Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 08,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă, pe rând, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 14 martie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare. Ordinea luărilor de cuvânt va fi una alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi trei minute, iar niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie sau de o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Dau cuvântul domnului deputat Valentin Boboc, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Valentin Gabriel Boboc:

Declaraţie politică privind lupta anticorupţie

Din necesităţi de luptă politică exacerbată, pe timpul campaniei electorale, s-a agitat cu mare sârguinţă problema corupţiei până acolo încât s-a ajuns la o isterizare a opiniei publice, care, ca orice opinie publică, este convinsă că nu există bogăţie fără corupţie, că nu există bunăstare fără fraudă. Alegerile s-au terminat, lupta cu corupţia a devenit campanie anticorupţie şi, după bunul obicei românesc, se caută corupţii ca şi când cetăţenii României se împart în două categorii: cei care conduc şi sunt corupţi şi cei care sunt în opoziţie şi nu sunt corupţi.

Se întoarce ţara cu susul în jos, doar s-o găsi ceva de agăţat pentru liderii partidului care a câştigat alegerile. Dacă vrei să combaţi corupţia căutând-o doar aici, o s-o combaţi o mie de ani fără niciun folos.

Dacă îi zici simplu corupţie, fără să o pui în legătură cu fenomenul infracţional în ansamblul său, transformi corupţia fie într-o armă politică, fie într-o corupere a justiţiei de la adevărata ei misiune, fie în campanie de tip agricol, cu recolte mincinoase peste plan.

Respectarea separaţiei puterilor în stat şi a normelor statului de drept nu este o chestiune facultativă pentru nimeni. În caz contrar, nu ne mai aflăm în România, acea ţară democratică ce doreşte să aparţină Uniunii Europene, ci ne putem considera, eventual, într-o dictatură de tip sud-american, al cărei climat politic este marcat de şantaj, tensiune şi teroare.

Au revenit în actualitate toate metodele prin care în anii '50 clasa politică românească a fost eliminată din actualitatea luptei politice. Între lupta împotriva burghezo-moşierimii de atunci, în dispreţul drepturilor şi libertăţilor individuale, şi lupta împotriva corupţilor, inventaţi de maşina de propagandă a sistemului, este o similitudine care nu poate să nu neliniştească opinia publică românească.

Mai devreme sau mai târziu, dar, cu certitudine, nu peste mult timp, opinia publică românească va observa că în această luptă nu corupţia este afectată, ci doar democraţia românească, jertfită pe altarul intereselor înguste de partid.

Deputat Boboc Valentin, judeţul Teleorman.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Constantin Şovăială, PNL.

Vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică poartă denumirea: "Partidul Naţional Liberal susţine reforma sistemului medical".

După spusele domnului deputat Şerban Nicolae, un corupt nu trebuie să stea într-o cameră de 3 pe 3, în igrasie şi mizerie. Mă întreb, de ce în spitale pot sta în condiţii inumane, după caz, un bătrân, un bolnav, un copil instituţionalizat, un sărman, un tânăr, eventual pe bani mulţi. Nu ar trebui să fie dreptate, echitate, demnitate pentru toţi cetăţenii români, indiferent de situaţia în care se află?

Se moare cu zile în spitale din cauza bacteriilor şi nu vă interesează, dragi colegi parlamentari ai majorităţii! Ce vină au săracii bolnavi că au ajuns în spital şi nu au condiţii de a se trata? Într-o ţară în care plătim taxe şi impozite pentru acest domeniu, cel al sănătăţii, condiţiile sunt deplorabile. De ce nu vă doriţi investiţii pentru construcţia spitalelor? Sunt foarte multe clădiri lăsate de izbelişte, ce ar putea fi modernizate şi transformate în spitale pentru bolnavi. Doar că altul este scopul: de a vă duce la bun sfârşit obiectivele.

Ministrul sănătăţii, Dorel Bodog, după vizita la Călăraşi, afirma că nu sunt probleme la Spitalul de urgenţă, chiar dacă personal a constatat că într-un pat stăteau şi câte doi bebeluşi sau că puteai rămâne blocat în lift.

Mi se pare inadmisibil că, după plecarea ministrului din spital, uşile de la Pediatrie au fost încuiate, iar jurnaliştii nu au fost lăsaţi să filmeze condiţiile în care stau pacienţii.

Totodată, sunt profund dezamăgit să observ indiferenţa ministrului sănătăţii privind copiii bolnavi de leucemie, care sunt lăsaţi în voia sorţii!

Este o situaţie alarmantă în spitalele din România. Copiii cu leucemie primesc tratamente incomplete care, în loc să-i salveze, le micşorează şansele de supravieţuire.

Un alt caz concret a fost cel de la Spitalul de Pediatrie din laşi, unde trei medicamente pentru afecţiuni oncologice lipsesc de aproximativ o lună. Din păcate, problema medicamentelor o întâlnim în toată ţara.

PSD ignoră sistemul de sănătate şi refuză să investească pentru salvarea vieţilor românilor. Câţi români ar trebui să mai moară ca să înţeleagă şi majoritatea parlamentară că în spitalele din România sunt condiţii inumane, care le curmă viaţa pacienţilor?

Partidul Naţional Liberal îşi doreşte un sector medical de sănătate reformat, în folosul pacientului, grijuliu cu banii asigurărilor medicale, cu medici respectaţi şi opt spitale regionale noi. Dorim servicii medicale de sănătate competitive şi cu personal bine plătit.

În calitate de parlamentar şi de cetăţean al acestei ţări doresc să susţin interesele cetăţenilor!

Constantin Şovăială, deputat al PNL.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tudor Pop, USR? Nu este.

Domnul deputat Emil Paşcan, PMP? Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Îmi cer scuze, de la USR!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Paşcan, avem o colegă de la USR...

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Cristina Prună? Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La începutul acestei luni a fost publicată, din partea Comisiei Europene, Carta Albă privind Viitorul Europei. Aceasta pune pe masă mai multe scenarii de perspectivă, într-un context în care unele state pun sub semnul întrebării solidaritatea şi buna cooperare.

Susţin cu fermitate, alături de colegii din USR, ceea ce preşedintele Junker prezintă clar: enormul succes la nivel de cooperare şi pace în Europa, reprezentat de proiectul Uniunii. Este iresponsabilă atitudinea celor care, în numele populismului, pun în pericol un proiect atât de valoros pentru noi toţi.

Avantajul României este indiscutabil, în urma procesului de integrare, şi vine în două mari moduri.

În primul rând, avantaje practice şi directe.

În termeni bugetari, România a ieşit pe plus cu multe miliarde de euro. Absorbţia de fonduri şi accesarea de proiecte trebuie să continue.

Piaţa unică a deschis posibilităţi pentru producţia autohtonă şi investiţii. Creşterea economică bună se datorează nu în mică parte apartenenţei la piaţa unică.

Posibilitatea de a călători şi a munci în Europa a deschis şansa îmbunătăţirii vieţii a milioane de români care lucrează în Uniunea Europeană, dar şi a milioanelor de români care beneficiază de pe urma remitenţelor, aici în ţară.

În al doilea rând, avantaje în planul reformei statului.

Uniunea Europeană a reprezentat o presiune crucială asupra clasei politice din România şi asupra instituţiilor statului.

Fără Uniunea Europeană şi MCV-ul pe care domnul Tăriceanu îl critica acum câteva săptămâni, slabe şanse am fi avut să avem măcar o dezbatere despre lupta împotriva corupţiei, nici nu mai vorbim despre paşii reali pe care guvernările au fost nevoite să îi facă pentru a satisface procesul de integrare.

Apartenenţa la UE garantează încadrarea României în rândul democraţiilor liberale, iar Uniunea presupune un drum clar pentru a atinge acest model de societate liberă, democratică şi prosperă.

Cu aceste idei în vedere, România nu îşi poate dori decât integrare mai multă şi cooperare cu toate statele membre.

Acesta este mesajul pe care România trebuie să îl dea. Este îngrijorător să ascultăm nuanţele eurosceptice din discursul unor politicieni din coaliţia de guvernare. Sper că este doar un populism de moment, iar politicienii puterii se vor trezi la realitate şi vor opta clar pentru un parcurs al integrării continue în cadrul UE.

Trebuie să optăm pentru Europa maximală, să fim parte a activă a ei, iar dacă alte state nu vor împărtăşi această viziune, să fim alături de nucleul pro-european, drept campion al proiectului în zona de est.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Emil Paşcan. Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Otrava autonomiei etnice este răspândită de la Târgu Mureş".

În programul politic al Partidului maghiar era inclusă, încă din 1922, prevederea conform căreia: "Acolo unde nu era posibilă autonomia teritorială, să se acorde autonomie administrativă". De atunci, liderii maghiarimii au urmărit consecvent acest obiectiv politic. În Transilvania de Nord, după odiosul "Diktat de la Viena", în anii care au urmat, românii au avut parte de un cumplit pogrom etnic. Ne blestemă străbunii martiri, din mormintele lor, dacă vom uita vreodată acest genocid al urii îndreptat împotriva "vinovăţiei" de a fi român.

Ulterior, într-o Transilvanie ocupată de sovietici şi administrată de foşti funcţionari horthyişti maghiari, proaspăt deveniţi comunişti, maghiarimea s-a bucurat de importante privilegii. Mai mult, huzurul asupritor asupra populaţiei româneşti a continuat între anii 1952-1968, când în centrul României a existat o regiune autonomă maghiară constituită după modelul sovietic.

A fost un experiment criminal pentru români, impus de dictatorul sovietic Stalin, la presiunea liderilor comunişti de la Budapesta.

Astăzi, prin proiectul promovat politic cu agresivitate, de autonomie a aşa-zisului "Ţinut Secuiesc", nu se doreşte de fapt obţinerea unor noi drepturi pentru maghiari, ci este vădit un "naţionalism lingvistic" care revendică un teritoriu etnic exclusivist, de tip federal sau colonial.

În studiile geopolitice de dată recentă, "naţionalismele lingvistice" sunt considerate primejdioase, întrucât tind să rupă din unitatea spaţiului naţional "enclave", "teritorii", pe care să le considere "spaţii ale etniei", "teritorii etnice", ceea ce va duce la utilizarea "politicilor etnice" ca "politici secesioniste".

După 1989, principala preocupare a majorităţii liderilor maghiari postdecembrişti a fost aceea de a înălţa ziduri între români şi maghiari, şi nu de a construi punţi între cele două identităţi culturale. Faptic, paşii pentru înfăptuirea autonomiei "secuimii", bazată pe criterii etnice, au început cu domeniile învăţământului, culturii şi administraţiei publice locale şi au continuat consecvent prin realizarea "bazei economice" a autonomiei, atât prin retrocedarea imobilelor, terenurilor agricole şi a pădurilor - inclusiv proprietăţile composesorale, cât şi prin privatizarea societăţilor comerciale de stat şi înfiinţarea unor noi societăţi private cu capital maghiar, în domeniile: industriei, turismului, comerţului, agriculturii ş.a.m.d.

Totodată, s-a urmărit constant separarea şcolilor pe criterii etnice, cu efecte dramatice asupra profesorilor şi elevilor, iar acum procesul de învăţământ în aceste şcoli are puternice trăsături etnocentriste.

Mulţi dintre absolvenţii şcolilor cu predare în limba maghiară...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Astăzi, în judeţele Harghita şi Covasna, cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi conserva şi afirma identitatea etnică, pe cale de dispariţie, sunt chiar românii minoritari, şi nicidecum maghiarii.

În timp ce România este preocupată de asigurarea unui climat de convieţuire interetnică, în consens cu legislaţia şi practica europeană, toate formaţiunile politice care reprezintă minoritatea maghiară din România au înscris în programele lor politice dezideratul autonomiei teritoriale pe criterii etnice, iar municipiul Târgu Mureş este tot mai des, din păcate, spaţiul lor de manevră pentru răspândirea otrăvii separatiste.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Grosaru, minorităţile naţionale.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează: "60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma".

La data de 25 martie 1957, la Roma au fost semnate pentru o perioadă nelimitată două tratate cruciale pentru Europa. Este vorba despre tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.

S-au scurs 60 de ani de atunci, ani de transformări fundamentale pentru viaţa cetăţenilor de pe "bătrânul continent" şi implicit, în lumina fenomenului tot mai pronunţat al globalizării, de pe întreaga planetă. Europa de astăzi ni se înfăţişează ca o construcţie firească, normală pentru mulţi, dar care, necunoscând adevăratele sacrificii pentru ceea ce a devenit, tind să nu o preţuiască pentru adevărata ei însemnătate, cu riscurile de rigoare, când aderi la ceva... "c'est déjŕ fait".

De aceea, este foarte important să ne întoarcem cu gândul la ziua în care oameni de frunte din şase state - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos - au semnat două înţelegeri cu o simbolistică deosebită pentru o Europă fărâmiţată în entităţi cu înclinaţii spre conflict, încă în convalescenţă după Al Doilea Război Mondial.

Pentru a înţelege pe deplin acest context vitreg, este relevant să amintim câteva dintre obiectivele importante propuse prin Tratatele de la Roma:

• instituirea bazelor unei Uniuni tot mai strânse între popoarele europene;
• asigurarea, printr-o acţiune comună, a progresului economic şi social al ţărilor fondatoare, prin eliminarea barierelor care divizează Europa;
• îmbunătăţirea constantă a condiţiilor de trai şi de muncă ale popoarelor;
• întărirea unităţii economiilor şi asigurarea unei dezvoltări armonioase prin reducerea decalajului dintre diferitele regiuni şi a rămânerii în urmă a zonelor defavorizate;
• menţinerea şi întărirea păcii şi libertăţii;
• crearea unei pieţe fondată pe principiul liberei concurenţe, în care sunt interzise înţelegerile între întreprinderi, precum şi ajutoarele oferite de stat care au ca obiect sau ca efect să împiedice, să limiteze sau să distorsioneze concurenţa;
• libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi a capitalurilor, şi a transporturilor;
• stabilirea condiţiilor de securitate care vor îndepărta pericolele la adresa vieţii şi sănătăţii populaţiei;
• întreprinderea, fără întârziere, a unui efort comun care să facă posibile realizări pe măsura capacităţii creatoare a ţărilor;

Aşadar, nu exista o strânsă uniune între popoarele europene. Barierele care divizau Europa împiedicau progresul economic şi social, deci şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă ale cetăţenilor. Menţinerea păcii şi libertăţii erau puse în pericol şi din cauza decalajului uriaş dintre diferitele regiuni ale continentului. Reprezentau o practică uzuală înţelegerile între întreprinderi care împiedicau sau limitau concurenţa. Libera circulaţie a mărfurilor sau a persoanelor, garantată acum pe tot întinsul Uniunii Europene, era doar un vis.

Aşa cum am spus, cine nu cunoaşte istoria devenirii europene are dificultăţi în a aprecia victoriile obţinute de-a lungul timpului, prin sacrificii considerabile, de fondatorii unei comunităţi multistatale, fără graniţe marcate cu sârmă ghimpată.

Nu putem cădea în cealaltă extremă şi afirma că o eventuală separare a Uniunii Europene după modelul Brexit ar duce la restaurarea contextului existent în anul 1957...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi! Aţi epuizat cele trei minute. Vă rog!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... însă cu siguranţă asemenea direcţie nu va fi expresia unui progres, ci însăşi definiţia întoarcerii în timp.

În încheiere, doresc să amintesc că în acest an, la 1 ianuarie, România a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi că ţara noastră va deţine în premieră, în 2019, timp de şase luni, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Îmi exprim convingerea că reuniunea şefilor de stat şi de guvern ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, programată pentru data de 25 martie 2017 la Roma, va revitaliza încrederea într-o Europă unită şi voinţa politică pentru un angajament unic ferm de axare pe creşterea şi pe ocuparea forţei de muncă, pe necesitatea garantării securităţii frontierelor şi a apărării europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ştefan Muşoiu? Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte,

Declaraţia mea politică se va numi "Avem nevoie de sprijin, nu de două viteze".

Stimaţi colegi,

Este greu de crezut că ideea unei Europe cu două viteze va deveni în mod oficial, vreodată, un principiu al Uniunii Europene.

O astfel de strategie va avea un impact al cărui costuri vor fi greu de decontat de celelalte state care îşi permit să evolueze mai repede, şi aceasta pentru că va influenţa în mod radical şi aproape ireversibil politicile de coeziune şi de incluziune. Nu prea poţi merge cu o viteză mult prea mare într-o zonă în care se situează anumite state, pentru că rişti să creezi un abis faţă de celelalte ţări membre, deci premise sumbre pentru Uniunea Europeană.

Onorată instanţă,

Trebuie să le reamintim constant factorilor europeni că ţările care sunt în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin în continuare pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze ca un tot unitar. Ştim cu toţii că România încă nu face parte din toate structurile Uniunii şi că vor exista probabil şi pe viitor proiecte în care un grup de ţări va dori să ia o iniţiativă şi să meargă mai repede. Tocmai din aceste motive România nu va ieşi din Uniune, ci se va angaja, ca şi până acum, să îndeplinească toate criteriile, astfel încât să ne integrăm în nucleul dur, decizional al Uniunii Europene.

Noi, parlamentarii PSD, vom susţine toate deciziile cabinetului condus de Sorin Grindeanu pentru atingerea acestui deziderat şi îmi exprim nădejdea că şi parlamentarii opoziţiei vor face acelaşi lucru, în favoarea ţării noastre. E adevărat, e mai uşor să fii vocal la orice decizie a Guvernului, când te afli în băncile opoziţiei, dar acum este vorba de interesul naţional.

Ţin să reiterez că ambiţia noastră, a celor din alianţa de guvernare, este să susţinem în continuare adoptarea unor programe de dezvoltare a cooperării europene, dar şi să devenim o ţară care să ocupe, cu adevărat, al şaptelea loc în Uniunea Europeană, aşa cum suntem din punctul de vedere al populaţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Florica Cherecheş? Vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "La muncă, nu la întins mâna!".

Una dintre cele mai mari probleme ale angajatorilor din România, indiferent de mărimea firmei lor, este să-şi găsească muncitori calificaţi sau oameni dornici să se califice la locul de muncă. Această problemă o au şi micile gospodării de la ţară care caută persoane apte de muncă, dispuse să le ajute în gospodărie sau la muncile agricole. Asta se întâmplă pentru că mulţi dintre cei care nu au plecat în străinătate să lucreze preferă să stea pe ajutoare sociale decât să muncească. Ba, mai mult, angajatorii au probleme cu legislaţia muncii care îngrădeşte dreptul angajaţilor de a presta ore suplimentare în weekend, dacă nevoia de a onora o comandă urgentă o impune, pentru că nu pot respecta prevederile unui cod al muncii inflexibil şi neadaptat cerinţelor actuale.

Este nevoie ca legislaţia muncii să se flexibilizeze, modernizându-se şi înţelegând provocările mediului privat, care trebuie să-şi păstreze competitivitatea în faţa concurenţei din străinătate, care beneficiază de înlesniri şi adaptări ale Codului muncii la nevoile concrete.

Având în vedere faptul că prosperitatea generală este un rezultat nemijlocit al producţiei şi că România are de recuperat mult în ceea ce priveşte nivelul de trai, este nevoie de stimularea muncii printr-o regândire a sistemului de ajutoare sociale, astfel încât ele să fie acordate doar celor care au cu adevărat nevoie de ele, celor care se află în incapacitate temporară sau permanentă de a munci. Munca cinstită nu doar că dă un sentiment de semnificaţie şi valoare omului, dar îl ajută şi să contribuie la bunăstarea proprie şi generală.

Vă invit, deci, să sprijinim şcolile de meserii, să încurajăm tinerii să muncească, să sprijinim acţiunile de reconversie profesională, acolo unde e cazul, să sprijinim antreprenoriatul cu măsuri concrete şi să dăm ajutoare sociale doar celor care nu pot munci, nu celor care au ajuns deja dependenţi de ele, dar nu oferă nimic în schimb. Chiar dacă Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, respectiv 9,6% din PIB, aceşti bani nu trebuie risipiţi sau acordaţi în mod discreţionar în schimbul voturilor, pentru că pe termen lung acest lucru aduce mari deservicii României.

Vă solicit, dragi colegi, să susţineţi modificarea Codului muncii, care va duce la flexibilizarea şi la adaptarea lui la condiţiile din realitatea mediului economic.

Haideţi să stimulăm munca şi să-i lăsăm pe cei care vor să muncească să o facă, atunci când li se cere acest lucru, pentru că altfel ne vor pleca copiii din ţară, acolo unde pot munci şi pot câştiga în funcţie de efortul depus.

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Rodeanu, USR? Nu.

Matei Dobrovie?

Domnul deputat Iulian Bulai, USR? Nu.

Domnul deputat Cristian-George Sefer, PMP?

Vă rog.

Domnul Cristian-George Sefer:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ultimele două luni au evidenţiat o ruptură existentă la nivelul societăţii româneşti, ruptură cauzată şi de un dialog deficitar dintre decidenţii politici şi societatea civilă.

Lipsa unei reacţii din partea întregii clase politice va conduce la adâncirea acestei crevase dintre noi şi cei care ne-au ales, cu consecinţe ireparabile asupra credibilităţii şi încrederii populaţiei în puterea legislativă.

Este datoria noastră să regăsim acele punţi de legătură dintre noi şi cetăţeni, este datoria noastră să readucem normalitatea în societatea românească.

Dialogul permanent, transparentizarea deciziei politice şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional reprezintă calea pentru recredibilizarea forului legislativ.

Implementarea unor programe menite să apropie decizia politică de cetăţeni trebuie să constituie o preocupare permanentă a tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament.

Stimaţi colegi,

Doar un exerciţiu de transparenţă şi respect reciproc între putere şi opoziţie poate să constituie piatra de temelie pentru repoziţionarea Parlamentului, ca organ reprezentativ al poporului român.

Deputat Cristian Sefer, Circumscripţia electorală nr.12 Călăraşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihăiţă Găină?

Domnul deputat Vasile Axinte?

Doamna deputat Cristina Dinu?

Doamna deputat Natalia Intotero...

Doamna deputat Roxana Mînzatu? Vă rog.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tema declaraţiei mele este: "La muncă egală, plata trebuie să fie egală!".

Se vorbeşte des, mult prea des şi superficial, în spaţiul public, despre cât de important este să atragem fondurile europene, însă responsabil pentru acest obiectiv naţional este să vorbim mai puţin şi să luăm măsuri concrete, iar apoi să păstrăm aceste măsuri.

În 2014, Guvernul PSD semna Acordul de Parteneriat cu Uniunea Europeană, prin care îşi propunea ca, din pachetul financiar alocat de Uniune, o sumă de 1,4 miliarde de euro să se îndrepte către educaţie, inclusiv pentru reducerea abandonului şcolar. Încă 1,3 miliarde de euro au fost direcţionate pentru proiectele care să ajute comunităţile sărace. Sumele acestea sunt cuprinse în Programul Operaţional Capital Uman.

Însă cine de ocupă de scrierea acestor proiecte şi de buna lor derulare? Cine? În majoritatea cazurilor, este vorba de şcoli, care sunt instituţii eligibile, iar fără implicarea personalului din învăţământ banii aceştia nu ar putea fi atraşi.

Este, deci, foarte important să legiferăm, aşa încât personalul bugetar implicat în derularea de proiecte europene să poată fi corect motivat financiar, mai ales când programul de finanţare permite salarizarea echipelor de proiect din fondurile atrase.

Înţelegând acest lucru, în anul 2014, Guvernul PSD a luat măsurile legislative pentru ca bugetarii implicaţi în derularea de proiecte europene să poată fi remuneraţi la nivelul tarifelor prevăzute în Ghidul programelor de finanţare. Până la acel moment, legea nu permitea acest aspect.

Am susţinut, ca secretar de stat, în faţa deputaţilor de atunci, mult aşteptata modificare a art. 34 din Legea salarizării personalului bugetar.

Drept urmare, bugetarii au primit dreptul de a fi plătiţi pentru munca lor în proiecte europene la fel ca angajaţii altor organizaţii - ONG-uri, organizaţii sociale, patronate, sindicate - care derulau acelaşi tip de proiecte europene.

Salarizare egală pentru muncă egală în proiectele europene înseamnă şi fonduri europene suplimentare atrase la bugetul de stat, dar înseamnă, desigur, şi contribuţii din taxele salariale, pe care să le valorifice tot bugetul de stat.

Şi totuşi nicio faptă bună se pare că nu rămâne nepedepsită. În noiembrie 2016, prin Ordonanţa nr. 80, Guvernul tehnocrat le ia din nou bugetarilor dreptul de a fi plătiţi la nivelul tarifelor din ghidul de finanţare.

Ordonanţa nr. 80 loveşte mai ales în proiectele europene vizând reducerea abandonului şcolar, care vor începe să fie implementate anul acesta.

Ce motive a avut Guvernul tehnocrat ca să pedepsească, de exemplu, un profesor debutant dintr-o comună săracă, care, pe lângă munca lui de dascăl şi, de cele mai multe ori, pe lângă o navetă obositoare, alege să scrie şi să deruleze un proiect pentru şcoala sa? Căci pentru munca sa în proiecte, profesorul nostru ar primi 19 lei/oră, conform Ordonanţei nr. 80, sumă calculată la nivelul salariului său de bază. Dar el ar putea primi între 50 şi 70 lei/oră dacă am păstra Legea salarizării aprobată în 2014, bani care vin din fonduri europene.

Cum vrem să folosim banii europeni pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie dacă alungăm sau descurajăm profesorii din a se implica în aceste proiecte?

Răspunsul este că din nou PSD trebuie să fie cel responsabil. PSD a mai reparat o dată legislaţia privind plata personalului bugetar implicat în derularea de proiecte europene.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi...

Doamna Roxana Mînzatu:

Depinde acum de Parlament... (Discuţii suprapuse.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... aţi epuizat 3 minute...

Doamna Roxana Mînzatu:

... să respingă prevederile total discriminatorii cuprinse în Ordonanţa nr. 80/2016.

În calitate de deputat, afirm că la muncă egală plata trebuie să fie egală, inclusiv în proiectele europene.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costel Alexe?

Doamna deputat Antoneta Ioniţă?

Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă "Rezistaţi încă patru ani!".

În urmă cu o săptămână vă supuneam atenţiei cele două cazuri de decese din spitalele din România, din cauza infecţiilor nosocomiale. Ştie toată lumea că nu au fost singurele decese de acest gen. Am avertizat atunci despre superbacteriile care au devenit rezistente la antibioticele uzuale şi despre necesitatea implementării unui plan naţional de luptă contra infecţiilor nosocomiale.

Cu toate acestea, deşi avem spitale în care nu există condiţii igienico-sanitare corespunzătoare, ministrul sănătăţii a considerat că trebuie să adopte un ordin, Ordinul nr. 146 din februarie 2017, care prevede ca "pentru unităţile sanitare cu paturi, a căror conformare necesită activităţi complexe şi investiţii majore, se va elabora un program-cadru de conformare pentru o perioadă care nu poate depăşi data de 31 decembrie 2020 şi un program operaţional pentru anul în curs".

Acest ordin modifică un ordin dat în anul 2009 - Ordinul nr. 1.030 - şi conform acestuia din urmă spitalele aveau răgaz de 5 ani pentru marea curăţenie. Termenul a tot fost mutat, ultima oară de ministrul Vlad Voiculescu, până la finalul anului 2017.

Actualul ministru, Florian Bodog, a considerat că mai trebuie să aşteptăm încă 4 ani până la îndeplinirea planurilor de conformare pentru 124 de spitale, astfel încât să fie respectate procedurile de reglementare sanitară.

Cu acest ordin nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să "rezistăm" în faţa invaziei microbilor, întrucât mai avem de aşteptat 4 ani până se va da cu var în spitale, până vor fi puse grupuri sanitare noi, până vor fi reparate chiuvetele, până se va da cu dezinfectant.

Mă întreb, oare în aceşti 4 ani ce vor urma, cine va fi responsabil pentru decesele produse din cauza infecţiilor nosocomiale?

Deputat al PNL de Brăila, Ioniţă Antoneta.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Corneliu Bichineţ?

Vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vă vorbesc astăzi despre otomani, pentru a-i înţelege mai bine pe politicienii români. Şi cum totul trebuie să poarte un nume, declaraţia mea politică se cheamă aşa: "Aşa e la ei. Ca la otomani!".

Şi am început prin a constata că sunt vremuri foarte bune pentru politica românească. La guvernare, o alianţă cu un partid de stânga, PSD, şi unul nedecis, dacă e de stânga sau de dreapta; uneori este de stânga spre dreapta, alteori de dreapta spre stânga, aflat în sondaje jos, dar cu tendinţă să urce - ALDE. Carnagiu şi într-o parte şi în alta. PSD riscă să iasă din matcă, prea mulţi, prea buni, prea puternici, prea orgolioşi, aşa că lupta stă să înceapă, după un model brevetat de Adrian Năstase, cel care pe vremea lui era prim-ministrul Guvernului ce-i purta numele, Adrian Năstase, ce nu mai încăpea de Ion Iliescu, căruia, cum se spune neacademic, a încercat "să-i ia gâţii". Nu s-a putut, atunci. Lui Geoană i-a mers însă, l-a doborât pe butuc pe Adrian Năstase, s-a luat şi cu Ion Iliescu, însă l-a liniştit micul Titulescu, Victor Ponta, care, vezi bine, ba face PRU cu Ghiţă, în vie sau în pivniţă, ba se face independent, după ce, sângeros, a fost "făcut", fezandat bine de tot, de către prietenul cel bun, inegalabilul, unicul Liviu Dragnea, pe care, după cum se vede treaba, se pregătesc să-l sacrifice alţii, adică tot ai lui.

La ALDE e bine de tot. Se sfâşie doar doi, domnul Daniel Constantin, imberbul ministru de la mediu, şi mai coptul şi ţâfnosul Călin Popescu-Tăriceanu. Vom vedea ce o să iasă cu atât de mulţi războinici ai luminii. Cert este că în opoziţie se aşază şi se consolidează un partid nou, tânăr, puternic, de viitor - PMP. Noi ţinem cu ţara şi nu avem timp de lupte interne. Cei buni să ni se alăture, aici şi în ţară!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Natalia Intotero?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică intitulată "Chiriile ANL - triplate de Guvernul Cioloş, reduse de Guvernul Grindeanu".

În 2016, printr-o hotărâre de Guvern, Executivul a schimbat complet modul de calcul al chiriilor pentru locuinţele ANL. În urma acestei decizii, tinerii care locuiesc în aceste apartamente au ajuns să plătească sume de trei ori mai mari. În noile condiţii, chiriaşii ANL din mai multe localităţi ale ţării au anunţat că vor să renunţe la aceste contracte.

În evidenţele ANL figurează peste 30.000 de unităţi închiriate, aşadar tot atâtea familii care beneficiau de o chirie modică. Vorbim de o categorie de tineri/familii care nu au posibilitatea achiziţionării unui apartament sau care nu îşi permit să plătească o chirie la valoarea pieţei.

De curând, Ministerul Dezvoltării Regionale a pus în dezbatere publică un proiect de lege care are în vedere diminuarea chiriilor celor care locuiesc în construcţiile ANL. Un demers lăudabil, având în vedere categoria vulnerabilă căreia i se adresează. Prin această măsură, Guvernul PSD remediază situaţia dificilă creată de Guvernul Cioloş, respectiv triplarea chiriilor pentru locuinţele ANL.

De altfel, în luna ianuarie, Guvernul a aprobat şi Programul "Prima Chirie". Acesta prevede acordarea unei prime de relocare şomerilor ce se încadrează în muncă, într-o altă localitate, situată la o distanţă mai mare de 50 de kilometri faţă de localitatea de domiciliu.

Prima de relocare este egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire - plata chiriei şi a utilităţilor -, dar nu mai mult de 900 de lei. Cei care pot beneficia de acest program trebuie să aibă venituri nete lunare ce nu depăşesc suma de 5.000 lei.

Aşadar, vorbim de două măsuri care, alături de alte programe ale Guvernului PSD, vin în sprijinul categoriilor sociale vulnerabile, respectiv tinerii care nu au posibilitatea achiziţionării unui apartament sau oamenii care sunt nevoiţi să îşi părăsească localitatea de domiciliu pentru un loc de muncă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Hunedoara, Natalia Intotero.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Sorin Moldovan?

Domnul deputat Mugur Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi vizează necesitatea unui Parlament puternic.

Ultimele mişcări din ultima perioadă denotă clar că în momentul de faţă avem o societate politică ruptă uneori de societatea civilă. Putem vorbi în momentul de faţă că avem o Românie a funcţionarilor publici, avem o societate publică care se bazează pe capitalul privat şi avem o societate care trăieşte la limita sărăciei.

Cred că prin tot ce facem în actul legislativ trebuie să ne conectăm la actul guvernamental şi la mediul economic, pentru ca, într-adevăr, în toate statisticile pe care le vom avea de-acum încolo să nu vorbim despre sărăcie. Sunt comunităţi care într-adevăr trăiesc la limita sărăciei. Sunt oraşe care nu au, în momentul de faţă, apă şi canal. Sunt oraşe care nu au asfalt. Şi aceste lucruri se vor arăta foarte mult în dezvoltarea României.

De aceea, cred că, fiind într-un mandat nou, noi va trebui, ca Parlament, să avem atât în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cât şi în PNDL măsuri care să ducă la o dezvoltare unitară a României.

De aceea, astăzi vreau să militez ca Parlamentul României să fie cu adevărat al României şi al tuturor cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Cătălina Bozianu?

Vă rog.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentul trebuie să-şi recâştige respectul şi de la Guvern".

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, majoritatea parlamentară a adoptat o declaraţie politică prin care forul legiuitor din care facem parte ţine să afirme, printre altele, că "nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice". Această declaraţie ar trebui să fie o veste bună. Nu de alta, dar pentru mine, ca parlamentar debutant, în cele aproape 3 luni scurse de la debutul legislaturii, a fost o surpriză neplăcută să văd cum Parlamentul este transformat în fiecare zi în spectator al unor decizii politice, chiar de parlamentarii puterii, la comanda politică a partidelor din care fac parte.

Atât la comisiile de specialitate, cât şi în şedinţele de plen, în nepermis de multe ocazii, se execută mecanic orice act de legiferare comandat de Guvern, oricât de contestabil, de criticabil sau de amendabil ar fi acesta.

Cel mai grav mi s-a părut modul în care a fost adoptată Legea bugetului de stat pe anul 2017. Ca om cu ani buni de experienţă în administraţia publică locală, consider că este absurdă şi neproductivă abordarea pe care a avut-o Executivul în relaţia cu Legislativul, atât în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare a legii, cu viteza luminii, cât mai ales în ceea ce priveşte tratarea cu superficialitate a amendamentelor propuse de parlamentari, în scopul dezvoltării comunităţilor locale.

Stimaţi colegi,

Cred că fiecare dintre dumneavoastră este de acord cu o realitate: noi cunoaştem mai bine decât cei din Guvern care sunt nevoile reale şi posibilităţile judeţelor şi ale oraşelor din care provenim, mai ales aceia dintre noi care, într-o formă sau alta, au lucrat în administraţia locală.

De aceea, cred că într-un sistem politic echilibrat şi normal Guvernul şi ministerele au datoria de a ne asculta argumentele în sprijinul acestor amendamente şi ulterior de a le dezbate cu noi.

Este obligaţia noastră, atât a celor din opoziţie, cât şi a celor de la putere, să echilibrăm şi modul în care se raportează Guvernul la Parlament.

De aceea, stimaţi colegi din arcul guvernamental, fac un apel la dumneavoastră: cereţi şi impuneţi respect pentru Parlament şi în propriile dumneavoastră partide, la liderii acestora şi la miniştri pentru că numai aşa, noi, ca for legiuitor suprem, am înceta cu adevărat să fim spectatori ai unor decizii politice şi ne-am îndeplini misiunea pe care ne-au încredinţat-o oamenii, atunci când ne-au dat votul.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP Prahova, Cătălina Bozianu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Cristina Dinu?

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Cu răbdare şi tăcere/Se face agurida miere".

Stimaţi colegi,

Fiecare schimbare de putere aduce cu ea oamenilor şi mari speranţe pentru o viaţă mai bună şi vor ca aceste lucruri să se întâmple cât mai repede. Este un lucru firesc, pentru că a fost o alegere pe care ei au făcut-o, au crezut în nişte promisiuni pe care acum aşteaptă să le vadă îndeplinite.

Pe de altă parte, orice guvern nou are nevoie de o perioadă de timp în care să se poată instala, să evalueze nivelul de la care se preia fiecare minister sau fiecare instituţie a statului.

Trebuie spus că PSD a fost singurul partid care în campania electorală nu a venit cu promisiuni, ci cu un program bine elaborat, cu un calendar clar, cu termene precise, pe care a reuşit să-l pună în practică până în acest moment, chiar dacă s-a încercat obstrucţionarea actului de guvernare: prin întârzierea numirii premierului, prin tergiversarea adoptării bugetului şi prin presiunile uriaşe exercitate asupra Guvernului, în urma Ordonanţei nr. 13.

A fost cea mai mare presiune pusă vreodată pe un guvern, la nici o lună de la instalarea sa.

Cu toate acestea, indiferent de şicanele politice, de interese sau presiuni media, am reuşit să bifăm aproape toate ţintele propuse pentru primul trimestru al anului.

Creşteri salariate între 15 şi 50 de procente pentru diferite categorii profesionale, creşterea salariului minim, a burselor studenţeşti, a indemnizaţiilor de creştere a copilului, creşterea punctului de pensie, dar şi a pensiei minime, eliminarea CASS-ului pentru pensionari, scăderea impozitului pe profit la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi şi eliminarea impozitului pe profit, pentru primii 10 ani, pentru firmele care desfăşoară activităţi de inovare şi cercetare-dezvoltare, Programul "Start-up Nation", alocarea de bani pentru toate programele de sănătate publică, inclusiv pentru bolile rare, sunt doar câteva dintre măsurile pe care Guvernul PSD-ALDE le-a pus în practică, cu toată presiunea exercitată asupra lui.

Şi, un lucru important, ele nu sunt nişte măsuri populiste, nu se adresează doar electoratului PSD, ci tuturor românilor. Asta pentru că PSD a înţeles, înainte de a prelua puterea, că atunci când ajungi la guvernare nu reprezinţi doar o parte a societăţii româneşti, ci pe toată, indiferent de opţiunile politice ale acesteia în alegeri.

Oamenii sunt însă nerăbdători şi vor o rezolvare cât mai rapidă a multor probleme pe care le au, unele vechi de ani şi ani, pe care guvernele anterioare le-au neglijat sau, mai rău, le-au acutizat.

Cred că cel mai important mesaj pe care trebuie să-l dăm acum românilor este acela de a avea răbdare, deoarece programul pentru care ei au dat un vot decisiv anul trecut este unul structurat pe 4 ani, iar actualul Guvern are doar ceva mai mult de două luni de la învestire.

Probabil că situaţia ar fi fost mult mai bună dacă n-ar fi trebuit să trecem prin...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

OK.

Dar pentru asta trebuie să avem răbdare, pentru că, aşa cum spunea Anton Pann, "Cu răbdare şi tăcere/Se face agurida miere".

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Victor Paul Dobre.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Tot mai multe voci din zona puterii şi în special a PSD anunţă o iminentă schimbare în ceea ce priveşte instituţia Prefectului. În concret, chiar premierul Grindeanu vorbeşte despre eliminarea termenului apolitic în cazul prefecţilor şi subprefecţilor şi despre faptul că printr-o astfel de modificare a legii "ieşim dintr-o anumită ipocrizie", ca să citez corect.

Aş dori să punctez câteva lucruri pe acest subiect şi totodată sa-l informez pe domnul Grindeanu, pentru că Domnia Sa, fiind mai nou în zona Executivului şi în general în politică, poate nu ştie.

Astfel, este bine de ştiut faptul că ideea prefectului funcţionar public, apare la Guvernul Adrian Năstase, ca angajament asumat în cadrul negocierilor din cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Ulterior, Guvernul liberal, în considerarea angajamentelor asumate de România în negocierile de aderare, a pus în practică decizia Guvernului Năstase, aşa cum de altfel era normal şi corect.

Nu înţelegem despre ce ipocrizie vorbeşte domnul Grindeanu astăzi, având în vedere cele expuse mai sus, dar mai ales când analizăm ediţiile zilnice ale "Monitorului Oficial". Din această publicaţie aflăm că Guvernul schimbă prefecţii şi subprefecţii de zor. Aşadar, unde ar fi ipocrizia?

Peste tot în această lume prefecţii vin şi pleacă cu guvernele. Cu toate acestea însă, în aceste funcţii nu poate fi numit oricine, doar pentru că deţine un carnet de partid sau pentru că într-o campanie sau alta a lipit mai multe afişe. Instituţia Prefectului nu este una oarecare, ci este o instituţie cheie în osatura sistemului administrativ românesc. Pe aceste funcţii trebuie numiţi oameni care să aibă o anumită pregătire de specialitate, să aibă o anumită experienţă. Dacă ne gândim numai la zona situaţiilor de urgenţă, care este doar o componentă din paleta mult mai largă de atribuţii circumscrise funcţiei prefecturale, realizăm cu uşurinţă că într-o astfel de funcţie nu poţi numi pe cineva care nu a mai manageriat niciodată o situaţie de criză.

Cu siguranţă, domnul prim-ministru ştie acest lucru, numai că dumnealui acţionează în virtutea tradiţiei partidului pe care îl reprezintă, şi anume, aceea că în momentul în care ajunge la putere, să numească purtători de carnet roşu în toate funcţiile, de la cel mai important şef de instituţie publică până la şofer, secretară şi mai departe.

Domnule prim-ministru, numiţi oameni bine pregătiţi în funcţiile de prefect şi subprefect! Numiţi oameni care au experienţă pe aceste funcţii, oameni care au pregătirea necesară să le ocupe! Nu lăsaţi la mâna unor oameni care nu au... (Discuţii suprapuse.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre:

... nicio legătură cu administraţia publică, problemele extrem de importante pe care le incumbă funcţia de prefect.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Doru Coliu.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Bună ziua, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră problema legată de situaţia cetăţenilor români din diaspora, care sunt victimele reţelelor de trafic de forţă de muncă.

Nu de mult, a fost adusă în prim-plan situaţia dramatică a unor cetăţeni români, muncitori în agricultură pe câmpurile din Puglia, Italia, care au fost trataţi inuman de angajatorii lor şi caporalii acestora, fiind plătiţi cu sume derizorii, de 150-200 de euro pe lună, forţaţi să muncească şi câte 16 ore pe zi, bineînţeles, fără contract.

Situaţia cetăţenilor români din Puglia nu este un caz singular. Conform estimărilor poliţiei italiene, în jur de 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiţii de sclavie în fermele din sudul Italiei. Aceste femei lucrează ca sclave pe câmp şi sunt şantajate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor. Sunt mii de românce, victime ale unor abuzuri grave.

Este un fapt bine ştiut că mulţi români care pleacă în Italia să muncească în agricultură ajung sclavi şi, deşi legile italiene prevăd anumite drepturi, nu beneficiază de niciun drept şi sunt prost plătiţi.

Fac un apel la ministrul afacerilor externe, domnul Teodor Meleşcanu, şi la ministrul afacerilor interne, doamna Carmen Dan, pentru instituirea unor echipe de investigaţie, cu ofiţeri sub acoperire, care să ancheteze şi să destructureze echipele de sclavagişti din diaspora. Autorităţile italiene sunt gata să lucreze cu noi.

Nu trebuie să uităm faptul că românii plecaţi la muncă în Italia sau în alte ţări nu au plecat de dor de ducă, ci din cauza incapacităţii statului român de a le asigura un trai decent alături de familiile din ţară. Aşa cum nu trebuie uitat faptul că oamenii aceia întreţin familii întregi din România.

Nu am făcut absolut nimic timp de 27 de ani pentru a-i ţine în România. Poate că ar fi momentul să răscumpărăm greşelile trecutului prin apărarea şi menţinerea drepturilor obţinute de românii de pe teritoriul Italiei şi al întregii Uniuni Europene. Este datoria noastră morală, a tuturor, dincolo de orice culoare politică. Este momentul să le demonstraţi românilor din întreaga lume că nu sunt abandonaţi de politicienii români. Este momentul să demonstraţi că vă interesează soarta a peste 5 milioane de români ce trăiesc în afara graniţelor României. Este rolul meu de deputat de diaspora să apăr drepturile celor care m-au trimis în Parlamentul României, însă fără ajutorul dumneavoastră, al tuturor, nu pot reuşi.

Fără spiritul civic al doamnei Luca Paula Maria, care a denunţat această barbarie, şi fără implicarea ziaristului Andi Radiu de la ziarul "Gazeta Românească", concetăţenii noştri ar fi continuat să sufere departe de ochii statului român. Aici putem remarca importanţa proiectelor românilor din diaspora, a presei online şi imprimate în general.

Traficul de forţă de muncă cu care România şi statele Uniunii Europene se confruntă ia amploare atâta timp cât clasa politică nu se uneşte pentru a stopa acest fenomen.

Vă mulţumesc.

Deputat de diaspora, Doru-Petrişor Coliu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Cîtea?

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "Iaşiul doreşte respect!".

Dragi colegi,

Oraşul celor şapte coline nu-şi mai merită actualul statut social. Deşi la Iaşi a fost înfiinţată prima Universitate din ţară, deşi la Iaşi, în cele 4 universităţi de stat, sunt şcolarizaţi un număr de peste 60.000 de studenţi şi, nu în ultimul rând, deşi este capitala Moldovei de sute de ani şi a servit ca şi capitală ţării, atunci când teritoriul acesteia a fost redus doar la o treime, Iaşiul este mereu uitat de cei care ar trebui să îi fie recunoscători.

Iaşiul nu are o infrastructură adecvată, care să îi asigure legătura cu graniţa de vest a ţării şi cu Occidentul, din această cauză valoarea investiţiilor în zonă este mult sub potenţial. Deşi este un oraş universitar prin excelenţă, mai ales pentru industria IT, aflată în plină expansiune, Iaşiul nu reuşeşte să se impună şi pe piaţa forţei de muncă.

Astfel, la începutul anului 2016, numărul total de şomeri raportat de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă era de 13.269 de cazuri, din care 5.512 femei, 2.109 aflaţi în plată şi 11.160 neindemnizaţi, cu 1.921 de cazuri provenite din mediul privat.

Deşi rata şomajului nu arată o cotă îngrijorătoare - situându-se undeva la 4,5% la nivelul judeţului, numărul de aproape 3 ori mai mare de cetăţeni care nu au loc de muncă, dar nu s-au înregistrat la agenţia competentă în materia ocupării forţei de muncă - trebuie să ne îngrijoreze.

O altă realitate care ar trebui să îngrijoreze este că trei sferturi din numărul raportat reprezintă cazuri din mediul rural sau că aproape 60% din cazuri provin din segmentul de vârstă 30-50 de ani, adică tocmai din rândul persoanelor care reprezintă forţa de muncă tradiţională.

Conform Eurostat, România se află pe primul loc la nivelul sărăciei relative, cu un procent de 25,14% şi cu un număr de 8,5 milioane de persoane cu risc de sărăcie şi excluziune socială, cifră căreia îi corespunde un procent de 40,2% din totalul populaţiei ţării, în timp ce media europeană la acest indice este de puţin peste 24%.

Dacă particularizăm doar pe teritoriul naţional, procentul de persoane cu risc de sărăcie şi excluziune socială are valorile cele mai ridicate în zona de nord-est a ţării, cu un total de 35,6%, spre deosebire de zona de centru, cu un total de 20%, sau de zona Bucureşti-Ilfov, cu un total de puţin peste 5%.

Dragi colegi, această declaraţie politică se doreşte să fie un serios semnal de alarmă către tot spectrul politicii româneşti. Iaşiul nu a primit pe cât a dăruit atât Bucureştiului, cât şi ţării întregi, iar excluderea sa de pe harta marilor investiţii a fost o greşeală şi trebuie asumată de fostele guverne, şi să nu mai fie repetată.

Iaşiul înseamnă valoare probantă, Iaşiul are nevoie de respect.

Deputat al PSD Iaşi, Vasile Cîtea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel Gheorghe?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parteneriatul civil, un abuz împotriva firii".

Marele om politic român Ion C. Brătianu spunea acum mai bine de 100 de ani astfel: "În chestiunile mari, în acelea de ordin moral, care stăpânesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme, de onoare şi naţionalitate, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe terenul înalt şi sigur al principiilor".

De asemenea, Corneliu Coposu spunea cândva că "negociem orice, dar nu negociem principii".

Când am depus jurământul în Parlamentul României, cu mâna pe Biblie şi pe Constituţie, am spus că jur să respect legile şi Constituţia acestei ţări şi să-mi îndeplinesc cu onoare şi cu fidelitate mandatul încredinţat de popor, iar în acest mandat, pe care românii mi l-au încredinţat şi pentru care le mulţumesc, stă şi apărarea valorilor fundamentale ale societăţii româneşti. Iar familia, unica formă de familie, cea întemeiată pe legătura între un bărbat şi o femeie, o legătură liberă şi consensuală, reprezintă una dintre valorile fundamentale ale acestui neam profund creştin.

S-au spus recent tot felul de aberaţii, precum acelea că în vederea referendumului pentru familie vor fi excluse familiile monoparentale, din acest paragraf constituţional. Nimic mai fals. Familia se întemeiază pe legături de sânge, pe adopţie şi pe relaţia liber consimţită între un bărbat şi o femeie.

Aşadar, am avut de-a face cu o nouă manipulare a propagandei LGBT, deoarece ideologia LGBT, care promovează căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi care are drept obiectiv eliminarea valorilor creştine din societate la nivel mondial, este într-o puternică ofensivă în România, lucru care s-a văzut şi în ultima perioadă şi care transpare foarte clar din mass-media. Iar o serie de manipulări şi de presiuni care se exercită la adresa instituţiilor liber alese, democratice sunt o certitudine şi trebuie să nu ne ascundem a spune adevărul.

Şi că tot vorbeam de acest parteneriat civil, care este în realitate o formă perfidă de a păcăli legislaţia şi valorile morale ale acestei ţări, el ar duce la două lucruri, în primul rând, relativizarea familiei. Pe de o parte, noi vrem să întărim familia, prin adoptarea acestui paragraf constituţional provenit din iniţiativa cetăţenească a celor aproape 3 milioane şi jumătate de români şi având susţinerea tuturor cultelor religioase din această ţară, dar pe de altă parte, prin acel paragraf, prin acea lege care aduce parteneriatul civil, nu am face decât să relativizăm familia, pentru că asta se doreşte prin această ideologie care provine din marxismul cultural şi care provine din adaptarea gândirii totalitare la societatea de consum şi la o serie de forme de cultură postmodernă.

Pe de altă parte, vedem...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... că în toate societăţile unde...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, aţi epuizat cele 3 minute...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... unde s-a legalizat parteneriatul civil, la un moment dat s-a legalizat şi căsătoria între persoane de acelaşi sex.

Aşadar, dacă în 2017-2018 vom legaliza parteneriatul civil, undeva către 2030, probabil vom avea căsătorii între persoane de acelaşi sex, iar către 2040 vom avea adopţii de copii de către cupluri de acelaşi sex.

Aşadar, domnilor, votaţi pentru referendumul pentru modificarea Constituţiei şi iniţiativa cetăţenească a românilor şi nu vă lăsaţi păcăliţi de alte forme de manifestare care sunt total străine identităţii noastre... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din respect pentru colegii dumneavoastră, vă rog să vă limitaţi la cele 3 minute regulamentare.

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Declaraţia mea se numeşte "«FORTUS» - obiectiv ratat".

Astăzi am venit în faţa dumneavoastră să vă readuc în atenţie situaţia fostului combinat de utilaj greu din Iaşi. Din 2007 în insolvenţă, Fortus S.A. Iaşi se zbate de ani de zile să supravieţuiască, transformându-se de-a lungul anilor din cel mai important simbol economic românesc, cu peste 11.000 de angajaţi, într-o ruină, o societate care trage să moară.

Nepăsarea naşte monştri, stimaţi colegi. În cazul nostru, nepăsarea s-a transformat într-o catastrofă ecologică. Lipsa de interes a autorităţilor statului faţă de acest combinat a fost cât pe ce să pună în pericol viaţa a zeci de mii de oameni. Din cauza faptului că de atâţia ani de zile nu s-a putut găsi o cale de mijloc pentru punerea în aplicare a planului de reorganizare şi implicit a unor măsuri de retehnologizare a Fortus S.A. Iaşi, am fost la un pas de un dezastru ecologic. O scurgere de ulei cu hidrocarburi dintr-un transformator aflat pe platforma ultimului combinat de utilaj greu din România a făcut ca autorităţile din Iaşi să intre în alertă, mobilizându-se pentru a limita poluarea ce a afectat râurile Nicolina, Bahlui, Jijia şi Prut. Astfel, din cauza uzurii, din respectivul transformator s-a scurs o cantitate însemnată de ulei, care a ajuns în patru râuri importante din zona Moldovei.

Stimaţi colegi,

Ani de zile am tot atras atenţia asupra Fortus S.A.. Colegii de la PSD au respins, rând pe rând, toate soluţiile prezentate, fie că a fost vorba despre plenul Parlamentului sau fie că a fost vorba despre colegii aflaţi la conducerea instituţiilor statului, care au avut un cuvânt de spus referitor la soarta acestui combinat. Ministerul Economiei, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Guvernul şi nu numai au refuzat sistematic toate soluţiile identificate pentru păstrarea pe linia de plutire a societăţii ieşene, unul dintre cei mai mari angajatori din judeţul Iaşi.

Stimaţi colegi din PSD şi PNL, în 2014 aţi respins proiectul de lege pe care l-am depus pentru desemnarea activului funcţional al societăţii comerciale Fortus S.A. ca unitate strategică de importanţă naţională şi alocarea pentru modernizarea acestuia a unei sume de 110 milioane de lei.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile este dovada clară a lipsei de interes pe care instituţiile statului o arată faţă de Iaşi, faţă de Fortus S.A. Pentru salvarea combinatului nu era nevoie decât de implicarea corectă a autorităţilor statului şi aplicarea până la ultima virgulă a planului de reorganizare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi...

Domnul Petru Movilă:

Vinovat...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... domnule deputat.

Domnul Petru Movilă:

10 secunde.

Vinovat pentru situaţia în care se zbate astăzi fostul combinat de utilaj greu este doar statul român, prin instituţiile sale şi colegii dumneavoastră de partid care au avut interese mai mari decât salvarea unui angajator care avea peste 1.000 de locuri de muncă în momentul în care a intrat în insolvenţă.

Soarta Fortus S.A. a fost doar în mâinile dumneavoastră, stimaţi colegi. Şi acum se vede foarte clar cât de mult a însemnat pentru Iaşi acest lucru.

Deputat al PMP Iaşi, Petru Movilă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

"Decontarea rapidă a accizei la motorină - normalitatea Guvernării PSD".

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale propune un proiect de act normativ care să permită rambursarea în timp util a sumelor reprezentând diferenţele de accize la motorina utilizată în agricultură, în sectorul vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. Doar în acest fel se vor stabili termene concrete pentru derularea fiecărei etape a acestui ajutor de stat.

Proiectul de lege se află încă în dezbatere publică, astfel încât cred că se va bucura de sprijinul fiecărui parlamentar, al tuturor celor care susţin Guvernul, dar şi al reprezentanţilor opoziţiei, şi asta pentru că soluţia cu care Guvernul condus de Sorin Grindeanu vine în ajutorul fermierilor elimină încă o piedică în desfăşurarea activităţilor producătorilor agricoli.

Până acum, plata sprijinului financiar acordat sub formă de rambursare se făcea după o perioadă semnificativă de timp, asigurând cu întârziere sumele necesare finanţării în continuare a cheltuielilor curente de producţie.

Pentru eficientizarea modului de aplicare a schemei de ajutor de stat, precum şi pentru asigurarea resurselor financiare necesare în anul 2017 este necesară modificarea şi completarea corespunzătoare a prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1174 din 2014.

Proiectul de act normativ propus de MADR modifică prevederile a două articole din 1174/2014, respectiv, 8 şi 9, în sensul stabilirii de termene concrete pentru derularea fiecărei etape de implementare a schemei de ajutor de stat.

Astfel, beneficiarii vor depune cererile de plată lunar, "în termen de 15 zile ale lunii următoare pentru care solicită rambursarea", la centrele judeţene şi locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Cererile vor fi însoţite de o situaţie centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizată în luna precedentă, precum şi de copii ale documentelor fiscale de vânzare a motorinei emise de comercianţi pe numele beneficiarilor.

Cred că este important ca fermierii să ştie că suma alocată pentru plata ajutorului de stat pentru anul în curs este de 349.425 de mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Este o altă dovadă de responsabilitate pe care Guvernul Grindeanu, prin acţiunile sale concrete, o face în favoarea fiecărui român.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Dumitru Oprea?

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi are titlul "Efectele adverse ale creşterilor salariale".

În prezent, România se îndreaptă într-o direcţie extrem de periculoasă, din cauza politicilor economice de un populism violent, asumate de Guvernul PSD-ALDE.

Reprezentanţii mediului de afaceri îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că legea salarizării unitare, promovată de Ministerul Muncii, este lipsită de o minimă viziune asupra efectelor economice pe termen mediu şi lung. Antreprenorii activează deja pe o piaţă a muncii dificilă, în care cu greu reuşesc să-şi păstreze angajaţii, piedicile suplimentare şi regulile schimbate în timpul jocului de actualul Guvern fiind ultimul lucru de care ar mai fi avut nevoie.

Ministrul muncii creează haos prin măsurile pe care le propune, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Poate după ce însumează veniturile încasate la buget în ultimele luni, va reuşi să explice cum bugetul României suportă presiunea cheltuielilor salariale din sectorul public, în defavoarea investiţiilor.

Pe lângă onorarea unor promisiuni electorale, Guvernul Grindeanu motivează creşterea salariilor cu încasări potenţiale mai mari la buget. Dar nu ştie că investitorii, la asemenea măsuri, pot să ia decizia să-şi mute afacerile în altă ţară, cum deja au început, iar în loc de încasări la buget, vom avea cheltuieli cu şomajul şi alte costuri sociale.

Doamnei ministru de la Ministerul Muncii ne adresăm prin formula: cine credeţi că va ţine în viaţă economia, sistemele administrative, bugetele de orice fel şi cine va plăti factura acestor măsuri? Răspunsul e simplu: mediul privat. În acest context, antreprenorii, pe bună dreptate, se întreabă: cum are grijă actuala guvernare de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani se vor acoperi toate acţiunile populiste?

Aşteptăm răspunsul...

Deputat al PNL, Dumitru Oprea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Silviu Macovei?

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă supun atenţiei următoarea declaraţie politică: "Fondurile pentru dezvoltare sunt pentru orice primar, de la orice partid".

Stimaţi colegi,

Am văzut cum în aceste zile colegii liberali l-au "chemat la ordin" pe prim-ministrul României, domnul Sorin Grindeanu, pentru a explica ce e cu banii pentru investiţii. Aş saluta bucuros acest demers democratic al liberalilor, dacă el nu ar fi decât o simplă zvâcnire de imagine, fără substanţă şi fără a oferi alternative. De altfel, mă îndoiesc de faptul că ar avea şi vreun scop precis.

Doresc să le reamintesc colegilor liberali că cele 30 de miliarde de lei sunt destinate investiţiilor în mediul rural şi nu numai. Investiţiile, după cum ştiu şi colegii liberali, aduc locuri de muncă şi deblochează stagnarea economică.

Alocarea unor astfel de sume a fost anunţată din timp, încă din campania electorală şi reprezintă un punct important din programul de guvernare. Pe baza acestui program de guvernare, românii au votat masiv PSD şi ne-au însărcinat să guvernăm ţara.

Înţeleg frustrarea colegilor din opoziţie, fiindcă nici acum nu au reuşit să aibă o viziune coerentă şi unitară vizavi de un program alternativ de guvernare. Înţeleg, de asemenea, şi faptul că lipsa de viziune politică îi obligă să ia atitudine contra, indiferent ce măsuri ia Guvernul ales democratic de români, însă "chematul la raport" al prim-ministrului doar de dragul imaginii de apărători ai dreptăţii nu reprezintă o opoziţie constructivă.

Invit colegii din opoziţie să participe activ la dezbaterile legate de programul de guvernare şi, atunci când consideră că PSD greşeşte, să vină cu alternative eficiente.

Până atunci însă salut existenţa acestui fond destinat Ministerului Dezvoltării şi invit primarii din localităţile României, indiferent de culoarea politică, să întocmească proiecte serioase, fezabile, viabile şi în beneficiul comunităţilor pe care le reprezintă şi să le depună spre analiză la ministerul mai sus invocat. Este loc pentru toată lumea să facă ceva pentru oamenii pe care îi reprezintă, indiferent cu cine au votat aceştia în trecut.

Vă mulţumesc.

Silviu Macovei, deputat al PSD Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu?

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Colaborarea şi consultarea dintre parlamentari şi primari, măsură eficientă a procesului elaborare legislativă - implementare legislativă".

Doresc să vă adresez astăzi câteva cuvinte, pentru că am trecut de perioada de debutant în Parlamentul României şi e de datoria mea să fac cunoscute o serie de obiective pe care le consider esenţiale pentru a fi puse în aplicare.

În calitate de fost cadru didactic şi edil al municipiului Roman, am constatat că există o virtute comună: atitudinea pe care o ai faţă de elevi şi faţă de cetăţeni asigură într-un procent ridicat succesul de care ai parte în exercitarea atribuţiilor tale. Bineînţeles că aceasta se combină şi cu pasiune. Cred că majoritatea dintre cei care ne aflăm astăzi aici ne dorim ca pasiunea să se vadă în munca noastră, iar rezultatele să fie pe măsură.

Acest lucru nu ar fi posibil fără să ne gândim şi la atitudinea pe care o avem faţă de primari, pentru că ei sunt una dintre interfeţele şi punctele de legătură dintre noi şi cetăţenii care ne-au ales să îi reprezentăm. Drept urmare, e de datoria noastră ca înainte de a propune proiecte de lege sau amendamente prin care să le modificăm pe cele existente, să ne consultăm şi cu aleşii locali, pentru că experienţa lor şi problemele cu care se confruntă ne vor duce la sursă şi astfel vom avea mai multe date pentru a propune soluţii care să servească cu adevărat la rezolvarea necesităţilor cetăţenilor.

Până la urmă, primarii sunt emanaţia comunităţilor pe care le reprezintă şi colaborând cu primarii, în mod indirect, ascultăm vocea comunităţilor şi prin urmare problemele cu care se confruntă.

Mai aproape de primari înseamnă mai aproape de comunităţi, adică mai aproape de cetăţeni, de realitatea care ne înconjoară şi pe care de multe ori o neglijăm.

Din cauza copacilor, nu cumva să pierdem din atenţie pădurea!

Sunt adeptul bunei colaborări dintre parlamentari şi primari şi sunt un susţinător ferm al principiului că munca în administraţia publică ţine de multe ori nu doar de orientarea politică, ci de rezolvarea punctuală a unor probleme presante şi generale pentru toţi.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL Neamţ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mihaela Huncă? Nu.

Doamna deputat Tamara Ciofu?

Domnul deputat Răzvan Rotaru?

Domnul deputat Marius Budăi?

Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Fără discriminări pe piaţa asigurărilor RCA şi tarife decente, raportate la condiţiile economice din România".

Stimaţi colegi,

În prezent vorbim de o discriminare a tinerilor în ceea ce priveşte modul de calcul al poliţelor RCA. Un şofer tânăr plăteşte un tarif RCA dublu faţă de o persoană în vârstă.

Tariful RCA pentru un autoturism cu capacitatea cilindrică între 1.201 şi 1.400 cm³, pentru un şofer cu vârsta peste 60 de ani, este aproximativ 540 de lei pe an, în timp ce pentru un şofer cu vârsta sub 25 de ani este, în medie, 985 de lei pe an.

PSD are deja un proiect, pe care îl susţin personal, cu scăderea RCA la maşini pentru tinerii între 18 şi 35 de ani. Nu este corect ca un tânăr să plătească un tarif RCA dublu faţă de o persoană în vârstă. E discriminare. Trebuie să scădem RCA pentru tineri, la jumătate din valoarea actuală.

În al doilea rând, avem nevoie de predictibilitate în acest domeniu, ca de altfel în toată economia românească. Proprietarii de autoturisme, indiferent de vârstă, trebuie să ştie care este valoarea RCA, astfel încât să îşi stabilească priorităţile şi să îşi calculeze valoarea cheltuielilor. De aceea, trebuie să stabilim tarife de referinţă pe o perioadă nedeterminată. Nu este în ordine să modificăm la câteva luni tarifele, să introducem alte criterii de calcul a valorii poliţei RCA sau, în funcţie de cum vor asigurătorii, noi să plătim de fiecare dată alte sume.

Nu este în regulă soluţia propusă de fostul Guvern, care a preferat să nu îşi asume rezolvarea acestei probleme şi a îngheţat tarifele pentru 6 luni, iar acum noi trebuie să venim cu o soluţie, pentru că acest lucru îl aşteaptă de la noi atât şoferii, cât şi transportatorii.

Din punctul meu de vedere, sub nicio formă nu putem reveni la tarifele exagerate ale poliţelor RCA care au fost practicate anul trecut. Toţi şoferii şi proprietarii de autoturisme aşteaptă de la noi o rezolvare pe termen lung a problemei asigurării auto obligatorii.

Nu voi fi de acord niciodată să avem preţuri mari la asigurări, diferenţiate pe criteriul vârstei, astfel încât să crească profitul firmelor străine care activează în domeniu. Nu vreau să existe nicio avantajare faţă de firmele româneşti, dar ceea ce mă interesează este să dăm şanse egale şi să creăm aceleaşi condiţii de piaţă şi pentru companiile româneşti de asigurări, în raport cu cele din alte ţări.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Eusebiu-Pistru Popa?

Vă rog.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem în anul premergător Centenarului Marii Uniri, un an al organizării evenimentelor de celebrare în toate oraşele cu importanţă istorică pentru ceea ce reprezintă Rezoluţia Adunării Naţionale din 1 Decembrie 1918.

Cred cu tărie de neclintit faptul că Aradul, judeţul pe care îl reprezint, şi-a câştigat dreptul în istorie ca oraşul în care s-au negociat tratativele pentru Marea Unire, oraşul care a organizat Marea Adunare Generală de la Alba Iulia. Prin urmare, Aradul merită să fie recunoscut şi tratat cu importanţă vitală în ceea ce priveşte evenimentele Centenarului. Aradul are locul său în istorie, ca atare suntem obligaţi să îi recunoaştem valoarea. Şi în cuvintele marelui corifeu Vasile Goldiş: "Pentru toate veacurile rămâne gloria Aradului că Marea Adunare de la Alba Iulia a fost concepută şi convocată de aici, de la Arad".

Este necesar să celebrăm rolul Aradului în Marea Unire din 1918 la nivelul înalt pe care îl merită. De aceea, mă aştept ca Departamentul Centenarului să acorde importanţă deosebită Aradului, să aloce fondurile necesare manifestărilor şi să aleagă o zi dedicată special rolului Aradului în Marea Unire.

Acum este momentul nostru să arătăm omagiu acestei zile importante pentru România, să dovedim Europei şi întregii lumi patriotismul şi iubirea de ţară pe care sunt convins că o avem cu toţii.

Sper şi îmi doresc ca jocurile şi mizele politice să nu fie factori decisivi în organizarea Centenarului.

Datorăm înaintaşilor noştri, celor care au făcut posibil ca noi astăzi să trăim într-o Românie unită, dedicare, muncă şi creativitate, pentru ca efortul şi sacrificiul corifeilor Marii Uniri să fie onorat şi apreciat la adevărata sa valoare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie?

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "De ce nu trebuie să ne sperie Uniunea cu două viteze".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există politicieni care folosesc Uniunea cu două viteze ca o sperietoare. Este vorba despre această Europă cu două viteze, susţinută de Jean-Marc Ayrault, ministrul de externe al Franţei şi omologul german, Sigmar Gabriel.

Liviu Dragnea a afirmat că România riscă să nu aibă un statut egal cu cel al altor membri ai Uniunii Europene şi a făcut un apel la unitate şi consens naţional.

Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu au recomandat plasarea României alături de statele Grupului de la Visegrád, pe motiv că "România va fi defavorizată de Germania şi de Franţa, că îi vor fi tăiate fondurile europene sau îi vor fi lăsate firimiturile".

Aş dori să subliniez faptul că Uniunea Europeană a avut întotdeauna cel puţin două viteze: statele fondatoare cu economii foarte bine dezvoltate, de exemplu, Germania şi Franţa, care au PIB-uri de 5-6 ori mai mari decât al României şi membrii din Europa de Est care nu au performat la fel de bine. Estul Uniunii Europene însuşi are mai multe viteze: zona euro, spaţiul Schengen, statele care au aderat condiţionat, care au mecanisme de cooperare şi verificare.

România, deşi are obligaţia de a se alătura zonei euro, prin Tratatul de Aderare, nu a pregătit acest proces şi în prezent nu are stabilit niciun termen pentru aderare, lăsând la o parte faptul că, la momentul actual, şi dacă ar fi primită, nu ar face faţă concurenţei din Eurozonă.

La fel, degeaba ne lamentăm cu nu vrem să fim cetăţeni de mâna a doua, România nefiind primită deocamdată în spaţiul Schengen, deşi în acest caz îndeplineşte criteriile tehnice, din motive politice.

România nu a fost capabilă să absoarbă fondurile europene puse la dispoziţie de Bruxelles. Din nefericire, în România nu au fost încurajate proiectele tinerilor experţi şi decidenţi care ar fi putut avea o contribuţie reală la creşterea rolului ţării noastre în Uniunea Europeană.

Ca urmare, România a rămas cu politici reactive şi un discurs fad care foloseşte excesiv referirile la poziţia geografică şi geostrategică, fără a oferi soluţii concrete.

Sigur, ne dorim ca Uniunea Europeană să rămână puternică, solidară, dar nu putem ignora faptul că ultimele crize au arătat că lucrurile stau exact invers.

Tocmai statele Grupului de la Visegrád, care avertizează împotriva dezintegrării Uniunii Europene, sunt cele care s-au opus cotelor obligatorii ale Bruxelles-ului privind redistribuirea migranţilor şi care nu arată nicio solidaritate cu celelalte membre.

Paradoxal, tocmai Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia cer să aibă dreptul să participe acum sau măcar să influenţeze deciziile luate în Eurozonă şi în general cer egalitate. Dar tot aceste ţări refuză să pună în aplicare deciziile luate în comun care nu le convin.

În plus, după cum ştiţi, Polonia şi Ungaria au înregistrat derapaje grave care le îndepărtează sau care le îndreaptă către regimuri autoritare, nedemocratice.

Aşa cum am prezentat foarte clar...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele 3 minute.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Un minut...

... cum am precizat foarte clar...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu, aţi depăşit cele 3 minute...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... în programul USR, România trebuie să se poziţioneze ferm, în viziunea noastră, alături de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german şi să-şi întărească relaţiile bilaterale cu aceste state.

De noi depinde ce viteză vom avea în cadrul Uniunii Europene, aşa că nu trebuie să ne concentrăm doar pe ce fac ceilalţi, ci şi pe ceea ce putem face noi pentru a rămâne legaţi de nucleu.

USR a iniţiat consultări cu specialişti români renumiţi în domeniul politicii externe, şi în apărare, şi în alte domenii, şi în viitorul apropiat va supune dezbaterii publice iniţiative şi politici menite să aducă contribuţii reale pentru România în cadrul Uniunii Europene.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

O ultimă frază. Un prim demers în acest sens va fi o analiză a scenariilor prezentate în White Paper-ul lansat de preşedintele Juncker. Vom arăta ce impact ar avea fiecare dintre aceste scenarii pentru ţara noastră, ce avantaje şi dezavantaje implică acestea.

Vă mulţumesc.

Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Costel Lupaşcu?

Vă rog.

Domnul Costel Lupaşcu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice este "Creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru angajaţii din structurile Ministerului Afacerilor Interne".

Stimaţi colegi,

Aşa cum aţi constatat dumneavoastră, Guvernul PSD-ALDE, condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu, a luat în primele două luni de la instalare cele mai importante măsuri, care deja au intrat în vigoare, fie din februarie, fie de la începutul acestei luni.

Cea mai importantă dintre acestea a fost creşterea salariului minim la 1.450 de lei pe lună, dar şi majorarea cu 20% a salariilor din administraţia publică locală şi cu 50% a veniturilor actorilor şi artiştilor din toată ţara. Este important că actualul Executiv foloseşte creşterea economică pentru a ridica nivelul de trai al românilor şi pentru a genera coeziune socială.

Cu toate acestea, aşa cum ştiţi, angajaţii din structurile Ministerului Afacerilor Interne - şi aici mă refer în special la agenţii de poliţie, jandarmi, pompieri, salariaţi de la Poliţia de frontieră - au printre cele mai scăzute venituri din aparatul bugetar, deşi de activitatea lor depinde realizarea ordinii şi siguranţei publice, creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii în fiecare comunitate locală.

În acelaşi timp, acestor categorii de personal public nu li s-a aplicat, la calcularea veniturilor, prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1/2017 care stabileşte salariul minim pe economie la 1.450 de lei, impozabil, astfel fiind afectaţi peste 90% din poliţişti, agenţi şi ofiţeri.

De aceea, consider că este important ca, împreună cu miniştrii de resort, să identificăm cele mai bune soluţii, astfel încât să modificăm formula de calcul a salariului de bază pentru personalul MAI.

Am constatat că toţi miniştrii lucrează foarte aplicat asupra grilelor de salarizare pentru fiecare categorie socială, astfel încât să avem o nouă lege de la 1 iulie, care să nu mai creeze discriminări şi discrepanţe între salariaţii administraţiei publice centrale sau locale.

Însă având în vedere situaţia actuală a angajaţilor din structurile de ordine publică - şi aici mă refer la deficitul de personal şi de echipamente cu care se confruntă acest domeniu - apreciez că trebuie identificate soluţiile legale pentru a majora şi sporurile pentru salariaţii din acest sector.

În acest sens, cred că în realizarea Proiectului Legii salarizării unitare nu mai trebuie să avem niveluri diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, iar, pe de altă parte, să nu mai fie situaţii în care să se înregistreze acelaşi nivel de salarizare pentru personal cu atribuţii şi nivel al studiilor diferite, în cadrul aceleiaşi instituţii.

Vreau să vă asigur de tot sprijinul meu în ceea ce priveşte realizarea modificărilor legislative, prin care să creştem veniturile personalului din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, astfel încât să nu mai avem...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Costel Lupaşcu:

...agenţi de poliţie, jandarmi, pompieri şi poliţişti de frontieră... să avem agenţi de poliţie de frontieră motivaţi şi bine plătiţi.

Vă mulţumesc.

Deputat PSD, Costel Lupaşcu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Şi o ultimă declaraţie, domnul deputat Glad Varga.

Vă rog.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Activitatea din cadrul Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic este una liniştită, deputaţii PSD, probabil la ordin, au absentat în bloc la dezbaterea unor proiecte importante, respectiv un proiect legislativ care priveşte interzicerea temporară a folosirii tehnologiilor bazate pe cianuri şi un proiect legislativ care priveşte interzicerea exportului de masă lemnoasă pentru cinci ani.

Este necesară o dezbatere publică reală, în deplină transparenţă, şi această dezbatere trebuie să înceapă imediat, prin recunoaşterea publică a stării de fapt, şi anume, că în acest moment există un haos legislativ.

Stimaţi colegi

Am solicitat Ministerului Mediului şi Ministerului Apelor şi Pădurilor să vină cu date statistice clare şi informaţii actuale pentru a putea începe să facem ordine în acest domeniu.

Vă adresez pe această cale rugămintea să vă alăturaţi acestui demers şi să facem paşi concreţi, atât de aşteptaţi de către cei pe care-i reprezentăm, pentru a realiza această Strategie de Dezvoltare Forestieră Durabilă şi pentru a avea o legislaţie coerentă în domeniul ce ne asigură viaţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Vă doresc o zi bună!

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Georgian Pop şi Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei. Suntem 110 prezenţi, din totalul numărului de deputaţi.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Programul de lucru: 10,00-12,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 12,30-13,00 - pauză; 13,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot - şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Vă rog. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Procedură, domnule preşedinte.

Solicităm, pe primele puncte ale ordinii de zi de astăzi, aducerea în faţă a cinci proiecte de lege, pentru a fi retrimise urgent la comisii, ca în două săptămâni să se primească un alt raport.

Propunerile noastre ar fi: la punctul 4, de la punctul 51, Pl-x 292/2013, la 5...

De la punctul 62, Pl-x 521...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, staţi un pic!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci 50, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

De la 51 la 4. Pl-x 292/2013. Pe rând, bine...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu înţeleg "51 la 4" ce înseamnă...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Să continui sau supuneţi votului?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci 51 să devină 4, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Pl-x 292/2013. Comisia pentru administraţie...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Pl-x 292/2013, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Propuneţi retrimiterea la comisie, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Haideţi să le facem pe rând... şi rămâneţi aici.

Vot.

Pentru retrimitere... Cât termen, domnule deputat?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două săptămâni.

94 pentru, un vot împotrivă.

Adoptat.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

De la punctul 62, Pl-x 521/2014...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da...

Două săptămâni, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

În unanimitate, adoptat.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

De la punctul 91, Pl-x 489/2015...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două săptămâni la Comisia pentru muncă, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

122 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Adoptat.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Punctul 97, PL-x 185 din 2015.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

96 aţi spus?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

97.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

97.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

PL-x 185/2015.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Două săptămâni la Comisia pentru administraţie, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

126 pentru, un vot împotrivă.

Adoptat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi ultimul, punctul 100, PL-x 518/2016.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două săptămâni la Comisia pentru muncă?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

În unanimitate, adoptat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu.

Domnul Avram.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul ALDE solicită retrimiterea la comisie a poziţiei 44, Pl-x 144/2015, pentru două săptămâni.

Vă rugăm, domnule preşedinte, supuneţi la vot.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

44?

Domnul Constantin Avram:

47!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi aţi spus 44!

47, da?

Domnul Constantin Avram:

Da, Pl-x 144/2015...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două săptămâni ...

Domnul Constantin Avram:

Pentru două săptămâni, la Comisia juridică.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... la Comisia juridică.

Vot.

Domnul Constantin Avram:

Cu stimă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

În unanimitate, adoptat.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Ajunge, Gabi!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Eu mă uit. Poate... Eu ştiu?

V-aţi liniştit, da?

Mulţumesc.

Începem de la punctul 5, pentru că la punctul 4 nu avem raport.

5. Procedură de urgenţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Guvernul?

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Bună ziua!

Numele meu este Dan Dumitrescu, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege este iniţiat de Guvern şi vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În cadrul acestui proiect au fost incluse în normele specifice de transpunere ale Directivei Europene nr. 55 din 2013, de revizuire a Directivei Europene nr. 36 din 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, precum şi ale Directivei nr. 50 din 2009 a Consiliului Europei privind condiţiile de intrare şi şedere a resortisanţilor din ţările terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, prin promovarea admisiei şi mobilităţii acestor persoane, în vederea evitării declanşării procedurii de infringement la adresa României.

Schimbările generate de adoptarea proiectului de lege, în ce priveşte eliberarea cardului profesional pentru farmacişti, vor simplifica procedurile de recunoaştere pentru autorităţile competente şi vor genera o mai mare transparenţă, fiind în beneficiul atât al profesioniştilor, cât şi al autorităţilor.

Având în vedere cele menţionate, Guvernul susţine promovarea acestei propuneri legislative, în forma adoptată de Comisia pentru sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport comun comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru învăţământ, al Comisiei pentru muncă şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de Lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006, intervenţiile vizând transpunerea prevederilor Directivei nr. 55 de modificare a Directivei nr. 36. Este vorba de Sistemul de informare al pieţei interne - "Regulamentul IMI". Schimbările generate de adoptarea proiectului vor simplifica aceste proceduri de recunoaştere pentru autorităţile competente.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului, cu majoritate de voturi, cu o abţinere, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45, cu amendamentele prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Trebuia să spun acest lucru, am adoptat şi vă propunem adoptarea acestei ordonanţe, dar - trebuie să subliniez acest lucru - textul ordonanţei este copy paste dintr-o iniţiativă legislativă care a avut nr. Pl-x 881, semnată de parlamentari de la toate partidele şi care a avut punct de vedere negativ din partea fostului Guvern.

Iată că fostul Guvern ştie să facă copy paste după iniţiativa unor parlamentari.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat Ioniţă, da?

Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Membrii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea proiectului de lege, care are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care vizează transpunerea prevederilor Directivei Uniunii Europene 55 din 2013 privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului Uniunii Europene 1024 din 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne - "Regulamentul IMI".

Schimbările vor simplifica astfel procedurile de recunoaştere pentru autorităţile competente şi vor genera o mai mare transparenţă, atât în beneficiul profesioniştilor, cât şi al autorităţilor.

Luând în considerare factorii determinanţi pentru buna desfăşurare a activităţii în sistemul sanitar, este necesară implementarea imediată a prevederilor legislaţiei europene la nivel naţional.

Având în vedere şi faptul că, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, României îi revine sarcina de a transpune şi implementa directivele adoptate de Uniunea Europeană, PNL va vota pentru adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Alte intervenţii?

Mulţumesc.

Cu amendamentele admise la comisie, legea merge la votul final.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Guvernul?

Domnul Dan Dumitrescu:

Proiectul de lege este iniţiat de Guvern şi are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul eficientizării activităţii inspecţiei sanitare de stat, în mare, pentru a se evita centralizarea excesivă a atribuţiilor privind inspecţia sanitară de stat.

Guvernul susţine promovarea acestei propuneri legislative în forma adoptată de Comisia pentru sănătate şi familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului am avut în vedere: avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului şi al Comisiei juridice, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei nr. 36 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95, în sensul eficientizării activităţii inspecţiei sanitare de stat.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate a hotărât, cu majoritate de voturi - 15 voturi pentru, 3 abţineri -, să propună plenului Camerei adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 36 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95, cu amendamentele anexate.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vreţi, doamnă?

Poftiţi! (Vociferări.)

Doamna Antoneta Ioniţă:

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege necesar pentru rezolvarea de urgenţă a unor probleme în cadrul activităţii de inspecţie sanitară de stat, la nivel naţional.

Astfel, în situaţii de risc pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi pentru asigurarea respectării prevederilor normelor legale de igienă şi sănătate publică a amplasamentelor, activităţilor, serviciilor, produselor, factorilor de mediu, de habitat, de muncă, inspectorii sanitari pot dispune, proporţional cu gravitatea neconformităţilor depistate, sancţiuni contravenţionale complementare.

Luând în considerare evenimentele semnalate de mass-media privind problematica biocidelor utilizate în unităţile sanitare, evenimentele privind îmbolnăvirea copiilor cu sindrom hemolitic uremic, focarele de toxiinfecţie alimentară şi suspiciunile de toxiinfecţie alimentară, raportate prin sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje, prezentul act normativ este necesar a fi adoptat de urgenţă.

Este imperios necesară reglementarea coordonării de la nivel central a întregii activităţi de inspecţie sanitară de stat, din cadrul direcţiilor de sănătate publică teritorială, deoarece, potrivit legislaţiei naţionale şi comunitare, inspecţia sanitară de stat a Ministerului Sănătăţii are responsabilitatea de raportare a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control al factorilor de risc, cu impact asupra sănătăţii populaţiei, către Comisia europeană, pe domeniile pentru care este autoritate competentă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne.

Guvernul? Vă rog.

Domnul Mihai Dan Chirică (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 76 se propun: înfiinţarea, în subordinea MAI, a Direcţiei Generale de Protecţie Internă, ca structură specializată care desfăşoară activităţi informativ-operative, exclusiv pe domeniul de competenţă al ministerului, iar din punct de vedere organizatoric noua structură va avea următoarele componente: personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, un aparat central şi subunităţi distribuite la nivel teritorial, iar conducerea direcţiei va fi asigurată de un director general şi doi directori generali adjuncţi.

Atribuţiile Direcţiei Generale de Protecţie Internă se circumscriu activităţilor de informaţii, contrainformaţii şi protecţie, în scopul identificării, prevenirii şi contracarării ameninţărilor vulnerabilităţilor şi factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional şi capacitatea operaţională ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, coordonării şi controlului activităţilor pentru protecţia informaţiilor clasificate, naţionale, precum şi ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi ale Uniunii Europene, precum şi pentru securitatea cibernetică, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016, cu amendamentele formulate de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul preşedinte Călin, preşedinte general.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil, cu amendamente.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă, ca structură specializată, cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, urmând a se desfiinţa Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, cu amendamentele admise redate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă şi avem câte un singur reprezentant al grupurilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Partidul Naţional Liberal susţine ordonanţa Guvernului, fără amendamentele depuse de Partidul Social Democrat în cadrul comisiilor, amendamente care politizează o instituţie etalon din cadrul Ministerului de Interne.

În plus, modificările propuse de colegii de la PSD nu au avizul CSAT.

Grupul PNL votează împotriva politizării unui serviciu de informaţii, iar numirea şefului acestei structuri etalon de către ministrul de interne şi scoaterea din circuit a premierului Grindeanu arată că domnul Dragnea doreşte să-şi subordoneze acest serviciu şi să-l transforme într-un serviciu politic.

Practic, se doreşte reîntoarcerea în structuri a unor ofiţeri de informaţii, care nu vor fi în serviciul public, ci în serviciul domnului Dragnea şi a doamnei ministru de interne de la Teleorman.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Când această lege a fost retrimisă comisiei, prin intervenţia mea, mi-am explicat o suspiciune, cum că am mai avea încă un serviciu secret de informaţii, trimiţând la o formulare parţial corectă, parţial care sugerează această idee.

Forma revenită din comisie, cel puţin mie, îmi întăreşte această suspiciune, din moment ce, într-adevăr, de altfel logic, această instituţie, dincolo de problemele interne ale instituţiei, are nişte activităţi - rezultă din amendament - în domeniul securităţii naţionale, care are caracter secret de stat.

Salut, însă, amendarea în comisie, conform căreia şi această instituţie va avea controlul parlamentar. Este o idee foarte bună, din moment ce avem şi un alt serviciu secret, trebuie să cadă sub incidenţa acestui control parlamentar, însă mă miră intervenţia colegului nostru, din Partidul Naţional Liberal, din punctul de vedere al controlului politic. Care este diferenţa între numirea de către prim-ministru sau numirea de către Ministerul de Interne? După cum ştiu, ambele sunt funcţii politice, numite prin votul majorităţii parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii la dezbateri generale?

Procedură.

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Aceste amendamente care au fost introduse în comisie de colegii noştri parlamentari au fost contrazise de doamna ministru de interne. Există o declaraţie de marţea trecută, dată de Agerpres, prin care doamna ministru susţine formula ordonanţei, aşa cum a fost ea promovată de Guvern.

Al doilea argument... deci ceea ce spune domnul secretar de stat e în contradicţie cu doamna ministru.

A doua chestiune. Este vorba de o ordonanţă care a avut avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, conform Constituţiei. Aceste amendamente nu au fost prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu sunt însuşite.

Al treilea argument: se spune că directorul direcţiei nu este secretar de stat şi din aceste considerente nu trebuie să meargă numirea la domnul prim-ministru. Această direcţie este una din structurile Ministerului de Interne, cum e şi Jandarmeria, cum e Poliţia de frontieră, cum e Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ai căror conducători, deşi nu sunt secretari de stat, sunt numiţi de prim-ministru, la propunerea ministrului.

Deci din toate aceste argumente lipseşte avizul CSAT-ului, există o poziţie complet divergentă a ministrului de interne, este scos din circuitul decizional prim-ministrul - aici chiar suntem surprinşi...

Şi, din aceste considerente, vă propun să reîntoarcem la comisie şi să discutăm, să o invităm şi pe doamna ministru, să discutăm, astfel încât să evităm o situaţie neplăcută.

Vă mulţumesc.

Voci din sală:

E ultima zi de dezbatere! Trece tacit!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Propunere de retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

58 de voturi pentru, 76 împotrivă, 13 abţineri.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Revenim. La dezbateri generale, dacă mai sunt? Era o intervenţie din partea Grupului USR, da? Nu mai vreţi!

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la amendamente sunt intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

La votul final, cu amendamentele admise.

Continuăm.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2016 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Guvernul?

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezenta ordonanţă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă prezentaţi!

Doamna Sirma Caraman:

Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Mulţumesc.

Prin prezenta ordonanţă se propun următoarele: autorizarea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene să achiziţioneze un număr de 100 de microbuze, în vederea donării acestora, în condiţiile legii, Guvernului Republicii Moldova.

Se propune modificarea Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, în sensul clarificării etapelor procesului de descentralizare, în special a etapei de organizare a "fazei pilot" pentru testarea competenţelor şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor.

Se propune modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 25 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii, în sensul clarificării în mod expres a faptului că veniturile realizate din cotele forfetare percepute de CNI, conform actului de înfiinţare, constituie venituri proprii ale societăţii şi se reglementează mai clar beneficiarii acestui program, acele persoane juridice de interes public, dar şi cele de utilitate publică declarate conform legii.

De asemenea, se propune modificarea şi completarea Legii administraţiei publice nr. 215/2001, prin completarea dispoziţiilor referitoare la procedura de vot pentru alegerea/schimbarea din funcţie a viceprimarilor, alegerea/eliberarea din funcţie a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, respectiv a dreptului consilierilor de a vota atunci când candidează pentru această funcţie.

Vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ, conform raportului comisiei de specialitate, cu amendamentele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru administraţie?

Domnul Călin.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2016 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în noiembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe, bănci a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri financiare, precum şi amendarea unor acte normative. În acest sens, este vorba de modificarea şi completarea Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, modificarea unor prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A., completarea art. 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, precum şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2016 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise şi prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea proiectului de lege care vine în sprijinul elevilor din Republica Moldova, cu o donaţie de 100 de microbuze şcolare.

Solicitarea Grupului PNL este ca donaţia să fie promovată şi în Republica Moldova, pentru a se cunoaşte că aceste microbuze sunt donaţie din partea Guvernului României.

Totodată, modificările aduse la Legea de funcţionare a CNI sunt oportune şi necesare.

PNL susţine şi completarea Legii nr. 215/2001 referitoare la procedura de vot pentru alegerea, schimbarea din funcţie a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene care, evident, trebuie să voteze, dacă sunt în cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnişoara Aida Căruceru.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD susţine adoptarea acestui Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2016, susţinere pe care o acordăm, din următoarele considerente: prin acest act normativ se urmăreşte continuarea Programului de donare de microbuze şcolare, care trebuie susţinut, pentru a rămâne fideli angajamentelor luate faţă de Republica Moldova şi pentru a acţiona concret, în spiritul bunei vecinătăţi, şi din dorinţa de a implementa proiecte care să contribuie la dezvoltarea unor domenii de interes general şi de importanţă socială în Republica Moldova şi de a intensifica cooperarea bilaterală şi acordarea de sprijin între cele două ţări.

Pe scurt, este o datorie de onoare şi de suflet.

Totodată, se aduc schimbări necesare cadrului legislativ în care se desfăşoară atât procesul de descentralizare, cât şi funcţionarea Companiei Naţionale de Investiţii, schimbări care să permită o guvernarea mai eficientă şi care să ducă la o calitate a vieţii mai ridicată pentru cetăţeni.

Practic, prin amendamentele adoptate, se pun de acord prevederile ordonanţei de urgenţă cu modificările legislative ulterioare momentului publicării şi adoptării prin lege.

Pe scurt, acest proiect de lege ne oferă posibilitatea să ne ţinem de cuvânt în ceea ce priveşte buna guvernare şi buna vecinătate cu Republica Moldova.

Ca atare, Grupul parlamentar al PSD susţine adoptarea proiectului de lege menţionat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când e vorba de Republica Moldova, parlamentarii Partidului Mişcarea Populară vor susţine întotdeauna.

Ce propune Guvernul României, ce au propus guvernele anterioare? Asigurăm microbuze pentru elevi, dar eu cred că nu este suficient. În aceeaşi măsură, ar trebui să aveţi în vedere achiziţionarea unei maşini de lux, dacă se poate blindată, pentru domnul Dodon, ca atunci când face naveta spre Moscova, să fie protejat şi să facă tot ce depinde de el pentru apropierea între cele două ţări; mă refer la Moldova şi republica noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Să trăiţi!

Alte intervenţii? Nu.

Vă rog.

Domnule deputat, apăsaţi, vă rog, acolo la dumneavoastră, că vă văd mai uşor aşa!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Aş avea de făcut o completare. Degeaba dăm autobuze sau renovăm grădiniţe în Republica Moldova, dacă aceste lucruri nu sunt cunoscute acolo.

Trebuie să existe o informare clară a faptului că România alocă bani pentru Republica Moldova şi vă reamintesc că în localităţile unde au fost alocate fonduri pentru grădiniţe, pentru renovarea de grădiniţe în Republica Moldova de către România, Igor Dodon a câştigat cu 60% la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. Aşa că trebuie să ne punem întrebarea: unde s-a greşit, de ce aceste investiţii foarte bune ale României în Republica Moldova nu sunt mediatizate, nu sunt cunoscute?

Aici vreau să readuc din nou în atenţie necesitatea reactivării, de fapt necesitatea spaţiului informaţional comun dintre România şi Republica Moldova.

Există o iniţiativă foarte bună - Consiliul Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova - care trebuie redemarată.

Dacă va fi redemarat acest spaţiu informaţional comun, de fapt va fi demarată iniţiativa Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, actualul Minister al Românilor de Pretutindeni, va exista o contracarare a propagandei ruseşti şi, de asemenea, va exista o bună informare a moldovenilor asupra investiţiilor pe care le face România pentru ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Cu amendamentele admise, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii de Reformă Feroviară.

Guvernul?

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Transporturilor, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul MT.

Ţinând cont de faptul că România trebuie să implementeze, conform MasterPlanului General de Transport, reforma în sectorul feroviar, orientată pe cinci direcţii de acţiune, şi anume: restructurarea reţelei de transport feroviar, în sensul eficientizării acesteia, astfel încât alocarea de fonduri pentru întreţinere, mentenanţă, reparaţii curente să fie orientată pentru o reţea de transport feroviar sustenabilă din punct de vedere economic.

Totodată, alte atribuţii ale acestei autorităţi sunt: atribuirea contractelor de servicii publice pentru operarea pe infrastructura de cale ferată pentru transportul public de călători să aibă loc numai pe bază de licitaţii, organizate conform legii, pentru operatorii de transport feroviar; introducerea indicatorilor de performanţă care să stea la baza monitorizării contractelor de servicii publice legal încheiate şi introducerea unor noi programe de eficientizare a activităţilor desfăşurate în sectorul de transport feroviar, inclusiv pentru Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A., care trebuie să fie implementate de o structură specializată, organizată sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Şi nu în ultimul rând, ARF este singurul beneficiar OIM pentru accesarea fondurilor europene disponibile pentru achiziţia de material rulant.

Urgenţa reglementării este determinată de faptul că România trebuie să facă dovada îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante, inclusiv pentru sectorul feroviar, întrucât, în caz contrar, ţara noastră riscă suspendarea, respectiv întreruperea fondurilor alocate în Programul Operaţional Infrastructură Mare pentru toate sectoarele.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 februarie 2017.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administraţie publică şi Comisiei pentru muncă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Transporturilor, prin preluarea unor activităţi şi atribuţii corelative din cadrul aparatului propriu al acestui minister, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară va proceda la implementarea reformei în domeniul feroviar, orientată pe patru direcţii de acţiune, şi anume:

- restructurarea reţelei de transport feroviar, în sensul eficientizării reţelei de transport feroviar public de călători, astfel încât alocarea de fonduri pentru întreţinere, mentenanţă şi reparaţii curente să fie orientată pentru o reţea de transport feroviar sustenabilă din punct de vedere economic;

- atribuirea contractelor de servicii publice pentru operarea pe linia de cale ferată;

- introducerea indicatorilor de performanţă care să stea la baza monitorizării contractelor de servicii publice legal încheiate;

Şi nu în ultimul rând, introducerea unor programe de eficientizare a activităţilor desfăşurate în sectorul de transport feroviar.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

La dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul a propus pentru această ordonanţă de urgenţă o serie de amendamente care schimbă destul de substanţial sensul iniţial al ordonanţei, şi vreau să atrag atenţia aici că, prin aceste amendamente, se pune în pericol negocierea care a avut loc cu Comisia Europeană şi îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante, care are termen până în iunie, ceea ce, potenţial, poate duce la blocarea fondurilor europene pe Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Aşa cum am spus şi în comisie, există o serie de amendamente care sunt cel puţin suspecte - şi aici vorbesc despre predarea gratuită a unor trenuri care se cumpără cu bani europeni către operatorii de servicii de călători pe cale ferată - care aduc aminte puţin de cazul care recent a fost în presă, legat de anumite trasee, închiriate, prin decizie, de la Alexandria. Deci sunt amendamente care par a fi făcute cu dedicaţie, sunt amendamente care ciuntesc rolul de reformă al acestei autorităţi, cumva rămâne, totul, sub deviza "Să se reformeze, dar să nu se schimbe nimic!".

Şi atrag atenţia aici Guvernului, în mod oficial, că aceste amendamente riscă să ducă la blocarea fondurilor europene pentru transport. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară constituie, aşa cum a spus aici reprezentantul Guvernului, o condiţionalitate ex-ante obligatorie a fi îndeplinită pentru accesarea fondurilor europene aferente exerciţiului financiar european 2014-2020, Autoritatea pentru Reformă Feroviară având calitatea de beneficiar direct al acestor fonduri.

Mai exact, România trebuie să facă dovada îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante, inclusiv pentru sectorul feroviar, în caz contrar România riscă suspendarea sau întreruperea fondurilor alocate în Programul Operaţional Infrastructură Mare - pentru sectorul feroviar vorbim de aproximativ 1,28 de miliarde de euro - şi a sumei alocate în cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei, de 1,2 de miliarde de euro.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea acestei iniţiative legislative, votul favorabil acordat de către grupul nostru parlamentar acestui act normativ nu este un "cec în alb" acordat Guvernului.

Atragem atenţia că, în legătură cu operaţionalizarea acestei instituţii, mai sunt multe etape de trecut: de la selecţia personalului, care trebuie să fie făcută în mod profesionist şi în baza unor criterii transparente, pentru a nu transforma Autoritatea pentru Reformă Feroviară într-o altă sinecură de partid, apoi stabilirea procedurii de atribuire a contractelor de servicii publice pentru operarea pe linia de cale ferată pentru transportul public de călători, atribuire care trebuie pregătită corect, prin licitaţii publice şi, nu în ultimul rând, modul în care vor fi atraşi şi cheltuiţi cei 400 de milioane de euro din fonduri europene, pentru achiziţia de material rulant nou, care va fi predat operatorilor de transport feroviar public.

Un punct important îl reprezintă şi modul în care veţi acţiona în vederea restructurării reţelei de transport feroviar, care vor fi criteriile în baza cărora veţi decide să treceţi în conservare segmente din reţeaua de cale ferată. Aceste decizii trebuie luate în mod fundamentat, pe baza unor studii şi analize de specialitate, astfel încât alocarea de fonduri pentru întreţinerea, mentenanţa şi reparaţiile curente să fie orientată spre o reţea de transport feroviar sustenabilă din punct de vedere economic, iar serviciul public feroviar de călători să nu fie afectat.

Închei, spunând că sunt aspecte pe care le vom monitoriza sanţionând, totodată, în mod public, orice derapaj al Guvernului de la aplicarea corectă a legii, în cazul nerespectării principiilor transparenţei şi a orientării actului de guvernare spre binele public, nu spre satisfacerea unor interese clientelare sau de grup ale Guvernului.

Deocamdată, stimaţi colegi, Guvernul a adoptat o hotărâre de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară.

Aşadar, aşteptăm implementarea acestor acte normative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă mai sunt?

Intervenţii? Nu.

La dezbateri generale, domnule Moşteanu?

La amendamentele admise şi respinse, dacă doriţi să susţineţi?

Acum înţeleg că doriţi să susţineţi.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

E un lucru foarte bun că ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, precizaţi...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, bun!

Atunci vorbesc de amendamente respinse, Anexa nr. 2 la raportul Comisiei pentru transporturi, marginal 2, e vorba de art. 2 (1): "achiziţionarea, potrivit prevederilor legale în vigoare, de material rulant, destinat predării către operatori în condiţiile art. 7, pentru prestarea serviciilor publice de transport feroviar public de călători pe bază de proceduri aprobate prin hotărâre de Guvern, care se fundamentează pe criterii de transparenţă şi eficienţă, care să asigure o piaţă competitivă în domeniul transportului feroviar public de călători".

În forma actuală s-a cerut aprobarea acestor proceduri care dau drumul în piaţă unui material rulant în valoare de 400 de milioane de euro, prin ordin de ministru. Credem că aprobarea prin hotărâre de Guvern va ajuta ca aceste criterii şi aceste proceduri să fie mult mai imparţiale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai susţineţi şi alte amendamente, domnule deputat? Domnule deputat? Doar pe acesta.

Vot.

23 pentru, 120 împotrivă, două abţineri, 4 colegi care nu votează. Amendamentul a fost respins. A rămas respins.

Vă rog, domnule Drulă, susţineţi vreun amendament? Vă rog.

Vot, forma iniţială, mă scuzaţi.

136 pentru, 18 împotrivă, o abţinere, doi colegi care nu votează.

Continuăm cu amendamente respinse.

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mulţumesc.

Poziţia 3 marginal. Noi susţinem ca art. 2 alin. (5) să rămână nemodificat. Amendamentul introdus... în acest articol este vorba despre obligaţia diferitelor instituţii şi companii private de a pune la dispoziţia Autorităţii de Reformă date şi informaţii necesare fundamentării deciziilor de reformă.

Prin amendamentul care a fost introdus - din rândul acestor instituţii şi companii, care au această obligaţie, sunt scoase structurile din cadrul Ministerului Transporturilor.

Deci prin amendamentul care a fost introdus de Guvern toată lumea - şi aici mă refer la instituţii publice care se află în coordonarea şi/sau sub autoritatea sau subordinea Ministerului Transporturilor, operatorii privaţi de transport public feroviar, companii -, toată lumea rămâne cu obligaţia de a pune aceste date la dispoziţia Ministerului Transporturilor, dar structurile din cadrul Ministerului Transporturilor, spre exemplu, Direcţia Feroviară, nu mai au această obligaţie.

Noi propunem, prin amendamentul nostru, care înseamnă să rămânem la forma iniţială din Ordonanţa de urgenţă, să nu aibă loc această modificare şi să rămână şi structurile de specialitate cu această obligaţie, de a pune la dispoziţie aceste date şi informaţii care sunt necesare fundamentării măsurilor respective de reformă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Vot, vă rog.

18 pentru, 139 împotrivă, o abţinere, 3 colegi nu votează.

Vot pentru forma iniţială, vă rog.

143 pentru, 19 împotrivă, o abţinere, 3 colegi care nu votează.

Alte intervenţii la amendamentele respinse dacă mai sunt? Nu mai sunt. Vot final.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2016 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naţionale a Uraniului - S.A..

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Iulian-Robert Tudorache (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Robert Tudorache mă numesc, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.

Şi vă propunem spre adoptare Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2016 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naţionale a Uraniului.

Compania Naţională a Uraniului reprezintă o componentă strategică a ciclului combustibilului nuclear, asigurând materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la Cernavodă, contribuind astfel la menţinerea stabilităţii sistemului energetic naţional, întrucât Centrala energetico-nucleară de la Cernavodă este un producător în bandă care contribuie cu circa 18% la producţia naţională de energie electrică.

Este necesară asigurarea în regim de urgenţă a surselor de finanţare pentru gestionarea atât a obligaţiilor naţionale, europene şi internaţionale, pe partea de protecţie fizică şi control de garanţii nucleare, cât şi pe partea de mediu şi a intereselor strategice ale României privind securizarea continuităţii în aprovizionarea cu combustibil nuclear.

Acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare face posibilă sprijinirea imediată a beneficiarului, respectiv Compania Naţională a Uraniului, în scopul asigurării necesarului de lichidităţi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susţinere a activităţilor pentru o perioadă de 6 luni şi începerea activităţii de restructurare, în vederea eficientizării companiei.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, România a notificat Comisiei Europene, la data de 8 septembrie 2016, un ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naţională a Uraniului, şi la data de 30 septembrie 2016, Comisia Europeană a aprobat acordarea ajutorului de stat, prin Decizia nr. C(2016) 6250 final.

Prin urmare, doamnelor şi domnilor deputaţi, Ministerul Energiei susţine adoptarea, cu amendamentele admise de Comisia pentru buget, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 65/2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru buget.

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2016 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naţionale a Uraniului - S.A.

Comisia pentru buget, finanţe a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, asupra proiectului de lege mai sus menţionat.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi Comisia pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual, pentru salvarea Companiei Naţionale a Uraniului.

La solicitarea Companiei Naţionale a Uraniului, care se confruntă cu dificultăţi economico-financiare majore, Ministerul Energiei este autorizat să acorde un ajutor pentru salvare, sub formă de împrumut, în două tranşe, în limita sumei de 62.000 de lei, pe o perioadă de 6 luni.

Prin acordarea ajutorului de salvare se urmăreşte asigurarea lichidităţii necesare pentru desfăşurarea activităţii curente specifice în condiţii de siguranţă, care să asigure respectarea obligaţiilor de securitate nucleară şi de mediu.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor, proiectul de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Neagu?

Domnul Nicolae Neagu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine această ordonanţă, acest proiect de lege. Dar de ce am venit eu la microfon astăzi este pentru a încerca şi a vă sensibiliza pe dumneavoastră, pe toţi, şi, bineînţeles, acest Guvern.

Pornind de la premisa că, stimaţi colegi PSD-ALDE, aveţi o majoritate confortabilă şi un Guvern pe care dumneavoastră nu doar că îl susţineţi, dar spuneţi că are stabilitate, şi Grupul minorităţilor este lângă el, am văzut o susţinere pe faţă a UDRM, dar eu, ca şi dumneavoastră, marea majoritate, am întrebarea: Guvernul României face strategii pentru România? Şi dacă da, energia este o strategie de interes naţional? Noi credem că da, Grupul PNL. Eu cred că da. Şi atunci poate că ar fi bine ca într-un timp scurt să ne stabilim priorităţile şi în acest domeniu.

Eu zic că economia românească, ca orice economie, nu poate funcţiona, ca orice motor fără un sistem energetic valid şi pus la punct.

Oare ce ne lipseşte să îndrăznim mai mult? Fixând un plan strategic naţional pe energie corect, predictibil şi în care să avem o resursă energetică viabilă. Pentru că situaţia nuclearelor 1-2 şi ceea ce ar trebui investit în continuare pe 3-4 eu cred că trebuie serios abordată, aşa cum probabil coşul energetic în acest moment trebuie corect abordat, de aşa natură, încât să nu ne trezim de fiecare dată fie în situaţie de infringement, fie în situaţie în care se pune extrem de mare presiune pe noi, în definitiv, şi pe ANRE, prin noi, de către cei care sunt în finalul sistemului energetic şi care, bineînţeles, stabilesc sau îndrăznesc să stabilească preţuri, inclusiv pentru populaţie.

Deci rugămintea mea pentru acest Guvern este să vină cât de curând cu o strategie, cu atât mai mult cu cât şi noi credem că din punctul de vedere al siguranţei energetice pe nucleare stăm bine, tehnologia canadiană fiind cea care în acest moment nu are rateu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Bîzgan. Oana Bîzgan.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Compania Naţională a Uraniului, la fel ca multe companii de stat din România, a acumulat timp de ani de zile aceste datorii, nemaiputând să plătească salariile angajaţilor şi reprezentând pericole serioase pentru natură şi pentru oameni.

Grupul parlamentar al USR susţine această ordonanţă. Această ordonanţă este rezultatul muncii de echipă din mai multe ministere, de anul trecut, din Guvernul Cioloş, care a dovedit că poate şi se poate să acordăm un ajutor de stat, cu acordul Uniunii Europene şi în condiţii legale.

Această ordonanţă de urgenţă cred că poate fi o sursă de inspiraţie şi pentru alte companii de stat care necesită exact acelaşi lucru, în condiţiile în care oamenii care lucrează acolo trebuie să continue să-şi hrănească familia şi să aibă dreptul la demnitate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mohaci?

Domnul Mihai Mohaci:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fac parte din Comisia pentru industrii şi servicii, unde acest act normativ a intrat la dezbatere.

Vreau să vă spun că toţi colegii, indiferent de culoarea politică, au votat pentru acordarea acestui ajutor de stat. Dar am cerut suplimentar un plan de reorganizare pentru ceea ce înseamnă Compania Naţională a Uraniului, până la 31 martie. De ce? Pentru că în România avem nevoie de această industrie. Dacă la ora actuală preţurile pe piaţă sunt de dumping, sigur că niciodată nu vei putea să concurezi legal cu aceste preţuri, indiferent că te-ai restructura sau ai veni cu planuri de reorganizare.

Este foarte bine că am aprobat - şi v-aş ruga să aprobăm în totalitate -, pentru că aceia de la Feldioara, fabrică aflată pe teritoriul judeţului Braşov, vreau să vă spun sincer că aşteptau cu nerăbdare acest ajutor de stat. Au nevoie de acest ajutor de stat, cum au nevoie şi de reorganizarea a ceea ce înseamnă Compania Naţională a Uraniului.

Nu putem să lăsăm România fără acest ajutor şi aport energetic pe care trebuie să-l aducă, în condiţiile actuale, în care avem presiuni atât pe Legea gazelor, cât şi pe partea de energie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Într-adevăr, la nivelul Comisiei pentru industrii, servicii, Energiei i-am dat un aviz favorabil, pentru Comisia pentru buget, finanţe. Dar acest aviz a fost condiţionat de punerea în practică şi implementarea, în regim de urgenţă, de managementul Companiei Naţionale a Uraniului, a unui program de restructurare şi eficientizare a companiei.

În aceste condiţii, de altminteri, şi Guvernul Cioloş, anul trecut, a emis acea Ordonanţă nr. 65. A condiţionat acest ajutor de stat, care înseamnă vreo 15 milioane de euro, de un plan viabil, concret, de eficientizare. Pentru că trebuie să înţeleagă şi companiile statului că ele activează într-o economie globalizată, în care prevalează principiul competitivităţii economice.

Noi, sigur, în nota de fundamentare am făcut... reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Tudorache, a făcut trimitere la buna funcţionare a celor două Grupuri de la "Nuclearelectrica", 1 şi 2, dar a omis să spună că anul trecut, "Nuclearelectrica" a făcut import de uraniu în detrimentul propriei noastre companii naţionale. E bine sau e rău? E bine, câtă vreme preţul de import a fost de 3 ori mai mic decât preţul la care propria noastră companie furnizează către "Nuclearelectrica".

Deci, în această paradigmă, trebuie să se restructureze şi Compania Naţională a Uraniului.

Şi trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna toate companiile statului că nu mai pot să stea la infinit cu mâna întinsă la pomana statului şi că trebuie să pună mâna pe o restructurare, astfel încât în urma acestui proces, chiar dacă dureros din punct de vedere social, o astfel de entitate economică să stea pe picioarele ei în piaţă.

Spunea antevorbitorul meu de la PNL, e nevoie de o strategie, indiscutabil, dar România doar de legi şi de strategii nu duce lipsă.

În 2007, a fost aprobată, tot prin hotărâre de Guvern, Strategia naţională în domeniul energiei pe perioada 2007-2020. Probabil terminaţia mai şugubeaţă de la Hotărârea nr. 1069, aceasta e terminaţia, a făcut ca foarte puţin din acea hotărâre de Guvern - şi, iată, s-au împlinit aproape 10 ani - să fie pusă în practică.

Într-adevăr, Ministerul Energiei a moştenit, în actuala componenţă, foarte multe dosare sensibile. Fie că vorbim de Compania Naţională a Uraniului, fie că vorbim de tergiversarea înfiinţării Autorităţii de management al stocului strategic de apă grea, care este în custodia RAAN-ului, o societate a statului român, în faliment şi care nu mai are capacitatea financiară să conserve în bune condiţii şi să menţină acele proprietăţi fizico-chimice ale unui stoc evaluat la 5,3 miliarde de lei şi care este vital, că este materie primă pentru "Nuclearelectrica". Fie că vorbim de eşuarea negocierilor cu "China’s Nuclear Power" pe construcţia Grupului 3 şi 4 de la "Nuclearelectrica", o investiţie de vreo 6 miliarde de euro. Fie că vorbim de insolvenţa RADET-ului sau de insolvenţa "Elcen"-ului, fie că vorbim de 3 insolvenţe ratate anul trecut, pe Complexul Energetic Hunedoara, o entitate...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

... iarăşi strategică pentru echilibrul sistemului energetic naţional... (Discuţii suprapuse.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Remus-Adrian Borza:

... dar nici Complexul Energetic Oltenia nu se simte prea bine, cel mai mare producător de energie termo din România, care a acumulat, în ultimii 4 ani sau în ultimele 4 exerciţii financiare, 2,2 miliarde de lei.

Şi, în fine, închei. La fel, o provocare...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Închei în 30 de secunde. Listarea "Hidroelectrica" care, dacă s-ar schimba metodologia de privatizare, ar aduce statului român, anul acesta, un miliard de euro. Ar fi de departe cea mai de succes listare derulată în România, după 1990.

Deci, iată câte provocări are echipa managerială de la Ministerul Energiei.

Da, e nevoie, într-adevăr, de o strategie articulată care să fie cauţionată şi aici, în forul decizional suprem al României, în Parlament, şi îi îndemn şi îi încurajez pe domnii miniştri să se apuce de treabă. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Da, vom susţine acest ajutor pentru Compania Naţională a Uraniului, pentru că, aşa cum a spus-o şi preşedintele Partidului Mişcarea Populară, domnul Traian Băsescu, a fost o ticăloşie ceea ce s-a întâmplat de-a lungul anilor, şi anume decizia "Nuclearelectrica" de a achiziţiona combustibil nuclear de la canadieni. Şi poate chiar în viitor ar fi vrut de la ruşi.

Sigur, justificarea, fiindcă e mai ieftin decât să achiziţioneze de la Compania Naţională a Uraniului.

Dar în acelaşi timp aş dori pe unii dintre colegii aflaţi astăzi în sală să-i întreb dacă regretă acum că în perioada USL au pus-o la şefia "Nuclearelectrica" pe celebra Daniela Lulache. Poate v-o mai aduceţi aminte. Pentru că decizia de a îngropa practic Compania Naţională a Uraniului a fost luată atunci, când la şefia Consiliului de administraţie al "Nuclearelectrica" se afla celebra Daniela Lulache, poate v-o mai aduceţi aminte.

În rest, aşa cum spuneam, noi vom susţine salvarea Companiei Naţionale a Uraniului.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Vîlceanu, a vorbit de la dumneavoastră de la grup cineva. Poftim? Procedură de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnule Nicolăescu, sunteţi de acord să încălcăm Regulamentul, să dăm la doi... la cuvânt de la Grupul PNL?

Mulţumesc.

E cu acordul domnului Nicolăescu.

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi domnului Nicolăescu.

Doamnelor şi domnilor,

Am vrut să iau astăzi cuvântul, pentru că atunci când vorbim de companii naţionale - şi Compania Naţională a Uraniului este una dintre ele - cu mari probleme, şi antevorbitorii mei au făcut, aşa, un expozeu al problemelor cu care se confruntă companiile de stat, trebuie să recunoaştem un lucru: companiile de stat... sau blocajul financiar al companiilor de stat este generat tocmai de ele, adică o companie de stat sau o firmă de stat generează blocaj financiar pentru o altă firmă de stat. Sau dacă dorim să fim eficienţi, companiile de stat să fie eficiente, trebuie să se întâmple ceea ce se întâmplă şi în mediul privat, adică acţionarul să investească în aceste companii. Pentru că altfel nu o să fim niciodată eficienţi.

Este uşor să venim să spunem haideţi să facem... companiile de stat să facă ceva să fie eficiente. Păi, fără investiţii, fără sumele necesare investiţiilor nu pot să fie niciodată eficiente.

Deci, din punctul acesta de vedere, practic, acţionarul, care este statul român, ar trebui să găsească sumele necesare şi să investească în aceste companii ca să le facă eficiente, pentru că altfel, singure, nu vor fi niciodată. V-am spus, se blochează una pe alta, financiar.

De exemplu, la Complexul Energetic Oltenia sunt sume de încasat de la RAAN, de la CET Govora, de la alte companii şi alte CET-uri din ţară. Nu vor găsi niciodată sumele necesare. Timişoara este blocată din punct de vedere financiar, "Comterm"-ul.

Deci acţionarul, care este statul român, trebuie să vină şi să rezolve aceste probleme, pentru că altfel vom continua aşa la nesfârşit.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterile generale.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol.

Dintre iniţiatori dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint Raport comun suplimentar al Comisiei pentru agricultură şi Comisiei pentru administraţie publică.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 25 februarie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Comisia pentru buget a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare registrul agricol, în vederea realizării unor evidenţe unitare cu privire la categoriile de folosinţă a terenurilor, a mijloacelor de producţie agricolă, precum şi a efectivelor de animale.

Cele două comisii, în şedinţe diferite, au analizat proiectul de lege şi, cu majoritate de voturi - şi subliniez, doar cu o singură abţinere - s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Sunt şi amendamente admise şi amendamente respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dezbatem astăzi o propunere legislativă din 2015. Şi fac această precizare, pentru că, veţi vedea, sunt câteva modificări ale textelor aprobate de Senat, între timp, şi ale Comisiei pentru agricultură, anterior întocmirii raportului pe care ni l-a prezentat preşedintele Comisiei pentru agricultură.

Prin Ordonanţa nr. 28 din 2008 a fost aprobată forma, conţinutul registrului agricol. A urmat apoi aprobarea ordonanţei, prin Legea nr. 98 din 2009. Şi o prevedere importantă era ca la 1 ianuarie 2015, registrul agricol, în forma prezentată şi mai ales sub formă electronică, să intre în vigoare. Pregăteam, aşadar, acea cerinţă a Uniunii Europene, de a înfăptui şi noi, odată pentru totdeauna, cadastrul agricol.

Dacă n-am putut să-l implementăm la 1 ianuarie 2015, a venit, pe bună dreptate, această iniţiativă legislativă şi s-a prorogat termenul la 1 ianuarie 2017.

N-au existat bani pentru a începe cadastrarea, pentru că, veţi vedea, una dintre modificările importante ale textului de lege supus aprobării dumneavoastră este că registrul agricol devine bază de date pentru evidenţa suprafeţelor de teren agricol, a efectivelor de animale etc., în vederea obţinerii subvenţiilor de la Uniunea Europeană.

Ei, chestiunea aceasta va trebui să fie corelată cu obligaţia noastră ca la 1 ianuarie 2018 să avem şi cadastrul agricol, pentru că în lipsa acestuia, Uniunea Europeană, există riscul să nu ne mai dea subvenţia pe suprafaţă.

Deci principala modificare pe care o aducem acum este că prorogăm termenul pentru introducerea registrului agricol electronic de la 1 ianuarie 2018. Că aşa face românul, când nu poate să implementeze un text de lege, vine cu o iniţiativă legislativă şi prorogă termenul.

Dar sunt şi alte obligaţii care cad în sarcina autorităţilor locale, dar şi a Agenţiei Naţionale de Cadastru, pentru că ea devine integrator al acestei baze de date la nivel naţional.

Partidul Naţional Liberal susţine proiectul de act normativ supus dezbaterii dumneavoastră, astăzi, dar atrage atenţia Guvernului că trebuie să asigure sursele necesare pentru implementarea lui şi mai ales sumele necesare pentru realizarea cadastrului agricol.

Eu încă nu văd în dezbaterea publică şi în ieşirile actualului ministru al agriculturii, care vorbeşte despre orice, de acest proiect, program de cadastrare.

Şi aş dori... aş fi vrut să-l întreb pe secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, de la Ministerul Agriculturii, care este stadiul implementării acestui proiect de cadastrare, dar, din păcate, obligativitatea de a participa este numai atunci când sunt iniţiative ale Guvernului, în plenul Parlamentului, nu şi atunci când sunt iniţiative ale noastre.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că registrul agricol îndeplineşte un rol foarte important în ţinerea evidenţei unitare a folosinţei terenurilor agricole, a mijloacelor de producţie, a numărului de animale de la nivel local. De fapt este un sistem de evidenţă unică.

Reglementarea, prin Ordonanţa nr. 28, modului de a ţine evidenţa atât în sistem electronic, cât şi pe bază de hârtie, se pare că nu a îndeplinit condiţiile actuale şi, la solicitarea Asociaţiei Comunelor, s-a acceptat ca evidenţa să se ţină ori în sistem electronic, ori pe bază de hârtie, la hotărârea Consiliului Local. Pentru că autorităţile locale nu sunt pregătite toate pentru a ţine o evidenţă în sistem electronic.

Ceea ce este benefic este că se rezervă spaţiu şi pentru evidenţia funciară, cu date din cadastrul general. Sigur că aceasta pe parcursul realizării, aşa cum a spus colegul nostru, Tinel, în paralel cu realizarea evidenţei cadastrale, pentru că din acest punct de vedere avem încă foarte, foarte multe de făcut.

Şi eu încurajez Agenţia Naţională să facă demersul necesar, şi Guvernul, pentru a asigura sumele necesare pentru întocmirea sistematică a cadastrului naţional.

Şi Grupul nostru parlamentar... sigur că sunt norme tehnice de evidenţă, atât în Comisia centrală de evidenţă a registrului agricol, sunt cooptate şi alte instituţii centrale care pot avea un rol benefic în acest demers, cu atât mai mult cu cât Agenţia Naţională de Cadastru va juca un rol important.

Vom sprijini şi vom vota această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vîlceanu.

Domnule Vîlceanu, aţi rămas înscris de data trecută. Închideţi. Şi domnul Turcescu cred că e în aceeaşi situaţie. Închideţi opţiunea... aşa.

Mulţumesc, domnule Turcescu.

Domnul Oprea.

Domnule Seres, închideţi microfonul.

Domnule profesor, închideţi microfonul şi deschideţi-l, ca să văd... aşa, da.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Dumitru Oprea:

N-am să vă citesc decât un titlu: "Noua revoluţie pentru înregistrarea pământului în Ghana" - februarie 18, 2016.

Tot răul e spre bine, pentru că această nouă revoluţie, numită "Revoluţia Blockchain", revoluţia jurnalelor planetare, inclusiv în zona de cadastru, care a fost cea mai interesată, se poate împlini printr-o astfel de prorogare de termen. Şi poate că mintea românului cea de pe urmă se va cupla cu această nouă platformă care stă în spatele "Blockchain"-ului iniţial, folosită pentru bitcoin. Dar bitcoin-ul nu este o poveste. Platforma, ca atare, este revoluţia planetară a internetului lucrurilor. Iar pământul planetar reprezintă cea mai dezorganizată formă planetară. În Ghana - zic ei - 90% din pământuri nu sunt cadastrate. Şi atunci?

În Grecia este o campanie foarte serioasă, în America Latină, dar în toată lumea bună. Aşadar este o şansă să intrăm pe valul planetar al acestui registru planetar al terenurilor cadastrate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule profesor.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu.

Avem un amendament respins. Dacă îl susţine cineva? Nu.

Mulţumesc.

Şi cu amendamentele admise din raport, legea merge la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală.

Guvernul?

Domnul Dorin Octavian Corcheş (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Prezentaţi-vă!

Domnul Dorin Octavian Corcheş:

... deputaţi...

Dorin Corcheş este numele meu, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului reglementează, în principal, pe lângă definirea termenilor specifici, desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală în caz de situaţii de urgenţă, neutralizarea subproduselor de origine animală în unităţi autorizate şi aprobate sanitar-veterinar şi de mediu, responsabilitatea Consiliului Judeţean şi a Consiliului General al municipiului Bucureşti să organizeze activitatea de neutralizare a subproduselor de origine animală provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, obligaţia crescătorilor individuali de animale să anunţe Consiliul Local, în maximum 24 de ore, asupra morţii animalelor deţinute în exploataţiile nonprofesionale.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru agricultură sau... Comisia pentru agricultură, da.

Domnule Munteanu, dumneavoastră sunteţi, nu?

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege, în şedinţa din 11 octombrie 2016.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 28 februarie 2017, şi l-au adoptat, cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să solicit o modificare. E o eroare de redactare la poziţia 17, art. II. Corect este: "prevederile art. 7¹-7⁵", nu 7². Trebuie corelat cu partea din spate.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulţumesc.

Da, domnule Oros.

Dezbateri generale, domnul Oros.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Membrii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a produselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, aşa cum a fost completat şi modificat în cadrul dezbaterilor din comisia sesizată în fond.

Prezentul act normativ stabileşte cadrul legal de organizare şi desfăşurare a acestei activităţi, sub aspecte referitoare la sistemul de colectare, de transport şi eliminare a acestor subproduse, pentru a preveni şi minimiza totodată riscul afectării sănătăţii publice şi animale generat de aceste produse.

Ordonanţa vine şi reglementează situaţiile şi procedurile specifice de neutralizare a deşeurilor de origine animală, precum şi autorităţile responsabile în fiecare din cazuri.

Ordonanţa a fost adoptată astfel încât să evite deschiderea acţiunii de infringement împotriva României, cu repercusiuni asupra producătorilor români, care vor fi penalizaţi prin interzicerea accesului la piaţa europeană. Drept pentru care membrii Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu vreau să fac apel la memoria celor care ştiu istoricul acestei activităţi, din 2005, cel puţin, până în prezent.

După cum ştiţi, în 2005, această activitate a fost preluată de Agenţia Domeniilor Statului, care a organizat 8 licitaţii la nivel naţional, pe cele 8 regiuni de dezvoltare şi care, dat fiind faptul că eram în perioada de preaderare şi pe urmă până în 2009, 31 decembrie, în baza contractelor încheiate şi a subvenţiilor acordate de la bugetul de stat, această activitate s-a desfăşurat aşa cum s-a desfăşurat, cu tot scandalul care a existat în acea perioadă.

Începând cu 1 ianuarie 2010, nemaiavând posibilitatea ca statul român să subvenţioneze această activitate, s-a intrat în colaps. Şi atât de gravă era problema, încât Uniunea Europeană ne-a avertizat cu procedura de infringement.

Guvernul Cioloş emite ordonanţa supusă astăzi dezbaterii şi aprobării noastre şi găseşte sau identifică, ca soluţie, includerea sau pasarea responsabilităţii, sau preluarea responsabilităţii, în rezolvarea acestei situaţii, de consiliile judeţene. Dar... dar... şi este foarte important, asigurând sursa de finanţare tot de la bugetul de stat.

Ei, eu aici, sincer să fiu, am multe semne de întrebare. Că în momentul de faţă, consiliile judeţene, consiliile locale - pentru că practic aceasta este veriga - consiliul local, consiliul judeţean - care trebuie să contracteze lucrarea, trebuie să aibă sursa de finanţare în buget, şi că în momentul de faţă consiliile judeţene au încheiate, domnule secretar de stat, în baza ordonanţei, contracte care să ducă sau să transpună în practică Ordonanţa privind neutralizarea deşeurilor.

Şi atrag atenţia Guvernului, aşa cum am spus, că e o chestiune care ţine de infringement.

Deci numai simpla responsabilizare a consiliilor judeţene în această foarte importantă acţiune nu rezolvă problema. Este iar o chestiune de asigurare a finanţării. Şi e una dintre obligaţiile Guvernului actual să asigure această finanţare.

Aceasta nu înseamnă că Partidul Naţional Liberal nu va susţine proiectul de ordonanţă, aşa cum este.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles, domnule Tinel.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Avem... cu amendamente admise, legea merge la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Domnul ministru secretar de stat.

Domnul Alexandru Oprean (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Modificările propuse prin proiectul de lege vizează transpunerea unei directive europene, 60/2014, a Parlamentului şi Consiliului European, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru.

Această directivă extinde domeniul de aplicare la orice bun cultural clasificat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislaţia şi procedurile administrative naţionale.

De asemenea, face referiri şi redefineşte termenul de export în afara teritoriului Uniunii Europene, precum şi termenul de circulaţie ilegală a acestor bunuri de patrimoniu în cadrul Uniunii Europene.

Întrucât Legea nr. 182/2000 nu reglementează distinct aceste situaţii şi nici terminologia specifică care ţine de circulaţia bunurilor culturale în spaţiul Uniunii Europene, este necesară şi vitală coroborarea acestor prevederi naţionale cu cele europene, mai ales că avem deja un termen de transpunere depăşit. Fapt pentru care dorim să supunem aprobării dumneavoastră acest proiect legislativ.

Vă mulţumim foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Din partea Comisiei pentru cultură, în lipsa domnului preşedinte, îmi permit să susţin eu raportul, deputat Dinu Socotar.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege. S-a cerut avizul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Până la redactarea prezentului raport, s-a primit avizul favorabil trimis de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Menţionăm că am primit şi un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 401/2016.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 28 iunie 2016.

Proiectul de lege a fost dezbătut în Comisia pentru cultură, în data de 17 ianuarie 2017.

În conformitate cu dispoziţiile regulamentare, au participat la dezbatere domnul secretar de stat Alexandru Oprean, din partea Ministerului Culturii, şi domnul Adrian Rista, consilierul domnului ministru.

La lucrările comisiei au participat 10 din cei 15 membri ai comisiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 183/2000, în contextul îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Modificările propuse vizează transpunerea Directivei Europene 60/2014 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 15 mai 2014, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru şi modificarea Regulamentului Uniunii Europene 1024/2012.

Această directivă extinde domeniul de aplicare la orice bun cultural clasat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislaţia sau procedurile administrative naţionale, drept bun de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 9 voturi pentru şi o abţinere.

Facem precizarea că s-a primit o adresă din partea Ministerului Afacerilor Externe, care solicită urgentarea procedurii de adoptare a hotărârii, având în vedere că România riscă declanşarea procedurii de infringement.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Este un proiect legislativ cât se poate de binevenit şi oarecum tardiv, întrucât legislaţia în domeniu a Uniunii Europene este foarte clară, explicită şi de mai mulţi ani în vigoare. Noi încercăm să ne raliem abia astăzi, fiind ameninţaţi de o procedură de infringement. De aceea, vă spun că este destul de târziu.

Într-un raport al Interpolului, România se situează pe locul 3 în ce priveşte traficul cu bunuri furate ale patrimoniului naţional. Sunt cazuri celebre, apropo de furturile de la Muzeul Sarmizegetusa, traficul cu Kosoni este cunoscut în întreaga lume, a fost jaful de la Muzeul Brukenthal, avem situaţii similare şi în Târgu Mureş.

Încă în legislatura trecută şi din mandatul de prefect am sesizat sute de cărţi, unele incunabule dispărute de la Muzeul din Târgu Mureş, de la Teleki-Bolyai, şi care nici astăzi nu au fost găsite, nu se ştie unde sunt, deşi în momentul furtului acel muzeu era monitorizat, era securizat. Toate bunurile teoretic ar fi trebuit să existe şi în ziua de azi. Au dispărut fără urmă şi nu au mai fost găsite.

Apropo de proiectul legislativ, nu sunt lider sau vicelider de grup, să propun întoarcerea la comisie, dar, câtă vreme nu s-ar încălca legislaţia în domeniu, eu cred că ar trebui rediscutat, întrucât acel termen de 3 ani în care un stat poate să revendice bunul respectiv, după o notificare, ar trebui să fie unul imprescriptibil, ca şi cel de 30 de ani în care bunul de patrimoniu a părăsit teritoriul ţării sau teritoriul Uniunii Europene şi mai apoi nu poate fi revendicat.

Ia gândiţi-vă la patrimoniul României, care astăzi se află undeva în Rusia. Ia gândiţi-vă la multe alte situaţii care au depăşit 30 de ani, şi, dacă noi promovăm acest proiect legislativ în actuala formulă, nu mai pot fi mai apoi revendicate.

Deci eu vă propun întoarcerea la comisie şi stabilirea ca aceste posibilităţi oficiale, juridice, de revendicare a bunurilor respective să fie imprescriptibile, în ambele situaţii menţionate în actualul proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-adevăr, este salutar că s-a reuşit să includem în legislaţia noastră încă o directivă europeană.

Ar fi de salutat ca, în cazul acestor directive, să fim primii care le introducem în legislaţia noastră, şi nu ultimii, doar atunci când suntem deja ameninţaţi cu infringementul.

Ca atare, e adevărat că nu ţine de această lege, dar sunt proiecte de lege care ar include anumite directive, chiar care protejează drepturile omului, care s-ar putea să ajungă în aceeaşi situaţie, dacă nu se adoptă repede.

Această introducere mi se pare una salutară, cum am spus.

Colegilor noştri liberali poate le atrag atenţia că din cauza textului Directivei, din legislaţia actuală a României, pentru anumite obiecte care ţin de proprietatea personală, graniţa nu mai este a României, ci a Uniunii Europene.

La fel, aceste directive au în cuprinsul lor nişte texte obligatorii pe care trebuie să le preluăm întocmai. Doar atunci când în acele formulări există posibilitatea de a avea o altă reglementare pentru statele membre, sau când se prevede că... cel puţin 3 ani sau cel puţin 30 de ani, putem merge la alte formulări.

Deci includerea în legislaţia noastră a unei directive prin a avea alte formulări decât sunt cele din directivă excede obligaţiilor noastre din Uniunea Europeană.

Şi dacă suntem la obligaţiile noastre... e adevărat, acest proiect de lege este unul realizat de Guvernul Cioloş. Dar văd, cu stupoare am citit, avizul Consiliului Superior al Magistraturii, cu o trimitere la un articol, alineat din legea lor. Am citit articolul, alineatul, am străbătut întregul proiect şi n-am găsit de ce a fost trimis de Guvernul Cioloş pentru aviz la Consiliul Superior al Magistraturii.

Avem o decizie a Curţii Constituţionale care spune clar cine, ce rol are în acest stat de drept.

Ca atare, sfătuiesc noul Guvern să se ţină de deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale. La fel şi Parlamentul, să nu mai întrebe pe Procurorul General dacă trebuie să respectăm legea noastră. Şi Ministerul Culturii să nu mai întrebe pe reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii într-un domeniu cu care ei n-au nicio treabă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghiu.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Stimaţi colegi,

Membrii Grupului parlamentar al PNL votează pentru adoptarea acestei propuneri legislative care are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei Europene 60/2014 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 15 mai 2014, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru.

Această directivă extinde domeniul de aplicare la orice bun cultural, clasificat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislaţia sau procedurile administrative naţionale, drept bun de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică.

Directiva reglementează regimul bunurilor de interes istoric, paleontologic, numismatic sau ştiinţific, indiferent dacă acestea fac parte sau nu din colecţii publice sau de altă natură, sau constituie elemente individuale şi indiferent dacă provin din excavaţii legale sau clandestine, cu condiţia ca acestea să fie clasificate sau definite drept bunuri de patrimoniu naţional.

Un alt argument ce stă la baza adoptării acestui proiect legislativ este acela că directiva contribuie la reducerea exodului ilegal de bunuri culturale şi le permite ţărilor Uniunii Europene să ceară mai uşor restituirea bunurilor aparţinând patrimoniului naţional care sunt adeseori importante pentru identitatea lor naţională.

De principiu, din toate aceste motive, PNL va vota pentru adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tocmai pentru argumentele pentru care antevorbitorii au susţinut că nu putem avea un termen fix privind recuperarea bunurilor de patrimoniu care au plecat ilegal, Grupul parlamentar al PMP vă solicită reîntoarcerea la comisie.

Vă mulţumesc.

Termen, două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vot.

122 pentru, 10 împotrivă, un coleg care nu votează.

După o oră de dezbateri generale, două săptămâni la comisie...

Procedură, domnule lider.

Vicelider, că avem şi liderul în sală, mă iertaţi!

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Am discutat cu liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi vă propunem ca după finalizarea celor două adoptări să oprim şedinţa de astăzi şi să ne revedem la votul final, la ora 13,00.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

135 pentru, 7 împotrivă, o abţinere.

Propunerea liderilor a fost aprobată.

Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România...

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (din sală):

Am apăsat!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu înţeleg!

Vă rog.

Nu am văzut, nu vă văd înregistrat!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Sunt convins!

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că am votat împotriva retrimiterii, pentru că am impresia că nu e foarte clar un lucru. A spus-o domnul Márton Árpád, o să o mai spun şi eu o dată. Anumite prevederi ale directivei, care sunt exprese, sunt obligatorii, nu putem să le modificăm în textul de lege pe care noi îl adoptăm. Dacă în directivă termenele sunt stabilite ca atare, indiferent de opiniile noastre, că ne place sau că nu ne place, ele trebuie preluate.

Mai mult decât atât, directiva e adoptată în Consiliul European şi în Parlament, inclusiv de reprezentanţii României la vremea respectivă.

Directiva e adoptată în 2014.

Senatul a votat-o în iunie 2016.

Puteam să dezbatem în comisie, între timp, de nu ştiu câte ori, dar trebuie să fim foarte atenţi când facem aceste retrimiteri, pentru ce retrimitem la comisii, să fie justificat, ceea ce, în opinia mea, în acest caz, sigur nu este.

Şi 2. În chestiunea de oportunitate se vorbea aici de o posibilă procedură de infringement. Şi acolo sunt termene care trebuie respectate, pe care ministerul le cunoaşte, de aceea a şi solicitat să adoptăm proiectul şi am mari rezerve că aici sunt cunoscute.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Bichineţ. Explicarea votului? Ce aveţi?

Domnul Corneliu Bichineţ:

Procedură, domnule preşedinte.

Am apreciat foarte mult propunerea colegului nostru de la PSD, să nu ne grăbim şi să facem temeinic ce e de făcut astăzi, aici.

Domnule preşedinte,

Nu ştiu ce puteri aveţi dumneavoastră, dar dacă vă întâlniţi cu domnul Dragnea, spuneţi-i că i-am transmis următoarele: au trecut două luni de când lucrăm efectiv - ianuarie, februarie - suntem la jumătatea lunii martie şi probabil că o mai ţinem aşa încă şase luni de zile, discutând proiectele de lege, de cele mai multe ori proaste, ale unor colegi de acum două, trei legislaturi. Dacă mergem în ritmul acesta, proiectele de lege pe care le-au întocmit colegii de la PSD, de la USR, de la PNL, PMP, UDMR vor fi discutate peste patru, cinci ani de zile.

De aceea, vă propun să introducem pe ordinea de zi de săptămâna viitoare şi proiectele de lege ale noilor parlamentari, ale parlamentarilor din această legislatură, fie că sunt mai vechi sau mai noi. Altfel, riscăm să dăm senzaţia oamenilor că dacă legislatura trecută parlamentarii erau fugăriţi de DNA prin sală şi îi luau direct cu cartela în mână de aici, noi suntem un fel de oameni care nu facem nimic, parazităm, ceea ce nu este cazul.

Ştiu... de exemplu... exceptându-l pe domnul de la Iaşi, colegul nostru, medicul care are 85 de proiecte de lege... că majoritatea colegilor au întocmit proiecte de lege cum se cuvine, nu bazaconii, care trebuie să fie... V-aţi prins, nu?

Să vorbiţi cu domnul Dragnea!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vorbesc direct cu dumneavoastră, acum.

Domnule deputat, din câte ştiu eu, după patru mandate, legile au un drum al lor. Sunt pe la comisii, pe la... Eu nu cred că cineva nu le lasă să intre pe ordinea de zi.

Când le vine rândul, sunt aici, în faţă, la mine. Deci nu e cineva care le opreşte! Sunt cu termene, cu...

Mulţumesc.

Domnule Bacalbaşa, vă rog...

Vă rog, trebuie să închei programul!

Mulţumesc.

Un minut, atât!

Voci din sală:

Două minute!

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

Eu dau veninul concentrat!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, daţi-l!

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Aş vrea să precizez domnului Bichineţ, pe care-l apreciez, că cele două luni care au trecut nu au fost două luni de lucru, ci de apărare a Parlamentului împotriva tentativei celei de-a doua lovituri de stat - prima reuşită -, în care şi dânsul, ca parte a opoziţiei, a jucat un rol absolut ambiguu privind democraţia în această ţară şi poporul român.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterile la acest proiect de lege.

Mai avem două adoptări, domnule lider.

Vă rog, ştiu că vă e greu, aţi stat toată ziua în sală, dar...

14. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România - ca zi de sărbătoare naţională.

Comisii? Cultură sau administraţie?

Hai, hotărâţi-vă!

Cultură.

Sintetic, domnule deputat, fără să ne spuneţi cine a fost la şedinţă.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România - ca zi de sărbătoare naţională.

Cu acest proiect au fost sesizate Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul a fost discutat în ambele comisii, în date separate; ambele comisii au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 27 martie drept Ziua Unirii Basarabiei cu România ca sărbătoare naţională, vizând, totodată, reglementara măsurilor adecvate pentru marcarea corespunzătoare a acestei zile la nivel naţional şi local.

Cum spuneam, membrii Comisiei pentru administraţie publică au avizat în 10 noiembrie 2015, membrii Comisiei pentru cultură în 28 februarie 2017.

În unanimitate de voturi a fost adoptată legea, în ambele comisii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comun propune adoptarea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 27 martie Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Codreanu, dezbateri generale.

Aţi reuşit până la urmă!

Domnul Constantin Codreanu:

De data asta, da, domnule preşedinte. Cred că e cea mai importantă, de fapt!

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Ca cetăţean al Republicii Moldova, de fiecare dată când în Parlamentul României se vorbeşte despre Republica Moldova, este un motiv de bucurie. Astăzi avem două motive, pentru că am vorbit despre Republica Moldova şi la punctul 8 al ordinii de zi, şi vă asigur că nu sunt singurul.

Cetăţenii din Republica Moldova, mare parte dintre ei, şi cetăţeni români aşteaptă semnale clare din partea României privind interesul statului român pentru cel de-al doilea stat românesc, pentru că asta este Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc şi are un număr din ce în ce mai mare şi de cetăţeni români. Este important să se înţeleagă acest lucru şi la Bucureşti.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării am transmis acest mesaj, inclusiv noului ministru pentru românii de pretutindeni, şi, dincolo de relaţia pragmatică pe care am discutat-o la punctul 8 al agendei de astăzi, acum vorbim despre un pas, despre un gest simbolic şi, credeţi-mă, ambele sunt la fel de importante.

Aştept un vot pozitiv din partea dumneavoastră şi vă spun că acelaşi vot îl aşteaptă şi cetăţenii români din Republica Moldova - şi nu doar ei - atât cei actuali, cât şi cei viitori, mai ales că suntem cu mai puţin de două săptămâni înaintea zilei de 27 martie, atunci când vom marca 99 de ani de la această realizare istorică a poporului român, şi este un lucru foarte important să se ştie că, după integrarea în NATO, după integrarea în Uniunea Europeană, singurul Proiect de ţară pe care-l mai poate avea România în acest moment este reunirea celor două state româneşti.

Partidul Mişcarea Populară susţine acest proiect şi vă asigur că nu vrea să deţină exclusivitate în acest sens.

Vă invit pe colegii din celelalte partide să vă alăturaţi acestui proiect şi sper să dăm un vot pozitiv astăzi, aşa cum în februarie am dat un vot pozitiv pentru un amendament, şi vă mulţumesc pentru acel amendament, şi vă mulţumesc anticipat şi pentru votul de astăzi.

Trăiască România Mare!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

27 martie 1918 nu a fost numai un vis frumos, aşa cum l-a denumit Regele Ferdinand I, ci este şi o certitudine a întregirii neamului românesc.

Ziua Unirii Basarabiei cu România este o oficializare şi o certificare a unui parcurs istoric comun, dar şi a unuia prezent şi de viitor, în acelaşi context european.

Grupul USR va susţine această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Fădor...

Doamna... mă iertaţi! Nu vă văd prenumele aici şi de aceea...

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru Proiectul de Lege privind declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională, pentru că ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român modern, când Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România.

Curajul şi determinarea Basarabiei de a reveni acasă au fost deschizătoare de drumuri, favorizând procesul lărgirii graniţelor României, pentru că la 28 noiembrie 1918 s-a realizat Unirea Bucovinei cu România, iar la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a realizat Marea Unire.

Oamenii care au contribuit atunci la Unirea din martie 1918 au plătit cu viaţa apărarea idealului dintotdeauna al românilor şi iată de ce instituirea zilei de 27 martie drept zi naţională a Unirii Basarabiei cu România este un act minim pe care statul român îl poate face, în semn de recunoştinţă, pentru cei care au luptat şi s-au sacrificat pentru limba română, pentru libertate, unitate şi România Mare.

Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei pe care ni le-au lăsat moştenire.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau în primul rând să-i felicit pe iniţiatorii acestui proiect de lege şi intervin să dau răspuns colegului nostru de la Partidul Mişcarea Populară.

Da, acesta este adevăratul ideal de ţară şi ideal naţional pe care trebuie să-l susţinem cu toţii, iar Partidul Naţional Liberal, ca un partid care a contribuit decisiv la Marea Unire din 1918, susţine reunificarea României cu Republica Moldova. Şi mă bucur că s-a precizat aici, am avut acest parcurs european al României din 1993, 1994 până în 2017, care s-a încheiat, iar acum principalul nostru reper şi principalul nostru obiectiv naţional trebuie să fie reîntregirea cu Republica Moldova, pentru că suntem cu toţii acelaşi neam, reprezentăm aceeaşi naţiune, avem aceleaşi tradiţii, aceeaşi istorie şi aceeaşi cultură, iar în Europa este nefiresc să avem două state româneşti.

Şi, da, acesta este un vot pentru reunificare, ca Proiect de ţară!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă gândeam ce generaţie extraordinară a fost generaţia aceea a unirii cu oameni din Regat, cu oameni din Bucovina, cu oameni din Basarabia, cu oameni din Ardeal! Ce generaţie extraordinară a fost, ce lucru măreţ a reuşit să înfăptuiască şi mă gândeam că probabil că e bine să avem zile de genul acesta, simbolice, că poate au şi ele rolul lor, de stimulent, în generaţia de azi!

A fost o generaţie de oameni extraordinari şi e păcat că nu ne ridicăm la nivelul la care au fost ei.

Chiar dacă vremurile arată altfel, chiar dacă lumea în care trăim noi arată altfel, idealurile lor şi felul în care ei au reuşit să construiască atunci o ţară întreagă, nu numai că nu trebuie abandonat, nu numai că trebuie reamintit, nu numai că trebuie transformat într-un ideal, dar trebuie, la un moment dat, şi transformat într-o realitate.

Grupul nostru parlamentar, evident, va susţine această lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fără îndoială, şi Grupul Partidului Social Democrat va susţine această iniţiativă.

Din nefericire, actul de la 27 martie, deşi, ştiu eu, proclamat aici cu emfază ca un moment hotărâtor pentru Marea Unire, a fost un moment în care armata română era la Chişinău, acum este dincoace de Prut.

Era un moment în care elita politică de la Chişinău, aşa subţire cum era, a pus nişte condiţii, condiţii care după 1 decembrie au fost uitate atât de Guvernul român, cât şi de elita politică de la Chişinău, care se obişnuise cu traiul uşor de pe Dâmboviţa. Şi o spune Stere lucrul acesta, nu-l spunem noi, şi probabil că subţirimea elitei româneşti din Basarabia de după 1918 a dus la transformarea Basarabiei în cenuşăreasa celor patru, cinci provincii unite în 1918 cu ţara.

Guvernul de la Bucureşti a uitat mai tot timpul că trebuie să unim cu adevărat Basarabia de ţară şi a investit puţin în infrastructură, a investit puţin în şcoala românească de acolo, iar momentul 1940 a fost... ştiu eu... foarte uşor de realizat pentru Guvern, că nu a avut foarte mult de retras de acolo.

Ceea ce spun eu este că, degeaba facem zile de sărbătoare, să proclamăm cu emfază şi cu mare pompă că ne dorim ca Proiect de ţară unirea cu Basarabia, sau unirea Basarabiei cu România, sau integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi poate că acolo să ne regăsim, ca fraţi.

Ceea ce trebuie să unim cu adevărat... Ţara Românească de dincolo de Prut de România!

Dacă înainte de 1940 erau aproape 14 poduri, astăzi mai sunt cinci poduri.

Dacă nu vom fi în stare să facem măcar poduri rutiere, măcar punţi, să treacă cu piciorul cei de dincolo către noi, şi noi invers, degeaba facem pe 27 martie sărbătoare mare şi proclamăm, că mai avem un Proiect de ţară de dus la capăt.

Sper ca pe 27 martie Guvernul României să anunţe că va transforma podul CFR de la Fălciu în pod rutier, care nu este o foarte mare investiţie şi, de asemenea, Guvernul Republicii Moldova va fi de acord cu acest lucru, astfel încât un pod reabilitat de curând, acum vreo şase ani, din fonduri europene, să nu stea degeaba peste Prut, fără să-l folosească nimeni.

Şi când vom avea încă un pod la Fălciu, poate vom avea unul la Bumbăta, poate vom mai avea multe alte poduri, cu siguranţă vom reuşi să ne unim cu adevărat cu Basarabia.

În rest, vom mai face sărbători, vom mai avea discursuri emoţionante în Parlament, dar unirea va fi tot, tot mai departe.

Succes celor care-şi doresc cu adevărat un Proiect de ţară pentru Unirea Basarabiei cu România, dar în primul rând să le urăm succes celor de la Ministerul Transporturilor, să facă ceea ce au promis acum doi ani şi jumătate, în 2014, când premierul Ponta, pe atunci, a mers la Chişinău şi a pus pe hârtie, împreună cu ministrul transporturilor de la Chişinău, aceste chestiuni.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Petru Movilă.

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Sărut mâinile!

Mulţumesc mult.

Sigur că aplicaţiile practice, deciziile pragmatice ale României faţă de Republica Moldova sunt puţine sau încă nu sunt materializate. Dacă vorbim de Acordul Interguvernamental din 2009, semnat de cele două Guverne ale României şi Moldovei, privind ajutorul de peste 100 de milioane de euro - suport pentru asigurarea independenţei energetice pentru cele două sisteme electrice de la Galaţi şi din nord, de la Botoşani, despre gazoductul de la Ungheni, despre podurile care trebuiau să fie făcute, şi anul acesta va fi lansat la apă, să spunem, inaugurat podul de peste Prut, la Ungheni, dacă vorbim despre faptul că avem proiecte comune asumate de guvernele celor două ţări şi, sigur, cred că ar fi foarte frumos ca măcar Moldova românească să o conectăm la teritoriul naţional, pe două proiecte majore, care sunt incluse în reţeaua TNT Centrală de Transport, vorbim de calea ferată Chişinău-Iaşi-Timişoara şi de Autostrada Odessa-Chişinău-Iaşi-Târgu Mureş, pe tronsonul românesc - nu am reuşit să facem nimic.

De aceea, eu îi invit pe colegii mei care sunt la guvernare, sigur, să ne spună frumos declaraţii, tot ce vor şi, de asemenea, să ne arată concret ce fac membrii Cabinetului Grindeanu.

Însă eu am vrut - sigur, am început de la cele spuse de colegul meu, dinaintea mea - am vrut să menţionez că iniţiatorul acestui proiect de lege este Eugen Tomac care, din păcate, nu este aici şi, al doilea lucru important, să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare care au susţinut acest proiect de lege şi care arată că Moldova, aşa cum este ea, mai bună, mai săracă, mai sufletească, mai spirituală, poate fi un liant, un element de legătură între membrii Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Oprea. La dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

La Capitolul "Nasc şi la Moldova oameni" n-am să intervin eu, decât atât să vă spun: am apreciat că toate luările de cuvânt de la început au aparţinut generaţiei tinere. Aceasta înseamnă că istoria României nu va fi uitată.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii nu mai sunt în cadrul dezbaterilor generale.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

15. Şi ultimul, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Este PL-x 519/2016.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Dacă nu, din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Solomon.

Vă rog.

Guvernul? Da.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cadrului legal, prin includerea unităţilor de formare profesională a personalului clerical, în cadrul unităţilor care primesc sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, sub formă de contribuţii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din partea Guvernului?

Vă rog.

Aveţi cuvântul.

Domnul Victor Opaschi (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Culte):

Bună ziua!

Victor Opaschi, Secretariatul de Stat pentru Culte.

Doamnă preşedinte,

Stimate doamne deputate şi domnilor deputaţi,

După Revoluţie, statul a creat cultelor posibilitatea fie de a-şi integra învăţământul universitar teologic în învăţământul public, fie să rămână doar confesional. Fiind două categorii diferite, distincte, statul a sprijinit financiar diferit.

Astfel, facultăţile integrate în învăţământul public au beneficiat de aceleaşi condiţii ca toate facultăţile din învăţământul de stat.

2. Facultăţile neintegrate în învăţământul public au fost sprijinite, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, cu un număr de 300 de posturi pentru personalul neclerical angajat în unităţile de învăţământ teologic aparţinând cultelor care sunt acreditate, dar nu sunt integrate învăţământului public.

Beneficiarii celor 300 de posturi până în 2014 au fost cultele romano-catolic, penticostal, adventist, unitarian şi reformat.

Propunerea legislativă vine în întâmpinarea nevoilor actuale ale Bisericii Romano-Catolice, a cărei situaţie este una specială: 75 % din învăţământ este integrată în învăţământul public, iar 25% din învăţământ este neintegrat.

Fac menţiunea că Biserica Ortodoxă Română are învăţământul teologic integrat în învăţământul public şi pentru aceasta nu a solicitat din cele 300 de posturi, salarizarea personalului didactic din învăţământul teologic integrat făcându-se de Ministerul Învăţământului.

Prin modificarea legislativă se va putea acorda sprijin financiar şi institutelor de formare profesională a personalului de cult pentru Biserica Romano-Catolică.

Nu cerem bani în plus, nici posturi, deoarece ele există.

Guvernul susţine propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 284/2010.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să intervină?

Da, vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Propunerea făcută de colegii de la UDMR este o formă de generalizare a unei situaţii trăite chiar de Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, întrucât am fost cel care, după Facultatea de Teologie Ortodoxă, am creat în cadrul Universităţii Cuza din Iaşi şi Facultatea de Teologie Romano-Catolică, iar în cadrul acestui nou modul, o parte a activităţilor s-a desfăşurat la Institutul Teologic şi se desfăşoară la Institutul Teologic Romano-Catolic, o entitate rămasă de sine stătătoare, dar Facultatea de Teologie Romano-Catolică este o componentă a noastră.

În septembrie 2015, în sfârşit, a avut loc luminarea la minte a românilor şi au finanţat şi în învăţământul preuniversitar, şi în învăţământul universitar formele de învăţământ privat şi confesional. Prin ceea ce se propune acum, este un act de dreptate care trebuia să aibă loc odată şi odată şi nu se cere aproape nimic, decât înţelegere.

Noi suntem alături de propunerea făcută de colegii de la UDMR. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea iniţiativei legislativă.

Nr. crt. 1. La titlu, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu sunt. Se consideră adoptat.

Nr. crt. 2. Articol unic. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Se consideră adoptat.

Nr. crt. 3. Anexa nr. 1. Sunt observaţii, comentarii? Nu sunt. Se consideră adoptat.

Şi nr. crt. 4, la Anexa nr. 2. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Se consideră adoptat.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru votul final de la ora 13,00.

Ne revedem la ora 13,00.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sala de şedinţă şi să pregătim cartelele pentru şedinţa de vot final.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Începem şedinţa de vot final. Vă rog să luaţi loc în bănci.

Potrivit art. 123 alin. (3) din Regulament, în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinţei de vot final, preşedintele de şedinţă dispune verificarea cvorumului de şedinţă prin realizarea votului de control.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Vă propun să facem acest vot de control apăsând tasta "prezent".

Să înceapă votul.

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să verifice listele de vot, să sesizeze eventualele neconcordanţe.

246 prezenţi.

Stimaţi colegi,

Trecem la exprimarea votului.

Mai aşteptăm puţin.

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, 4 nu votează.

Adoptat.

Punctul 2, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

250 de voturi pentru, 22 de voturi contra, două abţineri, trei colegi nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2016 privind stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, PL-x 508/2016, lege ordinară - procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, doi colegi nu votează.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2016 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, PL-x 109/2017, lege ordinară - procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

274 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, doi colegi nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2016 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naţionale a Uraniului - S.A., PL-x 111/2017, lege ordinară - procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, doi colegi nu votează.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol; PL-x 99/2015 - lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, doi colegi nu votează.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, PL-x 462/2016 - lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

264 de voturi pentru, 5 voturi contra, 5 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională; PL-x 695/2015 - lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

260 de voturi pentru, un vot contra, 6 abţineri, 4 colegi nu votează.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; PL-x 519/2016 - lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, două abţineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne; PL-x 9/2017 - lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege. Prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul.

174 de voturi pentru, 81 de voturi contra, 18 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Stimaţi colegi,

În 15 minute îi invit pe membrii Biroului permanent la şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Şedinţa de astăzi se încheie.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,21.