Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,06.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 179 de deputaţi.

1. La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor, pentru zilele de marţi şi miercuri, 3 şi 4 octombrie 2017; programul de lucru pentru perioada 2-7 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 26 septembrie - 3 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 17,00 avem răspunsuri la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Da, vă rog. Domnul Simionca.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

După cum ştiţi, duminică a avut loc un eveniment nefericit în Statele Unite.

Eu, ca om care a trăit în Statele Unite, timp de 10 ani, aş vrea să păstrăm un moment de reculegere pentru cei 58 de decedaţi la acel eveniment şi să transmitem condoleanţe familiilor.

Domnul Florin Iordache:

Da.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Ionuţ Simionca:

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Drulă, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

O observaţie la ordinea de zi, la punctul 8, PL-x 183/2017 - s-a împlinit data, termenul constituţional de adoptare tacită. Şi cel din Constituţie, şi cel votat de Cameră, pe 27 septembrie. Deci nu ştiu ce mai caută pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Stimate coleg,

Se ia act şi se anunţă că, potrivit Regulamentului Camerei şi a Constituţiei, se consideră adoptat tacit.

Îl vom face, când ajungem la punctul respectiv, voi face acest anunţ.

Alte intervenţii dacă sunt?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi votului ca punctul 82, respectiv, Proiectul de Lege nr. 694/2015 care reglementează creanţele cesionate, să fie retrimis comisiei, pentru două săptămâni.

Să-l aducem pe punctul 6 şi să-l retrimitem comisiei.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Voi supune, stimaţi colegi, propunerea liderului PSD, ca PL-x 694 să fie adus pe poziţia 6 şi să fie trimis Comisiei pentru buget şi Comisiei juridice, care au raport comun.

Termen - două săptămâni, domnule Munteanu, da? Bun.

Să înceapă votul.

Cu 119 voturi pentru şi un coleg care nu şi-a exprimat votul, PL-x 694 a fost retrimis comisiei, două săptămâni.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul apărării europene. Este vorba de COM 315.

Domnul preşedinte Tîlvăr, din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul privind Documentul de reflecţie privind viitorul apărării europene... COM 315.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe Rezoluţiile Parlamentului European 2016 2052, 2067, 2035, 2343 şi pe discuţiile care au avut loc în cadrul comisiei noastre.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene a subliniat că instituţiile Uniunii Europene şi statele membre ar trebui să-şi adapteze acţiunile în materie de securitate şi apărare, dorinţei dovedite statistic a cetăţenilor Uniunii de a avea o Uniune care să-i poată proteja, iar aceasta se poate realiza doar prin promovarea unei politici de securitate şi apărare comune, care să conducă la constituirea unei veritabile Uniuni Europene a apărării, oferind astfel statelor membre garanţii şi capabilităţi superioare celor naţionale.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat totuşi că definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii este influenţată de limitele actuale ale sistemului de decizie bazat pe unanimitate.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene şi-a exprimat susţinerea pentru aplicarea art. 42 alin. (6) din Tratatul Uniunii Europene, prin participarea statelor membre la cooperarea structurată permanentă pentru instituirea unui Consiliu al miniştrilor apărării, care să asigure conducerea politică permanentă şi care să coordoneze crearea unei Uniuni Europene a apărării, pentru instituirea unui format permanent pentru reuniuni dedicate miniştrilor apărării statelor membre implicate în aprofundarea cooperării în materie de apărare.

Comisia şi-a exprimat susţinerea pentru dezvoltarea complementarităţii NATO-UE, ca fiind cea mai potrivită formulă pentru creşterea sinergiilor, în scopul realizării răspunsului rapid şi evitării duplicărilor în procesul de dezvoltare a capacităţilor militare.

Comisia a semnalat că, pentru ca diversele formate de cooperare să poată fi realizate, ar trebui să existe încredere între statele membre şi între acestea şi instituţiile Uniunii Europene, ca să se poată asigura confidenţialitatea informaţiilor sensibile, şi a solicitat Comisiei Europene prezentarea de soluţii în acest sens.

În final, domnule preşedinte, vreau să menţionez că în cadrul comisiei noastre s-a menţionat importanţa modificării strategiei de comunicare a Uniunii, astfel încât mesajele transmise opiniei publice europene, cu privire la acţiunile, meritele şi realizările politicii de securitate şi apărare comune, să fie recepţionate în mod adecvat.

Opinia noastră, domnule preşedinte, a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 26 septembrie 2017, în prezenţa a 14 dintre cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

În acest context, supunem aprobării Camerei opinia, în forma prezentată.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii?

Da. Grupul PNL, doamna Roberta Anastase.

Vă rog, doamnă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Documentul de reflecţie completează activitatea în curs, referitoare la pachetul privind aprobarea, adoptat de Consiliu, în decembrie 2016, ce constă în punerea în aplicare a Strategiei globale a Uniunii Europene în sectoarele securităţii şi apărării, a Planului de acţiune european în domeniul apărării şi a cooperării cu NATO.

Cele trei componente de bază sunt transpuse în prezent în acţiuni concrete. Ele vizează reformarea structurilor politicilor de securitate şi apărare comună, dezvoltarea capabilităţilor şi instrumentelor civile şi militare, aprofundarea cooperării europene în materie de apărare şi consolidare a parteneriatelor cu ţările şi cu organizaţiile partenere.

Documentul descrie principalele tendinţe şi provocări care vor influenţa viitorul european în materie de securitate şi de apărare şi defineşte opţiunile disponibile în cadrul a trei scenarii diferite care nu se exclud reciproc, bazate pe niveluri diferite de ambiţie, de a acţiona împreună în acest domeniu, la nivelul Uniunii Europene.

În Proiectul de opinie elaborat, Comisia pentru afaceri europene subliniază importanţa unei abordări comprehensive a viitorului Uniunii Europene post Brexit şi atrage atenţia cu privire la modul în care statele membre trebuie să se raporteze cu privire la acest subiect.

Având în vedere cele menţionate, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt.

Trecem la dezbateri.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Preambul. Observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final, pentru mâine.

Următorul.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare; este vorba de COM 240.

Domnule preşedinte Angel Tîlvăr, vă rog, prezentaţi. Pe scurt, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca urmare a dezbaterilor noastre, în care împreună cu invitaţii am discutat toate lucrurile, vizavi de tematica pe care COM 240 o incumbă, vreau să vă prezint Documentul de reflecţie şi opinia noastră, a Comisiei pentru afaceri europene, asupra Documentului de reflecţie privind valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare; este vorba de COM-ul 240.

Ne-am întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru industrii şi servicii, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi pe discuţiile pe care le-am avut cu invitaţii din domenii de relevanţă pentru COM-ul de astăzi, pe care i-am avut la comisie.

Astfel, noi am salutat viziunea generală promovată în documentul Comisiei Europene, ne-am exprimat susţinerea asupra necesităţii semnalate de Comisia Europeană pentru completarea sistemului de norme la nivel internaţional, pentru a putea valorifica mai bine oportunităţile oferite de globalizare.

Comisia noastră a remarcat abordarea insuficientă a Comisiei Europene, cu privire la soluţiile şi la paşii care trebuie parcurşi pentru a putea modela globalizarea. În acest sens, am recomandat elaborarea şi actualizarea, în permanenţă, a unor ghiduri şi manuale de bune practici pentru cetăţeni, precum şi promovarea unei cooperări aprofundate între statele membre şi instituţiile europene şi a unei cooperări articulate cu organisme terţe cu atribuţii pe plan internaţional.

Comisia noastră a semnalat nevoia dezvoltării şi/sau consolidării de mecanisme şi instrumente de protejare şi salvgardare a valorilor europene şi a proceselor democratice în statele membre, precum şi în statele partenere ale Uniunii, evidenţiind necesitatea unei conduite echilibrate a Comisiei, care să acţioneze ca intermediar faţă de poziţiile tuturor statelor membre.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat beneficiile economice şi comerciale ale globalizării, recomandând diversificarea şi aprofundarea acordurilor comerciale negociate cu parteneri externi, cu precizarea că este necesară menţinerea unei conduite potrivite pentru negocierea şi încheierea unor astfel de acorduri, prin care să se asigure protejarea drepturilor fundamentale şi a tuturor valorilor europene şi democratice.

În încheiere, vreau să spun, domnule preşedinte, că în cadrul comisiei noastre s-a atras atenţia asupra efectelor nocive ale curentelor naţionaliste antiglobalizare ale cetăţenilor, evidenţiind necesitatea unei informări comprehensive a cetăţenilor europeni, şi a asigurării accesului complet şi transparent la informaţii reale şi în timp real, precum şi nevoia de contracarare a diferitelor instrumente specifice războiului informaţional, la care recurg terţii, cu scopul slăbirii Uniunii Europene.

Domnule preşedinte, opinia pe care am prezentat-o a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 26 septembrie, fiind adoptată în unanimitate.

În acest context, vă supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL, doamna Roberta Anastase.

Vă rog.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, încă o dată, domnule preşedinte.

Documentul de reflecţie propus de Comisia Europeană lansează o dezbatere cu privire la modul în care Uniunea Europeană poate să valorifice la maximum oportunităţile oferite de globalizare, dar, în acelaşi timp, şi să răspundă la provocările care vin odată cu ea.

Pornind de la premisele arhicunoscute, stabilirea de conexiuni cu persoane din alte ţări şi continente, până la riscurile pe care le ridică globalizarea - pierderea locurilor de muncă, nedreptatea socială, standarde scăzute în materie de mediu, de sănătate şi de protecţie a vieţii private -, documentul de consultare identifică, ia în considerare şi confruntă aspectele indicate de cetăţenii europeni, ca fiind problematice.

Contribuţia noastră, la nivelul comisiei, vizează câteva aspecte problematice, printre care aş aminti: riscurile şi vulnerabilităţile de securitate, care derivă din acest fenomen al globalizării, precum şi necesitatea direcţionării continue de fonduri la nivel european pentru asigurarea unei structuri cibernetice sigure.

În acest context, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Începem dezbaterea proiectului de hotărâre.

La titlu. Dacă sunt observaţii? Nu.

Preambul. Observaţii? Nu.

La articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final, mâine dimineaţă.

Următorul.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

La preambul. Observaţii? Nu.

La articolul unic. Observaţii? Nu.

Rămâne la votul final, pentru mâine, la ora 12,00.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgență nr. 22 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Nu sunt dezbateri, se consideră adoptat.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de membru al Comisiei pentru IT, şi exprim şi opinia Grupului Partidului Social Democrat, ne pare rău că n-am avut posibilitatea să dezbatem, nici în comisie şi nici în plen, această ordonanţă, pe care o considerăm foarte importantă pentru autoritatea care reglementează o piaţă extrem de mare în România - piaţa telecomunicaţiilor.

Mai degrabă nu s-a putut face acest lucru, din cauza unor încurcături birocratice, chestiuni de interpretare.

Totodată, pe lângă faptul că mult discutata Ordonanţă nr. 33 abia pune în nişte limite normale relaţia dintre Parlament şi o autoritate care, conform primei Teze a Legii de funcţionare, este sub control parlamentar, dar Parlamentul nu avea nicio atribuţie, nici în numirea, nici în demiterea preşedintelui, şi atunci nu înţeleg cum a fost închipuit, în 2009, că se realizează acest control - deci Ordonanţa abia aduce pe un făgaş normal lucrurile. Am fi avut totuşi şi nişte amendamente, pe care, sper eu, colegii din Senat să le poată introduce, pentru ca să primească o formă care este acceptată şi care este normală, după cum considerăm noi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

Stimate coleg,

Acest proiect de lege a fost dezbătut şi în comisie, a avut raport votat, a fost dezbătut şi în plenul Parlamentului, dar s-a votat reîntoarcerea la comisie. L-am avut în comisie, pentru raportul suplimentar, dar majoritatea nu a vrut să voteze raportul suplimentar, în ultima zi când constituţional se putea face acest lucru. Acesta este motivul pentru care termenul constituţional a fost depăşit.

S-a găsit acest artificiu, prin care plenul votează o prelungire a termenului, care e prevăzut imperativ în Constituţie. Am solicitat Biroului permanent discutarea acestei situaţii, pentru că încalcă Constituţia. S-a trimis Comisiei juridice, care nu a oferit un aviz timp de trei luni, pe această temă. Prin urmare, merge la Senat.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Popescu, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

L-am auzit pe colegul meu care, alături de noi, a lucrat în Comisia pentru IT.

Şi aş vrea să nuanţez puţin ceea ce aţi spus dumneavoastră.

Dumneavoastră aţi spus că această ordonanţă are rolul de a pune în sfârşit dreptate în relaţia dintre Parlament şi Autoritatea Naţională de Reglementare a Comunicaţiilor... da, care este într-adevăr sub raport parlamentar.

Vreau să vă spun, şi ştiţi şi dumneavoastră, pentru că aţi fost acolo, că această Autoritate Naţională trece în aceste zile printr-un proces foarte negativ, cu care nu s-a confruntat niciodată în ultimii ani. Şi aceasta din cauza faptului că acel om care a fost numit în fruntea instituţiei a stat în faţa mea, şi în faţa dumneavoastră, şi în faţa colegilor dumneavoastră, şi s-a purtat cu o nesimţire ieşită din comun. A ciuntit tot ceea ce înseamnă această organizaţie, a nenorocit toate structurile organizaţiei, a dat oameni afară, a adus 40 de oameni în structura organizaţiei, pe modelul "Ali Baba şi cei 40 de Hoţi". Şi acum, însuşi partidul dumneavoastră, alături de toţi cei care l-aţi votat preşedinte pe acest om, încearcă să rezolve această problemă.

Discutaţi despre aceste lucruri? Le-aţi spus colegilor dumneavoastră că vă aflaţi, prin modificările pe care le-aţi adus prin acest O.U.G., într-o situaţie cu care n-aţi fi vrut să aveţi de-a face?

De aceea, Partidul Naţional Liberal a depus... va depune, de fapt, săptămâna aceasta, la Senat, amendamente prin care să revenim la forma iniţială, prin care preşedintele României - vorbim aici de domnul Klaus Iohannis - este cel care va avea rolul principal în numirea preşedintelui acestei organizaţii.

Niciodată în istoria ei, această organizaţie nu a fost tratată de un preşedinte, aşa cum a fost tratată în ultimele luni. Şi niciodată o comisie nu a fost tratată, în Parlamentul României, aşa cum a fost tratată de domnul preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Gheorghe-Dinu Socotar solicită dreptul la replică.)

N-aveţi drept la replică.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate; PL-x 139/2017; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Ion Cîmpeanu (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ion Cîmpeanu, secretar de stat, Ministerul Mediului.

Obiectul ordonanţei de urgenţă supuse aprobării îl constituie suspendarea aplicării prevederilor art. 1 alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 95/2016 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2007, până la data de 1 mai 2017, ca urmare a neadoptării actului normativ prevăzut la art. 3 alin. (2) din respectiva lege, care ar fi trebuit să reglementeze structura organizatorică, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Guvernul susţine prezentul proiect de lege, respectiv, raportul întocmit de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

Comisia pentru mediu?

Vă rog.

Domnul Ion Cupă:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate, respectiv, suspendarea aplicării prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 95/2016 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, până la data de 1 mai 2017, ca urmare a neadoptării actului normativ prevăzut la art. 3 alin. (2) din respectiva lege, care ar fi trebuit să reglementeze structura organizatorică, atribuţiile şi competenţele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată, în data de 20 februarie 2017.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 19 septembrie 2017.

Din numărul total de 17 membri ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, au fost prezenţi la dezbatere 13 deputaţi.

La dezbatere au participat, în calitate de invitaţi, conform prevederilor art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, doamna Popa Lucia, şef serviciu în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, doamna Filipescu Laura, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, doamna Şerban Cătălina, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, precum şi domnul Rebedea Constantin, consilier în cadrul Ministerului Mediului.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi şi o abţinere, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate, cu amendamente admise, prevăzute în anexă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Sunt cinci amendamente...

Numai puţin, mai rămâneţi puţin, propuneţi-ne timpul de dezbatere. Sunt cinci amendamente.

E procedură de urgenţă, un vorbitor de grup.

Domnul Ion Cupă:

Trei minute. Câte un minute pe fiecare grup.

Domnul Florin Iordache:

Da. Trei minute, am înţeles.

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere, trei minute. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

129 de voturi pentru, 12 voturi contra, un coleg care nu şi-a exprimat votul.

Acum, la dezbaterea proiectului, un vorbitor. Este procedură de urgenţă, un vorbitor.

Domnul Alexe, Grupul PNL.

Domnul Costel Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu foarte scurt.

Stimaţi colegi,

Aşa cum bine cunoaştem, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate - ANANP - a fost înfiinţată anul trecut, prin Legea nr. 95/2016, ea având rolul de a asigura administrarea unitară şi un management instituţional, adecvat al reţelei de arii naturale protejate.

Însă, la data intrării în vigoare a legii, structura agenţiei nefiind pe deplin funcţională, Guvernul Dacian Cioloş, prin ordonanţa pe care o dezbatem, a suspendat până la 1 mai 2017 dispoziţia art. 1 alin. (4) şi (5) din Legea de înfiinţare a ANANP. Acest lucru a fost necesar pentru deblocarea aplicării legislaţiei privind managementul ariilor naturale protejate, asigurând în acest fel, odată cu operaţionalizarea ANANP, cadrul pentru preluarea directă a drepturilor prevăzute prin lege.

Aş vrea să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Domnule Olar, vă rog. Corneliu Olar.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorbim de o agenţie naţională, înfiinţată cu un an în urmă, care n-a funcţionat niciodată, însă a avut un impact negativ asupra proprietarilor de terenuri. Proprietarii de terenuri, la ora actuală, nu primesc subvenţiile de stat, nu primesc nici compensatoriile. Vă pot spune ce fac austriecii, vizavi de o ţară care este tot în Uniunea Europeană, care plătesc şi pădurile de stat, prin compensaţii, cu 70 de euro pe an pe hectarul de pădure, pe când, în zonele de munte, oamenii, la ora actuală, nu-şi iau nici subvenţiile. Poate că, prin lege şi prin ce facem noi azi, să reparăm o mare greşeală care apare împotriva proprietarilor de terenuri din România.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu.

La 3 marginal, art. I. Observaţii? Nu.

Art. II?

La 5 marginal, dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final, cu propunerea de adoptare; caracter ordinar.

Următorul.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile; PL-x 171/2017; procedură de urgenţă.

Guvernul? Vă rog.

Doamna Mihaela-Virginia Toader (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Bună ziua!

Mulţumesc frumos.

Prezentul proiect de lege vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34. Este practic vorba de mecanismul financiar necesar pentru decontarea proiectelor retrospective, la nivelul declaraţiei finale, pentru exerciţiul 2007-2013.

Astfel, în conformitate cu propunerea făcută prin Ordonanţa de urgenţă nr. 19, se creează posibilitatea rambursării cheltuielilor solicitate de beneficiarii proiectelor retrospective cuprinse în declaraţia finală, înainte de rambursarea efectivă a sumelor, de către Comisia Europeană. Deci, prin simpla includere în declaraţia finală a acestor cheltuieli, beneficiarii acestor proiecte şi-au putut recupera sumele.

Acest proiect de ordonanţă de urgenţă a fost deja pus în aplicare, în acest moment declaraţia finală fiind transmisă Comisiei Europene, pentru exerciţiul financiar 2007-2013.

În acest context, vă supunem aprobării şi vă rugăm să votaţi Proiectul de Lege de aprobare a Ordonanţei nr. 19.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget?

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Raport comun - Comisia pentru buget şi Comisia pentru mediu.

Să ne propuneţi şi timpul, că e procedură de urgenţă, domnule preşedinte.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 3 aprilie 2017.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare posibilitatea rambursării, ulterior elaborării raportului final de control aferent programului, de către autoritatea de audit, a cheltuielilor solicitate de către beneficiarii de proiect, respectiv crearea mecanismului instituţional şi procedural menit a conduce la recuperarea sumelor rambursate necuvenite, prin plată voluntară.

Membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 5 septembrie 2017, iar cei ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în ziua de 19 septembrie 2017.

La dezbaterile celor două comisii au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timpul de dezbatere - trei minute.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului, stimaţi colegi, timpul de dezbatere - trei minute. Să înceapă votul.

157 de voturi pentru.

În unanimitate, a fost adoptat timpul.

Dezbateri generale?

Intervenţii dacă sunt?

Domnul Heiuş, Grupul PNL şi apoi domnul Bichineţ.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare posibilitatea rambursării cheltuielilor solicitate de beneficiarii de proiect, respectiv crearea mecanismului instituţional şi procesual, menit a conduce la recuperarea sumelor rambursate necuvenit. Aceste măsuri vor duce la stimularea absorbţiei de fonduri externe nerambursabile.

Pentru aceasta, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota forma adoptată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Bichineţ, vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sunt singurul reprezentant al Partidului Mişcarea Populară din Comisia pentru mediu. Am studiat această Ordonanţă nr. 19 a Guvernului şi mi s-a părut a fi mai bună decât Ordonanţa nr. 13.

Am susţinut-o cu argumente, şi eu, şi toţi colegii noştri din comisie şi cei din Comisia pentru buget, pentru că astfel, prin adoptarea ei, se dă posibilitatea celor care lucrează cu fonduri europene să poată să acceseze mai uşor. Şi vom susţine întotdeauna toate proiectele de lege care dau posibilitatea întreprinzătorilor români să aducă în ţară fonduri de la Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Următorul.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021; procedură de urgenţă.

Vă rog, doamnă ministru.

Guvernul are cuvântul.

Doamna Mihaela-Virginia Toader:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de act normativ vizează mecanismul financiar instituit pentru gestionarea financiară a fondurilor externe, prin Mecanismul Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismul financiar norvegian 2014-2021.

În această perioadă de programare România va beneficia de o finanţare externă nerambursabilă, în valoare totală de 502,5 milioane de euro, respectiv 275,2 milioane de euro, prin Mecanismul financiar Spaţiul Economic European şi 227,3 milioane de euro, prin Mecanismul financiar norvegian.

Granturile SEE şi cele norvegiene au ca scop reducerea disparităţilor sociale şi economice între ţările din spaţiul economic european şi consolidarea cooperării dintre statele donatoare, respectiv Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, şi ţara beneficiară. Acestea vor fi sprijinite direct, prin 12 programe, în domenii importante pentru dezvoltarea României, stabilite prin memorandumurile de înţelegere, semnate între Guvernul României şi statele donatoare, la 13 octombrie 2016, precum şi fondul de asistenţă tehnică şi un fond pentru relaţii bilaterale.

Fiecare program va fi gestionat de un operator de program, în cele mai multe cazuri acestea fiind o instituţie publică românească sau o organizaţie neguvernamentală.

Absorbţia acestor fonduri reprezintă o prioritate pentru România. Alocarea substanţială, făcută de statele donatoare în actuala perioadă de programare, trebuie valorificată optim, reprezentând o sursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt şi mediu a României.

Conform procedurilor specifice acestor fonduri, finanţarea din partea statelor donatoare este asigurată pe bază de avansuri şi prefinanţare, pe întreg parcursul implementării programelor şi proiectelor. Aceste fonduri reprezintă o facilitate importantă pentru beneficiari şi implicit duce la evitarea încărcării bugetului de stat.

Adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2017 creează cadrul legal şi procedural pentru gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente acestor două mecanisme.

Prevederile pe care noi le-am propus au luat în calcul lecţiile învăţate din exerciţiile financiare anterioare, România beneficiind de încă două exerciţii financiare finanţate prin Mecanismul Spaţiului Economic European.

Totodată, la elaborarea proiectului, au fost luate în vedere recomandările formulate în urma misiunilor de audit, derulate de Ministerul Finanţelor Publice. Există o singură excepţie, instituită la art. 14, respectiv derularea operaţiunilor în euro pentru un singur program, respectiv program de educaţie, de bursă, de ucenicie şi de antreprenoriat, care vizează tinerii. Această excepţie s-a instituit utilizându-se, ca experienţă, modul în care se derulează, la nivelul tuturor statelor membre, această componentă din program.

Având în vedere toate acestea, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei economice.

Domnul preşedinte Nistor. Vă rog.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021, transmis cu adresa nr. PL-x 233 din 19 iunie 2017, înregistrată sub nr. 4c-1/171 din 19 iunie 2017.

Actul normativ a fost adoptat în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi aferente Mecanismului financiar norvegian 2014-2021.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă menţionată mai sus, în şedinţa din data de 26 septembrie 2017.

Din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost prezenţi la dezbateri 16 deputaţi, fiind votată în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să ne propuneţi şi timpul; are procedură de urgenţă, un vorbitor pe fiecare grup.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Cinci minute.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, timpul de dezbatere - cinci minute. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

158 de voturi pentru. Unanimitate.

Timpul de dezbatere, cinci minute, un vorbitor pe grup.

Grupul PNL, domnul deputat Palăr. V-aţi înscris. Nu? Bun.

Mai departe.

Domnul deputat Gheorghe.

Vedeţi că aţi apăsat, domnule Palăr! Aţi apăsat...

Domnul Gheorghe, Grupul PNL, şi apoi doamna Mînzatu, PSD.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dat fiind faptul că este o ordonanţă de urgenţă care deja a dat naştere la consecinţe juridice, dat fiind faptul că avem de pus în aplicare nişte normative europene cu privire la atragerea fondurilor nerambursabile din Spaţiul Economic European şi dat fiind faptul că vorbim de o serie de norme, proceduri şi reguli care să permită atragerea acestor fonduri pe piaţa românească, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei ordonanţe şi va da un vot favorabil, aşa cum am spus.

Dar aş dori să mai fac o scurtă menţiune. Se vorbeşte de toate aceste granturi norvegiene, de fonduri norvegiene şi vreau să spun un lucru, că aceste granturi norvegiene... în România, funcţionează o reţea de ONG-uri, o reţea, nu una singură, ci mai multe grupuri de ONG-uri, care promovează o serie de idei care nu sunt întocmai în consonanţă cu valorile culturale, spirituale şi identitare ale poporului român. Fondurile acestea norvegiene, de multe ori, stau la baza anumitor structuri asociative care, fie în România vor să promoveze relativismul moral şi cultural şi ideologia genurilor, desprinsă din Revoluţia neomarxistă a anilor '60, fie vin pur şi simplu să promoveze globalismul, secularismul şi alte elemente.

Eu cred că aceste fonduri norvegiene sau de altă culoare care intră în România nu ar trebui să aibă conotaţie ideologică şi nu ar trebui să fie gândite, să schimbe pur şi simplu mentalitatea, matricea culturală a poporului român sau pur şi simplu să dea curs unor elemente care să destabilizeze siguranţa naţională, prin atacuri la identitatea naţională.

De aceea, cred că Guvernul României şi toate organele statului ar trebui să aibă mai mare grijă unde se duc, cum circulă şi de unde ajung şi cu ce scop aceste fonduri norvegiene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnişoara Mînzatu Roxana.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu o să fiu de acord cu antevorbitorul meu. Granturile norvegiene şi cele provenite de la Islanda şi Liechtenstein, aşa cum au fost implementate în anterioara perioadă de programare, au reprezentat un real succes şi beneficiarii, care nu sunt doar ONG-uri, sunt instituţii publice - puteţi să mergeţi să verificaţi la Muzeul Astra din Sibiu ce s-a putut face, de exemplu, cu granturi norvegiene - sunt şi companii private şi puteţi să discutaţi şi cu acestea ce au putut retehnologiza cu granturi norvegiene. Au lucrat extraordinar de bine cu instituţiile publice din România, cu ministerele care au operat fondurile de la statele donatoare.

De la tribuna Parlamentului trebuie să subliniem că este un succes că s-a dublat bugetul pentru noua perioadă de programare la 500 şi ceva de milioane de euro, că trebuie să valorificăm această oportunitate, pentru că, după 2020, odată cu Brexitul, nu putem şti pe ce sume ne putem baza pe zona de fonduri structurale şi trebuie să încurajăm foarte mult toţi actorii publici şi privaţi din România, de bună-credinţă, să acceseze aceste programe de finanţare, pentru că se acoperă zone neacoperite de fonduri structurale, cum ar fi zona de cultură şi de infrastructură culturală foarte, foarte importantă pentru anul Centenarului.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Repet, un singur vorbitor pe grup.

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Sunt de acord cu ce a exprimat colega noastră. Aşa este!

Am avut privilegiul să merg în Norvegia, de mai multe ori, în Suedia. Sunt ţări bune, trăiesc bine, au bani mulţi, şi pot, o parte din ei, să fie atraşi în România pentru proiecte culturale.

Acum, îngrijorarea colegului nostru de la PNL pare îndreptăţită. Nu e rău ca Guvernul să fie atent cum se cheltuiesc banii care intră în România. Eu consider că orice ban, venit de oriunde din lume şi atras aici, este benefic pentru noi şi am considerat întotdeauna că este o îndatorire patriotică, chiar, să aducem banii Europei în România.

O singură modalitate am respins - acei bani care vin în ţară, aduşi de o serie de compatrioţi ai noştri, care operează în zona Place Pigalle şi Turnul Eiffel. În rest, toţi banii sunt bineveniţi acasă! (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul USR.

Domnul Stanciu sau Barna? Stanciu sau Barna, care? Hotărâţi-vă!

Domnule Barna, vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Pentru tentaţia unor declaraţii politice spectaculoase, poate e bine să încercăm legătura cu realitatea.

Fondurile norvegiene sunt una dintre componentele de care statul român a beneficiat în mod nemijlocit, de dezvoltare, alături de fondurile structurale care au ajutat România - şi ştiţi foarte bine lucrul acesta - fondurile norvegiene, la rândul lor, au avut acest impact. Şi, probabil, după Brexit, este de anticipat că vom avea şi fondurile britanice, pentru că aceste fonduri norvegiene sunt, de fapt, costul pe care ţările care nu sunt în Uniunea Europeană în mod formal, îl plătesc pentru accesul la piaţa unică, deci sunt o resursă care este necesară şi o resursă de care organizaţiile româneşti şi publice, şi private, şi societatea civilă, care nu ne e tuturor dragă, se pare, au beneficiat foarte bine în ultimii ani.

Deci ideea că acestea distrug rădăcina noastră naţională este o idee cel puţin ridicolă şi protestăm foarte clar împotriva acestui gen de viziune şi de abordare.

USR va susţine acest act normativ, pentru că este un act de normalitate în ceea ce priveşte resursele de care statul nostru încă beneficiază, pentru că guvernanţa nu se ridică la promisiunea resurselor pe care le-am văzut pe acele cartonaşe electorale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul UDMR. Domnule Korodi, vă rog. Un singur vorbitor.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sper ca reprezentantul Partidului Naţional Liberal să nu fi vorbit în numele Partidului Naţional Liberal, pentru că ar fi şocant! (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Fondurile norvegiene au fost construite pe linii de finanţare, ca fonduri care să suplimenteze marile investiţii europene pe infrastructura critică importantă în România.

Fondurile norvegiene au reuşit să suplimenteze fondurile naţionale pe domenii nişă şi acelea sunt foarte importante, şi este bine că s-a întâmplat aşa, şi sper să şi continue. Şi sper din nou ca reprezentantul Partidului Naţional Liberal să nu fi vorbit în numele unui partid important, care a participat iniţial la pornirea Programului pe fonduri norvegiene.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Trecem la discuţii.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu.

Avem 156 de amendamente.

De la 2 la 20, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 50, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 51 la 100, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 101 la 156, dacă sunt observaţii? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. (Vociferări.)

Doamnă lider, la procedura de urgenţă, cred că ştiţi mai bine Regulamentul, prevede un vorbitor de grup.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte,

30 de secunde, pe procedură, să-i clarific şi pe colegii noştri de la USR, şi de la UDMR, şi de la restul partidelor.

Poziţia partidului, aici, este una pozitivă şi vom vota pentru.

Vorbesc din rolul meu de preşedinte al Grupului de prietenie norvegiano-român. Am stat cinci ani în Norvegia, am avut inclusiv cu Parlamentul norvegian o întâlnire vineri, în Oslo, şi vreau să vă asigur că aceste fonduri nu au decât un impact pozitiv şi, aşa cum spuneau şi alţi colegi, sunt fondurile care sunt plătite pentru relaţionarea Norvegiei cu ţara noastră.

Problema stă în felul următor: suntem suficient de deştepţi ca în contextul în care ne lipseşte componenta investiţională, în aceste zile, prin aceste fonduri, să aducem know-how-ul de care dispun ţările scandinave, în speţă Norvegia? Suntem suficient de inteligenţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

... să creăm proiecte bune, care să aducă un adevărat impact în societate, prin aceste fonduri?!

Şi aş vrea să-l mai contrazic pe unul dintre colegi, care spunea că sesiunea trecută a fost una de succes. Din păcate, n-a fost una atât de plină de succes şi aceasta nu este opinia mea, ci este opinia lor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Sper ca următoarea să fie!

Domnul Florin Iordache:

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, semnat la Wiesbaden la 4 octombrie 2010; PL-x 268/2017; caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Domnul Andea a plecat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Centrul de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor din Europa este primul proiect de cooperare ştiinţifică internaţională la care România a fost invitată, după 1989, să devină stat fondator, alături de alte opt ţări participante la acest proiect.

Convenţia privind construirea acestui centru, unul dintre cele mai importante de cercetare în domeniul fizicii nucleare, atomice şi al plasmei a fost semnat la 4 octombrie 2010 de România, Parlamentul ratificând această convenţie prin Legea nr. 307 din 2013.

Din motive tehnice, însă, întârzierea executării proiectului a generat o serie de costuri suplimentare, necesare pentru realizarea şi finalizarea proiectului, aceste costuri fiind împărţite între ţările partenere.

Faţă de acestea, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de lege supus dezbaterii.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna preşedinte Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa.

Comisia noastră a primit spre dezbatere, în fond, proiectul respectiv.

S-a analizat, în acest sens, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege prevede modificarea şi completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei menţionate, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010. La momentul semnării Convenţiei, costurile au fost estimate la 1.027 de milioane de euro, la care se adaugă costurile legate de locaţie, în valoare de 95 de milioane de euro, suportate doar de Germania. Contribuţia României a fost iniţial de 11,87 milioane de euro, raportată la preţurile din anul 2005, eşalonată până în anul 2017. Realizarea Centrului FAIR a întâmpinat dificultăţi serioase în activităţile de pregătire şi construcţie, riscuri de implementare a proiectului de execuţie, iar în urma evaluării realizate de conducerea FAIR s-a ajuns la concluzia că valoarea şi eşalonarea iniţială nu au fost corect şi realist stabilite.

Din aceste considerente, s-a stabilit un nou calendar şi o actualizare a costurilor. Prezentul proiect de lege majorează contribuţia României la 14,77 milioane de euro, prelungind perioada efectuării plăţii până în anul 2022. Suplimentarea contribuţiei României permite păstrarea procentului de acţiuni deţinute de România.

Totodată, având în vedere domeniul de activitate al ministerelor şi obiectul Convenţiei, se schimbă denumirea autorităţii statului român desemnată să reprezinte România în Convenţie, iniţial era Ministerul Educaţiei Naţionale, înlocuit acum cu Ministerul Cercetării şi Inovării.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

A fost adoptat acest proiect, cu unanimitate de voturi, ţinând cont de importanţa cercetării ştiinţifice, atât în domeniul ştiinţelor fundamentale, cât şi al celor aplicate, şi rolul României, ca partener, în acest context important şi implicarea cred că este absolut necesară.

De aceea, îl propunem pentru vot. Raportul este favorabil.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Cherecheş, Grupul PNL, dezbateri generale.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege, care se referă la suplimentarea contribuţiei României la construirea Centrului de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor din Europa, proiect semnat în 2010, în Germania.

Acest centru este unul dintre cele mai mari proiecte cu acceleratoare, din lume, pentru ştiinţe fundamentale şi aplicate, care va deschide oportunităţi noi de cercetare în fizica nucleară, un proiect absolut unic, şi este o mândrie pentru ţara noastră că este stat fondator în acest proiect.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru acest proiect, pentru a permite României păstrarea procentului de acţiuni deţinute şi participarea la un proiect de o asemenea anvergură.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre.

Urmează, în cinci minute, sesiunea dedicată răspunsurilor la interpelări.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm cu şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Prima. Pentru domnul Nistor, vă rog să prezentaţi, referitor la programul de construcţii de locuinţe pentru tineri.

Ministerul...

Domnul Nistor e prezent? Nu.

Vă rog să-i comunicaţi în scris, domnului Nistor, răspunsul la întrebare.

Următoarea.

Domnul Simionca. Este? Da.

Doamna Coman, din partea ANPD-ului.

Vă rog să prezentaţi răspunsul pentru domnul Simionca.

Înţeleg că reprezentantul Ministerului Muncii nu este prezent, da?

O rog pe doamna Gabriela Coman, preşedintele ANPD-ului, să prezinte răspunsul pentru domnul deputat Simionca, protecţia copiilor din serviciile de tip rezidenţial.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Apăsaţi, vă rog.

Doamna Gabriela Coman (preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului şi Adopţie):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Simionca este deja scris de către noi.

Foarte pe scurt. La întrebarea dumnealui privind existenţa în cadrul serviciilor de tip rezidenţial, adică centrelor de plasament, de cabinete medicale stomatologice, răspunsul nostru a fost că nu.

Deci, cabinete medicale stomatologice nu funcţionează pe lângă aceste centre, dat fiindcă aceste centre nu fac decât să găzduiască copiii. În rest, aceşti copii, ca şi toţi ceilalţi, ca toţi copiii din România, beneficiază de servicii medicale oferite în baza prevederilor Hotărârii nr. 161/2016, cea care aprobă pachetele de servicii şi contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării de asistenţă medicală.

De altfel, tot prin lege, există obligativitatea ca şi aceşti copii, cei din centrele de plasament, deci din centrele de tip rezidenţial, să fie obligatoriu înscrişi la medicul de familie, ca şi toţi ceilalţi copii cu vârstă între 0 şi 18 ani.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să o daţi domnului deputat.

Mergem mai departe.

Din partea Ministerului Agriculturii şi a Ministerului Apelor...

Da... nu este domnul Lovin Dumitru, vă rog să comunicaţi răspunsul.

Nu este domnul deputat prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, îi comunicaţi...

Nu, nu mai e nevoie, dacă domnul deputat nu e prezent, şi aţi venit dumneavoastră, mulţumim, îi comunicaţi răspunsul scris.

Mergem mai departe.

Din partea Ministerului Sănătăţii, da?

Da, răspunsul pentru domnul Simionca Ionuţ. O rog pe doamna secretar de stat... este prezent, să i-l comunicaţi dumneavoastră.

Succint, doamnă secretar de stat, după care răspunsul complet să-l comunicaţi dumneavoastră domnului deputat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

O să dau citire răspunsului de la Ministerul Sănătăţii. Răspunsul complet o să vi-l transmită. Şi, de asemenea, dacă veţi avea nevoie de informaţii suplimentare, vi le vor transmite tot colegii de la Ministerul Sănătăţii.

Astfel, referitor la întrebarea dumneavoastră privind tratamentul stomatologic al copiilor din serviciile de tip rezidenţial, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, serviciile de sănătate stomatologică de care beneficiază copiii, inclusiv cei din serviciile de tip rezidenţial, incluse în cadrul pachetului de servicii de bază pentru medicina dentară, care sunt decontate de CAS cu 100% din tariful stabilit în lei, sunt următoarele:

- consultaţie - include modelul de studiu, după caz, controlul ortodontic şi igienizare; se acordă o consultaţie la şase luni pentru copiii până la 18 ani;

- tratamentul cariei simple, obturaţia dintelui după tratamentul afecţiunilor pulpare sau al cangrenei, chiuretaj alveolar şi tratamentul hemoragiei, reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare, reconstituire coroană radiculară, şlefuirea în scop ortodontic, sigilare dinte - o procedură decontată la doi ani.

De asemenea, în final, fac precizarea: mai multe servicii care sunt decontate le veţi găsi în răspunsul complet al Ministerului Sănătăţii.

În încheiere, fac precizarea că, în anul 2017, fondurile sunt aprobate în sumă de 85.623,52 de mii de lei, cu 5% mai mult decât cele aprobate şi realizate în anul precedent.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Simionca.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am adresat aceste întrebări, deoarece unul dintre prietenii mei, un medic dentist, mi-a adus la cunoştinţă faptul că aceşti copilaşi nu beneficiază de niciun fel de tratamente dentare. Şi el nu era în cunoştinţă de cauză, cum poate să ajute aceşti copii din casele de copii, făcându-mi o comparaţie, că, în penitenciare, deţinuţii beneficiază de tratamente stomatologice, în schimb, aceşti copii nevoiaşi, fără familie, nu.

O să discutăm restul detaliilor, în viitor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Doamna Natalia Intotero, la Ministerul Transporturilor are o întrebare referitoare la Autostrada Sibiu-Piteşti.

Aţi primit-o, da, doamnă deputat? Sunteţi mulţumită?

Vă mulţumesc.

Şi ultima.

Tot la Ministerul Transporturilor, Botond Csoma, "Risipa banului public".

Aţi primit-o şi dumneavoastră, da? Aţi primit-o, da?

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii sunt? Nu sunt.

Trecem la partea a doua a şedinţei noastre, cea care vizează interpelările.

Domnul Cristian Buican are trei interpelări depuse.

Domnul Corneliu Bichineţ, o interpelare.

Vreţi s-o prezentaţi? E depusă...

Vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Profit de faptul că sunteţi dumneavoastră aici, la pupitru, şi sunteţi om elastic.

Întrebările, interpelările adresate de către noi membrilor Guvernului cred că n-au niciun sens. Pentru că ori vin răspunsurile foarte, foarte târziu, ori răspunsurile sunt halucinante - noi întrebăm una şi dumnealor răspund alta.

De exemplu, am adresat o interpelare, întrebări, de două ori, ministrului sănătăţii, în legătură cu Spitalul Orăşenesc Negreşti, dacă se va mai deschide vreodată. Răspunsul este unul tulburător: n-a fost închis niciodată; deşi el este închis de cinci ani de zile.

Asta am vrut să spun.

Dacă nu, ne vedem de treabă. Şi legăm şi noi, ca acela de la PNL, plăcuţa de gât, aici.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai departe.

Andrei Alexandru-Ioan, PSD.

Da, vă rog, aveţi un minut. Aţi depus o interpelare... depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Adresez prezenta interpelare domnului Tudorel Toader, ministrul justiţiei.

Stimate domnule ministru,

La începutul lunii iulie, în Penitenciarul Giurgiu era înregistrat un incident grav. Unul dintre angajaţii instituţiei era atacat de un deţinut. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu urmări grave, pentru că în apropiere mai erau atunci şi alţi colegi ai gardianului, care au intervenit rapid. Totul porneşte însă de la deficitul acut de personal din Penitenciarul Giurgiu.

La câteva zile după acest incident, la solicitarea liderilor de sindicat, am avut o întâlnire cu reprezentanţii sindicatului, dar şi cu conducerea Penitenciarului Giurgiu, la întâlnire fiind prezent şi unul dintre directorii-adjuncţi ai ANP, comisarul-şef Răzvan Coţofană.

Concluziile acestei discuţii au fost că cea mai importantă problemă cu care se confruntă instituţia este lipsa de personal. Asta, în condiţiile în care, potrivit normativelor stabilite pentru un penitenciar de maximă siguranţă, cum este cel din Giurgiu, ar trebui să aibă 625 de angajaţi. Statul prevede 479 de posturi, iar efectiv aici lucrează 413 oameni.

Iar cea mai dificilă situaţie este exact în locul cel mai fierbinte, sectorul operativ. Acolo unde, teoretic, un gardian ar trebui să supravegheze trei deţinuţi. Practic, la Giurgiu sunt 1.200 de deţinuţi şi doar 240 de angajaţi, pe acest sector. Aşa că, nu de puţine ori, un singur gardian trebuie să supravegheze circa 130 de deţinuţi, condamnaţi, să nu uităm, în regim de maximă siguranţă.

Dacă mai adăugăm la asta şi faptul că mulţi dintre cei încarceraţi la Giurgiu sunt deţinuţi violenţi, unii au afecţiuni psihice, alţii - 45 la număr - sunt bolnavi de SIDA, iar 40 sunt condamnaţi pe viaţă, este lesne de înţeles în ce condiţii lucrează oamenii din Penitenciarul Giurgiu.

De altfel, lipsa acută de personal a dus la acumularea a sute de ore suplimentare nerecuperate, a sute de zile de concediu de odihnă neefectuate, ceea ce până la urmă se răsfrânge asupra stării psihice a angajaţilor de aici.

Oamenii mi-au mai spus că deşi...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat, că ea e depusă, în integralitate.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

Da, da.

De aceea, cred că este de datoria noastră, a tuturor, să asigurăm acestor oameni condiţii sigure de muncă. Iar asta se face, în primul rând, prin suplimentarea posturilor din Penitenciarul Giurgiu.

Angajaţii mi-au mai vorbit şi despre alte probleme cu care se confruntă - lipsa autospecialelor pentru transportul deţinuţilor, condiţiile în care sunt nevoiţi să lucreze, numărul mic de angajaţi din grupa de intervenţie -, iar lista este foarte lungă.

De aceea, vă întreb, domnule ministru: ce ştiţi despre situaţia particulară a Penitenciarului Giurgiu şi despre problemele de aici, şi ce măsuri se iau, la nivelul ministrului justiţiei, pentru rezolvarea numeroaselor dificultăţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

... cu care se confruntă angajaţii Penitenciarului Giurgiu? Ce intenţionaţi să faceţi pentru reducerea deficitului de personal, dar şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor din Penitenciarul Giurgiu?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Următorul.

Am rugămintea, la dumneavoastră, să vă încadraţi în timpul pe care îl avem alocat. Sunt 40 de colegi, dacă fiecare..., ieşim din timp.

Următorul.

Domnul Constantin Codreanu.

Aveţi cinci interpelări. Prezentaţi una dintre ele, care vreţi, pe scurt, domnule deputat.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dintre cele cinci, o s-o aleg pe cea mai importantă. Este practic ultimul episod dintr-o bătălie pe care o purtăm de la începutul anului 2017. Face referire la Ordonanţa de urgenţă adoptată pe 21 septembrie a.c., Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017 care soluţionează ceea ce este cunoscut ca fiind Dosarul "minorilor non-cetăţeni".

Pe această cale, vreau să mulţumesc tuturor colegilor de la Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, de la Direcţia Generală de Paşapoarte, de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, împreună cu care am reuşit soluţionarea acestei probleme şi am elaborat textul acestei ordonanţe de urgenţă.

Obiectul interpelării mele de astăzi, adresată Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe, este modalitatea prin care această ordonanţă le-a fost comunicată atât instituţiilor din interiorul României, cât şi reprezentanţelor noastre diplomatice din afara României. Pentru că au existat cazuri când persoanelor vizate li s-a refuzat perfectarea noilor acte de identitate, pentru că în reprezentanţele noastre diplomatice sau pe teritoriul României nu e cunoscut textul acestei ordonanţe de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următorul. Ovidiu Raeţchi - două interpelări depuse în scris.

Florin Roman - o interpelare depusă în scris.

Bogdan Huţucă - o interpelare depusă în scris.

Claudiu Năsui, USR - patru interpelări depuse.

Cristina Trăilă - o interpelare.

Viorica Cherecheş - o interpelare.

Sorin Bumb, PNL - o interpelare.

Daniel Olteanu - o interpelare.

Aurel-Robert Boroianu - o interpelare.

Nicolae Neagu.

Vă rog.

Aveţi o interpelare. Vă rog să o prezentaţi, pe scurt.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte pe scurt. E depusă interpelarea, dar pentru că sunteţi şi dumneavoastră aici, am să prezint scopul şi motivul interpelării.

Era în atenţia domnului prim-ministru Tudose - sper că şi dumneavoastră sunteţi de acord, ştiţi evenimentele media. Primarul de Copşa Mică, din judeţul Sibiu, care a făcut un marş pe jos, 300 de kilometri, pentru a atrage atenţia asupra problemei cu care se confruntă, prin nefinalizarea unui contract de apă-canal.

Prin urmare, vreau să vă spun că acest contract, încheiat de Ministerul Mediului, vine ca urmare a unei ordonanţe de guvern date în 2006. Motivul era: pentru a obţine Acordul de aderare, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, trebuia să închidă negocierile cu Comisia Europeană, iar cele două puncte fierbinţi pe harta României - Copşa şi Zlatna - aveau prevăzute în ordonanţă... în lege, în acel moment, mai multe elemente de mediu, printre care şi apă, şi canal.

Din păcate, Guvernele ulterioare, începând cu 2012, n-au mai prorogat termenele. Contractele s-au încheiat, nu sunt finalizate, cam... numai 90%, cel puţin la Copşa Mică.

Iar dorinţa noastră, şi a mea, este ca premierul să aibă aplecare asupra acestei probleme şi să ne răspundă cum putem rezolva problema finalizării acestui contract pentru Copşa Mică.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Constantin Şovăială - o interpelare depusă în scris.

Marius Sorin Bota - o interpelare depusă în scris.

Camelia Gavrilă.

Vă rog, doamnă deputat. Aveţi două interpelări. Prezentaţi, pe scurt, una dintre ele.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ambele interpelări se referă la problema dezvoltării activităţilor infrastructurii programelor naţionale şi a interesului pentru bibliotecile comunale şi căminele culturale.

Dacă din punct de vedere conceptual şi al implicării pe probleme naţionale răspunsurile trebuie să vină de la Ministerul Culturii, în ceea ce priveşte investiţia în infrastructură, aşteptăm un punct de vedere din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, către care relatez succint şi interpelarea de faţă.

Plecând de la ideea că educaţia prin cultură este extrem de importantă - pentru tineri, pentru comunităţile de elevi şi pentru comunităţile rurale, în general - o abordare a satului în perspectiva dezvoltărilor de secol XXI înseamnă o tratare sistemică, inclusiv pe programe sociale, educaţionale, economice, dar şi culturale, constatăm că aşa cum erau altădată bibliotecile comunale şi căminele de cultură - spaţii de cultură, forme de acces la informaţii, la evenimente artistice, locuri de socializare, generare de dezbateri, sau cum ar trebui să fie - acestea nu mai sunt de mult acest lucru. Fie că nu există personal calificat, de specialitate, fie că infrastructura este deteriorată, fondul de carte învechit sau inexistent. Există şi o anumită conotaţie negativă şi o asociere cu moştenirea comunistă a acestora.

De aceea, revigorarea şi resemantizarea acestora ar trebui să se producă.

Iar întrebările mele se referă la: reperele strategiei Ministerului Dezvoltării pentru iniţierea unui plan de revitalizare a acestor instituţii culturale din lumea satului; dacă există o bază de date - şi aceasta ar trebui să existe, inclusiv referitoare la modul în care arată aceste instituţii, aceste clădiri -; gradul de modernizare şi posibile programe naţionale, regionale, europene, prin care se pot reabilita; dacă nu ar trebui cumva abordată transministerial această problemă, prin colaborări între Ministerul Culturii, al Educaţiei şi al Dezvoltării Regionale; şi ce fonduri au fost alocate în ultimii cinci ani, pentru a vedea în ce măsură a existat o preocupare; cât şi care sunt ideile de viitor ale miniştrilor pe care i-am menţionat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai departe.

Marilen-Gabriel Pîrtea - o interpelare.

Sorin-Dan Moldovan - o interpelare.

Robert Turcescu - o interpelare, depusă în scris.

Marius Paşcan - trei interpelări.

Vă rog, domnule coleg, prezentaţi, pe scurt, una dintre ele.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru Răzvan-Cuc, şi priveşte o îngrijorare legată de autostrăzile care traversează judeţul Mureş.

În mass-media au fost reflectate pe larg aspecte ale lucrărilor care privesc autostrăzile ce urmează să parcurgă judeţul Mureş. Presa a caracterizat drept incompetenţă crasă referinţa la modul în care sunt gestionate şi se desfăşoară aceste lucrări privind autostrăzile A3 Câmpia Turzii - Târgu Mureş şi A8 Iaşi - Târgu Mureş, care, teoretic, ar putea revoluţiona infrastructura judeţului Mureş.

Astfel, la autostrada A8, autorităţile s-au blocat la studiul de fezabilitate, iar la A3 construcţia a avansat destul de mult, dar problemele nu au întârziat să apară: lipsa autorizaţiei de construcţie, pentru anumite sectoare, dificultăţi cu exproprierea terenurilor etc.

Am să comprim. Şi vă informez că pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere se arată că Autostrada Târgu Mureş - Iaşi are studiul de fezabilitate în curs de realizare. Dar, culmea, în august, compania a anunţat că nu va mai face studiu de fezabilitate pentru Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, şi va folosi studiile vechi. Acestea indicau un cost uriaş, de 9 miliarde de euro, motiv pentru care a şi fost respins proiectul, în trecut.

Domnule ministru, acestea sunt doar câteva dintre problemele grave, identificate de media şi societatea civilă în privinţa stadiului lucrărilor la autostrăzile care sunt proiectate să parcurgă judeţul Mureş.

În acest sens, vă solicit să analizaţi aceste probleme semnalate şi să mă informaţi oficial care este poziţia Ministerului Transporturilor cu privire la aceste constatări şi ce demersuri veţi întreprinde pentru necesara dinamizare a lucrărilor respective.

Totodată, vă solicit să mă informaţi în privinţa calendarului asumat realist de către Ministerul Transporturilor, pentru finalizarea acestor obiective.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Adrian Todoran - două interpelări. Nu.

Marius Bodea - o interpelare.

Valeriu Steriu - două interpelări depuse în scris.

Petru Movilă - una, depusă în scris.

Cătălina Bozianu - o interpelare.

Nicuşor Dan - o interpelare.

Tudor-Vlad Benga - o interpelare.

Silviu Dehelean - patru interpelări.

Csoma Botond - o interpelare depusă.

Vă rog, vreţi s-o prezentaţi, da?

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Interpelarea e adresată domnului Liviu-Marian Pop, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării este: "Deficitul de posturi de personal didactic auxiliar şi nedidactic la Liceul teoretic cu predare în limba maghiară Gherla".

Domnule ministru,

Liceul teoretic cu predare în limba maghiară Gherla funcţionează din anul şcolar 2016-2017, având personalitate juridică, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Unitatea funcţionează cu un efectiv de 452 de elevi, repartizaţi în 19 clase, din care cinci la nivel primar, şase clase la nivel gimnazial şi opt clase la nivel liceal. Numărul sălilor de studiu este de 21.

Am fost contactat la biroul meu parlamentar de către conducerea Liceului teoretic cu predare în limba maghiară. În urma discuţiilor, mi-a fost semnalat faptul că unitatea şcolară funcţionează cu un deficit de mai multe posturi de personal didactic auxiliar şi nedidactic, activitatea în această instituţie având grav de suferit.

În prezent, în statul de funcţii sunt aprobate următoarele posturi: un post de secretar, jumătate de post de administrator financiar, un post de îngrijitor şi o jumătate de post de muncitor de întreţinere.

Conform precizărilor din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi celor ale Notificării din anul 1999 privind normativele actualizate de personal didactic auxiliar şi nedidactic, nivel liceal, unitatea ar fi îndreptăţită să beneficieze de următoarele posturi: un post de secretar, un post de administrator financiar, un post de administrator de patrimoniu, un post de informatician, un post de muncitor calificat, un post de paznic sau portar şi 6,94 posturi îngrijitor. Suprafaţa de curăţenie este de 4.860 mp fără curte, teren de sport şi spaţiu de joacă.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să analizaţi situaţia prezentată. Ni se pare că este discriminatoriu ca o şcoală sau un liceu maghiar să nu beneficieze de aceleaşi drepturi de care beneficiază şcolile româneşti din judeţul Cluj.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Victor Paul Dobre - o interpelare.

Iulian Bulai - o interpelare.

Antal István - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Vă rog să prezentaţi, pe scurt, dacă...

Domnul Antal István-János:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, în atenţia domnului ministru Marius Dunca. Este vorba de activitatea fundaţiilor pentru tineret.

În anul 1990 s-a emis un Decret-lege prin care averea UTC-ului a trecut în administrarea acestor fundaţii pentru tineret.

A urmat o serie de acte normative. Cel mai important - Legea nr. 146/2002 care instituie expressis verbis interdicţia înstrăinării bunurilor preluate de către fundaţie din patrimoniul UTC.

Potrivit art. 60 din această lege, în forma sa de bază, Ministerul Tineretului şi Sportului are obligaţia de a elabora un regulament de punere în aplicare, în termen de 60 de zile. S-a amânat de mai multe ori. Nici până în prezent nu a fost aprobat regulamentul de punere în aplicare a legii.

Urmează o serie de acte normative care încearcă să reglementeze, dar activitatea principală a acestor fundaţii pentru tineret, în orice judeţ - sau cu foarte puţine excepţii - nu este în favoarea tinerilor.

Am constatat faptul că Fundaţia Judeţului Constanţa nu s-a administrat în conformitate cu Legea patrimoniului, în ultimii cinci ani, nu a desfăşurat activităţi pentru tineret. Sediul fundaţiei a fost închiriat în mod nelegal; urmează să se deschidă sală de jocuri, bar.

Adresez următoarele întrebări.

Domnule ministru, când veţi adopta Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 146/2002?

Cum se va proceda la realizarea Registrului fundaţiilor judeţene pentru tineret?

Când veţi efectua acest registru al fundaţiilor judeţene pentru tineret?

Dacă există un registru al bunurilor care au aparţinut vechii UTC în momentul înfiinţării acestor fundaţii?

Şi dacă există unităţi din fostul patrimoniu UTC care au fost înstrăinate sub administrarea acestor fundaţii?

Din datele contabile de la ANAF am aflat că majoritatea acestor fundaţii, în bilanţ, prezintă cheltuieli mari şi încasări minime.

Antal István, deputat de Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Anişoara Radu, PSD - o interpelare depusă.

George-Gabriel Vişan - o interpelare.

Corneliu Ştefan - două interpelări depuse.

Costel Alexe - două interpelări.

Ioan Sorin Roman - două interpelări.

Cătălin Cristache - o interpelare.

Cornel-Mircea Sămărtinean - o interpelare.

Cristian Ghinea - o interpelare.

Oana Bîzgan - o interpelare.

Cristian Seidler - o interpelare.

Emanuel Ungureanu - o interpelare.

Matei-Adrian Dobrovie - patru interpelări.

Nicolae Velcea - două interpelări.

Acestea fiind spuse, vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem mâine-dimineaţă, la 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,34.