Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi, dedicată declaraţiilor politice, şi vă anunţ, pentru început, că din partea Grupului PSD au depus domnul Vasile Cîtea, Weber Mihai, Matei Cătălin, Nistor Laurenţiu, Intotero Natalia, Lupaşcu Costel, Muşoiu Ştefan şi Găină Mihăiţă.

Îi dau cuvântul domnului Vasile Cocoş, primul, şi se pregăteşte doamna Cherecheş. Da.

Timpul este de 3 minute, sunt foarte mulţi înscrişi, pentru a ne putea încadra în timp, vă rog.

Domnul Vasile Cocoş:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi prezenţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii din mediul rural vor modificarea Codului silvic pentru tăierea de arbori şi pomi din proprietatea personală".

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, majoritatea românilor care trăiesc în mediul rural au solicitat candidaţilor la parlamentare să găsească soluţii de modificare a Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, modificată şi actualizată, respectiv, se cerea modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, care condamnă dur pe cei care taie, rup, distrug, degradează, ori scot din rădăcini fără drept arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră, situată în afara acestuia, indiferent de forma de proprietate.

Termenul de vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional este incomplet definit în ceea ce priveşte vegetaţia forestieră din exploataţiile agricole, de aceea interpretările şi uneori încadrarea activităţilor din aceste exploataţii agricole pot fi catalogate, pe nedrept, infracţiuni, şi foarte dur sancţionate de lege. Exploataţiile agricole sunt înfiinţate pe terenuri agricole-arabile proprietate personală şi pot fi, printre altele, livezi de: nuci, meri, peri, migdali, o plantaţie de arbori special cultivată pentru obţinerea unui anumit material lemnos.

Totodată, în concordanţă cu actualele cerinţe de mediu şi cu bunele practici agricole impuse de Uniunea Europeană, trebuie scoasă de sub incidenţa Codului silvic activitatea din exploataţiile agricole. Terenul arabil nu este fond silvic, iar vegetaţia forestieră de pe terenurile arabile cultivate nu este pur şi simplu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier, ci aceasta este cultură de pomi, arbori, arborete, parcuri dendrologice, ferme dendrologice, ferme sau exploataţii de specii silvice cultivate pentru un anume tip de lemn, cum ar fi: Paulownia, plop, salcâm, salcie, trestie.

Cetăţenii din mediul rural cu gospodării personale realizează lucrări de exploataţii agricole fără a fi considerate acte de vandalism, lucrări strict necesare, de o tehnicitate superioară, şi nu pot fi lăsate la latitudinea, la interpretarea sau chiar la reaua-credinţă a unor reprezentanţi ai legii.

În aceste condiţii, se impune modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, în sensul să se facă distincţie între sectorul agricol personal şi cel silvic, între activităţile productive agricole şi cele silvice.

Totodată, se impune ca tăierea de arbori şi pomi situaţi în afara fondului forestier naţional, respectiv în proprietatea personală a cetăţeanului, să se facă cu aprobarea autorităţilor locale şi în anumite condiţii.

Deputat Cocoş Vasile, Colegiul nr. 40, Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD, 25 aprilie 2017.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Florica Cherecheş.

De la USR, domnul Vlad Duruş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Continuitate şi predictibilitate".

Într-un sistem educaţional performant, principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare este unul dintre cele mai importante principii didactice care dezvoltă un proces instructiv-educativ de succes.

Continuitatea presupune cerinţe unitare, controlate succesiv de toţi factorii educativi, pe măsura dezvoltării copilului. Importanţa continuităţii este cu atât mai mare cu cât fiecare vârstă educaţională are anumite caracteristici din punct de vedere intelectual, afectiv şi comportamental.

Vă propun, stimaţi colegi, un exerciţiu de imaginaţie. Fiul ori fiica dumneavoastră, preşcolar fiind, pe parcursul celor 3 ani de activitate în grădiniţă, a avut parte de 3 educatoare diferite ori 3 învăţătoare pe parcursul celor 5 ani de învăţământ primar. Cu siguranţă, aceste schimbări frecvente au afectat principiul continuităţii în activitatea didactică. Credeţi că preşcolarul ori elevul, la finalizarea ciclului, a avut de suferit, cel puţin din punct de vedere afectiv, din cauza schimbărilor survenite atât de des în activitatea de la clasă?

Cu siguranţă i-au fost afectate recepţionarea, prelucrarea, memorizarea, dar şi redarea cunoştinţelor teoretice şi practice. O mulţime de părinţi se plâng de acest lucru şi cer continuitate pentru copiii lor, pentru că aceasta îmbunătăţeşte performanţa şcolară.

Pe lângă aspectele ce ţin de conţinuturile învăţării ori de perfecţionarea cadrelor didactice, cred că la fel de important într-un sistem de învăţământ este modul de recrutare a personalului. În acest sens, cer Ministerului Educaţiei Naţionale să elaboreze o politică de personal care să permită respectarea tuturor principiilor didactice şi, în acelaşi timp, să asigure coerenţă şi predictibilitate.

Ţinând cont de faptul că în curând se va aproba, prin ordin de ministru, Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, îi solicit pe această cale domnului ministru Pavel Năstase să pună accent pe fixarea oamenilor la locul potrivit, astfel încât să se evite pe viitor schimbarea atât de frecventă a cadrelor didactice de la clasă.

Vă cer şi dumneavoastră, stimaţi colegi, să susţineţi acest demers, care asigură nu doar respectarea unui principiu didactic, dar contribuie şi la creşterea performanţei şcolare şi a gradului de confort emoţional al copiilor noştri.

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl rog pe colegul nostru, domnul Vlad Duruş...

Se pregăteşte... de la ALDE nu e nimeni... de la PMP, Corneliu Bichineţ.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se numeşte "Românii uitaţi din Maramureşul de Nord".

În acest sfârşit de săptămână, am întreprins o vizită, împreună cu alte oficialităţi din judeţele Maramureş şi Satu Mare, pentru a participa la un eveniment denumit "Ziua Bunei Vecinătăţi". Acest eveniment s-a desfăşurat în Ucraina, în Maramureşul de Nord, Regiunea Transcarpatia, într-o zonă locuită preponderent de etnici români. Sunt oameni care au făcut timp de sute de ani parte din Maramureş, fie că a fost el voievodat, sau comitat, sau altceva, iar mai apoi, ca multe alte exemple din istorie, s-au trezit de partea greşită a graniţei.

Acest discurs este ca urmare a unei promisiuni făcută românilor de acolo. Aceştia m-au rugat să fiu o voce pentru ei şi să aduc la cunoştinţa Parlamentului, printr-o luare de cuvânt, greutăţile pe care le întâmpină pentru a-şi putea păstra vie identitatea naţională.

În primul rând, aceştia mi s-au plâns de faptul că sunt reale obstacole în procesul de obţinere a cetăţeniei române, obstacole care nu ar trebui să existe, mai ales pentru acei etnici români care se zbat pentru a păstra această identitate a limbii şi a culturii române în ţările vecine, fiind în cele mai multe cazuri pe cale de a fi asimilaţi, chiar dacă nu forţat.

Cetăţenia română reprezintă pentru aceşti etnici liantul cu ţara şi cu poporul, dar şi un mijloc de europenizare. Poate ar fi bine să luăm în acest domeniu exemplu de la vecinii maghiari, care acordă fără prea multă şovăială cetăţenie etnicilor săi aflaţi în ţările vecine. De altfel, vă spun că mi s-a adus în faţă tocmai acest exemplu, într-o comunitate cu mult mai puţini unguri decât români existând mult mai multe persoane ce deţin cetăţenia maghiară. Mai mult, inclusiv mulţi etnici români din zonă deţin cetăţenia statului vecin de la Vest, din cauza dificultăţilor pe care le întâmpină în obţinerea cetăţeniei ţării noastre. Şi acest lucru este un grav semnal de alarmă.

O altă problemă majoră pe care o întâmpină etnicii români din Maramureşul de Nord este lipsa oricărui ajutor sau a oricărui tip de finanţare. Statul ucrainean oferă condiţii minorităţilor pentru a-şi păstra limba şi cultura, similar cu România. Există şcoli şi chiar liceu cu predare în limba română, dar mi s-a spus că toată dotarea acestui liceu a fost făcută pe banii unuia sau mai multor voluntari. Este lesne de înţeles în aceste condiţii de ce etnicii români din zonă se duc la studii şi mai apoi la lucru în alte ţări, precum Rusia, nu în România - deoarece noi nu le oferim o veritabilă şansă.

Stimaţi colegi,

Statul român, prin instituţiile sale, în speţă Parlamentul, are datoria de a le oferi toate condiţiile necesare acestor etnici români şi de a înlesni legislaţia astfel încât aceştia să nu fie abandonaţi, ci ajutaţi în demersul lor de a-şi păstra identitatea sau de a obţine cetăţenia română, odată cu aceasta venind toate celelalte beneficii de care dispun cetăţenii români şi la care ei, în acest moment, doar speră.

Aşadar, haideţi să nu-i lăsăm de izbelişte, ci să-i susţinem! Eu, unul, voi face tot ce îmi stă în putinţă şi sper ca şi dumneavoastră să îmi fiţi alături.

Deputat Vlad Duruş.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Bichineţ.

Se pregăteşte Răzvan Rotaru, PSD.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Iordache, e un privilegiu pentru mine să lucrez cu dumneavoastră. Mă bucur că sunteţi din nou la cârmă, unde vă este locul. V-am considerat un om bun, dar aţi trecut printr-o experienţă traumatizantă în iarna aceasta. Asta e viaţa, mergem înainte.

Declaraţia mea politică nu se referă la dumneavoastră, ci la Liviu Dragnea, simultan aflat în postura de preşedinte al PSD-ului şi preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Deşi nu-l consider o personalitate de dimensiuni gigantice, planetare, intergalactice, îl consider pe domnul Liviu Dragnea un om puternic, cu o responsabilitate uriaşă în ţara noastră, deoarece partidul pe care îl conduce a câştigat alegerile.

Domnule Liviu Dragnea,

N-am făcut o pasiune pentru dumneavoastră, dar săptămână de săptămână vom dialoga. Un dialog al surzilor, adică eu vorbesc şi dumneavoastră nu mă auziţi.

Astăzi, vă spun că nimeni n-o să vă impute greşelile iluştrilor dumneavoastră predecesori, grave, mari, inumane, care au ruinat ţara.

De asemenea, nu cred că trebuie să vă frământaţi prea mult pentru problemele juridice pe care le aveţi, pentru că deasupra noastră se află un for tutelar - Dumnezeu. Şi dăm seamă pe pământ pentru faptele noastre, aici, în faţa unor oameni, şi lumii de dincolo, în faţa lui Dumnezeu. Însă aveţi grijă, că roiesc în jurul dumneavoastră câteva femei celebre. Trei dintre ele le pot număra acum: Firea, Olguţa şi Luluţa. Şi, în mod cert, una o să vă facă capătul, cum spune poporul.

Mergând mai departe, domnule Liviu Dragnea, vreau să vă spun că judeţele ţării, toate, aşteaptă - şi cele dezvoltate, şi cele mai puţin dezvoltate - investiţii din partea Guvernului, acum şi nu mai târziu.

De asemenea, domnule Liviu Dragnea, preşedinte al PSD-ului şi al Camerei Deputaţilor, corectaţi, că aveţi puterea în mână, acel păgubos 416, care a fost dat cu bune intenţii, dar care a făcut mai mult rău ţăranului român decât colectivizarea.

Se bea pe capete în lumea satului şi s-au depărtat oamenii de cele fireşti - de muncă, de pământ, de animale -, încât crâşmele insalubre sunt pline de dimineaţa până seara, iar folclorul tembel creat de cei care stau acolo la băut de dimineaţa până noaptea şi invers demonstrează simptomatic acest lucru. Se vorbeşte în argou, servesc la prima oră "Blend-a-med", în sensul că-şi repară dinţii cu rachiu, "Pasión", "Genocid", "Adio, mamă", iar ca o chintesenţă, fiecare se simte îndatorat să spună: "Pe mine mă cheamă Ion, ziua beau şi noaptea dorm"... nu, "noaptea beau şi ziua dorm".

Îndreptaţi răul, domnule Dragnea, pentru că aveţi posibilitatea şi PMP-ul va susţine toate proiectele de lege bune pe care orice Guvern le va impune. Noi nu facem opoziţie de dragul opoziţiei.

Vă mulţumesc.

Corneliu Bichineţ, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Răzvan Rotaru.

Se pregăteşte doamna deputat Antoneta Ioniţă.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Mulţumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "PSD nu renunţă la realizarea programului angajat în alegeri şi votat de cetăţeni".

Stimaţi colegi,

PSD nu renunţă la realizarea programului angajat în alegeri şi votat de cetăţeni, indiferent de voinţa partidelor din opoziţie, de a ţine România în loc. PSD va aduce prosperitate economică şi bunăstare pentru fiecare cetăţean.

Am promis, când am candidat pentru Parlament, că mă duc la Bucureşti să reprezint tinerii, să le iau problemele şi să vin acasă cu rezultate concrete pentru ei. Noi, cei de la PSD, vrem să oferim o şansă tinerilor să-şi formeze o familie aici, în România, şi să nu mai plece să lucreze în alte ţări.

Programul pentru stimularea antreprenoriatului în rândul tinerilor este o măsură din Programul de guvernare prezentat de PSD în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 şi are ca scop principal crearea de noi locuri de muncă şi creşterea numărului de firme româneşti. Cererile pentru înfiinţarea în program se pot depune începând cu 2 mai.

În luna martie, am organizat mai multe serii de consultări cu tineri din judeţul Botoşani, pe care îi reprezint în Parlamentul României, pentru accesarea Programului "Start-up Nation - România".

Am deschis "Start-up Botoşani", prima pagină de Facebook pentru comunicarea directă cu tinerii antreprenori, pentru că îmi doresc ca Botoşaniul să fie printre primele judeţe care accesează aceste fonduri pentru dezvoltarea unei noi afaceri.

Ştiu că în Botoşani şi în fiecare zonă a ţării avem tineri inteligenţi şi muncitori care pot să realizeze foarte multe pe cont propriu fără să fie angajaţi într-un loc sau altul.

Acest program, care va începe luna viitoare, se va desfăşura până în 2020. Astfel, vor fi înfiinţate 10.000 de start-up-uri pe an, iar fiecare va primi o sumă în valoare de aproape 45.000 de euro, fonduri nerambursabile.

În urmă cu două săptămâni, am adresat o interpelare Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, prin care am solicitat o reglementare distinctă în domeniul IT, în privinţa cheltuielilor eligibile ce vor putea fi decontate în Programul "Start-up Nation".

Executivul Grindeanu a ţinut cont de solicitările mele. Astfel, a introdus în normele de implementare ale Programului "Start-up Nation - România" acordarea finanţării pentru realizarea de softuri, pagini web, crearea de produse şi servicii de promovare online, inclusiv cheltuielile pentru înregistrarea în spaţiul virtual.

Prin aceste modificări vom putea accesa aceste programe, iar persoanele care lucrează în domeniul IT să îşi dorească să se dezvolte pe piaţa locală, prin crearea de programe informatice.

Pornind de la iniţiativa mea, prin care am propus pentru Programul "Start-up" şi în cazul industriei IT să se prevadă un procent mai ridicat pentru cheltuielile de personal, respectiv, peste 60%, Ministerul pentru Mediul de Afaceri a luat decizia să considere cheltuieli eligibile şi plata pentru 6 salarii aferente locurilor de muncă nou create, cu normă întreagă, pe durată nedeterminată.

Totodată, TVA-ul nedeductibil pentru aplicanţii neplătitori de TVA va fi considerat cheltuială eligibilă în cadrul Programului "Start-up Nation - România".

Aşadar, după cum veţi putea vedea, şi funcţionează colaborarea dintre Guvern şi Parlament. Acest lucru este fundamental într-o democraţie consolidată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Răzvan Rotaru, PSD, Botoşani.

Domnul Florin Iordache:

Da.

O invit pe doamna Antoneta Ioniţă, nu înainte de a vă anunţa că au depus în scris, din partea Grupului PNL, domnul Constantin Şovăială, Viorica Cherecheş, Sorin Bumb, Glad Varga, Dumitru Mihalescul. Se pregăteşte doamna deputat Lavinia Abu-Amra.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Exportul paralel de medicamente «îmbolnăveşte» sistemul medical românesc".

Săptămâna trecută, colegii din coaliţia majoritară din Camera Deputaţilor au adoptat, cu 154 de voturi "pentru", un proiect de lege care permite oricărei farmacii să facă şi vânzare angro. Practic, s-a ajuns să se creeze un cadru legal pentru o situaţie pe care toată lumea o condamnă, dar nimeni nu ia măsuri: exportul paralel de medicamente. Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege, deoarece prevederile legale în vigoare, cu privire la interdicţia ca persoanele juridice autorizate să elibereze medicamente către populaţie şi să desfăşoare şi activitate de distribuţie angro de medicamente, sunt corecte şi permit efectuarea corectă şi eficientă a trasabilităţii medicamentelor pe întreg lanţul de distribuţie angro.

Prin actul normativ modificat săptămâna trecută, acest export paralel, deşi este legal, este absolut imoral pentru pacienţii români care se confruntă de ani de zile cu o criză a medicamentelor. Multe dintre acestea, în loc să ajungă la bolnavii din România, cărora le sunt dedicate, ajung pe piaţa externă, profitul fiind cel care dictează regulile după care funcţionează relaţia producător - distribuitor - farmacie.

Mecanismul exportului paralel ţine cont doar de o anumită atractivitate a profitului obţinut, nu şi de realitatea existentă în sistemul de sănătate. Colegii care au votat acest proiect de lege se pare că nu au stat niciodată de vorbă cu cei care au nevoie de medicamente, nu pentru a le comercializa, ci pentru a se însănătoşi.

Au trecut abia două luni de când ministrul sănătăţii a semnat un ordin prin care impunea distribuitorilor să aprovizioneze piaţa farmaceutică internă, înainte de a da medicamente la export paralel. Se părea că lucrurile vor intra în normalitate. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii a dat aviz favorabil pentru exportul paralel realizat de orice farmacie sau lanţ de farmacii, iar colegii deputaţi de la Partidul Social Democrat, majoritari în Parlament, au votat proiectul de lege.

Îmi exprim îngrijorarea faţă de aplicarea acestui proiect de lege care va accentua criza existentă pe piaţa medicamentelor din România. Legea va merge la promulgare, la preşedintele Klaus Iohannis, care, sper, o va analiza cu atenţie şi va decide să o retrimită în Parlament.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Doamna deputat Lavinia Abu-Amra.

Au mai depus în scris Mugur Cozmanciuc şi Varujan Vosganian.

Vă rog, doamnă deputat.

Se pregăteşte domnul deputat Marius Paşcan.

Doamna Lavinia-Corina Abu-Amra:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la copiii cu malformaţii cardiace şi necesitatea înfiinţării de centre medicale de specialitate, astfel încât aceşti copii să aibă o şansă reală la viaţă.

În România, se nasc anual aproximativ 900 de copii cu malformaţii cardiace. Doar 300 dintre aceştia au şansa de a beneficia de tratament chirurgical la timp. Din ce cauză se întâmplă asta? Din cauza faptului că în ţara noastră există un singur centru medical în care aceşti copii pot fi operaţi, iar acesta se află la Târgu Mureş. Se mai tratează un număr foarte mic de cazuri la Bucureşti şi la Cluj. O foarte mică parte din aceste cazuri reuşeşte să meargă în străinătate. Însă pentru a putea obţine semnătura necesară trebuie să apeleze tot la cei care deţin controlul pe acest subiect. Există în momentul de faţă un monopol în asigurarea acestor servicii medicale. Interesul ca să nu existe o dezvoltare a acestor servicii este foarte mare. Din păcate, are legătură cu banii şi cu deţinerea puterii.

Suntem în 2017. Până în momentul de faţă, niciun Guvern nu a considerat o prioritate înfiinţarea de centre regionale, astfel încât aceşti copii să aibă o şansă reală la viaţă, devenind astfel cei care ne vor plăti pensiile mâine, fiind recuperaţi şi integraţi în societate.

Avem nevoie, aşadar, de înfiinţarea acestor centre regionale care să trateze cazurile de malformaţii cardiace. Avem nevoie de instruirea personalului medical, instruire care se poate face în mai multe ţări din Europa, ca de exemplu, Italia sau Anglia. Avem medici rezidenţi care aleg să plece din ţară, pentru că nu au posibilitatea să intre în sistem. Haideţi să-i trimitem la o specializare care nu durează mai mult de un an de zile, după care se vor întoarce acasă. Se poate!

Stimaţi colegi, ne mor copiii!

Vorbim de sute de familii care trăiesc adevărate drame în fiecare zi, condamnaţi fiind de statul român la a asista neputincioşi la moartea copiilor lor.

Haideţi să-i salvăm!

Lavinia Abu-Amra, deputat al USR, Circumscripţia nr. 28, Mureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Marius Paşcan.

Se pregăteşte doamna deputat Tamara Ciofu, de la Botoşani.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "La Târgu Mureş, politicienii care i-au învrăjbit pe elevi, profesori şi părinţi, trebuie acum să-i şi împace!".

Astăzi, un subiect inflamat în mod artificial, conflictualist, priveşte situaţia Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. În ciuda tuturor tensiunilor, a conflictelor şi a vicisitudinilor manifestate în relaţiile interetnice de-a lungul timpului, populaţia românească din Târgu Mureş nu contestă dreptul etnicilor maghiari de a-şi edifica o unitate de învăţământ proprie, însă trebuie să acceptăm realitatea şi deplinul adevăr, şi anume, că Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş s-a înfiinţat prin încălcarea legislaţiei privind educaţia, prin imixtiune şi presiune politică, luându-se copiii maghiari de la o şcoală - Colegiul Naţional "Unirea" din Târgu Mureş - unde învăţau în bună înţelegere alături de copiii români, aceştia fiind izolaţi într-o viziune separatistă, etnocentristă, impunându-li-se, practic, să vorbească între ei doar limba maghiară.

În ciuda tuturor semnalelor transmise de comunitatea românească de-a lungul timpului, unii reprezentanţi ai comunităţii maghiare nu vor să accepte faptul că segregarea şcolilor pe criteriu etnic va crea, în perspectivă, pentru copiii maghiari - şi creează deja, vă asigur - un handicap deosebit de periculos în ceea ce priveşte dezvoltarea lor normală, într-o comunitate multiculturală cum este cea din Târgu Mureş. Acei părinţi maghiari care acum acuză pe nedrept autorităţile române că urmăresc să desfiinţeze Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş vor culege personal, mai târziu, rodul otrăvit al ideilor lor de a împărţi copiii în şcoli create strict pe criteriul limbii de predare. Copiii nu vor mai interacţiona între ei, spiritul comunităţii multietnice, multiculturale se va estompa, şi aceasta nu pentru că românii doresc.

Tocmai au trecut Sfintele Paşti, comunităţile română şi maghiară din Târgu Mureş au marcat în acelaşi timp Sfintele Sărbători, fiecare conform religiei - ortodoxă, greco-catolică, reformată, romano-catolică, unitariană - şi fiecare la biserica de care aparţine, însă în pace şi linişte, în acest oraş care aparţine ambelor comunităţi şi practicanţilor tuturor religiilor menţionate.

Autorităţile române nu urmăresc să prigonească pe niciun părinte sau elev maghiar, nu se doreşte nicidecum ca profesorii, părinţii şi copiii acestora să aibă de suferit, nu se vizează sub nicio formă să se desfiinţeze acest Liceu Romano-Catolic din Târgu Mureş. Ceea ce se doreşte este ca această şcoală să se înfiinţeze conform legii, iar nu prin tertipuri politicianiste şi cu dispreţ faţă de lege, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat. Cei care au greşit în această privinţă, în mod special politicieni mureşeni ai UDMR, în complicitate, din păcate, cu PSD, sunt conştienţi de eroare, şi tot de ei depinde soluţionarea, în continuare, a situaţiei create. Însă le este frică de oprobriul public al membrilor comunităţii pe care o reprezintă, mai mult decât de lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna doctor Tamara Ciofu.

Se pregăteşte domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice de astăzi este "Înfiinţarea liniei telefonice gratuite Tel-Verde, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru comunicarea situaţiilor de urgenţă în care se află cetăţenii români din străinătate".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Având în vedere evenimentele care au avut loc cu ceva timp în urmă, în Italia, cu privire la abuzurile la care au fost supuşi cetăţenii români care au plecat să muncească, consider că trebuie să luăm măsuri imediate, cu aplicare pe termen lung, pentru toţi cei care lucrează sau intenţionează să facă acest lucru într-o ţară străină.

Cu toate că reacţia Guvernului condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu a fost promptă, prin trimiterea de urgenţă, la faţa locului, a ministrului pentru românii de pretutindeni, precum şi a reprezentanţilor altor autorităţi din România - şi deja s-au identificat soluţii, cum ar fi: realizarea unui centru de sprijin şi asistenţă pentru victimele traficului de persoane, cât şi pentru cei susceptibili de a fi supuşi acestui tip de trafic - consider că trebuie să facem mai mult.

Astfel, vă propun să susţineţi proiectul de lege pe care l-am elaborat pentru rezolvarea situaţiilor de acest fel.

Iniţiativa legislativă presupune realizarea unei comunicări directe a cetăţenilor români, cu domiciliul în România, care lucrează în străinătate, prin înfiinţarea unei linii telefonice gratuite Tel-Verde pentru sesizarea situaţiilor de urgenţă direct la Ministerul Afacerilor Externe.

Linia telefonică gratuită Tel-Verde 115, serviciu furnizat de Ministerul Afacerilor Externe, va asigura preluarea apelurilor de urgenţă de la cetăţenii români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate şi transmiterea acestora către misiunile diplomatice şi oficiile consulare din ţările respective, în vederea asigurării unei reacţii imediate, uniforme şi unitare pentru soluţionarea urgenţelor de către autorităţile publice şi organismele străine competente.

Prin această iniţiativă se introduc noi metode de informare cu privire la drepturile cetăţenilor români care pleacă să lucreze în străinătate, prin obligativitatea afişării de materiale informative la toate punctele de trecere a frontierei, precum şi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă care desfăşoară activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate.

Totodată, proiectul legislativ prevede obligaţia agenţiilor de ocupare a forţelor de muncă să introducă în contractele individuale de muncă, încheiate între angajatorul străin şi angajatul cetăţean român, informaţii privind modalitatea de apelare a liniei telefonice gratuite Tel-Verde şi numărul de telefon.

În prezent, în cele mai multe cazuri, după ce are loc un eveniment în care este implicat un cetăţean român care lucrează în străinătate, se creează, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, o celulă ce criză pentru rezolvarea situaţiei respective şi pentru medierea comunicării între misiunile diplomatice sau oficiile consulare şi autorităţile publice din ţara respectivă. Însă, după rezolvarea situaţiei, se închide şi celula de criză.

De aceea, vă rog să susţineţi acest proiect de lege prin care toţi cetăţenii români vor putea apela gratuit un număr de telefon, la care va răspunde un angajat al Ministerului Afacerilor Externe, care va analiza, direcţiona şi transmite operativ apelurile de urgenţă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, care anunţă apoi autorităţile competente din străinătate, în funcţie de natura evenimentelor şi de consecinţele acestora, pe baza indexului incidentelor stabilite de structurile specializate, în soluţionarea urgenţelor din ţara respectivă.

Vă mulţumesc.

Tamara Ciofu, deputat al PSD, Botoşani.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Gabriel Pirtea.

Tot la Grupul PNL, au depus declaraţii, în scris, domnul Ioan Balan şi domnul Claudiu Răcuci.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe 21 aprilie am sărbătorit 25 de ani de la semnarea, la Bucureşti, a Tratatului privind cooperarea prietenească şi Parteneriatul în Europa între România şi Republica Federală Germania.

Acest eveniment a avut loc la Timişoara, oraşul în care a început Revoluţia Română din 1989, evenimentul istoric care a deschis calea pentru o Românie democratică.

Tratatul este foarte important în sine, dar şi în contextul acelor ani, pentru că, după Revoluţie, România a făcut paşi înapoi sub regimul Iliescu. Trebuie amintit că, imediat după Revoluţie, în ianuarie 1990, prietenii noştri germani şi-au arătat susţinerea pentru naţiunea română. Guvernul Helmut Kohl a oferit gratuit curent electric, în valoare de 100 milioane de mărci, pentru ca populaţia României să nu îngheţe în acea iarnă, iar mii de cetăţeni germani, asociaţii, bisericile evanghelică şi catolică au trimis convoaie de ajutoare în România. Din nefericire, au urmat primele alegeri în mai 1990, când postcomuniştii au câştigat, îndepărtând ţara din nou de Occident. Ce a urmat, au fost mineriadele şi Tratatul neratificat cu Uniunea Sovietică.

În această situaţie nefavorabilă pentru ţara noastră, a apărut o rază de speranţă. Ca urmare a prăbuşirii Uniunii Sovietice, unii de la Bucureşti au priceput că viitorul ţării noastre nu poate fi legat decât de civilizaţia occidentală.

Cei care ne-au întins o mână de ajutor au fost tot partenerii germani. După ce deja în ianuarie 1990 ministrul federal de externe, Hans-Dietrich Genscher, fusese în România, inclusiv la Timişoara, acesta a semnat alături de omologul său român, Adrian Năstase, pe 21 aprilie 1992, Tratatul de prietenie, care ne leagă până astăzi.

Am convingerea că sintagma "Parteneriatul în Europa", conţinută în titlu, nu a fost întâmplătoare. Guvernul Kohl ştia de atunci că, odată cu reunificarea Germaniei, calea spre extinderea Uniunii Europene era deschisă şi pentru fostele ţări comuniste, inclusiv România. Prietenii noştri germani ştiau că locul României este în Uniunea Europeană şi că vom fi parteneri apropiaţi în Europa.

Totodată, datorăm deciziei Guvernului Gerhard Schröder faptul că, începând cu 2002, cetăţenii români au circulat fără vize în Uniunea Europeană, dar şi încheierea la timp a negocierilor de aderare în decembrie 2004. Să subliniem aici eforturile fostului comisar Günter Verheugen în acest sens.

Mai mult decât atât, deşi existau voci politice puternice care solicitau amânarea aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană cu un an, datorăm tot Germaniei faptul că aderarea s-a produs la termenul prevăzut, 1 ianuarie 2007, sub preşedinţie germană a Uniunii Europene. Acest aspect are pentru mine valoare de simbol. Doamna cancelar, Dr. Angela Merkel, a fost aceea care, atunci când s-a cerut amânarea, a spus nu, citez: "Pacta sunt servanda".

Revenind la tratat, acesta a avut şi prevederi de maximă importanţă atât pentru minoritatea germană, cât şi pentru politica ţării noastre, în domeniul minorităţilor naţionale, care este o adevărată poveste de succes a României democratice.

Aceste prevederi au avut urmări concrete, extrem de favorabile pentru comunitatea noastră, care a beneficiat de un sprijin enorm din partea celor două ţări. De altfel, nimic din ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil fără sprijinul României şi Germaniei.

În egală măsură, ţin să subliniez că activitatea Forumului Democrat al germanilor din România a fost spre binele întregii societăţi din România, nu numai al minorităţii germane şi totodată îndreptată spre extinderea şi aprofundarea relaţiilor dintre cele două ţări. Cu atât mai regretabil este faptul că astăzi, la 25 de ani, unii reprezentanţi ai mass-media, dar şi ai PSD, ai ALDE şi ai PMP calomniază şi denigrează minoritatea germană şi FDGR.

Aştept în continuare ca prim-ministrul Grindeanu să se delimiteze şi să condamne public, în numele Guvernului pe care-l conduce, aceste afirmaţii.

Ca atare, la acest moment de bilanţ, putem afirma cu convingere că Tratatul de prietenie româno-german reprezintă un mare succes pentru toate cele trei părţi implicate: România, Germania şi minoritatea germană din România.

De aceea, ca reprezentant al minorităţii germane în Parlamentul României, doresc să exprim în numele comunităţii noastre mulţumiri celor două parlamente, celor două guverne şi tuturor persoanelor care ne-au sprijinit în decursul acestor 25 de ani.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Gabriel Pirtea.

Se pregăteşte doamna deputat Andreea Cosma, de la Prahova.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Proiectul cu care vin în faţa dumneavoastră este acela al realizării viitorului Muzeu Naţional al Revoluţiei din 1989, la Timişoara.

Vin astăzi la tribuna Camerei Deputaţilor pentru a aduce în atenţie necesitatea edificării viitorului Muzeu Naţional al Revoluţiei din 1989, la Timişoara.

Vă menţionez că municipiul Timişoara, după cum se ştie, a participat la competiţia europeană pentru desemnarea Capitalei Culturale Europene, în 2021, în cadrul unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte culturale din Europa, printre cele mai cunoscute şi mai apreciate acţiuni ale Uniunii Europene.

Iniţiată în 1985, la iniţiativa ministrului grec al culturii, Melina Mercouri, competiţia a contribuit la dezvoltarea culturală, socială şi economică a multor oraşe şi regiuni din Europa.

În septembrie 2016, juriul de experţi independenţi, responsabil cu evaluarea candidaturilor pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, a recomandat ca aceasta să-i revină oraşului Timişoara, alegerea juriului considerând patru candidaturi în lista scurtă de oraşe finaliste - Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Acest proiect, al Capitalei Europene a Culturii 2021, reprezintă pentru Timişoara şi judeţul Timiş cea mai importantă provocare şi totodată o oportunitate de după Revoluţia din 1989, oferind o deschidere deosebită pentru modernizare şi conectare la marile circuite economice şi culturale europene. Este şi un foarte bun prilej pentru Timişoara şi prin Timişoara, prin conectarea oraşului la circuitul european, România să fie mai vizibilă şi mai bine susţinută, în diferite condiţii, prin acest proiect, Capitală Europeană a Culturii 2021, în Europa. Printre acestea se află şi realizarea Muzeului Naţional al Revoluţiei din 1989, la Timişoara, ca obiectiv strategic şi de mare specificitate pentru Timişoara, dar şi finalizarea reabilitării Castelului Huniade, administrat de către Muzeul Naţional al Banatului.

În legătură cu aceste două mari priorităţi, îl rog pe ministrul culturii să-mi răspundă la următoarele întrebări:

Cum a planificat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale proiectul realizării Muzeului Naţional al Revoluţiei din 1989 şi care este contribuţia ce trebuie să revină autorităţilor locale pentru ca acest obiectiv să fie realizat complet în perioada 2017-2020?

Cum va interveni Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale pentru reabilitarea Castelului Huniade, aflat în administrarea Muzeului Naţional al Banatului?

Care sunt deciziile pe care le-a luat Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în legătură cu susţinerea oraşului Timişoara, în cadrul programului de pregătire a Proiectului Capitală Europeană a Culturii 2021, după nominalizarea la acest titlu?

Şi, în final, care este planul de cooperare multianual pe care Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale îl are în vedere în parteneriatul cu oraşul Timişoara, pentru o bugetare a contribuţiei guvernamentale la Proiectul Capitală Europeană a Culturii 2021, ca finanţare globală pe proiect unic, conform recomandărilor făcute Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de către Juriul competiţiei europene, în condiţiile în care, momentan, contribuţia Guvernului României este zero la acest proiect.

Vă mulţumesc frumos.

Deputat Marilen-Gabriel Pirtea.

Domnul Florin Iordache:

Da.

O rog pe doamna deputat Andreea Cosma...

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Neagu, PNL.

Doamna Andreea Cosma:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca obiect "Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa".

Desfăşurat duminică, 23 aprilie, primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa a evidenţiat principala problemă cu care se confruntă nu numai clasa politică franceză, ci şi cea europeană în sens extins: lipsa de încredere a electoratului în soluţiile politice, dublată de inexistenţa unor lideri veritabili. Practic, niciunul dintre competitorii electorali nu a reuşit să obţină în primul tur nici măcar un sfert din voturile celor prezenţi la urne, şi asta în condiţiile în care Franţa era cunoscută pentru un sistem politic bipartizan soft, cu două partide mari şi altele care asigurau majoritatea parlamentară. Culmea este că aşa-zisele partide mari nici nu au reuşit să-şi propulseze candidaţii în bătălia decisivă, capitulând în faţa unei mişcări politice noi, neclar conturate ideologic, şi a unui partid catalogat de foarte mulţi ca fiind extremist.

Aşa cum arată rezultatele oficiale, principala problemă a construcţiei europene nu este reprezentată de creşterea în expunere a mesajelor extremiste, în condiţiile în care doamna Marine Le Pen nu a obţinut decât aproximativ o cincime din numărul de voturi exprimate. Deficienţa este mai subtilă şi rezidă în aparenta lipsă de soluţii politice, care este mascată adesea în spatele unor artificii electorale şi de comunicare. De fapt, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Marea Britanie, Brexit-ul producându-se cu largul concurs al Partidului Conservator. Deci ameninţarea rezidă în preluarea proiectului eurosceptic de către partidele tradiţionale care nu se află în zona de extremă. Abia atunci riscul derapajului atinge cote de alarmă.

Nu în ultimul rând, trebuie înţeles că actuala situaţie politică europeană, marcată de ascensiunea partidelor eurosceptice, are cauze generale, independente de specificităţile naţionale: pe de o parte, criza economică începută în 2007, ale cărei reverberaţii sunt resimţite încă, mai ales pe fondul faptului că o parte a populaţiei europene este dezamăgită de rezultatele reformelor structurale operate în ultimii 10 ani; pe de altă parte, într-o eră a comunicării şi a diversificării accesului la informaţii, erodarea imagologică a politicienilor se produce mai rapid şi mai puternic.

De aceea, vedem peste tot în Europa partide politice noi, cu abordări de nişă sau diferite de încadrările politologice clasice.

Sigur că, dată fiind susţinerea necondiţionată a României faţă de Proiectul european, o victorie a lui Emmanuel Macron este dezirabilă chiar dacă nu există o filiaţie doctrinară evidentă, alta decât apartenenţa în Guvernul actualului preşedinte socialist, domnul Francois Hollande. Opţiunea este destul de simplă, dar demonizarea excesivă a alternativei face rău înţelegerii fenomenelor sociale profunde. Aduce cumva aminte de ceea ce s-a întâmplat în timpul campaniei din SUA, când candidatul de atunci, Donald Trump, era descris în termeni extrem de depreciativi, nu neapărat cu argumente solide, ci din simpla raţiune că părea să aibă şanse reduse de a obţine victoria.

În final, aş dori să constat un lucru: ne concentrăm foarte mult atenţia asupra dezbaterii extremism versus europenism atunci când decriptăm alegerile din Franţa. Şi, făcând asta, pierdem din vedere faptul că Franţa nu este o simplă anexă a UE, ci unul dintre părinţii construcţiei europene.

De aceea, astăzi, când se împlinesc 12 ani de la ceremonia semnării, în Luxemburg, a Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei, mi-aş dori ca raportările factorilor de decizie în ceea ce priveşte politica externă a României să se concentreze mai mult pe Franţa în sine. Pentru asta trebuie să existe un proiect de conlucrare bilaterală mai susţinută. România este, totuşi, o ţară francofonă şi pare că a uitat acest lucru.

De aceea, speranţa mea este că, indiferent de rezultatul final al alegerilor prezidenţiale de la Paris, chiar dacă este de dorit o victorie a domnului Macron, se vor face paşi importanţi spre reînnodarea relaţiilor dintre noi şi francezi.

Mulţumesc.

Deputat al PSD Prahova, Andreea Cosma.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Neagu.

Se pregăteşte domnul Robert Turcescu, Grupul PMP.

Domnii deputaţi Ibram Iusein şi Varujan Pambuccian au depus în scris.

Domnul Nicolae Neagu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi: "Sistemul impozitării gospodăriilor - piatră de moară la gâtul ANAF".

Modificările la Codul fiscal, pregătite de Guvernul Grindeanu, referitoare la implementarea sistemului de taxare pe gospodării, complică semnificativ procedura de declarare şi colectare a veniturilor la bugetul de stat.

Greul va cădea pe ANAF: va fi capabil Fiscul să gestioneze aceste schimbări, câtă vreme nu se descurcă nici măcar în sistemul simplu de astăzi? Întrebarea este justificată în condiţiile în care, astăzi, ANAF înregistrează una dintre cele mai slabe performanţe din Uniunea Europeană, ca nivel de încasare a taxelor şi impozitelor, iar relaţia cu contribuabilul român este marcată de un lung şir de gafe şi erori.

Ce se întâmplă cu Proiectul de reformă al ANAF, extins pe încă doi ani din cauza ritmului lent de implementare, cel prin care Ministerul Finanţelor Publice a deschis un credit la Banca Mondială, de 91,8 milioane de dolari, începând cu 2013, cu care urma să se restructureze, reformeze şi să se dezvolte ANAF? Va continua sau nu? Sau vor fi făcute modificări, în contextul în care ANAF ar trebui să-şi reorganizeze întreaga logistică, până la 1 ianuarie 2018, în contextul noii filosofii bugetare anunţată de Ministerul Finanţelor Publice, şi care ar dori să reintroducă, după modelul guvernării Năstase, impozitul pe venitul global?

Cum se va mări procentul fondurilor accesate la programul angajat de ANAF cu Banca Mondială, în aceste noi condiţii, când, la 1 ianuarie 2017, autorităţile române au accesat doar 15,57 milioane de dolari din totalul celor 91,8 milioane de dolari?

Şi mai ales, pot instituţiile guvernamentale, responsabile cu implementarea acestei noi filosofii bugetare, să asigure deficitul de peste 30.000 de consultanţi fiscali, care ar trebui acoperiţi până la data de 1 ianuarie 2018, ţinând cont că noul proiect de impozitare a gospodăriilor vorbeşte de un număr de 35.000 de consultanţi fiscali arondaţi celor aproximativ 7 milioane de gospodării, în timp ce astăzi, potrivit statisticilor Camerei Consultanţilor fiscali, există 4.121 consultanţi fiscali - persoane fizice active, şi 461 societăţi de consultanţă fiscală active.

Pe acest subiect sunt mult mai multe întrebări la care Guvernul, Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF-ul ar trebui să răspundă.

Rămâne însă, din păcate, marele adevăr, cel pe care noi, Partidul Naţional Liberal, Preşedintele Klaus Iohannis, instituţii financiar-bancare, mondial-europene, experţi din cadrul Comisiei Europene şi mulţi analişti politici l-au spus încă de la proiecţia bugetului de stat pe 2017 a Guvernului Grindeanu, şi anume că estimarea de 5,2% a creşterii economice a fost făcută doar ca să acopere promisiunile electorale ale PSD-ului şi că pe parcursul exerciţiului bugetar, în ciuda angajamentelor, Guvernul va fi nevoit să modifice din mers filosofia bugetar-fiscală.

Şi iată sarabanda instabilităţii bugetar-fiscale, în fază de început, cu erori care vor costa populaţia României!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Robert Turcescu.

Se pregăteşte doamna deputat Mihaela Huncă.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Am aflat cu toţii, la finalul săptămânii, despre tragedia în urma căreia doi copii alpinişti au decedat. Acum, în special în mediul online şi în emisiunile TV, suntem martorii căutării vinovaţilor. Salvamontiştii susţin că şi-au făcut datoria, au comunicat din timp riscul de avalanşă şi, alături de mulţi alţii, dau vina pe alpiniştii care s-au aventurat pe traseul recomandat, doar pe perioada verii, spre Vârful Peleaga.

Cred că, în acest caz, e târziu să căutăm vinovaţi. Doi copii şi-au pierdut viaţa, iar acest lucru nu mai poate fi schimbat. Putem însă să prevenim astfel de cazuri. Consider că trebuie implementate nişte proceduri clare, astfel încât traseele pe care există riscuri de avalanşă sau alte pericole să fie închise pe perioade limitate de timp. Mai mult, traseele montane ar trebui supravegheate, iar persoanele care vor dori să le parcurgă ar trebui să fie lăsate să o facă doar dacă sunt echipate corespunzător. În plus, consider că ar trebui introdusă obligativitatea legală a fiecărui grup de alpinişti de a-şi anunţa componenţa la Salvamont, precum şi detalii despre traseul pe care doresc să îl parcurgă.

De asemenea, e timpul să vorbim şi despre modul în care copiii fac performanţă în alpinism. Avem nevoie ca specialiştii să stabilească exact limita de vârstă pe care copiii din ţara noastră trebuie să o aibă pentru a urca anumiţi munţi. România este una dintre puţinele ţări care nu au astfel de reglementări, ţările occidentale impunând limita de minimum 18 ani nu doar în cazul concursurilor oficiale, ci şi în cazul ascensiunilor care nu fac parte din concursurile oficiale.

Muntele nu îşi cere tributul. Pe munte se moare, de cele mai multe ori, din cauza lipsei de echipament, a traseelor greşit alese, a lipsei de experienţă. E timpul să reglementăm alpinismul, apelând la experienţa profesioniştilor din domeniu. Este singura modalitate prin care cele mai multe astfel de cazuri pot fi evitate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mihaela Huncă.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice: "Îndreptarea inechităţilor Guvernului Cioloş, prin recalcularea chiriilor ANL".

Guvernul PSD-ALDE îşi respectă promisiunile faţă de alegători, însă acest lucru nu este de ajuns. Atât Executivul, cât şi noi, parlamentarii, trebuie să îndreptăm toate inechităţile şi erorile pe care guvernarea Cioloş ni le-a lăsat moştenire. Cel mai grav este faptul că în fiecare zi identificăm câte o problemă generată de fostul Guvern, iar cetăţenii sunt cei care trebuie să suporte aceste consecinţe.

În acest sens, vă aduc la cunoştinţă că Hotărârea nr. 251/2016, prin care se stabilesc Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 152/1998, prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, a condus la creşterea de 10-12 ori a chiriilor pentru apartamentele închiriate de tineri, de la stat.

De aceea, noi, parlamentarii PSD, am adunat toate memoriile primite de la primari şi cetăţeni şi le-am înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În scurt timp, după sesizările noastre, Guvernul a aprobat un proiect legislativ, prin ordonanţă de urgenţă, care prevede chirii mai mici pentru tinerii care închiriază locuinţe ale ANL. Chiriile datorate de persoanele cu venituri reduse, care beneficiază de locuinţe de la ANL, au fost diminuate şi vor fi calculate după noi criterii, raportate la venitul realizat pe membru de familie.

În acelaşi timp, prin actul normativ adoptat de Executiv s-au redus cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, de la 1,11% din valoarea de înlocuire a construcţiei la maximum 0,8% din valoarea de înlocuire a acesteia.

De asemenea, coeficientul specific rangului localităţii s-a extins între 0,6, specific satelor, şi 1 pentru Bucureşti. Coeficientul de venit a scăzut la 0,8 pentru chiriaşii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie.

Prin noua lege s-au ponderat chiriile şi cu un coeficient care ţine cont de anul de recepţie al blocului ANL, care variază între 0,85 pentru imobilele construite până la finalul anului 2004 şi urcă la 1 pentru cele ridicate începând cu 2016.

Aşadar, cel mai important lucru este faptul că întreaga coaliţie de guvernare, atât parlamentarii, cât şi miniştrii de la PSD şi ALDE sunt interesaţi să rezolve problemele reale cu care se confruntă cetăţenii şi, în egală măsură, să îndeplinească promisiunile pentru care au primit votul de încredere al românilor.

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, PSD Botoşani.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Daniel Gheorghe.

Se pregăteşte doamna deputat Elvira Şarapatin, de la Gorj.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre impozitul pe gospodărie, o aberaţie politică.

Impozitul global, zis şi pe gospodărie, este o propunere guvernamentală cu impact macroeconomic, profund defavorizant, prin care se ajunge la o reintroducere indirectă a impozitului progresiv şi care afectează atât gradul de capitalizare, cât şi consumul la nivelul contribuabililor individuali. PSD ar face mult mai bine să susţină proiectul de lege iniţiat de PNL, anul trecut, care vizează aplicarea în România a directivei europene cu privire la impozitarea veniturilor acolo unde sunt acestea produse de companii. Văd că există deja un obicei al guvernărilor recente în a refuza să înţeleagă faptul că bunăstarea ţării şi a cetăţeanului este rezultatul vitezei şi al volumului cu care circulă capitalurile la nivelul pieţei economice naţionale.

Dacă se va ajunge la acest experiment periculos, pe care nu înţeleg de ce îl tot agită Guvernul PSD, rezultatele vor fi evidente: birocratizarea financiară la un nivel de tip neofanariot, plafonarea şi reducerea veniturilor cetăţenilor şi incapacitatea micilor investitori, creşterea exponenţială a evaziunii fiscale, anularea efectelor macroeconomice ale cotei unice şi înlocuirea sa cu un amestec de impozit progresiv mascat cu impozitul forfetar de tristă amintire. La toate acestea, adăugăm faptul că nu vor creşte veniturile bugetare, deoarece cheltuiala cu angajarea consultanţilor fiscali, cei 35.000 preconizaţi, dublată de scăderea micilor investiţii şi creşterea naturală a evaziunii vor avea un impact negativ.

Cred că PSD, dacă bugetul public gestionat de Guvern are nevoie de bani, ar trebui sa facă dreptate, punând în aplicare - precum a cerut PNL, care a iniţiat şi un proiect de lege în această direcţie - actul normativ care impozitează venitul companiilor străine aici, unde este obţinut, şi de unde, din lacunele legislative şi din marea laşitate politică a mai multor guverne succesive, este externalizat masiv anual.

PSD se pare că a uitat de faptul că în campania electorală a promis că va ţine cont de această solicitare, care poate avea efecte majore în beneficiul creşterii veniturilor anuale la bugetul de stat cu aproximativ 8-10 miliarde de euro anual, în medie.

De asemenea, o altă temă de care se fereşte guvernarea PSD-ALDE o reprezintă renegocierea nivelului redevenţelor la hidrocarburi, temă sensibilă de care guvernele României de eschivează în mod sistematic de câţiva ani şi care, în cazul unei renegocieri avantajoase, ar putea creşte încasările bugetare cu până la peste două miliarde de euro anual, în medie. Presiunea pusă pe cetăţean şi pe întreprinzătorul autohton va avea efectul advers celui dorit şi va afecta direcţiile macroeconomice ale României, contribuind la stagnarea fluxurilor financiare pe piaţa internă şi la o formă de recesiune a bunăstării individuale.

Una dintre cele mai mari greşeli comise de România în istoria recentă, de unde descoperim resorturile adânci care duc la excesele fiscale, a reprezentat-o privatizarea nejustificată a unor monopoluri de stat, precum distribuţia de utilităţi, gaze ori cea de curent electric unor companii franceze ori italiene care scot, după ce au preluat infrastructura realizată de stat ori de administraţii locale, uneori fără răscumpărare, miliarde de euro anual, care ies din circuitul economic intern şi sunt una dintre cauzele lipsei de capital pe piaţa românească.

Nu mai zic de jocurile geoeconomice ruseşti din zonă, care, de regulă, trec prin Austria spre România. Senzaţia mea este că PSD, prin acest impozit pe gospodărie, care, practic, neagă economia reală, a capitulat în faţa unor interese economice de monopol care au fost şi rămân piedica dezvoltării sănătoase a României.

Dar e mai uşor să pui o greutate pe bunul contribuabil decât să recuperezi banii pierduţi de la cei rău-platnici!

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, judeţul Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Elvira Şarapatin.

A depus, în scris, şi domnul deputat Aurel Căciulă.

Se pregăteşte doamna deputat Roberta Anastase, de la Ploieşti.

Doamna Elvira Şarapatin:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Turismul din Gorj, promovat prin unităţi licenţiate".

Vreau să salut demersul Ministerului Turismului, de a publica lista cu unităţile de turism care nu sunt clasificate, şi acest lucru este în beneficiu pentru turiştii care doresc să îşi rezerve din timp locul, în locaţiile din ţară sau din străinătate, pentru a-şi petrece vacanţele de vară sau de iarnă.

De asemenea, doresc să accentuez şi să apreciez demersul ministrului turismului, cerând un termen destul de scurt pentru depistarea unităţilor turistice care nu au certificate de clasificare şi, astfel, turiştii, şi mai ales cei care obţin tichetele de vacanţă, vor beneficia de acest lucru.

Fiind din judeţul Gorj, vreau să aduc, să fac un elogiu, de fapt, Staţiunii Rânca, care cuprinde, sigur că da, şi Transalpina, un loc minunat şi un loc de poveste, care, din păcate, a fost cam gol de Sărbătorile Pascale, şi care, prin demersul făcut de Ministerul Turismului, eu sper că atât vara, cât şi iarna va beneficia de prezenţa unui număr mare de turişti.

De asemenea, judeţul Gorj mai are şi beneficiază de Staţiunea Săcelu, cu ape de tratament pentru bolile reumatismale şi nu numai; oraşul Târgu-Jiu, care cuprinde Complexul brâncuşian - "Poarta Sărutului", "Masa Tăcerii", "Coloana Infinitului"; de asemenea, în judeţ avem localitatea unde s-a născut marele Brâncuşi; avem Tismana, cea mai veche mănăstire din ţară.

În felul acesta, sper ca în termen de câteva luni, oferit de Ministerul Turismului, legat de lista cu unităţile care nu sunt clasificate şi licenţiate, să fie redus, pentru ca românii să-şi poată stabili din timp locaţiile în care să-şi petreacă vacanţele de vară.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Elvira Şarapatin, deputat în Circumscripţia nr. 20, Gorj.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Roberta Anastase.

Vă rog, doamnă deputat.

Se pregăteşte Petru Movilă, de la Iaşi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Acum mai bine de o lună de zile veneam în faţa dumneavoastră pentru a vă atrage atenţia asupra unei situaţii extrem de grave cu care se confruntă ploieştenii. Este vorba de poluarea accentuată, o situaţie care nu durează de puţin timp, ci chiar de ani de zile.

De atunci şi până acum s-a petrecut un singur eveniment notabil. A fost schimbat ministrul mediului, la care făceam atunci apel în declaraţia politică, cerându-i sprijinul pentru a-şi implica instituţiile subordonate în rezolvarea problemei poluării din Ploieşti. Domnul Daniel Constantin fiind înlocuit cu o ploieşteancă, cu doamna Graţiela Gavrilescu, aflată la al doilea mandat în fruntea Ministerului Mediului.

În Ploieşti, în toată această perioadă, avem toate semnalele că poluarea a crescut ca intensitate. Aproape că nu este zi în care ploieştenii să nu apeleze la Dispeceratul Primăriei, să nu sune la numărul de urgenţă 112 sau la Garda de mediu, reclamând mirosuri puternice, de compuşi chimici.

De asemenea, nu este zi în care să nu apară în presa prahoveană articole despre depăşirile pragurilor maxime admise, la noxe precum benzen, toluen sau despre mirosul puternic de sulf.

Ca parlamentar de Ploieşti, nu există zi, de asemenea, în care să nu primesc în audienţă oameni care să-mi spună, nici mai mult nici mai puţin, că le este realmente teamă să mai lase geamurile deschise din cauza mirosurilor extrem de puternice.

Mi-aş fi dorit, sincer vă spun, să nu fie nevoie să vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a face apel la doamna ministru Graţiela Gavrilescu să-şi facă treaba - şi asta dintr-o raţiune relativ simplă. Doamna ministru este ploieşteancă, trăieşte în Ploieşti şi mi-e greu să cred că are, aşa, o bulă din care respiră aer curat în Ploieşti.

Cu toate acestea, din păcate, până în acest moment, nu a existat nicio reacţie a dumneaei în ceea ce priveşte o acţiune clară a Ministerului Mediului, o implicare clară a Ministerului Mediului în rezolvarea problemei poluării din Ploieşti.

De aceea, dragi colegi, permiteţi-mi, în faţa dumneavoastră, să vin şi să-i solicit doamnei ministru să-şi pună la treabă instituţiile subordonate dumneaei, pentru a încerca, împreună, să diminuăm, cu administraţia locală, poluarea din Ploieşti.

E o situaţie gravă şi mai puţin o declaraţie politică.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă.

În continuare, îl invit pe domnul Marius Budăi să se pregătească.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Uite Centura, nu e Centura!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La discutarea propunerii de buget pentru anul 2017, judeţului Iaşi i-a fost alocată, din bugetul Ministerului Transporturilor, suma de 152 de milioane lei pentru finalizarea proiectului variantei de trafic greu a şoselei de centură a municipiului Iaşi.

Cu toate acestea, în urmă cu aproximativ două săptămâni, ministerul a revenit asupra acestui subiect şi a explicat că, deşi în Legea bugetului de stat pe acest an era cuprinsă finanţarea acestui obiectiv, prin credite de angajament, la acest moment nu mai există fondurile necesare pentru finalizarea proiectului menţionat.

Stimate domnule preşedinte,

În aproximativ două luni de zile, unul dintre cele mai importante obiective de investiţii pentru municipiul Iaşi a dispărut din bugetul pentru anul 2017, prevedere bugetară prevăzută clar în Legea nr. 6/2017, care a intrat în vigoare în data de 20 februarie a anului în curs.

Nu cred că mai este necesar să vă precizez importanţa, necesitatea şi oportunitatea acestui tronson de drum pentru ieşeni. Datorită creşterii volumului de trafic din zona municipiului Iaşi, realizarea unei variante de ocolire destinate traficului greu a devenit un obiectiv vital pentru unul dintre cele mai mari oraşe din ţară.

Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, finanţarea necesară pentru finalizarea şoselei de centură a municipiului Iaşi a dispărut din bugetul Ministerului Transporturilor, fără nicio explicaţie logică din partea reprezentanţilor acestui minister.

De asemenea, stimaţi colegi, vreau să aduc în atenţia dumneavoastră şi faptul că, pentru anul 2017, judeţul Iaşi nu a primit nicio alocare semnificativă de la bugetul de stat. Singura investiţie de anvergură care a fost în atenţia Guvernului Grindeanu a fost fix această şosea de centură, care ulterior s-a dovedit a fi praf în ochii locuitorilor judeţului Iaşi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit Guvernului Grindeanu să trateze cu seriozitate acest subiect.

Solicit să oferiţi tuturor ieşenilor un punct de vedere referitor la situaţia volatilă a şoselei de centură a municipiului Iaşi, precizând clar de ce în februarie 2017 erau identificate ca sursă de finanţare credite de angajament în valoare de 152 de milioane lei, iar acum, în 20 aprilie 2017, aceste fonduri nu mai sunt disponibile.

Pe lângă o simplă explicaţie de bun-simţ, solicit ca Ministerul Transporturilor să găsească din nou banii pentru şoseaua de centură a municipiului Iaşi, la fel de uşor cum i-au făcut pierduţi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Petru Movilă.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Marius Budăi.

Şi îl invit, în continuare, să se pregătească, pe domnul Dumitru Oprea, tot de la Iaşi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi: "Evoluţia economiei româneşti este confirmată şi de instituţiile financiare internaţionale".

Stimaţi colegi,

Cu toate criticile la care am fost supuşi, atât noi, parlamentarii PSD, dar mai ales Guvernul Grindeanu, cu privire la măsurile pe care le-am adoptat în primele trei luni de guvernare, constatăm că evoluţia economiei româneşti este confirmată şi de instituţiile financiare internaţionale.

Astfel, ultima prognoză a Fondului Monetar Internaţional arată că economia României avansează cu 4,2%, FMI revizuind în acest mod prognoza de creştere pentru economia României, de la 3,8, la 4,2%. În pofida revizuirii pozitive, ritmul de creştere anticipat de FMI este mai lent, comparativ cu proiecţiile Guvernului Grindeanu, conform cărora economia românească va avansa cu 5,2%.

Pentru noi, nu este nicio surpriză că FMI şi-a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică din acest an. Aşa au făcut în fiecare an: au plecat iniţial cu estimări pesimiste, iar în final au ajuns la cifrele estimate iniţial de guvernele noastre. De fiecare dată, experţii FMI s-au înşelat cu privire la creşterea economică a României.

Economia naţională va creşte în acest an cu 5,2%, aşa cum anticipăm noi, parlamentarii PSD, şi Guvernul Grindeanu, susţinut şi de parlamentarii ALDE, pe baza informaţiilor venite de la Comisia Naţională de Prognoză. Comisia Naţională de Prognoză va publica în scurt timp o prognoză revizuită, în creştere, privind Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2017, o valoare mai mare decât cea estimată în Programul PSD, ceea ce arată că estimările noastre au fost destul de prudente.

Semnalele economice din primele luni ale acestui an confirmă din plin prognoza de creştere. Vorbim despre creşterea investiţiilor private în economie, de crearea de noi locuri de muncă, de creşterea producţiei industriale, de optimismul angajatorilor. Sunt indicatori importanţi că economia României va fi pe plus. Nu are cum să fie altfel, dacă noi, în fiecare lună, luăm măsuri prin care creştem veniturile populaţiei şi scădem taxele şi impozitele.

Modificările care vor fi promovate în perioada următoare de Guvern la Codul fiscal urmăresc nu doar o mai bună colectare a veniturilor la bugetul public, dar şi o împărţire echitabilă a poverii fiscale. Cei cu venituri mici vor fi protejaţi, aşa cum ne-am angajat în Programul de guvernare, însă companiile vor avea un spaţiu fiscal pentru a crea locuri de muncă mai bine plătite.

Cheltuielile ce vor fi deduse încurajează un comportament social responsabil în domeniul asigurărilor, sănătăţii, educaţiei şi culturii.

Un alt obiectiv important al Guvernului este fiscalizarea economiei, în principal în sectoarele la care acum este evaziune mare, de exemplu la colectarea TVA şi a accizelor. Cetăţenii vor fi motivaţi să ceară bonuri fiscale pentru toate plăţile, pentru a-şi diminua impozitele. Astfel, se va fiscaliza o bună parte a economiei şi vor creşte mult veniturile din TVA şi accize.

Noi, cei de la PSD, vrem ca în 2020, după implementarea integrală a Programului de guvernare, România să fie recunoscută, la nivel internaţional şi european, ca ţară cu mână de lucru înalt calificată şi cu un mediu de afaceri predictibil şi favorabil investiţiilor.

Vă mulţumesc.

Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Oprea.

Se pregăteşte Florinel Stancu, de la PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi are un titlu, zic eu, destul de sugestiv faţă de vremurile trăite: "De la necuvinte, la neproiecte ale PSD".

Eu vin din ţara necuvintelor, a lui Nichita Stănescu, ţara "Râsu'-plânsului", şi trăiesc într-o ţară guvernată pe filosofia oltenească, reprezentată de oameni de seamă şi invoc folclorul popular oltenesc, sub forma arhicunoscută - "Foaie verde băţ, n-ai de lucru, fă-ţi!" şi varianta destul de recunoscută, provocată de irepetabilului Marin Sorescu - "De-a v-aţi vaţelea!". Cu ocazia aceasta, este şi motiv să invoc neguvernarea ca fiind unul dintre necuvintele cu care românii s-au obişnuit.

Dar românii dau curs acestei variante de neguvernare şi am să dau doar două exemple: câteva săptămâni de zile, pe principiul "Foaie verde băţ, n-aţi de lucru, fă-ţi!", guvernarea care se află sub controlul oricum al lui Liviu Dragnea, a dat de lucru românilor şi vă invoc doar două poveşti despre proiecte de lege - cea privind salarizarea unitară şi, a doua, despre impozitul pe gospodărie sau impozitul global.

Nu este de vină Liviu Dragnea, ci de vină este poporul, care se încadrează în categoria aceea a păreriştilor, pentru că proiectele de lege nu au fost ... nu au fost decât nişte poveşti despre nişte proiecte de lege, iar românii, chiar şi în declaraţiile de astăzi, aţi observat cum comentează nişte neproiecte ale PSD. Am înţeles că Proiectul Legii privind salarizarea unitară este pe site-ul Parlamentului şi de acum se poate aborda, ca atare.

Dar este o probă şi de înţelepciune a celor care se joacă de-a guvernarea, prin neguvernare, înţelepciunile celor care vin la microfonul Parlamentului şi vorbesc despre o astfel de variantă, în care proiectele există, dar lipsesc cu desăvârşire.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Florinel Stancu şi se pregăteşte doamna deputat Tudoriţa Lungu, de la PNL.

Domnul Florinel Stancu:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Astăzi voi vorbi despre sistemul de sănătate.

Părerea mea este că un corp sănătos este produsul unei minţi sănătoase, iar un sistem de sănătate mai bun înseamnă acţiuni concrete: spitale renovate, aparatură modernă, medici bine plătiţi, programe de prevenţie şi promovare a sănătăţii.

Câte puţin din aceste lucruri s-au întâmplat în municipiul Craiova în ultimii patru ani. Sănătatea a fost o prioritate în mandatul doamnei Lia Olguţa Vasilescu. Trei spitale au fost reabilitate şi unul nou este gata pentru a fi dat în exploatare. Eu nu adaug, nu comentez, ci doar redau ce a reuşit să facă un om care şi-a dorit cu adevărat schimbarea pentru cetăţeni.

În anul 2013, Primăria Craiova a demarat formalităţile pentru construcţia unui spital municipal la standarde europene, iar din luna iunie anul curent craiovenii se vor putea trata în el. În plus, Clinica Medicală 1 a Spitalului Filantropia din Craiova a fost reabilitată în totalitate. Aceasta tratează anual 3.000 de persoane din Dolj, dar şi din celelalte judeţe ale Olteniei.

Secţia de copii a Spitalului de Boli Infecţioase "Victor Babeş" arată ca în Occident, după ce autorităţile locale au hotărât să investească în ea. Iar exemplele pot continua. Ele sunt realizări incontestabile.

Doamna primar nu a stat la discuţii, nu a aşteptat ajutoare de la Bucureşti, ci pur şi simplu a investit în infrastructura de sănătate şi a demonstrat că autorităţile locale pot să schimbe lucrurile în bine. Toate oraşele mari au posibilitatea să facă la fel. Asta înseamnă că-ţi pasă de soarta oamenilor.

În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii are nevoie de ajutorul nostru. Echipa de acolo trebuie să rezolve problema asigurării cu medicamente, a vaccinării, şi să continue schimbările din sistem fără abateri. Guvernul, în ansamblul său, trebuie să demareze cât mai rapid construcţiile spitalelor regionale.

Aşa chiar, nu vom mai lăsa niciun argument credibil contestatarilor de serviciu care se mulţumesc doar să se întreacă în acuzaţii fără rezultate.

Vă mulţumesc.

Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Tudoriţa Lungu, Grupul PNL.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "22 aprilie - Ziua Pământului".

De aproximativ o jumătate de secol, ziua de 22 aprilie este dedicată manifestărilor legate de protecţia mediului, avându-se în vedere prin acestea un viitor mai verde, mai puţin poluat.

Ziua internaţională a Planetei Pământ, aşa cum este cunoscut acest eveniment, marchează în fiecare an necesitatea conştientizării şi responsabilizării oamenilor de a proteja Planeta.

Atitudinea fiecărei persoane faţă de mediul înconjurător, interesul şi respectul exprimat prin diverse activităţi trebuie să devină o constantă şi un mod de viaţă, schimbările climatice reprezintă o realitate dură, cu ale cărei efecte se confruntă deja un număr mare de oameni.

Ţinând cont de gravitatea manifestărilor climei, mulţi specialişti declară la unison că schimbările climatice reprezintă un risc al securităţii naţionale.

Stimaţi colegi,

Nu întâmplător, educaţia pentru mediu şi climă a fost sloganul manifestărilor de anul acesta, în care punctează şi momentul de plecare al campaniei de educaţie la nivel mondial pentru mediu şi climă, în următorii trei ani.

În 2020 se vor împlini 50 de ani de la prima celebrare a Zilei Pământului.

Prin informare se produce schimbarea şi este nevoie, mai mult ca oricând, de o schimbare la nivel de valori şi atitudini, pentru a salva Planeta Pământ.

Vă mulţumesc frumos.

Tudoriţa Lungu, deputat al PNL, Bacău.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind alţi colegi care...

(Domnul deputat Vasile Cîtea doreşte să-şi prezinte declaraţia politică.)

Păi, a depus-o în scris! M-aţi anunţat... Domnul Vasile Cîtea...

Bun. Te rog, Vasile, dar am fost anunţat de la...

Te rog, citeşte-o, dacă vrei! Dar am anunţat la început că tu ai depus-o în scris. N-am o problemă!

Te rog, poţi s-o şi citeşti!

Domnul Vasile Cîtea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Moldova merită autostrada către Vest!".

Dragi colegi,

De ani de zile, locuitorii din cele opt judeţe ale Moldovei aşteaptă să vadă că oamenii din fruntea ţării se ţin de promisiunile făcute în campaniile electorale şi demarează construirea autostrăzii Est-Vest. După atâţia ani de aşteptare, recentele declaraţii ale ministrului transporturilor sunt încurajatoare pentru oamenii din Moldova. Autorităţile guvernamentale par a fi hotărâte în ceea ce priveşte construcţia autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Aşa cum au atras atenţia numeroşi parlamentari, această lucrare de infrastructură rutieră are o importanţă deosebită, în contextul principiului dezvoltării regionale pe care îl promovează Uniunea Europeană. Autostrada a fost inclusă şi în MasterPlanul General de Transport al României şi urmează să deservească populaţia a opt judeţe din regiunea de est a României, regiune aflată la graniţa Uniunii Europene, dar şi a NATO, fapt care îi conferă o poziţie strategică.

Mai mult, oficiali ai Uniunii Europene au insistat, de nenumărate ori, pe lângă oficialii de la Palatul Victoria în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi corespunzătoare capetelor de reţele TEN-T-Coridorul IV şi Coridorul IX Pan European, iar Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş se încadrează pe aceste cerinţe.

În acest moment, există valori de trafic foarte ridicate între Moldova, ca regiune istorică a României şi Ardeal, actualele căi de rulare neputând asigura o viteză de trafic decentă. Tocmai din cauza lipsei de infrastructură rutieră, investitorii străini preferă să se oprească în cercul arcului carpatic atunci când este vorba despre investiţii în România, ceea ce a adâncit foarte mult decalajul de dezvoltare între cele două zone istorice.

Suntem convinşi că de această dată scrisoarea celor 74 de parlamentari din mandatul trecut, printre care şi parlamentari din alte judeţe decât cele ale Moldovei, nu va fi ignorată de autorităţile guvernamentale ale României, care vor depune toate diligenţele pentru accelerarea procedurilor privind construcţia efectivă a acestui obiectiv strategic.

Înţelegem că anumiţi investitori străini consideră prioritare pentru ei alte lucrări de infrastructură rutieră, fapt cu care noi putem fi de acord parţial, însă credem că acest Guvern social-democrat va ţine cont nu numai de interesul prioritar al unor investitori, ci şi de interesul cetăţenilor din cele opt judeţe ale regiunii istorice Moldova, cetăţeni care şi-au pus toată încrederea în Guvernul social-democrat.

Dragi colegi,

Eu cred că a trecut timpul vorbelor, al promisiunilor şi ar trebui să trecem la fapte. Moldova şi Ardealul au nevoie de o autostradă care să le lege, au nevoie de o infrastructură rutieră modernă, care să le facă atractive pentru investitori şi care să le ajute în dezvoltarea economică ulterioară.

Suntem datori să facem toate aceste eforturi pentru a demara construcţia Autostrăzii Iaşi-Vest, o autostradă de care românii au nevoie.

Deputat Vasile Cîtea, Circumscripţia nr. 24, Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Va fi vreodată înfăptuită legătura cu restul Europei?

Vom trăi şi vom vedea!"

Mediul de afaceri, investiţiile publice şi infrastructura sunt doar câteva domenii la care ţara noastră continuă să fie "repetentă". Conform ultimului raport al Comisiei Europene, România nu doar că se află cu mult în urma altor ţări din UE, dar "infrastructura este slabă şi astfel afectează creşterea economică".

Infrastructura are un rol strategic pentru orice ţară, iar dezvoltarea economică este strâns legată de aceasta, lucru pe care îl ştim cu toţii. Multe drumuri de importanţă europeană trec prin ţara noastră, făcând legătura cu exteriorul Uniunii Europene şi cu Marea Neagră, iar tranzitul poate să devină o "industrie adevărată", care să genereze o nouă sursă de dezvoltare economică în România. Numai că pentru asta şi actualul guvern ar trebui să aibă strategii în domeniu şi să dea dovadă de mai mult interes.

În ultima perioadă, CNAIR se ocupă însă doar de acoperirea gropilor pe drumurile naţionale şi autostrăzi, făcând doar reparaţii provizorii. Nu aşa vom rezolva problema! Nu cu cârpeală şi văruit marcajele rutiere cu cerneală simpatică ce se şterge după prima ploaie.

Dezvoltarea infrastructurii este vitală pentru creşterea economică a României, pentru circulaţia mărfurilor, pentru dezvoltarea sectorului serviciilor şi a turismului.

La nivelul statelor vestice există o preocupare constantă vizând îmbunătăţirea sectorului transporturilor şi a infrastructurii aferente, fapt relevat prin politicile de încurajare a investiţiilor şi Programul Operaţional Sectorial de Transport (POS-T) în cadrul cooperării transfrontaliere. România, însă, se confruntă, în continuare, cu o capacitate de implementare redusă a proiectelor investiţionale mari, cu abilităţi de planificare reduse, ce au ca rezultat o infrastructură de proastă calitate şi lucrări de mentenanţă întârziate sau deficitare.

Cred cu tărie că este nevoie de o mai mare responsabilitate legată de problematica transporturilor şi infrastructurii, nu doar la nivel declarativ, ci în mod concret, prin realizarea proiectelor şi punerea în practică a măsurilor adoptate la nivel european şi naţional. Din păcate însă, se pare că Guvernul Grindeanu şi-a asumat o politică de reformă "îndrăzneaţă" a acestui sector. Ori asta, ori o fărâmă de adevăr există în bancul care circulă în ultima perioadă şi care spune că guvernul Grindeanu a luat decizia de a nu mai construi autostrăzi, ca să nu mai aibă românii pe unde pleca în Occident.

Cum altfel să poţi cataloga recenta măsură a acestui guvern, de a exclude de la finanţare, în acest an, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din Transilvania - Transregio Feleacul - şi de a aloca banii pe reabilitarea unor drumuri fără trafic din judeţele Teleorman şi Dolj... Cum altfel să poţi cataloga faptul că trei drumuri naţionale de importanţă vitală pentru Munţii Apuseni - DN 74, DN 74A şi DN 75 - nici anul acesta nu primesc bani pentru reabilitare, deşi se află într-o stare deplorabilă şi pe alocuri circulaţia este redusă la o singură bandă, din cauza degradărilor carosabilului.

Pentru o zonă ca Munţii Apuseni, dezvoltarea infrastructurii rutiere este vitală. După ce industria din trecut a fost distrusă, o rază de speranţă se întrevedea în dezvoltarea turismului, care ar putea să genereze venituri importante în zonă. Cum să faci însă turism, dacă turiştii nu pot ajunge la pensiuni şi hoteluri din cauza drumurilor naţionale pline de gropi şi hârtoape? Cum să dezvolţi economia, dacă până şi micii distribuitori care aprovizionează magazinele săteşti au costuri foarte mari cu întreţinerea flotelor de maşini, din cauza drumurilor naţionale foarte proaste? Cum să aduci dezvoltare în aceste comunităţi, dacă până şi firmele de curierat refuză anumite rute şi preferă să pună trimiterile la Poşta Română, din cauza drumurilor naţionale foarte proaste, pe care îşi distrug maşinile?

Oricum ar fi, e cert că românii mai au de aşteptat, până ce PSD va pleca de la guvernare, ca să vadă realizate noi autostrăzi şi drumuri de calitate.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Să-i ajutăm pe miniştrii PSD să definească «gospodăria»". Dânşii încă nu pot!"

Îmi este greu să înţeleg, să explic şi să găsesc argumente pentru care, la numai patru luni după ce au revenit la guvernare, cei din PSD se luptă cu toată puterea să dărâme un sistem fiscal simplu, stimulativ pentru muncă şi performanţă - cota unică. Ce vor să pună în loc? Un sistem fiscal greoi, nociv pentru investiţii şi stimulativ doar pentru evaziunea fiscală, de care România abia scăpase în anul 2005. Nu cred că PSD a rămas fără profesionişti care să le spună şi miniştrilor din Guvern şi chiar prim-ministrului, că, prin măsurile fiscale pe care le anunţă la televizor, nici românii nu vor câştiga mai mulţi bani şi nici bugetul public nu va putea susţine toate măsurile anunţate, iar prăbuşirea stabilităţii fiscal-bugetare este garantată.

Ceea ce vă pot spune cu certitudine este faptul că miniştrii care se chinuiesc cu atâta hărnicie să dărâme cota unică nu au lucrat decât la stat şi nu cunosc cât de sensibil este mediul de afaceri la modificările politicii fiscale. Mai mult, nu am auzit niciun membru al actualului guvern să aibă curajul să spună cine va suporta costurile modificărilor politicii fiscale. Dacă nu ştiţi, inclusiv scăderea TVA cu 1 punct procentual, de la 1 ianuarie 2017, acea măsură de care ne bucurăm cu toţi, o măsură foarte bună, a implicat costuri deloc neglijabile pentru agenţii economici, cu privire la softuri, case de marcat, etichetare, facturare sau de altă natură. Sunt costuri suportate de agenţii economici. De obicei, când costurile sunt mici, acestea sunt suportate de agenţii economici, însă, atunci când costurile sunt prea mari, ele se transferă aproape instantaneu în preţ.

Când lucrezi o viaţă la stat este uşor să modifici peste noapte politica fiscală a unei ţări, pentru că nu ştii cât efort va fi necesar, pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru unii, să se adapteze noilor schimbări. Şi apoi, schimbarea o faci dacă ceva nu merge bine! Dar, când Guvernul îşi propune să schimbe un sistem bun, ieftin, eficient şi performant, cu cea mai mică rată de fraudare, prin reţinerea la sursă a obligaţiilor fiscale, asta se numeşte ori incompetenţă, ori pură prostie.

Spuneam la începutul declaraţiei mele că ar fi bine să dăm o mână de ajutor Guvernului în definirea fiscală a gospodăriei, căci, potrivit afirmaţiilor miniştrilor PSD, domnul Viorel Ştefan şi doamna Olguţa Vasilescu încă nu s-au pus de acord asupra acestei definiţii a contribuabilului.

În primul rând, gospodărie nu înseamnă în nici un caz vilă cu multe etaje, cu zeci de camere, cu servitori şi cu piscină, saună, teren de tenis şi câteva mii de metri pătraţi de gazon în jurul acestora, aşa cum ştim cu toţii o astfel de proprietate în centrul municipiului Alexandria din judeţul Teleorman! O astfel de gospodărie ar trebui să vedem din ce bani s-a dobândit şi construit, pentru că titularul nu a lucrat decât la stat şi pe o leafă puţin peste media pe economie. În Codul fiscal există o categorie pentru "gospodăria" de mai sus - venituri a căror sursă nu a fost identificată! Gospodărie nu înseamnă nici casă la Monaco sau Biarritz, aşa cum au mare parte dintre liderii PSD, casă pe care o utilizează în vacanţele prelungite pentru a mai diminua din stresul acumulat în politica românească.

Gospodăria pe care vrea PSD să o supună impozitului global arată cu totul astfel: casă sărăcăcioasă, din chirpici sau cel mult cărămidă, amplasată, de regulă, în procent de peste 50% în mediul rural, fără cine ştie ce utilităţi, poate doar legată la curent electric, fără apă menajeră sau canalizare, ocupată de oameni care lucrează la muncile câmpului sau sunt condamnaţi la şomaj, ai căror copii ajung cu dificultate la şcoală, până cel mult în clasa a VIII-a, a căror pâine zilnică este asigurată de alocaţia de stat a copiilor sau de venitul minim garantat. Da! Acesta este chiar un mare segment evazionist!

Sper că aţi înţeles ironia din spusele mele şi faptul că PSD-ul este aşa de priceput în treburile fiscale încât trece cu vederea caviarul, însă a pus gând rău ciorbei de fasole.

Ceea ce doreşte să implementeze PSD de la 1 ianuarie 2018, completat cu legea harababurii în salarizarea publică, înseamnă, pentru cine vrea să vadă, sfârşitul stabilităţii economice a României. Mi-aş dori ca cetăţenii să înţeleagă foarte bine şi corect, fără a mai fi orbiţi de promisiunile majorării veniturilor, care sunt riscurile la care supune PSD economia şi ţara în acest an.

Domnul Iusein Ibram:

"Disputa turco-armeană privind evenimentele din 1915"

Noi onorăm memoria armenilor otomani care şi-au pierdut viaţa în circumstanţele tragice ale Primului Război Mondial şi împărtăşim suferinţa urmaşilor lor. Într-adevăr, Turcia recunoaşte în mod public suferinţele îndurate de armenii otomani în timpul Primului Război Mondial şi acordă condoleanţe descendenţilor acestora.

Noi nu contestăm suferinţa imensă a armenilor otomani. Ceea ce contestăm este reprezentarea acestor evenimente tragice drept "genocid" comis de o parte împotriva celeilalte, desconsiderând suferinţa trăită de celelalte comunităţi ale Imperiului şi istoria complexă din spatele lor.

Istoria nu poate fi construită pe memorii selective şi revendicări contestate. Turci, armeni, kurzi, arabi, musulmani, creştini - milioane au murit şi milioane au fost răniţi, forţaţi să emigreze, şi-au pierdut casele şi li s-au distrus vieţile în timpul unui război mondial în care Turcia otomană lupta împotriva forţelor ruseşti în Est, pierzând un sfert de milion de concetăţeni în războaiele din Vest, la Galiapoli, în 1915. Cu toţii trebuie să deplângem această pierdere imensă. Este o durere împărtăşită.

Printr-un demers comun al istoricilor turci şi armeni, ar trebui să găsim o modalitate de a stabili o memorie corectă a acestei perioade şi credem că aceasta va deschide calea către o reconciliere durabilă. Propunerea Turciei, din 2005, privind stabilirea unei comisii istorice comune este încă valabilă. Turcia a declarat public că este gata să accepte rezultatele demersului acestei comisii. De asemenea, credem că protocoalele de la Zurich din 2009 vor ajuta la normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări.

Referinţele la genocid nu pot fi considerate fapte istorice dovedite. Istorici occidentali renumiţi, cum ar fi Stanford Shaw, Guenter Lewy, Bernard Lewis, Justin Mc-Carthy, Michael Gunter, Norman Stone şi Jeremy Salt, precum şi numeroşi istorici turci infirmă teza genocidului, susţinând că otomanii nu au efectuat un masacru sistematic împotriva vreunui grup, inclusiv armeni. Arhivele turceşti, ruseşti, britanice, franceze şi germane oferă dovezi convingătoare privind intrigile statelor beligerante, în special Rusia, de a incita armenii împotriva statului Otoman şi a populaţiilor sale.

Totodată, nu există niciun temei legal pentru a accepta teza genocidului. Într-adevăr, deciziile recente ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ale Curţii Constituţionale franceze din 2016 au susţinut în mod clar poziţia turcă în această privinţă, subliniind faptul că natura evenimentelor din 1915 e un subiect ce ţine de dezbatere ştiinţifică. În cazul Perincek din Elveţia, CEDO a concluzionat că nu are competenţa de a califica evenimentele din 1915 drept genocid conform dreptului internaţional. De altfel, Curtea a anunţat că problema e deschisă discuţiilor şi e o chestiune de dezbatere.

În mod similar, evenimentele istorice nu pot fi decise prin decizii parlamentare. Nu este de datoria parlamentelor să emită sentinţe cu privire la evenimentele istorice care au avut loc în alte ţări. Politizarea istoriei cu scopul atingerii unor obiective pe termen scurt face mai mult rău decât bine, ceea ce, în cele din urmă, îngreunează procesul de reconciliere dintre cele două popoare.

Turcii şi armenii au trăit în pace şi armonie timp de o mie de ani şi această latură a istoriei comune este ceea ce ar trebui să ghideze generaţiile viitoare ale celor două popoare învecinate.

În calitate de partener strategic şi de aliat al Turciei, pe de o parte, şi având relaţii bune cu Armenia, pe de altă parte, România urmează o politică echilibrată în această privinţă. România nu a luat partea cuiva, ci a încurajat Ankara şi Erevanul să ajungă la un consens în această chestiune istorică sensibilă. Această politică bine consolidată ar trebui să continue.

Domnul Ioan Balan:

"PSD încă nu ştie şi nu poate să scoată România din subdezvoltare"

În urmă cu mai mulţi ani, Guvernatorul Băncii Naţionale a României ironiza, într-un mod metaforic, demagogiile fostei guvernări conduse tot de PSD, care păcălea şi pe atunci populaţia cu iluzia creşterii standardului de viaţă doar din pix, prin adoptarea unor legi. Pe vremea aceea, Guvernatorul spunea că: "Nu poţi să dai o lege în Parlament care să contrazică o legitate economică. Dacă ar creşte nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar creşte şi în Burkina Faso. Echilibrele macroeconomice sunt legităţi economice. (...) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare ... nu o să crească dacă nu se îmbină cu legităţile economice". Din păcate pentru România şi pentru toţi românii, PSD nu a înţeles nici atunci şi nu pare să înţeleagă nici acum corectitudinea mesajului dat de Mugur Isărescu, o autoritate ştiinţifică recunoscută şi respectată de noi toţi.

Stimaţi colegi parlamentari care susţineţi Guvernul Grindeanu, vă rog să încetaţi să mai păcăliţi populaţia cu minciuni din care rezultă că aţi descoperit bagheta magică cu care veţi creşte veniturile din pensii, din salarii şi din alte surse, eventual fără să mai fie nevoie şi de prea multă muncă. Este pură demagogie, care face extrem de mult rău economiei şi stabilităţii financiare a acestei ţări. Dacă ar fi existat o astfel de scamatorie, o astfel de baghetă magică, vă asigur că o aveau la ei, în buzunar, guvernanţii din Germania, Austria, Suedia, Danemarca sau Norvegia. Numai că nimeni nu are aşa ceva, iar statele la care am făcut referinţă sunt bogate, dezvoltate şi au populaţii prospere pentru că munca este eficientă, pentru că sistemele de învăţământ sunt performante, pentru că oamenii sunt superior calificaţi, pentru că afacerile sunt foarte competitive, iar capitalurile dau tot ceea ce au mai bun din ele. Vă lăudaţi zi de zi pe la televiziuni că vă luptaţi cu sărăcia şi că aveţi de gând să o puneţi la pământ! Vreau să vă aduc aminte că sub ultima guvernare PSD, noi, românii, am intrat în topul sărăciei europene, acolo unde Regiunea Nord-Est ocupă primul loc. Da! Suntem pe primul loc, însă la sărăcie! Sub PSD, cei mai săraci europeni au devenit bucovinenii. Atunci, oare, nu aveaţi la voi bagheta magică?

Ştiţi că nu reacţionez niciodată fără argumente, însă nu pot să mai tolerez un mod de guvernare care afundă România în datorii pe termen lung, care vinde iluzii deşarte de prosperitate populaţiei, care compromite revigorarea educaţiei şi sistemului de sănătate şi rupe de la rădăcină principalele motoare de creştere şi dezvoltare economică, fără să aducă un minim de modernizare acestei ţări.

Ştiu! Nu trebuie să-mi spună nimeni! Am constatat de unul singur că PSD urăşte mediul de afaceri, motiv pentru care îl asasinează aproape zilnic cu tot mai multe poveri administrative, piedici birocratice şi schimbări legislative, adică acele lucruri care fac afacerile româneşti necompetitive şi slab profitabile. Mai ştiu că PSD este inamicul numărul unu al investiţiilor publice. Nu o spun eu, o spune istoria recentă! PSD este partidul care nu a demarat vreun proiect major în ultimii şaptesprezece ani de guvernare, deşi din aceşti şaptesprezece ani, 14 s-a aflat direct sau indirect la guvernare! Da! Nu vă supăraţi! Asta este realitatea!

Dragi colegi, şi voi, ca şi mine, sunteţi aleşi de oameni! Când merg acasă, la mine în judeţ, oamenii mă privesc în ochi şi mă întreabă cum ar putea să-şi câştige traiul mai bine. Să ştiţi că eu nu-i mint şi le spun că singurul generator de prosperitate este munca! Cine crede altceva, va suferi o mare iluzie! De aceea, mă bat, cu toate instrumentele parlamentare pe care le am la îndemână, să promovez măsuri pentru un mediu de afaceri sănătos, competitiv, care să poată genera salarii mari şi suficiente pentru nevoile familiilor. Numai aşa părinţii îşi vor putea duce toţi copiii la şcoală, copiii îşi vor putea duce părinţii la medic şi cu toţii vor trăi cu tot mai puţine griji.

Ştiu că între parlamentarii care susţin astăzi politicile păguboase ale Guvernului Grindeanu se află şi oameni de foarte bună calitate. Lor mă adresez, în speranţa în care vor face presiuni asupra propriului guvern pentru ca acesta să înceapă investiţiile publice, să stimuleze afacerile private şi să se uite atent pe harta ţării, unde s-au tot adâncit decalajele de dezvoltare. Dacă economia va merge bine, la baza ei, la rădăcina ei, adică la nivelul agentului economic, atunci toţi angajaţii, din public sau privat, vor avea şansa unor creşteri solide de salarii. Dacă însă, Guvernul Grindeanu va ţine investiţiile publice blocate şi va continua să bage beţe în roate întreprinzătorilor privaţi, atunci să ne aşteptăm, foarte curând, să decontăm costurile sociale ale incompetenţei acestei guvernări.

Domnul Varujan Pambuccian:

Despre Genocidul împotriva armenilor din Imperiul Otoman început la 24 aprilie 1915 şi încheiat în noiembrie 1918 am tot scris şi vorbit. Am scris şi am vorbit în numele celor peste un milion şi jumătate de armeni ucişi atunci pentru simplul motiv că aparţineau unui alt popor şi practicau o altă religie decât majoritatea în mijlocul căreia trăiau. Am scris şi vorbit şi despre recunoaşterea sa internaţională şi punerea sa, alături de toate atrocităţile similare ale secolului XX în locul în care memoria face repetarea mult mai dificilă. Am scris despre numărul din ce în ce mai mare de naţiuni care îl condamnă şi care, prin gestul de condamnare, îşi exprimă voinţa de a nu tolera asemenea acte de barbarie iraţională. Recunoaşterea înseamnă reconciliere, liniştea celor duşi la cele veşnice şi un nou început în relaţiile dintre oameni. Pentru România, recunoaşterea înseamnă şi acceptarea recunoştinţei miilor de armeni care au fost salvaţi în acea perioadă de către statul român şi care au devenit cetăţeni loiali ai acestei ţări.

Trăim un moment istoric dificil. Un moment în care deasupra Europei încep să se adune nori grei de intoleranţă şi xenofobie. Un moment în care se vorbeşte din nou în termenii de "noi" şi "ei". Un moment în care, în pofida liberei circulaţii a informaţiei, oamenii încep să se închidă din nou în enclave etnice sau religioase. Un moment în care, după ani în care diversitatea a fost una dintre marile bogăţii ale spaţiului european, se simte un vânt rece, prevestitor de îngheţ. Un moment în care riscul ridicării unor lideri politici cu apetenţă pentru dictatură, populism xenofob şi enclavizare este mai mare ca oricând.

Recunoaşterea Genocidului împotriva armenilor şi comemorarea sa reprezintă, alături de recunoaşterea şi comemorarea tuturor evenimentelor tragice de acest fel, o redută importantă în calea derapajelor istoriei şi a degradării fiinţei umane. De aceea, este cu atât mai important acum să ne amintim ce atrocităţi au produs în istorie asemenea momente şi cum au sfârşit ele atât pentru victime, cât şi pentru călăi. De aceea, ca armean urmaş al celor care au murit în Genocid şi al celor care au scăpat cu viaţă din el, nu voi conteni să reamintesc societăţii româneşti faptul că atunci au murit oameni în numele credinţei creştine, că au murit spunând că decât să îşi piardă sufletul mai bine îşi pierd trupul, şi că urmaşii lor vă sunt recunoscători pentru felul în care i-aţi primit şi tratat. De aceea, ca armean urmaş al celor care au murit şi al celor care au supravieţuit atunci, nu voi conteni să spun că acel fel de exercitare a intoleranţei şi a iraţionalului din noi nu a dus la nimic bun pentru nimeni şi că singura cale umană de a exista pe această planetă este înţelegerea istoriei, acceptarea diferenţelor dintre noi şi sărbătorirea diversităţii.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Acreditarea spitalelor, între valori europene şi birocraţia românească!"

Vin în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta o situaţie paradoxală din spitale: avem unităţi medicale acreditate după indicatori europeni, amputate de birocraţia românească. Normele în vigoare obligă managerii să afişeze panouri cu indicaţii de locaţie, dar în spital poate nu găseşti o faşă sau o aspirină.

Procesul de acreditare al unei unităţi medicale spitaliceşti de stat sau private este cu adevărat o provocare pentru managementul medical şi administrativ al unei organizaţii. O provocare extrem de costisitoare atât din punct de vedere financiar, dar şi al resurselor umane. Modificările legislative sau metodologice de evaluare, dar şi suita de liste şi indicatori de performanţă pot deveni cu adevărat ecuaţii cu prea multe necunoscute pentru echipa managerială sau comisia care are, în fapt, alte sarcini curente sau statutare.

Pentru fiecare unitate se iau în considerare în medie, 1.800 de astfel de indicatori, fiecare trebuind să fie argumentat cu proceduri şi protocoale scrise. Proiectul este unul laborios, pentru pregătirea căruia se lucrează în medie între 6 şi 12 luni, antrenând aproape total personalul spitalului, lucru care poate perturba activitatea medicală şi desfăşurarea actului medical în condiţii optime.

Acreditarea este o procedură extrem de stufoasă şi costisitoare şi trebuie repetată la fiecare cinci ani. Domnilor colegi, daţi-mi voie să vă spun, din experienţa mea de medic cu 40 de ani munciţi în acest domeniu, în spitalele româneşti am ajuns să scriem mai mult şi să facem mai puţin. Nu ne mai ajung orele petrecute la cabinet să consultăm pentru că trebuie să petrecem cel puţin tot pe atâta redactând documente despre procedurile şi protocoalele aplicate.

Şcoala românească de medicină este renumită la nivel mondial şi căutată, dar cu sinceritate vă spun că în cei 13 ani de şcoală de medicină nu am fost învăţată să scriu protocoale, ci să mă ocup efectiv de bolnavi şi să le alin suferinţa.

Prin Ordinul cu numărul 972 din 28 iunie 2010 a fost reglementată iniţial această procedură de acreditare a spitalelor, iar în 1 iunie 2016 au fost certificate majoritatea unităţilor medicale din ţară. Acestea au acum documentul pentru care, repet, s-au cheltuit resurse semnificative din bugetele şi aşa anemice pe care le au, şi în cel mai scurt timp procedura trebuie reluată. Vă asigur însă că mai sunt spitale în ţară care nu au reuşit să treacă de prima etapă de acreditare pentru că nu au reuşit să îndeplinească toate condiţiile impuse.

Acreditarea este modalitatea prin care se demonstrează că o unitate medicală face eforturi să acorde îngrijiri medicale care să satisfacă aşteptările pacienţilor, atât din punct de vedere al rezultatelor, cât şi din punct de vedere al condiţiilor în care se acordă. Confirmă că o unitate medicală dispune de resursele şi de competenţele profesionale necesare pentru a acorda îngrijiri medicale în specialităţile pe care le are în structură. Confirmă că o unitate medicală poate face ceea ce spune că face. Prin urmare, pacienţii vor avea o mai mare încredere în a se adresa unei unităţi medicale acreditate decât unei unităţi neacreditate.

Obţinerea acreditării poate fi socotită o mare victorie mai ales pentru spitalele mici, care sunt finanţate de consiliile locale. Numai că nu este echitabil. Sunt manageri care au făcut şi fac adevărate eforturi pentru a atrage investiţii în infrastructură, dar şi în factorul uman, şi obţine rezultate cu adevărat remarcabile. Cu toate acestea, unitatea va primi doar calificativul "acreditat", identic cu cel pe care-l primeşte o unitate medicală în care nu s-au făcut investiţii de zeci de ani.

Acest tip de practici trebuie să înceteze, să lăsăm medicii să-şi facă treaba pentru care s-au pregătit în anii de facultate şi nu să-i împovărăm cu tone de documente pe care trebuie să le completeze zilnic.

Procedurile de acreditare ar trebui simplificate şi creată o clasificare în funcţie de performanţele obţinute, serviciile prestate şi procedurile aplicate, tocmai pentru a da posibilitatea pacienţilor să aleagă unde doresc să fie trataţi, în cunoştinţă de cauză.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Incoerenţa politică în domeniul fiscal a puterii Executive"

În data de 12 aprilie a.c. am asistat la ieşiri în spaţiul public ale autorităţilor în domeniul finanţelor publice, prilej cu care s-au adus precizări cu privire la modificările viitoare ale Codului fiscal. Pe scurt, puterea Executivă doreşte să scadă cota unică de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, urmând ca această cotă de impozitare să se aplice venitului global al unei gospodării. Conform celor declarate de domnul ministru al finanţelor publice: "Pe lângă cota unică de impozitare de 10% va exista o facilitate de impozitare cu 0% pentru veniturile sub 2.000 de lei".

Din parcurgerea "Programului de guvernare pentru perioada 2017-2020" la capitolul "Programul de politici publice pentru perioada 2017-2020" se pot observa o serie de principii economice precum simplificarea, deschiderea, transparenţa, stabilitatea, predictibilitatea, prevenţia, respectul, încrederea, performanţa în viitoarele politici economice. Nu se poate observa însă nicio menţiune despre scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 10%. În acest context, se nasc următoarele întrebări perfect legitime: Cum rămâne cu simplificarea, deschiderea, transparenţa, stabilitatea, predictibilitatea, prevenţia, respectul asupra investiţiilor străine? Care sunt implicaţiile unor astfel de politici economice asupra mediului de afaceri din România? Nu cumva este vorba despre o incoerenţă politică în domeniul fiscal?

În acelaşi "Program de guvernare pentru perioada 2017-2020" se vorbeşte despre un anume cod legislativ, care va purta denumirea de "Codul economic al României" şi care va conţine Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea combaterii evaziunii fiscale şi alte legi cu caracter economic. Să înţelegem că modificarea cotei unice de la 16% la 10% era parte integrantă dar netransparentă a "Codului economic al României"?

Domeniul finanţelor publice nu este un domeniu, ca de altfel şi celelalte, unde să se experimenteze lucruri. România nu-şi permite astfel de mişcări într-un mediu economic dinamic şi complex. Care va fi următorul pas: renunţarea definitivă la cota unică? Cred că vor trebui aduse mai multe clarificări cu privire la astfel de mişcări politice impredictibile cu care ne-am obişnuit în ultima vreme.

Domnul Varujan Vosganian:

Declaraţie politică privind comemorarea genocidului armean

Marile tragedii nu sunt doar ale popoarelor care le-au suferit, ci sunt tragedii ale întregii umanităţi. Iar genocidul îndreptat, în anul 1915, împotriva armenilor de către autorităţile Imperiului Otoman, este una dintre acestea.

Începând cu primăvara anului 1915, în numai câteva luni, o civilizaţie multimilenară, cea a armenilor, aflată în leagănul ei istoric, a fost aneantizată. Sute de mii de locuinţe, mii de biserici, de şcoli, de aşezăminte culturale, un patrimoniu cultural şi religios impresionant, au rămas pustii ori au fost pustiite. Până la sfârşitul Primului Război Mondial, din cele trei milioane de armeni locuitori ai Armeniei istorice, pe acest teritoriu nu mai existau supravieţuitori. Cei care nu fuseseră ucişi, continuau o existenţă traumatizată, în exil, în orfelinate, în haremuri ori islamizaţi cu forţa.

Acţiunea de distrugere a poporului armean a fost o acţiune premeditată şi realizată cu cruzime de autorităţile Imperiului Otoman. Bărbaţii aflaţi în armata otomană au fost dezarmaţi, duşi în batalioane de muncă forţată şi, scurt timp după aceea, împuşcaţi. Restul populaţiei, în imensa majoritate bătrâni, femei şi copii, a fost adunată la marginea localităţilor şi mânată, în convoaie, către deşerturile Mesopotamiei. Atunci când nu au murit pe drum, de osteneală sau de lăcomia bandelor înarmate care le atacau, sub privirile indiferente ale soldaţilor ori jandarmilor turci, convoaiele şi-au găsit moartea de foame, de sete, de frig ori de tifos. Morţii convoaielor nu au alt mormânt, acolo unde cadavrele nu au fost lăsate să zacă la marginea drumurilor, pradă animalelor nopţii, ori nu au fost înghiţite de apele Eufratului, decât gropile comune din nisipurile deşertului. Numeroase documente ale Guvernului Junilor Turci, rapoarte ale diplomaţilor străini, mărturii ale supravieţuitorilor, fotografii zguduitoare stau dovadă acţiunilor cinice şi premeditate ale autorităţilor turceşti de nimicire a poporului armean.

Din familia bunicului meu matern nu a supravieţuit decât bunicul şi o soră mai mică pe care bunicul a regăsit-o mult mai târziu, căutând prin orfelinate. Una dintre surorile lui şi-a găsit moartea în deşert, împreună cu fetiţa ei de patru ani. Cealaltă soră s-a sinucis, aruncându-se în apele Eufratului, pentru a nu fi violată. Iar fratele lui a fost ucis cu sabia de un soldat. Aproape că nu există familie de armeni, pe acest pământ, care să nu aibă pe cineva ucis în timpul masacrelor. Genocidul a lăsat în urma sa un milion şi jumătate de victime, un milion şi jumătate de morţi fără morminte.

Genocidul armean care, practic, a înjumătăţit cu barbarie un popor cu o civilizaţie multimilenară şi care a dat primul stat creştin din istorie, este o traumă profundă, din care poporul armean nu se poate reîntregi decât cu ajutorul solidarităţii internaţionale. Recunoaşterea genocidului armean este o atitudine nu doar morală, ci şi de luciditate a opiniei publice internaţionale. Dacă recunoaşterea sa ar fi fost făcută însă odată cu sfârşitul Primului Război Mondial, multe din ororile care i-au urmat nu s-ar fi petrecut.

În ultimii ani, atitudinile privind calificarea masacrării armenilor în Imperiul Otoman drept crimă de genocid sunt tot mai frecvente. Comunitatea armeană din România îşi exprimă respectul şi recunoştinţa pentru numeroasele Parlamente şi Guverne ale lumii, pentru organismele internaţionale, pentru liderii politici care au contribuit la restabilirea adevărului istoric. Ne manifestăm, în acelaşi timp, gratitudinea pentru oamenii politici români care au susţinut, în instituţiile europene, rezoluţii privind recunoaşterea Genocidului armean. Numai în ultimele săptămâni, o seamă de declaraţii şi rezoluţii politice au arătat limpede că respectarea valorilor europene este în concordanţă cu atitudinea de recunoaştere a suferinţelor poporului armean şi a acestui martiriu creştin.

Într-o rezoluţie a Partidului Popular European din 3 martie 2015, intitulată, semnificativ, "Genocidul armean şi valorile europene", se spune, fără echivoc: "Comemorăm cele 1,5 milioane de victime ale Genocidului armean din 1915. Condamnăm actul genocidal împotriva poporului armean, premeditat şi continuat de Imperiul Otoman şi de diferitele Guverne ale Turciei în perioada 1894-1923, expulzarea din ţinuturile natale, masacrarea şi purificarea etnică în scopul exterminării populaţiei de origine armeană, distrugerea moştenirii culturale armene, precum şi negarea genocidului, atitudinea de evitare a responsabilităţii, supunerea la uitare a crimelor comise şi a consecinţelor lor, precum şi justificarea lor ca o continuare a acestor crime şi încurajarea la comiterea unor noi genocide."

La scurt timp după aceea, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care se declară explicit, că: "reiterează Rezoluţia din 18 iunie 1987 în care recunoaşte că tragicele evenimente care au avut loc în 1915-1917 împotriva armenilor în Imperiul Otoman reprezintă un genocid, aşa cum este el definit în Convenţia privind Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid din 1948".

Un gest de o amplă rezonanţă a fost declaraţia Papei Francisc, în ziua de 12 aprilie, potrivit căreia "masacrarea armenilor în 1915 a fost primul genocid al secolului XX".

Toate aceste declaraţii, precum şi cele care vor urma, au, printre altele, ca scop să determine Turcia, moştenitoarea instituţională a Imperiului Otoman, să recunoască Genocidul armean şi să restabilească dreptul civilizaţiei armene la propria istorie şi la propriul patrimoniu cultural şi creştin. Suntem convinşi că, în contextul unei atitudini tot mai ferme, în plan internaţional, de recunoaştere a Genocidului armean, precum şi odată cu emanciparea spiritului civic şi cu evoluţia procesului de democratizare internă, Turcia îşi va reconsidera poziţia cu privire la asumarea propriei istorii.

În România există o importantă susţinere a eforturilor privind recunoaşterea Genocidului armean din partea reprezentanţilor societăţii civile. Din păcate, însă, în ciuda evoluţiilor în plan european, această temă este absentă de pe agenda internă a partidelor politice. Iar autorităţile statului român duc mai degrabă o politică de eschivă, încercând, pe cât posibil, o atitudine de distanţare, mergând, acolo unde s-ar putea bănui o anumită implicare, chiar până la obstrucţionarea unor iniţiative civice de recunoaştere a Genocidului armean. Motivul, mai mult sau mai puţin declarat, este acela de a nu irita Turcia şi de a nu tensiona relaţiile diplomatice cu acel stat. Mă întreb, însă, ce ar mai fi rămas din istoria noastră naţională şi ce am mai fi învăţat în manualele şcolare dacă marii noştri domnitori, de la Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare până la Carol I, ar fi gândit în felul acesta. Ignorarea Genocidului armean nu este, din păcate, sinonimă cu neutralitatea, ea nu face, în cele din urmă, decât să susţină acţiunile negaţioniste.

Recunoaşterea şi asumarea acestei tragedii înseamnă că omenirea a învăţat ceva din lecţia dureroasă a secolului XX. Deşi suntem în secolul XXI, în mod simbolic, secolul XX nu se va încheia decât odată cu recunoaşterea Genocidului armean.

Domnul Constantin Şovăială:

"Guvernul PSD-ALDE ne îngroapă în datorii!"

Din păcate, de când au venit la guvernare, PSD-ALDE a împrumutat 40% din cât a luat România de la FMI în 2009 pentru a putea susţine măsurile populiste. Totodată, încasările la buget rămân mai mici decât prognoza pe hârtie, după cum admite chiar şeful ANAF.

Guvernul PSD ne-a îndatorat până în prezent cu suma de 4,697 miliarde de euro. Conform Ministerului Finanţelor Publice: 2,835 de miliarde de lei în ianuarie 2017, 3,533 de miliarde de lei în februarie 2017, 3,061 de miliarde de lei, plus 240 de milioane de euro în martie 2017, 2,750 de miliarde de lei, plus 1,75 miliarde de euro în prima jumătate a lunii aprilie. Datoria publică pe locuitor a crescut cu 21%, ajungând la circa 16.200 de lei (echivalentul a 3.650 euro).

Statul român se îndatorează tot mai mult, deşi Guvernul PSD-ALDE se laudă cu creşterea economică constantă, iar cheltuielile cu investiţiile sunt tot mai mici (de exemplu, calculele făcute de analişti la începutul anului 2017 relevau faptul că, anul acesta, de la bugetul de stat va fi alocată cea mai mică sumă pentru investiţii de la aderarea României la UE încoace, Guvernul bazându-se pe faptul că vor fi atrase 22 miliarde de lei din fonduri nerambursabile).

De ce Guvernul PSD-ALDE se tot împrumută? Pentru a acoperi promisiunile din campanie şi pentru a ţine cât de cât în frâu deficitul bugetar.

Dacă Guvernul Grindeanu nu va reuşi să se menţină în limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în ciuda numeroaselor avertismente primite şi cu toate împrumuturile pe care le face, de vină sunt iar alţii: opoziţia, Iohannis, Soros, multinaţionalele etc.

Le sugerez celor de la PSD să nu mai îndatoreze la nesfârşit România!

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Asigurarea serviciilor de apă şi apă uzată pentru populaţie"

Suntem cu toţii de acord că România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să asigure nevoile de bază ale cetăţenilor săi. De altfel, chiar prin Tratatul de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente în diverse domenii, printre acestea şi asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate pentru întreaga populaţie.

Însă, conform Institutului Naţional de Statistică, procentele de racordare a populaţiei la aceste reţele abia ajung la 50%, în condiţiile în care, până în 2018, adică anul viitor, România trebuie să asigure conformarea cu prevederile Directivei privind calitatea apei destinată consumului uman şi Directivei privind epurarea apelor uzate urbane pentru toate localităţile cu peste 2000 de locuitori echivalenţi. Conform planurilor de implementare ale directivelor menţionate, costurile de implementare ale acestora se ridică la aproximativ 15,1 miliarde de euro, cu termen, după cum am spus, sfârşitul anului 2018.

Având în vedere toate aceste informaţii, poate vă întrebaţi ce se întâmplă la Ministerul Apelor şi Pădurilor sau ce măsuri ia Guvernul, astfel încât să nu ajungem în situaţie de infringement şi să plătim penalităţi. Am interpelat şi eu ministrul apelor şi pădurilor în acest sens şi am aflat că, deşi în perioada 2007 - 2015 au fost investite aproximativ 7,25 miliarde de euro, adică s-au realizat cele 50 de procente din investiţiile necesare, relevate de datele statistice oficiale, pentru 25% din costurile necesare realizării măsurilor pentru alimentarea cu apă, colectarea şi epurarea apelor uzate între 2016 - 2021 nu s-au identificat surse de finanţare.

Totodată, din acelaşi răspuns, aflăm că respectarea acestor angajamente depinde în mare măsură de prioritizarea la nivel judeţean a investiţiilor necesare, de o planificare detaliată a surselor de finanţare la nivel naţional şi local şi a termenelor de realizare, de o implicare susţinută a autorităţilor responsabile de implementarea directivelor, şi, mai presus de toate, de elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru managementul apelor uzate în aceste aglomerări.

Nu ştiu cum interpretaţi, dragi colegi, aceste deziderate exprimate sub sintagma impersonală "este necesar", dar poate e cazul să amintim Guvernului Grindeanu, că reprezintă puterea executivă!

Stimaţi guvernanţi, toate instrumentele necesare punerii în practică a măsurilor enumerate de un membru al guvernului se află în posesia dumneavoastră! Nu vă rămâne decât să vă aplecaţi cu seriozitate asupra problemelor cu adevărat importante, cum sunt şi serviciile de apă şi apă uzată, nevoi de bază ale populaţiei, şi să evitaţi astfel să duceţi România către noi situaţii de infringement!

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Interzise în lumea dezvoltată, promovate intens în România - despre jocurile de noroc, sărăcia românilor şi nepăsarea Guvernului"

Se spune, pe bună dreptate, că somnul autorităţilor naşte monştri! Nu cred că mai este cineva care să nu fi observat efervescenţa afacerilor care se bazează pe vânzarea de iluzii de îmbogăţire către populaţie, în special către cei cu venituri reduse, prin intermediul jocurilor de noroc! Nici măcar după 1989 nu am avut parte de aşa o degringoladă legislativă, în care, un domeniu încadrat în majoritatea statelor dezvoltate la categoria vicii şi pericole sociale pentru tineret, în România este promovat ca elixir şi cale către succes! Oricine poate constata, fie că este vorba despre mediul urban sau mediul rural, că nu trece o săptămână în care să nu mai apară câte un local de pariuri sportive, ruletă sau de jocuri automate de tipul păcănelelor. Evident că oricine îşi pune întrebarea legitimă dacă o astfel de afacere este şi profitabilă, atâta vreme cât unii agenţi economici au renunţat la covrigarii, frizerii sau comerţ cu amănuntul, iar astăzi sunt patroni de mini-cazinouri! Aproape că nici nu mai există cârciumă care să nu aibă, alături de barman şi două-trei măsuţe, măcar un aparat în care românul să-şi piardă chenzina, în speranţa că va da norocul peste el! Mai rămâne să ne trezim cu spaţii destinate păcănelelor sau pariurilor sportive chiar pe holurile şcolilor, şi atunci imaginea ar fi completă!

Revolta mea nu este legată nici de cei care fac bani din această activitate pentru că legea le permite, nici faţă de consumatorii care nu înţeleg că nu vor câştiga niciodată ceea ce au investit. Revolta mea este legată de slaba reglementare pe care autorităţile guvernamentale au înţeles să o dea acestui domeniu. Astfel, dacă de ani buni am scăpat de promovarea în mass-media a tutunului şi alcoolului, două vicii care macină societatea contemporană, acum suntem invadaţi de promovări prin televiziune, radio şi prin publicitatea stradală, cu mii şi costisitoare spoturi de promovare pentru tot felul de jocuri de noroc. Cine le permite? Legea! De asemenea, chiar dacă în localurile cu jocuri de noroc este interzisă prezenţa minorilor, în mediul online, acolo unde s-a mutat o mare parte din jocurile de noroc, nu există niciun fel de filtru, niciun fel de limitare pentru a opri copiii să participe activ la jocurile de noroc. Aşadar, liber la jocuri de noroc pentru copii!

Cine crede că actualii membri ai Guvernului nu cunosc aceste lucruri se înşeală! Nu cred că sunt nici orbi şi nici neştiutori, ci doar dezinteresaţi de problemele reale ale acestei societăţi. Sper ca Guvernul să ia cât mai degrabă măsuri şi să reglementeze strict acest domeniu, aşa cum o fac deja statele dezvoltate din Uniunea Europeană. De ce Guvernul? Pentru că are la îndemână instrumentul reglementării rapide, asta dacă nu a consumat toată hârtia şi toată cerneala când a scris şi adoptat, la miez de noapte, Ordonanţa nr. 13. Dacă nu o va face, voi înţelege că este complicele unui asemenea sistem care macină sănătatea unei societăţi şi creează averi importante din exploatarea speranţelor oamenilor. Sincer! Nu aştept o minune de la Guvern, iar dacă nu voi vedea nicio intenţie de schimbare legislativă, mă angajez ca eu, personal, ajutat de colegii din PNL, să elaborez o legislaţie normală în acest domeniu, prin care să protejăm şi cetăţenii, dar mai ales copiii, de tentaţia de a crede că bunăstarea şi succesul în viaţă ţin de noroc, şi nu de muncă! O ţară în care afacerile care prosperă sunt cele legate de amanetarea bunurilor de valoare din casă şi de jucarea salariului la păcănele ne arată în modul cel mai clar că populaţia şi-a pierdut orice speranţă că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă.

Domnul Mihai Weber:

"Dezvoltarea infrastructurii din România şi conectarea cu reţelele europene reprezintă cel mai important motor al dezvoltării economice"

Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă de maximă importanţă pe care Partidul Social Democrat şi-a asumat-o prin Programul de Guvernare - "Dezvoltarea infrastructurii şi conectarea cu reţelele europene".

În ultimii ani, au fost promovate mari proiecte de infrastructură, dar, în final, implementarea lor s-a dovedit a fi foarte dificilă.

Trebuie să înţelegem cu toţii că România are şansa să intre în rândul ţărilor cu adevărat dezvoltate dacă reuşim să implementăm rapid proiectele de infrastructură care să ne conecteze cu reţelele europene.

O infrastructură dezvoltată ar atrage investitori care, la rândul lor, vor crea noi locuri de muncă, vor plăti impozite şi taxe, deci în final vom obţine o creştere economică sănătoasă.

Majoritatea guvernelor României au stat foarte bine la capitolul proiecte pentru infrastructură dar, în final, n-au ştiut cum să le administreze, cum să le finalizeze. Acum, PSD are un program ambiţios şi realist, avem un masterplan care e agreat de Comisia Europeană şi avem şi banii pentru a pune în aplicare aceste proiecte.

Problema este că în acest domeniu există o birocraţie incredibilă, care duce la imposibilitatea de a realiza aceste proiecte strategice pentru România.

În perioada imediat următoare, reglementarea cadrului legal legat de execuţia proiectelor strategice pentru infrastructură, energie şi apărare trebuie să fie o prioritate, astfel încât, de la lansarea proiectului până la finalizarea lucrărilor, termenul de execuţie să fie cât mai scurt.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Eliminarea vizelor pentru Canada - un pas important pentru România"

1 mai vine cu veşti bune pentru români - ridicarea vizelor pentru Canada - acesta fiind rezultatul unui efort constant al tuturor instituţiilor abilitate. Astfel, cetăţenii români care au deţinut în ultimii 10 ani o viză de rezidenţă temporară în Canada şi cei care deţin în prezent o viză valabilă care permite intrarea în SUA (non-immigrant visa) au posibilitatea de a călători în această ţară fără a mai avea nevoie de viză.

Aşadar, în doar câteva zile, românii care îndeplinesc condiţiile amintite pot intra în Canada în baza unei autorizaţii de călătorie electronică (eTA). Aplicarea pentru eTA este un proces online simplu şi durează doar câteva minute, aplicaţia fiind asociată electronic paşaportului personal.

În acest sens, pe 19 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe şi Ambasada Canadei la Bucureşti au organizat o întâlnire cu factorii abilitaţi, în scopul familiarizării cu noile modificări ale regimului de călătorie fără viză. Eliminarea obligativităţii deţinerii unei vize nu se aplică, însă, cetăţenilor români care călătoresc în scopul de a munci sau pentru a urma o formă de studii. în aceste situaţii, este necesară, în continuare, obţinerea unei vize.

Cert este că, de la 1 mai, intrăm într-o primă etapă de liberalizare parţială, urmând ca eliminarea deplină a regimului de vize să aibă loc tot în acest an, pe 1 decembrie 2017. După ridicarea vizelor, Canada îşi rezervă dreptul de a impune cetăţenilor români obligaţia de a deţine viză, în cazul în care tendinţele migraţiei vor creşte semnificativ datorită acelor persoane care vor utiliza viza turistică pentru a imigra în Canada.

Eliminarea vizelor este un succes pentru care doresc să felicit toţi factorii implicaţi. În sfârşit, se anulează şi ultima discriminare existentă pentru cetăţenii români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni în privinţa circulaţiei fără bariere pe teritoriul Canadei.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Primele 100 de zile de guvernare PSD-ALDE au pus sistemul de sănătate în slujba pacientului"

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie vreau să vă prezint principalele măsuri adoptate de actuala echipă de guvernare condusă de prim-ministrul Sorin Grindeanu, prin care am început să avem un sistem de sănătate ce are ca primă prioritate pacientul, şi nu alte lucruri.

Aşadar, una din promisiunile noastre de anul trecut, atunci când am cerut votul de încredere al românilor, a fost creşterea salariilor în domeniul sănătăţii. Acum, la 100 de zile de la instalarea Guvernului PSD-ALDE veniturile personalului medical au crescut cu 15% şi începând de anul viitor vor ajunge la un nivel decent, astfel încât să nu ne mai plece medicii şi asistentele să trateze pacienţii din alte ţări. Salariul unui medic rezident va ajunge în 2018 la 5.700 de lei/lună, al unui medic specialist gradul V, la 12.375 de lei/lună, al unui medic primar gradul V, la 15.625 de lei/lună, iar al unui medic primar gradul V, ATI, la 16.672 de lei/lună. În acelaşi timp, un asistent debutant va avea de la anul 3.950 de lei/lună, un asistent mediu 4.625 de lei/lună, iar un asistent principal 5.108 lei/lună.

Un lucru foarte important este acela că veniturile personalului medical vor fi primele care se vor majora dintre toate categoriile profesionale, întrucât sănătatea este nepreţuită şi avem nevoie în ţara noastră de medici şi asistente medicale care să aibă grijă de viaţa noastră.

În ceea ce priveşte accesul pacienţilor la sănătate am promis debirocratizarea sistemului prin desfiinţarea comisiilor de specialitate care aprobă tratamentele medicale. Acum este suficientă prescripţia medicului terapeut, fără a mai fi nevoie de aprobări speciale. O dată cu reducerea timpului de aşteptare, fiecare pacient din România are acces mai rapid la noile medicamente apărute pe piaţă, întrucât Ministerul Sănătăţii a introdus un sistem de actualizare permanentă al listei cu medicamente compensate. De asemenea, ceea ce nu a dorit să facă fostul Guvern tehnocrat, am făcut noi, cei de la PSD-ALDE, în primele trei luni de guvernare: am ieftinit cu 35% preţul medicamentelor inovative fără tratament.

Ne-am ţinut de cuvânt şi în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru programele de sănătate publică, inclusiv pentru bolile rare. Este foarte important să fie asigurate medicamentele pentru toţi pacienţii din programele naţionale.

În domeniul vaccinării, am introdus bugete multianuale pentru vaccinuri, în acest an avem 770 de milioane de lei alocaţi pentru achiziţionarea de doze de vaccin. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a limita exportul paralel de medicamente, în prima fază pentru vaccinuri. Astfel, vom preveni epuizarea stocurilor şi vom realiza la timp campaniile de vaccinare, pentru a preîntâmpina îmbolnăvirile în masă.

La nivelul dezvoltării infrastructurii medicale, ne-am respectat cuvântul şi Guvernul a alocat fonduri pentru dotarea spitalelor judeţene cu echipamente de imagistică moderne, cel puţin un CT şi un RMN pentru unităţile sanitare care nu aveau aceste aparate medicale.

V-am detaliat toate aceste măsuri din domeniul sănătăţii pentru a cunoaşte realitatea din prezent, şi nu manipulările colegilor din opoziţie care prevedeau că în urma creşterilor veniturilor populaţiei şi scăderilor de taxe, nu vor mai fi bani la bugetul de stat. Cred că fiecare român poate să simtă diferenţa faţă de anul trecut. Fiecare cetăţean, fie că este angajat la stat sau în mediul privat, că este pensionar sau elev, rămâne la finalul fiecărei luni cu mai mulţi bani în buzunar şi plăteşte taxe mai mici la stat.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Guvernul Cioloş s-a împrumutat cu 40 de miliarde de lei de pe piaţa internă"

Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere - la 4,2%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. România va înregistra a doua cea mai mare creştere economică din Europa, fiind devansată doar de Islanda. De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit şi estimările privind ritmul de creştere al economiei pentru anul 2018.

În tot acest timp, opoziţia vorbeşte despre faptul că România va ajunge în criză economică şi de faptul că ne îndatorăm excesiv. Aş dori să le amintesc celor care fac astfel de afirmaţii faptul că practica emiterii de obligaţiuni sau bonduri este una adoptată de absolut toate statele din lume.

Dacă ne uitam în urmă, nu există guvern care să nu fi aplicat această metodă. Guvernul Cioloş s-a împrumutat cu 40 de miliarde de lei de pe piaţa internă şi cu alte 3 miliarde de euro de pe piaţa externă. Diferenţa este că Guvernul Grindeanu a obţinut, de exemplu, la emisiunea de eurobonduri cea mai buna rată de randament din istorie.

Aceste împrumuturi vor fi folosite pentru dezvoltarea României, spre deosebire de împrumutul de la FMI. Acesta a fost cel mai mare împrumut luat de ţara noastră şi nici acum nu ştim la ce a folosit. Dar tot guvernarea PSD a fost cea care a returnat banii.

Este uşor să critici. Este uşor să nu vii cu soluţii la critici. Din păcate pentru cei care vorbesc fără să se documenteze, noi avem cifre care dovedesc nu numai bunele intenţii, ci şi rezultatele concrete ale măsurilor luate de PSD. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul de angajaţi din economie a ajuns la 4,78 milioane de persoane, la un nivel record al ultimilor nouă ani. Aşadar, PSD are un program coerent, cu măsuri concrete, care se simt în economia României.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Introducerea venitului global pe gospodărie ne va scăpa de birocraţie!"

Introducerea venitului global pe gospodărie este probabil una dintre cele mai bune măsuri luate de guvernul Grindeanu! Această formulă de impozitare este doar un mod de calcul nou, şi nicidecum un impozit sau o taxă nouă. Din contră, impozitele pentru cei cu salarii mai mici vor scădea, astfel încât prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduşi mai mulţi români în clasa de mijloc.

Dragi români, chiar este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât toate persoanele cu venituri mici să poată beneficia de deduceri fiscale din partea statului.

Prin implementarea noului sistem de impozitare a veniturilor vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale şi vor creşte veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obţine venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu aceşti bani vor putea fi susţinute în continuare creşterile de salarii, reducerile de taxe şi crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanţelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde de lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Şi pentru că modalitatea de impozitare este ţinta părerilor neavizate ale unor reprezentanţi ai opoziţiei deloc binevoitori, impozitele se vor calcula după două criterii simple. Impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente şi impozit de 10% pentru diferenţa care depăşeşte 2.000 lei lunar. În funcţie de nivelul veniturilor unei gospodării, guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile care vor acoperi o gama obişnuită de nevoi ale unei familii.

Concomitent, se va reduce birocraţia pentru cetăţeni pentru că toate plăţile fiscale şi depunerile declaraţiilor privind câştigurile vor fi făcute de consultanţii fiscali. Aşadar, numai veşti bune şi măsuri şi mai bune!

Domnul Mihăiţă Găină:

"PSD este partidul tuturor românilor - oriunde s-ar afla ei!"

PSD a dovedit şi dovedeşte în continuare prin politicile guvernului său că se preocupă de soarta tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceştia! S-a brodat în fel şi chip de către actuala opoziţie că social-democraţilor nu le pasă de diaspora, dar şi că diaspora este preponderent de dreapta şi respinge automat orice vine de la PSD, oricât de bună ar fi o anumită măsură.

Lucrurile nu stau deloc aşa! Din contră! Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, plata unei contribuţii financiare de 75.000 de euro la bugetul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru realizarea unui studiu privind comunităţile româneşti din străinătate.

Studiul vizează în principal dimensiunea comunităţilor româneşti rezidente în statele membre OCDE, principalele state de destinaţie, repartizarea geografică a grupurilor specifice, statistici privind distribuţia pe vârste, gen, nivel de educaţie, statut pe piaţa forţei de muncă, principalele domenii de activitate, analiza comparativă cu alte comunităţi din diaspora. De asemenea, studiul va include informaţii cu privire la principalele motive ale emigrării şi factorii care ar putea determina revenirea în ţară, tendinţele actuale, în comparaţie cu comunităţile din alte state de emigraţie, evoluţii în domeniul emigrării şi al repatrierii.

Documentul va fi finalizat şi transmis părţii române în termen de 18 luni de la plata contribuţiei şi va constitui un suport viabil şi concret pentru politicile guvernamentale dedicate românilor din afara graniţelor ţării. Aşadar, dragi colegi, PSD demonstrează încă o dată că are un guvern care se preocupă de toţi cetăţenii săi, indiferent de simpatiile sau antipatiile lor politice!

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

"Valorile democraţiei, respectarea legii supreme a României"

Democraţia este înţeleasă ca putere a poporului ce poate fi executată direct sau indirect. În epoca modernă s-a impus democraţia reprezentativă, în cadrul căreia exercitarea puterii se face de către reprezentanţi aleşi. Prima democraţie cunoscută în lume a fost în oraşul-stat Atena. Principala instituţie era Adunarea, compusă din aproximativ 5000 de cetăţeni (bărbaţi maturi). Deciziile de interes public şi sentinţele de judecată se luau prin vot majoritar, iar judecăţile erau efectuate de un juriu care cuprindea 501 membri.

Constituţia este legea fundamentală a unui stat, în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării lui, drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.

Legea fundamentală a unui stat reprezintă o componentă esenţială a oricărui regim politic. Componentele sistemului politic interacţionează, dar atribuţiile fiecăreia şi regimul politic sunt cuprinse în legea fundamentală a statului. Modificările importante din societatea românească determină de fiecare dată elaborarea unei noi constituţii, care să legitimeze noul regim. De exemplu, revenirea la un regim democratic după 1989 a impus necesitatea elaborării unei noi constituţii. Adoptată în 1991 de către Adunarea Constituantă, aceasta a fost revizuită în 2003, fiind important modul în care Constituţia este pusă în practică şi respectată, spre a asigura dezvoltarea unei societăţi democratice.

Ceea ce vreau sa subliniez, stimaţi colegi, este faptul că nicio societate democratică nu funcţionează fără a avea respect faţă de legea fundamentală a acestuia, iar unul din fundamentele dezvoltării societăţii este respectul faţă de valorile acesteia, acele valori pe baza cărora s-a construit societatea. Respectul faţă de lege este unul din elementele de bază ale existenţei unei asemenea formaţiuni cum este statul.

Suntem azi, aici, reprezentanţi ai Parlamentului României, iar Constituţia României spune foarte clar că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Domnul Aurel Căciulă:

"Creşterea salariului minim, între necesitate şi voinţă politică"

Decizia PSD de a respecta programul de guvernare prezentat alegătorilor în alegerile parlamentare din decembrie 2016 a stârnit o largă dezbatere în Parlament, în presa scrisă şi audio-vizual.

Opoziţia îşi face griji: de unde se vor plăti aceste creşteri de salarii şi pensii, creşteri necesare şi pe deplin justificate. Opoziţia ar trebui să-şi pună întrebarea: de ce în perioada 2000-2012 creşterea salariului minim a fost de numai 600 de lei (de la 100 la 700 de lei).

Aşadar, în doisprezece ani am avut o creştere a salariului minim de numai 600 de lei. O creştere la jumătate faţă de cât ar fi fost minimul necesar pentru un ritm de creştere de bun-simţ.

Analizând perioada 2013-2016, salariul minim pe economie a crescut cu cel puţin 100 de lei pe an, ajungând la 1.250 de lei la finele anului 2016. În această perioadă, respectiv 2013-2015, guvernarea PSD, au fost date şi două hotărâri de guvern de creştere a salariului minim pe economie (HG. 1091/2014, creştere la 1050 de lei, respectiv HG. 1017/2015 pentru creştere la 1.250 de lei).

Dacă în perioada 2000-2012 am fi avut un ritm de creştere al salariului minim de 100 de lei pe fiecare an, în anul 2012 am fi avut un salariu minim de 1.200 de lei, şi nu de doar 700 de lei. Însă, în perioada 2008-2012 am avut o micşorare a salariilor cu 25% şi o creştere a TVA-ului de la 19% la 24%, cea mai neagră perioadă de guvernare a României postdecembriste, după cum bine ştim, aşa-zisa guvernare PDL, astăzi PNL.

Vorbim de creşterea nivelului de trai, de stabilitate economico-financiară, de stabilitatea forţei de muncă, de creşterea nivelului de calificare a forţei de muncă. Vorbim, dar nu facem front comun, putere-opoziţie, pentru a elabora un program pe o perioadă de 15-20 de ani, cu măsuri şi soluţii concrete pentru creşterea nivelului de trai.

Să realizezi mai mult înseamnă să îţi doreşti mai mult. Dorinţe mici, realizări pe măsură. Este necesar un plan în acord cu toate partidele, plan, cum am mai spus, pe o perioadă mare de timp, plan ce trebuie respectat de toate guvernele ce vor urma şi cu susţinerea tuturor partidelor parlamentare.

Am auzit vorbind de la acest pupitru tineri din USR, că nu e bine să mărim salariile. Oare ei vorbesc în numele acelora care i-au trimis în Parlament sau le este impus de altcineva să vină cu asemenea idei în Parlament?

Vin cu întrebarea către tinerii USR-işti: voi aţi munci pentru 1.450 de lei pe lună? Răspunsul ar fi, desigur, nu.

Apare grija de unde vor veni banii? Răspunsul este simplu: din profitul companiilor care fac profit real în România şi îl transferă în alte ţări.

PSD nu este împotriva multinaţionalelor, cum vor unii să se creadă. PSD îşi doreşte ca profitul să rămână acolo unde s-a realizat. Ca noi toţi, vrem copii bine instruiţi, muncitori, cu o bună calificare, o infrastructură corespunzătoare. Dar pe ce bani, domnilor, dacă profitul pleacă?

PSD, prin programul de guvernare, şi-a propus atragerea capitalului străin şi stabilizarea celui existent, dar pentru o forţă de muncă calificată şi bine plătită, nu pentru o forţă de muncă ieftină şi prost plătită.

Atrăgând capitalul străin, pentru o forţă de muncă calificată, dar şi bine plătită, nu va mai exista riscul ca la o creştere cât de mică a salariului investitorii să ameninţe cu retragerea capitalului şi mutarea acestuia în zone cu forţă de muncă mai ieftină.

Fiecare mărire a salariului minim atrage un efort suplimentar din partea angajatorului. Dar această creştere va aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi, implicit, mai mulţi bani în piaţă. Aceasta ducând şi la o creştere a veniturilor angajatorilor, creştere ce poate fi dirijată pentru acoperirea costurilor suplimentare cu forţa de muncă.

O multinaţională are afaceri de câteva milioane de euro şi profitul unui chioşc. Asta susţineţi, domnilor USR-işti? Cei care v-au votat, asta vă spun să susţineţi în Parlament?

Aşa gândeşte noua generaţie căreia vă substituiţi? Dacă aşa gândiţi, atunci avem motive reale de îngrijorare.

Cetăţenii României ne-au trimis în Parlament să le apărăm interesele lor, nu interesele celor care v-au sponsorizat în campania electorală, sponsorizări pe care ar fi normal să le justificaţi şi la această tribună, ca să eliminaţi suspiciunile ce planează asupra dumneavoastră.

Încă o întrebare pentru aceşti tineri: Cine muncea pentru aceasta ţară când dumneavoastră studiaţi? Vă spun eu. Acei oameni cărora astăzi vreţi să le interziceţi votul. Unii aţi studiat în străinătate, poate pe banii părinţilor, poate cu bursă de la statul român. Aceia care aţi studiat pe banii părinţilor nu trebuie să uitaţi că părinţii voştri au făcut profit în România, au folosit forţa de muncă calificată de statul român. Deci aveţi o obligaţie morală faţă de cetăţenii români, nu faţă de aceia care v-au sponsorizat în campania electorală.

Vă recomand să gândiţi când vorbiţi despre cei care au contribuit la educaţia voastră şcolară.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Ghinea şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că sunt prezenţi 64 de colegi, până în acest moment.

Programul de lucru pentru astăzi: dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi până la ora 12,30; pauză până la ora 13,00; vot final la ora 13,00, după care şedinţa Biroului permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

Ne întoarcem la punctul 5 al ordinii de zi, care ieri nu avea raport, a venit raportul între timp.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Cristian Cosmin (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Cristian Cosmin, sunt secretar de stat în Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea modalităţii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Faţă de cele menţionate, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale susţine raportul comun de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisii?

Comisia pentru muncă.

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea modalităţii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 6 martie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Plenul celor două comisii, reunite în şedinţă comună, propun plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise şi respinse, prezentate în Anexa I şi II, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare? Dezbateri.

Domnul Solomon, Grupul PSD.

Domnul Adrian Solomon:

În primul rând, trebuie să mulţumim tuturor colegilor care au votat în unanimitate, aş putea spune, modificările aduse Ordonanţei nr. 9 şi care vizează, în primul rând, reglarea situaţiei salariaţilor din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi sistemul penitenciar din România, prin actualizarea soldelor de bază, la nivelul salariului minim, cu aducerea indemnizaţiilor de merit în plată de la 1 aprilie şi nu de la 1 august.

De asemenea, am fost de acord cu asigurarea unui spor de 40% pentru intervenţiile la domiciliu pentru personalul care intervine în timpul liber la diverse situaţii operative care se pot naşte, prin natura obiectului de activitate.

De asemenea, în urma unui amendament propus de domnul Olar şi mai mulţi colegi liberali, toţi ceilalţi membrii ai comisiilor au fost de acord ca de la 1 aprilie să fie mărite şi indemnizaţiile primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, vicepreşedinţilor, cu 30%, astfel încât până la 1 iulie, când sperăm, împreună vom face o Lege a salarizării unitare mai bună şi mai corectă, inclusiv pentru aleşii locali, aceştia să aibă salariul mărit, pentru a nu fi cei mai prost plătiţi membri din conducerea unei primării.

Prin urmare, sper ca împreună astăzi să dăm un vot favorabil şi până la data de salariu, 7 sau 15 mai, această lege să fie promulgată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la amendamente, la articole? Nu sunt.

Proiectul merge la votul final.

Continuăm de la punctul 14.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Iniţiatori? Nu.

Comisia juridică?

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Stelian este înscris la cuvânt, dar nu ştiu dacă mai e, mai vrea?

La dezbateri generale, la legea aceasta, da?

La asta? Păi suntem la dezbateri generale!

Nu suntem la dezbateri generale... Intervenţii la amendamente...

Vă rog, domnule Stelian.

Precizaţi, vă rog, la care articol vă referiţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem amendamente respinse. Este vorba de primul amendament care se referă la titlul infracţiunii.

Am considerat că nu este oportună înlocuirea denumirii infracţiunii din "conflict de interese", în aceea de "folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane", astfel încât, am solicitat, prin amendament, schimbarea denumirii marginale a infracţiunii, din "conflict de interese", aşa cum a fost adoptat la Senat, în aceea de... "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane", în "conflict de interese", cum a fost în textul iniţial.

Acesta este primul amendament. Sunt trei amendamente în total.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Le susţineţi pe toate? În regulă, dar trebuie să le votăm pe rând.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Al doilea amendament se referă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, trebuie să le votăm pe rând.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

OK.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă pregătiţi cartelele de vot.

Vot.

42 de voturi pentru, 55 împotrivă, două abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă rog, mai susţineţi?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Prin al doilea amendament nu am făcut decât să punem în acord textul actual cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 603 din 2015, care a considerat că este neconstituţională formularea "raporturi comerciale".

Aşadar, am înlocuit această sintagmă, care, într-adevăr, nu se mai regăseşte în legislaţia actuală civilă, cu sintagma "raporturi între profesionişti".

Ca atare, textul pe care l-am propus spre a fi adoptat este următorul: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul al II-lea inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi între profesionişti ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

Considerăm că singurele modificări care trebuie aduse acestui text de lege sunt doar cele de punere în acord ale textului actual cu Decizia Curţii Constituţionale, nicidecum alte modificări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

39 de voturi pentru, 67 împotrivă - respins.

Mai susţineţi, domnule deputat? Mai aveţi? Mai aveţi unul, da?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Al treilea amendament se referă la o modificare de formă, pentru o mai bună corelare cu alin. (1), textul propus fiind următorul: "Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

42 de voturi pentru, 70 împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Mulţumesc.

Continuăm.

Domnule Bichineţ, la ce doreaţi să luaţi cuvântul?

16. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Comisia pentru apărare.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Guvernul a exprimat un punct de vedere negativ.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ această propunere.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat negativ.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ iniţiativa.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins această propunere.

După data intrării în vigoare a Legii nr. 562/2004, au fost construite sau finalizate puţine locuinţe. Astfel, MApN are în administrare o scară de bloc cu 23 apartamente şi nu este de acord cu înstrăinarea acestora.

Aşa cum a fost formulat art. 1, nu ar rezolva juridic situaţia chiriaşilor MApN, deoarece în perioada la care face trimitere articolul, respectivele locuinţe erau locuinţe de intervenţie.

Prin adoptarea soluţiilor legislative preconizate de iniţiatori, s-ar crea premisele unor vicii de neconstituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 136 alin. (4) din Constituţia României, republicată.

Membrii comisiei propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Fără dezbateri.

Vot final.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961; PL-x 372/2016.

Comisia pentru apărare?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, trimis cu adresa PL-x 372.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011, în sensul modificării perioadei pentru care se acordă drepturile privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât întocmirea unui raport de respingere a acestui proiect de lege, având următoarele motive:

Instituirea aceluiaşi tratament juridic, prin extinderea aplicării legii şi asupra cadrelor militare îndepărtate abuziv din armată, ulterior perioadei menţionate, constituie o soluţie care contravine scopului iniţial al legii, întrucât persoanele respective nu se regăsesc în situaţii identice care să impună aplicarea aceluiaşi regim juridic.

Totodată, trebuie respectate prevederile Legii nr. 69/2010, a responsabilităţii fiscal-bugetare, precum şi prevederile art. 33 din Legea nr. 24/2000, republicată, care reglementează obligativitatea efectuării studiului de impact.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Fără dezbateri.

Vot final.

18 a fost retrimis comisiei.

19. Propunerea legislativă pentru completarea ...

Procedură, domnul Gheorghe.

Poftiţi!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că tocmai apăsasem pe buton, dar nu m-aţi observat. Doream să intervin şi să cer retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege cu privire la despăgubirile destinate fostelor cadre militare din Armata Regală Română, disponibilizate ilegal, duse în puşcăriile comuniste de regimul instaurat după 23 august 1944. Aceasta era solicitarea pe care încă doresc s-o fac, dacă-mi acordaţi această permisiune?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

Retrimitere la comisie.

Vot.

45 de voturi pentru, 79 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. N-a ieşit.

Domnul Bichineţ? Procedură.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte: pentru eficientizarea activităţii noastre, nu mai folosiţi în locul vorbirii mormăirea, că nu se înţelege nimic în sală. Era renumită România prin microfoanele ei performante. Puneţi-i pe cei de la tehnic să repare, pentru că în sală nu se înţelege nimic, cel puţin în partea dreaptă. Probabil că în stânga se înţelege mai bine! În fundul sălii în mod cert mesajul este distorsionat. De aceea în presă apar tot felul de prostii, în afară de ce discutăm noi aici.

A doua chestiune: n-am fost pe fază când a intervenit domnul Adrian Solomon şi a punctat o chestiune bună, importantă. Într-adevăr, e bine ca primarii să primească de la 1 aprilie - nu ca o păcăleală - salariu cu 30% mai mult, dar eu am şi sursa de finanţare.

Daţi o dispoziţie, prin Guvern, domnule vicepreşedinte, ca sursa de finanţare să fie de la consilierii personali. Uitaţi-vă în comunele noastre şi în oraşele noastre ce consilieri personali au primarii! De ordin feminin, vreau să spun! Rămâneţi cu gura căscată! Aşa! Fiecare are picioare de cel puţin un metru şi jumătate! Nu ştiu ce consiliază fetiţele acelea acolo!

De asemenea...

Dar ajunge atât!

Mulţumesc. (Râsete.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Cu mormăiala era vorba despre mine? (Râsete.)

Din sală:

Nuuu!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

M-aş mira, că nu prea mormăi eu!

Am înţeles, domnule deputat!

Deci mai citeţ la microfon, mai clar!

19. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 384/2016.

Iniţiatori? Nu.

Comisia pentru administraţie.

Domnul Avram.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 384/2016, cu dezbaterea pe fond, a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 septembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în data de 14 februarie 2017.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării de faţă, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final.

Domnul Munteanu, procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu acordul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, vă propun modificarea programului de lucru, astfel, la orele 11,30 să oprim programul şi la 12,00 să avem vot final. Apoi urmează comisii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

116 de voturi pentru, 10 împotrivă, 4 abţineri.

La 11,30 închidem şedinţa; 12,00 - vot final. Biroul permanent în pauză.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

Iniţiatori?

Comisia pentru administraţie?

Domnul Buican. (Vociferări.)

Nu l-am văzut!

Domnul Cristian Buican:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 2 februarie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii; avizul negativ al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri? Fără dezbateri.

Vot final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

Iniţiatori? Nu.

Comisia?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, trimisă cu adresa Pl-x 238/2014 din 28 aprilie 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 23 aprilie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, în scopul acordării posibilităţii autorităţilor publice locale ca, prin regulamente proprii, să reglementeze mai permisiv activitatea de panotaj publicitar, fără a mai exista obligaţia ca prin aceste regulamente să fie delimitate zonele de publicitate lărgită şi respectiv zonele de publicitate restrânsă.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii; punctele de vedere negative ale Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 14 februarie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Din analiza iniţiativei legislative s-a constatat că actul normativ în vigoare distinge între cele două categorii de zone de publicitate, respectiv restrânsă şi lărgită, în raport cu valoarea arhitectural-urbanistică şi de peisaj, precum şi cu potenţialul de competitivitate economică a localităţii. Autorităţile administraţiei publice locale, în baza principiilor descentralizării şi autonomiei locale, au deplina libertate să îşi definească una dintre cele două tipuri de zone, în raport cu contextul local. Această distincţie reprezintă o corelare cu legislaţia în vigoare şi cu privire la protecţia zonelor construite protejate, a monumentelor istorice, precum şi cu angajamentele asumate de statul român, inclusiv prin Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000. Menţionăm că forma în vigoare nu obligă autorităţile administraţiei publice locale să delimiteze ambele categorii de zone, acestea având libertatea să le delimiteze, în funcţie de părţile din localitate ... (Vociferări.)

În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Vă rog.

Domnule Buican, puteţi veni până la prezidiu? Dumneavoastră.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal solicită retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a acestui proiect de lege. Considerăm că are un impact pozitiv, sub aspectul a ceea ce înseamnă descentralizarea autorităţilor publice locale şi o mai bună reglementare care să ţină cont de realităţile de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, în ceea ce priveşte politicile generate de zona de publicitate şi de acest spectru comercial.

Aşadar, cerem retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

45 de voturi pentru, 76 împotrivă.

Respinsă.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Vot final.

22. Propunerea legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei; Pl-x 218/2014.

Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi s-a hotărât retrimiterea la comisie, primind raport suplimentar.

Iniţiatorul nu mai e.

Comisia pentru administraţie.

Vă rog. (Vociferări.)

Nu mai e în sală.

Domnul Constantin Şovăială:

Stimaţi colegi,

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din ziua de miercuri, 4 noiembrie 2015, în temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în vederea unei noi examinări şi depunerea unui nou raport.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere următoarele avize: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 15 aprilie 2014, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 20 din 1994 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma reexaminării intervenţiei legislative, a raportului iniţial şi al opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului de respingere a Propunerii legislative privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Fără dezbateri. Legea merge la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 173/2015.

În aceeaşi situaţie, propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar, la şedinţa de vot final, şi a fost retrimisă, cu raport suplimentar.

Comisia pentru muncă?

Vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa PL-x 173 din 2015 din 15 iunie 2016, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 165 din Legea nr. 263 din 2010, în sensul respectării principiului contributivităţii fiecărei persoane, prin evidenţierea tuturor sporurilor pentru condiţii speciale care trebuie avute în vedere la stabilirea punctajelor lunare.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 15 februarie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei anterioare, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Fără dezbateri. Vot final.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Iniţiatori?

Comisia pentru administraţie?

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe doreşte să ia cuvântul, în calitate de iniţiator.)

Iniţiator? Păi, asta mă uitam să văd, că sunt din mandatul trecut. Da, sunteţi, vă rog. Aţi rămas singurul...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Tocmai cu aceasta voiam să încep. Doream să spun că acest proiect de lege, iniţiat de PNL, avea o largă susţinere în legislatura precedentă. Mulţi iniţiatori am fost, puţini am mai rămas în Parlament, dintre cei care am contribuit la această lege.

Chestiunea este în felul următor. Noi am venit cu acest proiect în perioada crizei migranţilor şi considerăm că fluxurile de cetăţeni se pot reglementa mai uşor în cazul în care paşaportul este echivalat ca act de identitate, alături de cartea de identitate.

De asemenea, această iniţiativă vine să ajute cetăţenii care, la un moment dat, au indisponibilizat, dintr-un motiv sau altul, dintr-o cauză obiectivă ori subiectivă, actul de identitate, respectiv, cartea de identitate, şi îl pot înlocui cu paşaportul. Este o practică care există în numeroase ţări europene şi este un ajutor în plus pentru cetăţeanul român care, la un moment dat, pur şi simplu merge undeva, oriunde, să spunem, la bancă, să zicem, şi nu-şi poate folosi buletinul de identitate.

De asemenea, ne-am luat în calcul şi posibilele probleme de siguranţă naţională care apar pe fondul crizei migranţilor şi pe fondul apariţiei unui flux mare de cetăţeni străini la frontierele României.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal vă propune retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

Staţi amândoi în bancă, să vă auziţi mai bine. (Se referă la dialogul dintre domnul deputat Ioan Munteanu şi domnul deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu.)

Mormăim, domnule deputat, să nu trezim oamenii prea de dimineaţă.

Comisia? Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a dezbătut Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Camera Deputaţilor este decizională.

Senatul a respins proiectul de lege.

Se au în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, în şedinţa din 14 februarie 2017.

În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a Proiectului de Lege privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, întrucât eliberarea actelor de identitate este obligatorie pentru orice cetăţean român, însă acest lucru nu este valabil şi pentru paşapoarte, eliberarea documentelor de călătorie depinzând strict de opţiunea fiecărei persoane care îndeplineşte condiţiile legale.

Dacă paşaportul ar fi transformat în act de identitate, acesta ar echivala cu impunerea unei obligaţii absolut disproporţionate şi nejustificate în sarcina minorilor, respectiv, aceea de a solicita să li se elibereze un document de călătorie, la vârsta de 14 ani.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, doamnă deputat.

Dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 443/2016.

Iniţiatori?

Comisia pentru muncă? Vă rog.

Doamna Daniela Oteşanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 443/2016 din 10 octombrie 2016, cu dezbatere pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului şi al Comisiei pentru egalitate de şanse, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002, în sensul adoptării unei proceduri de acordare a indemnizaţiei de şomaj care să degreveze atât şomerii, cât şi angajatorii, de a procura şi elibera documente care stau la baza acordării indemnizaţiei de şomaj.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 4 octombrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, deoarece în temeiul art. 108 din Constituţia României, Guvernul este cel care adoptă hotărâri ce se emit pentru organizarea executării legilor.

Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 174/2002 se detaliază modalitatea de identificare, stabilire şi certificare a stagiilor de cotizare în sistemul asigurărilor de şomaj, acest aspect fiind caracteristic normelor de aplicare şi nu se regăsesc explicitate la nivel de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Moldovan Sorin.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc.

Grupul PNL va vota pentru respingerea propunerii legislative, deoarece, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 174/2002, se detaliază modalitatea de identificare, stabilire şi certificare a stagiilor de cotizare în sistemul asigurărilor de şomaj, acest aspect fiind caracteristic normelor de aplicare şi nu se regăsesc explicitate la nivel de lege.

Astfel, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) din Normele metodologice menţionate, în vederea certificării stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege şi a stabilirii dreptului la indemnizaţie de şomaj, angajatorii au obligaţia de a elibera, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu, adeverinţă din care să rezulte baza lunară de calcul a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni, înainte de data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu pentru care s-au datorat, conform prevederilor legale, la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţiile prevăzute de lege, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 26 la Norme.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva iniţiativei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 440/2016.

Iniţiatori?

Comisia pentru muncă? Vă rog.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 76, în sensul subvenţionării antreprenoriatului absolvenţilor, prin acordarea unor sume pentru începerea unei activităţi independente.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 4 octombrie 2016. Face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, deoarece măsura propusă conduce la creşterea deficitului bugetar, deficit ce ar urma să fie acoperit din excedentul estimat la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim şi noi.

Dezbateri? Fără dezbateri.

27. Proiectul Legii sindicatelor; PL-x 253/2016.

Comisia pentru muncă?

Domnul Vasile Axinte:

Raport asupra Proiectului Legii sindicatelor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 253/2016, din 16 mai 2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului Legii sindicatelor.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 28 din 13 ianuarie 2016; avizul negativ al Consiliului Economic şi Social nr. 143 din 13 ianuarie 2016; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nr. 4c-11/699 din 8 iunie 2016; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale nr. 4c-5/457 din 8 iunie 2016; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi nr. 4c-17/917 din 8 iunie 2016; punctul de vedere negativ al Guvernului nr. 289 din 18 februarie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui nou cadru normativ în materia constituirii, organizării şi funcţionării organizaţiilor sindicale, în vederea asigurării unei reprezentativităţi legale sporite în apărarea intereselor membrilor de sindicat, în acord cu exigenţele europene incidente prin abrogarea Legii dialogului social nr. 62 din 2011.

La dezbaterile care au avut loc, în şedinţa comisiei din 15 februarie 2017, a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Adrian Dobre, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 16 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 9 mai 2016.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, întrucât adoptarea măsurilor propuse ar crea un vid legislativ în ceea ce priveşte unele instituţii care nu se mai regăsesc în cuprinsul acestei iniţiative legislative, dar care sunt reglementate de Legea dialogului social nr. 62 din 2011, în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aşa cum un antevorbitor a spus, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, întrucât, prin adoptarea reglementărilor iniţiate, s-ar crea un vid legislativ în ceea ce priveşte unele instituţii care nu se mai regăsesc în cuprinsul acestei iniţiative legislative, dar care sunt reglementate de Legea dialogului social, în vigoare.

Mai mult, în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 814/2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, apreciem că instituirea la art. 10 din iniţiativa legislativă a termenului de 2 ani, ulterior încetării mandatului, pentru asigurarea unor măsuri de protecţie reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, poate constitui o situaţie discriminatorie în raport cu ceilalţi angajaţi.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Mulţumesc.

Vot final.

28. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; PL-x 187/2016.

Comisia pentru muncă?

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Da. Observaţi o diviziune a muncii la nivel de comisie.

Am rolul de a prezenta această propunere legislativă, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

De fapt se propune ca persoanele care au o protecţie specială, atunci când încheie partea de asistenţă, să continue ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule profesor,

Mă scuzaţi...

Domnul Dumitru Oprea:

până la 26 de ani...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Scuzaţi-mă că vă întrerup, citiţi raportul comisiei?

Domnul Dumitru Oprea:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, vă rog, citiţi raportul.

Domnul Dumitru Oprea:

... "până la împlinirea vârstei de 26 de ani"...

Nu, că iau şi cuvântul apoi. (Rumoare.)

Deci... "până la împlinirea vârstei de 26 de ani, de o majorare de 100% a cuantumului ajutorului social, iar pentru cei fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, cuantumul ajutorului social să fie majorat cu 200%".

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul a fost adoptat de Senat, în aprilie 2016, Camera Deputaţilor este decizională, iar comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Bichineţ, dezbateri generale?

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc că ne-aţi dat posibilitatea să vă auzim vocea. Cred că este o voce distinctă, promiteţi mult pentru viitor. Vă doresc succes.

Iar din ceea ce lucrează Comisia pentru muncă, cred că acest proiect de lege v-a suscitat cele mai multe dezbateri.

Observaţi că, de două-trei luni de zile, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială se lucrează cel mai mult. În fiecare săptămână se dă: la miliţieni, la foşti ofiţeri, la cei care au păzit puşcăriaşi, la câini şi aşa mai departe.

Aveţi grijă, în momentul când traista este plină, nu faceţi risipă!

Eu sunt... am fost unul dintre cei 100 de senatori care am susţinut Legea nr. 416, care a avut intenţii bune, de protecţie socială, însă răul făcut de această lege, mai ales în lumea satului, este aproape la fel de mare ca procesul de colectivizare, în sensul că s-a stricat foarte mult în om. L-a îndepărtat pe ţăran de pământ. Dacă ai o capră, trebuie s-o vinzi, să poţi primi ajutor social. Dacă ai o iapă, trebuie să-i faci cu totul altceva decât s-o pui la muncă, ceea ce este deja inuman, grav.

Sunt pline, stimate coleg, crâşmele din ţara românească de cei care primesc ajutor social. Ei sunt adevăraţi folclorişti. Am văzut o dementă la televiziune cântând "Pe mine mă cheamă Ion, noaptea beau şi ziua dorm". Asta e esenţa folclorului românesc, generat de 416. Mai vine un neinspirat, nu ştiu de la ce partid politic - sper să nu fie de la PMP - cu un proiect de lege în care spune că aceia de la casele de copii să fie susţinuţi, după ce statul îi susţine până la 18 ani, nu învaţă meserie, nu învaţă să muncească, nu învaţă să trăiască pe propriile picioare, până la 26 de ani.

De asemenea, cei care nu au domiciliu, pentru că nu au fost capabili de nimic în viaţă, să primească 200%.

Măi, fraţilor, chiar ne-am stricat cu toţii?

Deci respingem cu toată tăria astfel de bazaconii care nu sunt proiecte de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Aş vrea să uşurez povara ce-l apasă pe domnul Bichineţ, asigurându-l că nu PMP-ul este în spatele unei astfel de propuneri legislative, ci colegii de la PSD care erau în campanie. Şi au şi ei o scuză: era cu o lună mai înainte.

De fapt, subiectul acesta este: este un singur iniţiator - şi încă o dată fac menţiunea asta, că era pe stilul folosit în perioada aceea -, toată lumea a visat frumos în plină campanie, după care, astăzi, observaţi, acele propuneri se năruiesc precum povestea cu podul de piatră.

Bineînţeles, noi am fost de acord cu propunerea, la nivel de comisie, de respingere, dar am vrut să menţionăm cam cum se amăgesc românii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Domnul Dobrovici-Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Cred că rolul nostru aici este să ne calcăm pe realităţi. Or, realitatea privind copiii orfani instituţionalizaţi este una catastrofică. Întâmplarea a făcut să fiu obligat să mă ocup de această problemă, într-o calitate administrativă, timp de 4 ani. Este un eşec total la nivelul acestei ţări. Şi aceşti copii, la 18 ani, ies de fapt nişte handicapaţi sociali.

Problema care se pune este să-i lăsăm să dea în cap sau să îi stipendiem, să nu moară de foame?

Sigur că acest ajutor până la 26 de ani împinge numai problema şi o ascunde sub covor încă câţiva ani. Problema fundamentală este refacerea acestui sistem de orfelinate. De fapt, instituţionalizarea în grup se respinge din ce în ce mai mult şi se încearcă să se recurgă la adoptare sau, mă rog, la creşterea acestor copii, în grupuri de 1-2-3, cu asistenţi sociali. Şi aici, rezultatele sunt discutabile.

Aşa încât, nu a fost în niciun caz o bravadă electorală, ci o problemă foarte acută, extrem de grea a acestei ţări şi care, din păcate, nu prea văd cum va fi rezolvată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vot final.

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; Pl-x 130/2016.

Iniţiatori?

Comisia pentru muncă? Raportul. Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Şi iniţiatorii sunt în sală. Unii îmi sunt dragi şi dialoghează cu mine.

Este o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 416 din 2001, în sensul instituirii unei excepţii de la modul de plată al ajutorului social, aşa cum este el reglementat în art. 131 alin. (1) şi (2) din Lege, astfel încât persoanele din zonele rurale să primească contravaloarea ajutorului social cuvenit, sub formă de tichete de masă, marcate cu specificaţia ajutor social, şi care vor fi folosite exclusiv pentru servirea mesei sau pentru achiziţionarea de alimente.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în martie 2016. Face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, în sensul introducerii unor discriminări în rândul persoanelor şi al faptului că tichetele de masă şi ajutorul social sunt două prestaţii cu regim juridic diferit.

Aşadar, raport de respingere a iniţiativei legislative, la nivelul comisiei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

De regulă, respect condiţiile în care se poartă dialogul, dar în cazul de faţă chiar am apreciat propunerea legislativă, şi cred că şi dumneavoastră o apreciaţi. Nu ştiu cu ce strica, fiindcă reglementarea este foarte serioasă. Nu le mai permite celor care merg la crâşmă să ia veniturile date copiilor.

Nu am priceput de ce - şi vă spun sincer, o persoană este aici şi nu vreau să-i pronunţ numele - dar eu am apreciat şi aveam de gând să votez invers. Aşa că propunerea mi se pare una foarte normală. Dar s-a dat tonul de la Senat, unde s-a dat raport de respingere şi apoi probabil s-a mers cu valul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vot final.

30. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92 din 2012; Pl-x 118/2016.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru muncă?

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Îmi cer mii de scuze, chiar accentuez, la propunerea anterioară, Grupul PNL votează "nu".

Propunerea legislativă de faţă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 70 din 2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, în sensul extinderii aplicării măsurilor de protecţie socială în perioada acestui sezon şi pentru alţi consumatori aflaţi în dificultate.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din martie 2016, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar comisia vă propune respingerea iniţiativei legislative, întrucât, aşa cum s-a constatat, nu sunt precizate sursele financiare necesare aplicării acestei măsuri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Vot final.

31. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorii?

Comisia pentru muncă?

Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Bună ziua!

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 88/2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului respingerea iniţiativei legislative.

De asemenea, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 14 martie 2016.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri? Nu. Vot final.

32. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Comisia pentru muncă?

Vă rog, domnule Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 36/2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi propunerea a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 15 februarie 2016.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale? Nu. Vot final.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor; Pl-x 874/2015.

Iniţiatorii?

Comisia pentru muncă? Vă rog.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 874/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 111/2010, în sensul creării posibilităţii pentru autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale, care au înregistrat spor natural negativ în cursul ultimilor 3 ani calendaristici, de a acorda o indemnizaţie pentru creşterea copilului până la 2 ani, suplimentar faţă de cea acordată din bugetul de stat.

Propunerea a fost iniţial respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative, având următoarea motivare: autorităţile administraţiei publice locale pot stabili şi acorda drepturi, altele decât cele ce se acordă din bugetul de stat, prin hotărâri ale consiliului local.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu. Dezbateri? Nu. Vot final.

34. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Iniţiatorii?

Comisia pentru muncă?

Doamna deputat.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea notei de subsol din Anexa nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010, în sensul includerii în Anexă şi a personalului contractual din cabinetul primarului localităţii reşedinţă de judeţ.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 2 noiembrie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestui proiect de lege, printre cele mai importante motive fiind acela că aplicarea măsurilor preconizate doar personalului încadrat la cabinetul primarului municipiului reşedinţă de judeţ ar conduce la discriminarea faţă de alte municipii care nu sunt reşedinţe de judeţ.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu. Vot final.

35. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Pl-x 751/2015.

Comisia? Vă rog.

Doamna Daniela Oteşanu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 751/2015, din 28 octombrie 2015, cu dezbatere pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76, din 16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru buget, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 76 din 2002, în sensul instituirii unor prevederi menite a stimula procesul de formare profesională şi de încadrare în muncă a şomerilor.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 26 octombrie 2015, şi face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, deoarece prin măsurile propuse nu sunt respectate condiţiile de acordare a indemnizaţiei de şomaj, intrând în contradicţie cu definiţia şomerului, iar modificările propuse implică o presiune nesustenabilă asupra Bugetului asigurărilor sociale.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri?

Doamna Mara-Daniela Calista.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect, întrucât ştiţi foarte bine, ca şi mine, ce înseamnă şomajul în România şi cu precădere şomajul în rândul tinerilor, în România.

Ca atare, dacă există orice fel de posibilitate pe care am putea-o concretiza, pe care am putea-o face un adevăr, astfel încât să nu mai avem aceste probleme, fie şi sub formă de stimulare a formării profesionale pentru tinerii, şi nu neapărat tinerii care ies de pe băncile facultăţii, să se angajeze, Partidul Naţional Liberal va face tot ce îi stă în putinţă pentru a îndeplini astfel de obiective.

Acesta este motivul pentru care PNL va vota pentru acest proiect de lege, precum şi orice fel de proiect de lege care creează locuri de muncă în această ţară.

Mulţumim frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu sunt. Vot final.

36. Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război; Pl-x 732/2015.

Comisia pentru muncă?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, în sensul introducerii unei noi categorii de beneficiari ai legii. Astfel, se propune să aibă calitatea de veteran de război şi persoanele care "au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor".

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 19 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât potrivit art. 1 din lege, categoriile de veterani sunt stabilite utilizând enumerarea evenimentelor sau situaţiilor la care aceştia au participat, nefiind stipulată nicio condiţie referitoare la cetăţenie pentru dobândirea calităţii de veteran de război. Astfel, simplul fapt al pierderii cetăţeniei române din motive neimputabile, fără ca această situaţie să aibă legătură cu evenimentele sau situaţiile legate de Primul şi al Doilea Război Mondial, nu justifică acordarea statutului de veteran de război.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Iarăşi, stimaţi colegi, ne găsim în faţa unei iniţiative legislative care priveşte reparaţii istorice, reparaţii materiale şi morale. Oamenii cărora li se adresează această iniţiativă legislativă, semnată de colegii din mai multe partide, sunt fraţii noştri din Basarabia şi nordul Bucovinei, în special, dar şi din alte regiuni care astăzi nu se mai găsesc în trupul României, care au fost deposedaţi în mod abuziv, în mod criminal de cetăţenia română şi de toate drepturile derivate de aici. Nu sunt nişte oameni care au fugit din ţară sau au renunţat pe cont propriu la cetăţenia română, sunt victimele Pactului Ribbentrop-Molotov şi a înţelegerilor între Stalin şi Hitler.

Mi se pare profund nedrept să nu acordăm această simplă bunăvoinţă, să spunem aşa, unor oameni foarte vârstnici. Mai sunt probabil doar câteva sute de veterani de război din teritoriile care au fost ocupate de armata sovietică şi de armatele altor state, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care pot beneficia de acest drept.

Stau şi mă întreb: poate câteodată la noi, aici, la Parlamentul României, cumva există şi o procedură de aviz consultativ de la Ambasada Rusiei? Sau poate de la Ambasada Ucrainei, sau mai ştiu eu cui?

Mi se pare, pe undeva, profund incorect ca proiecte de acest tip - şi sunt foarte multe, unele privesc deţinuţii politici, altele rezistenţa anticomunistă, astăzi a fost şi acel proiect cu privire la fostele cadre militare din Armata Regală Română - să fie respinse pe bandă rulantă, cu motivaţii de multe ori, îmi permit să spun, de-a dreptul puerile. Că nu ştiu ce lege prevede un anumit criteriu care nu se îndeplineşte, că nu sunt bani. Acestea sunt motivaţii generale.

De aceea, domnule preşedinte, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vă solicit retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

124 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abţinere, 2 colegi care nu votează.

Două săptămâni la comisie.

37. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Pl-x 731/2015.

Comisia pentru muncă?

Domnul Eugen Neaţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 731 din 2015, din data de 26 octombrie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 76 din 2002, în sensul subvenţionării cheltuielilor cu forţa de muncă efectuate în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor, pentru dezvoltarea comunităţilor locale, pe o perioadă de cel mult 12 luni.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 19 octombrie 2015.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, întrucât a rămas fără obiect, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 195 din 2015 pentru completarea Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final.

Propunere legislativă... 11,27...

Domnule Solomon, vă rog, aveaţi o inter..?

Domnul Stativă.

Mormăiţi la microfon, domnule deputat.

Domnul Irinel Ioan Stativă:

Sigur.

Deci Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 284/2010, în sensul acordării unei zile libere, plătită...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, staţi un pic... Am încheiat dezbaterile. Am dat cuvântul domnului Solomon, pentru o rectificare.

Luni-după amiază începem cu asta. Marţi, că luni e liber.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O rectificare la raportul privind PL-x 157 din 2017.

Mulţumesc colegilor de la USR pentru vigilenţă.

La votul în comisie, în loc de două abţineri, au fost două voturi împotrivă. Evident, ale colegilor de la USR.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Foarte corect. Bine că aţi menţionat, ca să ştim exact cum stăm.

Şi domnul Nechifor, domnul deputat Nechifor, ne roagă să-l ascultăm. O declaraţie, un minut.

Vă rog.

E de bine, domnule Munteanu.

Nu, staţi liniştit. Nu, nu pleacă.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult.

Pentru noi, cei din Suceava, este o zi importantă. Astăzi sărbătorim 25 de ani de activitate a Consiliului Judeţean Suceava. Văd în sală colegi şi colege care au fost la noi, în Bucovina, şi de Crăciun, şi de Paşti, şi în vacanţa de vară vă aştept acolo. Avem şi aeroport internaţional, avem şi mănăstiri UNESCO, avem un judeţ frumos.

La mulţi ani, Suceava, şi Doamne ajută tuturor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

La mai mulţi ani!

O jumătate de oră, pauză. La 12,00 - vot final.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Domnule Tudose, vă rog, dacă vreţi să luaţi loc?

Domnule Borza?

Domnule Nicuşor Dan, dacă puteţi să terminaţi şedinţa de grup din plen?!

Facem vot de control acum.

Vot de control.

Vă rog, votaţi.

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vot.

231 de voturi pentru, 4 colegi care nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016 de către elevii şi studenţii din România.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Vot, vă rog.

237 de voturi pentru, 4 colegi care nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2017 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, precum şi pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport public judeţean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanţelor de judecată.

Comisiile pentru industrii, administraţie şi transporturi propun adoptarea.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abţineri, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Vot, vă rog.

237 de voturi pentru, 4 împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Comisiile - juridică, apărare şi pentru muncă - propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

247 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea.

Vot, vă rog.

212 de voturi pentru, 33 împotrivă, 8 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

7. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Comisia pentru apărare propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

256 de voturi pentru, 3 împotrivă, o abţinere.

Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.

Comisia pentru apărare propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

198 de voturi pentru, 58 împotrivă, 4 abţineri.

Adoptat.

Punctul 9.

Domnule Simionca, doriţi să luaţi cuvântul?

9. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 15 împotrivă, o abţinere.

Adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea.

Vot, vă rog.

216 de voturi pentru, 43 împotrivă, o abţinere.

Adoptată.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Comisia pentru administraţie propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

221 de voturi pentru, 43 împotrivă, două abţineri.

Adoptat.

13. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

218 de voturi pentru, 46 împotrivă.

Adoptată.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Comisia pentru muncă propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

251 de voturi pentru, 16 împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

245 de voturi pentru, 16 abţineri.

Adoptat.

16. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul...

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád, scuze!

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mi-am anunţat dorinţa de a lua cuvântul şi electronic, şi cu ridicarea mâinii, şi prin voce destul de tare, pentru că noi ne-am abţinut la votarea acestei legi.

Această lege, pe care, de altfel, modificările aduse la legea iniţială, care a stopat procesul de retrocedare... Deci soluţia care s-a propus în comisie şi a fost adoptată de comisie noi o susţinem.

Dar credem, în continuare, că terenurile care au fost în administrarea ADS-ului şi au fost date pentru a fi retrocedate autorităţilor competente locale n-ar trebui să fie redate, aceste autorităţi, înainte de terminarea retrocedărilor, mai ales că există decizii ale Curţii Constituţionale care arată clar că astfel de termene, prin care oamenii vor fi deposedaţi, de fapt, de terenurile lor, care s-au impus prin această lege, sunt neconstituţionale.

Ca atare, procedura de a reveni la ADS în şase luni de la apariţia ordonanţei, toate acele terenuri care până atunci n-au fost retrocedate foştilor proprietari, este una abuzivă şi s-ar putea să creeze foarte multe probleme. Drept pentru care, noi ne-am abţinut.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

16. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017.

Comisia pentru muncă, pentru administraţie şi Comisia juridică propun adoptarea legii, cu amendamente.

Vot, vă rog.

212 voturi pentru, 38 împotrivă, 6 abţineri, doi colegi care nu votează.

Adoptată.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

187 de voturi pentru, 71 împotrivă, 6 abţineri.

Adoptat.

Vă rog, domnule Stelian. Explicarea votului.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

USR a votat împotriva acestei forme a legii. Considerăm că este un pas înapoi făcut de statul de drept.

În 2006 s-a introdus în Codul penal infracţiunea de conflict de interese, în ideea de a ne respecta angajamentele pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Acum, după 11 ani, constatăm că ne-am schimbat un pic optica şi avem un limbaj dublu. În faţa Comisiei Europene spunem că luptăm în continuare împotriva corupţiei, spunem din vorbe, aşa, pe de altă parte, adoptăm legi care slăbesc şi sabotează toată această luptă împotriva corupţiei.

Ideea este că o astfel de iniţiativă, un astfel de proiect, nu face decât să ne ducă înapoi. Vă dau un exemplu, care este consecinţa adoptării acestei legi, prin care se ciunteşte, se desfiinţează practic conflictul de interese, de fapt s-a şi redenumit această infracţiune. Consecinţa este că, pe viitor, un funcţionar public, să zicem, un primar, sau un consilier local, va putea lua decizii, va putea participa la luarea unor decizii, astfel încât să favorizeze foşti parteneri de afaceri, persoane cu care a avut legături de afaceri sau în slujba cărora a lucrat sau care au fost angajaţi ai lui, fără să suporte nicio consecinţă sau persoane din partea cărora a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură.

Mi se pare inadmisibilă o asemenea abordare. Am votat împotrivă şi pe viitor sperăm că nu vom mai avea astfel de propuneri, deşi constatăm că vin tăvălug, unele după altele, astfel de propuneri care slăbesc puterea justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád, am spus!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Colegul nostru, din USR, tocmai a susţinut că în 25 de state ale Uniunii Europene nu există stat de drept, pentru că n-au conflictul de interese în Codul penal. (Aplauze.)

Mai departe. Totodată, Domnia Sa susţine că aceste 25 de state s-au depărtat de Uniunea Europeană. Înseamnă că am rămas noi cu Luxemburgul? E adevărat că şi Luxemburgul are cu totul altă formulare a acestei prevederi penale decât am avut-o noi; este mai mult mai aproape acum ceea ce avem noi de ceea ce are Luxemburgul.

Totodată, trebuie să vă spun că, aşa cum şi în primele intervenţii ale Domniei Sale, a vorbit pe lângă textul legii, încercând să acrediteze nişte idei care n-au nicio legătură cu textul legii, o face şi acum, mă rog, mai schimbat.

Trebuie să vă spun că prevederea care a existat în vechiul Cod a fost găsit a fi neconstituţional nu pentru că nu s-a folosit cuvântul "profesionist", în loc de "comercial", ci tocmai pentru faptul că s-a găsit din partea Curţii Constituţionale că este o formulare vagă care nu poate fi aplicată. Mai mult, poate fi aplicată abuziv de oricine împotriva oricui.

Ca atare, din această cauză a fost găsită neconstituţională, dacă am fi înlocuit "comercialul" cu "profesionistul"... Mă întreb, în afară de juriştii care au participat la modificarea Codului civil, cine se gândeşte la înţelesul din noul Cod civil al cuvântului "profesionist", când este vorba de relaţia dintre profesionişti? Tot neconstituţional ar fi dacă citiţi motivarea din Decizia Curţii Constituţionale.

Mai mult, trebuie să spun de la acest microfon, tot pentru a vă informa, că nici textul iniţial pentru care a fost retrimis la comisie - deci prima variantă care a ieşit din dezbaterea comisiei - n-a avut acele pericole care au fost susţinute aici, pentru că, prin lenea asumătorului acelui Cod penal, noi, toţi, suntem funcţionari publici, şi prin art. 308 toată ţara a devenit funcţionar public.

Deci acesta a fost cel mai mare păcat al acestei legi şi al art. 301, iar cine mă rog, nu cunoaşte elementele de bază juridice sau nu-i convin elementele de bază juridice, adică ce înseamnă nişte cuvinte, ca să zic aşa, de exemplu, interesul public, poate distorsiona aceste elemente, dar să fie pe înţelesul tuturor.

Conform noului Cod penal, prin "funcţionar public" se înţelege orice persoană în funcţie de conducere, indiferent dacă este într-o instituţie publică, o societate comercială sau o asociaţie civică, în momentul când are orice fel de relaţie cu banii bugetaţi de la stat.

Vă dau un exemplu: un farmacist, proprietar al farmaciei proprii, are relaţie cu banul public? Are, pentru că se cumpără de la el nişte medicamente, majoritatea sumelor compensate de stat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, încercaţi să încheiaţi!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am terminat!

Poate această persoană să-şi angajeze copilul în propria farmacie? Conform art. 301, nu.

Pot continua. Este interesul public să nu-şi angajeze copilul acolo? Nu.

Ca atare, eu cred că această formulare, chiar aşa cum a rămas, nu permite nepotismul, chiar dacă este în forma, din cauza acelei prevederi care există, a definiţiei funcţionarului public, cam exagerată, dar nu mai permite nepotismul, iar celelalte susţineri ale colegului nostru sunt invenţii. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul ...

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul...

Pentru ce? Pentru ce drept la replică? (Vociferări.)

Nu e regulamentar!

Domnul Dobrovici.

Domnul Dobrovici!

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Procedură!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bacalbaşa mi-a dat voie să-l reprezint, dânsul reprezentând Grupul PSD.

Voiam doar să fac o singură sugestie pentru stimabilii noştri colegi din Grupul USR. Având în vedere că domnul preşedinte Donald Trump şi-a angajat fiica la Casa Albă, aş vrea să sesizăm ANI din America şi DNA-ul din America... (Aplauze.)...pentru că Statele Unite ale Americii, iată, se îndepărtează de la statul de drept şi de la lupta anticorupţie şi cred că vigilenţa USR-istă trebuie să se manifeste peste tot.

Deci vă urez mult succes! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Deşi n-aş fi vrut s-o recunosc, e bunişor domnul Ponta! (Râsete şi aplauze.) Pe cuvântul meu dacă nu!

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

De eram femeie, mă bucuram şi mai tare!

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule, când aţi fost prim-ministru nu mi-aţi fost chiar aşa de drag, ca domnul Árpád, de la UDMR, pasiune de pe vremea când eram la România Mare. Felicitări pentru profesionalism! Domnul Árpád este cel mai longeviv parlamentar român şi o să-i urmez eu, probabil! (Râsete.)

Dar cred că aţi dat dovadă de o mică răutate. Să-l faceţi dumneavoastră pe colegul de la USR, după ce a salvat Bucureştiul şi acum e preocupat să salveze România, să spuneţi că n-a...

Din sală:

Îl cheamă Stelian Ion!

Domnul Corneliu Bichineţ:

Observaţi, n-are arta dialogului!

... să spuneţi că n-a citit proiectul de lege, sau dacă l-a citit, nu l-a înţeles? Păi, când vorbeşti despre ceva despre care n-ai citit, se cheamă hermeneutică, stimate domn.

Salut prezenţa doamnei ministru. (Se adresează doamnei deputat Lia Olguţa Vasilescu.)

Să ştii că azi te-am citat, alături de trei femei celebre care îi dau târcoale lui Liviu Dragnea. Am spus: "Firea, Olguţa şi Codruţa!". (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

18.

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Procedură!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Stelian, nu mai cereţi cuvântul. Nu vi s-a pronunţat numele!

Vă rog, procedură.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Articolul 151 din Regulamentul Camerei Deputaţilor spune că atunci când un deputat solicită cuvântul pentru procedură sau pentru drept la replică, preşedintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aşa!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

S-a făcut referire la persoana mea... (Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu s-a făcut nicio referire!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

S-a făcut referire la persoana mea în trei rânduri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Indiferent că se indică sau nu numele acelei persoane, trebuie să se dea dreptul la replică. (Vociferări.)

Vă rog să-mi acordaţi dreptul la replică, pentru că altfel aţi încălca Regulamentul, aşa cum se întâmplă nu numai în şedinţa de plen, se întâmplă uneori şi în şedinţele ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Articolul 151, care spune că trebuie să vă dau cuvântul pentru drept la replică, citiţi, căutaţi articolul din Regulament, pentru că nu vi s-au făcut afirmaţii ofensatoare, nici nu vi s-a pronunţat numele măcar.

Cu asta am încheiat despre dreptul la replică.

Dacă pe procedură mai aveţi să ne spuneţi ceva?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este o chestiune care ţine de democraţie şi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedura, domnule deputat!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Trebuie să daţi posibilitatea şi opoziţiei să se exprime!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Procedură, domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Regulamentul prevede... spune următoarea sintagmă: "la adresa sa", nu spune să-i spună numele. A spus "colegul de la USR" care a vorbit înaintea mea. E clar la adresa cui a fost făcută afirmaţia.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Citiţi până la capăt: "...s-au făcut afirmaţii ofensatoare". Ofensatoare!

Domnul Cătălin Drulă:

Am citit, este la alin. (4).

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ofensatoare!

Eu n-am auzit.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Aţi spus că nu ştie despre ce vorbeşte!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

18, da?

18. Propunerea legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populaţiei.

Conform prevederilor art. 104 alin. (3) şi ale art. 97 alin. (3) din Regulament, procedura se finalizează cu propunere de adoptare.

Vă rog, vot.

20 de voturi pentru, 233 de voturi împotrivă.

Propunerea legislativă nu a fost aprobată.

Proiectul de Lege pentru...

Domnule Bichineţ ...? Nu.

19. Proiectul de Lege pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Conform prevederilor art. 104 alin. (3) şi ale art. 97 alin. (3) din Regulament, procedura se finalizează cu propunere de adoptare.

Vot, vă rog.

10 voturi pentru, 245 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Proiectul de lege nu a fost aprobat.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.76...

Explicarea votului? La punctul 20, da?

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este păcat că s-a respins acest proiect de lege care venea să simplifice procedura privind obţinerea indemnizaţiei de şomaj.

În acest moment, ştiţi foarte bine că sunt necesare: carnetul de muncă, original şi copie, pentru perioadele dinainte de 1 ianuarie 2011, adeverinţele tip carnet de muncă eliberate de angajatori, adeverinţe eliberate de angajatori.

Prin procedura noastră, noi am dorit ca şomerul să nu mai aducă carnetul de muncă pentru perioada de dinainte de 1 ianuarie 2011, deoarece statul, prin Casa Naţională de Pensii Publice, are o arhivă electronică obţinută prin scanarea carnetelor de muncă, în baza HG nr. 1768/2005, pe care, tot statul, prin Agenţia Naţională pentru Forţa de Muncă ar trebui să o folosească informatic.

De asemenea, iniţiativa propune ca, pentru perioada de după 1 ianuarie 2011, şomerul să nu mai aducă adeverinţe de la angajatori, respectiv angajatorii să nu mai fie obligaţi să completeze şi să elibereze aceste adeverinţe, sub sancţiune contravenţională.

De aceea, Partidul Mişcarea Populară a votat împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot.

243 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Proiectul Legii sindicatelor.

Procedură.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc foarte mult.

Prin această propunere legislativă, voiam să asigurăm cadrul legal prin care tinerii care îşi fac propriile afaceri să se poată autoangaja. Avem foarte multe acte normative prin care statul susţine angajarea tinerilor, însă această categorie economică, dacă putem spune, juridică, de societăţi comerciale, nu este inclusă.

Este păcat că s-a respins acest proiect de lege.

De aceea, Partidul Mişcarea Populară a votat împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

22. Proiectul Legii sindicatelor.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

248 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Comisia pentru muncă propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

24. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot.

191 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă. Adoptată.

25. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, un coleg care nu vrea să voteze. Adoptată.

26. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog să votaţi!

259 de voturi pentru, un coleg care nu vrea să voteze. Adoptată.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog să votaţi!

256 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri, un coleg care nu vrea să voteze. Adoptată.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog să votaţi!

176 de voturi pentru, 86 de voturi împotrivă. Adoptată.

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, o abţinere. Adoptată.

Încheiem şedinţa.

Biroul permanent reunit la ora 13,00, la Senat.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.