Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de doamna deputat Rovana Plumb, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Ioana Bran şi Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Rovana Plumb:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 328 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 211.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 20, şi marţi, 21 februarie 2017; programul de lucru pentru perioada 20-25 februarie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 2-20 februarie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, pe ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra unui proiect de hotărâre şi iniţiative legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă anunţ că votul final va avea loc în şedinţa de mâine, marţi, 21 februarie.

5. La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul a fost distribuit către dumneavoastră. Este vorba de solicitarea domnului deputat Prişcă Răzvan Sorin, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, care trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de membru.

Şi supun proiectul de hotărâre acum votului dumneavoastră.

Pentru dezbateri? Nu sunt.

Aşa că trecem la dezbaterea pe articole ale proiectului de hotărâre.

Titlul. Sunt obiecţii la titlu? Nu sunt.

Mulţumesc.

Se consideră adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Se consideră adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Se consideră adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea şi începem de la poziţia 39 a ordinii de zi.

39. Propunerea legislativă pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Pl-x 190/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Adrian Solomon, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 cu un nou alineat, în sensul acordării pensiei pe familie, în situaţia în care nici soţul şi nici soţia nu îndeplinesc stagiul minim de cotizare reglementat de lege pentru a beneficia de pensie. Se propune ca acordarea pensiei să se facă în baza unui stagiu de cotizare constituit din cumularea stagiilor de cotizare ale celor doi soţi.

Legea face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în 11 aprilie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, vă rog, domnule deputat Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Propunerea legislativă este respinsă din două considerente: o dată, dreptul la pensie este individual, iar în legea respectivă, art. 2 spune foarte clar, la "principii de bază", lit. i): este "principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial"..., nici în familie.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, rămâne pentru votul final de mâine.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

40. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, PL-x 729/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, domnul preşedinte Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010, în sensul reglementării situaţiilor generate de sumele încasate necuvenit de moştenitori, după data decesului pensionarului, precum şi stabilirea modalităţilor de eliberare a adeverinţelor care atestă încadrarea persoanelor, în funcţie de activitatea desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 19 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative, întrucât reglementările propuse sunt de natură a genera probleme practice în aplicare.

De asemenea, s-a considerat că modificările propuse sunt de natură a afecta, în substanţă, dreptul fundamental la pensie.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Tot domnul deputat Oprea. Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Raportul comisiei este unul cu care am fost de acord, pentru respingere, dar, mai mult, prin iniţiativa legislativă respectivă, la art. 158, după alin. (4), se adaugă două alineate, (5), respectiv (6).

Vă citez numai din alin. (5) şi ascultaţi ce se propune: "Documentele întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001, pe baza cărora s-au eliberat adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi a II-a de muncă şi s-au efectuat înregistrări în carnetul de muncă, în vederea respectării legislaţiei în domeniu, urmează a fi verificate". Deci din legislativ, devenim judecători. Din 2001, orice fărădelege... instituţiile abilitate o descoperă, nu Parlamentul, printr-o astfel de propunere, motiv pentru care suntem total de acord cu respingerea.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Nu.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Mergem mai departe.

41. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, Pl-x 152/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul deputat Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate pentru dezbaterea în fond cu actul normativ menţionat.

Aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că Senatul a respins această propunere.

De asemenea, are aviz negativ de la Comisia pentru politică economică şi nici Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative - este vorba de Guvernul anterior.

Această propunere încerca să reglementeze Ordonanţa nr. 34/2006, în sensul de a modifica expresia "contracte de achiziţie publică", care are ca obiect produse sau servicii cu caracter complex.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au propus plenului respingerea propunerii legislative, în unanimitate de voturi. Pentru că, aşa cum bine ştiţi, stimaţi colegi, Ordonanţa nr. 34/2006 a fost abrogată, prin pachetul legislativ privind achiziţiile publice, adoptat de plenul Camerei Deputaţilor la 10 mai 2016, pachet legislativ care, de fapt, a transpus în integralitate Directiva 2014/24 a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

Doamna Rovana Plumb:

42. În continuare, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi abrogarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, Pl-x 212/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, comisia sesizată în fond. Domnul preşedinte Leonardo Badea, Comisia pentru buget. Şi mai este sesizată Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pe raport comun.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Leonardo Badea:

Doamnă preşedinte,

Avem raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 15 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate spre dezbatere, pe fond, în vederea întocmirii unui raport comun.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost supusă analizei în cadrul comisiilor reunite.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună, spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, întrucât cultele religioase desfăşoară activităţi specifice - de educaţie, social-caritabile, culturale -, care nu urmăresc realizarea de profit în interes privat, vizează un interes public general sau interesul unor colectivităţi. Legislaţia românească şi europeană recunoaşte caracterul neeconomic al livrării de bunuri şi servicii religioase, de aceea impozitarea specială se acordă cu îndeplinirea unor condiţii legale referitoare la utilizarea veniturilor pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

43. În continuare, Propunerea legislativă pentru completarea art. 16 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, Pl-x 37/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Raport comun, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă, domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 16 din Legea nr. 223/2015, cu un nou alineat, alin. (3), astfel încât, pentru specialiştii cu înaltă şi/sau dublă calificare profesională, încadraţi pe filieră externă, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, vechimea în serviciu, necesară pentru a beneficia de dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă, să fie de cel puţin zece ani.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în şedinţa din 15 februarie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisiile reunite propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva?

Domnul deputat Ciuhodaru. Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sunt convins că acest proiect a fost iniţiat cu bune intenţii, dar din păcate vorbim despre o abordare lacunară şi neunitară, care fac ca aceste prevederi să devină discriminatorii.

În aceste condiţii, susţinem respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mai sunt şi alte intervenţii?

Vă rog, domnule deputat Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Vin cu o completare la ceea ce a spus antevorbitorul meu, pentru că, pentru astfel de specialişti, încadraţi pe filieră externă, condiţia pentru drept la pensie este de zece ani, iar pentru aceiaşi specialişti, care sunt pe filieră normală, nu operează aceeaşi regulă, chiar dacă specialiştii pe filieră normală au o vechime în specialitate mult mai mare. Este o discriminare vizibilă, motiv pentru care votăm pentru respingerea propunerii.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule deputat.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

44. În continuare, Propunerea legislativă pentru adoptarea Directivei Uniunii Europene în domeniul muncii - repausul săptămânal, Pl-x 735/2015.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare stabilirea perioadei de repaus minim săptămânal la 24 de ore, care urmează unei perioade de repaus zilnic de 12 ore, prin transpunerea normei europene în domeniu, respectiv art. 5 paragraful 1 din Directiva 2003/88/CE.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Ea a fost respinsă de Senat în şedinţa din 19 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului respingerea iniţiativei legislative.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este firesc ca această iniţiativă să fie respinsă; o dată pentru că prevederile sunt transpuse deja în legislaţia din România şi, în al doilea rând, este cel puţin ciudat să iei o directivă europeană şi să o transpui în acest mod în legislaţie.

Din punctul meu de vedere, acest proiect trebuie respins şi trebuie căutate alte soluţii în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Mai sunt şi alte intervenţii? Nu.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

45. Continuăm cu Propunerea legislativă privind adoptarea zilei de 1 septembrie ca zi a comunităţilor defavorizate, afectate de sărăcie, Pl-x 14/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, domnul preşedinte Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 1 septembrie Ziua comunităţilor defavorizate, afectate de sărăcie.

Totodată, se propune instituirea în sarcina autorităţilor centrale şi locale a obligaţiei de a organiza manifestări de voluntariat, cu caracter social-educativ, consacrate eradicării sărăciei şi incluziunii sociale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

A fost respinsă de Senat în şedinţa din 2 februarie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Reamintesc plenului că există deja o zi internaţională pentru eradicarea sărăciei, este 17 octombrie - am impresia că este de prin 1993 - şi cu astfel de zile nu s-a eradicat niciodată sărăcia. Este nevoie de măsuri concrete. Sunt convins că iniţiatorii au avut în vedere ca în spatele acestei iniţiative să vină şi cu soluţii, dar programul nostru de guvernare le oferă în totalitate; trebuie votat.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Domnul deputat Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Nouă ni se pare că propunerea legislativă, judecată şi în Senat într-o sesiune anterioară, la care am participat şi mi-am exprimat punctul de vedere şi atunci, şi o fac şi acum... este un punct de vedere social-democrat, când declari o zi a comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie, iar noi, ca liberali, propunem o formă de salvare, de rezolvare a problemei, chiar dacă există trimitere la ziua de 17 octombrie, Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. Cu propunerea de faţă nu am fost de acord şi liberalii nu susţin o astfel de iniţiativă.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

46. În continuare, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată, Pl-x 734/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Movilă:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc mult.

Obiectul de reglementare este modificarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în vederea eliminării unei discriminări în ceea ce priveşte salariaţii români, angajaţi de agenţi de muncă temporară din România, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, faţă de salariaţii străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră.

Există diferenţe clare de tratament, cum spuneam, în Uniunea Europeană, faţă de cetăţenii români care lucrează în străinătate şi cetăţenii din alte ţări ale Uniunii Europene care lucrează în România. Modificarea se referea la precizări foarte clare, ce înseamnă agent de muncă temporar, salariat temporar.

Deci articolul sună: "Munca prin agent de muncă temporar este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar, sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă, în condiţiile detaşării".

Din nefericire, Comisia pentru muncă a considerat că este reglementat acest lucru - eu vă spun că nu este, nu are influenţă bugetară şi ar fi fost un proiect de lege care să vină în ajutorul muncitorilor români cu activitate temporară în străinătate.

Avem o precizare foarte clară că este reglementată prin transpunerea unei directive europene, dar acest lucru nu se vede la încheierea contractelor de muncă.

Eu vă rog să votaţi împotriva respingerii.

Grupul parlamentar al PMP va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, comisie sesizată în fond, domnul preşedinte Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în vederea eliminării unei discriminări în ceea ce priveşte salariaţii români, angajaţi de agenţi de muncă temporară din România, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, faţă de salariaţii străini care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în şedinţa din 19 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei, deoarece Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 96/71/CE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos.

Aşa cum a explicat şi domnul preşedinte al comisiei, în ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor în cadrul "prestări servicii", reglementată potrivit Directivei Parlamentului nr. 96/71, aceasta a fost deja transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 344/2006.

Partidul Naţional Liberal susţine respingerea, considerând că această prevedere ar trebui să facă obiectul unui alt act normativ distinct.

Mulţumesc frumos.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, doamnă deputat Calista.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

47. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, Pl-x 471/2013.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreşedinte Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu actul enunţat de dumneavoastră.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemelor minorităţilor naţionale, Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, ambele comisii, de asemenea, au dat un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susţine iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, iniţiativa legislativă care este la poziţia 46 merge la votul final.

48. Continuăm cu poziţia 48 - Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, nr. 341/2004, Pl-x 302/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreşedinte Varga, vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu actul normativ enunţat de dumneavoastră.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a dat un aviz negativ.

De asemenea, Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis, nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Doar Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 alin. (2) din Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptători care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, nr. 341/2004, în sensul înlocuirii sintagmei "salariul mediu brut pe economie folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", cu sintagma "câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat", preconizându-se majorarea indemnizaţiei lunare reparatorii".

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Iniţiativa legislativă de la poziţia 48 merge la votul final.

Continuăm cu poziţia 49.

49. Propunerea legislativă privind recuperarea datoriilor istorice ale unor state faţă de România, Pl-x 525/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică?

Vă rog, domnule vicepreşedinte Varga.

A, doamna vicepreşedinte Oana Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind recuperarea datoriilor istorice ale unor state faţă de România.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri în scopul recuperării datoriilor istorice ale unor state faţă de România.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ.

Comisia pentru politică externă a avizat negativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Iniţiativa legislativă de la poziţia 49 merge la votul final.

Continuăm cu poziţia 50.

50. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 155/2010 a poliţiei locale, republicată, Pl-x 166/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare?

Comisia pentru administraţie, vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Buican:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 155/2010 a poliţiei locale, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins iniţiativa legislativă, în calitate de primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisiile sesizate în fond pentru dezbaterea acestei propuneri legislative au hotărât să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Iniţiativa legislativă rămâne pentru votul final.

Poziţia 51 de pe ordinea de zi.

51. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, PL-x 341/2011.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, comisie sesizată pe fondul iniţiativei legislative, vă rog.

Doamna vicepreşedinte Oana Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească raport de respingere asupra proiectului de lege.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Iniţiativa legislativă merge la votul final.

Continuăm cu poziţia 52 a ordinii de zi.

52. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, Pl-x 242/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică?

Doamna vicepreşedinte Oana Florea, Comisia juridică.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul a apreciat că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a hotărât avizarea favorabilă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015, în sensul majorării numărului de mandate de senatori, de la 2 la 6, şi a celor de deputaţi, de la 4 la 12, pentru Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării.

În şedinţe separate, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative. Aceasta, deoarece iniţiatorul nu prezintă o justificare a soluţiei concrete propuse prin expunerea de motive, care să aibă la bază date statistice oficiale referitoare la numărul exact al cetăţenilor români cu domiciliul în afara graniţelor ţării, creându-se astfel premisele existenţei unor vicii de neconstituţionalitate, sub aspectul încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la supremaţia Constituţiei şi a legii.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege. Ni se pare absolut normal ca românii din diaspora să beneficieze de un număr, îmi permit să spun, chiar de-a dreptul minimal, de 6 senatori şi 12 deputaţi. Acest număr se raportează la adevăratele cifre care indică numărul real al cetăţenilor români care se găsesc astăzi în afara graniţelor. Sunt estimări care cifrează această sumă undeva între 3 şi 4 milioane de români care trebuie să fie reprezentaţi cu adevărat de cineva, aici, în Parlament.

Mi se pare, pe undeva, că noi practic continuăm o formă de neglijare a ceea ce înseamnă drepturile românilor din afara graniţelor şi drepturile cetăţenilor români care în acest moment nu se mai găsesc pe teritoriul României.

Pur şi simplu, revendicarea pe care o presupune acest proiect de lege nu este una deloc maximală şi este una, îmi permit să spun, de bun-simţ. Şi mi s-ar părea firesc să ne gândim şi la românii din afara graniţelor, dacă noi mai dorim pe undeva să fim o naţiune atât de mare şi unită şi o naţiune care să-şi poată recupera fiii plecaţi de-acasă, într-un interval de timp cât mai scurt.

Noi, Partidul Naţional Liberal, suntem împotriva acestei respingeri şi vom vota împotriva respingerii acestui act normativ cu privire la drepturile românilor din afara graniţelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Sunt chiar ipocrite afirmaţiile colegului de la PNL, pentru că în sesiunea parlamentară trecută, toate amendamentele pe care le-am făcut pe Legea electorală, privind creşterea numărului de parlamentari de diasporă, au fost respinse de Grupul parlamentar al PNL.

Acum, să recunoaştem, toţi ne dorim să fie o legislaţie mai bună, pentru ca românii din străinătate să fie mai bine reprezentaţi. Dar acest proiect de lege nu îndeplineşte niciun fel de normă tehnică şi este un proiect care nu poate fi pus în practică, şi anticonstituţional.

Şi haideţi, să punem şi cireaşa de pe tort. Guvernul Cioloş dă aviz negativ acestui proiect de lege. Greşeală strategică, stimaţi domni tehnocraţi: una spuneţi şi alta faceţi. Ca şi acum, în plen.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tomac.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită cuvântul pe procedură.)

Pe procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Cu toată stima pentru domnul doctor, cred că n-a citit ce trebuie. Partidul Naţional Liberal a avut o iniţiativă legislativă pentru dublarea mandatelor în Circumscripţia nr. 43, pe care dumneavoastră şi colegii dumneavoastră aţi respins-o.

De asemenea, la Legea electorală am avut un amendament clar pe care dumneavoastră şi colegii dumneavoastră l-aţi respins.

Domnule doctor, vedeţi că aţi încurcat legile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există o realitate, la ora actuală, în întreaga lume: peste 10 milioane de români vorbesc limba română peste hotare. Reţineţi ce spun: 10 milioane de români, nu în mod obligatoriu şi cetăţeni ai României, se află peste hotarele ţării.

S-a făcut primul pas în 2008, atunci când s-a decis să se înfiinţeze o nouă circumscripţie electorală, Circumscripţia nr. 43. Şi s-a decis, fără niciun fel de analiză, să se acorde patru mandate de deputat şi două de senator, pentru a-i reprezenta pe cetăţenii români care locuiesc peste hotare.

Avem însă următoarea realitate. În Italia, o ţară extrem de apropiată, avem o comunitate românească de peste 1.200.000 de cetăţeni. Există ţări în Uniunea Europeană care au o populaţie mai mică decât numărul cetăţenilor noştri prezenţi în Peninsula Italică, state care au calitate de stat membru NATO şi membru al Uniunii Europene, şi se bucură de toate privilegiile pe care le oferă acest statut.

În schimb, noi nu putem oferi un cadru juridic prin care să le asigurăm cetăţenilor români, de exemplu, din Italia, o reprezentare corectă în Legislativul de la Bucureşti.

Deci cred că această iniţiativă trebuie întoarsă la comisie, iar o reformă sănătoasă, în ceea ce priveşte reforma parlamentară, trebuie să plece exact de la reprezentarea cetăţenilor români de peste hotare.

În Republica Moldova avem peste jumătate de milion de cetăţeni români. Este nefiresc ca românii de peste Prut să nu aibă reprezentant de drept ales în Legislativul de la Bucureşti.

Deci propun să se întoarcă această lege la comisie.

Mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Domnul deputat Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

(Din sală i se spune să deschidă microfonul.)

Nu că nu era important...

Am uneori sentimentul că politica devine pentru unii dintre noi chiar o adevărată condiţie umană, un mod de existenţă, un mod de a interpreta, de a judeca ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Stimaţi colegi,

Românii din străinătate nu sunt, în primul rând, o masă electorală care să ne asigure intrarea în Parlament. Românii din străinătate au probleme reale de identitate.

Îmi amintesc, am fost în Italia acum câţiva ani şi îmi povesteau românii de acolo ce vânătoare de activişti politici se face din partea unor partide din România, care sunt mai preocupate să-şi facă filiale de partid decât să ajute şcolile româneşti şi bisericile româneşti din străinătate.

Aş vrea să vă întreb... păstraţi răspunsul pentru dumneavoastră... aş vrea să vă întreb dacă cunoaşteţi vreun român care nu-i născut în spaţiile istorice româneşti? Mă refer la România de astăzi, Basarabia, Bucovina, Valea Timocului şi Zona Gyula.

Veţi vedea că mulţi dintre dumneavoastră nu cunosc niciun român care nu-i născut în România.

Ca scriitor, vreau să vă spun că nu există...

O voce din sală:

Cristian Boureanu.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimate domn, ceea ce spuneţi dumneavoastră este cel mai bun argument că ceea ce spun aici are un fundament trist şi real.

De pildă, în nicio istorie a literaturii române, de la Călinescu încoace, n-o să găsiţi niciun scriitor român care nu-i născut în spaţiile istorice româneşti.

Există unul singur, fiul lui Duiliu Zamfirescu, care însă nu e un scriitor de rang.

Ce vreau să spun cu asta? Problema noastră este ce facem cu fiii exilului. Problema noastră este că avem câteva milioane de români, şi dacă ei se vor comporta aşa cum s-au comportat cei care au plecat înaintea lor, fiii lor nu vor mai face parte din spaţiul cultural românesc.

Problema noastră dramatică cu ei este cum să-i păstrăm spiritual, şi nu electoral, alături de noi.

De aceea, atunci când vorbim în permanenţă de mai multe colegii, hai să ne întrebăm şi câţi votează, atunci când votează, din iniţiativa lor, şi nu mânaţi de tot felul de reţele obscure care-i folosesc pentru interese româneşti?

De aceea, stimaţi colegi, această discuţie ar fi foarte potrivită dacă înaintea interesului nostru electoral am pune interesul patriotic, naţional. I-am ajuta pe aceşti oameni să rămână români. I-am ajuta şi i-am convinge ca fiii lor să rămână în continuare români şi să-i sperăm, într-o bună zi, împreună cu noi, acasă.

Iertaţi-mă, această discuţie pe care o facem, în primul rând electoral, iar unele partide gâfâie la limita pragului electoral, în speranţa că aceia din străinătate le vor vota, ca să poată să intre în Parlamentul de acasă, mie mi se pare dureroasă şi departe de spiritul patriotic.

Românii de afară fac parte din poporul român nu doar o dată la patru ani.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc.

Mai doreşte cineva?

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Ca român din diaspora vorbesc acum şi nu un român care trăieşte în România. Am trăit 11 ani în America şi, credeţi-mă, valorile şi cultura românească sunt mult mai apreciate în diaspora. În diaspora, anul acesta, prietenii mei au mers la colindat 40, pentru că doresc să ţină tradiţiile vii.

Deci respectul pe care trebuie să-l dăm românilor din diaspora cred că şi-l merită.

Reţelele de socializare şi românii din diaspora n-au votat niciodată manipulaţi. Sunt mai informaţi ca mulţi români din România şi au votat cu sufletul tot timpul.

Vă mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Costescu, vă rog.

Domnul Manuel Costescu:

Ca deputat de diaspora, aş dori doar să amintesc că politicienii trebuie să se ocupe de lucrurile care aparţin de domeniul politicii. Şi cetăţenii din diasporă deja se descurcă foarte bine în anumite domenii.

Pe reţelele sociale ne dăm seama că există mii de poveşti ale românilor. Toţi se plâng că identitatea naţională este erodată. Este în principal erodată de acţiunile pe care politicienii de acasă le fac. Asta aud de fiecare dată când discutăm cu ei. Şi din acest motiv trebuie să le deschidem canalele de comunicare, astfel încât problemele lor să fie auzite.

Pentru aceasta, susţinem retrimiterea în comisii şi o analiză mult mai clară a numărului de reprezentanţi în Camera Deputaţilor şi în Senat, care să reprezinte cele 3 milioane, 4 milioane, nu ştim încă exact câţi români locuiesc în afara ţării. Acesta este un lucru regretabil. Ei trebuie să fie o lance pentru dezvoltarea economică a României. Ei lucrează în ţări, mulţi dintre ei, mai dezvoltate decât noi. Pentru aceasta trebuie să-i ascultăm şi să înţelegem atât problemele lor, cât şi sugestiile lor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Domnul deputat Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

O să vorbesc de data aceasta în dublă ipostază, ca deputat de diaspora şi ca votant din diaspora.

Şi este păcat să auzim în Parlamentul României sintagme de genul "partidele sunt reţele obscure". E ruşinos.

Şi acum să vă citesc ceva. Este o lege. Dacă tot suntem în Parlamentul României, cred că ar fi cazul ca noi să fim primii care respectă legislaţia României. Legea nr. 373 din 24 septembrie 2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Capitolul I. Dispoziţii generale. Art. 3 alin. (2). "Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori".

Or, fiecare dintre noi ştie foarte clar că numărul românilor, numărul cetăţenilor români din afara ţării urcă la câteva milioane. Şi este total neadecvat faptul că avem judeţe cu câteva sute de mii de cetăţeni care-şi exprimă votul şi au numere de două sau chiar de trei ori mai mari de reprezentare în Parlamentul României, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senatul României.

Dincolo de orice, dincolo de orice discuţii sterile privind profitul electoral al unui partid sau al altuia, vorbim, în primul rând, de respectarea dreptului cetăţenilor noştri plecaţi în afara României de a fi reprezentaţi în Parlamentul României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Dacă nu, supun la vot solicitarea de a fi trimis la... retrimis la comisie. Votăm cu cartelă, deci vă rog să vă pregătiţi cartelele. (Rumoare.)

Putem începe?

Vă rog, deschideţi votul.

Închideţi votul. (Aplauze.)

100...

69 pentru, 64 contra, o abţinere şi 5 nu votează. (Rumoare.)

N-am... n-am înţeles...

Vă rog, un vicelider de grup sau liderul de grup... s-a întâmplat ceva din punct de vedere tehnic, n-are toată lumea cartelele? (Rumoare.)

Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Doamnă preşedinte,

Colegii mei spun că votul nu a ieşit... de la cartelă? Nu se poate întâmpla nimic altceva dacă reluăm votul şi vor ieşi aceleaşi cifre. Adică ce, stimaţi colegi? Nu se numără cu degetul.

Vă rog să reluăm votul, că sunt nemulţumiri.

Doamna Rovana Plumb:

Reluăm votul... (Rumoare.) Reluăm votul, a fost o solicitare făcută din partea unui vicelider... al Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Manuel Costescu:

Stimaţi colegi,

Am avut un vot. Suntem împotriva reluării votului. Acesta este principiul votului, se votează o dată şi gata, nu reluăm... (Rumoare.)

Doamna Rovana Plumb:

Pe procedură, dacă un lider de grup doreşte reluarea votului, aşa cum se solicită şi retrimiterea la comisie a unei iniţiative legislative, poate să ceară reluarea votului.

Pe procedură, vă rog.

Da, domnule Tomac, pe procedură.

Domnul Eugen Tomac:

Doamnă preşedinte,

Un vot, odată dat, s-a închis subiectul. Deci vă rog frumos, să respectăm această instituţie şi votul dat. (Aplauze.) Pleacă legea la comisie.

Mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Ilie Dan Barna:

Urmărind punctele de vedere exprimate acum în Parlament, suntem toţi de acord că tema aceasta este o temă majoră pentru România. Tema reprezentării diasporei este o temă importantă pentru fiecare dintre noi. Faptul că am decis prin vot (Vociferări.)... faptul că am decis prin vot, toţi, că trebuie retrimisă la comisie... (Vociferări. Rumoare.) ... pentru o dezbatere reală este un lucru care este recomandabil pentru acest Parlament în acest moment. E un lucru firesc.

Mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Fără să vă supăraţi, dumneavoastră conduceţi şedinţa şi trebuie să respectaţi regulamentul. În acest moment, n-aveţi nicio prevedere regulamentară pentru reluarea votului. Nu aveţi! Poate să vă ceară un lider de grup ce vrea el. Trebuie să vă duceţi la Regulament. Vă permite Regulamentul sau nu să procedaţi într-un fel sau altul?

De aceea, haideţi să închidem acest subiect, votul a fost dat, lucrurile sunt aşa cum sunt astăzi.

Sigur, o majoritate aşa cum are PSD-ALDE, uneori poate fi şi minoritate, cum a fost acum. Se întâmplă. (Aplauze.)

Doamna Rovana Plumb:

Doamna deputat Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cred că a existat o interpretare greşită din partea unor colegi. A fost o problemă tehnică. Sunt colegi care n-au reuşit să voteze! Or, a nu da dreptul unui coleg prezent în sală să voteze, eu cred că nu puteţi face treaba aceasta! Uitaţi-vă la câţi sunt prezenţi, faceţi prezenţa, totalizaţi câţi au votat şi o să se demonstreze că nu toţi colegii au putut vota!

Mulţumesc.

Doamna Rovana Plumb:

Avem o problemă tehnică. Vă rog frumos să mă ascultaţi şi pe mine.

Imediat...

Sunt 139 de prezenţi, 69 au votat pentru, 64 împotrivă, avem o abţinere şi cinci persoane care nu votează. Cred că este afişat şi în spatele meu.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Pentru a fi întoarsă la comisie ar fi trebuit să fie 70 de voturi pentru.

Deci, rugămintea mea este să înţelegem că pentru a putea fi retrimisă comisiei, această iniţiativă legislativă, aveam nevoie de 70 de voturi pentru.

Deci propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Eu v-am spus din punct de vedere tehnic şi procedural.

Ce doriţi, domnule deputat Oprea? Tot pe procedură?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Oprea:

După plenul de săptămâna trecută, am venit la stafful tehnic să spun că procedura prin care am simulat de şapte ori aceeaşi stare nu este una completă. Fiindcă, vă spun acum, sistemul informatic din faţă, prezenţa prin card, nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în sală - aşa mi-au spus dumnealor - pentru că aici este un alt sistem informatic şi puteaţi să verificaţi prin carduri câţi oameni sunt în plen acum.

Dacă apăsaţi doar pe "prezent", nu optează pentru nimic şi nu figurează. Am sesizat celor care au luat banii pentru soft şi au zis: "Dumneavoastră chiar mergeţi până acolo încât să mergeţi pe toate variantele?". Aşa scrie în Regulament. În Regulament scrie aşa: "Dacă nu apasă nimic, nu votează. Dacă este card lipsă, doar diferenţa între înregistrările făcute înainte, pe hol, şi cardurile inserate în aparatul de citit, reprezintă om care nu este activ".

Deci sunt patru stări pe care sistemul informatic nu le sesizează, şi aceasta, ce spuneţi dumneavoastră acum, puneţi un sistem informatic pe care cei care au făcut softul nu-l recunosc... că şi eu i-am întrebat acelaşi lucru.

Deci n-au cuplat cele două sisteme şi atunci cum spuneţi că împărţiţi ceea ce e afară cu ceea ce e înăuntru?! E incorect! (Rumoare.)

Doamna Rovana Plumb:

Nu vreau să mai intru pe procedură tehnică şi nu repet ceea ce deja am spus. Au fost înregistraţi 211. Prezenţi în sală, la vot, au fost 139.

Deci, din punct de vedere procedural, propunerea nu a trecut. Închei discuţiile pe acest subiect.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

Vă mulţumesc.

Trecem la poziţia 53 - şi aceasta va fi ultima.

53. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, Pl-x 200/2016.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am ieşit din program!

Doamna Rovana Plumb:

Aaa, ne oprim atunci aici!

Vă urez o după-amiază liniştită şi o săptămână frumoasă!

Urmează partea a doua a şedinţei plenului de astăzi: interpelările.

O să conducă a noastră colegă, doamna vicepreşedinte Carmen Mihălcescu.

După o scurtă pauză

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Stimaţi colegi,

Deschid partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vreau să menţionez faptul că, în cazul în care deputatul care a adresat o întrebare la care a solicitat şi răspuns oral nu se află în sala de şedinţă, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la preşedintele de şedinţă, care de altfel se află şi la prezidiu.

Avem două răspunsuri astăzi; ambele întrebări adresate de doamna deputat Intotero Natalia-Elena, prima întrebare adresată Ministerului Transporturilor.

Vreau să ştiu dacă din partea ministerului, pentru prezentarea răspunsului...?

Mulţumesc.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Referitor la finalizarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată, afectate de construcţia autostrăzii Orăştie-Sibiu, precum şi plata despăgubirilor către persoanele îndreptăţite, vă comunicăm că pentru un număr de 1.377 de imobile nu se pot elibera hotărârile Comisiei de stabilire a despăgubirilor, deoarece suprafeţele rezultate din documentaţiile cadastrale nu sunt în concordanţă cu suprafeţele din Anexa HG nr. 522/2011 şi HG nr. 955/2012.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi cea de-a doua...

Vă rog. Doamna deputat Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule secretar de stat,

Vreau să vă mulţumesc pentru promptitudinea intervenţiei dumneavoastră de a-mi răspunde acestei interpelări.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că în legislatura trecută, respectiv în anul trecut, am adresat două, trei interpelări, tot pe această temă, Ministerului Transporturilor. Din păcate, cetăţenii din zona menţionată, nici în momentul de faţă nu au primit niciun sprijin.

Am avut nenumărate întâlniri, la solicitarea cetăţenilor, cu reprezentanţi din partea Prefecturii Judeţului Hunedoara, reprezentanţi din partea primăriilor, dar, din păcate, din partea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi nu a fost prezent niciun reprezentant.

Aş avea rugămintea să vă implicaţi cu mai multă seriozitate asupra acestei probleme, deoarece nu este normal ca acelor cetăţeni să le fie luate terenurile de foarte mulţi ani şi nici în momentul de faţă să nu existe o despăgubire.

Primarii nu ştiu ce să facă, Prefectura face solicitări la CNADNR, dar, este adevărat, Guvernul şi-a intrat în funcţie de puţin timp. Eu am toată încrederea în disponibilitatea dumneavoastră şi ştiu că veţi depune toate eforturile şi, de aceea, vă aşteptăm în judeţul Hunedoara, cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Drumuri, pentru a fi alături de cetăţeni şi a se găsi soluţiile în favoarea acestora în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Şi cea de-a doua întrebare, depusă, de altfel, tot de doamna deputat Intotero Natalia, adresată Ministerului Justiţiei, de această dată, răspuns pentru care...

Doamnă deputat, Ministerul Justiţiei solicită o amânare la cea de-a doua întrebare.

Bun.

Mulţumesc.

O să trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi trei minute.

Şi voi da cuvântul domnului deputat Florin Roman de la PNL, dacă este în sală? Nu este în sală.

Următorul înscris pe lista noastră este domnul deputat Constantin Şovăială - PNL. Este în sală? Nu.

Domnul Nicolae Neagu...

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: fonduri pentru reabilitarea Drumului Naţional 7C, definit "Transfăgărăşan".

Stimate domnule ministru,

Vă rog să aveţi disponibilitatea de a preciza dacă în bugetul pe anul 2017 Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR, din subordinea Ministerului Transporturilor, are prevăzute fondurile necesare întreţinerii, reparării sau modernizării Drumului Naţional DN 7C - Transfăgărăşan, pe ambele variante, atât pe cel dinspre Sibiu - Bâlea, cât şi pe cel Bâlea - Curtea de Argeş.

Supun atenţiei dumneavoastră, pe marginea acestui subiect, considerând că Transfăgărăşanul, cum este numit popular, este un drum de mare interes, cu o deosebită importanţă turistică, nu doar pentru România, ci şi pentru Europa.

Dezvoltarea zonei turistice şi de agrement a Transfăgărăşanului depinde în proporţie covârşitoare de calitatea şi siguranţa acestui tronson de drum naţional, iar menţinerea în condiţii optime a traficului pe acest sector contribuie, de asemenea, la sporirea bugetului naţional.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul Daniel Gheorghe, dacă doreşte să prezinte interpelarea?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am trei interpelări: două adresate Ministerului Transporturilor şi una Ministerului Sănătăţii şi o interpelare pe care o adresez domnului ministru al educaţiei naţionale, Pavel Năstase.

Obiectul interpelării reprezintă proiectul de programă şcolară pentru clasele V-VIII, lansat în dezbatere publică.

Domnule ministru, am constatat că în forma programei şcolare lansată în dezbatere publică, în cadrul orelor de istorie şi limbă română se propun următoarele: conform proiectului de programă şcolară "în ciclul gimnazial, istoria îşi asigură formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice formă de naţionalism, de formare de stereotipii şi xenofobii".

E aşa de rău naţionalismul, în general? Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte naţionalismul ca fiind "ideologie şi politică derivate din conceptul de naţiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX la cristalizarea conştiinţei naţionale şi la formarea naţiunilor şi statelor naţionale".

Iar potrivit Enciclopediei Britanice, "naţionalismul este o ideologie bazată pe premisa că loialitatea şi devotamentul individului faţă de stat-naţiune este mai presus decât alte interese individuale sau de grup".

De ce predarea istoriei în şcolile generale ar trebui să formeze "mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naţionalism"? Pentru că, în egală măsură, se urmăreşte ca aceeaşi disciplină, citez, "să stimuleze asumarea multiculturalităţii şi multiperspectivităţii".

Conform DEX, "multiculturalitate" înseamnă "existenţa mai multor culturi în cadrul aceleiaşi ţări". Cuvântul "multiperspectivitate" nu există însă în limba română, ceea ce înseamnă că autorii programei şcolare pentru disciplina istorie nu au făcut nici măcar efortul de a adapta traducerea din engleză a documentului original.

Mai departe, noua programă introduce printre "competenţele dezvoltate prin studierea istoriei în învăţământul gimnazial" - "manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale".

Programa elaborată şi lansată în dezbatere în cadrul disciplinei de limba română îşi propune adecvarea programei la arhetipul socio-cultural naţional colaborat cu cel universal prin corelarea tradiţiei cu viziuni inovatoare şi corelarea cu programele pentru limba maternă din alte ţări guvernate de evoluţiile în domeniul educaţiei la nivel european şi internaţional.

Ministerul Educaţiei enumeră, printre altele, în programă, următoarele:

• pentru identificarea unor tipare privitoare la cultura proprie şi a altor popoare, se recomandă vizionarea de spectacole de teatru, de film, lecturarea unor texte aparţinând scriitorilor din afara spaţiului carpato-danubiano-pontic;
• pornind de la teme de genul identitate personală, se pot asocia teme ca prietenii din lumea animalelor, prietenii imaginari, valorile mele;
• pentru argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie, se pot realiza proiecte de tipul "respect pentru diversitate".

Conform noii programe şcolare, în clasa a V-a, profesorii vor avea obligaţia de a studia un număr minim de opt texte de bază, patru dintre ele fiind literare, iar patru nonliterare.

Mai mult, în vreme ce programa şcolară actuală prevede clar că "între textele literare de bază vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române", noua programă spune: "textele literare şi nonliterare originale, grupate în jurul unei tematici comune vor fi alese din literatura română şi universală, prin raportarea la cerinţele şi la nevoile de instruire ale elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte suport în măsură să abordeze aplicativ noţiunile de teorie literară".

Domnule ministru,

Care este motivul pentru care în noua programă lansată în dezbatere se încearcă eliminarea oricărei forme de naţionalism şi scoaterea autorilor români din programa şcolară, în cadrul disciplinei limba şi literatura română?

Solicit răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL, de Ilfov.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

În continuare, doamna deputat Oana-Silvia Vlăducă.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea adresată domnului ministru al culturii şi identităţii naţionale, Ioan Vulpescu.

Obiectul interpelării: Susţinerea unor lucrări prioritare pentru lăcaşe de cult din judeţul Dâmboviţa.

Stimate domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu un subiect cu care am fost sesizată de curând la cabinetul parlamentar şi care are în vedere asigurarea finanţării pentru continuarea lucrărilor la mai multe lăcaşe de cult din judeţul Dâmboviţa.

În prezent, se află în derulare o serie de proiecte de reabilitare la nivelul Arhiepiscopiei Târgoviştei, continuarea lucrărilor necesitând susţinere financiară guvernamentală.

Prioritare sunt considerate următoarele obiective:

• continuarea lucrărilor la Mănăstirea Dealu - 400.000 lei;
• continuarea lucrărilor la Mănăstirea Peştera Ialomiţei - 800.000 lei;
• continuarea lucrărilor la Mănăstirea Stelea - 100.000 lei;
• continuarea lucrărilor la Mănăstirea Cota 1.000 Moroeni - 800.000 lei;
• construcţia Catedralei "Sf. Voievod Neagoe Basarab" din oraşul Găeşti - 300.000 lei.

În sensul dezvoltării misiunii Bisericii străbune şi în speranţa unei soluţionări favorabile a demersului, vă rog să analizaţi posibilitatea finanţării obiectivelor de mai sus.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Deputat al PSD de Dâmboviţa, Oana-Silvia Vlăducă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Mihaela Huncă, dacă se află în sală? Dacă nu, mergem mai departe.

Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache? Nu se află în sală.

Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu? Da, dar nu susţineţi. OK.

Mai departe. Domnul deputat Robert Turcescu? Nu este în sală.

Domnul deputat Marius Paşcan.

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educaţiei Naţionale, domnului ministru al educaţiei, prof. univ. dr. Pavel Năstase, şi priveşte încălcarea legislaţiei în vigoare în privinţa aprobării reţelei şcolare, în municipiul Târgu Mureş.

Domnule ministru,

Vă sesizez în legătură cu încălcarea de către Consiliul Local Municipal Târgu Mureş a prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, transmis inspectoratului şcolar al judeţului Mureş, privitor la realizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Târgu Mureş pentru anul şcolar 2017-2018.

Pentru a pune presiune asupra Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, un grup de consilieri locali a convocat în regim de urgenţă o şedinţă extraordinară pentru data de 10 februarie 2017, propunând ordinii de zi un singur proiect privitor la organizarea reţelei şcolare. Pentru această convocare nu a fost respectat termenul de trei zile de publicitate a şedinţei prevăzut de Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, şi, de asemenea, consider că hotărârea de consiliu local, adoptată cu această ocazie, încalcă prevederile legale în vigoare.

Deşi în Ordinul ministrului educaţiei naţionale anterior menţionat se prevede că solicitarea de emitere a avizului conform trebuie însoţită de un proiect al reţelei şcolare propuse pentru anul şcolar următor şi un raport argumentativ, explicit, privind situaţiile punctuale în care unităţi de învăţământ sunt supuse procesului de organizare, acest raport nu există. Cu atât mai mult, în acelaşi ordin se recomandă ca pentru Liceul Teologic Romano-Catolic, autorităţile administraţiei publice locale din Târgu Mureş trebuie să propună pentru anul şcolar 2017-2018 funcţionarea unităţii de învăţământ sau desfiinţarea, prin divizarea totală a acesteia.

În condiţiile în care se propune funcţionarea, trebuie precizat modul de organizare al unităţii de învăţământ şi precizarea expresă a statutului juridic al acesteia, cu personalitatea juridică sau structură arondată la o unitate de învăţământ, cu personalitate juridică care trebuie nominalizată.

Pentru oricare variantă propusă, solicitarea transmisă Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, în privinţa emiterii avizului-conform, trebuie însoţită de un raport argumentativ explicit. Aceste prevederi nu au fost respectate.

Vă informez, domnule ministru, că în privinţa înfiinţării, cu încălcarea legislaţiei în vigoare, a Liceului Teoretic Romano-Catolic din Municipiul Târgu Mureş, există deschise cauze penale pe rol, la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul judeţean Mureş.

Mai mult, unul dintre cei cercetaţi este chiar fostul inspector şcolar general al ISJ Mureş, Ştefan Someşan.

În sensul celor aduse la cunoştinţa dumneavoastră, consider că, indiferent de presiunile politice, nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege.

Vă solicit, aşadar, să susţineţi respectarea legislaţiei educaţiei şi la nivelul Inspectoratului Şcolar al judeţului Mureş sine ira et studio şi să mă informaţi în legătură cu poziţia ministerului privitoare la acest subiect.

Vă informez, totodată, că, în temeiul competenţelor legale, am sesizat şi instituţia Prefectului Mureş pentru cuvenita notificare legală, în legătură cu respectiva hotărâre a Consiliului local municipal Târgu Mureş.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Cristian Buican? Nu se află în sală.

Domnul deputat Ştefan Muşoiu. Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, de la Ministerul Transporturilor, cu privire la realizarea unui pasaj rutier pe Drumul Naţional 21 la Drajna pentru fluidizarea traficului rutier de la ieşirea din Autostrada A2.

Domnule ministru,

Traficul rutier pe Drumul Naţional 21 întâmpină probleme de mai mulţi ani în zona Drajna, unde artera rutieră se intersectează cu calea ferată.

Având în vedere importanţa acestui drum naţional care face legătura mai multor judeţe - Ialomiţa, Brăila, Galaţi şi celelalte judeţe din zona Moldovei şi care este utilizat şi pentru traficul internaţional dintre Ucraina - Republica Moldova şi Bulgaria, considerăm că este imperios necesară construirea unui pasaj suprateran sau subteran care să evite aglomerarea autovehiculelor care aşteaptă la bariera de la calea ferată. Cozile foarte lungi care se formează zilnic în acest punct se prelungesc până la bretelele de ieşire şi intrare în Autostrada A2.

Pentru aceste motive, Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Consiliul Judeţean Călăraşi au solicitat în mai multe rânduri Ministerului Transporturilor, prin adresele cu nr. 8612 şi 8048 să rezolve această problemă, construind un pasaj peste calea ferată.

Ministerul Transporturilor a promis că va finanţa acest obiectiv, prin adresa CNADNR cu nr. 92/69349/19 octombrie 2015, respectiv adresa Ministerului Transporturilor cu nr. 36213 din 12 noiembrie 2015 şi adresa CNADNR cu nr. 10/5746 din 10 aprilie 2016, pe care le anexăm la prezenta.

Din răspunsul CNADNR reiese că a solicitat Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Constanţa să aloce fondurile necesare în bugetul aferent anului 2016, iar Regionala CFR este de acord cu înfiinţarea acestui pasaj în zona Drajna.

De asemenea, în ultimii ani, deputatul ialomiţean, domnul Marian Neacşu, s-a preocupat îndeaproape de problema Drumului Naţional 21, sens în care a solicitat Ministerului Transporturilor, prin interpelarea nr. 2414B din 6 octombrie 2015 să ia măsurile pentru realizarea unui pasaj la Drajna pe DN21, iar în răspunsul scris de la minister s-a promis finanţarea acestui obiectiv.

Ultima solicitare a Consiliului judeţean Ialomiţa către CNADNR a avut loc în decembrie 2016.

În urma acestor demersuri nu am văzut paşi concreţi ai CNADNR înspre realizarea acestor promisiuni.

Vă solicităm să ne comunicaţi dacă Ministerul Transporturilor şi CNADNR intenţionează să rezolve această importantă problemă de trafic rutier pe DN21, prin construirea unui viaduct sau pasaj la trecerea peste calea ferată.

Deputat Ştefan Muşoiu, ales în Circumscripţia nr. 23, Ialomiţa.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dănuţ-Gheorghe Bogdan, dacă se află în sală?

Domnul deputat Iulian Bulai - USR? Nu se află în sală.

Domnul deputat Ioan Sorin Roman? Nu se află în sală.

Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Către domnul Alexandru Petrescu, ministrul economiei.

Interpelare privind situaţia Combinatului Oltchim.

Domnule ministru,

Oltchim Râmnicu Vâlcea este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din România şi din Europa de est, având în prezent un număr de circa 2.000 de angajaţi şi este ultima companie operaţională în domeniul petrochimiei din România.

Au trecut peste patru ani de insolvenţă la Oltchim, din data de 30 ianuarie 2013, dintre care un an şi nouă luni de reorganizare şi în prezent se observă că planul de reorganizare este modificat, deoarece metoda de vânzare a Oltchim se înlocuieşte cu metoda vânzării de pachete active. Această formă de vânzare ridică semne de întrebare în privinţa viitorului companiei şi al activităţii acesteia.

Consider că este de datoria dumneavoastră, în calitate de ministru, să întreprindeţi măsurile necesare pentru găsirea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea situaţiei Oltchimului, care reprezintă un pilon al economiei vâlcene de care depind, direct sau indirect, un număr semnificativ de cetăţeni ai judeţului Vâlcea.

Vă rog să-mi comunicaţi care este situaţia financiară a Combinatului Oltchim la momentul actual, precum şi viziunea ministerului în ceea ce priveşte modalitatea de privatizare a companiei, cu termene estimative, pentru fiecare fază a procesului de privatizare.

Totodată, vă solicit, pe această cale, domnule ministru, să vă implicaţi direct în găsirea unor soluţii pentru redresarea acestei companii româneşti, prin includerea unor obligaţii certe în sarcina viitorului cumpărător privind păstrarea activităţii companiei şi oferirea de garanţii ferme pentru angajaţi.

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris.

Eu am venit în fugă, pe scări, şi e greu, de la o vârstă! (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Şi mai am încă una...

Către domnul ministru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, referitoare...

Obiectul interpelării: "Situaţia drumurilor naţionale din judeţul Argeş".

Domnule ministru,

Infrastructura rutieră a judeţului Argeş are o importanţă critică pentru industria judeţului, Argeşul fiind al doilea exportator al ţării, după Bucureşti.

Circulaţia facilă a mărfurilor şi a forţei de muncă este critică pentru competitivitatea companiilor din judeţ.

Principalele proiecte de investiţii în infrastructura rutieră a judeţului sunt: Autostrada A1 Piteşti - Sibiu, obiect de investiţii de importanţă naţională; modernizarea DN 73 Piteşti - Câmpulung - Braşov, obiectiv de investiţii cu anumite blocaje legate de acordul de mediu şi adiţionarea contractului de lucrări; modernizarea DN 67B Scoarţa - Piteşti, obiectiv de investiţii care are contractul de execuţie semnat din 2014, dar nu s-au demarat încă lucrările; DN 73C Câmpulung - Curtea de Argeş necesită modernizare urgentă, este într-o stare deplorabilă.

Industria din Argeş are nevoie de predictibilitate pentru planificarea investiţiilor.

Din acest motiv, vă rog să-mi transmiteţi pentru fiecare obiectiv de investiţii de mai sus următoarele detalii: situaţia curentă; etapele critice care se vor derula anul acesta; termenele estimative pentru fiecare fază intermediară, a fiecărui proiect.

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

În final, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care doreşte să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,37.