Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule Preşedinte al României,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi la primul punct al ordinii de zi de astăzi avem mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, adresat Parlamentului.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Klaus-Werner Iohannis - Preşedintele României:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

9 Mai este o zi cu multiple valenţe istorice şi politice pentru România.

Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea Independenţei de Stat şi celebrăm, în acelaşi timp, Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci, mai ales, pentru a stărui mai mult asupra semnificaţiilor lor.

Am dorit să mă adresez astăzi Parlamentului, pentru că aici este forul suprem de reprezentare şi dezbatere, cel mai potrivit loc în care să vorbim despre responsabilitatea de a înţelege resorturile prin care, în perioade dificile din trecut, România a progresat şi s-a modernizat.

În această perspectivă, faptele celor care au pregătit politic independenţa României, precum şi memoria celor care s-au sacrificat pentru ea ne fac cu atât mai conştienţi de răspunderea şi datoria care, peste secole, ne revin nouă.

Doamnelor şi domnilor,

Obţinerea independenţei probează viziunea patriotică a Principelui Carol şi determinarea politică a Guvernului condus de Ion C. Brătianu. Ea a fost expresia consensului politic şi a sprijinului popular, o dovadă a conlucrării dintre autorităţile statului şi toate corpurile societăţii.

În final, independenţa s-a consfinţit prin eforturile diplomatice ale politicienilor care au reprezentat România la Congresul de Pace de la Berlin. Însă independenţa României a fost consolidată şi printr-o modernizare constituţională, legislativă, instituţională şi economică, pe parcursul câtorva decenii.

În tot acest proces, responsabilitatea şi angajamentul forţelor politice spre un progres de factură europeană au jucat un rol extrem de important. Realizările istorice din 1848, 1859, 1877 şi, apoi, din 1918 demonstrează că politica adevărată presupune urmărirea stăruitoare, uneori pe parcursul multor ani, a obiectivelor naţionale.

Mesajul faptelor excepţionale ale înaintaşilor noştri este că un proiect de ţară, construit în jurul marilor valori naţionale, are nevoie de clarviziunea clasei politice, dar şi de coeziunea dintre aceasta şi societate.

Independenţa şi Marea Unire, cei doi piloni istorici fundamentali ai existenţei şi dezvoltării României moderne, precum şi, mai recent, integrarea europeană şi euroatlantică ne arată că atingerea obiectivelor noastre fundamentale nu se poate realiza fără participarea activă a României la procesele politice europene şi internaţionale.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Proclamaţia de Independenţă a fost actul de responsabilitate şi angajament al aleşilor, pentru că aceasta este menirea reprezentanţilor legitimi ai oamenilor de a urmări cu înţelepciune interesul pe termen lung al ţării. Astăzi, ca şi în trecut, mai degrabă decât declaraţiile politice solemne, pe cetăţeni îi interesează modul în care acţiunile autorităţilor ori instituţiilor publice sunt benefice vieţii lor şi viitorului copiilor lor. O democraţie autentică nu poate fi funcţională fără un Parlament puternic, iar o Românie modernă nu se poate dezvolta fără un cadru legislativ coerent.

Aşadar, misiunea dumneavoastră este una esenţială pentru progresul ţării, pentru că de îndeplinirea ei depind performanţa şi stabilitatea arhitecturii instituţionale a statului.

România a avut la momentul declarării Independenţei o clasă politică formată din oameni care au propus ţării proiecte şi ţinte ambiţioase, importante. A stat în puterea generaţiei de la 1848 să facă primii paşi spre modernizarea României. A fost în sarcina urmaşilor paşoptiştilor să ducă mai departe idealurile independenţei şi unităţii naţionale şi să le îndeplinească. A stat în sacrificiul tinerilor din 1989 schimbarea drumului României spre un parcurs democratic, urmat apoi de un puternic angajament proeuropean şi pro nord-atlantic.

La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, marile demonstraţii din luna februarie a acestui an au exprimat angajamentul unei noi generaţii de a reîncărca în conţinut şi semnificaţie noţiunile de libertate, stat de drept şi democraţie.

De-a lungul istoriei, românii au arătat în diverse feluri direcţia şi valorile la care vor să adere. Este rolul clasei politice să audă şi să înţeleagă vocile lor, precum şi să le fructifice printr-o relaţie de încredere între politicieni, instituţii şi cetăţeni, demnă de statutul european al României.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Ca în fiecare an, la 9 Mai sărbătorim şi Ziua Europei, ziua în care a luat naştere proiectul european în urmă cu 67 de ani. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, prezenta la acea dată, 9 mai 1950, propunerea sa privind crearea unei Europe unite, indispensabile pentru menţinerea unor relaţii paşnice între statele de pe continentul european. De atunci şi până acum, proiectul european a făcut paşi extrem de importanţi, continuând să se dezvolte şi devenind un spaţiu de pace, democraţie, libertate, prosperitate şi solidaritate între statele membre. Pentru toate acestea, în numele României, mă bucur să salut în această zi specială victoria recentă a valorilor şi angajamentului european în ţara lui Robert Schuman.

Aniversăm anul acesta şi un deceniu de la momentul istoric în care România a aderat la Uniunea Europeană. Sunt, aşadar, 10 ani de când ne bucurăm de avantajele statutului de ţară membră a Uniunii, 10 ani de când România a devenit parte a procesului decizional la nivel european.

Beneficiile aderării la marea familie europeană sunt indiscutabile şi sunt greu de contestat chiar şi de cele mai eurosceptice voci. Cifrele vorbesc de la sine şi nu pot fi ignorate. Creşterea consistentă a produsului intern brut, dublarea valorii exportului, creşteri semnificative ale câştigului salarial mediu, a valorii adăugate brute în economie, industrii, servicii, în ciuda crizei economice care s-a interpus.

Mai mult, România este un beneficiar net de fonduri europene. Între 1 ianuarie 2007 şi 28 februarie 2017, diferenţa dintre fondurile pe care le-am absorbit şi cele pe care le-am plătit la bugetul Uniunii este de 27,7 miliarde de euro în favoarea României. Toate acestea s-au reflectat pozitiv în calitatea vieţii. Cu siguranţă, am fi putut face mai mult în toată această perioadă, de la reducerea decalajelor între regiuni, până la absorbţia efectivă a fondurilor europene şi găsirea unor soluţii sustenabile care să diminueze exodul resurselor umane. Dar nu Uniunea Europeană poartă vina pentru aceste neajunsuri, responsabilitatea este internă şi rezidă, în principal, în capacitatea limitată a guvernelor noastre de a fructifica la maximum avantajele conferite de statutul de ţară membră a Uniunii.

Indiscutabil, pentru România nu există altă opţiune decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni Europene solidare şi puternice.

Am amintit succint despre ce a însemnat pentru ţara noastră acest ultim deceniu, pentru că trebuie combătute discursurile populiste prin recurgerea la evidenţe. Cred, de aceea, că este necesar să comunicăm frecvent şi mai bine ce înseamnă concret pentru români Uniunea Europeană, să readucem în prim-plan beneficiile, adesea ignorate, pentru că sunt de la sine înţelese, ale faptului că facem parte din acest mare proiect european.

Mă bucur să constat că la 10 ani de la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană, românii au rămas profund ataşaţi valorilor care definesc Uniunea şi sunt determinaţi să ducă mai departe procesul de integrare europeană. Avem de trecut însă peste unele bariere la nivel intern, care ne împiedică să ne manifestăm pe măsura capacităţii noastre naţionale şi ne constrâng în mod injust să ne autocaracterizăm ca un stat de rangul doi în Uniunea Europeană. Trebuie să depăşim această percepţie şi aceste prejudecăţi. Nu suntem un stat de rangul doi în Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor,

Ne dorim să facem parte dintr-o Uniune care respectă şi garantează, în mod consecvent, valorile şi principiile care au asigurat de-a lungul timpului fundamentul construcţiei europene, o Uniune capabilă să genereze rezultate concrete pe marile teme de interes direct pentru cetăţenii săi.

Astăzi, când suntem în plin proces de redefinire a proiectului european, constatăm că aceste valori şi principii îşi păstrează în totalitate valabilitatea. Este interesul major al României de a fi parte a unei astfel de Uniuni, aflate în deplin acord cu principiile sale constitutive. O astfel de Uniune poate face faţă cu succes provocărilor actuale şi viitoare şi poate garanta perspective mai bune de dezvoltare a statelor membre şi cetăţenilor săi, în comparaţie cu o Europă fragmentată, divizată în mod artificial.

România susţine în mod ferm aprofundarea integrării europene. Obiectivul României este acela de a fi alături de acele state membre care acţionează în direcţia consolidării Uniunii Europene. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional european, cu atât vom avea mai multe şanse de dezvoltare.

În acest context, este în interesul nostru ca procesul de adâncire a integrării europene să continue. Aderarea României la zona euro, cât mai curând posibil, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite, este un pas esenţial, în opinia mea, pentru consolidarea rolului României la nivel european.

Totodată, aşa cum ne arată exemplul altor ţări, convergenţa economică va avea de câştigat, atât prin pregătirea necesară a adoptării monedei comune, dar şi după acest moment.

De asemenea, aderarea României la spaţiul Schengen va aduce plusvaloare nu numai pentru români, dar şi pentru întreg spaţiul de liberă circulaţie din Uniune.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Celebrăm astăzi un arc peste timp - 140 de ani de la declararea Independenţei de Stat şi sărbătorirea Zilei Europei - într-un context complicat pentru continentul nostru. Trăim într-una dintre acele perioade istorice la care, peste ani, urmaşii vor privi înapoi şi vor judeca dacă noi, oameni de stat şi politicieni, am înţeles corect direcţia spre care să ducem ţara sau am ratat un moment important pentru viitorul naţiunii.

Am ţinut să evoc în faţa dumneavoastră semnificaţia Zilei Independenţei de Stat a României şi a Zilei Europei, pentru că ceea ce defineşte un popor şi tăria clasei sale politice sunt valorile la care aderă, proiectele pe care şi le propune şi pe care le aduce la îndeplinire.

Ziua de astăzi marchează cele două repere fundamentale pentru noi: construirea unui stat român puternic şi integrarea în Uniunea Europeană. Lecţiile trecutului ne arată fără echivoc că ţara noastră s-a dezvoltat doar când s-a asociat proceselor politice progresiste europene şi atunci când politicienii ce au avut viziune au pus proiectele naţionale deasupra intereselor partizane.

Astăzi, mai mult decât oricând, cred că România trebuie să afirme tare şi răspicat că locul său este în continuare în rândul democraţiilor europene consolidate, în care sunt respectate drepturile civice, iar legea este egală pentru toţi. Actualul context regional şi internaţional poate fi o oportunitate pentru ca România să demonstreze că este o naţiune puternică şi că are o clasă politică matură, capabilă să garanteze siguranţa şi prosperitatea cetăţenilor. Dacă ne ridicăm sau nu la înălţimea acestui moment depinde numai de noi.

Dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă revine un rol esenţial. Puneţi pe agendă legi cu un impact major asupra viitorului românilor.

Nu vă gândiţi doar la beneficiile pe care unele măsuri le au acum!

Nu vă gândiţi doar la un câştig electoral de moment!

Întrebaţi-vă cum va arăta România în cinci ani, în zece ani, cu legile pe care le adoptaţi dumneavoastră acum. Întrebaţi-vă dacă în anii următori România va deveni mai puternică sau dacă, dimpotrivă, va fi slăbită de impactul legilor votate de dumneavoastră.

Aveţi responsabilitatea şi capacitatea de a restabili încrederea cetăţenilor în Parlament, această instituţie fundamentală a democraţiei. Aveţi responsabilitatea şi vă rog s-o exercitaţi!

Vă chem să faceţi din aceasta un obiectiv politic demn de Centenarul comemorării eroilor Marelui Război şi aniversării Marii Uniri.

Centenarul nu este doar un moment de sărbătoare, un prilej de acordare de medalii şi distincţii, ci oportunitatea de a ne mobiliza toate energiile în favoarea unor fapte, nu a unor vorbe goale. Nu prin declaraţii demagogice, ci prin proiecte concrete şi importante pentru viitor să construim coeziunea dintre societate şi clasa politică.

Cum facem ca România să beneficieze de prosperitate pe termen lung, care să însemne creşterea nivelului de trai, fără vulnerabilităţi majore pentru următorii ani?

Care sunt mecanismele pentru consolidarea unui stat de drept funcţional?

Care trebuie să fie rolul definitoriu al României pe scena europeană?

Cu puţin timp înaintea aniversării Centenarului Marii Uniri şi în anul aniversării a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România aşteaptă de la elitele sale un răspuns adecvat la aceste întrebări.

Vă propun ca, asumându-ne importantele învăţăminte ale trecutului, cât şi mesajul preocupat, atent şi activ al societăţii româneşti, să facem din angajamentul european al României cel mai durabil monument al independenţei şi unirii naţionale.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, Europa! (Aplauze.)

Mulţumesc. Mulţumesc. Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îi mulţumim domnului Preşedinte al României şi luăm o pauză de 10 minute.

PAUZĂ

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm, stimaţi colegi. Continuăm.

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Vă rog! Continuăm.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor, au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în forma distribuită.

Nu. Reluăm lucrările.

La punctul 2 avem informare...

(Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Ion-Marcel Ciolacu.)

Vă rog. (Discuţii la prezidiu.)

La punctul 2 al ordinii de zi avem informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, privind aprobarea participării Armatei României, cu o subunitate de nivel companie, compusă din 120 de militari cu capabilităţile aferente, la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia, începând cu anul 2017.

Pentru prezentarea scrisorii are cuvântul... domnul Căprar sau domnul Dumitrescu?

Domnul Mărgărit? Vă rog.

Domnul Mitică-Marius Mărgărit:

Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis:

Domnule preşedinte,

La Summitul NATO de la Varşovia, din 2016, a fost adoptat un pachet de decizii menit să asigure consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare a statelor membre şi prezenţa înaintată consolidată pe flancul de nord-est al Alianţei Nord-Atlantice, prin constituirea unor grupuri de luptă în tările Baltice şi în Polonia.

România şi-a asumat şi a anunţat intenţia de a contribui la asigurarea prezenţei înaintate consolidate cu o subunitate de 120 de militari, în cadrul Grupului de luptă condus de către SUA, ce se va constitui în Polonia, ca naţiune gazdă.

Grupul de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau de conflict.

România va asigura rotirea a două contingente naţionale cu un tur de misiune de şase luni, în vederea contribuţiei la acest Grup de luptă.

În acest context, vă informez că, în temeiul şi condiţiile prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a¹) şi ale art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului Guvernului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Tării, am aprobat participarea Armatei Române, cu o subunitate de nivel companie... aprobat cu participarea Armatei Române cu o subunitate... compusă din 120 de militari cu capabilităţile aferente, la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia, începând cu anul 2017.

Ministerul Apărării Naţionale va desfăşura demersurile necesare punerii în aplicare a responsabilităţilor specifice privind generarea, angajarea, pregătirea, participarea şi susţinerea la misiune, în afara teritoriului naţional, a structurii participante.

Fondurile financiare necesare participării forţelor şi mijloacelor Armatei Române la această misiune vor fi asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2017.

Şi acum, o să dau citire raportului comun al comisiilor privind Scrisoarea Preşedintelui României pentru aprobarea de către Parlament a înfiinţării, pe teritoriul României, a Detaşamentului de Contrainformaţii Bucureşti.

Întrunite în şedinţă comună pe data de 4 aprilie, cele două comisii au analizat conţinutul Scrisorii Preşedintelui, precum şi motivarea acestei propuneri, reţinând următoarele:

• În baza deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia, din 2016, în cadrul pachetului de măsuri pentru asigurarea prezenţei înaintate adaptate pe flancul de sud-est al Alianţei Nord-Atlantice, s-a stabilit constituirea unor structuri de comandă şi control al NATO pe teritoriul României. În continuarea implementării acestor măsuri, structurile NATO responsabile au notificat România despre aprobarea înfiinţării pe teritoriul ţării noastre a Detaşamentului de Contrainformaţii Bucureşti, fără indicativ de unitate militară, sub denumirea de ACCI BUCHAREST DETACHMENT - BuDET.
• Înfiinţarea Detaşamentului şi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Mărgărit!

Domnul Mitică-Marius Mărgărit:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Noi suntem la punctul 2! (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Mitică-Marius Mărgărit:

Punctul 2 l-am terminat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftim?!

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Ăsta e raportul de la 3.

Domnul Mitică-Marius Mărgărit:

Am terminat la punctul 2...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, aţi terminat, dar... vă dau eu... punctul 2 şi, după aia, la punctul 3.

Deci aţi terminat la punctul 2, da? Acum vă spun eu când trebuie să vorbiţi la punctul 3.

Domnul Mitică-Marius Mărgărit:

Am înţeles.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La punctul 3 al ordinii de zi avem solicitarea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, privind aprobarea înfiinţării pe teritoriul României a Detaşamentului NATO de Contrainformaţii, sub denumirea de ACCI BUCHAREST DETACHMENT - BuDET.

Vă rog, raportul comun.

Domnul Mitică-Marius Mărgărit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

• Înfiinţarea Detaşamentului şi dislocarea acestuia pe teritoriul ţării noastre fac parte din efortul Aliat de implementare, în această zonă, a măsurilor de sporire a capacităţii de reacţie la provocările mediului internaţional de securitate, constituind o obligaţie a Comandamentului Aliat.
• Detaşamentul de Contrainformaţii Bucureşti îşi va desfăşura activitatea pe lângă Comandamentul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est din Bucureşti, în conformitate cu prevederile Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată şi actualizată.
• Personalul acestei structuri va beneficia de prevederile art. 2 din Legea nr. 126/2016 pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris, dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, precum şi de prevederile Acordului suplimentar.
• Consiliul Suprem de Apărare a Tării, în baza prevederilor art. 4 lit. f) pct. 1, lit. g) şi lit. i) din Legea nr. 415/2002, a avizat înfiinţarea acestui Detaşament pe teritoriul României.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi "pentru", membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului prezentul raport de admitere asupra Scrisorii Preşedintelui, prin care propune aprobarea de către Parlament a înfiinţării, pe teritoriul României, a Detaşamentului de Contrainformaţii Bucureşti, fără indicativ de unitate militară.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă sunt intervenţii de ordin general.

Pe articole?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu sunt obiecţii.

La art. 1? Nu. Adoptat.

La art. 2? Adoptat.

3? Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Abţineri?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Unanimitate.

Punctul 4, constituirea Grupului Pro-America.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat pe paginile de internet ale celor două Camere.

Domnul senator Stan, preşedintele Comitetului director al GRUI, Grupului GRUI, pentru o scurtă prezentare.

Vă rog.

Domnul Ioan Stan:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul Pro-America a fost constituit în Parlamentul României la data de 16 decembrie 2010, pe bază de afilieri voluntare ale parlamentarilor români.

În legislatura precedentă, grupul a fost reconstituit în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 20 martie 2013, la iniţiativa unui număr de 16 senatori şi deputaţi.

Grupul Pro-America nu este un grup de prietenie în sensul Regulamentului celor două Camere, ci este un grup din care fac parte, pe bază de voluntariat şi indiferent de apartenenţa lor politică, toţi acei parlamentari care împărtăşesc valorile democraţiei americane şi susţin dezvoltarea parteneriatului român.

Drept consecinţă, vă prezint componenţa nominală a acestui grup:

Preşedinte:

Dragnea Nicolae-Liviu, deputat PSD;

Membru:

• Corlăţean Titus, senator PSD;
• Costoiu Mihnea-Cosmin, senator PSD;
• Valeca Şerban-Constantin, senator PSD;
• Paţurcă Roxana-Natalia, senator PSD;
• Ciolacu Ion-Marcel, deputat PSD;
• Iulian Iancu, deputat PSD;
• Iordache Florin, deputat PSD;
• Mihălcescu Carmen-Ileana, deputat PSD;
• Pop Georgian, deputat PSD;
• Vlase Petru Gabriel, deputat PSD;
• Tapu Nazare Eugen, senator PNL;
• Ardelean Ben-Oni, deputat PNL;
• Moldovan Sorin-Dan, deputat PNL;
• Sighiartău Robert-Ionatan, deputat PNL;
• Ştefan Ion, deputat PNL;

UDMR:

• Benkö Erika, deputat;
• Korodi Attila, deputat;

Urmează:

• Sibinescu Ionuţ, senator ALDE;
• Avram Constantin, deputat ALDE;
• Gerea Andrei Dominic, ALDE;

De la PMP:

• Simionca Ionuţ, senator;
• Lungu Vasile-Cristian, senator;

Minorităţi:

• Pambuccian Varujan, deputat.

Vă rog să supuneţi votului Camerelor componenţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule preşedinte, numai o secundă!

Uniunea Salvaţi România mi-a adus acum propunerile.

Daţi-le dumneavoastră citire. (Discuţii în sală.)

Sunt nişte regulamente mai speciale aici.

Domnul Ioan Stan:

Nu-i vina GRUI-ului. În sfârşit, s-au primit nominalizările.

De la Uniunea Salvaţi România: Nicolae-Daniel Popescu, deputat, şi Silvia Dinică, senator.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Intervenţii de ordin general?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Articole? Dezbateri?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Anexă?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La titlu?Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articol unic? Adoptat.

La anexă? Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, votăm proiectul de hotărâre în integralitatea sa.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Aveţi?! Nu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Unanimitate.

Punctul 5, Proiectul de hotărâre privind modificarea şi completarea articolului 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Raportul Comisiei permanente a Camerei şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Proiectul a fost distribuit şi afişat.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru statut, Şimon, vă rog, prezentare.

Domnul Gheorghe Şimon:

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea şi completarea articolului 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost sesizată, spre dezbatere şi adoptare, cu această iniţiativă.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, cu reguli clare de procedură referitoare la citarea şi, respectiv, invitarea persoanelor în faţa comisiei de anchetă parlamentară, care să cuprindă şi măsurile ce pot fi propuse în situaţia în care aceste persoane refuză nemotivat să se prezinte în faţa comisiei.

Membrii comisiei au examinat proiectul menţionat mai sus în şedinţa din 2.05.2017, unde au fost prezenţi 10 membri din totalul de 11 membri.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru şi 3 împotrivă, să adopte proiectul de hotărâre alăturat şi să-l supună, spre dezbatere şi adoptare, plenului reunit al celor două Camere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Andronache.

Din sală: Ca iniţiator?

Nu. La dezbateri generale.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La dezbateri generale, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, voi expune punctul de vedere al Grupului PNL, în sensul în care Partidul Naţional Liberal va vota împotriva modificării Regulamentului şedinţelor comune, din următoarele motive:

Regulamentul actual, ca şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, ca şi Legea nr. 96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, conţine - toate - suficiente norme pentru ca o comisie de anchetă să se poată constitui şi să îşi poată desfăşura activitatea. Însă, probabil, nu sunt suficiente aceste norme pentru comisia pe care doriţi dumneavoastră, majoritatea parlamentară, să o constituiţi.

Spuneam în şedinţa Comisiei juridice că acea comisie de anchetă pe care doriţi dumneavoastră să o constituiţi, în mod evident, are acelaşi obiect de activitate ca şi ancheta pe care Parchetul General deja a declanşat-o.

Colegii dumneavoastră din majoritatea parlamentară, colegii de la PSD, afirmau, sus şi tare, că nu există niciun fel de identitate de obiect. S-a dovedit ulterior că inclusiv preşedintele PSD a ajuns la aceeaşi concluzie: că există identitate de obiect. Şi atunci, ce se întâmplă? Normal, trebuie să modificaţi regulamentele pentru ca această comisie să existe. Este obligatoriu, probabil, pentru România ca această comisie să îşi desfăşoare activitatea. Şi atunci, aţi procedat, din punctul nostru de vedere, inoportun, la modificarea regulamentelor, inclusiv a Regulamentului şedinţelor comune.

Este interesant însă că iniţiatorii vin şi spun foarte clar, invocând, în mod stupid, din punctul nostru de vedere, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1231, că, în baza acestei decizii a Curţii Constituţionale ar trebui modificat Regulamentul şedinţelor comune.

Greşit! Decizia nr. 1231 spune exact contrariul a ceea ce doriţi dumneavoastră să faceţi. Şi vă spun foarte sincer şi clar că între articolele pe care doriţi dumneavoastră să le introduceţi în Regulamentul şedinţelor comune se găsesc texte neconstituţionale. Spre exemplu, sancţionarea persoanelor invitate - subliniez, invitate - la comisie de către comisia de anchetă este, în mod evident, un motiv de neconstituţionalitate şi o să vă citez din Decizia Curţii Constituţionale nr. 1231, care spune foarte clar: "alte subiecte de drept pot fi invitate, fără a exista vreo obligaţie corelativă din partea acestora de a da curs invitaţiei".

Dumneavoastră însă aţi introdus sancţiune la adresa persoanelor pe care le invitaţi, în mod ciudat... Unde este ospitalitatea românească? În Parlamentul României se pare că nu mai există. Invităm o persoană şi, dacă nu dă curs invitaţiei, în ciuda dispoziţiilor..., considerentelor Curţii Constituţionale, urmează să procedăm la sancţionare.

Este evident că scopul acestei comisii de anchetă nu este decât unul singur: de a aduce în faţa Parlamentului persoane care fac parte dintr-o altă autoritate a statului, lucru pe care inclusiv Curtea Constituţională îl consideră neconstituţional.

Ca atare, suntem împotriva modificării Regulamentului şedinţelor comune pentru motivele pe care le-am expus.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul senator Traian Băsescu.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Eu cred că, din exces, ca întotdeauna, suntem pregătiţi să facem erori. Avem deja două decizii ale Curţii Constituţionale - una a fost invocată de antevorbitorul meu - şi Curtea Constituţională a stabilit foarte clar că nu există obligaţia prezentării la comisie.

Înţeleg ţinta şi legitimitatea dorinţei de a face acest lucru, dar înţelegeţi că nu va putea trece nimeni peste decizii deja emise de Curtea Constituţională.

Ce v-aş sugera? Să ridicaţi restricţia de a mai continua activitatea unei comisii parlamentare pentru că, pe urmă, tot Curtea Constituţională apără Parlamentul şi îi dă dreptul să abordeze orice temă a comisiei parlamentare. Dar exagerările pe care vă pregătiţi să le faceţi cred că vor fi în detrimentul credibilităţii comisiei. Se vor produce atacuri la Curtea Constituţională şi va fi un eşec previzibil.

Concluzie: sugestia mea este să îndepărtaţi din regulamente, din orice regulament, interdicţia ca o comisie parlamentară să-şi continue activitatea, dar nu creaţi obligativităţi deja interzise de Curtea Constituţională.

Şi ca să ne descreţim fruntea, nu înţeleg exact ce obiectiv aveţi, dar, dacă vreţi să-l faceţi pe Geoană preşedinte retroactiv, să ştiţi că nu va funcţiona. Şi v-aş aduce aminte că Geoană, mai acum câteva luni, umbla cu un pumn de ceasuri primite şpagă de la Vanghelie, prin faţa DNA-ului. Ei, cum i-am fi spus noi: "preşedintele pendulă", lui Geoană?! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule senator.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

La articolul unic, pct. 1? Nu. Adoptat.

La articolul unic, pct. 2? Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, vă rog să votăm proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru? 198 de voturi pentru.

Împotrivă? 119 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează? Nu sunt.

Cu majoritate, hotărârea a fost adoptată.

Punctul 6 al ordinii de zi, avem Propunerea legislativă privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare. (L98/2017, PLx182/2017)

Lege organică.

Raportul Comisiei permanente a Camerei şi Senatului privind statutul.

Dacă iniţiatorii vor să ia cuvântul.

Domnul Şimon, preşedintele comisiei, vă rog, raportul.

Domnul Gheorghe Şimon:

Raport asupra Propunerii legislative privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei şi Senatului, a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Iniţiativa are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul introducerii a patru noi alineate, alin. (3) - (6), prin care se prevăd reguli clare privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de anchetă parlamentară menţionate la alin. (1) al aceluiaşi articol.

Membrii comisiei au examinat propunerea în şedinţa din 2.05.2017, la lucrări fiind prezenţi 10 din 11 membri.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru şi 3 împotrivă, să supună plenului reunit, spre dezbatere şi adoptare, Propunerea legislativă privind completarea articolului 9 din Legea nr. 96/2006.

Comisia a adoptat raport de admitere, fără modificări, a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, ce vizează completarea legii organice, iniţiativa face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu...

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Raluca Turcan.)

Da? Vă rog, nu v-am văzut, mă scuzaţi!

Aveţi un coleg aici care nu-i atent. (Discuţii la prezidiu.)

E colegul meu, atunci.

Vă rog, dezbateri generale, doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Dragi colegi,

Acest subiect al ordinii de zi este legat de precedentul şi reprezintă o nouă tentativă a majorităţii parlamentare de a-şi atinge un scop, un scop care nu este nici pe departe cel declarat, cu privire la corectitudinea alegerilor, întrucât alegerile au fost validate de către Curtea Constituţională. Există o anchetă penală derulată pentru alegaţiile unor persoane aflate în dosare penale, care nici măcar nu-şi asumă să facă acuzaţii, ci doar sugestii cu privire la fraudarea alegerilor. Acel scop este cu totul altul! Şi cred că, la un moment dat, trebuie devoalat scopul ascuns pe care-l are majoritatea parlamentară, acela de a crea presiune împotriva procurorului şef al DNA, de a ajunge să-l schimbaţi din funcţie. Nu puteţi s-o faceţi direct, pentru că vă e teamă de tot ceea ce înseamnă instituţii internaţionale şi parteneriate strategice pe care România le are şi atunci aţi ajuns la această comisie de anchetă pentru care vă creaţi un cadru legislativ într-un mod cu totul şi cu totul netransparent şi încălcând procedura şi regulamentul parlamentar. Dacă doriţi, aici, explic: aţi convocat comisii reunite peste noapte, cu jumătate de oră înainte de dezbaterile din aceste comisii, modificaţi într-un mod cu totul neconstituţional Regulamentul şi Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Aşadar, acest scop ascuns al dumneavoastră, de a ajunge să schimbaţi procurorul şef al DNA, va fi spus răspicat de fiecare dată când dumneavoastră veţi deschide discuţii despre comisii de anchetă, despre modificări de Regulament sau de Statut al senatorilor şi al deputaţilor.

Nu vă interesează nici pe departe eficientizarea activităţii parlamentare, nu doriţi să recredibilizaţi instituţia Parlamentului, nu doriţi ca cetăţenii să se simtă mândri şi reprezentaţi de activitatea dumneavoastră în Parlament. Aveţi nişte mici obsesii, toate subsumate unui atac la justiţie pe care l-aţi început din prima zi de guvernare.

Ca atare, chiar dacă mizaţi că cei din Curtea Constituţională vor încălca jurisprudenţa pe care o au deja creată şi decizii concrete pe care le-au dat pe imposibilitatea ca în comisii de anchetă să vină obligatoriu magistraţi, iar, prin această modificare, dumneavoastră v-aţi luat un mijloc de precauţie pentru ca, în cazul în care magistraţii refuză să se prezinte la comisia de anchetă, să sesizaţi şefii magistraţilor, pe care să-i trageţi la răspundere în comisia respectivă, vă vor spulbera acest demers, pentru că Partidul Naţional Liberal va contesta la Curtea Constituţională atât modificările la Regulament, cât şi modificările la Statutul senatorilor şi al deputaţilor.

Aşadar, pe această cale, vă anunţăm că vom depune trei sesizări la Curtea Constituţională: două, pe modificările la Regulament, cel al Camerei Deputaţilor şi cel comun, şi, una, pe Statutul senatorilor şi al deputaţilor.

Poate că veţi înţelege ceva şi din deciziile Curţii Constituţionale, şi din reacţia cetăţenilor şi vă veţi concentra, într-un final, cu majoritatea confortabilă pe care o aveţi, pe actul guvernării, să aveţi din ce să susţineţi cheltuielile şi creşterile salariale pe care le promiteţi, să sprijiniţi mediul de afaceri, astfel încât România să fie mai prosperă pe termen lung şi nu să transmiteţi ideea că dumneavoastră aveţi ca slogan de guvernare: "După noi, potopul!".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Normal, nu ar fi trebuit să iau cuvântul, că, după preşedintele partidului tău, nu prea mai este firesc să..., dar m-a inspirat doamna Turcan. M-a inspirat în mod profund şi eu, fiind nostalgic, trebuie să apreciez că..., şi decodificând mesajul dumneaei, că a spus nişte lucruri interesante. Nu atât de interesante pe cât le spunea doamna Gorghiu la timpul Domniei Sale, dar asta este nostalgia mea. (Râsete, discuţii în sală.)

Revenind, stimaţi colegi, nu e bine să oprim Parlamentul să aibă puterea pe care i-o dă legea. Noi putem institui, forma orice comisie de anchetă, ancheta pe oricine, pentru că în ţara aceasta nu numai un singur om, Codruţa Kovesi, poate ancheta. Parlamentul îşi propune să facă legi bune şi, atunci când se întâmplă derapaje, cei care comit anumite fapte care nouă ni se par a nu fi în regulă pot fi chemaţi aici. Oricine!

Veţi vedea că, dacă se începe prigoana asupra parlamentarilor, ca în urmă cu 4 ani, şi vor fi smulşi cu cartelă cu tot cei pe care îi doreşte a fi smulşi cineva, atunci o să vă schimbaţi atitudinea.

Parlamentul este puterea supremă într-un stat! Şi nu numai legislativă! Este... Să redăm demnitatea Parlamentului ştiţi cum? Nu prin frică, nu prin teamă. Cei care au să se ducă la puşcărie să facă o tură pe acolo şi, pe urmă, îi recuperăm noi. Dar cei care au cap, creier, inimă, vocaţie, limbaj pot să aibă atitudine aici. Nu poţi obliga pe oricine să vină la o comisie de anchetă, dar pe parlamentari îi poate obliga oricine!

Spunea domnul preşedinte că un anumit candidat de la un anumit partid - nu-l mai pomenesc, să nu sară iar de bucurie că va ajunge preşedinte - umbla cu ceasurile prin faţa DNA-ului. Domne’, eu am văzut foarte mulţi oameni umblând cu cătuşe prin faţa DNA-ului! Şi luaţi de aici, din Parlament..., cu agheasmă, cu mir daţi pe frunte şi nu i-a putut ajuta nimeni!

În esenţă, intervenţia mea - pe lângă aprecierea faţă de doamna Gorghiu, care este totală, fundamentală -, este aceea ca Parlamentul actual să-şi intre în rol. Am vrut schimbarea clasei politice. Iată, au venit 20 de tineri noi, de la USR, care salvaseră Bucureştiul şi acum salvează România. Sunt o grămadă de oameni tineri aici, vrem să transmitem ţării că, de data asta, este altceva.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bacalbaşa. (Discuţii la prezidiu; Aplauze.)

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Colegul meu de la Vaslui - tot Vasluiul..., violuri şi discursuri bune în Parlament oferă Vasluiul - a ridicat o problemă fundamentală: rolul Parlamentului în structura puterii din România.

S-au făcut eforturi disperate ca Parlamentul să devină o structură minoră, decredibilizată, înspăimântată şi care să-şi ţină gura. Eu sunt fracţiunea care nu-şi ţine gura din Parlamentul român. Sper să mi se alăture şi alţii.

Am auzit un discurs care îmbina, la un mod greţos, fariseismul cu ameninţarea, din partea unui reprezentant, prin alipire, al cătuşelor.

Eu unul nu o să mă las speriat de ameninţările distilate ale doamnei Gurgan, Curcan, îmi scapă..., mă scuzaţi, sunt bătrân!

Oricum... (Aplauze; vociferări în sală.)

Uite că se bucură şi salvamarii!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog! Vă rog! Vă rog! (Vociferări în sală.)

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Chestiunea este în felul următor...

(Intervenţii neinteligibile, vociferări în sală.)

Ne aflăm în faţa...

Din sală: Ruşine! Ruşine! Ruşine!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, încheiaţi.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Mai tare! Mai tare!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, încheiaţi!

(Intervenţii neinteligibile, vociferări în sală.)

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Oricum, ne facem datoria să rezistăm...

(Intervenţii neinteligibile, vociferări în sală.)

Dă cu labele! Vezi că faci fractură!

Din sală: Ruşine! Ruşine! Ruşine!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc! (Vociferări în sală.)

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Vezi, domnişoară, că faci fractură şi după aia nu mai poţi să votezi!

Din sală: Ruşine! Ruşine! Ruşine!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

(Intervenţii neinteligibile, vociferări în sală.)

Vă rog!

Vă rog, mergeţi în sală, domnule deputat.

Domnule deputat, mergeţi în sală, vă rog! (Vociferări în sală.)

Domnule deputat! Domnule doctor! Vorbeşte preşedintele de şedinţă cu dumneavoastră, vă rog să mergeţi în sală acum, la locul dumneavoastră.

Vă rog. Vă rog frumos. Vă rog. Respectuos, vă rog.

(Intervenţii neinteligibile din sală.)

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ, drept la replică.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Orice s-ar spune despre mine, Corneliu Bichineţ, nu voi replica, dar când cineva pomeneşte de rău numele judeţului Vaslui, care m-a trimis cu greu aici, eu reacţionez. (Aplauze.)

Judeţul Vaslui nu este format din violatori, nu-i format din băutori şi din oameni leneşi. Peste tot sunt oameni buni şi răi, important e să distingi binele de rău.

Domnul deputat, care îmi este simpatic câteodată, aşa, ar trebui să nu mai vorbească despre judeţul Vaslui şi să se cantoneze la Galaţi. Aţi trecut de multe ori, stimate domnule scriitor, prin judeţul Vaslui şi nu v-a stricat nimeni rozeta.

Vă mulţumesc. (Vociferări în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu garantez să am succesul pe care l-au avut antevorbitorii mei. Eu încerc să mă adresez dumneavoastră... prin glasul raţiunii.

(Senatorii şi deputaţii Uniunii Salvaţi România părăsesc sala de şedinţă.)

Aştept să părăsească sala colegii noştri din USR.

Am mai spus şi ieri, când am votat modificarea Regulamentului nostru, nu vreau să repet tot ce am spus acolo, poate era mai bine, din punct de vedere procedural, să votăm prima dată această lege şi pe urmă să punem de acord cele două regulamente cu prevederea din lege.

Dar cred că... mi se pare, cel puţin mie mi se pare normal şi cred că şi dumneavoastră ar trebui să vi se pară normal ca, într-un stat de drept unde funcţionează separaţia puterilor în stat, Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului, să aibă dreptul să facă comisii de anchetă la care să fie obligată toată lumea să fie prezentă, nu comisii de anchetă de faţadă, în care să se prezinte doar deputaţii şi senatorii, eventual, angajaţii sau câteva persoane din ministere.

Dacă dorim să avem un Parlament puternic, trebuie să avem reglementări care dau putere acestui Parlament, iar aceste reglementări sunt unele de natură constituţională, altele de natură legală şi altele de natură regulamentară.

Ca atare, ni se pare normal ca orice persoană din ţara asta, care are cunoştinţe despre existenţa anumitor probleme, existenţa anumitor fapte din domeniul acelei comisii de anchetă, să vină în faţa acestei comisii, să informeze despre elementele pe care le cunoaşte, ca această comisie să ia o decizie corectă, nu una penală. Încă o dată spun, prevederile, atât din Regulament, cât şi din această lege, spun clar: justiţia este făcută, conform Constituţiei, de către instanţele de judecată. Nici măcar de procuror, ca să fie clar, ci doar de instanţele de judecată. Ăsta e un stat de drept.

Ca atare, nouă ni se pare corect că, dacă Parlamentul face o anchetă, atunci toată lumea care cunoaşte elemente din această anchetă să fie obligată să fie prezentă în faţa acestei comisii, că aşa e în statele democratice.

Dacă credeţi că noi nu trebuie să avem cam aceleaşi legi pe care le au SUA - tocmai am înfiinţat această comisie de prietenie -, poate mai mergeţi şi pe acolo şi întrebaţi dacă preşedintele SUA trebuie să se prezinte în faţa Senatului sau nu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Goţiu.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Domnilor preşedinţi,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Mă aflu într-un Parlament care, în urmă cu aproximativ o lună şi ceva, a votat că are prestigiu. (Discuţii în sală.)

Dacă dumneavoastră consideraţi că prestigiul acestei instituţii se apără cu declaraţiile şi cu limbajul pe care le-am auzit de la această tribună, credeţi-mă că vă înşelaţi, la fel cum vă înşelaţi, dacă consideraţi că, prin vot, unii dintre noi pot să devină procurori. Procurorii pot să devină prin şcoală. Cei din Comisia juridică au avut această şansă şi ar fi putut să o facă şi o pot face şi de acum în continuare.

Scopul nostru nu este de a aduce în faţa camerelor de luat vederi şi de arăta cu degetul o persoană sau alta. Cred că scopul unei comisii de anchetă a Parlamentului este de a afla adevărul.

Dacă doriţi să aflăm adevărul, putem merge mai departe cu această comisie de anchetă. Dacă doriţi să transformăm Parlamentul în Parchet, nu vom face decât să arătăm că nu înţelegem ce înseamnă separaţia puterilor în stat şi nici într-un caz nu vom recâştiga prestigiul acestei instituţii, la fel cum nu vom câştiga cu limbajul care i-a făcut pe colegii mei să părăsească această şedinţă.

Vă doresc o zi bună! (Discuţii în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Turcan, vă rog.

Drept la replică, da?

(Intervenţie neinteligibilă a doamnei deputat Raluca Turcan.)

Da?

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Mi s-a pronunţat numele, însă nu voi răspunde unor provocări care nu-şi au locul în Parlamentul României.

Aş dori doar să vă spun că am condus o comisie de anchetă şi, în opoziţie, în perioada în care eram preşedinte al acelei comisii de anchetă, erau colegi care astăzi sunt în majoritatea de guvernare sau în arcul guvernamental. Eram în opoziţie cu PSD, mă rog, ALDE acum nu mai e, şi chiar cu colegi din UDMR.

Din nefericire, discursul era cu totul altul, şi anume că într-o comisie de anchetă e bine să vină oamenii la audieri, să existe invitaţii oficiale din partea Parlamentului, însă nu există pârghia de a obliga pe cineva să fie prezent la comisia de anchetă.

Mă întreb: oare cum se poate ca, într-o perioadă de timp, discursul unor oameni politici să se schimbe atât de radical? De la nord la sud, de la stânga la dreapta.

Eu cred că Parlamentul are traseul său instituţional pe care trebuie să-l respecte prin credibilitate şi seriozitate.

De asemenea, sunt instituţii care trebuie să asigure un echilibru în statul de drept român.

Dacă vom continua ca, prin legi, prin instituţii, să satisfacem interese punctuale, politice, ale unor oameni sau formaţiuni, nu vom ajunge ca România să fie respectată, în primul rând, de propriii cetăţeni, dar mai ales de cei din familiile cărora facem parte în plan internaţional. Nu vom putea să fim priviţi ca cetăţeni de rang egal cu ţări democratice, pentru că noi înşine nu respectăm legea, suntem dispuşi să o modificăm în funcţie de ce preocupare are o majoritate parlamentară.

Aşadar, revin: PNL va contesta la Curtea Constituţională aceste modificări. Ele fac rău coerenţei şi predictibilităţii activităţii instituţionale a Parlamentului României şi mi-aş dori ca, dacă se va face acea comisie de anchetă, să vorbim într-adevăr despre alegeri, să vorbim despre camioane de probe, care au intrat în Curtea Constituţională, dar au ieşit doar câteva dosare, să vorbim despre cum oameni din alianţa de guvernare au fost dispuşi, în diferite momente, să-şi trădeze propriii candidaţi la funcţii importante în statul român şi după aceea, eventual, să-i şi excludă din partid.

Cred că sunt singurele noutăţi sau informaţii pe care le-am putea obţine din această comisie de anchetă, pe care, de fapt, o vizaţi prin modificările la Regulament şi la Statut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul secretar Vela.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Doamnelor şi domnilor,

Dragi colegi,

Am vrut să intervin pentru că noi aici, parlamentari, senatori, deputaţi, trimişi de cetăţenii din fiecare localitate din această ţară, am fost trimişi cu speranţă, cu optimism şi cu multă încredere, că aici, împreună, muncim pentru ţară.

Cineva spunea că o vorbă bună este ca o zi de primăvară.

Aici, de la această tribună de la care au vorbit înaintaşii noştri - şi aveţi aici în faţă o cifră simbol -, de la această tribună de la care a vorbit acum o oră şi jumătate Preşedintele României s-au pronunţat cuvinte neelegante, neplăcute, chiar jigniri.

Pentru ca să fie în acest Parlament doar primăvară, vreme bună, înţelegere, armonie, pace şi bunăvoire, haideţi astăzi, de Ziua Europei, dragi colegi, şi de la putere, şi din opoziţie, să ne stabilim un nivel de comunicare, de discurs, astfel încât să nu mai fie vorbe urâte de la acest microfon, să nu mai fie iarnă.

N-aţi auzit niciodată un parlamentar, deputat sau senator din opoziţie, să jignească o doamnă senator sau deputat de la PSD sau din arcul puterii.

N-aţi auzit asemenea cuvinte neplăcute referitoare la tot felul de replici, care nu ne fac cinste.

Haideţi să exercitaţi puterea, actul de guvernare în mod elegant, fără jigniri.

Împreună cu opoziţia cu care facem o activitate parlamentară, de a atrage atenţia puterii atunci când greşeşte, într-un mod elegant, fără să jignim nicio doamnă parlamentar sau un domn parlamentar, credem că, împreună, putem duce ţara înainte.

La mulţi ani, dragi europeni! Şi haideţi să fim în Europa!

(Aplauze. Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Din păcate, secretarii de şedinţă m-au informat că nu mai suntem în cvorum.

Suspendăm şedinţa. Vom continua, probabil, joi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.30.