Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,23.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran, şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftiţi, doamnă Gavrilă, bună dimineaţa!

Aveţi onoarea să începeţi şedinţa.

Da, ca să câştigăm timp, să încăpem toţi până la 10,00.

Doamna Camelia Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Subiectul declaraţiei de astăzi se referă la cercetare, ca pilon fundamental al dezvoltării economice şi sociale în societatea cunoaşterii.

Sigur că cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică reprezintă o pârghie esenţială pentru progres, pentru ridicarea nivelului economic al fiecărei naţiuni, influenţând adaptarea instituţiilor la toate modificările care au loc în plan mondial. De asemenea, limitele cunoaşterii sunt lărgite, noi legi, principii, valori, cercetări ştiinţifice se deschid şi este foarte important ca un Guvern responsabil, un stat responsabil să se orienteze spre acest domeniu, pentru că implicit aceasta înseamnă educaţie, înseamnă deschiderea cunoaşterii şi înseamnă susţinerea tinerilor şi oferirea de oportunităţi pentru aceştia. Nu mă refer doar la cercetarea care presupune deja cercetători consacraţi, domenii explorate, mă refer şi la interferenţa între ideea de educaţie şi de valorificare a tinerilor, a inteligenţei şi vocaţiei fiinţei umane şi accesul lor în acest domeniu important al cunoaşterii.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să accelereze procesul de modernizare a învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice. Sigur că accesul la învăţământ superior este suficient de larg şi reprezintă o poveste de succes.

Cu toate acestea, la nivelul cercetării ştiinţifice, sunt încă multe lucruri de făcut, pentru a atrage tinerii, absolvenţii, doctoranzii, masteranzii şi spre acest domeniu.

Parlamentul României analizează la acest moment posibilitatea asigurării unui cadru legal pentru impulsionarea activităţilor din cercetarea ştiinţifică, dezvoltare, inovare, creativitate şi transfer tehnologic, prin atragerea de resurse financiare din mediul economic privat şi prin dezvoltarea parteneriatului public-privat.

În contextul acestor proiecte şi contracte care presupun fonduri din alte zone decât bugetul de stat, este important să susţinem cercetătorii, să existe o motivare salarială, să existe posibilitatea de a susţine publicaţiile, revistele, consolidarea acestor teme de cercetare, mobilităţile. Şi, pentru aceasta, iniţiativa legislativă aflată în atenţia Comisiei noastre pentru educaţie subliniază aceste domenii.

Aş lega ideea de cercetare şi de iniţiativa "Locuri de muncă pentru tineri" şi "Noua agendă pentru competenţe în Europa". Nu doar angajarea tinerilor absolvenţi de şcoli profesionale, de şcoli postliceale sau liceale trebuie să se afle în atenţia guvernanţilor, ci şi angajarea absolvenţilor de învăţământ superior şi atragerea celor cu vocaţie spre zona de cercetare.

Motivarea cercetătorilor înseamnă conştientizare la toate nivelurile decizionale, pentru că, de fapt, normal, nicio strategie, guvernamentală sau neguvernamentală, nu se fundamentează în Uniunea Europeană decât pe rezultatele cercetării.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi.

Doamna Camelia Gavrilă:

Constatăm la acest moment un anumit clivaj între potenţialul major intelectual al universităţilor, un potenţial legat de cercetare, insuficient valorificat de economia...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, doamnă...

Doamna Camelia Gavrilă:

... românească.

În concluzie, şi Guvernul, şi Parlamentul, şi demersurile legislative trebuie să insiste asupra susţinerii cercetării şi dezvoltării temelor de cercetare.

De asemenea, ar fi interesant ca şi administraţiile publice locale să valorifice mai mult studiile, rapoartele, temele de cercetare, în aşa fel încât acest domeniu să-şi găsească utilitatea, implicarea, dezvoltarea, iar seriozitatea şi credibilitatea acestui domeniu sigur că pot fi susţinute şi prin modul în care tinerii sunt pregătiţi în timpul studiilor universitare, prin teme de cercetare, prin cursuri de metodologia cercetării şi de etica profesională a cercetării, pregătindu-i eventual pentru accesul într-un domeniu elitist, într-adevăr, dar în care vocaţiile autentice se pot realiza.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Bichineţ, vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Regret că domnul Liviu Dragnea nu participă la şedinţele de marţi dimineaţa, pentru că ar asculta declaraţiile mele politice, părinteşti, care îl îndeamnă la umanizare şi muncă. Sper să i le transmită cineva.

Declaraţia politică de astăzi are următorul titlu: "Dragnea - în expansiune, Vaslui - în recesiune".

Domnule Dragnea,

După o iarnă vrăjmaşă, zbuciumată, care v-a spulberat visul - legitim, de altfel - de a deveni prim-ministru al Guvernului României, iată, o primăvară capricioasă, cu ploi, grindină, zăpadă, v-a tulburat echilibrul constant de care daţi dovadă, şi jumătatea lunii mai vă găseşte însă senin, în expansiune totală.

Visele înalte, aveţi grijă, domnule Dragnea, întotdeauna se spulberă şi, atunci când te trezeşti, îţi dai seama că te-ai iluzionat.

Doriţi să fiţi preşedintele României. Nu o să ajungeţi, din următoarele motive.

Nu că vrea şi Vrânceanu-Firea, nu că vrea şi Şerban Nicolae, nu că vrea şi Olguţa Vasilescu, nu că şi-ar mai dori un mandat şi domnul Klaus Iohannis, ci pentru că data viitoare, la momentul potrivit, preşedintele ţării va fi un om de la Partidul Mişcarea Populară.

V-am văzut, domnule Dragnea, într-o ipostază cât se poate de umană, frumoasă, la Bistriţa. Şi m-am bucurat pentru dumneavoastră. Am văzut-o pe distinsa colegă Pană, ca o vişină posomorâtă, prinzându-se, în stânga dumneavoastră, la o horă. E drept, cu un ritm cam molcom şi care, pe măsură ce evolua, s-a deschis, ca un bobocel, doamna ministru Pană. Ca un bobocel de trandafir.

V-am văzut când aţi mers la cei cu solarii cu tomate. Însă şi acolo, pocinog, v-a luat-o Arghezi înainte. A scris "Lauda tomatei". Nu vă rămâne decât să faceţi un pamflet - pamfletul care să se ducă spre Guvern, nu-i mai dau nume acum, hai, să-i zicem "Bulion" sau "Pătlăgică".

Domnule Dragnea,

Cât eraţi dumneavoastră în băile de mulţime, natura - cred că e mâna lui Băsescu aici - s-a dezlănţuit. Delta s-a mutat de la locul ei, spre Bacău şi spre Vaslui, şi râuri care vara pot fi trecute printr-o săritură, acum parcă au înnebunit. E vorba de Lipova, Tutova, Bârlad, Racova. Şi s-a inundat Plopana, în Bacău, Străminoasa, Podul de Piatră, s-au inundat satele: Doagele, Stejaru-Pungeşti, Gârceni, Rebricea; a fost prăpăd şi la Negreşti, şi la Albeşti. Dar mai rău ca peste tot a fost în comuna Voineşti...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Pentru că dealul a luat-o la vale şi casele aproape toate sunt înghiţite de pământ. Se înţelege că şi prefectul şi preşedintele Consiliului Judeţean au făcut rapoarte către Guvern.

Cum n-am nicio nădejde că Guvernul va lua vreo măsură, mă adresez dumneavoastră, domnule Liviu Dragnea, preşedintele PSD-ului, preşedintele Camerei Deputaţilor, galacticul. Rezolvaţi dumneavoastră cererile celor de la Vaslui şi decât să cheltuiţi banii pe drumuri care nu se mai termină niciodată, regularizaţi cursurile râurilor pe care le-am menţionat.

Cei din Vest vor susţine să fie refăcute albiile râurilor din Vest. Cei din Sud, în Sud.

În rest, numai de bine. Să aveţi o vară frumoasă şi să fie bine în ţară.

Vă mulţumesc.

Corneliu Bichineţ, Vaslui.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, vă rog, mai încet.

Domnul Georgescu e în sală? Georgescu, am zis. Sau e greşeală aici... Nicolae Georgescu. Dumneavoastră sunteţi.

Domnul Nicolae Georgescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta o declaraţie politică intitulată "Yildiz Entegre. O investiţie turcă pentru România".

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre proiecte. Proiecte care se nasc în România şi care nu rămân doar la stadiul de hârtie, ci se materializează.

Ştiu că, în general, percepţia în ceea ce priveşte activitatea economică şi investiţiile nu este una prea colorată. În România, sunt mulţi cei care se tem să-şi deschidă o afacere, asta din cauza piedicilor cu care se întâlnesc. Şi aici mă refer la legislaţie, la timpul pe care sunt nevoiţi să-l aştepte, la multitudinea de avize ce trebuie obţinute, în cazul în care vrei ca totul să fie în regulă. Pentru că, trebuie să recunoaştem, sistemul nostru actual nu este tocmai unul care să atragă.

Şi totuşi există oameni care investesc. Iar unul din exemple vi-l voi prezenta chiar astăzi. Este vorba de un proiect ce a prins deja contur şi care urmează să schimbe vieţile a câtorva sute de oameni, şi anume, prin faptul că aceşti oameni vor obţine un loc de muncă.

Conform ultimelor date înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în ţara noastră exista, în luna martie, o rată a şomajului de 4,55%.

Dar acum vreau să mă raportez la un judeţ anume: judeţul Argeş. În judeţul Argeş, în jur de 11.000 de persoane nu au unde munci în prezent. Dar, în următoarele luni, numărul lor va scădea sigur, şi asta pentru că o renumită companie s-a gândit să deschidă o întreprindere ce, cu siguranţă, va fi un model de succes. Este vorba de Yildiz Entegre, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa producătorilor plăcilor de lemn, ce vine tocmai din Turcia. La finalul acestui an, va pune deja în funcţiune o fabrică de prelucrare a lemnului. Situată în comuna Oarja, judeţul Argeş, compania va avea peste 450 de angajaţi, investiţia totală ridicându-se la 150 de milioane de euro. Fabrica se va axa pe producţia unui lemn de o calitate superioară, iar produsele vor fi livrate atât pe piaţa internă, cât şi la export.

Aş putea spune că reprezintă una dintre cele mai mari investiţii locale pornite de la zero. Iar investitorul turc regretă că nu a venit mai devreme să facă business în România şi spune că a ales această regiune pentru că are o geografie frumoasă şi oameni pe măsură. Vă spun asta pentru că sunt lucruri pe care le auzim tot mai rar de la cei care pornesc afaceri aici, în România.

Nu doar de la el am auzit lucruri bune. Vreau să vă reamintesc faptul că ambasadorul Turciei în România a afirmat că statul nostru este un partener comercial...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi.

Domnul Nicolae Georgescu:

... credibil, un stat cu care doreşte să intensifice legăturile comerciale. Ceea ce înseamnă că suntem pe drumul cel bun.

Cu respect, Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Antal István este?

Vă rog, vă rog.

Domnul Antal István-János:

Domnule preşedinte,

Doamnelor,

Domnilor,

În urma unor sesizări primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, azi vreau să vă vorbesc despre Costineşti, despre staţiunea legendară a studenţilor, unde generaţia noastră, în tinereţe, a petrecut vacanţe de neuitat.

Scurt istoric: BTT a fost înfiinţat în 1968. Era o agenţie de turism a UTC.

Costineşti devine Staţiune a Tineretului în anii 1970. În timp record, sunt construite peste 100 de clădiri, hoteluri, vile, bungalouri, căsuţe de vacanţă, restaurante, discoteci şi terase. Toate pentru tineret.

În 20 de ani, BTT ajunge să deţină, pe lângă staţiunea Costineşti, încă 4 complexuri în zone turistice: Pârâul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului, Complexul Roşu, din Deltă. Toate aveau vile, discoteci şi restaurante.

În Bucureşti, 4 baze sportive şi de agrement. Câte un hotel în: Bucegi, Sibiu, Târgu Jiu, Brăila, Geoagiu Băi, Miercurea Ciuc, şi sedii de agenţie, în fiecare judeţ.

Mulţi ne aducem aminte cu nostalgie de acele vremuri.

În 1990, Guvernul transformă BTT în Compania Autonomă de Turism pentru Tineret. Peste un an devine societate comercială.

În 1992, îşi schimbă numele, în SC Biroul de Tranzacţii şi Turism SA. În societate intră şi alţi acţionari minoritari, nume sonore pe atunci.

Un an mai târziu, compania începe să vândă active.

Se presupune că averea uriaşă a statului a fost prost manageriată; eu aş spune fraudulos. Se încasează sume derizorii din închirierea a sute de vile şi terenuri.

Ca exemplu, pentru anul 2014, avem date finale certe. Atunci BTT a raportat pierderi record, dar a şi a acumulat datorii imense. Date exacte se găsesc în diferite procese-verbale, rapoarte de verificări - se pot găsi uşor, toate.

În tot acest timp, averea a fost înstrăinată, bucată cu bucată. Azi au loc procese de executări silite. Pagubele sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. Între timp, s-au schimbat directori, consilii de administraţie, au avut loc arestări şi condamnări, au fost şi multe contracte reziliate, dar nu s-a schimbat nimic. Situaţia s-a înrăutăţit mai departe.

Pe harta Costineştiului, BTT deţine o mare parte din localitate. Diferenţa între zona BTT şi comună este de la cer la pământ. Primăria, oricât ar vrea, nu are cuvânt de spus în zona BTT.

În 2017, BTT este o societate comercială cu acţionariat majoritar de stat, unde Ministerul Tineretului şi Sportului deţine 87,9% din...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Antal István-János:

... capitalul social.

Astăzi, zona amintită este într-o stare jalnică, seamănă mai mult cu un ghetou. Statul mai are, în Costineşti, un singur hotel funcţional şi 73 de clădiri. Majoritatea, cu lacătul pe ele, unele, ruină. BTT doreşte să le închirieze.

Gard în gard cu cel mai luxos complex din Costineşti, este o căsuţă studenţească locuită de oamenii străzii. Căsuţele şi bungalourile au ajuns la mâna hoţilor şi a boschetarilor. Nu mai sunt drumuri, nu există garduri, ici-colo urlă manele şi este mizerie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Antal István-János:

Consider că se impune o anchetă complexă care să stabilească valoarea reală a prejudiciului şi responsabilitatea tuturor.

Costineştiul trebuie să devină din nou o staţiune a tineretului, a copiilor şi a nepoţilor noştri. Poate aţi auzit de fonduri europene...

Antal István, deputat de Constanţa, UDMR.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Ioniţă?

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De ziua lor, a medicilor de familie, sărbătoriţi-i cum se cuvine!".

În data de 19 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Medicului de Familie. Această decizie a fost luată în 2010, cu ocazia Conferinţei Internaţionale de la Cancun, şi s-a dorit prin aceasta promovarea medicinei de familie, ca specialitate, şi totodată crearea unei relaţii de solidaritate între toţi medicii de familie din lume.

Sunt ţări în care guvernele sunt conştiente de valoarea acestei specialităţi medicale, ţări care alocă suficiente fonduri medicilor de familie. Spre deosebire însă de colegii noştri din alte ţări, medicul de familie român continuă să fie batjocorit de statul român şi este omis de la măsurile de îmbunătăţire a finanţării. Personalul din asistenţa medicală primară nu a beneficiat de majorările salariale ale personalului medical bugetar, alocate în ultimii 2 ani. Deşi în acest an finanţarea asistenţei medicale primare a crescut cu 8% faţă de anul trecut, această creştere acoperă strict cheltuielile de funcţionare, ţinând cont de costurile crescute ale utilităţilor.

Astfel, această specialitate a ajuns să nu mai fie atât de atractivă în rândul studenţilor la medicină, iar percepţia este că medicina de familie este o profesie nesustenabilă şi neatractivă. Dovada o constituie media de vârstă a medicilor de familie, cuprinsă între 50 şi 55 de ani. Se va ajunge astfel, ca peste 10-15 ani, această specialitate să dispară. Oricum, în acest moment există discrepanţe majore între mediul urban şi cel rural, pentru că medicina de familie nu a fost susţinută pentru a se dezvolta corespunzător.

Mă număr printre cei 11.000 de medici de familie români şi vă pot spune că dacă ar trebui să o iau de la capăt, tot această specialitate, medicina de familie, aş alege-o. Este o meserie frumoasă, în care respectul se câştigă cu multă muncă şi profesionalism, practicată cu dăruire de oameni frumoşi la suflet, din pasiune pentru om.

De ziua medicilor de familie, le doresc, cu această ocazie, colegilor mei, un călduros "La mulţi ani!", să nu-şi piardă speranţa în mai bine, să fie uniţi şi călăuziţi de idei constructive.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Stancu.

Domnul Florinel Stancu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Educaţia şi investiţiile rurale vor schimba în bine România"

Zilele trecute, Bursa de Valori Bucureşti a organizat un eveniment interesant, numit Ziua Naţională a Investiţiilor. Este o iniţiativă excelentă, cu implicaţii pozitive majore în societate. Cu asemenea demersuri credem mai mult în dezvoltarea pieţei de capital din România.

Personal, sunt impresionat că iniţiatorii au decis să susţină educaţia financiară, deoarece este un capitol foarte important pentru orice societate, iar noi, românii, nu excelăm deloc în acest domeniu. Înseamnă, întotdeauna, susţinerea iniţiativelor educaţionale care aduc mai multă înţelegere a aspectelor financiare în rândul copiilor, adolescenţilor sau adulţilor, din oraşe sau din sate. Înseamnă decizii investiţionale mai bune în viitor.

Şi dacă tot am deschis discuţia despre investiţii, vă propun să ne îndreptăm privirea către investiţiile mici, investiţiile din mediul rural.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a deschis măsurile prin care persoanele fizice autorizate, societăţile cu răspundere limitată şi alte mici firme vor putea obţine până la 70.000 de euro, respectiv 200.000 de euro, fonduri europene nerambursabile pentru afaceri neagricole în mediul rural.

Aceste fonduri pentru activităţi non-agricole de la sate sunt puse la dispoziţie în fiecare an pentru a diversifica activitatea de business în mediul rural.

Îi îndemn pe tinerii de la sate să aplice şi să utilizeze în mod inteligent aceste sume de bani. Cei care au firme îşi pot lua avânt. Cei care nu au pot crea una. Nu trebuie să rămână niciun ban neutilizat. Satul românesc are mare nevoie de investiţii.

Educaţia şi investiţiile rurale vor schimba în bine România.

Vă mulţumesc.

Florinel Stancu, deputat, Dolj.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Obsesia hoţiei şi prinosul deşertăciunii prin îndatorare".

Capul de afiş din agenda actualităţilor româneşti îl deţine în mod constant hoţia. Se cam fură, măi dragă, prin ţara noastră, iar lupta cu surle şi trâmbiţe împotriva hoţiei ne secătuieşte consecvent de energie, de putere şi, pe alocuri, generează efecte adverse, neavenite, precum orbirea generalizată în faţa realităţilor ţării. A "luptat" o vreme Guvernul să-i scape pe infractori, de-a valma cu corupţii patriei, de prin detenţie. Să mai aerisească prin înghesuiala "beciului domnesc", pentru care justiţia înregistrează producţii record... la cazare. Acum, a venit rândul Parlamentului să preia ştafeta graţierii, fiindcă aceasta este de fapt problema fundamentală a zilelor noastre. Adică, să facem cumva să-i recuperăm pe infractori, câtă vreme ne pleacă meseriaşii patriei la muncă prin "străinezia" şi nu mai are cine să bată un cui în ţară, au rămas prea mulţi filosofi pe cap de locuitor şi sunt cam nepricepuţi în activitatea concretă manufacturieră.

Iată, aşadar, încordarea prelungă a Legislativului din această perioadă. Grea încercare, la pachet cu o comisie parlamentară de anchetă care să stabilească dacă "sistemul" a furat alegerile prezidenţiale din 2009. Şi dă-i, şi luptă! Păi, cine este cel care coordonează din umbră marea anchetă parlamentară a prezumtivei hoţii electorale? Evident, nimeni altcineva decât tocmai hoţul-şef, adică preşedintele PSD, Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul". Cu alte cuvinte, cel care a coordonat, după cum se constată în dosarul de cercetare penală, un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor alegerilor, privind participarea la vot. Clasic, caz tipic românesc, când hoţul strigă: hoţii!

Şi, uite-aşa, comisia de anchetă parlamentară îşi va intra pe rol şi vom afla, într-o anestezică stare de prostaţie, pe la ce şpriţuri şi aniversări conspirative se trăgeau sforile electorale ale ţării, în timp ce Mircea Geoană ţopăia precipitat, naiv şi prematur învingător, spre desfătarea consoartei, "Mihaela, dragostea mea!". Într-o atare risipitoare anchetă, cine să mai aibă vreme să vadă că, din lanul de sporiri spectaculoase ale salariilor şi ale pensiilor, nu se mai văd investiţiile în autostrăzi şi infrastructură, că ţara se împrumută masiv, îndatorându-ne sumbru şi prelung pe fiecare dintre noi. Ministerul Finanţelor ia împrumuturi pentru a acoperi lipsa de venituri, iar acestea sunt până acum de circa 4,7 miliarde de euro. Guvernul Grindeanu are în plan să împrumute, în continuare, echivalentul a 15 miliarde de euro. Comparativ, când s-a aflat în plină criză, statul român a negociat la sânge cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială un acord de împrumut de 20 de miliarde de euro.

Aşadar, înainte de a asista captivi la spectacolul manipulatoriu al anchetei parlamentare, să fim atenţi prioritar nu la cele trecute, electorale, ci la prezenta noastră periculoasă îndatorare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul trecut l-am felicitat pe ministrul de atunci al mediului pentru că a aprobat lista cu numărul de exemplare care pot fi recoltate din speciile de faună de interes cinegetic, întrebând totodată când vor fi despăgubiţi gospodarii pentru distrugerile pricinuite de aceste animale.

La scurt timp, ministrul şi-a retras ordinul, în urma unor proteste care considerau numărul de animale care ar putea fi recoltat prea mare. Am aşteptat o nouă listă, cu nişte cifre eventual mai mici. Timpul a trecut, pagubele pricinuite au crescut, ordinul nu a apărut. Am pus din nou o întrebare, mi s-a răspuns că lista e în lucru. S-a schimbat Guvernul. Şi ministrul. Insistent, am întrebat din nou: "Când va apăra o nouă listă şi când vor fi despăgubiţi gospodarii al căror număr creşte de la o lună la alta?". Răspuns nu am primit. Dar a fost schimbat ministrul. Repede mă apuc de o altă întrebare, cu aceeaşi temă.

Ieri, în sfârşit, am primit răspunsurile, şi pentru întrebarea adresată domnului ministru Daniel Constantin - cu numărul de înregistrare 159 -, şi pentru cea adresată doamnei ministru Graţiela Gavrilescu - numărul de înregistrare 561. Sunt două răspunsuri identice până la virgulă, adică nimic nu s-a schimbat, doar că între timp au mai fost sfârtecate câteva zeci de animale, au mai fost distruse câteva zeci de stupuri de albine.

Şi istoria se repetă, indiferent dacă este o întrebare despre cardurile de sănătate care nu funcţionează, proiecte de lege privind justiţia sau circulaţia pe drumurile publice.

Stimaţi guvernanţi, dacă nu reuşiţi să schimbaţi măcar comportamentul subalternilor, nu veţi realiza nimic important din Programul de guvernare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "România, victimă a «terorismului» cibernetic!".

Dragi colegi,

Deşi sunt multe subiecte care merită a fi dezbătute în legătură cu politica internă şi cu drepturile colectivităţilor care ne-au ales, nu putem să trecem cu vederea evenimentele care s-au întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute.

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că mişcările teroriste şi-au modificat modul de acţiune pe ideea că cel mai periculos inamic este un inamic tăcut, nu unul care face revendicări.

În deceniile secolului 20, mişcările teroriste şi grupurile fundamentaliste aveau un cu totul alt mod de operare, bazat pe comerţul cu arme letale sau pe fabricarea unor dispozitive artizanale. Ideea principală a atacului terorist era revendicarea lui, pentru a răspândi teroarea şi a se face cunoscute motivele care au dus la acesta.

Secolul 21 a marcat, odată cu progresul în materie electronică, şi schimbarea opticii mişcării teroriste, care a început să uzeze din ce în ce mai mult de terorismul cibernetic. E o realitate dureroasă care poate produce mai multe pagube decât orice atac armat tradiţional.

Iată că profitând de multiplele vulnerabilităţi de software stocate de guvernele lumii, inamicul numărul unu, devenit între timp tăcut, a lovit din nou, abordând cel puţin 200.000 de victime din peste 150 de ţări, cu peste 10.000 de instituţii la cel mai înalt nivel, care au avut activitatea puternic perturbată.

Pentru experţii în terorism, acest atac nu poate fi considerat singular, ci este catalogat a fi unul demonstrativ, făcut pentru a testa capacitatea de reacţie a guvernelor şi instituţiilor acestei lumi, dar şi pentru a verifica modul de respectare al protocoalelor în acest caz. Iar acest atac demonstrativ nu poate fi privit ca un atac singular, izolat al unui teribilist în materie de software, o astfel de abordare fiind una cu totul greşită.

România a picat din nou testul de securitate, fiind plasată pe locul 9 în topul ţărilor afectate de acest atac cibernetic, deşi, permanent, din partea Serviciului Român de Informaţii, am fost anunţaţi că suntem pe "albastru precaut", ca şi cod de atenţionare.

Într-adevăr, CERT a reacţionat rapid şi a pus la dispoziţia tuturor utilizatorilor un set de reguli pentru a scăpa de acest tip de atacuri, însă din păcate constatăm că iar ne orientăm mai mult pe măsuri reactive decât pe măsuri proactive. Preferăm să înlăturăm consecinţele unui atac, decât să îl preîntâmpinăm şi nu înţelegem de unde această politică.

Având în vedere faptul că recompensa cerută de atacatori a fost una modică, nu rezultă altceva decât că acest atac cibernetic a fost unul experimental şi că nu banii sunt motivul şi scopul, ci testarea capacităţilor de apărare a statelor în domeniul cybersecurity.

Ţinând cont de toate cele precizate...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi.

Domnul Vasile Cîtea:

... va fi România pregătită, în eventualitatea unui nou atac cibernetic?

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se numeşte "Solidaritatea trebuie să vină de la guvernanţi, dar şi de la noi, toţi".

Săptămâna trecută s-a încheiat cu o rupere de nori care a pus din nou la încercare localnicii şi autorităţile nemţene. Inundaţiile care au lovit judeţul Neamţ pot fi rezumate în cifre. Astfel, au fost afectate 35 de case, 16 anexe gospodăreşti, un pod, 8 podeţe, 1,5 km de drum judeţean, 3,6 km. de drum comunal, 45,3 km. de drum sătesc, 277 ha. teren arabil, 100 ha. păşuni şi fâneţe au fost afectate, iar 71 de fântâni au fost colmatate.

Numai că de fapt inundaţiile au scos la iveală şi probleme ale României reale. Lupta cu natura se face în funcţie de birocraţie şi oamenii sunt ajutaţi uneori prea târziu.

După ce duminică s-au retras apele, autorităţile au putut vedea mai bine efectele forţei naturii. Cu toate acestea, primarul comunei Văleni, cea mai afectată comună, nu a putut să intervină pentru a repara provizoriu o porţiune de drum judeţean, fiindcă nu venise o comisie de la prefectură, pentru a evalua pagubele. O comisie de evaluare a pagubelor este absolut necesară pentru ca autorităţile locale şi cetăţenii să primească ajutor de la Guvern.

Dar cred că trebuie găsită o soluţie pentru ca autorităţile să poată interveni pe plan local cât mai repede, nu la 24 sau 48 de ore distanţă. Aceasta ar fi solidaritatea pe care guvernanţii trebuie să o arate - să sprijine oamenii năpăstuiţi de soartă cu toate mijloacele, inclusiv prin a permite primarilor să intervină fără teama ca mai apoi să nu li se recunoască folosirea resurselor locale în acest scop.

Un alt tip de solidaritate trebuie să vină din partea noastră, a tuturor.

Ieri am fost personal la Văleni, alături de consilierul meu, şi am ajutat câţiva bătrâni să scape de nămolul ce a rămas în urmă. Însă noi am fost prea puţini faţă de numărul de bătrâni care aveau nevoie de ajutor. Sătenii din comună au nevoie de ajutor. Nimeni nu este dispus să-l ofere. Va trebui să acordăm mai multă atenţie voluntariatului, să punem mai bine în valoare însemnătatea acestuia pentru comunitate.

Pe de altă parte, deşi sunt dispuşi să plătească, oamenii nu conştientizează importanţa asigurării locuinţei împotriva calamităţilor naturale, care de altfel este obligatorie.

Conform datelor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, doar circa 30.000 de nemţeni au locuinţele asigurate, echivalentul a puţin peste 13% din populaţia judeţului, valoare estimată sub procentul înregistrat la nivel naţional, care este de circa 19%.

Consider, stimaţi colegi şi guvernanţi, că e nevoie de mai multă deschidere în astfel de momente, când vine vorba de aspecte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi.

Domnul Iulian Bulai:

... birocratice şi de monitorizarea mai atentă a modului în care se aplică Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul... nu vă ştiu numele. Colegul... Sunteţi deputat? ...de lângă doamna Ioniţă. Veniţi puţin până la mine, că nu vă ştiu şi să nu vă pierd aici... Îmi cer scuze.

Domnul Codreanu. Se pregăteşte domnul Niţă.

Domnul Constantin Codreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu extrem de simplu - "Cazul Ivo Gheorghiev", dar prezintă o situaţie extrem de complexă şi profund regretabilă.

Preşedintele Uniunii Românilor din Bulgaria, dr. Ivo Gheorghiev, cere azil politic în România. Cazul este fără precedent. El relevă tratamentul pe care autorităţile de la Sofia îl aplică minorităţii noastre înrudite din Bulgaria.

Domnul Ivo Gheorghiev, cetăţean bulgar de naţionalitate română, domiciliat în oraşul Vidin, unde practică medicina la Spitalul de Urgenţă, este preşedinte al AVE - Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria şi al Casei de Cultură "Sfânta Teofana Basarab", fiind decorat de Preşedintele României, în 2010, cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofiţer, categoria G - "Cultele". Bulgaria, cum se ştie, nu recunoaşte oficial minoritatea naţională română, considerând-o doar un grup etnic, de interes folcloric.

Liderul minorităţii naţionale române din Bulgaria este supus tracasărilor şi represiunilor judiciare, iar familia sa, intimidată şi ameninţată în mod repetat. De-a lungul anilor, domnul Ivo Gheorghiev a fost arestat, torturat fizic şi psihic de poliţie, cercetat penal, i s-a reţinut paşaportul la frontieră, i s-a aplicat interdicţia de părăsire a ţării, a fost cercetat penal pentru că a închiriat spaţii în Casa de cultură din Kozlodui, pentru ţinerea de cursuri în limba română, a fost supus multiplelor controale şi verificări, dincolo de rezonabil, anchetat penal pe bază de plângeri false, depuse la cererea şefului Securităţii statului din Vidin, Dragomir Draganov.

L-am primit pe domnul Ivo Gheorghiev la Parlament, în data de 26 aprilie, anul curent, şi am trecut în revistă gama întreagă de probleme pe care le întâmpină minoritatea naţională română din Bulgaria, confruntată cu riscul asimilării complete. La câteva zile după această întâlnire, autorităţile bulgare au decis repunerea pe rol a unor dosare penale îndreptate împotriva domnului Gheorghiev, fiind intensificată urmărirea membrilor familiei sale. Domnul Gheorghiev, pe care l-am contactat telefonic, ne-a comunicat faptul că organele Securităţii statului din Bulgaria nu sunt străine de aceste acţiuni.

În această situaţie, fac apel către preşedintele României, către prim-ministrul şi şeful diplomaţiei române să uzeze de toate prerogativele şi mijloacele legale de care dispun şi să intervină în soluţionarea corectă, conformă interesului naţional, a cazului Ivo Gheorghiev, dar şi pentru recunoaşterea minorităţii naţionale române din Bulgaria, pentru apărarea şi promovarea drepturilor ei, cel puţin la nivelul la care sunt asigurate drepturile minorităţii naţionale bulgare din România.

Deputat Constantin Codreanu, Partidul Mişcarea Populară, diaspora.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Niţă, după care domnul Olteanu.

Domnul Nicu Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică este "Apă gratis pentru brăileni".

Parlamentul României, cu sprijinul majorităţii PSD-ALDE, a aprobat Legea privind unele măsuri de organizare a achiziţiei de îmbunătăţiri funciare.

Această lege vine în întâmpinarea dorinţelor exprimate de cei care lucrează în agricultură, pentru ca apa să ajungă pe fiecare suprafaţă de teren cultivat la cele mai mici preţuri.

Prin prevederea cuprinsă în lege, ca toate cheltuielile legate de asigurarea apei până la staţiile de punere sub presiune să fie suportate de către ANIF, ce vine în sprijinul agricultorilor, se diminuează eforturile legate de despăgubirile pentru calamităţile provocate de secetă şi se asigură cantităţi de produse suplimentare pe piaţă şi, evident, o creştere a veniturilor.

Pentru judeţul Brăila, care are amenajată pentru irigat o suprafaţă de peste 250.000 ha. şi unde fenomenul de secetă este prezent an de an, această lege va avea un impact deosebit în asigurarea unor producţii sigure şi stabile.

Iată de ce agricultorii din Bărăganul Brăilei îşi exprimă satisfacţia pentru adoptarea acestei legi.

Ducem astfel la îndeplinire încă unul din angajamentele asumate de PSD în Programul de guvernare privind agricultura, acela de a asigura apa potabilă până la staţia de punere sub presiune. Încă o dovadă şi pentru agricultori că PSD se ţine de cuvânt, că îndeplineşte punct cu punct proiectele pe care le-a propus pentru România şi pentru români.

Vă mulţumesc.

Deputat de Brăila, Nicu Niţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Olteanu, după care domnul Leoreanu.

Doamna Benkö e în sală? Erika Benkö e în sală? După domnul Leoreanu.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Precipitaţiile care au căzut în ultimele zile au scos la iveală o realitate pe care responsabilii din cadrul Ministerului Transporturilor şi Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi nu o mai pot trece cu vederea: faptul că legătura unui judeţ întreg, Vasluiul, cu vestul ţării stă într-o improvizaţie. Dacă aceşti responsabili au administrat un drum naţional, DN 2F, timp de ani întregi, sub deviza merge şi aşa, natura le-a arătat şi ne-a arătat încă o dată că aşa nu mai merge.

Am încercat cu mijloace parlamentare să îndrept această situaţie, dar amendamentele aduse Legii bugetului de stat, prin care am solicitat sume corecte, de bun-simţ şi pentru acest obiectiv, au fost respinse. I-am adresat apoi interpelări domnului ministru al transporturilor, în condiţiile unor declaraţii publice ale subordonaţilor, cu privire la precaritatea unor poduri. Nu am primit încă niciun răspuns. Natura nu a mai avut însă răbdare cu majoritatea politică şi cu ministrul transporturilor.

Acesta este contextul în care improvizaţia - puntea, podeţul, spuneţi-i cum vreţi dumneavoastră - dintre localităţile Vladia şi Străminoasa, la graniţa judeţelor Vaslui şi Bacău, a fost luată de ape. Natura a certificat ceea ce contribuabilii din zonă ştiau: că legătura judeţului Vaslui cu vestul ţării este o improvizaţie de prea mulţi ani şi că este doar o chestiune de timp până când noi, vasluienii, vom fi rupţi cu totul de restul ţării.

Am vorbit cu mai mulţi localnici, care şi-au exprimat speranţa ca precipitaţiile să ia cu totul DN 2F, pentru că de circulat e imposibil.

Nu am nicio consideraţie pentru oficialii guvernamentali care evită DN 2F, un drum pe care contribuabilii îşi distrug maşinile personale, nu cele achitate din bani publici.

Stimaţi colegi,

Mărturisesc că nu cunosc o situaţie similară, la nivel naţional, în care un judeţ riscă să fie izolat de restul ţării, din cauza unor improvizaţii. Ce pretenţii să mai avem noi, în Moldova, la autostrăzi peste munţi, în condiţiile în care incompetenţa responsabililor şi dezinteresul majorităţii politice fac ca vasluienii să fie abandonaţi cu anii?

Stimaţi colegi,

Domnilor guvernanţi,

Vă reamintesc că judeţul Vaslui se află încă în România. Modul în care este privită de la Bucureşti o zonă de graniţă a Uniunii Europene este, din punctul meu de vedere, o ruşine europeană.

Vă rog, domnilor guvernanţi, revizuiţi-vă atitudinea, renunţaţi la cârpeli şi, dacă tot este prioritate la categoria sa, în MasterPlanul General de Transport, demaraţi de urgenţă lucrările de reabilitare şi modernizare a DN 2F, legătura judeţului Vaslui cu restul ţării.

Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Leoreanu, după care doamna Erika Benkö.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, tuturor.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Puterea aruncă perdele de fum pentru a ascunde disperarea care i-a cuprins pe membrii săi".

Ca reprezentant al cetăţenilor care m-au trimis în Parlament, dar şi a celor care nu mi-au acordat votul, voi da glas nemulţumirilor şi frustrărilor care s-au născut în ultimele săptămâni, în urma declaraţiilor de intenţie, dar şi a măsurilor duplicitare pe care le-au luat cei de la putere.

Deşi în campania electorală le-au promis românilor marea cu sarea, salarii mai mari, bunăstare, se dovedeşte că socoteala de acum câteva luni diferă, ca de la cer la pământ, de realitatea cu care trebuie să se descurce românii în fiecare zi.

Pentru a putea acoperi pierderile ce le-au produs în bugetul de stat, prin măsuri populiste, fără a avea la bază un studiu real de impact, cei de la putere au ajuns, la propriu, să bage mâna în cel de-al doilea buzunar al românilor. Dacă pe primul s-au prefăcut că îl burduşesc, subtilizează cu discreţie din cel de-al doilea.

Aşa că în timp ce îi ţin ocupaţi pe majoritatea românilor cu circ, perdele de fum şi declaraţii ticluite care să dea bine la televizor, de fapt le fură pâinea prin tot felul de impozite inventate, de stau şi mă întreb cum de le mai vin asemenea idei.

Câteva scurte exemple.

Se pregătesc să plafoneze indemnizaţiile pentru creşterea copiilor, de parcă mamele şi copilaşii lor trebuie pedepsiţi că prea se ocupă de lucruri frumoase.

Au ceva şi cu societatea civilă şi au de gând să atenteze la cei 2%, iar angajatorii care au salariaţi cu program parţial de lucru - de regulă două sau patru ore pe zi - vor plăti pentru ei contribuţii salariale, de la 1 iulie, cât ar plăti pentru un angajat cu normă întreagă.

Ce ne spune aceasta? Că este o campanie concertată, condusă de cei de la putere în încercarea de a ieşi basma curată. Însă este revoltător şi nedrept pentru români, pentru cei care le-au acordat votul de încredere.

Aş vrea să fac un apel de la tribuna Parlamentului, prin care să îi rog să nu se comporte ca nişte mercenari, pentru că rolul lor, ca aleşi ai poporului, este cu totul altul: să le reprezinte interesele, să se gândească la binele cetăţenilor. Pentru creştere şi bunăstare fiind nevoie de investiţii şi de măsuri care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor privaţi, dar şi de atragere a potenţialilor investitori.

Hai să nu ne mai gândim doar la măsuri pe termen scurt, ci la investiţii pe termen lung, care să asigure bunăstarea românilor, familiilor tuturor, să fim cu toţii mândri cu adevărat că trăim într-o ţară care are resurse care se folosesc corespunzător.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Laureanţiu Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Erika Benkö. Se pregăteşte domnul Nechifor.

Doamna Benkő Erika:

Stimaţi colegi,

Stimate domnule preşedinte,

În ultima perioadă s-a discutat mult aici, în Parlamentul României, despre Centenarul Marii Uniri. Este o etapă foarte importantă în istoria României, deoarece, în esenţă, vorbim despre formarea statului român modern.

Este convingerea mea fermă că nu se poate vorbi despre Centenar fără asumarea problematicii minorităţilor din România. Este foarte important, cu ocazia Centenarului, să fie luate în considerare şi aspectele care privesc minorităţile, dar este important şi ca statul român să facă gesturi către comunităţile minoritare în acest context.

La Marea Adunare de la Alba Iulia au fost formulate promisiuni concrete cu privire la drepturile minorităţilor. Din păcate, dacă analizăm ultimii 99 de ani, este evident că aceste promisiuni nu au fost respectate. După 99 de ani de la semnarea Declaraţiei de la Alba Iulia, în care a fost consemnat dreptul minorităţilor din România de a-şi folosi limba lor maternă, constatăm cu regret că aceia care doresc să practice acest drept în sănătate şi în justiţie - ca să dau numai două exemple concrete - se confruntă cu obstacole serioase chiar şi în ziua de azi.

De asemenea, constatăm cu regret că în ultimii 99 de ani situaţia minorităţilor nu s-a îmbunătăţit într-un mod perceptibil. Unele dintre comunităţile naţionale au dispărut aproape în totalitate - trebuie doar să ne amintim de saşi -, iar alte comunităţi, ca şi minoritatea maghiară, trebuie să se confrunte cu standarde duble, de exemplu în privinţa folosirii simbolurilor regionale. În timp ce steagul Moldovei este un simbol care poate fi folosit în România fără probleme, steagul Ţinutului Secuiesc este înlăturat din spaţii publice, în ciuda faptului că ambele regiuni fac parte din aceeaşi ţară.

Ar fi foarte important ca şi comunitatea maghiară să simtă că după 99 de ani statul român îi recunoaşte dreptul la exprimarea identităţii şi îi permite exercitarea reală a acestor drepturi legate de identitatea naţională şi regională.

Apreciem faptul că România şi-a asumat angajamente substanţiale în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor minorităţilor, odată cu semnarea unor tratate internaţionale în acest sens, dar suntem de părere că este o greşeală din partea statului că în practică aceste angajamente sunt departe de a fi implementate.

Pentru minorităţile naţionale, pentru comunitatea maghiară din România, Centenarul este un fel de retrospectivă, un rezumat în privinţa atitudinii statului român faţă de comunitatea noastră în ultimii 99 de ani. Dar, în acelaşi timp, considerăm că este şi o oportunitate magnifică să fie prilejul generozităţii din partea României ca să simţim şi noi, membrii comunităţii maghiare, că într-adevăr suntem cetăţeni cu drepturi depline în această ţară, cu libertatea exprimării identităţii noastre garantată de stat. Însă pentru aceasta este nevoie ca promisiunile de la Alba Iulia să nu rămână numai promisiuni, dar să devină o realitate concretă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nechifor, după care domnul Oprea.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi are...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Închideţi microfonul şi deschideţi-l din nou, că sunteţi pe cronometrul vechi.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi are ca temă un cuvânt pe care îl rostim foarte des, şi e vorba de Centenar. Dar nu actualul Centenar, ci următorul Centenar, Bicentenarul, aşadar.

În urmă cu câteva săptămâni am discutat foarte aprins în Parlament, şi în comisii, şi în plen despre un proiect de lege - care s-a şi votat între timp - referitor la Centenar. Erau atât de aprinse discuţiile, încât aveai impresia că discutăm aici despre termenii Unirii din 1918.

Dar anul acesta, în această perioadă, n-am făcut altceva decât să recunoaştem un moment istoric. N-am făcut altceva decât să trecem pe curat câteva idei de bun-simţ, cu medalii şi distincţii spre a fi acordate celor care au un cuvânt important sau trăiesc în zone importante, în care s-a petrecut şi Marea Unire de la 1918, dar şi Primul Război Mondial.

Evident că după acest moment s-au aprins unii şi criticau România. Poate pe bună dreptate, pentru faptul că nu s-a manifestat suficient de mult, în comparaţie cu Ungaria, care, iată, pregăteşte şi ea un Centenar - Trianonul - şi pentru care acordă mult mai mult efort şi mult mai multe fonduri.

Dar, stimaţi colegi, suntem acum într-o perioadă în care, după 10 ani de la integrare, după 10 ani de la momentul în care am intrat ca parte importantă a Uniunii Europene, ar trebui să gândim mai profund către viitor. Şi sigur că e greu de crezut că acum vor fi recunoscute merite. A trecut mult timp de când România a început aceşti paşi, prin 2000, a trecut mult timp de când România a închis negocierile, în 2004, şi iată că recunoaşterea a venit puţin, parţial, chiar aici, în plen, de la preşedintele Comisiei Europene, din partea lui Jean-Claude Juncker.

Dar trec anii foarte repede şi cred că un moment istoric pe care va trebui să-l gestionăm, să-l jucăm bine se va întâmpla în 2019, când România va avea preşedinţia rotativă a Comisiei Europene. Şi întrebarea mea sinceră, şi preocuparea mea sinceră este dacă ştim să jucăm acest moment? Dacă suntem pregătiţi? Şi dacă acceptăm că vom fi judecaţi peste 100 de ani pentru modul în care ne-am dus la bun sfârşit această şansă istorică. Suntem parte a Uniunii Europene, suntem 27 de state. Următoarea şansă va fi de-abia în 2033, pentru că preşedinţia are 6 luni şi se acordă ciclic.

Cine ştie atunci dacă va mai fi Uniunea Europeană? Cine ştie dacă atunci vor mai fi suficiente motive să sărbătorim? Aşa că, stimaţi colegi, dragii mei, haideţi să încercăm 2019 să-l transformăm într-un an important pentru România, să aducem Uniunea Europeană la Bucureşti, în ţară, să arătăm că suntem europeni şi să ne consolidăm statutul de ţară membră.

Doamne ajută şi, până atunci, un Centenar cât mai fericit!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Nu pot să nu mă refer la Centenar. Moldovenii nu au dreptul să capituleze. 1916-1918, capitala a fost în Moldova, nu în Ţara Românească. Şi atunci de ce fugim de Centenarul acesta? Da.

Declaraţia mea de astăzi poartă titlul "Cu fapte, investitorii se atrag greu, dar cu vorbe se alungă uşor".

Abordez o temă care îngrijorează tot mai mult mediul economic din România. Mă refer la discursul liderului PSD împotriva multinaţionalelor.

Orice stat european este preocupat să susţină şi să stimuleze antreprenorii locali, de la mari companii, până la afaceri de familie. Dar aceeaşi atitudine trebuie să existe şi faţă de investiţiile străine, care reprezintă, alături de fondurile europene, sursa pentru creşterea economică bazată pe crearea de plusvaloare, nu pe consum. Apelarea la retorica găunoasă faţă de multinaţionale nu are ca efect direct sporirea investiţiilor cu capital românesc. Acesta poate fi ajutat să se dezvolte doar printr-un sistem fiscal previzibil şi o atitudine corectă a instituţiilor statului faţă de toţi antreprenorii, nu prin critica multinaţionalelor.

Se clamează faptul că multinaţionalele produc profit pe care îl scot în afara ţării şi că salariaţii români sunt trataţi incorect, însă comportamentul onest faţă de salariaţi şi faţă de stat nu este o obligaţie doar a firmelor cu capital străin, ci şi a celor cu capital naţional. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple este necesar să fie transpuse urgent în legislaţia naţională Directivele Comisiei Europene referitoare la lupta împotriva evaziunii fiscale. Atât şi nimic mai mult.

Din păcate, atacurile liderilor coaliţiei de guvernare faţă de justiţie şi mediul de afaceri, ascunse în spatele imunităţii politice, produc efecte inimaginabile. Declaraţiile sulfuroase, menite să aducă un capital electoral temporar, generează îngrijorări majore, iar semnalul că România este o ţară instabilă, care îşi doreşte părăsirea democraţiei, va ţine departe investitorii atât de necesari economiei noastre.

Mulţumesc.

Deputat al PNL, Dumitru Oprea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cătălina Bozianu este în sală?

Haideţi!

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Trebuie să generăm egalitate de şanse pentru promovarea valorilor şi a produselor tradiţionale româneşti".

Stimaţi colegi,

În ultimii ani ne-a intrat în obicei să acordăm mai multă atenţie promovării produselor şi valorilor culturale româneşti tradiţionale. Politicienii se îmbracă în ii şi în iţari de Ziua portului popular, iar televiziunile acordă spaţii ample de emisie subiectului. Uneori se mai întâmplă ca Guvernul şi Parlamentul să şi legifereze în acest sens.

Este un început încurajator, dar consider că se poate face mai mult şi mai substanţial.

Cred că prioritatea noastră, a celor care am câştigat şi încrederea oamenilor în mediul rural, indiferent de culoarea noastră politică, ar trebui să fie acum încurajarea promovării produselor şi a valorilor româneşti, prin stimularea directă a celor care le produc şi le păstrează - românii care trăiesc şi muncesc în comunele şi în satele ţării.

Cred că aceasta este o condiţie a dezvoltării mediului rural, de importanţă egală cu investiţiile în infrastructură.

Promovarea tradiţiilor şi a roadelor muncii nu poate fi înţeleasă fără scoaterea în evidenţă a specificului fiecărei aşezări în parte.

Cel mai bun prilej pentru a face aceasta sunt, aşa cum ştim, târgurile de sărbători şi zilele comunelor. Acolo vin oamenii să-şi prezinte şi să-şi vândă produsele, acolo se afirmă cultura locală.

La aceste evenimente satele au şansa de a se prezenta cu tot ceea ce au mai bun şi mai frumos în faţa judeţului, ba, uneori, în funcţie de interesul şi de disponibilitatea mass-media, chiar în faţa întregii ţări.

Din păcate, satele şi comunele care-şi permit să organizeze asemenea evenimente sunt încă prea puţine. Sărăcia bugetelor locale, ori lipsa de implicare a consiliilor judeţene îi lasă pe oameni în afara unui circuit care le-ar putea aduce câştiguri importante şi mai ales care ar construi o oportunitate fantastică de dezvoltare a comunităţii în care trăiesc.

De aceea, cred că este de datoria noastră, a Parlamentului şi mai ales a Guvernului, să le întindem o mână de ajutor acestor comunităţi.

O soluţie ar fi înfiinţarea, la Ministerul Dezvoltării, a unui fond naţional de promovare a specificului local, prin care să poată fi finanţate în mod direct proiectele de acest tip ale administraţiilor locale din mediul rural, care nu pot susţine din bugetul propriu evenimentele anuale dedicate tradiţiilor şi produselor tradiţionale.

Ar fi, dragi colegi, un mic efort concret pe care l-am putea face pentru ca de promovarea a ceea ce avem mai bun şi mai frumos să poată beneficia, fără intermediari, chiar acei oameni care produc ceea ce avem mai bun şi mai frumos. Şi dacă vom acţiona în acest sens, abia atunci vom fi cu adevărat credibili, atunci când ne îmbrăcăm în ii şi în iţari.

Mulţumesc.

Cătălina Bozianu, deputat, Prahova.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi - "Dezvoltarea economiei nu se regăseşte doar în cifre macroeconomice, ci şi în buzunarele românilor".

Stimaţi colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vă anunţ că în luna martie câştigul mediu net a crescut cu 4,7%, la suma de 2.342 de lei, echivalent cu 515 euro.

Măsurile luate de Guvernul PSD, de creştere a salariului minim, au dus automat şi la creşterea salariului mediu.

Scopul unui Guvern este să aducă bunăstare pentru cetăţenii săi, iar PSD a promis acest lucru românilor şi acum se ţine de cuvânt.

Dezvoltarea economiei nu trebuie să se regăsească doar în cifre macroeconomice, ci şi în buzunarele românilor, ceea ce începe să se şi întâmple de când PSD a preluat guvernarea.

România devine atractivă pentru investitori, iar acest lucru se vede şi în creşterea economică.

De asemenea, vreau să vă spun că tot mai multe companii mari construiesc la noi fabrici, dar nu ca în anii 2000, când făceau acest lucru pentru mâna de lucru ieftină.

Acum România este atractivă, pentru că este parte a Uniunii Europene şi a NATO şi pentru că are o politică economică care încurajează dezvoltarea.

Programul prezentat de PSD şi votat de români conţine numeroase facilităţi pentru mediul de afaceri, iar acest lucru se vede acum.

De la începutul anului 2017, mai multe companii au deschis aici fabrici cu o valoare adăugată consistentă. În acelaşi timp, instituţiile financiare revizuiesc în creştere estimările privind economia României.

Salut decizia Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a revizuit în sens pozitiv estimarea privind creşterea economică a României pentru anul 2017, de la 3,7% în noiembrie, la 4% în prezent, ca urmare, evident, a măsurilor luate de actualul Guvern, condus de premierul Sorin Grindeanu.

La ora actuală - în viziunea BERD - în 2017 România va avea cea mai mare şi mai solidă creştere economică din Uniunea Europeană, ca urmare a măsurilor din Programul de guvernare al PSD, precum şi relaxarea fiscală sau majorarea salariilor. Aceste măsuri au fost apreciate recent şi de Comisia Europeană.

Recent şi Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, de la 3,8%, la 4,2%, estimările privind economia României în anul 2017.

Noua evaluare a Comisiei Europene subliniază că avem o creştere economică solidă, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală şi de majorare a salariilor.

Aceste instituţii, precum BERD, FMI, Comisia Europeană vor continua să-şi îmbunătăţească previziunile despre România, după ce vor deveni operabile şi alte măsuri, precum "Start-up Nation", Legea prevenţiei sau Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care vor avea o influenţă pozitivă asupra economiei româneşti.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, de Botoşani.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

Doamna deputat, sunteţi înscrisă?

După domnul Movilă, imediat.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Susţineţi Autostrada Iaşi-Târgu Mureş!".

Am venit astăzi în faţa dumneavoastră să vă cer susţinerea pentru Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, prin cea mai simplă metodă pe care o aveţi la îndemână: prin votul dat unui proiect de lege.

În cursul săptămânii trecute, 70 de colegi parlamentari au semnat un proiect de lege pentru începerea lucrărilor la autostradă până în anul 2020.

Am ales acest moment pentru că anul acesta s-au împlinit zece ani de când ieşenilor şi locuitorilor din regiunea de nord-est li se tot promite construirea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Tot în această perioadă se aniversează şi Centenarul "Iaşi - Capitala Regatului României 1916-1918 şi Oraş al Marii Uniri".

Având toate argumentele necesare din punct de vedere istoric, susţinute de faptul că Moldova a rămas o regiune subdezvoltată a României, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media naţională, Autostrada Iaşi-Târgu Mureş îşi justifică fără niciun dubiu oportunitatea. Necesitatea este argumentată şi în Strategia de dezvoltare teritorială a României, document adoptat în octombrie 2016 de către Guvernul României, în care se precizează faptul că regiunile extracarpatice sunt cele mai puţin dezvoltate, printre cele mai sărace judeţe fiind enumerat şi Iaşiul, iar mai bine de jumătate sunt din regiunea de nord-est a ţării.

Lipsa acestui drum, care să conecteze regiunea de nord-est de vestul ţării, a condus la un decalaj pronunţat în ceea ce priveşte dezvoltarea regiunilor. În timp, discrepanţa va deveni din ce în ce mai mare, iar acest lucru se va traduce prin depopulare, demoralizare şi o slabă industrializare.

Stimaţi colegi,

Autostrada care poate scoate Moldova din sărăcie are un istoric impresionant: peste zece ani de studii de prefezabilitate şi fezabilitate care au costat zeci de milioane de euro, dar care astăzi nu valorează nimic.

Din păcate, oricât de mult are nevoie România de o autostradă de legătură între Moldova şi Transilvania, acţiunile Guvernului denotă o totală lipsă de strategie şi direcţie. Acest lucru este demonstrat clar de faptul că în urmă cu aproape doi ani contractul semnat pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a fost suspendat, pentru că între momentul la care studiul ar fi fost definitivat şi cel la care lucrările ar fi trebuit să înceapă, vor trece nu mai puţin de cinci ani.

Stimaţi colegi,

Susţineţi proiectul de lege depus pentru construirea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, susţineţi Moldova şi ieşenii! Ţineţi-vă de cuvânt şi respectaţi-vă promisiunile din campanie! Acţionaţi în interesul alegătorilor, şi nu a liderilor dumneavoastră de partid! Iaşiul şi România au nevoie să se dezvolte, iar dumneavoastră aveţi pârghiile necesare pentru a concretiza acest lucru printr-un simplu vot.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP de Iaşi, Petru Movilă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat, vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice se referă la familia din România care are nevoie de susţinere reală, nu de definiţii înguste.

În anul 1993, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a stabilit ca ziua de 15 mai să marcheze Ziua internaţională a familiei.

La nivel internaţional, în tema "Familii, educaţie şi bunăstare" se pune accentul asupra rolului familiilor şi politicilor orientate spre familie, în promovarea educaţiei şi a bunăstării generale ale membrilor lor. Se subliniază rolul familiilor în promovarea educaţiei timpurii şi a posibilităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru copii şi tineri.

În acelaşi timp, prin această temă se doreşte să se sublinieze importanţa tuturor membrilor din familie, indiferent că sunt părinţi, bunici sau fraţi, precum şi importanţa educaţiei părinteşti pentru dezvoltarea şi bunăstarea copiilor.

În România nu există la acest moment un cadru instituţional satisfăcător dedicat conceperii şi implementării unor politici publice pentru susţinerea familiilor. Din cauza acestor deficienţe, cea mai grea situaţie este cea a familiilor tinere şi active din punct de vedere profesional, adesea copleşite de nevoi, precum gestionarea carierelor profesionale, achiziţia unei locuinţe şi alegerea momentului oportun pentru a aduce pe lume unul sau mai mulţi copii.

Situaţia nu este uşoară nici în ceea ce priveşte bătrânii din familii. Familia nu este privită în ansamblu, nu este susţinută în diferitele ei momente şi nu există politici care să valorifice generaţiile familiei, experienţele şi culturile.

Per ansamblu, evaluând politicile sociale ale statului român dedicate familiei, în toate ipostazele sale, se poate constata că există numeroase inconsecvenţe, o lipsă a unor forme de sprijin şi tendinţa condamnabilă de a transfera numai către familii anumite responsabilităţi, de la îngrijirea copiilor sau căutarea unei locuinţe, până la susţinerea persoanelor vârstnice.

Cred că statul român este deficitar şi în legătură cu asigurarea unor şanse egale în viaţă pentru fiecare copil, valorificarea fiecărui talent, asumarea unor politici sociale destinate facilitării accesului la educaţie şi la serviciile sociale pentru toate familiile.

În acest moment, există o dezbatere publică în România care se concentrează, din păcate, doar pe reglementare şi definiţii, dar care pierde din vedere esenţa, ideea de susţinere reală a familiei din partea statului, de resetare a drepturilor tuturor membrilor unei familii.

Am respectat şi respect dreptul constituţional al tuturor românilor de iniţiativă legislativă în ceea ce priveşte modificarea Legii fundamentale. Respect şi dorinţa acestora de a introduce în Constituţie reglementări referitoare la faptul că prin căsătorie se pot uni doar un bărbat şi o femeie.

Însă nu am susţinut această iniţiativă cetăţenească de modificare a Legii fundamentale pentru că, sincer, nu cred că putem pune semnul egalităţii între noţiunea de familie şi cea de căsătorie. Cred că între acestea trebuie să fie o relaţie ca de la întreg la parte.

Cred că un părinte - indiferent că este bărbat sau femeie - şi copilul pe care îl are în îngrijire, reprezintă,...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, doamnă!

Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean:

...în egală măsură, o familie. Nu poate fi exclus din această categorie, doar pentru că nu există o uniune, în sensul legii, cu celălalt părinte.

Şi acei părinţi - bărbat şi femeie - care convieţuiesc şi au chiar proprii lor copii, dar care nu au ales să meargă în faţa ofiţerului de stare civilă pentru a-şi oficializa uniunea, din punctul meu de vedere, tot o familie reprezintă.

Cred că şi pentru aceşti români, care în actuala realitate socială sunt mulţi, trebuie să existe o protecţie atât la nivel constituţional, cât şi prin legi subsecvente.

Vă mulţumesc.

Valeria Schelean-Şomfelean, deputat al PNL de Caraş-Severin.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Alexe.

Domnul Costel Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Opriţi poluarea României!".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor şi deputat al judeţului Iaşi, să vă supun atenţiei un subiect extrem de important pentru sănătatea populaţiei, dar tratat cu indolenţă de autorităţile locale şi centrale: poluarea cu particule PM10.

Pe 23 noiembrie 2009, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României din cauza valorilor ridicate de particule fine de praf (PM10) din trei aglomerări urbane: Bucureşti, Iaşi şi Braşov.

În anul 2012 s-a emis un nou aviz suplimentar pentru nerespectarea valorilor limită, iar în 2014 s-a declanşat etapa următoare a procedurii. Principalele surse ale poluării fiind emisiile industriale şi traficul, iar problemele medicale dezvoltate de populaţie sunt extrem de grave: cancer pulmonar, astm la copii sau boli cardiovasculare.

Este inadmisibil ca, timp de opt ani autorităţile locale să tergiverseze soluţionarea acestei probleme, în condiţiile în care conform legislaţiei în vigoare primăriile celor trei oraşe aveau responsabilitatea întocmiri planurilor de calitate a aerului, precum şi elaborarea măsurilor pentru reducerea poluării.

Este inadmisibil ca atât doamna Gabriela Firea, primar al municipiului Bucureşti, cât şi domnul Mihai Chirica, primar al municipiului Iaşi, să fie mai preocupaţi de imaginea lor publică decât de destinele cetăţenilor pe care ar trebui să îi reprezinte.

Pentru ca tabloul să fie complet, pentru ca incompetenţa să fie crasă, Comisariatul Judeţean Iaşi al Gărzii Naţionale de Mediu a derulat o serie de controale care au constatat nerespectarea legislaţiei în vigoare atât de către Primăria Iaşi, cât şi de către două instituţii aflate în subordinea Consiliului Local Iaşi, iar cuantumul amenzilor au fost de peste 500.000 RON, în perioada 2015-2016, amenzi suportate din bugetul ieşenilor.

Planurile de calitate a aerului au primit aviz negativ de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi au fost respinse, deoarece de peste opt ani se tratează la diverse această problema şi ne-am trezit astăzi cu un bulgăre de zăpadă care se rostogoleşte şi nu îl mai putem opri.

Dragi colegi,

Cred că este clar şi evident că autorităţile nu reuşesc să gestioneze această problemă.

Etapa următoare a stări de infringement este sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi riscul de a plăti o amendă de 1,7 milioane euro, la care se adaugă penalităţi de întârziere.

De aceea fac un apel către...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi!

Domnul Costel Alexe:

...Guvernul PSD, către primarul PSD al municipiului Iaşi, domnul Mihai Chirica, precum şi către primarul PSD al municipiului Bucureşti, doamna Gabriela Firea, să se mobilizeze şi să evităm situaţia ruşinoasă şi păguboasă ce se întrevede.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Deputat Costel Alexe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Lupescu, vă rog.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

În numele militarilor în rezervă şi în retragere din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă solicit respectuos, ca la primirea Proiectului Legii salarizării unitare, să susţineţi în comisii şi la votul final modificarea art. 40 din aceasta, în sensul ca din conţinutul articolului să fie eliminată prevederea referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat şi să fie respectată prevederea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.

Ca argumente invoc următoarele:

1. Este total inadecvată, inoportună şi nelegală referirea la pensiile militare de stat, atât timp cât proiectul legii are ca scop o salarizare unitară a sistemului bugetar, şi nu o reglementare în domeniul pensiilor militare de stat. Solicit aceasta întrucât, în prezent, sunt în vigoare acte normative care reglementează acest lucru: Legea nr. 223/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi Ordinul comun al structurilor de apărare naţională pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi actualizare a pensiilor militare de stat din 2016.

2. Nu sunt motive obiective sau o stare/situaţie excepţională care ar justifica cumva necesitatea amânării actualizării pensiilor militare încă aproape cinci ani, până în anul 2022, inclusiv.

Dimpotrivă, în "Expunerea de motive", iniţiatorii proiectului legii afirmă că doresc să corecteze salarizarea nemulţumitoare şi a personalului militar. Dacă astfel se recunoaşte acest fapt, de ce se doreşte amplificarea stării de nemulţumire a pensionarilor militari, prin suspendarea temporară a actualizării pensiilor?

Chiar şi în Programul de guvernare pentru perioada 2017-2020, la Capitolul "Echitate" se arată: "Echitatea trebuie să fie şi pentru pensionari alături de salariaţi şi celelalte categorii sociale...".

3. Legea nr. 223/2015 a fost amendată, în mod abuziv şi nemeritat, de prevederile art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2015, iar acum se încearcă o nouă amendare prin art. 40 al Proiectului Legii salarizării unitare.

Aceste două modificări/amendări nu fac decât să amplifice inechităţile dintre militarii pensionaţi în perioade diferite, pe de-o parte, şi dintre militarii în activitate şi cei pensionaţi, pe de altă parte.

De asemenea, se va produce o discrepanţă imensă, va fi o nedreaptă modalitate de calcul care va crea diferenţe mari şi pentru cei aflaţi în plată în prezent, faţă de cei care se vor pensiona.

4. Suspendarea actualizării pensiilor militare poate fi un atentat la siguranţa şi apărarea naţională, deoarece pensionarii militari au obligaţii în caz de chemare la mobilizare, război sau campanii.

5. Se încalcă toate normele de drept civil şi constituţional...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi!

Domnul Dumitru Lupescu:

...prin faptul că un singur articol dintr-o lege prorogă, concomitent, aplicarea unor articole din şase legi organice cu scop şi beneficiari diferiţi.

Cu respect, consideraţie şi speranţă, Dumitru Lupescu, deputat al USR în Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Oprescu, aveţi declaraţie? Nu.

Cam ăştia am fost!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

"Care sunt adevăratele priorităţi ale politicilor educaţionale în sistemul de educaţie românesc, în contextul actual european?"

În plenul Camerei Deputaţilor au fost aduse în atenţia parlamentarilor două proiecte care vizează o racordare a învăţământului românesc la valorile şi direcţiile politice europene comune în educaţie. Este vorba de Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Investiţia în Tinerii Europei, COM (2016) 940 - PH CD 40/2017 şi Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Îmbunătăţirea şi modernizarea educaţiei, COM (2016) 941 - PH CD 41/2017.

În societatea contemporană, dinamică şi mereu în transformare, cu schimbări rapide şi efecte imediate, educaţia şi învăţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, iar concepţia de educaţie regândită şi modernizată. Este şi rolul acestor proiecte care circumscriu în sfera preocupărilor educaţiei la nivel european tocmai nevoile reale ale tinerilor de azi, legătura mai strânsă a pieţei muncii cu parcursul educaţional al tinerilor absolvenţi reprezentând fie ciclul gimnazial pentru cei care vor să îmbrăţişeze forma învăţământului profesional dual sau ucenicia în meserii cerute, fie cel superior, unde încă persistă prea multă teoretizare în detrimentul aplicabilităţii cunoştinţelor, dezvoltării competenţelor şi inteligenţelor multiple în cadrul unor proiecte tematice care pot dezvolta spiritul de echipă şi negocierea. Învăţământul românesc capătă noi valenţe în condiţiile impuse de reforma cu deschidere europeană, dar dorinţa de reformă şi europenizare a direcţiilor politicilor educaţionale nu poate fi implementată durabil şi sustenabil fără a lua în considerare datele îngrijorătoare care vin din mediul rural sărac în special, unde copii şi tineri se află în situaţii de risc şi abandon şcolar.

Potrivit UNICEF, aproximativ 300.000 de copii şi tineri se află în afara sistemului de educaţie, 5.103 elevi români cu vârste cuprinse între 15 ani şi 3 luni respectiv 16 ani şi 2 luni la data testării, din 185 de scoli, au susţinut în luna aprilie 2015 testarea PISA propriu-zisă. Testarea internaţională se desfăşoară o dată la 3 ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, ştiinţă şi citire. În toate ţările care participă la PISA 2015 eşantionarea şcolilor şi a elevilor se realizează extern, de Consorţiul PISA, cu ajutorul unui software dedicat. Elevii au avut la dispoziţie două ore pentru a rezolva subiectele structurate pe trei domenii: Ştiinţe ale naturii, Matematică şi Citire/Lectură. Elevii români au în continuare dificultăţi să citească şi să înţeleagă un text, iar la matematică nu pot rezolva decât exerciţii de bază. Aşa arată rezultatele la ultimele teste PISA, care s-au susţinut anul trecut. Mai exact, România s-a clasat pe locul 48 din 72, sub Bulgaria şi Ungaria, aceasta în condiţiile în care, în anul 2012, ne-am aflat pe locul 45 din 65 de ţări. Cât îi priveşte pe cei mai buni adolescenţi, aceştia sunt în Singapore, Japonia şi Estonia.

Studiul PISA 2015 a evaluat aproximativ 540.000 de elevi din 72 de ţări şi economii la Matematică, Lectură şi Ştiinţe. Accentul a fost pus pe Ştiinţă, potrivit OECD. Scorul României la Ştiinţe, domeniul pe care s-a pus accent la ultimele testări, este de 435 faţă de scorul mediu al ţărilor OECD, 493, şi faţă de cel mai bun scor, cel al singaporezilor, care a fost de 558. La partea de Citire, România a acumulat 434 de puncte, iar la partea de Matematică 444 de puncte.

Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală, la lumea reală. Astfel, de exemplu, PISA nu măsoară dacă un copil ştie tabla înmulţirii, ci ce ştie el să facă cu ea. Concret, programul OECD-PISA nu testează "discipline", pentru că nu urmăreşte eficienţa în performarea unui anumit curriculum, ci evaluează în ce măsură elevii aflaţi către finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază, esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional - arată un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Deşi ştiu să citească, elevii nu reuşesc să înţeleagă textele, susţin experţii, care atrag atenţia că aceasta este o consecinţă a faptului că programele şcolare sunt în continuare prea stufoase, elevii fiind obligaţi să memoreze informaţiile, nu să analizeze textele.

Problema majoră actuală a învăţământului românesc este această ruptură între elite şi segmentul median al tinerilor din sistem, care nu fac faţă provocărilor lumii de azi. Cei care abandonează şi sunt în afara sistemului educaţional ar trebui să fie prioritatea numărul 1 pentru toţi factorii decidenţi, dar şi ONG-uri, profesori, părinţi. Un proverb din cultura chineză ne oferă un eşantion de înţelepciune universală care trebuie aplicat în viaţa reală a sistemului de educaţie românesc, nu doar în hotărâri şi directive care rămân la nivel declarativ, în dosarele Ministerului Educaţiei sau în Parlament:

"Dacă te gândeşti la ziua ce va urma, ia-ţi de mâncare. Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac. Dacă te gândeşti la secolul ce va urma, educă copiii!"

Domnul Găvrilă Ghilea:

"De ce la autovehicule se poate, dar la locuinţe nu?!"

După mai bine de 8 ani de la adoptarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, Pool-ul de Apărare Împotriva Dezastrelor, PAID, semnala, în toamna anului trecut, dezinteresul major al proprietarilor români faţă de încheierea acestui tip de asigurări, precizând că mai puţin de 20% dintre cele aproape 9 milioane de locuinţe existente sunt asigurate prin poliţe obligatorii.

Situaţia pare cu atât mai alarmantă, cu cât printre recalcitranţi se numără chiar proprietari de imobile amplasate în zonele cu risc seismic ridicat, ceea ce ar trebui să determine, în primul rând, sesizarea şi responsabilizarea autorităţilor competente în diseminarea obligaţiilor care derivă din acte normative cu un asemenea impact.

Astfel, conform datelor furnizate de PAID, în regiunea geografică Moldova, arie de impact pentru seismele cu epicentrul în Vrancea, nici 16% dintre locuinţe nu sunt asigurate, în timp ce în Banat sau Dobrogea gradul se apropie de 27% şi respectiv 22%.

Pe de altă parte, faptul că în Bucureşti gradul de cuprindere depăşeşte 38% este justificat şi prin numărul mare de locuinţe contractate în ultimii ani prin credite ipotecare, una dintre condiţiile acestui instrument de finanţare fiind chiar existenţa unei poliţe de asigurare obligatorie a imobilului împotriva dezastrelor.

Presa economică anunţa recent constituirea la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară a unui grup de lucru pentru modificarea legislaţiei în domeniul asigurărilor obligatorii de locuinţe, inclusiv prin revizuirea cuantumului amenzilor, în limita unui plafon fix, care ar urma să fie majorat de cinci ori faţă de nivelul minim reglementat în prezent.

Este însă evident că simpla plafonare la limita superioară de 500 de lei a cuantumului minim al amenzii contravenţionale pentru neîncheierea poliţiei de asigurare nu poate contribui semnificativ la ameliorarea acestui indicator.

De altfel, amenzi se puteau aplica şi până acum, într-un cuantum cuprins între 100 şi 500 de lei, dar tocmai transferul competenţei punerii în practică a acestor măsuri coercitive, către autorităţile locale a blocat, uneori chiar din considerente electorale, procesul de urmărire a respectării prevederilor actelor normative care le reglementează.

Dacă în cazul unui autovehicul depistat circulând în trafic fără a deţine o poliţă RCA valabilă proprietarul este sancţionat atât pecuniar, cât şi prin măsuri complementare - care nu se ridică decât după îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor legale, sub rezerva radierii din circulaţie a autovehiculului - şi în cazul locuinţelor responsabilizarea proprietarilor poate căpăta valenţe noi.

Iată de ce, grupul de lucru constituit la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară trebuie să armonizeze litera cu spiritul legii şi să adapteze bunele practici din ţările europene dezvoltate la realităţile româneşti. Până nu e prea târziu...

Domnul Ioan Balan:

"Atenţie la buzunare! PSD guvernează din nou România"

Pentru orice român care a sperat vreodată că o guvernare a PSD ar putea aduce prosperitate în România a devenit deja clar că PSD este cel mai mare inamic al prosperităţii şi principalul obstacol în calea modernizării ţării noastre. Faptul că guvernarea PSD a eşuat deja, la numai patru luni de guvernare, nu trebuie să ne surprindă! Nu este o noutate! Aşa s-a întâmplat ori de câte ori PSD a ajuns la guvernare.

În anii ’90, la puţin timp după ce predecesorul acestuia, FSN, a venit la guvernare pe un val uriaş de încredere, imediat după aceea au venit şi minerii din Valea Jiului, să înveţe studenţii bucureşteni conjugarea verbului a democratiza!

La începutul anilor 2000, PSD a câştigat alegerile cu o deviză demagogică, şlefuită de maestrul în manipulări de mase. Astfel, de la "sărac şi cinstit" s-a ajuns, în numai câteva luni, la "bogat şi corupt". Acei ani de guvernare care au adus cu ei şi baronizarea şi feudalizarea României, stârnesc încă puternice nostalgii printre membri de bază ai PSD.

În 2009, prezenţa PSD la guvernare a fost iarăşi toxică şi a însemnat întârzierea măsurilor anticriză, măsuri pe care toate statele UE le luaseră, întârziere care a condus apoi la intrarea economiei naţionale într-o recesiune dureroasă pentru toţi.

Şi în anul 2012, PSD a promis râuri de lapte şi miere, iar în numai câteva luni a introdus sau a majorat mai bine de 40 de impozite şi taxe. De ce ne-am mira, oare, că PSD s-ar fi schimbat în aceşti 27 de ani? Până şi Mihai Eminescu ar fi spus "Alte măşti, aceeaşi piesă/Alte guri, aceeaşi gamă,/Amăgit atât de-adese/Nu spera şi nu ai teamă."

În ultimii douăzeci şi şapte de ani, PSD s-a aflat la guvernare cea mai mare perioadă de timp, mai precis peste douăzeci de ani! Dacă PSD ar fi vrut şi ar fi putut să aducă bunăstarea pentru români, am toată convingerea că ar fi avut suficient timp să o facă. Din nefericire, după peste două decenii de guvernare socialistă nu putem contabiliza decât că România are cele mai proaste spitale, cea mai mare rată a analfabetismului, cele mai scorojite şcoli, drumuri naţionale de pământ, autostrăzi fărâmate, salariaţii cei mai munciţi, dar cel mai prost plătiţi, pensionari săraci şi jumătate dintre tineri plecaţi să muncească în străinătate, pentru că acasă la ei nu au unde.

La ultimele alegeri, PSD nu doar a promis, ci şi a compromis ideea de bunăstare pentru români. A vândut iluzii cu dublări sau triplări de salarii, cu dublări sau triplări de pensii, cu mii de kilometri de autostrăzi, cu taxe mai puţine şi impozite mai mici, cu investiţii străine fără număr şi locuri de muncă noi în economie. Ce s-a ales din acest noian de promisiuni, începem deja să vedem cu ochiul liber.

Să ştiţi că nu am fost nicidecum ironic atunci când am avertizat populaţia să fie atentă la buzunare! Nu, am fost cât se poate de serios, pentru că, ori de câte ori a guvernat PSD, mâna Guvernului s-a înfipt şi mai tare în buzunarele contribuabililor, până la cot, prin impozite noi sau tot felul de taxe născocite peste noapte, iar puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut, ca urmare a creşterii preţurilor.

De peste patru luni de când duetul Dragnea-Grindeanu guvernează România, opinia publică este intoxicată cu măsurile fiscale aberante pe care le pregăteşte trista coaliţie PSD-ALDE, din a doua jumătate a anului. Impozitul pe gospodărie, impozitul pe tranzacţii de active, impozite suplimentare pentru contractele de muncă cu timp parţial, accize majorate, contribuţii sociale modificate, confiscarea profiturilor companiilor de stat şi alte asemenea măsuri păguboase, dăunătoare, nocive au luat locul promisiunilor din campanie. Mai mult, iluzia creşterilor spectaculoase de pensii şi salarii a erodat deja puterea de cumpărare a populaţiei, pentru că preţurile pentru produsele de bază au avut creşteri şi de peste 20% în primele luni ale anului.

Să ştiţi că nu mă număr printre cei care, într-un mod, zi eu, destul de iresponsabil, s-ar bucura ca PSD să izbească economia de gard, doar ca să demonstreze că PSD este şi incompetent să guverneze şi nociv pentru economie şi societate. Ştim deja cu toţii că PSD aduce cu el numai sărăcie şi subdezvoltare. Nu mai trebuie să demonstrăm acest lucru. Se vede cu ochiul liber şi la nivel guvernamental, dar şi în administraţia locală.

Eu, personal, cred cu toată puterea că noi, cei din PNL, avem obligaţia majoră şi încrederea uriaşă a unei părţi din electorat că nu vom lăsa PSD să prăbuşească economia şi să ducă România înapoi, în anii ’90, sau chiar mai târziu în istorie. Este uşor de anticipat că dezastrul economic este destul de greu de evitat în anul 2017, dar nu imposibil. Pentru aceasta, toată eforturile noastre trebuie să se concentreze să trimitem acest Guvern acasă, cât mai curând, pentru a limita pagubele produse de politicile dezastruoase!

Doamna Mara Mareş:

"România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor europene pentru tineri!"

În România, rata de ocupare a tinerilor este de doar 22,3%, comparativ cu 61,6% la nivelul întregii populaţii apte de muncă. În 2016, România a înregistrat o rată a şomajului, la nivel general, de 5,9%, în timp ce în rândul tinerilor aceasta a fost de 20,4%.

Astăzi avem pe ordinea de zi a Comisiei pentru învăţământ un proiect de lege iniţiat de Guvern şi care urmăreşte stimularea angajatorilor de a încheia contracte de ucenicie şi contracte de stagiu pentru absolvenţii de învăţământ superior. Deşi este o iniţiativă pe care o voi susţine fără rezerve, nu pot trece cu vederea faptul că aceste măsuri sunt parte din Planul de aplicare a Garanţiei de Tineret, care trebuia pus în aplicare încă din anul 2014!

Garanţia pentru Tineret a fost expresia voinţei politice a Uniunii Europene de a se apleca cu cea mai mare preocupare asupra diminuării şomajului în rândul tinerilor din statele membre. Ca urmare a acestei decizii, UE a pus la dispoziţie 6 miliarde de euro prin Iniţiativa pentru Ocuparea Tinerilor şi Fondul Social European. Jumătate dintre aceşti bani pot fi cheltuiţi fără ca statele să asigure cofinanţare.

În 2015, o altă decizie a venit în sprijinul statelor membre pentru a implementa acest plan. Prefinanţarea acordată programului a crescut de la 1%, adică de la 67 milioane de euro, la 30%, adică la nu mai puţin de un miliard de euro.

Rezultatele acestor măsuri nu au întârziat să apară la nivel european. În 2016, la trei ani de la lansarea Garanţiei pentru Tineret, UE avea cu 1,4 milioane tineri şomeri mai puţin. De asemenea, până în 2015, rata anuală a şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 20,3%, înregistrându-se o scădere cu 3,4 puncte procentuale. Tinerii NEET, neîncadraţi profesional şi care nu urmează niciun program educaţional sau de formare, au ajuns la o medie a şomajului de 12% la nivelul UE, realizându-se o scădere cu un punct procentual.

Din păcate, situaţia încurajatoare de la nivel european nu se regăseşte şi în România. Întârzierile în utilizarea fondurilor europene alocate prin bugetarea 2014-2020 au dus la întârzierea aplicării acestui program. De altfel, şi faptul că Guvernul a preferat un proiect de lege şi nu o ordonanţă arată doar că încă nu putem aplica aceste măsuri, pentru că nu vom primi rambursări de la Comisia Europeană, până nu avem acreditată Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, AM POCU, care va gestiona aceste măsuri.

România trebuie să accelereze absorbţia fondurilor europene pentru tineri. Împreună trebuie să punem presiune asupra Guvernului să rezolve de urgenţă acreditarea AM POCU şi să prezinte un calendar concret de aplicare a Garanţiei pentru Tineret în România.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Autorităţile române să o ajute pe doamna Camelia Smicală!"

Aş vrea să vă supun atenţiei un caz dureros despre care s-a scris şi vorbit mult în mass-media, care însă momentan nu a fost rezolvat. Este vorba despre cazul doamnei Camelia Smicală, cetăţean român şi al UE şi cetăţean al municipiului Piatra-Neamţ, motiv pentru care mă simt îndrituit să aduc în discuţie situaţia nefastă în care se regăseşte şi să trag totodată un semnal de alarmă pentru autorităţile în competenţa cărora revine acest caz.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu cunoaşteţi cazul, doamna Camelia Smicală a fost doctoriţă în Piatra-Neamţ, iar în urmă cu câţiva ani a decis să îşi ia copilul şi să emigreze în Finlanda. Acolo s-a recăsătorit şi a devenit mamă a încă doi copii. După acest episod a început calvarul, devenind o victimă a violenţei domestice. A decis să divorţeze şi a primit o locuinţă cu adresă protejată prin confidenţialitate, pentru a se proteja de fostul soţ.

În momentul în care autorităţile finlandeze au suspectat că doamna Smicală vrea să se întoarcă în ţară, a început adevăratul coşmar. Cei doi copii i-au fost luaţi de serviciile sociale şi de poliţie şi trimişi să stea cu tatăl violent. După îndelungi eforturi, doamna Smicală a reuşit să îşi recapete copiii, însă la scurt timp i-au fost luaţi din nou şi duşi la orfelinate separate. Pe lângă drama de a rămâne fără copii, care au fost transferaţi la orfelinat, autorităţile finlandeze au condamnat-o la 6 luni de închisoare cu suspendare, acuzând-o de purtare violentă în timpul episodului când autorităţile i-au luat micuţii şi i-au trimis tatălui abuziv.

În acest moment doamna Smicală a rămas şi fără posibilitatea de a profesa. Este o situaţie dureroasă şi, totodată, care ridică multe semne de întrebare cu privire la modul în care a fost tratată de autorităţile finlandeze.

De aceea, fac apel şi de aici, de la tribuna Parlamentului, către autorităţile competente de la noi din ţară să facă demersurile necesare pentru a vedea dacă doamnei Camelia Smicală nu i-au fost încălcate drepturile. Să insiste, să găsească cele mai potrivite soluţii de a construi un dialog constructiv cu autorităţile finlandeze, pentru că au trecut doi ani şi cazul nu a fost rezolvat, ci, din contră, s-a agravat. Aşa ceva nu trebuie tolerat.

Să ne protejăm cetăţenii, să ne facem datoria şi, dacă doamnei Smicală şi copiilor ei le-au fost încălcate drepturile, cei care se fac vinovaţi de asta să fie sancţionaţi.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Soluţie bugetară pentru PSD - impozitaţi umorul negru!"

Guvernul condus de la umbră de Liviu Dragnea este disperat şi în degringoladă, pentru că bugetul pe anul 2017 este pe marginea prăpastiei şi puţin îi lipseşte să cadă în gol. Este evident că nici interpusul Grindeanu, nici strategul Darius Vâlcov şi nici şeful lor Liviu Dragnea nu ştiu şi nici nu pot să scoată România de pe marginea prăpastiei pe care au împins-o. Nu au soluţii sustenabile pentru redresarea finanţelor publice şi nici nu înţeleg că fără stimularea adevăratelor motoare de creştere economică - investiţiile publice, investiţiile private, exporturile, cercetarea şi inovarea - nu vor reuşi să o scoată la capăt, nici măcar până la sfârşitul anului!

Dacă n-am mai fi văzut în istoria recentă măsuri antieconomice, orientate cu toată forţa împotriva mediului de afaceri din România, am fi zis că acest trio a inovat în domeniul incompetenţei. Numai că tot pe aceeaşi actori i-am văzut la guvernare şi în urmă cu câţiva ani, pe vremea când firmele româneşti aflate în insolvenţă sau faliment erau mai multe decât cele care încă mai supravieţuiau de pe o zi pe alta.

Cu toate aceste evidenţe, domnul Dragnea îl siluieşte pe bietul Grindeanu să recite, mai întâi singur, în oglindă, apoi pe la televiziuni, că vom avea creştere economică uriaşă, că deficitul stă bine şi că românii vor fi loviţi din toate părţile de prosperitate.

Acum câteva zile, Comisia Europeană spune aceleaşi lucruri, însă, cam pe invers. De crescut, economia creşte, dar doar pe consum şi nici pe departe la nivelul minciunii PSD-iste! Despre deficit, oricine poate calcula că el va sări deja de 3% din PIB numai după prima jumătate a anului, iar în privinţa salariilor uriaşe pe care le promite doamna Vasilescu, experţii europeni ne avertizează că acea lege seamănă tare cu pielea vândută a ursului din pădure!

Dar ce contează toate acestea! Cine-i Bruxelles-ul ăsta, spunea acum ceva ani un membru marcant al PSD! Aşadar, în ciuda tuturor recomandărilor, ei apasă pe acceleraţie, deşi în faţă e prăpastia, iar în maşină sunt toţi românii! Ştiţi cum se spune despre consecvenţă şi prostie!

Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns, modul în care PSD şi ALDE se străduiesc să născocească tot felul de impozite noi, mai la vedere sau mai mascate, modul în care se chinuiesc să crească fiscalitatea existentă şi să taie din cheltuieli sociale. Ori cum o dau, ori cum o sucesc, tot nu le ies calculele, tot cu minus le dă! Atât de mare a fost minciuna electorală din iarna anului trecut, căci nu reuşesc să o îngroape, orice ar face. De îngropat, însă, vor îngropa, cu certitudine, economia!

Văzând câte eforturi fac miniştrii PSD şi ai ALDE să peticească bugetul de stat, de milă, am zis să le dau o mână de ajutor! Dacă tot vor să sufoce, din ianuarie 2018, economia, mediul de afaceri şi societatea cu noi impozite şi taxe, le-am oferit şi o soluţie fiscală deosebită - să impoziteze umorul negru al românilor.

Este singura soluţie să o scoată la capăt! Păi, atâta vreme cât salariile sunt mult mai mici decât media europeană, de acolo bani suplimentari nu mai au de unde lua! Atât timp cât doar o pondere mică dintre firmele româneşti înregistrează profit, nici de acolo nu mai pot lua cine ştie ce resurse bugetare! TVA-ul tot e destul de mare şi mă întreb oare cine mai are curajul să intre în magazin să cumpere ceva, căci acela trebuie să stea bine cu inima.

Aşadar profit nu, salarii nu, consum nu, dividende aproape deloc! La ce stau românii cel mai bine? La haz de necaz!

Păi, vedeţi dragi guvernanţi ai PSD ce ocazie aţi ratat!? Impozitaţi umorul negru! Introduceţi de urgenţă impozitul pe hazul de necaz şi bugetul va trosni de prosperitate!

Ori de câte ori românul va face o glumă pe seama sa şi a frigiderului veşnic gol, scos din priză, trosniţi-i o taxă, omorâţi-l cu un impozit, să nu mai aibă chef de râs!

Ori de câte ori românul se va plânge şi va face haz de necazul că nu-şi poate plăti facturile, rupeţi-l cu încă un impozit, băgaţi-i încă o taxă, să nu mai îndrăznească vreodată! Dacă va mai glumi că nu-şi poate plăti rata la bancă, mai băgaţi-i un impozit. Şi uite aşa, din impozitul pe hazul de necaz, poate veţi acoperi deficitul de încasări la buget.

Ştiu, e trist, dar nu m-ar mira ca cei din PSD să vadă această ironie chiar ca pe o soluţie şi să ne trezim peste noapte chiar şi cu impozitarea hazului de necaz!

Doamna Raluca Turcan:

"Ordonanţa privind ANCOM a fost adoptată prin încălcarea legii"

PNL solicită Avocatului Poporului să conteste la CCR Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind conducerea ANCOM.

Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanţa privind schimbarea procedurii de numire în ANCOM prin OUG nr. 33/2017, în şedinţă, fără ca actul normativ să fi primit avizul Consiliului Legislativ.

Avizul respectiv a fost emis de Consiliul Legislativ abia a doua zi, pe 28 aprilie!

Acesta sublinia neconstituţionalitatea reglementării, prin raportare la trei decizii ale CCR, întrucât "nu cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi de drept din care să reiasă existenţa situaţiei extraordinare şi nici explicarea urgenţei reglementării".

Obligaţia de avea avizul Consiliului Legislativ înainte de adoptarea O.U.G. reiese din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă şi din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ:

Aşadar, o piaţă de 4 miliarde de euro va fi gestionată de o persoană numită ilegal, netransparent şi abuziv.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului - o măsură cinică a guvernării PSD-ALDE"

În spaţiul public există o dezbatere intensă pe tema plafonării indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, propunere făcută de la cel mai înalt nivel chiar de vicepremierul Sevil Shhaideh şi de ministrul muncii Lia Olguţa Vasilescu.

Pe această cale, vreau să atrag atenţia că implementarea unei astfel de măsuri nu ar face decât să lovească în mod direct în familiile tinere, din clasa de mijloc, şi ar avea efecte negative asupra natalităţii în România.

O astfel de măsură nu denotă decât lipsa de viziune economică a actualului Guvern, care, pus în faţa propriilor promisiuni electorale, încearcă acum cu disperare să găsească bani pentru a le onora. Acest tip de abordare este profund greşit şi nu face decât să încurajeze în societate formele de nemuncă şi nu pe cei care aduc plus valoare economiei în ansamblu.

În acest moment, acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului se face cu respectarea principiului contributivităţii la bugetul de stat, aceasta nefiind o măsură de ajutor social. Din păcate, Guvernul PSD-ALDE demonstrează că nu este preocupat cu adevărat de încurajarea părinţilor care îşi doresc copii, părinţi care au trudit, şi-au făcut o carieră şi nu au stat cu mâna întinsă pentru a beneficia de ajutoarele sociale de la stat.

Fac un apel la reprezentanţii majorităţii parlamentare să-şi respecte votul pe care l-am dat anul trecut aici, în Parlament, în sensul eliminării plafonării indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi să se opună unor astfel de măsuri care nu dau dovadă decât de cinism din partea Executivului, cu scopul de a identifica doar ceva mărunţiş pentru a-şi acoperi golurile din vistieria ţării.

Stimaţi guvernanţi, unul dintre argumentele PNL în favoarea adoptării în 2016 a eliminării plafonării acestor indemnizaţii a fost acela de a face un prim pas în vederea stopării declinului demografic, una dintre gravele probleme cu care se confruntă România în această perioadă.

Nu putem să susţinem munca şi familia prin ajutoare sociale, ci doar prin măsuri care şi-au dovedit eficienţa şi necesitatea. Efortul bugetar nu este unul foarte mare, având în vedere importanţa unei astfel de reglementări pentru viitorul României.

Solicit guvernanţilor să facă lumină si să-şi clarifice intenţiile în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, pentru că tinerele familii au nevoie de predictibilitate pentru a-şi putea face planuri de viitor. Ministrul muncii şi Guvernul PSD-ALDE, în ansamblul său, trebuie să conştientizeze că au o responsabilitate mare faţă de aceşti părinţi şi trebuie să găsească resursele financiare necesare acordării indemnizaţiei pentru creşterea copiilor.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Registrul unic al donatorilor de sânge. Cum poate fi rezolvată criza sângelui"

Vă rog pe toţi să sprijiniţi acest demers! Primul registru al donatorilor de sânge din România a fost lansat. E o soluţie pe care o susţin pentru a rezolva criza cronică de sânge.

Chiar acum un ieşean are nevoie de o transfuzie. Poate muri oricând din cauza unei hemoragii. Suferă de o boală rară: purpură trombocitopenică. Când a ajuns la urgenţe, analizele au arătat că numărul trombocitelor din sânge este zero.

Vreau ca donarea de sânge să nu mai fie o problemă naţională. Registrul unic al donatorilor de sânge, care facilitează donarea şi fidelizează donatorii, trebuie să fie funcţional cât mai repede la nivel naţional şi să funcţioneze şi online. Am interpelat azi şi Ministerul Sănătăţii pentru ca această platformă să fie rapid implementată.

Prin această platformă care intermediază comunicarea dintre donatori şi centrele de transfuzie, avem evidenţa:

1. Numărului de donatori disponibili şi localizarea acestora;
2. Distribuţiei acestora pe grupe sanguine, Rh;
3. Donatorii se pot înscrie şi pe programa online - debirocratizare şi reducerea timpilor de aşteptare -;
4. Pot fi notificaţi pe mail şi SMS, în funcţie de nevoia de sânge - cantitate, tip - din centrele de transfuzie;
5. În cazul unor urgenţe colective, pot fi alertaţi un număr crescut de donatori;
6. Prin această măsură, donarea va ajunge să se facă în mod constant, asigurând fluxul de sânge necesar activităţilor medicale de rutină, nu doar în perioadele de criză;
7. Vizăm dublarea numărului de donatori.

Până atunci vă rog din nou, donaţi sânge!

Domnul Vasile Axinte:

"Barajul de la Lunca Paşcani. Lucrările se degradează, abundenţă de promisiuni, soluţii inexistente!"

Această declaraţie politică se doreşte a fi o scrisoare deschisă adresată domnului prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu.

Domnule prim-ministru,

Deşi ideea unui baraj în amonte de localitatea Paşcani a apărut pe agenda oficialităţilor locale încă din anul 1986, fiind aprobată printr-un Decret în anul 1989, nici până în anul de graţie 2017 această lucrare nu a fost definitivată, deşi a fost, în trecut, finanţată până la procentul de 90% din totalul fondurilor necesare. Din păcate, din 2012, nu s-a mai alocat nicio finanţare pentru acest obiectiv strategic, şantierul fiind trecut teoretic în conservare, practic în degradare.

Banii investiţi până acum, în jur de 100 de milioane de euro, îşi pierd valoarea cu trecerea fiecărui an, astfel încât, cercetând un răspuns primit la o interpelare de fostul senator Florin Constantinescu, rezultă, în speţă, o diferenţă mare de costuri între estimările specialiştilor în domeniu şi estimările fostului Guvern tehnocrat.

Aşadar, potrivit specialiştilor în domeniu, ar mai fi necesare fonduri în valoare de 50 de milioane de euro, 10 pentru componenta energetică şi 40 pentru componenta de apă. Fiind obişnuiţi deja cu umflarea facturilor în mod tehnocrat, ministerul de resort din timpul guvernării Julien Cioloş oferă un răspuns cel puţin halucinant problemei în cauză, dublând efectiv costurile de definitivare a lucrării la 21 de milioane de euro pentru componenta energetică şi 81 de milioane de euro pentru componenta de apă, deşi Domniile Lor recunoşteau că lucrările la tot complexul energetic se apropiaseră de 85%.

Domnule prim-ministru,

Recent, un coleg senator de Iaşi a interpelat din nou Guvernul României cu problema acestei investiţii strategice şi, deşi a fost asigurat că ministerul interpelat este deschis tuturor propunerilor venite din teritoriu, răspunsul efectiv la problema supusă discuţiei a fost o veritabilă "excepţie de necompetenţă", fiind înştiinţaţi totuşi că interpelarea va urma cadrul legal?!

În fond, este vorba despre o lucrare de infrastructură strategică, efectuată în amonte de municipiul Paşcani, care ar avea ca scop regularizarea debitului de apă de pe râul Siret, precum şi producerea de energie electrică, aportul energetic urmând să măsoare în jur de 5,2 MWh, conform estimărilor specialiştilor. Nu în ultimul rând, prin efectuarea acestei lucrări de importanţă regională nu numai judeţeană s-ar înlătura riscurile de inundaţii, cunoscut fiind că râul Siret iese destul de des din matcă şi ar constitui şi un sprijin eficient pentru agricultorii care doresc să beneficieze de irigarea culturilor.

Avem credinţa, domnule prim-ministru, că nu o să fiţi de acord cu lăsarea în paragină a unui complex energetic executat în proporţie de minim 85% şi îngropat de Guvernul tehnocrat în tot felul de "hârţogării".

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"2019 - anul în care parcursul nostru european va continua în alţi termeni"

România are în sfârşit un orizont sigur în privinţa ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dar şi a intrării în spaţiul Schengen.

2019, anul în care ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, este şi anul în care parcursul nostru european va continua în alţi termeni.

Săptămâna trecută, dialogul pe tema ridicării MCV, purtat de premierul Sorin Grindeanu cu experţi ai Comisiei Europene, a adus clarificările necesare pentru ca România să-şi poată îndeplini angajamentele asumate.

Aşadar, veşti bune pentru 2017, când ţara noastră aniversează 10 ani de apartenenţă la familia europeană, 10 ani în care fiecare Guvern s-a străduit, cum s-a priceput, să asigure un parcurs predictibil pro-european, un angajament pe termen lung, care va fi în curând pe deplin încheiat.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat progresele făcute de România, exprimându-şi încă o dată speranţa că va fi primită în Schengen şi că îi va fi ridicat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, înainte de preluarea mandatului la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Pe termen scurt însă, prioritatea Guvernului rămâne preocuparea ca procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniune să aibă un impact cât mai mic asupra românilor care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie. În cadrul negocierilor, România va insista pentru oferirea de garanţii suplimentare, în favoarea protejării drepturilor cetăţenilor europeni din Marea Britanic

Pentru fiecare dintre statele membre ale UE, Brexit-ul este o provocare fără precedent. Cert este că Uniunea Europeană merge înainte, într-un efort complex, dar meritat, de a asigura tuturor cetăţenilor o viaţă cât mai bună.

2019, anul care pentru România vine atât cu o provocare, cât şi cu veşti bune, trebuie să ne găsească pregătiţi şi determinaţi să concretizăm progresele pe care le facem în această direcţie, zi de zi.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"România a înregistrat cel mai mare export lunar din istorie"

Măsurile luate de Executivul României, în acord cu Programul de guvernare pe care PSD îl are, au produs deja primele rezultate palpabile. Premierul Sorin Grindeanu a anunţat, săptămâna trecută, că exporturile româneşti au o rată, în aceste luni, de trei ori mai mare faţă de 2016 şi cele mai ridicate, ca sumă, din 2012 şi până acum.

În luna martie exporturile de bunuri au fost în valoare de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă cel mai mare export lunar din istorie. Aşadar, un semnal extrem de bun, dar mai ales încurajator.

De altfel, exporturile de mărfuri româneşti au început în 2017 cu un avans solid, de peste 13 %, comparativ cu prima lună din 2016. România a exportat, în ianuarie 2017, mărfuri în valoare de 3,57 miliarde euro în Uniunea Europeană.

Mai mult, tot săptămâna trecută, Corina Creţu, comisarul pentru politică regională, a anunţat că aproximativ 2.000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de avantajele obţinute prin intermediul unor noi împrumuturi deblocate prin acordul semnat de Fondul european de investiţii cu Raiffeisen Bank. Este vorba de nu mai puţin de 177 de milioane de euro, împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România.

Acest acord, care este pilonul central al Planului Juncker, a fost semnat în 11 mai. Planul Juncker este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa. Prin intermediul acestui acord, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă sau în inovare.

Astfel, alături de măsurile adoptate de Guvern în sprijinul firmelor româneşti, dar şi prin programele europene sau acordurile de finanţare existente, se fac paşi importanţi pentru asigurarea unui mediu cât mai propice unei economii sănătoase.

Domnul Radu Babuş:

"Susţin Masterplanul pentru investiţii în turism, lansat de ministrul turismului, colegul meu Mircea-Titus Dobre"

Conform declaraţiilor ministrului turismului, în prezent, în cadrul ministerului se lucrează la o strategie de promovare a României, împreună cu operatori privaţi. Având în vedere că la ora actuală investiţiile în turism şi alimentaţie publică sunt în proporţie de 99% din surse private, nu pot decât să salut această iniţiativă, care, sper, să aducă rezultatul aşteptat atât de furnizorii de servicii turistice, cât şi de beneficiarii acestora, cetăţeni români şi străini. Promovarea turistică este o componentă esenţială a Masterplanului. Cu toate acestea, fără o susţinere efectivă a proiectelor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de transport din ţara noastră, sunt puţine şanse ca restul acţiunilor să aducă beneficiile scontate, respectiv ^;o creştere importantă a numărului de turişti şi o majorare a ponderii turismului în produsul intern brut al României.

Spre exemplu, şi eu şi ministrul turismului suntem constănţeni şi ne dorim să sprijinim turismul la litoralul românesc al Mării Negre. În acelaşi timp, cunoaştem foarte bine problemele cu care hotelierii şi patronii de restaurante se confruntă. Având în vedere apropierea sezonului estival şi începutul vacanţei de vară, este inadmisibil ca în fiecare an să ne confruntăm cu aceeaşi problemă şi anume, demararea lucrărilor de amenajare a drumurilor, a podurilor - vezi Podul de la Agigea - şi a plajelor, cu o lună, sau mai puţin, înainte de începerea sezonului.

Dacă vrem să facem accesibil "Litoralul pentru toţi" şi să facem atât posibilă, cât şi plăcută aducerea/şederea turiştilor în România, concentrarea tuturor eforturilor ar trebui să fie, în primul rând, pe crearea unei infrastructuri moderne la standarde europene, care să contribuie la atractivitatea oricărui proiect turistic, însă, după cum se preconizează, din păcate, nici de această dată nu vom avea parte de un trafic lin şi lipsit de ambuteiaje spre mare.

Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă:

"Vaccinarea obligatorie - un prim pas spre o Românie sănătoasă"

Finalul anului 2016 şi cele câteva luni din acest an au arătat că România are nevoie urgent de o lege a vaccinării. Numărul mare de decese înregistrate până acum, 24, din cauza epidemiei de rujeolă, ar fi trebuit să tragă un semnal de alarmă. Majoritatea celor care şi-au pierdut viaţa din cauza acestei epidemii sunt copii.

Timişul, considerat până nu demult unul dintre judeţele cu o cultură medicală de top, din păcate, se situează pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de decese. Sunt 8 victime înregistrate până acum, din cauza unei boli ale cărei efecte pot fi reduse.

Rujeola poate fi prevenită printr-o vaccinare care oferă imunitate pe tot parcursul vieţii, iar vaccinul care ar putea salva vieţile copiilor este ROR-ul. O doză din acest vaccin oferă protecţie de peste 93 de procente împotriva rujeolei, iar o a doua doză are o eficacitate de 97%. Ministerul Sănătăţii este într-un plin proces de achiziţie de vaccin ROR. Vor fi date Direcţiilor de Sănătate Publică peste 110.000 de doze. Deci, din acest punct de vedere, statul român şi Guvernul Grindeanu şi-au făcut datoria.

Dar, din păcate, nu este suficient. În lipsa unei educaţii medicale, a unei educaţii sanitare corespunzătoare şi chiar a unor măsuri de constrângere, în cazul refuzului vaccinării, degeaba se fac eforturi pentru a obţine vaccinul atât de necesar.

În ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate, rolul determinant ar trebui să-l aibă medicii şcolari, acolo unde există cadre medicale specializate, iar educaţia sanitară la nivelul unităţilor de învăţământ, începând de la primele clase, ar trebui să reprezinte una dintre principalele mijloace de promovare a cunoştinţelor corecte privitoare la necesitatea vaccinării. Iar aceste ore de educaţie pentru sănătate ar trebui să fie săptămânale şi incluse în programa obligatorie a şcolilor, aşa cum sunt în majoritatea ţărilor europene.

Informaţiile obţinute în şcoală, coroborate cu informaţiile date de medicii de familie, care reprezintă o altă componentă esenţială a procesului de diseminare a acestor informaţii, dar şi o campanie coerentă, prin difuzarea de clipuri publicitare de interes social, ar putea duce la o implicare activă a populaţiei în domeniul sănătăţii şi la înţelegerea clară a efectelor benefice ale vaccinării.

Din păcate, există şi medici, puţini la număr, care nu cred în necesitatea vaccinării, dar pădure fără uscături nu există, şi cred că aceştia nu reprezintă decât voci izolate la nivelul sistemului de sănătate din România. Nu este corect ca un medic să facă propagandă împotriva vaccinării, care a contribuit, până la urmă, şi la progresul societăţii în ansamblul ei.

Toate aceste componente ale unei educaţii sanitare, coroborate cu o lege a vaccinului, inspirată din legislaţia ţărilor unde gradul de vaccinare depăşeşte 90%, ar trebui să ducă la o reducere drastică a numărului de copii care nu sunt vaccinaţi, iar cele 6-7 procente ar putea scădea simţitor.

De aceea, noua lege a vaccinării ar trebui să aibă şi un capitol al mijloacelor de constrângere. Este momentul să acţionăm mai dur, dacă nu vrem ca în câţiva ani numărul bolnavilor de rujeolă sau de alte boli ale copilăriei să crească şi, implicit, să vorbim de mai mulţi copii morţi din cauza acestor maladii. Nu ne putem permite o ţară de bolnavi, nu ne putem permite să pierdem vieţi din cauza încăpăţânării unui părinte care a citit pe diverse site-uri obscure informaţii prezentate de oameni neavizaţi. Avem nevoie de aceste mijloace de convingere, altfel riscăm extinderea epidemiilor în colectivităţi şi, implicit, creşterea numărul de bolnavi.

Fără o politică mai aspră în acest domeniu, fără obligativitatea vaccinării copiilor, nu vom reuşi să reducem numărul de decese. Copiii noştri trebuie să fie sănătoşi, pentru că dreptul la sănătate este şi trebuie să rămână unul dintre drepturile fundamentale ale omului.

Domnul Ion Spânu:

"Biodiversitatea - moştenire pentru viitor"

În fiecare an, în data de 22 mai, se celebrează, la nivel mondial, Ziua Diversităţii Biologice, în concordanţă cu Hotărârea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU, care, la 20 decembrie 2000, a proclamat data adoptării Convenţiei pentru Diversitate Biologică - 22 mai.

Transformarea profundă a mediului înconjurător şi acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea şi sărăcirea biodiversităţii, cu efect pe termen lung pentru natură: distrugerea multor păduri, reducerea efectivelor populaţiilor sălbatice şi a genofondului lor, creşterea ratei vitezei de extincţie a speciilor, care a depăşit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. În acelaşi timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populaţiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor şi le-a influenţat evoluţia.

Eroziunea biodiversităţii este un fenomen global, care nu poate fi mascat. Ea este influenţată de creşterea exponenţială demografică şi de formele şi ritmul dezvoltării sistemelor socio-economice. Abordarea ei la nivel global este însă subminată de decalajele şi inechităţile economice şi sociale existente în lume, care împiedică implementarea Convenţiei asupra Biodiversităţii. Convenţia pentru Conservarea Biodiversităţii de la Rio de Janeiro din 1992 a promovat o serie de principii bazate pe valenţa economică, socială, ecologică, genetică, ştiinţifică, culturală, estetică şi recreativă a biodiversităţii şi a recunoscut dreptul suveran al fiecărei naţiuni de a ocroti şi conserva speciile existente în propria ţară şi de a-şi stabili reţeaua de arii protejate.

Doresc să vă informez pe această cale că numeroase studii efectuate de mai multe organizaţii neguvernamentale arată că, din cele peste 500 de microhidrocentrale, MHC, aflate în diferite stadii de construire, avizare sau funcţionare, un sfert se află în arii protejate sau la limita lor, existând riscul de a pierde calitatea apei şi biodiversitatea acestora.

Din cele 83 de MHC-uri aflate în judeţele Caraş-Severin, Gorj şi Hunedoara, 40 se află în arii protejate. Pe această cale, vă propun găsirea unor soluţii prin desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia MHC şi implementarea unor mecanisme clare de preplanificare a dezvoltării durabile pentru acest sector, pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere, care să permită o evaluare serioasă şi durabilă a corpurilor de râuri, evitându-se, pe această cale, noi dezastre ecologice pe râurile din România.

Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcţia şi funcţionarea microhidrocentralelor, astfel încât să se soluţioneze problemele mai sus menţionate.

Domnul Alexandru Rădulescu:

Declaraţia pe care o prezint a fost determinată de discursul preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, susţinut pe 9 mai, în plenul Parlamentului.

Domnia Sa a evidenţiat valenţele multiple ale zilei de 9 mai, dar într-un mod incomplet. Preşedintele Klaus Werner Iohannis a arătat că pe 9 mai România aniversează declararea Independenţei de Stat care "probează viziunea patriotică a principelui Carol" şi celebrează Ziua Europei, zi stabilită după data de 9 mai 1950, când ministrul francez Robert Schuman propune colaborarea economică între state ale Europei, zi considerată a fi momentul naşterii Uniunii Europene.

Domnul preşedinte omite, într-o manieră pe care o consider voită şi tendenţioasă, să menţioneze faptul că ministrul Robert Schuman nu a ales întâmplător data de 9 mai pentru a face apelul la colaborare europeană. A ales această dată, deoarece ziua de 9 mai 1945 marchează încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite şi a capitulării Germaniei naziste.

Domnul preşedinte îndeamnă politicienii români să respecte valorile Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice, fără a lua în considerare faptul că sărbătorirea Zilei Victoriei şi a instalării păcii pe continentul european face parte din aceste valori, că această zi este celebrată în multe state, unele membre ale Uniunii Europene sau ale NATO, din SUA şi Canada, până în Australia, din Marea Britanie şi Franţa, până în Polonia şi Rusia, din Belgia şi Olanda, până în Grecia. Probabil pentru unele persoane această zi nu este prilej de bucurie, ci de tristeţe.

Pentru poporul român aceasta este semnificaţia completă a zilei de 9 mai, care trebuia evidenţiată în plenul Parlamentului.

Domnul Eugen Bejinariu:

"Protecţia datelor este un drept şi deopotrivă o obligaţie"

În afara instituţiilor şi organismelor publice există societăţi comerciale şi organizaţii private care prelucrează date cu caracter personal ale cetăţenilor, in format electronic, scris sau vizual.

Protecţia datelor personale constituie un drept al persoanei fizice de a-i fi apărate caracteristici care ar putea conduce la identificarea sa. Dincolo de obligaţia statului de a adopta măsurile menite să protejeze datele personale, este şi o obligaţie individuală a fiecăruia dintre noi să contribuim la efortul de a conştientiza şi implementa aceste măsuri.

Societatea informaţională, cea care ne oferă atât de multe facilităţi cu ajutorul tehnologiei, aduce cu sine transformări profunde. Una dintre aceste evoluţii este aceea că informaţiile, datele constituie prin ele însele o "marfă" tranzacţionabilă. Această marfă devine din ce în ce mai importantă, mai preţioasă. În viitor este posibil ca datele să devină o monedă virtuală, în schimbul de informaţii digitale. Legislaţia prevede faptul că datele personale nu pot fi prelucrate, dincolo de situaţii expres prevăzute de lege, în lipsa consimţământului explicit al persoanei, dar procesul de a obţine acest consimţământ este, în foarte multe situaţii, fie eludat, fie extrem de sofisticat. El revendică ceva mai multă atenţie decât acordă inerţia sau graba oamenilor de a obţine ei înşişi informaţii, fără să realizeze faptul că accesul lor este condiţionat de a oferi generos propriile date.

Legislaţia europeană a reglementat aceste aspecte prin măsuri adoptate anul trecut. Există chiar o decizie a Curţii Europene de Justiţie care interzice transmiterea datelor personale între autorităţi ale administraţiei publice, fără ca persoanele vizate să fie informate în prealabil. Pachetul de măsuri adoptat în cursul anului trecut de Parlamentul European şi care va intra în vigoare în toate ţările membre, cel mai târziu la data de 25 mai anul viitor, va conferi cetăţenilor europeni un control sporit asupra felului în care sunt prelucrate respectiv colectate, înregistrate, stocate, recuperate, transmise sau şterse datele private. Aceste reguli privesc, printre altele, obligativitatea consimţământului clar şi afirmativ al persoanei, dreptul de a transfera datele personale unui alt furnizor de servicii, certitudinea că politicile privind viaţa personală sunt explicate clar şi în limbaj simplu, amenzi de până la 4% din cifra de afaceri totală globală a companiei care încalcă legea în această privinţă, dreptul de a şti dacă datele personale au fost transmise sau furate, dreptul de a fi uitat.

Atât legislaţia naţională, prin Legea nr. 677/2001 şi Legea nr. 133/2011, dar mai ales legislaţia europeană care urmează a fi implementată şi în România în următorul an, respectiv Regulamentul 679/2016 şi Directiva 680/2016, oferă mijloace şi instrumente, astfel încât viaţa privată şi datele personale să fie eficient protejate. Rămâne însă obligaţia fiecăruia dintre noi, ca cetăţeni, mai întâi de toate şi mai apoi ca reprezentaţi ai legislativului, ai comunităţilor din care facem parte, ai societăţii civile, ca, alături de mass-media, să depunem un efort suplimentar, astfel încât oamenii să fie familiarizaţi cu ceea ce reprezintă conceptul de date personale şi să le gestioneze ei înşişi cu discernământ. Este important ca generaţia tânără cu precădere şi toţi cei care consideră că nu au nimic de ascuns să conştientizeze faptul că trăim în era lui "big data" şi că acestea, alături de "small data" constituie un "produs premium" al multor companii, pe care le ajutăm uneori, din neglijenţă sau neştiinţă, să tranzacţioneze propriile noastre date.

Oamenii consideră că a-ţi oferi, spre exemplu, adresa de e-mail sau vârsta sau detalii privind domiciliul şi ocupaţia constituie un preţ neglijabil pentru a obţine accesul la informaţiile publicate de anumite site-uri. Propriile date constituie substitut pentru preţul în bani pe care site-urile au încercat să îl obţină în trecut - este uimitor cu câtă uşurinţă am acceptat cu toţii această nouă monedă. Dar, în multe situaţii, cu acest accept deschidem noi înşine poarta către expunerea sau tranzacţionarea datelor personale, în timp ce clamăm dorinţa ca ele să fie eficient protejate.

Consider că este o obligaţie morală ca, alături de demersuri ale Guvernului, să ne coordonăm eforturile într-o campanie de informare şi conştientizare a publicului, a alegătorilor noştri, pentru apărarea unui drept pe care sondajele arată că oamenii îl preţuiesc.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Investitori străini importanţi vor să dezvolte afaceri în România"

La patru luni de la instalarea noului Guvern PSD-ALDE, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a început demersurile pentru a dezvolta în România investiţii ale unor prestigioase companii internaţionale în domeniul auto şi al energiei regenerabile.

În acelaşi timp, reprezentanţii Guvernului ţării noastre au avut întâlniri cu operatori din domeniul industriei IT şi eoliene, care sunt prezenţi pe piaţa locală şi care au în vedere extinderea şi creşterea producţiei.

În primul caz, este vorba despre companiile Volkswagen - Audi şi Enercon GmnH - care, la întâlnirea cu ministrul Alexandru Petrescu la Târgul de la Hanovra, şi-au manifestat interesul să intre pe piaţa locală.

În cel de-al doilea caz, sunt tot investitori germani, care deja au intrat pe piaţa din România, precum Schaeffler şi Rittal GmbH, care au în vedere să îşi dezvolte la noi în ţară portofoliul de investiţii.

De asemenea, prim-ministrul Sorin Grindeanu a avut consultări cu reprezentanţii Guvernului din Austria şi cu domnul cancelar Kern în vederea extinderii investiţiilor firmelor austriece în ţara noastră.

Ce arată toate aceste contacte şi semnale ale unor leaderi în industriile în care activează? Nici mai mult, nici mai puţin, faptul că în urma rezultatelor înregistrate de economia locală şi a măsurilor de reducere a fiscalităţii şi simplificare a procedurilor financiare, România a început să devină din nou o ţară propice pentru dezvoltarea de noi investiţii, care vor conduce la crearea de locuri de muncă în zona industrială.

Cu toate că au trecut puţin peste 100 de zile de când economia a început să aibă o creştere sănătoasă şi nu una bazată pe austeritate, se constată primele rezultate concrete: plus 7,2% mai multe venituri la bugetul de stat consolidat, majorarea cu 5,4% a comerţului cu amănuntul, creşterea cu 5,6% a cifrei de afaceri din serviciile prestate populaţiei şi, cel mai important, plus 45% creşterea investiţiilor străine directe în activitatea economică de pe plan local. Ce înseamnă în cifre acest lucru: 843 milioane de euro în 2017, faţă de 577 milioane de euro în 2016, în perioada ianuarie-februarie.

În acelaşi timp, Guvernul PSD a înţeles să susţină companiile româneşti peste hotare, prin lansarea Programului de promovare a exporturilor, derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Executivul condus de Sorin Grindeanu este primul Guvern care a realizat un pachet complet pentru sprijinirea externă a companiilor româneşti. Cred că este cel mai important pentru antreprenorii noştri să fie stimulaţi şi ajutaţi să se extindă atât la nivel local, cât şi în alte state din Uniunea Europeană. Avem specialişti bine pregătiţi şi cu experienţă, care pot să realizeze produse care să fie exportate pe pieţele financiare europene şi internaţionale.

Vreau să închei prin a vă spune că, în urma întâlnirilor pe care le-am avut în ultima perioadă atât cu cetăţeni simpli, cât şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, am constatat că oamenii sunt încrezători în situaţia actuală a ţării noastre, vor să se dezvolte aici, nu se mai gândesc să plece în străinătate să muncească, pentru că au văzut că ne ţinem de promisiuni şi în fiecare săptămână adoptăm măsuri prin care creştem nivelul de trai al fiecărui român.

Doamna Mihaela Huncă:

"Guvernul Grindeanu este primul Executiv care a luat măsuri concrete pentru susţinerea şi creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice ale tinerilor cercetători"

Cu ocazia câştigării Campionatului Internaţional de Robotică din Israel de la sfârşitul lunii trecute, de grupul de elevi români care au concurat sub numele echipei "AutoVortex România", vreau să vă prezint măsurile pe care actualul Guvern le-a adoptat pentru susţinerea şi creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice ale tinerilor cercetători.

Înainte de a vă detalia programele implementate de Ministerul Cercetării şi Inovării, vreau să îi felicit pe elevii din cadrul clubului de robotică AutoVortex care au reprezentat cu cinste România şi au făcut cunoscută ţara noastră în toată lumea în fiecare an, începând cu 2011, şi până în prezent.

De aceea, consider că este obligaţia noastră, ca oameni politici, să îi invităm la Parlament şi să îi premiem pe aceşti tineri inteligenţi care au dat dovadă că pot face performanţă la cel mai înalt nivel tehnologic, în concurenţa cu reprezentanţii unor state precum SUA sau Rusia, pe care i-au învins.

Până în prezent au fost demarate şi sunt în implementare acţiuni pentru stimularea inovării, prin susţinerea participării inventatorilor români la expoziţii de inventică naţionale şi internaţionale. La Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva, Ministerul Cercetării şi Inovării a selectat şi a susţinut prezentarea a 40 de invenţii din România.

De asemenea, Guvernul a organizat expoziţia ştiinţifică "Conceput în România", cu prezentarea de rezultate şi produse ale cercetării româneşti. În acest sens, Ministerul Cercetării şi Inovării a înregistrat la OSIM marca "Conceput în România", care va fi utilizată la toate evenimentele de promovare a rezultatelor cercetării din ţara noastră.

În acest moment se lucrează la realizarea unui program în parteneriat cu Ministerul de Externe denumit "Diplomaţie prin cercetare", care prevede prezentarea trimestrială a unor proiecte româneşti de anvergură pe website-urile ambasadelor României, în vederea promovării de parteneriate internaţionale în domeniul cercetării şi inovării.

Guvernul a alocat resurse financiare pentru asigurarea accesului naţional nediscriminatoriu al tinerilor cercetători la resurse electronice de informare şi documentare, ca sprijin în vederea realizării proiectelor de cercetare la nivel academic.

Aşadar, în urma măsurilor pe care vi le-am enumerat, este evident că echipa Guvernului Grindeanu a luat cele mai multe măsuri, concrete într-o perioadă scurtă de timp, pentru susţinerea şi creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice ale tinerilor cercetători români.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Grup operativ, la nivelul Guvernului, pentru soluţionarea crizei vaccinurilor"

Premierul Sorin Grindeanu a cerut constituirea urgentă a unui grup operativ, format din reprezentanţi ai Guvernului, ai societăţilor profesionale, ai asociaţiilor şi societăţii civile, care să identifice soluţii imediate pentru criza vaccinurilor, precum şi pentru preîntâmpinarea unor situaţii similare în viitor.

Acest grup operativ are un mandat clar, inclusiv de a veni cu propuneri de modificare a cadrului legal, astfel încât, pe termen scurt, să permită achiziţionarea dozelor de vaccin necesare, iar pe termen mediu, asigurarea stocurilor de vaccinuri în mod predictibil şi continuu.

Ministrul sănătăţii, Florian-Dorel Bodog, va constitui în perioada imediat următoare Unitatea de management a Programului de vaccinare, în cadrul Ministerului Sănătăţii, structură care va avea obligaţia să asigure achiziţionarea continuă şi la timp a vaccinurilor, pentru a evita sincopele de aprovizionare. Măsura va fi promovată înainte de adoptarea proiectului Legii vaccinării, printr-o hotărâre de Guvern.

Guvernul Grindeanu rezolvă în aceste zile o criză lăsată cu bună ştiinţă şi cu mult cinism de Guvernul Dacian Cioloş. Tehnocraţii au ştiut că această bombă lăsată după guvernarea lor va exploda la începutul acestui an, dar nu au făcut nimic pentru achiziţia din timp a vaccinurilor, pentru că erau prea ocupaţi cu campania electorală.

Intervenţia echipei de guvernare pe acest subiect a fost întârziată şi de jocul politic al preşedintelui Iohannis, care a amânat constituirea Guvernului la finalul anului trecut. S-a pierdut astfel mai bine de o lună până la intervenţia noului Guvern.

Când actualul Guvern a intrat în funcţie, stocurile de vaccinuri erau deja epuizate şi nu era începută nicio procedură de achiziţii.

Guvernul nu se plânge de problemele lăsate de fosta guvernare şi acţionează ca să le rezolve.

Actualul Executiv va rezolva problema de fond a vaccinurilor pentru copii, prin două direcţii majore pe care nu le-a abordat niciunul dintre Guvernele anterioare:

• Contracte cadru multianuale pe 4 ani, astfel încât să nu se mai ajungă în situaţia epuizării stocurilor, cum se întâmpla până acum în fiecare an;
• Interzicerea exportului paralel, astfel încât rechinii farmaceutici să nu mai profite de preţurile mici din România, pentru a revinde aceste produse la export, pe seama copiilor români care rămân nevaccinaţi; operaţiunea rechinilor farmaceutici a fost astfel oprită;
• Pentru toate tipurile de vaccinuri se va încheia un acord-cadru pentru o perioadă de 4 ani. Pentru anul 2017 au fost alocate resursele necesare pentru achiziţionarea vaccinurilor din cadrul Programului Naţional de Vaccinare, conform estimărilor realizate la începutul anului 2017, respectiv suma de 290.000.000 lei - 153.000.000 lei în credite bugetare şi 140.000.000 lei în credite de angajament;
• În cazul în care vor fi necesare sume suplimentare, în funcţie de produsele care vor fi achiziţionate, vom face demersurile necesare pentru alocări suplimentare;
• Este în dezbatere Legea vaccinării, care va rezolva problema stocurilor de vaccin. Actul normativ va impune Ministerului Sănătăţii asigurarea în depozitul naţional a unui stoc de rezervă de vaccinuri şi consumabile aferente, cel puţin egal cu necesarul anual, cu termen de valabilitate de minimum 18 luni.

Toate aceste măsuri pe care le-am enumerat au rolul de a evita manifestarea unor astfel de crize de acum încolo.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Acordarea dreptului moaşelor de a realiza servicii de asistenţă medicală mamelor şi nou-născuţilor în cadrul centrelor comunitare integrate"

În calitate de medic pediatru, vă confirm că asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari nu au calificarea necesară şi nu pot asigura supravegherea şi tratarea problemelor de sănătate materno-infantilă la nivel local.

De aceea, vă propun să susţineţi introducerea moaşelor alături de asistenţii medicali comunitari şi de mediatorii sanitari, ca personal care să se ocupe de realizarea serviciilor şi activităţilor din centrele comunitare integrate de la nivel local, în special în ceea ce priveşte consilierea, observarea şi îngrijirea gravidei şi a copilului înainte şi după naştere.

De asemenea, apreciez că este necesar să reglementăm printr-un proiect de lege profesia de moaşă, astfel încât să dezvoltăm prevenţia pe parcursul sarcinii şi să creştem indicele de sănătate fizică şi psihică a femeilor şi a viitoarelor generaţii.

Statisticile Eurostat din ultimii ani indică o rată ridicată a mortalităţii infantile în România, respectiv 8,8 la mia de copii născuţi vii, comparativ cu media statelor din Uniunea Europeană, respectiv 3,7 la mia de copii născuţi vii.

Raportul Euro-Peristat, clasează România la coada Europei în ceea ce priveşte sănătatea mamei şi a nou-născutului, la distanţe apreciabile faţă de ţările nordice care, prin utilizarea moaşelor şi respectarea autonomiei acestora, au o rată a mortalităţii infantile redusă. În marea majoritate a ţărilor europene moaşele au un for separat care colaborează cu celelalte structuri din sănătate.

Profesia de moaşă este o profesie liberală, în domeniul sănătăţii materno-infantile, care se extinde la îngrijirea femeii de vârstă fertilă, sănătate sexuală, consiliere şi planning familial şi este furnizoare de servicii de sănătate, servicii medicale şi servicii conexe actului medical.

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în 2015 existau 591 de moaşe angajate în sistemul de sănătate de stat, din care doar două în mediul rural, iar restul în mediul urban. Cercetările şi statisticile din România ne arată că doar o treime din gravide au o monitorizare optimă, în timp ce peste două treimi îşi obţin informaţiile pe cont propriu şi din surse nevalidate. În 2016, 41.000 de femei au născut fără să fi avut nici măcar un contact cu un specialist în domeniu, pe parcursul sarcinii. Este doar unul dintre efectele dramatice ale absenţei integrării moaşei în echipa care acordă servicii de sănătate femeilor aflate la vârsta fertilităţii.

Cercetările internaţionale au demonstrat că moaşa este indispensabilă şi de neînlocuit în asigurarea serviciilor eficiente de sănătate în domeniul materno-infantil. Integrarea acestui specialist în echipa de îngrijire medicală va duce la: îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi parcurgerea etapelor de sarcină, naştere şi lăuzie, firesc, fără a fi percepute ca boli şi fără traumatisme psihice şi fizice; creşterea ratei de naşteri naturale şi scăderea patologiei asociate de cezariană la vârsta adultă.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

"Egalitatea de gen în legislaţia românească"

În data de 8 mai 2017 s-a sărbătorit Ziua egalităţii de şanse. La Camera Deputaţilor, a avut loc Conferinţa Naţională cu tema "Egalitatea - o şansă la o democraţie reală şi modernitate", în cadrul căreia s-a adoptat o Rezoluţie cu obiective concrete, prin care discriminarea să fie eliminată din România.

Egalitatea de gen, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, este prevăzută şi susţinută printr-o serie de acte legislative şi nonlegislative, prin care se recomandă participarea echilibrată a ambelor genuri în întocmirea şi adoptarea deciziilor majore în domeniile politic şi social şi este considerată un factor decisiv în dezvoltarea unei democraţii reale.

Obiectivul general al egalităţii de gen este crearea unei societăţi în care atât femeile, cât şi bărbaţii se vor bucura de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii în toate sferele vieţii. Putem considera că va exista egalitate între femei şi bărbaţi atunci când vor reuşi să împartă, în mod egal, puterea şi influenţa.

Consider oportun să subliniez faptul că, atât ca femeie, cât şi ca deputat susţin Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, care prevede implementarea măsurilor legislative care reglementează egalitatea de gen şi cele referitoare la prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.

În opinia mea, egalitatea de gen va exista atunci când ambele sexe vor avea oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară, accesul egal la educaţie, oportunitatea de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele, vor reuşi să împartă responsabilitatea pentru casă şi copii. Mai mult, egalitatea de gen înseamnă să fi liber de orice fel de constrângeri, intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen, atât acasă, cât şi la locul de muncă, indiferent de sex.

Complementar egalităţii de gen, un alt subiect abordat în cadrul conferinţei a fost cel al prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Din nefericire, o statistică reală şi rece spune că în România, indiferent de vârstă, statutul civil, etnie sau religie, o femeie din zece este afectată de violenţa domestică în fiecare an. Tot statistic vorbind, la fiecare 30 de secunde o femeie este bătută.

Vă reamintesc că, în data de 1 septembrie 2016 a intrat în vigoare Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 30/2016.

Cunoscută şi sub denumirea de Convenţia de la Istanbul, actul legislativ are ca scop protejarea femeilor împotriva tuturor formelor de violenţă şi prevenirea, incriminarea si eliminarea violenţei împotriva femeilor, şi a violenţei domestice, eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi.

Transpunerea prevederilor Convenţiei în legislaţia naţională a constituit unul dintre subiectele discutate în cadrul conferinţei. Doamna Aurelia Graţiela Drăghici, secretar de stat şi preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, a precizat faptul că pachetul legislativ prin care vor fi aduse modificările necesare este într-un stadiu avansat, urmând a fi îndeplinite etapele procedurale necesare, înainte de a fi transmis Parlamentului spre adoptare.

Astfel, concluzia cu privire la procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene este că există în prezent legi în vigoare, în România, care vor trebui modificate şi corelate atât cu Directivele Parlamentului European şi a Consiliului, cât şi între ele, cu scopul final ca România să fie în măsură să respecte în totalitate principiul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei şi să acţioneze eficient în prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.

La final, aş dori să subliniez faptul că este necesar să continuăm demersurile efectuate în vederea consolidării egalităţii de gen şi a prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Parlamentul trebuie să abordeze cu seriozitate şi responsabilitate îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu şi mai mult schimbarea atitudinilor şi comportamentelor, a structurilor sociale, în aşa fel încât societatea să ofere femeilor dreptul de a-şi dezvolta, conform voinţei proprii, personalitatea şi să se implice activ în toate domeniile vieţii.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Avem 502,5 milioane de euro pentru investiţii în educaţie"

Domeniul educaţiei şi cercetării au fost neglijate de majoritatea Guvernelor care s-au succedat până acum la Palatul Victoria.

Cabinetul Grindeanu desfiinţează această practică deloc benefică pentru că a adoptat cu succes condiţiile de implementare a proiectelor europene finanţate prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European şi Norvegian. Astfel, ţara noastră va beneficia de investiţii importante în următorii patru ani.

Mai concret, vom avea la dispoziţie 502,5 milioane de euro pentru investiţii în educaţie, în special în inovare, cercetare şi competitivitate, dar şi pentru incluziune socială şi combaterea sărăciei, mediu, justiţie şi afaceri interne. Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene va gestiona toate programele pentru finanţarea obiectivelor din toate aceste domenii, astfel încât să nu mai apară blocaje birocratice din cauza procedurilor interne de care se mai împiedică, uneori, fiecare instituţie publică.

Şi veştile bune nu se opresc aici. România a primit cu 899% mai multe fonduri de la Comisia Europeană, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv în primul trimestru din 2017. Concomitent, a crescut şi gradul de ocupare a populaţiei, prin crearea a 62.000 de noi locuri de muncă, în primele două luni din 2017.

Aşadar, încă o dată, noi, cei de la PSD, confirmăm că ne ţinem de cuvânt! Am promis că vom debloca fondurile europene şi vom creşte absorbţia acestora şi ne-am respectat promisiunea luată în faţa tuturor românilor. De altfel, am anunţat încă din campania electorală că vom crea noi locuri de muncă şi ne-am îndeplinit şi această promisiune.

Cel mai important lucru este că, prin investiţiile care se vor realiza în învăţământ, vom susţine dezvoltarea tinerilor cercetători şi astfel vom aduce plus valoare în economia românească.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Restricţiile introduse de Elveţia nedreptăţesc România"

Ţin să-mi exprim regretul faţă de decizia Guvernului federal elveţian de a reactiva o clauză prevăzută în Acordul cu Uniunea Europeană, care introduce în mod temporar restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari. În opinia mea, este o decizie regretabilă, având în vedere faptul că românii sunt cetăţeni europeni cu drepturi depline, în ceea ce priveşte munca şi libera circulaţie.

De asemenea, numărul concetăţenilor noştri care lucrează cu permise valide de muncă în Elveţia este relativ mic. Mai mult decât atât, comunitatea românească din Elveţia este formată din oameni muncitori şi cinstiţi, cu un nivel înalt de pregătire profesională.

Sper ca această măsură adoptată, care vizează exclusiv eliberarea de noi permise de şedere cu durată între 1 şi 5 ani, dar nu restricţionează eliberarea de permise cu o durată de şedere de sub un an şi nici nu afectează persoanele care deja muncesc cu acte valabile în Elveţia, să fie una temporară şi să se rezume doar la un an. Vă reamintesc că, deşi nu este membră a Uniunii Europene, Elveţia face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul European de liberă circulaţie Schengen, fiind un partener important al României în spaţiul euroatlantic.

De asemenea, îmi exprim speranţa ca Elveţia va avea în vedere, în continuare, respectarea prevederilor esenţiale ale Acordului pentru Libera Circulaţie a Persoanelor, în privinţa liberei circulaţii a forţei de muncă din România, şi că nu se va mai pune vreodată problema activării unei astfel de clauze restrictive.

Domnul Constantin Şovăială:

"Absorbţia de fonduri europene trebuie accelerată!"

O prioritate a Guvernului PSD-ALDE în anul 2017 ar trebui să fie atragerea de fonduri europene. Dacă vom mai întârzia mult, ne vom trezi că avem de plătit o factură consistentă Comisiei Europene, pentru că nu ne asumăm angajamentele.

Suntem deja la jumătatea tronsonului financiar 2014-2020 şi România are zero absorbţie la fondurile europene. Pentru acest cadru financiar, 2014-2020, fondurile alocate României însumează 23 de miliarde de euro. Chiar ne dorim să pierdem această sumă din cauza că unii nu îşi iau în serios sarcinile? Nu avem nevoie de investiţii în această ţară? Dezvoltarea României şi a economiei depind şi de aceste resurse financiare si nu ar trebui să fim indiferenţi.

Pentru a avea succes în atragerea de fonduri europene, avem nevoie de o reducere a birocraţiei în România. Din păcate, din ce în ce mai mulţi tineri au renunţat să mai acceseze fonduri europene, tocmai din cauza birocraţiei. Această problemă necesită rezolvare şi implicare din partea Guvernului PSD-ALDE. Suntem la jumătatea tronsonului financiar şi cele 23 de miliarde de euro ar fi putut fi deja accesate, însă avem zero absorbţie la Fondul Regional şi la Fondul de Coeziune.

Guvernul PSD-ALDE trebuie să găsească soluţii pentru a accelera absorbţia de fonduri europene! Avem nevoie de mai multe fapte şi de mai puţine vorbe!

Domnul Dumitru Mihalescul:

"De la promisiunea PSD a prevenţiei în afaceri, la realitatea crudă a normei de amenzi din ANAF!"

Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că Guvernul Dragnea-Grindeanu a eşuat lamentabil în a creşte valoarea încasărilor la bugetul de stat, în prima parte a anului 2017. Românii trebuie să ştie că toate promisiunile înşirate în campania electorală, de-a lungul şi de-a latul ţării, au început să se dezumfle, una câte una, deoarece realitatea economică spune cu subiect şi predicat că nu sunt bani suficienţi la buget nici măcar pentru menţinerea statului pe linia de plutire.

De asemenea, oamenii trebuie să ştie că Guvernul Dragnea-Grindeanu a continuat minciuna începută în campania electorală şi în anul 2017, când, cu prilejul adoptării Legii Bugetului de stat, a crezut că sfidează legile generale ale economiei, dar şi bunul simţ, şi a persistat în minciună, spunând că Guvernul va realiza încasări mai mari, cu peste 35 de miliarde de lei, adică mai mari cu peste 15% faţă de anul trecut. Astăzi, la jumătatea lunii mai, nici ministrul finanţelor publice şi nici şeful ANAF nu mai pot ascunde faptul că încasările slabe din primele trei luni ale anului continuă şi în următoarele luni, aprilie şi mai, cu aceeaşi tendinţă de nerealizare a obiectivelor pentru anul 2017, diferenţa dintre calculul de acasă şi cel din târg fiind de aproximativ două miliarde de lei lunar cu minus, adică de peste 24 de miliarde de lei pe întreg anul.

Am avertizat încă de la începutul acestui an asupra faptului că atunci când Guvernul va intra în disperare, pentru că fondurile atrase pe cale fiscală şi nefiscală nu ajung la înălţimea obiectivelor, singura soluţie pe care o va avea Guvernul Grindeanu va fi să ordone structurilor de administrare fiscală să aducă bani la buget, cu orice preţ. Bănuiţi de unde? De la agenţii economici de bună-credinţă, de la cei care asigură peste 3 milioane şi jumătate de locuri de muncă în economie, de la cei care plătesc lunar peste 3 milioane şi jumătate de salarii, pentru cei care stau încolonaţi umil ca să-şi plătească obligaţiile fiscale lună de lună.

Din păcate, Guvernul Dragnea-Grindeanu nu a mişcat un deget ca să atragă, de la Uniunea Europeană, cei peste 21 de miliarde de lei gratuiţi, care ar fi alimentat economia, ar fi dat de muncă românilor şi agenţilor economici, ar fi contribuit la modernizarea ţării şi ar fi astupat şi găurile dintr-un buget peticit în grabă.

Din păcate, în problema atragerii fondurilor europene, Guvernul PSD-ALDE şi-a arătat adevărata incompetenţă. Nu o spun eu, ci chiar un lider marcant al PSD, doamna comisar european Corina Creţu, care declară că Guvernul Grindeanu este Guvernul zero, un zero fără egal în Uniune!

Cred şi sper că aţi văzut şi dumneavoastră documentele care au circulat în presă, scăpate către jurnalişti de inspectori fiscali de bună-credinţă, care nu vor să fie părtaşi la acţiunea disperată a Guvernului Grindeanu, acţiune care ar putea purta cu succes numele "Operaţiunea «Jupuiţi-i pe toţi antreprenorii, până la ultimul bănuţ»". Înţeleg că domnul Grindeanu se face că nu pricepe şi neagă faptul că dumnealui este cel care presează ANAF să scoată bani din piatră seacă, iar Liviu Dragnea, netalentat din fire, joacă rolul poliţistului cel bun. Ambii ar trebui să ştie că agenţilor economici din România nu trebuie să le confirme sau să le infirme niciun politician că prigoana agenţilor economici este în desfăşurare. O simt pe propria piele, încă de la începutul anului!

Este trist faptul că, anul trecut, o mare parte dintre agenţii economici au fost păcăliţi de PSD cu promovarea unei legi, aşa-numita "Lege a prevenţiei în afaceri", care va înlătura abuzurile autorităţilor statului, mai ales în cadrul acţiunilor de control. Era uşor de anticipat că orice promisiune a PSD pentru mediul de afaceri se transformă, mai devreme sau mai târziu, din miere în fiere, fie în impozite mai multe sau mai mari, fie în abuzuri şi controale nejustificate, culmea, tocmai asupra agenţilor economici de bună-credinţă!

A auzit cumva, vreunul dintre dumneavoastră, ca acest Guvern să aibă o minimă preocupare în legătură cu marea evaziune fiscală? Evident, nu! Marea evaziune lucrează liniştită în continuare, profită bine şi îngenunchează prin concurenţă neloială orice urmă de iniţiativă privată onestă. Dar acest lucru nu se află între priorităţile Cabinetului Dragnea-Grindeanu!

De zeci de ani funcţionează un principiu fiscal simplu: ca să poţi lua mai mulţi bani, prin impozite, de la agenţii economici, aceştia ar trebui să fie puternici, să fie prosperi, să aibă comenzi, să aibă proiecte finanţate, să aibă capacitatea de a-şi plăti taxele şi impozitele. Or, când agentul economic abia subzistă, când abia plăteşte salariile şi cheltuielile curente, ce impozite poate lua statul de la el?

Orice abuz al autorităţilor disperate de obiectivele încasărilor bugetare duce cu siguranţă la insolvenţă sau chiar faliment. Mai mult, aşa cum a finanţat Guvernul Dragnea-Grindeanu investiţiile publice în prima parte a anului, intrarea în panta recesionistă a economiei nu este prea îndepărtată. Nu trebuie să fii profet ca să anticipezi aceste lucruri! Ne-a arătat acest lucru istoria recentă a economiilor, care nu au înţeles că fără un sector privat puternic, competitiv, economia bazată pe consum se stinge înainte să se aprindă.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Va avea România o creştere economică inteligentă, aşa cum aţi promis în programul de guvernare?"

Creşterea economică rămâne un subiect pe care acest Guvern continuă să-l ignore. Numărul şomerilor nu este în scădere, taxele şi impozitele continuă să golească buzunarul românului, investiţiile scad, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă creşte vertiginos, infrastructura rămâne tot pe hârtie, absorbţia fondurilor europene este zero la Fondul Regional şi Fondul de Coeziune, din cele 23 de miliarde de euro care ar putea fi accesate şi lista poate continua.

Strategia acestui Guvern pentru reforme şi o viaţă mai bună a cetăţenilor nu există sau, dacă există, este destul de şubredă. Continuaţi să sacrificaţi economia, sănătatea, educaţia, investiţiile şi locurile de muncă, iar modernizarea ţării nu se bazează doar pe creşterea salariului minim, pe majorarea salariilor bugetarilor, pe creşterea pensiilor, a burselor studenţilor etc., pe măsuri care doar să îi amăgească pe români, pe termen mediu.

Cea mai performantă armă pe care PSD-ul o are în dotare a rămas tot cea a pomenilor electorale, pomeni cu care acest Guvern ne-a obişnuit în ultimii ani, iar în disperarea că nu faceţi faţă tuturor promisiunilor din campania electorală, primul lucru a fost să daţi vina pe gaura de un miliard de euro lăsată de Guvernul Cioloş, gaură care nu a fost găsită nici de comisia parlamentară de anchetă pe care aţi înfiinţat-o.

Suntem curioşi să aflăm, probabil în patru ani de guvernare, care va fi noul model de politică industrială, care să genereze creşterea economică a României, dar, nu în ultimul rând, să aflăm ce înseamnă acel impozit pe gospodărie, pe care doriţi să îl introduceţi curând.

Politicile care încurajează consumul trebuie înlocuite urgent de politici care să susţină investiţiile, creşterea colectării de taxe la bugetul de stat şi cheltuirea eficientă şi moderată a acestora, dar sunt sfaturi inutile pentru un Guvern competent, care a promis numai lapte şi miere.

Domnul Marius Bodea:

"Guvernanţii condamnă ieşenii la îmbolnăvire, prin nealocarea de fonduri pentru finalizarea variantei ocolitoare a municipiului"

Iaşiul este cel mai poluat oraş, după Bucureşti. 70% din totalul emisiilor de pulberi în suspensie, PM10, principalul factor poluant, din municipiul Iaşi, este din cauza traficului rutier, în lipsa şoselei ocolitoare, de centură, care să preia traficul greu din oraş.

Până la data de 27 februarie 2017, la nivelul municipiului Iaşi, în staţiile de automatizare a calităţii aerului au fost înregistrate un număr de 63 de depăşiri la indicatorul PM10, deşi limita maximă anuală ar trebui să fie de 33 de depăşiri.

Din păcate pentru ieşeni, nici anul acesta nu vor mai fi continuate lucrările la şoseaua ocolitoare. Deşi în proiectul de buget era prevăzută o sumă de 152.000 de lei pentru această investiţie, din răspunsurile oficiale primite de la Ministerul Transportului reiese clar că nu vor exista alocări de fonduri în acest an, toate acestea în condiţiile în care judeţul Iaşi a contribuit în 2016 la bugetul de stat cu o sumă în valoare de aproximativ 900.000 de lei, primind înapoi 520.000 de lei. Acest lucru înseamnă că aproximativ 380.000 de lei au fost repartizaţi către proiectele de investiţii din Teleorman, Timiş sau Constanţa.

Practic, prin ignorarea acestui proiect esenţial pentru Iaşi, guvernanţii pun în pericol sănătatea ieşenilor, care respiră zilnic un aer poluat.

Specialiştii în sănătate spun că expunerea pe termen lung la o concentraţie atât de intensă de pulberi în suspensie poate cauza cancer şi moarte prematură. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer şi, în consecinţă, mai mulţi poluanţi.

Mai mult, nici primăria nu întreprinde eforturi pentru rezolvarea acestei probleme. Din contră, calitatea proastă a aerului din oraş este acutizată de activitatea şi mijloacele tehnologice rudimentare ale SC Salubris SA, SC Citadin SA, SC CTP SA, companii aflate în subordinea primăriei.

În anul 2016, a fost aplicat un număr total de 26 amenzi, în cuantum de 242.649 lei acestor societăţi, pentru că nu au respectat normele de mediu.

Fac un apel la Guvernul României să înţeleagă că este o obligaţie morală să demareze această investiţie, pentru că vorbim de sănătatea publică la nivelul unui oraş de dimensiunea Iaşiului!

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

"Rezultatul alegerilor din Franţa - o veste bună pentru România!"

Emmanuel Macron a fost învestit oficial preşedinte al Franţei, în cadrul unei ceremonii la Palatul Elysee, duminică, 14 mai, devenind astfel cel de-al 25-lea preşedinte al Republicii Franceze, la vârsta de 39 de ani, şi cel mai tânăr şef de stat de la Napoleon încoace.

Săptămâna aceasta a fost desemnat şi Guvernul francez, condus de premierul Eduard Philippe. În această perioadă, întreaga lume a fost cu ochii pe alegerile prezidenţiale din Franţa, pe rezultatul alegerilor, pe învestirea noului preşedinte, pe învestirea noului Guvern.

Legăturile dintre România şi Franţa au o semnificaţie istorică, culturală şi economică aparte, regăsindu-se în rădăcina latină, în dimensiunea francofilă a românilor, în parteneriatul politic, cultural şi economic constant.

Victoria lui Emmanuel Macron este importantă pentru Europa, Franţa, România. Deschiderea şi capacitatea de a construi ale preşedintelui Emmanuel Macron, un preşedinte proeuropean, sunt mărturie pentru continuarea relaţiei privilegiate dintre România şi Franţa, punerea în practică a foii de parcurs, susţinere şi prietenie reciprocă.

Felicitări domnule preşedinte Emmanuel Macron, felicitări domnule premier Eduard Philippe, felicitări noului Guvern francez!

Vive la France!

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor.

Suntem 126 înregistraţi.

Programul de lucru: până la 11,30 dezbateri; pauză până la 12,00; vot final la 12,00. La încheierea şedinţei de vot final, Birou permanent la Cameră.

Reluăm de la punctul 6, unde am primit raportul.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog, dacă e cineva care vrea să intervină?

Domnul Istrate Şteţco (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Susţinem proiectul în varianta care a fost adoptată în Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu şi Comisia juridică şi raportul comun.

Iniţial a fost un punct de vedere de respingere. Între timp, Guvernul şi-a revizuit poziţia, întrucât au avut loc dezbateri în comisiile parlamentare, drept pentru care susţinem varianta de proiect de lege în forma aprobată în comisii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Comisiile? Juridică, agricultură?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică şi cea pentru agricultură au fost sesizate pe fond cu dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 1 aprilie 2014.

Este de competenţa Camerei Deputaţilor.

Guvernul a revenit şi în raport scrie că nu susţine, dar a revenit asupra acestui punct de vedere, susţine proiectul de lege în forma în care este prezentată astăzi în Camera Deputaţilor.

La dezbateri a fost prezent secretarul se stat, domnul Istrate Şteţco.

În şedinţa din 15 mai 2017, cu majoritate de voturi, proiectul este propus spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul primar.

Domnul Corneliu Olar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În Comisia pentru agricultură şi silvicultură, comisie din care fac şi eu parte, am votat modificarea Legii nr. 171 cu privire la infracţiuni şi contravenţii silvice.

Vreau să dezvolt puţin această iniţiativă de modificare a Legii nr. 171.

Având în vedere o ordonanţă de care cred că mulţi de aici aţi auzit, chiar dacă nu sunteţi de specialitate, este vorba despre Ordonanţa nr. 51, o ordonanţă dată în mod abuziv, spun eu, o ordonanţă în care s-a motivat oarecum infringement-ul din Uniunea Europeană, de frica de infringement, care ne-a adus într-o situaţie ingrată, să spun aşa, pe proprietarii de păduri, pe administratorii de păduri şi pe cei care-şi duc viaţa din zona de munte.

Mă refer doar la un aspect. Aţi auzit cu toţii de confiscarea transportului, confiscarea utilajului de transport, după ce se luau anumite măsuri ori de contravenţie, ori măsuri penale. Nu se poate la o faptă să luăm trei măsuri împotriva unui cetăţean, chiar dacă a încălcat-o el, cu voie sau fără voie.

Sunt situaţii - să pricepeţi mai bine - sunt situaţii când o magazie de lemne de foc era construită peste drumul public şi iarna era obligat să-l treacă peste şosea, să-l ducă, să-l bage în sobă, lemnul să-l ducă, să-l folosească. A fost prins cu sacul în spate de lemn de foc sau cu căruţa şi a fost confiscată şi căruţa.

Cum credeţi dumneavoastră că putem aplica aceste legi? Dar să ştiţi că a făcut mare vâlvă în ţară. Şi aşa este o problemă destul de gravă, şi dacă sunt reprezentanţi ai Ministerului Silviculturii şi al Apelor aici, vă rog să luaţi măsuri urgente, să vedem ce facem cu lemnul de foc pentru iarna care vine.

Este o problemă majoră lemnul de foc, şi de asta eu sunt de acord cu modificarea Legii nr. 171 care radiază - spun eu - parţial sau total Ordonanţa nr. 51 şi vă rog să votaţi în cunoştinţă de cauză.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Deşi acest proiect conţine anumite dispoziţii salutare, să spun aşa, în principal, pentru adoptarea multor amendamente cu care nu suntem de acord, în cadrul Comisiei pentru agricultură şi a Comisiei juridice, poziţionarea noastră va fi una negativă, în sensul că ne vom opune acestui proiect de lege.

Aş dori să amintesc şi faptul că anul trecut a fost emisă acea ordonanţă amintită de antevorbitorul meu, Ordonanţa nr. 51 din 2016, care a adus o serie de îmbunătăţiri Legii nr. 171 din 2010. Acest lucru eu spun că nu poate fi contestat. Ceea ce s-a spus în prezent, că acea măsură a confiscării este o sancţiune suplimentară şi că nu se poate sancţiona cu mai multe sancţiuni o persoană pentru o singură faptă, este greşit.

Ordonanţa de Guvern nr. 2 din 2001, care reglementează regimul juridic al contravenţiilor, permite aplicarea mai multor sancţiuni complementare, în acelaşi timp. Or, măsura confiscării este una foarte importantă - a confiscării mijlocului de transport cu care se transportă material lemnos în mod ilegal - este una foarte importantă, dacă dorim într-adevăr să limităm tăierile ilegale de pădure.

Nu suntem de acord, de asemenea, cu o serie de amendamente care au trecut la comisii şi care nu fac altceva decât să elimine unele contravenţii, să diminueze substanţial unele sancţiuni, astfel încât votul nostru va fi unul negativ acum. Am considerat că era absolut normal să discutăm cele două proiecte, acesta pe care îl avem pe ordinea de zi şi cel referitor la aprobarea Ordonanţei nr. 51 din 2016, împreună, şi să dăm un raport comun.

Eu consider că se putea face acest lucru, de fapt eram obligaţi să-l facem, pentru că în realitate obiectul final de reglementare este Legea nr. 171 din 2010 şi nu putem veni astăzi cu o modificare, şi peste două săptămâni să discutăm modificări la aceeaşi lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Există o categorie de acte normative care trebuie să ne facă, în primul rând, să ne gândim că suntem reprezentanţii cetăţenilor în Parlamentul României şi să nu conteze dacă suntem la putere sau suntem în opoziţie. Acest proiect de lege, de astăzi, eu aici îl pun, în această categorie.

Drumul lui e din 2014 şi, contrar la ce spunea antevorbitorul meu, ce facem noi astăzi nu e să reducem amenzi, ci să dăm firescul, pentru că în septembrie era aproape gata forma finală. Ordonanţa a preluat copy paste tot ce înseamnă amenzile pentru tăieri ilegale, pentru transport ilegal. Că a venit şi cu alte amenzi abuzive care au blocat sistemul, care au accentuat criza lemnului de foc, care au făcut ca industria mobilei să aibă de pierdut, care a crescut tăierile ilegale, pentru că realmente silvicii refuzau să mai marcheze arbori de frica amenzilor uriaşe administrative şi oamenii îşi furau propriul lemn de foc. Deci ce facem noi astăzi este o formă dreaptă, corectă, care duce la o exploatare durabilă a pădurilor României şi încă un instrument pe lângă radarul pădurilor şi Codul silvic, pentru reducerea tăierilor ilegale.

PSD susţine această formă - şi vă invit să vă gândiţi la ce v-am spus la început - e din categoria de legi pe care trebuie toţi, dacă gândim româneşte, să o votăm!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tabugan.

Domnul Ion Tabugan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea contravenţiilor silvice vine într-un moment în care în ţara noastră tăierile ilegale au atins apogeul.

Legea contravenţiilor silvice, Proiectul de Lege nr. 162 care vine şi legiferează în Legea nr. 171, la care din 2014 ne tot chinuim... De ce spun că ne tot chinuim? Sunt la al treilea mandat şi e tot la Comisia pentru agricultură şi silvicultură... Să scoatem această lege, deoarece prin studiile făcute în perioada anterioară 2010-2013 s-a dovedit oarecum că furtul de masă lemnoasă ajungea la nivelul nejustificat de 8 milioane de metri cubi.

Iată că această lege vine într-o perioadă dificilă pentru pădurile României şi, aşa cum este cunoscut, la momente grele venim cu o lege pe măsură - momente grele pentru pădurea românească - venim cu o măsură legislativă drastică.

Această măsură nu înseamnă că trebuie să fie de acum încolo zeci de ani, ci trebuie - şi musai pentru o perioadă - prevăzute amenzile în Legea nr. 171, într-un cuantum mai mare, pentru a stopa tăierile ilegale.

Ba, mai mult, noi la comisie am mai introdus încă trei amendamente care fac în aşa fel încât legea să cuprindă ansamblul problematicii contravenţiilor silvice la circulaţia materialului lemnos.

Legea nu vine nici într-un fel să anuleze O.U.G. nr. 51, ci ea îşi urmează firescul ei, odată ce a pornit pe firele caudine ale Parlamentului.

Şi, ca atare, la vremuri grele cu legi aspre! Legi aspre deoarece Ţara Românească are nevoie pentru a ajunge la stadiul de normalitate şi pentru ca această Comisie Europeană şi noi, România, ca această Comisie Europeană să nu aplice infringementul pentru România, pentru furtul materialului lemnos din fondul forestier, indiferent de natura proprietăţii.

Am venit cu două amendamente care să uşureze într-un fel, dar să ajungă la starea de normalitate. Unul, prin care organele care nu au pregătire de specialitate să nu poată face măsurarea lemnului decât în prezenţa organelor silvice de specialitate de la ocoalele de regim, de la ocoalele de stat, de la Garda forestieră, în aşa fel încât să nu mai existe dubii asupra măsurătorilor.

Vă putem spune din practică, fiecare dintre noi care ar măsura ar şti, fiecare are un rezultat separat. Şi atunci s-au introdus în anexă anumite toleranţe, care sunt fireşti datorită contragerii şi datorită punctului, acolo unde trebuie pusă clupa sau ruleta.

O a doua problemă. Nu se poate cuba lemnul exact, decât prin măsurători xilometrice, adică în vase gradate, unde lemnul introdus dă exact acest volum.

De aceea, noi am dorit - încă o dată justific - ca această toleranţă să nu fie exces din partea organelor de control.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Ion Tabugan:

S-au făcut...

Vă rog, domnule preşedinte, un minut.

S-au făcut excese pentru 0,01 metri cubi, pe Ordonanţa nr. 51 s-a confiscat o maşină în valoare de 300.000 de euro şi întreaga cantitate de material lemnos, circa 40-50 de metri cubi.

Iată, cu ocazia aceasta, legea vine să pună lucrurile oarecum la punct şi să le pună în aşa fel încât să nu mai putem greşi şi să facem excese.

Partidul Mişcarea Populară va vota această lege, deoarece noi, în programul nostru, dorim reducerea tăierilor ilegale şi defrişarea pădurilor, cât posibil la zero.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În mare, grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege, mai ales că în Comisia pentru agricultură s-au corectat, în mare parte, problemele existente în legea iniţială.

Cu toate acestea, eu am avut un amendament la Comisia juridică, pe marginea căruia - toţi colegii care au fost prezenţi pot confirma - a urmat o dezbatere de o oră, pentru că eu am considerat că acea formulare care a ieşit din Comisia pentru agricultură păcătuieşte, adică este neconstituţională, încalcă un principiu constituţional consacrat, mai încalcă şi un alt principiu de drept civil, iarăşi consacrat, adică posesia prezumă legalitatea provenienţei, contrariul trebuie să fie demonstrat, prezumţia de nevinovăţie, care nu numai că este în Constituţia noastră, dar este şi într-o directivă pe care nu doriţi s-o introduceţi în legislaţia românească, nu ştiu de ce. S-a dezbătut mai mult de o oră pe marginea acestui amendament, unde am auzit stupefiat - date statistice atât de la parlamentari, cât şi de la reprezentanţii Guvernului - cum că marele furt se realizează pentru lemnele de foc din gospodării, nu de către exportatorii de buşteni şi cherestea, nu de către marile firme care contestă activitatea lor de diferite ONG-uri, legat de protecţia mediului înconjurător, ci de către gospodarul şi lemnul de foc din ograda lui. Acolo se duce mai mult de jumătate din furtul de lemne. Am aflat eu ieri.

După această dezbatere, mai îndelungată de o oră, amendamentul meu a fost respins. Atât de respins, încât nu apare nici în raport ca un amendament respins, deşi i-ar fi locul între punctele 16 şi 17; el se referă la modificarea lit. a) de la alin. (2) din art. 19.

Ca atare, domnule preşedinte, deşi acest raport - nu voi solicita retrimiterea raportului pentru a se corecta - nu conţine acest amendament - dar toţi colegii care sunt de faţă ştiu că am discutat mai mult de o oră despre acest amendament, cică inexistent - voi încerca să revin la microfon la nr. crt. 22 din raport, să încerc să-mi susţin amendamentul la acest pct. 43 de la art. 19 alin. (2), legat de litera a).

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale nu mai sunt.

Dezbateri pe articole?

Vă rog, intervenţii la amendamente.

La respinse, domnul...

Vă rog, domnule Tinel Gheorghe.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot, pentru că avem voturi.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prin Codul silvic am aprobat introducerea principiului teritorialităţii, în ceea ce priveşte administrarea fondului forestier naţional, şi noi considerăm că ar fi corect ca acest principiu să se regăsească şi în toată legislaţia subsecventă Codului silvic. Şi am introdus la art. 2, la lit. c), când definim ocolul silvic nominalizat ca "ocolul silvic care administrează şi/sau asigură serviciile silvice, conform principiului teritorialităţii".

Ce se întâmplă? Până la introducerea acestui principiu în legea de bază, în Codul silvic, aveai pădure la Bucureşti şi o administrai de la Suceava. Sau invers - aveai pădure la Suceava şi o administrai de la Bucureşti.

Am considerat atunci, toţi, întregul spectru politic, că e imperios necesar să modificăm acest aspect în aşa fel încât să dispară arbitrariul acesta şi posibilitatea de a argumenta, de a justifica eventualele tăieri ilegale, pe considerentul că "Domnule, pădurea e foarte departe, ştiţi, până ajungem, n-avem personal etc.", şi atunci am introdus principiul teritorialităţii care te obligă să ai contract de administrare numai în raza ocolului silvic, unde ai în proprietate pădure. Altfel nu-şi mai are rostul principiul introdus în Codul silvic, dacă în Legea contravenţiilor silvice nu-l regăsim şi mă aşteptam ca autoritatea publică centrală, în speţă Ministerul Apelor şi Pădurilor, să susţină acest principiu.

Vă supun, domnule preşedinte, sau vă cer, domnule preşedinte, să supuneţi la vot acest amendament, aşa cum a fost el formulat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Cu mare drag, domnule deputat.

Aţi pregătit cartelele? Vă rog să votaţi.

42 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, o abţinere, doi colegi care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Vot pentru forma iniţială.

76 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 13 abţineri, doi colegi care nu votează.

Forma iniţială din raport a rămas.

Alte intervenţii la amendamente respinse?

Domnul Tinel Gheorghe:

La art. 13, domnule preşedinte, la alin. (1) am considerat că este necesară introducerea unei lit. a'), unei litere noi.

Ce se întâmplă? Obligaţia de a executa lucrări de regenerare şi de completare a regiunilor naturale în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă este prevăzută în Codul silvic, la art. 30 alin. (1), iar nerespectarea ei constituie infracţiune silvică.

Ori e infracţiune, ori e contravenţie? Şi atunci hai să facem diferenţa între contravenţie şi infracţiune. Păi, în Codul silvic spune că dacă nu împădureşti în doi ani de zile, e infracţiune, dar prin contravenţii spune "Nu, pardon, ne-am răzgândit, e contravenţie!".

Eu întreb şi autoritatea publică centrală, care e diferenţa între prevederea pe care o avem în momentul de faţă în Codul silvic şi cea pe care o propuneţi acum? De unde rezultă această diferenţă de încadrare juridică diferită între infracţiune şi contravenţie silvică, că trebuie să reiasă de undeva ce se întâmplă? Când este infracţiune şi când este contravenţie, de aţi propus chestiunea aceasta, domnule secretar de stat?

Şi noi facem o propunere şi spunem că diferenţa între infracţiune şi contravenţie este când tu, ocol silvic, care ai făcut programul de împădurire în cei doi ani de zile, aşa cum spune Codul silvic, te-ai înscris pe bună dreptate şi aştepţi să-ţi vină rândul, să ţi se deconteze sumele. Din varii motive sumele prin fondul de conservare nu-ţi ajung. Nu e vina ta! Nu e vina ta că statul sau administratorul, la un moment dat, nu are resursă financiară să-ţi acopere integral şi costurile regenerării pe care tu le-ai promovat, le-ai propus, conform planului. Că altfel, dacă nu spune nimic, pe bună dreptate, cineva de afară o să-l întrebe: dar de ce în Codul silvic nu e parcurgerea cu lucrări de regenerare în doi ani de zile infracţiune şi de ce aţi îmblânzit măsura prin contravenţie şi aţi transformat-o în contravenţie?

Sensul acestui amendament acesta este, şi noi spunem că "neefectuarea în două sezoane de vegetaţie a lucrărilor de regenerare artificială sau de completare a regenerării naturale de către proprietar, administrator, prestator de servicii silvice a terenurilor pe care s-au tăiat ilegal pe suprafeţe compacte, tăieri accidentale pe suprafeţe compacte de minim 0,5 hectare, fără derogări de la prevederea amenajamentului silvic sau a terenurilor oferite în compensarea terenurilor scoase definitiv din fondul forestier naţional, în termen de doi ani de la somaţie, în situaţia în care legea obligă la constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, iar acesta a fost utilizat exclusiv pentru efectuarea lucrărilor de regenerare". Nu e vina mea că la un moment dat fondul de conservare şi regenerare nu acoperă integral costurile, efectuarea acestor lucrări.

Că altfel - vă spun - aşa cum apare textul în lege, pe bună dreptate, întrebarea este de ce aţi transformat-o în contravenţie, dacă în Codul silvic e infracţiune neîmpădurirea în doi ani de zile?

Mulţumesc.

Vă rog să supuneţi la vot acest amendament, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

20 de voturi pentru, 88 de voturi împotrivă, 14 abţineri.

Vot pentru forma iniţială.

87 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 14 abţineri, un coleg care nu a votat.

Rămâne în forma iniţială.

Domnul Stelian. Procedură sau susţineţi? Procedură.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acest proiect are amendamente admise şi respinse. Pentru a interveni la momentul oportun solicităm, în baza art. 106 şi art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să se nominalizeze exact articolul pe care-l discutăm, pentru a putea interveni pe articole.

Deci discutarea să fie pe articole, pentru că am dorit să intervin la art. 5, şi doresc în continuare să intervin la art. 5, care are nişte amendamente admise, nu doar respinse.

Aşa încât, fac solicitarea aceasta.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

De acord.

Eu am întrebat: "Sunt intervenţii la amendamente? Nu".

La amendamente respinse? Urmăriţi lista şi dacă vreţi să vorbiţi, înscrieţi-vă la cuvânt. Nu v-am văzut până acum înscris la cuvânt.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vreau să intervin şi la câteva admise, şi la respinse.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu-i problemă, dar anunţaţi-mă când întreb!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

O să facem un concurs între noi acum care ridică mâna primul şi nu ştim...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, domnule Stelian, apăsaţi pe buton să vă văd, că nu eraţi înscris la cuvânt!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

E OK. O să ţin butonul apăsat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles!

Mă întorc. Doriţi să susţineţi ce?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

O discuţie pe art. 5, unde au existat nişte amendamente admise la comisie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Spuneţi-mi...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În raport...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

...numărul curent din raport.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La mine apare numărul 7.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La nr. crt. 7, art. 5 alin. (1), da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă rog să observaţi că prin această modificare admisă prin amendament se reduc amenzile în mod nejustificat, spunem noi. La lit. a) se reduce această sancţiune, de fapt se înlocuieşte amenda cu avertismentul.

La lit. b) dintr-o amendă de maxim 12.000 lei se ajunge la 10.000 lei.

La lit. c) dintr-un minim de 12.000 lei se ajunge la un minim de 10.000 lei.

Şi la lit. d) a rămas la fel.

Deci la aceste prime litere se reduce în mod drastic - spunem noi - sancţiunea, aşa încât dorim să supuneţi la vot acest amendament, în această formă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

Amendament admis.

Vot pentru?

Am votat un amendament admis. (Vociferări.)

Aşa spune la regulament, n-am ce face!

E solicitat, domnule lider!

Cutuma spune că amendamentele admise nu mai trebuie votate, dar regulamentul mă obligă să-l supun la vot dacă este solicitat.

Rezultatul votului: 99 pentru, 10 împotrivă, 3 abţineri.

Continuăm.

Alte intervenţii la amendamente admise mai aveţi?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Tot la acest articol există alin. (2) şi (4) care au suportat nişte modificări prin amendamente admise la comisie, în sensul că sancţiunea pentru aceste contravenţii va fi dispusă administratorului fondului forestier proprietate publică a statului sau ocolului silvic. Deci unor persoane juridice, în loc să fie sancţionate persoanele fizice, personalul silvic cu atribuţii în acest sens.

Este foarte important să responsabilizăm factorii care acţionează în acest domeniu şi să ştie persoanele fizice, care au diferite funcţii, că vor suporta personal nişte sancţiuni. Aşa încât modificările de la alin. (2) şi de la alin. (4) sunt nejustificate şi contrare scopului pe care ni l-am propus - de reducere a tăierilor ilegale de păduri.

Vă rog să supuneţi la vot aceste două modificări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vot.

118 voturi pentru, 16 voturi împotrivă, două abţineri. Aprobat.

Alte intervenţii la amendamente admise?

La 13, respinse? 17, respins, da?

Aş avea rugămintea, la liderii de grup, să vă puneţi de acord, până terminăm, până votăm, să vedem ce facem cu propunerea domnului Árpád.

Da?

Domnul Tinel Gheorghe:

Era normal să supuneţi la vot pe calupuri de poziţii, domnule preşedinte... de la poziţia... la poziţia...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi dreptate, domnule deputat.

Nu m-am aşteptat să fiu nevoit să supun la vot amendamente admise.

Domnul Tinel Gheorghe:

E regulamentar, să ştiţi, şi asta.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ştiu.

Domnul Tinel Gheorghe:

Dacă există obiecţii la un amendament, chiar şi admis, el se supune la vot. Colegul nostru de la USR asta a ridicat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă susţineţi cauza.

Domnul Tinel Gheorghe:

La art. 17, după lit. e) se introduc două litere, f şi g. Am considerat necesară introducerea acestor două noi litere, pentru că faptele pe care le vom enunţa imediat nu sunt sancţionate de Legea contravenţiilor silvice.

Şi e vorba, aşa. La lit. f). Lăsarea în parchetele de exploatare, la expirarea termenului de reprimire de cioate cu înălţimea mai mare decât cea permisă în conformitate cu prevederile legale. Sancţiunea se aplică operatorului economic, care este titularul autorizaţiei de exploatare, dacă parchetul nu este reprimit sau personalul silvic care a efectuat reprimirea parchetului, în cazul în care parchetul s-a reprimit.

La lit. g). Neefectuarea nivelării drumurilor de scos-apropiat la colectarea lemnului de către titularii autorizaţiei de exploatare, la terminarea procesului de exploatare a masei lemnoase. Sancţiunea se aplică operatorului economic, care este titularul autorizaţiei de exploatare, dacă parchetul nu este reprimit, sau personalului silvic care a efectuat reprimarea parchetului, în cazul în care parchetul s-a reprimit.

Sunt fapte, sunt lucruri care se întâmplă în parchetele de exploatare odată cu reprimirea parchetului de exploatare. Autoritatea ar fi trebuit să insiste asupra acestui lucru, pentru că multe din drumurile de acces, de scos-apropiat sunt făcute praf, ca să spun aşa, şi urmare a închiderii ochilor de către autoritate, de către administrator. În loc să-şi pună în practică prevederile legale, mai ales cele contractuale, că există şi astfel de prevederi, se trec cu vederea astfel de fapte şi ne mirăm pe urmă de ce în pădure apar astfel de... de chestiuni, le-aş numi, care ţin de încălcarea regulamentului.

Până la urmă, nivelarea drumului de scos-apropiat ar trebui să fie o obligaţie. Nu trebuie să vină autoritatea, ocolul silvic, să-ţi niveleze calea de scos-apropiat, dacă tu ai exploatat pădurea.

Or, noi insistăm pe treaba aceasta. Şi, domnule secretar de stat, v-aţi lovit în activitatea dumneavoastră silvică de aceste aspecte. Aş fi vrut să încercaţi să le reglementaţi. Faptul că le lăsaţi la latitudinea înţelegerii amiabile între administrator şi operatorul economic nu e în regulă, să ştiţi.

Vă rog să supuneţi acest amendament, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur, domnule deputat.

Vot.

52 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu votează.

Vot pentru forma iniţială.

85 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, 12 abţineri, un coleg care nu votează. A rămas în forma iniţială.

Vă rog, alte intervenţii la amendamente?

Domnul Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am ţinut butonul apăsat şi, cu toate acestea, pentru că nu s-a luat fiecare articol în parte, solicit revenirea la art. 5¹ care la comisie a suportat nişte modificări, în sensul că amenzile de la 20.000, minim, până la 30.000, maxim, au fost micşorate de 10 ori, de la 2.000 până la 5.000. Adică e o diferenţă extraordinar de mare şi nu se justifică această diferenţă, să micşorăm atât de drastic amenzile pentru nişte fapte grave.

Astfel încât solicit să supuneţi la vot acest amendament, prin care s-au micşorat amenzile - punct marginal 8.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog. Amendament admis. Vot, vă rog.

102 voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 24 de abţineri.

Hai să o lămurim, că am ajuns la respinse, la art. 17. (Vociferări.) Am ajuns la respinse, la art. 17. Până la 17, la admise mai aveţi?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La respinse, până la 17, era nr. marginal 7. În sensul că am solicitat introducerea unei noi litere, la art. 9, lit. f^l, cu următorul cuprins: "aruncarea sau depozitarea în fondul forestier naţional a reziduurilor menajere, industriale, petroliere sau rezultate din prelucrarea lemnului, a substanţelor chimice şi a apei sărate. În acest caz se aplică şi sancţiunea complementară, de obligare a contravenientului să aducă terenul de îndată la starea iniţială, pe cheltuiala sa."

Această variantă, propusă de noi, are meritul de a propune o măsură suplimentară, aceea a aducerii terenului la starea iniţială, care este absolut necesară pentru o amenajare corectă a spaţiului respectiv.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Amendament respins. Vă rog să votaţi.

38 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă, o abţinere. Respins.

Vot pentru forma iniţială.

98 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Până la 17? Vă rog.

17, respinse, da? Da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Numărul marginal 11. E vorba de o modificare la art. 15 lit. b) pe care dorim să o completăm, în aceeaşi idee, ca la punctul anterior, de reducere a pagubelor produse şi de recuperare a prejudiciului.

Forma propusă de noi, cu o completare la varianta din dispoziţia în vigoare la acest moment, este următoarea.

Lit. b). "realizarea tăierii rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare. În cazul în care tăierea rasă este autorizată, amenda se aplică şefului de ocol care a emis autorizaţia de exploatare. La constatarea faptei, lucrările de exploatare se suspendă şi se procedează la anularea autorizaţiei de exploatare şi a actului de punere în valoare, cu reinventarierea masei lemnoase rămase pe picior. Masa lemnoasă exploatată existentă în parchet se confiscă, iar pentru masa lemnoasă exploatată, care a fost valorificată până la data constatării, se procedează la confiscare valorică, conform prevederilor legale. Confiscarea valorică se face în sarcina vânzătorului masei lemnoase pe picior. Sumele confiscate se depun în Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică."

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot vă rog, amendament respins.

42 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă, o abţinere. Respins.

Vot pentru forma iniţială.

93 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Până la 17, mai aveţi, domnule Stelian? Nu.

După 17. 18?

Domnul Márton Árpád. 19, cred. Da? E cu povestea aceea, cu...?

Vă rog, liderii, veniţi sus, vă rog. (Consultări.)

Da, vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Am înţeles, pentru celeritate, nu voi susţine un amendament respins, care a fost respins în comisie. Dar totuşi voi solicita un vot asupra unui amendament al comisiei, care, la marele punct 22, nr. crt. 22, care are câteva pagini...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

22, admis?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La admise, da, sigur. La pagina 46, la pct. 43, partea dreaptă, coloana din dreapta, acolo începe şi continuă, la următoarea pagină, un amendament de modificare a lit. a) de la alin. (2) al art. 19. Bun. Ce ne spune acest alineat, această literă? Că ar fi contravenţie - şi citesc alin. (2), lit. a), aşa cum a fost modificat: "deţinerea de materiale lemnoase fără documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor cu privire la legalitatea - aici cam asemănător cu ce am avut până acum - provenienţei acestuia fără avize de însoţire a materialelor lemnoase valabile sau cu avize de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală sau fără documente comunitare echivalente acestora prevăzute de lege." Adică, deşi avem în alineatul precedent, la lit. g): "primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea materialelor lemnoase de către deţinătorii depozitelor, pieţelor, târgurilor, oboarelor şi alte asemenea, a altor spaţii destinate depozitării şi/sau a instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase" etc.; lit. h): "vânzarea sau cumpărarea materialului lemnos"; în acest alin. (2) avem lit. b) - legat de transport; lit. c) - legat de transport. Adică toate aceste fapte premergătoare până când lemnul de foc ajunge în ograda cetăţeanului. Dar n-am reuşit să prind pe niciunul, în acest decurs, de la colectarea materialului lemnos până la vânzarea, cumpărarea şi ajungerea în ograda cetăţeanului, pe nimeni nu am pedepsit. Eu intru în ograda cetăţeanului şi solicit o hârtiuţă, şi vă spun încă o dată, care se numeşte "Aviz de însoţire a materialelor lemnoase valabile". Şi dacă nu are sau nu acoperă tot lemnul pe care îl are în ogradă, pentru că au căzut câteva crăci din grădină, şi acelea se găsesc acolo, atunci va fi pedepsit. Dispare prezumţia de nevinovăţie, prevedere constituţională şi dintr-o directivă a Uniunii, posesia de bună-credinţă, prevăzută în Codul civil. Şi tot timpul am fost trimis pe la diferite entităţi care fac acele lucruri care sunt pedepsite în alte articole.

Mai mult, mi s-a solicitat să nu insinuez cum că prăpădul în masa lemnoasă din România s-ar datora unor mari firme exploatatoare, ci cetăţeanului de rând, pentru că vrea lemne de foc.

Ca atare, vă rog să supuneţi votului - eu am solicitat abrogarea acestei litere, ca să fie clar. Dar solicit supunerii votului această amendare propusă de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Deci e vot amendament admis, domnule deputat, da?

Vot pentru amendament admis. (Discuţii în sală.) Pentru amendament admis. Vot pentru amendament admis.

Reluăm. Opriţi... Reluaţi procedura. Am spus de 3 ori. Vot pentru amendament admis, de la comisie, din raport. A cerut domnul deputat vot pentru un amendament admis.

119 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, o abţinere.

Liderii... domnii lideri, vă rog să fiţi atenţi la ce se cere aici, că nu pot să stau eu tot timpul...

Alte intervenţii la respinse?

Domnul Stelian.

Rămăsesem la 17.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La art. 19 aveam un amendament. La alin. (13).

După cum ştiţi, în prezent, mijlocul de transport cu care...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Numai un pic. Alin. (13) nu are art. 19.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Art. 19...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Este la alin. (16)... A, alineatul articolului, mă scuzaţi, da.

Poftiţi, mă scuzaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deci, la alin. (13) al art. 19 se prevede sancţiunea confiscării mijlocului de transport cu care se transportă material lemnos în mod ilegal. Problema practică întâlnită până acum este aceea că agenţii constatatori au reţineri, în sensul de a aplica această sancţiune, deoarece pentru a aplica sancţiunea, trebuie să vadă la momentul respectiv dacă valoarea materialelor lemnoase depăşeşte de 5 ori preţul mediu al unui metru cub ş.a.m.d. Deci trebuie să facă nişte socoteli, să vadă dacă se încadrează sau nu pe această contravenţie. Şi evident că în momentul respectiv nu pot face acest calcul. Aşa încât, pentru a da eficienţă acestui articol şi pentru a avea o aplicabilitate concretă, socotim că este oportun a introduce, ca o măsură tehnico-administrativă prealabilă confiscării, aceea de reţinere, reţinerea mijlocului de transport.

Am să dau citire textului pe care l-am propus, cu această motivare. "Mijlocul de transport cu care s-a realizat transportul de materiale lemnoase fără aviz de însoţire şi/sau fără cod online sau offline, după caz, generat de aplicaţiile SUMAL, pentru situaţiile în care emiterea codului online sau offline este obligatorie, se reţine, urmând a se confisca dacă valoarea materialelor lemnoase transportate depăşeşte de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă se constată repetarea faptei în interval de 6 luni de la data constatării primei fapte. Evaluarea masei lemnoase se realizează conform prevederilor art. 22 alin. (7)".

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci, art. 19 alin. (13), amendament respins. Vot.

41 de voturi pentru, 104 voturi împotrivă, o abţinere. Respins.

Pentru forma iniţială. Vot.

104 voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, două abţineri. Forma iniţială din raport, adoptată.

De la art. 19, dacă mai sunt susţineri la respinse?

La admise.

Vă rog, domnule Tabugan.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 19, la admise, la alin. (14) şi alin. (15), unde spune că în situaţia în care se constată o contravenţie silvică de către celelalte categorii de agenţi constatatori cu competenţă de constatare a faptelor care vizează transportul materialelor lemnoase decât cele prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. d), d¹) şi e), contravenţie care are ca măsură complementară confiscarea mijloacelor de transport, se solicită în regim de urgenţă inspectoratului de poliţie, pe raza căruia a fost constată contravenţia, nominalizarea unui agent constatator care în echipă mixtă cu agentul constatator care a constatat contravenţia să aplice sancţiunea principală şi complementară.

Asta e exact ce spuneam la dezbateri generale. Este un amendament care este foarte bun. Că altfel, organele MAI-ului nu au pregătirea necesară unui tehnician sau a unui inginer de 4 sau 9 ani de specialitate. Şi atunci, prin echipele acestea, mixte, eliminăm orice suspiciune că lemnul nu este măsurat exact cum trebuie.

Şi vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Amendament admis. Vot, vă rog.

106 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 3 abţineri. A rămas în forma iniţială.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu.

Legea merge la votul final.

Avem raportul la Proiectul de Lege... punctul 9 al ordinii de zi.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; în procedură de urgenţă.

Guvernul?

Scurt, dacă este domnul secretar de stat.

Domnul Cristian Cosmin (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea unor acte normative, în vederea majorării salariilor pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, majorării burselor studenţilor, majorării pensiilor, prin creşterea punctului de pensie, majorării indemnizaţiilor sociale pentru pensionari, precum şi pentru asigurarea gratuităţii transportului pe calea ferată pentru studenţi.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale susţine raportul comun de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisii?

Domnule preşedinte, am o rugăminte la dumneavoastră. După ce citiţi raportul, să cereţi timp de dezbatere.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea majorării salariilor pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, majorării burselor studenţilor, majorării pensiilor, prin creşterea valorii punctului de pensie, majorării indemnizaţiilor sociale pentru pensionari, precum şi pentru asigurarea gratuităţii transportului pe calea ferată pentru studenţi.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise şi respinse, prezentate în Anexele nr. 1 şi nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

5 minute, cu 5 minute.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

5 minute, cu...?

Păi, la dezbateri generale avem 5 minute din Regulament, că e procedură de urgenţă.

La articole, 5 minute, cu intervenţii de un minut. Vot.

134 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, o abţinere. La dezbaterea pe articole, 5 minute, cu un minut intervenţia.

Vă rog, dezbateri generale, acum.

Domnul Roman. Domnul Roman Florin? Nu.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Neagu. Acum a apărut şi la mine, vă rog. Îmi cer scuze.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al PNL va susţine această ordonanţă de urgenţă. Şi sensul deciziei noastre de a susţine, în speranţa că şi amendamentele pe care... sau cel puţin unul din amendamente, pe care l-am justificat şi ieri în plenul şedinţei comune, muncă-buget, va fi susţinut, cel referitor la creşterea pentru bursieri, întrucât el vine pe fond, acest act normativ vine pe fond să reglementeze câteva diferenţe salariale între anumite categorii profesionale, care ar trebui rezolvate până la adoptarea Legii salarizării.

Bineînţeles că în momentul în care Legea unitară, Legea salarizării unitare va intra în dezbaterea Parlamentului, ne vom exprima principial şi corect punctele de vedere pe ansamblul acestei legi.

Până atunci, credem - cu atât mai mult cu cât noi am avut şi un amendament pe Ordonanţa Guvernului nr. 9, care a fost corect recepţionat în plenul Parlamentului, cel referitor la majorarea salariilor cu 30% a primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor, vicepreşedinţilor de consilii judeţene - că şi acest act normativ e bine să fie susţinut de noi, toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ?

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din întreaga ordonanţă, mie mi s-au părut a fi stimulative două aspecte pentru studenţi.

În primul rând, mărirea cuantumului bursei, ceea ce îi determină - pentru că majoritatea avem copii studenţi - ca aceştia să înveţe şi mai mult şi mai bine.

Şi a doua chestiune este gratuitatea transportului pe CFR. Două ar fi, mă rog, câştigurile. În primul rând, că studenţii vor cunoaşte mai bine realităţile patriei, mai ales cele care duc spre mare, la sărbători. Şi, în al doilea rând, CFR-ul să nu aibă soarta TAROM-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

La amendamente?

Vă rog. Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 1 alin (1)...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Respinse, da?

Domnul Victor Paul Dobre:

La respinse, exact.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da...

Domnul Victor Paul Dobre:

Este o precizare, "precum şi funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instituţiilor Prefectului".

Fac parte din acelaşi sistem al administraţiei publice şi mi se pare o discriminare ca această categorie de salariaţi, foarte puţin numeroasă, vizavi de cei din primării şi consilii judeţene, să nu beneficieze de prevederile acestei ordonanţe. Este discriminatoriu.

Şi vă rog să fiţi de acord ca acest amendament să fie acceptat în plen.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

68 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, o abţinere.

Vot pentru forma iniţială.

94 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, o abţinere.

A rămas forma din raport.

Vă rog, domnule Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La amendamente respinse, la art. 4 alin. (9) pct. 2. În urma discuţiilor avute cu Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Partidul Social Democrat a hotărât să susţină amendamentul respins, referitor la cuantumul alocat pentru constituirea Fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor. Este de 201 lei pe lună, pe perioada derulării activităţilor didactice, studenţi de la învăţământul cu frecvenţă fără taxă de studiu.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci art. 4 alin. (9) pct. 2, la respinse, da?

Vă rog, vot.

144 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul respins a fost admis.

Vă rog, domnule profesor Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

A fost o mică desincronizare. Eram, de data asta, pe aceeaşi frecvenţă de undă, pentru că era o propunere venită de la un coleg de la Partidul Naţional Liberal, un om de şcoală, rectorul de la Universitatea de Vest din Timişoara. Iar la comisie, ieri, am avut discuţii.

Şi acum, vă spun sincer, s-au reparat mai multe lucruri, pentru că ideea de... beneficiază în timpul procesului didactic, în şcoală, are mai multe accepţiuni, inclusiv vacanţele de Paşti şi toate celelalte, în care nu se studiază, şi nefiind activităţi didactice, scurtează numărul de săptămâni pe care se primeşte finanţare. Finanţarea, în cazul acesta, operează doar pentru burse şi activităţile de tip social, nu pentru finanţarea de bază şi nici finanţarea complementară.

Şi mulţumesc pentru varianta aceasta, finală, care rezolvă problema şcolilor din România. Într-o variantă s-a dus la 201 lei pe lună, dar nu se duc în buzunarul fiecărui student. Se măreşte fondul cu o astfel de destinaţie...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule profesor.

Domnul Dumitru Oprea:

... pe unităţile educaţionale.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la amendamente?

Vot final.

Punctul 9. Reexaminarea, la cererea...

Domnul Munteanu, procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să supuneţi votului plenului prelungirea programului de lucru, deoarece nu am primit încă raportul de la o lege foarte importantă, care altfel ar duce la infringement. Este vorba de legea aflată la punctul 8. Şi totodată să-l prelungim, până epuizăm, acolo unde avem rapoarte, inclusiv punctul 18.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

152 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere. Programul de lucru se prelungeşte până la punctul 18, inclusiv, sub rezerva venirii rapoartelor de la comisii.

10. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Iniţiatori?

Comisii? Comisia juridică?

Domnul Dunava?

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere cu Cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au examinat cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României, precum şi legea adoptată de Senat şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final...

A, la amendamentele admise... Sunt...? Nu. Vot final.

11, 10 le-am făcut...

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum şi alte măsuri; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Cosmin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare cuprindea două reglementări.

Prima reglementare o reprezintă instituirea unei norme derogatorii de la prevederile art. 10 din Ordonanţa nr. 29/2013 potrivit căreia venitul lunar de completare prevăzut de Ordonanţa nr. 36 să se acorde şi persoanelor disponibilizate de la Compania Naţională a Uraniului S.A.

A doua reglementare este cea de completare a anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 - "Lista operatorilor economici pentru care planul de disponibilizare se întocmeşte pentru reducerea activităţii", să nominalizăm încă două noi puncte, respectiv 2 noi operatori economici - Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. şi Compania Naţională a Uraniului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere impactul social al măsurilor de disponibilizare a personalului care activează în zone şi areale geografice dependente de aceste două mari companii, Ministerul Energiei propune plenului adoptarea, fără amendamente, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum şi alte măsuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru muncă?

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea derogării de la prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, în sensul acordării venitului lunar de completare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 şi persoanelor disponibilizate de la Compania Naţională a Uraniului S.A., iar, pe de altă parte, completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013.

Anexa conţine lista operatorilor pentru care planul de disponibilizare se întocmeşte pentru reducerea activităţii, iar completarea se referă la adăugarea în listă a 2 operatori economici, respectiv Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. şi Compania Naţională a Uraniului S.A.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei anterioare, de adoptare a proiectului de lege, în forma prezentată, exprimată în raportul nr. 4c-7/675, depus la data de 27 februarie 2017.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Poftiţi, domnule Oprea, e apăsat de data trecută. E negru, e apăsat de data trecută. N-a închis microfonul, data trecută. Dar m-am uitat la dumneavoastră...

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Îmi pare rău de nesincronizare. Am grijă să activez şi să dezactivez funcţiile care sunt utile sau nu mai sunt. De data aceasta am apăsat.

Partidul Naţional Liberal este de acord cu acest proiect. Raportul suplimentar a fost evaluat şi preşedintele comisiei a punctat foarte clar lucrul acesta.

Este o acţiune declanşată în perioada 2013-2018, care trebuia prin ordonanţa de urgenţă din 2017 să producă efecte. Şi produce efecte prin susţinerea acţiunii de disponibilizare şi de includere în anexă a celor două entităţi, zic eu, foarte importante - S.C. Complexul Energetic Hunedoara şi Compania Naţională a Uraniului.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal este pentru un astfel de raport favorabil şi va vota pentru un astfel de raport suplimentar.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cătălin Nechifor.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulţumesc.

Nu ştiu, să mă bucur sau să nu mă bucur. Pentru că vin din Suceava şi, la Crucea, este şi încă funcţionează acea exploatare minieră cu zăcământ de uraniu care, din păcate, aşa cum se vede, va dispărea pentru totdeauna, probabil, în scurt timp.

Mă bucur pentru că în acest fel, cei care lucrează acolo, în special minerii, vor putea să iasă la pensie, forţat sau mai puţin forţat, într-o zonă de munte în care nu sunt foarte multe alte oportunităţi.

Dar sunt şi foarte dezamăgit, pentru că o ramură economică importantă, aş putea spune chiar extrem de importantă, cea a uraniului, nu găseşte încă soluţie în România.

Sper s-o găsiţi, împreună, şi Parlament, şi Guvern. S-au făcut eforturi foarte multe, dar această metodă de compensare pe care o votăm astăzi ajută măcar partea umană.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu. Vot final.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

Guvernul?

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinem atât raportul, cât şi motivarea pentru respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2014, elaborat de comisia sesizată în fond.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Comisia? Mă scuzaţi.

Comisia pentru industrii.

Domnul Mohaci.

Domnul Mihai Mohaci:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat şi dezbătut proiectul de lege, prima dată, în şedinţa din 9 decembrie 2014. În urma dezbaterilor, membrii comisiei atunci au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13.

În şedinţa din 11 februarie 2015, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea unei noi examinări şi pentru întocmirea unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat şi dezbătut proiectul de lege, în şedinţa comisiei din 3 mai 2017.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi din partea Ministerului Finanţelor Publice.

Membrii comisiei, în urma examinării cererii de reexaminare, formulată de plenul Camerei Deputaţilor, şi luând în considerare că pe ordinea de zi a comisiei mai există un proiect de lege cu acelaşi obiect, respectiv modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu. Vot final.

15. Proiectul de Lege privind...

14 l-am... a fost făcut...

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Guvernul?

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 au fost vizate mai multe măsuri, precum: atragerea, menţinerea şi dezvoltarea, în România, a resursei umane înalt calificate pentru desfăşurarea activităţii de cercetare-dezvoltare; simplificarea şi acordarea unui tratament fiscal specific, aplicabil veniturilor obţinute de către operatorii statistici din activitatea de colectare a datelor privind statisticile oficiale, precum şi sustenabilitatea sectorului agricol şi a facilitării de noi investiţii în agricultură în perioada următoare prin creşterea nivelului de accesibilitate la bunurile şi serviciile de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol.

Faţă de acestea, Guvernul susţine raportul de admitere, cu amendamente, elaborat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru buget?

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre reexaminare, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea unor măsuri, precum: acordarea unor facilităţi fiscale, respectiv scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării şi inovării; neimpozitarea venitului obţinut din darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului; aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea unor produse necesare producţiei agricole - îngrăşăminte, pesticide, seminţe şi alte asemenea; posibilitatea organului fiscal central de a aproba un alt plafon de încasări decât cel stabilit de lege, la cererea operatorilor economici şi organizatorilor de nunţi şi botezuri, în cazul în care aceştia prezintă informaţii din care rezultă că încasările de la persoane fizice depăşesc plafonul prevăzut de lege; extinderea excepţiei de neaplicare a plafoanelor pentru retragerile lunare din conturi bancare în cazul operaţiunilor de plăţi efectuate de profesionişti către persoane fizice, operaţiuni care au caracter ocazional şi sezonier.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Huţucă? Domnul Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Adoptarea acestui proiect de lege este extrem de importantă, pentru că Ordonanţa nr. 32/2016 a avut un impact pozitiv, atât în domeniul fiscal, cât şi în domeniul legislaţiei financiare.

Din punct de vedere fiscal, au fost introduse o serie de prevederi extrem de interesante. Aş exemplifica: neimpozitarea operaţiunilor de dare în plată sau extinderea sferei de aplicare de TVA 9% la produsele destinate producţiei agricole.

Dar ce este cel mai important lucru este că odată cu adoptarea acestei ordonanţe, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea au beneficiat de cel mai bun pachet de facilităţi fiscale din Codul fiscal. Şi aici vorbim de: suplimentarea deducerii cheltuielilor la determinarea rezultatului fiscal a 50% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare, neimpozitarea profiturilor care desfăşoară această activitate şi măsura cuprinsă în această ordonanţă, respectiv neimpozitarea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor pentru persoanele din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării.

Aşa cum vi s-a spus mai devreme, această măsură are rolul de a atrage resursă umană, înalt calificată în România, de a o menţine şi de a o dezvolta, dar şi a încuraja marile companii pentru dezvoltarea unor centre de dezvoltare în domeniul cercetării pe plan local.

Continuarea aplicării acestor măsuri este cu atât mai oportună, în contextul bugetar al anului 2017, când fragilitatea proiecţiei bugetare şi nefinanţarea suficientă a cercetării aplicative şi a inovării, a cercetării fundamentale şi de frontieră conduc la nesusţinerea suficientă a acestui sector.

În acest context, Partidul Naţional Liberal votează pentru acest proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Cu amendamentele admise, dacă nu vrea cineva să susţină, legea merge la votul final.

6. Propunerea legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa.

Domnul Tinel?

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu nu cred că actele normative, elaborate, aprobate în Camera Deputaţilor, au caracter ireversibil, obligatoriu sau definitiv. Sunt multe acte normative, foarte multe acte normative, asupra cărora noi revenim. Când? Atunci când constatăm că unele dintre deciziile noastre, poate, nu au fost cel mai bine fundamentate sau când realitatea se schimbă. De multe ori, amendăm actul normativ şi îl aducem... îl facem compatibil cu realitatea zilei. Este şi cazul acestui proiect de act normativ.

În 2004, Guvernul Adrian Năstase, în dorinţa de a reduce populaţia ocupată în mediul rural, iniţia o campanie de transformare a unor localităţi mai răsărite din mediul rural, în oraşe.

Aşa este şi cazul adoptării, în 2004, prin Legea nr. 134, şi transformării comunei Căzăneşti în oraşul Căzăneşti.

Între timp, însă, realitatea a demonstrat că acolo nu s-a schimbat nimic. Ba da, se plătesc taxe şi impozite de oraş. Administraţia locală este incapabilă să genereze proiecte care să ducă spre dezvoltare, administraţia judeţeană, incapabilă să susţină proiecte care să genereze dezvoltarea localităţii respective ca oraş, şi atunci, prin 3 referendumuri succesive - 2011, 2014, 2015 -, 99% din populaţie s-a pronunţat pentru reîntoarcerea la statutul de comună.

Nu ştiu şi nu văd care este resortul politic care ne obligă să ţinem această localitate prizonieră unui anumit statut.

Şi întreb şi eu PSD-ul: care este argumentul pentru care trebuie să ţinem această localitate încadrată în categoria unui oraş care nu se dezvoltă ca oraş, se dezvoltă ca o comună mai răsărită?

Vă cer să revenim asupra proiectului de act normativ adoptat în 2004, să abrogăm Legea nr. 134 şi să dăm posibilitatea localităţii respective să se transforme în comună, să se dezvolte normal, liniar, aşa cum simt cetăţenii că pot.

Până la urmă, asta este. Atâta putinţă are statul, în momentul de faţă, de a susţine dezvoltarea localităţii respective.

A mai fost, s-a mai avut spre dezbatere acest proiect normativ şi în legislatura trecută. Din păcate, iarăşi, o chestiune de voinţă politică ne-a împiedicat să dăm un vot conştient, cu nivelul de dezvoltare din localitatea respectivă.

Şi mă întreb: oare acum vom acţiona la fel? Vom judeca exclusiv politic pe un vot care n-ar trebui să fie politic şi ar trebui să fie... să vină în întâmpinarea celor de acolo, care îşi doresc acest lucru?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie?

Domnul Avram.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi da citire Raportului asupra Propunerii legislative privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 168/2017 din 24 aprilie 2017, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, înregistrată la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului cu nr. 87 din 25 aprilie 2017.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social nr. 1950 din 11 aprilie 2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună. Totodată, se propune abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, precum şi modificarea în mod corespunzător a anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României şi a punctelor 5-6 din Anexa II la Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 9 mai 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

La dezbaterile care au avut loc au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Sirma Caraman - secretar de stat, domnul Ciprian Lucian Roşca - secretar de stat, domnul Daniel Marinescu - director general, domnul Sorin Solomon - director în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - 3 voturi împotrivă, respingerea Propunerii legislative privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ, dezbateri generale.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu intervin astăzi la acest proiect de lege, pentru că mă simt vinovat. Mă simt vinovat, pentru că în perioada 2000-2004, aproape inconştient, am votat şi eu ca această comună, Căzăneşti, să se transforme dintr-o comună necăjită într-un oraş şi mai necăjit.

Dacă cei de acolo, acum, după atâţia ani, au sesizat că nu sunt orăşeni, nu văd de ce ne-am opune noi, domnule, aici.

Iată, eram într-o întrecere, cei de - atunci... câte comune divizăm. Din două comune am făcut 3, dintr-o comună am făcut două. Unii primari au fost buni şi au dezvoltat comune. Iată, oraşul Căzăneşti s-a scufundat rău de tot. Ca şi Murgeniul, din judeţul Vaslui.

Am fost unul dintre cei nesăbuiţi atunci, când am votat ca acea comună cu jumătate romi, murgeni, să fie transformată în oraş. Nu s-au putut face proiecte, n-au putut accesa fonduri. Este un liceu acolo care scoate pe bandă şomeri şi fecioare agro-industriale, şi cam atât. Romii s-au făcut aproape toţi "operatori" în marile capitale ale Europei şi îşi botează copiii Alfredo, Picamer, Buldozer, Brigadier şi aşa mai departe.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, chiar dacă la comisie aţi respins această dorinţă a celor din Căzăneşti de a deveni din nou săteni, astăzi să votăm cu toţii pentru!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi acest proiect de lege cred că este un semnal care vine din partea comunităţilor locale, că nu întotdeauna ceea ce crede statul român, Parlamentul României, Guvernul României, despre cum ar trebui să se dezvolte ţara, se şi întâmplă în realitate.

Când o localitate doreşte să revină la statut de comună, de la statutul de oraş, înseamnă că toate politicile de dezvoltare, instrumentele de politici de dezvoltare care au fost puse la dispoziţia oraşelor mici şi medii nu sunt eficiente.

Chiar dacă vorbim de fonduri europene, chiar dacă vorbim de fonduri naţionale, întotdeauna se observă o problemă pentru oraşele care reprezintă nu municipii reşedinţă de judeţ, nu municipii, ci, pur şi simplu, aglomerări urbane de dimensiuni foarte mici. Fondurile europene proiectate la ora actuală clar au în vizor dezvoltarea oraşelor medii şi mari. Oraşele mici nu pot să fie competitive, fondurile europene de dezvoltare rurală şi ghidurile care au fost dezvoltate nu permit, de exemplu, ca zonele peri-urbane care reprezintă structură rurală să fie acceptate ca fiind eligibile.

Când vorbim de fonduri naţionale. La nivelul fondurilor naţionale, în afara unei perioade, până în 2008, toate fondurile care merg pentru localităţile urbane medii şi mici s-au subţiat.

Trebuie să dăm ... şi aici vorbim de subsidiaritate. Dacă o comunitate locală crede că este mult mai adecvat, pentru dezvoltare, să se organizeze la nivel de comună şi să se reîntoarcă la acest statut, trebuie să permitem. Pentru că asta înseamnă subsidiaritate, asta înseamnă descentralizare, asta înseamnă autonomie locală - a da comunităţilor locale decizia de a lua cea mai bună decizie pentru dezvoltare.

Repet cu ce am început. România cred că greşeşte în momentul în care toate politicile de dezvoltare se orientează către poli de dezvoltare, către municipalităţi, către aglomeraţii urbane semnificative şi celelalte instrumente le dispersează într-o formă în care aglomeraţiile urbane mici şi medii nu au instrument, nu pot să fie dezvoltate cu suficientă rapiditate şi cu suficientă energie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Colegul meu a vorbit foarte frumos, aşa, despre lucrurile acestea, şi cu mare dreptate. Eu o să vorbesc mai urât despre ele şi o să spun că acesta este rezultatul politruciei ieftine de campanie electorală. Când te duci şi îi spui unei comunităţi: "... frate, vă fac oraş...! Şi oamenii aceia cred că din vorbele tale, brusc, aşa, o să fie mult mai bine. După care constată că nu e aşa. Şi vine altul, şi zice: "... aţi văzut, aţi avut încredere în ăla, v-a băgat prostii în cap. Vă facem comună la loc..."

Până la urmă, singurii care pot să decidă asupra a ce vor pentru sine sunt oamenii informaţi din comunitatea respectivă. Şi insist asupra cuvântului "informaţi". Pentru că noi asistăm acum la... Dalí avea un tablou, se numea "Vestigii atavice după ploaie". Acestea sunt vestigii atavice după campanie. La vestigiile atavice după campanie.

Şi cred că ar trebui, într-adevăr, să-i lăsăm pe oamenii aceştia în pace, să-şi reia statutul lor, de comună, şi să-şi vadă de viaţa lor, aşa cum ştiu s-o facă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Sigur, a existat un moment de entuziasm după anii ’90, când se raporta la modul triumfalist, politic, că anumite comune devin oraşe. Ele n-au avut şi nu au nici astăzi statutul realist economic necesar pentru a exista în acest fel.

Este, de altfel, astăzi, chiar o trufie să se respingă demersul - şi pornind de la principiul autonomiei locale - ca această comună să redevină ce a fost înainte, câtă vreme nu justifică actualul statut. Prin urmare...

Eu am citit cu atenţie raportul Comisiei pentru administraţie publică şi nu am găsit şi argumentele pentru care este respinsă iniţiativa legislativă, dar eu cred că, principial, trebuie să ne raportăm la realităţi şi ce-şi doresc locuitorii respectivelor zone, chiar pe acest principiu, al autonomiei locale în decizie. Şi este o decizie fundamentală pentru o astfel de comunitate.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, să nu uităm că s-a clamat mult reforma în administraţia publică locală şi reorganizarea administrativă la nivelul ţării, dar asistăm şi astăzi la localităţi care nu sunt capabile măcar să participe la cofinanţarea unui proiect cu finanţare din bani europeni. Sunt localităţi legate ombilical de perfuziile de la bugetul de stat. Fără aceste perfuzii financiare, economice, n-ar exista.

Şi acceptăm tacit să existe un asemenea faliment organizatoric, administrativ, la nivelul ţării, fără să facem nimic în schimb. Poate tocmai pentru a întreţine această dependenţă a localităţilor de bugetul de stat, de puterile politice care se succed la guvernarea României. Şi nu este în regulă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimaţi colegi,

În această chestiune, a comunei Căzăneşti, suntem într-o comedie a absurdului. Este ca şi cum montăm o piesă de teatru spunând că porţile Parlamentului sunt închise cetăţenilor. Este cred că a treia legislatură, a doua cu siguranţă, în care această iniţiativă ajunge până la un vot final.

În legislatura trecută, cei care aţi fost ştiţi că a fost un stand-up comedy real în care nu s-a înţeles ce s-a votat şi oamenii au ratat revenirea la statutul de comună. Ştiţi că sunt filme realizate de televiziunile naţionale care prezintă acest lucru ca un element de România fascinantă şi hazlie. Şi noi totuşi insistăm să refuzăm unei comune, care îşi doreşte în mare majoritate să redevină comună, pentru că asta a fost tot timpul, acest drept, dintr-un motiv pe care nu-l avem.

Şi invit majoritatea să-mi explice de ce comuna Căzăneşti nu poate să revină la un drept pentru care luptă de ani de zile. Este absolut incredibil pentru ce ne luptăm acum: pentru dreptul unor cetăţeni să fie ceea ce au fost tot timpul.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Procedură, domnul Dobre.

Domnule Movilă, sunteţi al treilea vorbitor, nu mai aveţi cum.

Vă rog, domnule deputat, domnule lider.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cred că cea mai bună soluţie e să retrimitem comisiei, pentru două săptămâni. Pentru că tot ceea ce s-a spus aici e corect. E o solicitare a cetăţenilor, vorbim de autonomie.

Eu propun retrimiterea la comisie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vot pentru retrimitere la comisie, două săptămâni. (Aplauze.)

158 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Aţi luat o decizie înţeleaptă, pentru că oricum tot acolo ajungea, că nu trecea, că e organică.

17. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste; lege ordinară.

Iniţiatori?

Domnul Gheorghe.

Vă rog, colegii de dinainte, care aţi vorbit, să vă închideţi microfoanele. Nu mai ştiu... Domnule Bichineţ, vreţi să vorbiţi acum? Nu. Domnule Huţucă...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această propunere pe care noi, PNL-ul, o facem, vine să recunoască memoria celor care s-au jertfit în temniţele comuniste. De ce am ales această dată? Vom explica de îndată.

În anul 1948, asistăm la o campanie întreagă de persecuţii pe criterii de libertăţi şi drepturi fundamentale. Aşadar, dreptul la libertatea de expresie este suprimat, dreptul la libertatea religioasă, de asemenea, iar ofensiva comunistă porneşte cu o serie de mari loturi de arestări.

În preajma acestui eveniment, noaptea de 14-15 mai 1948, deja avem de-a face cu o serie de persecuţii la adresa minorităţilor religioase, avem arestarea pastorului luteran Richard Wurmbrand, spre exemplu. În noaptea de 14 spre 15, autorităţile comuniste aflate sub comanda Ministerului de Interne, coordonat direct de agenţii NKVD, veniţi pe tancurile sovietice, de la Moscova, operează până la 15.000 de arestări la scară naţională.

Ţinta acestor arestări au reprezentat-o, în primul rând, tineri, studenţi, persoane neafiliate politic, dar şi opozanţi ai regimului comunist, din toate zonele spectrului politic al partidelor istorice şi anterior instaurării regimului totalitar comunist, de la dreapta până la stânga, şi invers.

De asemenea, şi reprezentanţi ai clerului şi ai zonei religioase au fost victimele acestei ofensive. Atunci au fost arestaţi, spre exemplu, părintele Arsenie Boca, considerat un sfânt şi propus spre canonizare, mai nou, a fost arestat părintele Gheorghe Calciu, de asemenea, a cărui patimă, al cărui supliciu, în închisorile comuniste, au fost recunoscute chiar de statul american, şi a fost primit de preşedintele Reagan, din câte îmi amintesc; a fost arestat liderul liberal Aurelian Bentoiu, un fost ministru în perioada interbelică şi mulţi, mulţi alţi opozanţi la adresa regimului comunist.

Această ofensivă la adresa persoanelor care reprezentau libertăţi şi drepturi fundamentale, indiferent dacă ne referim la libertatea de asociere, libertatea de expresie, libertatea religioasă, va continua pe întreaga durată a anului 1948, în toamna aceluiaşi an având de-a face cu arestările clericilor greco-catolici. Avem, spre exemplu, arestarea viitorului cardinal Iuliu Hossu sau a mitropolitului Ioan Bălan.

Una dintre consecinţele acestui val de arestări o reprezintă apariţia fenomenului Piteşti, care s-a derulat între 1949-1952 şi a fost un proiect de dezumanizare, un proiect de distrugere, şi a fiinţei personale, şi a umanităţii, prin tortură. Deci proiectul reeducării prin tortură îşi găseşte originea în acest moment, 1948.

Aşadar, avem de-a face cu un val de persecuţii religioase, la acel moment, avem de-a face cu o serie de măsuri represive pe care Guvernul comunist le instituie.

Jertfa în închisorile comuniste este un fapt recunoscut. Şi, de asemenea, vă aduc, aici, în memorie...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat...

Domnule deputat...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... modelul monseniorului...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... Vladimir Ghica, care a fost beatificat de Biserica Catolică.

Aşadar, noi avem datoria, ca români, şi, bineînţeles, ca reprezentanţi ai altor etnii care trăim aici, în România, să-i comemorăm pe cei care, indiferent cine au fost şi cum au fost ei, s-au jertfit pentru libertate, s-au jertfit în lupta cu un regim totalitar, un regim criminal, care a distrus vieţi şi care a distrus identitatea, şi care a distrus democraţia în România, bineînţeles, după 6 martie 1945, iar apoi începând cu 1948, în valul marilor epurări şi marilor persecuţii politice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia juridică?

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste, cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnule Gheorghe, vorbiţi din nou, la dezbateri generale? Nu.

Domnule Huţucă, doriţi să luaţi cuvântul la dezbateri generale? Nici nu mai e în sală, dar s-a înscris la cuvânt...

Domnule Codreanu, vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Partidul Mişcarea Populară susţine acest proiect de lege şi îl consideră ca fiind un gest de minimă recunoştinţă faţă de cei care şi-au dat viaţa şi care au suferit în temniţele comuniste pentru ca noi să ajungem să trăim într-o societate mai bună.

Şi este cu atât mai important ca Parlamentul României să voteze această lege, pentru că într-un stat în care am condamnat un regim comunist nu avem, din păcate, o sărbătoare naţională.

Şi, nu în ultimul rând, vreau să vă îndemn să votăm acest proiect de lege, anume astăzi, pentru că pe 16 mai 1812 s-a întâmplat ceva ce a marcat la fel de trist istoria noastră, a românilor, şi anume, a avut loc primul rapt al Basarabiei, iar astăzi se împlinesc 205 ani de la acel episod tragic din istoria noastră.

Închei spunând că Partidul Mişcarea Populară, cum spuneam, susţine acest proiect de lege.

Şi îi felicit pe colegii de la PNL pentru această iniţiativă!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul nostru parlamentar salută această iniţiativă. Credem că este foarte bine-venit să cinstim memoria acestor victime ale comunismului, ale temniţelor comuniste. Însă e foarte important pentru noi să vedem cum se vor adopta amendamentele formulate de domnul deputat Márton Árpád, pentru că totuşi e nevoie de o clarificare.

Atunci când vorbim de martirii români trebuie clarificat dacă e în sens etnic, respectiv dacă se referă la toţi martirii din temniţele comuniste din România, dar, de ce nu, şi din Gulagul sovietic. Pentru că nu avem voie să uităm că măsuri represive împotriva populaţiei civile s-au produs deja în ianuarie 1945, împotriva etnicilor germani, care au fost deportaţi cu forţa, în număr de 80.000, în fosta Uniune Sovietică. Şi acelea erau temniţe comuniste. Iar în expunerea de motive este invocat pastorul Richard Wurmbrand. Bănuiesc că nu doresc iniţiatorii să afirme că era etnic român.

Aşa că sunt absolut bine-venite şi se vor bucura de susţinerea noastră amendamentele domnului deputat Márton Árpád, care vor clarifica acest aspect.

Dacă trec, atunci evident că acest proiect se referă şi la victimele comunismului de altă etnie decât cea română.

Dacă nu trec înseamnă că e intenţia clară de a cinsti numai etnici români, victime ale comunismului, o chestiune asupra căreia trebuie să reflectăm, dacă e normal să se întâmple de această manieră.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuarea celor spuse de domnul deputat Ganţ, aş dori să mulţumesc pentru înţelepciune comisiilor care au crezut de cuviinţă aceste modificări - juste, de altfel -, că nu numai la construcţia acestei ţări, ci, din păcate, şi la multele plângeri din partea persoanelor persecutate, am contribuit de prisos, ca să zic aşa, fiind primii dintre cei luaţi în diferite momente.

Noi credem că nu trebuie să facem - şi vă mulţumesc încă o dată că aţi făcut, aţi acceptat aceste amendamente - nu trebuie să facem diferenţiere între cei persecutaţi de acel odios comunism, pentru că toţi au suferit la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimaţi colegi,

Iată că istoria se schimbă şi naţiunea noastră, mai târâş, mai grăpiş, evoluează.

Dacă n-am reuşit să facem monumentul Elisabetei Rizea, monumentul acela al decenţei, pe care îl datorăm eroilor anticomunişti, reuşim astăzi să... şi cred că va fi unanimitate, să avem o zi a eroilor, exact în această sală, unde, cu 10 ani în urmă, când am condamnat comunismul, fondul era de huiduieli. Şi e foarte bine că unii dintre dumneavoastră aţi fost şi atunci aici, pentru că sunteţi martorii acestei istorii în care reuşim să evoluăm.

Este un lucru foarte bun pentru România că stabilim această zi astăzi, cumva reparând istoria târâşă pe care am avut-o de la Revoluţie încoace.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Domnul Bichineţ.

Domnule Bichineţ, vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Noi nu numai că vom susţine proiectul de lege care, în esenţă, este foarte bun. Argumentaţia colegului de la liberali este de excepţie. Chiar argumentaţia Domniei Sale e mai bună decât proiectul de lege, în sine.

Susţinem şi amendamentele colegului nostru de la UDMR şi vom fi cu ochii pe Domnia Sa, până la 1 decembrie.

De asemenea, mă bucur că domnul Liviu Dragnea a coborât printre noi. Bine aţi venit, domnule preşedinte!

Şi vreau să spun că am discutat ieri - şi v-aţi oprit - despre evrei şi martirajul acestora.

Astăzi, despre martirajul românilor, despre martirajul maghiarilor.

Avem în bancă aici un coleg care reprezintă etnia romilor, Domnia Sa urmând după doi romi mari, cum îi chema... Voicu şi Păun. Domnia Sa este un rom mic acum, dar în curând va fi un rom mare.

Şi n-am auzit niciun cuvânt despre cei care au fost la fel de persecutaţi în perioada aceasta - cetăţenii de etnie romă, duşi la Bug, înecaţi, torturaţi, chinuiţi.

Ar trebui să ştiţi, domnule coleg, că aveţi posibilitatea unică în istoria Parlamentului român, pentru că sunteţi un om cu carte, să vă apăraţi etnia. E vorba de lingurari, de ursari, de căldărari, de nomazi şi de cei care au făcut ce trebuie în ţara aceasta.

Şi vreau să vă aud cum vă susţineţi etnia. Nimeni nu trebuie să-i mai stigmatizeze pe romi.

De ce intervin eu? Pentru că, în judeţul Vaslui, cam 15% din populaţie este de etnie romă. Şi eu mă adresez şi acelora, care îşi văd de treabă, muncesc, trăiesc alături de români, nu dau în cap şi nu violează.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

Domnul Pambuccian, da. I-am luat la rând. Aveţi pe procedură, sau ce?

A, replică.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că cel mai înţelept este să ignori, în momentul în care cineva vine la tribună şi jigneşte un coleg. Cel mai înţelept e să ignori. Însă există şi momente în care e bine să nu ignori, pentru ca asemenea lucruri să nu se repete.

Şi vreau să-l rog pe colegul meu să-şi vadă dânsul de judeţul Vaslui, să lase în pace şi comunităţile de romi din România, şi alte minorităţi din România, că are cine să le apere. Şi să nu mai judece colegii după mare, mic sau ce crede dânsul... (Aplauze.)... pentru că niciodată (Aplauze.)..., niciodată cei care judecă oamenii nu ştiu să se privească pe ei înşişi în oglindă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vosganian.

Domnule Vosganian, you have the floor!

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

O naţiune, pentru a putea să îşi contureze identitatea, trebuie să ştie câteva lucruri. În primul rând, să ştie de unde vine. Pentru a şti de unde venim trebuie să ne împăcăm cu istoria recentă.

Noi, românii, avem o falie între ceea ce trăim astăzi şi ceea ce am trăit în trecut.

Aş vrea să vă relatez o experienţă care nu are legătură poate directă cu temniţele comuniste, dar are mare legătură cu ceea ce credem noi despre trecut.

Acum câţiva ani am făcut un experiment. Şi în toate întâlnirile publice am întrebat pe cei din sală dacă cunosc numele vreunui tânăr mort în 1989. Surpriză! Cu excepţia Timişoarei şi Clujului, în celelalte zeci de oraşe în care am întrebat aşa ceva, nimeni nu ştia numele niciunui tânăr mort în 1989.

Sigur că nu pot să vă pun în mod public această întrebare. Dar întrebaţi-vă fiecare dintre dumneavoastră dacă cunoaşteţi numele vreunui tânăr mort în 1989.

Concluzia tulburătoare pentru mine a fost că noi, pe aceşti tineri, îi ucidem a doua oară - prin uitare.

Acelaşi lucru în legătură cu temniţele comuniste.

Zilele trecute am fost la Praga. La Praga, în centrul oraşului este un monument dedicat lui Jan Palach, studentul care şi-a dat foc, în 1968, pentru a protesta împotriva invaziei armatelor Pactului de la Varşovia.

În România, l-am avut pe Liviu Babeş. În timp ce Jan Palach este erou naţional, are un monument în centrul oraşului, se fac permanent pelerinaje la acel monument, există chiar şi un asteroid care poartă numele lui Jan Palach, Liviu Babeş este complet necunoscut. Există doar o troiţă, undeva, la Poiana Braşov, dar vă asigur că niciun schior nu se opreşte pentru a se ruga la acea troiţă.

Ar trebui ca în manualele de istorie moto-ul să fie ceea a scris Călin Nemeş, în 1993, înainte de a se sinucide. Călin Nemeş, care a murit de două ori: o dată în 1989, când l-au crezut mort, şi a doua oară în 1993, când şi-a dat seama că trăieşte într-o lume în care oameni ca el nu-şi găsesc locul.

Şi, stimaţi colegi, am să vă pun acum o întrebare directă. Dumneavoastră credeţi că noi am făcut până acum ceva pentru aceşti martiri? Mă doare sufletul când văd la televizor că se vorbeşte mai mult despre călăii comunismului decât despre victimele comunismului.

Acum puţină vreme, un personaj foarte în vârstă, care nici nu mai ştia ce e cu el, era purtat de 2 poliţişti şi judecat pentru crime împotriva umanităţii. Timp de două zile, televiziunile au făcut breaking-news cu acest bătrân care fusese unul dintre călăii din temniţele comuniste.

Vreau să vă întreb: aţi văzut vreodată vreun breaking-news cu una dintre victimele comunismului?

Faptul că vorbim mai mult despre călăi decât despre victime, faptul că victimele lipsesc din manualele de istorie, faptul că noi nu ne putem confrunta cu morţii noştri cei noi, pentru că nu ştim ce să le spunem, am preluat un testament pe care ei nu l-au scris, dar în care ştim ce ar fi scris şi nu l-am onorat.

Ziua de astăzi e doar un mic pas. Să nu credeţi că ziua aceasta, a martirilor, rezolvă problema noastră.

Şi vă mai dau un exemplu, ca să vedeţi cum înţeleg eu lucrurile acestea. În cartea de literatură există Legenda Meşterului Manole. Copiii învaţă despre Ana lui Manole, care, din iubire necondiţionată, şi-a găsit moartea ducând mâncare iubitului ei, care era ctitor. Noi am avut-o pe Raluca Sălăjan, contemporană cu noi, care a murit ducând mâncare iubitului ei, care era soldat.

De ce Raluca Sălăjan nu este în manualele de şcoală, aşa cum este Ana lui Manole? Între ele eu nu văd nicio diferenţă. Amândouă au murit din iubire necondiţionată, niciuna nu şi-a asumat moartea şi fiecare a murit pentru ca pe moartea ei să se înalţe o ctitorie.

Din păcate, pe moartea Ralucăi Sălăjan acea ctitorie încă nu s-a înălţat. Dar cred că o fată de 17 ani, învăţând la şcoală despre o fată ca şi ea, care a murit ca ea să trăiască, ar putea să aibă o altă atitudine despre lume şi viaţă.

De aceea, dragii mei, tot ce vreau să vă spun astăzi este că astăzi noi deschidem doar o poartă către Valea Plângerii, pe care trebuie să mergem în pelerinaj. Pentru că dacă nu îi onorăm pe toţi aceşti martiri din totdeauna şi până astăzi, noi nu vom putea ieşi din exilul interior decât..., aşa cum se întâmplă astăzi, nu reuşim să ne recuperăm din exilul interior decât în exilul exterior, ceea ce e păcat pentru noi şi pentru locul în care ne-am născut.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

La... domnule Márton Árpád...

Mai sunt intervenţii? Nu.

Domnule Márton Árpád, vreţi să mai susţineţi amendamentele admise sau...? Nu.

Mulţumesc.

Iniţiativa rămâne la vot final.

Vă rog? Nu.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti.

Iniţiatorii?

Comisia pentru agricultură?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 10 aprilie 2017.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din fermele româneşti, prin care se acordă ajutoare de stat destinate depăşirii dificultăţilor înregistrate de către producătorii din sectorul creşterii porcinelor, în vederea menţinerii cel puţin a nivelului actual de producţie.

Acest ajutor de stat urmează a se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, producătorilor de carne de porc - persoane juridice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi industriale şi întreprinderi familiale şi se va implementa după primirea deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat.

Comisiile au dezbătut în şedinţe separate, iar adoptarea s-a făcut cu majoritate de voturi, cu amendamente admise, prezentate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 108 din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaţilor, alin. (3), o să fac 3 precizări privind observaţii de tehnică legislativă.

La pagina 16 din raport lipseşte, "la cursul euro", este "oficial al BNR", iar la Anexa nr. 1 trimiterea la "art. 9 alin. (6)" se înlocuieşte cu trimiterea la "art. 3 alin (5)".

Şi trei. La Anexa nr. 6, sintagma "potrivit art. 11 alin. (1)" se înlocuieşte cu sintagma "potrivit prevederilor Legii nr. ...".

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Doamna Bran.

Doamna Ioana Bran:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Partidul Social Democrat susţine Programul carne de porc din fermele româneşti. Şi consider că toţi cei prezenţi aici ar trebui să o facă.

Agricultura din România, în acest moment, este formată din producţia de materie primă, iar anumite segmente au nevoie de astfel de politici de suport.

Programul vizează dezvoltarea acestui segment pe termen de 8 ani, iar, în tandem, în viitorul apropiat, noi politici de suport să fie susţinute pentru crearea unui flux global, şi anume: materie primă, prelucrare şi distribuţie.

Este momentul să întreprindem acţiuni pentru relansarea zootehniei. Pentru a înţelege de ce spun asta, mă simt obligată să vă prezint câteva din problemele acestui segment.

Din datele transmise de Asociaţia Producătorilor de Carne, din perioada 2014-decembrie 2016, s-au înregistrat pierderi, în sensul că a fost mai mare costul de producţie decât cel de vânzare, motiv pentru care mulţi crescători se gândesc să renunţe la creşterea porcilor.

Pe piaţă, preţul kilogramului de carne de porc este oscilant. Astfel încât se vinde cu preţuri între 3,5 şi 6,8 lei. După cum observaţi, diferenţa este aproape dublă.

Consider că cel mai important aspect este acela de a consuma produse româneşti de calitate şi de a descuraja astfel importul.

Stimaţi colegi,

Acest program nu trebuie susţinut doar pentru că face parte din Programul de guvernare 2017-2020 sau pentru că este o măsură prevăzută în orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, ci pentru că mărirea numărului de porci sau cel puţin menţinerea lui la nivelul actual de producţie va genera efecte benefice şi asupra consumului de cereale, precum şi pentru forţa de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă anunţ de la început că vom susţine acest proiect de lege, dar aş vrea să subliniez faptul că pornim cu o lege care manifestă foarte multe carenţe. Este insuficient ceea ce s-a trecut în această lege şi trebuie să venim cu legi complementare, cu legi care să stimuleze integrarea producţiei agricole, astfel încât să nu fim furnizori în continuare de materie primă şi să livrăm pe piaţă produse cu valoare adăugată la nivel maxim.

De asemenea, trebuie să luăm atitudine în ceea ce priveşte importul de carcasă de porc care e congelată de 20 de ani de zile şi venim şi concurăm cu porcii pe care îi cresc fermierii români.

Trebuie să avem atitudine în tot ceea ce priveşte hrănirea poporului român la standardele pe care le cunoaştem cu toţii, că sunt afişate pe etichetă. Ceea ce este pe etichetă, trebuie să fie şi în conţinutul ambalajului.

Să avem grijă de fermierii români, sunt cei care ne hrănesc şi cei care au grijă într-adevăr ca produsele care ajung pe piaţă să fie de calitatea pe care o dorim cu toţii.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de un program de subvenţie, vă reamintim, de 446 de milioane de euro, într-o perioadă în care bugetul şi echilibrul bugetar sunt în pericol să depăşească cifra de deficit. Într-adevăr, avem nevoie de o agricultură performantă, avem nevoie de o agricultură eficientă. Întrebarea este dacă astfel de programe făcute cu dedicaţie, făcute pe genunchi sunt soluţia. Programe care, atenţie, nu intră în filosofia de subvenţionare a agriculturii, pe care o foloseşte însăşi Comisia Europeană.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu.

La amendamente dacă sunt intervenţii? Nu.

Legea merge la votul final.

Stimaţi colegi,

Sunt nevoit să vă cer, să vă solicit... raportul la RCA urmează să vină în câteva minute, dar vă solicit aprobarea pentru prelungirea programului de lucru, pentru că am avut doar până acum.

Vot.

Vă rog, domnule lider.

221 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot... un coleg care nu votează. Lucrăm până în momentul sosirii raportului.

Domnul Ioan Munteanu:

Până primim raportul, domnule preşedinte, vă propun să votăm prelungirea programului, astfel ca preşedintele Comisiei pentru abuzuri să ne citească Raportul pe semestrul II al anului 2016, care este pe ordinea de zi, imediat, următorul punct.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Asta făceam, domnule deputat. Asta urma să fac.

20. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2016.

Vă rog, domnule preşedinte al comisiei, dacă...

Dar câteva consideraţii mai importante din raport...

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2016.

În perioada de raportare, 1 iulie - 31 decembrie 2016, respectiv ultimul semestru al legislaturii precedente, Comisia şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 44 de şedinţe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

Membrii comisiei au asigurat săptămânal audienţe cetăţenilor. Audienţele au fost acordate de fiecare dată de un deputat, asistat de un funcţionar public parlamentar din cadrul secretariatului tehnic.

În cel de-al II-lea semestru al anului 2016 s-au înregistrat în evidenţa comisiei 195 de petiţii şi au fost primiţi în audienţă 13 cetăţeni.

Din totalul petiţiilor transmise în cursul semestrului II al anului 2016 Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, cele mai multe, respectiv 52 de memorii, au fost formulate de persoane private de libertate, încarcerate în diferite unităţi din sistemul naţional de penitenciare.

Obiectul majorităţii petiţiilor vizează nerespectarea drepturilor persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate prevăzută în legislaţia din acest domeniu.

Un număr de 11 petiţii formulate de persoane private de libertate au detaliat nemulţumiri privitoare la desfăşurarea procedurii de cercetare şi urmărire penală sau de judecată.

În consecinţă, aceste petiţii au fost transmise spre competentă analiză autorităţilor aparţinând puterii judecătoreşti competente în cauză.

Majoritatea memoriilor vizând executarea pedepselor privative de libertate, respectiv 46 de petiţii, au fost transmise spre competentă soluţionare conducerilor Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Petiţiile au reclamat o paletă largă de disfuncţionalităţi şi lipsuri prezumtive în sistem, după cum urmează: aspecte ale executării pedepselor privative de libertate; condiţiile dificile de detenţie; încălcarea drepturilor persoanelor condamnate; modul de realizare a activităţilor educative, încălcarea codului deontologic de către personalul de supraveghere a executării pedepselor sau al altor cadre din conducerea unităţilor de penitenciar.

Comisia observă că mai mulţi deţinuţi nemulţumiţi de nerespectarea drepturilor au afirmat că au făcut sau urmează să facă plângeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, ştiut fiind că în perioada anterioară multe din aceste plângeri au fost admise în favoarea contestatarilor.

Din totalul petiţiilor înregistrate în cursul semestrului II 2016, un număr de 11 petiţii au vizat activitatea desfăşurată de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi de structurile teritoriale din subordine sau a căror soluţionare cade în sarcina acestora. Acestea au fost transmise, spre competentă verificare, Ministerului de Interne şi unităţilor centrale şi teritoriale din subordine.

Din totalul memoriilor adresate comisiei, un număr de 38 vizează domeniul justiţiei. În consecinţă, comisia urmăreşte cu interes eforturile depuse de Consiliul Superior al Magistraturii şi de celelalte instituţii cu responsabilităţi din domeniul justiţiei în direcţia aplicării reformelor structurale şi a creşterii calităţii actului de justiţie.

Cei mai mulţi petiţionari au sesizat comisiei faptul că procesele, atât penale, cât şi cele civile, durează foarte mult timp, atât la organele de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată.

Un alt aspect sesizat în mod recurent de către petenţi vizează refuzul organelor judiciare de a admite şi a administra probele în apărare.

Petiţiile privind domeniul justiţiei au fost remise, pentru analiză şi soluţionare, în proporţie de 90%, Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Referitor la aspectele sesizate în domeniul social, comisia recomandă Guvernului României şi altor autorităţi publice centrale şi locale o atenţie specială în privinţa respectării prevederilor şi procedurilor legale în raport cu angajaţii şi cu alte categorii de cetăţeni, având interese legitime raportat la respectivele autorităţi publice.

În privinţa petiţiilor care reclamă probleme şi aspecte din domeniul pensiilor publice, Comisia constată scăderea numărului petenţilor care reclamă casele teritoriale de pensii că nu ar fi acceptat valorificarea tuturor adeverinţelor depuse în vederea revizuirii pensiilor. Se menţin încă nemulţumirile pensionarilor în privinţa modului în care activitatea lor în diferite grupe de muncă superioare este luată în considerare la calculul punctajului mediu anual.

Dat fiind numărul petiţiilor vizând acordarea de locuinţe sociale, comisia consideră ca fiind necesară o evaluare exhaustivă a situaţiei stocului naţional de locuinţe sociale, cu precizarea calităţii acestora.

De asemenea, cunoaşterea situaţiei actuale, economice şi sociale, a persoanelor şi familiilor care ocupă aceste locuinţe ar fi de natură să ajute la stabilirea gradului în care aceste locuinţe sociale mai servesc scopului social propus. Chiar dacă administrarea locuinţelor sociale este şi trebuie să rămână printre atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, politica privind locuinţele sociale ar trebui să fie de rang naţional, după cum şi criteriile de acces/de ieşire ar trebui să fie profilate la acelaşi nivel. Recomandăm Guvernului o amplă revizuire a acestei politici şi elaborarea unui Plan naţional privind locuinţele sociale.

Comisiei i s-au adresat în semestrul al II-lea al anului 2016 un număr de 15 memorii vizând presupuse conduite abuzive ale reprezentanţilor administraţiei publice locale, respectiv primari, prefecţi şi funcţionari publici, aparţinând diferitelor unităţi administrative. În acelaşi registru au fost incluse şi petiţiile prin care se sesizau presupuse nereguli în activitatea comisiilor locale şi judeţene cu atribuţii pe linia aplicării legilor speciale în materia proprietăţii.

În domeniul recunoaşterii şi acordării unor drepturi reparatorii, s-au evidenţiat tendinţa de scădere a numărului petiţiilor având ca obiect acordarea drepturilor reparatorii, precum şi al celor vizând desfăşurarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, conform legilor fondului funciar, situaţie generată de aplicarea Legii nr. 165/2013 şi, în mod special, de prorogarea termenelor pentru soluţionarea administrativă efectivă a dosarelor în cauză.

În perioada de referinţă s-au înregistrat în evidenţa comisiei mai multe memorii privind aspecte din domeniul economic. Cazuistica sesizată vizează nemulţumiri privind: activitatea unor societăţi financiar-bancare, soluţii ale unor organisme de control din domeniu - Garda de mediu, organe de impunere - şi neacordarea despăgubirilor conform contractului de asigurare.

Considerăm că în tendinţa generală de a asigura, în limitele legii, transparentizarea, inclusiv a procesului legislativ desfăşurat la nivelul organismelor de lucru ale Camerei Deputaţilor, implicarea cetăţenească este salutară, iar propunerile astfel formulate pot fi eventual reţinute şi valorificate de membrii Parlamentului şi comisiilor permanente sesizate pe fond la momentul dezbaterii şi adoptării respectivului act normativ.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr mare de petiţii la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Din totalul celor 195 de petiţii înregistrate la comisie în semestrul al II-lea al anului 2016, un număr de 21 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Iniţiatori?

Comisia pentru muncă.

Comisia pentru muncă, raportul!

Amânăm, nu avem raportul.

Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale. E tot la Comisia pentru muncă.

23. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Domnule Buican, aveţi raport la legea aceasta?

Comisia pentru administraţie? Domnule Buican, aveţi raportul la legea aceasta?

Domnule Buican? Comisia pentru administraţie, aveţi raport la Legea nr. 188 din 8 decembrie?

Vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Raport asupra propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 17 octombrie 2016.

La întocmirea raportului prezentat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 305/2016, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnule Şovăială, doriţi să luaţi cuvântul? Dumneavoastră aţi fost. Mă scuzaţi.

Dezbateri generale? Nu.

Vot final. Respingere.

Ne întoarcem la punctul 21.

Aveţi raportul, domnule Solomon?

Vă rog.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Comisia pentru muncă, domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 284/2010, în sensul acordării unei zile libere, plătită, pentru medicii care efectuează gărzi în perioada duminică - joi, în fiecare săptămână.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

A fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunem respingerea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

22. Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale.

Comisia pentru muncă, raport.

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege reglementează principiile înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, autorizarea schemelor de pensii ocupaţionale, constituirea fondului de pensii ocupaţionale prin contract de societate civilă, colectarea contribuţiilor şi investirea resurselor financiare ale fondurilor de pensii ocupaţionale.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Se propune respingerea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică?

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Vot final.

25. Propunerea legislativă pentru reglementarea şi organizarea votului electronic.

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică?

Domnul Dunava, Comisia juridică.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

Da? Vă rog.

Domnul Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Dragi colegi,

După cum ştiţi, noi, cei de la USR, în momentul în care am intrat în Parlament, am militat puternic pentru tot ceea ce înseamnă o manieră cât mai funcţională de vot prin corespondenţă şi vot electronic, în esenţă.

Acum, în Comisia pentru administraţie proiectul acesta de lege este un proiect care e scris prost şi un proiect care nu împinge înainte propriu-zis votarea electronică.

Însă, tot în comisie, am avut mai multe discuţii despre ceea ce înseamnă deschiderea dezbaterii pe toate legile electorale şi consensul, inclusiv din partea coaliţiei majoritare, a fost că este necesară reînfiinţarea Comisiei de Cod electoral.

Noi am cerut şi am făcut o cerere scrisă pe subiectul acesta, aşteptăm un răspuns la ea, dar cred că putem fi de acord şi, dat fiindcă inclusiv toţi PSD-iştii din Comisia pentru administraţie sunt de acord cu necesitatea reînfiinţării Comisiei de Cod electoral, aşteptăm de la domnul preşedinte şi de la coaliţia majoritară un răspuns favorabil cât mai curând.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Alte intervenţii? Nu.

26. Proiectul de Lege privind abrogarea art. 23 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Comisia pentru administraţie?

Doamna Simona Bucura-Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată în fond, în procedură obişnuită, asupra Proiectului de Lege privind abrogarea art. 23 lit. a) din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 noiembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această iniţiativă legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat negativ.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. 23 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 21 februarie 2017.

În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a Proiectului de Lege privind abrogarea art. 23 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

27. Propunerea legislativă privind administrarea şi gestionarea domeniului de nivel superior ".ro".

Comisia...

Domnul Drulă.

Comisia pentru IT.

Domnul Cătălin Drulă:

În conformitate cu art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, plenul a decis în şedinţa din 18 martie 2015, retrimiterea acestei propuneri legislative privind administrarea şi gestionarea domeniului de nivel superior ".ro", Comisiei pentru tehnologia informaţiei, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere.

Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă.

Există aviz favorabil de la Comisia pentru industrii şi Consiliul Legislativ, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect înfiinţarea Registrului pentru numele de domenii ".ro" în scopul administrării şi gestionării domeniului de nivel superior ".ro", prin preluarea acestei activităţi de la Institutul ICI.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei au hotărât respingerea Propunerii legislative privind administrarea şi gestionarea numelui de domenii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Acest proiect pleacă de la o problemă care este reală, în ceea ce priveşte gestionarea numelor de domenii ".ro". Sunt foarte multe plângeri în legătură cu felul cum se face în momentul de faţă acest lucru, începând de la taxa care permite cu mici costuri să blochezi nume de domenii pe timp nedefinit.

Din păcate, are anumite deficienţe, motiv pentru care ea a fost respinsă în Comisia pentru tehnologia informaţiei, dar Guvernul a promis că are în momentul de faţă în pregătire un proiect de lege pentru care a pregătit şi un calendar pe care, din păcate, nu l-a respectat până în momentul de faţă.

Noi aşteptăm şi vom monitoriza acest calendar, pentru că este o problemă care trebuie rezolvată şi trebuie rezolvată cât mai curând.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte dezbateri?

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul are două chestiuni importante în el:

Primul, care este legat de utilizarea - sau mai bine zis neutilizarea - unui număr foarte mare de domenii ".ro", din cauza faptului că ele sunt achiziţionate, închiriate pe o perioadă nedefinită.

Şi a doua problemă ţine de construcţia instituţională.

Cine este cel care gestionează domeniile ".ro"? Şi aici există foarte multe formule. Aici a fost problema, de fapt, pentru că noi încă suntem, aşa, între un etatism exagerat şi o încercare de a aduce lucrurile în normalitate, adică în zona profesională, în zona societăţii civile.

Cred că atât timp cât disputa asta o să fie la cote inflamate, este mai bine să mai aşteptăm, este mai bine să aducem în continuare argumente pentru zona societăţii civile şi atunci, da, e bine să pice proiectul acum şi să-l reluăm după o pregătire mai bună a acestei idei, a cui gestionează domeniile ".ro".

Din păcate, însă, în continuare o să avem acumulate foarte multe domenii care au fost achiziţionate în momente diferite la un preţ foarte mic şi pe care mulţi stau şi aşteaptă un cumpărător.

Din păcate, în continuare o să avem foarte multe domenii inactive, care au fost cumpărate, utilizate la un moment dat foarte puţin şi au fost lăsate în paragină, dar miza importantă - sigur, este şi aceasta - miza importantă este cine va fi gestionarul lor.

Şi cel puţin eu, personal, îmi doresc să fie aşa cum a fost de la începuturile Internetului. ICANN-ul nu este o entitate a vreunui stat, este tot o entitate a societăţii civile. Este bine ca spiritul acesta iniţial al Internetului să-l aducem în totalitate şi în România.

Aşa că, repet, mai bine mai aşteptăm puţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

28. Proiectul de Lege privind sprijinul acordat copiilor şi tinerilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi profesionale.

Domnul Solomon?

Doamna Gavrilă?

Doamna Violeta? Hai Violeta, hai!

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, transmis cu adresa PL-x 730/2015 din 26 octombrie 2015, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au primit spre dezbatere, în fond, Proiectul de Lege privind sprijinul acordat copiilor şi tinerilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale şi profesionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic necesar pentru sprijinirea materială a copiilor şi tinerilor din mediul rural, cu vârsta de până la 18 ani, inclusiv, pentru continuarea studiilor liceale şi profesionale.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 19 octombrie 2015.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Am ascultat cu atenţie prezentarea făcută, dar s-a întrerupt filmul exact în momentul în care spunea şi de ce s-a respins propunerea legislativă. Cred că este una dintre cele mai frumoase propuneri legislative ale României, exersat fiind cazul pe judeţul Iaşi, unde operează "Pro Ruralis", de 15 ani.

"Pro Ruralis" înseamnă bani publici, nenominalizaţi pentru copiii foarte buni din judeţ, care nu pot să studieze în mediul în care ei se află. Sunt selectaţi de instituţii abilitate şi, în felul acesta, la sfârşitul anului şcolar prezent, 26 de copii sunt plasaţi în topul liceelor din Iaşi, celor mai bune licee din Iaşi, pe finanţări făcute de persoane fizice.

Propunerea făcută era în acelaşi gen. Măcar - exact cum cineva făcea o colectă de bani publici şi lumea nu ştia care este aşteptarea - şi un leu e bine-venit, ca ban public, pentru astfel de categorii de copii foarte buni, dar oropsiţi de soartă, deci orice finanţare, şi chiar în final se spune: "Prezenta lege nu anulează prevederile altor legi în vigoare care acordă alte tipuri de venituri pentru tineri".

Deci orice sumă ar fi fost bine-venită, un proiect şi - culmea - eu apreciez că toate propunerile făcute de colegii de la PSD sunt cu foarte bune intenţii; aceasta era una excepţională. Nu ştiu de ce nu s-a votat!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Era firesc ca şi Comisia pentru educaţie să se pronunţe în acest sens, pentru un proiect care are, într-adevăr, o esenţă generoasă, un spirit foarte nobil, dar care a fost respins într-un context în care, considerăm noi, nici formulările n-au fost foarte inspirate şi nici foarte bine clarificată intenţia, modalitatea de selecţie a acelor elevi care să intre în aceste clase şi nici titulatura, în sensul că părea că acest proiect se adresează în aceeaşi măsură şi şanselor elevilor de a accede la un învăţământ profesional, liceal, în anumite domenii tehnologice sau vocaţionale, dar şi celor care vizau excelenţa.

E motivul pentru care am adus atunci în discuţie, după cum reţineţi, la şedinţele reunite ale Comisiilor pentru învăţământ şi pentru muncă, ideea că pachetul legislativ pe care îl propunem este legat de mai multe facilităţi, pe lângă bursa profesională, pe lângă bursa "Bani de liceu", vă reamintesc că în Comisia pentru educaţie am avizat recent şi decontarea navetei elevilor care studiază în învăţământul liceal, în alte localităţi, acolo unde nu există în localitatea lor licee, filiere, profiluri respective, în sensul pentru a avea acces la un învăţământ de calitate, conform cu vocaţiile lor...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

Deci sunt facilităţi pe care le-am gândit.

Cred că proiectul acesta trebuie reluat şi reformulat, sunt de acord întrutotul cu ceea ce spunea domnul profesor Oprea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, doamnă!

Doamna Camelia Gavrilă:

...şi cu experienţa ieşeană, care este extrem de importantă pentru sprijinirea excelenţei, arătând că vizăm, de fapt, clase de excelenţă, clase pentru copiii supradotaţi, modalitatea de selecţie a acestora, modalitatea de deplasare sau de cazare, eventual burse de performanţă, deci cu mai multă rigoare legislativă, cu mai multă aplicaţie pe publicul-ţintă, căruia ne adresăm.

Acesta e motivul pentru care, la această etapă, am respins proiectul, în formatul în care era. El va trebui regândit, resemantizat şi să reintre în comisiile noastre.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

În calitate de secretar al Comisiei pentru educaţie, am constatat în această jumătate de an, aproape, de când a început noua sesiune a legislativului, că apar foarte multe proiecte de lege din această categorie. Fie că este vorba despre proiecte de lege care vorbesc despre nevoia de finanţare a transportului pentru elevi, fie că este vorba despre proiecte de lege care vorbesc despre masă pentru elevii din ciclul primar şi gimnazial sau chiar şi la grădiniţă, fie că este vorba despre burse, care să fie acordate şi de către consiliile judeţene, nu numai de către primării, de fiecare dată constatăm, în Comisia pentru educaţie, învăţământ, că există legislaţie şi că se acordă la un moment dat, teoretic, cel puţin, sau mai mult, pe hârtie, astfel de ajutoare.

Şi, în astfel de condiţii, considerăm că proiecte precum cel pe care-l discutăm astăzi, dezbătând în Comisia pentru educaţie subiectul, constatăm că aceste proiecte se suprapun cu alte proiecte legislative.

Dar, stimaţi colegi, acest lucru funcţionează ca o hârtie de turnesol. Faptul că există în continuare propuneri legislative din aceste categorii enunţate mai devreme, faptul că apar suprapuneri, faptul că apar la un moment dat solicitări din partea autorităţilor locale în legătură cu astfel de nevoi, ne arată o realitate dureroasă, tristă, şi anume, aceea că întreg cadrul legislativ care priveşte ajutorarea elevilor din mediul rural, mai ales, este neclar. Avem de-a face cu foarte multe iniţiative legislative sau chiar cu legi deja în vigoare, care fie nu sunt respectate, pentru care fie nu se acordă fondurile necesare. E nevoie, din această perspectivă, să realizăm că legea trebuie pusă în acord cu realitatea.

Primarii nu ştiu de unde să apuce la un moment dat legea, nu ştiu cine finanţează.

Vin transportatorii la Comisia pentru educaţie şi spun "... trebuie să ne daţi nişte bani...", pentru că, iată, sunt elevi care nu găsesc, în localitatea lor de domiciliu, liceul pe care al dori să îl urmeze, în concordanţă cu aptitudinile lor.

Este neclar totul şi ne vom mai întâlni cu astfel de situaţii.

Grupul parlamentar al PMP va vota astăzi această iniţiativă legislativă, ca un semnal, ca un semnal, spun încă o dată, că e nevoie să facem ceva, un cadru legislativ clar pentru copiii din mediul rural.

Dar o spun din nou. De şase luni de zile aproape ne izbim la Comisia pentru educaţie de aceleaşi şi aceleaşi probleme: o legislaţie neclară, legi care se suprapun, se bat cap în cap, autorităţi locale sau chiar centrale care nu mai ştiu cine are responsabilitatea finanţării anumitor zone, în anumite contexte.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Varga Glad-Aurel, PNL.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La acest proiect de lege Guvernul a enumerat o serie de măsuri legale şi programe prin care tinerii sunt sprijiniţi. Cred că era mult mai important să spună ce rezultate au aceste programe, pentru că, în prezent, în mediul rural, tinerii se confruntă cu o lipsă de rechizite, de consiliere şi, în principal, acest lucru duce către un abandon şcolar ridicat.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege, pentru că tinerii trebuie ajutaţi, trebuie protejaţi, nu pentru vârsta lor, ci pentru potenţialul lor, iar o cheltuială în investiţia tinerilor este pentru viitor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă?

Vă rog, un minut.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Farmecul în Parlament este că toată lumea este de acord, de foarte multe ori, că sunt idei bune, sunt soluţii, dar trebuie să revenim altădată, trebuie să mai încercăm, să ne consultăm...

Eu vă propun, tocmai în sensul celor afirmate de toţi antevorbitorii mei - că este un proiect de lege bun, o secvenţă din necesarul de proiecte care să vină să finanţeze, să structureze sistemul de învăţământ - Partidul Mişcarea Populară vă solicită retrimiterea la comisie, iar în cazul în care nu se va vota acest lucru, vom menţine punctul de vedere afirmat de colegul meu, Robert Turcescu, din Comisia pentru învăţământ - Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva respingerii, adică pentru susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi propus retrimiterea? Vot.

Aţi avut succes, domnule Movilă!

213 voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează - comisie, două săptămâni.

Ne întoarcem la poziţia 8, a venit raportul - şi ultima.

8. Proiectul de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie; procedură de urgenţă.

Comisii? Din cele 4 comisii?

Domnul Badea, de la buget.

Raport comun.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie.

În conformitate cu dispoziţiile legale, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, pentru transporturi şi infrastructură, pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, prin adresa PL-x 333 din 19 septembrie 2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de Lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie, denumită RCA, domeniul de aplicare a asigurării RCA, respectiv persoanele care au obligaţia să încheie contracte RCA şi excepţiile de la această obligaţie, limitele teritoriale de aplicare, limitele de răspundere, obligaţiile asiguratului, obligaţiile asigurătorului, riscurile acoperite şi excluderile, elementele privind stabilirea şi plata despăgubirilor, verificarea asigurării RCA, facilităţile şi penalizările aplicabile asiguraţilor şi asigurătorilor, organizarea şi funcţionarea Biroului Asigurătorilor din România.

La lucrările Comisiei au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi invitaţi, conform listei anexate.

În urma dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, cu amendamentele admise, cuprinse în Anexă.

De asemenea, membrii comisiei au hotărât ca eventualele erori sau formulări de tehnică legislativă să fie soluţionate de Departamentul Legislativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna Gavrilă, vreţi să vorbiţi aici la RCA? Nu vreţi.

Domnule Movilă, doriţi să vorbiţi la RCA? Nu.

Domnul Bode? Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Procedural, mi-aş fi dorit să nu dezbatem cu viteza luminii un proiect de lege care urmează să reglementeze un sector economic extrem de important, un proiect de lege cu peste 400 de amendamente. Cu toate acestea, noi considerăm că proiectul de lege pe care îl dezbatem îşi propune să rezolve o situaţie de blocaj în care riscă să ajungă din nou piaţa asigurărilor RCA, după expirarea celor 6 luni de plafonare a tarifelor, ca urmare a Ordonanţei nr. 54, adoptată anul trecut de Guvernul Cioloş.

Prin reglementările cuprinse în proiectul de faţă, se urmăreşte o reaşezare a regulilor după care funcţionează piaţa asigurărilor obligatorii, precum şi evitarea unui infringement din partea Comisiei Europene.

Varianta de compromis adoptată anul trecut nu mai putea fi prelungită. De aceea, sistemul trebuie regândit, astfel încât, prin aplicarea noilor prevederi, să nu mai fie generate dezechilibre uriaşe în piaţă, aşa cum s-a întâmplat în anul 2015 şi în prima parte a anului 2016, până la apariţia Ordonanţei nr. 54.

Sper că atât ASF, cât şi Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România să vegheze cu adevărat asupra evoluţiei pieţei RCA, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu situaţii explozive, în mijlocul cărora se află, din păcate, populaţia, cetăţenii.

Forma finală a acestui proiect de lege are mai multe vicii, din păcate. Aş da două exemple.

Tariful de referinţă pentru poliţele RCA se calculează, conform prezentului proiect de lege, după o formulă cu foarte multe variabile, asupra căreia avem anumite rezerve.

De asemenea, există riscul ca o anumită categorie de asiguraţi, de exemplu, tinerii, să fie dezavantajaţi în raport cu alte categorii de asiguraţi, de exemplu, marii transportatori.

Din aceste motive şi nu numai, Partidul Naţional Liberal va iniţia un proiect de lege de completare a prezentului proiect de lege.

Închei, spunând că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest act normativ, pentru că nu dorim să aruncăm România într-o procedură de infringement. Predictibilitate, transparenţă şi echilibru trebuie să fie principiile care guvernează această piaţă şi de la care ASF nu trebuie să abdice nicio clipă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să nu treacă acest proiect de lege fără să ne reamintim motivele pentru care am ajuns aici.

Piaţa asigurărilor, care este o piaţă extrem de importantă într-o economie de piaţă cum România se vrea a fi, a fost prost reglementată ani la rândul şi au fost permise companii care de fapt erau adevărate scheme piramidale. Ştim cu toţii despre ce este vorba. În momentul când au dat faliment, lucrurile acestea s-au văzut şi am văzut că, de fapt, clienţii cu risc ridicat plăteau prime mai mici decât riscul pe care-l băgau ei în sistem.

Datele şi cifrele pe care ni le-au prezentat şi asigurătorii şi transportatorii sunt clare. Această lege, din păcate, nu face două lucruri: în primul rând, nu ne scapă de riscul de infringement, pentru că menţine în continuare plafonare pentru clienţii cu risc ridicat; şi mai face un lucru, şi anume, pentru clienţii cu risc ridicat plafonează preţurile, şi atunci se pune întrebarea: cine va plăti preţul pentru riscul pe care aceşti clienţi cu risc ridicat îl bagă în sistem? Ei bine, noi, restul oamenilor care se asigură şi care plătesc RCA. Deci, practic, o să asistăm la o subvenţionare a riscului celor mai imprudenţi, de către cei mai prudenţi.

Din aceste motive, USR nu poate susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Şova.

Domnul Lucian Şova:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur, în numele Partidului Social Democrat, încep prin a spune că vom susţine acest proiect de lege.

Vreau însă să fac o completare, de fapt o corecţie la ceea ce a afirmat unul dintre antevorbitori, că acest proiect de lege a fost dezbătut cu viteza luminii, lucru care nu este adevărat.

Comisia pentru buget, finanţe şi nu numai a avut nenumărate discuţii cu jucătorii din piaţă, astfel încât, sigur, în ultimele zile, s-a putut ajunge la o formă acceptabilă de toţi cei implicaţi în acest domeniu.

Pe de altă parte, vreau să reliefez un aspect care rămâne încă arhaic în această lege. Sunt o serie de participanţi la trafic care introduc mari distorsiuni şi mari riscuri în siguranţa rutieră, care sunt exceptaţi de la obligaţiile de a încheia asigurări de răspundere civilă.

Sper ca în proiectul viitor acest lucru să fie eliminat, pentru a aduce legea în standardele secolului în care trăim, de a avea cât mai puţine, dacă s-ar putea deloc, excepţii, care să permită unor participanţi care utilizează drumurile naţionale sau drumurile destinate circulaţiei publice să nu plătească asigurări, dar să poată produce daune din vina lor, altor asiguraţi, care nu şi le pot recupera de la aceştia.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi domnul Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

De la bun început, vreau să spun că ALDE va vota pentru acest proiect de lege.

Aveam şi eu aceeaşi observaţie pe care a făcut-o colegul meu de la Partidul Social Democrat. Acest proiect a fost îndelung dezbătut în comisiile avizatoare şi în prezenţa tuturor actorilor implicaţi, de pe piaţa asigurărilor.

Ceea ce trebuie să ştim despre acest proiect este că el oferă o flexibilizare faţă de varianta de compromis care a existat timp de 6 luni. Vreau să fac apel, pe de o parte, la ASF, pe de altă parte, la asociaţiile profesionale, să urmărească în continuare aplicarea actului normativ. Avem nevoie de o bună urmărire, de o bună monitorizare a pieţei, astfel încât, atunci când vorbim unii cu alţii, să folosim aceleaşi cifre şi să fim de acord în legătură cu aceeaşi realitate, faţă de situaţia de azi în care fiecare are propriul adevăr şi propriile cifre şi greu le putem pune laolaltă.

Nu sunt de acord cu faptul că există riscuri nesustenabile. Realitatea primului trimestru al anului 2017 a arătat că piaţa asigurărilor are un anumit profit, mai mare decât cel din trimestrul I al anului 2016, când chiar a mers pe pierdere, ceea ce arată că nici plafonarea nu a dus la pierderi pentru asigurători, dar este un pas înainte, este o flexibilizare a pieţei, dar, pentru a ajunge la smart regulation, va trebui să avem un feedback foarte bun şi să ne reîntoarcem cu toţii şi să vedem care este impactul legii şi cum poate fi ea îmbunătăţită, dar, repet, un pas înainte, fără de care piaţa asigurărilor nu se poate moderniza.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Olar, iar apoi domnul Movilă.

Un minut fiecare, vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am o rugăminte. Să votăm azi, repede, să nu rămână ASF-ul fără salarii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege, chiar dacă este încă departe de ceea ce avem nevoie.

De la celebra Ordonanţă Cioloş, care a fixat un preţ pentru RCA fără să avem o fundamentare a costurilor acestora şi nici Ministerul Finanţelor Publice, Corpul de Control al premierului, nici ASF-ul, nici altă instituţie nu a venit vreodată să ne spună dacă structura de cost a unei RCA este reală, este corectă, este mare, este subdimensionată, iar acea plafonare pe ordonanţă s-a făcut, din punctul meu de vedere, abuziv, neconcurenţial, la fel cum avem şi un alt exemplu, de practică total ne-europeană - vine cineva şi spune că va scădea preţul la medicamente cu 30%, fără niciun fel de calcul, de evaluare, studiu de impact, cum spuneam, într-un regim concurenţial.

În termenul de la elaborarea ordonanţei până astăzi, cum spuneam, nu am văzut nicio instituţie care, transparent, să ne prezinte exact ce se întâmplă în acest sistem de asigurări şi, de asemenea, nu am văzut soluţia corectă, pentru că antevorbitorii au spus că vor vota, aşa cum vom face şi noi, acest proiect de lege, pentru a evita procedura de infringement, însă este un proiect de lege nesatisfăcător, care vine doar să mai salveze, din când în când, obrazul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterile generale.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii.

Legea merge la votul final.

Stimaţi colegi,

În 10 minute începem votul final. (Vociferări.)

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Facem vot de control?

Vă rog să votaţi.

Nu merge.

Rog stafful tehnic să verifice de ce nu funcţionează sistemul.

Al meu nu merge.

Vot de control. Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

219 voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Investiţia în Tinerii Europei.

Vă rog să votaţi.

230 voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Îmbunătăţirea şi modernizarea educaţiei.

Vă rog să votaţi.

238 de voturi pentru, un vot împotrivă, doi colegi care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105...

Doamnă Roşca, vreţi ceva? Vreţi să explicaţi ceva? V-aţi înscris la cuvânt.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Vă rog să votaţi.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

251 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin.(1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Comisiile pentru agricultură şi pentru mediu propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

221 de voturi pentru, 18 împotrivă, 12 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Vă rog.

Domnul Korodi Attila, explicarea votului.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR a votat împotriva acestui proiect de lege care amână cu cel puţin un an de zile interdicţia păşunatului pe timp de iarnă.

Cred că noi toţi care am avut de-a face cu zona agriculturii, a zootehniei, a protecţiei mediului, ne dăm seama că decizia continuă a Parlamentului, de a amâna interzicerea, nu face deloc bine biodiversităţii, nu face deloc bine organizării agricole şi nu face deloc bine comunităţilor locale.

Dar lăsăm lenea să persevereze, lenea de a avea grijă de animale şi în timp de iarnă, adică de a pregăti din vară tot ce înseamnă furajarea animalelor.

Aşa că, Grupul UDMR a votat împotrivă şi tragem un semnal de alarmă. Este imposibil şi inacceptabil ca ani de zile să acceptăm ca iarna, în fondul cinegetic..., să intre turme de oi, să fie folosit de turme de oi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Comisiile pentru agricultură şi juridică propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

175 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 46 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr...

Vă rog, doamna Pană, explicarea votului.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă felicit, pentru că, pe lângă cei doi mari piloni, Radarul pădurilor şi Codul silvic, astăzi am votat pentru un al treilea pilon, care este modificarea Legii contravenţiilor silvice şi care va conduce la o dezvoltare durabilă a pădurilor României, fără populisme. Este o lege corectă, care va face ca criza lemnului de foc să se atenueze şi tăierile ilegale să se diminueze drastic.

Vă felicit şi vă mulţumesc!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi noi vă felicităm, cu ocazia zilei dumneavoastră de naştere, doamnă! (Aplauze.)

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştiţi, aşa am şi anunţat, majoritatea grupului nostru parlamentar a susţinut acest proiect de lege, pentru că suntem de acord cu majoritatea articolelor şi modificărilor care au survenit.

Eu m-am abţinut, pentru că, în continuare, am o luptă crâncenă pentru ca România să devină într-adevăr un stat de drept, prezumţia de nevinovăţie să fie obligatorie pentru toată lumea şi posesia de bună credinţă să nu trebuiască să fie dovedită.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tabugan.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, Partidul Mişcarea Populară a votat pentru, pentru o lege corectă, care vine să reglementeze strict circulaţia materialului lemnos şi a contravenţiilor silvice, care vine să facă dreptate şi să stopeze furtul de masă lemnoasă din fondul forestier, cât şi să dea posibilitatea cetăţenilor să aibă acces mai uşor la lemnul de foc, pentru care există o criză majoră în România, care se perpetuează de anul trecut şi, cu siguranţă, va fi şi în acest an.

Deci Partidul Mişcarea Populară a votat pentru aceste motive.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Şi domnul Vexler, la punctul 4, pentru că dintr-o eroare l-am omis. Îmi cer scuze!

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Voi încerca să fiu foarte scurt.

Pentru cei dintre dumneavoastră care nu au avut ocazia să cunoască foarte bine, unul dintre punctele centrale al iudaismului şi al evreilor, de-a lungul istoriei, a fost şi a rămas atât memoria, cât şi păstrarea memoriei.

Proiectul pe care l-am votat mai devreme este un gest pentru respectarea acestei memorii şi pentru acordarea unui sprijin unor oameni care au suferit îngrozitor, într-o perioadă neagră a istoriei.

Îmi fac datoria morală şi exprim foarte pe scurt recunoştinţa mea pentru colegii din toate comisiile care au înţeles necesitatea proiectului, evident grupului din care fac parte, pentru susţinere şi, aşa cum este corect, într-un mod cu totul special, Grupului PSD, care a sprijinit, de la început, acest proiect de lege.

Pentru că este aici, îi mulţumesc şi doamnei secretar general, care a avut o răbdare deosebită să-mi explice întreaga procedură legislativă şi, nu în ultimul rând, pentru că a spune mulţumesc este cel mai simplu gest de umanitate, îi mulţumesc domnului preşedinte Dragnea pentru respectul pe care l-a arătat (Vociferări.) întotdeauna supravieţuitorilor Holocaustului.

Îmi pare rău..., dar e un gest corect şi mi-l asum.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisiile pentru buget şi pentru muncă propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

232 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, o abţinere, doi colegi care nu votează. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum şi alte măsuri.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Vot.

257 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare, obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste.

Comisia juridică propune adoptarea.

Vot, vă rog.

Da. 259 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Domnul Gheorghe, explicarea votului.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Partidul Naţional Liberal vă mulţumeşte tuturor colegilor care sunteţi aici şi care aţi votat în favoarea acestei legi care ţine de memoria istorică. Memoria istoriei, indiferent în ce fel este ea, bună sau rea, trebuie permanent să o păstrăm în conştiinţa noastră şi mi se pare un lucru foarte bun că astăzi, în Parlament, avem ocazia de a vota, iată, două legi care se referă la memoria istorică, se referă la reparaţiile faţă de trecut. O ţară care nu îşi respectă trecutul nu va avea niciodată viitor.

Grupul parlamentar al PNL vă mulţumeşte tuturor celor care aţi înţeles acest lucru. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştiţi, grupul nostru parlamentar a susţinut acest proiect de lege şi, încă o dată, vă mulţumesc pentru votul dat la amendamentele pe care, de altfel, le-am susţinut împreună cu reprezentanţii Grupului minorităţilor naţionale, pentru ca toţi cei care au suferit de pe urma comunismului să fie pomeniţi în acea zi.

Şi, având în vedere că s-au spus multe cuvinte frumoase, s-au amintit şi nume ale unor martiri, inclusiv oameni decedaţi în Braşov, adaug şi eu un nume, Moyses Márton, care şi-a dat foc tot în municipiul Braşov, el provenind din judeţul Covasna.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Votul de astăzi este important, dar reprezintă un prim pas în ceea ce priveşte cinstirea memoriei pentru cei care au avut de suferit.

Să nu uităm că avem o altă restanţă, înfiinţarea unui muzeu al victimelor regimului totalitar!

Este esenţial să fim consecvenţi şi sper ca proiectul de lege pe care l-am propus pe acest subiect să se bucure de aceeaşi încredere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, liderii, să fiţi un pic atenţi.

Punctul 13 merge la Capitolul III, pentru că e organică. A fost scrisă greşit. Da? Deci 13 devine... va deveni 16... 17.

Legi ordinare. Respingeri...

Propunerea legislativă...

Punctul 12, scuzaţi.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti.

Comisiile pentru buget şi agricultură propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

235 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

247 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, o abţinere. Adoptat.

14. Proiectul de Lege privind abrogarea art. 23 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

15. Propunerea legislativă privind administrarea şi gestionarea domeniului de nivel superior ".ro".

Comisia pentru IT propune respingerea.

Vot, vă rog.

214 de voturi pentru, 44 de abţineri. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

16. Începem cu Proiectul de Lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie.

Comisiile pentru buget, transporturi, industrii şi juridică propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

226 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Continuăm cu organice, adoptări.

17. Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisiile juridică şi pentru buget propun adoptarea legii, cu amendamente.

Vot, vă rog.

261 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată.

18. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia juridică propune adoptarea legii, cu amendamente.

Vă rog să votaţi.

175 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 60 de abţineri. Adoptată.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În privinţa acestui proiect de lege, Partidul Naţional Liberal s-a abţinut, deoarece în cadrul procedurii de reexaminare au intervenit două amendamente care, din punctul nostru de vedere, nu puteau fi adoptate în această procedură de reexaminare la cererea Preşedintelui.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

19. Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

200 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptat.

20. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Vot.

256 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptată.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Comisiile pentru administraţie şi juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptată.

22. Propunerea legislativă pentru reglementarea şi organizarea votului electronic.

Comisiile pentru administraţie şi juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

220 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 14 abţineri. Adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 16 mai, s-a depus la Secretariatul general, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, adoptată astăzi.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat. Mai ales la final, acum!

Membrii Biroului permanent - la sala Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,53.