Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Începem şedinţa noastră de astăzi cu prima parte, consacrată expunerilor dumneavoastră.

Şi o să încep cu doamna deputat Mihaela Huncă, de la PSD.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Creşterea siguranţei elevilor prin instalarea de sisteme de supraveghere în unităţile de învăţământ".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Guvernul Grindeanu a anunţat şi a aprobat în buget resursele necesare pentru Programul de reabilitare a 2.000 de unităţi şcolare care în prezent nu deţin autorizaţie de funcţionare. Este cel mai amplu program de modernizare a şcolilor din România, iar după cum bine ştiţi, cele mai multe dintre unităţile ce vor fi finanţate sunt din mediul rural. Acolo sunt cele mai multe şcoli despre care vedem la televizor tot felul de ştiri despre faptul că sunt neîncălzite, că au condiţii precare de igienă sau că sunt într-o stare avansată de degradare. Nu este de mirare că cea mai mare rată a abandonului şcolar se înregistrează în mediul rural.

Salut deci iniţiativa Guvernului, iar ca fost inspector şcolar general înţeleg foarte bine cât de importantă este această măsură pentru sistemul de educaţie din România.

Vreau însă să fac o propunere Guvernului, care cred că ar trebui inclusă în acest program al unităţilor de învăţământ, cu privire la creşterea gradului de siguranţă a copiilor care studiază în aceste şcoli. Cred că orice bun părinte, orice bun bunic se gândeşte la siguranţa propriului copil sau nepot, atunci când acesta se află la şcoală. Vedem, în acelaşi timp, o escaladare a riscurilor la care sunt expuşi copiii noştri, în proximitatea spaţiilor de învăţământ.

Pentru prevenirea acestor riscuri, mai multe unităţi de învăţământ şi-au instalat sisteme de supraveghere video în interiorul şcolii şi în proximitatea acesteia. Iar măsura a avut efecte pozitive imediate în ceea ce priveşte scăderea infracţionalităţii în zonele unităţilor de învăţământ.

De aceea, consider că Programul de reabilitare a celor 2.000 de şcoli fără autorizaţie de funcţionare ar trebui să includă şi instalarea sistemelor de monitorizare video. Costurile sunt rezonabile, dar efectele sunt foarte importante pentru propriii noştri copii.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să încheiaţi...

Doamna Mihaela Huncă:

Îmi permit să fac o sugestie Guvernului pentru implementarea rapidă a acestei soluţii. Ministerul Educaţiei Naţionale ar putea introduce în condiţiile minime de autorizare a funcţionării unităţilor de învăţământ de orice fel, existenţa unui sistem funcţional de monitorizare şi supraveghere video, atât pentru spaţiile din interiorul şcolii, cât şi pentru zona din proximitatea acesteia.

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, deputat al PSD Botoşani.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, Regulamentul vă permite 3 minute. Teoretic, avem timp să ne încadrăm, cu acest timp, pentru fiecare dintre dumneavoastră, având în vedere numărul celor înscrişi. Dar dacă depăşim durata expunerii, nu ne mai încadrăm.

Rugămintea e să ne încadrăm fix în 3 minute, dacă se poate chiar mai repede. Şi ca să vă ajut, undeva la două minute şi jumătate, vă fac un semnal, ca să ştiţi să vă apropiaţi de final.

Mulţumesc.

Urmează domnul Constantin Şovăială.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei politice este "Spunem DA salvării pădurilor!".

Solicit ministrului mediului să nu autorizeze defrişarea a 165 de hectare de pădure pentru a face loc exploatării aurului cu cianuri la Certej. Se vrea folosirea cianurii pentru că este cea mai ieftină metodă, dar asta nu înseamnă că este şi sigură pentru mediu.

Trebuie să ne protejam atât resursele, cât şi mediul. 2.000 de tone de aur au ieşit până acum la lumină din subteranul românesc. Din păcate, mai bine de un sfert au fost exploatate de austrieci, iar o mare parte din tezaur a ajuns la ruşi. Potrivit estimărilor, Roşia Montană mai ascunde încă 300 de tone de aur şi aproape 1.500 de tone de argint.

Nu trebuie să permitem firmelor străine să ne exploateze resursele pe care le avem şi să defrişeze, în voie, cât doresc. Din păcate, o corporaţie minieră canadiană, "Eldorado Gold", prin firma locală "Deva Gold", şi-a propus să facă rău pădurilor româneşti, pentru a ajunge la scopul dorit, şi anume, de a se îmbogăţi prin exploatarea aurului şi argintului din zonă. Pădurea şi munţii ar dispărea şi locul lor ar urma să fie luat de milioane de tone de rocă excavate zilnic. Minereul ar fi tratat cu cianuri şi mai apoi ar fi aruncat înapoi în natură, în două iazuri de decantare, care ar înlocui pentru totdeauna pădurile.

"Deva Gold" încearcă să obţină avizele de defrişare pentru pădurea de la Certej. Şi-au propus să o împartă pe parcele şi să ceară autorizaţii, pe bucăţi, pentru a începe tăierile. În felul acesta, compania speră să evite noile prevederi ale Codului silvic, care impun o evaluare a impactului defrişării întregii suprafeţe. Autorităţile de mediu nu trebuie să susţină companiile miniere cu orice preţ.

Autorităţile române trebuie să acţioneze şi să nu mai trateze subiectul pădurilor de la Certej cu nepăsare.

Îl somez pe domnul ministru Daniel Constantin să respingă avizarea proiectului minier Certej şi a extensiilor sale, care ar duce la realizarea celei mai mari exploatări de suprafaţă din Munţii Apuseni. Carierele şi iazurile de decantare aferente ar distruge iremediabil sute de hectare de pădure, importante pentru România.

Avem nevoie de investiţii în tehnologie pentru a exploata şi a ne dezvolta la standarde normale.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Constantin Şovăială:

Trebuie să promovăm măsurile de ecologizare, şi nu de defrişare a pădurilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Constantin Şovăială:

Constantin Şovăială, deputat al PNL.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Sergiu Cosmin Vlad, USR.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Pe parcursul anilor, sportul românesc a pierdut încet competiţia cu cel din ţările cu tradiţie în domeniu. Din poziţia de fruntaşi la mai multe capitole, am ajuns printre ultimii. Acest rezultat se înregistrează şi din cauza lipsei infrastructurii în acest domeniu, mai exact din cauza distrugerii infrastructurii dedicate activităţilor sportive. Cu toată opoziţia iubitorilor de sport, multe baze sportive au fost dărâmate în ultimele decenii.

Am făcut referire, într-o interpelare adresată ministrului tineretului şi sportului, la ceea ce s-a întâmplat în Arad cu Stadionul Telecom, Stadionul Vagonul şi Stadionul Strungul, toate demolate din 2004 încoace. Cu toate că legislaţia impune construirea altora similare, autorităţile n-au respectat legea.

Prevederile legale par să fi fost încălcate în mod repetat în ultimul deceniu, şi nu numai de administraţia locală din Arad. Există informaţii care arată că asistăm la un fenomen naţional. În verificarea modului în care autoritatea la nivel naţional pentru sport şi tineret şi-a exercitat atribuţiile referitoare la bazele sportive, Curtea de Conturi a României a constatat că: "subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor au permis ca bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate pentru a face loc unor proiecte imobiliare".

Situaţia necesită explicaţii din partea guvernanţilor, deoarece Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului precizează, la art. 79 alin. (1), că "schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate." Apoi, la alin. (2) că "dispoziţiile alin. (1) se aplică şi societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului".

Chiar dacă nu mulţi dintre colegii din Parlament practică sportul, cu siguranţă majoritatea celor prezenţi a asistat la cel puţin o competiţie sportivă. De câte ori nu ne-am mândrit la nivel naţional cu rezultatele unor sportivi, indiferent că a fost vorba de fotbal, rugby, tenis sau gimnastică? Scopul Legii educaţiei fizice şi sportului nu este de a proteja strict patrimoniul construit, ci serviciile comunitare facilitate de acesta. Odată ce au permis schimbarea destinaţiei bazelor sportive, autorităţile nu numai că au încălcat o lege, ci şi au renunţat de fapt la prestarea unui serviciu de interes pentru comunitate...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

... lucru care ne afectează pe fiecare dintre noi şi mai ales practicarea sportului în România.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Biró Rozália?

Domnul Remus Borza?

Domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

«Femeia din România, mamă, soţie, fiică - cu doi "i". Mai mult şi mai nou, sclavă în străinătate»

Demagogie de partid, două puncte: "Întoarce-te române, acasă", "Mândru că sunt român", "Nu ne vindem ţara, o lăsăm tinerilor". Sau, după caz şi posibilităţi, o furăm. Cu astfel de slogane electorale nu mai păcăleşti pe nimeni, sau aşa cred eu. Românii nu-i mai văd cu ochi buni pe politicieni, pe aproape toţi oamenii care fac politică. De aceea, eu cred că ceea ce vom face noi, împreună, în această legislatură, aici, va constitui o mutaţie în percepţia oamenilor faţă de noi, cei care suntem parlamentari.

Iată, presa străină, ca şi cea autohtonă, a relatat despre dramele, calvarul, supliciul, agresiunile de tot felul comise de străini împotriva româncelor plecate la muncă, oriunde în lume, pentru că acasă, în ţară, le-a fost greu. Ruşine, MAE, ruşine, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni! Angajaţi psihologi, sociologi, asistenţi sociali care să se poată ocupa de româncele agresate sexual şi de copiii acestora, aflaţi împreună, ca în lagăre de muncă forţată, parcă pentru exterminare.

Să se ştie, luna aceasta e considerată în România "Luna pentru viaţă, 2017 - Ajută mama şi copilul. Ei depind de tine". Ei depind de noi. O putem face fiecare pe unde trăim, pe unde lucrăm, pe unde umblăm.

În altă ordine de idei, e momentul să vă reamintesc, stimaţi colegi, faptul că avortul a afectat România mai mult decât orice război. De exemplu, dacă în Primul Război Mondial ţara noastră a pierdut 1.125.000 de vieţi, pentru ca actul Unirii să poată fi posibil, din 1958 şi până ieri, prin avort s-au spulberat, atenţie, 22 de milioane de vieţi nevinovate. E mult, alarmant.

Propun, ca proiect glorios de ţară, preţuirea darului vieţii şi sprijinirea concretă a femeilor năpăstuite din acest colţ de lume numit România.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă apropiaţi, mai aveţi timp, mai aveţi.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Aşa.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă apropiaţi...

Domnul Corneliu Bichineţ:

Atunci...

Eu sunt foarte disciplinat, cred că v-aţi dat seama.

Atunci, aici o să fie Edenul, ţara tuturor posibilităţilor, acasă cu adevărat.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Încă o dată, vă reamintesc, eu nu vă întrerup exact când se termină timpul, ci vă atrag atenţia cu 30 de secunde înainte, să vă puteţi pregăti încheierea declaraţiei.

Urmează domnul Dragoş Gabriel Zisopol, dacă e în sală...

Dacă nu, reluăm, de la Grupul PSD...

Doamna Tamara Ciofu.

Poftiţi!

Aprindeţi microfonul, să plece şi timpul, să vă audă şi colegii...

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice: "Guvernul şi Parlamentul trebuie să colaboreze pentru a creşte nivelul de trai al persoanelor vârstnice din România".

Împreună cu membrii Comisiei pentru drepturile omului, din care fac parte, am înfiinţat Subcomisia pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor vârstnice.

Am avut deja prima întâlnire cu reprezentanţii Parlamentului seniorilor, grup neguvernamental şi apolitic, cu rol de for consultativ în ceea ce priveşte interesele şi drepturile vârstnicilor din toată ţara.

La şedinţele subcomisiei doresc să invit periodic reprezentanţi de la toate organizaţiile de pensionari, de la nivel naţional şi regional, pentru a dezbate principalele nevoi sociale şi medicale, precum şi alte probleme pe care aceştia le vor aduce în prim-plan.

În primul mandat de parlamentar, am acordat o atenţie deosebită apărării drepturilor şi îngrijirii copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor vârstnice.

Principalul meu obiectiv din acest mandat este să promovăm un cadru legislativ prin care pensionarii să nu se mai simtă umiliţi şi să-şi trăiască bătrâneţea cu demnitate, în condiţii civilizate şi să beneficieze de un sistem de sănătate modern, unde să-şi poată trata afecţiunile medicale.

Mă interesează, în primul rând, să colaborăm cu echipa de guvernare a prim-ministrului Sorin Grindeanu, pentru a multiplica, în toată ţara, reţeaua de unităţi de asistenţă medico-socială, astfel încât să creştem nivelul de viaţă al persoanelor vârstnice şi să încercăm să le integrăm cât mai mult în societate.

Fac apel la toate asociaţiile de pensionari, să ne transmită la subcomisie toate modificările legislative care consideră că trebuie realizate, în ceea ce priveşte accesul la asistenţă socială şi sanitară pentru persoanele vârstnice.

În perioada imediat următoare, va ajunge la Parlament Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind asistenţa medicală comunitară.

Este un proiect important prin care se dezvoltă serviciile de prevenţie pentru persoanele şi grupurile vulnerabile din punct de vedere medical şi social.

Vă rog să ne mobilizăm pentru a adopta cât mai repede această lege şi să comunicăm permanent cu Guvernul, pentru redactarea şi implementarea normelor de aplicare ale acestui act normativ.

Spun toate aceste lucruri pentru că pe noi, social-democraţii, ne-a interesat de fiecare dată, când am fost la guvernare, ce probleme au bătrânii noştri şi care sunt nevoile lor.

PSD i-a tratat de fiecare dată cu respect şi demnitate.

Vă mulţumesc.

Tamara Ciofu, deputat al PSD.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează doamna deputat Florica Cherecheş, PNL.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pledoarie pentru o comunitate incluzivă".

Ziua mondială a sindromului Down, care se sărbătoreşte în fiecare an la 21 martie, are ca logo în acest an: "Vocea Mea, Comunitatea Mea", iar ca subtitlu, "Să permitem persoanelor cu sindrom Down şi celor care pledează pentru ei să vorbească, iar vocile lor să fie auzite".

Sindromul Down este un accident genetic, iar copilul care se naşte astfel are un cromozom în plus. Poate avea un retard psihic, dificultăţi de învăţare, tulburări de vorbire, afecţiuni ale inimii, probleme de vedere sau de auz. În România există aproximativ 30.000 de persoane diagnosticate cu sindromul Down. Pentru că sunt persoane foarte afectuoase, un părinte a numit acest al 21-lea cromozom, "cromozomul dragostei".

Copiii care se nasc cu sindrom Down beneficiază de dragostea şi atenţia familiei lor, dar trebuie ca întreaga societate să le înţeleagă nevoile şi să le răspundă în mod corespunzător. Prin manifestările care se organizează în aceste zile în întreaga ţară se doreşte informarea societăţii şi autorităţilor asupra acestei probleme, pentru dezvoltarea toleranţei şi deschiderii faţă de incluziunea socială a persoanelor cu sindrom Down. De asemenea, se urmăreşte promovarea valorizantă a posibilităţilor persoanelor cu sindrom Down, punându-se accentul pe faptul că sunt parte a societăţii, iar în condiţiile în care au un mediu adaptat, ele pot munci, pot practica sportul, dansul, pot realiza obiecte artistice, aducându-şi astfel în mod constructiv contribuţia la dezvoltarea societăţii din care fac parte. Concursurile Special Olympics care se organizează în fiecare an cu această ocazie ne demonstrează că aceste persoane sunt talentate, hotărâte să-şi înfrunte limitele şi să-şi arate valoarea.

Dragi colegi,

Vă invit să facem scut în jurul persoanelor cu sindrom Down, a familiilor lor, şi să facem tot ce ţine de noi pentru a sprijini eforturile lor de incluziune socială, pentru a le asigura protecţia, egalitatea şi respectul de care trebuie să se bucure fiecare cetăţean. Trebuie să le asigurăm condiţiile necesare pentru a beneficia de terapiile de care au nevoie, pentru a face sport, pentru a se dezvolta psiho-motor sau integra în societate, pentru că adesea, aceste persoane au dizabilităţi asociate, care le îngreunează progresul.

Ce ştiu însă instinctiv copiii cu sindrom Down este să iubească necondiţionat şi în fiecare zi le dau celor din jurul lor lecţii de empatie, cu zâmbetul pe buze şi fără să aştepte nimic în schimb.

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Urmează domnul deputat Mihai Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la un subiect arhidezbătut, care revine pe buzele noastre în momentul dezbaterii Legii bugetului, dar şi de fiecare dată când conştientizăm că anumite lucruri nu merg în România aşa cum ar trebui să meargă. Mă refer la investiţiile publice.

Toată lumea cunoaşte sau a văzut cazuri în care terenuri de sport au fost construite în locaţii în care nimeni nu poate să le folosească, sau săli de sport care stau şi astăzi fără utilizare.

În acelaşi timp, milioane de euro au fost cheltuite de-a lungul timpului pe studii de fezabilitate care în cele din urmă au expirat şi nu au mai putut fi utilizate, de multe ori fiind necesară refacerea studiului, deci alţi bani cheltuiţi. Tot în numeroase cazuri s-a ajuns la abandonarea proiectului în întregime sau, după cheltuirea banilor pe studii de fezabilitate, sumele necesare implementării proiectului nu au mai fost alocate.

Una dintre cele mai slab implementate investiţii este Autostrada Sibiu-Orăştie, care doar după puţină vreme de la inaugurare a început să fie inutilizabilă.

Investiţia de la metrou a fost şi ea tărăgănată, iar angajamentul asumat de România cu privire la Campionatul European de Fotbal din 2020, anume construirea unei linii de metrou care să unească Aeroportul Otopeni de restul Bucureştiului, este şi ea incertă, punându-ne într-o situaţie neplăcută cu partenerii noştri europeni, pe lângă privarea cetăţenilor de un element de infrastructură esenţial.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că din 2006 până în 2015, anii pentru care există date, investiţiile nu au avut o valoare care să varieze foarte mult. Media tuturor acestor ani a fost de 67.029 de milioane de lei pe an, cu un minim în anul 2006 de 48.626,5 de milioane de lei, iar în anul 2008 fiind înregistrat maximul, anume 90.084,4 de milioane de lei. Dincolo de toate aceste cifre, problema ultimilor ani a fost alta: gândirea pe termen scurt, în detrimentul strategiei pe termen lung. Investiţiile au fost sacrificate atunci când s-a dorit diminuarea unor taxe şi acordarea unor creşteri salariale, acestea având ca scop câştigarea alegerilor, dar unde este interesul pe termenul lung al ţării în această problemă? Nu este luat în calcul, carpe diem pare să fie şi motto-ul principal al guvernărilor postdecembriste şi în special al actualei guvernări.

Investiţiile inutile, sau prost făcute, sau începute şi neterminate sunt şi vor fi şi pe viitor probleme ale României. Scopul nostru, ca parlamentari, indiferent dacă suntem parlamentari ai puterii ori ai opoziţiei, ar trebui să fie crearea unui cadru legislativ coerent şi clar, care să permită, în primul rând, autorităţilor locale, identificarea nevoilor oportune...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

... iar autorităţilor centrale să le revină sarcina de a facilita implementarea acestora şi a altora de anvergură naţională, care să aducă un efect de sinergie cu cele locale.

Este timpul să decidem ce vrem să facem cu investiţiile în România: continuăm pe acelaşi trend şi o să constatăm peste 20 de ani că încă nu am evoluat foarte mult? Ori dorim ca prin investiţiile pe care le facem să legăm comunităţi între ele, să oferim fiecăruia o şansă la dezvoltare şi la o viaţă mai bună? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundem.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mihai Botez, deputat al USR.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Biró Rozália, dacă a venit...

Dacă nu, domnul Remus Borza... nu-l văd... doamna Cătălina Bozianu, Partidul Mişcarea Populară.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Salarizarea medicilor în funcţie de performanţe şi de specializare - un pas important către însănătoşirea sistemului de sănătate".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Crizele şi dezastrele din sistemul românesc de sănătate au ajuns aproape un brand de ţară. Condiţiile de spitalizare deplorabile, infecţiile intraspitaliceşti, banii cetăţenilor, cheltuiţi de stat exclusiv în beneficiul clientelei politice, şi exodul medicilor în străinătate sunt realităţi pe care orice român la cunoaşte foarte bine. Sunt realităţi care îi lovesc pe români în fiecare zi. Cea mai tristă dintre aceste realităţi este incapacitatea statului de a-i ţine pe medicii români în ţară.

De 5 ani, guvernările succesive se dovedesc incapabile să oprească acest exod. Se dovedesc incapabile să le ofere acestor oameni condiţii de muncă rezonabile şi salarii decente, care să recompenseze cu adevărat munca lor, astfel încât ei să poată alege practicarea meseriei acasă, pentru conaţionalii lor. Deşi meseria lor este de o importanţă vitală pentru societate, medicii au salarii de mizerie, prin comparaţie cu alte profesii plătite tot din bani publici. În acelaşi timp, având ca unic criteriu de departajare vechimea în muncă, salariile medicilor sunt nivelate, în interiorul profesiei, în mod nedrept, pentru că nu se ţine seama nici de diferenţele dintre specializările medicale, şi nici de performanţele individuale.

Din păcate, în anul 2012, din raţiuni populiste şi politicianiste, Proiectul de Lege privind reforma sănătăţii, susţinut de preşedintele Traian Băsescu, a fost respins de clasa politică. Printre alte măsuri menite să relanseze sistemul sanitar românesc, prin recurs la cheltuirea eficientă a banului public şi la generarea unui sistem concurenţial, proiectul de lege prevedea salarizarea medicilor şi în funcţie de specializări şi de performanţe.

Cu tot respectul pentru munca fiecăruia, salariul unui neurochirurg trebuie să fie mai mare decât salariul unui dermatolog, chiar dacă ambii au acelaşi număr de ani petrecuţi în profesie. De asemenea, un neurochirurg care operează cu o rată mai mare de succes un număr mare de oameni trebuie să primească un salariu mai bun decât un coleg al său cu performanţe mai reduse. Sunt condiţii cerute de cei mai mulţi dintre medici, sunt condiţii menite să stimuleze un act medical de calitate.

Stimaţi colegi,

Anunţata creştere substanţială a salariilor personalului medical este o condiţie necesară, dar nu suficientă...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

... pentru a-i convinge pe medicii noştri să rămână acasă. Ea trebuie dublată de salarizarea în funcţie de dificultatea specializării şi de performanţele medicului. Numai astfel putem să le oferim acestor oameni o minimă garanţie că vor avea şansa de a-şi face meseria în condiţii decente, în ţara lor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Ar fi un pas important către însănătoşirea sistemului de sănătate.

Cătălina Bozianu, deputat al PMP Prahova.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Să ştiţi că nu ne vom încadra, dacă nu ne încadrăm în timp fiecare. Şi voi fi nevoit să întrerup timpul, data viitoare...

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Îmi revine deosebita onoare să vă transmit Mesajul Ambasadorului Republicii Elene în România, Excelenţa Sa, Vassilis Papadopoulos, adresat grecilor şi filoelenilor, cu prilejul Zilei naţionale a Greciei - 25 martie 1821.

"În data de 25 martie aniversăm Renaşterea Naţională a Greciei, dată care reprezintă o zi rămasă în istorie, nu doar pentru greci, dar şi pentru toate popoarele care s-au luptat pentru independenţa lor. Idealurile libertăţii, democraţiei, luminismului, independenţei din punct de vedere politic, prosperităţii economice şi ale drepturilor omului sunt astăzi mai actuale ca oricând, sunt idealuri comune pe care le împărtăşesc Grecia şi România.

Celebrarea Renaşterii Naţionale a Greciei, aici, în România, este extrem de importantă, întrucât Revoluţia elenă a început în Principatele Române. Alexandru Ipsilanti, Societatea Filiki Eteria au luptat pentru crearea unui stat liber şi suveran. În acest scop, de mare importanţă, a fost sprijinul acordat de către diaspora elenă, înfloritoare şi luministă, care trăia în Principatele Române.

Legăturile istorice dintre cele două popoare, grec şi român, sunt indestructibile.

Sâmbătă, 25 martie 2017, în oraşul istoric Drăgăşani îi vom comemora pe eroii Batalionului Sacru, păstrând în memoria noastră idealul acestora de sacrificiu de sine, solidaritate, luptă nobilă pentru libertate şi demnitate.

Fără a uita trecutul, privim cu optimism prezentul şi viitorul.

Faptul că în România elenismul înfloreşte şi excelează de pe urmele strămoşilor săi, ne umple de speranţe.

Comunitatea elenă din România este o parte integrantă a ţării, inclusă complet în viaţa socială şi economică, ea funcţionând precum o punte de legătură între greci şi români, o legătură vie pentru cooperarea dintre cele două ţări. Deosebit de importantă este sarcina complexă a Uniunii Elene din România, privind menţinerea patrimoniului istoric şi social elen, unitatea expatrioţilor noştri, predarea limbii şi tradiţiilor, păstrarea continuităţii istorice a elenismului de aici.

Sunt convins de faptul că cele două ţări, Grecia şi România, vor colabora şi în viitor în ceea ce priveşte idealurile, libertăţile, că popoarele noastre vor rămâne prietene, valorificând trecutul comun şi construind un viitor cât mai strălucit.

Trăiască 25 martie!"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Cu prilejul Zilei naţionale a Greciei, 25 martie 1821, permiteţi-mi ca, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, să le urez grecilor şi filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulţi ani!

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Răzvan Rotaru.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Obiectul declaraţiei politice: "Educaţie pentru un consum responsabil al lemnului în România".

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de un cadru legal prin care să generăm un sistem de educaţie pentru management sustenabil şi responsabil al pădurilor din România. La nivel european sunt proiecte multinaţionale care vizează promovarea beneficiilor pădurilor pentru stocarea carbonului, precum şi mobilizarea oamenilor către un consum responsabil al resurselor forestiere. În cadrul acestor grupuri este şi ţara noastră, alături de Italia, Polonia, Malta şi Spania.

Având în vedere situaţia deosebit de gravă care există, în prezent, în domeniul exploatării forestiere în România, consider că statul român trebuie să intervină urgent şi cu fermitate pentru limitarea exportului de masă lemnoasă, una dintre cele mai importante resurse naturale ale acestei ţări.

Consider, de asemenea, că interesul naţional este ca resursele naturale ale ţării să fie prelucrate în cea mai mare parte în interiorul ţării, astfel încât exportul să se bazeze pe produse finite cu o valoare adăugată superioară. Mai mult, o astfel de abordare va favoriza crearea de locuri de muncă în România şi dezvoltarea industriei prelucrătoare naţionale.

Pentru promovarea unei astfel de abordări este necesară o bună colaborare între Guvern, ca putere executivă, şi Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a ţării.

În acest sens, am adresat mai multe întrebări Ministerului Mediului şi Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru a-mi comunica care sunt reglementările legale în vigoare care au ca efect direct sau indirect limitarea exportului de materiale lemnoase, fie că vorbim de buşteni sau cherestea, fie că e vorba de alte produse din lemn cu un grad scăzut de prelucrare.

Numai cunoscând aceste date vom putea să modificăm legislaţia în vigoare pentru a limita exportul de materiale lemnoase din România.

În acelaşi timp, am cerut Ministerului Mediului şi Ministerului Apelor şi Pădurilor să analizeze care sunt constrângerile legislaţiei comunitare cu privire la reglementarea unei politici naţionale care să aibă drept scop limitarea exportului de materiale lemnoase.

Aşadar, vă rog, stimaţi colegi, ca după ce Ministerul Mediului şi Ministerul Apelor şi Pădurilor îşi vor exprima punctul de vedere pe aceste probleme, să propunem în Parlament o reglementare care să stabilească un regim special pentru exporturile de materiale lemnoase şi de produse din lemn.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Urmează doamna deputat Antoneta Ioniţă, PNL.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Programul PSD pentru sănătate - între promisiuni şi cruda realitate".

Proiectul politic, cu care actualul partid de guvernământ a câştigat alegerile parlamentare, cuprinde o serie de promisiuni care ar fi putut rezolva o mare parte dintre problemele de care medicii şi pacienţii se lovesc de ani de zile.

Având un slogan curajos, "Pacientul, prima prioritate a reformei din sănătate", programul social-democraţilor vorbeşte, printre altele, despre interzicerea pe termen limitat a exporturilor paralele de medicamente, în vederea asigurării necesarului existent pe piaţa românească, ceea ce implică protejarea sănătăţii publice. Tot ca o primă prioritate s-a propus anularea unor acte normative emise de fostul Guvern, ce ar fi limitat accesul la tratamente de strictă necesitate sau ar fi obligat pacienţii să plătească medicamente uzuale, în unele cazuri mai scump cu peste 1000%.

Acelaşi program politic le prezintă românilor o serie de investiţii foarte serioase în sănătate: Spitalul republican "Carol Davila", 8 spitale regionale noi, reabilitarea şi modernizarea unui număr de 150 de ambulatorii de specialitate şi 25 de unităţi de primire urgenţe, dotarea fiecărui spital judeţean cu cel puţin un tomograf şi un RMN, dotarea fiecărei comune din România cu o ambulanţă. Iar lista promisiunilor se întinde pe aproximativ 30 de pagini.

În realitate, România se confruntă cu lipsa unor medicamente de strictă necesitate, cu bâlbe manageriale în domeniul sănătăţii, cu decese din cauza infecţiilor nosocomiale, cu o anumită incoerenţă în ceea ce priveşte aplicarea propriului program politic.

Astfel, Comisarul European pentru Politică Regională a declarat că, deşi există 250 de milioane de euro care ar putea fi folosiţi în actuala perioadă pentru sistemul sanitar, nu s-a primit o hartă a nevoilor sanitare "ca să ştim unde, cum şi în ce investim". În aceste condiţii, în loc de aplicarea reformelor cuprinse în Programul PSD, nu ne mai miră faptul că ministrul sănătăţii a decis că o "primă prioritate" a mandatului său trebuie să fie amânarea deciziei de a se implementa planul de luptă împotriva infecţiilor nosocomiale din spitale pentru încă 4 ani.

Îi invit pe domnii guvernanţi să treacă la treabă şi să aplice măsurile promise în Programul de guvernare, să pună în centrul Strategiei pe sănătate pacientul, şi nu clientela politică!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează domnul deputat Iulian Bulai.

Dacă nu este, doamna Biró Rozália.

Domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Iaşiul, bătaia de joc a PSD-ului".

Stimaţi colegi,

În cazul în care nu aţi aflat, capitala Moldovei s-a mutat la Piatra Neamţ. În urmă cu câteva zile, Guvernul Grindeanu a decis să organizeze la Neamţ una dintre cele mai importante întâlniri pentru stabilirea unor noi coordonate în relaţia cu Republica Moldova. În afară de criteriul politic, bazat pe prietenii şi relaţii de partid, nu există un alt argument real pentru care PSD a ales să dea cu piciorul sutelor de ani de istorie şi tradiţie. Ce contează că timp de aproape 300 de ani Iaşiul a fost oficial capitala Moldovei sau că este cel mai mare şi cel mai important oraş din Moldova? Oricum, de când Guvernul Grindeanu s-a instalat la Palatul Victoria, românii au avut de învăţat tot soiul de lucruri noi.

Astfel, membrii PSD ne-au arătat că tradiţiile de sute de ani sunt egale cu zero, că de cele mai multe ori cumetriile şi prieteniile pe linie de partid cântăresc mai mult decât orice, că unde-i lege e tocmeală şi că interesul propriu şi bunăstarea sunt mai importante decât respectarea voinţei unei ţări întregi.

Stimaţi colegi,

Prin prisma deciziilor luate de Guvern în ultima perioadă, eu vă întreb în felul următor: mai contează Iaşiul pentru PSD?

Alocările bugetare pentru judeţul pe care-l reprezint în Parlament au fost aproape zero, fiind printre cele mai mici din ultimii ani. Evenimentele de amploare ne ocolesc în detrimentul unor alte oraşe. Investiţiile de anvergură, atât de necesare dezvoltării întregii zone, nu mai sunt luate în calcul. Autostrada Iaşi-Târgu Mureş nici măcar nu mai există în planurile guvernanţilor PSD, spitalul de urgenţă abia se urneşte.

Deciziile majore ocolesc Iaşiul. Să fie aceasta pedeapsa pentru că unul dintre liderii lor s-a ridicat împotriva partidului? Să fie pedeapsa pentru faptul că Mihai Chirica, primarul Iaşiului, a criticat modul în care PSD a aprobat Ordonanţa nr. 13 şi a înţeles că ceea ce s-a întâmplat în stradă a fost doar voinţa unui popor de a-şi exprima punctul de vedere referitor la respectarea legii doar pe articolele şi doar atunci când îi convin?

Dacă PSD consideră că joaca de-a politica este mai importantă decât soarta a sute de mii de oameni, se înşeală amarnic. Iaşiul nu este un judeţ care să poată fi ignorat. Nu suntem doar voturi într-o simplă urnă, ci reprezentăm o capitală cu o istorie însemnată, un oraş care se dezvoltă de la o zi la alta şi care, peste aproape trei ani, va plăti ignoranţa PSD cu aceeaşi monedă.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă:

Vă solicit...

Zece secunde, domnule preşedinte.

Vă solicit, stimaţi colegi din PSD, să vă corectaţi comportamentul şi să reveniţi asupra deciziilor luate şi să daţi Iaşiului ce este al Iaşiului!

Nu ştergeţi pe jos cu sutele de ani de istorie şi tradiţie şi nu întinaţi numele acestui oraş. Iaşiul merită să-şi păstreze statutul de ambasador în relaţia cu Republica Moldova, aşa cum a făcut-o cu succes până astăzi!

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Weber.

Domnul Mihai Weber:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Independenţa energetică - un obiectiv strategic naţional"

Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă de maximă importanţă, pe care PSD-ul şi-a asumat-o prin Programul de guvernare, este vorba despre independenţa energetică a României.

Independenţa energetică, dacă vreţi, poate să fie cel mai important atu al ţării în jocul economic european şi la viitoarele negocieri privind locul acesteia în Uniunea Europeană.

Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din ţară, are nevoie urgentă de investiţii pentru modernizarea tehnologică.

Pe viitor, un mix energetic complex hidro nuclear - cărbune, gaze şi energie regenerabilă - îi vor oferi României independenţa energetică până în anul 2020.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, inclusiv pentru concizie.

Domnul Costel Alexe?

Domnul Pavel Popescu?

Domnul Nicolae Neagu?

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

Declaraţia mea politică se referă la "Cheltuielile în bugetul de stat 2017 - dezvoltare sau subdezvoltare?"

Cheltuielile din bugetul de stat pe 2017 prevăd o creştere mult prea mare faţă de avansul economic avut în vedere în momentul întocmirii bugetului - 14,9% cer prin lege, faţă de o prognoză de 5,2% discutabilă - ceea ce va conduce la o diminuare a investiţiilor publice şi la imposibilitatea abordării unor strategii în domeniile vitale ale României.

Până în acest moment, Guvernul Grindeanu nu a prezentat o strategie clară în sectoare cheie pentru economia românească, cum ar fi: energie, infrastructură de transport sau apărare. Tragedia este, se pare, că nici nu îşi propune o abordare hotărâtă, tranşantă şi curajoasă prin expunerea publică a unor viziuni strategice în aceste domenii din care, pe termen lung, România ar câştiga enorm în stabilitate, predictibilitate şi dezvoltare economică.

Veniturile încasate în primele două luni sunt la limita prevederilor bugetare şi ajustate, se pare, prin cumularea veniturilor bugetare, ale datelor de 1 şi 2 martie.

Rămâne destul de neclar cum se va putea asigura plata salariilor din bugetul de stat până la finalul anului 2017, ţinând cont de majorările salariale bugetare actuale şi cele viitoare, nemaivorbind de creşterea cu 16% a salariului minim pe economie.

Rata dobânzilor la datoria publică, transferurile către unităţi ale administraţiei publice locale, alocarea majorată cu 5% pentru protecţie socială, creşterea transferurilor pentru contribuţia pensionarilor recent scutită la plată vor sufoca bugetul de stat şi vor conduce cu siguranţă la rectificări bugetare în detrimentul investiţiilor publice.

În mod evident, avem de-a face cu o subdezvoltare pe termen mediu şi lung, în care se amestecă viziunea de stânga a beneficiilor sociale contra voturi cu cea de dreapta, a stimulării afacerilor prin subfiscalizare, care pot conduce, cel mult, la stimularea consumului.

Cum rămâne, totuşi, cu perspectiva pe termen mediu şi lung a României în contextul unei Europe tot mai complicate? E clar că nu stă în preocuparea Guvernului PSD-ALDE.

Din păcate, nu se califică a fi Guvernul României decât cu numele!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Silviu Dehelean?

Domnul Silviu Dehelean:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Problema româncelor sclave în Italia este în România".

Declaraţia politică pe care o fac astăzi reia un subiect intens dezbătut zilele acestea. Atât de intens, încât am uitat cu toţii de unde a plecat.

Este prima oară când v-au oripilat poveştile româncelor care sunt umilite pe "plantaţiile" din sudul Italiei? Sigur că nu. Le-aţi mai auzit şi în urmă cu doi ani. Autorităţile italiene au recunoscut şi atunci că ştiau ce se întâmplă, dar că au intervenit în prea puţine cazuri, din lipsa probelor, din lipsa declaraţiilor victimelor şi din cauza fricii acestora de a depune mărturie şi de a merge până la capăt pentru pedepsirea brutelor care nu le plătesc, le înfometează şi le violează.

Absurdul situaţiei nu stă în faptul că victimelor le este frică de italieni, ci în faptul că victimelor le este frică să nu fie trimise acasă dacă vorbesc despre ceea ce îndură, şi că nu vor mai putea obţine un loc de muncă acolo, în "iadul italian".

Aşadar, adevărata sursă a problemelor conaţionalilor noştri, care muncesc în Italia, nu este mizeria umană a fermierilor italieni, ci execrabila administrare a finanţelor, economiei, sănătăţii şi a ţării, în general, de către autorităţile române, lipsa totală de perspectivă. Oamenii nu emigrează doar pentru bani, ci şi pentru sisteme de sănătate şi educaţie mai bune. În condiţiile unor servicii publice decente, mulţi dintre cei plecaţi ar fi preferat să rămână în ţară, chiar şi cu câştiguri salariale mai mici.

Dacă ar fi susţinută şi modernizată, educaţia din ţară ar produce oameni calificaţi, nu doar forţă de muncă brută, uşor de exploatat şi de indus în eroare, potenţiale victime pentru abuzuri.

Soluţiile reale se găsesc mai degrabă acasă decât în Italia.

În urmă cu doi ani România nu a reacţionat instituţional. Acum, la reluarea subiectului în presa internaţională, diverşi politicieni demarează o serie de demersuri care par menite, mai degrabă, să capitalizeze imagine publică decât să genereze soluţii. Propunerile Guvernului par nişte glume amare: centre de consultanţă în zonă, platforme bilaterale cu comitete mixte româno-italiene...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Silviu Dehelean:

Vă mai cer 20 de secunde.

Dumneavoastră înţelegeţi cum anume ajută Guvernul României româncele exploatate în Italia? Sau înţelegeţi, ca şi mine, că cineva s-a făcut că îi pasă, doar ca să dea bine în presă, mai ales că ancheta a pornit acum de la The Observer?

Ne facem că nu înţelegem că soluţia e la noi, că stă în puterea Parlamentului şi a altor instituţii ale statului. Soluţia înseamnă legiferare cu discernământ şi muncă în favoarea oamenilor, nu în favoarea unor interese meschine de grup...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Silviu Dehelean:

... educaţie şi sănătate susţinute real, nu transformate în izvor de sinecuri pentru clientela de partid; servicii publice echitabile şi demne; protecţie socială eficientă; oprirea furtului şi a risipei banilor publici.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnul deputat Adrian Todoran?

Doamna deputat Camelia Gavrilă.

(Vociferări.)

Domnule deputat Turcescu, Regulamentul prevede să reluăm prin rotaţie, de la un grup la altul.

Doamna Camelia Gavrilă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Obiectul declaraţiei mele de astăzi se referă la "Consiliere şi suport psihologic, cunoaştere şi autocunoaştere - demersuri fundamentale ale unei educaţii responsabile".

Evident, toţi constatăm că ne aflăm într-o lume complexă, o lume a cunoaşterii, dar şi o lume în care valorile se amestecă, binele şi răul coexistă derutant, valori şi pseudovalori se află în faţa tinerilor, există diferenţe de statut economic, diferenţe sociale, inechităţi şi frustrări care se reflectă major asupra tinerilor, mai ales asupra adolescenţilor.

Mediul rural îşi are limitele şi dificultăţile lui, mediul urban înseamnă tentaţii, capcane sociale, violenţe sociale sau familiale.

Şi, sigur, la nivel de adolescenţă sau de copilărie, vârste critice - vârste numite, de exemplu, de J.J.Rousseau... adolescenţa pentru el este "vârsta raţiunii", dar şi "revoluţie furtunoasă"; pentru Schopenhauer adolescenţa este "vremea neliniştii". Toate acestea înseamnă, de fapt, că adolescenţa şi copilăria sunt etape de criză, etape critice şi că acestea trebuie tratate cu maximă responsabilitate, pentru că înseamnă o sensibilitate puternică, vulnerabilitate în faţa agresiunilor mediului şi a tentaţiilor, înseamnă curiozităţi sexuale incipiente, inadaptabilitate la rigorile lumii adulte, impulsivitate şi, mai ales, un accentuat spirit de frondă.

Ce se întâmplă în societatea noastră, în şcoala românească, observăm rolul destul de puţin semnificativ al consilierilor şcolari, numărul lor limitat, al specialiştilor în psihologie, pedagogie, psihopedagogie şi orientare în carieră.

Este motivul pentru care tragem un semnal de alarmă şi constatăm că este imposibil ca un consilier să-şi facă datoria şi să aibă un efect benefic asupra a 800 de elevi, aşa cum înseamnă normarea actuală, pentru că rolul lor înseamnă identificare de probleme, consiliere, dialog permanent, conturarea unor soluţii posibile, abordări individuale personalizate, dar şi integrarea tinerilor în grup sau promovarea valorilor în colectivele de elevi.

Este motivul pentru care îmi voi asuma ca un subiect major necesitatea schimbărilor de politică educaţională şi strategie de resurse umane, în conceperea demersului de suport psihologic şi consilierea tinerilor.

Ne-am propus şi la nivelul Comisiei pentru învăţământ să abordăm conducerea Ministerului Educaţiei, Departamentul de Resurse Umane, şi să iniţiem chiar...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

... să fie şi o iniţiativă legislativă, în sensul în care să existe un consilier la maximum 500-600 de elevi.

Nu doar acest aspect este important, trebuie şi un accent sporit pe programele educaţionale cu un conţinut formativ puternic, deschiderea spre proiecte care vizează o cultură a colaborării, a echipei, atenţia orientată spre o pregătire psihopedagogică mult mai solidă a studenţilor care vor deveni profesorii de mâine, pentru că doar în felul acesta vom putea vorbi de o asistenţă psihologică şi psihopedagogică de calitate şi adecvate unui mediu social complex derutant şi provocator.

Camelia Gavrilă, deputat al PSD Iaşi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Mugurel Cozmanciuc.

Dacă doriţi...

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi priveşte modul oneros al unor politicieni de a exploata frica.

Dragi colegi,

Unul dintre cei mai apreciaţi politicieni actuali, de la nivel internaţional, premierul Canadei, Justin Trudeau, puncta că asistăm la un fenomen generalizat, anxietatea cetăţenilor.

Acest fenomen este prezent şi în ţara noastră. Uneori avem senzaţia că îl putem atinge, că îi simţim apăsarea în mediu, în dialogul pe care îl avem cu cei dragi sau cu alegătorii. Aşa că uneori suntem puşi în faţa unor decizii: exploatăm acest fenomen pentru a obţine avantaje politice. Pe termen scurt le obţinem, însă trebuie să reuşim să privim şi pe termen lung. Gândirea pe care trebuie să o dezvoltăm este aceea de a lăsa cetăţenii să aleagă liber.

Într-adevăr, nu s-au creat locuri de muncă, nu s-au suplimentat resursele care produc hrană, dar, dacă ne uităm în trecutul imediat, vom observa o fractură în societatea noastră. A dus această fractură la reducerea încrederii, în primul rând, în instituţiile statului, dar mai ales în Parlamentul României. Această radicalizare şi această ruptură între generaţii este dăunătoare societăţii.

De aceea, prin iniţiativele noastre trebuie să urmărim să credibilizăm şi Parlamentul, şi să întărim şi societatea civilă.

Fac un apel la responsabilitate, la profesionalism, pentru a înţelege şi a pregăti legi care să fie pentru români şi prin care românii să se simtă protejaţi.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Urmează domnul deputat Robert Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum ne batem joc de o investiţie care a costat statul român milioane de euro".

"Cardul de sănătate va dispărea, urmând să fie înlocuit de un nou act de identitate". Aceasta...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Iertaţi-mă! Îmi cer scuze că vă întrerup.

Reluaţi declaraţia, porniţi microfonul, ca să pornească şi cronometrul.

Mulţumesc mult.

Reluaţi întreaga declaraţie.

Mulţumesc.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cum ne batem joc de o investiţie care a costat statul român milioane de euro".

Stimaţi colegi,

"Cardul de sănătate va dispărea, urmând să fie înlocuit de un nou act de identitate". Aceasta a fost ştirea bombă a sfârşitului de săptămână.

Ştim cu toţii că aceste carduri de sănătate, care au costat statul român sume consistente, de ordinul milioanelor de euro, au reprezentat o întreagă aventură birocratică încă de la început. De la cozile imense, până la oamenii care au aflat că nu există carduri pe numele lor şi un sistem de citire a lor care a dat chix de prea multe ori.

În contextul în care serviciile statului care se ocupă cu eliberarea de documente nu fac nici măcar în prezent faţă, din lipsă de personal, de spaţii şi de logistică, nu pot să nu mă întreb cum vor face faţă atunci când va veni vorba de emiterea şi eliberarea a 22 de milioane de noi cărţi de identitate.

Cunoaşteţi cu toţii cozile de la aceste servicii, cunoaşteţi cu toţii şi celebrul caz al domnului Tăriceanu, băgat în faţă pe uşa din dos pentru a-şi ridica permisul de conducere.

Personal, am simţit nefuncţionalitatea acestui sistem. La un moment dat mi-am pierdut cardul de sănătate şi a trebuit să aştept 6 luni pentru înlocuirea lui. Repet, şase luni, adică o jumătate de an, asta deşi plătesc lunar, de mai bine de 20 de ani, asigurări de sănătate statului român.

Sunt curios şi ce se va întâmpla cu actualele cititoare de carduri de sănătate. Cu siguranţă ele nu vor putea fi folosite la citirea viitoarelor cărţi de identitate, aşa că medicii şi unităţile sanitare vor fi nevoiţi să achiziţioneze unele noi. Alţi bani, altă distracţie!

Cred cu tărie că noi, parlamentarii, trebuie să ne îndreptăm atenţia foarte serios către această chestiune. Sunt de acord, este necesară o informatizare a datelor fiecărei persoane, însă de ce nu am făcut-o de la început? De ce a trebuit să mai trecem prin coşmarul cardului de sănătate, dacă Ministerul de Interne tot avea în plan un astfel de proiect? Mie personal îmi miroase a lipsă de profesionalism şi a bani aruncaţi pe geam.

Mulţumesc.

Deputat al PMP, Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Muşoiu.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se va numi "Fermierii vor beneficia şi de credite ieftine".

Dragi colegi,

Ministerul Agriculturii a reuşit, într-un interval de timp scurt, să repună în funcţiune plata subvenţiilor pentru aproape toţi fermierii. Iar Guvernul PSD nu se opreşte aici! Executivul Grindeanu continuă să susţină fermierii români, prin măsuri care au ca scop stimularea producţiei autohtone agricole. Fermierii vor beneficia de credite ieftine pentru achiziţia de terenuri agricole, pentru asigurarea capitalului de lucru şi a investiţiilor necesare. De această măsură pot beneficia aproximativ 10.000 de societăţi din agricultură, obiectivul acestei reglementări fiind creşterea cu 10% a producţiei interne.

Statul va garanta 80% din valoarea creditului luat de fermieri, iar restul de 20% va fi garantat prin terenul achiziţionat. Creditele vor fi acordate la o dobândă de maximum 2% peste ROBOR, iar comisionul de garantare va fi redus de la 3,8% la 2%. Practic, reducerea comisionului de garantare de 3,8% va asigura accesul mai facil al fermierilor la garanţii pentru credite. Plafonul maxim este de până la 3 milioane de euro.

Toate sumele necesare pentru implementarea acestora au statut de împrumuturi subordonate şi sunt asigurate din Fondul pentru garantarea creditelor, constituit în baza Legii nr. 218/2005, şi nu afectează bugetul anual al MADR-ului.

Aşadar, tot ceea ce am promis în campania electorală de anul trecut, am pus deja în practică. Mai mult, nu doar că noi, cei de la PSD, ne ţinem de cuvânt, dar luăm şi toate măsurile prin care sprijinim fermierii români. Până acum suntem în grafic, sau puţin în avans, şi nu ne vom opri aici, ci vom continua în acest ritm pe care puţine guverne anterioare l-au avut.

Vă mulţumesc.

Deputat de Ialomiţa, Muşoi Ştefan.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Roberta Anastase, PNL.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre poluarea oraşului Ploieşti, această problemă fiind una dintre cele mai grave şi vechi probleme care macină viaţa de zi cu zi a locuitorilor oraşului Ploieşti. Vorbim de o poluare produsă din mai multe surse, de pe platformele economice din interiorul oraşului sau în cele de la marginea acestuia.

Singura autoritate care a încercat să găsească soluţii adecvate pentru stoparea acestei situaţii a fost Primăria Ploieşti. Ea a iniţiat întâlniri între agenţii economici şi potenţialii poluatori, a iniţiat discuţii între autorităţi şi specialişti, încercând să rezolve această problemă.

Din păcate, limitele în care poate acţiona Primăria Ploieşti sunt unele destul de mici şi, în acelaşi timp, ştim foarte bine că nu are competenţe legale extinse în acest domeniu. Ca urmare, rezultatele în domeniul reducerii poluării se aproprie de zero.

În continuare, oraşul este otrăvit şi există zile în care sute de telefoane sunt date către 112, în decurs de numai câteva zeci de minute.

Ceea ce mi se pare cel mai grav este că instituţiile care îi pot identifica, controla, sancţiona pe poluatori - şi aici mă refer la Garda de Mediu Prahova şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului - aleg să se ascundă în spatele unor comunicate de presă pompoase. Prin intermediul lor încearcă să se disculpe pentru lipsa de rezultate concrete în ceea ce priveşte eradicarea acestui fenomen.

Consider că lucrurile s-ar îmbunătăţi considerabil dacă Ministerul Mediului nu ar rămâne impasibil, şi nu de acum, de foarte mult timp, ca şi cum nu ar fi la curent cu problema reală a poluării, care atentează la viaţa locuitorilor municipiului Ploieşti.

Fac apel, pe această cale, în faţa dumneavoastră, şi fac apel la domnul vicepremier Daniel Constantin, ministru al mediului, apelor şi pădurilor, să nu mai ignore această problemă. Ploieştenii au dreptul la viaţă, au dreptul la un mediu sănătos şi numai instituţiile din subordinea ministrului mediului pot rezolva această gravă problemă.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Să luăm aminte!".

Luna martie este dedicată marşului pentru viaţă, dedicat temei "Ajută mama şi copilul. Ei depind de tine!".

Este îngrijorător că România se află între primele cinci ţări din lume, toate foste ţări comuniste, Rusia ocupând locul I, în statistica numărului de avorturi, raportat la populaţia actuală. 22,8 milioane de avorturi legale chirurgicale doar în spitalele de stat, în ultimii 60 de ani.

Dacă în Primul Război Mondial au murit circa 1.125.000 de români, iar alţi 800.000 de români, militari şi civili, au pierit în cel de-al Doilea Război Mondial, este înfiorător să constatăm că cei mai mulţi români şi-au pierdut viaţa prin avort.

Sunt înregistrate peste 7,8 milioane de avorturi în România, doar în ultimii 16 ani.

Anul trecut media avorturilor înregistrate în spitalele de stat a fost de circa 185 pe zi. La această statistică nu sunt cuprinse avorturile care se efectuează în clinicile particulare, avorturile medicamentoase, cele făcute în străinătate româncelor plecate la muncă.

Potrivit Oficiului European de Statistică, Eurostat, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei.

Datele arată că ţara noastră se află în topul european fruntaş la mortalitate. În acest context, rata mortalităţii infantile, de nouă decese la 1.000 de nou-născuţi este de trei ori mai mare decât media europeană şi reprezintă o problemă complexă, care nu se poate soluţiona pe termen scurt.

Pe de altă parte, constatăm că România se clasează în primele zece locuri din Europa la incidenţa infecţiilor cu transmitere sexuală, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; un milion de români suferă de o infecţie cu transmitere sexuală.

Este, aşadar, de datoria noastră, a tuturor, să susţinem educaţia pentru sănătate şi viaţă în şcoli, care poate constitui un Proiect de ţară pentru viitorul României.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează doamna deputat Maricela Cobuz, PSD.

Doamna Maricela Cobuz:

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Importanţa dieteticianului în sistemul de sănătate românesc".

Formarea unei noi specializări în domeniul sănătăţii, "Nutriţia şi Dietetica", a urmărit, încă de la începutul înfiinţării, completarea unei verigi lipsă din sistemul de sănătate din România.

Datele statistice din România indică o stare alarmantă cu privire la tulburările nutriţionale. 21% dintre români sunt obezi, 31% sunt supraponderali, iar obezitatea infantilă este în continuă creştere.

România are al doilea cel mai mare număr de pacienţi diabetici din Europa, cu 1,5-2 milioane de diabetici şi aproximativ 3 milioane de prediabetici. În afară de efectele devastatoare asupra stării de sănătate, nutriţia defectuoasă impune costuri bugetare foarte mari şi presiune asupra economiei pentru tratamentele acestor afecţiuni. Din această cauză, se impune o definire clară a profesiei şi rolului dieteticianului în România.

Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România, vine în sprijinul acestui proces de completare a spectrului serviciilor medicale de sănătate.

În ţările Uniunii Europene există aproximativ 35.000 de dieteticieni care, prin exercitarea profesiei, vizează direct optimizarea sănătăţii europenilor.

Trebuie să avem în vedere că alinierea la practica europeană şi internaţională într-un domeniu esenţial pentru om, alimentaţia, răspunde unei atenţionări venite prin Declaraţia de la Luxemburg, în urmă cu mai bine de 10 ani, pe 29 iunie 2005, când reprezentanţii Ministerelor Sănătăţii ale statelor membre UE recomandau luarea de măsuri intervenţionale asupra stilului de viaţă, din partea fiecărui stat membru.

Cunoaşterea, acceptarea rolului şi importanţei dieteticianului în echipa de îngrijire medicală vor contribui nemijlocit la o creştere a eficienţei serviciilor de sănătate şi, implicit, a calităţii vieţii.

De aceea, voi susţine iniţiativa legislativă cu privire la normele metodologice de aplicare a Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Maricela Cobuz:

Deputat de Suceava, Cobuz Maricela, medic.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnul Daniel Olteanu.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte «Mesajul oficial al PSD pentru Moldova: "Ştim că nu vă facem autostrăzi, mulţumiţi-vă cu drumuri judeţene şi comunale!»".

Am luat act cu consternare de ultimele declaraţii ale doamnei ministru Sevil Shhaideh, conform cărora ar trebui să eliminăm orice discuţie că Guvernul ignoră Moldova. În sprijinul declaraţiilor Domniei Sale, doamna ministru aminteşte faptul că Regiunea Nord-Est ar avea cea mai mare alocare din cadrul Programului Operaţional Regional, un program dedicat autorităţilor locale.

Atrag atenţia reprezentanţilor Guvernului că se află într-o eroare fundamentală şi că astfel nu fac decât să confirme faptul că Moldova este şi va rămâne izolată.

Am subliniat, în intervenţiile mele anterioare, dezastrul provocat de PSD la nivelul marilor investiţii în infrastructură, prin bugetul pe 2017.

Conform fişelor de obiectiv ale Ministerului Transporturilor, judeţul Vaslui va avea parte de zero lucrări în execuţie în ceea ce priveşte construirea sau modernizarea infrastructurii. 435.000 de vasluieni sunt uitaţi total de Guvern. Aceeaşi situaţie e întâlnită şi în alte judeţe ale Moldovei, ceea ce înseamnă că un sfert din populaţia ţării beneficiază de sub 5% din totalul marilor investiţii în infrastructură.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional, sumele avansate nu sunt un cadou, ci reprezintă o consecinţă a faptului că Regiunea de Nord-Est a reuşit să ocupe un loc fruntaş în absorbţia fondurilor europene, derulate în cadrul execuţiei 2007-2013, multe axe de finanţare fiind suprasubscrise. Am arătat că, atunci când avem parte de aceleaşi reguli, putem face performanţă.

Ceea ce spune acum doamna ministru Shhaideh, foarte grav, este că POR, un program prin care pot fi modernizate, de exemplu, drumuri judeţene, poate înlocui lipsa marilor lucrări de infrastructură.

Ce ar putea să înţeleagă un investitor de aici? Că va trebui să accepte că-i este imposibil să fie competitiv, din cauza dezastrului de la nivelul infrastructurii feroviare, a lipsei drumurilor, a lipsei autostrăzilor şi că va trebui să fie satisfăcut că vor fi modernizate câteva drumuri judeţene şi comunale, de parcă industria Moldovei ar trebui să facă export pe drumuri judeţene şi comunale!

Modernizarea micii infrastructuri este firească şi este meritul autorităţilor locale că reuşesc să epuizeze fondurile europene în acest domeniu. Izolarea Moldovei este însă cauzată de faptul că Guvernul a tăiat regiunea de pe lista marilor proiecte de infrastructură, ...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Olteanu:

...acele proiecte care cresc cu adevărat competitivitatea zonei şi atracţia pe care ar putea-o avea pentru investitori.

Solicit Guvernului PSD să arate responsabilitate, iar această responsabilitate nu înseamnă a transmite mesaje de genul: "Aveţi bani de drumuri judeţene şi comunale, de asta nu vă facem autostrăzi!".

Strategia PSD de a ţine Moldova în izolare este o palmă nemeritată dată celei mai sărace regiuni, iar explicaţiile despre înlocuirea finanţărilor destinate autostrăzilor cu acelea pentru drumuri comunale şi judeţene descalifică acest Guvern.

Vă mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat al PNL, Vaslui.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează doamna deputat Laura Moagher.

Nu e aici.

Atunci domnul Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică este un apel la responsabilitate politică şi decizională.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă transmit tuturor un mesaj îngrijorător pentru ţara noastră, în speranţa că parlamentarii care fac parte din coaliţia de guvernare îl vor lua în considerare şi nu vor lăsa ca lucrurile să se înrăutăţească.

Săptămâna trecută am participat, în cadrul Comisiei pentru buget şi finanţe, la întâlnirea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, în cadrul căreia s-a transmis că există motive serioase de îngrijorare.

Există posibilitatea crescută ca ţara noastră să nu îşi poată respecta angajamentele asumate, din cauza creşterii nesustenabile a nivelului de salarizare în mediul bugetar, fără a exista un suport într-o creştere a productivităţii, la care se adaugă şi relaxarea fiscală făcută la repezeală şi nefundamentată pe analize profunde şi coerente, pentru care abia acum se caută, la nivel guvernamental, soluţii de compensare.

Ca deputat liberal, aşa cum au transmis şi colegii mei, nu ne opunem creşterii nivelului de salarizare, însă această creştere trebuie să se bazeze pe o creştere economică sănătoasă. Şi mai mult, cei de la Comisia Europeană au transmis că sunt îngrijoraţi că România ar putea să aibă în acest an cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană.

Colac peste pupăză, vicepremierul a anunţat că nu mai sunt bani pentru cofinanţarea proiectelor europene derulate de administraţiile locale.

Dragi colegi,

Veştile nu sunt bune şi nu ne putem preface că nimic grav nu se întâmplă. Dacă nu vom lua măsurile necesare şi nu vom acţiona în consecinţă, lucrurile se vor agrava.

Mesajul celor de la FMI a fost clar: politicile economice ale României trebuie să fie orientate spre investiţii, şi nu spre consum. Să reflectăm la aceasta, pentru că orice măsuri populiste şi nesustenabile poate vor aduce beneficii pe termen scurt, însă pe termen lung vom avea o ţară pustiită şi tristă.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL, Neamţ.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Doru-Petrişor Coliu.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Declaraţie politică: "Diaspora - românii uitaţi de autorităţile române".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre cele 4 milioane de cetăţeni români abandonaţi de Patria Mamă.

Atunci când am colindat cărările Europei, pentru a face campanie, cetăţenii români din Diaspora mi-au pus o întrebare recurentă: pe noi de ce ne-au uitat cei de la Bucureşti?

Îmi răsună şi acum în urechi vorbele lui Ioan din Spania: "Dorule, dacă ajungi acolo, în Sfatul ţării, să le aminteşti şi de noi. Să le spui că suntem ai nimănui pe aici şi că tare am vrea să ne întoarcem acasă, dar nu ne lasă gurile familiilor rămase acolo, pe care trebuie să le hrănim!".

M-am hotărât să îi răspund lui Ioan de aici, de la tribuna Sfatului ţării, aşa cum numeşte el Parlamentul: "Ioane, frate, Sfatul ţării a uitat că reprezintă poporul, a uitat că este aici pentru a rezolva problemele celor ce l-au ales. Sfatul ţării este ocupat să caute tertipuri pentru a-i scăpa pe unii de braţul lung al legii. Sfatul ţării este preocupat de graţierea răufăcătorilor. Da, Ioane, acestea sunt preocupările Sfatului ţării, nu tu şi ai tăi!".

În numele tău, Ioane, şi în numele celor 4 milioane ca tine, izgoniţi din ţară de politicieni ce mint frumos şi nu fac nimic, de mafia ce a distrus ţara, îi întreb: pe românii care mor cu zile prin spitale, cine îi graţiază? Pentru copiii care nu mai merg la şcoala, cine caută tertipuri pentru a îi scăpa de sărăcie? Pentru batalioanele de medici şi profesori sau ingineri ce părăsesc anual ţara, cine caută soluţii pentru a-i păstra acasă? Şi aş putea întreba la nesfârşit. Sunt atât de multe întrebări la care oamenii aşteaptă un răspuns.

Doamnelor şi domnilor,

Ce faceţi pentru a răspunde problemelor poporului, şi nu problemelor celor care au jefuit ţara?

Doamnelor şi domnilor din Sfatul ţării,

Ce faceţi pentru a îi proteja pe cei izgoniţi de sărăcia din ţară, sărăcie creată şi cu ajutorul dumneavoastră?

Ce faceţi pentru ca sclavii români din Italia să scape din ceea ce se întâmplă?

Ce faceţi pentru femeile românce batjocorite în Spania?

Ce faceţi pentru muncitorii români exploataţi din Marea Britanie, Germania sau Franţa?

Ce faceţi pentru cei pe care i-aţi împins să-şi părăsească ţara, vatra strămoşească, pentru a pune pâine copiilor pe masă?

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a va preocupa de scăparea de pedeapsă a unora sau altora ce au jefuit ţara, preocupaţi-vă de adevăratele probleme ale celor peste 23 de milioane de Ioani. Aduceţi-vă aminte, în ceasul al 12-lea, că dumneavoastră sunteţi Sfatul ţării...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Suntem aici, în Sfatul ţării, pentru a-i reda speranţa şi mândria lui Ioan, lui şi tuturor acelora care băjenesc pe drumurile lumii. Dacă nu aţi fost capabili să-i păstraţi acasă, fiţi măcar capabili să le redaţi speranţa şi mândria.

De aici, din Sfatul ţării tale, Ioane, îţi spun că nu am uitat pentru ce m-ai votat şi ce speranţe ai pus în mine.

Mulţumesc.

Doru Coliu Petrişor, deputat de Diaspora.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marius Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice de azi este "Guvernul continuă procesul de debirocratizare şi descentralizare prin reorganizarea instituţiilor statului şi eliminarea taxelor şi a formularelor inutile".

Stimaţi colegi,

Toţi parlamentarii PSD şi ALDE am votat la începutul acestei legislaturi în favoarea eliminării celor 102 taxe nefiscale, respingând astfel cererea de reexaminare a domnului preşedinte Klaus lohannis, care refuzase anterior promulgarea legii.

Ne-am ţinut de cuvânt faţă de românii care ne-au votat şi abia acum putem spune că a început procesul real de debirocratizare şi nu mai este doar o lozincă scrisă pe hârtie, cum a fost în cazul Guvernului precedent, condus de tehnocraţi.

Prin reducerea numărului de taxe, fiecare român va simţi în mod real că rămâne cu mai mulţi bani în buzunar. Taxele mai mici îi încurajează pe cetăţeni să rămână în ţară, iar pe investitori să creeze locuri de muncă aici, în România.

Vreau să anunţ că Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu lucrează la înfiinţarea unui departament de debirocratizare şi descentralizare.

Am promis în Programul de guvernare că vom elabora un întreg pachet legislativ pentru simplificarea documentelor şi formularelor pe care trebuie să le completeze acum agenţii economici şi au obligaţia să le prezinte administraţiilor financiare locale şi centrale.

În acelaşi timp, ne-am luat angajamentul că vom restrânge la jumătate numărul de taxe fiscale şi nefiscale. Am eliminat 102 taxe, urmează să eliminăm şi alte plăţi pe care în acest moment românii trebuie să le achite la instituţiile statului.

De asemenea, în perioada următoare actualul Executiv va deschide un site care va cuprinde nomenclatorul tuturor taxelor din România.

Ministerul Finanţelor Publice are în vedere să introducă un sistem prin care instituţiile administraţiei publice locale şi centrale nu vor mai solicita persoanelor fizice şi juridice un document care se află deja înregistrat la o altă instituţie publică.

După ce se vor implementa toate aceste măsuri vom avea un sistem administrativ transparent, deschis şi orientat spre problemele cetăţenilor.

De aceea, consider că împreună putem să contribuim la aplicarea cât mai rapidă a acestor măsuri, prin adoptarea lor în regim de urgenţă, la nivelul comisiilor parlamentare, atunci când proiectele vor ajunge în Parlament.

Vă asigur de tot sprijinul meu în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci în ceea ce priveşte proiectele elaborate de Guvern în acest domeniu.

La nivel local, în judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, am început deja dezbaterile cu mediul de afaceri cu privire la...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...Legea prevenţiei fiscale şi la promovarea măsurilor aprobate de Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu la nivel economic şi social.

Vă mulţumesc.

Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnul Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Sportul românesc. Punct şi de la capăt".

Doamnelor şi domnilor,

A sosit momentul să vorbim despre sportul românesc la timpul prezent.

Dacă în trecut sportul a reprezentat un motiv aproape constant de mândrie şi unitate naţională, în prezent sportul este pe cale să devină o zonă a jocurilor de tip politic, o sursă de bani făcuţi uşor, o formă fără fond.

De ce a început sportul să semene cu jocul politic? Este simplu. Pentru că aproape cu fiecare ocazie cu care au loc alegeri în forurile de conducere ale federaţiilor sportive, se ajunge la scandaluri cu acuze de fraudă şi de manipulare a voturilor. Asta înseamnă neîncredere, iar neîncrederea îndepărtează oamenii de sport.

De ce sportul se prezintă ca o sursă de bani care se fac uşor?

Simplu. De exemplu, numeroasele dosare penale având ca obiect evaziunea fiscală şi spălarea banilor prin diverse inginerii financiare care implică unele cluburi sportive.

De ce sportul românesc este pe cale să ajungă o formă fără fond?

Iarăşi simplu. Deoarece cadrul legal actual încurajează luptele pentru putere şi jocurile de culise, în loc să-i favorizeze pe cei care chiar depun efort şi aduc medalii şi mândrie în ţară.

Au drept de vot şi cei care conduc cluburile care fac performanţă în competiţiile internaţionale, dar şi cei care conduc aşa-numitele cluburi fantomă, înfiinţate şi afiliate strict pentru ca unele persoane sau grupuri de interese să aibă un cuvânt de spus când sunt alegeri în federaţiile sportive.

Concluzionând, cred că sportul românesc are nevoie de o nouă legislaţie, o legislaţie clară, precisă, dar în acelaşi timp flexibilă şi care să fie orientată spre sportiv şi nu să îl încurce.

Avem nevoie urgent de o lege care să taie răul de la rădăcină şi să instituie premisele revenirii sportului în aria de interes a individului, dar şi premisele readucerii României pe locurile fruntaşe din competiţiile internaţionale.

Vă mulţumesc.

Sorin-Dan Moldovan, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Cristache, PMP.

Domnul Cătălin Cristache:

"De ce taxa auto este inutilă, indiferent de guvernarea care o aplică?".

Stimaţi colegi,

Vreau să vă vorbesc astăzi despre taxa auto sau taxa de primă înmatriculare, sau timbrul de mediu. E aceeaşi, indiferent de cum se numeşte.

Guvernul Tăriceanu a decis prima oară implementarea acestei taxe, în iulie 2006, iar în ianuarie 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, ea a intrat în vigoare.

Comisia Europeană a catalogat-o imediat drept discriminatorie şi, în martie 2007, România a fost ameninţată cu infringementul.

În urma presiunilor de la Bruxelles, în aprilie 2008, apare taxa de poluare, care a crescut birul pentru maşinile noi şi l-a scăzut pe cel pentru maşinile second-hand, fapt care a atras presiunile producătorilor şi importatorilor de maşini.

La finalul anului 2008 taxa a fost din nou schimbată, fiind triplată pentru maşinile vechi de import şi eliminată total pentru autovehiculele noi Euro IV sub 2.000 cm³.

În februarie 2009 taxa de poluare auto a scăzut, devenind doar dublă faţă de cea iniţială.

Trei ani mai târziu, în ianuarie 2012, a intrat în vigoare taxa pentru emisiile poluante, care a mai vizat şi maşinile înscrise prima dată şi a fost aplicată de la 1 ianuarie 2007, pentru care nu se plătise nicio taxă auto.

A mai trecut un an şi, în februarie 2013, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, care s-a aplicat începând cu 15 martie.

V-am făcut, stimaţi colegi, o scurtă istorie a acestei taxe pe care eu o consider inutilă.

Ştiu că acum Executivul se gândeşte la o nouă formulă pentru acest bir, motiv pentru care vreau să atrag atenţia cu privire la câteva aspecte.

Ştiu că ea se aplică sub diferite forme şi denumiri în multe ţări, însă în acele ţări, în schimbul acestei taxe, şoferii au o infrastructură rutieră bine pusă la punct. Mai mult, autorităţile din ţările respective au luat măsuri pentru a încerca să reducă şi poluarea. Una dintre cele mai populare astfel de măsuri o reprezintă benzile unice pentru transportul public, fapt care a încurajat...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Cristache:

...cetăţenii să îşi lase maşinile acasă şi să folosească transportul public în comun.

Nu mai spun de condiţiile din aceste mijloace de transport public. Cu toţii ştim că în străinătate am călătorit cu autobuze moderne, curate...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Cristache:

... şi care întotdeauna vin la timp.

În România, la 11 ani de la apariţia acestei taxe, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Infrastructura rutieră e la pământ, traficul rutier este sufocat de prea multe autoturisme, şi transportul în comun este un chin pentru oricine îl foloseşte. Cred cu tărie că ar trebui să ne gândim la toate aceste chestiuni, înainte ca Guvernul să aplice un nou bir...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Încheiaţi, vă rog!

Domnul Cătălin Cristache:

...cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Cătălin Cristache, Circumscripţia nr. 18, Galaţi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Florinel Stancu.

Domnul Florinel Stancu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Discutam destul de mult, zilele acestea, despre securitatea statului, despre întărirea armatei sau despre răul pe care ni-l pot provoca alte state. Vorbim despre ameninţări externe, fără să luăm în calcul sau în considerare factorii interni. Unul din aceşti factori, pe care propun să-l analizăm cu mare atenţie, este cel demografic, factorul care va defini politica economică şi socială de mâine, puterea şi importanţa ţării noastre în regiune.

Declinul demografic este o problemă fundamentală pentru România şi pentru alte state europene. De ce să nu discutăm şi să acţionăm mai mult în acest sens? Viitorul acestei ţări depinde de copiii ei, de sănătatea mamelor care le dau viaţă, de speranţa de viaţă, de politicile noastre din prezent.

Până acum s-au strâns o serie de date îngrijorătoare care ne poziţionează pe un loc neonorabil în Uniunea Europeană.

Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, iar mortalitatea maternă este dublă faţă de media Uniunii. Şi iarăşi vă spun cu îngrijorare, în mediul rural se regăsesc cele mai multe cazuri.

Datele statistice, raportate la numărul populaţiei, arată că ne situăm în topul ţărilor cu cele mai mari rate ale declinului demografic din UE.

În anul 2015, potrivit Eurostat, ne poziţionam pe locul 4, după Bulgaria, Croaţia şi Ungaria.

Fără să insist prea mult asupra altor aspecte şi domenii la fel de importante pentru ţară, consider evoluţia demografică de după 1989 o vulnerabilitate pentru securitatea naţională. Redresarea natalităţii şi creşterea nivelului de trai au devenit o misiune fundamentală pentru noi.

Faţă de vechile guvernări, echipa Partidului Social Democrat propune o nouă abordare. Noi am demonstrat că putem creşte bugetul apărării cu 2% din produsul intern brut, adică să ne respectăm angajamentele militare faţă de aliaţi şi să cheltuim mai mult pentru educaţie, să acordăm mai multă atenţie copiilor, să creştem bugetul...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Florinel Stancu:

...pentru sănătate şi să iniţiem serii succesive de reduceri masive a impozitelor, toate în acelaşi timp.

Politicile Guvernului menite să stimuleze tinerele familii vor continua. Majorarea indemnizaţiei de creştere a copilului, votată de vechiul legislativ, va fi implementată...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Florinel Stancu:

... de Guvernul Grindeanu.

Actualul Guvern poate şi va garanta gratuitatea tuturor analizelor necesare femeilor însărcinate, astfel încât să fie eliminate riscurile pentru mamă şi copil. Însă, cu siguranţă, vom putea schimba în bine mult mai uşor lucrurile dacă societatea civilă ne va fi alături. Şi acest lucru pare că se întâmplă. O dovadă este Proiectul "Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame", ce se desfăşoară în 30 de comunităţi rurale din judeţele Vaslui, Vâlcea şi Dolj.

Pe această cale felicit...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Florinel Stancu:

Vă mulţumesc.

Florinel Stancu, deputat, Circumscripţia nr. 17 Dolj.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dumitru Mihalescul, deputat PNL.

Domnul Dumitru Mihalescul:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la "Necesitatea susţinerii exporturilor româneşti".

Stimaţi colegi,

Exporturile reprezintă un element esenţial al creşterii economice şi o pârghie pentru stabilitatea economică, însă sunt necesare o serie de instrumente pentru stimularea şi susţinerea operatorilor economici români în acest proces al lansării de produse şi servicii pe pieţele externe.

Datele publicate de Institutului Naţional de Statistică arată că, în anul 2016, exporturile României au crescut cu 5,1% faţă de anul 2015, ajungând la un nivel record de 57,4 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 7% faţă de anul 2015, ajungând la suma de 67,3 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 19%, adică aproape 10 miliarde de euro. Însă problema nu este acest deficit, ci structura defectuoasă pe care ţara noastră o are în ceea ce priveşte comerţul internaţional, deoarece exportăm produse cu valoare adăugată mică, în timp ce importăm în masă produse cu valoare adăugată mare.

Întreaga tendinţă de creştere a livrărilor la export duce la o valorificare continuă a oportunităţilor de absorbţie a produselor ţării noastre de către partenerii comerciali externi.

Din păcate, exporturile României sunt duse în spate doar de câteva companii, majoritatea cu capital străin, şi ar fi de preferat ca economia naţională să nu se bazeze doar pe acestea, deoarece poate fi uşor vulnerabilizată de fluctuaţiile de pe pieţele internaţionale.

Consider că este necesară găsirea unui echilibru, pentru că nu există o politică stabilă şi coerentă la nivel de export. Firmele cu acţionariat românesc, care reprezintă cu adevărat miezul sănătos al economiei româneşti, trebuie încurajate să testeze pieţele străine, în vederea asigurării dezvoltării economice. Fără un sprijin direct din partea Guvernului, acest lucru este foarte greu de realizat. Deşi există câteva organisme a căror misiune este de a oferi ajutor şi...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Mihalescul:

...consultanţă, rezultatele acestora sunt slabe. Pentru că dispune de resursele necesare, sarcina Guvernului este de a creşte cu cât mai mult suma de 57,4 de miliarde de euro, obţinută la finalul anului 2016.

România este o ţară cu un potenţial fantastic pentru zona de export, însă sunt indispensabile: instruirea antreprenorilor pe domeniul operaţiunilor de export, promovarea puternică a brandurilor locale pe plan extern şi oferirea unui ajutor substanţial în sprijinirea companiilor româneşti să identifice oportunităţile existente pe pieţele străine.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Mihalescul:

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Dumitru Mihalescul.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Urmează domnul deputat Cătălin Nechifor, PSD.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Întrucât astăzi este Ziua Internaţională a Combaterii Insomniei, voi vorbi despre noi, parlamentarii, şi despre declaraţii politice, în primul rând. De ce? Pentru că, ceea ce facem noi, deputaţi şi senatori, nu doar în România, în toată lumea, înseamnă să parlamentăm, să discutăm, să vorbim, să aducem argumente, să combatem, să criticăm, să fim de acord, deci, în principiu, despre comunicare. Şi despre comunicare vreau să vă spun că în munca de parlamentar avem câteva instrumente care sunt şi cuantificate, şi care sunt şi folosite de cei care fac statistici, în special mass-media. Aici avem declaraţii politice, intervenţii în plen, avem interpelări, avem întrebări.

Iată că astăzi, la ora 9,58, un număr de 24 de colegi, după calculul meu, au vorbit în plenul Parlamentului la această procedură de declaraţii politice. Foarte puţini, mai precis vreo 6% din totalul parlamentarilor, ceea ce ne face să credem că e foarte important şi necesar să schimbăm această procedură, dintr-un timp alocat de două, trei minute, într-o variantă în care obligatoriu trebuie să vorbeşti, deci trebuie să te expui în public, şi să modificăm pe procedura veche, cea prin care aveam posibilitatea să depunem şi declaraţii în scris, aşa încât ceea ce spunem noi, ceea ce credem noi că e de comunicat, să poată să ajungă şi la cei care sunt direct interesaţi.

Vreau să vă spun că şi în Parlamentul European este o procedură mai simplă, în sensul că este limitată luarea de cuvânt în timp la un singur minut, acea procedură numită "one-minute speeches", dar cred că pentru România, pentru un Parlament modern, e foarte important şi aceasta solicit, să luăm în calcul, împreună, posibilitatea să existe, pentru parlamentari, să depună şi declaraţii politice în scris.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cătălin Nechifor, PSD, Suceava.

O zi bună tuturor!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Astăzi au vorbit până acum 36 de deputaţi.

Urmează al 37-lea, domnul deputat Oprea, PNL.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Totul se datorează intervenţiei dumneavoastră mai dure şi, în felul acesta, vă mulţumim toţi, cei care am luat cuvântul astăzi.

Declaraţia are titlul: "Vitezele Europei şi vitezele liderilor din coaliţia PSD-ALDE".

Cea de-a 60-a aniversare a Tratatelor de la Roma, din 25 martie 2017, va fi marcată de reflecţii profunde asupra stadiului în care se află proiectul integrării europene...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Iertaţi-mă un pic!

Stimaţi colegi,

Vă rog să acordăm respectul vorbitorului şi să îl ascultăm!

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Oprea:

Nu, o să citească înregistrarea, probabil...

Recent, în pregătirea summit-ului de la Roma, Comisia Europeană a prezentat în "Cartă Albă privind viitorul Europei" cinci scenarii privind evoluţia Uniunii Europene. S-a vorbit, astfel, despre o Uniune cu mai multe viteze, unul din cele cinci scenarii, în care integrarea se va concentra pe zona euro, iar Uniunea monetară va deveni un club şi mai select.

Pentru a face o impresie artistică specifică democraţiei originale româneşti, domnii Dragnea şi Tăriceanu au ţinut să arate că putem şi noi să mergem cu mai multe viteze. Dar, din păcate, cutia pe care o prezintă ei este un pic defectă şi are doar trei trepte: Ordonanţa nr. 13, Ordonanţa nr. 6 şi Ordonanţa nr. 9, prin care PSD-ALDE au creat un mare deserviciu României. Astfel de acţiuni iresponsabile au sporit neîncrederea partenerilor noştri.

Ca urmare, dacă România nu va reuşi să demonstreze că are o poziţie bine meritată în noua structură europeană, vom avea acces tot mai redus la instrumentele de finanţare, cu riscul condamnării definitive la subdezvoltare. Deşi premierul "Gândeanu" s-a declarat... "Gringanu", "Gânganu"... s-a declarat împotriva unei Europe cu mai multe viteze, credibilitatea lui, pe plan extern, prin girul dat ordonanţelor de urgenţă, este discutabilă.

De aceea avem nevoie de lideri care să înţeleagă miza uriaşă a poziţionării corecte a României în negocierile complicate din interiorul Uniunii Europene.

Deputat PNL de Iaşi, Dumitru Oprea.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cu această declaraţie, se încheie prima parte a şedinţei de astăzi consacrată declaraţiilor politice.

Vă mulţumesc pentru cooperare şi încadrarea în limita Regulamentului şi, de asemenea, doresc să vă felicit pe toţi pentru declaraţiile pe care le-aţi făcut, toate, de substanţă şi de calitate.

Vă mulţumesc şi o zi bună în continuare!

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Domnule Munteanu, vă rog frumos, dacă puteţi veni până la prezidiu?

Stimaţi colegi,

Continuăm dezbaterile cu Capitolul II. Primă Cameră sesizată.

Punctul 13 al ordinii de zi - Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Dintre iniţiatori, dacă e cineva care doreşte să ia cuvântul?

Sunteţi iniţiator?

Domnul Moldovan? Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raportul Comisiei asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, Pl-x 20/2017 este eronat, pe fond, din mai multe motive.

În primul rând, concluziile raportului contrazic partea introductivă a acestuia, în sensul că, din partea introductivă a raportului reiese un anumit obiect de reglementare, cel adevărat, iar concluziile privesc cu totul şi cu totul alt obiect de reglementare, unul inexistent.

A doua observaţie priveşte un argument folosit de comisie, cum că propunerea legislativă nu ar trebui luată în calcul, pentru că ar modifica un ordin de ministru, ceea ce este fals, deoarece propunerea urmăreşte modificarea Legii educaţiei naţionale, nu a vreunui ordin de ministru, iar din acest motiv - spune comisia - trebuie să respingem propunerea legislativă.

În legătură cu acest argument profund eronat, reamintesc colegilor un principiu al ordinii normative, şi anume acela că actul cu forţa juridică inferioară este cel care se modifică atunci când actul cu forţa juridică superioară suferă modificări şi nu invers.

Astfel, ordinul de ministru este un act juridic inferior Legii educaţiei naţionale, care se va modifica în funcţie de modificările survenite la Legea educaţiei şi nu invers, aşa cum încearcă să argumenteze comisia.

În fine, dacă propunerea legislativă iniţiată ar intra în vigoare, aceasta ar garanta stabilitate şi ar bloca imixtiunea politică în sistemul de conducere al unităţilor de învăţământ.

Aşadar, nici vorbă de vreo interdicţie de participare la vreun examen sau concurs.

Pentru aceste motive, şi anume, un raport contradictoriu, eroarea comisiei cu privire la obiectul de reglementare al propunerii legislative, înţelegerea greşită a principiului ierarhiei normative, vă solicit, stimaţi colegi, să retrimitem la comisie pentru a fi înţeleasă în fundamentele ei adevărate şi precise.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Comisia?

Comisia pentru educaţie? (Vociferări.)

La microfon, domnule Dobre, că nu înţeleg, aşa, din sală.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Având în vedere propunerea iniţiatorului şi ceea ce am convenit cu liderii de grup, vă propun retrimiterea pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Acum am înţeles. Din sală nu-mi dădeam seama ce-mi spuneţi.

Vot, vă rog.

74 de voturi pentru, un vot împotrivă; două săptămâni la comisie.

Procedură, domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Vă solicit retrimiterea... Mai bine spus, mai întâi să aducem în faţă, de la poziţia 96, PL-x 69/2017, şi după ce dăm votul acesta să o retrimitem la comisie pentru două săptămâni de zile.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poziţia 96?

Domnul Ioan Munteanu:

96! PL-x 69/2017.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Vot!

Unanimitate.

Vot pentru retrimitere, da? Două săptămâni.

Un coleg care nu votează, 108 voturi pentru, PL-x 69/2017 două săptămâni la comisie.

Continuăm.

14. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român".

Iniţiatorii? Nu.

Comisia? Administraţie, cultură? Vă rog.

Doamna Angelica Fădor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul comun suplimentar asupra Propunerii legislative privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român"

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din ziua de marţi, 27 septembrie 2016, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român", Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport, în procedură obişnuită, transmisă cu adresa PL-x 97 din 27 septembrie 2016.

Pentru această propunere legislativă s-a întocmit un raport comun, în data de 6 septembrie 2016, prin care s-a propus, cu majoritate de voturi, adoptarea acesteia.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 15 martie 2016.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât avizarea favorabilă a acestei propuneri.

Guvernul susţine adoptarea propunerii legislative.

Aceasta are ca obiect de reglementare declararea zilei de 28 iunie "Ziua Ziaristului Român", urmând a putea fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale, locale, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale, muzee şi reprezentanţe ale României în străinătate, prin organizarea de evenimente dedicate recunoaşterii rolului şi meritelor ziariştilor. Serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport suplimentar comun de adoptare.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Pleşoianu. (Vociferări.)

Domnul Pleşoianu.

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu:

Mulţumesc.

E rău când, în goana după trafic, tiraj sau rating presa exploatează cinic suferinţa şi chiar moartea? Da, e rău!

E bine să ne prezinte presa cazuri sociale cutremurătoare, astfel încât să redevenim capabili de a vedea omul dincolo de cifre? Da, e bine!

E rău să apară în presă stenograme falsificate, prin care se încearcă discreditarea unui politician? Da, e rău!

E bine să aflăm din presă despre abuzuri, chiar şi în cazul instituţiilor despre care ni se spune că nu greşesc niciodată? Da, e bine!

E rău să fie presa infiltrată cu acoperiţi? Da, e rău!

E bine să prezinte presa materiale video cu mai mari ai serviciilor secrete care calcă pe bec? O, da, e foarte bine!

E rău când orice acţiune e comentată în cheia unor clişee propagandistice ieftine? Da, e rău!

E bine să apărem în presă, în mod repetat, atunci când dormim în plen, în formă continuată? Da, e foarte bine! (Vociferări.)

Presa nu e nici mai bună, nici mai rea decât ansamblul societăţii pe care o deserveşte. Nu e nici mai bună, nici mai rea decât suntem noi, cei de aici. Însă, oricum ar fi ea, bună sau rea, presa este o instituţie-cheie a oricărei democraţii, la fel cum şi noi, Parlamentul, suntem.

Să fie într-un ceas bun! Salut declararea zilei de 28 iunie drept "Ziua Ziaristului Român"!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Sigur, e bine să avem cât mai multe prilejuri de bucurie, de sărbătoare, să avem o frenezie a zilelor pe care le aniversăm.

În schimb, conotaţia acestora, semnificaţia acestor sărbători cred că este cea mai importantă. Atâta vreme cât vom inventa o zi a ziaristului, pornind de la ultima zi de activitate a lui Eminescu la Ziarul "Timpul", vom putea inventa şi un alt eveniment, penultima zi, antepenultima zi. Sigur, nu contestă nimeni importanţa gazetarului Eminescu, este un înainte mergător. Dar atunci când căutăm argumente pentru o zi a ziaristului, ea trebuie să fie una temeinic gândită şi care să fie reprezentativă pentru această breaslă din România.

Ei, bine, de ce nu a fost ziua apariţiei "Curierului Românesc", primul ziar apărut în România? Pentru că oricum am avut o presă care a apărut după 200 de ani, după ce exista deja în Europa!

Avem în 3 mai Ziua Libertăţii Presei!

Sunt atâtea temeiuri justificate, motivate. Am întrebat la Comisia pentru cultură de ce Ziua Ziaristului şi nu Ziua Jurnalistului, un termen consacrat în terminologia internaţională? Ziarist este legat de ziar, de diarium, ceea ce apare zilnic. Adică, oarecum îngustează semnificaţia acestei sărbători.

Prin urmare, câtă vreme nu vom porni de la argumentaţii valide, realiste şi care într-adevăr să aibă o semnificaţie pentru această breaslă şi în general pentru români, vom inventa artificial astfel de evenimente care sunt invalide sau care au serioase vicii.

De aceea, Grupul PMP se abţine de la a valida această zi, care este una unilaterală şi discriminatorie, prin însăşi terminologia ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi pare foarte rău că din cauza noii legislaturi, eu nemaifiind membru în Comisia pentru cultură, ci în Comisia juridică, această lege a revenit în forma în care a plecat, deşi mai toate grupurile parlamentare pe atunci erau de acord cu o cu totul altă formulare, care ar fi permis ca această lege să fie votată de toţi.

Care era observaţia de atunci cu care toţi cei din sală au fost de acord?

1. Cea ridicată de colegul nostru antevorbitor. Adică să fie Ziua Jurnalistului, şi nu a Ziaristului;

2. Că noi, minorităţile naţionale, nu ne regăsim. Adică jurnaliştii care activează în limba unei minorităţi naţionale sau pentru emisiuni radio, TV pentru minorităţile naţionale nu se regăsesc în această zi.

Probabil se va vota această lege cum a revenit de la comisie. Chem colegii mei din grupul parlamentar să facem un alt proiect de lege pentru Ziua Jurnaliştilor din România, că acesta... Şi atunci, să fie o zi a jurnaliştilor minorităţilor naţionale din România, să avem şi noi o zi, adică jurnaliştii în limba minorităţilor naţionale să aibă şi ei o zi, pentru că din această lege au fost excluşi.

Ca atare, Grupul nostru parlamentar se va abţine.

Şi încă o dată spun, era mult mai uşor să se reformuleze terminologia, în "Ziua Jurnalistului din România".

S-a uitat de ce a fost retrimis, aşa rămâne...

Noi ne vom abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul... Doamna Fădor Angela. O iau în ordinea în care v-aţi înscris... Domnul Florin Roman, atunci. E în locul... vorbeşte în locul dumneavoastră?

Domnule Turcescu, sunteţi doi... şi a mai vorbit cineva, deci... hotărâţi-vă. Sunteţi trei vorbitori...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Înainte de a fi parlamentar, 14 ani am îmbrăţişat meseria de jurnalist. Au fost 14 ani din viaţă - frumoşi, grei, fără weekend, fără sâmbătă, fără duminică, cu o muncă nenormată, pentru cei care fac această meserie din plăcere.

Am ascultat adineauri pe reprezentantul UDMR vorbind de un jurnalist minoritar, într-o ţară majoritară... Şi credeţi-mă, cu toată simpatia şi cu tot respectul, rar mi-a fost dat să aud asemenea exprimare de la tribuna Parlamentului. Adică mai trebuie să-i facem şi pe jurnalişti minoritari, într-o ţară de majoritari.

Cred că sensul acestui proiect de lege este unul foarte clar: să-i cinstim şi să-i respectăm pe acei oameni care zilnic fug după ştiri, care zilnic fug după noutate, care, aşa cum spunea colegul Pleşoianu, cu bune, cu rele, ne oferă informaţia utilă de care avem nevoie zi de zi.

Din acest motiv, vă rog respectuos, să fim cu foarte, foarte multă înţelepciune, să dăm jurnalistului ce-i al jurnalistului şi nimic mai mult.

Grupul PNL va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Stimaţi colegi,

Cred că Ziua Jurnalistului va fi ziua în care... - şi am să vă dau câteva exemple - Consiliul Naţional al Audiovizualului va funcţiona într-adevăr ca o instituţie menită să cureţe, să fie atentă la ceea ce înseamnă spaţiul exprimării în public, prin mijloacele de informare în masă, şi nu o instituţie politizată, o instituţie cangrenizată de foarte mulţi ani.

Cred că Ziua Jurnalistului sau Ziua Ziaristului din România va fi ziua în care consiliile de administraţie de la TVR şi de la Radio vor fi nişte consilii de administraţie alcătuite din profesionişti, şi nu nişte locuri în care vom vedea sinecurişti politici instalaţi în aceste poziţii.

Cred că Ziua Jurnalistului sau Ziua Ziaristului va fi ziua în care se va face lumină în legătură cu marea dramă naţională - şi nu folosesc o expresie prea tare - a distrugerii Rodipet, o instituţie care asigura, până în urmă cu câţiva ani de zile, distribuţia presei scrise. Dispariţia ei a îngropat presa scrisă din România, iar de acest lucru, după cum bine ştiţi, sunt două zone vinovate: Clubul Român de Presă, de la acea vreme, condus de Cristian Tudor Popescu, şi Guvernul Năstase, condus de însuşi Adrian Năstase.

Cred că Ziua Ziaristului sau Ziua Jurnalistului din România va fi ziua în care piaţa de publicitate din România nu va mai fi distorsionată de imixtiuni politice, aşa cum se întâmplă de atâta amar de ani, încât unele bugete sunt direcţionate politic spre o instituţie de presă sau alta, în funcţie de voia celor care se află la guvernare.

Cred că Ziua Jurnalistului sau a Ziaristului din România va fi ziua în care va fi respectată Legea nr. 544, cea a accesului liber la informaţii, o lege vitală în orice ţară din lume, pentru ca jurnalistul să-şi poată face într-adevăr meseria.

Nu în ultimul rând, cred că Ziua Ziaristului sau a Jurnalistului din România va fi ziua în care guvernanţii, oricare ar fi ei, poate chiar Parlamentul României, vor înceta să privească la Casa Presei - celebrul edificiu din nordul Capitalei, care are în continuare acest nume -, ca la o feudă disputată în mod jalnic între RA-APPS şi Coresi, în aşa fel încât acea clădire, altminteri impozantă, stă să cadă pur şi simplu. E o clădire dărăpănată, e o clădire în care n-a mai investit nimeni niciun leu de atâta amar de ani şi şi-au găsit culcuş acolo tot soiul de instituţii, de toate felurile şi de toate culorile politice, însă prea puţine instituţii de presă mai funcţionează în aşa-numita "Casă a Presei".

Sunt doar câteva dintre aspectele care ar face orice zi din viaţa unui jurnalist mai luminoasă, şi nu neapărat o zi de 28 iunie, tratată ca o sărbătoare naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Când urcam treptele acestea, mă gândeam dacă să încep cu o ironie. Dar n-am să fac aşa, pentru că subiectul e foarte serios.

Propunerea mea este să retrimitem la comisie şi să adaptăm titlul acestei proiect la realitatea din România, unde avem jurnalişti care se exprimă în diverse limbi, care aparţin etniilor recunoscute în România, reprezentante în Parlamentul României. Şi cred că cel mai normal titlu ar fi "Ziua Jurnalistului din România", pentru că vorbim de jurnalişti de diverse expresii, care trăiesc în România şi îşi desfăşoară activitatea în România.

Mi se pare că în felul acesta rezolvăm simplu o chestiune care poate să ducă în timp la tot felul de tensiuni, discuţii care sunt absolut neproductive şi să abată proiectul acesta de lege de la intenţia iniţiatorului.

Deci vă propun retrimiterea la comisie, în acest scop.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

128 de voturi pentru, 4 împotrivă. Două săptămâni la comisie.

Stimaţi colegi,

Revenim la poziţia 5, la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 - PL-x 10... pe care l-am retrimis ieri, pentru raport suplimentar, la Comisia juridică.

Vă rog, Comisia, să prezentaţi raportul suplimentar.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, ieri după-amiază, am modificat raportul şi astăzi vă prezentăm un raport suplimentar asupra proiectului de lege pe care l-aţi enunţat dumneavoastră.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii au dat un aviz favorabil proiectului de ordonanţă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de asemenea.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, cu personalitate juridică, care, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.

În urma reexaminării legislative, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise şi redate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse, care sunt redate în Anexa nr. 2.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Deci ne-am oprit ieri la 85, cu... înţeleg că din raportul suplimentar amendamentul acesta a fost abrogat...

Procedură.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am aflat astăzi cu surprindere de faptul că ieri s-a ţinut o şedinţă a Comisiei juridice, fără să fim anunţaţi. Cei doi membri ai USR nu am fost, niciunul dintre noi, anunţaţi. Este împotriva Regulamentului, care prevede, la art. 52, convocarea să se facă cu cel puţin 24 de ore înainte.

Deci este inadmisibilă această atitudine, să aflăm din plen că a existat o şedinţă a Comisiei juridice, fără să fim, niciunul dintre noi, anunţaţi, şi fără să avem posibilitatea de a ne exprima în cadrul şedinţei.

Activitatea noastră nu poate fi pur formală, nu suntem aici pentru decor, vrem să fim respectaţi şi să ni se dea posibilitatea să ne exercităm atribuţiile.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi, inclusiv Curtea Constituţională a statuat că plenul este suveran, iar plenul, ieri, a votat retrimiterea la comisie, pentru ca să avem un raport astăzi, până la ora 10,00.

Ca atare, în mod evident, plenul ştia că n-are cum să treacă 24 de ore de la momentul în care a dat votul, ca să fie convocată această comisie în 24 de ore. Deci anunţul s-a făcut de aici; unu.

Doi. De obicei, în astfel de situaţii, se întruneşte comisia în timpul şedinţei, dar, cel mai târziu, la finele şedinţei. Nu ştiu cine şi cum a convocat şi ce... cum a fost omisă convocarea colegilor noştri din Grupul parlamentar al USR, dar în mod evident, din moment ce plenul a decis că azi dezbatem... (Vociferări.)

Păi, verificaţi, vă rog, verificaţi ce este în stenogramă şi o să vă daţi seama că din punct de vedere al timpului trecut de la votul plenului până la dezbaterea aceasta, în total n-au trecut 24 de ore. Ca atare, nu avea cum să fie convocată şedinţa comisiei cu 24 de ore înainte. Sunt situaţii excepţionale, când pentru a rezolva o problemă urgentă trebuie să iei o decizie eficientă. Sau vreţi să treacă tacit? Că este cel mai eficient mod de a dezbate în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Eu, ieri, am făcut aici o discuţie cu liderii dumneavoastră de grup, aţi avut liderul de grup prezent aici, a fost de acord cu procedura, v-a explicat domnul deputat mai înainte care e procedura, plenul e suveran, s-a luat o decizie. Îmi pare rău că nu v-au anunţat cei de la secretariatul Comisiei juridice, nu e treaba noastră.

Continuăm.

Vă rog, domnule Varga.

Domnul Vasile Varga:

Cele afirmate de colegul nostru, Márton Árpád, cred că sunt corecte, pertinente, pentru că ieri, în timpul dezbaterilor pe acest raport, au fost dezbateri pro şi contra, în cele din urmă, în timpul şedinţei ne-am retras, am discutat, chiar amendamentele propuse de domnul Márton, unele nu au trecut şi apar în anexă. Are un singur amendament, n-a mai trecut. Astăzi l-am scos, am făcut precizarea că este şi în Anexa nr. 1, şi în Anexa nr. 2.

Nu exista posibilitatea să convocăm şedinţa Comisiei juridice, pentru că în timpul plenului am plecat la sală, pentru a dezbate acest proiect. Cu promisiunea că până la 10,00, astăzi, acest raport va fi la Biroul permanent.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Cred că avem o problemă importantă din punct de vedere procedural. Şi nu cred că pe noi nu ne interesează modul în care se face sau nu convocarea deputaţilor pentru a putea participa la şedinţele comisiilor.

De aceea, ar trebui să sesizăm astăzi că avem disfuncţionalităţi în ceea ce înseamnă aplicarea Regulamentului şi modalităţile cele mai optime de convocare a deputaţilor. Şi cred că o discuţie în Biroul permanent, privind modul de funcţionare a secretariatelor comisiilor, ar trebui să aibă loc.

Şi în felul acesta cred că obiecţiile ridicate de colegul nostru îşi vor căpăta în timp, pentru noi, pentru toţi până la urmă, rezolvarea corectă.

Deci vă solicit ca în Biroul permanent să discutaţi modalitatea cea mai bună prin care deciziile care se iau în plenul Camerei Deputaţilor să fie transmise imediat tuturor celor interesaţi. Şi atunci nu vom mai ajunge la asemenea situaţii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Total de acord. Discutăm astăzi la Biroul permanent.

Continuăm.

De la punctul 86 la 96. Dacă mai sunt intervenţii?

Vă informez că nu mai am niciun amendament admis. Dacă la respinse mai vrea cineva să ia cuvântul? Nu.

Deci cu raportul suplimentar şi cu amendamentele admise şi respinse, legea merge la votul final.

Revenim la ordinea de zi.

Punctul 15, Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei.

Iniţiator? Domnule Călin, iniţiator?

Comisia, dacă iniţiatorii nu doresc...

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbatere şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. (Rumoare.)

Anul viitor, după promulgare...

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât avizarea favorabilă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei, evenimentul urmând a fi marcat de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-artistic şi ştiinţific.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor propun plenului Camerei, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei, cu amendamentele admise prevăzute în anexa la prezentul raport.

Fac precizarea că în funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, vă rog.

Înscrieţi-vă, apăsaţi, ca să vă văd. Nu... Acum... Şovăială.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul de deputaţi ai Partidului Naţional Liberal susţine prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Avem...

Domnul Bichineţ.

Să facem şi noi Ziua Moldovei, domnule Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Mă rog, din patriotism local, e bine ca oamenii să-şi susţină zona. Şi eu îi încurajez, voi susţine acest proiect de lege. Nu ştiu ce vor face colegii mei.

Mă gândesc că în urmă cu ani se gândise cineva de la Iaşi, nu-i mai spun numele, să facă un partid al moldovenilor. Din punctul meu de vedere, unul care n-a dus la nimic. Şi chestiunile acestea sunt periculoase.

Nu v-aţi gândit, domnule preşedinte, stimaţi colegi, ca începând de la 1 ianuarie 2018, în fiecare zi să avem ziua a ceva? Şi dacă se poate, să nu muncească nimeni. Adică să avem în fiecare zi - Ziua ziaristului, Ziua popicarului, Ziua profesorului, a medicului, a olteanului, a basarabeanului - şi să avem zile libere pentru toată lumea. Pentru că noi o ducem foarte bine, ţara este înfloritoare... Iar dacă la ziua aceasta, a Olteniei, putem să-i adăugăm un asterisc, să fie Ziua Olguţei, dacă se poate.

Mulţumesc. (Râsete.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Poziţia Grupului PNL a fost exprimată, însă eu neavând la îndemână expunerea de motive a legii, sper din tot sufletul că iniţiatorii au rezolvat marele mister al punctelor cardinale.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Korodi.

Domnule Solomon, vă invit un pic la prezidiu, dacă tot aţi venit în sala de plen. Sper ca după dezbaterile furtunoase să nu cereţi retrimiterea la comisie, ca şi la cealaltă, vă rog, domnule Solomon...

Vă rog, domnule Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

România este a 7-a ţară în Uniunea Europeană, încă, şi este foarte important ca să ne dăm seama că o ţară atât de mare înseamnă şi o ţară cu diversitate locală foarte importantă.

Şi eu cred că iniţiativele care marchează sărbătorirea unor zone care au o identitate specială, o tradiţie specială, sunt foarte importante. Arată că se poate construi pe diversitate, şi nu pe o centralizare accentuată.

Am auzit intervenţii în care colegii spuneau că sunt tot felul de zile pentru a sărbători bresle, sau localităţi, sau alte evenimente importante. Da, acestea pot fi foarte importante pentru o anumită parte a societăţii româneşti sau pentru o anumită parte a comunităţilor locale. Şi atunci ar trebui să permitem. Asta nu înseamnă că am periclita un interes naţional.

Este foarte important ca diversitatea în România să fie apreciată şi zonele tradiţionale chiar dau un aport semnificativ la... acest criteriu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am o observaţie de natură... care ţine de tehnică legislativă. Respectiv, în afară de primul articol, unde se instituie Ziua Olteniei pe 21 martie, care are un sens, restul articolelor, cel puţin aşa cum sunt modificate prin amendamentele admise, care sunt convins că vor rămâne, au formulări care conţin verbul "a putea" - "se poate...", "se pot organiza manifestări", "autorităţile pot...".

Da... asta nu este o formă de a legifera, prevăzând o posibilitate. Se poate şi dacă nu există articolele acolo, adică este o supralegiferare şi este o proastă tehnică legislativă, să includem posibilitatea. Tot ce nu e explicit interzis e permis.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Nu vreau să-l contrazic pe colegul meu, dar... pe tehnică legislativă este corect, nu este o obligaţie. Şi ca atare, rămâne textul aşa. Dacă nu este o obligaţie, dacă vrei o faci, dacă vrei n-o faci.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulţumesc.

Sistăm dezbaterile. Mergem mai departe. Vot final.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2016 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei şi consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic şi tratament şi abordarea nevoilor grupurilor de populaţie cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 - 31 martie 2018, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal.

Guvernul?

Domnul Cristian-Vasile Grasu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Cristian Grasu, sunt secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Proiectul de lege este iniţiat de Ministerul Sănătăţii şi vizează aprobarea Ordonanţei nr. 16, pentru a modifica şi completa art. 2 din Legea nr. 54/2016, în vederea asigurării condiţiilor ca Ministerul Sănătăţii să poată deconta către Fundaţia Romanian Angel Appeal, pe baza documentaţiei depuse în termen de 30 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru, sumele necesare acoperirii plăţii TVA pentru bunurile şi serviciile achiziţionate în cadrul programelor de combatere a HIV/SIDA şi tuberculozei, potrivit metodologiei de rambursare, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 2008/2008.

Textul iniţial era următorul - la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 54/2016: "Documentele justificative pentru TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate până la intrarea în vigoare a prezentei legi se depun până la finele lunii decembrie 2015 şi se decontează din bugetul anului 2016".

Având în vedere că un act normativ produce efecte pentru viitor şi ţinând cont că de la momentul aprobării şi până la momentul publicării în Monitorul Oficial, respectiv intrarea în vigoare, a trecut un anumit interval de timp, ceea ce a condus la neaplicarea dispoziţiei sus-menţionate, în acest sens, prin textul ordonanţei se propune completarea art. 2 cu alin. (4), astfel: "Documentele justificative pentru TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate până la intrarea în vigoare a prezentei legi se depun în cursul anului 2016 şi se decontează din bugetul anului 2017".

Având în vedere aspectele sus-menţionate, Guvernul susţine proiectul prezentei legi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2016 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România.

Comisiile pentru sănătate şi pentru buget au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege mai sus menţionat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016, în vederea asigurării condiţiilor ca Ministerul Sănătăţii să poată deconta sumele către Fundaţia Romanian Angel Appeal, pe baza documentaţiei depuse în termen de 30 zile de la sfârşitul fiecărui trimestru, pentru bunurile şi serviciile achiziţionate în cadrul programelor de combatere a HIV/SIDA şi tuberculozei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de admitere, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Leoreanu? Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va susţine acest proiect de lege care se referă la aprobarea Ordonanţei nr. 16/2016 de modificare a art. 2 al Legii nr. 54/2016 privind acordarea unor sume din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, în vederea acoperirii necesarului TVA, referitor la bunuri şi servicii achiziţionate prin Programul naţional privind combaterea HIV/SIDA şi a tuberculozei.

Considerăm că acest program trebuie să continue şi este o măsură bună de a asigura sustenabilitatea şi durabilitatea acestui program privind accesul universal la diagnostic, la tratament, dar şi de identificare a nevoilor unor grupuri de populaţie aflate în zona de risc.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stamatian.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

Profit de faptul că sunt membru al Comisiei pentru sănătate, pentru că este o problemă de interes absolut de siguranţă naţională. Dacă în urmă cu 20 şi ceva de ani TBC-ul devenise totuşi mai rar, dacă erau afecţiuni care erau eradicate în România, astăzi sunt din nou pe tapet.

Votăm astăzi pentru un amendament, ca să se completeze susţinerea programului anti TBC. Dar vreau să atrag atenţia din nou Ministerului Sănătăţii şi plenului că programele naţionale sunt subfinanţate, că prevenţia şi diagnosticul precoce, conform şi amendamentului care a fost depus la buget, nu sunt suficient în atenţia nici a Parlamentului, nici a Ministerului Sănătăţii.

Cu siguranţă, vom vota pentru această modificare şi rămâne o preocupare, sper, a Comisiei pentru sănătate a Parlamentului, dar în special a Ministerului Sănătăţii, obţinerea de fonduri necesare pentru prevenţie, pentru diagnostic precoce şi pentru cercetare aplicată în domeniul sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Vot final.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Iniţiatori?

Comisia? Domnul Munteanu?

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 20 septembrie 2016.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege în data de 7 martie 2017. Au participat toţi cei 24 de membri ai comisiei.

În urma examinării, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am să citesc titlul proiectului de act normativ supus dezbaterii astăzi, ca să vedeţi...

E o chestie de procedură pe care o ridic astăzi şi îmi cer scuze domnului preşedinte al comisiei, cred că a fost o scăpare a noastră în Comisia pentru agricultură.

Titlul spune aşa: "Proiect de Lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură." Este vorba de PL-x 371/2016.

Ce spune solicitarea iniţiatorilor acestui proiect de act normativ? La lit. n), înlocuirea sintagmei de "utilizare legală" cu sintagma "utilizare".

În comisie am avut discuţii aprinse pe această formulă generată de informaţiile din teren, că sintagma "utilizare legală" a creat foarte multe disfuncţii în aplicarea Legii privind acordarea de subvenţii.

Dar... şi ce am ştiut noi? Şi aici este o vină, pentru că, iată, ajungem să reglementăm de două ori aceeaşi chestiune.

Ordonanţa nr. 3/2015 a fost aprobată de Legea nr. 104/2015, în mai 2015, şi la art. II din Legea nr. 104 se spune aşa: "În tot textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, sintagma «utilizare legală» se înlocuieşte cu sintagma «utilizare»." Este exact textul de lege pe care îl dezbatem noi astăzi. Adică procedura aceasta am respectat-o noi şi am pus-o în practică, solicitarea celor care aveau probleme, încă de la aprobarea Ordonanţei nr. 3. şi eu cer comisiei şi cer plenului să nu dăm un vot de adoptare astăzi, să dăm un vot de respingere, pentru că textul de lege supus dezbaterii şi aprobării noastre astăzi este aprobat şi este în vigoare încă din mai 2015. Şi, dacă greşesc cu ceva, rog Comisia pentru agricultură, pe preşedintele comisiei, să mă contrazică şi să spună că nu este adevărat.

Altfel, ajungem să reglementăm de două ori lucruri care deja sunt în vigoare de doi ani de zile.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Vot final.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Iniţiatorul nu mai este.

Comisia? Juridică, pentru administraţie?

Domnul Buican.

Domnul Cristian Buican:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctele de vedere favorabile ale Guvernului, prin care susţine adoptarea proiectului de lege, sub rezerva însuşirii unor propuneri şi observaţii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Vă rog. Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007. El vine să facă ordine sau să aducă mai multă rigoare în ceea ce priveşte funcţionarea asociaţiilor şi este foarte, foarte important totuşi să susţinem şi acea precizare că minorii sub 3 ani de zile sunt exceptaţi de la plata cheltuielilor de întreţinere.

Şi din acest motiv, Grupul PNL susţine acest proiect de hotărâre.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii? Nu.

Vot final.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare şi eficientizare a activităţii unor structuri ale administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.

Guvernul?

Domnul Tudorel Andrei (preşedintele Institutului Naţional de Statistică):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua!

Numele meu este Tudorel Andrei. Sunt preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

Ordonanţa nr. 3/2016 stabileşte măsuri de reorganizare şi eficientizare a activităţii unor structuri ale administraţiei publice centrale.

De la adoptarea sa, în urmă cu un an, ordonanţa a generat, cel puţin la nivelul Institutului Naţional de Statistică, efecte pozitive, reprezentate cel puţin prin trei aspecte: primul - au fost încasate şi virate la bugetul de stat sume suplimentare; al doilea - avem o gestionare mai bună a spaţiilor şi a resurselor umane din cadrul Institutului; şi, al treilea, foarte important, diseminarea gratuită a datelor statistice şi a publicaţiilor către un număr cât mai mare de utilizatori statistici.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia? Pentru administraţie sau juridică?

Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Cele două comisii, într-adevăr, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Trebuie să reamintesc că anul trecut, deci la 15 iunie, în sesiunea precedentă, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea, încă o dată, a acestui proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil pe proiect, dar cu observaţii, amendamente şi alte propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare reorganizarea prin fuziune, prin absorbţie de către Institutul Naţional de Statistică a Centrului de Conferinţe şi a Centrului Naţional de Pregătire Statistică.

De asemenea, se propune şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001, în sensul creării posibilităţii ca ministrul de interne să decidă cu privire la numărul adjuncţilor care îl sprijină pe directorul/directorul general în exercitarea actului managerial.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi şi 4 abţineri, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare şi eficientizare a activităţii unor structuri ale administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise în prezenta anexă la raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL se va abţine de la vot la acest proiect de lege, întrucât, aşa cum din păcate ne obişnuim în ultima vreme, i se pune în mod discreţionar ministrului, în mână, pixul, pentru a decide inclusiv pe organigramă, şi a stabili câţi directori adjuncţi vor funcţiona în cadrul Institutului.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

E un proiect, sigur, bine-venit, câtă vreme priveşte absorbţia sau fuziunea, la nivelul Institutului, a unor direcţii care au funcţionat şi au atras, au existat prin venituri proprii.

În schimb, ce este de neînţeles pentru noi este cum alte direcţii care nu au funcţionat pe principiul profitului sau au existat din venituri proprii sunt desfiinţate, iar posturile aferente acestora sunt transferate la celelalte direcţii care au fost preluate, adică preiei şi ineficienţa, fără să restructurezi de fapt ceva. Doar desfiinţezi titulatura unor direcţii, ceea ce este neavenit.

Din acest punct de vedere, întrucât nu se demonstrează o reală reformă, ci doar se doreşte structural a se modifica Institutul, nu putem să votăm un asemenea proiect legislativ.

Grupul PMP se va abţine de la votarea sa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Vot final.

Capitolul IV. Iniţiative cu propunere de respingere.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Iniţiatorii? Nu mai sunt.

Comisiile? Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

O să dau citire unui raport comun al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură şi al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României şi art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 decembrie 2015.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea lit. a) şi d) a art. 39 şi a literei m) a alin. (1) al art. 42 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, în sensul asigurării condiţiilor optime pentru identificarea clară a vânatului, eliminând riscul apariţiei accidentelor sau a împuşcării altor specii decât cele înscrise în autorizaţie.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţa comună din data de 12 octombrie 2016. La dezbaterea proiectului a participat şi doamna Erika Stanciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. La lucrările comisiilor au fost prezenţi 32 de deputaţi, din totalul de 33.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, întrucât modificările au fost preluate în raportul adoptat de comisii la PL-x 69/2016.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Vă rog, comisiile?

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Voi prezenta raportul comun al Comisiei pentru agricultură şi al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Pl-x 229/2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 26 aprilie 2016.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La întocmirea raportului comun s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ primit la 5 ianuarie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic potrivit căruia pagubele produse pe terenurile extravilane ale fondurilor cinegetice să fie suportate de gestionarul fondului de vânătoare, precum şi stabilirea unor criterii obiective de către fermieri, şi nu printr-un act normativ.

Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru agricultură, împreună cu membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat propunerea legislativă, în şedinţa comună din data de 12 octombrie 2016. Au participat 33 de membri.

În conformitate cu prevederile art. 55, la dezbateri a participat şi secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în persoana doamnei Erika Stanciu.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât în şedinţă comună, în unanimitate, respingerea propunerii legislative din următoarele motive: soluţia propusă, referitoare la pagubele produse pe terenurile din extravilan, este deja reglementată, propunerea legislativă fiind lipsită de obiect; însoţirea turmelor, a cirezilor precum şi paza animalelor şi a stânei nu se face de câini pentru vânătoare.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu sunt.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Raport comun - Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 26 aprilie 2016.

Este o lege ordinară. Are avizul favorabil al Consiliului Legislativ din 15 ianuarie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea lit. k) a alin. (1) al art. 23 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Cele două comisii s-au reunit în şedinţă comună în data de 12 octombrie 2016. Au participat 32, din cei 33 de membri.

Cele două comisii, în unanimitate, au hotărât respingerea propunerii legislative, din următorul motiv: soluţia propusă este cuprinsă în raportul comun la PL-x 69/2016.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Vot final.

23. Propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Vă rog, domnule Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

La fel, raport comun - Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 19 aprilie 2016.

Este o lege ordinară. Are avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu nr. 1369 din 29 decembrie 2015, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 13 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 cu introducerea unei noi litere, lit. aą), după litera a) a alin. (2), astfel încât despăgubirile pentru pagubele produse în fondurile cinegetice din extravilan, la culturile agricole, să fie suportate de către gestionarul faunei cinegetice în cauză.

Şedinţa comună a celor două comisii a avut loc la 12 octombrie 2016, fiind 32 de deputaţi prezenţi, din 33.

În unanimitate, au hotărât respingerea propunerii legislative, pentru următorul motiv: soluţia propusă este cuprinsă în raportul comun la PL-x 69/2016.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Vot final.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La fel, raport comun - Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 26 aprilie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil la 15 ianuarie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 407/2006, în sensul redefinirii fondului cinegetic şi a zonei de linişte, interzicerea vânătorii pe terenul proprietate privată a altuia şi abrogarea dispoziţiilor potrivit cărora deţinătorii cu orice titlu a terenurilor incluse fondurile de vânătoare au obligaţia de a permite vânătoarea autorizată.

Şedinţa comună a celor două comisii a avut loc la 12 octombrie 2016. A participat şi secretarul de stat din Ministerul Mediului. Au participat 32, din 33 deputaţi, membri ai celor două comisii reunite.

În unanimitate de voturi, cele două comisii au propus plenului Camerei respingerea propunerii legislative, întrucât modificarea prevederilor art. 4 alin. (1) în sensul propus de iniţiator ar duce la imposibilitatea practicării vânătorii pe întreg teritoriul ţării, ceea ce ar determina lipsa interesului pentru gestionarea faunei cinegetice şi menţinerea biodiversităţii ecologice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot final.

Mai aveţi una, domnule Borza.

Dezbateri?

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Vă spun că şi în comisie, la adoptarea Legii vânătorii, au fost discuţii cu privire la acest articol, la dreptul de proprietate, şi la manifestarea acestui drept de proprietari, în condiţiile în care sau în situaţia în care nu li s-a dat, nu li s-a creat nicio pârghie, nici un mecanism. Adică i s-a impus proprietarului să accepte formula negociată sau propusă de Asociaţia de vânătoare.

Cred că soluţia corectă - dar aceasta rămâne să o dezbatem, pentru că, într-adevăr, se simte în teritoriu - soluţia corectă e ca, atunci când proprietarul n-are capacitate, n-are forţa, n-are abilităţile să-şi constituie o asociaţie de vânătoare, numai atunci, cu acceptul lui, să poţi să te duci, pentru că altfel încălcăm art. 44 din Constituţie.

Dar aceasta este forma agreată în momentul de faţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles, domnule deputat.

Mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Vot final.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să salutăm delegaţia Comisiei de investigare a activităţilor ilegale legate de gestionarea deşeurilor şi de protecţia mediului din Parlamentul Republicii Italiene, conduse de domnul deputat Alessandro Bratti, preşedintele comisiei. (Aplauze.)

Continuăm.

Domnule Borza, sunteţi pregătit?

25. Proiectul de Lege privind modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Vă rog.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Spre deosebire de alţii, m-am născut pregătit! (Vociferări.)

Da, m-am făcut, da!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu dialogaţi cu sala, domnule preşedinte!

Vă rog, raportul.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Raport comun - Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 iunie 2016.

Guvernul nu susţine adoptarea acestui proiect de lege, conform adresei nr. 29499 din 19 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 40 din 15 ianuarie 2016, avizează favorabil proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea lit. c) şi k) ale alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 407/2006 referitoare la interzicerea păşunatului animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie şi la interzicerea permiterii însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal şi de unul la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii s-au întrunit în şedinţă comună pe 12 octombrie 2016.

Au participat 32 de deputaţi, din totalul de 33 de membri.

În unanimitate de voturi, cele două comisii reunite propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, întrucât:

• Din raţiuni agrotehnice şi de mediu, o bună practică agricolă o constituie interzicerea păşunatului în intervalul de timp cuprins între 6 decembrie - 26 aprilie, întrucât vizează îmbunătăţirea consistenţei şi calităţii sistemelor ierboase ale pajiştilor permanente disponibile în anul următor, precum şi protecţia solului împotriva fenomenelor de degradare a structurii şi a eroziunii;
• Numărul de câini însoţitori ai turmelor de animale a fost cuprins în raportul adoptat de comisii la PL-x 69/2016.

Lege ordinară.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

26. Propunerea legislativă de completare a Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatori?

Comisia pentru buget.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative de completare a Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu propunerea legislativă mai sus menţionată.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică economică a transmis un aviz favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, în scopul protejării debitorilor în cazul cesiunii de creanţă realizate de instituţiile de credit către terţi, persoane fizice sau juridice, respectiv, ca la momentul cesionării creanţelor către persoane care nu intră sub incidenţa prezentei legi, acestea să fie purtătoare doar de dobânda de la data cesiunii şi numai pentru suma împrumutată restantă.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece prevederile acesteia nu fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, ci sunt de domeniul Codului civil, respectiv al instituţiei Cesiunii de creanţă prevăzute de art. 1566.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Iniţiatori?

Comisia juridică?

Scurt, domnule deputat, că sunteţi cam lung.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule Munteanu, pentru amabilitate...

Un raport comun între cele două comisii care au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale - toate au avizat negativ propunerea legislativă.

Şi Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi completarea art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, intervenţiile legislative având ca scop, potrivit expunerii de motive, regruparea/comasarea terenurilor deţinute în administrare de Agenţia Domeniilor Statului înainte de a începe procesul de punere în posesie, pentru a valorifica la maximum suprafeţele de teren deţinute de ADS, care, în foarte multe cazuri, sunt disparate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Mulţumesc.

Vot final.

28. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Iniţiator? Nu mai e aici.

Comisia?

Domnul Vasile Varga:

Cele două comisii au fost sesizate, în fond, pentru a prezenta un raport comun.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Prin punctul de vedere transmis, Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 307/2006, în sensul instituirii obligaţiei de a monta instalaţii automate de stingere a incendiilor, pe bază de stropitori, în toate instituţiile publice, baruri, restaurante, cluburi şi oricare alte unităţi economice similare.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru industrii şi servicii au dat un aviz negativ.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, întrucât actul normativ a cărui modificare se propune reglementează, de fapt, apărarea împotriva incendiilor şi nu în domeniul echipării construcţiilor cu anumite sisteme, de stingere a incendiilor în cazul de faţă, astfel că, din acest punct de vedere, nu se justifică modificarea Legii nr. 307/2006. De altfel, semnalăm faptul că echiparea construcţiilor cu instalaţii de stingere a incendiilor este reglementată în Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Vot final.

29. Propunerea legislativă privind accesul liber la conexiuni publice de internet.

Iniţiatori?

Comisia?

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu această Propunere legislativă privind accesul liber la conexiuni publice de internet.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă în şedinţa din 5 octombrie 2016.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică - toate au avizat negativ propunerea legislativă.

De asemenea, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ asupra acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ care să permită accesul liber la conexiuni publice de internet a tuturor cetăţenilor români, în spaţiile publice de pe teritoriul ţării, impunând autorităţilor locale şi operatorilor de telefonie mobilă anumite obligaţii.

În conformitate cu art. 61, Comisia pentru tehnologia informaţiei a dezbătut propunerea legislativă pe parcursul mai multor şedinţe.

În urma dezbaterilor, membrii au hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Moldovan, dezbateri generale.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru respingerea propunerii legislative privind accesul liber la conexiuni publice de internet, din următoarele considerente: acordarea unor gratuităţi prin lege este pasibilă a genera tarife mai ridicate la serviciile conexe, deoarece operatorii de telefonie vor dori să acopere costurile legate de furnizarea cu titlu gratuit a unor servicii.

Mai mult, în mediul rural, unde serviciile de telefonie şi internet nu au acoperire, prevederile acestei iniţiative nu pot fi aplicate.

Propunerea legislativă face trimitere la articolele care au fost abrogate, excedează dispoziţiilor legislaţiei europene, existând riscul declanşării unei proceduri de infringement şi încalcă Constituţia României.

Stabilirea obligaţiei de a furniza gratuit internet sau de a permite accesul gratuit la o conexiune de internet de persoanele juridice de drept privat îngrădeşte exercitarea libertăţii economice, libertate fundamentală prevăzută la art. 45 din Constituţia României, care prevede că "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, liberă iniţiativă şi exercitarea acestora, în condiţiile legii, sunt garantate".

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva acestei iniţiative legislative care impune obligaţii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

Iniţiatori?

Comisia juridică?

Domnul Vasile Varga:

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în vederea întocmirii unui raport comun.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 350/2005, în sensul eliminării alin. (2) al art. 12, în care este prevăzut că: "În cazul în care un beneficiar contractează în cadrul aceluiaşi an calendaristic mai mult de o finanţare nerambursabilă, pe aceeaşi autoritate finanţatoare, nivelul finanţării nu poate depăşi o treime din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorităţii finanţatoare respective".

De asemenea, se propune ca programul anual pentru acordarea de finanţări nerambursabile să cuprindă o sesiune de selecţie a proiectelor, cu excepţia rectificării bugetare, situaţie în care poate organiza o nouă selecţie, în limita bugetului acordat la rectificare.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu unele observaţii şi propuneri.

Guvernul nu susţine această propunere, iar Comisia pentru industrii şi servicii a dat un aviz negativ.

În urma examinării propunerii legislative, cele două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului, spre dezbatere, respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu.

Vot final.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice.

Domnul Oajdea nu mai e.

Comisia?

Comisia pentru administraţie sau pentru cultură? Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Raport comun al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice.

Conform prevederilor constituţionale, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 1 martie 2016.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din 23 martie 2016, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Cele două comisii au adoptat raportul în şedinţe separate; Comisia pentru cultură, pe data de 20 septembrie 2016, din 26 de membri, 22 de deputaţi au participat; Comisia pentru administraţie, pe data de 18 octombrie 2016, din 20 de membri, 16 deputaţi au participat.

Ambele comisii au adoptat raport de respingere, cu unanimitate de voturi, pentru cel puţin două considerente, evidenţiind că, potrivit convenţiilor internaţionale relevante în materie de protecţie a drepturilor omului, statul are obligaţia de a asigura fiecărei persoane aflate sub jurisdicţia sa respectarea drepturilor sale politice, civile, culturale, economice, sociale, în mod egal, fără niciun fel de discriminare.

Şi, totodată, în calitate de stat care a rectificat Cartea europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg în 1992, statul are obligaţia să recunoască limbile minoritare, ca o expresie a bogăţiei culturale, şi să promoveze măsuri adecvate care să permită cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, dezbateri.

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Această propunere legislativă trebuie să ridice în atenţia noastră nişte perpetuări a unor stereotipuri şi a unor contra mituri legate de teama de celălalt, de teama de minoritari, de o veşnică suspiciune că în spaţiul emisiunilor respective s-ar prezenta lucruri împotriva intereselor statului şi în felul acesta şi educaţia pe care o practicăm este departe de valorile interculturalităţii, de deschidere şi de acceptare a alterităţii, a diversităţii. Pentru că, într-o formă sau alta, ceea ce înseamnă spaţiul românesc reprezintă şi o împletire de valori culturale majoritare româneşti, dar şi de valori ale minorităţilor.

Să nu uităm că tematica minorităţilor reprezintă unul dintre cei opt piloni ai unui cluster al interculturalităţii, alături de migraţie, educaţie, tineret, multilingvism, cultură, locurile de muncă şi celelalte lucruri.

Mai degrabă m-aş gândi cum să multiplicăm, cum să diseminăm valorile şi drepturile pe care le-am conferit noi minorităţilor de pe teritoriul României şi pentru minorităţile româneşti care se află în diferite locuri, fie că vorbim de Ungaria, în contrareplică, fie că vorbim de Bulgaria, de Valea Timocului, de Serbia, de Grecia, de Albania şi aşa mai departe, unele ţări care nu sunt semnatare ale invocatei Carte a limbilor minoritare.

Deci cred că o strategie coerentă, prin comisiile de specialitate, şi de externe, şi de protejare a drepturilor pentru românii din afara graniţelor, legate de multiplicarea, de festivaluri, de susţinerea limbii române, de susţinerea culturii române în comunităţile respective, este mai productivă, decât să încercăm să limităm drepturile minorităţilor de la noi. E o problemă de abordare, de europenitate. Asta sigur că nu înseamnă lipsa unei vigilenţe, a unei monitorizări şi poate şi o eleganţă din partea minorităţilor, de a realiza în răstimpuri acele traduceri, acele prezentări şi în limba română pentru substanţa emisiunilor la care facem referire.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cred că este o interpretare negativă, neavenită, în sensul că proiectul, într-adevăr, tehnic este foarte greu realizabil şi acesta ar fi un argument pentru care nu poate fi adoptat, un argument valid.

Problema, în schimb, este alta. Sigur, suntem de acord cu orice drepturi europene la care România s-a raliat, de altfel suntem model european în ce priveşte relaţiile noastre cu minorităţile şi felul în care România s-a adaptat legislaţiei europene în domeniu.

Dar o să vă dau exemple, pentru care am reacţionat şi în legislatura trecută, în calitate de senator: ceea ce s-a întâmplat în spaţiul public, pe la televiziunea publică, la studioul TVR din Târgu Mureş, în care într-o zi de sărbătoare naţională, la 1 Decembrie, în studio a fost invitat un lider extremist, domnul Vona, de la Partidul Jobbik, şi care a pledat pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, de Ziua Naţională, a pledat împotriva Trianonului şi a făcut tot felul de afirmaţii, nu doar răuvoitoare, ci jignitoare la adresa poporului român şi a istoriei sale.

Nu a reacţionat nimeni! Vreau să vă şi spun că mai apoi, pe baza sesizării pe care am făcut-o, liderul Partidului Jobbik a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României şi a fost expulzat. Dar, dacă nu reacţionam, dacă nu sesizam eu şi alţii, care am văzut emisiunea şi au înţeles ceea ce se vorbeşte în această emisiune -atenţie! -, pe postul public al Televiziunii Române, nu s-ar fi întâmplat nimic şi ar fi fost absolut firesc.

A nu se înţelege greşit! Una sunt drepturile şi libertăţile, şi alta este încălcarea demnităţii noastre, ca români, şi adeseori ca români minoritari în anumite judeţe din centrul ţării!

Drepturile noastre probabil că nu contează în această perspectivă. Repet, tehnic nu putem să aplicăm traducerea simultană - sau este foarte greu - a unor emisiuni transmise în direct, live, dar trebuie să ne preocupe şi să ne gândim că astăzi, în situaţia în care CNA nu este sesizat pentru încălcări ale legislaţiei în vigoare, pentru încălcări ale legislaţiei audiovizualului, ajungând să traducem noi aceste emisiuni jignitoare la adresa poporului român, şi instigatoare etnic, şi instigatoare separatist-etnic, nu se întâmplă nimic şi totul pare normal.

De aceea, stimaţi colegi, probabil că ar trebui să gândim într-o perspectivă mai largă şi aplicată, şi concretă, şi vă aduc exemple câte doriţi în acest sens, pentru că astăzi se întâmplă ca nici emisiunile care nu sunt în direct să nu fie traduse, invocându-se temeiuri tehnice, anume, că este bolnav translatorul, că nu funcţionează transcriptul şi aşa mai departe. Şi noi suntem permanent, într-un fel sau altul, jigniţi, ne este lezată demnitatea şi ne sunt încălcate nouă drepturile de cetăţeni ai României.

De aceea, cred că este un proiect care trebuie să ne dea tuturor de gândit şi poate găsim o formulă prin care şi emisiunile de limbă maghiară, fără a fi în vreun fel afectate sau interzise, Doamne fereşte, să fie, într-adevăr, monitorizate şi să nu ajungem noi să facem munca celor care ar trebui să le monitorizeze şi să le traducă, fiindcă astăzi CNA-ul spune: "Daţi-ne să vedem, traduceţi-ne, să ştim despre ce-i vorba!". Aşa se manifestă reglementatorul în audiovizual.

Sper că aţi înţeles corect poziţia mea şi să înţelegeţi că nu susţin proiectul, pentru că tehnic nu este realizabil, nu că n-ar fi absolut...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Korodi?

Vă văd aici înregistrat.

Domnule Tinel, doriţi să luaţi cuvântul la legea aceasta?

Scuze, domnul Attila.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Resping cu fermitate ceea ce a exprimat antevorbitorul meu. Resping cu fermitate, pentru că o societate care este construită pe neîncredere, pe monitorizare, este o societate care se sinucide ca entitate. De ce? Europa a dat exemple nenumărate în care consimte încredere între diferite naţiuni, între majoritate-minoritate. S-a reuşit ca ţările respective să aibă o dezvoltare mult mai profundă şi adevărată pe termen lung şi pacea să persiste.

De ce spun lucrurile acestea? Pentru că în condiţiile în care vorbim de monitorizare, vorbim de neîncredere, vorbim de imediata punere la punct a oricăror idei exprimate, creăm precedente care automat duc societatea românească într-o situaţie de tensiune permanentă şi nu într-o situaţie de aşezare.

De ce spun lucrurile acestea? Dacă urmărim presa audiovizuală, permanent, zilnic observăm că sunt estimate puncte de vedere exagerate, excesive care atacă interesul anumitor comunităţi majoritare, minoritare, indiferent dacă vorbim de comunităţi etnice sau de alte comunităţi definite pe diferite criterii.

De aceea, vă spun, stimaţi colegi, astfel de proiecte de lege nu sunt bine-venite. Trebuie să creăm sisteme prin care interacţiunea între diferite comunităţi să fie normală şi încrederea să fie pe ceea ce ne bazăm.

De foarte multe ori, minoritatea a fost monitorizată în ţara aceasta şi perioada comunistă ne-a demonstrat ce înseamnă lucrul acesta. Ar trebui să respingem întotdeauna cuvântul "monitorizare". A convieţui înseamnă a avea încredere reciprocă şi a pune întotdeauna la locul cuvenit orice punct de vedere extremist, exprimat. Pentru că, din păcate, dacă deschidem televizoarele, vedem destule. Vedem antisemitism, vedem tot felul de reacţii care n-au ce căuta într-o Românie a anului 2017.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt.

32. Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România.

Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea. A fost primit raportul comun suplimentar.

Vă rog, lămuriţi-mă.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Într-adevăr, toate cele 3 comisii au fost sesizate în vederea unor noi examinări şi depunerii unui nou raport.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susţine adoptarea iniţiativei.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare protejarea pădurilor din România, intervenţiile legislative vizând, potrivit expunerii de motive, stoparea defrişărilor motivate de exporturile masive de masă lemnoasă, în stare brută, care au dus la un adevărat dezastru ecologic în România.

În urma reexaminării propunerii legislative, a expunerii de motive şi a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere transmis de Guvern, membrii celor 3 comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, menţinerea raportului iniţial, de respingere a Propunerii legislative privind protejarea pădurilor din România.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Radu Nicolaie.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În mod evident, acest proiect de lege are numeroase lacune, atât sub aspectul respectării tratatelor internaţionale la care România a aderat, cât şi asupra altor aspecte de tehnică legislativă asupra cărora nu aş vrea să insist acum.

Din aceste motive, este clar că va trebui să respingem acest proiect legislativ.

Cu toate acestea, defrişările ilegale sunt o problemă care persistă de 27 de ani, în România.

Anul trecut, Parlamentul a adoptat o lege pe care mulţi au caracterizat-o ca fiind istorică, prin care am crezut că vom pune capăt acestui fenomen. Distrugerea mediului înconjurător, implicit tăierile ilegale de pădure, a devenit ameninţare la siguranţa naţională.

Din păcate, ne aflăm astăzi în situaţia ingrată în care să constatăm că aproape nimic nu s-a schimbat. Vedem cum, în continuare, zi de zi, ne dispar pădurile şi s-a ajuns până acolo încât se taie masiv până şi ultimele păduri virgine din Europa, care sunt pe teritoriul nostru.

Doamnelor şi domnilor,

Degeaba avem o legislaţie bună în acest domeniu, dacă nu o aplicăm aşa cum trebuie. Un simplu text de lege nu protejează copacii de asaltul fierăstraielor. În continuare vedem camioane care transportă lemn pentru care nu există niciun fel de acte de provenienţă. În continuare vedem cum treaba autorităţilor este făcută, de multe ori, de activiştii de mediu care se pun în calea transportatorilor ilegali de masă lemnoasă sau cum diverse companii încă primesc lemn tăiat fraudulos din pădurile acestei ţări.

Eu cred că această situaţie nu mai poate fi acceptată. Trebuie să ne gândim ce fel de ţară vom lăsa copiilor noştri şi ce vor zice ei atunci când vor citi în cărţi că România era una dintre cele mai bogate ţări din Europa, în ceea ce priveşte aurul verde.

Cred că a venit timpul să avem o dezbatere serioasă asupra acestei probleme care tinde să escaladeze şi să iasă de sub control.

De aceea, vă propun ca în perioada următoare să înfiinţăm o subcomisie în cadrul Comisiei pentru mediu, în care reprezentanţi de la toate partidele să discute şi să vadă ceea ce trebuie făcut pentru a îndrepta această situaţie.

Vă propun să discutăm cu calm, să vedem ceea ce e bine şi ceea ce nu este bine în actuala legislaţie, astfel încât să venim cu un pachet legislativ care să fie acceptat de toată lumea şi care să funcţioneze cu adevărat.

Defrişările ilegale sunt o problemă care ne vizează pe toţi, pentru că e o problemă strategică de interes naţional.

De aceea, vă invit să lăsăm mizele politice mici şi să discutăm despre ceea ce trebuie să facem repede pentru a stopa definitiv acest flagel periculos.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Gheorghe Tinel, vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai nou, este un subiect foarte sensibil cu privire la exportul de material lemnos, exportul de materie primă care ne-a dus industria locală, fabricile de mobilă...

La ora actuală, şi în Munţii Apuseni, unde... încă în Munţii Apuseni avem păduri, se exportă cherestea în Rusia. Un lucru care... dacă dumneavoastră vi se pare normal, că noi, românii, şi aşa nu mai avem multe resurse naturale, am ajuns să dăm materia primă altora. Să nu confundăm exportul de buşteni - că e foarte atentă doamna ministru, aici - cu relaţiile intercomunitare. Exportul de buşteni unde se face, de la noi? Se face în China, în Rusia, pe când în Europa, dacă dăm buşteanul sub formă de materie brută, să ştiţi că încasăm foarte puţin, nici TVA-ul... Statul român nu încasează TVA-ul.

Vorbim de dezastre ecologice. Să nu confundăm dezastrul ecologic cu dezastrul economic. Avem probleme mari cu fabricile de mobilă.

Vorbeaţi odată, doamnă ministru, de dreptul de preemţiune. Haideţi, aici, să gândim toţi parlamentarii. Foarte mult vorbim de efect şi uităm de cauză.

Nu sunt de acord să respingem această iniţiativă, pentru că trebuie s-o analizăm din nou, s-o reanalizăm în comisia de specialitate.

Şi de aceea vă rog, domnule preşedinte, să propuneţi retrimiterea la comisie. Termen - două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule primar,

La Parlament, liderii de grup fac propunerile acestea, eu sunt doar un moderator aici.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte, sunt vicelider, poate că m-aţi văzut mai rar pe aici, dar oricum mă vedeţi mai des pe la microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Retrimitere la comisie, două săptămâni. Vot, vă rog.

42 pentru, 73 împotrivă. N-a trecut.

Vă rog, să văd înscrieri la cuvânt.

Domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Chiar în momentul în care am adoptat Codul silvic a fost un moment important pentru Legislativul din România, dar, după momentul respectiv, am ajuns în faza în care ceea ce a gândit Legislativul, ca oportună, în a contracara tăierile ilegale, activitatea ilegală în zona silvică, să fie şi implementată. Şi aici avem probleme majore.

Sunt câteva elemente care au fost introduse în Codul silvic care ar trebui să ne asigure, la ora actuală, o diminuare majoră a activităţilor ilegale, în primul rând, digitalizarea. Digitalizarea, la ora actuală, pe tot ce înseamnă transportul masei lemnoase, este făcută, este dezvoltată, dar acest lucru nu are cum să fie eficient implementat, dacă Ministerul de Interne nu-şi asumă responsabilitatea în a verifica permanent aceste transporturi de lemne. Pentru că nu-şi asumă. Şi asta este o poveste deja de doi ani de zile.

Ministerul de Interne are responsabilitatea cea mai importantă în a verifica masa lemnoasă care este transportată pe drumuri publice, pentru că toţi care lucrează în Ministerul de Interne au acces digitalizat la baza de date, în timp real.

Al doilea lucru foarte important. O presiune mare pe pădurile din România a fost creată de companiile mari, monopoluri, oligopoluri, care au reuşit, prin cererea de lemne creată în România, să împingă pe foarte mulţi către activităţi ilegale, numai de dragul să transporte lemne către aceste capacităţi.

La ora actuală, încă nu suntem destul de curajoşi să verificăm condiţiile care sunt date în Codul silvic cu privire la capacitatea maximă pe care poate să o prelucreze o companie în România, din lemn, dintr-un sortiment, colectat într-un an.

Şi al treilea lucru. Vorbim de buşteni. Da, au fost discuţii foarte mari cum putem să contracarăm exportul de masă lemnoasă care nu este prelucrată. Şi, având acorduri comerciale între Uniunea Europeană şi pieţe mari care preiau masă lemnoasă, a interzice pur şi simplu, ne ducea într-o decizie de infringement din partea Uniunii Europene.

De aceea, în Codul silvic a fost definit un alt instrument foarte bun, ca exportul de lemn să poată să-l facă, într-un anumit procentaj, numai companiile care prelucrează lemn în România. Adică, dacă se creează un profit în plus, automat să meargă către acea companie care şi produce, are producţie, are unde să retehnologizeze, are unde să introducă în circuit acei bani care vin, şi nu către firme de apartament. La ora actuală, lucrul acesta încă nu este verificat.

Şi rugămintea pe care o înaintez către Parlament şi către colegii care sunt implicaţi în aceste dezbateri ar fi că este important să vină Guvernul şi să clarifice dacă aceste articole, instrumente legale sunt destule sau mai sunt necesare clarificări, îmbunătăţiri, în spiritul pe care Parlamentul l-a definit în adoptarea Codului silvic. Pentru că aşa putem noi să ajutăm.

Astfel, tot ce înseamnă eficienţa acestui sistem este la implementare - Ministerul de Interne, Ministerul Pădurilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Forma iniţiativei şi impactul ei juridic negativ, precum şi imposibilitatea retransmiterii ei către comisii ne fac să votăm în cunoştinţă de cauză pentru respingerea acestei iniţiative.

Totodată, pentru Grupul USR, pentru grupul de parlamentari, protejarea pădurilor din România rămâne o prioritate vitală şi ne asumăm continuarea iniţiativelor care sunt în acest moment în derulare, din partea noastră, şi totodată sprijin pentru orice iniţiativă parlamentară care are ca subiect, ca obiectiv, acest subiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru Comisia pentru mediu, echilibru ecologic, ziua aceasta este foarte importantă. Pe lângă faptul că au venit colegii noştri din Parlamentul italian, cu care avem de discutat mai multe chestiuni, la propunerea dumnealor, astăzi vor fi prezenţi şi ministrul şi toţi factorii de răspundere în ceea ce priveşte mediul în ţara noastră.

Sigur că ar trebui să vorbim acum, când a început primăvara, de împăduriri, pentru că aceasta este activitatea, ar trebui să fie activitatea dominantă a celor de la silvic, de la primării, din localităţile ţării noastre.

Eu cred că legislaţia... că am studiat-o, este bună, însă în România nu se aplică. Adică este atât de greu să verificăm unde merg toate acele camioane cu lemnul din pădure?

Şi dacă aveţi emoţii sau cineva nu ştie unde se duc acele camioane, vă spun eu. Se duc către o firmă austriacă, care a deschis în nordul ţării o fabrică şi preia totul, fie cu acte, fie fără acte.

Am înţeles, de asemenea, că astăzi, azi fiind 21 martie, nu numai împăduririle încep, începe şi sărbătoarea Zilei oltenilor. Şi pentru asta... adică toţi trebuie să ne bucurăm. (Rumoare.)

În concluzie, acest proiect de lege, dacă este trimis înapoi la comisie, este foarte bine.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să încep cu ce-i mai important. Astăzi este 21 martie, este Ziua internaţională a pădurii. Şi încă ceva important. Ieri a fost promulgată Legea cu Ziua naţională a pădurii, pentru sâmbătă. Semne foarte bune.

Acum, la concret, eu apreciez că există, din partea tuturor grupurilor parlamentare, o preocupare deosebită pentru păduri.

Vreau să vă dau nişte veşti bune, pe care curând o să le primim oficial din partea ministerului, în sensul că dumneavoastră ştiţi, prin lege, ministerul de resort trebuie anual să prezinte o stare a pădurilor, şi curând vom avea în Parlament o asemenea prezentare.

Codul silvic. Da, e foarte bun. Din păcate, ştiţi şi dumneavoastră, el n-a fost implementat, sub aspectul că nu s-a scos legislaţia subsecventă. Cred că ţineţi minte, cei care aţi fost şi în Legislativul trecut, că am chemat-o pe doamna Palmer, aici, în faţa Parlamentului, ca să răspundă de ce - şi nu s-a întâmplat acest lucru - că au existat două scrisori deschise către premierul Cioloş, de ce - şi nu s-a primit niciun răspuns în acest sens.

Avem la ora actuală asigurări, din partea actualului ministru, că vom avea cât de curând normele de implementare.

Şi atunci, domnule Korodi, şi procentul de 30% va fi respectat, şi obligativitatea să nu poţi licita dacă n-ai prelucrat superior cel puţin 40% din volumul de masă lemnoasă pe care l-ai licitat anul anterior va fi aplicată, şi problema lemnului de foc se va rezolva, şi toate celelalte probleme.

Veştile bune pe care vreau să vi le dau: Radarul funcţionează. Trebuia dezvoltat, nu s-a întâmplat, va fi dezvoltat acum. Asta a condus la faptul că nemaiputând prelua lemn tăiat ilegal, marile companii - la una dintre ele aţi făcut dumneavoastră referire aici - au ajuns să importe buşteni.

Deci la ora actuală, noi, ca ţară, suntem importatori de buşteni. Adică noi exportăm 300.000 de metri cubi şi importăm aproape 2.000.000 de metri cubi de buşteni, ceea ce este un progres extraordinar.

Firma pe care aţi pomenit-o importă aproape 1.500.000 de metri cubi de buşteni, pentru că şi-a dezvoltat acele capacităţi de producţie şi pentru că nu are de unde să mai ia lemn tăiat ilegal sau în proporţie foarte mică.

A doua veste foarte bună. Conform Raportului Curţii de Conturi, ştiţi foarte bine, până în 2013, s-a ajuns la concluzia că 8,8 milioane de metri cubi se taie ilegal, pe an.

La ora actuală, nu numai în urma datelor de la Inventarul Forestier Naţional, ci şi în urma datelor constate de organele de control - şi Gardă Forestieră, şi Poliţie, şi absolut toate instituţiile abilitate - e de ordinul a 300.000-400.000 de metri cubi/an. Nu înseamnă bine, dar înseamnă un pas uriaş, de la 8,8 milioane, la câteva sute de mii de metri cubi.

Eu sunt convinsă că împreună, în momentul în care votăm şi Legea contravenţiilor silvice, în forma care trebuie, în momentul în care ne vom apleca şi asupra Statutului personalului silvic, până la finalul mandatului nostru, putem atinge target-ul care, chiar dacă sună utopic, e posibil - de tăieri ilegale - zero!

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mărturisesc că sunt dezamăgit astăzi. Am văzut şi am audiat discursuri lacrimogene, cât iubim noi pădurea etc. etc. etc.

Şi azi, când trebuia să dăm un examen, în sensul vorbelor spuse, am spus: "Domnule, lăsaţi-o aşa, că nu e nicio problemă, că nu... e o chestiune de tehnică legislativă, să vedeţi, că nu respectă condiţionalităţile juridice", bla-bla-bla...

Noi cerusem retrimitere la comisie, pentru că nu ne refeream la exporturile intracomunitare - acolo era clar şi nu acela era fondul -, ci la cele extracomunitare. Pentru că aici, colegul meu v-a spus bine, piaţa în Orientul Mijlociu, pe fag, este extraordinară, acolo se duce; pe stejar, în China, acolo se duce. Deci aici venisem noi să spunem. Şi poate că veneam... noi am avut o perioadă, un proiect... un termen de un an de zile şi veneam şi spuneam, domnule, încă un an de zile pe extracomunitar, să vedem care este impactul.

Dar majoritatea a decis şi a spus: "Domnule, noi venim, de aici, de la tribună, criticăm nu ştiu ce societate, că nu ştiu ce face...", dar, când e vorba să votăm, votăm împotrivă. Şi am votat, culmea, ca pe 25 martie să avem Ziua pădurii, dar de Ziua internaţională a pădurii, votăm împotriva pădurii.

Păi, Dumnezeu să vă mai înţeleagă, pe cei de la Guvernare. Când spuneţi adevărul? Când sunteţi în bancă şi votaţi? Sau când sunteţi la tribună şi vorbiţi?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule Tinel.

Mai sunt intervenţii... dure? Nu.

Mulţumim.

Vot final.

33. Propunerea legislativă privind vânzarea terenurilor cu destinaţie agricolă aferente activelor achiziţionate de persoanele fizice/juridice, potrivit legii.

Comisia?

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind vânzarea terenurilor cu destinaţie agricolă aferente activelor achiziţionate de persoanele fizice sau juridice, potrivit legii. Este vorba de o propunere legislativă care de 7 ani este în Parlament.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare vânzarea terenurilor cu destinaţie agricolă aferente terenurilor achiziţionate de persoane fizice sau juridice, potrivit legii, a terenurilor din categoria de folosinţă, precum şi a terenurilor aferente platformelor tehnologice care au aparţinut domeniului privat al statului.

Cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere a propunerii legislative.

În 2013, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea propunerii legislative, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Membrii Comisiei juridice şi Membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, din nou, să propună respingerea Propunerii legislative privind vânzarea terenurilor cu destinaţie agricolă. Apoi, în 2016, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, din nou, retrimiterea propunerii legislative, în vederea unei noi examinări şi a unui nou raport, iar în luna a zecea, 2016, în urma şedinţelor celor două comisii, s-a hotărât respingerea Propunerii legislative privind vânzarea terenurilor cu destinaţie agricolă aferente activelor achiziţionate de persoanele fizice sau juridice, potrivit legii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

La solicitarea liderilor de grup, sistăm şedinţa. Vot final, la ora 13,00. Vot.

93 pentru, 5 împotrivă, o abţinere.

15 împotrivă, am zis...

Ora 13,00 - vot final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Începem şedinţa de vot final, de astăzi.

Potrivit art. 123 alin. (3) din Regulament, în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinţei de vot final, vom proceda la verificarea cvorumului de şedinţă, prin realizarea votului de control.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

O să facem acest vot de control, apăsând tasta "Prezent".

Să înceapă votul.

226 prezenţi.

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să verifice listele de vot şi dacă sunt eventuale neconcordanţe, să le sesizeze.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trecem la exprimarea votului.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul.

Cu 257 de voturi pentru, un vot contra şi 5 colegi care nu votează, hotărârea a fost adoptată.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal - procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2014.

Să înceapă votul.

Cu 245 de voturi pentru, 19 voturi contra, o abţinere şi un coleg prezent nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

3. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut - Cel de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică - dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 20 decembrie 2016 - procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, două voturi contra, un coleg prezent nu votează. Proiectul de lege a fost adoptat.

4. Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, reexaminată la cererea Preşedintelui României - procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea legii, în forma prezentată de Senat.

Să înceapă votul.

195 de voturi pentru, 73 de voturi contra, 3 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate al persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti - procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

267 de voturi pentru, o abţinere şi un prezent nu votează.

Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2016 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, un prezent nu votează. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2016 pentru modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului "Prima casă", precum şi pentru stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, 2 colegi prezenţi nu votează. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Domnule Munteanu, nu vă grăbiţi. Să înceapă votul. Acum puteţi.

Cu 213 voturi pentru, 30 de voturi contra, 25 abţineri, 3 colegi prezenţi nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2016 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei şi consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic şi tratament şi abordarea nevoilor grupurilor de populaţie cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 - 31 martie 2018, implementat de Fundaţia Romanian Angel Appeal; PL-x 58/2017; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, 0 contra, 0 abţineri, toţi colegii au votat. Proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; PL-x 371/2017; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

210 voturi pentru, 60 voturi contra, 3 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru completarea art. 47 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, 0 voturi contra, 0 abţineri, toţi colegii au votat. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare şi eficientizare a activităţii unor structuri ale administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

196 de voturi pentru, două voturi contra, 74 de abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

În continuare - legi ordinare, respingeri.

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 229/2016.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

260 de voturi pentru, 9 voturi contra, o abţinere, 2 colegi nu votează. Proiect adoptat.

Punctul 14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 245/2016.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

274 de voturi pentru, o abţinere, un coleg nu votează. Proiectul de lege a fost adoptat. Propunerea de respingere a proiectului de lege a fost adoptată.

Punctul 15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 211/2016.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

272 de voturi pentru, o abţinere, un coleg nu votează. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 246/2016.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, 0 voturi contra, 0 abţineri, toţi colegii au votat. Propunerea a fost respinsă.

Punctul 17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 263/2016.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

279 de voturi pentru, 0 voturi contra, 0 abţineri, toţi colegii au votat. Propunerea a fost respinsă.

Cinci propuneri de modificare a Legii vânătorii, toate respinse. Nu ţineţi cont de nicio propunere de la vânători.

Punctul 18. Propunerea legislativă de completare a Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 381/2016.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

280 de voturi pentru, 0 voturi contra, 0 abţineri, toţi colegii au votat. Propunerea a fost respinsă.

Punctul 19. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Pl-x 170/2016.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

280 de voturi pentru. Unanimitate. Propunerea a fost respinsă.

Punctul 20. Propunerea legislativă privind accesul liber la conexiuni publice de internet; Pl-x 446/2016.

Comisia pentru tehnologia informaţiei propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 256 de voturi pentru, două voturi contra, 19 abţineri, propunerea a fost respinsă.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general; Pl-x 363/2016.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, două abţineri. Propunerea a fost respinsă.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice; Pl-x 65/2016.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun respingerea.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, două voturi contra, o abţinere, un coleg nu votează. Propunerea a fost respinsă.

23. Propunerea legislativă privind vânzarea terenurilor cu destinaţie agricolă aferente activelor achiziţionate de persoanele fizice sau juridice, potrivit legii; Pl-x 749/2010.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun respingerea.

Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, două abţineri. Propunerea a fost respinsă.

Legi organice. Adoptări.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 10/2017; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Prima Cameră sesizată. Data depunerii la Camera Deputaţilor - 22.11.2016. Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 26.04.2017, potrivit art. 115 din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

274 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg nu votează. Proiectul de lege a fost adoptat.

25. Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România; Pl-x 360/2015; lege organică.

Propunerea comisiilor, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi - votul final din 6.09.2016 - şi, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie. A fost primit raportul comun suplimentar - 1 noiembrie 2016. Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa Camerei Deputaţilor din 21.03.2017, comisiile menţinându-şi raportul de respingere.

Conform prevederilor art. 104 alin. (3) şi ale art. 97 alin. (3) din Regulament, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a iniţiativei legislative.

Să înceapă votul.

Cu 91 de voturi pentru, 174 de voturi contra, 5 abţineri, 3 colegi nu votează, proiectul de lege a fost respins.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe solicită explicarea votului.)

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consecvenţi solicitării noastre de astăzi, când v-am cerut să retrimitem la comisie acest proiect de act normativ şi să găsim o formă care să răspundă nevoilor de administrare a fondului forestier şi presiunii care se exercită asupra pădurii - până la urmă discutam despre exportul extracomunitar, foarte important -, am votat pentru propunerea de adoptare a acestui text de act normativ. Între vorbe şi fapte, la PNL nu există diferenţă, la dumneavoastră există.

Clamaţi protecţia, protejarea pădurii, dar astăzi, de Ziua internaţională a pădurii, daţi un vot împotriva pădurii. Şi e bine ca lucrurile acestea să se ştie.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă rog, doamna deputat Doina Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Spre deosebire de PNL, unde votul este strict demagogic, noi am justificat în discuţia de la plen de ce votăm în acest fel. România nu mai este exportator de buştean, este importator de buştean. Importăm 2.000.000 m³ de buştean şi exportăm 300.000 m³ de buştean. Oricum, indiferent de situaţie, am intra în infringement, în momentul în care am vota o asemenea lege.

E şi un nonsens, pentru că nu-şi are locul, noi suntem importatori de buştean.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mai doreşte cineva să explice votul?

Mai este?

Da. (Rumoare.)

Domnul Corneliu Olar:

Vreau numai să-i amintesc...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Stimaţi colegi...

Domnul Corneliu Olar:

doamnei ministru...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Stimaţi colegi,

Fiţi mai...

Domnul Corneliu Olar:

... eu n-aş fi de acord ca niciun metru cub să iasă din țară, sub stare brută.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Aţi văzut de ce l-am lăsat?

Şi totuşi mai doreşte cineva să ...

Vă rog.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară a votat împotrivă. Şi de ce? Pentru că în ultima vreme ne confruntăm cu foarte, foarte multe probleme legate de circulaţia materialului lemnos. Şi atunci, cum au mai fost anii anteriori, o perioadă - sperăm să ne adunăm 3-4, să facem o iniţiativă legislativă -, o perioadă de 2 ani să suspendăm exportul de lemn brut şi, în special, de furnire. Aici este valoare foarte, foarte mare, prin prelucrare.

Ar trebui să ne mai uităm în curtea noastră. De ce să ne uităm tot timpul în curtea Europei, cei care fac ce vor, cum nu vor, şi ne arată nouă cu degetul cum să creştem pădure şi ce să facem cu lemnul nostru, când ei acum vin şi ne spun nouă ce şi cum trebuie să protejăm. Milioane de hectare protejate, dar nu vin cu un leu să ne dea, şi cetăţenii noştri nu au cu ce să se încălzească iarna - bătrânii noştri, copiii noştri -, cu lemn de foc.

Şi atunci, de ce să nu interzicem o perioadă, ca să putem rezolva, într-un fel sau altul, un control asupra întregii mase lemnoase, aşa cum o să vină şi Legea contravenţiilor silvice, încât să putem menţine un control asupra mişcării masei lemnoase pe piaţa lemnului, indiferent de ce sortiment.

Acesta a fost motivul nostru, nu că am vrea... şi legat de 300.000 m³ sau de 3.000 m³ sau de 3.000.000...

Raţiunea este de a ţine sub control, aşa cum vrem, să nu se defrişeze pădurile, şi lemnul să nu ia altă direcţie, şi să aducă plusvaloare în ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai este o solicitare de la domnul deputat Rodeanu, de la USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul acestei iniţiative este de actualitate, este de interes naţional, dar substratul şi felul în care a fost expusă, plus avizele negative pe care le-a primit ne-au determinat să credem că nu este un proiect care să poată fi aplicat şi care respectă reglementările naţionale şi europene.

Susţinem, în continuare, orice fel de iniţiativă şi o considerăm o prioritate pentru Grupul parlamentar al USR. O prioritate care reprezintă un interes naţional şi o emblemă a statului român.

Continuăm iniţiativele şi ne expunem oricărui fel de colaborare între parlamentari pentru a demara şi pentru a finaliza o formă care să stea în picioare, să respecte interesul naţional şi mai ales reglementările europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că nu mai sunt solicitări pentru explicarea votului. Putem trece la partea a III-a. Legi organice. Respingeri.

Punctul 26 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 890/2015.

Şi pentru acest proiect de lege, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea.

Să înceapă votul.

Eu vă spun la final, eu mă abţin.

270 de voturi pentru, 3 abţineri, propunerea a fost respinsă.

Punctul 27 de pe ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului; Pl-x 510/2014; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

277 de voturi pentru, o abţinere, propunerea a fost respinsă.

Declar închisă şedinţa de vot final de astăzi.

Biroul permanent, la ora 14,00. 14,00 trecut de fix.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,36.