Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,13.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă anunţ că suntem 249 de colegi în sală.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei din zilele de luni, 3, şi marţi, 4 aprilie 2017; programul de lucru pentru perioada 3-8 aprilie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 27 martie - 3 aprilie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că avem program de lucru, aprobat de Biroul permanent, până la ora 17,00, după care urmează primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Trecem la dezbateri.

La punctul 2 avem Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al...

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Înainte de a intra în ordinea de zi, am o solicitare.

Pentru că am primit informaţia că între două ministere... sunt două ministere care nu s-au pus de acord în legătură cu Proiectul de Lege... PL-x 73, care se află la punctul 22. Ca atare, propun ca punctul 22 să fie trecut la capitolul de amânate, la 144, până când cele două ministere se pun de acord. Deci din 22... 144.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Domnule Pambuccian, la 143 avem capitol separat. Punct la Capitolul VI. Amânate.

Vot.

Unanimitate. Deci propunerea domnului deputat Márton Árpád a fost aprobată.

Domnul Tomac, procedură.

Domnul Eugen Tomac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă supun atenţiei un lucru important. Pe 1 aprilie am avut Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

Atunci au fost omorâţi şi aruncaţi într-o groapă comună 3.000 de români, aproximativ 3.000 de români care n-au mai vrut să rămână în Uniunea Sovietică.

Am legiferat această zi. Şi în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul acestor români, propun să ţinem un moment de reculegere în memoria lor.

Dumnezeu să-i aibă în pază!

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii, înainte de a începe ordinea de zi? Nu mai sunt.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Manuel Costescu, ca urmare a demisiei.

Potrivit dispoziţiilor art. 236 alin. (1) din Regulament, în cazul în care deputatul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedinţă publică a Camerei Deputaţilor, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat.

Domnul Costescu mai este? Nu mai este.

Deci luăm act de demisie.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Comisia juridică.

Domnul Vasile Varga:

Biroul permanent a decis ca această demisie să fie transmisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea întocmirii unui proiect de hotărâre ce urmează să fie supus aprobării plenului Camerei.

Având în vedere demisia din calitate de deputat a domnului Manuel Costescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi ale alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 şi art. 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Manuel Costescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în şedinţa de astăzi, cu respectarea art. 76 alin. (2).

Semnează preşedintele Camerei Deputaţilor, Nicolae-Liviu Dragnea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Observaţii de ordin general, comentarii? Nu.

La articole.

La titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile, finalizate. Am luat act de demisie, iar Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat rămâne la votul final.

La punctul 3, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul a fost distribuit.

Comentarii de ordin general? Nu.

La articole.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Vă reamintesc că acest loc de vicepreşedinte a devenit vacant, ca urmare a demisiei doamnei Rovana Plumb. Grupul parlamentar al PSD, căruia îi revine acest loc de vicepreşedinte, conform art. 29 alin. (2) din Regulament, a propus să fie ales în funcţia respectivă domnul deputat Iordache Florin. În acest scop, a fost întocmit proiectul de hotărâre înscris pe ordinea de zi şi distribuit.

Comentarii de ordin general? Nu.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Nefiind obiecţii, vom avea vot cu bile asupra proiectului de hotărâre şi a constituirii Comisiei de numărare, mâine, în cadrul şedinţei de vot final.

5. Proiectul de Hotărâre privind completarea art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru regulament?

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Comisia pentru regulament s-a întrunit pentru a dezbate Propunerea legislativă de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor privind completarea art. 113 din Regulamentul Camerei, în data de 28 martie.

Cu unanimitate de voturi, s-a stabilit o nouă procedură de calculare a termenului de aprobare tacită.

În urma examinării, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea raportului şi a proiectului de hotărâre, în forma prezentată de către iniţiatori.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Ganţ?

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestei modificări, pentru că în legislatura precedentă, împreună cu colegi de la UDMR, v-am propus acest lucru, pe care l-aţi respins, la vremea respectivă.

E bine că mai târziu decât niciodată vocea raţiunii se impune şi aliniem termenul de adoptare tacită la termenele pe care le are Senatul. Pentru că aşa vom evita, probabil, în viitor, să mai treacă tacit tot felul de iniţiative.

Deci vreau să mulţumesc Comisiei de regulament, pentru acest raport favorabil. Şi aşa cum spuneam, vom vota în favoarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Alte intervenţii?

Avem amendamente admise. Dacă sunt intervenţii? Nu. Vot final.

6. Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin. (2) al art. 214 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Comisia?

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

În esenţă, este vorba de posibilitatea deputaţilor de a depune declaraţiile, intervenţiile lor, declaraţiile politice, şi în formă scrisă. S-a constatat că deşi colegii au foarte multe astfel de intervenţii, în timpul limitat, de o oră, nu pot să-şi expună declaraţiile pe care vor să le facă, fapt pentru care s-a modificat. O să revenim la forma iniţială, se pot depune şi în scris.

Bineînţeles, cu obligaţia să nu depui mai mult de o declaraţie în scris, după cum nici oral nu poţi să susţii mai mult de o declaraţie.

Faţă de aceasta, textul a fost adoptat cu unanimitate de voturi, iar comisia propune plenului vot pozitiv.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Bichineţ.

Vă rog, am spus, domnul Bichineţ.

Domnul Bichineţ, de la Vaslui.

Domnul Corneliu Bichineţ:

V-aţi gândit foarte bine, şi vom susţine, ca să putem depune declaraţiile.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că până acum am ţinut, la o sală goală, 5 declaraţii politice. Este absolut halucinant să vorbeşti ca un prost, singur; este grozav.

Ce să vă spun, nu ştiu cine a făcut acest regulament, să te străduieşti, să te pregăteşti, să cauţi cuvinte, fraze frumoase, şi când colo, în sală, vorbeşti singur.

Nu ştiu... am văzut-o pe doamna profesor, fost inspector general, de la Iaşi, eu eram în colţul acela, vorbea, se certa, şi m-am uitat, măi, zic, cu cine...? Cred că se certa singură.

Mulţumesc. (Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Grupul dumneavoastră nu a făcut niciun fel de propunere de modificare, dar puteţi să încercaţi. Vă învederez faptul că puteţi să aduceţi invitaţi, la balcoane, care să vă aplaude.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Săftoiu.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal va susţine această modificare. Dar, în egală măsură, sunt colegi care vor vota împotriva acestei modificări.

Iar eu cred că sunt oarecum motivaţi în atitudinea lor. Încerc să vă reamintesc că în legislatura 2008-2012, atunci când eu constatam că aceste declaraţii politice se fac cu sala goală şi că nu rezonează în niciun fel Parlamentul, am venit la acest microfon şi am susţinut un discurs, recunosc, fără cap şi fără coadă. N-avea niciun sens ce spuneam acolo. Şi eram foarte curioasă să văd, măcar preşedintele de şedinţă remarcă ce fac eu acolo? Nu! Chiar, din contră, am fost aplaudată de cei puţini care erau în sală, mult mai mulţi, domnule Bichineţ, mi s-a mulţumit pentru acel discurs.

Suntem în anul 2017 şi momentul declaraţiilor politice rămâne o retorică inutilă care se înscrie într-o statistică, aşa încât noi, la sfârşit de sesiune, să spunem: 20 de declaraţii, 30 de interpelări, şi cu asta, unii dintre noi suntem mulţumiţi.

Acum, aceasta este modificarea. Dar poate ne gândim serios la modificarea acestui moment. În anul 2000... 2004, declaraţiile politice aveau loc la începutul şedinţei de plen şi prevedeau obligatoriu cvorum.

Ştiu că acum şedinţele de plen pot să înceapă fără cvorum. Dar dacă vreţi ca aceste declaraţii politice să aibă conţinut, să nu mai fie doar o statistică şi să vorbim la pereţi, cred că e necesar să modificăm substanţial acest moment.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumim pentru susţinere.

De altfel, doamna Săftoiu este şi autor al acestui amendament.

În ceea ce priveşte prezenţa obligatorie. Aşa cum este decizia Curţii Constituţionale, este obligatorie, în conformitate cu Constituţia, doar atunci când se aprobă legi, hotărâri şi moţiuni. Prin urmare, alte activităţi nu au nevoie de cvorum. Şi există o decizie a Curţii în acest sens.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să vă spun că această prevedere pe care, mă rog, cu o mică restricţie, o readucem, era în Regulamentul nostru, de la începutul anilor 1990.

Domnul preşedinte Zgonea, pentru a avea o prezenţă parlamentară într-o zi în care nu se prea venea la şedinţă, a inventat ca aceste declaraţii politice să se poată face în acea zi, deficitară, în care oricum nu veneau deputaţii, şi să se facă doar oral, să nu poată fi depuse în scris, pentru a motiva deputaţii să fie prezenţi pentru a face aceste declaraţii politice.

Stimaţi colegi,

Orice interpretare daţi Regulamentului nostru, trebuie să vă spun un lucru. Azi, conform programului nostru, avem o ordine de zi în care începem la ora 16,00. Mâine, avem o ordine de zi, în plen, de la ora 8,30.

Dacă dumneavoastră nu doriţi să veniţi la 8,30, aceasta este o altă problemă. Că primele puncte pe ordinea de zi, de plen, de mâine, vor fi intervenţiile unor colegi de-ai noştri, de care unii dintre dumneavoastră nu sunteţi interesaţi, e altă problemă. Dar nu e problema Regulamentului.

Pentru că aşa cum domnul Nicolicea spunea, corect, există o decizie a Curţii Constituţionale, conform căreia cvorumul este obligatoriu doar în situaţie de vot.

Şi vă mai spun încă un lucru. Aşa se întâmplă în toate Parlamentele lumii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobrovici.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Aş fi vrut să-i reamintesc colegului Bichineţ, scriitor şi el, că s-a aflat într-o situaţie bine descrisă în "Scaunele" lui Eugen Ionescu. Mesajul dânsului către naţiunea română a fost înghiţit de vid. Noi, aici, politic, suntem şi numeric, şi la fiecare şedinţă, pe baza legii cererii şi a ofertei. În măsura în care nu avem un mesaj apt să intereseze pe semenii noştri, din partidul propriu sau din alt partid, rezultatele se vădesc.

În ceea ce priveşte pe colega care l-a furat pe Mark Twain şi a încropit experimental un discurs absurd care a fost aplaudat, aici ne aflăm într-o situaţie perfect explicabilă, pentru că discursul dumneaei s-a înscris armonios în linia logică şi morală a discursului partidului Domniei Sale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nechifor.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş fi luat cuvântul dacă în urmă cu două săptămâni n-aş fi declarat, tot de aici, de la "Declaraţii", că această iniţiativă trebuie adusă în practică. E foarte important să avem posibilitatea să discutăm mai mult, să avem mai multe declaraţii, chiar şi în forma scrisă, drept pentru care susţin.

Şi da, ţin minte acea declaraţie a doamnei Săftoiu, în momentul respectiv eram colegi de Parlament. Nu mai trebuie să apară astfel de situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stanciu-Viziteu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua!

Mă bucură zelul cu care unii respectă deciziile CCR. Dacă tot motivăm, aceste dezbateri publice să fie în scris, propun să extindem această decizie mutatis mutandis şi dezbaterea parlamentară a proiectelor să fie în scris, şi să ne întâlnim doar la votul final, dacă aşa spune această decizie.

Vă reamintesc, dragi colegi din majoritatea parlamentară, că ar trebui să avem dezbateri aici din care să rezulte un consens, nu să forţăm un vot al majorităţii, pentru că acest lucru naşte frustrări. (Vociferări.)

Nu uitaţi că veţi ajunge şi Domniile Voastre în opoziţie. Ar fi mai bine să facem lucruri prin consens.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Pentru că riscăm să discutăm azi numai despre subiectul acesta, văd că e un subiect foarte... este o diferenţă foarte mare între dezbatere şi declaraţie. De aceea îi spune declaraţie, pentru că tu vii, declari ceva şi nu este urmat de o dezbatere. Şedinţele ţin de dezbatere. Declaraţiile întotdeauna s-au putut şi depune în scris, dar au trebuit să fie ţinute de la tribună. Acum există posibilitatea de a opta, ceea ce este foarte bine.

În lucrurile acestea nu este atât de important să ai în faţa ta o sală plină de colegi pe care să îi chinui cu o problemă a ta, care poate să nu fie de interes general. Poate să fie legată de interese ale unui mic grup profesional, sau etnic, sau de orice natură vreţi dumneavoastră, dar nu de interes general. Şi atunci este locul unor asemenea subiecte la declaraţiile politice.

Lucrurile acestea au fost aşezate în felul acesta încă de când s-a aşezat Parlamentul, au funcţionat.

Faptul că au fost situaţii în care, în ziua respectivă, cel care urma să ţină declaraţia politică nu putea să vină, şi ziua respectivă era legată de un anumit eveniment, şi acesta era şi motivul pentru care nu putea să vină, s-a recurs la formula aceasta, care e o formulă practică. Până la urmă, vorbim de lucruri practice, nu vorbim nici de ridicat baraje, nici de sfredelit munţi, vorbim de lucruri normale, practice.

Rugămintea mea este să trecem de punctul acesta într-un fel sau altul, stimaţi colegi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Olar Corneliu.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să fiu aplaudat, însă vreau să... cred că...

(Aplauze.)

Mulţumesc.

Întotdeauna am obţinut aplauzele când n-am vrut.

Vreau să vă explic, nu cred că este cineva în sală să nu fi păţit.

Eu pe 28 februarie... era un moment istoric, 232 de ani de la martirizarea lui Horea, preşedinte de şedinţă era chiar un coleg de partid, şi am reuşit cu mari intervenţii să vorbesc un minut, deşi noi aveam 3 minute.

Deci susţin categoric, opţional: cine vrea să depună în scris sau cine vrea să vorbească de la tribună. Pentru că nici nu pot să vorbesc de la tribună cu o sală goală.

De asta susţin şi vă rog să votaţi, nu cum spunea un coleg de-al nostru, preferenţial, pe anumite partide. Este pertinent şi trebuie să votăm.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

De când sunt în Parlament, de relativ puţin timp, evident, discutând cu oameni din personalul tehnic, aud destul de des povestea asta: ei, în legislaturile anterioare era... se dezbătea, era mai bine. Mereu sindromul acela, înainte era mai bine.

Mie mi se pare că, cu fiecare decizie de acest fel facem Parlamentul din ce în ce mai decorativ. Mie mi se pare că noi acum încercăm să normăm indolenţa noastră relativă, pe anumite teme, poate marginale, cum a spus un coleg, şi care nu ne interesează. Poate ar trebui să ne intereseze, poate ar trebui să ne pese mai mult, e o întrebare pe care v-o pun. Cu fiecare pas de acest gen, mărunt, nesemnificativ, prin care mai simplificăm un pic bătaia de cap a activităţii noastre devenim un Parlament mai slab şi mai puţin credibil.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu avem amendamente.

Proiectul merge la votul final.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Următorii paşi către un viitor european durabil - Acţiunea europeană pentru durabilitate - COM 739/2016.

Dacă de la Comisia pentru afaceri europene este cineva?

Vă rog.

Domnul Radu Costin Vasilică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Radu Vasilică, secretarul comisiei.

Raport privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, denumită "Următorii paşi către un viitor european durabil - Acţiunea europeană pentru durabilitate".

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectele de opinie transmise de Comisiile pentru buget, industrii, agricultură, drepturile omului, administraţie publică, muncă, sănătate, învăţământ, juridică, politică externă, egalitate de şanse şi mediu, şi pe informările transmise de Ministerul Afacerilor Europene, Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi secretarul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene susţine continuarea eforturilor pentru menţinerea în centrul agendei sociale a Uniunii, dar şi în centrul politicii de coeziune, a reducerii inegalităţilor existente la nivelul ţărilor şi dezvoltarea unei politici comerciale a Uniunii Europene care să sprijine toate statele membre, pentru a realiza legături comerciale cu terţe state ale lumii.

2. Recomandă Comisiei Europene ca, pentru o mai bună reglementare, să asigure aplicarea strictă a principiului proporţionalităţii, în condiţiile provocărilor generate de avansul ştiinţific şi tehnologic.

3. Atrage atenţia Comisiei Europene că monitorizarea şi evaluarea la nivel naţional, regional şi global, prevăzută în Agenda 2030, trebuie să includă urmărirea impactului socio-economic perceput de cetăţenii europeni şi a celui evidenţiat la nivelul Parlamentelor naţionale, pentru a se asigura consolidarea politică a Uniunii pe termen mediu şi lung.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 28 martie 2017, în prezenţa a 14 dintre cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Supunem opinia aprobării plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată în Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viitorii lideri ai Europei: iniţiativa privind întreprinderile nou-înfiinţate şi extinderea acestora.

Vă rog. Comisia.

Domnul Radu Costin Vasilică:

Pentru COM 733/2016 Comisia pentru afaceri europene solicită Comisiei Europene să intensifice eforturile pentru a diminua riscul practicilor anticoncurenţiale şi să sprijine accesul pe piaţă al produselor şi serviciilor inovatoare, care se confruntă cu concurenţa produselor şi serviciilor clasice, acestea deţinând cote de piaţă ridicate şi stabile.

2. Recomandă Comisiei Europene să armonizeze modalitatea de oferire a informaţiilor despre politicile fiscale naţionale prin intermediul internetului, mai exact printr-un portal european.

3. Subliniază că simplificarea şi armonizarea în Uniunea Europeană a procedurilor de angajare temporară, în special prin lucrul la distanţă, ar sprijini întreprinderile nou-înfiinţate, în special pe cele din domeniul digital, să angajeze personal aflat în state membre.

4. Solicită Comisiei Europene să asigure o contribuţie sporită a achiziţiilor publice la obiectivele de convergenţă ale Uniunii, în special prin echilibrarea fluxurilor financiare între Est şi Vest.

5. Consideră că înfiinţarea Consiliului European pentru Inovare propus ar trebui luată în considerare numai după analiza alternativei de a extinde responsabilităţile agenţiilor existente.

Opinia a fost supusă dezbaterii în data de 28 martie, 14 dintre cei 21 de membri fiind prezenţi, votată în unanimitate.

Supunem opinia aprobării plenului, în forma adoptată în Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Vot final.

La punctul 9 nu avem raport.

10. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Iniţiatori?

Vă rog.

Sunteţi iniţiator?

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL va vota împotriva raportului de respingere asupra acestei iniţiative legislative.

Propunerea urmăreşte modificarea Legii educaţiei naţionale de a garanta stabilitate şi a de a bloca imixtiunea politică în sistemul de conducere al unităţilor de învăţământ.

Nu este vorba de vreo interdicţie de participare la vreun examen sau concurs, aşa cum eronat a fost scris în raportul iniţial al comisiei. În mod normal, ocuparea funcţiilor rămase vacante ar trebui să se facă tot în urma organizării unui concurs, şi nu printr-un mecanism de numire, în primul rând pentru a asigura o egalitate de tratament în faţa legii pentru toţi candidaţii, respectiv directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ preuniversitar din România.

În continuare, într-un climat instituţional normal, considerăm că ar trebui să fie imposibil ca funcţiile rămase vacante să ajungă să fie ocupate de persoane care nu au fost suficient pregătite şi nu au promovat probele de concurs. Suntem exact în situaţia în care cineva merge, dă proba pentru permisul de conducere, pică, se înscrie la următoarea probă şi între probe poate să conducă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ?

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a analizat propunerea legislativă, Pl-x 20/2017, pentru completarea Legii educaţiei naţionale.

A avut loc o primă dezbatere, iar după retrimiterea propunerii legislative s-a reluat discuţia. Menţionăm că la nivelul nostru, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În discuţia comisiei s-a votat din nou respingerea propunerii legislative, în urma dezbaterii din şedinţa din 28 martie 2017, cu 11 voturi pentru şi 9 voturi împotrivă, menţinându-se raportul iniţial, din următoarele considerente.

Această iniţiativă nu soluţionează problema creată prin organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar, din anul 2016. Iniţiativa restrânge aria de selecţie a persoanelor care pot fi numite în funcţiile de director şi de director adjunct, făcând chiar mai dificil de identificat soluţii pentru anumite funcţii rămase vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar, generând situaţia ca în multe unităţi să nu existe persoane care să poată fi numite pe posturile respective şi să nu existe persoane cu acele competenţe şi experienţă managerială necesare.

Reamintim faptul că acest concurs la care se face trimitere a fost organizat intempestiv, într-o perioadă în care în toate unităţile de învăţământ începea anul şcolar şi erau activităţi complexe legate de această activitate, de acest moment al anului.

Au fost mari vicii de funcţionare a platformei pe care s-au înscris candidaţii. Nu exista posibilitatea de contestaţie şi de reglare a contextului în care platforma nu funcţiona, iar faptul că se consideră că ar fi numiţi politic colegii noştri amestecă puţin lucrurile, întrucât momentul în care este desemnat un profesor cu statut de director, pe perioadă determinată, detaşat în interesul învăţământului, este o perioadă distinctă, ulterioară celei de concurs propriu-zisă. În ambele situaţii există o etapă în care sunt consultate colectivele didactice, consiliile profesorale. În Consiliul de administraţie al Inspectoratului şcolar se analizează propunerile, se votează, deci nu este o decizie arbitrară sau unilaterală a inspectorului general. Toate propunerile, deci, se analizează şi se avizează într-un consiliu de administraţie.

De asemenea, interdicţiile creează forme de discriminare între o persoană care a ocupat funcţia, la un moment dat, dar nu a participat la concurs, şi o altă persoană care, de asemenea, nu a participat la concurs. De altfel, situaţia este tranzitorie până la organizarea unui nou concurs.

Propunerea este... şi cu siguranţă Ministerul Educaţiei, într-un orizont temporal nu foarte îndepărtat va relua această problemă, pentru că, altfel, dacă am translata-o la nivel de Parlament, ar însemna că trebuie să reglementăm nu doar ceea ce semnalează iniţiatorul, ci tot ceea ce este legat de concursurile şcolare, deci abordarea ar trebui să fie unitară.

Este motivul pentru care noi, prin vot, am propus respingerea iniţiativei respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Sunt secretar al Comisiei pentru educaţie şi vreau să vă vorbesc despre această situaţie pe care o dezbatem la acest punct, plecând cumva de la o expresie folosită de domnul Sorin Grindeanu, în momentul în care a venit aici, în faţa Parlamentului.

Domnul Grindeanu vorbea atunci despre "o ţară normală" în care vrea să trăiască.

Într-o ţară normală este foarte greu să explici unor copii care vor susţine şi susţin deja examene, cum e posibil ca un profesor care a picat un examen, că despre asta vorbim, ajunge să fie numit din nou pe funcţia de manager, în ciuda faptului că fie nu a participat, fie a picat la acel examen.

Într-o ţară normală nu-i firesc să spunem că va fi organizat un nou concurs, într-un orizont de timp apropiat.

L-am întrebat pe domnul secretar de stat, prezent astăzi acolo în stânga la tribună, în stânga mea, în dreapta dumneavoastră, când se va organiza noul concurs pentru ocuparea posturilor de director şi director adjunct. Nu a ştiut să ne dea un răspuns.

Într-o ţară normală lucrurile acestea nu se pot întâmpla aşa. S-ar putea organiza peste o lună, de ce nu? Dar nu ştim când se va organiza.

Într-o ţară normală, de asemenea, ar trebui să ştim unde şi câte astfel de cazuri există, în care, vezi Doamne, nu se pot găsi alţi directori de şcoală sau directori adjuncţi decât dintre cei care au picat deja un examen.

Într-o ţară normală, aţi lua în calcul că în această Comisie pentru învăţământ, de două ori când a fost discutat acest subiect, scorul a fost foarte strâns: 9 la 11. Aşa s-a votat, pro şi contra. Şi discuţiile au fost adeseori contondente, dar de cele mai multe ori, adică de ambele dăţi, de fapt votul a fost unul mai mult politic.

Stimaţi colegi,

Nu putem exclude această bănuială, că în spatele dorinţei extraordinare a unora de a numi neapărat pe aceste posturi nişte inşi care au picat un concurs, sunt de fapt nişte interese politice.

Vă invit să reflectaţi serios, chiar dacă daţi deoparte 80% din discursul subsemnatului, gândiţi-vă la această chestiune, că poate vă va întreba un copil cum e posibil ca un individ care a picat un concurs pentru ocuparea postului de director sau director adjunct, într-o şcoală, să fie totuşi reinstalat în respectiva funcţie. Despre asta este vorba.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de cadru didactic cu o vechime de peste 20 de ani în învăţământ şi membru al Comisiei pentru învăţământ, nu am cum să susţin... şi întregul grup parlamentar al USR nu susţine promovarea lipsei de competenţă şi credibilitate a colegilor care nu au promovat concursul pentru director şi director adjuncţ.

USR, prin politicile sale educaţionale, promovează competenţa, la toate nivelurile din cadrul sistemului de învăţământ.

Prin urmare, USR va vota împotriva respingerii propunerii legislative.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Anton Anton, ALDE.

Vă rog.

Domnul Anton Anton:

Bună ziua!

Vreau să vă spun că îmi pare rău că astăzi discutăm despre numai şi exclusiv despre concursurile de directori.

Această ordonanţă de urgenţă afectează Legea educaţiei naţionale în nişte articole. Pe lângă Legea educaţiei naţionale, mai există o serie întreagă de ordonanţe, legi, ca de exemplu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006. Şi aş putea să vă mai expun încă nişte lucruri.

Cred că nu e normal ca printr-o piesă legislativă să încercăm să modifică şi concursurile de directori, şi calitatea în învăţământul superior, şi modalitatea de organizare a învăţământului pentru cei care sunt mai puţin norocoşi în viaţă şi aşa mai departe.

Eu cred că aceste lucruri trebuiau puse pe rând, ordonat şi sistematic, şi luate în considerare ca atare. Deci eu personal, ca fost ministru al educaţiei, îmi doresc să avem calitate în învăţământ. Dar nu aşa se face calitate în învăţământ. Nu sunt de acord cu ordonanţa!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă a colegilor noştri vine în ianuarie pe un fond populist, în momentul în care, în ianuarie, ne-am trezit - probabil şi dumneavoastră în judeţele dumneavoastră - cu o serie de situaţii în care unităţile şcolare au rămas fără directori, pentru că cei care au participat sau nu au participat la concurs..., pentru că metodologia respectivă, inclusiv această iniţiativă legislativă, nu face diferenţa între persoanele care participă la concurs şi persoanele care nu participă la concurs.

Iniţiativa legislativă semnată de colegi, în prima parte, spune foarte clar că există persoane care nu au participat şi tot nu pot să fie numite, sau au participat şi au pierdut concursul. Aceasta este iniţiativa semnată de colegi. Nu au venit cu nicio altă propunere de modificare.

E adevărat, există din partea Consiliului Legislativ o propunere, în sensul în care spun că este neconstituţional a spune că cineva care nu a participat la concurs trebuie să fie pedepsit pentru a nu putea fi numit interimar pentru o poziţie. Aceasta este o chestiune.

A doua chestiune. Până la organizarea concursurilor, toată lumea a spus că cei care sunt pe aceste posturi de directori nu sunt buni, pentru că sunt numiţi politic.

Eu vă rog să analizaţi concursurile şi o să vedeţi că, în majoritatea cazurilor, la concursurile de directori au participat cei care erau pe posturi, singuri de obicei, majoritatea au candidat singuri. A fost o prezenţă, în anumite situaţii, în centrele reşedinţă de judeţ, unde au fost concuraţi directorii aflaţi pe funcţie. În satele, în comunele mici, directorii au candidat singuri, şi erau singurii de obicei care îndeplineau criteriile din regulamentul de organizare a concursului.

În cazul în care ei nu au participat sau nu participă la concurs sau au picat acel concurs..., unde, reţineţi, au fost trei faze ale concursului... şi nimeni în cele trei faze nu i-a întrebat o singură dată despre Legea nr.1. A fost un concurs pentru directori - faza orală, faza scrisă şi aşa mai departe, curriculumul - nimeni nu i-a întrebat, la concursul de directori, o singură întrebare despre legea fundamentală a învăţământului, Legea nr.1. Acesta a fost concursul organizat în perioada anterioară.

Ei, în urma unor asemenea concursuri, unde au picat directori care erau cei mai calificaţi sau nu s-au prezentat, în urma deciziei dumneavoastră şi a iniţiativei legislative a dumneavoastră, nu ar putea să fie numiţi... cum? Interimar, până la organizarea altui concurs.

Deci, în momentul de faţă, situaţia este în felul următor: cei care sunt pe funcţie pot fi numiţi interimar până la organizarea următorului concurs. Şi, ca să vă dau un exemplu clar, pentru că s-a oferit aici situaţia în care prin decizii politice s-ar numi.

În judeţul Bihor a fost un caz, inclusiv mediatizat la nivel naţional, unde o persoană din comisia de concurs, din cinci persoane, majoritatea inspectori şi persoane din administraţia publică locală au dat note de 9 şi 10, o persoană a dat nota 1, a şi declarat că "aşa au vrut muşchii mei", şi a picat, persoana respectivă, la concurs.

Ei, această persoană este descalificată, pentru că o persoană nu a ţinut cont de criteriile concursului şi de toate celelalte. Aceasta înseamnă că dacă e numită interimar, acea persoană nu este competentă pentru a conduce mai departe şcoala? Nu!

Eu cred că în momentul de faţă ceea ce este cel mai important este că trebuie ca Ministerul să aibă un regulament clar, anual, după care se organizează concursurile pentru directori, iar pentru inspectoratele şcolare trebuie să existe competenţa, ca şi până acum, pe o perioadă de interimat să numească directorul.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrucât mai am trei colegi înscrişi la cuvânt şi am terminat programul de lucru - şi am fost apostrofat săptămâna trecută că am continuat peste program - vă supun votului prelungirea programului până la finalizarea dezbaterilor acestui proiect de lege.

Vot.

166 de voturi pentru, 10 împotrivă, un coleg care nu votează.

Mulţumesc.

Domnul Moldovan Sorin.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să mărturisesc că nu am înţeles exact intervenţia domnului Anton, deoarece a făcut referire la o ordonanţă, la un proiect de ordonanţă de urgenţă. Era vorba de un proiect legislativ.

În ceea ce priveşte intervenţia domnului Ödön, vă reamintesc că Consiliul Economic şi Social a propus o modificare, respectiv "Cadrele didactice titulare care până la organizarea concursului au ocupat postul de director sau director adjunct şi care nu s-au prezentat la concurs pot fi numite interimar, prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, pe posturile rămase vacante sau care se vacantează între perioadele de concurs, o singură dată, până la organizarea unui nou concurs, dar nu mai târziu de finalul anului şcolar." Asta reglementa şi ne-am însuşit această propunere a Consiliului Economic şi Social. Grupul PNL a propus acest amendament.

În ceea ce priveşte faptul că acest concurs a fost organizat defectuos, asta nu cred că înseamnă că trebuie să renunţăm la principiile acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Probabil un sfert dintre colegii noştri sunt profesori, şi, dintre cei care sunt profesori, aproape toţi au fost directori în perioada cât lucrau acasă şi nu erau parlamentari.

De aceea, eu aş cere ca această chestiune să o tratăm foarte, foarte serios. Pentru că ce se petrece în şcoala românească, pe lângă lipsurile de ordin material, este o dramă, iar cei care conduc şcolile, din patru în patru ani sau mai des, în funcţie de cum cad guvernele, trăiesc traume: când au venit liberalii la putere, au schimbat toţi directorii de la PSD; când a ajuns UDMR-ul la putere, i-a schimbat pe toţi. Acum, a ajuns, după cum ştiţi, ALDE la putere. Aşa că, eu cred că în perioada imediat următoare vom primi un centralizator prin care să se vadă care directori nu sunt de la PSD şi de ce.

În comisiile de examinare e bine să ştiţi că fiecare comunitate locală trimite un consilier local, ceea ce este absolut halucinant. Pe un profesor gradul I, cu 30 de ani vechime sau cu doctorat, îl punctează un consilier local care abia a putut să facă un liceu la seral, ceea ce, repet, noi nu trebuie să acceptăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Vlăducă.

Doamna Vlăducă, v-aţi înscris la cuvânt?

Aşa apare aici.

Din greşeală...

Nu-i nimic.

Doamna Gavrilă? Acum? Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Îmi permit să revin, pentru că în prima parte eram îngrădită de procedură şi trebuia să lecturez argumentaţia, contextul, şi atunci au fost doar câteva paranteze pe care le-am punctat, pentru a contura exact situaţia.

Cred că domnul deputat Anton a considerat că ne referim şi la Ordonanţa nr. 96, PL-x 12, care va face obiectul discuţiilor de mâine. De data aceasta suntem doar în faţa unei iniţiative legislative care se referă la directori.

Mai departe, intervenţiile colegilor din tot spectrul politic se leagă de un subiect extrem de interesant şi de... senzaţional al şcolii româneşti, care de-a lungul timpului a ţinut prima pagină a presei. Şi de aici au pornit generalizări nedrepte, acuze asupra sistemului în totalitatea sa, încercarea de a acredita ideea că peste tot şi în toate judeţele există o politizare excesivă.

Trebuie reţinut un lucru, că acest concurs, cu toate viciile lui, a reglementat într-o anume formă statutul colegilor noştri. Aproape 80% dintre cei care s-au prezentat l-au luat, deşi avem nişte rezerve asupra modului de organizare, asupra participării în comisii a unor persoane care nu aveau neapărat competenţele de a evalua prestaţia managerială a colegilor noştri, asupra modului în care au fost formulate subiectele, şi domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, cum bine a spus, legat de amestecul unor itemi care nu aveau legătură cu practica managerială propriu-zisă.

În cele din urmă, totuşi, vorbim de o stabilizare a sistemului, de faptul că ar trebui, Ministerul Educaţiei - şi noi le-am recomandat acest lucru şi de la nivel de comisie - să organizeze cu o periodicitate clară aceste concursuri, pentru a risipi suspiciunile.

Dar a face asemenea îngrădiri şi a amesteca momentul concursului cu momentul detaşării în interesul învăţământului, deci al statutului de director interimar, de a genera disperarea de a găsi un director, că este sau nu este potrivit...

Vorbim de comunităţi rurale cu foarte puţine cadre didactice care pot răspunde condiţiilor respective de grad didactic, de experienţă, de titulatură. Vorbim de o anumită experienţă de care este nevoie. Deci cred că ne trebuie o anumită măsură, o anumită temperanţă în ceea ce facem şi probabil că şi într-o periodicitate, într-un calendar mai previzibil al concursurilor, dar şi printr-o seriozitate de abordare la nivel de inspectorate şi la nivel de minister aceste false mituri pot fi risipite şi şcoala românească poate demonstra că îşi alege cum trebuie profesorii şi managerii şcolari, mai ales.

Dincolo de asemenea suspiciuni, interpretări şi generalizări incorecte, pe fisuri de logică, plecăm de la premise şi de la tot felul de alegaţii, şi apoi tragem concluziile aşa cum vrem noi, de multe ori în linie politică, în retorică politică.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Stanciu, v-aţi înscris la cuvânt, vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Da.

Mulţumesc doamnei care a vorbit înaintea mea.

Deci situaţia este aşa: a fost dat un concurs. Majoritatea l-au luat. Aceia sunt în funcţii. Pentru ceilalţi, daţi concurs din nou. Dacă concursul n-a fost bine organizat, reorganizaţi concursul. Aveaţi 3 luni la dispoziţie. Ce v-a oprit? Este clar că altceva decât interesul public. Puteaţi să faceţi concursul în prima lună, nu era nicio problemă. Oamenii de-abia învăţaseră, puteau să mai înveţe puţin.

Deci despre ce vorbim? De ce trebuie să avem discuţia aceasta aici, când Guvernul a avut 3 luni la dispoziţie să organizeze concurs? Despre ce vorbim? Duble măsuri. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale. Am finalizat aici.

Ţinând cont şi având... văzând entuziasmul pe care l-aţi avut la dezbaterea pe modificarea Regulamentului, vă invit să rămâneţi în continuare la declaraţii politice. (Aplauze.)

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

În continuare, partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului, urmând apoi prezentarea interpelărilor.

Primul minister - Ministerul Apelor şi Pădurilor. Răspuns la întrebarea adresată de colegul nostru, Gheorghe Andrei. Nu este? Nu este, o să primească răspunsul în scris. A, este. Secretarul de stat nu este? Cine nu e?

Vă propun să amânăm puţin, pentru că secretarul de stat de la minister nu a ajuns încă, da? Amânăm şi, când soseşte, o să primiţi răspunsul la întrebare.

Mulţumesc frumos.

Domnul secretar de stat Ciprian Lucian Roşca este? Bun. Răspunsul la întrebarea adresată de colega noastră, Intotero Natalia, vă rog frumos.

Aţi prezentat răspunsul în scris, doamnei deputat.

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă este în sală? Va primi răspunsul în scris, de la domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Domnul deputat Toma Ilie? Este în sală.

Domnule secretar de stat, prezentaţi răspunsul? Bun.

Vă rog, domnule secretar de stat. Vă rog.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Stimate domn deputat...

Dan Dumitrescu mă numesc, din partea Ministerului Sănătăţii.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 252A din 2017, având ca obiect "Deschiderea unui punct de lucru permanent al Casei de Asigurări de Sănătate a Judeţului Hunedoara în Valea Jiului", vă comunic următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art. 276 alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, CNAS funcţionează pe baza statutului propriu, avizat de Consiliul de Administraţie, care se aprobă prin hotărârea Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

Casele de asigurări funcţionează pe baza statutului propriu, care trebuie să respecte prevederile statutului cadru şi care se aprobă de Consiliul de Administraţie al CNAS, cu avizul Ministerului Sănătăţii, şi care trebuie să conţină prevederi referitoare la relaţiile CNAS cu alte case de asigurări şi cu oficiile teritoriale, precum şi cu asiguraţii.

În contextul celor anterior precizate, sunt de menţionat următoarele.

Prin Ordonanţa de Guvern nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2012, competenţa de administrare a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate obligatorii revine Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin Hotărârea de Guvern nr. 18/2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale în domeniul de sănătate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor alte acte normative în domeniul sănătăţii, au fost eliminate dispoziţiile privind aprobarea medicamentelor de către comisiile de la nivelul CNAS şi CAS pentru DCI-urile compensate.

Prescrierea medicamentelor se realizează de medicul de specialitate, potrivit protocoalelor terapeutice aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 1301/500 din 2008, cu modificările...

(Domnul deputat Ilie Toma, din sală, solicită explicaţii concrete.)

În urma unei analize a eficienţei legislative privind înfiinţarea de oficii teritoriale, se va avea în vedere oportunitatea adoptării unei reglementări unitare la nivel naţional în acest sens.

Casa Naţională decide în această...

Este o analiză pe care Casa Naţională de Asigurări trebuie să o facă. Ministerul doar a prezentat un punct de vedere... îmi cer scuze.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, precizări? Doriţi să interveniţi pentru precizări?

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc pentru răspuns.

Rog reprezentantul Ministerului Sănătăţii să ia legătura cu Casa Naţională de Sănătate şi să verifice oportunitatea înfiinţării unui punct de lucru al Casei Judeţene de Sănătate Hunedoara. Pentru că în Valea Jiului locuieşte o treime din populaţia judeţului Hunedoara.

Din punctul nostru de vedere este oportună înfiinţarea unui asemenea punct de lucru.

Vă mulţumesc.

Şi aştept un răspuns cât mai repede.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

La întrebarea adresată de colegul nostru Gheorghe Andrei, de la PNL, domnul secretar de stat? Şteţco.

Vă rog, domnule secretar de stat Şteţco.

Domnul Istrate Şteţco (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Referitor la întrebarea înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 345A/2017, având ca obiect "Masacrul forestier în pădurea Băneasa", vă comunic următoarele.

Având în vedere aspectele sesizate de dumneavoastră cu privire la unele acte de defrişare care se petrec pe suprafaţa pădurii Băneasa - tăieri care se desfăşoară în spatele Restaurantului Casa Albă - vă facem cunoscut faptul că, în perioada 1.03.2017-10.03.2017, Garda Forestieră Bucureşti a desfăşurat controale de verificare, ca urmare a unor petiţii, care au avut acelaşi obiect, formulate de cetăţenii care locuiesc în zona limitrofă a pădurii Băneasa.

În acest sens, din verificările efectuate cu această ocazie, rezultă că în zona menţionată se află în curs de exploatare legală, un parchet de exploatare, autorizat de Ocolul Silvic Bucureşti, conform prevederilor amenajamentului silvic aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 2027/2013 constituit în U.P. II Băneasa, u.a 9G... pentru un volum de 312 m.c. produse principale codru-progresive... - lărgirea ochiurilor...

De asemenea, pentru exploatarea acestui parchet, s-a emis Autorizaţia de exploatare nr. 1109370 din data de 31.01.2017 şi s-a încheiat Procesul-verbal de predare-primire a parchetului spre exploatare cu nr. 528 din 31.01.2017. Firma atestată pentru lucrări de exploatare este SC INTER AGROSILVA SRL, având ca termen de exploatare, intervalul 1.02.2016-15.04.2017.

Totodată, din verificările efectuate în suprafaţa parchetului de exploatare menţionat, a rezultat că lucrările de exploatare şi de colectare a materialului lemnos efectuate de firma atestată se execută cu respectarea legislaţiei silvice în vigoare şi a prevederilor normelor tehnice cu specific silvic.

În prezent, se execută lucrări de curăţire a parchetului de resturi de exploatare şi de valorificare, cât şi transportul materialului lemnos rezultat, cantitatea totală expediată fiind de 304 m.c. material lemnos, conform prevederilor legale în vigoare.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă domnul deputat doreşte să intervină, să facă precizări?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul oferit.

Cred că există o problemă, nu doar de legalitate, ci şi de oportunitate. Pădurea Băneasa, care acum o sută şi ceva de ani se întindea cam de undeva dintre Primăria oraşului Otopeni şi Piaţa Victoriei, astăzi mai rezidă într-un singur pâlc.

Aceste defrişări într-o zonă forestieră care constituie principalul plămân verde al Bucureştilor şi principala perdea între Bucureşti şi zona exterioară, prin care se filtrează aerul, şi tot spaţiul de agrement şi de petrecere a timpului liber, nu-şi au locul. Ocolul Silvic ar trebui să nu mai dea astfel de autorizaţii.

Vreau să spun că starea de spirit a populaţiei din zonă cu adevărat este inflamată pe această temă.

Şi mă tem că în spatele acestor interese se găsesc aceiaşi rechini imobiliari care vor să distrugă definitiv pădurea Băneasa şi s-o transforme într-o pădure de blocuri înghesuite, unele peste altele, şi să lichideze tot acest spaţiu foarte valoros din perspectivă financiară.

De aceea, rugămintea mea este: nu mai daţi autorizaţii de defrişare în pădurea Băneasa. Acest dezastru a început de zeci de ani şi va continua până când această pădure va dispărea cu totul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Şi mai avem un singur răspuns, pentru care se solicită amânare. Este întrebarea adresată de colegul nostru, Movilă Petru, Ministerului Transporturilor.

Trecem la prezentarea interpelărilor şi voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă.

Domnul deputat Daniel Olteanu, de la PNL? Este?

Domnul deputat Steriu? Nu.

Domnul deputat Csoma Botond?

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelare adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării se referă la arborarea steagului Transilvaniei, la Cluj.

În data de 15 martie a.c., aproximativ 600 de persoane de etnie maghiară au participat la un marş autorizat pe străzile municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni.

Participanţii au comemorat eroii Revoluţiei maghiare din 1848, însă evenimentul nu a fost lipsit de incidente.

4 tineri au fost amendaţi de Jandarmerie, cu câte 500 de lei, pentru nerespectarea art. 13 al Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

Intervenţia jandarmilor s-a datorat faptului că cele 4 persoane au arborat steagul istoric al Ardealului, steagul Transilvaniei.

Jandarmii au cerut organizatorilor, Organizaţiei Locale a UDMR Cluj, să îndepărteze persoanele din coloană care au arborat steagul Transilvaniei, iar procesele-verbale de contravenţie au fost întocmite cu menţiunea că cei amendaţi nu au respectat indicaţiile de părăsire a marşului, date de organizatori.

În acest fel s-a creat aparenţa că organizatorii ar fi avut obiecţii cu privire la arborarea steagului Transilvaniei, ceea ce nu este adevărat.

Ţin să precizez că organizatorii evenimentului de comemorare, Organizaţia Locală a UDMR Cluj, din iniţiativa lor, proprie, nu au dat nicio indicaţie referitoare la îndepărtarea steagului Transilvaniei.

Afirmaţiile privind incitarea la ură şi discriminare, prin folosirea acestui steag, aparţin exclusiv Jandarmeriei, care şi-a făcut cunoscută această opinie încă începând cu data de 14 martie a.c., când a avut loc şedinţa de organizare a evenimentului de comemorare, la care au participat atât reprezentanţi ai Jandarmeriei, cât şi reprezentanţii organizatorilor.

Menţionez că pe străzi coloanele au purtat atât steagurile Uniunii Europene, României şi chiar steagul Ungariei.

Totodată se cunoaşte faptul că românii ardeleni au purtat steagul Transilvaniei şi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918.

Mai mult decât atât, simbolul care există pe steagul Transilvaniei, mai exact stema regiunii, este prezentă şi pe steagul României, fiind o parte din stema oficială a ţării.

Totodată trebuie subliniat că art. 13, pe baza căruia Jandarmeria a eliberat amenzi celor 4 persoane, nu cuprinde nicio referire cu privire la arborarea steagurilor. În acest caz, consider că angajaţii Jandarmeriei au acţionat exagerat, interpretând litera legii într-un mod samavolnic.

Este imposibil ca Jandarmeria să considere arborarea steagului Transilvaniei o măsură ilegală şi neconstituţională, nesocotind un drept fundamental.

Neexistând o prevedere legală care să interzică folosirea acestui steag - steagul Transilvaniei - consider că măsurile luate de Jandarmeria Română constituie un act samavolnic.

Doamnă ministru,

Vă rog să-mi comunicaţi poziţia oficială a Ministerului Afacerilor Interne, vizavi de acest incident.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Avem o interpelare depusă de membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Dacă avem un reprezentant al comisiei?

Vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea depusă de membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării se adresează domnului Tudorel Toader, ministrul justiţiei.

Obiectul acesteia este: "Motivarea tergiversării transmiterii punctului de vedere ce conţine o propunere de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române, primit de minister, din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în data de 2 februarie 2017".

Cronologic vorbind, este vorba de o serie de întrevederi pe care le-am avut în cadrul comisiei: pe data de 25 ianuarie 2017, la care au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: domnul Ovidiu-Cristian Iane, domnii Dan Mihai Chirica, secretar de stat, şi Dumitru-Florin Baba, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi ai Direcţiei Generale Paşapoarte; o altă întâlnire a avut loc pe 2 februarie 2017, la care l-am avut participant pe fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, doamna Iulia Mălina Ciobanu.

Şi, în urma discuţiilor pe care le-am avut la aceste şedinţe, am convenit ca reprezentanţii ANC să transmită un punct de vedere privind modificarea şi completarea art. 9 al legii menţionate anterior.

De la primirea de Ministerul Justiţiei a punctului de vedere din partea ANC, respectiv începutul lunii februarie, şi până la data prezentei interpelări, sfârşitul lunii martie, s-a contactat de nenumărate ori cabinetul pe care îl conduceţi, domnule ministru, şi au fost respinse două adrese oficiale în care se solicita respectuos transmiterea acestei propuneri de modificare şi completare a legii.

Ţinând cont de faptul că Ministerul Justiţiei nu a răspuns solicitărilor făcute de membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, iar Propunerea de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991 se află într-un blocaj instituţional, vă rugăm respectuos să transmiteţi un răspuns cu privire la:

1. Care este motivul pentru care Ministerul Justiţiei refuză transmiterea către comisie a punctului de vedere ce conţine Propunerea de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991?

2. Ţinând cont de faptul că această propunere se află deja de aproximativ 50 de zile în posesia Ministerului Justiţiei, când estimaţi că va intra în posesia Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius Paşcan?

Da, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc.

Consider că se impune ca, odată cu finalizarea şi aprobarea MasterPlanului General de Transport, să fie comunicată oficial şi strategia privitoare la cele 3 aeroporturi din centrul ţării, respectiv Mureş, Sibiu şi Cluj, dacă s-a modificat abordarea ministerială de atunci, respectiv din 2013, când am depus o interpelare similară la Ministerul Transporturilor.

În mod special se cuvine specificat dacă Guvernul României va participa la finanţarea aeroporturilor de interes local, anume dacă va susţine investiţiile pentru dezvoltare ale acestora.

Pe de altă parte, consider că trebuie clarificat dacă se are în vedere, printr-o strategie de infrastructură naţională, coexistenţa, coabitarea celor 3 aeroporturi din centrul ţării şi susţinerea acestora într-o formă sau alta de la bugetul de stat sau fiecare trebuie să se descurce pe cont propriu. Mai precis, să rămână în grija exclusivă a consiliilor judeţene.

O atare ultimă variantă poate duce chiar la întreruperea activităţii şi chiar la închiderea unora dintre aceste aeroporturi. Aeroportul Transilvania, de pildă, se confruntă deja cu serioase probleme.

E cazul să fie lămurite aceste aspecte, oficial, pentru ca administraţiile publice locale care le administrează să ştie ce au de făcut.

Până acum, cu certitudine, Aeroportul Transilvania este cel care a fost desconsiderat şi dezavantajat, întrucât aeroporturile din Cluj şi Sibiu au beneficiat de importante investiţii susţinute de la bugetul de stat sau fonduri europene, în timp ce acelaşi lucru nu s-a întâmplat şi în cazul Aeroportului Transilvania din judeţul Mureş.

Aştept cu interes o clarificare în acest sens.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP, de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moldovan Sorin.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: "Creşterea timpilor de aşteptare la graniţă".

Stimată doamnă ministru,

Duminică, 2 aprilie, Poliţia de Frontieră a anunţat că din 7 aprilie a.c. va intra în vigoare Regulamentul de modificare a Codului Frontierelor Schengen, adoptat de Parlamentul European şi Consiliul European, care presupune, prin art. 4, că statele membre sunt obligate să verifice în mod sistematic, la intrare, resortisanţii ţărilor terţe, prin consultarea tuturor bazelor de date relevante.

Ar trebui să se asigure faptul că aceste verificări sunt realizate în mod sistematic şi la ieşire. Bazele de date în care se vor efectua verificări includ: sistemul de informaţii Schengen SIS, baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate şi pierdute SLTD, precum şi bazele de date naţionale.

Aceste măsuri sunt binevenite, pe de o parte, pentru siguranţa cetăţenilor Uniunii Europene, având în vedere atentatele din ultima perioadă, dar, pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Interne trebuie să coordoneze într-un mod cât mai organizat aceste schimbări, pentru că altfel vor avea un efect negativ, din punctul de vedere al timpului aşteptat la graniţe, dacă nu este coordonat cum trebuie.

Având în vedere apropierea Paştelui şi a sezonului estival, se prefigurează creşterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităţilor vamale în punctele de frontieră rutiere.

Având în vedere aceste circumstanţe, vă rog să faceţi următoarele precizări:

1. Ce măsuri va lua Ministerul Afacerilor Interne pentru a nu se ajunge la cozi infernale în pragul Sărbătorilor şi în perioada estivală?

2. Cum preconizaţi că va fi primită această modificare a Regulamentului de modificare a Codului Frontierelor Schengen de cetăţenii europeni?

Solicit răspuns oral şi scris la această problemă.

Vă mulţumesc.

Sorin Moldovan, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 13.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Robert Sighiartău?

Vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Bună seara, stimaţi deputaţi.

Am o interpelare către domnul Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Suntem la mai bine de 10 ani de când am intrat în Uniunea Europeană şi, pe lângă faptul că aproape an de an absorbţia fondurilor europene a fost sub nivelul pe care ni l-am propus, nu am reuşit nici să implementăm sisteme performante pentru a accesa bani europeni, în afara proiectelor europene - şi aici mă refer la subvenţiile din agricultură.

Agenţia pentru Investiţii în Agricultură este una din instituţiile de bază în domeniu, una extrem de solicitată, prin numărul mare de fermieri pe care îl are ţara noastră.

Anual se depun cereri pentru plata subvenţiilor, iar sistemul de preluare a cererilor nu este nici astăzi satisfăcător. De performanţă nu mai putem discuta.

Nu de puţine ori sistemul informatic care permite plata subvenţiei pe suprafaţă s-a blocat, ducând la întârzieri grave ale viramentelor către fermieri.

S-a ajuns în situaţia în care dacă problema nu se rezolva de pe o zi pe alta, Comisia Europeană nu putea plăti sumele pentru diverse scheme de sprijin, decât după luni de zile.

Astfel s-a ajuns ca cererile să fie prelucrate manual, lucrătorii APIA fiind obligaţi să lucreze nopţile, sâmbăta şi duminica. Multă risipă de timp, de bani şi, bineînţeles, de resurse umane.

Întârzierile cu plata subvenţiilor au dus la renunţarea de către unii fermieri să mai crească animale.

Un alt aspect este legat de necorelarea datelor cu alte instituţii partenere, cum ar fi: ANSVSA.

Şi nu în ultimul rând trebuie subliniată lipsa unui program între APIA şi instituţiile de evidenţă a populaţiei, care ar permite o verificare mult mai atentă a persoanelor care se prezintă la agenţiile judeţene şi locale.

De multe ori, persoanele care fac cereri le fac în numele altor persoane, lucru care duce la greşeli sau chiar la fraude.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să îmi comunicaţi:

Ce măsuri aveţi în vedere a lua, în regim de urgenţă, pentru a impulsiona sectorul agricol, care este mult sub potenţialul pe care îl avem ca ţară?

Aveţi în vedere crearea unei baze de date comune între APIA şi alte instituţii partenere, ANSVSA, instituţiile de evidenţă a populaţiei?

Ce măsuri aveţi în vedere pentru modernizarea sistemului informatic, pentru a uşura munca oamenilor şi pentru a evita blocarea acestuia?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Silviu Dehelean? Nu este.

Doamna deputat Antoneta Ioniţă? Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi deputaţi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Florian Bodog, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării se referă la elaborarea unui program naţional pentru demenţă.

Stimate domnule ministru,

Atrag astăzi atenţia tuturor asupra necesităţii elaborării unui program naţional de sănătate pentru demenţă.

Consider că problemele generate de această boală nu pot fi rezolvate fără un dialog cu autorităţile competente, prin crearea unui program naţional de sănătate care să ofere soluţii concrete. Un astfel de program este necesar pentru a asigura colaborarea între instituţiile responsabile pentru calitatea şi diversitatea serviciilor de diagnostic, tratament şi îngrijire a persoanelor cu demenţă, a identifica nevoile reale pe care le implică îngrijirea, a coordona activitatea instituţiilor responsabile de implementarea programului, a asigura accesul la servicii şi a asigura instruirea personalului.

Până în prezent, la nivelul mentalităţii generale din România, nu s-au produs modificări esenţiale privind această boală, nu au fost demarate niciun fel de demersuri pentru organizarea de servicii, nu s-au conturat intenţii, dar acum trebuie, numaidecât, ca şi statul român să se implice într-un program naţional pentru demenţă, nu doar sectorul privat şi ONG-urile.

Concret, obiectivul principal este acela de a continua demersurile ONG-urilor, şi anume de a informa populaţia cu privire la existenţa acestei boli, de altfel foarte frecventă. Aproximativ 10% dintre persoanele peste 65 de ani suferă de demenţă Alzheimer, aceasta fiind principala cauză de mortalitate şi morbiditate la vârstnici.

Problemele extrem de dificile pe care le presupune îngrijirea pe care familia trebuie să o asigure acestor persoane, pentru perioade lungi, de cel puţin 8-10 ani, trebuie să preocupe şi statul român.

Din aceste considerente, domnule ministru, este necesară conceperea şi punerea în aplicare a unor măsuri care au drept principal obiectiv recunoaşterea demenţei ca problemă de sănătate publică în România, şi, în consecinţă, elaborarea unui program naţional pentru demenţă.

Considerăm că numai o strategie naţională coerentă va permite abordarea holistică a problemelor medicale şi a celor sociale, financiare, personale, etice, pentru cele peste 1, 5 milioane de persoane afectate direct sau indirect de această suferinţă.

Împreună putem găsi soluţii practice şi realiste care să ţină cont de dificultăţile economice actuale, dar care să schimbe în mod radical situaţia persoanelor suferinde de demenţă şi a familiilor lor.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Robert Turcescu? Nu este.

Domnul deputat Cătălin Cristache? Nu.

Domnul deputat Claudiu Răcuci? Nu.

Domnul deputat Popescu? Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Interpelarea este adresată domnului Florian Bodog, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării: "Spitalul de boli infecţioase «Victor Babeş» din Timişoara şi o chestiune de securitate naţională."

Stimate domnule ministru,

Am aflat din presa locală timişoreană şi de la managerul spitalului de boli infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara că acest spital îşi va închide de luni, adică de astăzi, 3 aprilie, porţile. Reprezentanţii spitalului nu mai au bani pentru a plăti unităţile, angajaţii şi tot ceea ce ţine de cheltuieli. Problema semnalată este că nu primesc suficienţi bani de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru câţi pacienţi internează şi tratează, fiind cel mai mare spital de boli infecţioase din vest, atenţie!, cel mai mare spital de boli infecţioase din vest.

La unitatea sanitară vin pacienţi cu afecţiuni grave, din toată ţara, care trebuie trataţi. Fără a exagera, rezolvarea acestei crize cu care se confruntă spitalul ţine de domeniul siguranţei naţionale. Practic, datoriile spitalului vin din diferenţa de bani dintre cazurile tratate efectiv în spital şi cazurile decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş.

Spitalul are încă din 2016 o restanţă în sumă de 1.822.499 de lei, care reprezintă servicii medicale nedecontate de către CJAS.

Deşi aceşti pacienţi au fost internaţi în spital şi trataţi, spitalul nu primeşte bani de la CJAS pentru acest lucru. Unitatea medicală a închis anul 2016 cu plăţi restante de aproape trei milioane de lei, din care arierate, plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, de două milioane de lei. Practic, pentru a se debloca situaţia, iar porţile spitalului să rămână deschise, ar trebui ca CJAS să mărească suma pe care o decontează spitalului, iar lucrurile se pot schimba doar prin constituirea unei comisii care să determine schimbarea, de la Bucureşti.

Vă întreb, aşadar, domnule ministru, dacă veţi lua măsuri urgente pentru deblocarea acestei situaţii, având în vedere faptul că s-a constituit comisia la nivel naţional, din care fac parte reprezentanţii spitalului, casei judeţene, autorităţilor locale şi casei naţionale de asigurări de sănătate, şi care se va întruni joi, 6 aprilie, adică în această săptămână.

Problema expusă necesită rezolvare urgentă, deoarece, chiar în aceste zile, acest spital de boli infecţioase din Timişoara se confruntă cu o gravă epidemie de rujeolă.

Aştept răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Mara Mareş? Vă rog.

Doamna Mara Mareş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale.

Stimate domnule ministru,

Numărul studenţilor din România a înregistrat scăderi considerabile în ultimii ani. Astfel, dacă în anul universitar 2007-2008 erau înregistraţi nu mai puţin de 907.353 de studenţi, numărul acestora a ajuns la 433.234 în anul universitar 2013-2014.

O serie de factori influenţează acest număr, la nivel naţional: scăderea natalităţii, abandonul şcolar, concurenţa pe piaţa serviciilor de educaţie, inclusiv cu unităţi din afară.

Aşadar, în ultimii ani tot mai mulţi tineri doresc să urmeze studii în străinătate, mulţi dintre aceştia fiind acceptaţi la studii încă din perioada liceului.

De cele mai multe ori, atunci când aceştia se întorc în ţară, întâmpină o serie de dificultăţi la echivalarea diplomelor, au de parcurs un traseu administrativ anevoios şi sunt nevoiţi să cheltuiască bani pe traduceri şi legalizări.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi precizaţi:

Care este numărul studenţilor înregistraţi în România, în anul universitar 2016-2017?

Există la nivelul ministerului pe care îl conduceţi o monitorizare a situaţiei studenţilor români în străinătate?

Care este numărul curent al acestora şi care este numărul absolvenţilor de studii în străinătate în perioada 2010-2017?

Există anumite cheltuieli pe care statul român trebuie să le susţină pentru un student în străinătate?

Care este numărul de diplome echivalate de statul român în perioada 2010-2017?

Există un sistem estimat al sumei cheltuite de un absolvent de studii în străinătate pentru echivalarea diplomei în România şi a sumei cheltuite de statul român pentru realizarea acestui demers?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Adriana Săftoiu. Vă rog.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Interpelarea este adresată ministrului educaţiei naţionale şi este vorba despre respectarea dreptului la educaţie a persoanelor cu dizabilităţi senzoriale.

Plec de la un caz foarte concret. Este vorba de Ecaterina Zgubea, elevă în clasa a XIII-a, seral, la Liceul tehnologic din Alexandria, care urmează să susţină examenul de bacalaureat în sesiunea din vara acestui an, 2017.

Problema e că respectiva elevă face parte din categoria persoanelor cu dizabilităţi senzoriale, respectiv este nevăzătoare.

Ecaterina doreşte să susţină examenul la literatura română şi la geografie, folosind un laptop adecvat nevoilor ei. De aici începe traseul birocratic, care scoate în evidenţă o legislaţie greoaie şi discriminatorie.

Conform procedurii din Legea nr. 448, elevul trebuie să meargă la Direcţia de sănătate publică, care, în baza diagnosticului, îi va înmâna o adeverinţă cu posibilităţile pe care le are în timpul examenului. Cu această adeverinţă, elevul merge la inspectoratul judeţean, care va lua decizia finală.

Care este problema elevei nevăzătoare şi problema altor copii care intră în aceeaşi categorie. Li se refuză pur şi simplu un drept pe care îl prevede Convenţia ONU din 2012, ratificată de România, şi care este dreptul de a folosi orice instrument adaptat nevoilor individuale. Practic, răspunsul pe care l-au primit aceşti copii, de a folosi acest laptop, care are un soft special, care le permite să lucreze pe el, a fost că prin folosirea laptopului respectiv sunt suspectaţi de tentativă de fraudă.

Pentru că metodologia încă, în acest moment, nu este conformă cu această Convenţie ONU, se spune că orice alt instrument care ar putea să facă posibilă depistarea, de unde vine acea lucrare, ar fi o tentativă de fraudă.

Trebuie să atrag atenţia asupra faptului că inspectoratul, comisia au posibilitatea să verifice acel laptop, în cazul în care se suspectează că ar putea să deţină informaţii.

Deci, prin acest refuz, ca aceşti copii, aceste persoane cu dizabilităţi senzoriale să nu-şi poată folosi aceste laptopuri care sunt adecvate nevoilor lor, practic, li se încalcă un drept.

Drept urmare, interpelarea se adresează ministrului educaţiei şi doresc răspuns în scris.

În ce măsură metodologia de bacalaureat din acest an va fi adaptată Convenţiei ONU şi, în mod concret, în ce măsură acestei eleve, care a făcut această solicitare, i se răspunde şi i se respectă dreptul de a folosi un instrument care este adaptat nevoilor ei?

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu? Nu este.

Domnul deputat Bogdan Huţucă? Nu.

Domnul deputat Cristian Ghinea? Nu.

Domnul deputat Bichineţ? Nu.

Domnul deputat Cătălin Nechifor. Vă rog.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării îl constituie planul de dezvoltare al TAROM pentru Aeroportul Suceava.

Domnule ministru,

Vreau să vă informez că, începând cu 2014, Aeroportul Suceava a intrat într-un plan de modernizare amplu, care a durat până în 2015. Mai precis, pe data de 12 noiembrie 2015, Compania TAROM a efectuat primul zbor spre Suceava, după lucrările ample de reparaţii şi modernizare.

La acel moment, compania zbura doar luni şi joi, curse la mijlocul zilei. După o perioadă, din martie 2016, s-a trecut la un regim mai amplu, la curse cu înnoptare, overnight, respectiv de luni până duminică, un număr de 5 curse. Pe timp de vară s-a suplimentat, aşa încât Suceava a avut de atunci un număr de curse, una pe zi, cu plecare din Bucureşti seara, retur din Suceava, dimineaţa, a doua zi.

Domnule ministru,

Considerăm că indicatorii tehnico-financiari, mai degrabă pentru TAROM, pe Suceava, ca operator aerian, sunt pozitivi, întrucât de atunci şi până acum preţul biletelor a fost foarte ridicat. În documentul pe care îl depun în scris fac şi o analiză scurtă şi veţi vedea de acolo că, spre exemplu, în comparaţie cu Iaşiul, biletele pe Suceava, pentru aceeaşi zi, la o distanţă de timp rezonabilă, sunt chiar cu 36% mai scumpe decât cele pentru zborul Iaşi-Bucureşti şi retur, în condiţiile în care distanţa este aproximativ egală şi timpul de zbor la fel, egal.

Vreau să vă solicit, domnule ministru, ca, printr-o analiză, împreună cu TAROM, să puteţi identifica cauzele care stau la baza acestui calcul financiar, pentru că, dacă pe Iaşi operează şi Blue Air, şi Compania TAROM naţională are un număr de 4 zboruri pe zi, iată că la Suceava, un aeroport important, modernizat, o zonă turistică importantă şi de business, Compania TAROM ţine şi acum doar un singur zbor pe zi către Suceava şi, evident, retur, a doua zi.

Consider că suntem deja în ultimul ceas în care mai putem salva Compania TAROM. Ştim foarte bine că sunt intenţii şi din partea Ryanair şi a altor operatori de regim low-cost spre a veni către România, pentru a opera zboruri cu destinaţie internă.

De aceea, vă rog, domnule ministru, să analizaţi aspectele enunţate în această interpelare şi să ne comunicaţi în scris, dar şi oral punctul de vedere al companiei cu privire la destinaţia Suceava, ca plan de dezvoltare pentru Compania TAROM.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iuliu Nosa? Nu este.

Doamna deputat Carmen Holban.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru al sănătăţii, Florian-Dorel Bodog.

Obiectul interpelării: "Transformarea Maternităţii Târgovişte la grad superior - trecerea la grad III."

Domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu subiectul cu care am fost sesizată de curând la cabinetul parlamentar, de către şeful Secţiei Neonatologie a Spitalului Judeţean Târgovişte.

Ca urmare a faptului că maternităţile actuale de grad III nu fac faţă ca număr de locuri, la numărul tot mai mare de nou-născuţi cu patologii grave, începând cu anul 2015, Maternitatea Târgovişte a început discuţii cu privire la trecerea la un grad superior. S-a discutat la nivelul comisiei de specialitate, la nivelul Asociaţiei Române de Neonatologie, la nivel de secretar de stat şi la nivel de ministru.

Creşterea gradului maternităţii ar însemna, pentru judeţul Dâmboviţa şi pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, acordarea de îngrijiri mai bune pentru nou-născuţi şi femeile gravide din judeţ, creşterea finanţării Compartimentului "Prematuri" de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi creşterea finanţării Secţiei de Neonatologie, prin accesarea AP ATI.

Faţă de cele menţionate, vă rugăm, domnule ministru, să analizaţi şi să sesizaţi Comisia Naţională de Evaluare a Maternităţilor, din cadrul Ministerului Sănătăţii, pentru a da un răspuns la evaluarea efectuată, pe care îl aşteptăm de mai bine de un an.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Maricela Cobuz.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună seara!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Florian-Dorel Bodog.

Obiectul interpelării: "Normele metodologice de aplicare a Legii dieteticianului nr. 256/2015".

Stimate domnule ministru,

De peste 6 ani, s-a înregistrat în ţara noastră prima generaţie de dieteticieni cu licenţă, la mai multe facultăţi din ţară, pregătiţi temeinic şi specific pentru acest domeniu de sănătate atât de important.

Totuşi, încă nu a fost reglementat în totalitate această profesie, deşi în Statele Unite ale Americii se împlinesc, în acest an, 100 de ani de la înfiinţarea acestei profesii; în Marea Britanie aproape 40 de ani; în Italia peste 30 de ani.

Avem nevoie de dieteticieni în cabinetele medicale, în spitale, în instituţii sociale, în unităţi alimentare, în şcoli sau în laboratoare de cercetare. Legea dieteticianului a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial nr. 825 din 5 noiembrie 2015, normele au fost elaborate şi este momentul ca noi să le definim aplicabilitatea.

Solicit răspuns în scris, conform art. 170 alin. (1) al Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu privire la stadiul elaborării şi aprobării hotărârii de Guvern care aprobă Normele metodologice de aplicare a legii dieteticianului nr. 256/2015, norme ce privesc şi detaliază exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului dieteticienilor din România.

Cu stimă, deputat al PSD, Maricela Cobuz.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Mai avem timp pentru o singură interpelare.

Domnul deputat Năsui? Nu este.

Domnul deputat Nicolae Neagu. Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Toma-Florin Petcu, ministrul energiei.

Subiectul este "Liberalizarea pieţei de gaze".

Stimate domnule ministru,

În ultimele zile, în spaţiul public, au avut loc dezbateri ample pe tema liberalizării pieţei de gaze, în contextul în care OUG nr. 64/2016 prevede liberalizarea preţului gazelor de la 1 aprilie 2017. ANRE susţine şi a susţinut că liberalizarea pieţei pentru consumatorii casnici trebuie deja aplicată începând cu 1 aprilie, dată fiind convergenţa dintre preţul gazelor din producţia internă şi preţul gazelor din import.

Parlamentul României, Comisia pentru industrii şi servicii nu au reuşit o armonizare a legislaţiei, principalul obstacol fiind acela că, după liberalizare, impactul asupra consumatorilor casnici va fi unul nefavorabil.

În acest context, vă rog să precizaţi dacă Ministerul Energiei va elabora noul act normativ care ar trebui să modifice Legea energiei şi gazelor, respectiv a identifica soluţia pentru înlocuirea OUG nr. 64/2016 şi dacă în acest an intenţionaţi a creşte investiţiile Romgaz şi Transgaz, astfel încât capacitatea de furnizare cu gaze să crească, în condiţiile unui preţ mai mic decât cel al gazelor din import.

Solicit răspunsul dumneavoastră verbal şi în scris.

Mulţumesc.

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Vă doresc o seară bună!

Declar şedinţa noastră închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.