Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 08,26.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa!

Domnule Dîrzu, vă rog.

Domnul Ioan Dîrzu:

Stimaţi membri ai Parlamentului,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre europene, după lungi eforturi de a înţelege, simţi şi trăi proiectul european, România este pusă în faţa unei ostilităţi nejustificate din partea unor naţiuni pe care le credeam şi vrem să le credem în continuare prietene: Germania, Austria şi Olanda. Acestea nu doresc să facem parte din marea familie a statelor membre Schengen, în ciuda idealurilor şi eforturilor tuturor românilor.

Istoria noastră modernă demonstrează că am fost mereu pentru Europa. Elita politică românească paşoptistă a înţeles, încă din faşa construcţiei statului naţional şi unitar român, că viitorul nostru va fi în Europa. Liderii politici interbelici au unit Regatul României cu ceea ce însemna sistemul de drept internaţional şi cultura politică a Europei acelor vremuri. România a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, în 1974 semnându-se o serie de acorduri pentru facilitarea schimburilor comerciale. Pe tot parcursul istoriei noastre postdecembriste, clasa politică românească şi-a asumat integrarea în Uniunea Europeană şi a realizat-o.

Acum, România luptă împreună cu celelalte 27 de state pentru consolidarea democraţiei, a statului de drept, a sistemului de protecţie a drepturilor omului şi a uniunii politico-economice, depunând toate eforturile instituţionale de a rămâne un partener fidel şi puternic în Uniune.

Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare aderării la spaţiul Schengen. Evaluarea celor şapte domenii de interes - cooperare poliţienească, protecţia datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre - a concluzionat că România îndeplineşte condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen. Activitatea continuă, profesionistă şi recunoscută a Poliţiei de Frontieră, a structurilor Ministerului Afacerilor Interne, a Brigăzii Antitero a Serviciului Român de Informaţii, precum şi a altor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, reprezintă garanţia unei Europe fără frontiere, sigure şi din care să facă parte şi România. Sunt mii de români care, de mai bine de 10 ani, muncesc încontinuu pentru a păstra şi îmbunătăţi standardele impuse de Convenţia de aplicare a Acordului Schengen. Printre ei, diplomaţii Ministerului Afacerilor Externe depun eforturi uriaşe să convingă statele membre că diferendele politice nu-şi au locul într-o situaţie obiectivă unde respectarea normelor de drept european are prioritate.

În prezent, România aplică toate dispoziţiile acquisului Schengen şi acţionează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuţie semnificativă la însăşi securitatea spaţiului Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă peste 2.000 km de frontieră externă a Uniunii Europene, cu cheltuieli acoperite din bugetul de stat.

Chiar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia prezentării discursului privind starea Uniunii Europene, a declarat că statul român a îndeplinit toate condiţiile care se impun pentru intrarea în spaţiul Schengen.

Ne surprinde poziţia Germaniei, care încă din anul 1992, odată cu semnarea Tratatului privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, şi-a asumat să "acorde o mare însemnătate participării României ca membru al Consiliului Europei, în vederea integrării în comunitatea statelor, bazată pe aceste valori" şi "să sprijine eforturile în vederea creării condiţiilor pentru o continuă apropiere economică şi politică a României de Comunitatea Europeană". Or, constatăm cu regret că aceste valori şi deziderate nu mai sunt respectate în condiţiile în care nu suntem doriţi în penultima sferă de integrare europeană - spaţiul Schengen.

În contextul ameninţărilor de securitate actuale, primirea României în spaţiul Schengen apare ca o necesitate, o expresie a încrederii în valorile europene la care naţiunea noastră a aderat fără echivoc, dar mai ales un plus de securitate pentru toţi cetăţenii Europei.

Solicit, membrilor Parlamentului României, în speţă comisiilor parlamentare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru politică externă şi afaceri europene, Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice ale României în statele Uniunii Europene, preşedintelui României şi prim-ministrului României, să depună toate diligenţele, de îndată, pentru îndeplinirea dezideratului românilor.

Aderarea României la spaţiul Schengen trebuie să aibă loc în acest an, fără condiţii şi întârzieri nejustificate, astfel încât anul Marii Uniri să ne găsească cât mai aproape de Europa, ca un stat deplin asumat şi egal în drepturi şi privilegii cu celelalte state membre.

Vă mulţumesc.

Deputat în Colegiul nr. 1 Alba, Ioan Dîrzu.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Cherecheş.

Cu rugămintea să vă încadraţi în 3 minute, toată lumea.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Oare de ce ne trezim doar după dezastre?".

Furtuna de duminică, 17 septembrie, care a afectat judeţele din vestul ţării, inclusiv judeţul Bihor, din care provin, provocând un dezastru soldat, din păcate, atât cu pierderi materiale, cât şi cu pierderi de vieţi omeneşti, şi cu mai mult de 100 de persoane rănite, a demonstrat că fie nu există un sistem bine pus la punct de avertizare a populaţiei, fíe e foarte slab şi vulnerabil, consecinţa fiind că cetăţenii au fost luaţi prin surprindere, complet nepregătiţi.

Din păcate, nu doar avertizările lipsesc, dar şi educaţia specifică despre ce trebuie să facă cetăţenii în situaţia în care sunt surprinşi de furtună, în caz de cutremur, inundaţii sau alte dezastre naturale. Ce să facă dacă sunt surprinşi de furtună în maşină, să-şi continue drumul sau să tragă pe dreapta? Ce să facă cei care sunt surprinşi de furtună afară, în câmp sau undeva, în natură? E permisă ieşirea din casă pe atenţionare de cod galben, portocaliu sau roşu? Ar trebui ca fiecare român să ştie exact răspunsul la aceste întrebări.

Având în vedere faptul că astfel de fenomene meteorologice se repetă destul de des în ultima vreme şi sunt de o tot mai mare intensitate, şi pentru a preîntâmpina o altă tragedie pe viitor, îi cer doamnei ministru de interne, Carmen Dan, să îmi comunice care sunt măsurile concrete pe care le va lua pentru a proteja viaţa cetăţenilor şi a preveni la timp populaţia cu privire la riscurile iminente generate de schimbarea bruscă a vremii sau de anumite fenomene meteorologice prognozate. Cum va asigura managementul integrat al unor astfel de situaţii de criză, astfel încât să nu apară sincope în comunicarea instituţională, iar reacţia autorităţilor să fie una promptă şi eficientă.

Pe de altă parte, lipsa de responsabilitate a unora dintre cei care construiesc, a unor sancţiuni mai severe pentru nerespectarea legilor în ce priveşte disciplina în construcţii, sistemul de asigurări de locuinţe, neperformant, din România, lipsa autorizaţiilor de funcţionare sau a celor de incendiu în multe unităţi şcolare, defrişările masive care predispun la inundaţii, şi multe altele din acestea, cumulate cu fenomenele extreme, ne arată slăbiciunea şi vulnerabilitatea sistemului, în care legile sunt doar pentru unii, iar cei iresponsabili găsesc întotdeauna o cale să le eludeze.

Domnule premier Tudose, nu trebuie să dăm o lege antivânt, dar stă în puterea dumneavoastră să puneţi la treabă miniştrii de resort, care să informeze, să educe, să avertizeze şi să protejeze cetăţenii, în caz de furtună violentă sau de orice ameninţare la siguranţa şi chiar viaţa acestora, dar, în acelaşi timp, să intervină prompt pentru a înlătura efectele unor dezastre, indiferent de cauza acestora. Vă cer doar să vă faceţi datoria faţă de români, domnule Tudose.

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Mă bucur că sunteţi dumneavoastră la conducere, astăzi. Dacă voi depăşi cu o secundă, vă rog să mă opriţi la timp sau să mă lăsaţi să continui.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, ţara noastră este plină de evenimente fericite. Şi spun asta văzând ce s-a întâmplat săptămâna trecută. Aflăm, vedem cum, în direct, vicepreşedintele Senatului tocmai este păruit, bătut bine de un sociolog care nu ezită să se compare cu Petre Andrei, Gusti, Raymond Aron şi câteodată chiar cu Pieleanu.

Lăudabilă atitudinea realizatoarei Ciurlin, care - înţelegând că i-a pus Dumnezeu mâna în cap, şi nu Palada - striga: "Să vină poliţia, să vină poliţia!". Dar n-a avut încotro, pentru că acela care ar fi trebuit să intervină, ideologul Nistor, de la PNL, a şters-o englezeşte din platou, lăsând tânăra femeie dezarmată.

Acum, eu nu pot să fac decât o remarcă: muieratică încăierare! Şi cineva trebuie să tragă o concluzie: că e bine din când în când să meargă la frizer, pentru a nu mai fi păruit, coafat.

Mă gândesc cum ar fi o emisiune între Palada şi Pieleanu, ultimul dintre ei neavând în perioada aceasta prea mult păr pe cap.

Al doilea moment care m-a impresionat şi a făcut ravagii în televiziunea română este dezvăluirea unei colege - apetisante, de altfel -, deputat de Prahova, care ne relatează că timp de patru ani de zile a fost hărţuită de celebrul, periculosul "Portocală", care, după această tentativă, a devenit o veritabilă "zdreanţă."

Acum, eu mă întreb: ce fel de om, ce fel de oameni sunt acei care îşi stabilesc întâlniri amoroase în sediul DNA-ului, prin zăvoaie - aici, mai merge -, dar mai ales noaptea, în cimitire?

Aş sfătui-o pe tânăra noastră colegă, dacă în timpul existenţei Domniei Sale mai are şansa unei hărţuiri, să-şi stabilească un orizont temporal acceptabil şi aparatura pe care o are asupra Domniei Sale să înregistreze tot, ca să aflăm şi noi, muritorii de rând.

La nunţile românilor, uneori se fură mireasa. Am aflat că o nuntă celebră a creat cadrul foarte prielnic ca un fruntaş PNL-ist să meargă, din lipsă de activitate, să încerce să pătrundă la nunta patronată de domnul Bădălău, care, sever fiind, a spus: "De la noi nu fură nimeni, nimic!". Şi atunci, s-a întâmplat ceea ce a aflat toată lumea. Protagonistul liberal, care n-avea ce căuta neinvitat la o nuntă, s-a împiedicat de furtun şi i s-a stricat buza.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţara noastră într-adevăr este plină de evenimente fericite. Şi încă nu s-au cules toţi strugurii şi n-a ieşit tulburelul.

Să mai spună cineva că în judeţul Vaslui există răutate, băutură şi violenţă! Iată ce se întâmplă la Bucureşti!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Vlad.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Legea educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000, prevede la art. 2: "Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat". Prin aceasta este recunoscut rolul sportului şi al mişcării pentru bunăstarea fizică şi spirituală a membrilor societăţii. Un popor care face sport este un popor sănătos, iar performanţa sportivă este măsura performanţei celor care conduc destinele naţiunii.

Din păcate, în ceea ce priveşte sănătatea, ocupăm printre cele mai de jos poziţii între ţările europene, iar din punctul de vedere al performanţei sportive suntem departe de rezultatele cu care eram obişnuiţi acum două decenii. Acestea sunt consecinţele unui dezinteres major faţă de sport şi mişcare în general. Nu numai că nu am fost în stare să dezvoltăm baza materială, numărul de cluburi sportive şi implicit numărul de practicanţi ai sportului, dar am distrus sau am lăsat să fie distruse o bună parte a facilităţilor necesare practicării sportului, fie demolând, fie convertind în alte scopuri vechile baze sportive.

În ciuda prevederilor explicite ale Legii educaţiei fizice şi sportului, cea care interzice schimbarea destinaţiei unei baze sportive care a aparţinut vreodată statului, fără construirea uneia similare în loc, sunt numeroase cazurile în care locul vechilor stadioane a fost luat de complexe comerciale, cetăţenii şi echipele nemaiavând unde să practice sportul. Numai în Arad avem trei astfel de situaţii, în ultimii 10-12 ani.

Soluţia care se impune este înăsprirea legislaţiei, prin amendarea Legii educaţiei fizice şi sportului, care trebuie să prevadă explicit sancţiuni, mergând până la recuperarea contravalorii bazelor sportive desfiinţate ilegal, pentru cei care aprobă asemenea proiecte. Doar aşa putem stopa un fenomen naţional cu consecinţe grave, a căror remediere va necesita mult timp şi eforturi uriaşe. Un popor care nu practică sportul, pentru că nu mai are unde, nu poate fi nici sănătos, nici fericit.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: investiţiile.

Stimaţi colegi,

S-a repornit în sfârşit motorul investiţiilor, oprit în timpul guvernării Cioloş. În ultimele luni, investiţiile sunt mai mari decât în anul trecut.

Ce s-a făcut până acum: mai multe proiecte au intrat în procedura de achiziţii publice, au fost autorizate autorităţile de management pentru derularea proiectelor cu fonduri europene. Abia acum încep să se vadă roadele eforturilor făcute de guvernarea PSD-ALDE.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că avem o creştere economică sănătoasă şi durabilă.

Statisticile oficiale publicate recent de INS arată clar că, în anul guvernării Cioloş, condiţiile de viaţă ale românilor s-au deteriorat. Unul din parametri este restanţa la întreţinere, iar în 2016 restanţele românilor au crescut alarmant. Mai mult de o treime din gospodării au avut restanţe din cauza veniturilor scăzute.

PSD a promis că va creşte nivelul de trai al românilor, lucru care s-a întâmplat încă din prima zi de guvernare. Atât eu, cât şi colegii mei suntem conştienţi că mai sunt multe de îndreptat, astfel încât fiecare cetăţean să simtă cu adevărat toate schimbările la nivel economic şi social pe care ni le-am propus.

Ceea ce nu vor să spună politicienii de dreapta, în special liberalii, cei de la USR sau tehnocraţii, este că nivelul de trai nu se îmbunătăţeşte prin simpla dezvoltare economică, ci trebuie să existe şi voinţa politică pentru a adopta acele măsuri prin care veniturile românilor să crească. Fostul Guvern tehnocrat nu a dorit să facă acest lucru, lăsându-i pe români să muncească şi să plătească impozite, fără a primi nimic în schimb.

În trimestrul II din 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 1,9%, comparativ cu trimestrul II 2016.

De asemenea, în luna iulie 2017, cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, a crescut faţă de luna iulie 2016, cu 9,9%.

Totodată, în primele şapte luni, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 11,5%, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.

În acelaşi timp, creşterea economică de 5,6% pentru 2017, este mai mare decât cea estimată, de 5,2%, ceea ce asigură un plus de 22 de miliarde de lei, astfel încât PIB-ul României ajunge la 837 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 184 de miliarde de euro, la sfârşitul anului. Deficitul bugetar se menţine la 2,96% din PIB.

Toate aceste date din economia reală arată că PSD îşi face treaba la guvernare şi ia măsuri în primul rând pentru creşterea veniturilor populaţiei.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, Botoşani.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Daniel Olteanu.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt realmente răvăşit de miile de mesaje primite ca urmare a declaraţiei pe care am făcut-o săptămâna trecută în plenul Parlamentului, referitoare la abuzul pe care statul român îl pregăteşte la adresa românilor din străinătate sau a celor care se pregătesc să plece la muncă în străinătate.

Din păcate pentru mulţi dintre românii noştri, decizia statului, de a-i mai pune să completeze încă un formular, sub ameninţarea unor amenzi sau a unor dosare penale, a fost picătura care a umplut paharul. Foarte mulţi au fost cei care mi-au comunicat că nu se vor mai întoarce în ţară şi că îşi vor lua cu ei definitiv şi copiii.

Poate sună dur, dar acei politicieni, acei guvernanţi, acei angajaţi ai statului român care gândesc astfel de măsuri nu fac altceva decât să dea foc ţării.

În anumite zone ale lumii, ştiţi bine, este o politică de stat repatrierea conaţionalilor. La noi, astfel, facem o politică de stat, alungarea conaţionalilor.

Am transmis şi o interpelare în acest sens, domnului prim-ministru Mihai Tudose, prin care solicit Guvernului să vină în faţa Parlamentului cu un pachet concret de măsuri prin care românii plecaţi în afara ţării să fie stimulaţi să revină acasă.

Atrag atenţia aici însă că nu mă refer la inventarea unor noi dosare prin care să ajungem la alte formulare, ci la stimulente concrete, dintr-un buget care să fie stabilit anual. De unde bani? Vă rog să folosiţi pentru asta profiturile de miliarde de lei ale companiilor de stat, bani pe care acum îi aduceţi la buget şi care vor dispărea în câteva luni.

În loc să confiscaţi profiturile Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, folosiţi-le pentru a oferi facilităţi românilor din străinătate, care nu fac altceva decât să investească în ţara lor.

Românii care au plecat în străinătate sunt cel mai important investitor al nostru, cu zeci de miliarde de euro trimişi acasă, bani care au ajuns în oraşele şi satele sărăcite de incompetenţă şi furt.

Vă rog să tratăm aceşti investitori cu respectul care li se cuvine, nu ca pe o rudă de care ne amintim doar când vrem să-i mai cerem bani, fără a oferi nimic în schimb. Eventual, nişte promisiuni răsuflate.

Dacă putem să oferim facilităţi fiscale uriaşe companiilor străine, de ce nu putem oferi aceste facilităţi fiscale şi românilor care îşi trimit în ţară salariile?

Nu vreau să rostesc nume de companii pentru care suntem gata să aşternem covorul roşu, nu vreau nici să le minimizez importanţa lor reală, dar vă rog să facem acest efort şi să profităm de capitalul nostru uman şi financiar. Iar dacă avem de unde oferi scutiri de taxe şi impozite, să le oferim şi românilor, pentru banii pe care îi repatriază şi îi cheltuiesc în ţară pentru construcţia, achiziţia şi reabilitarea unor imobile, dar şi pentru investiţii, inclusiv în educaţia copiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Robert Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Publicitatea mortală".

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă luaţi astăzi, în drum spre casă, răgazul de a vă uita câteva minute în jur. Veţi constata că peisajul este unul dezolant, din cauza panourilor şi mesh-urilor publicitare montate alandala, care arată precum balconul unei familii din centrul oraşului, care-şi întinde pe sârmă, iertaţi-mi expresia, chiloţii la uscat.

Mai mult, clădiri de patrimoniu sau peisaje frumoase din toate oraşele ţării sunt obturate de aceste mijloace de publicitate. Ca exemplu, vă pot da clădirea ASE-ului din Bucureşti, o clădire importantă şi frumoasă, care însă este foarte puţin vizibilă, din cauza acestei publicităţi stradale. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în multe alte intersecţii din ţară. Dau iarăşi două exemple din Bucureşti: intersecţia de la Răzoare sau cea de la Valea Cascadelor, unde instrumentele de publicitate stradală sufocă pur şi simplu peisajul. Nu mai zic de stâlpii de electricitate, plini-ochi de afişe lipite prost, unele peste altele, care încarcă supărător de mult imaginea celor mai multe zone din oraşele ţării.

Dincolo însă de aspectul estetic, este important să vorbim despre pericolul pe care îl reprezintă panourile publicitare asupra cetăţenilor. Tragedia de la sfârşitul săptămânii, când un tânăr de 24 de ani a murit după ce poarta de la intrarea în municipiul Timişoara a fost luată de vânt şi a căzut peste maşina în care acesta se afla, m-a făcut să îmi pun mari semne de întrebare în acest sens. Cine răspunde pentru astfel de tragedii? Cum se poate ca astfel de porţi sau panouri publicitare masive să fie montate fără ca sistemele de siguranţă să fie impecabil puse la punct? Cum e posibil ca un fenomen meteorologic precum uraganul Irma să nu facă nicio victimă, iar în ţara noastră să fie opt morţi din cauza unor copaci, porţi şi panouri luate de vânt, de o furtună de 20 de minute?

Le solicit public, tuturor administraţiilor locale din România, să inventarieze de urgenţă toate panourile, mesh-urile şi sistemele acestora de siguranţă. De asemenea, le cer autorităţilor locale să desfiinţeze urgent toate porţile, panourile, mesh-urile care nu prezintă condiţii de siguranţă pentru cetăţeni.

Săptămâna viitoare voi depune în Parlament un proiect de lege prin care se vor înăspri condiţiile de autorizare a oricăror construcţii cu scop publicitar, şi prin care primăriile vor fi obligate să desfiinţeze toate instrumentele de publicitate stradală, care oricum nu mai au nicio legătură cu secolul XXI.

Publicitatea stradală trebuie permisă doar în locuri special amenajate şi prin intermediul unor ecrane electronice atent securizate. Publicitatea stradală nu trebuie să fie nici un pericol pentru cetăţeni şi nici să creeze un deranj al imaginii pentru trecători.

Uitaţi-vă, spre exemplu, la Barcelona, un oraş minunat, eliberat de publicitatea deşănţată, în care niciunde nu se mai lipsesc afişe. Dacă acolo se poate, trebuie să se poată şi aici.

Am încredere că mă veţi sprijini în demersul meu de a legifera acest domeniu şi de a înlătura din ţara noastră orice instrument publicitar care, la orice furtună, poate deveni o armă mortală.

Deputat PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dohotaru.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Declaraţie politică împotriva intenţiei Guvernului PSD-ALDE de a transfera contribuţiile sociale integral în sarcina angajaţilor.

Stimaţi guvernanţi,

Anul 2018 va fi anul sărăcirii a milioane de români. Propunerea de a transfera contribuţiile sociale de la angajator la angajat reprezintă un experiment ale cărui consecinţe nefericite le vor suporta câteva milioane de salariaţi români. Transferul contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi maschează faptul că nu puteţi susţine creşterea salariilor în sectorul public, aşa cum aţi promis. V-aţi asumat măriri nesustenabile de salarii în sectorul public, fără a efectua o analiză de impact preliminară, şi acum încercaţi să evitaţi creşterea deficitului bugetar, sacrificând bunăstarea a milioane de angajaţi.

Este evident că, urmare a acestei măsuri, salariile din mediul privat vor scădea. Nu există un mecanism juridic care să oblige angajatorii să includă, în salariul brut al angajatului, taxele sociale, iar acest lucru va duce la reducerea considerabilă a venitului net. De exemplu, o persoană care azi are un salariu brut de 3.000 de lei şi care la ora actuală primeşte în mână 2.105 lei va ajunge la doar 1.755 de lei, ca urmare a transferului taxelor sociale către angajat.

Stimaţi guvernanţi,

Nu există nicio ţară în Uniunea Europeană care să treacă contribuţiile sociale de la angajator la angajat. Sindicatele arată că românii sunt "obligaţi să fie cobai pentru măsuri şi politici netestate nicăieri în lume". Sindicatele s-au luptat în România şi peste tot în lume ca angajatorii să plătească pentru accidente de muncă, boli profesionale, pentru concedii de boală. Iar dacă neoficial se anunţă că vor fi preluate în plată de bugetul de stat, oficial nu se ştie ce se întâmplă cu aceste prestaţii. Prin această măsură defavorabilă angajaţilor, acest aspect al luptelor sindicale. cu o istorie de peste 150 de ani, pe care am studiat-o şi eu la doctorat, şi care a contribuit masiv la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru în România şi peste tot în lume, astfel este ştearsă cu buretele de actualul Guvern, pretins de stânga, printr-o măsură nesustenabilă.

Ceea ce intenţionaţi să faceţi de la 1 ianuarie anul viitor este un experiment care aminteşte de Şcoala neoliberală de la Chicago, în timpul dictaturii Pinochet, când, sub influenţa acestei şcoli, s-a privatizat sistemul de asigurări sociale şi angajatorii au fost scutiţi de la plata contribuţiilor pentru pensii, pentru a fi "mai competitivi pe pieţele naţionale şi internaţionale".

Stimaţi guvernanţi,

În calitate de parlamentar al opoziţiei, vă cer să renunţaţi să faceţi aceste experimente sociale pe români, în încercarea de a ascunde incompetenţa şi deciziile iresponsabile. Românii nu sunt cobaii dumneavoastră şi merită o viaţă mai bună.

Cu respect,

Adrian Dohotaru, deputat al USR de Cluj.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Maricela Cobuz.

Doamna Maricela Cobuz:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la "Creşterea economică a României".

România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, în acest an, datorită politicilor aplicate prin Programul de guvernare. La începutul lunii mai, primele date reale au stabilit creşterea economică a ţării noastre, România înregistrând astfel cel mai semnificativ avans dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu o creştere a PIB-ului de 5,6% în primul trimestru din 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, potrivit Oficiului European pentru Statistică.

În al doilea trimestru, cifrele au arătat din nou o creştere semnificativă, acest lucru datorită sectorului de industrie care a contribuit la creşterea economică cu 1,7%, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Astfel, PIB-ul României a urcat cu 5,7%, în al doilea trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, după un avans de 5,7% în primul trimestru din 2017, faţă de 5% în trimestrul IV din anul 2016, şi de 4,4%, în al treilea trimestru al anului trecut. Se estimează ca anul 2017 să aibă o creştere economică mai mare de 5,2%, potrivit datelor prezentate de Guvernul Mihai Tudose.

În tot acest timp, opoziţia a încercat de nenumărate ori să prezinte date ireale şi să condamne guvernarea României de către PSD şi ALDE, recunoscând creşterea economică a statului român, dar prezentând-o ca fiind o creştere nesănătoasă. Cei sceptici s-au mirat de creşterea economică de 5,7% pe trimestrul I, dar şi de creşterea economică înregistrată în următorul trimestru, cu menţinerea deficitului bugetar sub 3%.

Astfel, s-au majorat salariile, a crescut punctul de pensie, s-a micşorat preţul la medicamente, au fost alocaţi mai mulţi bani pentru proiectele prin PNDL, au fost atrase mai multe fonduri de la Uniunea Europeană, iar România continuă spre o dezvoltare şi o revenire la normalitate, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Totodată, au fost finanţate 10.000 de noi start-up-uri, la o valoare de 200.000 de lei pentru fiecare beneficiar, activităţi care la rândul lor vor susţine economia României şi vor dezvolta sectorul industriei şi serviciilor.

Un standard de viaţă superior nu poate fi obţinut decât printr-o producţie superioară de bunuri şi servicii. Măsurile aplicate prin Programul de guvernare au stimulat consumul şi creşterea economică, dar şi modernizarea statului român.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Suceava, dr. Maricela Cobuz.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mugurel Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politică de astăzi este una scurtă şi este intitulată "Să ne aşezăm de partea corectă şi bună a istoriei".

Dragi colegi,

Zilele trecute a dispărut un senior important al Partidului Naţional Liberal. Dispariţia lui Mircea Ionescu-Quintus a lăsat în spate un gol. Dumnealui a fost parte a acestei istorii a Partidului Naţional Liberal şi la construcţia României.

Aş vrea ca noi, cei care suntem astăzi în Parlament, să ne ocupăm şi să ducem mai departe această muncă. Aş vrea şi ne-am dori ca această muncă să fie dusă într-o direcţie a construcţiei României, a dezvoltării statului, a dezvoltării principiilor şi valorilor democratice şi în poziţionarea corectă a acestei ţări pe partea corectă a istoriei.

Şi, nu în ultimul rând, sărbătorind, la anul, Centenarul Marii Uniri şi ocupând preşedinţia Uniunii Europene, aş vrea ca aceste lucruri să ne găsească pregătiţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Calul troian a ajuns legislativ în Parlamentul României".

Să observăm cu atenţie şi să tragem, în cunoştinţă de cauză, învăţămintele necesare... În România zilelor noastre, se promovează tot mai agresiv politic dezideratul autonomiei teritoriale pe criterii etnice, susţinut fără excepţie de toate formaţiunile politice care reprezintă minoritatea maghiară. În acest sens, în perioada 2014-2016, un număr de 43 de consilii locale din Harghita, dar şi multe altele din Covasna şi Mureş au adoptat hotărâri de aprobare a unor petiţii sau memorandumuri, adresate Guvernului şi Parlamentului României, prin care se solicita autonomie teritorială, printr-o organizare administrativ-teritorială într-o regiune care să aibă statut autonom, limbă oficială proprie, iar toate aceste demersuri să fie rezultatul unui referendum pe această temă. Toate memorandumurile respective au fost anulate definitiv de instanţele de judecată, fiind atacate de către prefecţi.

Modelul de autonomie etnică, însă, asumat şi clamat consecvent de politicienii UDMR-rişti pentru maghiarii din România, este cel al Cataloniei, din Spania, o regiune aflată astăzi în pragul unui posibil război civil. În fapt, Catalonia se pregăteşte să organizeze, la 1 octombrie, un referendum privind ruperea de Spania, deşi Curtea Constituţională a Spaniei a respins de două ori un demers legislativ în acest sens, iar Guvernul de la Madrid a reacţionat, anunţând că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a împiedica organizarea acestuia, referendumul fiind considerat ilegal. Curtea a avertizat 947 de autorităţi locale şi 62 de oficiali din Catalonia să nu participe la organizarea referendumului. Procurorul general al Spaniei a afirmat că liderii catalani ar putea fi acuzaţi de nesupunere, abuz de putere şi fraudă. Mai mult, Procuratura din Barcelona a ordonat poliţiei naţionale şi regionale să confişte urnele de vot, afişele electorale şi orice materiale care ar putea fi folosite pentru organizarea referendumului privind independenţa regiunii Catalonia.

În replică, peste 700 de primari din Catalonia s-au adunat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Barcelona, pentru a-şi exprima sprijinul faţă de organizarea referendumului de autodeterminare. Procurorii spanioli au citat la audieri toţi primarii care au anunţat că vor pune la dispoziţia Guvernului catalan spaţii publice pentru organizarea consultării populare. Situaţia este tensionată, iar lucrurile pot degenera oricând, impredictibil în această privinţă.

Iată, aşadar, modelul ideal de autonomie etnică pregătit şi României! Se fac paşi consecvenţi în acest sens, pe rolul Camerei Deputaţilor aflându-se, chiar acum, un proiect legislativ promovat de UDMR, privind oficializarea limbii maghiare în România.

Să nu acceptăm, stimaţi colegi parlamentari, acest cal troian care va pune capăt concordiei relaţiilor interetnice din chiar inima României! Depinde doar de noi să fim solidari, independent de partidele politice din care facem parte, şi să împiedicăm secesionismul şi separatismul pe criterii etnice, cu consecinţe dezastruoase pentru siguranţa şi stabilitatea ţării noastre.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Lavinia Cosma. Nu? Cum?

Voci din sală:

Nu este în sală.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Atunci, haideţi, că aşa era la rând.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Am asistat în ultimele săptămâni la o decapitalizare, rând pe rând, a şase companii de stat din sectorul energiei. Acest lucru nu poate atrage după sine decât un dezastru de proporţii.

Atrag atenţia, alături de colegii din USR, că politicile populiste ale actualei majorităţi guvernamentale vor duce la un dezastru inevitabil în domeniul energiei.

Foamea de bani şi disperarea de a mitui populaţia cu creşteri salariale şi de pensii nesustenabile au făcut ca actualul Guvern să treacă la sărăcirea celor mai importante companii de stat din domeniul energiei. Rezultatul, previzibil şi inevitabil, va fi că orice investiţie în retehnologizarea şi dezvoltarea acestor companii va fi stopată, iar, în final, românii vor fi expuşi unor pericole care ţin de securitatea alimentării cu energie.

Îi invit, astfel, la Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, pe miniştrii economiei şi energiei, împreună cu directorii principalelor companii din sectorul energetic, pentru a ne explica în ce fel vor reuşi să asigure securitatea energetică a României, după ce Guvernul a lăsat tocmai aceste companii profitabile fără resurse financiare.

În goana disperată după fonduri, PSD a început să colecteze la un nivel alarmant dividendele companiilor din sistemul energetic. Fără această resursă financiară, respectivele companii nu vor mai fi în stare să îşi implementeze programele de investiţii atât de necesare asigurării alimentării cu energie. Putem anticipa chiar un posibil black-out dezastruos pentru economie şi pentru securitatea populaţiei, atât timp cât aceste companii vitale pentru sistemul energetic sunt împiedicate să reinvestească profitul obţinut în proiecte noi sau pentru întreţinerea reţelelor.

Miniştrii economiei şi energiei, împreună cu directorii companiilor energetice trebuie să ne explice şi nouă cum se vor descurca Transgaz sau Transelectrica, în anul care urmează, fără resursele necesare întreţinerii infrastructurii de transport şi alimentare cu gaz şi energie electrică. Dar într-o astfel de situaţie critică se află şi restul companiilor din sectorul energetic.

Hidroelectrica, de pildă, este decapitalizată înaintea procesului de listare. Acest lucru o va pune într-o situaţie fragilă, în raport cu viitorii investitori.

Nuclearelectrica are nevoie de continuarea investiţiilor în grupuri noi la Cernavodă.

Romgaz trebuie să îşi dezvolte noi capacităţi de producţie, dacă România doreşte să valorifice noile zăcăminte descoperite.

Stimaţi guvernanţi,

Acestea sunt obiective strategice, şi nu vor putea fi realizate, din cauza politicilor dumneavoastră populiste şi a comportamentului dumneavoastră iresponsabil, iar preţul final al unui dezastru în sistemul energetic va fi plătit, cât de curând, de noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Roxana Mînzatu.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la sprijinul pe care îl acordăm, din Parlament, din Guvernul României, meşteşugarilor, celor care practică meşteşuguri artizanale, artiştilor populari.

2018, aşa cum ştim, este un an special pentru România, dar şi pentru Europa. Este anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri, iar la nivel european, anul 2018 celebrează patrimoniul cultural.

Iată deci că ne apropiem de un an în care tradiţiile, istoria şi tot ceea ce am moştenit trebuie să fie mai prezente decât oricând, în viaţa noastră, în tot ceea ce facem şi în tot ceea ce realizăm, şi în zona de politici publice, de măsuri guvernamentale, de legislaţie.

Este deci un prilej favorabil să vorbim despre o lege dedicată meşteşugarilor. Există un proiect de lege în Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, în care activez, în lucru. Anunţ că vom organiza în această toamnă dezbateri. Sigur, în principal, cu breslele şi cu asociaţiile meşteşugarilor de pe teritoriul României, care sunt interesate să contribuie pentru ca această lege să aibă cele mai bune măsuri, să-i protejeze, să le ofere statutul de care au nevoie pe o piaţă tot mai competitivă, unde vedem produse tradiţionale româneşti sau specifice altor zone etnografice, într-o competiţie uneori nedreaptă cu produse care seamănă, dar nu sunt realizate cu aceeaşi muncă şi cu aceeaşi pasiune, din alte ţări din afara spaţiului european.

Aşa încât, invit toţi colegii parlamentari şi pe toţi cei care urmăresc această declaraţie politică, să se implice în acest proces de legiferare, de finalizare a Legii meşteşugarilor artizanali, pentru că avem nevoie de un proiect legislativ cât mai bun. Şi noi, cei din Parlament, ne declarăm deschiderea ca acest proiect să fie realizat într-un dialog foarte, foarte bun şi constructiv cu cei cărora ea li se va aplica.

Este însă important să menţionăm că pentru toţi cei care sunt îndrăgostiţi de tradiţie, pentru ceea ce înseamnă industrie vestimentară, textile, realizarea de decoraţiuni, mobilier şi aşa mai departe - există pentru aceştia fonduri europene. Vorbim despre Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, dacă dezvoltăm activităţi în mediul rural, vorbim de celebrul "Start-up Nation", care a sprijinit mult industriile creative, acolo unde meşteşugarii şi artiştii populari se pot regăsi. Şi, bineînţeles, este la fel de important să subliniem că şi în ceea ce înseamnă şcoală şi educaţie, va trebui, în anul care vine, să susţinem tot ceea ce înseamnă transferul de cunoştinţe dinspre generaţiile mai trecute prin viaţă către tineri.

O săptămână a educaţiei în privinţa meşteşugurilor ar fi, cu siguranţă, o iniţiativă foarte adecvată şi care va completa măsurile legislative şi financiare în sprijinul meşteşugarilor şi al artiştilor populari.

Vă mulţumesc.

Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Neagu.

La microfon.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Dragnea-Tudose-Tăriceanu au mărit acciza la carburanţi. Chiar au făcut-o!".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

16 bani/litru, începând cu 15 septembrie şi alţi 16 bani/litru de la 1 octombrie, în acciza la carburanţi - am sperat, ca mulţi dintre dumneavoastră, că nu o vor face, dar au făcut-o.

Toate asigurările Guvernului PSD-ALDE, că aceste creşteri nu se vor resimţi în preţul plătit de noi la pompe, s-au spulberat.

Nici nu s-a anunţat bine prima etapă de creştere a accizei la carburant şi pompele au majorat preţul la benzină şi motorină, unele chiar înainte de data de 15 septembrie, şi o vor face şi după 1 octombrie, motivând că acum au acoperire oficială prin această măsură disperată şi nefericită, luată de actualii guvernanţi.

Vom plăti în curând peste 5 lei pentru un litru de benzină sau motorină.

PNL avertiza că mărirea salariilor bugetarilor va dezechilibra bugetul de stat, iar Guvernul PSD-ALDE va fi nevoit să crească taxele şi impozitele. Ce nu au ştiut PSD şi ALDE când au mărit acciza la carburanţi? Nu au ştiut că preţul crescut al motorinei se va resimţi în agricultură? Nu au ştiut că produsele care se fabrică utilizând carburant sau derivate se vor scumpi? Nu au ştiut că tot ce cumpărăm din rafturile magazinelor nu ajung acolo teleportate, ci aduse de transportori, care vor fi nevoiţi să majoreze costul transportului cu preţul suplimentar al carburantului? Nu au ştiut că ne deplasăm cu toţii, la serviciu, la magazine, la şcoli, cu nepoţii şi copiii, sau la spital, cu bolnavii noştri?

Au ştiut, cum să nu ştie, dar au minţit. Şi plătim, cu toţii, mai mult în pompe, mai mult în magazine şi mai mult pe utilităţile casnice. Toţi plătim, pe toţi ne afectează, şi privaţi, şi bugetari, şi elevi, şi pensionari, şi sănătoşi, şi bolnavi.

Şi chiar credem că aceşti bani îi vom vedea în infrastructura rutieră, în autostrăzi, căci, în principal, acolo ar trebui regăsiţi? Cu siguranţă, nu. O ştim, o vedem ca rezultat al măsurii luate tot de un Guvern al PSD - Ponta, în 2014, când supraaciza de 7 eurocenţi/litru a fost recunoscută ulterior chiar de Ponta ca o mare greşeală.

Din păcate, actuala greşeală, a scumpirii în două etape scurte a accizei la carburanţi, ne va costa pe toţi.

Întotdeauna există consecinţe pentru greşeli. Când alegerea este eronată, rezultatul nu poate fi bun. De ce ţi-e frică, nu scapi!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Constantin Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi are următorul titlu: "Punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern nr. 492/2004 în partea privind instituţiile culturale române de la Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Moscova şi Atena şi înfiinţarea unor institute culturale româneşti noi sau filiale, în Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi Albania".

Hotărârea de Guvern nr. 492/2004 prevede organizarea şi funcţionarea în 19 state a 22 de institute culturale române sau filiale ale acestora, la: Atena, Beijing, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Istanbul, Kiev, Londra, Lisabona, Madrid, Moscova, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Szeged, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena.

Cinci dintre aceste institute culturale sau filiale nu există decât în intenţie şi pe hârtie - ICR Atena, ICR Kiev, cu filiala la Cernăuţi, ICR Belgrad şi ICR Moscova - în condiţiile în care Ucraina, Federaţia Rusă şi Grecia au institute, centre sau fundaţii culturale în România.

Doar în două state vecine României, din cinci în care există comunităţi istorice româneşti, funcţionează institute culturale române. Două în Ungaria, la Budapesta şi Szeged, şi doar unul în Republica Moldova, la Chişinău.

Nu există niciun institut cultural român în vreunul din statele balcanice cuprinzând comunităţi istorice româneşti în dificultate culturală majoră.

Actuala geografie a institutelor culturale române de peste hotare nu acoperă statele în care există cele mai importante comunităţi istorice româneşti supuse aculturaţiei.

Institutul Cultural Român trebuie să fie prezent cu prioritate acolo unde există zeci şi sute de mii sau chiar milioane de români.

Potrivit reglementărilor în vigoare, institutele culturale române din străinătate au ca obiectiv principal menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor culturale şi spirituale cu românii din străinătate, în scopul conservării identităţii de limbă, cultură şi tradiţii ale acestora, şi al antrenării lor în realizarea intereselor naţionale ale României, consolidarea şi amplificarea sub diferite forme ale relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare.

Printre atribuţiile principale ale institutelor culturale româneşti din străinătate se află şi susţinerea iniţiativelor pentru dezvoltarea culturală a comunităţilor româneşti din străinătate, pentru a favoriza menţinerea legăturilor acestora cu ţara.

În această situaţie, cer Guvernului să completeze Hotărârea nr. 492/2004 cu prevederi noi despre înfiinţarea ICR Sofia, cu filiala la Vidin, ICR Tirana, cu filiale la Saranda şi Corcea, precum şi a unor filiale ale ICR Chişinău, la Bălţi şi Cahul, şi a unei filiale ICR Belgrad, la Bor, în Timoc.

Totodată, cer Guvernului punerea în aplicare a prevederilor acestei Hotărâri despre înfiinţarea ICR Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Atena şi Moscova, prevăzând şi fondurile necesare în bugetul pe anul 2018.

Asemenea decizii şi acţiuni ale Guvernului României vor fi în măsură să contribuie substanţial, nu doar la promovarea limbii şi culturii române în statele din regiune, dar şi să vină în sprijinul importantelor noastre minorităţi istorice româneşti din aceste state.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora, Partidul Mişcarea Populară.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cristina Iurişniţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi vorbi astăzi despre monopolul editorial, care nu poate duce la creşterea calităţii actului educaţional. Am avut o surpriză, în data de 15 septembrie, dar era vorba nu de începutul anului şcolar, ci de un alt fel de surpriză.

În calitate de deputat, membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, solicit Guvernului României respingerea de urgenţă a Hotărârii de Guvern publicată pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, în data de 15 septembrie 2017, de care tocmai vă vorbeam, prin care se doreşte înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică SA, subordonată Ministerului Educaţiei Naţionale, menită să pună monopol pe tipărirea şi editarea manualelor şcolare. Monopolul editorial, dragi colegi, este monopol pe informaţie. A limita în şcoli accesul tinerilor la o singură sursă de informaţie autorizată, reprezentată de manualul unic, este un lucru foarte periculos.

Din perspectiva sistemului educaţional, o astfel de măsură va genera o serie de efecte negative, prin uniformizarea actului didactic, acceptarea unei singure direcţii care să legitimeze informaţia în şcoli, iar această direcţie este de neacceptat.

Stimaţi colegi parlamentari, un învăţământ de tip european trebuie să asigure accesul beneficiarului la diversitate, la pluralism şi democraţie, atât la nivelul pieţei de carte şcolară, care trebuie să fie în mod normal liberă, respectând în acelaşi timp criterii valorice clar definite, cât şi în privinţa titlurilor autorizate de manuale.

Nu avem nevoie, într-adevăr, de 10 manuale alternative, dar nici nu putem accepta ideea manualului unic, care nu are termen de comparaţie, care nu intră în concurenţă cu nimeni şi nimic.

Stimaţi colegi parlamentari, manualul unic şi editura unică trebuie să intre în categoria discutate şi uitate. Doar concurenţa generează calitate.

Totodată, apariţia Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică SA afectează piaţa concurenţială a editurilor şi instaurează monopolul redactării şi tipăririi manualelor şcolare. Ministerul Educaţiei Naţionale are obligaţia de a remedia cauzele problemei şi nu efectele survenite. Şi cum poate face asta? Printr-o planificare eficientă a licitaţiilor, prin alocarea sumelor necesare achiziţionării manualelor de calitate la timp şi prin asumarea unei conduceri responsabile, care să gestioneze relaţia cu piaţa editurilor.

Nu în ultimul rând, gravitatea situaţiei pe care Ministerul Educaţiei Naţionale o promovează este condamnată atât de Federaţia Editorilor Europeni, cât şi de instituţiile de presă internaţionale care menţionează că o situaţie asemănătoare mai este întâlnită doar în statele lipsite de principii democratice, singurul stat european care şi-a mai asumat o astfel de decizie fiind Ungaria lui Viktor Orban.

Deşi acesta a scăpat de examenul moţiunii simple, ieri, la Senat, după cum ştim cu toţii, datorită maşinii de vot a coaliţiei, sistemul de educaţie îl aduce zilnic pe ministrul Liviu Pop în faţa unor examene reale, pe care nu le trece în mod constant. Începând de la modul de exprimare şi adresare, până la deciziile bulversante, lipsite de viziune şi de consensul partenerilor educaţionali din sistem.

Măsurile abuzive asumate de Guvernul Tudose, bulversarea continuă a sistemului educaţional, refuzul multor intelectuali români de a se mai implica în procesul de redactare a manualelor şcolare, dar şi lipsa unei viziuni democratice predictibile reprezintă principalele motive pentru care solicit Guvernului retragerea Hotărârii de Guvern şi demiterea ministrului educaţiei, Liviu Marian Pop.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În declaraţia politică de astăzi aş dori să vă vorbesc despre o temă care stârneşte tot mai multe dezbateri în Uniunea Europeană, în ultima perioadă, atât la nivelul factorilor de decizie, cât şi al cetăţenilor din statele membre - viitorul construcţiei europene.

Perioada pe care o traversează Uniunea Europeană este, fără îndoială, încărcată de provocări de amploare, care pun în discuţie viitorul proiectului european şi pun la grea încercare capacitatea Uniunii Europene şi a statelor membre de a formula soluţii sustenabile, care să vină în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor săi.

Nu vorbim numai de provocarea Brexit, care va produce schimbări profunde ce vor afecta toate statele membre. Provocările cu care se confruntă astăzi Uniunea ţin de sfere dintre cele mai diverse: de la eforturile de reluare a creşterii economice şi de redresare a situaţiei pieţei forţei de muncă şi a şomajului în rândul tinerilor, la dezbaterile aprinse privind viitorul cadru financiar multianual, şi de la consultările privind viitoarea politică europeană de vecinătate şi evoluţiile privind strategia de extindere a Uniunii Europene, la cronicizarea unor probleme legate de gestionarea migraţiei, combaterea terorismului şi contracararea riscurilor de securitate, inclusiv cele provenite din sfera ameninţărilor hibride, cele din sfera informaţională şi, poate mai ales, cele care ţin de domeniul securităţii cibernetice.

Totodată, evoluţiile din estul Ucrainei prezintă riscul de a extinde climatul de instabilitate în regiunea Mării Negre, iar dificultăţile în gestionarea unitară a acestei crize au arătat cât de important este pentru Uniunea Europeană să pună la punct o politică externă şi de securitate comună.

Nu trebuie să uităm că anul acesta este şi unul cu multiple semnificaţii pentru România şi pentru Uniunea Europeană. S-au împlinit 10 ani de la momentul aderării noastre la UE, iar cu ocazia Summit-ului de la Roma din 25 martie 2017 am aniversat 60 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare ale Uniunii Europene.

Prin apelul la unitate, coeziune şi solidaritate europeană, Declaraţia adoptată cu ocazia Summit-ului de la Roma reflectă viziunea ambiţioasă care i-a animat pe părinţii fondatori şi la care trebuie să apelăm în continuare pentru a reînnoi forţa de atracţie a construcţiei europene.

Ne aflăm la un moment de răscruce pentru viitorul Uniunii şi un astfel de moment aniversar este un bun prilej pentru un stat membru precum România, profund ataşat de valorile europene, de a reitera importanţa proiectului european şi a apartenenţei la Uniunea Europeană, atât asupra dezvoltării de până acum, cât şi asupra evoluţiei viitoare.

E ocazia perfectă de a arăta Europei că România nu doar beneficiază de apartenenţa la Uniunea Europeană, ci poate aduce plusvaloare Uniunii Europene.

În toţi aceşti ani, de la momentul aderării noastre, România a căutat să demonstreze că este un partener credibil şi dedicat eforturilor europene, un partener care doreşte şi este în măsură să susţină demersurile de consolidare a proiectului european.

În continuare, ţara noastră va participa activ la orice proiect menit să întărească unitatea marii familii europene.

Am susţinut şi susţinem necesitatea reducerii decalajelor între diferite regiuni din Uniunea Europeană, prin promovarea, în continuare, a acelor politici care aduc plusvaloare, precum coeziunea şi dezvoltarea regională.

Politica de coeziune şi politica agricolă comună reprezintă adevăraţi vectori de dezvoltare, care fac posibilă realizarea priorităţilor europene la nivelul întregii Uniuni.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii, a reiterat importanţa acestor politici care stau la baza funcţionării Uniunii Europene şi acest lucru nu poate decât să ne bucure.

Întărirea politicii de coeziune pune bazele unei Uniuni Europene incluzive, bazată pe unitate, libertate şi egalitate în drepturi. România va rămâne un promotor ferm a demersurilor destinate coeziunii şi eliminării decalajelor în cadrul Uniunii Europene.

Alături de statele membre UE 27, România susţine o voce unitară în negocierile referitoare la Brexit, pe baza principiilor europene agreate de toate statele membre. Întregul proces trebuie să se desfăşoare de o manieră constructivă, în baza liniilor fundamentale agreate la nivel european şi menţinând un dialog strâns cu negociatorul şef, promovând interesele României şi ale românilor şi mă refer aici în primul rând la apărarea drepturilor românilor care locuiesc, muncesc sau studiază în Marea Britanie.

Totodată, însă, ţara noastră va continua să susţină rolul important al Marii Britanii, de partener de încredere în acţiunea globală a Uniunii Europene, în special în cadrul Politicii de Vecinătate şi a Parteneriatului Estic, dar şi în ceea ce priveşte relaţiile de securitate în toate dimensiunile acestora, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice, al combaterii terorismului sau în gestionarea efectelor crizei migraţioniste.

Viziunea promovată de România pentru reformarea proiectului european este similară cu cea prezentată de Jean-Claude Juncker în discursul său din Parlamentul European.

Salut pe această cale dorinţa preşedintelui Juncker de a avea o Uniune mai coezivă, cu o piaţă unică consolidată, o Uniune bancară finalizată şi o zonă euro puternică, o Uniune a securităţii şi prosperităţii, care să contracareze ameninţările teroriste şi de orice altă natură.

Uniunea Europeană de mâine este una a investiţiilor, a creşterii şi stabilităţii economice, a unei uniuni energetice finalizate, a unei pieţe unice digitale şi unei noi strategii industriale care să valorifice potenţialul inovativ al europenilor.

Uniunea incluzivă promovată de Juncker, prin care se doreşte integrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen şi crearea unui instrument de preaderare la zona euro, care să ajute statele să adere la aceasta, nu face decât să confirme eforturile încununate cu succes pe care ţara noastră le-a întreprins în această direcţie. Dar eu cred în continuare că integrarea în structurile Schengen şi adoptarea monedei euro rămân obiective principale ale României.

Profitând de contextul european favorabil, România trebuie să continue eforturile sale diplomatice în a-şi susţine aceste obiective. Este esenţial să se continue eforturile diplomatice de consolidare a parteneriatelor şi alianţelor diplomatice de susţinere şi promovare pentru atingerea acestor obiective importante pentru noi.

Nu putem obţine soluţii benefice pentru Uniune dacă acţionăm disparat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi!

Doamna Ana Birchall:

... în formate concrete.

De asemenea, susţinem continuitatea şi predictibilitatea în promovarea obiectivelor politice, a mizelor cu anvergură şi a politicilor care au asigurat durabilitatea construcţiei europene.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Trecem astăzi printr-un context caracterizat de necesitatea restabilirii încrederii la nivel european, atât în ce priveşte relaţiile dintre statele membre şi dintre acestea şi instituţiile europene, cât şi, poate mai ales, încrederea pe care cetăţenii noştri o au în proiectul european.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Ana Birchall:

Sigur că declaraţia...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat!

Domnul Simionca.

Doamna Ana Birchall:

Domnule preşedinte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi şapte minute, doamnă deputat, nu pot să fac un asemenea rabat doar pentru dumneavoastră!

Domnule Simionca, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Cu permisiunea dumneavoastră închei aici, spunând că îmi doresc ca ţara noastră să continue să joace un rol esenţial în a scrie istorie, şi nu să fie în grupul ţărilor pentru care se va scrie istorie.

Mulţumesc.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Domnule preşedinte,

În primul rând, aş vrea să transmit sincere condoleanţe familiilor celor decedaţi în furtuna de duminică. Am avut două persoane la Bistriţa, au fost alte şase la Timiş.

În acelaşi timp, aş vrea să transmit însănătoşire grabnică celor răniţi în furtuna de duminică; vedem cum furia naturii nu poate fi oprită şi suntem foarte neputincioşi în ceea ce înseamnă fenomene de acest gen. Dar putem să fim proactivi, putem să informăm cetăţenii. Cred că noi, şi ca instituţie, Parlamentul României, şi ca lideri, trebuie să ne gândim la soluţii prin care să transmitem cetăţenilor informaţii, să-i avertizăm de pericolul la care sunt supuşi.

Aş vrea să trec la declaraţia mea de astăzi care se numeşte "România - ţara noastră, o ţară bogată cu vistieria goală".

Domnilor din PSD,

Toţi românii ştiu astăzi că promisiunile dumneavoastră din campania electorală nu pot fi onorate. Cu toate că eraţi conştienţi că nu vă puteţi ţine de cuvânt, i-aţi minţit cu nonşalanţă pe români, le-aţi promis marea şi sarea. În campanie aţi minţit doar pentru a câştiga voturi, iar acum aţi ajuns cu vistieria goală şi nu mai aveţi de unde să plătiţi pomenile electorale.

Aţi promis că veţi tăia taxele şi iată că acum majoraţi taxele şi accizele pentru carburanţi, creşteţi preţul la energie electrică, creşte preţul gazului, creşte preţul transportului în comun. Toate aceste aberaţii ale Guvernului, care afectează viaţa de zi cu zi a românilor, continuă prin voia politicienilor PSD şi ai ALDE.

Aţi luat bani de la Ministerul Transporturilor, ceea ce înseamnă că iarăşi nu vom avea autostrăzi, dar aţi suplimentat cheltuielile de personal cu miliarde, aceasta fiind cea mai mare creştere de cheltuieli din istoria ţării cu salariile bugetarilor. Desigur că PSD a urmat modelul de risipire a banilor publici inventat în 2006 de colegul de alianţă, Călin Popescu-Tăriceanu.

Aţi tăiat, domnilor, bani de la cei nevoiaşi, 25 milioane de lei din finanţarea Programelor "Masă caldă în şcoli", tichete pentru grădiniţă, acele tichete de 50 de lei, prin care familiile sărmane sunt stimulate să-şi dea copiii la grădiniţă. Zilele trecute m-am întâlnit cu un pensionar din Bistriţa, care îmi spunea: "Ce folos că ne-au crescut pensiile? Anul trecut, în decembrie, cumpăram o pâine de 700 de grame cu 3 lei, iar astăzi o pâine de 600 de grame este 4 lei?! La ce folos că ne-au mărit pensiile?".

Vă bateţi joc de ţara noastră, pentru că vă gândiţi că nu veţi fi traşi la răspundere. Credeţi-mă, românii s-au trezit şi vor reacţiona. Fiecare român ştie că "O ţară fără investiţii este o ţară fără viitor!".

Deputat Ionuţ Simionca, Bistriţa-Năsăud.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Şovăială.

Domnul Constantin Şovăială:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică poartă denumirea "Se moare cu zile, cui îi pasă?".

Zilele acestea Guvernul Tudose ne-a demonstrat cât de incapabil este. Cum să afirmi, după nenorocirea de la Timişoara, că nu aveai ce face şi că trecem şi peste această problemă?! Nu este o atitudine de prim-ministru, ci de un om fără scrupule care îşi urmăreşte propriul interes! Cine se face vinovat de neglijenţă sau incompetenţă? Ce măsuri se vor lua? Sunt multe întrebări şi puţine răspunsuri!

Sunt dezamăgit de situaţia în care am ajuns şi îmi este frică de ceea ce s-ar fi întâmplat la vreun cutremur mai puternic. Somez Guvernul să ia măsuri urgente pentru identificarea incompetenţilor şi pentru implementarea unui sistem de avertizare rapidă a populaţiei.

Furtuna ne-a arătat vulnerabilităţile şi ineficienţa sistemului de prevenire şi protecţie a populaţiei în cazul unor dezastre. Să ne explice Guvernul dacă procedurile au fost respectate şi cine se face vinovat! Avem nevoie de perfecţionarea procedurilor de management integrat al situaţiilor de criză. Absenţa unui astfel de sistem reprezintă un factor de risc la adresa siguranţei naţionale. Este inadmisibil ce se întâmplă în momentul de faţă!

Deputat al PNL, Constantin Şovăială.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi aş vrea să vorbesc despre situaţia angajărilor pe posturi la Serviciul de înmatriculări din Vaslui.

Încă din vară am fost sesizaţi de cetăţenii din Vaslui de faptul că funcţionează foarte, foarte greu acest serviciu. Eliberarea permiselor durează câteva luni, durează pentru înscrierea la concurs până la 4-5 luni şi încă 4-5 luni să te înscrii la examen şi încă 4-5 luni să susţii examenul. Aproape un an, pentru o chestie care, de regulă, se întâmpla într-o lună, două. E inadmisibil aşa ceva!

Pe 16 august am fost la serviciul de înmatriculări din Vaslui şi am vrut să las o adresă şi am cerut un număr de intrare, pentru că am înţeles că sunt foarte ocupaţi şi le-am cerut măcar lucrul acesta. Au spus că nu se poate, că nu au secretară, erau doar doi funcţionari la ghişeu şi probabil încă o persoană, undeva în spate, ceva persoane probabil în concediu.

Domnul Tăbăcaru, căpitanul acestui serviciu, acţionează şi iese el pe teren la examinări, atât de disperată este situaţia acolo!

Cred că este necesar ca Guvernul să înţeleagă că este o situaţie excepţională acolo şi că avem nevoie să mai angajăm. Nu am primit vreun răspuns pe nicio cale oficială din partea conducerii acestui serviciu, iar prefectul mi-a spus că "Da, au în vedere angajarea de oameni la acest serviciu".

Dar haideţi să urgentăm acest lucru şi pe această cale cer ajutorul şi celorlalţi parlamentari de Vaslui. Avem nevoie de tot suportul pentru a putea angaja câţiva oameni şi a debloca câteva posturi la acest serviciu. Sper ca acest mesaj să ajungă la Guvern şi la Parlament.

Voi face în continuare toate demersurile pentru a debloca activitatea de la acest serviciu. Este inadmisibil ce se întâmplă acolo, este inadmisibil cum am fost tratat. Încă o dată am fost acolo să depun o adresă şi iarăşi nu am fost primit. E incredibil cât de blocat poate fi acest serviciu!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Floroiu.

Domnul Ionel Floroiu:

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se numeşte "Am pornit la vânătoare!".

Din fericire, nu îmi place să împuşc animale sălbatice. Dar am de apărat o ţintă la fel de nevinovată, cum sunt agricultorii de pe văile Zeletinului şi Berheciului sau Colinele Tutovei din judeţul Bacău, iar agresorii nu au puşti şi gloanţe, ci colţi şi râturi, însă sunt protejaţi ilegal de domni în costume şi cu mulţi bani. Este vorba despre mistreţii crescuţi pe fondurile de vânătoare particulare care produc pagube uriaşe fermierilor de foarte mulţi ani.

Din Vultureni până la Onceşti, de la Motoşeni la Lipova, mii de hectare sunt distruse şi se află la bunul plac al sălbăticiunilor dezlegate de orice lege, în defavoarea, bineînţeles, a oamenilor.

Proprietarii fondurilor de vânătoare private încalcă legislaţia şi nu iau nicio măsură de a îngrădi eficient respectivele zone, ba chiar ameninţă şi agresează fermierii care încearcă să-şi apere munca.

Dau un singur exemplu. Un atac masiv al unei turme de zeci de mistreţi a avut loc în comunele Vultureni şi Onceşti, primăvara aceasta, iar circa 400 de hectare semănate cu porumb au rămas fără sămânţă. Porcii au râmat efectiv rândurile semănate şi au mâncat bob cu bob. Fermierul păgubit se plânge că paguba nerecuperată niciodată este de circa două sute de mii de lei. Când a încercat să-şi găsească dreptatea la proprietarul fondului de vânătoare, a primit răspunsuri ironic superioare, iar instituţiile statului român îşi pasează responsabilitatea, din cauza unei legislaţii încâlcite.

Am încercat şi eu să desluşesc această junglă a legilor proaste, însă aproape că am rămas fără muniţie.

De aceea, fac un triplu apel la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la Ministerul Apelor şi Pădurilor şi la Ministerul Mediului, pentru a reglementa clar şi hotărât această problemă. Nu este posibil să vezi terenuri cultivate cu bani şi trudă, apărate cu pari de care sunt legate cordele, cârpe, nailoane sau tot ce poate flutura în vânt, pentru a speria animalele. Este nedrept faţă de cei ce muncesc să patruleze noapte de noapte, cu tractoarele cu farurile aprinse, să aprindă şi focuri din loc în loc pentru a-şi apăra recoltele.

Unul dintre fermieri mi-a povestit că mistreţii au deprins intenţiile paznicilor şi atacă exact acolo unde rămâne teren nesupravegheat. Însă porcii sălbatici au devenit periculoşi şi pentru oameni. Pe unii i-au atacat în câmp deschis, iar un mascul mai voinic s-a dat chiar la un tractor care îi deranja masa.

Libertatea de a înmulţi porcii pe terenul de vânătoare a devenit, de câţiva ani, o sursă bună de bani. Să-i înmulţească, dar să-i hrănească pe fondurile de vânătoare pe care le-au primit şi să-i ţină departe de câmpurile oamenilor.

În judeţul Bacău sunt circa 30 de fonduri de vânătoare, iar Direcţia silvică şi multe dintre cele private îşi fac datoria de a nu lăsa sălbăticiunile să trăiască mai bine decât omul.

Doamnă ministru de la ape şi mediu,

Domnule ministru de la agricultură,

Fermierii băcăuani au încredere că veţi pune munca lor peste interesele unora care fac afaceri profitabile şi nedrepte din fondurile de vânătoare. Vă asigur că niciun mistreţ cu colţi de argint nu trăieşte pe văile Berheciului şi Zeletinului sau pe Colinele Tutovei pentru a fi protejat special, ci sunt doar indivizi care se cred prinţi peste feude căpătate cu bani. Şi sunt tot mai mulţi băcăuani care pierd banii munciţi cu sudoare!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, nu vă ştiu numele.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei politice este ceea ce putem numi "Discriminarea spontană".

Înţeleg prin "discriminarea spontană" acele manifestări, soluţii, abordări, mai mult sau mai puţin voluntare, al căror autor - mă refer la demnitari şi funcţionari publici - nu conştientizează că încalcă principiul sacrosant al egalităţii în drepturi sau acceptă aceasta cu superficialitate.

Vreau să fiu bine înţeles - în România nu există un asemenea climat discriminator. Temelia Constituţiei, mentalitatea politică, mentalul colectiv sunt explicit şi ferm în favoarea egalităţii. Discriminarea pe care am numit-o "spontană" provine din alte defecte de construcţie şi cultură instituţională, cum ar fi birocratismul, lipsa de profesionalism, acumularea în timp a unor carenţe, pragmatismul bugetar rău înţeles şi altele.

M-am decis să fac această declaraţie politică, observând că sindromul "discriminării spontane" se manifestă inclusiv la cei la care ne-am aştepta cel mai puţin să ignore Constituţia.

Intenţiile pentru aşa-zisele legi ale justiţiei au stârnit multe dezbateri. Unele idei par înţelepte, altele par politicianiste. Nu este momentul să le comentez. Dar una dintre propuneri transcende frapant principiile Constituţiei - accesul în magistratură să înceapă la 30 de ani. Oare cum putem să ne aşteptăm de la cei care trebuie să aibă în sânge Legea fundamentală, să păstreze şi în vis principiile acesteia, să ignore cu atâta nonşalanţă ultracunoscutul articol 16, coroborat cu cunoscutul articol 53 din Constituţia României?!

Vorbesc, în primul rând, ca deputat tânăr. Am candidat pentru Parlament atras de nenumăratele declaraţii despre înnoirea clasei politice. Să fie acestea numai vorbe goale?! Ar trebui să fi observat că avântul maxim al devotamentului faţă de profesia de care are atâta nevoie şi autoritatea judecătorească se manifestă la 23-25 de ani. Momentul terminării studiilor este cel al idealurilor morale şi sociale cele mai curate. Sunt consideraţi absolvenţii insuficient pregătiţi? Perfecţionaţi învăţământul! Consideră că nu au suficientă experienţă de viaţă? Creaţi un echilibru de vârste şi un echilibru deontologic în lumea judecătorească. La 30-33 de ani, cum preconizează unii, un absolvent de drept ori nu a reuşit în altă carieră şi atunci de ce să fie preferat ca judecător, ori a reuşit, şi atunci se ridică suspiciunea că are alte motive decât cariera.

Aveţi încredere în tineri, iar dacă aveţi concepţii gerontocratice, respectaţi Constituţia României! Nu creaţi discriminări nici în mod deliberat, nici în mod spontan!

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Avem foarte puţin timp şi atunci vreau să facem...

Domnule Giugea, aveţi declaraţie?

Atunci facem aşa: domnul Lupescu, domnul Giugea, doamna Bîzgan. Am încheiat. Două minute fiecare. Dar în două minute ne încadrăm, să nu întrerup discuţiile.

Domnule deputat, e ora 10,00, aţi venit şi dumneavoastră la declaraţii?! Începe şedinţa următoare. Vă dau cuvântul atunci.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi scurt.

Declaraţia politică se numeşte "Pensii de stat ocupaţionale, nu pensii nesimţite pentru armată".

Ca declaraţie, dau citire mesajului participanţilor la forumul structurilor asociative ale militarilor, adresat Preşedintelui României, Comandantul Suprem al Forţelor Armate, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, prim-ministrului, Guvernului României, Avocatului Poporului, preşedinţilor comisiilor parlamentare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, miniştrilor afacerilor interne şi a muncii.

"Structurile asociative ale militarilor, ancoraţi permanent în realitatea cotidiană a societăţii româneşti, sunt profund afectaţi de reluarea mesajului prin mass-media asupra rezerviştilor militari, acuzaţi de obţinerea unor «pensii nesimţite», «pensii speciale» etc., speculaţii şi invective fără acoperire, ca urmare a unei totale necunoaşteri, dar şi a unei rea-voinţe dovedite, în special de cei responsabili pentru o astfel de cunoaştere.

Denunţăm şi condamnăm campania informaţională declanşată împotriva militarilor, cu precădere împotriva rezerviştilor militari, campanie menită să discrediteze activitatea în slujba naţiunii desfăşurată de mii de militari.

Considerăm că acest lucru este cu atât mai grav cu cât această campanie este desfăşurată de însăşi membrii Guvernului României, prin miniştrii săi, şi nu am semnalat nicio reacţie care să i se opună din partea vreunui decident politic.

În egală măsură, solicităm prim-ministrului şi comisiilor parlamentare să prezinte fără echivoc poziţia Guvernului, respectiv a comisiilor faţă de pensiile militare, în sensul recunoaşterii acestora ca pensii militare de stat, cu o anumită specificitate.

Legislaţia naţională actuală privind sistemul de pensii militare este aliniată practicilor legislative, în materie, din ţările aliate NATO şi UE.

Nu trebuie omis faptul că serviciul militar al fiecărui stat implică activităţi cu caracter special.

Ordonanţa nr. 59/2017 este un act, atât implicit, cât şi explicit, neconstituţional şi ilegal".

În consecinţă, USR solicită imperativ ca reprezentanţii celorlalte partidelor politice din Parlamentul României să nu fie de acord cu prevederile art. VII al Ordonanţei nr. 59/2017 şi să-l respingă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Lupescu:

Vă mulţumesc.

Deputat Lupescu Dumitru, Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"PSD întoarce administraţia publică la «pixul lui Mischie»"

Nu au trecut nici măcar trei luni întregi de la implementarea noii Legi a salarizării personalului bugetar, iar în administraţia publică din România a început să domnească haosul.

Mulţi au uitat fraza celebră care, în urmă cu mai bine de 15 ani, făcea carieră şi care arăta modul pervers de a face administraţie, care caracteriza la acel moment un alt Guvern nociv condus de PSD. "Bugetul comunei stă în pixul meu!" spunea Nicolae Mischie, unul dintre liderii de bază ai PSD.

Cine a sperat că în toţi aceşti ani PSD se va schimba în bine, că se va apropia de spiritul de guvernare european, s-a înşelat amarnic. Au trecut atâţia ani şi, deşi s-a clamat că administraţia publică locală trebuie să aibă mai multe competenţe, că administraţia locală trebuie să aibă şi mai multe resurse financiare, că deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetăţean, nimic nu s-a schimbat. Ba, dimpotrivă, pentru multe administraţii publice, lucrurile par a sta mai rău astăzi, decât pe vremea lui Năstase şi Mischie. După atâţia ani de descentralizări eşuate, după atâţia ani de reorganizări şi regionalizări eşuate, constatăm cu insatisfacţie că avem aceleaşi administraţii locale sărace, puternic dependente financiare de Guvern, fără nicio şansă de a se dezvolta pe propriile picioare.

Stimaţi colegi,

Este bine că salariile au crescut! Nimeni nu poate susţine altceva! Nu poţi să plăteşti prost şi să aştepţi mult! În acelaşi timp, atât aleşii locali, cât şi funcţionarii nu trebuie pedepsiţi pentru că au îndrăznit să creadă că pot să trăiască mai bine şi nici să trăiască cu grija că mâine nu îşi vor mai lua salariile sau că plata salariilor se amână.

Dacă Guvernul PSD-ALDE vrea să ne convingă că nu ne aruncă înapoi, în epoca "pixului lui Mischie", în care liderul politic stabileşte cine trăieşte şi cine moare financiar, atunci aştept de la Guvern un mecanism serios şi sustenabil de echilibrare automată a bugetelor locale.

Vreau să văd de la acest Guvern că stabileşte criterii obiective şi mecanisme automate de transfer al resurselor, de la bugetul de stat, către bugetele locale. În acest fel, toate administraţiile îşi vor putea asigura automat şi bani pentru plata salariilor şi bani pentru cheltuielile curente ale comunităţii...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae Giugea:

...pe care o administrează şi, mai mult, pot spera şi la derularea unor proiecte de investiţii locale, care să aducă un spor de modernizare în viaţa cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Nicolae Giugea, deputat al PNL.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Oana Bîzgan. Două minute.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Aleg să vă vorbesc din nou despre violenţă, nu doar pentru că este un subiect de actualitate, din păcate, ci pentru că este un flagel care afectează în mod dramatic comunităţile şi societatea românească, sub forme dintre cele mai diverse.

Violenţa fizică, violul, crima sunt manifestări evidente ale unui comportament violent, reglementat şi pedepsit ca atare. Hărţuirea şi hărţuirea sexuală, bullying-ul şi cyberbullying-ul, mobbing-ul sunt însă mai dificil de circumscris unor tipare, ceea ce nu le face mai puţin grave.

Victimele hărţuirii, ale bullying-ului resimt efecte precum depresie, anxietate, alienare, înregistrează o scădere a respectului de sine, un randament scăzut şi pot dezvolta chiar gânduri suicidale. Aceste tipuri de violenţă au inclusiv consecinţe fizice - dureri de stomac, de cap, tulburări de apetit şi insomnii.

Hărţuirea stradală este o experienţă prin care femeile, cei cu dizabilităţi şi alte categorii trec zi de zi, iar asta lasă urme la nivel psihic şi emoţional. Aluzii sexuale, atingeri nedorite, injurii, ameninţări, toate acestea au ajuns să fie considerate normale sau banale, însă ele ar trebui prevenite şi combătute.

La Comisia pentru egalitate de şanse primim zilnic petiţii sau ni se cere ajutorul în cazuri de hărţuire la locul de muncă. Cunosc zeci de cazuri de angajate şi angajaţi în mediul privat şi în cel public care se află într-o stare perpetuă de abuz verbal şi psihologic din partea coordonatorului. Sunt convinsă că şi dumneavoastră ştiţi exemple similare.

Mai mult, una din două femei din România admite că există hărţuire şi hărţuire sexuală în universităţi şi campusuri.

Nici la vârste mai fragede nu găsim cifre mai îmbucurătoare: în România, unul din trei copii a fost umilit în faţa colegilor, iar cei mai afectaţi de bullying sunt băieţii cu vârste între 9 şi 12 ani. Cu astfel de fenomene copiii se confruntă din ce în ce mai des, chiar de la grădiniţă, cu consecinţe care pot fi ireversibile în dezvoltarea lor.

Să nu uităm nici că România se află pe harta cyberbullying-ului pe primul loc în Europa, cu o incidenţă a fenomenului de 37,3%. Se estimează că 6 din 10 tineri vor experimenta cyberbullying în viitorul apropiat.

Hărţuirea, fie ea stradală, la şcoală, la locul de muncă, nu face altceva decât să perpetueze ideea că violenţa este ceva permis, iar de la vorbă la faptă, în acest caz, nu este deloc mult.

Cu toate acestea, legislaţia este fie restrânsă, fie incompletă sau inaplicabilă, iar în rarele cazuri în care se ajunge până la sancţionare, pedepsele sunt reduse.

De exemplu, există prevederi în contracte colective privind hărţuirea psihologică, dar nu există cadru legal naţional pentru pedepsirea faptelor.

Prin prisma acestor aspecte, vă rog, dragi colegi, să fiţi alături de mine când voi susţine nevoia unei legi a hărţuirii în România! Este momentul să dovedim că avem realmente zero toleranţă pentru violenţă!

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Închidem şedinţa de declaraţii.

În cinci minute începem şedinţa cealaltă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Viorica Cherecheş:

"Incompetenţa acestei guvernări nu a adus bunăstare românilor!"

În 9 luni de guvernare PSD-ALDE nu am văzut decât incompetenţă şi promisiuni neonorate. În acest moment, PSD-ul este conştient că nu are cum să ducă la bun sfârşit această guvernare, în consecinţă, disperarea este la cote maxime. Nu sunt bani de pensii şi salarii, iar supraacciza la carburanţi, pe care tot guvernarea PSD a eliminat-o la 1 ianuarie 2017, revine în actualitate, dar cel mai grav fapt este că doriţi să furaţi banii din pilonul II de pensii.

Atât în Guvernul anterior, cât şi în cel actual nu am văzut decât promisiuni neonorate şi puţine realizări, iar de bunăstarea românilor nici nu poate fi vorba.

PSD a îndatorat ţara cu 10 miliarde de euro în primele 7 luni de guvernare, iar la rectificarea bugetară taie fără discernământ de la investiţii şi dezvoltare, de la educaţie şi sănătate, transporturi.

Cum poţi să spui că ai creştere economică, atunci când şcolile şi spitalele sunt la fel de neprimitoare, când drumurile sunt la fel de proaste, când autostrăzile sunt în continuare doar desenate pe hârtie, în fază de proiect?

Cum poţi să vorbeşti despre o creştere economică atunci când în buzunarele românilor această creştere nu se reflectă deloc. Realitatea este una tristă, fără perspective de îmbunătăţire - datorii uriaşe, un deficit bugetar care continuă să crească, o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern şi, nu în ultimul rând, o gravă ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei.

Şi despre aşa-zisa rectificare bugetară pozitivă, care este de fapt negativă, continuaţi să dezinformaţi! Nu aţi făcut altceva decât să plimbaţi banii de la un minister la altul, iar suplimentarea este construită pe ceea ce ar urma să fie realizat.

Nu aşa se guvernează o ţară, cu măsuri populiste şi sociale şi promisiuni neonorate! Aţi câştigat alegerile cu un program de guvernare nerealist şi aţi dezamăgit chiar şi propriul dumneavoastră electorat.

Toate aceste măsuri pe care le-aţi luat sau doriţi să le luaţi, în continuare, vor duce la regresul României. Educaţia este condusă de un ministru incompetent, spitalele sunt în continuare în comă indusă, iar absorbţia de fonduri europene este nesemnificativă.

Dacă această guvernare a avut vreo strategie pentru reformă şi pentru creşterea calităţii vieţii românilor, sunt convinsă că a fost una extrem de şubredă şi se va prăbuşi la cel mai mic seism politic. Trebuie să înţeleagă reprezentanţii acestei coaliţii aflate la guvernare că România nu se poate dezvolta şi moderniza doar prin ajutoare sociale, prin ajutoarele mascate date clientelei politice, prin credite şi prin consum.

Grav este că abordarea politică a acestei coaliţii de guvernare nu are nimic în comun cu viitorul acestei ţări, cu bunăstarea românilor, ci doar cu acumularea unui capital politic masiv.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Mândria de a fi român se cultivă, adesea şi cu amenzi!"

Sunt, alături de dumneavoastră, mândru că sunt român, mândru de înaintaşii noştri, dar şi de copiii talentaţi care ne vor face cinste prin rezultatele lor! Sunt uimit când privesc frumuseţile patriei noastre dar, în acelaşi timp, sunt îngrozit şi dezgustat de mizeria pe care tot noi, românii, o lăsăm în natură!

Am văzut cu toţii şi în acest an, în concediu prin ţară, munţi de gunoaie lăsate de turişti pe marginea drumului sau în păduri; sute de mii de peturi aruncate în râuri şi adunate la baraje; pungi de plastic, resturi menajere, mizerie - peste tot pe unde picior de turist a ajuns.

Această imagine apocaliptică se aşază peste sentimentul de mândrie de a fi român. Patriotismul înseamnă să îţi iubeşti ţara şi să faci totul pentru ca ea să se dezvolte. Nu am întâlnit nicăieri în istorie că sentimentul de mândrie se referă la arunca gunoaie peste tot în propria curte.

Ştiu, veţi spune că lipsa de bun simţ vine de acasă, din familie, de la cei şapte ani de acasă! Însă acesta nu este decât un argument al pasării responsabilităţii! Educaţia se face şi cu recompensă şi cu pedeapsă.

Sunt unul dintre cei care consideră că o pedeapsă aplicată o dată, dar bine, va fi model pentru ceilalţi şi pentru copiii lor! De aceea, militez şi voi milita pentru creşterea exponenţială a amenzilor pentru gunoaiele aruncate aiurea în natură. Ştiu, şi acum există amenzi substanţiale dar, din păcate, ele nu sunt aplicate. Este necesar a se da amenzi usturătoare celor care aruncă gunoaiele în locuri nepermise şi apoi a se mediatiza intens acest lucru. Ruşinea şi oprobiul public trebuie să întărească exemplul dat de amenda substanţială.

Nu trebuie să ne uităm că amenzile ar putea fi disproporţionate cu veniturile! Dacă este interzis, este interzis, fie că omul câştigă o sută, o mie sau zece mii de euro pe lună. Nu vrei amendă, nu faci mizerie!

Dacă vrem să fim cu adevărat mândri că suntem români, trebuie să ne comportăm ca atare şi atunci când semenii noştri greşesc, să lă arătăm eficient că patriotismul se învaţă, adesea şi cu amenzi!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Socoteala de la Palatul Victoria nu se potriveşte cu cea de la pompa de alimentare"

O analiză recentă a Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România a dat peste cap calculele guvernanţilor, relevând faptul că majorarea accizei la carburanţii auto va genera pierderi, şi nicidecum venituri suplimentare, la bugetul de stat.

Pentru atenuarea efectelor asupra preţurilor de desfacere a carburanţilor, majorarea accizei a fost prevăzută în două etape, prima având loc la 15 septembrie, iar a doua fiind programată două săptămâni mai târziu, de la 1 octombrie.

Cu toate acestea, calculele companiilor de transport au demonstrat că socoteala de la Palatul Victoria nu se potriveşte defel cu cea de la pompa de alimentare. Astfel, cei 38 de bani încasaţi în plus pentru fiecare litru de carburant comercializat în România ar reprezenta venit zero la bugetul de stat, în situaţia în care doar 15% din volumul de motorină vândut în prezent în ţară ar fi alimentat, la preţuri mai mici, din statele vecine.

În condiţiile în care orice eurocent în plus pe litrul de carburant se regăseşte multiplicat geometric în costurile pe kilometru, iar acciza reprezintă peste 40% din preţul combustibilului auto, transportatorii români au tot dreptul să nu accepte să fie traşi pe dreapta de o politică fiscală agresivă, în totală contradicţie cu promisiunile din Programul de guvernare.

Analiza citată mai estimează că, după cele două etape de majorare a accizei, până la 70% din volumul de carburanţi, necesar firmelor de transport din România, va fi achiziţionat din afara ţării, ceea ce va determina un impact bugetar negativ spectaculos.

Dar adevăratul impact negativ îl va resimţi întreaga economie naţională - şi implicit marea majoritate a populaţiei acestei ţări - prin creşterile masive de preţuri la produse şi servicii, determinate de scumpirea în lanţ a carburanţilor.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"PNL propune acordarea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu pentru stimularea şi fidelizarea angajaţilor din mediul privat"

Am semnat şi am depus recent în Parlament, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari liberali, o iniţiativă legislativă privind posibilitatea societăţilor comerciale cu capital integral privat de a acorda al 13-lea şi al 14-lea salariu. Am iniţiat acest demers pentru a veni, în mod concret, în sprijinul stimulării şi fidelizării angajaţilor din mediul privat şi, implicit, al angajatorilor care sunt interesaţi să-şi stimuleze suplimentar angajaţii.

PNL consideră că în condiţiile actuale, când România se confruntă cu o criză în continuă creştere a lipsei de forţă de muncă specializată - ţara noastră aflându-se pe locul al treilea la nivel mondial cu privire la deficitul de muncitori calificaţi, după Japonia si Taiwan - şi, mai nou, se confruntă şi cu o criză în privinţa stabilităţii angajaţilor, este nevoie de o cu totul altă abordare a nevoilor mediului privat.

În acest sens, PNL condamnă măsurile pe care le-a luat Guvernul PSD-ALDE în ultima perioadă, de sufocare a iniţiativei private şi de împovărare excesivă a întregului mediu de afaceri. PNL crede că avem nevoie urgentă de o nouă viziune care să stimuleze munca, dezvoltarea economiei de piaţă şi a capitalului, care să vină cu soluţii reale, de natură a impulsiona productivitatea muncii, prin stimularea angajaţilor, dar şi pentru declararea integrală a profiturilor.

Dacă PSD priveşte mediul privat ca fiind numai bun de exploatat prin biruri peste biruri, PNL pledează pentru venirea cu soluţii în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă acesta şi cu măsuri coerente de sprijin, întrucât susţinerea mediului de afaceri reprezintă singura cale spre prosperitate.

Din aceste considerente, PNL cere să fie introdusă în legislaţia existentă posibilitatea legală a angajatorului - societăţi comerciale cu capital integral privat - de a direcţiona o parte din cei 20% din impozitul pe profit către plata celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu, opţiunea fiind lăsată la latitudinea angajatorului sau a patronului. Mai mult decât atât, beneficiarii, cei aproape 4 milioane de angajaţi din mediul privat, vor fi încurajaţi să-şi păstreze locul de muncă în ţară şi să devină mai productivi.

Menţionez că această măsură stimulativă pe care o propune PNL nu va afecta interesele angajatorului sau ale patronului, întrucât nu-i va micşora acestuia marja de profit, ea rămânând supusă aceleiaşi cote de impozitare, ci, din contră, măsura va genera efecte pozitive inclusiv în interesul angajatorului.

PNL atrage atenţia majorităţii parlamentare PSD-ALDE şi Guvernului Tudose că mediul privat nu are nevoie nicidecum de un război fiscal îndreptat împotriva sa, război care nu face altceva decât să alunge investitorii şi să frâneze calea spre dezvoltarea economiei. Poate au uitat domnii din PSD şi ALDE faptul că mediul de afaceri este cel care reprezintă plămânul economiei româneşti, iar orice încercare de sacrificare a întreprinzătorilor nu poate conduce decât la dezechilibre sistemice!

Domnul Ioan Balan:

"Modelul economic al PSD a eşuat în numai 6 luni"

După 9 luni de guvernare, avem certitudinea că modelul economic pe care l-au propus şi implementat cei care conduc alianţa PSD-ALDE a eşuat. Modelul lor a eşuat, însă nu de ieri, de azi, ci chiar de la demiterea lui Sorin Grindeanu, la sfârşitul lunii iunie, adică de atunci de când Dragnea se plângea că Programul de guvernare fie nu se implementează, fie se face mult prea lent.

Eşecul guvernamental nu trebuie să dea satisfacţie nimănui. Mulţi au crezut în el şi în posibilitatea ca el să genereze mai multă prosperitate tuturor. Cred că ar trebui să ieşim din logica în care greşeala adversarului politic să fie prilej de bucurie pentru opoziţia politică, pentru că un eşec guvernamental este un eşec pentru ţară şi pentru viitorul ei.

Vă spun cu sinceritate că aş fi primul care aş aprecia activitatea Guvernului PSD-ALDE dacă, mâine, vreun ministru ar veni şi ar spune că a demarat o investiţie majoră pentru România, dacă buldozerele s-au apucat de treabă la nu ştiu ce tronson nou de autostradă sau de cale ferată, dacă s-a turnat fundaţia la un spital regional sau dacă militarii români au primit arme şi uniforme noi. Din păcate, oricât m-aş strădui, nu găsesc motive pentru a aprecia activitatea guvernamentală. Dimpotrivă, în urmă cu numai câteva zile, prin rectificarea bugetară, Guvernul ne-a anunţat că a tăiat banii de investiţii în infrastructura de transporturi, că a diminuat resursele aferente proiectelor majore privind sănătatea şi că achiziţiile pentru înzestrarea armatei române nu mai au cum să se facă în acest an, pentru că nu mai este timp suficient. Aceasta este realitatea! Nu o spun eu, o spun chiar datele pe care le comunică Guvernul şi pe care domnul Tudose şi-a pus semnătura.

Am convingerea că vom rata, încă o dată, şansa de a profita de un context economic favorabil pentru a schimba România, pentru a moderniza ţara. Avem creştere economică. Este o realitate. Avem toate premisele să construim mai mult pentru ţară şi să consolidăm capitalul nostru, autohton. Cu toate acestea, îmi este greu să înţeleg de ce construim mai puţin, chiar şi atunci când statistica ne spune că ne este bine? Apoi, nu pot să nu constat faptul că, în ciuda faptului că economia creşte, România a acumulat atât de multe dezechilibre, încât ar trebui să ne temem serios pentru anii viitori. De exemplu, am ajuns să importăm tot mai mult şi să exportăm într-un ritm care nu acoperă importurile. Am ajuns în situaţia neplăcută în care până şi laptele, brânza sau pâinea de pe mesele românilor sunt produse în alte ţări.

Apoi, ştim cu toţii că, dacă ai un sac din care doar iei, fără să şi pui, este evident că mai devreme sau mai târziu o să ajungi la fundul acestuia! Niciun membru al Guvernului nu spune că în 9 luni care au trecut, cu PSD şi ALDE la guvernare, datoria ţării a crescut cu peste 27 de miliarde de lei. Oare de ce ne împrumutăm atât de mult, când economia creşte? Oare cât mai putem trăi pe datorie? Cine va plăti această datorie? Nimeni nu spune nimic! Ceea ce ştim sigur este că România plăteşte anul acesta circa 10 miliarde de lei numai dobânzi la împrumuturile făcute în ultimii ani. Nici nu vreau să mă gândesc ce am fi putut face cu aceşti bani!

Încă mai sper ca PSD să recunoască că a a greşit şi să vină cu soluţii realiste pentru ţară. Încă se mai pot salva multe. Guvernul PSD-ALDE să renunţe la încăpăţânare şi să privească situaţia economică în mod realist. Agenţii economici români nu pot face faţă de unii singuri concurenţei dure din Uniunea Europeană. Haideţi să-i sprijinim! Numai aşa îi putem face mai puternici, iar ei, la rândul lor, pot plăti salarii mai mari angajaţilor şi pot contribui lunar la bugetul de stat. Haideţi să dăm drumul proiectelor majore de infrastructură pe banii gratuiţi care aşteaptă doar să fie luaţi de la Uniunea Europeană. Asta aşteaptă ţara de la o clasă politică responsabilă!

Vă asigur că, dacă Guvernul PSD-ALDE ar veni cu propuneri pentru sprijinirea capitalului românesc, care să aducă din nou laptele românesc, brânza şi pâinea românească pe mesele românilor, noi, liberalii vom susţine un asemenea demers. Avem mai multe propuneri şi proiecte, deja depuse în Parlament sau la care încă lucrăm. Dacă ţin la România, dacă ţin la capitalul românesc, nimeni nu-i poate opri pe cei din PSD şi ALDE să vină şi să pună umărul, alături de noi, la proiectele majore pentru România. Dacă Guvernul PSD-ALDE va veni cu soluţii viabile pentru reindustrializare a ţării, pentru creşterea competitivităţii companiilor româneşti, noi, liberalii, îi vom susţine. A trecut vremea vorbelor. Românii aşteaptă fapte de la clasa politică! Sper că liderii PSD şi ALDE îşi vor aminti că românii şi-au pus speranţa că acest Guvern va guverna pentru români şi pentru ţară şi nu se vor mai preocupa exclusiv de interesele de partid.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Nu vă jucaţi cu pensiile românilor!"

În mai puţin de 9 luni de guvernare, alianţa PSD-ALDE a reuşit marea contraperformanţă de a bulversa majoritatea sistemelor publice, care aveau o minimă coerenţă. Unii sunt surprinşi acum când văd efectele perverse pe care le are noua Lege a salarizării în sistemul bugetar, în special la nivelul administraţiilor publice. Nu trebuie să vă mai spun eu că legea a generat profunde discriminări, iar pentru foarte multe primării această lege poate să ducă la incapacitate de plată, dacă Guvernul nu se trezeşte şi nu transferă bani suplimentari la bugetele locale.

De asemenea, tot în aceste 9 luni grele, Guvernul a întors economia ţării la păguboasa supraacciză aplicată carburanţilor şi a scumpit, pe această cale, toate produsele din piaţă. Pe bună dreptate, fiecare român s-ar putea întreba ... cui îi pasă dacă astăzi am bani mai mulţi în buzunar, dacă, în final, cumpăr mai puţin decât puteam cumpăra ieri? Transferarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, obligarea agenţilor economici de a colecta TVA într-un cont special, birocraţie fiscală suplimentară şi investiţii publice şi private în scădere nu sunt realizările unui Guvern în patru ani, ci ale unui Guvern schimbat de două ori în şase luni.

Guvernul PSD-ALDE a promis cetăţenilor mai multă prosperitate, mai multă bunăstare, care să fie susţinută de creşterea economică mare pe care o înregistrează România. Acest Guvern a promis că va creşte salariile profesorilor, ale medicilor şi ale funcţionarilor, fără ca pentru aceasta să fie nevoie să ia din buzunarele altor români. Acum constatăm, cu neplăcere, că nici profesorilor şi nici medicilor nu li s-au majorat salariile de la 1 iulie 2017, iar pentru a le majora din anul 2018, Guvernul va băga mâna în buzunarele tuturor românilor. Tot acest Guvern, dar şi cel de dinaintea lui au promis că majorarea punctului de pensie va veni din aceeaşi creştere economică mare pe care o înregistrează economia, în logica în care bogăţia generată de economie să fie împărţită şi cu salariaţii, dar şi cu pensionarii. Iarăşi, cu neplăcere, constatăm că, în realitate, lucrurile nu stau aşa. Încă de la învestitura celui de-al doilea Guvern PSD-ALDE, condus temporar de domnul Mihai Tudose, alianţa de guvernare ne anunţa că, pentru a plăti astăzi pensii puţin mai mari, va lua din banii de pensie ai celor care vor deveni pensionari peste câţiva ani. Această măsură nocivă nu a fost niciodată anunţată de PSD sau de ALDE, atunci când, în campania electorală, promiteau râuri de prosperitate pentru toţi cetăţenii. Nu au spus niciodată că pentru a da unor români, vor lua de la alţi români sau chiar de la toţi românii.

Stimaţi parlamentari, susţinători ai Guvernului Tudose, nu vă jucaţi cu pensiile românilor! Atunci când Curtea Constituţională a statuat că pensia este "un drept câştigat", a avut în vedere contribuţia după o viaţă de muncă a unui cetăţean care a muncit şi şi-a făcut datoria faţă de ţara lui, vreme de zeci de ani. Aşa că, nu vă jucaţi cu pensiile din sistemul public, mai ales că vă lăudaţi că pregătiţi o nouă lege, aşa-zisa reformă în domeniul pensiilor publice. Să sperăm că reforma anunţată cu mare fast nu va fi la fel de discriminatorie şi inechitabilă ca Legea salarizării, pe care, acum, nu ştiţi cum să o mai puneţi în practică, tocmai pentru că nu vă ajung banii.

De asemenea, stimaţi membrii ai majorităţii parlamentare, nu vă bateţi joc de banii strânşi în conturile individuale ale viitorilor pensionari, aşa numitul Pilon II. Sunt mulţi cei care au trăit cu iluzia că banii aceia se pot lua şi folosi astăzi, doar pentru a mai câştiga câteva voturi. Învăţaţi, vă rog, din lecţia vecinilor noştri, care au făcut o asemenea prostie şi care şi astăzi se luptă să o repare şi tot nu reuşesc. Ce le veţi răspunde celor care vor ieşi la pensie peste circa 10 ani? Ce le veţi spune că aţi făcut cu banii lor de pensie?

Dacă vreţi să susţineţi promisiunile electorale, dacă vreţi ca românii să primească pensii şi salarii mai mari, atunci puneţi economia în mişcare. Avem o economie care, statistic vorbind, înregistrează creştere. Ajutaţi agenţii economici să fie mai puternici, să poată vinde, să poată exporta, să se poată dezvolta, să poată plăti salarii mai mari pentru angajaţii lor, să poată plăti sume mai mari din impozite la bugetul de stat.

Numai aşa Guvernul va avea bani suplimentari şi pentru pensii, şi pentru salarii, şi pentru proiecte de investiţii. Este atât de simplu, iar contextul este atât de favorabil. Trag speranţa că nu veţi fi atât de nepricepuţi şi nu veţi rata această şansă!

Doamna Cristina Burciu:

"Trebuie să îmbunătăţim percepţia românilor despre activitatea Legislativului!"

Îmi doresc ca sesiunea de toamnă a Parlamentului României, care a debutat zilele trecute, să reprezinte un moment de cotitură în ceea ce priveşte creşterea încrederii populaţiei în forul legislativ, cea mai importantă instituţie a democraţiei. Consider că este imperios necesar să avem în vedere dinamizarea activităţii parlamentare şi, implicit, a procesului de legiferare, pentru ca fiecare dintre noi să contribuim la schimbarea percepţiei românilor referitoare la funcţionarea Parlamentului. În opinia mea, parlamentarii sunt responsabili în mod direct de imaginea mai puţin confortabilă a instituţiei în ochii oamenilor şi, chiar dacă deficitul de încredere a evoluat în timp, lent, dar accentuat, din 1990 încoace, cred că avem datoria de onoare în faţa românilor de a demonstra că suntem în stare să muncim în folosul lor.

În consecinţă, mi-am propus să contribui şi în această sesiune parlamentară la instituirea unui nou concept al abordării relaţiei dintre noi şi populaţie, printr-o implicare dinamică şi o cointeresare directă, în aşa fel încât populaţia, electoratul care ne-a trimis aici, să simtă într-adevăr că îl reprezentăm. Este deci momentul să facem ceea ce trebuie să facem, pentru a nu mai fi arătaţi cu degetul şi pentru a da forţă puterii legislative, Parlamentului, garantul democraţiei şi al respectării statului de drept din România.

Ţin să remarc paşii făcuţi în acest an în ceea ce priveşte buna colaborare dintre Guvern şi Parlament, în scopul punerii în aplicare a Programului de guvernare şi a rezolvării principalelor priorităţi ale românilor. Este indiscutabil că măsurile luate până acum de Guvernul PSD şi girate de majoritatea parlamentară PSD-ALDE - au condus la eficientizarea generală a bunului mers al lucrurilor din ţară, cu efecte pozitive atât pentru români, cât şi pentru instituţiile statului. Faptul că PSD s-a ţinut de cuvânt, ca partid care gestionează guvernarea, s-a transpus în creşterea calităţii vieţii românilor, care au simţit în propriile buzunare efectele benefice ale deciziilor luate de Executiv. Parlamentarii PSD vor susţine şi în această sesiune măsurile legislative de continuare a creşterii şi stimulării economice, de creare de noi locuri de muncă şi de susţinere a investiţiilor, astfel încât să ne îndreptăm spre nivelul de trai al ţărilor europene mult mai dezvoltate.

Cetăţenii au nevoie de răspunsuri, atât din partea Parlamentului, cât şi a miniştrilor, iar problemele care-i frământă trebuie să îşi găsească rezolvarea din partea autorităţilor abilitate. În acest sens, eu voi respecta programul de audienţe instituit încă de la începutul mandatului, la biroul parlamentar din municipiul Turda, Str. Libertăţii nr. 9, în fiecare zi de vineri, de la orele 10.00 - pentru înscrieri, numărul de telefon este 0725109410.

De asemenea, îi aştept pe turdeni şi pe clujeni să îmi sesizeze toate doleanţele cu care se confruntă, la adresa de e-mail deputatcristinaburciu@gmail.com

Mă voi strădui să îi reprezint cu cinste şi onoare pe locuitorii municipiului Turda şi ai judeţului Cluj, indiferent de pasiunile lor politice. Credinţa mea este că menirea unui parlamentar este să încerce la maxim posibil să rezolve problemele oamenilor, iar eu voi face acest lucru şi în continuare pentru turdeni şi clujeni, în limitele permise de prerogativele funcţiei de deputat.

De asemenea, le transmit autorităţilor administraţiei publice locale clujene că au în mine un partener implicat, pentru ca împreună să contribuim la realizarea proiectelor legate de dezvoltarea localităţilor judeţului şi implicit la creşterea calităţii vieţii oamenilor de aici!

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel:

"Ordinul Guvernului PSD, care oferă libertate consiliilor locale şi judeţene să îşi stabilească singure salariile, bagă primăriile în faliment."

Consiliul fiscal avertiza încă din aprilie că salariile funcţionarilor din primării sunt cu 56% mai mari decât salariul mediu din România, o discrepanţă care s-a accentuat o dată cu noua lege a salarizării gândită de Olguţa Vasilescu.

Unul dintre beneficiarii "Legii Olguţei" a fost şi Sorin Manda, fratele liderului PSD Dolj, Claudiu Manda, care şi-a mărit leafa la 12.000 lei lunar, în timp ce şefii de birou şi directorii din Primăria Craiova au salarii de peste 1.000 de euro pe lună.

Efectul îl vedem astăzi - Primăria Craiova a avut o rectificare bugetară negativă, cu cheltuieli mai mari decât veniturile, deşi investiţiile au fost tăiate.

Mai multe mari primării sunt în aceeaşi situaţie. La Ploieşti, Primăria are cheltuieli mai mari cu peste 4 milioane de lei decât încasările.

Primăria din Baia Mare a avut rectificare bugetară negativă.

Şi la Primăria Buzău se cheltuieşte mai mult decât se încasează, cu peste un milion de lei. Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România a declarat că "până în decembrie, peste jumătate dintre comunele din toată ţara vor rămâne fără bani pentru salarii."

Bugetul Primăriei Dimăcheni din judeţul Botoşani este gol, primarul de acolo declarând că nu mai are bani nici pentru lemnele de foc necesare încălzirii pentru iarnă. Tot mai mulţi primari declară că instituţiile nu mai au bani de funcţionare, iar primăriile au restanţe de plată pentru iluminat, încălzire şi salubritate.

Primarii cer bani Guvernului pentru a acoperi găurile lăsate de măririle salariale iresponsabile. Guvernul a rămas fără bani şi pune presiune pe companiile de stat să livreze în avans toate profiturile obţinute. Vestitul Program de guvernare al lui Liviu Dragnea îndreaptă România spre un dezastru economic.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Rectificarea «pozitivă», în viziunea Guvernului PSD-ALDE"

Rectificarea pe bugetul de stat este negativă la venituri cu 1,3 miliarde de lei. Este paradoxal ca într-o perioadă în care creşterea economică este mai mare decât creşterea economică prognozată, la elaborarea bugetului veniturile statului au scăzut, iar rectificarea este în realitate o rectificare negativă, chiar dacă pe bugetul consolidat rectificarea se bazează pe venituri nefiscale. Cifrele contrazic teza guvernamentală, potrivit căreia actuala rectificare ar fi una pozitivă. Există temerea că România riscă infringement din partea Comisiei Europene pentru depăşirea ţintei de 3% deficit bugetar.

Prin această rectificare bugetară cresc cheltuielile de personal cu 2,3 miliarde de lei şi cheltuielile cu asistenţa socială cu 2,53 miliarde de lei, scad cheltuielile de capital, investiţii, cu 1,6 miliarde de lei şi cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare cu 4,2 miliarde lei.

În acelaşi timp, pentru că ceea ce se colectează deja nu este suficient pentru a plăti costul populismului, acest Guvern a găsit şi alte "soluţii miraculoase", ca de exemplu: introducerea supraaccizei care doar în anul 2017 ne ia 600 de milioane de lei din buzunar; contribuţiile din contractele part-time plătite ca pentru contracte full-time, care înseamnă încă 165 de milioane de lei; taxa de solidaritate; taxa pe cifra de afaceri; taxa pe active financiar-bancare, şi efectele aplicării legii pensiilor.

Ministerul Transporturilor pierde bani la prima rectificare bugetară, peste 6,4 miliarde de lei. Actuala guvernare taie 44% din bugetul Ministerului Transporturilor, exact de la capitolul de investiţii în infrastructură. Fondurile sunt tăiate de la investiţii, în timp ce pe şosele mor zilnic oameni din cauza unei reţele de transport subdimensionate şi nemodernizate.

În ultimul raport de ţară al Comisiei Europene se arată că infrastructura din România este un factor-cheie de limitare a competitivităţii ţării. Investiţiile ar trebui să stimuleze creşterea pe termen lung şi procesul de reducere a decalajelor faţă de Uniunea Europeană, dar slaba calitate a infrastructurii este un factor în plus în calea acestei încercări.

Realitatea ne demonstrează că "strategia economică" a Guvernului PSD-ALDE este caracterizată de lipsa de expertiză în înţelegerea problemelor şi a nevoilor economiei reale, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei în general.

Mediul de afaceri şi întreprinzătorii privaţi sunt cei care au creat milioane de locuri de muncă în România. Ei sunt cei care au reuşit în ultimii ani să menţină constant numărul de locuri de muncă, să plătească la termen impozitele şi taxele datorate statului, să producă, să exporte şi să crească astfel economia românească.

Aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare şi tăiere a investiţiilor va împinge România, cu siguranţă, spre un dezastru economic şi bugetar, cu consecinţe grave asupra mediului de afaceri şi asupra nivelului de trai al românilor.

Doamna Raluca Turcan:

"Demisia premierului care i-a minţit grav pe români!"

Mihai Tudose s-a prezentat luni, 4 septembrie, în faţa Parlamentului, la cererea PNL, să prezinte starea bugetului. A vorbit puţin. A minţit aproape tot atât cât a vorbit. Trei minciuni mari, late şi brutale:

1. A minţit când a spus că nu se atinge de Pilonul II de pensii, banii pentru pensii ai tinerei generaţii. Trei zile mai târziu, exact asta a făcut - s-a îndreptat împotriva Pilonului II cu declaraţia că va fi opţional. Asta înseamnă intenţia de a-i modifica statutul radical şi în sens negativ. Promisiunea că nu se va atinge de acest fond de pensii a ţinut trei zile şi nu a valorat nici cât o ceapă degerată.

Mai mult, ca să fie clar că termenul de "opţional" este o farsă în accepţiunea PSD, domnul Tudose a revenit, peste alte câteva zile, cu precizarea că populaţia nu va fi consultată, ci pur şi simplu i se va prezenta situaţia şi va opta. A opta fără să fi consultat este noul principiu al democraţiei originale în regimul Dragnea.

2. A minţit când a spus că nu sunt probleme cu banii de salarii. A doua zi şi-a dat demisia ministrul apărării, pentru că nu mai aveau bani de salarii şi solde. A patra zi au făcut rectificare bugetară, la care au scăzut cu 10 miliarde de lei investiţiile, tocmai ca să aibă bani de salarii.

De altfel, minciuna lui Tudose a fost recunoscută cu trei sferturi de gură chiar în preambulul O.U.G. privind rectificarea bugetară. Acolo, Ministerul Finanţelor Publice înşiră o serie de riscuri, dacă nu ar fi promovată rectificarea în regim de urgenţă: "riscul neasigurării fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării activităţii în bune condiţii până la finele anului, pentru cheltuieli de funcţionare; riscul neasigurării fondurilor necesare plăţii majorărilor salariale aprobate în cursul anului 2017".

3. A minţit când a spus că nu vor creşte preţurile în urma introducerii supraaccizei la carburanţi. În realitate, după anunţul creşterii accizei, preţul carburanţilor la pompă a început să crească.

Minciuna a fost totdeauna parte a guvernărilor PSD. Credeam că nimeni nu poate depăşi recordul de minciuni înregistrat de Victor Ponta cât a fost premier. Iată că foştii colegi şi subalterni ai domnului Ponta sunt pe cale să o facă. Dacă nu la număr, pentru că guvernează doar de opt luni, atunci, cu siguranţă, la calibrul minciunilor şi dezinformărilor rostite cu sânge rece.

Dacă era prins cu o singură minciună din cele trei, orice premier al unui Guvern democratic din UE şi-ar fi făcut imediat bagajele. Mihai Tudose şi-a pierdut orice brumă de încredere. Dacă mai are un licăr de conştiinţă şi de respect pentru români, trebuie să îşi scrie rapid demisia.

Domnul Petru Movilă:

În curând se vor împlini doi ani de la incendiul din Clubul "Colectiv" din Bucureşti. Se vor împlini doi ani de când, din neglijenţă, 64 de oameni complet nevinovaţi au murit şi alte 200 de persoane au fost rănite.

Incendiul din noaptea de 30 octombrie 2015 a fost cel mai grav accident din ţară de după anul 1989, fapt care ar fi trebuit să trezească autorităţile în al doisprezecelea ceas şi să conştientizeze problemele grave pe care le are, printre altele, şi sistemul sanitar din România. Însă, după acest tragic eveniment, acţiunile statului le putem număra pe degete. Din cauza amplorii evenimentului, Ministerul Afacerilor Interne a instituit Planul roşu de intervenţie, Guvernul României a decretat trei zile de doliu naţional, iar ca urmare a protestelor masive care au urmat incendiului, a demisionat Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Atât, stimaţi colegi! Acestea au fost măsurile pe care PSD le-a crezut de cuviinţă să le aplice.

Din totalul de 64 de decedaţi, jumătate dintre ei au pierdut lupta cu viaţa în săptămânile de după incendiu, din cauza complicaţiilor şi mai ales din cauza infrastructurii spitaliceşti de specialitate, care, în România este slab pregătită pentru a reacţiona la astfel de tragedii. Cu toate acestea, nu am văzut nicio măsură din partea Guvernului, din partea Ministerului Sănătăţii care să prevadă investiţii masive în clinicile de arşi sau măcar să vedem un plan de investiţii pe următorii ani în acest domeniu. Linişte la Guvern, linişte în ministere, toată lumea parcă aşteaptă, inconştientă, o nouă tragedie!

Avem regiuni în ţară, regiuni, nu oraşe sau localităţi, regiuni care nu au nicio clinică de arşi care să fie capabilă să facă faţă unei tragedii de asemenea proporţii. O lipsă crasă de inconştienţă şi interes din partea autorităţilor competente care nici măcar după cele întâmplate nu reuşesc să se trezească la realitate! Ce ne mai miră când avem un ministru al sănătăţii care nu poate asigura nişte vaccinuri vitale, iar noi cerem clinici pentru arşi?

Spre exemplu, la Iaşi, domnule ministru, avem o clinică a cărei clădire a fost modernizată datorită demersurilor pe care le-am făcut în mandatul trecut, dar când a venit vorba şi de fonduri pentru dotarea cu aparatura necesară, totul a rămas în aer. Pacienţii aşteaptă, iar doctorii văd cum oamenii se sting în marea clinică de arşi - toate acestea din cauza celor din Guvern, a celor din Ministerul Sănătăţii, din cauza hibernării din care nu mai ieşiţi.

Clinica de Chirurgie Plastică şi Arsuri din Iaşi este considerată, cel puţin teoretic, capabilă să primească şi să trateze victime cu arsuri de peste 20% din corp. În realitate, însă, aceasta nu poate trata nici măcar un "mic ars", aşa cum a fost cazul unei tinere din Iaşi care suferise arsuri pe 17% din suprafaţa corpului şi a trebuit să fie transferată la Târgu-Mureş. Un alt caz strigător la cer a fost al unei femei care, din cauza lipsei de aparatură din clinica noastră a fost efectiv obligată să-şi aştepte moartea. Asta v-a trezit, domnule ministru? Dacă nu, vă mai aduc la cunoştinţă încă un caz tragic care a fost înregistrat ieri, când un pacient din regiunea Moldovei a suferit, în urma unei explozii, arsuri de gradul doi şi trei, pe aproximativ 50% din suprafaţa corpului. Bineînţeles, nu a putut fi tratat în Iaşi şi nici locuri libere în ţară nu sunt. Ce facem în acest caz, stimaţi colegi? Ce e de făcut, domnule ministru? Începem în al doisprezecelea ceas să facem investiţii în infrastructura spitalicească pentru arşi sau închidem ţara, pentru că nu îndeplineşte şi nu respectă drepturile minimale ale cetăţenilor?

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

"Opriţi politizarea diasporei!"

Mă văd nevoit ca de la înalta tribună a Parlamentului României să trag un serios semnal de alarmă asupra situaţiei minorităţii româneşti din Ucraina.

Mă văd nevoit să fac o nouă intervenţie de la tribuna Parlamentului, pentru a trage un puternic semnal de alarmă.

PSD-ul, partidul-stat, încearcă să politizeze tot ceea ce îi iese în cale. Ultima ispravă este acţiunea întreprinsă de aceştia în cazul centrelor comunitare din străinătate. În viziunea sa, PSD crede că directorul general şi angajaţii acestei instituţii trebuie să provină din ţară, în ciuda oricărei raţiuni sănătoase.

Cine poate cunoaşte mai bine problemele cu care se confruntă o comunitate, dacă nu membrii proprii?

Cum să conduci o astfel de comunitate, când tu nu te-ai confruntat niciodată cu multitudinea de elemente ce compun viaţa acelei obşti?

În timpul vizitei pe care am întreprins-o până ieri în Canada, am abordat această problemă şi am întâlnit obstrucţia făţişă a reprezentanţilor Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, care, fără a avea argumente palpabile, susţin mândri că "aşa spune legea"!

Ca cetăţean român, care de mai bine de 17 ani am trăit şi continui să trăiesc în străinătate, mă voi opune cu vehemenţă acestei încercări clare de amestec al politicului în chestiuni care nu au nimic de-a face cu acesta, menţinând şi argumentând ideea că centrele comunitare aparţin românilor din străinătate, că trebuie administrate şi conduse de aceştia.

Domnilor guvernanţi, nu încercaţi din nou să vă acoperiţi de ridicol!

În acest context, am abordat acest aspect şi la Montreal, cu toată opoziţia reprezentantului PSD la acel eveniment. Vreau să ştiţi că nu prezint o poziţie personală, generată de faptul că PMP face opoziţie, ci pur şi simplu pentru că reprezint în Parlament voinţa românilor din diaspora!

De fapt, mă întreb retoric, ce ştie PSD despre diaspora?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Programul «Pasta şi Periuţa de dinţi», pentru toţi copiii României"

Propunerea mea legislativă, care are ca obiect de reglementare acordarea gratuită de produse de igienă orală preşcolarilor şi şcolarilor din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, în vederea susţinerii sănătăţii dentare, intră pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Motivaţia introducerii unei astfel de măsuri de prevenţie este legată de datele negative privind sănătatea dentară, determinate de o serie de indicatori, precum consumul de periuţe şi paste de dinţi. Mai precis:

1. 80% dintre români au probleme dentare; 7 din 10 au carii; 4 din 10 au probleme legate de placa dentară; 3 din 10 au halitoză sau sensibilitate dentară. Aproape jumătate, 49%, nu a mers la stomatolog în ultimul an, iar 9% nu a fost niciodată;
2. Majoritatea copiilor au carii: 75% pe dinţii temporari, iar 4 din 10 pe dentiţia definitivă. Unul din cinci copii nu se spală pe dinţi, aşa că 400.000 nu au pus niciodată mâna pe periuţa de dinţi şi nici nu ştiu ce gust are pasta de dinţi. Majoritatea sunt din mediul rural.

Nimic surprinzător, în condiţiile în care schimbă doar o data la 2 ani periuţa şi utilizează doar un tub şi un sfert, 75ml, de pastă de dinţi în fiecare an. Concret, durata medie de utilizare a unei periuţe este mai mare de 8 ori, 2 ani, în urban şi de 40 de ori, 10 ani, în rural faţă de durata recomandată de utilizare, care este de maximum 3 luni.

Pentru corectarea acestor indicatori, proiectul meu de lege prevede că se acordă gratuit, o dată la trei luni, preşcolarilor şi şcolarilor din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, produse pentru igiena orală, constând în paste şi periuţe de dinţi, în valoare de 0,1 ISR pe an. Limita valorică cuprinde preţul produselor, cheltuielile de transport, de distribuţie şi de depozitare a acestora.

Introducerea acestei măsuri de prevenţie permite atât asigurarea sănătăţii dentare, cât şi diminuarea patologiei, determinate, favorizate sau agravate de igiena orală necorespunzătoare.

Studiul de impact arată că implementarea acestei măsuri va necesită 800.000 ISR anual. În schimb, se vor diminua eforturile financiare necesare asistenţei stomatologice gratuite, legate de igiena orală necorespunzătoare, cât şi cele legate de tratamentul altor afecţiuni determinate de patologia dentară.

Fondurile pentru acordarea produselor pentru igiena orală, precum şi cheltuielile generate de transmiterea acestor produse beneficiarilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, care va fi suplimentat cu sumele necesare.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei iniţiative legislative, Guvernul aprobă prin hotărâre, la propunerea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, normele metodologice de aplicare, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, în care se va preciza cine se ocupă de achiziţionarea acestor produse, modalitatea de repartizare către beneficiari şi metoda de evaluare a eficienţei măsurilor impuse prin acest act normativ.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit sprijinul şi votul pentru adoptarea acestui demers legislativ.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Prioritatea mea este protejarea intereselor celor 400.000 de persoane care formează comunitatea românească din Ucraina"

În calitate de membru în Comisia pentru politică externă din Camera Deputaţilor, solicit Guvernului României denunţarea, de către ţara noastră, a Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, dacă nu se revine asupra Legii educaţiei adoptată de Parlamentul de la Kiev.

Le reamintesc partenerilor noştri ucraineni că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat această convenţie, care cuprinde o componentă politică şi una economică. Ca membru al Parlamentului României, nu accept situaţia în care copiii celor câteva sute de mii de cetăţeni, etnici români, să nu mai aibă dreptul să studieze în limba maternă în cele 63 de unităţi de învăţământ care se află în prezent pe teritoriul Ucrainei. Practic, până în 2020 vor dispărea toate şcolile cu predare în limba română din Ucraina.

În cazul în care, în cel mai scurt timp, nu se rezolvă această situaţie şi nu sunt revocate modificările legislative prin care populaţia de etnici români din ţara vecină este discriminată şi obligată să nu îşi mai poată folosi limba maternă în sistemul de învăţământ, nu voi ezita să le cer colegilor mei social-democraţi din Parlamentul European să transmită tuturor ţărilor membre din Uniunea Europeană încetarea Acordului de asociere dintre forul european şi Ucraina. Normele adoptate recent de Parlamentul de la Kiev în domeniul educaţiei nu respectă standardele europene în materie şi încalcă flagrant drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina.

Am discutat aceste aspecte cu toţi colegii mei din cadrul comisiilor pentru afaceri europene, din cadrul comisiilor pentru românii de pretutindeni, al comisiilor pentru învăţământ şi am decis că nu vom ceda. În consecinţă, vom acţiona pe toate canalele şi căile diplomatice pe care le avem la dispoziţie, până când Ucraina va înţelege să respecte drepturile de bază ale etnicilor români din această ţară.

Salut demersurile ministerelor de resort din România care şi-au trimis reprezentanţii la Kiev şi au cerut oficial ca autorităţile ucrainene să solicite pentru noua lege a educaţiei avizul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept şi al Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, înainte ca actul normativ să fie promulgat de preşedintele Ucrainei.

De asemenea, consider bine-venită şi intervenţia Avocatului Poporului din România, care s-a sesizat din oficiu şi se va adresa Împuternicitului Parlamentului de la Kiev pentru drepturile omului, pentru a cere clarificări cu privire la această situaţie.

Nu îmi doresc altceva decât să avem un dialog civilizat, prin care să se ţină seama de normele europene în domeniul drepturilor omului. Prioritatea mea este protejarea intereselor celor 400.000 de persoane care formează comunitatea românească din Ucraina.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Implementarea unui sistem de avertizare asupra fenomenelor meteo, prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă"

Având în vedere furtuna puternică care a avut loc în zona de vest a ţării noastre la finalul săptămânii trecute, în urma căreia au decedat 8 persoane şi au fost rănite alte câteva zeci, dar şi recurenţa acestor fenomene meteo extreme în ultima perioadă de timp, consider că se impune implementarea unui sistem de avertizare a populaţiei, prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă.

De aceea, vă spun atenţiei propunerea de a elabora împreună o iniţiativă legislativă prin care Administraţia Naţională de Meteorologie să comunice direct companiilor de telefonie mobilă din ţara noastră avertizările de vreme rea, care apoi să fie transmise mesaje de informare şi recomandare, în funcţie de fiecare zonă afectată, direct cetăţenilor care sunt conectaţi la aceste reţele.

Consider că acest mecanism se poate realiza prin intermediul unui protocol între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă judeţene şi operatorii din domeniul telecomunicaţiilor mobile.

Acest tip de înştiinţări trebuie implementate sub forma unor mesaje scurte, care să poată fi transmise tuturor persoanelor care deţin un telefon mobil şi o conexiune la una dintre reţelele naţionale de comunicaţii. Aceste notificări trebuie să fie gratuite şi să poată fi recepţionate de orice dispozitiv mobil, indiferent de tipul aparatului sau a serviciilor de tip abonament sau prepay pe care îl deţine o persoană.

Apreciez că prin acest tip de serviciu vor putea fi oferite informaţii importante, care vor conduce la avertizarea din timp a populaţiei, care va şti ce fenomene meteo vor fi în zona în care se află şi ce trebuie să facă în cazul respectiv. Astfel, se va putea salva viaţa persoanelor aflate în raza unor astfel de dezastre naturale. Totodată, acest serviciu va putea fi folosit de autorităţile locale şi centrale pentru identificarea eventualelor victime, precum şi a transmiterii de informaţii şi instrucţiuni şi în cazul altor situaţii de urgenţă care pot avea loc, cum sunt cutremurele sau inundaţiile.

Doamna Mihaela Huncă:

"Respectarea angajamentelor faţă de tinerii din România"

Dovada că PSD îşi respectă angajamentele faţă de tineri, luate în campania electorală de la finalul anului 2016, o arată proiectele şi programele aprobate, o parte dintre acestea şi adoptate în legătură cu integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi recompensarea performanţelor obţinute de elevi şi studenţi la olimpiadele internaţionale.

Aşadar, la ultima şedinţă de Guvern de săptămâna trecută a fost prezentat şi trimis Parlamentului, pentru dezbateri, proiectul Legii internshipului, care prevede că tinerii în vârstă de cel puţin 16 ani vor putea participa la stagii de practică plătite la firme private sau instituţii publice, pe perioade de cel mult şase luni. Astfel, participanţii la programele de internship îşi vor putea forma şi dezvolta competenţele şi abilităţile profesionale pentru adaptarea la cerinţele domeniului de activitate în care doresc să se pregătească şi se vor familiariza cu activităţile de la viitorul loc de muncă pe care îl vizează după terminarea studiilor.

De asemenea, tinerii vor putea dobândi experienţă şi vechime în specialitate şi vor primi la finalul programului un certificat de internship.

Toţi beneficiarii acestor programe de internship vor fi recompensaţi de companiile care îi angajează cu minimum 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată. În acelaşi timp, angajatorii care în două luni de la absolvirea stagiului de practică încheie cu aceşti tineri un contract de muncă, au dreptul să solicite din partea statului, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării, echivalentă cu 1.000 de euro pe angajat, după îndeplinirea obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 24 de luni.

Ce înseamnă acest lucru? Arată că luăm măsuri concrete pentru facilitarea dobândirii de experienţă profesională a elevilor şi a studenţilor, creştem şansa acestora de a-şi găsi un loc de muncă bine plătit şi sprijinim financiar companiile să angajeze forţă de muncă calificată.

Un alt proiect care stimulează tinerii să aibă performanţe şi care va intra în scurt timp în vigoare se referă la creşterea numărului de burse de merit, a cuantumului acestor premii, dar şi a perioadei de acordare pentru elevii şi studenţii care obţin distincţii la olimpiadele internaţionale.

Voi susţine în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind recompensarea suplimentară a tinerilor care ne reprezintă învăţământul românesc în străinătate.

Prin modificările aduse de această lege, vor beneficia de burse nu doar elevii, ci şi studenţii care obţin premiile I, II, III şi menţiune la olimpiadele şcolare internaţionale. Aşadar, nu este recompensat doar unul din primele 3 locuri, cum este în prezent, ci primesc burse toţi elevii şi studenţii care obţin distincţii.

Iniţiativa coaliţiei PSD-ALDE de a premia mai mulţi tineri care ne reprezintă ţara la cel mai înalt nivel este un lucru extraordinar şi arată interesul pentru stimularea şi dezvoltarea învăţământului preuniversitar şi superior din România. Cel mai important lucru este că ne dorim să oferim şanse mai bune pentru tineri, aici, în România, şi luăm măsuri concrete pentru a opri exodul acestora în alte ţări.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Interzicerea expunerii produselor de tutun la locul de vânzare"

În declaraţia de astăzi aş dori să vă prezint o iniţiativă legislativă pentru prevenirea fumatului în rândul copiilor şi al adolescenţilor. Prin urmare, vă adresez o propunere care nu are culoare politică şi care sper să beneficieze de sprijinul tuturor parlamentarilor, inclusiv din partea celor care sunt fumători.

Probabil că cea mai mare parte dintre dumneavoastră aveţi copii sau nepoţi sau urmează să aveţi în scurt timp copii sau nepoţi. În aceleaşi timp, fiecare dintre dumneavoastră înţelegeţi cu siguranţă foarte bine cât de nocive pot fi efectele fumatului asupra sănătăţii. De aceea, am convingerea că, inclusiv cei dintre dumneavoastră care sunteţi fumători vă doriţi ca actualii sau viitorii dumneavoastră copii sau nepoţi să nu deprindă acest obicei atât de inutil, toxic şi în ultimă instanţă, costisitor.

Iniţiativa legislativă pe care o am în vedere este că printre factorii care determină experimentarea fumatului este şi curiozitatea de a încerca sau testa un astfel de produs, mai ales atunci când acesta este validat prin comportamentul adulţilor.

Copiii îi văd pe adulţi că fumează, iar apoi văd pachetul de ţigări în vitrină şi în galantare. Interdicţia vânzării unor astfel de produse minorilor nu rezolvă nici pe departe problema. Dimpotrivă, curiozitatea este accentuată de mecanismul psihologic al fructului oprit. De aceea, cred că trebuie să facem un pas mai departe şi să eliminăm cu totul acest stimul pe care îl au copiii sau adolescenţii când văd pachetele de ţigări pe rafturile magazinelor. Însăşi prezenţa lor în galantare este o formă de publicitate şi observăm că, de regulă, produsele de tutun au cele mai bune poziţii de expunere - la casele de marcat sau în locurile cele mai vizibile de pe rafturi sau vitrine.

Ca atare, intenţia mea este de a propune o reglementare care există de altfel şi în alte state, respectiv de a interzice cu totul expunerea produselor de tutun la locul de vânzare. Această expunere va fi înlocuită cu un mercurial cu preţurile pentru fiecare tip şi marcă de tutun. Fumătorii vor putea solicita marca preferată fără însă ca adolescenţii şi copiii noştri să mai fie expuşi publicităţii la locul de vânzare pentru aceste produse.

În speranţa că fiecare dintre dumneavoastră se va gândi cu multă atenţie la sănătatea propriilor copii sau nepoţi, voi miza pe sprijinul dumneavoastră pentru promovarea unui astfel de act normativ.

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

"60 de ani de la înfiinţarea primului Muzeu al Petrolului, la Ploieşti’’

Împlinirea a şase decenii de când au fost făcute primele demersuri pentru înfiinţarea Muzeului Petrolului la Ploieşti a fost marcată de autorităţile prahovene printr-un eveniment cultural organizat la Palatul Culturii.

Istoria înfiinţării primului Muzeu al Petrolului la Ploieşti, începe în anul 1957, cu ocazia sărbătoririi Centenarului industriei petroliere, când un grup de iniţiativă format din profesorul Alexandru I. Bădulescu şi doctorul Nicolae Debie, aflaţi în incinta Institutului de Proiectări pentru Instalaţii Petroliere, au încheiat un proces-verbal prin care solicitau conducerii regiunii, înfiinţarea unui astfel de muzeu, solicitare aprobată în anul 1959.

După doi ani, în anul 1961, a fost inaugurată oficial Expoziţia permanentă a Muzeului Republican al Petrolului, pentru ca în anul 1994 instituţia să primească calitatea de Muzeu Naţional al Petrolului, unitate aflată în structura Regiei Autonome a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti.

Muzeul, unic în ţară şi printre puţinele cu acest profil din lume, Muzeul Naţional al Petrolului marchează evoluţia şi performanţele industriei petroliere din Prahova şi chiar din întreaga ţară. Înfiinţarea sa la Ploieşti reprezintă o recunoaştere a statutului oraşului în cadrul industriei petroliere din România.

Patrimoniul Muzeului Petrolului a crescut de la 800 piese, în anul 1961, la peste 8.000 de exponate, grupate în mai multe săli.

Găzduit de Conacul Buzianu, muzeul este amenajat în mai multe săli şi într-o curte transformată într-o expoziţie în aer liber. Astfel, întâlnim o sală dedicată documentelor ce atestă realizările specialiştilor în industria petrolieră, sală climatizată, care are o suprafaţă de 500 m² şi în care sunt prezentate documente originale şi în facsimil, hărţi geologice, documentaţii tehnice de profil, fotografii şi machete care reproduc utilaje specifice industriei petrolului şi diverse procese tehnologice. De asemenea, există un spaţiu de expoziţie reprezentat de un parc de utilaje-exponate, în care sunt etalate diverse utilaje folosite în industria petrolieră, toate cu o vechime de cel puţin 90 de ani.

Un alt spaţiu îl constituie hala de scule, unelte şi aparatură folosite în foraj-extracţie şi în industria de prelucrare a petrolului. Muzeul mai dispune de depozite, de documente originale, fototecă, videotecă, dar şi de o bibliotecă care cuprinde peste 3.000 de volume cu conţinut tehnic şi documentar.

Muzeul valorifică documente privind istoria petrolului din ţara noastră şi aspecte legate de geologia zăcămintelor şi deţine bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional, iar din 2004, instituţia se găseşte pe lista monumentelor istorice.

Colecţia de artă decorativă cuprinde statuete din porţelan, lămpi de porţelan, cahle, ceramică, având scene legate de întrebuinţarea petrolului în antichitate, iar cea de artă plastică prezintă grafică, busturi în bronz şi ipsos, reprezentând personalităţi ale industriei petroliere.

Printre obiectele inedite expuse, se numără: reproducerea în miniatură a primei rafinării la nivel global; Fabrica de gaz, realizată de fraţii Mehedinţeanu în 1857; macheta primei instalaţii de foraj mecanic folosită în România; felinare cu petrol utilizate în Bucureşti — primul oraş din lume iluminat cu petrol în 1859.

Beneficiind de-a lungul existenţei sale de vizita a peste un milion de vizitatori, în prezent, Muzeul Naţional al Petrolului a devenit o secţie a Muzeului Judeţean de Ştiinţe ale Naturii Prahova, fiind preluat de Consiliul Judeţean Prahova.

Domnul Constantin Avram:

"Despre imigranţi"

Una dintre temele intens mediatízate din ultima perioadă de timp a fost cea legată de o adevărată invazie a refugiaţilor din Siria şi Irak, prin porţile maritime ale Mării Negre.

Curios rămâne însă faptul că, fără nicio atenţionare oficială sau măcar o scrisoare de prevenire, Turcia, care găzduieşte pe teritoriul ei cel mai mare număr de imigranţi - aproximativ 4 milioane, a înlesnit deplasarea către Occident a mii sau zeci de mii de imigranţi. Dincolo de catastrofa umanitară provocată de războiul din Siria, aceşti oameni au mare nevoie de înţelegere, solidaritate şi ajutor.

Cred că acest lucru este clar pentru toată Europa. Problema este strâns legată de capacitatea statelor membre UE, de absorbţie a acestor mari fluxuri de imigranţi. Desigur, excepţie a făcut numai Ungaria, care s-a spălat pe mâini şi a construit un uriaş gard în calea acestora. Tocmai construirea gardului la graniţa Ungariei şi serioasele rezerve manifestate de Guvernul Serbiei în această problemă au declanşat interesul imigranţior de a tranzita ţara noastră.

Nu avem suficiente date la îndemână să apreciem cum va gestiona Guvernul României acest exod fără precedent, dar nu ne putem debarasa de această problemă care ar putea să genereze vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale.

Am această îngrijorare, pentru că, oricât de vigilente ar fi organele poliţiei de frontieră, în aceste grupări masive de imigranţi se pot strecura şi unele nuclee ale grupărilor teroriste ale ISIS sau AL QAEDA!

Şi, în acest context, nu trebuie să uităm de permanenţa ameninţărilor teroriste, transmise în spaţiul public, în special ţărilor membre ale UE sau ale NATO. Ţara noastră face parte din ambele organisme. Deci pericolul desfăşurării acţiunilor teroriste este aproape iminent, iar efectele imediate ale unor astfel de acţiuni, nu pot fi decât instabilitatea socială, economică şi politică.

Ţinând cont de interesele economice şi geopolitice ale Rusiei în această zonă a Mării Negre, putem trage concluzia că redeschiderea robinetului cu imigranţi pe ruta României nu este nicidecum întâmplătoare, nu de alta, dar să nu se adeverească vorba românului de rând - "I-am primit în curte, apoi m-au dat afară din casă!".

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

"Despre pericolele majore care afectează funcţionarea justiţiei din România"

Declaraţia politică de astăzi se referă la intenţia majorităţii PSD-ALDE şi a ministrului Toader de a deraia întreaga justiţie din România.

Majoritatea PSD-ALDE susţine că legile sunt proaste, deci trebuie să se schimbe. Majoritatea PSD-ALDE susţine că toată lupta anticorupţie este un abuz, deci trebuie să se oprească tot. Majoritatea PSD-ALDE susţine că toate condamnările au fost comandate, deci trebuie desfiinţate toate.

Acum 9-10 ani, cei certaţi cu legea sperau doar să scape. Acum 5 ani sperau să scape cu averile din furt. Acum 3 ani, voiau să revină în politică, să joace la vârf şi să ia preşedinţia. Acum 2 ani sperau să ajungă la butoane. Acum vor să dărâme tot şi să-şi ia revanşa. Cum a fost posibil? Ce poate fi făcut?

Justiţia se sprijină pe două grupuri mari de legi: legile justiţiei care organizează funcţionarea sistemului judiciar, un fel de "soft" al "hardului" judiciar, şi codurile pe care "hardul", funcţionând pe baza "softului", le aplică reglând viaţa socială, publică şi privată. În Coduri trebuie îndreptate 40, repet, 40 de articole declarate neconstituţionale - 33 sunt elaborate direct de Parlament în Comisia Ponta din 2009, ca fapt divers. Cele aproximativ 100 de decizii ale CCR se referă de fapt la aceleaşi 40 de articole. Îndreptarea Codurilor trebuia făcută încă din 2013-2014, aşa cum am anticipat, pentru că la aproximativ 15.000 de texte juridice noi, introduse în 2009-2012, e normal să ai ajustări ulterioare. 40 de articole la 15.000 de aliniate e un procent foarte bun, fapt confirmat de experţii UE în Rapoartele MCV.

Problema codurilor nu e deloc "structurală", cum spune ministrul Toader, ci comportă o intervenţie "chirurgicală", punctuală. Îndreptarea acestora ar dura aproximativ o lună, cu tot cu dezbatere în Parlament. În loc să facă ceea ce este firesc, ministrul Toader, cu "vânt din pupa" din partea majorităţii PSD-ALDE, se repede să "umble" la softurile sistemului în plină tensiune a acestuia. De ce?! Este rezonabil să te aştepţi ca o astfel de manevră să blocheze hardul sistemului şi, implicit, aplicarea codurilor, în primul rând a celor penale. De ce?! Este rezonabil să prevezi că o astfel de întreprindere va "tăia" ritmul sistemului în judecarea cazurilor de corupţie. Este previzibil să te aştepţi că aceasta favorizează mafia stânjenită de anchete şi procese. Pentru cei care cunosc cât de cât modul cum funcţionează sistemul şi psihologia sa, este uşor de anticipat că a "umbla" la legile justiţiei înseamnă să declanşezi discuţii, tensiuni şi competiţii în diverse colţuri ale sistemului, astfel încât acesta va funcţiona ineficient o bună perioadă de timp. În paralel, Liviu Dragnea anunţă că intenţionează să iniţieze în Parlament o comisie care să înceapă să lucreze la coduri. Sub pretextul îndreptării celor 40 articole amintite, este de aşteptat că vor scoate toţi "dinţii" codurilor, vor face dezincriminări, vor crea platforma legală pe baza căreia se vor închide toate dosarele pe principiul legii penale mai favorabile. Cu alte cuvinte, O.U.G. 13 se va fi metamorfozată dintr-un mic ciclon într-un mega-uragan care va dărâma şi tot ce s-a construit bine pe zona Justiţiei şi anticorupţiei, pentru că, de fapt, acesta este scopul real!

De ce a fost posibil aşa ceva?! O întrebare care comportă un răspuns complex, care merită un studiu juridic-politic-criminologic-mediatic. În esenţă, pentru că s-au produs mai multe cauze care s-au alimentat reciproc:

1. Demersul anticorupţie a fost incomplet din start, prea mult orientat pe persoane, prea târziu şi prea puţin orientat pe confiscarea averilor;
2. Demersul anticorupţie nu a fost completat în exterior de acţiuni de prevenţie, Strategia anticorupţie din 2012, axată 90% pe prevenţie, a rămas literă moartă, procesul rămânând cantonat în zona de sancţionare;
3. Erori de parcurs în demersul judiciar - la rândul lor, aceste erori par să fie de două feluri, patinaje inerente oricărui sistem judiciar, ceea ce ar fi grav dacă se va confirma cu probe, forţări inacceptabile;
4. Echiparea justiţiei cu legi şi mecanisme complexe nu a fost dublată suficient în "amonte" de rafinarea, perfecţionarea şi specializarea operatorilor sistemului, "fabricile de diplome" din învăţământul juridic superior fiind una dintre cauze;
5. Pierderea de încredere în demers, cu efect imediat în planul susţinerii publice, inclusiv în campanii electorale - tema a devenit nefuncţională în ultima campanie pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016;
6. Pierderea, în consecinţă, de poziţii de decizie politică a celor cinstiţi, cadrul juridic şi sistemul judiciar devenind astfel expus loviturilor legislative şi instituţionale din mediul politic;
7. Pierderea dezbaterii publice de cei care susţin sincer un demers judiciar profesional, desfăşurat cu deplina respectare a drepturilor şi garanţiilor fundamentale ale omului.

Ce se urmăreşte în realitate de majoritatea PSD-ALDE? Pedalând mediatic pe ceea ce a fost numită "partea derapantă a anticorupţiei şi justiţiei", în general, Mafia vrea să deraieze întreaga maşinărie judiciară. Invocând recurent un concept absolut necesar democraţiei, respectul drepturilor omului, toţi cei care au motive reale de îngrijorare cu privire la soarta lor juridică şi patrimonială pun umărul la stoparea mecanismului care-i poate trage la răspundere. Invocând ajustări legislative absolut fireşti, business as usual, în orice sistem legislativ, se doreşte închiderea unui capitol de confruntare fără precedent a unui fenomen grav care afectează societatea românească - corupţia. De fapt ni se serveşte o mare păcăleală. De ce spun asta?! Pretinzând că aduce corecturi justiţiei, Mafia tinde de fapt să servească naţiunii o antijustiţie. Pentru că aşa cum este de adevărat că un nevinovat după gratii nu înseamnă justiţie, la fel de adevărat este că cineva certat cu legea care face legi în Parlament este esenţa antijustiţiei!

Dincolo de injustiţia judiciară în sine, câştigarea acestei bătălii de către Mafie ar fi şi o gravă injustiţie socială, catastrofală pentru naţiune pe termen lung - cel puţin generaţiile mature şi active social-politic şi economic-profesional vor înţelege că cei care au mizat pe hoţia bugetului de stat, pe protecţie politică în faţa justiţiei şi pe minciună publică au de câştigat în faţa celor care cinstit au mizat pe valoare autentică, pe muncă, pe talent şi pe legalitate în tot ceea ce fac. Ar fi o dramă ca partea necinstită a societăţii să câştige în faţa României cinstite!

Îmi păstrez un dram de optimism, suficient cât să continui, alături de cei cinstiţi şi doritori de Românie cinstită, să continuăm eforturile democratice de întronare a unei democraţii corecte şi a unei societăţi bazate pe valoare autentică în România.

Ce trebuie făcut acum?! Ce mai poate fi făcut acum?! Poate că singurul lucru pe care mai poţi să-l faci când masa este servită cu cărţi bune de joc pentru cei corupţi şi incorecţi - să răstorni masa! Democratic. Dacă nu se vrea sau nu se poate, pentru că România e pe cale să revină la un model de democraţie de tip Sud-America anilor 1970, rămâne să o luăm de la capăt pentru o Românie cinstită!

Domnul Dumitru Oprea:

"Coaliţia PSD-ALDE privează românii de educaţie"

Deschiderea anului şcolar a adus, pe lângă inerentele festivităţi, o discuţie destul de amară despre provocările pe care sistemul preuniversitar le are de înfruntat de acum înainte. Acest început de septembrie nu doar că ne-a familiarizat şi mai bine cu realităţile abandonului şcolar, absenteismul, analfabetismul funcţional sau riscul educaţional, dar ne-a făcut contemporani cu unul dintre cei mai slabi miniştri ai educaţiei din ultimii 27 de ani.

La sfârşitul săptămânii trecute, un nou studiu, realizat de Fundaţiile World Visioft şi Vodafone, semnalează că peste două treimi dintre şcolile din mediul rural se confruntă cu factori de risc socio-educaţionali. Dar, în mod paradoxal, nu doar cele mai sărace comunităţi prezintă cele mai grave probleme. Regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cele mai slabe rezultate privind prezenţa elevilor la ore. Cel mai mare procent de repetenţie îl regăsim în centrul ţării, în judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Ca reprezentant al ieşenilor în Parlamentul României, mă confrunt adesea cu stereotipii nedrepte, cu vorbe aspre adresate moldovenilor. În mintea unora, partea aceasta de ţară este folosită ca un soi de etalon pentru tot ceea ce merge prost în România. Din păcate, dacă sărăcia economică nu este uniform răspândită pe teritoriul României, sărăcia spiritului pare să fi fost omogenizată de un stat care nu a ştiut să învestească atât cât se cuvine în educaţia generaţiilor viitoare. România lucrului făcut de azi pe mâine va priva prea multe generaţii de instrumentul fundamental prin care se poate dobândi prosperitatea - educaţia - cea care trebuie să fie în acord cu nevoile societăţii de azi, nu cu imaginaţia săracă a unor funcţionari din Ministerul Educaţiei, în frunte cu şeful lor.

Din păcate, răspunsul coaliţiei PSD-ALDE la toate problemele de mai sus este unul singur, Liviu Pop, un răspuns tradus prin dispreţ faţă de nevoia de a avea mâine generaţii bine educate.

Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă:

"Spitalele de psihiatrie din România riscă să rămână fără personal de deservire în cazul reducerii sporului de 50% acordat la salariul de bază pentru personalul TESA şi cel de deservire"

Am citit cu mare atenţie noul Regulament-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţiile de muncă, prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi condiţiile de acordare a acestuia. Din păcate, am constat că personalul TESA şi cel de deservire din spitalele de psihiatrie sunt excluse de la acordarea sporului la salariul de bază. Aş vrea să reamintesc faptul că sporul de 50%, aplicabil personalului din spitalele de psihiatrie, a fost instituit prin Ordinul nr. 21/2005 şi menţinut de Ordinul nr. 547/2010, având o aplicabilitate deja de aproape 12 ani.

Sporul de 50% a fost acordat pentru desfăşurarea activităţii în condiţii deosebit de periculoase, recunoscându-se factorul de risc profesional şi solicitarea extremă la care aceste categorii de personal, care îşi desfăşoară activitatea în spitalele de psihiatrie sunt supuse. Şi aceasta pentru că personalul TESA este nevoit, în majoritatea unităţilor sanitare de acest fel din ţară, să vină în contact cu pacienţii bolnavi psihic, fiind supuşi astfel riscurilor specifice locului de muncă pentru că, în virtutea legislaţiei în vigoare, fiind vorba de internări voluntare, pacienţii au acces nestingherit în diferitele unităţi din cadrul spitalelor de psihiatrie.

Din păcate, pentru aceste categorii de personal, din spitalele de psihiatrie, sporul de 50% nu mai este prevăzut, chiar dacă s-au prevăzut majorări ale sporurilor pentru mai multe categorii de personal medico-sanitar şi auxiliar sanitar.

Această excludere va genera discrepanţe salariale semnificative între categoriile de personal medico-sanitar, auxiliar sanitar şi personal TESA, la care se adaugă şi muncitori, iar impactul negativ asupra veniturilor salariale riscă să ducă pe termen lung chiar la afectarea actului medical, personalul afectat de reducerea veniturilor simţindu-se marginalizat, dezavantajat, în condiţiile în care riscurile sunt practic aceleaşi.

Mai trebuie spus că majoritatea personalului TESA are studii superioare, iar în condiţiile neacordării sporurilor, acesta ajunge la un nivel de salarizare sub nivelul personalului auxiliar cu studii minime obligatorii.

Nu în ultimul rând, aş vrea să amintesc că acest spor pentru personalul nemedical nu este aplicabil personalului din sănătate, dar este aplicabil personalului din domeniul asistenţei sociale.

De aceea, cred că este necesar ca Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale să revină asupra acestei decizii şi să acorde personalului TESA şi celui de deservire din spitalele de psihiatrie sporul de 50% eliminat din Legea-cadru nr. 153/2017, altfel riscăm ca aceste unităţi sanitare să rămână fără angajaţi, iar activitatea lor să fie blocată.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Instituţiile noastre trebuie să facă un efort susţinut pentru românii de peste hotare"

O mică Românie trăieşte în afara graniţelor ţării noastre. Aproape 10 milioane de români se află, în acest moment, peste hotare. Această cifră îi include atât pe românii din comunităţile din diaspora, cât şi pe cei care din comunităţile istorice sau tradiţionale din ţările aflate în vecinătatea României.

Suntem în faţa unei realităţi pe care nu o putem schimba peste noapte, oricât de mult ne-am dori acest lucru. De aceea, efortul pe care instituţiile noastre îl fac pentru ca românilor noştri să le fie bine, oriunde s-ar afla, trebuie să fie susţinut şi neabătut.

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat deschiderea Centrului de informare al României la Slatina/Solotvino (Ucraina). Acesta este parte a demersurilor guvernamentale pentru sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării pentru promovarea şi conservarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice. Alte două centre vor fi înfiinţate la Bor - Serbia/Valea Timocului şi Corcea - Albania, zone în care există importante comunităţi româneşti.

Tot în luna septembrie, Rovana Plumb, ministru delegat pentru fonduri europene, a avut o întâlnire de lucru cu ministrul suedez pentru afaceri sociale şi egalitate de gen, Âsa Regnér, privind continuarea colaborării dintre cele două ţări, în vederea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. Un prim pas în această direcţie a fost făcut în iunie 2015, prin semnarea unei Declaraţii Comune pentru consolidarea cooperării în domeniul politicilor sociale din cele două ţări.

Sunt două proiecte care vin în sprijinul românilor noştri plecaţi din ţară. Şi mai sunt multe de făcut. Nu este uşor să priveşti statisticile, fără să nu te gândeşti că sunt 10 milioane de oameni care au ales să plece din ţară. În faţa acestei realităţi reci, trebuie să ne străduim ca, pentru o bună parte dintre ei, România să fie mai aproape. Sunt convinsă de faptul că numai prin comunicare, colaborare şi efort comun susţinut vom putea fi aproape de românii noştri de peste hotare!

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Veniturile bugetului general consolidat - 1,06 miliarde lei în plus faţă de programul iniţial"

Eurostat a confirmat că, atât în primul trimestru, cât şi în trimestrul doi, România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, cu un avans de 5,7%. Datele Eurostat demontează speculaţiile potrivit cărora cifrele privind creşterea economică din România ar fi fost "ajustate" de INS.

În acest context, cu cea mai mare creştere economică din Europa şi încasări semnificativ mai mari decât anul trecut, este ridicol să susţii că s-ar putea să nu mai fie bani pentru pensii şi salarii.

De altfel, pentru 2017, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate că vor fi cu 1,06 miliarde de lei în plus faţă de programul iniţial. Aşadar, în acest an, rectificarea va fi una pozitivă şi se finanţează în continuare investiţiile prin proiectele cu fonduri europene.

Chiar dacă s-au luat bani de la transporturi, comunicaţii, dezvoltare şi educaţie, toate aceste ministere vor putea accesa banii din coşul comun constituit la Ministerul Finanţelor Publice, pe măsură ce finalizează licitaţiile la proiectele cu fonduri europene. Dacă banii ar fi rămas alocaţi pe bugetele fiecărui minister, exista riscul ca o parte din bani să rămână necheltuită, dacă unele licitaţii nu se finalizau până la sfârşitul anului, din cauza unor contestaţii sau litigii neimputabile miniştrilor.

În mod cert, sunt încă multe lucruri de făcut, pentru că veniturile românilor sunt încă mult prea mici în comparaţie cu cele plătite în Europa pentru aceeaşi muncă şi aceeaşi calificare.

Însă evoluţiile economice arată că România are cea mai ridicată creştere economică din Uniunea Europeană şi are deci capacitatea de a reduce decalajul dintre salariile românilor şi cele ale celorlalţi europeni.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Militez pentru păstrarea familiei tradiţionale"

Societatea modernă este într-o continuă transformare, indiferent că ne dorim anumite schimbări sau dacă găsim oportune sau nu unele evoluţii. În ciuda acestui proces ireversibil, familia rămâne nucleul de bază al oricărei societăţi. Personal, eu, militez pentru păstrarea formulei familiei tradiţionale, formată dintr-un bărbat şi o femeie. De asemenea, consider că organizarea referendumului pentru redefinirea familiei este un demers perfect legitim şi constituţional. În opinia mea, la o asemenea solicitare trebuie să se dea un răspuns politic obligatoriu, mai ales că este vorba de o iniţiativă cetăţenească cerută şi susţinută de peste 3.000.000 de cetăţeni.

Pe de altă parte, trebuie subliniat că nu PSD va decide trendul viitor care va rezulta în urma consultării populaţiei şi pe care se va merge ulterior. Această hotărâre îi va aparţine poporului român. Coaliţia PSD-ALDE a luat decizia fermă de organizare a referendumului, până la sfârşitul acestui an, pentru modificarea Constituţiei, pe tema definiţiei familiei.

Aşa cum vă spuneam, pe fondul evoluţiilor din alte state membre ale Uniunii Europene şi nu numai, precum şi pe tiparul trasat de revoluţiile sexuale, România urmează să se poziţioneze pe acest subiect în urma consultării şi prin intermediul Constituţiei. Peste tot în lumea democratică, majoritatea decide. Aşadar, societatea românească are dreptul să îşi păstreze sau să-şi redefinească propriile valori. Sub nicio formă tema supusă referendumului nu încalcă drepturile fundamentale ale omului. Nimeni nu este discriminat, nimeni nu este hăituit, nimeni nu este "incriminat" pentru propriile opţiuni religioase ori sexuale.

O posibilă modificare a Constituţiei, în sensul redefinirii familiei ca entitate bazată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu este împotriva nimănui şi nu va avea ca rezultat ştirbirea vreunui drept fundamental al cuiva. Un referendum nu poate fi ceva rău pentru niciun român!

Eu, în calitate de părinte şi de deputat, susţin valorile creştin ortodoxe şi familia tradiţională, formată dintr-un bărbat şi o femeie.

Admit că este discutabilă opţiunea mea, însă consider că doar pe baza acestei formule putem vorbi de formarea familiei care are ca principală menire perpetuarea speciei, precum şi continuarea românismului.

Domnul Cornel Itu:

"Nimeni nu are dreptul să nesocotească voinţa poporului!"

Ne aflăm în faţa unui pas crucial pentru România. Urmează referendumul pentru înscrierea în Constituţie a faptului că o căsătorie se poate încheia doar între un bărbat şi o femeie. Ne aflăm şi în faţa primei iniţiative cetăţeneşti de la noi de-o amploare extraordinară, când 3 milioane de oameni solicită schimbarea legii fundamentale a statului pe o temă punctuală.

Doleanţa iniţiatorilor consultării populare este în spiritul învăţăturilor Bibliei, fiind sprijinită de toate religiile şi cultele.

Ca politician şi creştin ortodox, n-am cum să nu mă implic în problemă, ea fiind în concordanţă cu convingerile mele, cu felul în care am fost educat.

Referendumul nu este despre familia tradiţională, cum pun fals eticheta adversarii acţiunii, este pentru căsătoria firească dintre doi oameni. Nu este un conflict între tradiţionalism şi modernism, ci între firesc şi nefiresc.

Până la urmă, acest referendum este modalitatea de apărare a majorităţii cetăţenilor împotriva ingineriilor sociale, pe care unii doresc să le aplice şi aici, prin căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex. Oamenii simt primejdia, care poartă în măruntaiele ei disoluţia lumii în care ne-am născut, am copilărit, am învăţat şi am iubit.

Până la urmă, acest referendum este modalitatea de a demonstra că voinţa poporului este suverană, că nimeni n-are dreptul s-o nesocotească.

Voi vota "DA" la referendum!

Domnul Florinel Stancu:

"România digitală, un domeniu ce va aduce bunăstare"

Opt oraşe din România - Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj, Craiova, Sibiu, Braşov şi Galaţi - au împreună aproape 110.000 de angajaţi care lucrează în peste 120 de companii care oferă servicii pentru afaceri în IT, arată datele Invest România.

Centrele de servicii IT au ajuns să producă 6% din produsul intern brut al ţării şi experţii estimează o creştere a contribuţiei lor până la 9 % din PIB în anii ce urmează.

Datele citate demonstrează că industria informatică este importantă şi de succes în ţara noastră. Pentru a continua şi a extinde această ramură ni se cere, ca stat, să luăm câteva măsuri la cele existente.

Guvernele conduse de premieri ai Partidului Social Democrat au scutit de impozit veniturile programatorilor, iar asta a atras investitorii în România. În continuare, acordăm ajutoare de la stat pentru crearea de noi locuri de muncă. Continuăm extinderea internetului Wi-Fi în şcolile din mediul rural şi avem nevoie să creăm noi laboratoare IT în centrele de plasament.

În România, 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre ele sunt conectate la internet. Guvernul va rezolva problema în următorii trei ani.

În acest sens, România are capacităţi uriaşe în ceea ce priveşte industria digitală. Nu există decalaje semnificative între noi şi restul statelor europene la acest capitol. Insist asupra domeniului, deoarece putem produce bunăstare şi în rândul tinerilor din mediul rural datorită noilor profesii.

Important este să credem în acest deziderat.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Criminalitatea infantilă este în creştere"

Vreau să prezint un fenomen foarte periculos, care ia amploare în societate şi care tinde să ne afecteze nu doar prezentul, ci şi viitorul - delincvenţa juvenilă. Infracţionalitatea în rândul minorilor a devenit un fenomen complex care cuprinde ansamblul unor comportamente aflate în conflict cu valorile şi relaţiile sociale protejate de legea penală.

Este foarte adevărat că şi la nivel de cercetare a acestui fenomen, atât din punct de vedere sociologic, cât şi din punctul de vedere al criminologiei sau psihologiei intervin o grămadă de impedimente, încă de la conturarea unei definiţii cât mai complete şi până la identificarea şi aplicarea metodologiei de stopare a delincventei juvenile. În ciuda acestui aspect, copiii noştri ajung să se confrunte cu astfel de situaţii sau, în cel mai rău caz, să devină victimele altor minori.

Ultima statistică realizată în România, în urmă cu aproximativ trei ani, ne arăta că delincvenţa juvenilă este în creştere. În 2014, aproape 2.300 de minori au fost vizaţi de anchete penale, cu o sută mai mulţi decât în 2013. Din datele Procuraturii Generale rezultă că, deseori, minorii sunt implicaţi în furturi şi jafuri. De-a dreptul cutremurător este faptul că nu sunt puţine nici crimele deosebit de grave săvârşite de aceştia.

Minorii ajung la închisoare, în mare parte, pentru crime deosebit de grave sau pentru furturi săvârşite în mod repetat. Cei mai mulţi dintre ei încalcă legea fiind sub influenţa alcoolului sau a celor maturi. Potrivit statisticilor, sub urmărire penală ajung, anual, câteva sute de minori sub 15 ani. De asemenea, şi rata minorilor de până în 10 ani care au săvârşit infracţiuni, este destul de mare, tinzând spre 50 de cazuri. Pe parcursul anchetei aceştia nu sunt ţinuţi în arest, ci li se impune interdicţia de a părăsi ţara. Potrivit poliţiştilor, unii minori continuă sa încalce legea chiar aflându-se sub anchetă.

Din aceste motive, consider că este nevoie să acordăm mai multă atenţie criminalităţii infantile şi să revizuim legislaţia care reglementează acest domeniu, astfel încât să reuşim să diminuăm din numărul infracţiunilor comise de minori. Prin decizii legislative corecte, le vom asigura copiilor noştri un mediu mai sigur şi un viitor mai bun!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Domnule Buican, dacă doriţi...? Numai dacă doriţi.

Continuăm lucrările.

S-au înregistrat un număr de 95 de colegi până acum.

Programul de lucru: până la ora 11,30 dezbateri; pauză până la ora 12,00; vot final la ora 12,00; şedinţă de Birou permanent la Camera Deputaţilor la ora 12,00.

Începem cu punctul 12.

12. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Răcarii de Jos, comuna Brădeşti, judeţul Dolj, în Răcari.

Vă rog.

Domnul Călin, Comisia pentru administraţie.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative privind schimbarea denumirii satului Răcarii de Jos, comuna Brădeşti, judeţul Dolj, în Răcari.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare schimbarea denumirii satului Răcarii de Jos, comuna Brădeşti, judeţul Dolj, în Răcari.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative privind schimbarea denumirii satului Răcarii de Jos, comuna Brădeşti, judeţul Dolj, în Răcari, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege, întrucât se face dreptate celor din comuna Brădeşti. Într-adevăr, ţinând cont că există un neam acolo, care se numeşte Răcăreanu, inclusiv primarul se numeşte Răcăreanu, nici Răcăreanu de Sus, nici Răcăreanu de Jos. Se face dreptate, se revine la memoria strămoşilor, comuna s-a numit Răcari...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Înţeleg că avem un consens...

Domnul Nicolae Giugea:

Susţinem acest proiect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

...consens general.

Alte intervenţii?

Dezbateri generale, domnule preşedinte. Am trecut de iniţiatori... Am greşit. Reclamaţie la Comisia de abuzuri...

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Noi aici promovăm multă toleranţă şi aşa ne stă bine!

Stimaţi colegi,

Sunt unul dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative şi, aşa cum spunea domnul deputat Giugea, se face dreptate sau se repară o nedreptate pentru că la împărţirea administrativ-teritorială din 1968 cineva care a avut condeiul în mână... în Dolj mai este un Răcarii de Sus, un sat component sau o localitate componentă a oraşului Filiaşi. Şi cel care a împărţit atunci şi a mai văzut un Răcari a zis: "Măi, cum se poate, alt Răcari la Brădeşti?! Hai să-i zicem «de Jos»!". Şi au pus un "de Jos" la această chestiune. Dar în istorie, această localitate, acest sat a fost cunoscut doar cu denumirea de Răcari.

I s-a făcut o mare nedreptate. Vreau să vă spun că am fost de mai multe ori la întâlniri cu oamenii din Răcarii de Jos şi eram cu toţi parlamentarii de Dolj şi ne rugau insistent: "De ce să fim noi Răcarii de Jos, dacă niciodată n-am fost?". Dacă comuniştii au greşit şi ne-au zis "de Jos", reparaţi nedreptatea.

Aşa că vă rog şi eu să votaţi astăzi la votul final.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

La vot final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Comisia?

Domnul Călin.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării obligaţiei autorităţii publice locale de a da posibilitatea reprezentanţilor societăţii civile să participe la şedinţele consiliului local ori la şedinţele consiliului judeţean, prin punerea la dispoziţia acestora a unui număr de locuri, precum şi instituirii unei noi contravenţii, constând în neîndeplinirea acestei obligaţii.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în cadrul comisiei au fost ample dezbateri pentru că, aşa cum rezultă din Legea nr. 215, foarte clar stipulat, şedinţele consiliului local, consiliului judeţean sunt publice şi la ele pot participa cetăţenii.

A crea această obligativitate de a pune la dispoziţie locuri în condiţiile..., în miile noastre de comune, nu există... peste 2.900... posibilitatea.... S-a hotărât cu majoritate de voturi - 7 voturi împotrivă şi o abţinere - respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva respingerii acestui proiect legislativ, deoarece şedinţele sunt deja publice şi cred că cetăţenilor care doresc să participe, să afle ce se întâmplă în acea comunitate, trebuie să li se pună la dispoziţie cel puţin câteva scaune, să poată sta jos.

Nu suntem de acord neapărat cu forma de sancţionare a primăriilor, dar noi susţinem şi o să votăm împotriva respingerii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Stimaţi colegi,

Primarii, când ajung primari, depun un jurământ şi spun aşa: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei sau oraşului". Numai că această bună-credinţă din acel jurământ la unii se transformă foarte repede în rea-credinţă şi folosesc şi tratează primăria ca pe propria feudă şi astfel, în practică, există cazuri, şi în Bucureşti avem unul de notorietate la Primăria Generală, în care oamenilor, cetăţenilor şi reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale li se refuză accesul de drept, accesul legal la şedinţele consiliilor locale.

Iniţiatorul a avut o intenţie bună şi, bazându-ne pe această intenţie, dacă aţi fi dorit să faceţi o lege bună, împreună cu Ministerul Administraţiei, aţi fi găsit varianta s-o amendaţi, astfel încât să nu mai fie probleme punctuale, legale, pe care le-a subliniat colegul dinainte şi aţi fi întins o mână cetăţenilor, astfel încât să nu mai poată fi sfidaţi de către primarii care, repet, sunt şi primari de bună-credinţă, însă sunt primari care nu vor ca oamenii să vină în sălile în care se desfăşoară şedinţele de consilii locale. Ce pot face oamenii? Să pună o întrebare. Nu cred că trebuie să-i fie frică unui primar de întrebarea unui cetăţean.

Domnilor, dacă această lege înţelegem că este perfectibilă, haideţi să lucrăm împreună. Împreună cu colegii mei o să întindem o mână, noi, cetăţenilor, de data aceasta, şi sper să avem suportul tuturor să le asigurăm accesul la şedinţele de consiliu, indiferent de opiniile unor primari.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum a spus şi antevorbitorul meu, aici ori nu s-a înţeles, ori nu se vrea să se înţeleagă. Nu discutăm despre şedinţele de consiliu local şi consiliu judeţean, care, evident că sunt publice. Problema aflată în discuţie şi ridicată de colegul iniţiator este ca la aceste şedinţe de consiliu local, de consiliu judeţean, să li se dea posibilitatea participanţilor să participe la aceste şedinţe, dar în mod civilizat, adică să vină să li se ofere un loc unde să stea, să poată urmări şedinţa de consiliu.

Am discutat această problemă la comisie, am cerut la momentul respectiv s-o îmbunătăţim, în ideea ca cei care doresc să vină să participe la astfel de şedinţe să anunţe cu un termen de 48 de ore înainte participarea la şedinţă, după sistemul de audienţe, şi atunci, cu siguranţă, orice consiliu local, orice consiliu judeţean ştie foarte bine că în data de..., când are şedinţă, are un număr de participanţi care s-au înscris pentru acest lucru. E un semn de civilizaţie, e un semn de respect faţă de cei care-şi doresc să fie implicaţi în viaţa comunităţii.

Respingerea acestui proiect, din punctul nostru de vedere, este total inoportună.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intenţia legiuitorului, când a stabilit că şedinţele autorităţilor locale sunt publice, a fost clară. Aceasta înseamnă că pot participa cetăţenii la aceste şedinţe.

A prestabili că trebuie puse patru scaune, sau cinci scaune, sau 20 de scaune, din punctul meu de vedere este o jignire la adresa autorităţilor locale, pentru că ei pot să rezolve această problemă. Trebuie să lăsăm la latitudinea lor ca cetăţenii, în momentul în care doresc să participe la şedinţele autorităţilor locale, să aibă această posibilitate. Numai că mi se pare că se confundă publicitatea şedinţei cu consultarea populaţiei, ceea ce este cu totul altceva. Consultarea populaţiei se poate face în cămine culturale, în săli de şedinţe şi aşa mai departe sau chiar în manifestări populare, dar a nu se confunda acest lucru cu publicitatea şedinţei autorităţilor locale.

Sunt pentru respingere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ne-am lămurit.

Mulţumesc.

Vot final.

Procedură...

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

V-aţi grăbit să o trimiteţi la vot final, pentru că Grupul PNL are o propunere de retrimitere la comisie, întrucât e o dezbatere importantă, interesantă şi probabil trebuie aprofundată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, eu nu m-am grăbit, dar ţinând cont că a vorbit un lider important al partidului, domnul Roman, care nu a cerut acest lucru...

Vă rog, pregătiţi-vă cartelele de vot.

Retrimitere la comisie două săptămâni. Vot.

47 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă. A rămas aşa.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14⁷ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a imobilelor proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

Comisia pentru administraţie, domnul Călin.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14⁷ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a imobilelor proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Aşa cum aţi sesizat, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 14⁷ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011, astfel încât secretarii de stat să fie exceptaţi de la aplicarea prevederilor acestui act normativ care limitează numărul de deplasări dus-întors între municipiul Bucureşti şi localitatea în care îşi au domiciliul la una pe lună, cu orice mijloc de transport, şi să li se aplice prevederile Hotărârii Guvernului nr. 69/2005, care le dă dreptul la patru deplasări dus-întors.

Vă amintiţi că, iniţial, cele două comisii au dat raport de respingere, după care comisiile au reexaminat această iniţiativă legislativă şi, în urma dezbaterilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 14⁷ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a imobilelor proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Procedură, domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din text s-a omis ca şi subsecretarii de stat să fie nominalizaţi şi atunci vă solicit retrimiterea pentru o săptămână la comisie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

O săptămână la comisie. Vot.

116 voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care n-a votat. Aprobată.

15. Proiectul de Lege pentru stabilirea de măsuri privind emiterea sau eliberarea cu celeritate a unor documente cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Domnul Călin. Comisia pentru administraţie.

Mai elaborat, nu aşa scurt când citiţi raportul, domnule preşedinte.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să fie mai elaborat, domnule preşedinte, să luăm act cu celeritate despre ce reglementează o iniţiativă legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru stabilirea de măsuri privind emiterea sau eliberarea cu celeritate a unor documente cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat această iniţiativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea proiectului de lege, conform punctului de vedere transmis toamna trecută.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri speciale privind termenul de eliberare a unor documente cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Astfel, potrivit iniţiativei legislative, cererile pentru emiterea sau eliberarea unor documente depuse de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate în perioada 1-31 august a fiecărui an se soluţionează într-un termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii, acest termen nefiind considerat unul de urgenţă.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - 3 abţineri au fost -, respingerea Proiectului de Lege pentru stabilirea de măsuri privind emiterea sau eliberarea cu celeritate a unor documente cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, întrucât acesta ar conduce la un tratament discriminatoriu, defavorabil petenţilor din ţară, în comparaţie cu cei stabiliţi în străinătate, precum şi între cetăţenii români cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate care vin în ţară în perioade diferite ale anului.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege. El este unul bun, benefic pentru cei care în fiecare an, în luna august, vin acasă şi de fiecare dată se confruntă cu aceleaşi probleme - cozile interminabile de la paşapoarte.

Ne-am întâlnit cu această situaţie şi în această vară şi, din păcate, foarte multe iniţiative legislative le tratăm într-un mod neprofesionist şi apar problemele şi după aceea ne întrebăm de ce au apărut problemele.

Proiectul face dreptate celor care vin şi care o dată pe lună în an au dreptul să beneficieze de celeritate la obţinerea acestor paşapoarte. Nu stau nici în faţă, nu intră nici cu pile în faţă, nu sunt nici demnitari, sunt simpli cetăţeni care au dreptul să beneficieze de această facilitate.

Aşa cum, de regulă, ne surprinde iarna, când vine prima zăpadă, aşa cum se întâmplă necazuri, cum au fost în această săptămână, şi stăm cu Legea seismelor prin Parlament, pe la comisii, blocată şi, după ce se întâmplă necazurile, începem să scoatem legile de la sertar, atrag atenţia şi asupra acestui proiect de lege, pentru că el vine să rezolve o problemă pe care o avem.

A spus şi doamna ministru, după acel scandal din vară, că soluţiile pe care le vede Ministerul Afacerilor Interne sunt: fie prelungirea termenului de valabilitate al paşapoartelor, la 10 ani, ceea ce e perfect normal, fie, în perioada lunii august, când se discuta inclusiv de o lună a diasporei, ca aceşti cetăţeni să poată beneficia în regim de urgenţă de obţinerea paşapoartelor.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Ciuhodaru?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru multe dintre problemele enumerate în acest proiect de lege există deja soluţii legislative şi o parte dintre ele sunt deja în curs de implementare de către Ministerul Afacerilor Interne.

În plus, este incredibil că un astfel de demers legislativ creează discriminare între cetăţenii români domiciliaţi în România şi alţi cetăţeni, şi chiar şi între cetăţenii care au domiciliul în străinătate, în funcţie de perioada anului, în care ajung în ţară.

Din acest punct de vedere, proiectul este inacceptabil şi voi vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ideea legii este una bună. Din păcate, realizarea este una defectuoasă. De ce spun asta? Propunerea legislativă reuşeşte performanţa de a face o dublă discriminare - pe de o parte, între cetăţenii din ţară şi cei din afara ţării, pe de altă parte, între cetăţenii care vin, în august sau în alte perioade ale concediilor, pentru a-şi perfecta aceste acte.

Ca urmare, USR nu susţine această iniţiativă, în forma dată. Considerăm că este important modul cum sunt trataţi cetăţenii din afara graniţelor ţării, în momentul în care vin şi au raport direct, contact cu autorităţile statului român. Acest fapt poate să determine inclusiv dacă ei se întorc sau nu în ţară, modul cum sunt trataţi.

Iar această lege trebuie făcută mult mai bine, pentru ca să se evite aceste discriminări. Şi nu putem să dăm o singură lună în care nu vom obţine altceva, decât noi cozi. Nu toţi cei care locuiesc în străinătate vor veni în luna august, iar cei care vor veni, oricât de mulţi, vor crea acelaşi haos administrativ cu care ne-am obişnuit şi până acum.

Ca urmare, USR va vota pentru respingerea acestui proiect de lege şi va încerca să vină cu un proiect mult mai bun.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cred că se încearcă rezolvarea unei chestiuni eminamente executive, printr-un demers legislativ. Ceea ce se întâmplă la paşapoarte, în fiecare an, în luna august, nu e o chestiune de lipsă de legislaţie, ci o chestiune de proastă administrare.

În consecinţă, demersul acesta legislativ nu e justificat nici în această formă, cu atât mai mult cu cât, într-adevăr, consacră diferenţe între cei care trăiesc în ţară şi cei care trăiesc în străinătate. Poate însă să se constituie într-un semnal de alarmă pentru o problemă care nu a fost rezolvată nicicând în ţara noastră. Nici de actualul, nici de fostul sau de fostele guverne, de autorităţi îndrituite s-o facă.

Deci nu credem că soluţia este un nou proiect de lege sau o iniţiativă legislativă, ci o mult mai bună administrare, măsuri luate în plan executiv, şi nu în plan legislativ.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi iniţiatori,

Soluţia nu este aceasta. Ar fi bine ca în fiecare ţară unde avem consulate, acestea să lucreze mai ieftin şi mai eficient, ca persoana respectivă, care doreşte să-şi schimbe paşaportul, să nu trebuiască să vină într-o lună oarecare până în România ca să şi-l schimbe. Să şi-l poată schimba acolo unde locuieşte, unde are domiciliul sau reşedinţa, mai ieftin, deoarece costă foarte mult şi mai eficient, mai rapid, pentru că stă luni de zile până când primeşte noul paşaport.

Deci este o problemă de eficientizare a activităţii consulare a României, mai ales în ţările unde sunt mulţi, locuiesc mulţi cetăţeni români şi, evident, de scădere a taxelor pe care trebuie să le plătească, pentru că pentru asta vin acasă, poate doar-doar reuşesc mai repede şi mai ieftin să-şi rezolve această problemă.

Dacă o rezolvăm acolo - şi asta este soluţia - nu trebuie să mai vină, pentru a-şi rezolva, într-o lună oarecare... să facă un drum ca să aibă un nou paşaport.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţin să-l contrazic pe colegul meu, care spune că românii vin acasă să-şi facă documente. Nu, românii vin acasă să-şi vadă familiile, să-şi vadă copiii rămaşi acasă.

Să nu uităm că cetăţenii români din diaspora sunt cei mai mari investitori în economia României, cei mai mari investitori străini. Şi cred că, dacă noi putem să le întindem o mână de ajutor şi să le oferim un beneficiu... probabil de la 1 august e prea puţin, de la 1 iulie până la 30 august ar trebui să le dăm prioritate.

Şi nu-i discriminatoriu. E o mână de ajutor şi o recunoştinţă pe care o arătăm celor care şi-au lăsat familia şi merg să muncească în străinătate.

Eu, ca român care am trăit în diaspora, am locuit atât timp în Statele Unite, ştiu cât de deficitare sunt aceste consulate. Ştiu că îmi ia opt luni ca să-mi primesc paşaportul în Statele Unite, şi nu din prisma taxelor, că trebuie să plătim mai mult, din prisma lipsei de eficienţă.

Şi, dacă trebuie să mărim personalul la paşapoarte, de exemplu, o facem, trebuie să dăm o mână de ajutor. Noi trebuie să ne ajutăm cetăţenii, nu să luptăm împotriva lor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt...

Domnul Dobrovici?

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

O obligaţie a acestui stat faţă de cetăţenii săi este să nu-şi bată joc de ei. Şi, din acest punct de vedere, serviciile consulare din străinătate, dintr-o tradiţie nefericită, încă au un parfum de superioritate a puterii în raport cu cetăţeanul.

Dar eu nu am luat cuvântul din această cauză, ci fără să fiu un apărător al cauzei pro-maghiare, fiind un admirator al domnului Márton şi un elev al dânsului în materie de Parlament, consider că discursul extrem de concret, extrem de serios al domnului Márton nu trebuie să fie umbrit de demagogia de doi bani a colegului de la PMP.

Dacă nu o să fim serioşi, o să aducem în derizoriu această instituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot final. (Discuţii în sală despre dreptul la replică.)

Ce? Care replică?

16. Propunerea legislativă privind diferenţierea substanţelor toxice de cele comestibile pentru a reduce riscurile de otrăvire.

Comisia pentru industrii?

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de otrăvire cu substanţe, nu e vorba de otrăvire spirituală şi de altă natură. Deci, să fim... să ieşim din starea de panică.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege menţionat are aviz negativ de la Consiliul Legislativ, din partea Guvernului, este respins de Senat şi aviz negativ de la comisiile de specialitate, respectiv, Comisia juridică şi Comisia pentru sănătate.

De ce? Pentru că obiectul este deja reglementat prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 1272 din 2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, conform Legii nr. 360, transpusă şi existentă deja în România, privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

În consecinţă, comisia noastră propune plenului respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un adevărat model de raport, domnule preşedinte. Felicitări!

Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că de 25 de ani lucrez în principalul centru de toxicologie din Moldova, cel de la Spitalul de Urgenţă din Iaşi. Şi, din punctul meu de vedere, există suficiente norme care reglementează clasificarea, etichetarea şi mijloacele de avertizare privind aceste substanţe.

Partea la care suntem deficitari este cea de educaţie pentru sănătate, în ceea ce priveşte riscurile şi depozitarea acestor substanţe, iar o lege care vine cu norme insuficient conturate poate să facă mai mult rău decât bine, mai ales că vorbim despre substanţe pe care le întâlnim în viaţa de zi cu zi, de la antigel - etilenglicol -, până la alte substanţe toxice.

Proiectul de lege este inaplicabil. Există norme suficiente. Şi insist pe ideea că educaţia pentru sănătate poate preveni o sumedenie dintre aceste accidente.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu. Vot final.

17. Proiectul de Lege privind declararea Zilei de 26 octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962, Ziua Partizanilor Anticomunişti.

Comisia pentru apărare?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul are ca obiect de reglementare declararea zilei de 26 octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă, ocazie cu care autorităţile publice centrale şi locale, precum şi alte autorităţi şi instituţii publice vor organiza activităţi festive pentru marcarea acestor evenimente.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

Senatul a adoptat această iniţiativă, în şedinţa din 25 aprilie 2016.

Într-o primă etapă, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru apărare au constatat faptul că, prin Legea nr. 247/2011, ziua de 9 martie a fost declarată Ziua naţională a deţinuţilor politici anticomunişti. Totodată, modul în care a fost formulată această iniţiativă este ambiguu şi lasă loc de interpretări. Mai mult, iniţiatorii nu au prevăzut sursa de finanţare, pentru respectarea prevederilor din Legea finanţelor publice - astfel încât, în 28 iunie 2016, membrii comisiei au avizat negativ acest proiect.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 14 februarie 2017, a hotărât retrimiterea iniţiativei legislative, Comisiei pentru apărare, în vederea reexaminării.

La lucrările Comisiei pentru apărare, din data de 7 martie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să menţină raportul iniţial de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. c) a alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Comisia pentru muncă?

Doamna Violeta Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit. c) a alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 344/2006, cu scopul de a reglementa natura juridică şi fiscală a drepturilor băneşti acordate salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unei ţări, alta decât cea în care angajatorul îşi are sediul social.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 2 februarie 2016.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi a art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Comisia?

Doamna Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în sensul adoptării hotărârilor de modificare a contractului de societate cu votul majorităţii participanţilor, prin derogare de la prevederile art. 1910 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, dacă prin contract nu se prevede altfel.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 14 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 42 şi 47 din Legea nr. 53/2003.

Comisia?

Doamna Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, propunându-se, în principal:

- Modificarea art. 42 alin. (1), astfel încât locul muncii să poată fi modificat cu acordul părţilor, în privinţa delegării, detaşării şi transferului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă;

- Completarea cadrului legal cu un nou articol, art. 47¹, în sensul introducerii noţiunii de transfer în interesul serviciului şi la cererea salariatului, cu scopul armonizării prevederilor Codului muncii cu cele ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, în şedinţa din 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală.

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Două comisii au fost sesizate în dezbatere în fond...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am văzut, dar v-am preferat pe dumneavoastră...

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Am vrut să subliniez şi să scot în evidenţă acest lucru...

Aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că... Guvernul nu susţine adoptarea.

Este o încercare de reglementare a modului de reabilitare termică a clădirilor.

Cele două comisii propun plenului respingerea iniţiativei, pentru următoarele considerente:

1. Încalcă principiul autonomiei administraţiei locale;
2. Majorează cheltuielile bugetare şi nu are nicio prevedere privind sursele de finanţare;
3. De asemenea, complică şi mai mult mecanismul deja existent.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Doamna Roxana Mînzatu.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La acest subiect, al reabilitării termice a clădirilor de locuit, este bine să reţinem, când propunem măsuri legislative, că avem fonduri europene, Programul Operaţional Regional, Axa 3 - 2,3 miliarde de euro, pentru tot ceea ce înseamnă măsuri vizând eficienţă energetică - clădiri publice, blocuri de locuinţe.

Aşa încât este bine să nu dublăm finanţarea şi să ne concentrăm...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Roxana Mînzatu:

... pe accesarea fondurilor europene.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot final.

22. Propunerea legislativă privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul "Casa Radio", situat în Bucureşti.

Domnul Călin.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă a mai fost în plenul Camerei; a fost retrimisă comisiei.

Vă amintesc că avem avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctele de vedere - mai multe, la număr - ale Guvernului, de respingere.

Senatul a respins.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iar propunerea legislativă are ca obiect de reglementare îndeplinirea demersurilor legale de către Guvern pentru a-şi recâştiga dreptul de utilizare a imobilului "Casa Radio", în vederea realizării unui complex muzeal care să includă un Muzeu al Dictaturii Comuniste.

Ulterior recâştigării dreptului de utilizare a imobilului, Guvernul României va întreprinde demersurile legale necesare pentru proiectarea şi realizarea în acest imobil a unui complex muzeal, şi de săli de conferinţă care va cuprinde un Muzeu al Dictaturii Comuniste.

Dezbaterile care au avut loc în comisie au condus la următoarea concluzie - şi anume, aceea de menţinere a raportului de respingere a propunerii legislative privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul "Casa Radio", situat în Bucureşti, str. str. Ştirbei Vodă nr. 174.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Ion Călin:

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dezbateri?

Domnul Gudu.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de coiniţiator, vin în faţa Domniilor Voastre pentru a vă expune încă o dată, dacă mai era nevoie, motivul acestui demers legislativ.

Românii merită să-şi cunoască istoria, iar comunismul este o filă lungă şi neagră din existenţa sa, cu grave consecinţe asupra mentalităţii românilor şi întregii societăţii româneşti.

De aceea, prin această propunere legislativă se doreşte implicarea Guvernului, în vederea obţinerii unui drept de folosinţă asupra imobilului "Casa Radio", o clădire identificată ca fiind corespunzătoare realizării unui ansamblu muzeal.

Iniţiatorii consideră necesară înfiinţarea acestui muzeu şi nu se substituie Guvernului, respectiv, Ministerului Culturii - autorul de drept al propunerii de realizare în sine.

Informaţiile concrete asupra imobilului, titularul dreptului de administrare, toate necunoscutele trebuie identificate cu ajutorul autorităţilor.

Nu putem privi indiferenţi cum o clădire aflată în centrul Capitalei se dărâmă şi să ne mulţumim cu explicaţii conform cărora într-o bună zi va avea loc reconversia funcţională a acestui amplasament, în detrimentul realizării unui obiectiv de investiţii precum Muzeul Dictaturii Comuniste.

Grupul parlamentar susţine realizarea acestui muzeu şi va vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

Din păcate, realitatea este că cu acest proiect de lege şi cu respingerea lui ne cam ascundem după degete. Pur şi simplu este nevoie ca, la 27 de ani după căderea comunismului, să existe în ţara asta un muzeu proeminent care să discute această parte din istoria noastră.

Şi discuţia, despre cât este de potrivit amplasamentul la "Casa Radio" sau nu, poate continua, dar, din păcate, este folosit strict ca un pretext pentru a împiedica înfiinţarea acestui muzeu.

Este necesar ca românii să-şi cunoască istoria, este necesar ca românii să cunoască toate ororile dictaturii comuniste.

Grupul parlamentar al USR va vota împotriva respingerii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Budăi.

Domnul Budăi, aţi apăsat din greşeală?

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din când în când ne aflăm în situaţia în care unii dintre colegii noştri, pentru a rezolva o problemă reală, se gândesc că singura soluţie este una legislativă. Astfel, se doreşte a se modifica ordine de miniştri, hotărâri de guvern, norme de aplicare a legilor sau se intră în nişte domenii care, conform legilor în vigoare în România, sunt apanajul anumitor autorităţi.

În Comisia pentru cultură, de multe ori ne-am lovit de această dorinţă a colegilor noştri, să înfiinţeze câte un muzeu: ori de artă, ori de natura pe care o propune această iniţiativă legislativă.

Dar noi avem o Lege a muzeelor, care spune clar cine şi cum - autorităţile publice locale, respectiv, pe plan naţional, Ministerul Culturii sunt autorităţile care înfiinţează muzee, nicidecum prin lege.

În ultimii ani, de multe ori, am respins astfel de iniţiative legislative, unele chiar salutare - vă aduc aminte de iniţiativa de a înfiinţa Muzeul Brâncuşi. Şi am zis: "Nimeni nu împiedică autorităţile competente, conform legii generale, să înfiinţeze un muzeu".

A, dacă este nevoie de a schimba domeniul proprietăţii, pentru o iniţiativă venită din partea unei autorităţi locale sau centrale, atunci, da, putem da o lege pentru schimbarea situaţiei juridice a imobilului respectiv, dar nicidecum nu se înfiinţează muzee prin lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Am zâmbit amar auzind discursul colegului, Márton Árpád, pentru că aici nu vorbim despre un simplu muzeu. Aici vorbim despre un muzeu prin care am putea, şi noi, dar mai ales copiii noştri, să avem în continuare în atenţie ceea ce s-a întâmplat în România, înainte de 1989. E mai actuală ca oricând acea vorbă - "Cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să o repete".

Prin urmare, stimaţi colegi, e absolut necesar să existe în România un muzeu al dictaturii comuniste. Este, poate chiar prin derogare de la ceea ce spunea domnul Árpád că se întâmplă astăzi, că înfiinţarea muzeelor nu poate fi decisă decât de Ministerul Culturii, să luăm în calcul şi să votăm înfiinţarea unui astfel de muzeu. Nu e un oarecare muzeu sau un orişice muzeu.

Iar autorităţile locale şi chiar Ministerul Culturii n-au avut forţa, până acum, să facă un astfel de demers. Din ce motive? Rămâne de discutat.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară va vota împotriva raportului de respingere. Şi, practic, ne exprimăm acordul pentru înfiinţarea unui astfel de muzeu. Cu atât mai mult cu cât este un proiect pe care, şi eu, în calitate de candidat la Primăria Capitalei, l-am susţinut în campanie, dar şi mulţi alţi colegi de-ai mei l-au afirmat în repetate rânduri.

România are nevoie urgentă de înfiinţarea unui Muzeu al Dictaturii Comuniste, tocmai pentru a nu mai repeta greşelile istoriei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Cu respect, evident, vreau doar să vă informez că propunerea legislativă este privind realizarea acestui muzeu în imobilul "Casa Radio". Despre asta se discută aici, nu despre respingerea unei iniţiative de a înfiinţa un muzeu al dictaturii comuniste.

Deci, dezbaterea este dacă îl facem în "Casa Radio" sau nu. Că, de făcut, cred şi eu, sunt de acord că merită făcut.

Vă rog, domnule Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest aspect voiam să-l subliniez şi eu. Această iniţiativă legislativă este binevenită. Sunt două lucruri total distincte.

Unu. Faptul că România are nevoie de o astfel de instituţie. Suntem poate printre puţinele ţări din fostul bloc sovietic care nu deţine o astfel... sau care n-a înfiinţat o astfel de instituţie. Avem nevoie, pentru a recunoaşte greşelile trecutului, pentru a arăta celor care vin după noi că există posibilitatea să repete şi ei aceleaşi greşeli pe care le-am făcut noi.

Dar aici discutăm despre o chestiune tehnică, cum spuneaţi dumneavoastră, înfiinţarea acestei instituţii într-un imobil care nu aparţine, în momentul acesta, din câte ştiu eu, statului român.

Vă informez, dragi colegi, că la Comisia pentru cultură, din Cameră, mai există o iniţiativă legislativă, care solicită şi care prevede înfiinţarea acestei instituţii, şi anume înfiinţarea Muzeului Comunismului. Că se numeşte "Muzeul Ororilor Comunismului", că se numeşte, nu ştiu, "Muzeul Comunismului" sau "Muzeul...", nu ştiu, "...Greşelilor Comuniste", sau mai ştiu eu cum.

Cu siguranţă, avem nevoie de această instituţie, dar aici discutăm de o chestiune pur tehnică, dacă înfiinţăm această instituţie în acel imobil. Despre asta discutăm astăzi. Că avem nevoie sau nu de această instituţie, noi hotărâm. Iar aici mă despart de colegul şi prietenul meu, Márton Árpád. Parlamentul poate înfiinţa, poate decide, poate legaliza, poate vota o astfel de iniţiativă legislativă pentru înfiinţarea acestui muzeu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobre, procedură.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Întrucât sunt atâtea luări de poziţii diferite, întrucât există şi alte proiecte de lege, la Comisia pentru cultură, pe acest subiect, vă propun să retrimitem şi acest proiect la comisie, şi să fie, în final, un raport care să ducă la realizarea acestui muzeu. Din câte ştiu eu, suntem singura ţară fostă comunistă care nu are aşa ceva.

Vă propune Grupul parlamentar al PNL retrimiterea la comisie, pentru trei săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Propunere de retrimitere la comisie, două săptămâni. Vot, vă rog.

Aţi avut noroc, că nu era domnul Munteanu în bancă.

A trecut, 102.

23. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget?

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 14 septembrie.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unui impozit suplimentar diferenţiat pentru supermarketurile care depăşesc o anumită cifră de afaceri, urmând ca banii colectaţi să fie utilizaţi de către stat pentru programe care să asigure creşterea ponderii micilor comercianţi în vânzări cu amănuntul.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, republicat, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menţionată, în şedinţa din 8 martie 2017.

Din totalul de 25 de membri ai comisiei, şi-au asigurat prezenţa 18 deputaţi.

La dezbatere au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece s-ar aplica două impozite pentru aceeaşi bază impozabilă - activitatea economică desfăşurată de supermarket -, ceea ce ar conduce la dubla impozitare şi, respectiv, la posibila încălcare a art. 56 din Constituţie, privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, cât şi la impunerea unui impozit suplimentar pentru anumiţi operatori economici, care ar putea aduce atingere liberei concurenţe, protejată de art. 135 din Constituţie.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Dobre.

Vă rog, domnule Dobre. Nu mai vreţi.

Vrea domnul Neagu.

V-a dat dumneavoastră posibilitatea să vă exprimaţi, liderul de grup, viceliderul.

Domul Nicolae Neagu (din sală):

M-am înscris la cuvânt!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am văzut, dar era înscris şi dumnealui, din greşeală. Domnia Sa uitase să închidă "lumina".

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deşi această propunere legislativă ar avea un scop, cel prin care am stimula o pondere a comercianţilor cu amănuntul în economia reală, totuşi a impozita suplimentar sau a veni cu impozite suplimentare diferenţiate pentru supermarketuri nu este ideea cea mai fericită. Motiv pentru care, în principiu, Partidul Naţional Liberal, oricum, nu poate fi de acord cu impozitări suplimentare, indiferent căror categorii.

Cred că mai repede, şi vom avea dificultăţi începând cu anul viitor, ar fi ca cei de la Guvernare, în acest moment, chiar să se gândească cum vor reuşi să facă diferenţierile între comercianţii cu amănuntul faţă de supermarketuri.

Dar referitor la această propunere legislativă, aşa cum am votat şi în Comisia pentru buget, finanţe, liberalii vor vota pentru respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nu. Vot final.

24. Propunerea legislativă pentru completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat.

Vă rog, domnule Lazăr.

Tot aşa, elaborat, să fiţi...

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 20 octombrie.

La dezbaterea propriu-zisă s-au avut în vedere avizele negative ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru politică economică, Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 12/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, republicată, în sensul completării categoriei de operatori economici care pot beneficia de programul de finanţare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, în şedinţa din 15 martie.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 23 de deputaţi, din totalul de 25 de membri.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate, respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, deoarece, aşa cum era prevăzut şi în punctul de vedere al Guvernului, mecanismele de acordare a acestui sprijin financiar de la bugetul de stat se aprobă, după caz, prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea autorităţilor prevăzute în ordonanţă. Totodată, propunerea ca operatorii economici care beneficiază de înlesniri la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat, acordate prin convenţii şi/sau ordine conform prevederilor legale, şi respectă termenele de plată, atestate prin certificate fiscale, să fie excluşi de la acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat pentru promovarea exportului nu poate fi reţinută atât timp cât aceştia au un comportament fiscal corect.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Tabugan.

Domnule Tabugan, v-aţi înscris la cuvânt.

Domnul Ion Tabugan (din bancă):

Îmi pare rău, din greşeală!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bineînţeles că a promova exportul rămâne o chestiune foarte serioasă şi deschisă. Dar de fiecare dată trebuie să ne gândim ce anume promovăm, dacă promovăm ceea ce cu toţii avem interes, adică statul român, şi, bineînţeles, dacă nu cumva încălcăm anumite reglementări, faţă de ceea ce suntem în acest moment, adică, membrii ai Uniunii Europene.

Acesta este motivul pentru care, aşa cum a fost scris acest proiect de lege, nu putem fi de acord.

Deci Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Comisia pentru buget?

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unui regim fiscal unitar pentru aparatele de tip slot-machine, indiferent de natura acestora, adică se propune eliminarea taxei speciale pentru videoloterie în cuantum de 3%, aplicată asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licenţiat.

Comisia s-a întrunit în data de 15 martie 2017.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 23 de deputaţi, din cei 25 de membri.

În urma examinării propunerii legislative, comisia a hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, deoarece nu există un studiu care să ateste concret că echipamentul pe care îl operează Loteria Română, comparativ cu echipamentele pe care operează privaţii sunt de aceleaşi tip, şi atunci taxarea trebuie să fie de acelaşi tip.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Fără dezbateri.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 15 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru buget?

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 15 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Conform art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei facilităţi fiscale acordate companiilor private care angajează în regim part-time minimum 3 femei cu copii între 0-7 ani, la cererea scrisă a persoanelor, astfel încât acestea să se poată ocupa în paralel atât de creşterea copilului, cât şi de viaţa profesională. Facilitatea constă în scutirea de la plata impozitului pe profit, prin scăderea din profitul impozabil a unui cuantum de 0,5% pentru fiecare angajat de acest tip, în limita a 25% din profitul impozabil al companiei respective şi a sumei maxime de 30.000 de euro.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menţionată, în şedinţa din 8 martie.

Din totalul de 25 de membri, au participat la dezbateri 18 deputaţi.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece nu reglementează un mecanism fiscal neutru care să determine efecte fiscale similare pentru toate companiile angajatoare, ci unul bazat pe o categorie fiscală care nu redă situaţia reală a persoanei juridice angajatoare care poate înregistra, în activitatea economică desfăşurată, un rezultat contabil pozitiv sau negativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Vot final.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia?

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat propunerea în şedinţa din 27 septembrie 2016.

Conform art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 227/2015, în sensul scutirii de la impozitare a pensiilor de urmaş pentru copiii minori.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 8 martie 2017, şi din cei 25 de membri au fost prezenţi 18.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, deoarece considerăm că această măsură conduce la instituirea unui regim fiscal discriminatoriu faţă de tratamentul fiscal aplicabil în cazul veniturilor din pensii obţinute de celelalte persoane care au calitatea de urmaş, cât şi beneficiarii participanţilor la fondurile de pensii facultative sau la fondurile de pensii administrate privat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Heiuş.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Măsura propusă are în vedere, în primul rând, un caracter social, iniţiatorul susţinând că pensiile de urmaş sunt, în general, foarte mici.

Trebuie însă să admitem că există şi pensii de urmaş foarte mari. Plafonul neimpozabil pentru veniturile din pensii este, în prezent, 2.000 de lei. Astfel, scopul social este deja atins, întrucât pensiile, inclusiv cele de urmaş, nu sunt impozitate decât pentru partea ce depăşeşte 2.000 de lei.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu susţine această propunere legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Alte intervenţii?

Nu mai sunt. Vot final.

28. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea...

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

27. Care 28?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

27 e 28, domnule lider.

... pentru modificarea şi completarea unor legi referitoare la proprietatea privată asupra unor terenuri.

Comisia...

La ce? La agricultură?

Vă rog.

Domnul Dănuţ Păle:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţeni apatrizi şi străini, precum şi de către persoanele juridice străine, şi a Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Se urmăreşte stabilirea unor interdicţii şi condiţii suplimentare faţă de cele prevăzute pentru cetăţenii români, pentru dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole de către cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene sau al unui stat parte a Acordului privind Spaţiul Economic European, apatridul cu domiciliu într-un stat membru sau în România şi de către persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene sau parte a Acordului privind Spaţiul Economic European.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 7 martie 2017, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 22 noiembrie 2016.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor legi referitoare la proprietatea privată asupra unor terenuri, din următorul motiv:

- toate soluţiile normative propuse sunt contrare prevederii Acordului de aderare, respectiv art. 63-66 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin stabilirea unor condiţii suplimentare referitoare la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan sau intravilan pentru un cetăţean terţ sau apatrid.

Proiectul de lege sus-menţionat face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege, bineînţeles, suntem de acord cu toţii că are o serie de prevederi care ne pun în conflict cu prevederile Tratatului de Aderare şi alte reglementări la care România a aderat.

Dar în acelaşi timp trebuie să recunoaştem că fermierii noştri sunt într-o poziţie dezavantajată, din cauza lipsei de resurse, faţă de alte categorii de fermieri care au fost menţionate.

În aceste condiţii, noi vă propunem, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să facem o discuţie, să-l retrimitem la Comisia pentru agricultură, să facem o discuţie mai aprofundată, legată de posibilitatea ca, utilizând prevederi legale, să creăm facilităţi fermierilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

31 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Alte intervenţii?

29. Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare.

Comisii?

Comisia pentru buget.

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, trimis cu adresa PL-x 534/2016.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în condiţiile art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea lit. a) pct. 3 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, în sensul creării posibilităţii de suplimentare a numărului de poliţişti locali prin hotărâre a consiliului local, până la atingerea unui raport de un post pentru fiecare 500 de locuitori, în vederea sporirii siguranţei cetăţeanului.

În urma examinării Proiectului de Lege privind modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi - 4 abţineri - să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestuia, deoarece aplicarea prevederilor iniţiativei legislative conduce la majorarea numărului de posturi în sectorului bugetar şi, implicit, la majorarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Fără dezbateri.

30. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare.

Comisia?

Vă rog.

Comisia pentru buget.

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63 din 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273 din 2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, trimis cu adresa PL-x 56/2017, din 1 februarie 2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 22 decembrie 2016, în condiţiile articolului 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Proiectul de legii supus dezbaterii are ca obiect de reglementare amendarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul modificării plafonului numărului de posturi de agenţi pentru serviciul public al poliţiei locale, astfel:

- un post pentru fiecare 500 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti - în prezent fiind un post la 1000 de locuitori;

- un post pentru fiecare 3.000 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti - în prezent fiind un post la 5.000 de locuitori;

- pentru unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 3.500, numărul maxim al posturilor să fie suplimentat la 5, faţă de 3, cum este în prezent.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării Proiectului de Lege privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi şi 3 abţineri, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestuia, deoarece aceste prevederi propuse ar conduce la majorarea numărului de posturi în sectorul bugetar şi, implicit, la majorarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, cu un impact bugetar aferent aprobării acestei măsuri, la nivelul unui an, de circa 605,7 milioane de lei.

În contextul celor menţionate şi având în vedere măsurile deja aprobate în anul 2016, cu impact financiar asupra bugetului general consolidat, care vizează inclusiv acordarea de drepturi salariale, precum şi necesitatea respectării ţintei de deficit sub 3% din PIB, măsurile preconizate în prezentul proiect de Lege nu pot fi susţinute.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea farmaciei nr.266/2008.

Domnul Buicu?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere:

- avizul favorabil al Comisiei juridice;

- punctul de vedere negativ al Guvernului, din 2016;

- punctul de vedere negativ al Guvernului, din 2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 12 din Legea farmaciei nr. 226/2008, prin introducerea criteriului demografic şi pentru farmaciile care se înfiinţează în mediul rural.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi, din totalul de 19 membri.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea farmaciei nr. 266/2008, din următoarele considerente:

- acoperirea cu servicii farmaceutice în mediul urban este considerată acoperitoare, cu un deficit de acces al populaţiei din mediul rural, la aceste servicii;

- prin adoptarea iniţiativei legislative, s-ar fi blocat accesul la servicii farmaceutice al populaţiei din mediul rural.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Ioniţă, dezbateri.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota împotriva adoptării acestei iniţiative legislative, întrucât adoptarea măsurii propuse de iniţiator ar constitui o barieră la intrarea pe piaţă, creând efecte negative asupra mediului concurenţial, prin limitarea accesului întreprinderilor pe piaţă şi, mai mult decât atât, ar putea afecta consumatorii care se pot confrunta cu eventuale creşteri de preţuri, reducerea calităţii serviciilor şi a interesului agenţilor economici de a răspunde nevoilor de schimbare ale acestora.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pragul demografic nu s-a dovedit eficient nici înainte şi practic ceea ce s-a dorit a fi o facilitate pentru pacienţi, până la urmă a fost un obstacol.

Există riscul, în aceste condiţii, ca serviciile farmaceutice să fie limitate şi, în plus, să crească şi preţul, mai ales în zonele defavorizate.

De aceea, Grupul parlamentar social democrat va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PMP va vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Această barieră demografică nu aşază un mediu concurenţial, nu rezolvă problemele privind accesul populaţiei la farmacii. În comunităţile mici, în unităţi administrativ-teritoriale cu populaţie mai mică de 4.000 de locuitori, este clar că nu vom putea avea farmacii. Însă nu pot să nu trag un semnal de alarmă că Ministerul Sănătăţii, împreună cu autorităţile locale trebuie să găsească soluţii, să-i sprijine, dacă vreţi, pe cei care deţin farmacii, pe proprietarii de farmacii, să deschidă farmacii acolo unde nu există, pentru că încă sunt foarte multe comunităţi, foarte multe comune unde nu există farmacii, chiar şi în orăşele mai mici există, dacă vreţi, o criză de farmacii.

Cum spuneam, Partidul Mişcarea Populară va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Punem punct, aici, şedinţei de dezbateri.

La 12,00 fix - vot final.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Într-un minut facem vot de control.

Vot de control. Vă rog să votaţi.

Din sală:

Nu merge!

Din sală:

Nu merge!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Reluăm votul.

Vă rog, stimaţi colegi, să luaţi loc în bănci, pregătim votul de control.

Vă rog, vot de control.

235.

Vă mulţumesc.

Capitolul I. Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog, vot.

246 de voturi pentru, 5 colegi care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisiile pentru buget şi pentru muncă propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

230 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, o abţinere, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului.

Comisiile pentru buget şi pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog, vot.

234 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate, semnat la Bucureşti, la 8 februarie 2017.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Vot, vă rog.

262 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

262 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

5. Proiectul de Lege pentru stabilirea de măsuri privind emiterea sau eliberarea cu celeritate a unor documente cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

192 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Propunerea legislativă privind diferenţierea substanţelor toxice de cele comestibile, pentru a reduce riscurile de otrăvire...

Domnule Codreanu, vă rog.

Explicarea votului la punctul 5. Nu v-aţi înscris la cuvânt. Nu v-am văzut.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Parafrazându-i pe francezi cu al lor noblesse oblige, în cazul acestui proiect de lege, statutul mă obligă pe mine, ca parlamentar de diaspora şi ca preşedinte de comisie, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, să votez împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Acelaşi lucru este valabil pentru întregul Grup al Partidului Mişcarea Populară, pentru că noi considerăm că orice acţiune care vine în sprijinul românilor aflaţi în afara României, al cetăţenilor români aflaţi în afara României, trebuie să fie susţinută, chiar dacă suntem conştienţi şi de deficienţele legislative care au fost semnalate în rapoartele aferente ale acestui proiect de lege, chiar dacă suntem conştienţi că este o soluţie de avarie, nu este o soluţie de lungă durată.

Şi, dacă este să vorbim despre soluţii de lungă durată, vreau să vă aduc aminte despre un proiect de lege pe care o bună parte dintre dumneavoastră, distinşi colegi, l-aţi susţinut la finalul sesiunii parlamentare precedente, mai exact 108 parlamentari, inclusiv miniştri în actualul Guvern Tudose, inclusiv vicepremierul Ciolacu pe care l-am văzut alături de noi - este vorba despre mărirea valabilităţii paşapoartelor de la 5 la 10 ani.

Şi m-am bucurat în luna august să văd că doamna ministru Carmen Dan a preluat această iniţiativă şi a vorbit despre transformarea ei într-o Hotărâre de Guvern.

Aşteptăm cu mare interes, noi, Partidul Mişcarea Populară, ca această promisiune să devină realitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

6. Propunerea legislativă privind diferenţierea substanţelor toxice de cele comestibile pentru a reduce riscurile de otrăvire.

Comisia pentru industrii propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog, vot.

251 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată.

7. Proiectul de Lege privind declararea Zilei de 26 octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă din 1944-1962, Ziua Partizanilor Anticomunişti.

Comisia pentru apărare propune respingerea.

Vot, vă rog.

191 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi a art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

Adoptată cu o abţinere.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală.

Comisiile pentru industrii şi administraţie propun respingerea.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

Cu două voturi împotrivă, adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

Cu două voturi împotrivă, adoptată.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 15 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

Cu un vot împotrivă, adoptată.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptată.

15. Proiectul de Lege privind modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie propun respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Unanimitate. Adoptată.

16. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptată.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea farmaciei nr. 266/2008.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

18. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisiile pentru învăţământ şi pentru muncă propun adoptarea legii.

Vă rog, vot.

248 de voturi pentru, 26 de abţineri. Adoptată.

19. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Răcarii de Jos, comuna Brădeşti, judeţul Dolj, în Răcari.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea.

Vot.

279 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi un coleg care nu a votat. Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă, 12 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Domnul Botez, explicarea votului.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem pe masă propunerea de a majora alocaţiile pentru copii. Sigur că ne-am dori acest lucru, cu toţii ne dorim ca ai noştri copii să beneficieze de nişte alocaţii majorate. Dar haideţi să fim responsabili faţă de bugetul pe care îl administrăm şi haideţi să fim cu băgare de seamă la modul cum aceşti bani sunt cheltuiţi şi să ne asigurăm că banii ajung într-adevăr la copiii noştri pentru rechizite, pentru haine, pentru alimente şi pentru tot ceea ce au nevoie.

USR va veni cu o propunere care va reglementa aceste lucruri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Turcan, explicarea votului.

Doamna Raluca Turcan:

Aceasta este o iniţiativă a Partidului Naţional Liberal, de creştere a alocaţiei pentru copii.

Faptul că în momentul de faţă colectările la buget sunt slabe, investiţiile străine sunt la un nivel apocaliptic, aş spune - şi nu este un cuvânt exagerat - faptul că la fonduri europene am reuşit extraordinara performanţă de creştere, de la 0,04 la 0,05 - nu înseamnă că alocaţiile pentru copii trebuie să rămână la un nivel la care, pentru foarte multe familii care doresc să-şi educe copiii şi să le ofere o şansă în viaţă trebuie să rămână la acest nivel.

Această măsură este doar un pas într-un set de măsuri, absolut necesare, pentru a răspunde la o serie de probleme grave cu care se confruntă România astăzi, dar cu care se va confrunta, în special, peste 5 ani.

Avem sisteme de educaţie care, teoretic, sunt gratuite. De asemenea, sănătatea este teoretic gratuită. În condiţiile în care natalitatea este în scădere, creşte speranţa de viaţă, avem mai mulţi pensionari, raportat la numărul persoanelor active.

Colectările la buget sunt, aşa cum am spus, în scădere faţă de cele previzionate.

Pentru această stare de fapt, trebuie să ne gândim la ce va oferi România peste 5 ani în privinţa sistemelor de asistenţă socială şi a sistemelor gratuite. Educaţia, aşa cum am spus, este în momentul de faţă la o cotă de avarie şi multe investiţii care se fac în educaţie sunt lăsate la o parte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi!

Doamna Raluca Turcan:

... şi banii sunt irosiţi.

Pentru aceasta, trebuie ca alocaţiile să crească la un nivel care să stimuleze natalitatea, să fie legate de prezenţa copiilor la şcoală, legate de stimularea părinţilor de a se întoarce în câmpul muncii, pentru a plăti taxe şi impozite mai multe la stat, care să fie colectate într-un mod judicios, şi statul, cu adevărat, să poată să sprijine sisteme vitale pentru existenţa societăţii noastre.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vă chem să reflectaţi serios şi temeinic la o problemă care ne va măcina peste 5 sau 7 ani. Unde putem ajunge cu acest dispreţ care există în momentul de faţă pentru o educaţie de calitate, pentru servicii medicale de calitate, pentru investiţii durabile care să-ţi permită şi salarii sustenabile...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Vrem cu toţii salarii mari, dar trebuie să fie şi sustenabile.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Mărturisesc că sunt tulburat să văd câtă ipocrizie există în discursul unora dintre colegi.

Am văzut, ceva mai devreme, un coleg care susţinea, de dragul copiilor, şi spunea că este nevoie... într-adevăr... copiii noştri să aibă de toate, dar în acelaşi timp trebuie să ne gândim cu mare grijă la bugetul de stat. Asta este chiar o ipocrizie.

Pe de altă parte, trebuie făcută o corecţie necesară. Alocaţia nu este un drept al părinţilor, şi nu este nici pentru a creşte natalitatea şi nici pentru a întoarce mamele la serviciu şi aşa mai departe. Este un drept al copilului. O spun în calitate de părinte. Fetiţa mea cea mică primeşte alocaţie de la stat, dar nu este cazul ca eu să mă plâng de acest lucru.

Copilul meu sau al altuia nu poate însă ieşi în stradă nici cu pancarte prin care să înjure Guvernul, nu poate să vină nici în faţa Parlamentului. Este adevărat, sunt mici acum, dar, stimaţi colegi, ar fi trebuit să luăm în serios acest proiect de lege şi, doar pentru faptul că nişte copii, astăzi, nu pot să strige că ar trebui ca drepturile lor să fie respectate, nu înseamnă că trebuie să ne batem joc de ei.

Ce se mai aude, iarăşi, cu un alt drept al copiilor, stipulat tot de o lege, aprobată de Parlamentul României şi scrisă negru pe alb, prin care ar fi trebuit să primească 500 de euro la naştere, bani care să fie folosiţi pentru educaţie? Tot un drept al copilului este. Sigur că ei nu pot ieşi, cum spuneam, în stradă.

Dar renunţaţi la ipocrizie, vă rog frumos, stimaţi colegi!

Acest proiect de lege trebuia votat, trebuia să existe. Era pentru copiii noştri. Vor creşte. Într-o zi, vor ieşi să protesteze în faţa Guvernului! Nu este vorba despre părinţi aici, era vorba despre copii.

Am votat împotriva respingerii acestui proiect de lege, pentru că îl consideram necesar.

Vă mulţumesc! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Vot, vă rog.

173 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. c) a alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog, vot.

275 de voturi pentru, 2 colegi care nu au votat. Adoptată.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 42 şi art. 47 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog, vot.

Un coleg care nu votează. Adoptată.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor legi referitoare la proprietatea privată asupra unor terenuri.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun respingerea.

Vă rog, vot.

204 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 62 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi!

Birou permanent la sala Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,27.