Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Secretarul de la opoziţie? Domnul Ghinea?

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că şi-au înregistrat prezenţa 147 de colegi, până în acest moment.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 10, şi marţi, 11 aprilie 2017; programul de lucru pentru perioada 10-15 aprilie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 3-10 aprilie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La punctul 2 al ordinii de zi de astăzi, potrivit art. 205 din Regulament şi potrivit programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema: "Situaţia economică a României după primele trei luni din anul 2017".

Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul Viorel Ştefan, ministrul finanţelor publice.

Având în vedere prevederile regulamentare, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim care va fi alocat participanţilor, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute la final pentru răspunsuri.

Observaţii, dacă sunt?

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Vot, vă rog.

Cu 140 de voturi pentru şi 5 colegi care nu votează propunerile au fost aprobate.

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul domnului deputat Bogdan Huţucă, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Vă rog, domnule deputat, 5 minute.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Stimate domnule ministru al finanţelor publice,

În primul rând, ţin să vă mulţumesc că aţi dat curs invitaţiei noastre de a dezbate astăzi, cu ocazia zilei dedicate Orei Guvernului, situaţia macroeconomică îngrijorătoare a României, ca urmare a unei politici fiscal-bugetare care, în primele trei luni ale anului, tinde să deraieze tot mai mult de la ţintele bugetare asumate prin Legea bugetului de stat.

Domnule ministru al finanţelor publice,

În Parlamentul României aveţi imaginea unui om onest şi bine pregătit profesional, care nu a încercat niciodată să convingă pe nimeni că negru este alb, dacă datele şi cifrele reale o reflectă altfel.

După cum bine ştiţi, în materie fiscal-bugetară lucrăm cu materialul clientului, cu cifrele şi datele oferite chiar de Ministerul Finanţelor Publice şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Aşadar, nu cred că puteţi contesta faptul că încasările pe primele trei luni ale anului 2017 se află sub nivelul celor din 2016, ba, chiar mai mult, sub ţintele asumate prin Legea bugetului de stat.

În consecinţă, nu cred că veţi nega faptul că încasările din TVA, cea mai importantă sursă de finanţare a bugetului, au o reală problemă.

Este drept că în luna martie, faţă de luna ianuarie, deficitul de încasări din TVA s-a atenuat destul de mult, dar tot rămâne la peste un miliard de lei, deşi, dacă vă aduceţi bine aminte, aţi mizat pe o creştere a acestor încasări cu 4,77%, ceea ce înseamnă peste 2,5 miliarde de lei.

De asemenea, nu cred că veţi nega faptul că impozitul pe profit, pentru care aţi anticipat o creştere de 7,77%, şi impozitul pe microîntreprinderi, pentru care aţi anticipat o creştere de 60,7%, au un deficit ce depăşeşte 100 de milioane de lei.

În aceeaşi serie se pot înscrie şi scăderea colectării, în cadrul veniturilor nefiscale, şi ritmul aproape invizibil al tragerilor de la Uniunea Europeană.

Domnule ministru al finanţelor publice,

Sper ca atunci când veţi veni la microfon, să ne oferiţi soluţii consistente la problemele reale ale bugetului şi sper să le recunoaşteţi încă de pe acum, şi să nu încercaţi să le dregeţi la rectificarea bugetară din vară, când anticipăm că victima principală vor fi investiţiile publice.

Atât noi, parlamentarii, cât şi observatorii economici sau investitorii străini ştim că, pentru a salva situaţia pe primele trei luni ale anului, aţi apelat la nişte subterfugii care nu vă vor mai fi la îndemână în următoarele trimestre, şi aici vorbim despre virarea, aproape integrală, la bugetul statului, a profiturilor şi rezervelor companiilor profitabile de stat şi la amânarea rambursărilor de TVA.

V-am chemat în această şedinţă să vă avertizăm că după primele trei luni de guvernare economia românească este deja proptită în gard, şi aceasta înainte ca Guvernul să apuce să onoreze beneficiile sociale promise, respectiv creşterile salariale şi creşterile de pensii. Spun acest lucru, pentru că nu numai partea de venituri este deteriorată.

În urma guvernării, şi partea de cheltuieli este profund deformată. Ca urmare a politicilor incoerente, pe primele trei luni ale anului, am ajuns în situaţia total nedorită ca trei categorii de cheltuieli - vorbim de personal, bunuri şi servicii - şi asistenţă socială să deţină 85,31% din totalul cheltuielilor. Sperăm ca după acordarea majorărilor de salarii, promise de doamna Vasilescu, să nu depăşim sută la sută din totalul cheltuielilor.

Domnule ministru,

Vă mai aduceţi aminte cum era numit în campaniile mediatice ale PSD Guvernul anterior? Vă reamintesc eu: "Guvernul zero". Ştiţi ce i s-a imputat cel mai mult? Atenţia acordată cheltuielilor de capital, absorbţia fondurilor europene şi ritmul investiţiilor publice.

Astăzi suntem în situaţia ca cheltuielile de capital să fie mai mici cu 60% faţă de guvernarea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

... şi fondurile europene să aibă un ritm sub marja de eroare statistică a investiţiilor bugetare.

Închei prin a vă aduce aminte unul dintre principiile care guvernează responsabilitatea fiscal-bugetară, respectiv principiul echităţii, care stabileşte că "în derularea politicilor fiscal-bugetare, Guvernul va lua în calcul atât impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung, cât şi impactul asupra generaţiilor viitoare".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Îl invit la tribună pe domnul ministru Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan (ministrul finanţelor publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o, ocazie cu care voi încerca - nu ştiu dacă voi reuşi în 5 minute, o să încerc, materialul meu e puţin mai amplu - să prezint principalele evoluţii ale situaţiei economice a României, în primele trei luni ale anului 2017.

Voi încerca să sintetizez. Încep prin a spune că în primele două luni ale anului creşterile volumului de activitate sau ale cifrelor de afaceri rămân ridicate, situându-ne în limitele obiectivului de creştere economică de 5,2%. Tot în primele două luni ale anului s-au creat peste 44.000 de locuri de muncă, ceea ce mă face să cred că angajamentul nostru de a crea 200.000 de locuri de muncă, în 2017, este unul fezabil. Dacă ne referim la evoluţiile din luna martie, constatăm o îmbunătăţire a indicatorului de încredere în economie, ceea ce susţine concluzia unei continuităţi a creşterii economice ridicate pe tot parcursul trimestrului I, în consens cu efectele aşteptate ale politicilor de relaxare fiscală şi creştere a veniturilor reale ale populaţiei.

Dau câteva cifre în continuare. Exporturile de bunuri s-au majorat în primele două luni cu 9,2%, importurile cu 10,9%, şi aceasta în principal datorită importurilor de resurse energetice. Pe relaţia intracomunitară, România este tot mai competitivă şi câştigă segmente importante de piaţă. În primele două luni, dinamica exporturilor în statele Uniunii Europene este în creştere cu 8,9%, superioară dinamicii importurilor, care este de doar 7%, ceea ce a determinat o reducere a deficitului comercial cu ţările Uniunii Europene cu 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La începutul anului, inflaţia anuală a trecut în teritoriu pozitiv, 0,2%. În turism, observăm o creştere a calităţii acestei activităţi: creşte numărul de vizitatori străini în România, cu 22,5% în primele două luni - peste 300.000 de turişti străini în plus faţă de anul trecut; se îmbunătăţeşte gradul de utilizare a capacităţilor de cazare - 22,8% faţă de 20,1% în ianuarie, anul trecut.

Depozitele populaţiei sunt în creştere faţă de anul anterior cu 11,3%.

Indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de Comisia Europeană, s-a îmbunătăţit în martie 2017 cu 1,4 puncte, faţă de februarie 2017, ajungând la nivelul de 105,4 puncte, cel mai mare nivel de după noiembrie 2008.

Chiar dacă nu avem datele finale după primul trimestru, cu toate acestea, din informaţiile disponibile până în acest moment, putem să ne declarăm încrezători că impactul măsurilor din Programul de guvernare va fi cel pe care cetăţenii îl aşteaptă: venituri mai mari, locuri de muncă mai multe şi o creştere economică ridicată.

În ceea ce priveşte execuţia bugetului general consolidat, avem date concrete.

Pentru execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni, care s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, chiar dacă excedentul este mai mic decât cel din perioada corespunzătoare anului 2016, depăşeşte cu mult ceea ce se întâmpla pe execuţiile anilor anteriori, 2013-2014, fiind ani de referinţă, care s-au încheiat de fiecare dată în trimestrul I cu deficit, deşi, pe final de an, rezultatul exerciţiilor a fost de 2,5, respectiv 1,7 din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde, au reprezentat 4,3% din PIB. Realizările din februarie arată o evoluţie a veniturilor bugetare în concordanţă cu proiecţia bugetară. În luna februarie încasările au fost de 15,7 miliarde de lei, faţă de 15 miliarde de lei în februarie 2016, deci o creştere cu 4,7%.

Deşi cota de TVA s-a redus şi supraacciza a fost eliminată, încasările din februarie 2017 au fost cu 2,5% peste cele din februarie 2016.

O evaluare a acestei categorii de impozit se poate face după cunoaşterea realizărilor privind consumul şi valoarea adăugată brută, indicatori cu periodicitate trimestrială. Deci când vom avea datele la trimestru, o să putem să facem o analiză mai aplicată.

În schimb, pentru veniturile din impozitul pe venit şi contribuţii de asigurări sociale, se constată că în primele două luni din 2017, unei creşteri a masei salariale cu 18,4% i-a corespuns o creştere a încasărilor din impozitul pe venit cu 13,6%, şi a contribuţiilor de asigurări cu 11,9%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde de lei, au scăzut în termeni nominali cu 0,3% faţă de perioada anului precedent, diminuându-se cu 0,3 puncte procentuale şi ca pondere în PIB.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile s-au redus cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, scăderi majore înregistrându-se la instituţiile finanţate din venituri proprii şi subvenţii, 9,4%, precum şi în administraţia locală, 6,1%.

Cheltuielile de personal au crescut în primele două luni cu 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua jumătate a anului 2016, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi educaţie, la 1 ianuarie 2017.

Estimările bugetare pe primul trimestru ale anului 2017 indică un excedent al soldului bugetului general consolidat, la nivel de 0,2% din PIB, de această dată, aproximativ 1,5 miliarde de lei, în condiţiile în care s-au plătit subvenţii de la buget, în special pentru sprijinirea producătorilor agricoli, cu un miliard de lei mai mult faţă de trimestrul I al anului trecut.

În acelaşi timp, se constată o evoluţie foarte bună a veniturilor din impozitul pe venit şi contribuţii sociale, ca urmare a dinamicii ridicate a masei salariale din economie, o îmbunătăţire a încasărilor, în luna martie, pe zona de TVA şi accize, precum şi reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de aproximativ 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. O imagine mai clară vom avea după datele finale din 25 aprilie.

Evoluţiile pozitive sunt confirmate şi de agenţiile de rating, care au reconfirmat ratingurile acordate României, iar cea mai recentă fiind confirmarea ratingului de către Standard & Poor’s, în 7 aprilie.

De asemenea, activitatea de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice se realizează conform planului de finanţare anunţat la începutul anului, chiar dacă la momentul actual avem un context de piaţă volatilă, în principal din cauza conjuncturii unor factori independenţi de piaţa locală, randamentele titlurilor de stat emise de România au cunoscut o evoluţie favorabilă.

Voi încheia exprimându-mi încrederea mea şi a întregului Cabinet, că datele statistice care vor fi publicate pentru luna martie şi trimestrul I vor confirma angajamentele noastre şi implementarea Programului de guvernare.

Suntem încrezători, deoarece datele operative ale Ministerului Finanţelor Publice privind execuţia pe trimestrul I confirmă evoluţiile favorabile menţionate anterior.

Înainte de a vă mulţumi pentru atenţie, mai vreau să dau o singură explicaţie, pentru că în prezentarea colegului Huţucă s-a făcut o comparaţie între ianuarie 2017 şi ianuarie 2016 în privinţa colectării de TVA. Aş vrea să îi amintesc că luna ianuarie 2016 a beneficiat de o încasare suplimentară de 1,7 miliarde de lei la TVA, datorită faptului că s-a închis exerciţiul financiar pe fonduri europene şi în decembrie au intrat în economie 9 miliarde de lei de la închiderea acestui exerciţiu, ceea ce a generat 1,7 miliarde de lei mai mult pe TVA, o situaţie care este irepetabilă şi face ca această comparaţie să nu fie relevantă.

Vă mulţumesc pentru atenţie! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Trei minute lămuriri suplimentare - Grupul PNL.

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat explicaţiile domnului Ştefan şi am auzit propagandă, nimic concret.

Haideţi să vă spun exact, practic, ce se întâmplă acum în România.

Programul de guvernare al PSD este o calamitate pentru economia României. (Vociferări.) Guvernul şi-a asumat pe primul trimestru, prin Legea bugetului, o ţintă de 7,65% din PIB, şi a realizat 7,11%. Este cel mai mic grad de încasare a veniturilor din ultimii cinci ani.

Domnul Viorel Ştefan (din lojă):

7,3...

Domnul Dan Vîlceanu:

7,11...

De asemenea, aceasta înseamnă cam 4,4 miliarde în minus la venituri.

Ştiţi ce înseamnă 4,4 miliarde? Nu este o sumă aşa... fără nicio noimă... este cam o treime din bugetul de pensii pe primul trimestru. (Vociferări.) Doar directivele europene v-au împiedicat să prăbuşiţi de tot economia românească.

Pentru că ar trebui să veniţi acum la microfon şi să ne spuneţi, domnilor, să le spuneţi românilor, cum faceţi să reduceţi TVA la 0% pentru locuinţe şi produse agricole? N-am auzit nicio explicaţie.

Investiţiile s-au prăbuşit, (Vociferări.) iar din fonduri europene... nimic. V-aţi asumat o ţintă de 22 de miliarde de lei, domnule ministru, nu de euro, cum aţi declarat dumneavoastră, şi după primul trimestru ţinta a rămas tot 22 de miliarde de euro, adică nu aţi atras nimic.

În acest context, este foarte clar că trebuie luate măsuri de corecţie, adică veţi tăia cheltuieli sau veţi veni cu taxe noi, veţi inventa taxe, aşa cum aţi mai făcut-o. Doar aşa a apărut taxa pe stâlp sau supraacciza la combustibil.

De asemenea, dacă doriţi să inventaţi taxe, vă anunţ de pe acum că întreprinzătorii români nu mai au bani să vă dea. Şi cred că, după ce aţi majorat minimul pe economie, doar să astupaţi anumite găuri din buget, ar trebui să vă fie şi ruşine să mai veniţi cu noi taxe.

Dinspre Guvern, aşa cum am văzut, ni se comunică pe un ton relaxat: "Totul este bine", "Suntem în grafic". De fapt, realitatea este că este haos şi PSD încearcă, prin minciuni de genul "dublăm sau triplăm salarii", să ascundă acest lucru. Sursa acestor rele este faptul că nu avem un Guvern adevărat. Avem o trupă de servanţi la dispoziţia unei persoane iresponsabile, care doreşte să se salveze pe sine, şi crede că poate cumpăra conştiinţa românilor cu bani.

Domnule Viorel Ştefan,

Începeţi să vă bateţi joc de meserie şi sunteţi pe cale să deveniţi Iordache 2. De asemenea, vă aduc aminte că în campanie ne-aţi prezentat grafice colorate, prin care le promiteaţi românilor că veţi duce înainte barca aceasta numită România. (Vociferări.)

Realitatea, ilustrarea realităţii din România...

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Timpul s-a terminat de două minute.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

Timpul... timpul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog...

Domnule deputat...

Domnul Dan Vîlceanu:

... este aceasta...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog frumos...

Domnul Dan Vîlceanu:

... şi este o ilustrare făcută de un român, ca să vedeţi şi dumneavoastră adevărata realitate din România...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Dan Vîlceanu:

... şi Programul dumneavoastră de guvernare...

Din sală:

Timpul... timpul...

Domnul Dan Vîlceanu:

... şi, de asemenea, vă cer, în final, să nu vă mai bateţi joc de economia României şi să ştiţi că nu puteţi păcăli pe toată lumea, tot timpul. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare, câte trei minute fiecare, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are timp alocat 5 minute.

Vă rog...

S-au înscris la cuvânt...

Domnul Muşoiu Ştefan? Nu.

Domnul Vîlceanu?

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

A consumat timpul!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci, din partea Grupului PNL, mai ia cineva cuvântul la dezbateri?

Domnul Badea, de la PSD.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

A consumat 7 minute, în loc de 5 minute!

Domnul Leonardo Badea:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doream să încep altfel, dar, ţinând cont că s-a prezentat aici o situaţie neagră, aş vrea să spun că economia în esenţă, pentru mulţi, nu este uşor de pătruns. Seamănă cu o cameră neagră. Şi, aşa cum spunea Confucius, "... de multe ori - ca să şi înţelegem -, este greu să găseşti o pisică neagră într-o cameră întunecată, atunci când pisica nu se găseşte acolo..." Deci cam asta se încearcă acum.

Şi aş dori să revin tot pe cifre, la ceea ce se întâmplă.

Doresc să reafirm, de la bun început, fără echivoc, că România are un tablou macroeconomic sustenabil. Evoluţiile macroeconomice şi fiscal-bugetare sunt în prognoza pe care am fundamentat-o privind obţinerea unei creşteri economice de 5,2%, cu un deficit bugetar sub 3%. Şi, ca să nu-şi mai facă nimeni griji, ne vom îndeplini sută la sută angajamentele făcute.

Conform tuturor estimărilor, vom înregistra cea mai ridicată creştere economică din Uniunea Europeană, în 2017.

Am implementat deja măsuri pentru creşterea PIB-ului potenţial, măsuri de natură să mărească sustenabilitatea creşterii economice. Intrarea în vigoare a Legii prevenţiei, a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi accelerarea investiţiilor publice finanţate din buget vor mări capacitatea productivă a economiei româneşti.

Deşi primele trei luni au fost afectate de diverse şocuri exogene, datele statistice oficiale confirmă evoluţiile în linie, peste prognozele avute în vedere de noi în fundamentarea Programului de guvernare. Şi aş da aici doar câteva aspecte, ca exemplu: producţia industrială a crescut cu 5,8% în ianuarie 2017, faţă de ianuarie 2016; productivitatea muncii în industrie a crescut cu 4,3%; România are o rată a şomajului la record minim istoric în ultimii 27 de ani - 5,4%, conform metodologiei calculate a Biroului Internaţional al Muncii.

De asemenea, cu această rată România se plasează în topul statelor Uniunii Europene cu cele mai mici rate ale şomajului, alături de Cehia, Germania, Malta, Ungaria, Marea Britanie, Olanda şi Polonia. De asemenea, vă anunţ că această tendinţă de scădere a ratei şomajului se va menţine şi în trimestrele următoare.

Câştigul salarial mediu nominal net a crescut în februarie a.c. cu 14,7% faţă de februarie 2016.

Intrările în insolvenţă ale firmelor au fost în primele două luni din acest an la un minim istoric de după criza din 2007-2008, cu 20% mai mici faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

Depozitele populaţiei de la sfârşitul lunii februarie sunt mai mari cu 1,2 miliarde de lei faţă de valoarea depozitelor de la sfârşitul lunii decembrie 2016.

Evoluţiile pozitive din economie sunt în completarea dinamicii sustenabile a indicatorilor ce caracterizează convergenţa nominală.

Astfel, sustenabilitatea finanţelor publice este păstrată, având în vedere că execuţia bugetară de până acum arată un excedent bugetar de 0,05% din PIB. Criteriul inflaţiei, al dobânzilor obligaţiuni pe termen de 10 ani şi al cursului de schimb sunt respectate şi ele. România exportă stabilitate macroeconomică în Uniunea Europeană, respectând toate criteriile de convergenţă nominală şi 10 dintre cele 11 criterii din procedura de dezechilibru macroeconomic.

România are un deficit de cont curent sustenabil, finanţat în totalitate din investiţii străine directe şi investiţii de portofoliu. Datoria externă totală, la februarie 2017, este mai mică cu 400 de milioane de euro, faţă de februarie 2016, iar adecvarea rezervelor valutare internaţionale situate la BNR este una confortabilă.

Chiar dacă tabloul macroeconomic este sustenabil, există tensiuni la nivel microeconomic, pe care le vom minimiza prin măsurile pe care urmează să le implementăm în lunile următoare.

În plan macro, vom respecta ceea ce am promis. Viziunea e bazată pe creştere economică, investiţii, în primul rând, dar şi pe consum, producţie, nu doar piaţă de desfacere, locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, consolidarea clasei de mijloc, pentru o creştere economică sustenabilă, incluzivă, echilibrată.

În planul reformelor fiscal-bugetare, ţintele noastre privesc creşterea gradului de colectare... (Voci suprapuse.) evaziunii fiscale...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Leonardo Badea:

... managementul cheltuielilor publice, precum şi revigorarea rezervelor întreprinderilor de stat, prin stabilirea unor criterii de performanţă clare în OUG nr. 109 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor.

Dragi colegi,

Aceste lucruri sunt doar repere pentru o sinteză şi pentru o analiză economică a situaţiei macroeconomice din România, lucru pe care noi astăzi îl discutăm în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupul USR, domnul Năsui.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Stimate domnule ministru al finanţelor publice,

Bilanţul primelor 3 luni este unul mitigat, dar e unul care ne îngrijorează.

În primul rând, aş dori să îl felicit pe actualul ministru al finanţelor, pentru două lucruri.

În primul rând, pentru că a continuat unul dintre cele mai importante proiecte de transparenţă bugetară din Europa, anume Platforma de Transparenţă Bugetară, transparenta-bugetară.gov.ro, începută anul trecut, şi pentru desfiinţarea Formularului 088 şi continuarea unor eforturi de debirocratizare în cadrul Ministerului Finanţelor.

Felicitări, domnule ministru!

Îngrijorările noastre, în schimb, nu vin din această zonă. Îngrijorările noastre vin din felul cum funcţionează economia. Şi am auzit astăzi, de la această tribună, foarte multe date, foarte multe cifre.

Dar, după cum ştiţi şi după cum spunea şi antevorbitorul meu, economia poate să fie o cameră neagră. Problema nu e doar că e o cameră neagră. Problema e că e o cameră neagră pe care toţi avem impresia că o înţelegem şi o ştim bine. Şi, de multe ori, ca în orice cameră neagră, ea este neagră nu pentru că nu avem lumină, ci poate pentru că avem prea multe surse de întuneric, care ne blochează vizibilitatea. Prea multe cifre, prea multe date.

De aceea, e bine să ne raportăm la nişte agregate pe care le vedem în exterior. De exemplu, costul îndatorării. În momentul în care o economie îţi merge bine, în momentul în care creditorii internaţionali şi naţionali au încredere în faptul că ţi-ai putea rambursa datoriile, poţi să iei credite mai ieftin.

Dar ce se întâmplă acum cu statul român? Dacă ne uităm la cum a evoluat costul datoriei, vedem mai multe... mai multe eşecuri. Vedem licitaţii pentru mai multe maturităţi pentru titluri de stat care au eşuat total.

La 2 ani, am avut un eşec total la licitaţia din 2 februarie, deci nu a putut statul român să se împrumute niciun leu în momentul acela.

La licitaţia din 2 martie, tot pentru titluri de 2 ani, costul îndatorării a crescut cu 15%, da? Deci statul român s-a împrumutat cu 1,59%, când înainte o făcea cu 1,38%.

La 3 ani, de asemenea, avem un eşec, pentru titluri de stat cu maturitate de 3 ani, avem un eşec la 9 martie. După care, când a fost reluată licitaţia, + 7% - cost al datoriei.

La 7 ani, maturitate mai mare, o creştere a costului îndatorării de 13%.

Şi la 10 ani - cel mai mare eşec - constatăm creşteri ale costului îndatorării externe a României de 30%.

Deci vorbim de o creştere de la 3,13%, anul trecut, pe cât reuşea România să se îndatoreze, la 4,03%, anul acesta.

Aceştia sunt indici care ne arată situaţia văzută de alţii. Sunt indici care ne arată cum ne văd pe noi oameni care pariază pe noi, oameni care sunt de acord să ne dea banii lor, pieţe financiare, tocmai în vederea rambursării lor, în viitor.

Ce a crescut în România, între sfârşitul anului 2016 şi începutul anului 2017? Un singur lucru: guvernarea. Au fost alegeri şi s-a schimbat Guvernul. Şi, mai mult decât guvernarea, s-a schimbat politica Guvernului, iar această politică a Guvernului vedem cum este sancţionată de pieţele financiare internaţionale.

Da, domnule ministru, avem excedent, după primele două luni, dar este un excedent la jumătate faţă de cum era anul trecut.

Da, domnule ministru, avem nişte motive de bucurie în economie, vedem că mai continuă creşterea economică. Şi sperăm să atingeţi ţinta aceea, de 5,2%. Dar motivele de bucurie le vedem...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... din privat, din păcate, din economia privată, şi nu de la stat.

O ultimă întrebare, domnule ministru, ar fi legată de procesul de recrutare la banca cea mai mare a statului român, una dintre singurele două, la CEC.

Aveţi un proiect de act normativ, pe site-ul ministerului, care prevede că CEC-ul şi instituţiile de credit ale statului român, adică cele două - EximBank şi CEC - vor fi exceptate de la faimoasa Ordonanţă nr. 109.

Nu vedem niciun motiv pentru care aceste două instituţii nu ar trebui să beneficieze de un management profesionist şi depolitizat. Sau oare este asta o promisiune care nu se va mai realiza?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, Grupul parlamentar al PNL.

Aveţi 5 minute, domnule Vîlceanu.

Domnul Dan Vîlceanu:

Da.

Nu o să-mi trebuiască toate, o să mai vină şi alţii.

Dar am vrut să adaug, domnule ministru, să nu rămână lumea cu o impresie greşită, că nu meritaţi felicitări pentru nimic.

În spatele Formularului 088 este un mecanism, sunt nişte proceduri care au rămas în continuare. Aţi desfiinţat un formular, adică n-aţi făcut nimic. În momentul acesta te poţi trezi că nu mai eşti plătitor de TVA, şi nici măcar nu ştii. Dar bineînţeles că astea nu vă preocupă.

Pe de altă parte, aş vrea să vă mai spun un lucru de care sunt absolut sigur. După ce aţi ratat împrumuturile de care vorbea şi antevorbitorul meu, veţi fi ministrul de finanţe care va semna, probabil sau cel mai probabil, un nou acord cu FMI, la cum arată lucrurile acum. Şi acestea sunt lucruri pe care trebuie să le explicaţi românilor, cam în ce condiţii veţi semna, pentru că asta veţi face, un acord cu FMI.

Şi care sunt măsurile pe care le veţi lua, pentru că ştim cu toţii că acordurile cu FMI nu se întâmplă doar aşa..., nu mai putem minţi pe nimeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai aveţi 4 minute, la PNL.

Doamna Turcan?

Vă rog. (Rumoare.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Am ascultat cu mare atenţie intervenţiile colegilor profesionişti în domeniul finanţelor publice şi concluzia Partidului Naţional Liberal este că actualul Guvern, din punct de vedere economic, este într-o mare culpă. Este în cofă cu banii. Practic, investiţiile sunt blocate, investitorii sunt descurajaţi, leul se devalorizează, exporturile sunt afectate, autorităţile locale nu mai au bani de investiţii şi, din nefericire, continuaţi să-i presaţi pe reprezentanţii autorităţilor locale, prin instituţiile pe care le aveţi în subordine, să facă jocurile guvernării şi să devină obedienţi politici.

Este un dezastru pentru România europeană a anului 2017 ca Guvernul să se uite spre autorităţile publice locale cu dispreţ şi să le taie orice speranţă de investiţii în interes public, pentru a crea bunăstare şi beneficiu la nivel de cetăţean de rând.

În concluzie, Partidul Naţional Liberal solicită, în urma argumentelor aduse de ministrul finanţelor, demisia, din următoarele motive:

1. Pentru că aţi tăiat investiţiile în primul trimestru;
2. Pentru că nu vă puteţi respecta angajamentul de deficit bugetar, aşa cum este normal pentru o Românie parteneră în cadrul european; altfel, nerespectând angajamentul de deficit bugetar, intrăm în procedura de deficit excesiv, ceea ce înseamnă creşterea poverii pe următoarele generaţii;
3. Vă solicităm demisia, domnule ministru al finanţelor, pentru colectarea dezastruoasă din primele 3 luni, împreună, evident, cu preşedintele ANAF.

Dacă vreţi bani la bugetul statului, nu vă gândiţi la investitorii pe care şi aşa îi sugrumaţi cu controale, cu lipsă de predictibilitate legislativă, ci uitaţi-vă spre marii contributori şi puteţi să creşteţi colectarea din TVA, acolo unde este o sursă reală de bani.

Înainte de a vă da demisia, domnule ministru al finanţelor, vă solicităm să prezentaţi totuşi o proiecţie economică care stă la baza Legii salarizării unitare, pe care o vedem pusă pe toate ecranele, şi despre care aflăm astăzi că a fost amânată cu încă o săptămână, după ce n-au mai contenit colegii PSD-işti să ne prezinte Legea salarizării unitare şi grija pe care o poartă angajaţilor din sistemul public.

Vă rugăm să prezentaţi, aşadar, public, proiecţia Legii salarizării unitare, pentru că nu există nicio dată economică, realistă, care să susţină ceea ce dumneavoastră aruncaţi zi de zi în ochii românilor.

Trebuie să spuneţi exact, pe următoarele luni, pe următorii ani de zile, până când se va finaliza implementarea Legii salarizării unitare, care este creşterea economică prognozată şi care este creşterea PIB-ului pe care dumneavoastră o prognozaţi.

De asemenea, să ne spuneţi care este nivelul colectării veniturilor pe care vă bazaţi, nivelul posturilor pentru bugetari, şi dacă acest număr de posturi pentru bugetari va creşte, va scădea sau va rămâne blocat.

Şi, nu în ultimul rând, să ne spuneţi şi să prezentaţi opiniei publice care este procentul de investiţii pe care Guvernul dumneavoastră intenţionează să-l ofere României, în următorii ani de zile, astfel încât, dincolo de partea de cheltuieli pe care o prezentaţi zi şi noapte, să existe şi sursă de susţinere a acestor cheltuieli.

Sunt nişte solicitări fireşti. Sunt nişte solicitări pe care orice cetăţean care îşi vede viitorul în România aşteaptă să le primească de la nişte guvernanţi cu o majoritate parlamentară...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Raluca Turcan:

... considerabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. (Aplauze.)

Grupul parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian, 3 minute.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

În primul rând, procedural, vă rog să-mi permiteţi să reiau această recomandare, ca pe viitor să aveţi un limbaj care să fie demn de această tribună parlamentară.

Utilizarea unor adjective, care sunt excesive, arată o lipsă de argumente. (Vociferări.) Aşa cum, în muzică, cineva cântă tare, pentru că nu are ureche muzicală, tot aşa, şi în politică, cel care nu are argumente foloseşte adjective, să le zic, eufemistic, pădureţe.

În al doilea rând, ceea ce ne lipseşte nouă în politică este o anumită sobrietate. Cineva prezintă nişte cifre. Ar trebui, înainte de a spune dacă cifrele sunt propagandă sau nu, să mergem şi să consultăm dacă cifrele sunt adevărate sau nu.

Stimaţi colegi,

Nu o să ne înţelegem niciodată, dacă noi nu convenim asupra unor cifre, dacă nu convenim asupra unui minim de informaţii pe care să le socotim, cu toţii, corecte. Dacă dumneavoastră contestaţi cifrele prezentate în Buletinul Ministerului Finanţelor, sigur că nu o să reuşim să ne înţelegem niciodată.

În al treilea rând, semnalez un lucru foarte interesant şi cu totul nou, să nu zic novator, în politica românească. Până acum, era aşa: opoziţia cerea majorări de salarii şi puterea refuza să crească salariile. Este pentru prima oară când puterea creşte salariile, iar opoziţia se opune, acuzând că ele nu trebuie crescute. (Aplauze.)

Să nu mai vorbim de năstruşnica acuză, că noi dorim să captăm bunăvoinţa românilor. Ştiţi foarte bine că românii au o memorie scurtă a binelui. Dacă doream să captăm bunăvoinţa românilor, pentru alegeri, făceam aceste majorări, măcar în preajma alegerilor prezidenţiale şi europene, din 2019. Dat fiindcă că le facem imediat după alegeri, nu puteţi suspecta că o facem din motive de natură electorală.

Aş vrea să mai adaug ceva. Mi se pare ciudat, sincer, foarte ciudat, că după ce un buget abia a fost votat, când ministrul finanţelor derulează noul buget de circa o lună, dumneavoastră să aveţi deja concluzii. Uitaţi-vă pe listele anilor trecuţi. Uitaţi-vă că investiţiile au fost la 0,1, în perioada aceasta, de două luni, şi în 2016, şi în 2015, şi în 2014. Pot să vă dau exemplul multor ani, în care, după reduceri fiscale, primele luni au înregistrat anumite scăderi, iar după aceea, rezultatele au fost pozitive.

Prea vă grăbiţi. Mai aşteptaţi puţin, abia au fost alegerile. Nu puteţi să cereţi demisia Guvernului, imediat după alegeri. Din păcate, pentru dumneavoastră, ciclurile electorale sunt ceva mai lungi. Nu cât Cometa Halley, dar în orice caz, ceva mai lungi.

De aceea, eu cred că această discuţie este pur politicianistă. Nu putem trage concluzii decât pripite, după o lună şi ceva, iar Standard & Poor’s, de exemplu, ne-a dat un exemplu foarte clar al încrederii pe care o are în perspectiva pe termen mediu şi lung a României, reconfirmând atractivitatea României pentru investiţii.

Aşadar, noi n-avem atâta încredere în noi, câtă au străinii în noi.

Sper să vină ziua în care să fim şi noi mândri, cu toţii, şi unii şi alţii, că suntem români, şi să fim demni de ţinuta acestei tribune parlamentare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Vosganian:

De aceea, închei, spunând că este prematur să tragem concluzii. Rezultatul lunii martie arată că temerile din ianuarie nu s-au adeverit, votarea Legii bugetare şi intrarea în funcţiune a acestui buget au deja rezultate benefice.

Cât priveşte Legea salarizării, nu vă grăbiţi cu argumentele, pentru că veţi avea tot timpul, în dezbateri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tomac, Grupul PMP.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Domnule Vosganian, să ştiţi că opoziţia poate cere demisia oricărui ministru, oricând doreşte de cuviinţă. Asta este democraţia parlamentară.

Legat de limbaj, puteţi să-i oferiţi ceva consultanţă şi domnului deputat Bacalbaşa, n-ar strica.

Revenind la... (Aplauze.)

... subiectul nostru de astăzi... (Rumoare.)

Domnule ministru,

M-aş fi aşteptat şi mi-aş fi dorit foarte mult ca aici, în faţa noastră, să veniţi cu celebra "Biblie" pe care domnul Dragnea ne-o prezenta în campanie, Programul de guvernare al PSD. Aţi prezentat în campania electorală un Program de guvernare, şi mi-aş fi dorit să veniţi să spuneţi, exact cum aţi promis în campania electorală, pe zile, pe luni, ce veţi implementa din angajamentele asumate.

Am văzut mai devreme, şi preşedintele dumneavoastră, domnul Leonardo Badea, amintea de nişte măsuri pe care vi le-aţi propus. Amintesc că în Programul dumneavoastră de guvernare, cu privire la politici macroeconomice, fiscalitate şi buget, explicaţi că veţi lua câteva măsuri care vor trebui implementate în primul trimestru al acestui an, însă acestea lipsesc cu desăvârşire. Şi vă explic exact despre ce este vorba.

Aţi menţionat că aceste măsuri sunt fundamentate pe realitatea că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, pentru reducerea evaziunii, Programul de guvernare vizează - citesc din programul de guvernare: "angajarea unor contracte de performanţă pentru ANAF cu ţinte trimestriale şi măsuri corective automate la derapajele de la ţinta stabilită; înfiinţarea unei direcţii în cadrul ANAF pe tematica firmelor cu pierderi continue, companiilor de stat şi nu numai, care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionari privaţi propriilor firme cu pierderi, precum şi consolidarea direcţiei de preţuri de transfer".

Vă informăm, domnule ministru, că a început deja al doilea trimestru şi nu am auzit de vreun contract de performanţă încheiat de dumneavoastră cu preşedintele ANAF.

Mai mult, ne întrebăm cum veţi putea înfiinţa noi direcţii sau veţi putea consolida direcţiile existente în cadrul ANAF, fără resurse umane, având în vedere că Ministerul Finanţelor Publice tocmai a luat decizia suspendării ocupării posturilor vacante şi a promovării pentru personalul din aparatul central şi instituţiile subordonate, decizie despre care auzim, pe surse, că se propagă şi la alte ministere.

Aşa merge, probabil, situaţia în clipa de faţă în Guvern, şi care seamănă cu măsurile de austeritate care se adoptă în perioadă de criză financiară şi nicidecum de prosperitate.

Dar cea mai importantă măsură anunţată de Guvern este Codul economic al României. Potrivit Programului de guvernare, Codul economic al României va conţine: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic.

Va fi dezbătut, aşa anunţă Programul de guvernare, în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu asociaţiile, cu oamenii de afaceri şi cu cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-urile, autorităţi publice locale, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă, cu toată clasa politică. Va fi pus în dezbatere parlamentară, începând cu aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară.

Aprobarea Codului economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017.

Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia.

În acest fel, ne povesteşte actualul Guvern, în Programul de guvernare, un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit.

De asemenea, Codul economic al României va reduce masiv numărul de taxe, astfel încât numărul taxelor nu va fi mai mare de 50.

Constatăm, domnule ministru, că acest Cod, care ar trebui să înlocuiască toată legislaţia economică şi fiscală în vigoare, este în întârziere, dar acest Cod, conform Programului de guvernare, ar trebui să cuprindă reducerea masivă a numărului de taxe.

Oare această întârziere ne oferă indicii cu privire la ce măsură intenţionaţi să renunţaţi pentru a...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat...

Domnul Eugen Tomac:

... încadra în deficitul estimat, de 3%?

Vă mulţumesc.

Oricum, o veste bună, că vin turiştii mai mult în ţară. Am crezut că...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită dreptul la replică.)

Vă rog, domnule deputat, un minut. (Rumoare. Aplauze.)

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Salut fiii de securişti! (Rumoare.)

Ştiu ăia, care sunt acolo şi aplaudă, la cine mă refer...

Esop spunea că "limba este cel mai bun şi cel mai rău lucru din lume".

Sigur că violenţele de limbaj sunt un lucru discutabil în Parlamentul României.

Din păcate, violenţele de limbaj care vin din partea liberalilor şi din partea "copilaşilor" lui Băsescu, creatorul statului mafiot, nu sunt decât manifestarea lipsei de forţă intelectuală şi de argumente.

În rest, pentru domnul Tomac, vreau să-i spun atât: şi eu sunt basarabean, numai că bunicul meu, senatorul Dobrovici-Bacalbaşa, a fost împuşcat de sovietici, iar el este servitorul lui Băsescu, creatorul statului mafiot.

Să-ţi fie de bine, băiete! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog.

Grupul minorităţilor şi Grupul UDMR nu participă la dezbateri. Dau cuvântul domnului ministru Viorel Ştefan, 5 minute.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Experienţa mea parlamentară m-a învăţat un lucru, la care ţin cu sfinţenie. Ştiu că un reprezentant al Executivului nu are dreptul să fie supărat pe cineva din Parlament.

De aceea, eu nu sunt supărat nici pe cei care au folosit informaţii inexacte, nici pe cei care au folosit limbaj jignitor şi voi încerca să răspund tehnic, politicos, tuturor acestor chestiuni.

E adevărat că noi ne comparăm cu anul 2016, când vorbim de evoluţiile economice, de evoluţiile bugetare. Şi, într-adevăr, e un an de referinţă, pentru că dacă anul trecut am absorbit zero fonduri europene, faptul că în primul trimestru au intrat doar 3 miliarde de lei, faţă de 22, cât e ţinta anuală, eu zic că e o realizare.

Dacă mai adăugăm la acest lucru faptul că am preluat un portofoliu de programe pe fonduri europene, dintre care niciunul nu era acreditat, eu zic că e o realizare chiar importantă că am reuşit şi în aceste condiţii să absorbim 3 miliarde de lei, în primul trimestru.

Dacă vorbim despre cifrele indicative, le-aş spune, nici măcar un preliminar nu pot să spun că putem vorbi, atunci când vorbim de execuţia la trimestrul I, pentru că vom şti pe 25 aprilie cifrele exacte, atunci vorbim de o colectare la nivel de 7,3% din PIB, adică egală cu indicele de colectare din anul 2016, cu precizarea că anul 2016, în trimestrul I, a avut nişte influenţe irepetabile.

Deci comparaţia, dacă corectăm, ajustăm realizările de anul trecut, comparaţia este mult mai favorabilă trimestrului I, 2017.

De asemenea, investiţii publice. Sigur, dacă n-ar fi fost un februarie cu viscol, cu Dunăre îngheţată, cu porturi închise, cu condiţii vitrege, probabil că am fi avut investiţii mai consistente şi în trimestrul I.

De aceea, afirmaţia conform căreia cineva a tăiat fondurile de investiţii este incorectă. Nu s-au realizat investiţii din cauza unor condiţii pe care le ştim cu toţii. Şi nu noi le-am stabilit. Nici Guvernul măcar nu putea să preîntâmpine evoluţiile climatice.

Oricum, să ştiţi că faţă de 3,8, cât s-au făcut investiţii în anul 2016, anul acesta noi o să ne realizăm ţinta de 4,84% din PIB.

Dar despre acest lucru vom vorbi în a doua jumătate a anului, când, într-adevăr, vom avea şi statisticile necesare.

Despre costul datoriei publice şi faptul că unele licitaţii nu au fost finalizate. Este incorect şi apreciez poziţia colegului de la USR care a vorbit despre acest lucru, numai că rugămintea mea este, atunci când face analiza, să o facă pe tot portofoliul de acţiuni care s-au întâmplat, şi nu să extragă din context câteva licitaţii şi să tragă concluzii cu caracter general. Pentru că eu vă informez că Guvernul are o strategie în temeiul căreia gestionează serviciul datoriei publice, o strategie care se bazează pe faptul că avem un buffer în trezorerie care ne permite să stabilim noi cât împrumutăm, şi la ce preţ împrumutăm, şi când împrumutăm.

De aceea, unele licitaţii, unde nu ne atingem ţintele privind costul împrumutului, nu le adjudecăm, avem şi opţiunea să le anulăm. Nu trebuie să tragem concluzii din astfel de... aşa... şi dacă facem o analiză pe total, vedem că din cele 68 de miliarde, cât ne-am propus să împrumutăm anul acesta pentru finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice scadente, suntem în grafic, iar mâine, probabil, o să avem chiar veşti mult mai bune. Astăzi mă abţin să vorbesc, având în vedere că este în derulare o procedură de emisiune pe eurobonduri, pe care nu vreau s-o caracterizez în aceste condiţii.

Despre recrutarea la CEC şi Eximbank.

Stimaţi colegi,

A fost o greşeală, o greşeală impardonabilă, faptul că la instituţiile de credit, care sunt guvernate de o legislaţie specifică sectorului bancar, pe o piaţă supravegheată, reglementată de Banca Naţională, s-a introdus al doilea sistem de guvernanţă, cel descris de Ordonanţa nr. 109 şi s-a ajuns la un blocaj, din cauza diferenţei de reglementare între cele două sisteme de guvernanţă. Nu putem să facem guvernare struţo-cămilă pe sistemul bancar. În materie de bănci nu e relevantă natura capitalului, relevantă este respectarea regulilor de guvernanţă a sistemelor bancare pe care le monitorizează Banca Naţională a României.

De aceea, şi Fondul Monetar Internaţional, şi Comisia Europeană au observat acest lucru şi Fondul Monetar Internaţional ne-a lăsat chiar în raport o menţiune în acest sens, că ar fi bine să corectăm şi să aducem această instituţie de credit sub guvernanţa specifică băncilor şi să nu mai amestecăm cele două sisteme, că intrăm în blocaj.

De aceea, nu este un proiect pe site pentru consultări, este chiar o ordonanţă adoptată de Guvern, prin care instituţiile de credit cu capital de stat au fost scoase de pe lista din Legea nr. 111 care aprobă Ordonanţa nr. 109 şi unde a fost introdusă din exces de zel, printr-un amendament, în Parlamentul anterior.

Deci nici măcar Guvernul tehnocrat nu a apreciat că este necesar să se introducă acolo, dar în Parlament a fost un exces de zel care a făcut acest lucru. Noi l-am corectat.

Sigur, Formularul 088 a fost scos, ştiţi foarte bine că a fost scos, dar vă rog să luaţi în calcul şi faptul că există o prevedere în Codul fiscal, care spune că cel care vrea să obţină cod de TVA trebuie să dea o declaraţie. Ceea ce nu era în regulă cu Formularul 088 - nu erau în regulă excesele pe care le reglementa acest formular.

De aceea, dacă astăzi se dă o declaraţie în temeiul unei prevederi din Codul fiscal, nu este o chestiune care să-l deranjeze pe contribuabil.

Un nou acord cu FMI? Nu ştiu pe ce se bazează această afirmaţie.

Deci România beneficiază de încredere, o dovedesc agenţiile de rating, o dovedeşte interesul investitorilor pe piaţa financiară, nu avem niciun motiv, un acord cu Fondul Monetar Internaţional. Nevoia unui acord se naşte atunci când o ţară nu mai este credibilă în piaţă şi atunci, pentru a-şi recâştiga încrederea, vin alături de Fondul Monetar, cu expertiză, cu fonduri, cu ... aşa... şi o ajută să-şi recâştige încrederea. Or România este într-o poziţie foarte bună pe pieţe, nici vorbă de acord cu Fondul Monetar Internaţional. Nu există dezechilibre macro, nu există niciun motiv.

Am auzit că leul se devalorizează, dar probabil afirmaţia a făcut-o cineva care nu s-a mai uitat pe un curs în ultimele săptămâni.

Leul este pe un trend de apreciere, nicidecum de devalorizare, vă rog să... E foarte simplu, pe Internet ne uităm, rapid, vedem cum stăm acolo...

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Cam asta e!

Domnul Viorel Ştefan:

Cam asta...

Aş vrea să mai vorbesc despre Codul economic, pentru că este păcat să se reţină faptul că nu s-a făcut nimic în materie. De aproape două luni de zile există colective de lucru mixte: Ministerul Finanţelor Publice cu reprezentanţi ai structurilor asociative, al Mediului de Afaceri care lucrează, este câte un colectiv pe fiecare capitol din Codul fiscal şi din Codul de procedură fiscală şi se lucrează împreună cu beneficiarii acestor reglementări şi se lucrează în spiritul ca până sau în cursul lunii aprilie să intrăm în Parlament cu proiectul.

Deci noi ne-am angajat că în trimestrul I vom derula consultări cu reprezentanţii Mediului de Afaceri. Şi o facem... de două luni de zile. Şi acum, eu am plecat de la minister, dintr-o şedinţă cu reprezentanţii Coaliţiei pentru dezvoltare. Au rămas colegii mei şi probabil şi acum se lucrează, puteţi verifica...

Vorbim de Legea prevenţiei care a fost... Legea prevenţiei este pusă de săptămâna trecută, cel puţin, pe site, pentru consultare.

Deci afirmaţia conform căreia nu ne-am atins obiectivele la care ne-am angajat în trimestrul I nu are fundament.

Preţuri de transfer? Vă amintesc că există chiar un termen, despre aceasta discutam cu cei din Coaliţia de dezvoltare, până în 25 martie trebuia să se facă dosarele pentru preţul de transfer. Deci există reglementare, există sistem de implementare, nu suntem în întârziere.

N-aş vrea să dezvolt despre austeritate pentru că, din păcate, cine a pronunţat acest cuvânt aici a fost promotorul unei politici de austeritate derulată la un moment în care România nu avea nevoie de austeritate, în condiţii de criză, când toată Europa, toate ţările europene luau măsuri de stimulare economică pentru a ieşi din criză...

Am avut noi o conducere care a luat măsuri de austeritate, austeritate care n-a făcut altceva decât să întârzie criza. Astăzi sunt foarte critici şi au învăţat ce înseamnă politici prociclice, dar austeritate în perioadă de criză este cea mai nenorocită politică prociclică.

De aceea, astăzi avem decalaje pe care trebuie să le recuperăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Am încheiat aici dezbaterile politice de astăzi.

Vă invit să rămâneţi la şedinţa de interpelări.

Domnule Predoiu, preluaţi...

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Începem partea a doua a şedinţei noastre, consacrate răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Prima interpelare este adresată Ministerului Afacerilor Interne.

Îl rog pe domnul deputat Doru-Petrişor Coliu, Partidul Mişcarea Populară, să reamintească tema într-un minut, după care domnul secretar de stat Mihai Dan Chirică, să răspundă.

Domnul deputat Doru-Petrişor Coliu este invitat...

Dacă nu, îl rog direct pe domnul secretar de stat să răspundă.

Aveţi trei minute.

Domnul Mihai Dan Chirică (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect vizita în Italia a reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Interne, vă precizăm următoarele:

În perioada 15-18 martie 2017, o delegaţie condusă de ministrul pentru românii de pretutindeni a efectuat o vizită de lucru în Italia, în scopul de a clarifica situaţia cetăţenilor români prezenţi în spaţiul public, ca fiind victime ale exploatării prin muncă.

Delegaţia a fost compusă din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Interne.

Pe durata vizitei, delegaţia României care a participat la o serie de întrevederi cu autorităţile italiene, precum şi cu prefecţii regiunilor Catania şi Ragusa, reprezentanţi ai Gărzii Financiare, ai Poliţiei de stat şi ai carabinierilor, ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, precum şi autorităţilor de sănătate publică.

În urma vizitei, s-a convenit ca la nivelul ministerelor ce au făcut parte din delegaţie să fie dispuse măsuri specifice competenţelor proprii, în vederea rezolvării situaţiei constatate.

Astfel, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a dispus desfăşurarea următoarelor activităţi: întocmirea unei evaluări în ceea ce priveşte judeţele din care provin potenţialele victime şi realizarea unei analize de către structurile specializate, în vederea stabilirii naturii şi dimensiunii reale a fenomenului criminogen, precum şi pentru identificarea unor date, în scopul fundamentării şi iniţierii unor investigaţii comune sau altor măsuri specifice.

În acest context, pe baza concluziilor rezultate în urma acestei evaluări, se va analiza oportunitatea iniţierii unor activităţi bilaterale, plecând de la localităţile de provenienţă din România şi mergând către cele de destinaţie din Italia, pe dimensiunea preventiv-operativă, dar şi în parteneriat cu autorităţile cu atribuţii în domeniul social sau al muncii.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Următoarea interpelare este adresată de doamna Natalia Intotero. Dacă este în sală? Dacă nu este, atunci am să aplic Regulamentul şi am să-l rog pe domnul secretar de stat să-i trimită în scris răspunsul, potrivit Regulamentului.

Apoi, următoarea interpelare, domnul Sorin-Dan Moldovan, PNL. Dacă doreşte să facă precizări? Dacă nu, va primi răspunsul în scris. Bun.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, PNL, aveţi un minut să reamintiţi tema.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Am o interpelare pentru Ministerul Transporturilor, legată de amplasarea pasarelei pietonale în localitatea Corbeanca, la Km 20, pe DN1, şi două interpelări către Ministerul Economiei, cu privire la procedurile de privatizare şi administrarea activelor de stat la IPRS Băneasa, respectiv Microelectronica.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

O invit pe doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore să lămurească, în maximum trei minute, interpelarea.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect amplasarea unei pasarele pietonale la Km 20, pe DN1, în zona localităţii Corbeanca, vă comunicăm următoarele:

În contextul adoptării de Comisia Europeană a Programului de acţiuni de siguranţă rutieră 2011-2020, programul are ca obiectiv reducerea cu 50% a numărului de răniţi şi victime în accidentele rutiere, este în curs de implementare şi îşi propune stoparea creşterii numărului de victime şi atingerea obiectivului european.

Principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse în România au fost: indisciplina pietonilor şi viteza, aceştia fiind responsabili pentru producerea a aproximativ 41% dintre accidentele grave în ultimii ani.

Alte cauze, în ordinea incidenţei lor: neacordarea priorităţii, abaterile bicicliştilor, depăşirea neregulamentară, nerespectarea distanţei între vehicule.

Precizăm că amplasarea pasarelelor pietonale pe drumurile naţionale reprezintă o soluţie atât pentru asigurarea fluenţei traficului rutier, cât şi pentru traversarea pietonilor în condiţii de siguranţă.

Referitor la solicitarea dumneavoastră privind necesitatea amplasării unei pasarele pietonale pe DN1, în zona Km 20, localitatea Corbeanca, precizăm că în perioada următoare se vor întreprinde demersurile necesare includerii acestui proiect în cadrul bugetului de investiţii aferente anului în curs.

Menţionăm, totuşi, că în zona respectivă, la aproximativ 300 de metri, în direcţia Ploieşti, există o pasarelă pietonală ce poate fi utilizată de locuitorii satului Corbeanca care se angajează în traversarea DN 1.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde prompt şi pozitiv solicitărilor dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Mai aveţi un minut, domnule deputat.

Dacă doriţi să adresaţi întrebări suplimentare?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc pentru răspuns.

Am solicitat o pasarelă în această zonă, deoarece cea mai mare parte din fluxul de pietoni trece prin acel punct de la Km 20. Cea de care spuneţi, la 300 de metri, nu este la fel de bine amplasată şi nu este la fel de circulată ca acest punct, unde au avut loc numeroase accidente rutiere şi incidente nedorite în care au fost implicaţi pietoni.

De asemenea, solicit pe această cale înscrierea de urgenţă în Programul de investiţii al Ministerului Transportului pe acest an.

Şi mai am o solicitare către dumneavoastră şi domnul ministru. Am o interpelare depusă din 21 februarie 2017, la care n-am primit răspuns nici astăzi, şi vizează probleme de siguranţă a traficului şi de infrastructură rutieră în zona comunei Afumaţi, judeţul Ilfov. Solicit răspuns de urgenţă, ţinând cont că Ministerul Transporturilor nu a trimis acest răspuns în scris, pe care-l aşteptam în termenul prevăzut, de maximum 30 de zile.

Aşadar, cred că astfel de probleme ar trebui privite cu un grad mai mare de urgenţă, pentru că pur şi simplu avem în joc vieţile oamenilor şi interesul direct la siguranţă fizică şi personală al cetăţenilor României, care se angajează pe aceste drumuri publice, destul de periculoase, după cum vedem.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Doamnă secretar de stat, dacă doriţi...? Mai aveţi un minut.

Doamnă secretar de stat, mă scuzaţi că vă deranjez în plenul Parlamentului, mai aveţi un minut să răspundeţi domnului deputat, dacă aveţi ce... Dacă nu, cel puţin păstraţi liniştea!

Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Nu pot decât sublinia faptul că, aşa cum am zis, se analizează, va fi inclus în obiectivele de investiţii ale CNAIR.

Am precizat doar că la 300 de metri este o altă pasarelă pietonală, care poate fi utilizată pentru siguranţa pietonilor, până la momentul în care se va construi una nouă.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumim.

Domnule deputat, rămâne să mai insistaţi cu interpelările, până primiţi răspuns.

Domnul deputat Silviu Nicu Macovei, PSD.

Domnul Silviu Nicu Macovei (din sală):

Domnule preşedinte,

Am primit răspunsul.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat, aţi primit răspunsul, menţionez şi eu, să se audă.

Acum, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, din nou, PNL. Ministerul Economiei este interpelat.

Vă rog să amintiţi tema, domnule deputat. Nu mai e nevoie? Bine.

Domnule preşedinte Florian Geantă, vă rog să răspundeţi!

Apăsaţi pe buton.

Domnul Florian Daniel Geantă (preşedintele Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 140/21 martie 2017, având ca obiect administrarea şi privatizarea SC Microelectronica SA, vă comunic următoarele:

Societatea Microelectronica SA Bucureşti a fost înfiinţată în anul 1990, iar obiectul de activitate al societăţii era producerea tuburilor electronice şi a altor componente electronice, industria de echipamente, aparate de radio, televizoare şi comunicaţii.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 845 din 17 decembrie 1998, modificat prin Actul adiţional nr. 1, încheiat la data de 21 decembrie 1998, instituţia noastră a vândut cumpărătorului SC Jacqueline SA Bucureşti, prin metoda negociere directă, un pachet de 498.686.000 acţiuni la preţul de 2.500 ROL/acţiune, respectiv 1.246.715.000 ROL, pachetul de acţiuni reprezentând 95,1% din capitalul social al SC Microelectronica SA Bucureşti, iar volumul investiţiilor tehnologice la care s-a asigurat cumpărătorul a fost de 3,98 milioane USD.

Din aspectele prezentate mai sus, rezultă faptul că începând cu anul 1999 AAS nu mai este acţionar al societăţii, motiv pentru care nu deţine o evidenţă a activelor societăţii şi nici a rezultatelor economico-financiare din ultimul exerciţiu fiscal.

Cumpărătorul SC Jacqueline SA Bucureşti a întreprins demersurile prevăzute la clauza VII pct. 4 din Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 845/17 decembrie 1998 la SC Microelectronica SA Bucureşti, privind convocarea AGA, în vederea majorării capitalului social cu valoarea terenului pentru care societatea a obţinut certificat de atestare a dreptului de proprietate şi solicitarea înscrierii majorării capitalului social de Oficiul Registrului Comerţului.

Cumpărătorul a informat la AAS că cererea de înscriere de menţiuni privind majorarea capitalului social al SC Microelectronica SA, prin introducerea în capitalul social al societăţii a valorii terenului ca aport al AAS, solicitată de Registrul Comerţului, a fost respinsă de judecătorul delegat.

FPS a confirmat cumpărătorului SC Jacqueline SA Bucureşti realizarea investiţiei aportului de capital la SC Microelectronica SA Bucureşti în valoare de 3.980.000 USD, valoare ce acoperă obligaţia investiţională pe perioada 1999-2001, prin majorarea capitalului social al societăţii, cu aportul subscris şi integral vărsat de cumpărător, conform prevederilor clauzelor 8.11.1 şi 8.11.2 din Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 845/17 decembrie 1998, în decembrie 2000.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă apropiaţi de concluzii, vă rog.

Domnul Florian Daniel Geantă:

Precizăm că în contractul menţionat nu este prevăzută nicio clauză privind interdicţia vânzării de active ale societăţii, iar pentru restul obligaţiilor contractuale asumate de cumpărător nu au fost semnalate încălcări.

Au fost respinse, ca nefondate, recursul şi cererea de intervenţie accesorie formulată de către APAPS în dosarul nr. 3.502/2001, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia comercială, în care SC Microelectronica SA a introdus recurs împotriva încheierii nr. 225/14 martie 2001, pronunţată de către judecătorul delegat al ORC care a respins cererea de înscriere a menţiunii de majorare a capitalului social, cu valoarea terenului pentru care s-a obţinut certificat de atestare a dreptului de proprietate.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule secretar de stat, concluziile, vă rog.

Domnul Florian Daniel Geantă:

Imediat, domnule preşedinte, închid.

În luna martie 2017 direcţia de specialitate din cadrul AAS a propus aprobarea înregistrării de către AAS la Registrul Comerţului, a majorării capitalului social al Societăţii Microelectronica, în favoarea statului român, prin AAS, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 137/2002, modificată şi completată, pentru terenul în suprafaţă de 21.974,74 metri pătraţi, la valoarea stabilită prin raport de evaluare.

Domnule deputat,

Orice problemă aveţi, Agenţia pentru Administrarea Activelor Statului vă stă la dispoziţie, astfel încât dumneavoastră să rezolvaţi această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule deputat, dacă doriţi să punctaţi şi alte lucruri, aveţi la dispoziţie un minut.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul foarte detaliat şi cronologic pe care mi l-a dat la această interpelare.

Din păcate, soarta Companiei Microelectronica se înscrie în aceeaşi proiecţie a foarte multor privatizări, mai curând ratate, pe care le-a trăit România şi care nu au dus la nimic bun, nici pentru stat, nici pentru economia de piaţă românească. Avem o întreagă epopee financiar-juridică aici, în această poveste a privatizării Microelectronica SA.

Aşadar, dat fiind faptul că Agenţia pentru Administrarea Activelor Statului nu are alte pârghii, în cea mai mare plăcere, în alte domenii şi în alte situaţii, pe speţe similare, cu privire la administrarea activelor publice ale întreprinderilor de stat, voi mai face interpelări. Vă asigur de asta!

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează doamna deputat Natalia Intotero, dacă a revenit în sală?

Dacă nu, atunci am să-l rog pe domnul secretar de stat Ovidiu Cristian Iane, de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, să-i transmită în scris răspunsul la interpelarea privind situaţia românilor din sudul Italiei. Aşa spune Regulamentul.

Vă mulţumesc pentru prezenţă, domnule secretar de stat.

Mai departe, aceeaşi procedură, cu privire la interpelarea privind bugetul programelor de finanţare ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri.

Domnul secretar de stat Ilan Laufer?

Să-i transmită doamnei Natalia Intotero în scris răspunsul la interpelare solicităm, dat fiindcă doamna deputat lipseşte.

Şi în felul acesta am ajuns la interpelarea doamnei deputat Camelia Gavrilă, Partidul Social Democrat.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se referea la strategia Ministerului Educaţiei, legată de un proiect extrem de important în contextul Programului de guvernare, cel legat de statutul disciplinei "Educaţie fizică şi sport", măsuri preconizate pentru sporirea numărului de ore alocate acestei discipline, în ideea de a forma un cult pentru mişcare, pentru competiţie, pentru fair play în relaţiile interumane. Implicaţiile sunt şi financiare şi de pregătire a resursei umane. Sunt şi chestiuni care presupun relaţii interministeriale şi cu Ministerul Dezvoltării pentru săli de sport, pentru terenuri de sport, dar şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului, pentru dezvoltarea performanţei şi a sportului de masă.

Doream câteva elemente de strategie, de etapă şi de proiecţie viitoare.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog, domnule secretar de stat Petru Andea, să răspundeţi! Aveţi la dispoziţie trei minute.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Stimată doamnă deputat,

Răspunzând interpelării dumneavoastră, doresc să vă comunic din partea Ministerului Educaţiei Naţionale următoarele:

Ministerul Educaţiei Naţionale acţionează în mod constant pentru educaţia şi formarea tinerilor şi are în vedere diversificarea activităţilor sportive, precum şi creşterea calităţii predării disciplinelor din aria curriculară educaţie fizică şi sport.

În acest sens, avem în vedere o serie de măsuri, dintre care amintim: implementarea unei metodologii didactice diferenţiate pentru predarea acestei discipline la diferite clase şi cicluri de învăţământ; introducerea manualului de educaţie fizică la toate clasele şi ciclurile de învăţământ; modificarea sistemului naţional şcolar de evaluare la disciplina educaţie fizică, astfel încât să se asigure concordanţa între competenţele prevăzute de programele şcolare şi conţinutul evaluării nivelului de realizare a acestora; reconsiderarea procedurii de eliberare a scutirilor de educaţie fizică şi introducerea la nivelul programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a unor menţiuni distincte, referitor la aceste situaţii; susţinerea logistică şi financiară a activităţilor extracurriculare cu caracter sportiv, competiţionale şi necompetiţionale de către administraţia locală; crearea Parteneriatului educaţional şcoală-comunitate-familie pentru susţinerea practicării exerciţiilor fizice de tânăra generaţie.

Referitor la completarea studiilor profesorilor de educaţie fizică cu a doua specializare, apreciem că, pe termen scurt şi mediu, aceasta nu este necesară, deoarece numărul de catedre actuale şi posibile este în concordanţă cu numărul de absolvenţi ai învăţământului superior.

În ceea ce priveşte Planurile-cadru de învăţământ, precizăm că domeniul educaţiei fizice şi sportului este reprezentat în noile planuri de învăţământ pentru ciclul primar şi gimnazial, cu condiţia implementării integrale a prevederilor acestora.

Astfel, la învăţământul primar, potrivit Planului-cadru aprobat printr-un ordin de ministru, în aria curriculară educaţie fizică, sport şi sănătate, pentru disciplina "Educaţie fizică şi Sport", sunt prevăzute în toţi anii de studiu câte două ore pe săptămână în trunchiul comun. De asemenea, la clasele a III-a şi a IV-a a fost introdusă în trunchiul comun, o nouă disciplină, "Joc şi Mişcare", prevăzută cu o oră pe săptămână.

Pentru a extinde bugetul de timp alocat mişcării copiilor, a fost introdusă disciplina "Muzică şi Mişcare", în trunchiul comun, disciplina fiind prevăzută cu două ore pe săptămână în primii trei ani de studiu, şi cu câte o oră pe săptămână la clasele a III-a şi a IV-a.

Elevii din ciclul primar au posibilitatea de a practica exerciţiile fizice şi diferite discipline sportive în orele de ansamblu sportiv, câte o oră pe săptămână la fiecare clasă; în formaţiile sportive reprezentative, câte două ore pe săptămână pentru fiecare formaţie, cu condiţia acordării acestora de conducerea şcolilor. Elevii au posibilitatea de a practica exerciţiile fizice şi diferite sporturi în fazele pe şcoală ale olimpiadei naţionale a sportului şcolar, organizate de asociaţia sportivă a şcolii.

În învăţământul gimnazial, potrivit unui Plan-cadru aprobat prin ordin de ministru, în aria curriculară educaţie fizică, sport şi sănătate, pentru disciplina "Educaţie fizică şi Sport" sunt prevăzute în toţi anii de studiu câte două ore pe săptămână în trunchiul comun. Bugetul de timp alocat acestei discipline a crescut cu o oră pe săptămână la clasa a VIII-a, faţă de prevederile planului de învăţământ anterior.

Prevederile privind alocările pentru ansamblu sportiv şi formaţiile reprezentative, precum şi pentru participarea elevilor la olimpiada naţională a sportului şcolar sunt identice cu cele prevăzute la învăţământul primar, cu condiţia acordării acestora de conducerile unităţilor de învăţământ.

În învăţământul liceal, potrivit Planurilor-cadru aprobate în anul 2009, disciplina "Educaţie fizică şi Sport" este prezentă cu un număr insuficient de ore, una pe săptămână, în raport cu nevoile elevilor, cu excepţia clasei a X-a de la filiera teoretică, profilul matematică-informatică, prevăzută cu două ore pe săptămână.

Prevederile pentru alocările de ore pentru ansamblul sportiv şi formaţii reprezentative, precum şi pentru participarea elevilor la olimpiada naţională a sportului şcolar sunt identice cu cele prevăzute pentru celelalte cicluri de învăţământ, cu condiţia acordării acestora de conducerile şcolilor.

Cu privire la dotarea tehnico-materială a unităţilor de învăţământ, pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a lecţiilor şi a activităţilor specifice disciplinei "Educaţie fizică şi Sport", datele centralizate confirmă dotarea insuficientă a şcolilor, cu precădere în mediul rural, în ceea ce priveşte spaţiile de activitate, mai ales pe timp nefavorabil.

În prezent, Ministerul Educaţiei Naţionale elaborează, cu asistenţă tehnică din partea experţilor Băncii Mondiale, Strategia pentru infrastructura educaţională, care va asigura cadrul strategic general de prioritizare a investiţiilor în infrastructura educaţională, indiferent de sursa de finanţare, pentru fiecare nivel de educaţie.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Concluzii, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Da. Vă mulţumesc.

Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează olimpiade şi concursuri, având în vedere următoarele obiective: atragerea unui număr mai mare de elevi în forme de organizare diferite; asigurarea condiţiilor optime pentru pregătirea şi participarea sportivilor la competiţiile din cadrul olimpiadei naţionale a sportului şcolar; şi iniţierea de programe în vederea reprezentării României la competiţiile sportive internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Dacă aveţi întrebări suplimentare, aveţi la dispoziţie un minut.

Doamna Camelia Gavrilă:

Nu este chiar al dumneavoastră...

Fac doar o constatare.

Apreciez materialul în mare parte. Dacă nu aş fi din domeniu şi nu aş fi lucrat ca inspector general, aş crede în el în totalitate. Sunt însă şi elemente de diplomaţie. Aş sugera totuşi să se aplece cei de specialitate asupra planului de învăţământ pentru liceu, pentru că aici se mai poate modifica câte ceva, şi să monitorizeze mai bine modul în care şcolile introduc - pentru că foarte multe lucruri ţin de modul în care şcoala gândeşte schema orară.

În rest, legat de baza materială, toate chestiunile acestea sunt mai complexe şi cred că ar trebui, în contextul acestei strategii de dezvoltare a bazei materiale pe care o spuneaţi, să existe un segment special destinat bazelor sportive, terenurilor de sport, sălilor de sport, deci mai bine decupat în contextul respectiv.

Vă mulţumesc.

Doresc şi în scris materialul.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Încă o interpelare, din partea domnului deputat Csoma Botond, de la UDMR.

Vă rog, domnule deputat. Sper că am pronunţat bine.

Tot pentru Ministerul Educaţiei Naţionale, tot domnul secretar de stat Petru Andea va răspunde.

Aveţi un minut, dacă vreţi să reamintiţi tema.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se referea la Liceul "Brassai Sámuel" din Cluj Napoca, liceu teoretic unde singura clasă de ştiinţe, clasa a IX-a, a fost desfiinţată, în ciuda faptului că, atât părinţii, cât şi copiii ar fi dorit încă din clasa a VIII-a să îşi continue studiile în această clasă a IX-a de ştiinţele naturii. Şi s-a păstrat numai clasa cu profil turistic. Mi se pare o discriminare crasă această măsură dispusă de Inspectoratul judeţean şi dorim ca Ministerul să intervină în beneficiul şi pentru dreptul copiilor şi al părinţilor.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeţi.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm că responsabilitatea elaborării proiectului planului de şcolarizare, la nivelul unui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, revine Inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

Procesul de elaborare a planului de şcolarizare la nivelul unui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti implică analiza detaliată a posibilităţilor de corelare a ofertei educaţionale cu oferta privind inserţia profesională pe piaţa muncii din zonă.

Ţinând cont de aceste aspecte, estimarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul teoretic, respectiv profesional şi tehnic, se realizează de inspectoratele şcolare, pe baza nevoilor pieţei muncii şi a tendinţelor de dezvoltare economică, cu respectarea criteriilor generale prevăzute în metodologia sus-menţionată.

În judeţul Cluj, în anul şcolar 2016-2017 numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a este mai mic cu 78 de elevi faţă de anul şcolar anterior şi, prin urmare, potrivit legislaţiei în vigoare, această situaţie a impus scăderea proporţională a numărului de clase.

Din analiza realizată şi ţinând cont de toate criteriile stabilite la întâlnirile conducerii Inspectoratului judeţean Cluj cu conducerea unităţilor de învăţământ liceal cu predare în limba maghiară din judeţ, cu reprezentanţii UDMR Cluj şi cu parlamentarii maghiari, faţă de propunerea şcolilor, s-a decis diminuarea cu două clase a IX-a, una la Liceul teoretic "Onisifor Ghibu" din Cluj Napoca şi una la Liceul teoretic "Brassai Sámuel" din Cluj Napoca.

În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2017-2018, Consiliul de administraţie al Inspectoratului şcolar al judeţului Cluj a probat pentru Liceul teoretic "Brassai Sámuel" din Cluj-Napoca doar clasa de învăţământ tehnic, pentru a funcţiona în cadrul acestei unităţi de învăţământ. Decizia Consiliului de administraţie al Inspectoratului şcolar este fundamentată şi legitimă, având în vedere că în anul şcolar 2016-2017 clasa de ştiinţe ale naturii din cadrul Liceului teoretic "Brassai Sámuel" funcţionează cu un număr de 15 elevi, iar clasa de turism cu un număr de 23 de elevi.

Referitor la estimarea conducerii unităţii de învăţământ, referitoare la pierderea ciclului primar şi gimnazial şi la anularea în timp a personalităţii juridice a unităţii de învăţământ, amintim faptul că şi în acest an şcolar unitatea nu are clasa a IV-a, iar în proiectul planului de şcolarizare a fost propusă şi acceptată de Consiliul de administraţie al Inspectoratului şcolar judeţean Cluj o clasă a V-a.

În ceea ce priveşte înlocuirea clasei de turism cu o clasă de ştiinţe ale naturii, aceasta ar avea drept consecinţă scăderea procentului de învăţământ tehnic la nivelul judeţului.

Inspectoratul Cluj este deschis realizării unui plan de şcolarizare viabil şi realist. De aceea, în cazul în care numărul elevilor care vor absolvi clasa a VIII-a, în anul şcolar 2017-2018, va fi mai mare, se va înfiinţa o a doua clasă a IX-a, cu specializarea dorită.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Dacă doriţi o intervenţie suplimentară, aveţi la dispoziţie un minut.

Domnul Csoma Botond:

Domnule secretar de stat,

Nu am contestat faptul că numărul de copii a scăzut, dar este o situaţie specifică la Liceul "Brassai Sámuel", pentru că este un liceu teoretic, şi nu mai are clasă teoretică, clasă de ştiinţe, în clasa a IX-a. Şi, de aceea, a fost o situaţie specială care, cred, trebuia analizată şi găsită o soluţie, în măsura în care... degeaba faceţi referire la numărul de copii din anul trecut, că au fost mai mulţi la clasa tehnică decât la clasa teoretică, pentru că anul acesta este total diferit. Pentru că, foarte mulţi copii care sunt în clasa a VIII-a la Liceul "Brassai Sámuel" vor să-şi continue studiile chiar în această clasă de ştiinţe ale naturii, care s-a desfiinţat. Deci nu este relevant ceea ce spuneţi despre anul trecut.

În continuare, considerăm că a fost o măsură absolut neavenită şi discriminatorie faţă de acest liceu şi faţă de dreptul copiilor de a-şi continua studiile în acele clase în care vor să studieze.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Mai aveţi la dispoziţie un minut, dacă mai doriţi să răspundeţi?

Dacă nu, pot să folosesc eu 30 de secunde din minutul acesta şi să încurajez toţi reprezentanţii Guvernului să vină cu răspunsuri mai pertinente şi mai concrete, ca răspuns, exact la întrebare.

Vă mulţumesc mult.

Mai sunt trei interpelări pentru care s-au solicitat amânare: din partea Ministerului Afacerilor Externe, pentru doamna deputat al PSD Radu Anişoara; din partea Ministerului Afacerilor Externe, pentru doamna deputat Intotero Natalia; din partea Ministerului Sănătăţii, pentru domnul deputat Petru Movilă.

Aşa fiind, declar închisă şedinţa noastră, lista fiind epuizată.

Mulţumesc mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,50.