, principii fără de care România nu poate fi un stat de drept, aşa cum îşi doreşte. Sunt avocat şi ştiu ce spun. O apărare făcută din arest este făcută doar pe jumătate.

Ne-am obişnuit să vorbim în ultima perioadă fără a înţelege cât de periculoasă este conturarea unei asemenea opinii, că judecătorii luptă împotriva corupţiei.

Dacă ar fi aşa, ar însemna că judecătorii s-ar poziţiona într-o anume tabără, ceea ce ar încălca în mod grav principiul egalităţii armelor în procesul penal. Acesta este un principiu esenţial pentru un proces echitabil, care semnifică tratarea egală a părţilor pe toată desfăşurarea procedurii în faţa instanţelor de judecată, fără ca una dintre ele să fie avantajată în raport cu cealaltă, respectiv persoana cercetată şi procuror. Această egalitate nu poate fi relativă, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în toate cauzele pe care România le pierde pe bandă rulantă în faţa instanţei supreme în materie de drepturi fundamentale ale omului. La noi, în schimb, da.

A devenit relativă atunci când Livia Stanciu, pe vremea când era preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ne-a anunţat cu mult cinism că judecătorii au devenit partenerii de nădejde ai DNA. Noroc că nu toţi gândesc la fel.

Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu.)

Mai sunt înscrişi la cuvânt, pentru a susţine declaraţii politice, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ana Birchall; din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputaţi: Gheorghe Dragomir, Daniel Gheorghe, Ioan Tămâian, Mugurel Cozmanciuc şi doamna deputat Lucia-Ana Varga; din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Vicenţiu Mircea Irimie, iar din partea Grupului parlamentar al UNPR, doamna deputat Camelia Bogdănici, domnul deputat Constantin Mazilu. Sunt colegi care s-au înscris la cuvânt, care nu au susţinut până la această oră declaraţiile, nefiind prezenţi. Îi aşteptăm în continuare să vină.

Nefiind prezenţi colegii în sală, declar închisă prima parte dedicată declaraţiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul preşedinte Florin Iordache.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre. Rog colegii, şi colegii de la Constanţa, şi de la Craiova, domnul Călin, să luaţi loc.

Domnule Niţă, vă rog, luaţi loc, să putem începe şedinţa.

Vă anunţ, stimaţi colegi, că din totalul celor 353 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 147.

Ordinea de zi şi programul au fost distribuite.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: până la ora 11,00 - finalizarea celor trei proiecte, cu raport de adoptare, care sunt înscrise pe ordinea de zi; de la 11,00 la 11,30 - dezbateri asupra punctului 2 de pe ordinea de zi; la 11,30 - intervenţia ministrului justiţiei, doamna Raluca Prună; 12,30 - vot final asupra iniţiativelor legislative, iar la încheierea votului final începem vot secret cu bile asupra proiectului de hotărâre aflat pe poziţia 2 a ordinii de zi; iar, la finalizare, şedinţa Biroului permanent al Camerei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

2. Începem cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

A fost retrimis pentru corelare.

Vă rog să prezentaţi, domnule deputat, să prezentaţi numai modificările pe care le-aţi operat aseară în comisie.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Domnule preşedinte,

Raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

În data de 17 octombrie, după cum ştiţi, plenul Camerei Deputaţilor a retrimis la comisie proiectul de lege pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Membrii comisiei s-au reunit pentru lucrări în data de 17 octombrie, în vederea reanalizării conţinutului proiectului de lege.

La lucrările comisiei au participat, din totalul de 26 de parlamentari, un număr de 16 parlamentari.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, o abţinere.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus plenului adoptarea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, cu amendamentele anexate.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt discuţii? Da, vă rog, Grupul parlamentar al PNL, domnul Dobrinescu.

Domnul Traian Dobrinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Levantul nu este doar idee, o metaforă sau o legendizare a unei idei, este un spaţiu, aşa cum ne-au obişnuit literaturile din jurul Mediteranei. Este chiar un spaţiu geografic şi spiritual care cuprinde Orientul Mijlociu, Balcanii, Caucazul, nordul Africii. Şi nu este doar un teritoriu geografic, ci este şi unul spiritual, la care se raportează de câteva mii de ani cultura mediteraneeană.

Acest institut devine o importanţă spirituală a prezentului, pentru că el nu va face altceva decât să protejeze cultura, filozofia, civilizaţia mediteraneeană.

În consecinţă, Partidul Naţional Liberal va vota înfiinţarea acestui institut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt alte intervenţii? Vă rog, Guvernul. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această iniţiativă legislativă, se propune înfiinţarea unei noi instituţii publice care va beneficia de subvenţii de la bugetul de stat. Având în vedere că impactul calculat şi neacoperit este de 2,6 milioane de lei, Ministerul de Finanţe nu susţine iniţiativa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Tocmai a trecut un amendament care spune că intră în vigoare cu 1 ianuarie 2017. Deci, practic, vizează bugetul anului viitor, când sper că viitorul Guvern va ţine cont de această lege.

Vă mulţumesc.

Avem 10 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 la 10 dacă sunt observaţii? Nu.

Vă mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, PL-x 345/2014.

Şi acest proiect de lege a fost reîntors. Cine prezintă? Domnul vicepreşedinte Ciprian Nica. Este vorba de trei amendamente noi, pe care le-aţi introdus.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ieri, la plen, s-a cerut retrimiterea la comisie.

Comisiile reunite buget, finanţe au adoptat propunerile care au fost adoptate cu unanimitate de voturi. Şi, cu permisiunea dumneavoastră, o să dau citire amendamentelor... articolelor care au fost admise.

Marginal 10, alin.(3): "Conversia se realizează prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb de la data încheierii contractului. Costurile creditului convertit în lei vor fi negociate cu consumatorul, respectându-se principiul bunei-credinţe şi diligenţele profesionale, astfel încât obligaţiile de plată să nu fie mai împovărătoare pentru consumator".

Domnul Florin Iordache:

Practic, s-a eliminat hotărârea judecătorească.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Deci, am considerat că este bine să insistăm ca părţile - în speţă, şi băncile, şi consumatorii - să meargă pe actul adiţional, pe buna înţelegere, adică pe consensul...

Domnul Florin Iordache:

Asta este, deci dispare "hotărârea judecătorească".

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Numai în cazurile de excepţie să meargă la instanţă.

Domnul Florin Iordache:

Să explicăm, stimate coleg, să explicăm modificările, ca să poată înţelege toată lumea ce modificări aţi făcut dumneavoastră, cele două comisii.

Deci, practic, dispare "hotărârea judecătorească" şi apare...

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Numai actul adiţional.

Domnul Florin Iordache:

...numai actul adiţional. Da. Vă rog, mai departe.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

La marginal 17 alin.(4): "La cererea consumatorilor, băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi. Sumele pe care creditorul le-ar fi încasat în plus de la împrumutat în perioada scursă de la data efectuării conversiei din franci elveţieni în lei sau euro, conform ofertei băncii, până la data încheierii noului act adiţional pentru conversia efectuată se calculează conform contractului de credit..." şi textul curge mai departe.

Prin urmare, am avut în vedere la comisie să-i rezolvăm şi pe cei care au beneficiat pe undeva de clemenţa băncii, au discutat conversia în credite, dar probabil nu au dus, cum ar duce acum, conform legii, când se vor discuta noile condiţii.

Şi, atunci, ca să nu creăm un caracter discriminator, ne-am referit şi la ei.

Domnul Florin Iordache:

Deci, pot să revină, aici este... pot să revină la forma iniţială.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Sigur.

Domnul Florin Iordache:

Beneficiază toţi, chiar şi...

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Să beneficieze toţi cei care au luat credite în franci elveţieni.

Domnul Florin Iordache:

Aşa explicăm. OK!

Şi ultima modificare.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Ultima modificare este la marginal 18, la art.III "Criterii de eligibilitate". A rămas numai un singur alineat, respectiv: "De prevederile prezentei legi beneficiază persoanele fizice care au calitatea de consumator în înţelesul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.288/2010".

Prin urmare, a fost eliminat alin.(2) de la textul care a făcut data trecută...

Domnul Florin Iordache:

Pragul de 250 de mii.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

...pragul de 250 de mii de franci elveţieni.

Domnul Florin Iordache:

OK.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc pentru explicaţii.

Doamna Ana Birchall, vă rog. Nu vreţi.

Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această lege se face dreptate. Dreptate în ce sens? Trebuie să înţeleagă băncile, trebuie să înţeleagă societăţile acestea multinaţionale, care vin la noi şi cred că suntem doar o piaţă de desfacere sau o piaţă din care să-şi tragă profiturile, că în România există instituţii care se luptă pentru dreptul cetăţenilor şi că Parlamentul României înţelege când trebuie să intervină.

În aceste bănci şi inclusiv în Banca Naţională, pentru că noi credem că şi Banca Naţională a avut un rol în a nu lua măsuri la timp, aşa cum alte bănci naţionale în alte ţări au reuşit să facă, noi credem că cei care lucrează în aceste bănci şi în Banca Naţională şi sunt plătiţi cu foarte mulţi bani să prevadă ce se întâmplă cu cursul valutar, să prevadă ce se întâmplă pe piaţa financiar-bancară, trebuia să intervină la timp şi să nu aducă atâţia oameni în pragul disperării, atâţia oameni în situaţia în care nu mai pot să-şi plătească aceste credite şi nu pot să-şi plătească pentru că acest curs care a crescut atât de mult nu a fost controlat sau preîntâmpinat.

Cred că acum se face dreptate, iar cei care au crezut în băncile respective, chiar şi în Banca Naţională, că o să aibă câştiguri extraordinar de mari pe spatele unor oameni care lucrează cinstit în România s-au înşelat. Trebuie să se ajungă la această normalitate. Nu trebuie să plângem băncile, pentru că vor trebui să găsească soluţii. Trebuie să facem în aşa fel încât oamenii să nu ajungă pe drumuri şi oamenii să nu ajungă în postura de a deveni sclavii unor bănci.

Cred că este învăţătură de minte şi pentru viitor, atât pentru Banca Naţională, cât şi pentru băncile din România, să aibă grijă să nu mai facă aşa ceva şi să facă în aşa fel încât şi cei care se împrumută să aibă avantaje, nu doar băncile respective.

Partidul Naţional Liberal va vota această lege şi va sprijini oricând interesul oamenilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Birchall, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Astăzi, avem şansa să punem capăt unei crize sociale declanşate în România în ianuarie 2015.

Toţi cei care au contractat credite în CHF s-au trezit cu ratele dublate sau triplate peste noapte, fără vina lor.

Şi ştiţi foarte bine că, atunci când am introdus pachetul de legi format din Legea insolvenţei persoanelor fizice şi Legea conversiei creditelor, am avut în vedere să oferim românilor sufocaţi de datorii o şansă de a-şi începe o nouă viaţă împreună cu familiile lor.

Toţi cei care peste noapte s-au trezit cu ratele dublate sau triplate, exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar, merită acest gest reparatoriu din partea noastră.

Şi eu fac apel la dumneavoastră să nu politizăm necazul lor şi astăzi să dăm un vot final, pentru ca această lege să devină realitate.

Procesul prin care am ajuns astăzi la votul final cu acest proiect de lege privind conversia creditelor în franci elveţieni a fost unul anevoios şi foarte laborios. Şi eu vreau ca de la tribuna Camerei Deputaţilor să mulţumesc în primul rând grupului care s-a organizat şi care a dus o bătălie de peste doi ani de zile, alături de mine şi alte colege şi colegi care au susţinut de la început acest proiect de lege - şi mă refer aici la grupul celor care sunt împrumutaţi în franci elveţieni, lui Alin Iacob şi asociaţiei sale, care, aşa cum am spus, zi de zi, lună de lună, realmente au fost alături de noi în această bătălie care nu a fost deloc uşoară şi ştiţi foarte bine tot ce s-a întâmplat în toată această perioadă.

Sigur că este o lege foarte mult aşteptată. Din punctul meu de vedere, este o lege care, în momentul de faţă, încearcă să repare o nedreptate care li s-a făcut. Nu o să putem să le dăm înapoi timpul pierdut şi tot necazul şi toată perioada şi tot chinul în care, practic, au stat, aşa cum mi-au spus foarte mulţi în e-mailurile pe care mi le-au trimis sau în scrisorile pe care mi le-au trimis, că se rugau de la lună la lună să poată să aibă ce pune pe masă copiilor lor.

Şi nu vă spun lucrurile astea ca să fac acum apel la bunăvoinţa dumneavoastră, ci vă spun doar ca să vă învederez realităţile, de ce este nevoie ca această lege să devină realitate.

Eu sper ca astăzi, la votul final, să putem să ne facem treaba şi să arătăm oamenilor că în Parlamentul României sunt oameni care gândesc şi cu sufletul, şi cu mintea, şi atunci când se comite o nedreptate socială, să poată să fie îndreptată.

Eu vă rog foarte mult să daţi un vot de adoptare acestui proiect legislativ, pentru ca dramele umane la care am asistat în ultimele luni, pornind de la executări silite sau de la familii care, aşa cum am spus, efectiv nu aveau ce să pună pe masă pentru copiii lor, să aibă un Crăciun mai fericit şi un Crăciun liniştit şi, aşa cum mi-a spus mie cineva, să poată să-şi ia viitorul înapoi. Pentru că nu vorbesc şi nu spun cuvinte mari atunci când vă spun că pentru această dramă, care a fost cauzată exclusiv de fluctuaţiile cursului de schimb valutar, oamenii ăştia nu au avut nicio vină, pentru că au vrut să vină să-şi ia un credit cu bună-credinţă, să-şi construiască viitorul.

Eu vă rog astăzi să stopăm calvarul lor, care a durat, din punctul meu de vedere, mult prea mult şi vreau să vă mulţumesc tuturor celor care, în toată această perioadă, aţi fost alături de mine în această bătălie, care eu astăzi sper să înceteze şi să câştigăm şi războiul final ca această lege să fie pusă în practică şi, atunci când o să aibă prima conversie pe baza noii legi la cursul istoric, în condiţiile în care le-am prevăzut noi în această lege, să devină realitate.

Eu vă mulţumesc şi Grupul PSD cu siguranţă va vota această lege, fiind o lege asumată de noi de la început.

Domnul Florin Iordache:

Şi noi vă mulţumim.

Da. Grupul parlamentar UDMR. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încep prin a vă spune că UDMR va vota această iniţiativă legislativă dintr-un singur motiv.

Există pe ordinea dumneavoastră o iniţiativă legislativă, nr. 337/2014, anterioară cererii pe care o dezbatem astăzi, şi care vizează acelaşi lucru şi m-aş fi bucurat să fie discutate în acelaşi timp, aşa cum prevăd uzanţele parlamentare, dintr-un motiv foarte simplu: iniţiatorii acestei Legi nr. 345, în forma votată de Senat, aveau iniţial altă opţiune. Şi să vă citesc cum scrie în materialul din Senat, adoptat: "cursul de schimb la care efectuează conversia este rata de schimb a pieţei, aplicabilă în ziua realizării conversiei, dacă în contractul de credit nu se specifică altfel". Aceasta este iniţiativa iniţială a Legii nr. 345, pe care nu am susţinut-o şi nu am semnat-o când au venit iniţiatorii la mine. Se poate vedea pe site.

Iniţiativa, în schimb, a UDMR-ului, care a fost semnată de toate partidele politice, nr. 337/2014 prevede reconversia la cursul istoric - şi vă rog să nu spuneţi altceva de la plen -, la cursul istoric, nu doar pentru franci elveţieni, ci şi pentru dolari, şi pentru toate cursurile în afară de lei.

Deci eu cred că iniţiativa noastră iniţială, care are numărul 337, a fost iniţiată anterior; 345 este acest număr. Trebuia discutat la un loc şi ideea iniţială de conversie, mă bucur, la cursul istoric, a fost îmbrăţişată de majoritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Nica, vă rog. Aveţi şi o precizare de făcut.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Pentru stenogramă vreau să spun că Guvernul României, prin adresa înaintată din 17 octombrie, a fost de acord cu amendamentul şi susţine proiectul de lege cu propuneri şi observaţii.

Tot pentru stenogramă şi pentru colegii mei, Banca Naţională a avertizat în 2006 cu acordarea creditelor în franci elveţieni; BCR nu a dat credite în franci; BRD nu a dat credite în franci; Banca Raiffeisen nu a dat.

Deci, este bine să dăm Cezarului este al Cezarului şi să nu băgăm Banca Naţională, dacă alte bănci au păcălit populaţia.

Acum, am venit la microfon pentru o corelare, o îndreptare a erorii materiale, la pagina 17, la alin.(4), şi o să dau citire tezei finale a articolului: "se calculează conform contractului de credit şi ultimului plan de rambursare emis în franci elveţieni şi se achită de către creditor în tranşă unică, la data semnării actului adiţional de conversie..." şi textul curge mai departe.

Prin urmare, eliminăm "se achită creditorului" şi corect este "de către creditor".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii dacă mai sunt?

Mai sunt alte intervenţii? Îl rog şi pe domnul secretar de stat. Punctul de vedere al Guvernului, care înţeleg că a susţinut iniţiativa.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Attila György:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, în Punctul de vedere al Guvernului, s-a menţionat sprijinul pentru această iniţiativă, în anumite condiţii care vizează caracterul social, respectiv respectarea echilibrului macroeconomic şi a stabilităţii financiare.

Punctul de vedere la care s-a făcut referire vizează raportul iniţial, nu cel făcut ieri-seară, în urma analizării raportului înlocuitor elaborat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, am constatat că nu se regăsesc întocmai condiţiile care au fost prevăzute în punctul de vedere iniţial, respectiv apar noi riscuri asupra costurilor de finanţare ale statului, respectiv riscul de apariţie a unor noi litigii la ICSID, cu un potenţial asupra bugetului de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Nu mai sunt intervenţii.

Avem 19 amendamente. Vă rog, vă rog, că avem 19 amendamente şi vreau să discutăm. Sunt trei amendamente noi. Vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am încercat să mă uit pe site-ul Camerei, la raport, dar, din păcate, aşa cum este afişat, este imposibil să verific dacă într-adevăr voi putea interveni la acea poziţie unde doresc.

Eu aş dori, dacă-mi permiteţi să intervin, la acel amendament din comisie, unde s-a eliminat noţiunea de "prin hotărâre judecătorească", ca să înţelegem despre ce este vorba.

Domnul Florin Iordache:

Da, este vorba... Staţi pe loc, domnule deputat. Şi aveţi, într-adevăr, un amendament respins la 3, este vorba... "în care s-a eliminat". Imediat ajungem acolo.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 9 dacă sunt observaţii? Nu.

Acum, discutând de art.49², la alin.(3) dumneavoastră aveţi un amendament respins.

Comisia a acceptat eliminarea "prin hotărâre judecătorească". Deci, practic, să se meargă "prin act adiţional" şi s-a eliminat, pentru coerenţă, hotărârea judecătorească.

Dumneavoastră, aici, aveţi un amendament în care spuneţi: "conversia se realizează prin act adiţional, sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească." Şi textul curge.

Vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, atunci când banca va refuza semnarea actului adiţional pentru conversie, debitorul poate să solicite instanţei obligarea băncii de a semna un act adiţional.

Prin eliminarea celor trei cuvinte "prin hotărâre judecătorească", am eliminat posibilitatea debitorului de a se adresa instanţei de judecată solicitându-i ca chiar hotărârea judecătorească să ţină loc de act adiţional. Asta înseamnă timp şi bani pierduţi pentru contribuabili, pentru cei care au nevoie de acest act adiţional.

Deci eu nu susţin amendamentul comisie şi solicit ca plenului Camerei să adopte...

Domnul Florin Iordache:

Sigur.

Domnul Máté András-Levente:

...acel amendament pe care l-aţi trecut ca respins şi care era amendamentul admis în raportul anterior.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule deputat, voi supune votului plenului amendamentul dumneavoastră şi al domnului Fenechiu.

Cine este pentru amendamentul domnului Máté? Vă rog să votaţi.

Nouă voturi pentru.

Împotrivă? Adică păstrând pe raportul comisiei. 73 Mulţumesc.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Vă rog, vreţi să interveniţi?

Deci amendamentul respins nu a fost acceptat. Voi supune apoi votului...

Vreţi să interveniţi acum sau?

Vă rog, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Pe procedură.

Ca să fiu în acord cu intervenţiile domnului Cernea, iată de ce ar fi fost bine să votăm electronic, ca populaţia, când vă veţi deşteptăţi că am avut dreptate, peste un an, doi, să cunoască care sunt acei deputaţi care-i trimit în instanţă să cheltuiască bani şi timp pentru a-şi recăpăta drepturile.

E păcat că nu se cunoaşte care sunt acei deputaţi care au fost împotriva acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul propus de comisie, 10 marginal.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. 77.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

A fost acceptat amendamentul comisiei.

De la 11 până la 19, dacă sunt observaţii? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Şi ultimul, este vorba de Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Şi aici s-a retrimis pentru a pune în concordanţă - da, am terminat, sunt 19, urmăriţi, vă rog.

Deci domnul Ciprian Nica, vă rog să prezentaţi ultimul raport al Comisiei juridice la Legea avocaţilor.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 211, a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, modificările propuse vizând, conform expunerii de motive, punerea de acord cu deciziile Curţii Constituţionale nr. 1519/2011, respectiv cu nr. 297/2014, având în vedere faptul că, într-un stat de drept coerenţa, predictibilitatea şi conformitatea legislaţiei cu Constituţia României sunt deziderate care justifică intervenţia legiuitorului.

Această modificare legislativă este cu atât mai justificată cu cât de la momentul publicării deciziilor Curţii Constituţionale mai sus invocate în Monitorul Oficial şi până în prezent a trecut un timp relativ lung.

Iniţiativa legislativă este justificată şi de faptul că profesia de avocat se află într-o continuă transformare şi adaptare ca urmare a modificărilor legislative intervenite atât prin prisma noilor coduri juridice, cât şi ca urmare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la unele texte din Legea nr. 51/1995.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995.

În şedinţa din 21 martie 2016, plenul Camerei a hotărât retrimiterea la Comisia juridică.

Comisia juridică s-a întrunit în luna martie, s-a întrunit în luna septembrie şi în luna octombrie...

Domnul Florin Iordache:

Prezentaţi ultimul raport, domnule deputat, de aseară. Ultimul raport, că pentru aceea v-am trimis, pentru raportul de aseară. Aţi mai prezentat istoria odată.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

În şedinţa din data de 17 octombrie 2016, s-a trimis retrimiterea proiectului de lege la Comisia juridică.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut iniţiativa legislativă în data de 17 octombrie 2016, la ora 17,00.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, doamna Gabriela Scutea.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse au fost redate în Anexa nr. 2 la prezentul raport.

Face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Guvernul, doamna secretar de stat.

Punct de vedere al Guvernului şi apoi invit grupurile parlamentare, dacă au...

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Gabriela Scutea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dezbaterile cu privire la modificarea Legii nr. 51/1995 au prezentat, din partea Guvernului, mai multe propuneri de includere şi considerare a unor observaţii destinate, în principal, să asigure coerenţa cadrului normativ, dar, pe de altă parte, în ceea ce priveşte asigurarea dreptului de apărare al justiţiabililor, acesta să fie consolidat.

De asemenea, în ceea ce priveşte regulile generale ale procesului civil şi penal, modul în care aceste dispoziţii se integrează cu ansamblul legislaţiei, considerăm că soluţia legislativă ţine cont în mare parte de observaţiile formulate de către Guvern şi, de asemenea, credem că, pentru interpretarea sistematică a cadrului normativ în vigoare, la care se adaugă aceste completări, există soluţii care, cel puţin, nu sunt în varianta de a indica contradicţii sau lacune de reglementare.

În acest fel, raportat la contribuţiile care au fost prezentate în cadrul Comisiei juridice, punctul de vedere Guvernului considerăm că a avut receptivitatea necesară pentru preluarea în corpul noului act normativ.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, doamna secretar de stat.

Dezbateri generale? Grupul UDMR, domnul Máté, vă rog, liderul Grupului UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin minte că, în anii '90, un ziarist clujean spunea: "M-am săturat de România."

Am ajuns aici, în faţa dumneavoastră, să spun că m-am săturat de demagogie şi de intervenţia unora prin care încearcă să vă inducă în eroare. Şi de ce spun acest lucru. Chiar în comisie i-am propus domnului vicepreşedinte care conducea: în situaţia în care o să am dreptate şi dumnealui va fi aici, în Parlament, următorul mandat, oare îşi va da demisia.

Şi vă spun de ce. Pentru că a susţinut amendamente care sunt un atentat nu împotriva avocatului, sunt un atentat la dreptul de apărare.

Prin amendamentele introduse la art. 35, poziţia 23 din raport, se spune că: sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării doar acelea care sunt enumerate, adică "înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client", respectiv în situaţia în care - şi aici v-aş ruga foarte, foarte mult să fiţi atenţi la formulare şi vă daţi seama de ce: "În situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţii specifice profesiei, prevederile alin. (1¹) nu se aplică."

Deci, stimaţi colegi, atunci când un client merge la un avocat, sunt anumite aspecte confidenţiale care nu trebuie să ajungă la partea adversă. Într-un proces penal, partea adversă e procurorul. De cealaltă parte este clientul, avocatul, adică apărarea.

Ia spuneţi-mi mie, ce se va întâmpla cu dreptul la apărare atunci când un procuror care va interpreta în mod abuziv acest text de lege, va spune eu confisc nu înscrisurile, pentru că pe acelea nu pot - notiţele avocatului - dar îţi confisc telefonul, pentru că ai mesaje scrise către client, îţi confisc hardul computerului, pentru că ţi-ai redactat anumite notiţe şi am nevoie de aceste date.

Şi atunci, mă întreb: Oare cetăţeanul va avea asigurat dreptul la apărare? Sau încălcăm din nou Tratatul CEDO, unde spune că fiecare dintre noi trebuie să aibă asigurat dreptul la un proces echitabil.

Chiar acum se pregăteşte o directivă prin care se vor stabili aspecte în ceea ce priveşte dreptul la apărare. Ba, mai mult, există deja hotărâri CEDO prin care Portugalia, de exemplu, a fost condamnată pentru singurul motiv că ANAF-ul a încercat să afle dacă avocatul în cauză a săvârşit vreo infracţiune sau nu şi a dorit să afle ce sume de bani au intrat în contul avocatului de la client.

Dacă există hotărâri CEDO, eu nu înţeleg de ce trebuie să susţinem asemenea amendamente. Şi tare m-aş bucura, ca membru al Comisiei juridice, să ştiu pe procedură cine a susţinut aceste amendamente. Pentru că, dacă vă uitaţi pe raport, scrie clar: amendament susţinut de Comisia juridică. Eu fac parte din Comisia juridică şi eu nu susţin acest amendament.

Acolo ar trebui să fie, conform regulamentului, trecut numele acelui deputat care susţine. Şi, dacă vreţi, vă dau exemple chiar din acel judeţ de unde provine vicepreşedintele comisiei. Şi era menţionat acest exemplu în presă, nu încalc nicicum vreo regulă de confidenţialitate.

Ţineţi minte, stimaţi colegi de la PSD, şi probabil îl veţi recunoaşte pe un domn preşedinte al consiliului judeţean care s-a judecat câţiva ani buni şi după ce expertiza a fost depusă, experţii au fost citaţi la Parchet? Dar ştiţi, aţi citit cumva în presă, acum câţiva ani apărut, că inclusiv judecătorul care a îndrăznit să pronunţe o achitare, a doua zi a fost citat la Parchet?

Şi revin la prima mea frază: m-am săturat să trăiesc într-un stat poliţienesc. M-am săturat... unde anumite instituţii care au dreptul şi obligaţia de a cerceta fac abuzuri. Şi m-am săturat să aflu şi să citesc în presă că un judecător spune că sunt colegi şi colaborează cu Parchetul. Acest lucru, într-adevăr, aşa era în anii '50, înainte de '89, în marele socialism.

Dar astăzi judecătorul este cel care decide, procurorul este cel care solicită condamnarea, şi apărarea trebuie să asigure dreptul la un proces echitabil şi să se judece corect.

Pe baza acestor amendamente admise şi susţinute de comisie, dar nu ştiu cum, pe baza cărui articol din regulament, astăzi, am făcut un atentat nu împotriva avocatului, ci împotriva dreptului la apărare.

Şi o singură întrebare vă pun: Cum va asigura avocatul dreptul la apărare, cum va face strategia de apărare dacă îi va fi luat calculatorul, telefonul mobil şi alte bunuri, inclusiv un CD pe care a imprimat anumite aspecte în ceea ce priveşte apărarea?

Dacă vreţi acest lucru, putem face, fără nicio problemă. Şi o să vedeţi peste jumătate de an, un an, ce va fi, când, în anumite dosare, avocatul nu va mai asigura apărarea pentru că nu doreşte să fie supus unor intervenţii pe suspiciune rezonabilă, care, din păcate, a intrat în dreptul penal, fiind o traducere total greşită din limba engleză. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Domnul Dumbrăvanu.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine modificările Legii nr. 51/1995. Sigur, au fost foarte multe discuţii în cadrul Comisiei juridice, discuţii care s-au purtat cu toţi cei interesaţi de faptul că această profesie liberală trebuie să devină din ce în ce mai puternică şi respectată în România.

Cred eu că trebuie să insistăm pe faptul că în lege s-a statuat foarte clar că avocaţii sunt partenerii indispensabili ai justiţiei pentru prima dată. Acest lucru înseamnă un plus de respect, dar şi de statut, pentru că avocatul este cel care apără, de fapt, cetăţenii în faţa abuzurilor şi în faţa a ceea ce înseamnă imixtiuni ale altora în drepturile lor.

Cred eu că legile sunt făcute pentru a întări accesul cetăţenilor la justiţie şi, în acest sens, Legea nr. 51 aduce un plus în considerarea faptului că cetăţenii sunt în drepturile lor alături de avocaţi şi avocaţii devin parteneri egali în justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Ultima intervenţie, domnule Ciprian Nica. Aveţi un minut, vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Din respect pentru colegii mei de la Comisia juridică şi cu totul în mod special faţă de colegul meu, Máté András, mă văd nevoit să intervin pentru câteva secunde, pentru că am fost eu vizat în cuvântul lui.

S-a constituit un grup de lucru în cadrul Comisiei juridice, mai ales din avocaţi, din care a făcut parte şi Domnia Sa şi ceilalţi de la Partidul Naţional Liberal, care au lucrat împreună cu secretarul de stat Gabi Scutea de la Ministerul Justiţiei.

Textele au fost discutate şi răsdiscutate pe parcursul a şase sau şapte luni, dacă nu mă înşel, şi au fost convenite.

Întâmplarea face că am condus eu şedinţa pe textul final, unde au fost discutate numai două articole, două modificări şi o să le dau citire: "Indice 1 - sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: a) înscrisurile care conţin comunicări între client şi avocatul său; b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client."

De asemenea, ceea ce spune Domnia Sa, cu suspiciunea rezonabilă, care, în mod real, a creat probleme în practica reală - şi pe fond are dreptate -, dar textul sună aşa: "În situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă." Prin urmare, noi am încercat sau a încercat tot grupul, pentru că textele au venit şi s-au discutat şi s-au votat, nu eu nu am fost de acord cu amendamentul Domniei Sale. Mă face să înţeleg că vrea un pic de dictatură, adică ceea ce susţine un singur om trebuie să treacă în faţa a cinci, zece sau şase oameni.

Sunt de partea avocaţilor şi am luptat pentru avocaţi. Şi am mai susţinut un amendament cu care n-am fost de acord cu ministerul, care, până la urmă, a consimţit să treacă.

Nu vreau să se interpreteze că vicepreşedintele, preşedinte de şedinţă de ieri, este împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Ba nu. Am fost şi sunt pentru ele.

Prin urmare, aţi lucrat în grupul de lucru. Restul textelor care au fost discutate, amendate şi trecute în raportul final nu-mi aparţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Máté, vă rog. Drept la replică, aveţi un minut, domnule deputat.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule vicepreşedinte,

Nu vă învinovăţesc cu absolut nimic.

Doar aşa, de principiu, eu ştiu că, în Constituţia României, singura instituţie legiuitoare este Parlamentul. Eu aşa am învăţat la drept constituţional, că aici se adoptă legile.

Şi, într-adevăr, fiecare formaţiune politică din comisie a avut reprezentant în acest grup de lucru. Sunt singurul de la UDMR care e membru în Comisia juridică. Şi, într-adevăr, am fost la o singură întâlnire. În rest, nu m-am dus, pentru că am văzut în ce direcţie merg aceste discuţii.

Şi dacă recunoaşteţi că avocatul este o parte indispensabilă a justiţiei, mă întreb, aşa, retoric: Spuneţi-mi, dacă la avocat, pentru suspiciune rezonabilă, se pot ridica anumite bunuri, ia spuneţi-mi mie, la magistraţi de ce e nevoie la percheziţii şi la arestare de avizul CSM-ului? Oare de ce e nevoie de un aviz? Cine are superimunitate? Pentru reţinere şi arestare, percheziţie e nevoie de avizul CSM-ului. E bine să ştim şi acest aspect.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu mai sunt ale intervenţii.

Avem 92 de amendamente admise şi 20 respinse.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 până la 20, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 40, dacă sunt observaţii? Nu.

Precizaţi, domnule deputat, vă rog precizaţi. Pentru că sunt numai amendamentele domnului Dîrzu. Spuneţi-mi care poziţie solicitaţi dumneavoastră?

Domnul Máté András-Levente:

Deci, domnule preşedinte, la art.35 din lege s-au introdus alin. (1ą), alin. (1˛) mi se pare, este la poziţia 23 sau 32, îmi cer scuze, nu-mi mai aduc aminte, unde solicit să supuneţi la vot amendamentul comisiei pe care eu nu-l susţin...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Máté András-Levente:

...pentru motivele pentru care...

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles explicaţia dumneavoastră.

Domnul Máté András-Levente:

...am ieşit la microfon.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Raportul comisiei. Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

27 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Nu ştiu care a fost intenţia, care n-a fost intenţia. Foarte mulţi colegi de-ai dumneavoastră nu şi-au ridicat mâna.

În total au votat pentru zece persoane. I-am numărat.

Domnul Florin Iordache:

Deci să înţeleg că solicitaţi reluarea votului, da?

Cine este pentru raportul comisiei? Vă rog să votaţi. 24 de voturi pentru.

Împotrivă? 30.

A fost respins amendamentul comisiei. (Aplauze.)

Mergem mai departe.

De la 40 la 92, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Da, vă rog.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, este lege organică şi, în aceste condiţii, vă reamintesc că trebuie 177 de voturi pentru lege organică.

Domnul Máté András-Levente:

Îmi cer scuze că revin la microfon, dar vreau să vă mulţumesc pentru această susţinere şi, credeţi-mă, e bine când pe holul Parlamentului vin unii colegi şi îmi spun "Aveţi dreptate, ai avut dreptate, dar n-am putut vota, că s-a luat o decizie în partid."

Mulţumesc pentru votul de astăzi şi, credeţi-mă, de câte ori am fost la acest microfon şi am încercat să îmi spun opinia, încercam totul pentru a fi mai bine în ţara asta, nu pentru altceva. Şi astăzi n-am făcut un lucru bun pentru avocat, am făcut un lucru bun pentru dreptul la apărare.

Domnul Florin Iordache:

Stimate coleg,

Vă reamintesc, legea are caracter organic. Luările de cuvânt ale colegilor au fost de susţinere în condiţiile raportului. Vom vedea la votul final dacă va fi adoptată sau nu.

Şi ultimul punct pe ordinea de zi avem, punctul 2, solicitarea procurorului general privind formularea de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală împotriva doamnei deputat Elena Udrea.

Raportul comisiei a fost întocmit şi a fost distribuit.

Am stabilit următorul program: citirea scrisorii procurorului general, raportul Comisiei juridice, prezentarea de către doamna deputat, dumneaei nu este prezentă, dezbateri asupra scrisorii procurorului general şi apoi vot secret cu bile.

Vă întreb dacă sunt observaţii la procedură? Nu.

Supun votului dumneavoastră, cine este pentru procedura pe care v-am prezentat-o? Unanimitate de voturi. Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Ciprian Nica pentru citirea scrisorii procurorului general şi a raportului comisiei.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Dau citire scrisorii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În temeiul art. 9 alin. (2) din Constituţia României, art. 112 şi art. 19 din Legea nr. 115/1999, art. 305 alin. (4) Cod de procedură penală şi a Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Udrea Elena-Gabriela, fost ministru al turismului şi membru al Camerei Deputaţilor pentru săvârşirea a două infracţiuni de instigare la luare de mită, prevăzute la art. 47 din Codul penal, raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 38 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire raportului.

În temeiul dispoziţiilor art. 109 din Constituţia României, republicată, şi art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.

Conform art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dezbaterea cererii prevăzute la art. 156 se efectuează pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Camerei Deputaţilor.

În data de 17 octombrie, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat 19 deputaţi din numărul total de 23 de membri.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât în temeiul prevederilor art. 57 ca lucrările să nu fie publice.

La dezbateri a participat doamna Elena Gabriela Udrea, asistată de domnul Alexandru Chiciu, avocat împuternicit să desfăşoare asistenţă juridică de reprezentare în Dosarul nr. 121/P/2015 care şi-au prezentat punctul de vedere.

Doamna Gabriela Elena Udrea şi-a expus punctul de vedere atât personal, cât şi prin avocat, s-a trecut la vot. Rezultatul votului a fost următorul: 14 voturi pentru formularea cererii de efectuare a urmării penale, 2 voturi împotriva cererii de efectuare a urmăririi penale şi 3 abţineri.

Prezentul raport este însoţit de proiectul de hotărâre solicitat.

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire şi proiectului de hotărâre.

Articol unic - Camera Deputaţilor cere efectuarea urmării penale faţă de doamna deputat Elena Gabriela Udrea, fost ministru al turismului şi membru al Camerei Deputaţilor, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 121/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 18.10, cu respectarea prevederilor art. 76.

Semnează preşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Dacă sunt dezbateri? Doamna Elena Udrea, dacă e prezentă? Nu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Nu.

Supun atenţiei dumneavoastră titlul hotărârii, dacă sunt observaţii? Nu.

Preambul? Nu.

Articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu.

Deci rămâne la votul cu bile la finalizarea votului final.

O aşteptăm pe doamna ...11,30, o aşteptăm pe doamna ministru Prună.

Până atunci vă informez că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47 privind organizarea Curţii Constituţionale s-a depus Legea pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind construcţia de locuinţe), adoptată în procedură de urgenţă. Termen de sesizare: 18 octombrie.

Procedură? Da. Înainte de... Vă rog, domnule...

Domnul Máté Ándrás-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O singură întrebare am: spuneţi-mi, în situaţia în care la o dezbatere a moţiunii simple fiecare formaţiune politică, fiecare grup parlamentar care face parte din Parlament şi-a spus opinia, doamna ministru a venit astăzi şi îşi va spune opinia, spuneţi-mi, textul de lege din Regulament, formaţiunile, grupurile parlamentare când mai iau cuvântul şi câte minute au, pentru că aşa mi se pare firesc ca inclusiv grupurile parlamentare care alcătuiesc Parlamentul să aibă dreptul de a lua cuvântul după ce doamna ministru a venit şi a vorbit.

Domnul Florin Iordache:

Programul, stimate coleg, l-am stabilit împreună în Biroul permanent. Am avut la bază... La final, doamna... La final, să terminăm cu doamna ministru şi apoi faceţi dumneavoastră precizarea cu litera j).

Deci datorită faptului că doamna ministru nu a putut fi în şedinţa de plen când s-a discutat moţiunea simplă, am stabilit în şedinţa de Birou permanent, la solicitarea Guvernului ca dumneaei să aibă astăzi o intervenţie în ceea ce priveşte moţiunea simplă.

Cu unanimitate de voturi, programul a fost stabilit şi în Biroul permanent şi în plen. Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

O rog pe doamna ministru. Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă ministru.

Doamna Raluca Alexandra Prună (ministrul justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Mi-aş fi dorit să fiu prezentă la dezbaterea pe 11 octombrie a moţiunii simple depuse pe 10 octombrie. Eram la CEDO şi avionul a avut întârziere.

Pe 17 noiembrie 2015, când am fost audiată în Parlament şi când am primit votul dumneavoastră ca membru al echipei Cioloş, eram o necunoscută. Admit că nu mă cunoşteaţi, cum nu cunoaşteţi aproximativ 20 de milioane de români, pe care nici eu nu-i cunosc, dar îi servesc în acest mandat cu respect şi responsabilitate, pentru că sunt în slujba lor şi pentru că sunt sigură că printre cei foarte mulţi care îmi sunt necunoscuţi sunt numeroşi, mai mult decât credeţi, cei care îşi pot asuma în mod profesionist şi responsabil un mandat în serviciul public.

Ce am făcut ca să pot compărea, să am onoarea de a putea compărea în faţa dumneavoastră sunt, în genere, în CV-ul meu. Eram cunoscută în sistemul de justiţie pentru că am avut şansa, ca angajată a Comisiei Europene, să monitorizez între 2000 şi 2004 Capitolul pe Justiţie şi Afaceri Interne în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Am cunoscut în acea perioadă sute de magistraţi, de avocaţi, de reprezentanţi ai altor profesii din sistem, toate asociaţiile profesionale naţionale, am vizitat zeci de instanţe, de penitenciare, de parchete, de centre de arest preventiv, am conceput proiectele cu finanţare europeană de preaderare care au făcut, printre altele, posibile crearea Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o lege specială, un nou statut pentru magistraţi, primul sistem informatizat pentru justiţie, consolidarea Institutului Naţional de Magistratură, crearea primului parchet anticorupţie, consolidarea luptei anticorupţie din această ţară, evaluarea sistemului penitenciar.

Când s-au încheiat negocierile pe acest Capitol XXIV - Justiţie şi Afaceri Interne - cunoşteam toate problemele justiţiei şi pe cei mai mulţi dintre reprezentanţii ei. Câţiva dintre dumneavoastră şi poate cei mai cunoscuţi mă cunoşteaţi atunci foarte bine. Eram un interlocutor sigur, fără să vă fiu competitoare. Nu am venit în acest mandat pentru notorietate şi nici nu mi-am propus să fiu populară.

Singura mea miză e să pun în slujba sistemului de justiţie şi al cetăţeanului care beneficiază de acest serviciu public priceperea mea şi a echipei mele. Muncim fără să fim obosiţi, sub imperativul unui mandat scurt, cu multe aşteptări. Şi muncim pe baza unei competenţe tehnice cu onestitate, în transparenţă şi, mai ales, în mod responsabil.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă mulţumesc pentru această ocazie de a mă adresa dumneavoastră în Parlament. Moţiunea simplă îmi oferă platforma cea mai bună pentru a explica ce am făcut până acum în demersul de a avansa o agendă europeană a justiţiei. Am ştiut de la început că acest mandat nu va fi unul uşor, am anticipat şi critici constructive, şi comentarii maliţioase, şi ruperi din context. Mărturisesc, nu am anticipat nivelul acestora.

Aş dori să nu uităm contextul politic şi social în care acest Guvern din care fac parte, Guvernul Cioloş, şi-a început activitatea şi nivelul foarte ridicat de aşteptări perfect legitime ale cetăţenilor. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, pe cei care aveţi ani, mulţi ani de experienţă politică, de ce avea societatea românească aşteptări atât de mari la 26 de ani de la recâştigarea democraţiei? De ce au simţit românii nevoia unei schimbări politice revendicate în stradă, de ce s-a ajuns în situaţia ca zeci de mii de români să scandeze în stradă exasperaţi: "Corupţia ucide!"

Mandatul meu nu a avut şi nu are o miză politică partizană. Mai mult, e pentru prima dată când întreg mandatul Guvernului nu are o astfel de miză, iar acest lucru îmi permite să fiu ceea ce eram înainte, un om liber care-şi asumă declaraţiile şi toată răspunderea care decurge din aceste declaraţii.

Înţeleg, aşadar, să-mi folosesc această libertate pe care nimeni nu mi-o poate lua de a semnala restanţe, tocmai pentru a semnala restanţe enorme şi probleme ascunse, îmi cer scuze!, "sub preş" timp de ani întregi, dar, mai ales, pentru a începe să rezolv, în sfârşit, ceea ce era de mult de rezolvat, dar a fost permanent amânat.

Acesta este singurul mod în care înţeleg să dau un conţinut real principiului conform căruia justiţia este un serviciu public în folosul cetăţenilor. Vreau să subliniez de la bun început că în lipsa unui cadru predictibil, previzibil chestiuni care au fost îndelung amânate ne-au obligat de multe ori să acţionăm în condiţii de criză pentru a rezolva urgenţe care decurg din restanţele acumulate în ani întregi şi cred că nu mai putem continua la nesfârşit să ne prefacem că nu înţelegem despre ce este vorba.

Sunt aici, în faţa dumneavoastră, pentru că am avut curajul să spun cu un limbaj plastic că "împăratul este gol!". Vă propun, dacă sunteţi de acord, să facem un pas, dacă se poate, de la politicianism la responsabilitate.

În primul rând, clasa politică trebuie să-şi asume răspunderea pentru aceste restanţe, oricât de neplăcut ar fi. În al doilea rând, ar trebui construit un consens politic şi social pe subiecte strategice care se întind pe mai multe cicluri de guvernare. În fine, în al treilea rând, poate a sosit timpul să ne uităm cu atenţie în jurul nostru şi să admitem că există tot mai mulţi cetăţeni care ştiu foarte bine ce fel de ţară vor şi care se pot raporta critic la ceea ce facem noi, cei aflaţi la guvernare.

Aceasta înseamnă o guvernare responsabilă. Un prim pas în această direcţie este proiectarea politicilor noastre într-o perspectivă multianuală. Doar astfel putem gândi proiecte ample care presupun resurse financiare considerabile, aşa cum sunt prin excelenţă cele care ţin de o bună funcţionare a sistemului judiciar.

Una din restanţele la care făceam referire mai devreme şi care, de altfel, face parte din contextul în care s-a formulat această moţiune este aceea a condiţiilor de detenţie şi supraaglomerarea din penitenciare. Aşa cum dumneavoastră ştiţi foarte bine, ca şi mine şi cum cetăţenii care ne privesc înţeleg foarte lesne, problema nu avea cum să apară spontan, peste noapte. Scriem acum, în fond, cronica unei probleme îndelung amânate şi a unei crize demult anunţate.

Câteva cuvinte, dacă îmi îngăduiţi, despre penitenciare şi despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acum patru ani, în 2012, Curtea a pronunţat o decizie cvasipilot împotriva României. E vorba de cauza Iacov Stanciu contra României, prin care Curtea a stabilit că există o încălcare a art. 3 din Convenţie în ceea ce priveşte condiţiile materiale ale detenţiei şi tratarea necorespunzătoare a problemelor de sănătate. A mai constatat Curtea nerespectarea de către statul român a obligaţiei prevăzute de art. 46 din Convenţie privind forţa obligatorie şi executarea hotărârilor CEDO. Curtea a subliniat că problema constatată este una frecventă în sistemul penitenciar românesc şi priveşte supraaglomerarea, igiena necorespunzătoare şi lipsa asistenţei medicale adecvate în spaţiile de detenţie.

Şi, în fine, Curtea a cerut ca pentru ameliorarea situaţiei România să ia măsuri. Ce a făcut Guvernul până în 2015, în noiembrie, când am preluat eu mandatul de ministru al justiţiei? Aproape nimic. În aceste context, nu este o surpriză pentru nimeni intenţia Curţii de a pronunţa, de a aplica procedura unei hotărâri pilot privind cauzele numeroase privind condiţiile de detenţie. Ce a făcut Guvernul din care fac eu parte? Pe 19 ianuarie 2016, Guvernul a dispus elaborarea într-un termen realist, de două luni, de către mai multe instituţii implicate - Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice - pentru că vorbim de costuri foarte mari, a unui calendar realist de măsuri, care erau necesare şi care prevedeau şi proiecţii în plan bugetar.

Memorandumul pe care l-a adoptat Guvernul a pus capăt unei serii de angajamente nerealiste cu privire la care eu mi-am exprimat public, încă de la începutul mandatului meu, reţinerea. S-a vorbit mult despre construcţia a şapte, apoi a patru penitenciare, lucru care a fost, în opinia mea, o estimare mult prea optimistă a numărului de penitenciare noi, care costau fiecare 150 de milioane de euro, care puteau fi construite din resursele disponibile în mod realist în această ţară.

Am propus, aşadar, Guvernului să ne luăm acel răgaz de două luni despre care am vorbit pentru a face o analiză responsabilă bazată pe cifre realiste. Şi tocmai pentru că am acordat atâta atenţie acestui subiect, care ţine, în fond, de drepturile fundamentale ale omului şi a căror rezolvare este legată de o planificare bugetară multianuală, am tratat cu maximă atenţie şi responsabilitate măsurile care urmau a fi luate la momentul la care eu mi-am preluat mandatul.

Acesta este contextul în care am făcut acele declaraţii, nepotrivite ca limbaj, plastic, sunt de acord, ele au fost formulate în plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi fac obiectul acestei moţiuni.

Ce am vrut, de fapt, să spun este să subliniez un risc major cu care mă confrunt nu doar eu, ci orice ministru din această ţară - ministru de justiţie sau pentru un alt portofoliu.

Câteva cifre despre memorandum. Memorandumul a fost adoptat în şedinţa de Guvern din 27 aprilie. Valoarea totală estimată pentru punerea în aplicare a unui calendar realist de măsuri în perioada 2016 - 2023 este de aproximativ 850 de milioane de euro şi documentul prevede construcţia a două penitenciare până în 2021, precum şi preluarea unor construcţii deja existente şi reamenajarea acestora până în 2023.

Nu ne-am mulţumit numai cu adoptarea unui memorandum. În mai 2016, o delegaţie la nivel de secretar de stat, care a inclus şi agentul guvernamental pentru CEDO, care era acelaşi din 2012, dar şi directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la acel moment, acelaşi din 2012, deci acest grup de demnitari în statul român a efectuat o vizită la Strasbourg pentru a prezenta măsurile asumate de Guvern în cadrul acestui memorandum şi mandatul acestei delegaţii este un mandat care a fost aprobat de premier strict în liniile memorandumului şi n-am să insist, memorandumul este public, îl puteţi găsi inclusiv în limba franceză pe site-ul Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

Ulterior acestei vizite la nivel de secretar de stat m-am deplasat personal la Strasbourg, în iunie 2016, pentru a arăta că angajamentul României, pentru că este vorba de un angajament al României, este unul serios cu privire la reforma realistă a sistemului penitenciar şi la discuţiile cu preşedintele CEDO mi-am bazat susţinerile exclusiv pe acest memorandum, cu aceste cifre pe care vi le-am spus şi care au fost asumate prin aprobarea lor de către Guvern.

Faptele şi adevărul este că în zece luni de mandat, împreună cu echipa din Ministerul Justiţiei am efectuat 12 vizite în 11 penitenciare - Rahova, Poarta Albă, Brăila, Iaşi, Bacău, Timişoara, Dej, Vaslui, secţia de femei din Cluj - sper să nu fi uitat vreunul şi nu am făcut vizite de curtoazie, nu m-am dus în birourile conducerii penitenciarelor, am discutat în camerele de detenţie, în locurile în aer liber existente cu sute - spun bine - cu sute de deţinuţi şi asta îmi dă o cunoaştere nemijlocită şi directă asupra situaţiei din penitenciarele româneşti şi nu cred că sunt numeroşi cei care au o astfel de cunoaştere.

Am dezvoltat la Ministerul Justiţiei un plan sectorial pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie; este în vigoare din iulie 2016. Nici aici nu insist, nu vă reţin timpul, este public încă de la acel moment îl găsiţi pe site-ul ministerului.

Am mai lansat la sfârşitul lui iulie, până pe 9 septembrie, o amplă consultare publică, singura din ultimii 26 de ani, cu acest scop foarte amplu de a încerca să începem măcar să reformăm sistemul penitenciar. Am avut întâlniri regionale în cinci centre mari cu peste 150 de experţi şi parteneri instituţionali şi lucrăm, aşa cum am mai declarat public, la un pachet de măsuri administrative privind personalul şi administrarea sistemului penitenciar, cât şi la modificări legislative.

Întâmplarea face ca exact la data la care s-a depus această moţiune, pe 10 octombrie, să fi fost la CEDO, unde am avut o a doua întâlnire cu preşedintele Curţii tocmai pentru a prezenta concluziile acestei dezbateri şi măsurile pe care intenţionez să le propun spre adoptare Guvernului sau, dacă vor fi măsuri legislative, Parlamentului. Şi pot să spun că a fost o întâlnire bună.

Revin acum la declaraţia mea din plenul Consiliului Superior al Magistraturii din 6 octombrie. Ea trebuie interpretată în cheia îngrijorării mele ca ministru, bazată pe exemplele din trecut, care au scos în evidenţă în mod repetat neputinţa guvernelor de a acoperi integral nevoile legitime ale sistemului judiciar şi această neputinţă vine din faptul că noi, ca ţară, nu avem o programare bugetară multianuală. Am folosit această paralelă între necesarul de noi locuri în penitenciar, necesarul de a reforma sistemul penitenciar şi necesarul de finanţare a investiţiilor din sistemul judiciar.

De ce am făcut această paralelă, pentru că nivelul costurilor este oarecum comparabil. Aşadar, orice altă interpretare este un exerciţiu de decupare din context, de semiotică şi de analiză a plasticităţii în limbaj, pentru care, da, pledez vinovată.

Nu insist, pe site-ul Consiliului este înregistrarea întregii şedinţe care a durat şase ore.

Acum că am explicat contextul şi motivul pentru care am făcut respectivele declaraţii, îngăduiţi-mi să vă spun că sunt deschisă clarificărilor, dacă mai sunt necesare şi doresc să spun că nu aş dori să planeze niciun fel de umbră de îndoială asupra credibilităţii mandatului meu.

Întotdeauna cred că această credibilitate se probează prin fapte şi nu doar prin promisiuni şi, de altfel, raportul de bilanţ pe care am să-l prezint public la sfârşitul mandatului meu, mandat scurt, dar cred că foarte dens, va detalia modul în care am atins priorităţile strategice ale justiţiei.

Nu insist acum, spicuiesc, spun că am realizat un plan de acţiune realist pentru aplicarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, o nouă strategie naţională anticorupţie, operaţionalizarea Agenţiei Naţionale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate, am transpus directive care aveau o întârziere în transpunere de 4 până la 6 ani, am pus în acord prevederi din Codul de procedură penală şi Codul penal cu numeroasele decizii de neconstituţionalitate ale Curţii, am lansat o dezbatere publică cu privire la pachetul de reformă a justiţiei şi mă bucur, mă bucur că sunt aici să lansez acest pachet, pentru că la primul pachet, din 2004, am lucrat nemijlocit şi, în fine, în domeniul reformei sistemului penitenciar am adoptat, aşa cum bine ştiţi, Regulamentul de punere în aplicare a Legii executării pedepselor şi a legislaţiei terţiare cu o întârziere de 25 de luni, am încercat să clarific situaţia cercetării ştiinţifice din sistemul penitenciar, care era complet scăpată de sub control la momentul la care eu mi-am preluat mandatul şi vă reamintesc câteva cifre: 0 lucrări ştiinţifice în 2006, 337 în 2015.

Am propus Guvernului să reducem acest beneficiu la 20 de zile, indiferent de numărul de lucrări, mergând la propunerea pe care în timpul guvernării Ponta, Guvernul o făcuse pentru această Lege nr. 254/2013. Şi ordonanţa aceasta, 24, a intrat în vigoare pe 31 august 2016 şi eu speram să redea un pic din demnitatea distrusă a cercetării ştiinţifice din România prin mai multă rigoare şi un control mai strict al ştiinţificităţii. Ordonanţa este acum în Parlament şi notez cu tristeţe că în Comisia pentru drepturile omului din Senat s-a propus şi adoptat în unanimitate un amendament care creşte din nou beneficiul la 20 de zile pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie.

Aş dori să revin acum la sistemul judiciar şi la finanţarea acestuia, cu alte cuvinte, la contextul care a făcut posibilă această moţiune şi la laitmotivul oricărui ministru al justiţiei, o justiţie independentă. Şi ştiu câteva lucruri despre această chestiune pentru că, aşa cum reţine bine moţiunea, am fost parte la procesul de negociere a aderării României la Uniune, aşa încât ştiu exact care sunt cerinţele unei justiţii independente.

O justiţie independentă nu poate fi o justiţie subfinanţată, o justiţie cu infrastructură precară, sufocată de cereri şi cu o încărcătură de dosare ca cea care există în România, o justiţie în sarcina căreia aruncăm cu oarecare nonşalanţă competenţe noi, prin adoptarea unei legislaţii care nu e precedată de studii de impact, deci noi nu ştim când adoptăm legi ce resurse umane...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă.

Doamna Raluca Alexandra Prună:

...şi financiare sunt necesare pentru ca legea să poată fi aplicată.

Şi dacă suntem cu toţii de acord că ne dorim o justiţie independentă, să-i dăm atunci justiţiei ceea ce îi este necesar.

Propun să desfiinţăm instanţele şi parchetele mici, să redefinim harta judiciară prin reaşezarea competenţelor instanţelor să redefinim balanţa reîntoarcerii în sistemul judiciar a taxelor judiciare de timbru care azi sunt cu precădere, după cum bine ştiţi, venit la bugetele locale. Să creăm, vă propun, aşadar, premisele unei finanţări durabile.

Ce a făcut Ministerul Justiţiei în aceşti ultimi ani şi nu mă refer la mandatul...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă ministru. Mă văd obligat să vă întrerup.

Doamna Raluca Alexandra Prună:

Da, în 2 minute, domnule preşedinte.

Deci s-a depus un proiect de lege pentru desfiinţarea instanţelor şi parchetelor mici...

Domnul Florin Iordache:

Discutaţi despre moţiune, doamnă ministru, nu discutăm despre...

Doamna Raluca Alexandra Prună:

...s-a respins de către Parlament. Taxele de timbru e un proiect care stă în Parlament din 2014. Statutul personalului auxiliar a fost respins.

Eu vă fac o promisiune publică şi vă spun că am să redepun de urgenţă aceste proiecte în Parlament, astfel încât să dăm ocazia, să arătăm, şi dumneavoastră şi eu, că ne dorim cu toţii o justiţie cu adevărat independentă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

Doamna Raluca Alexandra Prună:

Închei. Spun că... 2 minute, dacă îmi îngăduiţi.

...că aceasta este contribuţia unei necunoscute care conduce vremelnic Ministerul Justiţiei şi că aşteptarea mea de cetăţean şi de ministru este ca această contribuţie să fie fundaţia pe care se va construi mai departe.

Nu aş ignora necunoscuţii, plătesc taxe, deci ne plătesc nouă salariile, votează, au aşteptări şi pot avea un nivel de competenţă care să le permită să se raporteze cu un ochi critic la guvernare.

Închei, mulţumindu-vă pentru oportunitatea de a mă adresa dumneavoastră şi pentru şansa pe care aţi dat-o prin mine şi prin colegii mei necunoscuţilor, sau tehnocraţilor, de a arăta că putem prelua treburile cetăţii atunci când cei aleşi nu-şi fac treaba. Rămâne doar să vrem.

Visez la o Românie în care politica să se facă în mod curat...

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc, doamnă ministru.

Din păcate, doamnă ministru...

Doamna Raluca Alexandra Prună:

...integru, onest, o politică în care să dăm ceva societăţii, nu să luăm. Aş fi putut să candidez şi ştiţi asta. Nu o fac pentru că, deşi nu am un cod etic sau moral, altul decât cel intern, am promis că nu candidez şi mă ţin de promisiune. Celor mulţi care se uită la noi le spun că e ameţitoare şi deloc uşoară notorietatea. Miza e mare, atacul este pe măsură, dar vorba unui prieten "Numai în pomul fără rod nu aruncă nimeni cu piatra".

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Va fi votată moţiunea simplă la ora 12,30, la începerea şedinţei de vot final.

Precizez pentru staff: la Legea avocaţilor, prin vot a fost respins la 23 marginal, art. 1². Toate celelalte, restul, rămân în forma adoptată de comisie. Precizări au fost... În dezbateri nu s-a precizat foarte clar şi am supus votului, şi acest amendament a fost respins, celelalte rămân în forma comisiei şi a Senatului.

Înţeleg că aveţi o precizare, domnule Nica.

Mulţumesc Guvernului.

Stimaţi colegi, ne vedem la ora 12,30.

Domnule Nica, aveţi o precizare.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pe principiul că numai cine nu munceşte nu greşeşte, am mai sărit. La legea cu conversia. Hai că asta a intrat în practica uzuală. La marginal 16, alin. (1) şi (2), este corect, "...dispoziţiile prezentei legi...", iar la marginal 17, recitind tot textul, rămâne forma care a fost adoptată în comisie şi nu forma care s-a citit la plen.

Dacă-mi daţi voie, pot să şi citesc.

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu. Mulţumesc.

S-a înţeles.

Cu aceste precizări, închidem şedinţa aici. Ne vedem la 12,30, când începe şedinţa de vot final.

La finalul şedinţei de vot final, punctul 2 al ordinii de zi prin vot cu bile.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Vă rugăm să luaţi loc, stimaţi colegi, să putem începe sesiunea de vot final.

Suntem în cvorum, da? Mulţumesc. 192 de voturi pentru sunt...

În acest moment, 192 de colegi sunt în sală. Mulţumesc.

Putem începe.

Rog colegii, domnul Mocioalcă, domnul...

Vă rog, luaţi loc, să putem începe sesiunea de vot final.

Avem 42 de legi la votul final. Urmează apoi votul cu bile.

Primul punct.

1. Moţiunea simplă iniţiată de 80 de deputaţi.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi moţiunea simplă.

155 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? 60.

Deci moţiunea a fost adoptată.

(Aplauze.)

Explicarea votului. Vă rog, domnule Ganţ.

155 de voturi pentru şi 60 de colegi care nu şi-au exprimat votul, Grupul PNL.

Vă rog, domnule Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate, domnule preşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Doresc doar să reamintesc faptul că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu votează niciodată moţiuni simple, asta pentru a nu exista echivocuri.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Dan-Cristian Popescu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

222 de voturi pentru.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat.

Următorul.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Proiectul nr.108.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi, 224 de voturi, a fost adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon COM (2016) 501.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi, 224 de voturi, a fost adoptat.

Trecem la secţiunea "Legi ordinare. Adoptări".

5. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; Lege ordinară.

Comisia de cultură propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? 8 abţineri.

Cu 211 voturi pentru şi 8 abţineri, a fost adoptat.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Accelerarea tranziţiei Europei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon Comunicare de însoţire a măsurilor în temeiul Strategiei-cadru pentru o uniune energetică: propunere legislativă privind reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030, propunere legislativă privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbţiilor rezultate din activităţi legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030 şi comunicare privind o strategie europeană pentru mobilitatea cu emisii scăzute COM (2016) 500.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi, 225 de voturi, a fost adoptat.

Următorul.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu şi Banca Europeană de Investiţii privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu ţările terţe bazat pe Agenda Europeană privind Migraţia. COM (2016) 385.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi, 226 de voturi, a fost adoptat.

Următorul.

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu şi către parlamentele naţionale privind Propunerea de directivă de modificare a directivei privind detaşarea lucrătorilor, în ceea ce priveşte principiul subsidiarităţii, în conformitate cu Protocolul nr. 2 COM (2016) 505.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 227 de voturi pentru a fost adoptat.

9. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul 113.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 299 de voturi pentru a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun - PL-x 272/2016.

Comisia pentru sănătate, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 231 de voturi pentru a fost adoptat.

11. Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

232 de voturi pentru. Adoptat.

Explicarea votului. Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat modificările aduse la Legea nr. 123/2012. Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, Legea nr. 123/2012, este legea care guvernează un sector vital pentru România şi anume, sectorul energetic naţional. De asigurarea securităţii şi siguranţei sistemului energetic naţional noi credem că depinde atât dezvoltarea economiei României, cât şi bunăstarea cetăţenilor ei.

De asemenea, eu şi Partidul Naţional Liberal considerăm obligatoriu ca în centrul politicilor energetice naţionale să fie poziţionat cetăţeanul.

România, ţară membră a Uniunii Europene, se bucură de toate drepturile conferite de acest statut, dar are şi obligaţii de care trebuie să se achite. Şi aş da două exemple: transpunerea unor directive în domeniul respectiv, politica ajutoarelor de stat.

Nu în ultimul rând, toate demersurile noastre, ale legiuitorului, în ceea ce priveşte legislaţia care guvernează sistemul energetic naţional, noi considerăm că trebuie să fie transparente, clare şi predictibile.

Acestea sunt câteva dintre argumentele pe care le-am avut în vedere în momentul adoptării Legii nr. 123/2012, fiind unul dintre iniţiatori şi promotori ai acestei legi şi în calitate de deputat, şi în calitate de membru al Guvernului care a lucrat la această iniţiativă legislativă.

Închei, dragi colegi, spunând că toate modificările aduse la această lege care respectă argumentele enunţate mai sus vor fi susţinute de către Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnule Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o propunere legislativă care a făcut carieră în aceste zile în presă. Şi aş vrea să vă spun în câteva cuvinte ce reprezintă. Vorbim despre siguranţa sistemului energetic naţional, despre alimentarea consumatorului român în condiţii de siguranţă şi securitate deplină.

Faptul că noi vorbim aici şi se pune accent asupra cărbunelui, este doar o parte a întregului tablou. În ultima abordare la nivelul Uniunii Europene, practic, intrăm cu toţii într-o tranziţie care schimbă în totalitate istoria omenirii după COP 21.

Cel mai important impact asupra securităţii, schimbărilor climatice şi inegalităţii sociale îl are energia. Cum este proiectată energia? Timp de 45 de ani a fost redus impactul asupra combustibilului fosil cu doar 5% în mixul energetic. Doar 5% în 45 de ani. Până în 2060, o să mai scadă de la 81 la 70%.

Deci pe ce se bazează omenirea în continuare până în 2060? În continuare pe un mix tehnologic bazat pe cărbune, gaze, nuclear, ca fiind baza consumului de energie. Spre ce ne îndreptăm cu toţii? Către energie electrică, să ştiţi. Toată abordarea, în toate politicile, se îndreptată către energie electrică.

Şi atunci noi, aici, despre ce vorbim în această lege? Despre rolul pe care-l are producătorul. Nu vorbim doar despre importanţa cărbunelui. Nu facem referire explicit la cărbune, ci la toţi producătorii din România.

De ce cărbunele este totuşi atât de important? Pentru că el acoperă 30% astăzi din producţia de energie. Dacă noi ne-am concentra doar pe energia hidro, să zicem, sau energia regenerabilă, am avea o bătălie pe cea mai ieftină energie...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Imediat.

...şi cine ar acoperi diferenţa de 30% din necesarul de consum de energie al acestei ţări? Nimeni nu s-a gândit la problema exclusiv legată de siguranţă şi de securitate în alimentarea cu energie a României. Iată că noi ne gândim la acest proiect. Şi vă spun de ce este această dezbatere în spaţiul public. Sunt deranjaţi pentru că la un alt articol cerem transparentizarea importului şi exportului de energie electrică. Asta deranjează. Dacă veţi întreba orice instituţie din Guvernul României cât este import, cât este export, la ce preţuri, ce cantităţi, nu sunt în stare să vă dea acest răspuns. De ce? Pentru că este netransparentă. Acest lucru deranjează, stimaţi colegi...

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

... şi nu producţia de energie despre care vorbim atât de mult în aceste zile.

Mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol - PL-x 312/2016.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 252 de voturi pentru, a fost adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.62 alin.(3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală (PL-x 331/2016).

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 252 de voturi pentru, a fost adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative - PL-x 273/2016.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

251 de voturi pentru.

Cu unanimitate a fost adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia - PL-x 323/2016.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 250 de voturi pentru a fost adoptat.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - Pl-x 675/2015.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Abţineri?

Cu 240 de voturi pentru şi 12 abţineri a fost adoptat.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, PL-x 314/2016.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Două abţineri.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 250 de voturi pentru şi două abţineri, a fost adoptat.

Vă rog. Explicarea votului.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În acest proiect de lege, Partidul Naţional Liberal a depus un amendament pentru majorarea tichetului de masă de la 9,57 de lei, cât este în prezent, la 15 lei. Echivalentul a 15 lei, a unei mese calde pe zi pentru un angajat, este absolut necesar într-o Românie în care pe piaţa muncii 3 din 10 angajaţi primesc salariul minim pe economie. Asta înseamnă 1,13 milioane de români care lucrează oficial cu salariul minim pe economie. 4 din 10 români sunt surprinşi de sărăcie sau de excludere socială severă.

Aşadar, era necesară majorarea valorii tichetelor de masă la 15 lei, echivalentul a 0,5% din costul salarial mediu brut pe economie, şi sistemul rămâne opţional la nivelul angajatorului, aşa cum a fost şi până în prezent, pentru a stimula angajaţii în funcţie de posibilităţile angajatorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Mai departe.

18. Propunerea legislativă privind diminuarea risipei alimentare, Pl-x 851/2015.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

250 de voturi pentru.

Explicarea votului.

Vă rog, domnule deputat. Grupul PNL.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Este o lege la care s-a lucrat de peste un an şi jumătate, o lege care atacă o problemă foarte gravă atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul României. Vorbim, la nivelul României, de 2,5 milioane de tone de alimente risipite. 2% din risipa la nivelul Uniunii Europene revine României.

Vreau să mulţumesc grupului de lucru de la Ministerul Agriculturii cu care am lucrat în toată această perioadă. Vreau să mulţumesc Comisiei noastre pentru industrii care a dat dovadă de un profesionalism extrem în această privinţă şi societăţii civile care m-a susţinut şi cu care am colaborat pe toată durata acestui proiect de lege.

De asemenea, vreau să-i fac o menţiune specială domnului senator al UNPR, Marian Vasiliev, care a renunţat la un proiect de lege asemănător tocmai pentru a sprijini acest proiect de lege. Şi vreau să vă felicit pe voi, parlamentarii români, pentru că suntem a treia ţară a Uniunii Europene, după Franţa şi Italia, care are o lege care atacă risipa alimentară.

Mulţumesc mult de tot.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Antal, Grupul UDMR.

Domnul Antal István:

Grupul UDMR a susţinut şi a participat activ la dezbateri în cadrul Comisiei pentru industrii şi servicii şi am dori să se respecte ad litteram ce scrie în lege şi şase luni, care s-au stabilit, ar fi de ajuns pentru elaborarea normelor, într-adevăr, să fie de bun augur, şi cei care eliberează normele de aplicare să nu denatureze cumva, aşa cum de obicei se întâmplă cu aceste norme de aplicare în cazul unor legi care nu convin unor funcţionari.

Noi avem speranţa ca cel puţin în doi-trei ani de zile 30% din produsele agro-alimentare astăzi, distruse astăzi şi aruncate, să fie în folosul societăţii pentru acele asociaţii, fundaţii, care, conform legii, au dreptul ca prin sponsorizare sau prin donaţii să beneficieze de această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Mergem mai departe.

Poziţia 19. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, PL-x 345/2014.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 248 de voturi pentru, cu unanimitate de voturi, a fost adoptat.

Domnule preşedinte Dragnea, vă rog. Explicarea votului. Sigur.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar câteva consideraţii. Acum aproape doi ani şi jumătate, nişte deputaţi ai PSD, iniţiator colega noastră Ana Birchall, a iniţiat acest proiect de lege care, astăzi, prin votul nostru, a devenit lege, urmând să meargă la publicare şi, sper, la promulgare.

De asemenea, tot colegii noştri au iniţiat şi Legea insolvenţei persoanelor fizice care a fost adoptată acum două săptămâni, dacă nu greşesc. Vreau să mulţumesc tuturor parlamentarilor care au votat astăzi acest proiect de lege, tuturor celor care au muncit pentru ca în final legea să aibă o formă care să poată să fie adoptată.

Vreau, de asemenea, să precizez câteva lucruri.

Acum o săptămână am cerut colegilor mei ca, după votul din comisie, în plen, a doua zi, să se elimine gradul de îndatorare de 50% şi s-a eliminat şi le mulţumesc. De asemenea, în săptămâna trecută, cred că şi dumneavoastră, dar şi eu am primit mai multe mesaje de la cei care sunt în contract cu băncile, în acest tip de contract de credit. Şi printre alte exemple am reţinut unul care mi s-a părut relevant. Un cetăţean român a contractat acum 9 ani de zile un credit de 275.000 de franci elveţieni. După 9 ani de zile în care a plătit lună de lună, doar 50.000 de franci elveţieni i-au fost scăzuţi din credit, rămânând să mai plătească încă aproape 20 de ani 225.000 de franci elveţieni. Ăsta nu este un contract onest între un client şi bancă. Este de fapt o formă de sclavie pe viaţă. Am cerut în acest sens colegilor mei să întoarcem legea la comisie, ieri, să se elimine acest prag de 250.000 de franci elveţieni, şi pentru asta le mulţumesc. Am cerut, de asemenea, împrumutaţilor să mai aibă răbdare o zi pentru a vota astăzi legea şi fără acel amendament.

În încheiere, vreau să spun că nu este o lege împotriva sistemului bancar. Este o lege care trebuie să repare o mare nedreptate. Dar, în acelaşi timp, eu cred că sistemul bancar din România şi Banca Naţională din România trebuie să-şi regândească abordarea în relaţiile contractuale dintre bancă şi client. Nu suntem dispuşi să stăm indiferenţi la atitudinea "profit cu orice preţ". Cred că trebuie să fie un echilibru între asumarea riscului între bancă şi client.

Vă mulţumesc încă o dată pentru votul dumneavoastră.

(Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL. Domnule deputat Zamfir, vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Dragi colegi,

Eu sunt astăzi în fericita situaţie ca, la numai cinci luni de zile de la adoptarea Legii dării în plată, să vin din nou în faţa dumneavoastră să vă mulţumesc. Să vă mulţumesc că aţi decis să facem dreptate, căci despre dreptate este vorba, dragi colegi, în amendamentele pe care le-am susţinut, amendamente care au suscitat atâta interes şi dezbatere. Aveam obligaţia să facem dreptate zecilor de mii de familii care sunt împovărate cu rate la bancă, pentru că băncile le-au vândut produse financiare înşelătoare. Or, numai în această formă pe care am susţinut-o dintotdeauna, cu conversia creditelor la data semnării contractului, fără grad de îndatorare şi fără plafon, ne asigurăm că legea asta, pe de o parte, repară nedreptatea făcută acestor oameni, dar are şi un efect sancţionatoriu pentru băncile...pentru acele bănci care şi-au permis să acorde într-un mod cu totul iresponsabil acest tip de credit.

Eu, în final, aş vrea să mai fac o menţiune, domnule preşedinte. Eu apreciez foarte tare că domnul preşedinte Dragnea, după ce a analizat toate variantele de amendamente propuse la această lege, unele chiar venite din partea colegilor Domniei Sale, a ales să susţină varianta noastră.

Varianta cea corectă este aceasta: curs istoric, fără plafon, fără grad de îndatorare.

Şi... (Aplauze.)

Şi chiar mă bucur foarte tare că într-un final domnul preşedinte Dragnea a înţeles, fără să fie nevoie să traducem din română în română, că această lege nu este despre protecţie socială. Oamenii aceştia nu au nevoie să fie asistaţi social, oamenii aceştia au nevoie de dreptate. Or, dreptatea numai aşa le-o putem da: conversie la curs istoric, fără grad de îndatorare, fără plafon. Pentru că am spus-o dintotdeauna, dragi colegi, nu putem pune plafoane la înşelăciune.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat, explicarea votului.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin şi eu în faţa dumneavoastră să vă spun că am votat această iniţiativă legislativă şi să mulţumesc domnului preşedinte Dragnea, pentru că a susţinut forma aceasta, iniţiată de noi, în comun cu toate partidele, inclusiv cu PSD-ul, prin Legea... PL-x-ul 337/2014.

Această lege, pe care am votat-o iniţial, vorbea de cursul la zi. Forma pe care noi am propus-o, prin 337, se referea la toate cursurile valutare, nu doar franci elveţieni, ci şi dolari şi euro.

Eu cred că este un prim pas pe care trebuie să-l ducem mai departe, prin iniţiativa pe care am propus-o în PL-x 337, care va veni în plen şi să-l susţinem la fel, în comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Merka, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discutăm pe teme: dreptate socială, ajutor social. Da, este o dreptate, pe care am transmis-o noi, toţi, prin muncă asiduă, în cele două comisii, cea juridică şi de buget-finanţe, care au lucrat la iniţiativa unor colegi. Dar, aşa cum au precizat şi colegii, a fost o muncă în comun, prin care am dat un semnal că se poate face dreptate pentru cetăţenii României.

O dreptate, dacă e să o luăm socială sau alt fel de dreptate, este dreptatea lor, a cetăţenilor, care, la un moment dat ne-au transmis un semnal de alarmă. Am încercat să discutăm între noi, să precizăm cine are dreptate, mai multă sau mai puţină.

Dar, aţi precizat şi dumneavoastră, stimaţi colegi care aţi vorbit înaintea mea, am făcut-o pentru cetăţenii României.

Şi pentru aceasta şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, prin reprezentanţii săi, în cele două comisii şi nu doar, Grupul, în întregime, a făcut acest pas şi acest demers pentru a sprijini şi a veni cu propuneri constructive în comisii, ca toţi cetăţenii României să beneficieze de acea dreptate care până la urmă se face în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Grupul ALDE.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cornelia Negruţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Considerăm că Parlamentul a rezolvat în cele din urmă această situaţie de criză pentru zeci de mii de familii de români, generată de creditele luate în franci elveţieni.

Împărţirea acestei poveri financiare între creditor şi debitor va elimina în sfârşit calvarul a sute de mii de români care nu-şi mai pot achita ratele pentru creditele bancare contractate în această monedă.

Această lege va rezolva totodată şi mobilitatea sistemului bancar, în condiţiile în care băncile nu şi-au respectat angajamentul, potrivit căruia vor oferi alternative clienţilor care au angajat credite în franci elveţieni, pentru ca ei să-şi poată plăti ratele dublate sau triplate, din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar.

ALDE susţine în continuare, inclusiv reluarea discuţiilor pe tema conversiei în lei, a tuturor creditelor bancare angajate în monedă străină, aşa cum prevedea iniţial propunerea legislativă a doamnei deputat Ana Birchall, deoarece ar fi un semn de normalitate şi am demonstra că Parlamentul este cu adevărat preocupat de rezolvarea adevăratelor probleme ale românilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Mergem mai departe.

20 marginal. Proiectul de Lege privind ceremoniile oficiale.

Comisia pentru administraţie propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 12 împotrivă.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

230 de voturi pentru şi 12 voturi împotrivă.

Explicarea votului, domnul Cseke.

Vă rog.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR nu a votat acest proiect legislativ. Am dat explicaţiile în cadrul dezbaterii. Nu credem că mai este necesar un organism la nivel central, chiar dacă acesta se înfiinţează în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, un organism la nivel central care să centralizeze toate listele ceremoniilor oficiale de la autorităţile locale, inclusiv.

De asemenea, nu credem că pe definiţia dată în această lege, o manifestare organizată de o primărie, de Ziua femeii, de 8 Martie, sau de Ziua copilului, trebuie să fie o ceremonie oficială. Din păcate, acesta este textul legii. Credem că este greşit.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

21. Proiectul de Lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

237 de voturi. Cu unanimitate, a fost aprobat.

22. Proiectul de Lege privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară.

Comisia pentru politică externă propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 237 de voturi pentru, a fost adoptat.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 236 de voturi pentru, a fost adoptat.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii.

Comisia pentru cultură propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Abţineri?

220 de voturi pentru, 12 abţineri. A fost adoptat.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

233 de voturi...

Da, vă rog, explicarea votului, Grupul UDMR.

Vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Actul normativ adoptat astăzi ne dă o garanţie importantă în viitor. În momentul în care aplicarea legilor forestiere, ale protecţiei mediului intră câteodată într-un conflict deschis, într-un conflict instituţional cu cei care sunt răspunzători din punctul de vedere al implementării legii, intră şi în conflict cu cei care ar dori ca legea să nu fie corespunzător implementată.

Legea de astăzi - şi mulţumesc colegilor care au iniţiat, au sprijinit şi au susţinut, pentru că a trecut o perioadă destul de lungă până la adoptarea acestei legi - legea de astăzi aduce până la urmă o reaşezare a tot ce înseamnă activitatea Gărzii Forestiere, dar, pe de altă parte, susţinerea activităţii Gărzii de Mediu şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii optime.

De acum încolo, de la aceste instituţii trebuie să aşteptăm transparenţă, eficienţă, pentru că... condiţiile în care pot să-şi desfăşoare activitatea de-acum încolo sunt mult mai diferite şi mai bune.

De aceea, mulţumesc tuturor celor care au susţinut această lege şi sper să nu se întoarcă în Parlament pentru revizuire.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Spuneam şi la dezbaterea în plen a legii că ea nu e perfectă. La numărul de personal n-am reuşit să clarificăm în plenul Parlamentului cam care ar trebui să fie ordinul de mărime al celor care se ocupă cu controlul respectării regimului silvic în România. Am rămas la acelaşi număr, 339. Şi vă dau un exemplu, în comparaţie cu anul 2000, când aveam 700 de consilieri care urmăreau respectarea aplicării regimului silvic. Am obţinut un câştig, totuşi, pe partea de salarizare. Şi aici, într-adevăr, este meritul nostru, al tuturor, că am înţeles că nu poţi controla administraţia silvică cu un salariu de 700 de lei, minim pe economie.

Una peste alta însă legea, aşa cum a fost ea adoptată, aprobată de noi şi votată, răspunde unei necesităţi, a administraţiei silvice, dar mai ales a celor care monitorizează partea aceasta, de administraţie silvică. Urmează însă s-o îmbunătăţim, pentru că sunt multe lucruri care trebuie schimbate acolo, în atitudine, în corectitudine, pe partea de integritate.

Partidul Naţional Liberal susţine forma aceasta.

Bănuiesc însă că va trebui să mai amendăm în continuare şi pe partea de mediu, pentru că trebuie foarte multe lucruri făcute în continuare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Carmen Moldovan, vă rog, Grupul PSD.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, în primul rând, să mulţumesc tuturor colegilor mei, în numele Grupului Social Democrat, pentru că am reuşit ca o astfel de iniţiativă, demarată în timpul guvernării social-democrate, să fie astăzi, concret, ceea ce a devenit.

Este, alături de Radarul pădurilor, mult controversatul radar al pădurilor şi, de asemenea, de noul Cod silvic, o garanţie împotriva tăierilor ilegale.

În acelaşi timp, aş vrea să evidenţiez faptul că, în spiritul echităţii şi al dreptăţii de care unii dintre noi vorbeam mai devreme, PSD, Grupul PSD a susţinut ca această salarizare a celor din Garda de Mediu să devină realitate şi pentru celelalte agenţii... Garda Forestieră, mulţumesc, domnule Duvăz, să devină realitate şi pentru celelalte agenţii subordonate ministerului, atât la nivel naţional, cât şi la nivel teritorial.

Totodată, aş vrea să evidenţiez din nou faptul că, încercând să eficientizăm această structură, am înfiinţat la nivelul Ministerului Mediului o structură nouă, Direcţia Gărzii Naţionale Forestiere, tocmai pentru o coordonare unitară la nivelul Gărzilor Forestiere teritoriale.

În concluzie, înfiinţarea acestei Gărzi Forestiere reprezintă încă o măsură coercitivă pentru protecţia pădurilor României.

Şi pot să mai adaug că este şi devine de fapt o prioritate zero, trebuie să devină o prioritate zero pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

26. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei limbii turce.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

242 de voturi pentru. A fost adoptată.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a...

A, explicarea votului...

Vă rog, dumneavoastră sunteţi iniţiator.

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi dat astăzi în plenul Parlamentului.

Proiectul de lege are ca obiect promovarea şi conservarea obiceiurilor şi tradiţiilor Comunităţii turce din România. Cu acest prilej, se vor organiza activităţi culturale, omagieri şi identificarea personalităţilor turce din România.

Vă mulţumesc încă o dată pentru votul pe care l-aţi dat.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Revenim.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

242 de voturi pentru. A fost adoptat.

28. Propunerea legislativă privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

Comisia juridică propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 242 de voturi pentru, a fost adoptată.

29. Legea privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru industrii propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu. O abţinere. O abţinere.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 241 de voturi pentru şi o abţinere, a fost adoptată.

Explicarea votului, Grupul PNL, doamna Roberta Anastase, vă rog.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc mult, tuturor, pentru acest vot.

Este o lege care a fost depusă în 2011, o lege iniţiată de UNICEF România, la recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, o lege pentru care au depus foarte mulţi colegi efort, ca ea să ajungă în acest punct final al adoptării.

Obiectivul declarat al acestei legi este promovarea alăptării ca metodă optimă pentru hrănirea sugarilor, dar şi a copiilor cu vârstele cuprinse între 1 şi 3 ani.

În acelaşi timp, această lege este menită să corecteze anumite deficienţe care au apărut în actualele politici de marketing, promovate de producătorii de substituenţi de lapte matern.

Mă bucur că acest proiect legislativ a ajuns astăzi la final, că s-a bucurat şi se va bucura, în continuare, de susţinerea dumneavoastră.

Şi vreau să vă mulţumesc pentru tot efortul pe care l-aţi făcut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

30 marginal. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? O abţinere.

239 de voturi pentru.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 239 de voturi pentru şi o abţinere, a fost adoptat.

Trecem la secţiunea "Legi organice. Adoptări".

31. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav" şi pentru abrogarea Legii 297/2015 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav".

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate, adică cu 238 de voturi pentru, a fost adoptată.

Explicarea votului, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat Andronache, deputat de Braşov.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Stimaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, prezenţi astăzi aici, pentru acest proiect de lege,

Îmi exprim bucuria, pentru că acest proiect de lege a fost adoptat. Reprezintă un pas important în lămurirea situaţiei juridice a terenului pe care se dezvoltă această investiţie.

Şi, ca atare, în cadrul grupului de lucru, înfiinţat la nivelul Comisiei juridice, cât şi pe tot parcursul legislativ, am beneficiat de sprijinul tuturor grupurilor parlamentare. Se impune subliniat aspectul acesta.

Şi, de asemenea, dorim să vă mulţumim încă o dată.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Explicarea votului, domnul Sturzu.

Te rog, scurt.

Domnul Mihai Răzvan Sturzu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Mulţumesc fiecărui parlamentar aflat astăzi în Camera Deputaţilor, indiferent de partid - PSD, PNL, PMP, PRU, UDMR şi alte partide, ALDE şi alţi colegi.

Oameni buni,

Doamnelor şi domnilor,

Eu am mai luat cuvântul, în plenul Parlamentului, pe acest subiect, al aeroportului nostru de la Braşov.

V-am spus că am vorbit aici şi în calitate de braşovean, şi de parlamentar, şi de pilot, şi de om care-şi doreşte ca Braşovul să se dezvolte aşa cum merită.

Vreau să vă spun în câteva secunde povestea acestui aeroport. Iar acum suntem într-o fază foarte importantă.

Noi, braşovenii, ni-l dorim foarte mult şi ni s-a tot spus că sunt băieţi pe la Bucureşti care nu vor să avem aeroportul acesta. Ni s-a spus că acum niciun domn care a fost primar pe la Sibiu nu-şi doreşte aeroportul acesta. Asta e! Ni s-au spus toate motivele din lumea aceasta şi noi insistăm să credem că putem să facem acest aeroport.

Deşi este public faptul că nu i-am votat pe niciunul dintre ei, consider că este datoria mea, de parlamentar, care reprezintă braşovenii, să-i susţin atât pe primarul George Scripcaru, cât şi pe preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, pentru că ei şi-au asumat că fac acest aeroport. Iar dacă noi putem să ajutăm acest lucru, îl vom face.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Răzvan Sturzu:

Doamnelor şi domnilor,

Încă o dată, mii de mulţumiri.

Noi, braşovenii, credem că merităm acest aeroport.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD, domnul Emil Niţă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din această sală, a Parlamentului României, cred că sunt primul care ar trebui să vă mulţumesc pentru ce-aţi făcut astăzi.

Spun asta pentru că eu am fost acela care, cu ani în urmă, într-o conferinţă de presă, am lansat acest proiect la Braşov. Sunt primul care am vorbit, împreună cu colegii mei de la PSD, despre posibilitatea ca Braşovul să aibă un aeroport. Şi Braşovul, ca un mare centru industrial şi un oraş cu un potenţial deosebit, să-şi creeze şi această facilitate care să le permită atât turiştilor, dar şi oamenilor de afaceri, să ne viziteze şi, de ce nu, să facă investiţii în această zonă.

Mulţumesc, în primul rând, social-democraţilor, atât de la Cameră, cât şi de la Senat, pentru că ei sunt cei care au asigurat majoritatea în plenul celor două Camere ale Parlamentului României şi au făcut posibil ca acest proiect să treacă.

Mulţumesc, de asemenea, şi colegilor de la Partidul Naţional Liberal - ai mei, cei de la Braşov -, care v-au convins de această dată să fiţi în sală şi să votăm acest proiect de lege.

Mulţumesc tuturor.

Să aveţi succese!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat, explicarea votului.

Domnul Fejér László-Ődőn:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi, din judeţul Covasna, mulţumim că aţi votat această lege în Parlament, că noi credem că împreună cu Braşovul o să avem aeroport.

Nu numai Braşovul, ci şi judeţul Covasna o să aibă aeroport. Şi nu numai că o să ajutăm, ci deja am propus şi am acceptat să şi cofinanţăm acest aeroport.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Mergem mai departe.

32. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu. Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu... 11.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

Cu 227 de voturi pentru, a fost adoptat.

Mergem mai departe.

33 marginal. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică.

Comisia juridică propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

Cu 237 de voturi pentru, a fost adoptat.

34. Proiectul de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 237 de voturi pentru, a fost adoptat.

Explicarea votului, Grupul PNL, doamna Pocora, vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator al acestui proiect de lege, doresc să salut şi să vă mulţumesc faptul că astăzi am votat proiectul de lege prin care se instituie Ziua de 1 iunie drept sărbătoare legală în care nu se lucrează, pentru toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt sau nu părinţi.

Apreciez că adoptarea acestei legi are o importanţă majoră pentru societatea românească, în general, şi pentru familie, în particular.

Actul normativ reprezintă un semnal prin care noi trebuie să conştientizăm, cu toţii, mai ales în contextul declinului demografic, dar şi al fenomenului separării familiilor, ca urmare a migraţiei părinţilor, că trebuie să avem grijă de copiii noştri, că trebuie să stăm mai mult alături de copiii noştri.

Am susţinut permanent adoptarea unui pachet de legi pentru susţinerea familiei, iar Partidul Naţional Liberal a manifestat în această legislatură o preocupare constantă pentru familie, nucleul societăţii româneşti, iniţiind şi adoptând mai multe proiecte de lege în beneficiul românilor, cum ar fi: dublarea alocaţiei pentru copii, mărirea indemnizaţiei şi a concediului pentru creşterea copilului sau Legea pentru combaterea violenţei în familie.

Consider că felul în care avem grijă de copiii noştri ne defineşte pe noi, ca societate, şi arată preocuparea noastră faţă de familie, părinţi şi copii, şi faţă de viitorul pe care îl putem construi împreună.

Declararea Zilei copilului drept sărbătoare legală demonstrează încă o dată angajamentul meu şi al Partidului Naţional Liberal în această direcţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Mergem mai departe.

35. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2016 pentru modificarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul se consideră adoptat.

36. Proiectul de Lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R."- S.A., în domeniul public al judeţului Cluj.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

230 de voturi pentru. A fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Itu, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Cornel Itu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca iniţiator al acestui proiect, vreau să vă mulţumesc dumneavoastră pentru votul pe care l-aţi dat azi. Aţi dat un vot pentru dezvoltare, inovare, cercetare, Proiectul Tetapolis.

Dacă azi brandul Clujului şi al Transilvaniei este IT-ul, într-un viitor apropiat, brandul sper să fie cercetarea, dezvoltarea, inovarea.

Încă o dată, mii de mulţumiri.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

37 marginal. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România.

Comisia juridică propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

231 de voturi. A fost adoptat.

38. Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006.

Comisia juridică propune adoptarea legii, cu amendamente.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

236 de voturi pentru. A fost adoptată.

39. Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Două abţineri.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 234 de voturi pentru, cu două abţineri, a fost adoptată.

40. Propunerea legislativă privind modificarea art. 109 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

237 de voturi pentru. A fost adoptată.

41. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Comisia juridică propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 237 de voturi pentru, a fost adoptată.

42. Şi ultima... respingere. Propunerea legislativă privind deconspirarea activităţii întregului personal al Securităţii.

Comisia juridică propune respingerea.

Cine este pentru? 171 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? 66.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Nu a întrunit numărul necesar pentru a fi respinsă.

Am terminat sesiunea de vot final.

Urmează votul secret cu bile privind Proiectul de Hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale.

Înainte de aceasta, o invit pe doamna deputat Elena Udrea să se adreseze plenului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iată-mă că sunt pentru a patra oară în ultimul an şi jumătate în faţa dumneavoastră. Din nou trebuie să daţi un vot în ceea ce mă priveşte, la solicitarea DNA, un vot pentru începerea urmăririi penale într-un nou dosar. Eu mă întreb dacă nu v-aţi plictisit sau dacă vă era dor de mine?! Personal mă simt ca într-un moment de stand-up comedy sau de stand-up tragicomedy.

Am toate motivele să solicit la Cartea recordurilor să se înregistreze acest caz. N-a mai existat niciodată un parlamentar împotriva căruia să se formuleze 16 cereri de arestare preventivă, de reţinere, de urmărire penală şi totul într-un an şi jumătate. Doar pentru mine aţi fost obligaţi să votaţi, aşa cum am spus, de 16 ori şi astăzi veţi mai vota încă o dată. Să sperăm că este ultima, în formula aceasta.

Unii ar spune că este prea mult, că se consumă prea multă energie pentru îngroparea unui singur om, alţii ar zâmbi şi ar afirma că este evident că am devenit acarul Păun al României şi inculpatul de serviciu. Ori de câte ori sistemul are o problemă pe care vrea să o muşamalizeze, are ceva de acoperit, ori de câte ori ceva nu merge, conform planurilor sistemului, mai apare un dosar, o acuzaţie la adresa Elenei Udrea.

Am revăzut discursurile mele anterioare şi mi-am dat seama că astăzi este evident, pentru oricine, orice om de bună-credinţă, fie el şi cel mai suspicios din România, că tot ceea ce v-am spus, încă din februarie 2015, se întâmplă.

De la acapararea puterii în România, prin folosirea informaţiilor secrete şi implicarea unor înalţi ofiţeri ai serviciilor, prin utilizarea abuzivă şi discreţionară a DNA-ului, care a impus tăcerea cu teroarea cătuşelor şi folosirea oamenilor "plantaţi" de sistem în instanţele judecătoreşti şi până la modificarea structurii clasei politice, prin intervenţia brutală în campaniile electorale, totul s-a petrecut şi se petrece exact aşa cum v-am spus: matematic.

Acum un an vorbeam despre faptul că vor mai candida, vor mai ajunge să candideze doar cei agreaţi de sistem. Aşa s-a întâmplat la alegerile locale, când au fost arestaţi ori acuzaţi primarii candidaţi indezirabili şi aşa se întâmplă şi astăzi, când politicieni ori partide nedorite, care încurcă planurile sistemului de a conduce total şi pentru mulţi ani de acum încolo România, după 11 decembrie, sunt discreditaţi prin dosare făcute, în timp ce aleşii sistemului sau slugile lui, mai bine spus, sunt promovate pe bani mulţi, nu ştim ai cui, prezentate ca soluţii salvatoare pentru România.

Am afirmat în discursurile mele anterioare că tot ce mi se întâmplă nu are legătură cu justiţia sau cu ideea de dreptate. Sunt încercări de a mi se închide gura şi de discreditare. Sunt parte din planul sistemului de a vă inocula teama, spaima în rândul clasei politice, de a vă face să tremuraţi în bănci şi de a executa astfel, prin intermediul vostru, un plan de manipulare uriaşă, în vederea acaparării totale şi definitive a puterii. Nu o să mai reiau argumentaţia mea din trecut, pentru că e clar că unii dintre dumneavoastră nu vreţi să auziţi, alţii pur şi simplu trebuie să executaţi ordine, de frică, pentru a nu deranja sistemul care vă poate lua la ochi, şi uitaţi ce vi se întâmplă, sau pentru a nu vă pune rău cu şefii de partid, pentru că suntem în prag de alegeri, se fac listele pentru viitorul Parlament şi fiecare, firesc, încearcă să găsească un loc.

Dragii mei viitori foşti colegi,

Discursul meu de astăzi nu are ca scop să vă convingă să votaţi într-un fel sau în altul, ba, dimpotrivă, mi-aţi face un bine dacă aţi vota pentru începerea urmăririi penale, pentru că altfel acest moment de astăzi va fi folosit de sistem pentru a argumenta cum vreau eu să mă întorc în Parlament, pentru că Parlamentul îţi oferă imunitate.

Este, de fapt, ceva între la revedere şi o slujbă de veşnică pomenire pentru actualul legislativ.

Parlamentul acesta ales în 2012, din care fac şi eu parte, este cel mai laş şi nepregătit din istoria de după '89.

Dintr-un amestec de frică, incompetenţă şi ignoranţă noi am permis ca această ţară să fie acaparată de sistem. Scurt şi la obiect. Am făcut legi care întăresc puterea sistemului, acţionând la comandă ascunsă. Vă dau exemple: Legea alegerilor, Legea finanţării partidelor, Legea educaţiei, Legea de aprobare a ordonanţei privind plagiatele şi exemplele pot continua.

Am permis apariţia şi existenţa tuturor instituţiilor acestea care oferă privilegii oamenilor sistemului. Din cauza noastră există astăzi Academia Ştiinţelor Securităţii Naţionale.

Am scăpat serviciile de sub control. Nu se mai poate respira în România fără ca un băiat cu ochi albaştri să nu fie implicat, de la firme private care trebuie să cotizeze, altfel riscă să dispară, până la instituţii publice care sunt înţesate de colaboratori. Ne-am întors pe vremea lui Ceauşescu, totul este raportat la noua securitate.

Am permis şi încurajat toate abuzurile procurorilor şi, prin voturile noastre, am girat practica arestărilor preventive la zece ani de la comiterea presupuselor fapte.

Mai acum vreun an şi jumătate era imposibil să te duci în faţa procurorilor, judecătorilor, să soliciţi să se respingă cererile DNA. A fost nevoie de lupta şi curajul câtorva oameni ca această practică, atât de des întâlnită şi abuzivă, să fie temperată.

Printr-o pasivitate, de cele mai multe ori interesată, nu ne-am îndeplinit atribuţiile. Toţi suntem pasibili de abuz în serviciu, pentru că de frica sistemului nu am pus în acord legea cu zecile de decizii ale Curţii Constituţionale a României privind neconstituţionalitatea unor articole din Codul penal şi de procedură penală.

Ne-am luat cu toţii angajamentul că vom modifica Legea fundamentală. Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost abandonat şi nu mai are nimeni curaj să deschidă discuţia pe această temă. Asistăm pasiv la distrugerea capitalului românesc.

Vedem cu ANAF-ul, înţesat de oameni ai sistemului, asediază firmele cu capitalul românesc şi nu facem nimic. Şi din cauza noastră presa a devenit o măciucă a manipulării. Trebuia să creăm facilităţi fiscale pentru o presă independentă, în loc să permitem subordonarea sa în faţa intereselor unor securişti mai vechi şi mai noi.

Am permis instalarea unui Guvern incompetent şi numit din afara României, care conduce această ţară în interesul altora, vânzând tot ce mai avem, dar nefiind în stare să cheltuie un euro din banii europeni alocaţi României. Au făcut ce au vrut cu banii românilor şi noi tăcem complici.

Închei aici această enumerare, deşi ea poate fi mult mai lungă.

Concluzia este una singură.

Dragi colegi, noi am discreditat cea mai importantă instituţie a democraţiei din România, am transformat Parlamentul în cârpa sistemului, în sacul de box al propagandei care aruncă pe această instituţie cu zoaie, ori de câte ori cineva îndrăzneşte să se întrebe ce se întâmplă cu această ţară.

Din cauza noastră s-a ajuns până într-acolo încât oamenii să ia cu asalt Parlamentul - şi în mare parte putem spune că ar fi îndreptăţiţi. Fricoşi şi mânaţi de interese meschine nu am făcut nimic din ceea ce trebuia să facem, pentru ca sistemul să nu prindă puterea pe care a prins-o astăzi în România.

Din toate aceste motive, spun că vreau ca acest legislativ să-şi termine mandatul. Nu este un discurs anti-Parlament, sunt parte a acestei instituţii şi, după cum vedeţi, îmi amintesc de momentele în care susţineam şi eu, ca mulţi dintre dumneavoastră, cererile sistemului, fără să stau să le analizez.

Eu îmi doresc, din contră, un Parlament puternic. Este un discurs împotriva spiritului de turmă, care de multe ori a existat pe holurile acestei instituţii în ultimii patru ani.

Eu îmi doresc, doamnelor şi domnilor, ca Parlamentul viitor, ales pe 11 decembrie, să fie curajos, să nu sufere de ornitofobie, oamenii care vor veni să aibă coloană vertebrală, de fiecare dată, să înţeleagă ce înseamnă cu adevărat legitimitatea dată de votul românilor, să înţeleagă că au cea mai înaltă onoare în statul român, dar şi cea mai mare responsabilitate.

Drumul pentru recredibilizarea Parlamentului va fi lung şi anevoios, curajul şi determinarea sunt însă cele mai importante două calităţi pe care toţi cei care vor veni vor trebui să le aibă.

Sunt multe de făcut, legislativul trebuie să redevină instituţia fundamentală a democraţiei din România, cea care va readuce, în limitele legale, activitatea sistemului scăpat de sub control.

Eu am decis, ca şi dumneavoastră, mulţi dintre dumneavoastră, să candidez pentru un nou mandat de parlamentar, pentru că eu sper şi cred că putem să ne întoarcem la democraţie adevărată, fie ea şi originală, dar democraţie, şi la redobândirea unei societăţi normale, în care să şi construim ceva în această ţară, nu doar să demolăm.

Cred că este nevoie de câteva proiecte concrete, pentru care însă ne va trebui curaj, nu doar curajul de a vorbi despre ele, pe care astăzi nu-l avem, ci chiar curajul de a le trece cu vot prin Parlamentul României.

Vă dau câteva exemple:

Refacerea Legii alegerilor, astfel încât, spre exemplu - doar un aspect - să nu mai fie atât de complicat să poţi să aduni semnături;

Modificarea Legii finanţării partidelor. Ce se întâmplă acum este o aberaţie legislativă, în timp ce legea veche era o ipocrizie generalizată. Trebuie adoptat un model similar celui american, eventual. Dacă americanii tot vor să ne înveţe cum e cu statul de drept, ar putea la fel de bine să ne împrumute experienţa lor pentru a crea o lege a finanţării partidelor şi campaniilor electorale, la fel ca la ei.

O lege a lobby-ului. Avem nevoie de o lege a lobby-ului, pentru a transparentiza un demers pe care astăzi unii îl interpretează abuziv, după cum vor ei, ca fiind trafic de influenţă.

Modificarea Codului penal, prin punerea textului legislativ în acord cu toate deciziile Curţii Constituţionale. Sunt câteva zeci de hotărâri care aşteaptă ca Parlamentul să-şi facă timp să le rezolve.

O lege a răspunderii magistraţilor, astfel încât aceştia să ştie că şi erorile lor sunt pedepsibile.

Dacă noi, oamenii cu funcţii în stat, politicieni sau nu, putem fi acuzaţi oricând de abuz în serviciu pentru greşelile noastre, este corect ca şi ei să ştie că există efecte atunci când comit abuzuri.

Fac o paranteză - am auzit pe cineva zilele trecute spunând că există lege privitoare la o răspundere patrimonială şi că ANAF, când plăteşte despăgubirile câştigate de români la CEDO, poate face o cerere pentru a le obţine de la magistraţii care au luat decizii abuzive. Eu o să fac o interpelare către ANAF şi o să întreb câte astfel de cereri s-au făcut până acum. Pun pariu că niciuna.

Şi apoi, dragi colegi, justiţia nu e doar despre ce ni se întâmplă nouă, politicienilor. Câţi dintre sutele de mii de români care se consideră... sunt nemulţumiţi de deciziile din instanţă şi se consideră abuzaţi, câţi credeţi că au bani să meargă la CEDO?

Voi susţine necesitatea revizuirii Constituţiei, astfel încât să delimităm mai clar puterile în stat, să vedem exact care sunt mecanismele de control, ca nu cumva o putere a statului să scape de sub control şi să facă tot ceea ce doreşte.

Voi susţine înfiinţarea unei instituţii care să verifice toate lucrările de doctorat ale celor care au dorit sau doresc să obţină o demnitate în statul român. Să dăm jos valul uriaş al ipocriziei generalizate şi al imposturii.

Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile despre care cred că va fi nevoie ca noul Parlament să aibă curaj să le pună în dezbatere în mod transparent, în mod onest, şi apoi să le treacă prin această instituţie care trebuie să rămână garantul democraţiei în România.

Am simţit nevoia să vă spun lucrurile acestea pentru că, probabil, nu ne vom mai reîntâlni în această formulă.

Eu ştiu că sunt "ţintă", dar refuz să fiu şi victimă şi să merg aşa, cu zâmbet tâmp, către abator.

Stimaţi colegi,

Am să vă spun scurt doar, pentru că, evident, miza acestei solicitări a DNA-ului către dumneavoastră nu este nici într-un caz fondul acuzaţiilor care mi se aduc. Dar am să vă spun, totuşi, câteva lucruri, pe scurt, despre cererea de astăzi, pe care trebuie să o votaţi.

Am deja suficiente dosare, suficiente acuzaţii, cu acestea două, în plus sau în minus, pentru mine este la fel. De aceea, v-am şi spus că în nici într-un caz nu o să vă solicit să votaţi împotriva cererii DNA.

Ce vreau, însă, de la dumneavoastră, este să vă gândiţi îndelung dacă nu cumva cele două fapte pentru care se începe urmărirea penală împotriva mea astăzi sunt lucruri de care aţi putea fi acuzaţi oricare dintre voi mâine.

Acuzaţiile se referă la finanţarea campaniei din 2009, campaniei electorale şi campaniei pentru referendumul de 300 de parlamentari. Dacă a cunoaşte despre faptul că firmele fac sponsorizări într-o campanie înseamnă instigare la luare de mită, înseamnă că, oricare dintre dumneavoastră, mâine poate să fie acuzat de instigare la luare de mită.

Fiecare dintre dumneavoastră a candidat o dată sau de două ori uninominal. Cu atât mai mare este implicarea într-o campanie când candidezi uninominal. Campania din 2009, mai ales cea la care se referă acuzaţia despre care vorbim acum, era despre referendumul privind reducerea numărului de parlamentari. Şi, cu toate acestea, din toată acea campanie, s-au formulat acuzaţii doar la adresa mea.

Întrebarea este: ce facem cu ce s-a întâmplat 27 de ani? O realitate la care toţi am fost parte, noi, politicieni, presa, instituţiile, mediul de afaceri, societatea civilă şi chiar şi cetăţenii. Chiar şi cetăţenii, care ştim că unii nu ies la vot, scârbiţi de politică, iar alţii, mulţi dintre cei care ies, ies doar dacă sunt cumpăraţi de partide. Ce facem cu această realitate, în care suntem cu toţii implicaţi? O lăsăm să se transforme într-un nou instrument de anihilare a politicienilor incomozi, pe care să-l folosească sistemul, selectând câte unul ori de câte ori are nevoie să mai acuze pe cineva, sau tragem în mod onest, transparent, linie, ne recunoaştem fiecare partea de vinovăţie pentru ce s-a întâmplat timp de 27 de ani, în modul în care s-au finanţat campaniile electorale şi partidele politice şi mergem mai departe pe un drum nou, pe un drum corect, pe un drum transparent, în care decidem că lucrurile se fac altfel decât s-au făcut până acum, dar nu lăsăm în urmă posibilitatea de a porni o nouă vânătoare de vrăjitoare. A fost etapa arestărilor preventive şi a plimbatului cu cătuşe. A urmat etapa acuzaţiilor de abuz în serviciu, până a intervenit Curtea Constituţională. Acum suntem în etapa instigare la luare de mită, dacă în campania electorală ai avut cunoştinţă că firme sau persoane fizice au sponsorizat campania ta sau a partidului tău. Noi trebuie să decidem care este soluţia pe viitor.

Şi eu mă întreb oare, analiza aceasta, a beneficiarilor de pe urma campaniilor electorale, este corectă când spun că ar trebui să răspundă şi cei care au câştigat de pe urma unui partid sau a altuia, de pe urma victoriei unui candidat sau al altuia? Şi pun o întrebare tranşantă: oare cei care aşteptau, tremurând de teamă şi de emoţie, să câştige un candidat anume în 2009, pentru că în felul acesta îşi doreau să se perpetueze pe funcţii, nu ştiau la vremea aceea cum se finanţau campaniile?

Eu sunt convinsă că la vremea aceea şi doamna Kovesi şi domnul Coldea ştiau exact cum s-a finanţat campania PDL-ului, ştiau exact cum s-a finanţat campania pentru reducerea numărului de parlamentari, doar că atunci interesul era să câştige candidatul Traian Băsescu, pentru ca ei să se perpetueze pe funcţii, aşa cum în 2014 a fost interesul să câştige Klaus Iohannis, pentru ca ei să se perpetueze pe funcţii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră. Sper să fie ultima dată când ne întâlnim pentru un astfel de motiv.

Încă o dată, vă rog să meditaţi la lucrurile pe care vi le-am spus - şi le ştiţi foarte bine -, dar pe care nu avem curajul să le vorbim, să le spunem cu voce tare, să vă întrebaţi dacă şi cât am contribuit fiecare la ceea ce se întâmplă astăzi cu România. Că România este bolnavă, nu cred că cineva are vreun dubiu. Care este tratamentul, în schimb, cu care am putea să o însănătoşim? Este ceea ce se aplică astăzi de către sistem? Eu cred că nu. Pentru că nimic bun nu s-a mai întâmplat în România ultimilor doi ani de zile.

Iar cei care vă doriţi un nou mandat de parlamentar - şi eu vă urez din tot sufletul să-l obţineţi -, sper să aveţi curajul ca, împreună, din decembrie încolo, într-un Parlament nou, să facem ceea ce trebuie pentru această ţară. România nu este doar despre noi, este despre oamenii care ne-au trimis aici şi care aşteaptă să facem curajos ceea ce este nevoie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Înainte de a începe şedinţa de vot trebuie să constituim o Comisie de numărare şi validare a votului.

Propuneri din partea grupurilor parlamentare.

Grupul PSD, domnul lider de grup Florin Pâslaru. Nominalizarea pentru comisie.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD o nominalizează pe doamna deputat Lucreţia Roşca.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PNL? Domnul lider Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ionel Palăr.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul UNPR?

Domnule lider, vă rog.

Domnul Ion Răducanu:

Grupul UNPR o nominalizează pe doamna Nistor Marioara.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

ALDE?

Domnule vicelider?

Domnul Ion Cupă:

Domnul Andrei Tănăsescu, din partea ALDE.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

UDMR?

Domnule Márton Árpád, vă rog, faceţi nominalizarea.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Îl propunem pe domnul Bónis István.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Minorităţile?

Domnule secretar Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Domnul deputat Ghera, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră componenţa comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

222 de voturi pentru.

Rog chestorii să ia loc în...

Da, domnul Steriu şi domnul Ionescu... vă rog, pentru împărţirea bilelor...

Domnule secretar, domnule Ciolacu, vă rog să începeţi apelul.

Vă amintesc, stimaţi colegi, bilă albă în urnă albă înseamnă vot pentru, bilă albă în urmă neagră, bilă neagră în urnă neagră înseamnă vot contra şi ambele bile în urna neagră înseamnă abţinere.

Îl rog pe domnul secretar Marcel Ciolacu să facă apelul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Adam Luminiţa-Pachel prezentă
Alexe Costel absent
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent
Anastase Roberta Alma prezentă
Andea Petru absent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István absent
Anton Marin prezent
Anuşca Roxana-Florentina absentă
Ardeleanu Sanda-Maria absentă
Avram Constantin prezent
Avram Marian prezent
Axente Ioan prezent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan prezent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălan Ion prezent
Bănicioiu Nicolae absent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile absent
Birchall Ana prezentă
Bîrsăşteanu Florică absent
Blăjuţ Viorel-Ionel absent
Blănariu Valentin prezent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Nicio problemă, domnule Vainer.
Bogdănici Camelia-Margareta absentă
Bónis István prezent
Borbély László prezent
Bordeianu Dan prezent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate prezent, nu votează
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ştefan prezent
Calimente Mihăiţă absent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru prezent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chiţoiu Daniel absent
Cioată Cezar absent
Ciobanu Liliana prezentă
Ciocan Dan absent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan absent
Ciuhodaru Tudor prezent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland absent
Codîrlă Liviu prezent
Comşa Cornel-George prezent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan prezent
Constantin Daniel absent
Cosma Vlad-Alexandru absent
Costin Gheorghe absent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán prezent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan absent
Daea Petre prezent

Bucura-Oprescu Simona, a doua oară, prezentă.

Dalca Ştefan-Petru prezent
Dascălu Constantin absent
Deaconu Mihai absent
Diaconu Adrian-Nicolae absent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dîrzu Ioan prezent
Doboş Anton prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea prezent
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Dragnea Nicolae-Liviu prezent
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria prezentă
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăguşanu Vasile-Cătălin absent
Dumbrăvanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitru Georgică absent
Dumitru Ovidiu-Ioan prezent
Duşa Mircea prezent
Emacu Gheorghe prezent
Enea Constantin-Cosmin absent
Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel absent
Firczak Gheorghe prezent
Florea Damian absent
Fonta Nuţu absent
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin absent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă
Găină Mihăiţă prezent
Geantă Florian Daniel prezent
Gerea Andrei Dominic absent
Ciocan Dan prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghiţă Sebastian-Aurelian absent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe absent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezentă
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoş-Ionel absent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian absent
Gust Băloşin Florentin absent
Gvozdenovici Slavomir prezent
Harbuz Liviu absent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi absent
Horga Vasile prezent
Hulea Ioan prezent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel absent
Iane Ovidiu-Cristian absent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George prezent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Iriza Scarlat absent
Ispir Raluca-Cristina absentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László prezent
Kelemen Hunor absent
Kerekes Károly prezent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila absent
Laza-Matiuţa Liviu absent
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea absent
Manda Iulian Claudiu prezent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius absent
Manolescu Oana prezentă
Marcoci Vlad absent
Marcu Viorica prezentă
Marian Ion Cristinel prezent
Marin Gheorghe prezent
Korodi Attila prezent
Marin Laura
Marocico Ion prezent
Martin Eduard-Stelian prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi absent
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav absent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan absent
Militaru Lucian prezent
Mincă Liliana prezentă
Mironescu Răzvan Horia absent
Mitrea Manuela absentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina prezentă
Moisii Constantin absent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Iosif prezent
Molnar Zsolt absent
Motreanu Dan-Ştefan absent
Movilă Petru prezent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu absent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru absent
Neacşu Marian prezent
Negruţ Clement absent
Negruţ Cornelia prezentă
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nichita Cristina prezentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri absent
Nicolae Florian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen absent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad absent
Nistor Marioara prezentă
Niţă Constantin absent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile prezent
Oltean Ioan absent
Orban Ludovic absent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palaşcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan absent
Pană Adriana-Doina absentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea prezentă
Păun Nicolae absent
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu absent
Petrescu Petre absent
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Plumb Rovana prezentă
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius prezent
Popa Radu Mihai prezent
Popeangă Vasile prezent
Popescu Dumitru-Iulian prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin prezent
Potor Călin prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Puşcaş Iacob prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru absent
Răducanu Ion prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Romeo prezent
Reuer Elena-Ramona absentă
Rizea Cristian absent
Roman Cristian-Constantin absent
Roman Ioan Sorin prezent
Roman Petre absent
Roşca Lucreţia prezentă
Roşca Mircea absent
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin absent
Sava Andrei-Valentin prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana absentă
Secară Florin Mihail absent
Sefer Cristian-George absent
Seres Dénes prezent
Silaghi Ovidiu Ioan prezent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin prezent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan prezent
Stanciu Anghel prezent
Stanciu Zisu prezent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan absent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Mihaela absentă
Stragea Sorin Constantin absent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel absent
Surdu Raluca absentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön prezent
Şcheau Ion prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şova Lucian prezent
Ştefan Viorel prezent
Ştefănescu Elena Cătălina absentă
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion absent
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ absent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian prezent
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin prezent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ştefan prezent
Tiuch Cătălin absent
Tîlvăr Angel prezent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin prezent
Tudorie Violeta prezentă
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana absentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu absent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Udrea Elena Gabriela prezentă
Udrişte Gheorghe prezent
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel prezent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin prezent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vreme Valerian absent
Vulpescu Ioan prezent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser prezentă
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Zgonea Valeriu Ştefan prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zlati Radu prezent

Amet Varol prezent
Alexe Costel prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel prezent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Ciocan Dan prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Gust Băloşin Florentin prezent
Korodi Attila prezent
Oros Nechita-Adrian prezent

Domnul Florin Iordache:

Rog comisia în sala de Birou permanent.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Bónis István:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Elena Gabriela Udrea, fost ministru al turismului şi membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.121/P/215.

Comisia de numărare şi validare a voturilor, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi prin vot secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Elena Gabriela Udrea, fost ministru al turismului şi membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.121/P/215, a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 353; numărul deputaţilor prezenţi - 252; numărul total de voturi exprimate - 244; numărul de voturi anulate - zero; numărul de voturi valabil exprimate - 244, din care: voturi pentru - 147; voturi contra - 96; abţineri - una.

Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi art.157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Având în vedere că din totalul de 353 de deputaţi au fost prezenţi 252, din care 147 au votat pentru, se constată că a fost adoptată hotărârea privind cererea de efectuare a urmăririi penale faţă de doamna Elena Gabriela Udrea, fost ministru al turismului şi membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr.121/P/2015.

Încheiat astăzi, 18 octombrie 2016.

Comisia de numărare şi validare a voturilor: Lucreţia Roşca - Grupul parlamentar al PSD; Ionel Palăr - Grupul parlamentar al PNL; Marioara Nistor - Grupul parlamentar UNPR; Claudiu-Andrei Tănăsescu - Grupul parlamentar ALDE; Bónis István - Grupul parlamentar al UDMR; Ghera Giureci-Slobodan - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Secretar de şedinţă în plen, asistenţi: domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor, domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Înainte de a închide, vă reamintesc, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, au fost adoptate următoarele legi: Legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, procedură de drept comun, şi Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50 privind contractele pentru consumatori, tot în procedură de drept comun.

Termen de sesizare: 5 zile, începând de astăzi.

Vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, invit membrii Biroului permanent la şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,34.