Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi şi colege.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 21 februarie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Daţi-mi voie să vă reamintesc că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi 3 minute.

Dau cuvântul doamnei deputat Natalia Intotero, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru susţinerea unei declaraţii. Nu este.

Mergem la Grupul parlamentar al PNL. Doamna Cherecheş Florica? Nu este.

Domnul Iulian Bulai de la USR, Grupul parlamentar al USR? Nu este.

Grupul parlamentar ALDE, domnul Mihai Niţă? Nu este.

Grupul parlamentar al PMP, domnul Marius Paşcan? Nu este.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Vasile Daniel?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Vasile:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă adresez dumneavoastră cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la dezrobirea romilor.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

"Robia a fost desfiinţată".

Cu aceste cuvinte, în anul 1856, la 20 februarie, se deschideau lucrările Adunării legislative pentru legiferarea actului dezrobirii romilor.

Evenimentul nu a fost rezultatul unui accident istoric, ci reprezintă o etapă în cadrul unui îndelungat proces de emancipare a romilor. Adevăratul motiv de sărbătoare este însăşi puterea de supravieţuire dezvoltată pe parcursul a 500 de ani de sclavie în fostele Principate Române.

Astăzi se împlinesc 161 de ani de la adoptarea "Legiuirii pentru emanciparea tuturor romilor din Principatele Ţării Româneşti", act ce a consacrat dezrobirea romilor din Ţările române.

În perioada robiei, dezvoltarea economică şi socială în fostele Principate Române s-a realizat şi cu ajutorul nemijlocit al muncii neremunerate a robilor romi.

Fenomenul robiei trebuie privit nu doar ca o stare de fapt, referindu-ne doar la condiţionarea dreptului la viaţă, a lipsei respectării demnităţii umane, ci trebuie să luăm în calcul caracterul profund economic, în sensul considerării exploatării muncii romilor în beneficiul unei clase privilegiate.

Deşi au trecut 161 de ani de la dezrobirea romilor, nici până astăzi statul român ori Biserica Ortodoxă Română nu şi-au asumat public acest episod al istoriei naţionale.

Astfel, contribuţia romilor la dezvoltarea societăţii este necunoscută sau minimalizată. Manualul de istorie a României, în prezent, nu conţine informaţii despre romi sau alte etnii. Este imperios necesar ca această nedreptate să fie înlăturată şi, în acest sens, solicităm revizuirea manualului de istorie a României prin completarea lui cu informaţii despre istoria romilor şi a altor etnii.

Avem nevoie de astfel de gesturi, să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria, cu momentele nefaste ale poporului din care cu toţii facem parte.

În România, după anul 1990, odată cu schimbarea sistemului comunist, romii au fost recunoscuţi ca minoritate naţională. În cei 27 de ani de tranziţie s-a dezvoltat o politică naţională şi europeană de suport în vederea integrării minorităţii romilor.

Politica naţională şi europeană se confruntă în prezent cu o criză profundă, care poate fi influenţată şi de actualele probleme economice globale, dar şi de dezvoltări sociale dezechilibrate.

Îmi exprim îngrijorarea pentru faptul că excluderea socială a romilor, discriminarea atârnă încă mai greu decât orice iniţiativă de integrare a romilor implementată în decursul celor 161 de ani de la dezrobire.

Constat că marginalizarea şi excluderea socială a romilor, timp de 161 de ani, au creat un important decalaj socio-economic între populaţia majoritară şi minoritatea romilor, generând o aşa-numită "cultură a sărăciei".

Câteva exemple edificatoare: unul din zece cetăţeni români aparţinând minorităţii romilor nu a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani; rata ocupării în rândul romilor este de 36%; speranţa de viaţă în rândul romilor este cu 6 ani mai mică, numai 2,6% dintre romi depăşesc vârsta de 65 de ani, comparativ cu 18% din rândul populaţiei majoritare; 45% dintre copiii romi nu beneficiază de vaccinări gratuite, iar riscul mortalităţii infantile, în rândul copiilor romi, este de 4 ori mai mare.

În domeniul locuirii: 2/3 din locuinţele romilor nu au acte de proprietate; 65% dintre gospodăriile romilor nu au acces la reţeaua publică de apă şi canalizare.

În domeniul educaţiei: 2 din 10 copii de etnie romă nu merg la şcoală; 75% dintre copiii de etnie romă nu termină 10 clase; 37% dintre copiii romi sunt înscrişi la grădiniţă şi, contrar acestor date, 240.000 de elevi de etnie romă, cu identitate asumată, regăsim, astăzi, în sistemul educaţional.

Este timpul ca romii, împreună cu instituţiile responsabile să regândească mecanismele de asumare şi implementare a politicilor publice pentru romi. Strategia pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, care datează din anul 2001, este o politică publică ineficientă, lipsită de finanţare şi voinţă politică.

Ideea că nu se poate face nimic, că avem de-a face cu o problemă adânc înrădăcinată de mentalitate, de neschimbat, este o idee falsă. Avem nevoie doar de o clasă politică responsabilă, de cetăţeni responsabili, care să transpună în practică măsuri destinate coeziunii sociale.

Cu ocazia zilei de 20 februarie, fac un apel, în numele organizaţiei Partida Romilor Pro-Europa, către Guvernul României, la întreaga clasă politică, la întreaga societate civilă, romă şi neromă, în vederea concentrării eforturilor comune, în scopul îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor români de etnie romă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să...

Domnule deputat, vă rog să opriţi şi microfonul.

Şi vă reamintesc, stimaţi colegi, că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi 3 minute, potrivit regulamentului.

Vă mulţumesc.

În continuare, Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O veste bună pentru toţi copiii din România - introducem vaccinul pneumococic în schema de vaccinare gratuită pentru toţi copiii. Este o noutate absolută în România şi zilele acestea se va lua o decizie în acest sens.

Vreau ca toţi copiii să beneficieze de cel mai bun tratament atunci când au nevoie şi acesta să fie gratuit. Urmează adoptarea Legii Ciuhodaru, prin care consultaţiile, investigaţiile şi tratamentele stomatologice ale tuturor copiilor să fie asigurate gratuit.

Sănătatea şi educaţia reprezintă o investiţie, şi nu o cheltuială. Politica trebuie să fie pentru oameni. Întotdeauna ei sunt cei mai importanţi. Aşa consider eu.

Sunt Tudor Ciuhodaru, medicul de la urgenţă.

Şi nu uitaţi că noi, împreună, facem bine România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Cherecheş Florica.

Vă rog frumos.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Curs practic de educaţie civică".

În ultima vreme, în spaţiul public au avut loc multe luări de atitudine faţă de demersul unor părinţi de a-şi lua copiii cu ei la proteste. Unii au fost pentru, spunând că aşa se învaţă istoria şi democraţia, alţii împotrivă, spunând că părinţii îşi folosesc copiii ca să obţină anumite avantaje.

Stimaţi colegi,

În multe dintre intervenţiile mele la această tribună am militat pentru integritatea familiei formate din mamă, tată şi copii, susţinând dreptul părinţilor de a-şi educa urmaşii în conformitate cu credinţele şi părerile proprii, exercitate cu dragoste şi responsabilitate.

Eu cred că părinţii sunt liberi să decidă dacă îşi aduc sau nu copiii la proteste şi autorităţile nu ar trebui să le îngrădească acest drept sau să-i ameninţe cu tot felul de repercusiuni, din cauza unor plângeri, atenţie, anonime.

Atunci când am auzit că reprezentanţii unor instituţii au dispus chiar anchete în urma acestor sesizări anonime, am avut sentimentul unei întoarceri în timp, când libertăţile cetăţeneşti ne erau limitate de o conducere comunistă care vedea în fiecare om care avea iniţiativă sau care se asocia un potenţial duşman al poporului.

E deranjant faptul că liderii PSD folosesc iarăşi dubla măsură, dacă e să ne amintim că atunci când au fost înconjuraţi de copii, în campanie sau la diverse evenimente, pentru a câştiga capital electoral, totul era perfect legal, iar acum, când părinţii îndrăznesc să iasă la manifestaţii paşnice cu copiii lor, care poartă tricolorul în mână, sunt ameninţaţi cu repercusiuni, chiar dacă nu mai suntem în campanie şi nu există un obiectiv imediat urmărit.

Cât de periculos poate fi ca zeci de copii să umple văzduhul cu baloane de săpun şi să deseneze pe asfalt?

Ce nu înţelege partidul de guvernământ este că aceşti părinţi ies în stradă urmărind interesul superior al copilului, principiu pe care îl invocă fiecare lege de protecţie a copilului, înţelegând că un copil învaţă cel mai mult prin imitare şi experienţă personală.

Sunt mulţi copii la proteste care nu înţeleg acum ce se întâmplă, dar care peste câţiva ani, când vor învăţa la materia "Educaţie civică" despre apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, despre democraţie şi libertatea asocierii, garantate de Constituţia României, îşi vor aminti de aceste zile.

Ca mamă a 4 copii m-a preocupat întotdeauna protejarea copiilor şi împiedicarea oricăror abuzuri la care ar putea fi supuşi aceştia.

Sunt conştientă că există încă mulţi copii neglijaţi, înfometaţi şi abuzaţi de părinţii lor, folosiţi la munci grele, trimişi la cerşetorie sau altele la fel. Şi acestea cred că sunt lucrurile care ar trebui să stea în atenţia autorităţilor de protecţie a copilului, iar aceşti părinţi ar trebui să fie pedepsiţi.

Prezenţa copiilor alături de părinţi la proteste nu numai că nu încalcă vreun act normativ, ci este garantată de legislaţia internaţională, atâta vreme cât nu prezintă vreun element de abuz sau pericol la adresa siguranţei fizice, sănătăţii ori imaginii publice a copilului.

Stimaţi colegi,

Prin mesajele care au însoţit protestele copiilor, precum: "Mama mea m-a învăţat să nu mint şi să nu fur" sau "Copiii iubesc România, nu hoţia!", am fost îndemnaţi noi, cei mari, la cinste, unitate şi solidaritate, pentru a construi o Românie curată, care nu e numai a noastră, ci şi a lor.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Bihor. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Robert Turcescu? Nu se află prezent în sală.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cocoş?

Vă rog.

Domnul Vasile Cocoş:

Declaraţie politică.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a transmite un mesaj al românilor şi în mod deosebit al vâlcenilor, respectiv "Vâlcenii susţin Guvernul Grindeanu".

Românii au votat, în 11 decembrie 2016, PSD şi Programul de dezvoltare economico-socială a României, program ce poate fi pus în aplicare doar de actualul Guvern condus de Sorin Grindeanu. Cu toate disputele şi evenimentele din spaţiul public, până în prezent, Guvernul Grindeanu a luat mai multe măsuri în favoarea românilor decât a luat în 2016 Guvernul tehnocrat şi a demonstrat şi demonstrează în continuare că se ţine de cuvânt. De aceea, majoritatea românilor îi susţin necondiţionat pe premierul Sorin Grindeanu şi echipa guvernamentală în implementarea planului de guvernare.

Românii au nevoie de lideri care să îi reprezinte şi să le apere interesele, iar guvernarea României nu se poate face decât în parteneriat cu acei români care iubesc România şi doresc unitatea şi dezvoltarea ei.

Avem Parlament legitim ales în urma votului din 11 decembrie. Avem un Guvern legitim desemnat de majoritatea parlamentară. Pentru a se putea construi şi a se putea pune în aplicare Programul de guvernare al PSD, este nevoie de stabilitate, pentru că acest program include, pe lângă alte măsuri, şi măsuri de reformare a sistemului juridic, inclusiv de îmbunătăţire a Codurilor penale şi civile, în concordanţă cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu deciziile Comisiei de la Veneţia.

Am fost la sfârşitul săptămânii trecute în teritoriu, în Râmnicu Vâlcea, unde am stat de vorbă cu mulţi vâlceni, dintre care şi mulţi tineri, care, în unanimitate, m-au rugat să comunic conducerii centrale a PSD, personal, domnului Liviu Dragnea, personal, domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, că îşi exprimă întreaga susţinere faţă de Guvernul Grindeanu, de Programul de guvernare social-democrat, orientat spre interesele românilor şi ale României, şi că îşi doresc ca Executivul să îşi continue seria reformelor în domenii cheie, precum educaţie, sănătate, legislaţie penală şi salarizare.

Vâlcenii, ca majoritatea românilor, îşi doresc ca în această ţară să fie linişte, ca Parlamentul, Guvernul şi toate instituţiile statului să lucreze în linişte pentru români şi fiecare să-şi facă corect şi legal atribuţiile pentru care au fost înfiinţate, astfel ca românii să îndrăznească să creadă că viitorul lor este aici, acasă.

Deputat PSD, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Cocoş Vasile.

21 februarie 2017, Bucureşti. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Costel Alexe? Domnul Glad Varga? Este? Da.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Tema mea este deschiderea punctelor temporare de trecere a frontierei la nivelul Regiunii de Vest, Ungaria-România.

Salut deschiderea noilor puncte temporare de trecere a frontierei cu Ungaria, judeţele Arad, Bihor şi Satu Mare, evenimente importante pentru viaţa economică, socială şi culturală a comunităţilor locale din zona de graniţă, dar noi trebuie să facem mai mult. Au fost deschise 10 puncte de trecere a frontierei, ele sunt în acest moment deschise doar în zilele de weekend, sâmbăta sau duminica.

Este vital pentru cele două comunităţi ca punctul de trecere a Frontierei Grăniceri-Elek, din judeţul Arad, să devină permanent. Pe de-o parte, pentru înlesnirea accesului producătorilor agricoli din zonă şi distribuirea produselor lor în localităţile limitrofe din Ungaria, la preţuri competitive, datorită scăderii costurilor de transport. Pe de altă parte, se deschide o oportunitate majoră pentru companiile de pe platformele industriale Chişineu-Criş, Nădab şi Socodor, pentru completarea resursei umane deficitare în zona din vestul ţării.

Astfel, producţia acestor companii va creşte, cu un impact direct asupra comunităţilor locale, prin taxele şi impozitele pe care acestea le plătesc local. Şi nu în ultimul rând, trebuie subliniată importanţa culturală. În Elek, localitatea corespondentă din Ungaria, avem una dintre cele mai numeroase comunităţi româneşti. Prin permanentizarea acestui punct de trecere a frontierei avem posibilitatea sprijinirii acestei comunităţi în mod direct şi nemijlocit.

Stimaţi colegi,

În această intervenţie nu sunt numai vocea românilor de dincoace de graniţă, ci şi a celor din Ungaria, care au nevoie de sprijinul nostru. Atât autorităţile locale din Grăniceri, cât şi cele din Elek ne-au cerut să facem toate demersurile politice şi administrative necesare pentru a face posibilă cooperarea de care avem nevoie în Europa modernă, dincolo de orgolii şi ideologie.

Stimaţi colegi,

Adresez pe această cale rugămintea Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Afacerilor Interne, să asculte nevoile acestor două comunităţi şi să facă ce le stă în putinţă să înlesnească accesul şi comunicarea românilor şi să permanentizeze punctul de trecere a frontierei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Doru Coliu? Nu.

Domnul deputat Petru Movilă, din partea aceluiaşi grup? Nu.

Domnul deputat Simionca Ionuţ.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aveam pregătită pentru astăzi o declaraţie politică cu privire la cu totul alt subiect, însă ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României este de-a dreptul revoltător. Alianţa PSD-ALDE a dat din nou o lovitură grea românilor din afara graniţelor. Acest lucru nu este o noutate, însă de fiecare dată când românii din diasporă sunt trataţi cu dispreţ, toată lumea trebuie să afle asta.

Ieri, în plenul Camerei Deputaţilor a fost dezbătut un proiect de lege care avea drept scop majorarea numărului de mandate de senatori, de la două la 6, şi a celor de deputaţi, de la 4 la 12, pentru Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, o iniţiativă extrem de importantă pentru reprezentarea corectă a românilor din diasporă, dar care, cum era de aşteptat, nu era tocmai pe placul PSD.

Având în vedere importanţa proiectului, PMP a cerut retrimiterea proiectului la comisie, spre a fi reanalizat şi pentru a le explica din nou PSD-iştilor regulile de bază ale democraţiei şi ale unei reprezentări echitabile. Supusă la vot, spre surprinderea lor, propunerea a fost votată de majoritatea deputaţilor, lucru pe care, evident, nu îl puteau admite. Pe cale de consecinţă, au inventat nişte proceduri inexistente, au invocat scuze infantile şi, în final, au respins, fără absolut niciun temei, iniţiativa legislativă.

Mă întreb dacă românii din diasporă merită să fie desconsideraţi doar pentru că au avut alte preferinţe electorale decât PSD. Aceasta este pedeapsa pe care PSD înţelege să o aplice românilor care trăiesc departe de casă, numai pentru că au votat cu alte partide.

Este revoltător. Sunt câteva milioane de români peste hotare, care au dreptul să fie reprezentaţi de la această tribună. Bineînţeles, românii din străinătate sunt oameni liberi, care nu votează în funcţie de ajutorul social sau de şomaj, oferite cu generozitate de PSD. Sunt oameni care nu pot fi manipulaţi, oameni informaţi, care sancţionează orice derapaj de la regulile unei democraţii funcţionale, aşa cum îşi doresc să fie în România.

Da, PSD a reuşit din nou să îi umilească pe românii de peste hotare. Această umilinţă însă o va suporta PSD peste 4 ani, când vor cere din nou votul românilor din diasporă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Forumul Democrat al Germanilor din România, F.D.G.R., a fost înfiinţat în decembrie 1989 şi este organizaţia prin intermediul căreia comunităţile cetăţenilor români de etnie germană îşi păstrează cultura şi tradiţiile specifice şi participă la viaţa politică din România. F.D.G.R. are un statut aprobat de o instanţă din România, este reprezentat în Parlament, în Guvern şi în administraţia locală. F.D.G.R. a fost de la Revoluţie încoace partenerul de dialog al tuturor guvernelor României şi al Republicii Federale Germania, constituind o adevărată punte de legătură între cele două state, fapt recunoscut de ambele ţări. F.D.G.R. a susţinut în mod activ faţă de autorităţile germane intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO.

F.D.G.R. se consideră succesorul patrimonial al asociaţiilor minorităţii germane, ale căror proprietăţi au fost preluate în mod discreţionar de Grupul Etnic German, înfiinţat prin decret-lege de Guvernul Antonescu, la 21 noiembrie 1940, şi, respectiv, al proprietăţilor care nu au ajuns în posesia acestei organizaţii, dar care au fost preluate abuziv de statul comunist, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru că în spaţiul public, începând cu 2014 şi până în prezent, se vehiculează în mod constant minciuni referitoare la retrocedări de imobile către F.D.G.R., doresc să precizez că retrocedările au fost decise de Comisia specială care funcţionează pe lângă Guvernul României - şi nu la nivelul primăriilor! - în baza legislaţiei din ţara noastră.

Conform datelor oferite de ANRP Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Germane, în 2016, F.D.G.R. a depus în total 136 de cereri de retrocedare şi au fost emise 127 de decizii, dintre care: 8, subliniez, 8 restituiri în natură, 3 propuneri de acordare de despăgubiri, 55 de respingeri şi 61 de redirecţionări sau renunţări.

Afirmaţia că F.D.G.R. ar fi solicitat şi obţinut imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România reprezintă, de asemenea, o minciună grosolană.

F.D.G.R. respinge cu hotărâre tendinţele de denigrare, amplificate, din păcate, în ultimele zile în unele medii, şi îşi rezervă dreptul de acţionare în instanţă pentru calomnie şi incitare la ură pe considerente etnice. Asemenea minciuni au fost vehiculate, din păcate, şi de reprezentanţi ai unor partide politice.

Fac apel de la această înaltă tribună la liderii PSD, ALDE şi PMP să interzică acelor membri ai partidelor lor, care fac această propagandă de cea mai joasă speţă, să continue în acest mod, să nu se facă prin tăcerea lor complici ai acestora şi să se dezică public de aceste afirmaţii.

Am stat alături prim-miniştrilor Adrian Năstase, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Victor Ponta şi Dacian Cioloş, şi preşedintelui Traian Băsescu, promovând în Germania interesul României. Atunci eram util, iar acum reprezint o organizaţie de inspiraţie nazistă? Să le fie ruşine tuturor ticăloşilor care susţin acest lucru!

O susţinere externă din partea mea pentru Guvernul Grindeanu este exclusă, în absenţa unei delimitări publice a prim-ministrului faţă de aceste afirmaţii.

F.D.G.R. a dovedit în existenţa lui de 27 de ani că duce o politică constructivă, proeuropeană şi proatlantică, pentru democraţie şi un stat de drept. Etnicii germani din România sunt cetăţeni loiali ai ţării şi condamnă aceste manevre de dezbinare a societăţii româneşti.

Pentru mine este o deosebită onoare să-i reprezint în Parlamentul României.

Vă mulţumesc frumos pentru atenţie. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Florinel Stancu.

Domnul Florinel Stancu:

Declaraţie politică cu privire la situaţia satului românesc.

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În declaraţia politică de astăzi vreau să vorbesc despre satul românesc şi atenţia de care acesta are nevoie.

Am decis să vorbesc despre temele şi preocupările satului românesc pentru că acolo, la sate, locuieşte aproape jumătate din populaţia acestei ţări. În prezent, 86% din teritoriul României şi 90% din teritoriul european sunt ocupate de colectivităţile rurale, iar în România, puţin peste 40% dintre oameni locuiesc la sat. Sunt date statistice care ne sugerează că zona rurală trebuie să ne preocupe destul de mult.

Nu mai putem ignora situaţia care indică mărirea decalajului dintre rural şi urban. Nu ne mai permitem să tratăm cetăţenii de la sate ca pe nişte străini nedoriţi. Satul românesc nu merită să fie abandonat doar pentru faptul că urbanizarea este mai profitabilă. Acolo e o parte din civilizaţia românească, acolo mai găsim păstrate valorile neamului nostru. Ca decalajul să nu se adâncească e nevoie urgentă de măsuri care să reducă abandonul şcolar, să ofere condiţii pentru activităţi agricole profitabile, să renască procesul de creare a locurilor de muncă, să oprim depopularea şi căderea comunităţilor rurale într-o criză nedorită pentru această ţară.

Satele româneşti nu sunt o povară, ele pot face parte din proiectul nostru de ţară. Partidul Social Democrat a fost întotdeauna preocupat să ofere sprijin susţinut pentru românii din mediul rural, când alţii se mulţumeau doar să critice şi să condamne acest sprijin. Cu alte cuvinte, conştientizarea şi ridicarea problemelor satelor noastre pe agenda publică nu sunt un lucru rău, ci o necesitate stringentă.

Cunoaştem cu toţii problemele pe care populaţia rurală e nevoită să le înfrunte, iar ele nu sunt puţine. Din acest motiv ne dorim să rezolvăm lipsa cadrelor didactice din mediul rural, să înlesnim accesul la sănătate, să înlăturăm greutăţile pe care le înfruntă tinerii de la ţară. Dacă nu le discutăm şi rezolvăm, ele vor accentua fără încetare decalajul şi inegalitatea dintre cetăţenii acestei ţări.

De aceea, stimaţi colegi, vă rog să lăsăm la o parte bătăliile politice şi vă îndemn să ne implicăm într-un mod asumat şi aplicat în găsirea de soluţii pentru dezvoltarea traiului de la sate.

În Programul de guvernare ne-am propus să oferim satelor o direcţie de dezvoltare. Ca ea să devină posibilă, este nevoie de implicare şi de politici specifice. Ne-am propus să sprijinim agricultura de familie sau pe micii producători de la sate. Înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare a legumelor şi fructelor din bazinele legumicole, în vederea valorificării integrale a producţiei, este un proiect la care ţinem şi prin care năzuim să producem o dezvoltare a capacităţii de producţie şi crearea de noi locuri de muncă.

Guvernul îi va scuti de impozitul salarial pe cei care angajează tineri sub 40 de ani din mediul rural. Eliminarea impozitelor pe terenurile agricole lucrate şi pe utilaje este o altă măsură pe care o preconizăm. Sunt programe standard şi politici de masă care vor fi declanşate prin Programul "Modernizarea satului românesc", menite să ofere zece servicii de bază pentru locuitorii de la sate: apă, gaze, canalizare şi altele.

Desigur că această scurtă intervenţie nu o să-mi permită o descriere detaliată a ruralului nostru. Sunt multe lucruri de spus, de prezentat şi de cercetat. E o chestiune prea complexă care să poată fi explicată în aceste rânduri şi care să poată fi rezolvată doar de la nivel central.

De aceea, îndemn românii de la ţară să fie activi, să acceseze programele de finanţare puse la dispoziţie de Guvern, în special cele europene. Îi încurajez să continue procesul de înfrăţire cu alte localităţi din Uniunea Europeană. Asemenea demersuri oferă avantaje importante pentru proiectele din agroturism. Unii agricultori mai mici se pot îndrepta către agricultura bio, o ramură tot mai tentantă, care poate reprezenta o şansă pentru anumite comunităţi.

Comerţul meşteşugurilor este o altă ramură pe care îi invit să o exploateze. La Comisia pentru industrii şi servicii am discutat deja cu colegii propunerea unei legi a meşteşugurilor, menită să simplifice şi să stimuleze activităţile oamenilor talentaţi şi dedicaţi. Promit să aduc îmbunătăţiri la ea şi să o susţin.

Doar aşa vom reuşi în următorii 4 ani să mişcăm lucrurile din loc şi să elaborăm un parcurs ce va duce la o dezvoltare sănătoasă a satului românesc.

Vă mulţumesc.

Florinel Stancu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Sunt nevoită să vă reamintesc că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate fi mai mare de trei minute, potrivit regulamentului.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa? Nu este.

Domnul deputat Florin Roman?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Sărut mâna! Bună dimineaţa!

Declaraţia politică este intitulată "Centenarul Unirii nu va putea fi organizat doar cu vorbe, domnilor guvernanţi şi parlamentari ai PSD-ALDE!".

După cum am mai semnalat recent, actuala Coaliţie PSD-ALDE nu acordă deloc atenţia cuvenită problemelor legate de organizarea concretă şi planificarea din timp a evenimentelor dedicate Centenarului Unirii.

Considerând că lucrurile nu pot fi tergiversate la nesfârşit, m-am întâlnit zilele trecute, împreună cu ceilalţi colegi parlamentari liberali de Alba, cu conducerea primăriei şi cu cea a Consiliului Judeţean Alba, în vederea discutării problemelor legate de susţinerea proiectelor care ar trebui cât mai repede demarate pentru Centenar. Ca urmare a acestei întâlniri, semnalez guvernanţilor faptul că suma necesară pentru finanţarea proiectelor de infrastructură culturală pentru Centenar nu este una astronomică. Sunt necesari în jur de 60 milioane de euro, adică o sumă care reprezintă 1% din fondul aflat la dispoziţia ministrului dezvoltării pentru finanţarea proiectelor derulate prin PNDL.

Totodată, semnalez faptul că majoritatea parlamentară PSD-ALDE, deşi susţine, încă de pe vremea guvernării Ponta, că va demara un plan măreţ dedicat Centenarului, aceasta obstrucţionează de fapt chiar realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, monument care riscă să nu se mai poată concretiza până la Centenar, deoarece propunerea legislativă care se referă la finanţarea acestui proiect cu suma de 15 milioane lei, deşi a trecut de votul Senatului de foarte multă vreme, de 2 ani zace în sertarele Comisiei pentru buget, finanţe a Camerei Deputaţilor, condusă de domnul Liviu Dragnea.

După cum putem lesne constata, anul acesta, colegii din Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE au cu totul alte priorităţi - ne amintim de celebra ordonanţă a ruşinii -, în loc să se preocupe de problemele reale ale românilor sau de proiectele naţionale, printre care se află şi Centenarul Unirii, adică 100 de ani de la făurirea statului român modern.

Fac un apel la toate partidele parlamentare - considerând că acest eveniment deosebit de important pentru toţi românii nu poate fi celebrat aşa cum ar trebui, pe măsura importanţei lui istorice unice - dacă toate forţele politice din România, fie că se află la putere sau în opoziţie, nu înţeleg că trebuie să facă urgent front comun pentru concretizarea acestui proiect.

Mai mult decât atât, având în vedere că Centenarul Unirii este chiar parte a Proiectului de ţară, cred că acesta poate fi realizat cu succes numai dacă, în sfârşit, şi noi, clasa politică, vom înţelege că aşa cum a fost nevoie de consens la intrarea României în NATO şi de consens la intrarea României în Uniunea Europeană, Centenarul Unirii, 100 de ani de la Marea Unire, este al tuturor românilor, nu al unui partid sau nu al unui parlamentar dintr-o parte sau alta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Doru Coliu?

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Iulian Bulai?

Din partea Grupului PMP, domnul Doru Coliu.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Bună ziua, dragi colegi!

Declaraţia mea politică este despre românii din Marea Britanie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vineri, 17 februarie 2017, am participat la întâlnirea comisiilor parlamentare reunite, pentru românii de pretutindeni, pentru industrii şi servicii, politică externă şi afaceri europene ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu ocazia vizitei domnului Michel Barnier - negociatorul şef al Comisiei Europene pentru ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În cadrul acestei întâlniri i-am adresat, în limita timpului alocat, cât mai multe dintre întrebările centralizate de la românii stabiliţi pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Concluziile care s-au desprins din această întrevedere sunt acelea că încă nu se cunoaşte politica de emigrare pe care Regatul Unit al Marii Britanii o va adopta după Brexit, însă ceea ce se poate promite este faptul că se vor depune toate diligenţele necesare pentru ca cetăţenii Uniunii Europene să îşi păstreze toate drepturile pe care le au în prezent. Vor exista discuţii prioritare pe această temă, având în vedere că şi britanicii au cetăţenii lor pe teritoriul Uniunii Europene şi vor dori menţinerea drepturilor acestora.

De asemenea, se va iniţia un acord tranzitoriu prin care persoanele care au dreptul de a studia pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii să îşi poată duce studiile la final.

Intenţiile domnului Michel Barnier, concretizate în acest moment prin vizitele întreprinse în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, sunt acelea de a fi împreună în această negociere, având în vedere că statele membre ale Uniunii Europene au probleme comune, axate în principal pe piaţa unică şi pe libera circulaţie a cetăţenilor şi a mărfurilor.

Astfel, fac un apel către toţi europarlamentarii şi parlamentarii români, ca aceştia să îşi aducă contribuţia în susţinerea intereselor cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii, în vederea soluţionării tuturor problemelor pe care aceştia le întâmpină în urma declanşării ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

De asemenea, vă solicit declanşarea negocierii unui acord, înainte de Brexit, care să menţină şi întărească drepturile şi libertăţile cetăţenilor români care studiază şi muncesc pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Domnilor, interesele cetăţenilor români sunt mai presus de interesele politice!

Vă mulţumesc.

Doru-Petrişor Coliu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Grupul USR, domnul deputat Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, doamnă preşedinte!

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Declaraţia mea politică se numeşte "Lipsa jurnalismului de investigaţie din cadrul televiziunii şi radioului public".

Bugetul pentru anul 2017, recent aprobat, conţine o alocare de circa 300 de milioane de euro pentru Societăţile Române de Televiziune şi Radiodifuziune. Date publice arată că acest buget este aproape echivalent cu suma totală a veniturilor pe care toate instituţiile media private din România le obţin din piaţa de publicitate. Vorbim despre toate posturile TVR şi Radio România Actualităţi din Bucureşti şi din ţară faţă de sute sau mii de mijloace de comunicare private, respectiv site-uri, publicaţii tipărite, radiouri sau televiziuni.

Deşi beneficiază de un astfel de buget cumulat, cele două instituţii mediatice, susţinute financiar din bani publici, chiar dacă a fost anulată taxa radio-tv, nu investesc în cea mai importantă ramură a jurnalismului, şi anume investigaţia. De ce?

Motivele sunt multe şi complexe, iar cineva ar trebui să îi lămurească pe cetăţeni în privinţa acestui aspect. Sunt foarte puţine canale mass-media care se ocupă de astfel de materiale jurnalistice, tocmai din cauza resurselor financiare insuficiente. Acesta este motivul pentru care nu înţeleg de ce Televiziunea Română şi Societatea Română de Radiodifuziune nu investesc şi în acest tip de jurnalism.

Sunt convins că printre cele câteva mii de angajaţi se găsesc mulţi profesionişti care le-ar putea prezenta românilor informaţii valoroase, care să reflecte realitatea cotidiană, şi nu doar pe cea favorabilă politicienilor aflaţi la putere.

Este adevărat, cele două instituţii mediatice furnizează conţinut cultural, dezbateri politice şi emisiuni din diferite sectoare de activitate economică. Este rolul Televiziunii Române şi al radioului public de a educa, de a informa, dar, personal, mă simt deranjat că cele două organisme mediatice publice nu justifică exact rolul pe care presa liberă ar trebui să îl aibă, acela de câine de pază al democraţiei. Plătim 300 de milioane de euro anual pentru a întreţine un aparat de propagandă sau trebuie să avem instituţii media publice puternice, care să practice un jurnalism critic, fără a ţine cont de culoarea politică?

Stimaţi colegi parlamentari,

Stimaţi guvernanţi,

Indemnizaţiile colosale primite de membrii Consiliului de Administraţie al SRR, diurnele şi primele acordate cu ocazia zilelor de naştere sau bonusurile salariale nu îşi regăsesc utilitatea în produsul final care ajunge la cetăţeni. TVR şi Radio România Actualităţi sunt două instituţii mamut care toacă banii publici neraţional. Cei în drept ar trebui să numească oameni competenţi la vârful structurilor din care sunt formate cele două organisme mediatice publice şi să le dea mână liberă pentru a reforma jurnalismul plătit din bani publici.

Deputat Iulian Bulai, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017 au fost publicate, vineri, în Monitorul Oficial şi au intrat ieri în vigoare. Am adoptat un buget echilibrat şi sustenabil, care conţine toate măsurile cuprinse în Programul de guvernare, un program pe care ni l-am asumat cu toată încrederea şi responsabilitatea.

În doar o lună şi jumătate de la învestirea Guvernului Grindeanu, putem vorbi despre mai multe măsuri din Programul de guvernare realizate de Guvernul Grindeanu decât au făcut alte guverne timp de patru ani.

De la eliminarea a 102 taxe nefiscale, creşterea salariului minim la 1.450 lei, majorarea salariilor din administraţia publică locală cu 20%, din educaţie şi sănătate, creşterea cu 50% a salariilor pentru actori şi Programul "Prima chirie", până la creşterea punctului de pensie, a pensiei minime, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei sau majorarea indemnizaţiei pentru concediul de creştere a copilului şi a stimulentului de inserţie a mamelor care se întorc la locul de muncă, am urmărit asigurarea unui parcurs constant către îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei.

Au fost adoptate, într-un timp foarte scurt, măsuri relevante ce privesc mediul de afaceri: impozit pe profit de 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi şi creşterea plafonului la 500.000 de euro, cifră de afaceri pentru firmele care pot beneficia de această facilitate; eliminarea impozitului pe profit, în primii 10 ani, pentru firmele ce desfăşoară activităţi de inovare şi cercetare-dezvoltare; eliminarea Formularului 088 privind firmele plătitoare de TVA; lansarea Programului de promovare a exporturilor.

Totodată, Programul "Start-up Nation-Romania", pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, a fost deja adoptat de Guvern. Prin acest program ambiţios se estimează crearea a minimum 20.000 de noi locuri de muncă anual. "Start-up Nation-Romania" va motiva tinerii să rămână în ţară şi să desfăşoare activităţi de antreprenoriat, contribuind la crearea de noi companii în domenii cu valoare adăugată ridicată, companii de succes, care vor consolida economia românească.

De asemenea, una dintre priorităţile Programului de guvernare este crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Prin memorandumul aprobat de Guvernul Grindeanu se pun bazele acestui instrument important pentru economia românească, care are drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, precum şi crearea de noi locuri de muncă.

Alte măsuri puse în aplicare până în clipa de faţă privesc domeniul agriculturii, al sănătăţii, al dezvoltării locale, iar obiectivele noastre sunt bunăstarea tuturor românilor, întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Sunt prevăzute toate etapele adoptării şi aplicării, în continuare, a fiecărui program prezentat.

Programul de guvernare al PSD este reflectat în bugetul de stat şi va fi respectat pe deplin, ceea ce înseamnă că va deveni realitate, şi prin aceasta vom transmite tuturor românilor încrederea că îşi pot construi viitorul aici, acasă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin Bumb?

Vă rog.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi voi face o declaraţie politică legată de mirajul creşterii salariului minim pe economie.

Mărirea salariului minim pe economie la 1.450 lei, măsură aflată în Programul de guvernare al Guvernului Grindeanu, a intrat în vigoare la 1 februarie. Această mărire de salariu este un cadou otrăvit făcut românilor de Guvernul PSD. Numeroşi analişti economici au avertizat că economia românească nu este încă pregătită să susţină această creştere de salarii. Astfel, efectele ei, în loc să fie unele pozitive, vor fi mai degrabă negative, punând o mare presiune pe umerii angajatorilor şi determinându-i pe unii dintre aceştia să concedieze oameni sau să lucreze cu oameni angajaţi la negru, virând către economia subterană. Se creează astfel un cerc vicios, ce va duce la pierderea de locuri de muncă, la creşterea şomajului în rândul categoriilor celor mai vulnerabile - tinerii şi cei trecuţi de 50 de ani - , la încasări mai mici la buget, la scăderea puterii de cumpărare a românilor.

Stimaţi colegi,

Nu trebuie să uităm că România este o ţară cu o pondere mare a persoanelor cu venituri reduse şi este nevoie de măsuri pentru ajutorarea acestor oameni. Este nevoie însă de măsuri sustenabile, bine gândite, nu de acţiuni ce dau bine doar la televizor, precum această creştere a salariului minim, ce a fost făcută doar din raţiuni politice şi electorale.

Nefiind corelată cu economia reală, cu creşterea economică, cu performanţele pieţei reale a muncii sau cu crearea de noi locuri de muncă, această mărire artificială de venituri îi va determina pe patroni şi pe angajaţi, deopotrivă, să fie complici împotriva statului pentru a supravieţui. Cazurile de muncă la negru se vor înmulţi, indiferent de sancţiunile care se vor aplica, pentru că sărăcia este cea care îi determină pe mulţi dintre români să accepte orice formă de angajare. Doar în 2016, potrivit datelor oficiale, 1,5 milioane de persoane munceau la negru, producând economiei naţionale o pierdere de peste două miliarde de euro anual.

Iată de ce această mărire a salariului minim pe economie nu este o măsură de ajutorare a celor cu venituri mici, ci este doar un gest pur politicianist, praf în ochii românilor.

Deputat de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Marius Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Obiectul declaraţiei politice - "Priorităţile Guvernului Grindeanu şi ale parlamentarilor PSD-ALDE sunt creşterea veniturilor pentru toate categoriile sociale, investiţii în dezvoltarea locală şi predictibilitate pentru mediul de afaceri".

Stimaţi colegi,

În prima lună de guvernare, noul Guvern a adoptat o serie de măsuri pentru salariaţi, pensionari, studenţi şi firme. Prin aceste decizii, partidul nostru oferă o primă garanţie românilor, că tot ceea ce a fost prezentat în ultimele două luni începe să se realizeze. Fiecare dintre măsurile adoptate de Guvernul Grindeanu reprezintă promisiuni prezentate de PSD în timpul campaniei electorale.

De aceea, este foarte important ca acest Guvern să revină la calendarul de guvernare şi la realizarea programului care a fost validat prin votul cetăţenilor.

O măsură deosebit de importantă la care se lucrează acum la nivelul Guvernului este Legea prevenţiei fiscale. Este un proiect esenţial pentru mediul de afaceri, un proiect care, în scurt timp, se va afla pe masa Comisiei pentru buget, finanţe din fiecare Cameră a Parlamentului.

Fac un apel la toţi colegii parlamentari, indiferent de grupul politic din care fac parte, să aibă o atitudine constructivă faţă de acest proiect. Fac, de asemenea, apel la preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, să nu blocheze şi această lege, aşa cum a procedat cu alte legi importante, aşteptate cu mare interes de români. Blocajul şi conflictele dintre oamenii politici nu pun mâncare pe mesele românilor şi nu aduc niciun ban în plus în buzunarele cetăţenilor acestei ţări.

De aceea, fac apel la toţi decidenţii politici să adopte o atitudine constructivă, consensuală şi de deschidere la dialog pentru promovarea Legii prevenţiei fiscale. Subliniez faptul că, în prezent, controlul fiscal produce cele mai multe victime la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, care în proporţie de peste 90% sunt firme cu capital integral românesc. IMM-urile nu au armate de avocaţi şi nu au resurse pentru a suporta amenzile pentru tot felul de chichiţe găsite de inspectorii fiscali. La acest nivel, controalele se soldează, deseori, fie cu închiderea firmei, fie cu pierderea unor venituri la bugetul de stat.

Scopul controlului fiscal trebuie să fie conformarea, nu sancţionarea. Scopul nu este să închidem firmele, ci să ajutăm să înţeleagă regulile şi să le aplice corect. Interesul statului este să încaseze taxe de la aceste firme, nu să le desfiinţeze.

Am vorbit cu reprezentanţi din Ministerul Finanţelor şi cu cei care au lucrat la acest program de guvernare. Am discutat despre acest subiect şi cu mulţi oameni de afaceri din judeţul Botoşani, judeţ pe care îl reprezint în Parlament. Vreau să vă spun că toţi privesc cu interes această lege şi îşi doresc să fie adoptată cât mai curând.

Este o lege bună, în opinia mea, care ar trebui să ne aducă pe toţi parlamentarii la masa dialogului onest şi îmi doresc din tot sufletul să realizăm un consens politic pe acest subiect.

Principiul fundamental al Legii prevenţiei este să nu mai existe nicio măsură de sancţionare, fără o acţiune de prevenţie premergătoare. Prin urmare, la prima vizită a organului de control nu se vor acorda amenzi contravenţionale. În această etapă, rolul inspectorului fiscal va fi doar de a identifica erorile antreprenorului în aplicarea măsurilor fiscale...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi expunerea, pentru că aţi depăşit timpul prezentării declaraţiei. Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

... În această etapă nu vor fi aplicate amenzi şi se va stabili un plan de conformare.

Având în vedere argumentele pe care vi le-am prezentat, vă rog, stimaţi colegi parlamentari din opoziţie, să susţineţi această lege, pentru că e un act normativ extrem de important pentru antreprenorii români.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolae Neagu.

Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi şi stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Bugetul de stat pe anul 2017 al Guvernului Grindeanu, susţinut de PSD-ALDE - investiţii publice noi, zero pentru judeţul Sibiu".

În acest moment, din anexele pe ministere, la Capitolul "Investiţii majore", posibile în judeţul Sibiu, există un mare nimic. Centura vest-sudică de ocolire a Sibiului, Centura ocolitoare a municipiului Mediaş, noul Spital Judeţean de Urgenţă Sibiu, modernizarea Transfăgărăşanului, construcţii de locuinţe ANL în Mediaş şi Sibiu, construirea de bazin de înot în Mediaş sau suplimentarea sumei necesare întreţinerii drumurilor judeţene, toate cuprinse în amendamente depuse şi susţinute în comisii şi în plen de parlamentarii PNL Sibiu, nu se regăsesc printre preocupările Guvernului Grindeanu. Am înţeles, parcurgând presa locală din ultimele zile şi pagini de Facebook, că sunt parlamentari, alţii decât cei ai PNL Sibiu, care au introdus şi au susţinut aceste amendamente la bugetul de stat şi care se justifică în fel şi chip. Dacă ar fi corecţi şi nu s-ar ascunde după explicaţii mincinoase sau parţial adevărate, ar face publice amendamentele lor cu propuneri de investiţii publice necesare judeţului Sibiu. Altfel, înţeleg că se mulţumesc cu acest mare zero investiţional public, ce se vede în acest moment pentru sibieni.

Eu aştept însă punctual, pe parcursul exerciţiului bugetar, pe parlamentarii PSD-ALDE de Sibiu să vină să susţină proiectele de investiţii publice ale judeţului, cele menţionate de noi şi altele, de ce nu?

Cu toţii suntem sibieni sau medieşeni şi ar trebui să avem preocupări oneste şi corecte faţă de urbe şi cetăţeni, şi acolo unde oamenii cer şi putem ajuta, să ajutăm, nu să găsim scuze. Mediaşul are nevoie de centură ocolitoare şi de investiţii publice pe care să le susţină senatorul de Mediaş, Viorel Arcaş, aşa cum avem nevoie de un spital judeţean de urgenţă pentru toţi locuitorii judeţului Sibiu.

Pentru corecta informare, amendamentele parlamentarilor PNL de Sibiu la bugetul de stat au fost susţinute de aceştia în comisiile de specialitate din care fac parte fiecare şi în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. În şedinţa comisiilor reunite pentru buget, finanţe, le-am susţinut ca membru al comisiei, şi unul dintre amendamente a fost respins la limită, 14 voturi contra şi 13 voturi pentru, cel prin care solicitam suma de 135 de mii mii lei pentru noul Spital de Urgenţă Sibiu şi care a fost susţinut în comisie şi de preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe din Senat, domnul senator al PSD, Viorel Arcaş.

Dacă se vrea, uneori se şi poate!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Oana Vlăducă, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Criza, ca agent electoral".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că nu am înţeles niciodată apetitul unora pentru autodistrugere. Să-ţi canalizezi energii, timp şi resurse de tot felul numai pentru a împiedica un progres, o dezvoltare este, cred, cel mai derizoriu mod în care poţi acţiona ca persoană cu funcţie în stat, cu autoritate. Şi, totuşi, vedem că se întâmplă.

După momentul 11 decembrie, am crezut, naivi, că meciul politic s-a închis şi România îşi va putea relua un curs al normalităţii pe care îl clamam cu toţii în campanie. Adică să avem rapid un prim-ministru şi un guvern învestit, expresie a majorităţii parlamentare care să înceapă să lucreze pentru aplicarea programului de guvernare.

Ce s-a întâmplat ţine de absurd şi inconştienţă. Incapabil să-şi accepte înfrângerea politică din alegeri - da, a lui, personală -, preşedintele Klaus Iohannis a abandonat orice legătură cu Constituţia şi rolul său şi s-a înrolat într-un demers conştiincios de subminare a majorităţii parlamentare şi a guvernului legitim. Respingerea fără nicio explicaţie a lui Sevil Shhaideh, amânarea fără nicio explicaţie a desemnării lui Sorin Grindeanu, întârzierea adoptării bugetului în numele avizului CSAT sau amânarea promulgării în numele unor temeri doar de el ştiute - toate au fost acţiuni evidente de sabotaj. Desigur, cel mai periculos gest a fost manipularea şi alimentarea protestelor de stradă, în vârful cărora s-a urcat şi a profitat cu cinism.

De ce să faci asta?

Răspunsul se numeşte: Programul de guvernare al PSD şi ALDE! Nu este pentru nimeni un secret că portofoliul de măsuri prevăzute în programul de guvernare, cu termene şi un calendar de aplicare foarte riguros, este, probabil, cel mai ambiţios din câte s-au asumat până acum la nivel de ţară. Punerea lor în practică ar însemna redefinirea politicilor de dezvoltare, prin dinamizarea economiei, în consens cu bunăstarea cetăţenilor, creşterea veniturilor şi scăderea taxelor. Ca o paranteză, eu, personal, m-am săturat să tot aud propagandişti ai politicilor de austeritate şi apologeţi ai unui model economic falimentar, în care "dezvoltarea" nu se întoarce niciodată în buzunarele oamenilor.

Avem, deja, o evidenţă: Guvernul PSD-ALDE a realizat într-o lună de zile mai multe lucruri bune decât au făcut "tehnocraţii" într-un an. Calendarul de măsuri e respectat, miniştrii îşi fac datoria, toată lumea munceşte şi îşi vede de treabă. Or, abia asta este vulnerabilitatea Preşedintelui ţării şi a celor care-i deservesc interesele. Un guvern care să pună în aplicare planul de măsuri prezentat în campanie ar însemna mult bine pentru români şi pentru România, dar ar fi o catastrofă pentru candidatul Klaus Iohannis.

Şi atunci, soluţia cea mai la îndemână este alimentarea cu orice preţ a crizei, sub toate formele sale.

Câtă vreme românii se vor lupta între ei pe teme mai degrabă marginale, dar hiperbolizate ca fiind "de viaţă şi de moarte", lucrurile vor stagna.

Câtă vreme România va fi măcinată de conflicte şi nervi, dezbaterea onestă şi munca în echipă vor avea de suferit.

Câtă vreme vom crea războaie sociale, instituţionale şi vom antagoniza categorii întregi de cetăţeni, programul de guvernare va fi afectat. Iar acest neajuns va fi folosit în interes politic.

Preşedintele şi partidele din jurul său vor o criză continuă în România şi vor fi în stare de orice pentru ca starea de tensiune, conflict să persiste. O vor hrăni periodic cu subiecte şi se vor urca pe "victime".

Scenariul lor pare scris, deja. Rămâne doar ca noi să ne decidem ce facem: cădem în acest păcat sau îl ignorăm şi urmăm un scenariu mult mai onest: Programul de guvernare!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să vă finalizaţi expunerea!

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

Opţiunea îmi pare obligatorie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Dâmboviţa, Oana Vlăducă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mugurel Cozmanciuc. Nu este prezent.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu. Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică reprezintă un punct de reflecţie asupra zonei istorice a Moldovei în viitorul apropiat.

Dragi colegi,

Pe mulţi dintre dumneavoastră v-am auzit declarând în ultimele zile că asistăm, cel mai probabil, la o sciziune a ţării, că generaţia tânără a ajuns să fie în contradicţie cu generaţia părinţilor, de aceea consider că este nevoie de soluţii pentru a nu diviza societatea. Sunt de acord cu acest lucru, însă astăzi nu vreau să vă vorbesc despre mişcările sociale, ci despre o altă situaţie care s-a petrecut şi care adânceşte un decalaj deja existent.

Din păcate, mulţi dintre colegii mei nu au înţeles că au fost aleşi ca să reprezinte interesul cetăţenilor. Drept urmare, când s-a votat bugetul, prin votul lor, i-au privat de şansa de a trăi într-o regiune care se dezvoltă, care începe să recupereze decalajul, în comparaţie cu celelalte regiuni ale ţării. Regiunea de nord-est a Moldovei a fost vitregită la elaborarea bugetului pe anul în curs, iar amendamentele propuse de mai mulţi parlamentari din zonă, depuse cu scopul de a ajuta, au fost respinse.

Datoria noastră, ca parlamentari, e să fim preocupaţi de toţi cetăţenii, să nu facem diferenţe între regiunile ţării, ci să gândim legi şi măsuri care să ajute la o dezvoltare uniformă, să asigure un trai egal pentru toţi cetăţenii ţării. Am rugămintea ca în acţiunile viitoare să avem în gând acest lucru, ca prin legile şi măsurile pe care le propunem să ne gândim la binele celor mulţi, la cum să facem să avem o ţară din care copiii şi nepoţii noştri să nu îşi dorească să plece, ci să rămână pentru a putea crea ceva, pentru a lăsa ceva în urma lor.

Să nu uităm că într-adevăr avem nevoie de unitate, mai ales că în curând vom celebra centenarul Marii Unirii. Am încredere şi voi munci ca regiunea istorică a Moldovei să nu devină Cenuşăreasa României.

Îmi vin acum în minte cuvintele Marelui Ştefan din "Apus de Soare": "Moldova nu-i a mea, nici a voastră, ci a urmaşilor voştri, în veacul vecilor". Dar el era atunci la apus. Eu aş spune astăzi: Moldova e a mea şi a voastră, a tuturor românilor. Haideţi să o dezvoltăm, să o putem lăsa, peste ani, urmaşilor noştri, frumoasă şi întreagă, într-o Românie prosperă.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu Leoreanu, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 29, Neamţ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Marius Pascan. Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Marius Paşcan este numele meu.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi deputaţi,

Intervenţia mea se intitulează "Democraţia, o dispută insurmontabilă între cantitate şi calitate" .

Sarabanda protestelor publice, sutele de mii de protestatari care au ieşit consecvent în pieţele publice, revoltaţi pe manevrele nocturne ale Guvernării PSD - ALDE pe seama ordonanţei privind dezincriminarea abuzului în serviciu şi protejarea unor infractori sub acoperire politică penală, au bulversat România. Au creat prilejul unor dezbateri reverberate prin mass-media, privitoare la însăşi fundamentele statului de drept, ale democraţiei, dacă aceste asumări ale organizării statale mai sunt veritabile şi funcţionale în România zilelor noastre.

Cu alte cuvinte, au revenit în retorica publică noţiuni de bază ca "demos" - popor, şi "kratos" - putere, adică puterea poporului. Cât este de legitimă actuala putere politică, cât este de drept ca în numele a circa trei milioane de votanţi, dintr-un total de 18 milioane, adică vreo 18 la sută, să guverneze autoritar, ignorându-i pe toţi ceilalţi?!

Dacă democraţia este fondată, în esenţa sa, după cum susţine Vladimir Volkoff, doar pe cantitatea de votanţi, şi nu pe calitatea acestora, atunci, în mod fatidic, "într-o democraţie, în mod necesar, întotdeauna, prin definiţie, cantitatea este mai importantă. Gândirea democratică face abstracţie de calitatea alegătorului. Asta mă şochează".

Sau, după cum o descria cinic, dar plastic, Benjamin Franklin: "Democraţia e atunci când doi lupi şi un miel votează ce să mănânce la prânz. Libertatea e atunci când mielul, bine înarmat, contestă votul..." Preocupat de acelaşi subiect controversat, în "Criza lumii moderne", René Guénon scria: "Însuşi fondul ideii democratice este acela că un individ are exact aceeaşi valoare ca şi altul, deoarece sunt egali numeric, cu toate că ei nu pot fi niciodată egali altfel decât numeric".

De-a dreptul fatalist, Seneca mergea până la a afirma că "opinia mulţimii este indicele răului cel mai mare", iar Gandhi observa că "eroarea nu devine adevăr înmulţindu-se".

Tot regimuri de sorginte democratică au făcut ca marele filosof Socrate să fie condamnat la moarte, acuzat că deşi este un om iscusit, "cugetă la cele din cer şi cercetează toate câte se află sub pământ şi face să învingă judecata strâmbă". Iar Napoleon al III-lea a fost ales democratic în cel de-al doilea imperiu francez, precum şi Adolf Hitler în postul de Cancelar al Reichului, validând conceptul conform căruia idealurile democratice au generat cele mai draconice totalitarisme politice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi expunerea!

Mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Să nu omitem recentul exemplu din Marea Britanie, care s-a rupt de Uniunea Europeană, după ce s-a demonstrat că o parte semnificativă dintre votanţii englezi a recunoscut, ulterior scrutinului electoral, că nu prea au ştiut despre ce e vorba, adică ce au votat.

Aşadar, să ne bucurăm de privilegiile statului democratic, admiţând că nicio formă de organizare politică statală nu este pe acest pământ perfectă. Democraţia funcţionează în România, chiar dacă într-o manieră originală, adeseori discutabilă, şi se cuvine să o apărăm, nu doar prin puterea cantităţii, ci armonizând aşteptările generale cu calitatea unor oameni politici şi a proiectelor asumate electoral în mod responsabil şi onest.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Costel Lupaşcu. Vă rog.

Domnul Costel Lupaşcu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice este "Guvernul trebuie să facă achiziţii multianuale pentru vaccinurile copiilor".

Stimaţi colegi,

Am văzut în presă o ştire care în primă fază mi s-a părut incredibilă. Fostul Guvern, condus de domnul Dacian Cioloş, a aprobat prin hotărâre de Guvern un buget multianual de 1,6 miliarde euro pentru achiziţia a patru corvete multirol, în vederea dotării armatei române.

Nu pun în discuţie oportunitatea sau preţul unei astfel de achiziţii. Presupun că cele patru corvete sunt necesare şi ştiu că România s-a angajat faţă de partenerii NATO să facă investiţiile necesare pentru dotarea corespunzătoare a armatei române, astfel încât să facă faţă unor noi provocări. Repet, nu pun în discuţie această oportunitate, ci legalitatea şi atitudinea fostului Guvern în această materie. Ceea ce m-a deranjat, însă, cel mai tare, este că Guvernul Cioloş nu a avut o atitudine similară în ceea ce priveşte aprobarea bugetelor multianuale în domeniul achiziţionării vaccinurilor obligatorii pentru imunizarea copiilor nou-născuţi.

Oare bebeluşii acestei ţări sunt mai puţin importanţi decât cele patru corvete multirol? Iar dacă în cazul corvetelor s-a găsit şi soluţia, şi exprimarea normativă pentru alocarea unei sume uriaşe, de ce nu s-a găsit o soluţie pentru o sumă mult mai mică, pentru bugetarea multianuală a vaccinurilor copiilor?

Sunt convins că Guvernul Cioloş şi fostul ministru al sănătăţii erau conştienţi de situaţia inevitabilă de epuizare a stocurilor, pentru că toată lumea ştie că orice procedură de achiziţie necesită o anumită perioadă de timp şi trebuie începută cu mult înainte de epuizarea stocurilor curente, dacă vrem cu adevărat să asigurăm continuitatea disponibilităţii unor produse absolut necesare, cum sunt serurile de imunizare a nou-născuţilor.

Am lucrat în domeniul sănătăţii şi înţeleg foarte bine cât de importantă este administrarea unor vaccinuri în primele zile şi săptămâni de viaţă ale unui copil. De această schemă va depinde starea de sănătate a acelor persoane pe tot parcursul vieţii.

Cred că este necesar ca Guvernul Grindeanu să îndrepte această carenţă sistemică în ce priveşte achiziţia de vaccinuri pentru schema obligatorie de imunizare a copiilor.

Cred că este absolut necesar să se stabilească o formulă de finanţare multianuală pentru cumpărarea serurilor necesare.

Cred, de asemenea, că trebuie să redăm capacitatea de producţie a Institutului Cantacuzino, care să producă măcar o parte din vaccinurile necesare.

Sunt convins că Guvernul Grindeanu va găsi o soluţie legală pentru alocarea multianuală a finanţării necesare pentru achiziţia vaccinurilor obligatorii la copii. Este o promisiune electorală a partidului pe care îl reprezint şi sunt convins că Guvernul susţinut de majoritatea parlamentară va duce la bun sfârşit acest angajament.

Vă mulţumesc.

Deputat Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Olteanu. Vă rog.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Judeţul Vaslui - asistat social, o manipulare".

Stimaţi colegi,

Am asistat, de la momentul prezentării proiectului de buget, la diverse interpretări ale acestuia. Una dintre ele priveşte modalitatea în care Executivul a avut în vedere repartizarea fondurilor la nivel local. În acest sens, apreciez că, de multe ori, dezbaterea a luat o turnură cu totul surprinzătoare, manipulatoare aş putea spune, şi mă întreb, cu privire la aceste interpretări: cui prodest? În niciun caz locuitorilor vizaţi.

Astfel, am aflat, ca locuitor al judeţului Vaslui, că ocupăm locuri fruntaşe în diverse topuri ale alocărilor, iar acest fapt ar trebui nu doar să ne consoleze, ci să ne ofere chiar satisfacţie. De pildă, suntem în topul celor care primesc fonduri din sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate, bani care merg spre sistemul de protecţie a copilului, bani care merg spre învăţământul special sau pentru asistenţa persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv pentru plata asistenţilor personali. Ni s-a atras atenţia inclusiv asupra banilor primiţi prin Programele naţionale "Cornul şi laptele" sau "Mere în şcoli". Am văzut diverse sublinieri cu privire la sumele alocate pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinţei sau, pur şi simplu, pentru plata personalului din învăţământ.

Vreau să atrag atenţia că toate cele menţionate nu reprezintă altceva decât respectarea legii şi nimic mai mult. Atunci când Vasluiul este ras de pe hartă în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură, ni se atrage atenţia că sunt alocaţi totuşi nişte bani, în condiţiile în care aceste sume sunt obligatorii, nici măcar Guvernul PSD neputându-le bloca.

Având în vedere populaţia judeţului şi valoarea totală a obiectivelor de investiţii derulate de Ministerul Transporturilor, judeţul Vaslui ar fi trebuit să primească aproximativ 100 de milioane de euro, asta fără a lua în considerare faptul că decalajul faţă de regiunile bogate nu se recuperează prin alocări proporţionale, ci investind mai mult în zonele sărace. Ei, bine, stimaţi colegi, judeţul Vaslui primeşte 0,0035%, adică nimic. Uşoara creştere la drumuri judeţene şi comunale nici măcar nu poate fi luată în considerare, având în vedere această gaură enormă.

În aceste condiţii, a avea impresia că locuitorii judeţului Vaslui trebuie să fie mulţumiţi, este o sfidare la adresa lor. Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei sau fondurile pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului sunt obligatorii prin lege, nu reprezintă vreun favor, aşa cum insinuează unii. În locul celor care promovează acest tip de discurs, mi-ar fi ruşine să le transmit vasluienilor, şi pe această cale, că sunt cei mai săraci şi că vor rămâne aşa, din cauza obtuzităţii guvernanţilor.

Stimaţi colegi,

Vasluiul - asistat social nu va ieşi din această caracterizare decât în măsura în care vom avea şi vom vedea investiţii responsabile în infrastructură, nu texte populiste despre ajutoarele pentru încălzirea locuinţei.

Stimaţi miniştri,

Modernizaţi şi reabilitaţi infrastructura, legaţi judeţul Vaslui de vestul ţării, şi bugetul nu va mai fi apăsat de atâtea cheltuieli sociale!

Actuala abordare nu face decât să consolideze sărăcia şi dependenţa faţă de bugetul central...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi expunerea.

Mulţumesc.

Domnul Daniel Olteanu:

...iar modalitatea în care au fost respinse iniţiativele de dezvoltare a infrastructurii în zonă mă face să cred că totul e o politică programată de sărăcire continuă a celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene.

Vă înşelaţi grav dacă aveţi impresia că vasluienii sunt români de categoria a doua, iar destinul lor e să stea cu mâna întinsă, pentru că aşa vrea puterea politică.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Mihaela Huncă. Este? Da. Vă rog.

Doamna Mihaela Huncă:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice este "Implicarea autorităţilor locale pentru premierea olimpicilor".

Am depus în Parlament un proiect de lege care priveşte implicarea autorităţilor locale în asigurarea fondurilor pentru premierea elevilor care participă la olimpiadele şi concursurile şcolare judeţene.

Prin această propunere legislativă doresc ca toate consiliile judeţene să aloce finanţare de la bugetul local şi pentru acordarea premiilor copiilor care participă la competiţiile şcolare locale, şi nu doar la organizarea şi desfăşurarea concursurilor care au loc în fiecare an.

Proiectul prevede ca valoarea distincţiilor să se stabilească în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de fiecare consiliu judeţean în parte.

Am luat decizia de a realiza această iniţiativă, întrucât din experienţa pe care am avut-o la Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani am constatat că de fiecare dată am fost în imposibilitatea de a acorda premii pe măsura rezultatelor excepţionale pe care le-au obţinut elevii din judeţul Botoşani. Niciodată nu am avut fonduri suficiente pentru a premia toţii copiii care meritau acest lucru.

Cred că trebuie să învăţăm să ne respectăm şi să încurajăm valorile noastre care pot face performanţă.

Prin premierea elevilor care au cele mai bune rezultate, vom stimula şi motiva din ce în ce mai mulţi tineri să înveţe şi să se pregătească foarte bine pentru ceea ce va urma după şcoală.

Obiectivul nostru, al Partidului Social Democrat, este ca fiecare român, indiferent de venituri sau de locul în care trăieşte, să aibă acces la toate formele de învăţământ, începând de la cel preşcolar, până la cel universitar.

De aceea, vă cer sprijinul dumneavoastră pentru a susţine iniţiativa legislativă prin care consiliile judeţene pot să se implice direct în finanţarea premiilor acordate de unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare judeţene elevilor care obţin rezultate deosebite la olimpiadele, concursurile şi competiţiile şcolare organizate la nivel judeţean.

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, deputat PSD, Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

O să vă rog să închideţi microfonul, doamna deputat.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Dumitru Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică are titlul: "Influenţa Ordonanţelor nr. 13 şi nr. 14 asupra mediului de afaceri".

În Programul de guvernare al PSD-ALDE, la Capitolul "Politici macroeconomice, fiscalitate, buget" este amintită, printre altele, şi predictibilitatea, astfel încât companiile să ştie, pentru următorii cinci ani, măsurile economice care le vizează. În schimb, predictibilitatea este total contrazisă de acţiunile iresponsabile ale guvernării actuale.

Atât investitorii străini, prin vocea Consiliului Investitorilor Străini, cât şi o parte a reprezentanţilor comunităţilor de afaceri din România, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care Executivul României a încercat să modifice codurile penale. Asta, pentru că schimbările legislative făcute peste noapte, dedicate intereselor anumitor persoane, influenţează negativ mediul de afaceri. Cine mai investeşte într-o ţară în care guvernul dezincriminează infracţiunile grave? Dar dacă se hotărăşte să se facă tot peste noapte o naţionalizare?

Mediul de afaceri are nevoie de reguli clare, care, odată stabilite, să fie valabile pe termen lung, cel puţin 5-10 ani. În afaceri este nevoie de predictibilitate, de transparenţă a procesului legislativ. Doar astfel se poate câştiga încrederea investitorilor, care, odată afectată, presupune un efort substanţial şi de durată pentru redobândirea ei, cu impact major asupra dezvoltării economice şi accesului la surse ieftine de finanţare.

În contextul economic mondial, România are o şi mai mare nevoie de obiective clare, de stabilitate şi de respectarea principiilor statului de drept şi ale economiei de piaţă. Toate acestea sunt elemente esenţiale pentru mediul nostru de afaceri, încă în formare, pentru creştere economică pe termen lung, care să se reflecte în bunăstarea românilor.

Deputat PNL, profesor Oprea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Opriţi şi microfonul.

Doamna deputat Natalia Intotero, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "Ziua internaţională a limbii materne"

Ziua de 21 februarie are o semnificaţie cu totul aparte, fiind o sărbătoare respectată în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică, culturală, precum şi multilingvismul.

În Conferinţa Generală UNESCO din 17 noiembrie 1999, 21 februarie a fost proclamată Ziua internaţională a limbii materne.

În 2000 Ziua internaţională a limbii materne a fost celebrată pentru prima dată de către Organizaţia Naţiunilor Unite. Prin intermediul acestei zile, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogăţiei diversităţii culturale.

De altfel, potrivit UNESCO, în cazul în care nu avem în vedere implementarea de politici lingvistice coerente, jumătate din cele 6.000 de limbi vorbite astăzi vor dispărea până la sfârşitul acestui secol.

Limba maternă este cea care păstrează istoria, tradiţia, cât şi cultura unui popor. De aceea, noi respectăm limba maternă a tuturor etnicilor care trăiesc în România.

În aceeaşi măsură, este important ca românii noştri plecaţi peste hotare să nu-şi uite limba maternă. Doresc să mulţumesc, şi deopotrivă, să salut efortul pe care Guvernul României îl realizează susţinând proiecte prin care copiii românilor plecaţi din ţară pot învăţa limba maternă.

Limba maternă rămâne - pentru mine cel puţin - limba în care spunem primul cuvânt - "mama".

Limba maternă este firul nesfârşit care ne leagă de acasă, de cei dragi, de familie, oriunde am fi plecaţi vremelnic prin lume.

Limba maternă este comoara cea mai de preţ a unui popor.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Petru Movilă. Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi colegi parlamentari de Iaşi,

Sunt membru al Camerei Deputaţilor de 12 ani şi niciodată nu am asistat la un asemenea circ. Ce s-a întâmplat la votarea bugetului, când s-a votat un buget total nerealist, populist şi asumat într-un moment foarte greu pentru ţară, de către acest nou Guvern, nu am mai văzut niciodată.

Un buget în care România nu este compusă decât din partea de vest şi de sud a ţării şi de aceea întreb unde este Moldova, stimaţi colegi? Unde sunt investiţiile majore promise pentru Iaşi? Aţi venit din patru în patru ani şi aţi promis marea cu sarea. Însă imediat după ce au trecut alegerile, v-aţi lepădat de unul dintre cele mai importante bazine de vot ale PSD-ului. Măcar dintr-o doză de bun-simţ şi respect faţă de alegătorii care v-au adus aici, în această sală, aţi putea să mai alocaţi un procent în plus pentru modernizarea drumurilor judeţene. Ca să ajungă să vă voteze ieşenii, nu de altceva.

Stimaţi colegi din PSD,

Stimate domnule Preşedinte,

Vă provoc să discutaţi cu cei din Guvernul de anul viitor să aloce fix atâţia bani pentru judeţele pe care le reprezentanţi, câţi s-au alocat anul acesta pentru Iaşi. Nu cred că o să vă placă ce vedeţi. Unul dintre cele mai mari judeţe din ţară a primit cei mai puţini bani, mai puţini decât şase judeţe din Moldova şi de şapte ori mai puţini decât Teleormanul.

Unde este autostrada Iaşi - Târgu Mureş? Unde este alocarea de fonduri pentru studiul de fezabilitate atât de necesar pentru demararea acestui proiect? Acum câţiva ani, colegii dumneavoastră, Victor Ponta şi Dan Şova deja îi tăiau panglica. Anul acesta nici măcar promisiuni nu am avut, ci doar explicaţii de genul că există o filă nepublicată a bugetului. Ţineţi filele din buget acasă, pe oala de smântână, şi le scoateţi când vine cineva de la Iaşi să vă întrebe de proiectele atât de necesare nouă?

Domnilor colegi,

Ce să mai vorbim despre bugetul pe care tocmai l-am votat, buget unde amendamentele s-au votat precum ouăle domnului Năstase?! Aţi învăţat să număraţi pe viitorul ieşenilor, pe seama unor investiţii de care depinde sănătatea, educaţia şi accesul la un trai decent pentru mai bine de 770.000 de cetăţeni ai acestei ţări.

Aţi dat gir unui buget cu un deficit bugetar la limita de 3% din produsul intern brut, într-o perioadă când economia oricum creşte. Asta înseamnă că aţi lăsat România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică. Sunteţi pregătiţi să vă asumaţi o serie de măsuri dure, aşa cum au fost cele din anul 2010?

Consiliul Fiscal ne confirmă că o astfel de situaţie corespunde unei politici fiscale prociclice, ce apasă pe acceleraţie în fază de expansiune, când economia ar creşte oricum. Aţi creat premisele necesităţii adoptării de măsuri de ajustare structurală, în condiţii de recesiune, o experienţă prin care România a trecut deja.

Stimaţi colegi,

Vă invit la o lecţie de geografie, să aflaţi, din nou, unde este Moldova şi în special Iaşiul. Poate în acest fel vă redescoperiţi ţara şi aflaţi că mai există şi alte judeţe în afară de Teleorman, Dolj şi Bucureşti.

Să aveţi o zi la fel de bună ca a unui ieşean care circulă în fiecare zi pe drumul judeţean Iaşi - Ţibăneşti!

Deputat Petru Movilă, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Mai avem timp pentru o singură declaraţie politică şi o să încheiem cu doamna deputat Tamara Ciofu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Guvernul Grindeanu şi majoritatea parlamentară PSD-ALDE au măsuri clare, prin care oferă tinerilor o perspectivă pentru dezvoltarea lor în România".

Tinerii nu-şi pot dezvolta cariera dacă nu sunt susţinuţi prin programe speciale pentru ei.

De aceea, noi avem prevăzut în Programul de guvernare şi au fost alocate fonduri în bugetul acestui an pentru aplicarea primelor măsuri prin care să le oferim tinerilor o perspectivă de dezvoltare în România, şi nu în alte ţări.

Programul de guvernare PSD-ALDE prevede ca în trimestrul II al acestui an să fie aplicate proiectele pentru tineri, prin care aceştia să-şi însuşească o profesie.

În acest an vor fi promovate măsuri prin care persoanele cu vârste între 16 şi 24 de ani vor beneficia de programe de ucenicie pentru învăţarea unei meserii, iar absolvenţii de studii superioare care au între 20 şi 24 de ani vor putea efectua stagii de pregătire pentru experienţa profesională.

În acelaşi timp, în proiectul de guvernare se prevăd măsuri specifice pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii, prin internshipuri şi programe tip "Pasarelă".

În prezent este în vigoare Legea nr. 335/2013, care reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenţii de facultate, în scopul asigurării tranziţiei acestora de la sistemul de educaţie la piaţa muncii, dar şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

Cu toate acestea, conform studiilor recente realizate cu privire la piaţa muncii din România, unul din cinci tineri români, între 15 şi 29 de ani, nici nu învaţă şi nici nu lucrează. Unul din cinci tineri sub 25 de ani este şomer, 1,5 milioane de tineri români sunt în risc de sărăcie şi 70% dintre ei nu îşi permit să facă credit pentru o locuinţă.

Având în vedere nevoia de a păstra în ţară tinerii profesionişti şi de a crea locuri de muncă calificare şi bine plătite, vă solicit ca împreună cu reprezentanţii Guvernului, să realizăm un grup de lucru la nivelul comisiilor parlamentare, pentru a fundamenta şi a pune cât mai rapid în aplicare toate programele din programul de guvernare votat de români, prin care le garantăm o perspectivă, atât absolvenţilor de liceu şi şcoli de meserii, cât şi celor cu studii superioare.

Ţara noastră a fost prea mult timp dezbinată, au fost certuri permanente între diferite segmente ale societăţii, între cei care lucrează la stat şi cei din zona privată.

Consider că a sosit timpul să avem coeziune între români şi solidaritate între generaţii, iar în Parlament să colaborăm pentru a susţine politic toate măsurile prin care să le garantăm tinerilor români un loc de muncă sigur şi un salariu decent, soluţii pentru a-şi achiziţiona locuinţa, care să le permită să-şi întemeieze o familie şi acces la servicii publice de calitate.

Respingem categoric orice tentativă de dezbinare între cei care trăiesc la sat şi cei care trăiesc la oraş, între cei bogaţi şi cei săraci sau între simpatizanţii unui partid şi cei ai altui partid.

Pe noi, cei de la PSD, ne interesează să asigurăm o viaţă demnă pentru fiecare român, fie că e angajat sau antreprenor, tânăr absolvent sau pensionar, profesor sau medic, inginer sau economist.

România suntem toţi şi e important să fim uniţi, ca români.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Domnule Ciolacu, vă rog să veniţi puţin până la prezidiu!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 328 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 155 de colegi.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Programul de lucru pentru astăzi: 10,00-14,30 - dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingere... şi ceea ce s-a aprobat azi în Biroul permanent... vă rog... mă iertaţi, domnule deputat. Cred că puteţi să mă iertaţi. Mulţumesc. Pauză până la votul final, în funcţie de cum stabilesc liderii, vot final, şedinţa Biroul permanent, la încheierea şedinţei de vot final.

Pe ordinea de zi, avem la punctul 1 informarea privind distribuirea unor documente la casetele deputaţilor, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La punctul 2 al ordinii de zi, avem validarea unui mandat de deputat.

Îl invit pe domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Comisiei de validare, să prezinte raportul acestei comisii.

Vă rog, domnule deputat... domnule lider!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 9/2017, ca urmare a demisiei domnului Gâdea Adrian-Ionuţ, şi, astfel, potrivit art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului şi având în vedere lista supleanţilor, comunicată de Biroul Electoral Central, Comisa de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Gâdea Adrian-Ionuţ şi propune validarea mandatului de deputat a doamnei Violeta Răduţ, declarată supleant la alegerile din 11 decembrie 2016, Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman, candidat pe lista Partidului Social Democrat.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi de membrii comisiei. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Obiecţii, comentarii la raportul Comisiei de validare? Nu sunt.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct. Votul va avea loc în şedinţa de vot final şi tot atunci şi depunerea jurământului.

3. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a secretarului general al Camerei Deputaţilor, la cerere, ca urmare a pensionării.

Vă informez, stimaţi colegi, că la punctul 3 avem acest proiect de hotărâre, la cerere, ca urmare a pensionării, eliberarea din funcţie a secretarului general al Camerei Deputaţilor.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor au hotărât, în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (2) din Regulament, înscrierea pe ordinea de zi a plenului, a acestui proiect de hotărâre, care a fost distribuit.

Vă rog, dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt.

Pe articole, dacă sunt obiecţii la titlu?

La preambul?

La articolul unic?

Nu. Mulţumesc. Dezbaterile fiind încheiate, merge la votul final.

La punctul 4 al ordinii de zi, avem Proiectul de Hotărâre privind numirea secretarului general al Camerei Deputaţilor.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor au hotărât, în conformitate cu prevederile art. 251 din Regulament, să propună numirea doamnei Silvia-Claudia Mihalcea în funcţia de secretar general al Camerei Deputaţilor. Proiectul a fost distribuit.

Dezbateri generale? Nu.

Dezbateri pe articole.

La titlu? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Încheiem dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Numirea va fi votată la votul final, cu buletine de vot.

Facem comisia de numărare acum?

Pentru constatarea rezultatului votului, potrivit art. 123, constituim comisia de numărare şi validare a votului, câte un reprezentant al fiecărui grup şi cei doi secretari de şedinţă.

Vă rog, liderii... domnule Ciolacu. Propuneri pentru Comisia de numărare şi validare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă propun pe domnul deputat Ciuhodaru Tudor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Turcan sau... din partea Grupului PNL.

Domnul Nicolăescu. O propunere pentru Comisia de numărare şi validare, la numirea secretarului general.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Mara Mareş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupul USR. Domnul... mă iertaţi. O să mă obişnuiesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Din partea USR, domnul deputat Vlad Duruş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Korodi... domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Din partea Grupului UDMR, îl propunem pe domnul Apjok Norbert.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupul ALDE. Domnul Avram.

Domnul Constantin Avram:

Din partea Grupului ALDE, propunem pe domnul deputat Marius Surgent.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tomac. PMP? Faceţi o propunere, că nu pot merge înainte cu şedinţa!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Din partea Grupului PMP, subsemnatul, Paşcan Marius.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Colegii mei insistă să spun că-l propunem pe domnul Iulius Caesar, numai că eu o să spun că îl propun pe domnul Iulius Firczak. Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Avem propunerile. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Stimaţi colegi, chiar dacă sunt şedinţe de dezbateri, şi sunt respingeri, vă rog să aveţi cartelele pregătite tot timpul în aparate pentru vot. Şi activate.

Da? Putem vota?

Vă rog. Vot pentru?

Votaţi! Mă scuzaţi...

Pentru comisia de numărare...

108 pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Cu majoritate, a fost aprobată componenţa nominală a Comisiei. Am încheiat dezbaterile. Vom avea vot secret, cu buletine de vot, în timpul şedinţei de vot final.

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile de la punctul 53, cu respingeri.

53. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, Pl-x 200/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor...? Nu.

Comisiile? Juridică sau pentru finanţe.

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Avem un aviz negativ al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

În şedinţele reunite care au avut loc, în urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea art. 5, cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, deoarece modificările propuse nu sunt conforme cu principiile care au stat la baza elaborării Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar, privind introducerea sistemelor moderne de plată, şi anume, acelea de întărire a disciplinei financiare şi de combatere a evaziunii fiscale.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Raport de respingere. Iniţiativa merge la votul final.

54. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, Pl-x 217/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu.

Comisia juridică.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.10/2001, intervenţiile legislative vizând scutirea de la plata impozitului pe clădire şi terenul aferent a proprietarilor care şi-au renovat sau reabilitat imobilele retrocedate, timp de cinci ani.

Membrii Comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Respingere; Vot final.

55. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, Pl-x 280/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică sau Comisia pentru apărare?

Vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 65, în sensul stabilirii unor reguli mai stricte în ceea ce priveşte utilizarea armelor sau dispozitivelor neletale destinate agrementului şi tirului sportiv, şi anume folosirea acestora "doar în spaţii destinate sportului, respectiv baze sportive sau poligoane special amenajate pentru aceste activităţi".

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat negativ propunerea legislativă, cu unanimitate de voturi.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a iniţiativei legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Propunerea legislativă are la bază o idee bună şi este o situaţie cu care ne confruntăm adesea în serviciile de urgenţă unde apar multe accidente produse de utilizarea defectuoasă a acestor arme neletale.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc faptul că există reglementări în legislaţie care, dacă ar fi aplicate corespunzător, ar reduce numărul acestor accidente.

Cred că aici poate exista o întreagă discuţie şi trebuie în continuare găsite soluţii pentru ca astfel de accidente legate de airball softball, paintball, pe care le tratăm în serviciile de urgenţă, să nu se mai repete.

Din punctul de vedere al soluţiei legislative, nu este cea mai fericită variantă. Şi îi rog pe membrii Comisiei pentru apărare, care se pricep mai bine decât noi la aceste reglementări, să găsească o soluţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Raport de respingere, vot final.

56. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Pl-x 90/2016.

Iniţiatorii? Nu.

Domnul Solomon. Domnul Solomon, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 112 alin. (1) şi a art. 113 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în sensul ca fiecare angajator să stabilească, împreună cu angajatul, norma timpului de muncă, aceasta putând fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea numărului de 40 de ore pe săptămână, timp de 4 zile, cu trei zile de repaus.

Face parte din categoria legilor organice, a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 14 martie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule vicepreşedinte.

Poziţia Partidului Naţional Liberal va fi de abţinere, la această lege, întrucât prevederile din cadrul acestei legi pot fi aplicate fără să fie nevoie de un act normativ distinct.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale dacă mai sunt? Nu.

Raport de respingere, vot final.

57. Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie, Pl-x 63/2016.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru muncă?

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare proclamarea zilei de 1 septembrie - Ziua comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie.

Cele două comisii propun respingerea iniţiativei legislative, din mai multe considerente, principala fiind că deja există o zi internaţională pentru eradicarea sărăciei, pe 17 octombrie, sărbătorită la nivel mondial încă din 1993.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Avem raport de respingere, vot final. Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, mă scuzaţi.

Vă rog, vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL susţine respingerea acestui proiect de lege. Statul trebuie să ia măsuri concrete de ordin executiv prin care să combată sărăcia şi excluziunea socială. Nu avem nevoie de încă o zi în care oamenii necăjiţi din această ţară să fie umiliţi. Aceşti oameni trebuie ajutaţi prin măsuri concrete.

Considerăm această propunere legislativă o invitaţie nefericită la etalarea necazurilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

O simplă citire a expunerii de motive v-ar fi scutit de astfel de remarci, aici, la tribuna Parlamentului. Este o iniţiativă izvorâtă dintr-un proiect european de la nivelul unei unităţi de învăţământ, un liceu din municipiul Ploieşti, care, fiind în vizită la Parlament, au fost şi în vizită la administraţie, la muncă. Unii colegi de-ai noştri, printre care şi eu, ne-am angajat în faţa acelor copii să iniţiem această lege.

N-o doriţi, nu-i nicio problemă, dar să veniţi aici şi să vă lamentaţi în permanenţă cu sărăcia, pentru care n-aţi făcut nimic cât aţi fost la guvernare, eu aş zice s-o lăsaţi aşa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final.

58. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, PL-x 251/2016.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru muncă?

Domnul Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, în sensul introducerii condiţiei înscrierii copilului într-o unitate de învăţământ preşcolar şi eliminării restricţiilor de vârstă stabilite iniţial pentru acordarea stimulentelor educaţionale.

A fost adoptată de Senat.

Întrucât prin Ordonanţa nr. 14/2016 această problemă s-a reglementat, iniţiativa a rămas fără obiect.

Prin urmare, comisiile propun respingerea proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

59. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53 din 2003 - Codul muncii, Pl-x 240/2016.

Iniţiatorii?

Vă rog, doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta propunere legislativă am iniţiat-o ca să clarifice o situaţie de care se lovesc companiile care folosesc munca în schimburi. A fost generată de interacţiunile pe care le-am avut cu operatori economici care s-au plâns că în urma interpretării diferite, pe articole de lege, din Codul muncii, au fost amendaţi, au dat în judecată ITM-ul care i-a amendat şi au câştigat. Şi atunci, se impunea o anumită clarificare pentru corelarea unor articole de lege, şi în acest fel, toată lumea şi toate ITM-urile, toţi inspectorii să interpreteze legea în mod unitar.

Este vorba de faptul că programul de lucru al unor agenţi economici care folosesc munca în schimburi, de 12 cu 24, poate diferi de perioada orară a zilei. Adică schimburile pot începe şi se pot termina la ore diferite, în cadrul celor 24 de ore ale zilei.

Şi este vorba de clarificarea repausului săptămânal, care înseamnă 48 de ore plus repausul zilnic de 11 ore, dar care nu are exact aceeaşi perioadă, adică nu începe întotdeauna de vineri seara, de la ora 19.00, ci poate să înceapă şi de sâmbăta dimineaţa, de la ora 7,00.

Şi clarificarea pe care eu am făcut-o este în conformitate cu Directiva 2008/88 a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, pentru că în art. 5, care se referă la repausul săptămânal, în această directivă, ni se spune că statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze în cursul unei perioade de 7 zile de o perioadă minimă de repaus neîntrerupt de 24 de ore.

Eu de fapt defineam repausul săptămânal de 48 de ore şi mă refeream doar la intervalul în care acest repaus săptămânal se realizează.

În cadrul comisiei am avut reprezentanţi ai Ministerului Muncii - la Comisia pentru muncă, unde mi-am susţinut iniţiativa -, care mi-au spus că nu este necesară această clarificare. Este evident, susţin, doar că nu ar avea rost să facem modificare legislativă. Şi au promis că vor trimite o circulară către toate ITM-urile din ţară, pentru a clarifica această interpretare.

Sunt foarte curioasă, încă nu mi-a ajuns la cunoştinţă că s-ar fi emis această circulară. Dar mă bucur că totuşi au înţeles necesitatea clarificării.

Cu toate acestea, văd că iniţiativa are un raport de respingere. Însă bineînţeles, eu voi vota pentru, adică împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Comisia?

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53 - Codul muncii, în sensul ca prelungirea duratei normale a timpului de muncă - peste 40 de ore pe săptămână - să se facă cu condiţia ca media orelor de muncă, calculate pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 40 de ore pe săptămână.

De asemenea, iniţiativa legislativă redefineşte sintagma "repaus săptămânal" ca fiind "orice perioadă de timp compactă, de 48 de ore consecutive, de la ora încetării programului de lucru în săptămâna curentă până la ora începerii programului de lucru în săptămâna următoare". În aceste situaţii, repausul săptămânal urmând a fi stabilit pentru diferite categorii de salariaţi prin regulamentul de ordine interioară, contractul colectiv de muncă sau fişa postului.

Legea face parte din categoria legilor organice, a fost respinsă de Senat în 25 aprilie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea iniţiativei, întrucât potrivit prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 4 noiembrie 2003, privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, adoptată în temeiul art. 137 alin. (2) din Tratatul Comunităţii Europene, sunt stabilite măsuri pentru îmbunătăţirea mediului de lucru, cu scopul de a proteja sănătatea şi securitatea lucrătorilor.

Astfel, timpul de lucru săptămânal trebuie să fie limitat prin dispoziţii legale de reglementare şi administrative sau prin convenţii colective, ori acorduri încheiate între partenerii sociali, iar durata medie a timpului de muncă pentru fiecare perioadă de 7 zile să nu depăşească 48 de ore.

Totodată s-a apreciat că redefinirea noţiunii de repaus săptămânal este de natură a aduce atingere dreptului angajatorului de a organiza programul de lucru în acord cu activitatea desfăşurată, în condiţiile în care dispoziţiile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 instituie o excepţie referitoare la munca în schimburi, respectiv se prevede că în cazul muncii în schimburi, repausul nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnul...

V-am văzut, domnule profesor, v-am văzut. (I se adresează domnului deputat Dumitru Oprea.)

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Eu cred că trebuie să punem în discuţie o chestiune procedurală şi care ţine şi de principii. Am avut şi ieri, şi astăzi, proiecte legislative din legislatura trecută. Unele chiar mai vechi. Am avut ieri un proiect din 2010, dintr-o guvernare anterioară.

Ei bine, astăzi preluăm şi expunem argumente ale comisiilor din Legislativul trecut. Şi proiectul de faţă are raportul comisiei din 2016. Nici n-a mai fost parcurs de actualele comisii. De actualele comisii din actualul Legislativ.

Prin urmare, eu mă întreb: nu este firesc să votăm în cunoştinţă de cauză? Mai ales în situaţii ca proiectul anterior... (Vociferări.)

Proiectul anterior, cu învăţământul preşcolar, avea aviz favorabil de la Guvern. Ni se spune astăzi că a fost transpus într-o altă hotărâre a Guvernului. De acord, dar cât din ce s-a cuprins în proiectul respectiv a fost transpus? Adică mi se pare firesc să votăm în cunoştinţă de cauză, pe baza unor analize actualizate şi în deplin temei.

De aceea, eu vă solicit, stimaţi colegi, să nu votăm pe bandă rulantă, ci pur şi simplu să reluăm, în dezbaterea actualelor comisii, aceste proiecte.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Îi reamintesc colegului meu, Marius Paşcan, că am avut, în istoria îndepărtată a legiferării, o propunere legislativă dinainte de 1989, privind statutul clădirii "Casa Poporului". Aceasta a fost procedura. Asta vreau să spun. Deci nu contează că... 2010 este foarte acum.

Doi. Pe procedură. Dacă tot am ajuns aici, vă rugăm, apelaţi la stafful Camerei Deputaţilor, să vă dea faţă către sală şi să dea faţă sălii. Aţi pus aceste două ecrane cât cinematograful sătesc de pe vremuri şi zău că aveţi feţe plăcute. Şi Camera Deputaţilor, din partea cealaltă, are o altă faţă, dacă n-aţi pune cele două ecrane măreţe care să vă ascundă. Şi cu aceasta, îmi cer scuze.

Revin la ceea ce se discută şi a fost prezentat şi de preşedintele Comisiei pentru muncă, domnul Solomon. Iar noi facem un apel, nu la politicieni, ci la antreprenori din toate domeniile, uniţi-vă! Pentru că de fapt este o libertate lăsată antreprenorilor, pe cadrul naţional şi pe cadrul european, când dumnealor, prin regulamente de ordine interioară, prin regulamente, prin contractul individual de muncă, pot să facă lucruri care să respecte toate legile, dar să le fie şi dumnealor în folos, şi angajaţilor.

Nimeni nu vrea să ucidă oameni, ci se doreşte o libertate de gândire, astfel încât economiei europene şi româneşti să-i meargă mai bine.

Noi nu vom fi de acord cu respingerea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles, domnule deputat.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu sunt. Vot final.

60. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Pl-x 205/2015.

Iniţiatorii?

Comisia pentru muncă?

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Pl-x 205/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 141 din Legea nr. 53/2003 cu două noi alineate, în scopul creării posibilităţii ca şi celelalte categorii de angajatori, în afara celor care conduc o activitate ce nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, să-şi poată desfăşura activitatea în zilele de sărbătoare legală, în baza unei informări adresate inspectoratelor teritoriale de muncă pe raza cărora au puncte de lucru sau activităţi declarate.

De asemenea, se preconizează acordarea unui spor de 100% aplicat la salariul de bază pentru fiecare oră lucrată sau acordarea de ore suplimentare, ore libere plătite, echivalent al dublului orelor lucrate, în următoarele 30 de zile, pentru salariaţii care desfăşoară activităţi în zilele de sărbătoare legală.

Se menţine soluţia de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice. A fost respinsă de Senat, în 4 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu. Vot final.

61. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, PL-x 208/2016.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru agricultură?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 19 aprilie 2016.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizele favorabile de la Comisia pentru buget şi Comisia juridică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Şedinţa comisiei s-a ţinut în data de 20 septembrie 2016.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputaţi, din totalul de 33 de membri. A participat, de asemenea, secretarul de stat Daniel Botănoiu.

S-a hotărât, cu majoritate de voturi, o singură abţinere, respingerea acestui proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt. Vot final. Sunt?

Vă rog, domnule Tinel.

Domnule Tinel, eu am întrebat şi am stat...

Domnul Tinel Gheorghe:

Aţi întrebat, dar nu ne vedeţi, domnule preşedinte. Şi secretarii sunt timizi, să ştiţi. De aceea nu...

Dacă aţi da la o parte ecranele acelea, ne-aţi vedea. Vedeţi numai ce... vă interesează.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dacă dumneavoastră aţi fi atent când întreb eu dacă sunt dezbateri generale şi nu să spuneţi după două minute, aş vedea.

Domnul Tinel Gheorghe:

Da. Păi, nu, eram cu mâna sus...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Lăsaţi ecranele, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Păi, nu, dar vă incomodează, să ştiţi, şi culmea e... (Discuţii suprapuse.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog... (Discuţii suprapuse.)

Vă rog să interveniţi la dezbateri generale.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Păi, mai multă transparenţă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da...

Domnul Tinel Gheorghe:

... şi vizibilitate vă cer.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi dreptate...

Domnul Tinel Gheorghe:

Proiectul acesta de act normativ, la momentul acela la care a fost iniţiat, propus, era corect sau a fost corect fundamentat, pentru că el venea să modifice un act normativ intrat în vigoare - Ordonanţa nr. 3 - în 2015, care obliga asociaţiile de producători agricoli, constituite în baza Legii nr. 26/2000, să se transforme în cooperative agricole sau grupuri de producători.

Ce să-i faci? Are stânga aceasta o nostalgie extraordinară cu cooperativele acestea agricole de producţie. Nu te lasă până nu te înregimentezi, neam.

Şi noi spuneam atunci, domnule, lăsaţi-le să funcţioneze. Spuneam în comisie. Şi eram de acord cu iniţiatorii că ar trebui lăsate asociaţiile acestea de producători să funcţioneze aşa cum s-au constituit ele, pentru că erau la început, încă nu prinseseră forma aceasta de finanţare, în aşa fel încât să se dezvolte. Când vii dintr-o dată şi spui: nu, te transformi în grup de producători, îi dai şi termen, dacă nu, nu primeşti subvenţie, e clar că apare acolo un talmeş-balmeş, nimeni nu mai ştie ce are de făcut.

A venit Guvernul şi a spus: sub nicio formă, de la 1 ianuarie 2016, nimeni nu primeşte - deci după 2 ani de finanţare, 2014-2015 erau oricum pierduţi - nu primeşte subvenţie dacă nu se transformă în cooperativă agricolă. Ceea ce... eu întreb Guvernul, dar n-am pe cine să întreb: câte s-au transformat în cooperative agricole? Pentru că acesta era sen... Niciuna!

În loc să lăsăm textul, că era corect, Guvernul greşise şi Parlamentul venea să îndrepte o greşeală, o eroare, a venit onor Guvernul şi a spus nu, voinţa noastră este aceasta.

Şi eu cred că era corectă propunerea. Şi ar fi propunerea corectă şi acum. S-o rediscutăm, s-o întoarcem în comisie. Eu m-aşteptam ca domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură, care este şi el iniţiatorul acestui text de lege, să vină şi să spună, domnule, haideţi, s-o mai gândim o dată, s-o reîntoarcem în regim de urgenţă în comisie, s-o discutăm, pentru că nu e viabilă legislaţia pe care a adoptat-o Guvernul Ponta, atunci.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal se va abţine... la acest text de lege, pentru că noi spunem că ea ar fi trebuit mult aprofundată şi discutată. Nu produce efecte textul de lege care este în vigoare acum.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

62. Propunerea legislativă privind completarea art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, actualizată, Pl-x 342/2016.

Iniţiatorii, dacă sunt? Nu.

Comisia pentru politică externă sau Comisia pentru apărare?

Doamna Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 30 alin. (3) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin această iniţiativă se doreşte instituirea unei noi excepţii de la dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. b) - d), astfel încât minorii să poată călători însoţiţi de unul dintre părinţi sau de un însoţitor adult, fără a fi nevoiţi să prezinte declaraţia celuilalt părinte sau declaraţiile ambilor părinţi, atâta timp cât se face dovada dublei cetăţenii.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru politică externă şi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

Potrivit art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, referitor la propunerea legislativă menţionată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate de invitaţi, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative legislative, având în vedere următoarele considerente: adoptarea unei asemenea soluţii legislative astfel încât minorii să poată călători însoţiţi de unul dintre părinţi sau de un însoţitor adult, fără a fi nevoiţi să prezinte declaraţia celuilalt părinte sau declaraţiile ambilor părinţi, chiar dacă se face dovada dublei cetăţenii, ar putea creşte riscul de expunere a minorului asupra unei situaţii de trafic.

Una din ipotezele care ar favoriza traficul de minori ar putea fi în cazul în care unul dintre părinţi, prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate, sau profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane, din Codul penal, conform art. 211, coroborat cu art. 210, alin. (1) lit. a) şi b), ar putea profita de propriul copil şi l-ar expune traficului.

În unele cazuri de trafic de minori, având ca modalitate de săvârşire exploatarea sexuală a rezultat că racolarea s-a realizat prin înşelarea de către traficanţi a părinţilor sau a reprezentanţilor legali, astfel încât aceştia să îşi dea acordul pentru ca minorul să poată părăsi teritoriul ţării însoţit de unul dintre membrii grupării ori pentru întocmirea actelor notariale necesare trecerii frontierei de stat a acestuia. Şi în acest caz, lipsa declaraţiilor părinţilor minorului ar putea genera situaţii favorizante unei expuneri suplimentare a minorului asupra unei situaţii de trafic.

De asemenea, comisiile consideră că eliminarea acordului celui de-al doilea părinte ar duce la o îngrădire a drepturilor şi libertăţilor părinteşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru. Dezbateri generale, da?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt convins că iniţiatorii au avut în intenţie simplificarea acestor proceduri. Dar uneori şi drumul spre Iad este pavat cu bune intenţii.

Pe de o parte, sunt limitate drepturile fiecărui părinte şi, în acest context, nu putem fi de acord cu acest proiect de lege, iar pe de altă parte, este deschisă calea spre traficul de minori.

În aceste condiţii, susţinem respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu; vot final.

63. Propunerea legislativă pentru reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei "Istorie" în învăţământul preuniversitar, Pl-x 352/2016.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege l-am conceput, la momentul respectiv, ca un semnal de alarmă la adresa modului în care în sistemul românesc de educaţie sunt tratate o serie de materii, părerea mea, esenţiale în formarea unui om. Şi mă refer aici la istorie, dar este şi cazul altor domenii de educaţie, precum ar fi: fizica, economia, filozofia, educaţia religioasă şi multe altele, inclusiv geografia, chimia.

Din păcate, există o anumită tendinţă de marginalizare a anumitor ştiinţe şi de ideologizare a învăţământului românesc.

Consider că ora de istorie, în acest context, are un rol fundamental, pe lângă elementul ştiinţific şi cultural, lucruri pe care nu le punem aici în discuţie, în formarea individului ca un cetăţean responsabil. Pentru că istoria reprezintă deopotrivă educaţie democratică şi educaţie patriotică. Fără educaţie democratică şi educaţie patriotică, noi nu putem avea o naţiune care să fie cu adevărat responsabilă şi care să aibă capacitatea de a-şi autogestiona destinul cu bună ştiinţă şi într-un mod evolutiv.

Din păcate, este foarte important ca şi Ministerul Educaţiei, în urma acestui semnal de alarmă pe care l-am tras prin această iniţiativă legislativă, dat fiind faptul că atributul respectiv, conform legii, revine... atributul alcătuirii planurilor-cadru de învăţământ revine ministrului educaţiei naţionale, prin ordinul de ministru, să ia în seamă acest apel pe care l-am făcut.

O ţară care nu-şi cunoaşte istoria, nu ştie cine este, nu ştie ce doreşte şi nu ştie unde vrea să ajungă...

Mi se pare fundamental să gândim şcoala, să gândim educaţia într-un spirit al patriotismului şi într-un spirit al respectului faţă de noi înşine şi de trecutul nostru, ca naţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Gavrilă, comisia.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a citi materialul comisiei, intrând într-un dialog cu domnul deputat, aş vrea să spun că se poate face o pledoarie la fel de pătimaşă pentru fiecare disciplină de studiu care înseamnă conturarea unui profil de personalitate, fie că vorbim de domeniul ştiinţific, de domeniul umanist sau artistic.

În al doilea rând, nu cantitatea este cea care face diferenţa, nu un număr de ore care să încarce şi mai mult un demers curricular deja sancţionat prin comparaţie cu toate cele europene, ci calitatea, relevanţa conţinuturilor, nu adăugând de fiecare dată alte şi alte discipline - fie ele de curriculum obligatoriu sau opţional - rezolvăm formarea elevilor, ci cred că ţintele, profilul absolventului pentru fiecare nivel de studiu sunt mai importante. Există o filosofie de concepere a oricărui demers curricular.

Revenind la abordarea comisiei, este vorba deci de propunerea privind reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei "Istorie", Pl-x 352, şi se referă la creşterea numărului de ore alocate studiului disciplinei "Istorie" în învăţământul preuniversitar la un număr de minimum două ore pe săptămână, la nivelul ciclului gimnazial şi între două şi patru ore, în ciclul liceal, în funcţie de profil. Totodată, se doreşte introducerea disciplinei "Istoria românilor".

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în septembrie 2016.

În urma dezbaterii din septembrie 2016, comisia a propus, cu 13 voturi pentru, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: prevederile Legii educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare... prin aceste prevederi, planurile-cadru, programele şcolare pentru discipline, modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului.

Potrivit prevederilor art. 66 din Legea educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, numărul de ore alocate disciplinelor de studiu este stabilit prin planurile-cadru de învăţământ, se aprobă prin ordin de ministru al educaţiei, cercetării şi tineretului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţare.

Deci iniţiativa excede cumva cadrului legal. Asta nu înseamnă însă că nu putem să pornim totuşi anumite dezbateri pe probleme curriculare, în cadrul Comisiei pentru educaţie, la care vă aşteptăm cu opiniile dumneavoastră, în continuare, în noul mandat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale?

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Propunerea legislativă face parte din categoria celor foarte dezbătute în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor.

De nenumărate ori am întâlnit astfel de propuneri legislative şi, din păcate sau din fericire, cu acelaşi rezultat, deci cu un vot negativ.

În ceea ce mă priveşte, sunt de acord, în principiu, cu tot ceea ce a fost dezbătut şi susţinut în propunerea legislativă, lucruri care au fost menţionate aici de preşedintele comisiei noastre, inclusiv cu introducerea "Istoriei românilor", un număr mai mare de ore, dacă vreţi dumneavoastră, cu un management educaţional necorespunzător. Dar, cu toate acestea, noi nu avem în portofoliu, din punct de vedere legislativ, acest lucru, adică intervenţia pe sistemul curricular, mărirea sau micşorarea numărului de ore, acesta fiind apanajul ministerului de resort, adică Ministerului Educaţiei Naţionale.

În consecinţă, în conformitate cu legea, şi membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu pot susţine această propunere legislativă pe care ne-am fi dorit-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Deschideţi microfonul.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Cred că un sfert din parlamentarii din Camera Deputaţilor, la origine, sunt profesori. Unii dintre ei şi-au păstrat catedrele, alţii, nu. Oricum, toţi am trecut pe la şcoala generală, facultăţi, masterate, doctorate.

Atunci când e vorba de curriculum, fiecare profesor doreşte ca disciplina pe care o predă să aibă cât mai multe ore. Astfel, copiii ar trebui să aibă 50 de ore pe săptămână. Însă când este vorba de "Istorie", având în vedere greşelile care s-au făcut în ultimii 15 ani, privind programa şcolară, ar trebui ca toţi să gândim că e necesar, şi la şcoala generală, şi la liceu, să se facă "Istorie" altfel.

Vă rog să verificaţi manualele alternative şi veţi afla noutăţi extraordinare. Şi vă dau două exemple: sunt mai multe ore alocate pentru Doina Cornea decât pentru Ştefan cel Mare; mai multe ore de istorie pentru Cristian Tudor Popescu decât pentru Mihai Viteazul, ceea ce este foarte grav.

V-aş propune ca la Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru cultură, oriunde, să pledăm cu toţii pentru ca istoria neamului românesc să fie cunoscută, pentru că astfel copiii îşi vor cunoaşte rădăcinile. Şi maturii îşi pot redescoperi rădăcinile. Să ştim unde suntem şi încotro mergem.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca profesor de istorie, nu pot să nu remarc ideea bună a colegului nostru de la liberali. E drept, nu putem să o legiferăm astfel, ci poate doar să transmitem... şi ar fi cazul să propunem chiar o declaraţie a Parlamentului către Ministerul Educaţiei, să aibă grijă cei din minister, şi mai ales cei de la comisiile de curriculum, ce "Istorie" vor să înveţe copiii noştri. Pentru că învăţământ naţional fără istoria patriei, fără literatura şi limba română şi fără geografia patriei, nu există. Restul pot fi oricum şi oriunde la fel. Aceste 3 elemente ale învăţământului naţional sunt cele care ne dau nouă identitate şi ne dau nouă, în acea unitate în diversitate, specificitate.

De aceea, trebuie, înainte de toate, să cerem Ministerului Educaţiei să revizuiască de urgenţă ceea ce se predă la şcoală elevilor.

Este inadmisibil ca în clasa a IV-a un copil să fie supus aceleiaşi programe, la fel ca un copil de clasa a VIII-a sau ca un copil de clasa a XII-a, când învaţă istoria neamului nostru.

Eu ţin minte, când eram în clasa a IV-a, obiectul respectiv era centrat pe figurile importante ale istoriei naţionale, nu pe tot felul de amestecuri de popoare. Ce să înţeleagă unul de clasa a IV-a ce sunt aceia migratori, care erau obiceiurile grecilor, care erau obiceiurile romanilor şi aşa mai departe!

Din istoria patriei am ajuns să facem o mică parte de istorie a românilor într-un amalgam de acesta, al istoriei Europei, care nu cred că face bine fiinţei noastre naţionale.

Dacă vrei să dezrădăcinezi un popor, dacă vrei să-l deznaţionalizezi, predă-i "Istoria" în halul în care se predă de 10 ani de zile această "Istorie" la noi.

Şi decăderea disciplinei a început nu din tăierea şi reducerea orelor la disciplină, ci din schimbarea modului de a preda "Istoria românilor", odată cu celebrul mandat al domnului Funeriu, care probabil numai interesele noastre nu le slujea.

Felicitări, dar trebuie făcut altceva!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Istoria românilor" trebuie să ajungă o icoană printre disciplinele de studiu. Este vorba de fiinţa noastră naţională.

Şi voi susţine orice demers prin care aceste lucruri vor fi făcute, în aşa fel încât românismul să ajungă în prim-plan între ceea ce învaţă copiii români la şcoală.

Eu susţin un astfel de demers legislativ. Trebuie găsită o formulă. Pentru că lucrurile esenţiale pentru noi - "Istorie", "Istoria românilor", "Geografie", "Educaţia pentru sănătate", "Noţiunile de prim-ajutor" - sunt aruncate de o parte, în locul lor fiind discipline de tipul "Educaţie cibernetică", ca şi cum mâine am fi ţinta unui atac informatic la nivel de şcoală.

În al doilea rând, vorbesc la nivel parlamentar. Credeam că sub această cupolă se pot lua orice fel de decizii. Ştiam că legile se fac în Parlament. Iar dacă un ordin de ministru rămâne mai important şi mai valoros decât o lege făcută de cei care au ajuns aici, daţi-mi voie să pun sub semnul întrebării ceea ce mai înseamnă puterea legislativă în Parlamentul României.

Istoria trebuie să fie altfel apreciată. Şi voi fi de fiecare dată un susţinător al unui astfel de proiect de lege, indiferent din care parte a spectrului politic ajunge în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu mai sunt...

Domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş fi intervenit dacă n-aş fi fost profesor de istorie. Sunt două chestiuni pe care vreau să le subliniez şi anume, cred că se impune ca la Comisia pentru învăţământ să existe o dezbatere serioasă pe acest subiect.

De ce pun accent pe acest element? Sunt două chestiuni care mă preocupă în mod special, de foarte mult timp. Ar trebui să nu mai discutăm superficial despre această chestiune şi să cădem în capcana în care au căzut cei dinainte de 1989, când au folosit elementele de identitate în propaganda comunistă. Pentru că ne-au adus în situaţia în care... astăzi, pentru că nu ştim să ne respectăm cum se cuvine elementele care definesc identitatea românească, în situaţia în care în capitala României, în Bucureşti, nu avem, de exemplu, o statuie a celui mai mare român din toate timpurile, aşa cum s-a prezentat la un moment dat, şi mă refer aici la Ştefan cel Mare. Nu avem o statuie a lui Avram Iancu.

Deci există foarte multe elemente care definesc identitatea românească, pe care o tratăm superficial.

Imaginaţi-vă cum ar arăta Parisul fără o statuie a lui Napoleon sau, mai ştiu eu, alte capitale importante, europene.

Deci cred că ar trebui să existe o dezbatere deschisă şi sinceră, la Comisia pentru educaţie, pe acest subiect, pentru că...

Vă mai spun un lucru important legat de istorie. Sunt unul dintre cei care a luptat dincolo de Prut, în Republica Moldova, ca statul să renunţe la propaganda sovietică şi să revină "Istoria românilor" în şcolile din Republica Moldova, lucru care astăzi este în pericol.

Dacă noi nu vom da tonul cuvenit legat de această problematică şi nu vom trata în spiritul responsabilităţii, să ştiţi că le vom da exemple proaste şi celorlalţi care luptă cu toată forţa pentru a şterge identitatea românească acolo unde există mari comunităţi de români sau cum este situaţia din cel de-al doilea stat românesc.

Deci cred că acest subiect trebuie tratat cu multă responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Nu aş fi vrut să iau cuvântul, dar se pare că în Parlamentul României operează gândirea de tip renascentist, uomo universale, oricine din sală se pricepe la orice.

Subiectele cele mai abordate sunt - observaţi prin propunerile legislative ce le avem săptămânal - sănătate, educaţie, buget, cod fiscal şi cam aşa. Şi toată lumea face propuneri.

Antevorbitorul meu, Tudor Ciuhodaru, voia să propună o perfuzie pentru ameliorarea educaţiei, dar perfuzia aceea... era nemulţumit de faptul că îl încurcă legea.

Puteţi schimba legea, dar atâta timp cât ministrul are puterea aceasta, ministrul dă un ordin.

Haideţi, să schimbăm legea, şi să o dea Parlamentul, şi să se ocupe şi de strategia educaţiei! Aşa cum Comisia SRI operează la nivelul celor două Camere, de ce nu şi problema educaţiei să nu fie tratată aşa? Dar propuneţi schimbarea legii!

Altfel, vă spun, transformăm copiii pentru care aveţi cu toţii preocupări, copiii, nepoţii, într-un sac în care toată lumea îndeasă tot felul de cunoştinţe.

Şi gândiţi-vă la un lucru: studenţilor de la licenţă nu ai dreptul să le pui mai mult de 22 de ore pe săptămână. Au fost 20 de ore până anul trecut, 20 de ore pe săptămână. Calculaţi câte ore au copiii de la învăţământul primar şi gimnazial şi dacă mai e loc la fiecare disciplină să mai adauge fiecare câte o oră sau două. Îi distrugem.

Mai avem şi after-school-ul, unde, de asemenea, copiii, într-o zi, au mai multe ore de muncă decât părinţii lor.

Aici ducem educaţia, dacă fiecare propunem tot felul de discipline cu tot felul de bune intenţii.

Dar lăsaţi-i pe aceia care diriguiesc şcoala să o facă. Şi să venim cu propuneri, chiar de tip legislativ, dacă asta credem că este varianta. Dar gândiţi-vă întâi la copii! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulţumesc, domnule profesor.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Mulţumesc.

64. Proiectul de Lege pentru completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, PL-x 335/2015.

Iniţiatorul? Nu mai e parlamentar.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru administraţie?

Vă rog, doamnă.

Doamna Roxana Mînzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond în vederea examinării şi depunerii unui nou raport pentru proiectul de lege menţionat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege în cauză are ca obiect de reglementare completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, în sensul interzicerii debranşării de la reţelele de distribuţie a apei a utilizatorilor care achită contravaloarea serviciilor furnizate prestate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial de respingere a Proiectului de Lege pentru completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt; vot final.

65. Propunerea legislativă privind acordarea cetăţeniei române membrilor comunităţilor româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice, Pl-x 189/2016.

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă vizează satisfacerea unuia dintre acele elemente care ţin de Strategia naţională pe termen mediu şi lung şi care decurg din punctul 1 din Constituţia României, care spune că România este stat naţional. În special mă refer aici la ceea ce înseamnă cele între 7 şi 10 milioane de români care se găsesc în afara graniţelor.

Această lege care doreşte pur şi simplu să acorde cetăţenia extinsă românilor este concentrată pe 3 paliere, 3 grupuri. În primul rând, ne referim la cetăţenii români şi urmaşii cetăţenilor români, indiferent de originea etnică, oameni care şi-au pierdut cetăţenia în urma rapturilor istorice - şi ne referim aici, în primul rând, la tragedia reprezentată de Pactul Ribentropp-Molotov şi cel de-al Doilea Război Mondial -, la membrii comunităţilor istorice din jurul României - şi ne gândim aici, de exemplu, la românii din Timoc, în număr de 350.000, la românii din Bucovina şi restul Ucrainei în număr de 450.000 şi la alte grupuri, precum sunt armânii şi macedoromânii din Balcani şi apoi ne gândim, bineînţeles, şi la reprezentanţii vechii diaspore româneşti care în ultimul secol au migrat în Europa Occidentală şi în Statele Unite.

De aceea, acest element de păstrare a identităţii româneşti mi se pare esenţial.

De asemenea, România, ca o naţiune puternică, trebuie să-şi valorifice capitalul simbolic, capitalul material, uman şi cultural, reprezentat de diaspora românească şi de comunităţile istorice de pretutindeni din lume.

Să ne gândim. Acesta reprezintă puntea şi un colac de salvare ale unor comunităţi care se află în pragul dispariţiei. Şi există posibilitatea ca peste 100 de ani niciunul dintre urmaşii tracilor de la sudul Dunării să nu mai vorbească un dialect românesc, indiferent dacă vorbim de românii timoceni, sau vorbim de istroromâni, sau meglenoromâni, sau macedoromâni.

În continuare, este foarte important să nu uităm un alt aspect: elementul care ţine de circulaţia şi folosinţa a ceea ce înseamnă forţa de muncă.

Vom vedea că va veni un moment în care vom avea de ales între fie a atrage imigranţi care pot veni din ţări cu un anumit potenţial, îmi permit să spun, chiar terorist, din Orientul Mijlociu sau Africa, şi aici am putea alege oameni care sunt mult mai apropiaţi de cultura noastră, de identitatea noastră şi care vorbesc aceeaşi limbă şi au aceeaşi origine şi care trăiesc în ţările din jurul nostru sau ai căror părinţi şi bunici au migrat din România pentru o viaţă mai bună în Europa Occidentală.

Să nu uităm că în Europa există mai multe legi de acest tip şi sunt ţări absolut respectabile pe mapamond care au legi, inclusiv... mult mai permisive decât ceea ce propunem noi în acest proiect de lege. Şi mă refer aici la Israel, mă refer la Polonia, mă refer la Ungaria. De exemplu, Legea cu privire la cetăţenia maghiară, o lege chiar mai avansată decât aceasta pe care o propunem acum, se aplică şi are consecinţe juridice inclusiv pe teritoriul României.

Aşadar, nu înţelegem de ce această lege nu ar putea să funcţioneze. Ea, bineînţeles, nu vizează, aşa cum greşit s-a spus, din punctul de vedere al fostului Guvern şi al fostului ministru al justiţiei, cum că ar provoca forme de discriminare.

Nu, nu provoacă o discriminare faţă de nimeni. De exemplu, românii basarabeni sau românii transnistreni au fost discriminaţi de regimul stalinist. Asta ar însemna că noi, pe undeva, acum, venim şi discriminăm regimurile totalitare care au dus la aceste tragedii istorice, în urma cărora milioane şi milioane de români au rămas în afara graniţelor.

Cred că este foarte important să ne gândim că o treime din naţiunea românească trăieşte în afara graniţelor.

Şi este foarte important, dacă vrem să fim una dintre ţările care au un cuvânt de spus în Europa şi în lume, cum să-i avem aproape pe aceşti fraţi ai noştri, pe care vitregiile istoriei i-au ţinut departe de noi.

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PNL, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci aveţi... domnule Bichineţ, numai o secundă, că am o propunere. Termen? Două săptămâni.

Vă rog. Avem propunerea Grupului parlamentar al PNL, retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot.

46 pentru, 73 împotrivă, a picat.

Domnule Bichineţ... numai o secundă, că nu am cum să... nu am procedură... Vreţi la dezbateri generale?

(Domnul deputat Corneliu Bichineţ doreşte să ia cuvântul.)

Păi ştiu, dar dumneavoastră aţi venit, nu v-am chemat eu!

Comisia? Raportul Comisiei juridice.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor reglementări care să asigure un cadru legal pentru acordarea de urgenţă a cetăţeniei române, membrilor comunităţilor istorice româneşti de pretutindeni, indiferent de ţara, regiunea ori continentul unde îşi găseşte domiciliul.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, membrii Comisiei juridice au ţinut seama de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi de avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ. Dezbateri generale.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Intervin, domnule preşedinte, din două motive:

1. Să surprind apariţia unui tânăr liberal foarte inteligent - lucru cam rar se întâmplă în Parlamentul României. Vă felicit, prietene - îmi permit să spun aşa, cred că suntem colegi de breaslă -, v-am urmărit la mai multe intervenţii şi cred că sunteţi o promisiune, dacă nu veţi fi dat afară de la liberali.

2. Al doilea motiv ce mă determină să intervin... domnul Nicolăescu se bagă şi Domnia Sa în seamă, dar v-a trecut vremea...

Al doilea motiv este proiectul de lege în sine, care chiar dacă este trimis la comisie, eu zic că este foarte bun.

Stimaţi colegi,

Suntem cu toţii români, sau o parte dintre noi, o treime din români trăiesc în afara graniţelor ţării, din diferite motive. Cel mai grav este că noi avem posibilitatea, prin eliminarea taxelor, să acordăm cetăţenie tuturor românilor. Şi vă rog să medităm la această chestiune. Duceţi-vă la ambasada noastră, Ambasada Republicii Moldova în Bucureşti, să vedeţi ce troc, ce piaţă infectă este acolo, cum o anumită specie mai întunecată, aşa, jecmăneşte basarabenii care vin în fiecare dimineaţă, cum pot şi ei, de acolo, pentru a-şi obţine cetăţenia. Noi stăm aici în condiţii foarte bune. Am avut privilegiul să văd ce se întâmplă şi în Voivodina sârbească, ce prigoană este împotriva celor care îşi spun români, ce păţesc preoţii de acolo şi eu cred că este momentul să luăm exemplul Ungariei, Ungaria care a acordat cetăţenie tuturor maghiarilor din Transilvania şi le-a acordat-o şi românilor din Transilvania.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Sunteţi trei de la minorităţi.

Domnul Ganţ. Doi maximum.

Domnule Ganţ, vă rog. Mai erau două cereri în spate...

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am decis, prin vot, să nu retrimitem la comisie, dar nu ştiu dacă am procedat bine, pentru că tema în sine e extrem de importantă şi n-am să mă refer la toate argumentele valabile, de altfel, ale iniţiatorului. Dar e un aspect absolut îngrijorător care se manifestă, şi anume lipsa acută de forţă de muncă calificată pe care economia românească o reclamă. Dacă nu înţelegem faptul că sunt zone importante ale României, cu contribuţii mari la produsul intern brut, către care se produc mutaţii de populaţie, pentru că nu mai există populaţie locală care să muncească, înseamnă că ignorăm realitatea.

Această gravă problemă economică trebuie să-şi găsească rezolvarea, iar tendinţa demografică din România este negativă. Nici acest aspect n-are voie să fie ignorat, nu văd şi nu s-au întâmplat în ultimii ani măsuri pentru compensare, pentru echilibrarea acestei situaţii demografice catastrofale pentru ţara noastră.

În plus, e o practică europeană consacrată, multe state europene au astfel de legislaţie de încurajare a obţinerii cetăţeniei pentru conaţionalii care nu locuiesc pe teritoriul statului respectiv.

Deci, abstracţie făcând acum de verdictul pe care l-am dat, repet, în opinia mea, greşit şi de menţinere a raportului de respingere, cred că ar trebui să fie o preocupare atât pentru Parlament, cât şi pentru Executiv, de a găsi soluţii pentru problemele semnalate de iniţiator.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale?

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din start trebuie să vă spun - se poate verifica votul electronic - eu am votat pentru retrimiterea la comisie a acestei legi. Şi vă spun de ce. Această lege, aşa cum este ea, nu poate fi adoptată. Deci dacă rămâne aşa, cu acest raport, cu acest text, atunci trebuie să fie respinsă, cel puţin din două considerente. Şi a fost invocată chiar de doi oratori legea maghiară.

Vă mulţumesc, domnule deputat, că aţi spus dumneavoastră ce doream eu să spun, legea maghiară nu leagă cetăţenia de etnie. În momentul în care leg cetăţenia de etnie, este o discriminare etnică inacceptabilă. Şi vă dau un alt exemplu: prin iniţiativa dumneavoastră, un cetăţean care şi-a pierdut cetăţenia românească pentru că s-a dus în Israel şi nu se consideră a fi român, nu poate dovedi că este român, nu are dreptul să-şi redobândească cetăţenia românească. Este bine pentru ţară? Nu cred.

Deci ar fi fost bine să fie reîntoarsă legea, ca această discriminare etnică să dispară.

Mai este acolo un articol, iarăşi problematic: cum pot şi de unde să aducă persoana respectivă o hârtie prin care să dovedească că el nu a fost condamnat pentru crime de război? De la cine să aducă aşa ceva? De unde să aducă? Este inaplicabilă legea, pur şi simplu, din această cauză. Unde este prezumţia de nevinovăţie?

Deci sunt câteva lucruri prin care această lege este inaplicabilă, deşi noi susţinem că ar trebui să avem o astfel de lege.

Ca atare, în mod evident, în forma pe care o are, legea respectivă nu poate fi adoptată.

Ca atare, eu, cel puţin, care am votat pentru retrimitere, voi vota împotrivă, pentru că este o lege discriminatorie în Europa de astăzi, inacceptabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Şi grupul nostru, al Partidului Mişcarea Populară, solicită să mai dăm un vot pentru retrimiterea la comisie, pentru că am avut în faţa dumneavoastră doi vorbitori: domnul deputat Ganţ, care reprezintă comunitatea germană din România şi care reprezintă un model şi ar trebui să reprezinte un model pentru noi, românii... De ce spun acest lucru? Pentru că, nu ştiu dacă dumneavoastră cunoaşteţi, peste hotarele României avem astăzi zeci de mii de profesori care predau în limba română şi nu au niciun fel de suport din partea statului român, în condiţiile în care toţi cei care predau în limba germană din România se bucură de sprijinul statului german. Nu mai vorbesc de atenţia pe care o acordă statul maghiar comunităţii maghiare din România.

Deci, cred că ar trebui să dăm dovadă de mai multă responsabilitate şi să retrimitem această lege la comisie, să o dezbatem cu multă atenţie şi să le oferim românilor care locuiesc, fără voia lor, peste hotare o şansă de a redeveni români şi în acte.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, am avut o propunere, am votat-o, îmi pare rău.

Alte intervenţii? (Vociferări.)

Termen?

Domnul Eugen Tomac (din sală):

Două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

56 pentru, 67 împotrivă.

E acelaşi vot.

Vă rog.

Vă rog, ştiu că doreaţi să luaţi cuvântul, nu? Nu vă înţeleg nemulţumirea, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Nu cu maliţiozitate, dar v-a spus colegul, din păcate, din cauza ecranelor nu se vede, iar colegii sfioşi nu vă informează atunci când solicităm cuvântul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, haideţi să lămurim pentru toţi colegii. Aşa cum domnul Daniel Gheorghe, domnul Tomac, domnul Márton Árpád şi dumneavoastră... Cred că sunteţi domnul Paşcan, da?

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am fost informat de domnii secretari - şi sunteţi înregistrat aici, vă văd aici - că aţi cerut cuvântul. Nu v-am oprit cu nimic, doar că eram într-o cerere de retrimitere, că trebuia să supun votului chestiunea aceasta.

Acum vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc.

Vă rog să o întrebaţi pe colega dumneavoastră din dreapta dacă am cerut cuvântul înainte ca dumneavoastră să supuneţi votului şi atunci e OK. În regulă, nu e niciun fel de problemă de orgoliu, suntem la început de legislatură, aşa că o să trecem peste inadvertenţe.

Ceea ce doresc să vă spun este că v-aş ruga să citiţi cu atenţie observaţiile şi argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului, care sunt de-a dreptul jignitoare pentru noi, ca români, în primul rând. Spre finalul acestui argument, al Guvernului, se spune că a recunoaşte etnicii români din afara graniţelor, ar fi o procedură discriminatorie şi oarecum preferenţială pentru acei români.

Eu cred că proiectul colegului nostru nu venea în contradicţie cu actuala lege a cetăţeniei, ci venea în completare. Tocmai de aceea - pentru că şi din punct de vedere demografic, şi al populaţiei, România se află într-un regres, şi din punct de vedere al natalităţii, negativ - eu cred că nu este rău să ne aplecăm cu foarte mare atenţie asupra situaţiei acestor români care doresc, adică o fac voluntar, fac această solicitare să devină cetăţeni români. Iar actuala lege cred că este perfectibilă.

Ca principiu vă spun, stimaţi colegi, nu văd de ce atunci când se solicită reîntoarcerea în comisie, respectiv o reanaliză, suntem de principiu, cu o majoritate, în dezacord, adică suntem negativişti. La urma, urmei, suntem Cameră decizională. Câtă vreme pornim de la un principiu că orice act normativ este perfectibil şi că interesul nostru este ca legea să fie cât mai largă, favorabilă tuturor celor pe care-i reprezentăm, haideţi să fim de acord, în principiu, fiindcă în comisie se vine cu argumente în plus, şi acest lucru nu face decât să valideze buna noastră credinţă şi bunavoinţă în a promova acte normative şi chiar corectoare atunci când este cazul, când se simte nevoia unei completări.

De aceea, eu fac apel la buna dumneavoastră credinţă şi, ca principiu, atunci când se solicită acest lucru, indiferent din partea cui vine solicitarea, să acceptaţi să se întoarcă la comisie, mai ales în cazul unor proiecte în care noi suntem Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale la acest proiect de lege?

Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Am ascultat cu atenţie intervenţia colegului de la PMP şi trebuie să fac o completare. Nu ştiu care sunt acele atacuri împotriva comunităţii româneşti din Voivodina. Întâmplarea face că viitoarea mea soţie este din Voivodina şi eu sunt de cel puţin şase ori pe an acolo, şi Dumnezeu mi-e martor că a fost întotdeauna o vizită impecabilă.

Doi. S-a menţionat situaţia statului Israel. Respectuos, comparaţia nu se poate face, pentru că acolo este o lege a reîntoarcerii, total diferită, pe motive religioase, şi nu etnice.

Trei. Trebuie să fiu de acord cu domnul Árpád, colegul nostru de la UDMR, care se referă la faptul că există unele prevederi care sunt complet inaplicabile şi a menţionat foarte bine cazul cetăţenilor români care au plecat în Israel, şi cu această ocazie au fost obligaţi să renunţe la cetăţenie.

Să-mi fie iertat, dar cum anume se poate face dovada că nu au acţionat contrar intereselor statului român sau că nu au fost condamnaţi pentru genocid? De unde depui cererea, cine ţi-o aprobă şi în ce formă?! Dacă există un răspuns, poate, dar eu, acum, nu l-am văzut.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Sistăm dezbaterile generale aici pentru acest proiect de lege.

Vă reamintesc...

Sunteţi al treilea, domnule deputat, de la PMP, îmi pare rău.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Subiectul cred că este destul de important şi cel puţin declarativ şi cu mici excepţii şi aplicaţii practice a fost susţinut de toate guvernele României.

Cetăţenii români din afara graniţelor şi în special cei din Republica Moldova au fost subiecte sau au făcut parte din teme majore ale României, fie că vorbim de instituţiile internaţionale, fie că vorbim de relaţiile bilaterale dintre România şi Moldova.

Evoluţia atitudinii statului român faţă de cetăţenii Republicii Moldova este o evoluţie pozitivă şi din acest punct de vedere, ca primul parlamentar român care şi-a deschis cabinete în Republica Moldova, în 2007, pot să vă spun că de la programarea pentru obţinerea cetăţeniei pe internet - şi dura un minut timpul de programare, pentru că mafia paşapoartelor româneşti, a actelor cetăţeniei din Republica Moldova funcţiona, şi statul român avea o imagine cât se poate de proastă în Republica Moldova. Astăzi avem consulate deschise la Bălţi, la Ungheni, la Cahul, la Chişinău, avem acorduri interguvernamentale semnate de România şi Republica Moldova, de sute de milioane de euro, prin care statul român şi-a asumat angajamentul de a susţine independenţa energetică, şi nu numai a Republicii Moldova.

Cred că este timpul să coborâm şi la nivelul problemelor cetăţenilor Republicii Moldova. Acest proiect de lege respins arată, de fapt, faptul că, cel puţin punctul de vedere al Guvernului, nu este decât demagogie, pentru că acest proiect de lege putea fi completat, puteam scoate lucrurile care nu se pot aplica, dar trebuia să arătăm că există o concordanţă între declaraţiile noastre, ale tuturor politicienilor, şi practică.

Republica Moldova nu este o ţară oarecare, nu este o relaţie oarecare. Am evitat chiar şi noi, Parlamentul, să avem grup de prietenie cu Republica Moldova, am făcut delegaţii permanente, orice, numai să arătăm că Moldova este altceva pentru România, iar noi nu am fost capabili nici să recunoaştem veteranii armatei române, care şi-au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor. Nu am fost capabili să micşorăm taxele consulare şi am făcut bani pe reîntoarcerea românilor din Moldova acasă. Toate aceste lucruri să ştiţi că vor costa, chiar dacă la nivel de principii generale, toată lumea va lăuda şi va iubi Moldova de la microfon.

Trebuie să facem lucruri clare, concrete pentru cetăţenii Republicii Moldova. Foarte mulţi dintre ei sunt cetăţeni români şi ne fac cinste. Sunt medici, sunt oameni de afaceri, sunt colegi parlamentari. Ar trebui să ne oprim o dată cu această minciună! Ori suntem capabili să facem ceva concret pentru Republica Moldova - să avem un model de minister pentru relaţia specială cu Republica Moldova, să integrăm toate acţiunile statului român - sau dacă nu, să închidem acest subiect. Iar votul dat acestui proiect de lege astăzi arată foarte clar cât de mică este diferenţa dintre discurs şi minciună.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

6. Conform înţelegerii liderilor grupurilor parlamentare şi a deciziei Biroului permanent, întrerupem respingerile şi mergem la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi al Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia juridică? Raport. Doamna Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 14 februarie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Ministerul Justiţiei susţine adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis o adresă prin care precizează că "se impune adoptarea acestui proiect de lege, în forma aprobată de Senatul României".

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, precum şi modificări în fondul activ procesual-penal, şi anume se va interveni expres în textele Codului de procedură penală modificate anterior prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017, astfel încât acestea să

revină la forma avută anterior intervenţiei menţionate.

La şedinţă au participat reprezentaţi ai Ministerului Justiţiei, ai Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 şi a Legii nr. 135/2010, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Este bine că majoritatea parlamentară nu a boicotat dezbaterea acestei ordonanţe de urgenţă. Evident că urmează votul final şi ne exprimăm convingerea că la votul final Ordonanţa nr. 14 va fi adoptată.

PNL va vota pentru adoptarea Ordonanţei nr. 14.

În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că, în mod normal, trebuie ca Ordonanţa nr. 14 să fie dublată în acţiune politică şi decizie parlamentară, de respingere a Ordonanţei nr. 13.

Partidul Naţional Liberal a solicitat dezbaterea în regim de urgenţă, la Senat şi în Camera Deputaţilor, a Ordonanţei nr. 13, în continuarea Ordonanţei nr. 14, tocmai pentru a transmite, fără niciun fel de echivoc, că o uriaşă eroare şi un uriaş atac la adresa justiţiei vor putea fi stopate de către actuala majoritate parlamentară.

Decizia politică, evident, este la majoritate şi sperăm ca, mutată problema de la Guvern, la Parlament, greşeala făcută prin elaborarea Ordonanţei nr. 13 să fie oprită.

De asemenea, cerem majorităţii parlamentare şi domnilor Dragnea, Tăriceanu şi Grindeanu să renunţe la orice altă atitudine sau orice alt comportament politic care pot să se transforme într-o lovitură la adresa justiţiei şi care să continue pe o cale greşită de atac la adresa instituţiilor statului, aşa cum s-a procedat prin Ordonanţa nr. 13.

Partidul Naţional Liberal solicită majorităţii parlamentare să spună transparent, predictibil, cu fermitate cum intenţionează această majoritate să pună în acord deciziile Curţii Constituţionale, în Codul penal şi în Codul de procedură penală.

Este obligatoriu să existe această predictibilitate în spaţiul public, tocmai pentru ca cetăţenii nemulţumiţi, ca societatea nemulţumită să înţeleagă că o greşeală uriaşă făcută de guvernarea Grindeanu nu va mai fi repetată.

În plus faţă de această decizie pe care trebuie să o luaţi şi să v-o asumaţi public, Partidul Naţional Liberal vă solicită să încetaţi cu ameninţările la adresa celor care au protestat.

Vă solicită să renunţaţi la atacurile la adresa multinaţionalelor, să încetaţi să mai descurajaţi investitorii români şi străini.

Dragi colegi din majoritatea parlamentară,

Vreau să vă spun că în momentul de faţă există 4-5 miliarde de euro la saltea, în România. Există 35 de miliarde de euro bani în străinătate care nu sunt investiţi. Dacă vreţi să aveţi resurse pentru cheltuielile pentru care v-aţi angajat în programul de guvernare, concentraţi-vă pe lucrurile serioase. Nu atacul la multinaţionale, nu descurajarea investitorilor români şi străini reprezintă soluţia!

Or, atacul la justiţie îi descurajează pe aceştia, îi transformă în nişte oameni care evită să lase bani în România, să creeze bunăstare în România.

Mai mult decât atât, vreau să vă mai spun un lucru: această atitudine duplicitară pe care premierul dumneavoastră o are, creează o nemulţumire uriaşă în rândul oamenilor de bun-simţ. Pentru că nu poţi să spui la Bruxelles că ordonanţa a fost o eroare, iar în ţară să spui că Ordonanţa nr. 13 a fost o greşeală de comunicare.

Să ştiţi că partenerii noştri străini se prind imediat! Şi, din nefericire, acest guvern şi-a pierdut toată credibilitatea şi în interiorul ţării, şi în exteriorul ţării.

În concluzie, după ce respingem Ordonanţa nr. 13, Ordonanţa nr. 14 trebuie aprobată şi Guvernul ar trebui să plece. Aceasta este o soluţie pentru ca România să poată să aibă credibilitate, să genereze bunăstare şi cetăţenii să aibă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

...perspectiva reuşitei în interiorul ţării noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog.

În ordinea înscrierilor la cuvânt...

Vă rog, domnule Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Aşa cum am discutat, Ordonanţa nr. 14 a fost votată în Comisia juridică, cu unanimitate, în procedură de urgenţă. Restul sunt declaraţii politice. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Paşcan, v-aţi înscris la cuvânt sau aţi rămas de data trecută? De data trecută, da?

Vă rog, domnule Korodi.

Domnul Korodi, aşa este ordinea aici.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

De la început mi-am exprimat poziţia foarte ferm că decizia de a aborda, de a corela deciziile Curţii Constituţionale cu privire la Codul de procedură penală, Codul penal este o greşeală, dacă se ia o decizie la nivel de ordonanţă de urgenţă. A fost o greşeală anul trecut, este o greşeală anul acesta şi va fi oricând o greşeală.

Vă aduc aminte de iniţiativa noastră care a fost trimisă tuturor grupurilor politice din Camera Deputaţilor, în care cerem expres să semnăm un acord politic între grupurile parlamentare, prin care niciodată, dacă o forţă politică, un partid politic ajunge la guvernare, nu va mai utiliza în acest mandat de patru ani ordonanţa de urgenţă pentru a modifica codurile.

Totodată, vreau să spun foarte răspicat: la ora actuală legislaţia românească, deciziile Curţii Constituţionale încă nu sunt transpuse, nu sunt reglementate. Este o responsabilitate a tuturor forţelor politice din Camera Deputaţilor să punem la punct Codul de procedură penală şi Codul penal, în aşa fel încât să nu mai fie discuţii în spaţiul public, incertitudine în spaţiul public, incertitudine în deciziile instanţelor, pentru că legislaţia nu este finalizată. Este responsabilitatea noastră. Acele 45 de zile semnalate de câteva ori în câteva decizii ale Curţii Constituţionale s-au terminat. La ora actuală, ceea ce se aplică în instanţe, este o legislaţie distorsionată.

De aceea, stimaţi colegi, trebuie să ne apucăm de treabă, trebuie ca forţele politice, grupurile politice să-şi definească punctele de vedere cu privire la Codul penal şi Codul de procedură penală şi să începem să modificăm în Parlament legislaţia, pentru că altfel, dacă nu este dezbatere, dacă nu sunt exprimate poziţii, dacă amânăm săptămâni întregi, luni întregi modificările, desigur, vor veni şi alte decizii ale Curţii Constituţionale, sunt convins, atunci va fi haosul prea mare să putem să mai gestionăm problema aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian (fără microfon):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Microfonul, vă rog!

Domnul Varujan Vosganian:

Nu aş fi intervenit dacă asupra mea nu s-ar fi oploşit un noian de adjective, dintre care "uriaş" a fost adjectivul predilect, încercând să sublinieze prestaţia acestui Guvern, sigur, cu semnul negativ.

Aş vrea să adresez Parlamentului câteva îndemnuri. De la acest Parlament se aşteaptă foarte multe lucruri. Este un Parlament care poate să dovedească maturitatea unei tranziţii care deja a depăşit cu mult cele două decenii în care se spunea că o să învăţăm ce e democraţia. Nu numai că n-am învăţat, dar am uitat câte ceva şi din ceea ce mai ştiam.

Aşadar, în acest Parlament, dragii mei, noi trebuie să producem argumente în faţa străinătăţii, şi nu să venim cu argumente ale străinătăţii, spre a ne convinge pe noi.

De aceea, să nu încercăm aici să limpezim lucrurile cu argumente pe care le aflăm în afara hotarelor ţării. Acest Parlament reprezintă poporul român, el e cel care trebuie să furnizeze argumente românilor şi străinătăţii, şi nu să vină cu argumente de împrumut.

În al doilea rând, vorbesc ca un om care nu am jignit cu nimic protestele, ba chiar am subliniat faptul că acolo erau şi persoane care îşi manifestau nemulţumirea de ansamblu cu privire la modul în care merge tranziţia. Dar, stimaţi colegi, haideţi să facem o comparaţie între ceea ce strigau unii parlamentari despre clasa politică şi ce a spus clasa politică despre proteste. Şi cred că primul îndemn pe care trebuie să-l facem este ca în spaţiul civic, atunci când manifestăm, să fie chiar o conduită civică.

De aceea, eu cred că îndemnul acesta trebuie lansat tuturor protagoniştilor evenimentelor din ultimele săptămâni, şi nu doar celor care au ripostat în faţa unor sloganuri şi lozinci, dintre care unele, recunosc, erau pline de haz, însă altele, mai ales reproduse în faţa copiilor care ei înşişi au fost puşi să le repete, erau, credeţi-mă, complet nelalocul lor şi o să vină o zi când, privind aceste documentare, cu copii care joacă şotron pe verbe la indicativ prezent, care calcă în picioare păpuşi cu nume de oameni şi părinţi extaziaţi, s-ar putea să ne fie puţină stânjeneală.

În al treilea rând - eu nu ştiu, nu sunt specialist în probleme legate de saltele - pot, însă, să vă spun că sunt îndemnuri mai grave care împiedică capitalul străin, când Preşedintele României spune că bugetul este riscant, el dă un mesaj extrem de negativ.

De aceea, sunt de acord să dăm mesaje pozitive, dar acesta este un lucru pe care trebuie să-l asumăm cu toţii.

Şi în al patrulea rând, care mie mi se pare unul din punctele nodale ale descâlcirii realităţilor noastre...

Stimaţi colegi,

România este într-un moment foarte delicat. Dacă începem să dăm vina unii pe alţii, arătăm că n-am învăţat nimic în 30 de ani.

Această tranziţie nu este nici economică, nici politică, în primul rând, e culturală! Ea nu se va încheia nici în anuarul statistic, nici în memorandumurile cu Fondul Monetar. Se va încheia atunci când mentalităţile noastre se vor emancipa. Cuvântul-cheie este responsabilitatea.

Pe vremea comuniştilor, de vină erau întotdeauna alţii. De vină era Partidul Comunist, de vină era Ceauşescu...

După 30 de ani, de vină iarăşi sunt alţii. Nu mai e Ceauşescu, eu ştiu, e PSD-ul, e Guvernul... Noi nu suntem niciodată de vină! Guvernul e întotdeauna de vină! Eu vă spun ceva: toţi suntem de vină! Şi clasa politică, şi magistraţii, şi oamenii de cultură, şi clerul, şi sindicatele, şi patronatele, şi presa, pentru că această clasă politică este produsul unui popor.

Ideea că justiţia este infailibilă şi că orice tentativă de reformare a justiţiei este un atac la justiţie, e o idee foarte greşită.

Eu mă aşteptam ca cei care vorbesc de necesitatea protejării Justiţiei, să-şi asume şi ce s-a întâmplat zilele trecute la CEDO, când statul român a pierdut şapte cauze, să spună şi ce se întâmplă cu procurorii care se laudă cu protecţia serviciilor de informaţii...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Varujan Vosganian:

... şi, de aceea, să tratăm cu mai multă înţelepciune acte normative care abordează chestiunea reformei în justiţie, şi nu ca pe un atac la adresa Justiţiei.

Şi închei cu asta: noi avem nevoie de o justiţie corectă, în primul rând, şi nu de o justiţie puternică, aşa cum scrie în platforma PNL, luată de la Dacian Cioloş. Pentru că justiţia ţine în mână o balanţă, nu o ghioagă!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna - USR.

(Domnul deputat Eugen Tomac doreşte să ia cuvântul.)

Domnul Barna este înscris înaintea dumneavoastră.

Am spus: domnul Barna - USR. E înscris înaintea dumneavoastră, se vede aici! Cu rugămintea să închideţi şi să redeschideţi microfonul, să văd timpul. Închideţi şi redeschideţi! OK.

Domnul Ilie Dan Barna:

Apreciem cu toţii discursul domnului Vosganian, mai degrabă artistic decât legat de realitate. Dacă este să găsim un lucru bun în abuzul de drept care s-a întâmplat pe 31 ianuarie este că acest abuz de drept a adus dreptul în societate mai mult decât orice dezbatere despre Constituţie sau despre altă lege care s-a adoptat până în prezent în România. Cetăţenii de toate nivelurile discută despre ordonanţe, ceea ce este până la urmă un element pozitiv.

Ceea ce vreau să spun este, în formările pentru adulţi, pe diverse materii, se adresează întrebări pentru creativitatea oamenilor. Una din aceste întrebări este ce trebuie făcut cu un cal mort? La această întrebare majoritatea participanţilor la aceste instruiri vin cu diverse variante creative. Răspunsul întotdeauna este acelaşi: un cal mort trebuie îngropat.

De aceea, ceea ce solicită USR este că, alături de Ordonanţa nr. 14, pe care o vom adopta cu toţii, am impresia, este necesar ca adevăratul cal mort, Ordonanţa nr. 13, să se regăsească în acelaşi pachet şi să o adoptăm - şi asta vă solicit, domnule preşedinte, pentru ordinea de zi - să o adoptăm înainte... respingerea ei să o adoptăm înainte de aprobarea Ordonanţei nr. 14, pentru că în acest fel mai rezolvăm unul din acele multe scenarii care au fost dezbătute zilele acestea, multe dintre ele cu şanse foarte mari de realitate juridică, pentru a nu ne trezi într-o aparentă fatalitate juridică la un moment dat, în viitor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

A, mai am o intervenţie, mă scuzaţi! Apropos de afirmaţia: "Toţi suntem de vină!". Nu, întotdeauna când se întâmplă un abuz de drept, Guvernul care face acel abuz de drept, acel Guvern este de vină! Şi acesta este un lucru important. Iar când Preşedintele spune că un buget nu este tocmai realist, este un tip de mesaj. Dar când ministrul energiei Guvernului în funcţie dezinformează despre o imaginară criză energetică care spulberă preţul energiei, impactul este mult mai grav şi îl vedem fiecare dintre noi în costurile reale ale energiei de astăzi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tomac - PMP.

Domnul Eugen Tomac:

Domnul Vosganian mai devreme a spus că suntem cu toţii vinovaţi. Eu nu mă simt vinovat cu nimic şi aceasta îmi dă şi libertatea de a spune ceea ce gândesc.

Mă mir, însă, că de fiecare dată când unii politicieni rup contactul cu realitatea, în minte le apare imediat un pericol străin şi mă miră cu atât mai mult cu cât aud acest lucru din partea unui om politic care şi-a dorit să devină şi comisar european la un moment dat.

Păi, lămuriţi-vă, ori vreţi să fiţi european şi să facem parte dintr-o structură europeană în care se respecte nişte reguli şi principii, fie vreţi să ne închidem aici, în ţărişoara noastră, şi să vedem peste tot numai ameninţări?

Din acest punct de vedere, cred că lucrurile sunt destul de clare şi, aşa cum s-a discutat şi s-a transmis de la această tribună mai devreme, avem obligaţia să tratăm cu multă responsabilitate şi înţelepciune tot ceea ce decide Curtea Constituţională aici, în Parlament, nu seara, pentru interesul unor anumite grupuri politice, în şedinţă de Guvern şi, desigur, să transpunem în legislaţia naţională şi directivele Uniunii Europene.

Nu putem trăi cu sentimentul că nu ne vede nimeni ce se întâmplă aici, în ţărişoara noastră!

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Au luat cuvântul toate grupurile.

Mulţumesc.

Nu avem amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

7. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, PL-x 137/2017. Procedură de urgenţă.

Comisia juridică?

Doamna Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 20 februarie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Amendamentele respinse sunt redate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea grupurilor, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion, primul înscris... electronic. USR, da? Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Grupul parlamentar al USR este pentru adoptarea acestei legi, de respingere a Ordonanţei nr. 13/2017, însă am propus amendamente, cu singurul scop de a elimina nişte vulnerabilităţi din punct de vedere constituţional. Este vorba de a pune de acord Legea pentru respingerea Ordonanţei nr. 13 cu Ordonanţa de urgenţă nr. 14/2017 şi cu Legea pentru aprobarea Ordonanţei nr. 14/2017.

În mod normal, adoptarea unei legi de respingere a unei ordonanţe de urgenţă are ca efect lipsirea pentru viitor de efecte juridice a acelei ordonanţe.

Ca atare, adoptarea acestei legi de respingere, ar avea ca efect pentru viitor încetarea aplicabilităţii Ordonanţei nr. 13, dar acest lucru nu se întâmplă, pentru că anterior s-a adoptat Ordonanţa nr. 14.

Ceea ce trebuie făcut şi ceea ce am propus noi este, în loc de adoptarea unui singur articol, să adoptăm trei articole, în care să precizăm expres data la care şi-au încetat efectele articolele din Ordonanţa nr. 13: art. I, art. II şi art. III. Aceasta, repet, pentru a pune în acord legea de respingere cu dispoziţiile constituţionale şi cu dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 98/2001.

Este amendamentul pe care îl susţinem şi dorim să se voteze asupra lui în cele ce urmează.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Avem trei amendamente respinse.

Vă rog, la nr. crt. 1, dacă susţine cineva?

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sărut mâinile, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Onorat Parlament,

Se vorbeşte foarte des, folosim şi demonetizăm expresia "statul de drept", de-a dreptul o bagatelizăm.

Un reputat teoretician al dreptului, John Rose, definea succint şi foarte exact ce înseamnă statul de drept. "Stat de drept înseamnă că în acea democraţie dreptul, adică legea scrisă cu litere capitale, circumscrie, limitează puterea de stat, indiferent care e aceea".

Altfel spus, statul de drept se regăseşte, instituţionalizat, normă cu normă, inclusiv în Constituţia României. Art. 16 alin. (2) ne spune că "nimeni nu este mai presus de lege". Altfel spus, noi, cu toţii, puterea legislativă, suntem ţinuţi de tot ceea ce înseamnă lege - subliniez "lege" cu litere mari, litere capitale.

Ne mai spune, de asemenea, art. 147 alin. (4) din Constituţie că "deciziile Curţii Constituţionale" - acea instituţie jurisdicţională esenţială pentru funcţionarea statului român - "sunt general obligatorii".

Demersul nostru legislativ trebuie să fie în mod necesar unul riguros, exact, practic, chiar scrupulos.

Date fiind aceste consideraţii, am formulat amendamente, Grupul Partidului Naţional Liberal, în Comisia juridică, amendamente care, însă, din păcate, au fost respinse, cu majoritate, şi astfel aveţi parte de raportul pe care îl aveţi de la Comisia juridică.

Legea de respingere a Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 trebuie să conţină în mod esenţial amendamentul pe care noi l-am formulat. L-am formulat nu pentru că noi ne dorim şi nu este o decizie politică, ci este o decizie de responsabilitate!

Curtea Constituţională, în două dintre deciziile pronunţate în cursul anilor, obligă Parlamentul ca în legile de respingere a ordonanţelor abrogate să cuprindă ca normă şi situaţia, starea pe care o vor urma efectele juridice care s-au produs sau nu prin acea ordonanţă de urgenţă. Şi aici vă pomenesc Decizia nr. 98/2001 şi Decizia nr. 761/2014 ale Curţii Constituţionale.

Subliniez încă o dată, indiferent care este opţiunea noastră politică, suntem cu toţii datori, dacă înseamnă ceva statul de drept pentru noi, să ne supunem unei anumite rigori în legiferare. În primul rând, să respectăm legea, să ne supunem acestei legi.

Repet încă o dată, în considerarea art. 147 alin. (4) din Constituţia României, în considerarea art. 16 alin. (2), suntem datori ca amendamentul pe care noi l-am formulat şi care spune aşa, în esenţă: "Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017 îşi încetează aplicabilitatea la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2017 să se regăsească în textul legii. Vă atenţionăm că vulnerabilizăm această lege pe care noi astăzi o s-o adoptăm în Parlament, şi apoi vom deconta politic. Nu noi, Partidul Naţional Liberal, dar toţi ceilalţi!

Interesul pe care noi îl urmărim este relevat rareori de cuvintele noastre şi în mod special este relevat de faptele noastre.

PSD şi ALDE, dacă cu adevărat vă doriţi ca efectele Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 să nu se mai producă în viitor, sunteţi datori să votaţi amendamentul pe care noi l-am formulat.

Eu vă mulţumesc tuturor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur! Domnule Cupşa, voi supune imediat votului amendamentul dumneavoastră, care era la nr. crt. 2, art. II.

La nr. crt. 1 nu a solicitat nimeni susţinerea amendamentului şi dacă nu-l susţineţi nu-l voi putea vota. Am înţeles, dar trebuia să fiţi atenţi!

O să vă dau cuvântul... mă întorc.

Supun votului nr. crt. 2, amendamentul de la nr. crt. 2.

Vot, vă rog.

39 de voturi pentru, 130 împotrivă, 9 abţineri, 7 colegi nu au votat.

Amendamentul dumneavoastră nu a fost admis.

Supun votului forma iniţială a textului.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 15 contra, 7 abţineri, 3 colegi nu au votat.

Textul de la nr. crt. 2 rămâne în forma iniţială.

Şi ne întoarcem la nr. crt. 1.

Dacă susţineţi amendamentul?

Grupul USR, da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Noi am avut trei amendamente. Primul dintre ele se referă doar la redenumirea articolului, din articol unic, în art. I, pentru a permite introducerea şi a celorlalte două articole. Acesta este primul amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci vorbim de nr. crt. 1, art. unic, care dumneavoastră aţi propus să se transforme în art. I - amendament respins la comisie.

Vot, vă rog.

29 de voturi pentru, 161 împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu a votat.

Amendamentul a fost respins.

Vot pentru textul iniţial, vă rog.

166 pentru, 28 împotrivă, două abţineri. Rămâne deci la nr. crt. 1, textul iniţial.

La... înţeleg că mai aveţi un amendament la nr. crt. 2, da? Ca să mergem la rând.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mai sunt două amendamente, referitoare la introducerea celor două noi articole.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Susţineţi unul singur, în ordinea din raport. Deci ori susţineţi nr. crt. 2, ori susţineţi nr. crt. 3.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nr. crt. 2.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

2. Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este vorba de introducerea unui nou articol, art. II, cu următorul conţinut: "Art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 nu a produs efecte juridice".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles. Amendament respins de comisie. Vot, vă rog.

41 de voturi pentru, 152 împotrivă, două abţineri. Amendamentul a fost respins.

Vot pentru textul iniţial, care era, tot la art. I. Vot pentru textul iniţial.

156 pentru, 42 împotrivă, 5 abţineri, 2 colegi care nu votează. Textul a rămas în varianta iniţială.

Punctul 3. Nr. crt. 3. Dacă susţineţi? Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Al treilea amendament este în sensul de a introduce art. III, cu următorul conţinut: "Art. 2 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13 din 2017 au produs efecte juridice până la data abrogării acesteia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14 din 2017".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Amendament respins de comisie. Vot, vă rog.

33 pentru, 168 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează.

Vot pentru textul iniţial, vă rog.

172 pentru, 29 împotrivă, 4 abţineri, 3 colegi care nu votează.

Am încheiat dezbaterea pe articole. Proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi următorul, şi cred că ultimul proiect al ordinii de zi de astăzi...

Vă rog, domnule Munteanu, propuneţi.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să modificăm programul. Dezbaterile, până la orele 12,30; vot final, la orele 13,00.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles. Vot.

137 pentru, 52 împotrivă.

Uitaţi-vă la votul electronic.

8. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate? Comisia pentru sănătate?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59 din 2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Ordonanţa a modificat art. 890 din Legea nr. 95, în sensul stabilirii prin hotărâre de Guvern a metodologiei privind calculul de preţ al medicamentelor, precum şi a procedurii de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă, cu excepţia medicamentelor din categoria OTC-urilor.

Senatul a respins practic această ordonanţă.

Am avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, 17 voturi pentru adoptare şi două voturi abţinere, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu.

Nu sunt amendamente. Vot final.

Suspend şedinţa.

13,00, vot final.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Stimaţi colegi,

Vă rog, să luăm loc în bănci.

Întrucât am fost informat de stafful tehnic că sunt colegi care şi-au introdus cartelele de vot în mod eronat, vă propun să facem un vot de control. (Vociferări.) Nu eronat. După care, liderii de grup, să verificaţi colegii asupra modului în care au votat sau au fost prezenţi.

Deci facem vot de control. Vă rog să luaţi loc în bănci.

Vot. (Rumoare.)

Răbdare...

Stimaţi colegi,

Vă rog, un pic de atenţie. Facem vot din nou, vot de control, să verificăm cu liderii de grup prezenţa şi modul de logare.

Vă rog să votaţi.

Deci avem 240 de... menţionarea prezenţei.

Vă rog, liderii de grup, să verificaţi listele cu voturile şi vedeţi eventualele inadvertenţe.

Putem începe?

Voci din sală:

Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Înţeleg de la liderul Grupului PNL că mai sunt câteva mici imperfecţiuni. Mai facem încă o dată vot de control. Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Membrii staffului tehnic sunt printre dumneavoastră, dacă aveţi nevoie de lămuriri, da?

Mulţumesc.

Vot.

Deci suntem în regulă, da?

Mulţumesc.

Punctul 1 al ordinii de zi din şedinţa de vot final de astăzi.

1. Avem Raportul Comisiei de validare privind validarea mandatului de deputat al doamnei Violeta Răduţ.

Potrivit art. 10 alin. (2) din Regulament, validarea sau invalidarea mandatului de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot şi să votaţi.

282 de voturi pentru, 3 colegi care nu votează. Cu majoritate de voturi, raportul comisiei a fost aprobat. Prin urmare, mandatul de deputat al doamnei Violeta Răduţ a fost validat. Urmează să depună jurământul.

În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputatul depune în faţa plenului Camerei, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. În desfăşurarea procedurii depunerii jurământului, la apelul nominal, deputatul va rosti de la tribuna Camerei, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul solemn, va semna textul acestuia şi îl va încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei.

Potrivit Legii, jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul.

O invit pe doamna deputat Violeta Răduţ.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Răduţ Violeta, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu.

(Semnează jurământul.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Felicitări! (Aplauze.)

Vă rog să-mi aduceţi...

(Doamna deputat Violeta Răduţ depune jurământul semnat la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)

Continuăm.

Proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaţilor.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vot, vă rog.

284 pentru, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a secretarului general al Camerei Deputaţilor, la cerere, ca urmare a pensionării.

Vot, vă rog.

289 pentru, o abţinere. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, PL-x 21/2017, în procedură de urgenţă. Legea este lege ordinară. Comisia propune adoptarea.

Vă rog, vot. Adoptarea proiectului de lege.

260 pentru, 31 împotrivă, o abţinere şi un coleg care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 5 al ordinii de zi.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia propune respingerea.

Vot, vă rog.

280 pentru, 6 împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptată.

6. Propunerea legislativă privind adoptarea zilei de 1 septembrie ca zi a comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie, Pl-x 14/2016.

Comisia propune respingerea.

Vot, vă rog.

289 pentru, unul împotrivă, o abţinere, 3 colegi care nu votează. Adoptată.

7. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

289 pentru, 4 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

286 pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

9. Propunerea legislativă privind recuperarea datoriilor istorice ale unor state faţă de România.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

280 pentru, 4 împotrivă, 5 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 155/2010 a poliţiei locale, republicată.

Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun respingerea.

Vot, vă rog.

290 pentru, un vot împotrivă, o abţinere, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

275 pentru, 11 împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

260 pentru, 30 împotrivă, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun respingerea.

Vot, vă rog.

290 pentru, un vot împotrivă şi un coleg care nu votează. Adoptată.

14. Propunerea legislativă pentru proclamarea zilei de 1 septembrie ca Ziua comunităţilor defavorizate afectate de sărăcie.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă propun respingerea.

Vot, vă rog.

289 pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptată.

15. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Comisia pentru agricultură propune respingerea.

Vot, vă rog.

272 pentru, 17 împotrivă, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

16. Propunerea legislativă privind completarea art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, actualizată.

Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare propun respingerea.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptată.

17. Propunerea legislativă pentru reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei "Istorie" în învăţământul preuniversitar.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea.

Vot, vă rog.

204 pentru, 83 împotrivă, 4 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

18. Proiectul de Lege pentru completarea art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

286 pentru, un vot împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Comisia pentru mediu propune respingerea.

Vot.

206 pentru, 82 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

20. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea.

Vot, vă rog.

295 pentru, 29 împotrivă, 6 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Vă rog, am înţeles că a dispărut elementul de disturbare a şedinţei. (Aplauze.)

Putem continua, domnule Ponta?

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

290 pentru, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vot, vă rog.

287 pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

23. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 370 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

289 pentru, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru industrii propun respingerea.

Vot, vă rog.

288 pentru, o abţinere. Adoptată.

25. Propunerea legislativă pentru stimularea investiţiilor străine directe în România.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

288 pentru, două abţineri, 3 colegi care nu votează. Adoptată.

26. Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

262 pentru, 30 împotrivă, două abţineri. Adoptat.

27. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Vot, vă rog.

223 pentru, 67 de abţineri. Adoptat.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 794 din 31 octombrie 2014.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură propun respingerea.

Vot, vă rog.

288 pentru, 3 abţineri. Adoptată.

29. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Istoriei Totalitarismului.

Comisia pentru cultură propune respingerea.

Vot.

184 pentru, 107 împotrivă, 4 abţineri. Adoptată.

30. Propunerea legislativă privind măsuri temporare de combatere a creşterii preţurilor la combustibili.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Vot, vă rog.

288 pentru, un vot împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptată.

31. Proiectul de Lege privind modificarea art. 2 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

288 pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

32. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Comisia pentru politică externă propune respingerea.

Vot, vă rog.

208 pentru, 79 împotrivă, două abţineri, 2 colegi care nu votează.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Comisia pentru politică externă propune respingerea.

Vot, vă rog.

271 pentru, 18 împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Articolului unic al Legii nr. 376 din 28 decembrie 2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 41 împotrivă, 10 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

Numărul 35 al ordinii de zi.

35. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală - lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

292 de voturi pentru, o abţinere, 3 colegi care nu au votat. Adoptat.

36. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală - lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă nr. 13 din 2017.

Vă rog să votaţi.

291 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat. (Aplauze.)

Explicarea votului?

Vă rog, un minut. (Rumoare.)

Vă rog, stimaţi colegi.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi parlamentari,

Mă uit cu atenţie în sală şi nu văd o persoană care ar fi putut să se exprime pe acest vot şi anume, cel care v-a adus în această situaţie, Liviu Dragnea.

Probabil că i-ar fi tremurat mânuţa dacă ar fi votat aceste două proiecte de lege. (Aplauze.)

Astăzi pare că s-a încheiat epopeea celor două ordonanţe, 13 şi 14, şi că a fost corectată o greşeală. (Vociferări.)

Mă gândeam eu că o să reacţionaţi aşa. Pentru că "o greşeală", a spus premierul Grindeanu, la Bruxelles, că a fost Ordonanţa nr. 13. Însă în ţară a spus cu totul altceva.

Şi, din fericire, acţiunea abuzivă şi netransparentă care a revoltat o Românie întreagă pare a fi fost ştearsă.

Există însă un rău iremediabil pe care îl ştim cu toţii şi acela se cheamă decredibilizarea României. Lipsa de încredere în acest Guvern. Lipsa de predictibilitate în acţiunile acestui Guvern.

În mod răspicat, pentru o societate revoltată şi tensionată, Partidul Naţional Liberal solicită actualei coaliţii de guvernare, în mod transparent, să spună cum se va comporta în continuare cu privire la transpunerea deciziilor Curţii Constituţionale în cele două Coduri.

De asemenea, Partidul Naţional Liberal vă solicită, din respect pentru o ţară întreagă, ca actualul Guvern să-şi dea demisia. (Rumoare. Aplauze.)

Aceasta este soluţia pe care dumneavoastră ştiţi că trebuie să o îmbrăţişaţi. Aceasta este soluţia pentru ca partenerii noştri internaţionali să aibă încredere, să privească cu optimism şi cu speranţă că România este un partener loial, solid în familia mare, europeană şi internaţională din care face parte.

Aşadar, aţi încheiat epopeea. Nu uitaţi, faceţi presiune pe Guvernul dumneavoastră, pe domnul premier Grindeanu, pentru că tot şi-a recunoscut la Bruxelles greşeala, să demisioneze.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tomac, explicarea votului, un minut.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-ar trebui ca... cei din PSD să fie fericiţi astăzi, pentru că au dat un vot împotriva unei prostii pe care tot dumneavoastră aţi creat-o.

Este regretabil faptul că am ajuns în această situaţie, astăzi. Şi vă rog să coborâţi cu picioarele pe pământ, să ţineţi cont de cei care v-au acordat încrederea.

Înainte de a face orice mişcare, gândiţi-vă întâi la ţară şi apoi la cei pe care vreţi să-i protejaţi. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm, da?

Legi organice. Respingeri.

37. Propunerea legislativă pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

280, unul împotrivă, două abţineri, 3 colegi care nu votează. Adoptată.

38. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot.

279 pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

39. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi abrogarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru buget propun respingerea.

Vă rog să votaţi.

279 pentru, 5 abţineri. Adoptată.

40. Propunerea legislativă pentru completarea art. 16 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare propun respingerea.

Vot.

277 pentru, un vot împotrivă, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

41. Propunerea legislativă pentru adoptarea Directivei UE în domeniul muncii, repausul săptămânal.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

218 pentru, 63 de abţineri. Adoptat.

42. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) art. 88 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptată.

43. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică propun respingerea.

Vot.

173 pentru, 109 împotrivă, o abţinere. Adoptată.

(Domnul deputat Mihai Alexandru Voicu solicită să ia cuvântul pentru explicarea votului.)

Domnule Voicu, vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sub un titlu banal, citit fără prea multă pasiune de la prezidiu, se ascunde o datorie de onoare pe care ar fi trebuit să o avem faţă de compatrioţii noştri care nu întotdeauna de plăcere locuiesc şi muncesc în străinătate.

Este vorba de un lucru care, mărturisesc, pentru mine este de neînţeles: de ce nu putem accepta ca reprezentarea parlamentară a compatrioţilor noştri din diaspora să fie pe măsura numărului, măcar a numărului acestora.

Propunerea pe care am respins-o, din păcate, ar fi însemnat dublarea numărului de parlamentari pentru Circumscripţia electorală diaspora, mărire care ar fi intrat în vigoare oricum la următorul mandat, deci nu ar fi stricat cu nimic această minunată majoritate parlamentară.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat, evident, împotriva respingerii.

Şi sperăm să putem relua cât de curând această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

44. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Comisia juridică propune respingerea.

Vă rog, votaţi.

280 pentru, două abţineri, un coleg care nu a votat. Adoptată.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

215 pentru, două împotrivă, 65 de abţineri. Adoptată.

46. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru muncă propun respingerea.

Vot, vă rog.

274 pentru, 6 împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

47. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53 din 2003 - Codul muncii.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

211 pentru, 73 împotrivă, două abţineri. Adoptată.

48. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

281 pentru, două împotrivă. Adoptată.

49. Propunerea legislativă privind acordarea cetăţeniei române membrilor comunităţilor româneşti de pretutindeni, victime ale raptului teritorial sau conjuncturii istorice.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

299 pentru, 76 împotrivă, 6 abţineri. Adoptată.

Domnul Tomac, explicarea votului, un minut.

Domnul Eugen Tomac:

Stimaţi colegi,

Tocmai aţi dat un vot umilitor împotriva a 10 milioane de români care aşteaptă să fie repuşi în drepturi.

Este regretabil că nu înţelegeţi că naţiunea română nu se află doar în frontierele României.

Sper ca acest lucru să îl reparăm în curând.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, mulţumim tuturor colegilor care au votat această iniţiativă, a noastră. Din păcate, după cum este clar, ea nu a trecut.

Dar nu trebuie să uităm niciodată de românii din afara graniţelor şi nu trebuie să uităm că suntem o naţiune mult mai mare decât părem.

Şi încă ceva. Art. 2 din acest proiect de lege arăta clar că nu este vorba de absolut nicio discriminare şi se adresează în mod egal tuturor cetăţenilor români, indiferent de etnie sau religie, care au fost deposedaţi în mod abuziv de cetăţenia română, în perioada regimurilor totalitare, pornind de la Carol al II-lea până la Nicolae Ceauşescu.

Din păcate, asta e, nu există cu adevărat sprijin din partea Parlamentului României, pentru românii de pretutindeni şi pentru sprijinirea fraţilor noştri care nu se mai găsesc astăzi în trupul ţării.

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Şi... mai e cineva? Mai e cineva la explicarea votului? Vă rog.

Din partea cărui grup vorbiţi?

Domnul Constantin Codreanu:

Constantin Codreanu, Partidul Mişcarea Populară.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

A vorbit viceliderul dumneavoastră.

Domnul Constantin Codreanu:

Dragi colegi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Constantin Codreanu:

Imediat, imediat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Constantin Codreanu:

Imediat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mă ascultaţi un pic?

Domnul Constantin Codreanu:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci aţi avut explicarea votului din partea viceliderului dumneavoastră.

Vă mulţumesc frumos.

50 - ordinea de zi. Continuăm.

Domnul Constantin Codreanu:

Am vrut doar să spun că mâine începe o delegaţie...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Constantin Codreanu:

... a comisiei pe care o reprezint, în Serbia... (Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Vă rog să luaţi loc în sală. Acesta e Regulamentul, îmi pare rău.

Propunerea legislativă de la punctul 50...

E aceeaşi situaţie, domnule deputat.

Procedură, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Respect Regulamentul. Am ridicat mâna înainte de procedură. Sigur că o să discut şi eu de celebrele ecrane de cinematograf. Trebuie, în esenţă, rezolvată problema, că nu sunt văzuţi toţi colegii, când ridică mâna.

Iar pe procedură...

Domnule preşedinte,

Vă rog, colegul meu, Constantin Codreanu, este deputatul românilor din Republica Moldova.

Mi s-ar fi părut corect, pe procedură, să-i dăm dreptul să ia cuvântul, la fel ca în situaţiile anterioare, când, de la acelaşi grup parlamentar, mai mulţi colegi şi-au exprimat punctul de vedere.

Nu cred că ar fi o problemă ca o cutumă folosită s-o aplicăm şi în această situaţie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Punctul 50 al ordinii de zi.

50. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Avem termen pentru dezbatere şi vot final depăşit, deci propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

51. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi al altor acte normative.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

52. Propunerea legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale şi a oricărei forme de secesionism.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

53. Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din rândul personalului diplomatic şi consular, din rândul funcţionarilor publici parlamentari, din rândul deputaţilor şi senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi din cadrul Curţii de Conturi.

Comisiile pentru muncă şi pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

54. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de kinetoterapeut, constituirea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Kinetoterapeuţilor din România.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vot, vă rog.

271 de voturi pentru, 4 împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

55. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecţiei civile şi al situaţiilor de urgenţă.

Comisiile pentru administraţie şi pentru apărare propun respingerea.

Vă rog să votaţi.

252 de voturi pentru, 26 de abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

56. Propunerea legislativă pentru completarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

272 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptată.

57. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Comisiile juridică şi pentru administraţie publică propun respingerea.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Adoptat.

58. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Comisiile juridică şi pentru administraţie propun respingerea.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptată.

59. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 privind cetăţenia română.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

281 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Adoptată.

60. Propunerea legislativă pentru completarea art. 68 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Comisia juridică propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

277 de voturi pentru, un coleg care nu a votat.

Adoptată.

61. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot.

În unanimitate, adoptată.

62. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 48, alin.(1) şi (2), din Legea nr. 67/2004 din 25 martie 2004, republicată, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Comisiile juridică şi pentru administraţie propun respingerea.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 26 împotrivă, 4 abţineri.

Adoptată.

Şi 63, la fel, avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu termen de dezbatere şi vot final depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În continuare, vom avea vot secret cu buletine de vot pentru Proiectul de Hotărâre privind numirea secretarului general al Camerei Deputaţilor.

Vă rog, stafful tehnic, organizaţi votul.

Doamna şi domnul secretar, într-un ritm foarte pragmatic, să citim numele colegilor.

Membrii Comisiei juridice votaţi primii, că înţeleg că aveţi şedinţă.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Dragi colegi,

Începem cu miniştrii, dacă sunt prezenţi?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Numai o secundă, domnule secretar! Numai o secundă!

Vă explic procedura de vot, stimaţi colegi.

Potrivit art. 128 din Regulament, deputatul votează pentru lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse şi votează contra, tăind numele şi prenumele persoanei propuse.

Începem cu exprimarea votului secret cu buletin de vot asupra numirii doamnei Silvia-Claudia Mihalcea în funcţia de secretar general.

Domnii secretari, vă rog citiţi.

Domnii chestori, împărţiţi buletinele de vot.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Gata? Începem cu Cabinetul...

Domnul Daniel Constantin? prezent
Ana Birchall prezentă
Toma-Florin Petcu absent, cred
Viorel Ştefan absent
Lia Olguţa Vasilescu absentă
Răzvan-Alexandru Cuc absent
Gabriel Petrea absent
Graţiela Leocadia Gavrilescu prezentă
Mircea-Titus Dobre absent

Colegii parlamentari:

Abu-Amra Lavinia-Corina absentă
Achiţei Vasile-Cristian prezent
Adnagi Slavoliub prezent
Alexe Costel prezent
Ambrus Izabella-Agnes absentă
Anastase Roberta Alma prezentă
Andrei Alexandru-Ioan absent
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Dănuţ prezent
Antal István-János prezent
Anton Anton prezent
Andrei Alexandru-Ioan prezent
Apjok Norbert prezent
Ardelean Ben-Oni prezent
Avram Constantin prezent
Axinte Vasile prezent
Babuş Radu prezent
Badea Leonardo prezent
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius prezent
Barna Ilie Dan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru absent
Bălănescu Alexandru prezent
Bănicioiu Nicolae absent
Bârlădeanu Dragoş-Petruţ absent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor absent
Benedek Zacharie absent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika absentă
Bica Dănuţ prezent
Bichineţ Corneliu prezent
Biró Rozália-Ibolya absentă
Biro Zsolt-Istvan absent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă
Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae absent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Bontea Vlad prezent
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian prezent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina prezentă
Bran Ioana prezentă
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budăi Marius-Constantin prezent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică prezent
Căciulă Aurel prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Căruceru Aida-Cristina prezentă
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cherecheş Florica prezentă
Cherecheş Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent
Chiriţă Dumitru prezent
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciuhodaru Tudor prezent
Cîmpeanu Sorin Mihai absent
Cîtea Vasile prezent
Cobuz Maricela prezentă
Cocoş Vasile absent
Codreanu Constantin prezent
Coliu Doru-Petrişor prezent
Constantin Daniel prezent
Cosma Andreea absentă
Coste Marina-Adelina absentă
Costescu Manuel absent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea absentă
Csokany Petronela-Mihaela prezentă
Csoma Botond absent
Cuc Alexandru-Răzvan absent
Cucşa Marian-Gheorghe prezent
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion absent
Cupşa Ioan prezent
Dan Nicuşor Daniel absent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena absentă
Dîrzu Ioan prezent
Dobre Mircea-Titus absent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă
Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae absent
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Durbacă Eugen absent
Duruş Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István absent
Farago Petru absent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian prezent
Florea Damian prezent
Florea Oana-Consuela prezentă
Floroiu Ionel prezent
Furic Iarco absent
Furtună Mirela prezentă
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilă Camelia prezentă
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă
Găină Mihăiţă prezent
Georgescu Nicolae prezent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghilea Găvrilă absent
Ghinea Cristian prezent
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian absent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicuşor absent
Havrici Emanuel-Iuliu prezent
Heiuş Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Huncă Mihaela prezentă
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iacomi Iulian prezent
Iancu Iulian prezent
Iancu Marius-Ionel prezent
Ibram Iusein prezent
Iftimie Neculai prezent
Ignat Miron prezent
Ilişanu Claudiu-Augustin prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George prezent
Ioniţă Antoneta prezentă
Iordache Florin prezent
Itu Cornel prezent
Iurişniţi Cristina-Ionela prezentă
Jivan Luminiţa-Maria absentă
Kelemen Hunor prezent
Korodi Attila prezent
Kulcsár-Terza József-György prezent
Lazăr Sorin prezent
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent
Lungu Tudoriţa prezentă
Lupaşcu Costel prezent
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent
Magyar Loránd-Bálint absent
Manole Petre-Florin prezent
Mareş Mara prezentă
Marica Petru-Sorin prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent
Mărgărit Mitică-Marius prezent
Meiroşu Marilena-Emilia prezentă
Mihalescul Dumitru prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Mînzatu Roxana prezentă
Moagher Laura-Mihaela prezentă
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent
Mohaci Mihai prezent
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Movilă Petru prezent
Munteanu Ioan prezent
Muşoiu Ştefan prezent
Nasra Gabriel-Horia prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neaţă Eugen prezent
Nechifor Cătălin-Ioan prezent
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Niţă Mihai prezent
Niţă Nicu prezent
Nosa Iuliu prezent
Olar Corneliu prezent
Olteanu Daniel prezent
Oprea Dumitru prezent
Oprişcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteşanu Daniela prezentă
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Paraschiv Rodica prezentă
Paşcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian prezent
Păle Dănuţ prezent
Petcu Toma-Florin absent
Petrea Gabriel prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent
Petric Octavian absent
Peţa Eliza-Mădălina prezentă
Pirtea Marilen-Gabriel prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Pleşoianu Liviu Ioan Adrian absent
Plumb Rovana prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Andrei prezent
Pop Georgian prezent
Pop Rareş-Tudor prezent
Popa Florin prezent
Popa Mihai Valentin absent
Popa Ştefan-Ovidiu absent
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Pavel absent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Radu Anişoara prezentă
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Rădulescu Alexandru prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Răduţ Violeta prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu absent
Roman Ioan Sorin prezent
Romanescu Cristinel prezent
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Rotaru Alexandru prezent
Rotaru Răzvan-Ilie prezent
Săftoiu Ana Adriana absentă
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana absentă
Sebestyén Csaba-István prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion Lucian-Eduard prezent
Simionca Ionuţ absent
Simonis Alfred-Robert prezent
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent
Socotar Gheorghe-Dinu prezent
Solomon Adrian prezent
Spânu Ion prezent
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent
Stativă Irinel Ioan absent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Matei prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Surgent Marius-Gheorghe prezent
Szabó Ödön prezent
Şarapatin Elvira prezentă
Şerban Ciprian-Constantin prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şişcu George prezent
Şotcan Theodora prezentă
Şova Lucian absent
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Corneliu prezent
Ştefan Ion prezent
Ştefan Viorel absent
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Terea Ioan prezent
Tîlvăr Angel prezent
Todor Adrian prezent
Todoran Adrian-Mihăiţă prezent
Toma Ilie prezent
Tomac Eugen absent
Tripa Florin-Dan prezent
Truşcă Constantin prezent
Tudor Beatrice prezentă
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Ursu Răzvan-Ion prezent
Varga Glad-Aurel prezent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilescu Lia Olguţa absentă
Vasilică Radu Costin prezent
Vass Levente prezent
Văcaru Alin Vasile prezent
Velcea Nicolae prezent
Vexler Silviu prezent
Vişan George-Gabriel prezent
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiţă prezent
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Vlăducă Oana-Silvia prezentă
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vosganian Varujan absent
Weber Mihai prezent
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Invit membrii Comisiei pentru numărare şi validare...

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Dacă mai sunt colegi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai sunt?

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Vă rog.

Csép, prezentă.
Farago Petru, prezent.
Magyar Loránd, prezent.
Biró Rozália, prezentă.
Benedek, prezent.
Bende Sándor, prezent.
Biro Zsolt, prezent.
Csoma Botond, prezent.
Erdei István, prezent.

Mai sunt colegi care au revenit în sală?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi terminat, domnule secretar?

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Da, domnule vicepreşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Invit membrii Comisiei pentru numărare şi validare şi pe cei doi secretari de şedinţă la Biroul permanent, împreună cu cei doi secretari, pentru numărarea şi întocmirea procesului-verbal.

Dau citire, între timp, faptului că, în conformitate cu prevederile art. 15, alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi 21 februarie s-au depus la Secretariatul General, în vedere a exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;

2. Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;

3. Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Termenul pentru sesizare este de două zile, începând de azi.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna Mareş.

Doamna Mara Mareş:

Proces-verbal privind numirea secretarului general al Camerei Deputaţilor.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii Biroului permanent privind numirea doamnei Silvia-Claudia Mihalcea în funcţia de secretar general al Camerei Deputaţilor, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor: 329;
• numărul deputaţilor prezenţi: 306;
• numărul total de voturi exprimate: 286;
• numărul total de voturi anulate: 0;
• numărul total de voturi valabil exprimate: 286, din care:
  • voturi pentru: 285;
  • voturi contra: 1.