Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,07.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 203.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 12 şi miercuri, 13 martie 2018; programul de lucru pentru perioada 12-17 martie 2018; lista rapoartelor depuse, în perioada 7-12 martie 2018, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

De asemenea, avem o informare din partea domnului deputat neafiliat Florea Damian, care ne aduce la cunoştinţă că va activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, avem primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca deputat de Timiş, am onoarea, dar am şi obligaţia să vă aduc aminte că în aceste zile se împlinesc 28 de ani de când, de la balconul Operei, în faţa a peste 15.000 de oameni, s-a citit Proclamaţia de la Timişoara. Un document cu viziune, prin care se subliniau sacrificiile care s-au făcut ca România să aibă un altfel de viitor.

Prin cele 13 puncte ale Proclamaţiei de la Timişoara se exprima speranţa nestrămutată de mai bine şi dorinţa reîntoarcerii la valorile autentice ale democraţiei şi civilizaţiei europene.

Vorbim de un document cu valori de dreapta, care erau văzute şi atunci ca soluţii pentru dezvoltare. Proclamaţia de la Timişoara ar trebui să fie şi pentru noi, astăzi, mai ales în Anul Centenarului, un moment de reflecţie, o şansă de a privi spre trecut, pentru a nu repeta greşelile lui.

Prin acest document extrem de important se declara tranşant că la Revoluţia de la Timişoara s-a militat pentru abolirea unui sistem totalitar şi falimentar. Pentru acest scop au luptat oameni de toate vârstele, de etnii diferite, care şi-au dorit pluralism, o democraţie autentică şi abandonarea ideilor şi propagandei comuniste.

Tot prin Proclamaţie s-a subliniat faptul că sacrificiile făcute la Revoluţie nu trebuie să fie exploatate de cei care îşi doresc o ascensiune rapidă - lucru care ar trebui să fie valabil şi astăzi. S-a militat pentru investiţii urgente în sănătate, educaţie şi infrastructură, domeniile esenţiale prin care statul nostru urma să se dezvolte. Din păcate, cele trei suferă enorm şi astăzi.

Însă unul dintre cele mai importante puncte a fost punctul nr. 8. Şi am să-i dau citire: "Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară.

Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea lui. Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un preşedinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcţii, după modelul multor ţări civilizate".

În 11 martie 1990, în Piaţa Operei, dragi colegi, erau tineri între 16 şi 23 de ani. În visele acelor tineri erau schimbări. Dar visele lor nu erau cu pixeli intelectuali needucaţi schimbând Marea Adunare Naţională. Nu erau nici dictatori schimbând dictatori. Nici propaganda unor posturi care au înlocuit Telejurnalul. Nici cu tatuaţi cu ifose înlocuindu-i pe Hagi şi pe Dobrin. Nici cu plagiatori înlocuind profesorii prăfuiţi de socialism ştiinţific. Visele lor nu erau cu mineri înlocuind Piaţa Universităţii. Nu erau cu Salam înlocuind Cenaclul Flacăra. Visele lor nu erau pline de false modele. Moralişti, astăzi, descoperiţi ca securişti, ieri.

Îmi amintesc de feţele luminoase şi părul vâlvoi al acelor tineri, visând la toate acestea. Astăzi, pentru că Proclamaţia nu s-a aplicat, acei tineri sunt mai toţi plecaţi. Şi, făcând bilanţul, vărs o lacrimă.

Cum ar fi arătat România punctului 8, o ţară în care funcţiile de conducere în care este nevoie de viziune, dacă ar fi fost ferită de activişti şi securişti? Îmi pot imagina, deşi, dacă ne uităm la realitatea de astăzi, poate părea utopic.

Fără lustraţie, ţara a ajuns unde a ajuns. Procesul comunismului, început cu un sfert de veac în urmă, are acum un singur vinovat - pe Vişinescu, în timp ce pensiile securiştilor, ca şi averile lor, sunt de zeci de ori mai mari decât ale celor pe care i-au băgat în închisoare.

După 28 de ani, deşi s-au schimbat multe lucruri, în continuare cred că ar trebui să reflectăm la Proclamaţia de la Timişoara. Pentru că dacă vom fi sinceri cu noi, ne vom da seama că avem datoria sfântă de a reclădi această ţară.

Să ne debarasăm de preconcepţiile noastre. Să ne debarasăm de populismele ieftine. Să scăpăm de obiceiul de a spune lucruri doar pentru a fi spuse, deşi nu avem intenţia să le ducem la îndeplinire.

Vă provoc, astăzi, stimaţi colegi, să ne oprim din a mai profita de încrederea cetăţenilor, încredere ce ne-a fost acordată cu bună-credinţă, doar pentru că ne place să fim numiţi parlamentari sau politicieni.

În numele celor care s-au sacrificat pentru noi, să ne propunem să ducem România mai departe, prin fapte, nu doar prin vorbe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm ordinea de zi.

2. La Proiectul de Lege pentru stabilirea conţinutului de acizi graşi trans în produsele alimentare destinate consumului uman; PL-x 359/2017 nu am primit raportul.

Procedură de urgenţă.

3. PL-x 585/2017 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

Domnul Adrian Vlad Chiotan (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a iniţiat un Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, prin care se reglementează înfiinţarea agenţiilor de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră, acreditate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, care realizează punerea în legătură a beneficiarilor de lucrări - zilieri, în vederea stabilirii raporturilor de muncă.

Ministerul Muncii susţine raportul de admitere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Chiar dacă la final o să vă rog să vă şi prezentaţi.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Adrian Chiotan, preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, prezentarea raportului.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa nr. PL-x 585/2017, din 18 decembrie 2017, cu dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, în sensul extinderii domeniilor de activitate în care zilierii pot presta activităţi necalificate, respectiv: restaurante, activităţi de alimentaţie şi baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor. De asemenea, proiectul de lege urmăreşte crearea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră prin agenţii acreditate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 11 decembrie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să intervină cineva? Nu.

Doriţi să interveniţi, domnule Seidler?

Vă rog.

Domnul deputat Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Acest act normativ pe care îl dezbatem acum, iniţial avea menirea de a include şi zilierii în categoria acelor lucrători a căror forţă de muncă poate fi intermediată. Cu asta suntem de acord.

Dar să extinzi perioada maximă în care zilierii pot presta o activitate, de la 90 la 180 de zile pe an, doar pentru că activitatea lor este intermediată, făcând astfel diferenţa dacă angajatul şi angajatorul se regăsesc fără o intermediere, aceasta nu are nicio justificare. Nu există niciun argument pentru aşa ceva.

Vă aduc aminte, dragi colegi, mai ales de la Partidul Social Democrat, că luptaţi pentru idei social-democrate - cel puţin aşa ar trebui.

Zilierii sunt o categorie care nu beneficiază de niciun fel de formă de asigurări sociale şi nici de asigurări de sănătate.

Tocmai veţi extinde perioada din an în care aceştia nu au nicio formă de asigurare socială, de la 90 la 180 de zile, fără niciun argument.

În plus, pentru că nicio iniţiativă plecată cu bune intenţii nu rămâne nepervertită, din păcate, în mâinile dumneavoastră, de la cele 6 categorii de activităţi din economia naţională în care se poate presta muncă zilieră s-a ajuns la 20. Dar acum, cu acest pretext, al intermedierii muncii zilierilor, introduceţi încă 3 noi categorii.

Mă întreb, peste 10 ani unde vom ajunge? Zilierii să poată lucra 360 de zile pe an, ca zilieri, şi eventual în toate categoriile de activităţi din economia naţională. Aşa ceva nu are niciun argument şi impactează negativ piaţa forţei de muncă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Csép Éva, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Este bine să înfiinţăm, să acordăm posibilitatea acestor agenţii de a plasa forţă de muncă chiar şi pentru zilieri, din moment ce există şi o cerere pe piaţă, şi această cerere nu se poate realiza.

Pe de altă parte, totuşi cred că extinderea, pentru cei care lucrează în domeniul hotelier, în domeniul taberelor, în domeniul unităţilor de cazare, a acestor zile, de la 90 la 180, fără să avem evaluare medicală pentru aceste persoane, pentru că legea nu prescrie ca să aibă adeverinţă medicală, după care să lucreze cu populaţia, trebuie să aibă securitatea şi sănătatea în muncă, pe de altă parte, altceva nu.

Cred că la aceasta ar trebui să ne gândim şi totuşi să reglementăm.

Pe de altă parte, dacă discutăm de contracte de muncă, discutăm despre faptul că totuşi încurajăm să avem angajaţi, să venim în întâmpinarea problemelor pe care le vor întâmpina aceste persoane care pleacă după aceea cu un venit minim şi cu o pensie minimă, pentru că ei nu beneficiază de asigurări sociale, de asigurări de sănătate.

Cele 180 de zile ar încuraja aceste persoane să încheie contracte de muncă pentru această perioadă în care îşi plătesc contribuţiile, are o asigurare prin care, după aceea, când are nevoie de această vechime în domeniul muncii, poate să conteze.

Cred că trebuie să avem grijă ca angajaţii să-şi cunoască drepturile şi, pe de altă parte, să nu profităm de zilieri pentru a scăpa de angajări.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea PSD, doamna deputat Furtună Mirela? A solicitat aici.

Din partea PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Doamnă preşedinte, vă mulţumesc.

Eu doresc să am o intervenţie scurtă, pe procedură.

Tocmai am aflat faptul că acest proiect de lege se găseşte pe lista de puncte, în vederea dezbaterii pentru aviz, de la Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, de mâine.

Noi considerăm că un act normativ, atunci când vine cu propunerea de adoptare în plenul Camerei Deputaţilor, necesită toate avizele de la toate comisiile avizatoare, chiar dacă este pur şi simplu un pas procedural şi raportul de fond a fost deja dat pentru acest document.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal vă solicită retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a acestui act normativ, în vederea obţinerii tuturor avizelor, aşa cum prevede şi Regulamentul.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe procedură, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

N-avem nimic împotrivă să fie retrimis, dar trebuie să citiţi cu atenţie Regulamentul. Pentru că acele comisii care sunt raportoare pot fixa un termen până la care să se depună avizele, şi dacă avizele nu sunt depuse, dacă punctul de vedere al Guvernului nu vine, raportul poate fi depus.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Vă propunem, cu maximă bună-credinţă şi deschidere, să nu facem o miză politică din acest proiect de lege care realmente poate fi îmbunătăţit. Mâine, pe ordinea de zi a Comisiei pentru industrii se află acest proiect, pentru a fi dezbătut şi a i se da avizul.

Există câteva amendamente care se pot face şi care pot fi dezbătute măcar în spiritul elaborării unor legi mai bune.

Aşa că propunerea firească pe care v-o facem este să acceptaţi retrimiterea la comisie; colegii din Comisia pentru industrii să-şi facă treaba, fie că sunt din PSD, fie că sunt din PNL, ulterior, săptămâna viitoare, să putem dezbate şi da votul final pe această iniţiativă legislativă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă nu mai sunt alte intervenţii pe procedură, vă supun votului propunerea colegului de la PNL, de retrimitere la comisie. Vot.

Cu 61 de voturi pentru, 90 de voturi contra, 3 abţineri şi un coleg care nu votează, propunerea a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile.

Dacă cineva doreşte să mai intervină la dezbateri generale? Dacă nu, o să rog comisia să facă propunerile pentru timpul de dezbatere pe care să-l alocăm acestui proiect.

Doamna Violeta Răduţ:

Propunem 5 minute, dezbatere.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

5 minute. Vă rog să votaţi.

103 voturi pentru, 51 de voturi contra, 13 abţineri, 12 colegi nu votează. 5 minute au fost aprobate ca timp de dezbatere.

Dezbaterea pe articole.

O să vă rog să le şi urmăriţi. Avem 10 amendamente admise.

La nr. crt. 1, la titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3. Obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4. Obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 5. Dacă sunt obiecţii?

Domnul deputat Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

La punctul 5 avem adoptat de Senat un amendament care introduce 3 noi categorii, aşa cum vă spuneam, pe lângă cele 20 existente, deşi legea a pornit doar de la 6 categorii de activităţi din economia naţională în care se poate utiliza munca zilierilor.

De aceea, eu vă propun să adoptăm forma iniţială a legii şi să respingem amendamentul inclus la Senat.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La nr. crt. 5, spuneţi? Bun.

Vot, vă rog. Cine este pentru?

Propunerea colegului deputat Seidler...

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Imediat, să comunic votul, şi apoi intraţi în procedură.

A fost respinsă cu 63 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, două abţineri.

Supun votului textul iniţial al articolului de la nr. crt. 5. Vot, vă rog.

102 voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, 15 abţineri. Textul iniţial a fost păstrat.

Procedură, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Se supun întotdeauna votului, amendamentele. Fie că sunt admise sau respinse. Se spune votului, amendamentul. Dacă întruneşte numărul de voturi pentru, se aprobă amendamentul şi rămâne. Dacă nu, supuneţi votului forma iniţială.

Deci nu supuneţi votului respingerea amendamentului. Întotdeauna supuneţi votului amendamentul, dacă rămâne sau nu.

Deci aţi făcut un vot de sens contrar logic, anterior, care nu este în procedura Parlamentului şi în Regulament.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Cu tot respectul, vreau să vă reamintesc că am supus votului propunerea colegului dumneavoastră, care era... era amendamentul, exact. Deci dânsul solicita păstrarea unui amendament al Senatului. Şi această propunere, care constituia amendamentul în sine, am supus-o votului. Ulterior, am supus textul, forma iniţială.

Vă mulţumesc.

La nr. crt. 6. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 7. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 8. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 9. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 10. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mai departe.

4. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53 din 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53 din 2003 - Codul muncii; PL-x 365/2017; lege organică.

Avem amendamente admise şi amendamente respinse; procedură de urgenţă.

Vă rog, reprezentantul Guvernului, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Actul normativ reglementează definiţia muncii nedeclarate, în concordanţă cu noile realităţi sociale, din perspectiva formelor sub care se manifestă aceasta, care cuprind atât situaţiile de neîncheiere a contractului individual de muncă, dar şi pe cele de netransmitere a raportului de muncă în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor sau de prestare a muncii în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului de muncă cu timp parţial ori în perioada în care salariatul are contractul individual de muncă suspendat.

În acelaşi timp, mai reglementează înăsprirea regimului sancţionator al muncii nedeclarate, prin creşterea cuantumului amenzii contravenţionale aplicate şi sistarea activităţii locului de muncă supus controlului sau stabilirea obligaţiei angajatorului de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă şi documente de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat.

Ministerul Muncii susţine raportul de înlocuire al Comisiei pentru muncă asupra proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Comisia, prezentarea raportului înlocuitor.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul art. 90 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa PL-x 365/2017 din 20 decembrie 2017, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, în sensul definirii muncii nedeclarate, stabilirii unor obligaţii pentru angajator în vederea eficientizării controalelor care au ca obiectiv identificarea muncii nedeclarate, înăspririi regimului sancţionator al muncii nedeclarate prin modificarea cuantumului amenzii contravenţionale, precum şi stabilirea posibilităţii achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii/comunicării procesului-verbal de constatare.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 6 februarie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte raportul comisiei depus anterior.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 octombrie 2017.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege, cu amendamentele admise.

Şi aş mai vrea să fac o corelare de tehnică legislativă. La nr. crt. 14 punctul 9, art. 1 punctul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "La art. 260, după alin. (3), se introduc trei noi alineate - alin. (4), alin. (5) şi alin. (6), cu următorul cuprins..." - iar textul curge.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege, deşi regimul sancţionator pare a fi unul foarte dur din punct de vedere financiar - şi chiar este în esenţa acestor prevederi introduse în noua lege.

Există un punct unde, prin modificarea caracterului sancţionator al persoanelor şi al agenţilor comerciali care încadrează în muncă, fără contract individual de muncă, mai mult de cinci persoane - faptă care acum va deveni contravenţie - acest lucru nu stimulează doar evaziunea fiscală, ci este şi un factor de creştere a gradului de sărăcie, un factor care poate să supună la anumite riscuri o serie de angajaţi care, iată, lucrează la negru.

Din păcate, vedem cu toţii ce se întâmplă cu colectarea amenzilor la bugetul public. Foarte multe dintre amenzile care se dau de organele abilitate de control nu se pun în aplicare, iar acel caracter mai dur ale legii iniţiale avea, după părerea mea, un caracter de descurajare. Vorbim despre nişte oameni care nu au asigurări de muncă, nu au asigurări de sănătate, nu pot beneficia de pensii după un stagiu de cotizare şi care nici nu pot beneficia de nicio formă de asistenţă din partea statului, aşa cum beneficiază oricare cetăţean angajat.

Aşadar, noi considerăm că, în fapt, această lege, deşi pe undeva rezolvă o serie de probleme, lasă şi o zonă mai mare de lejeritate în ceea ce înseamnă angajarea forţei de muncă la negru, un factor de creştere a gradului de sărăcie şi de creştere a periculozităţii în ceea ce înseamnă munca în România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Domnul deputat Seidler Cristian.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

În Programul de guvernare - ştiţi, documentul acela scris pe baza unei poveşti scrise într-o cărticică colorată - figura faptul că munca la negru se va combate prin creşterea la 5.000 de persoane, de la 2.400 în momentul de faţă, a inspectorilor de la inspecţia muncii, de fapt. Nimic despre acest lucru nu s-a mai auzit de atunci. Este doar o altă ratare a majorităţii parlamentare actuale.

În schimb, se modifică Codul muncii, cresc amenzile, dar cum cresc amenzile - şi v-am avertizat data trecută asupra acestui lucru, atunci aţi fost de acord cu retrimiterea la comisie, doar că în urma retrimiterii la comisie nu s-a întâmplat nimic.

Cu alte cuvinte, dacă la un punct de lucru nu se vor găsi copii ale contractelor de muncă - atenţie!, oamenii sunt înregistraţi în REVISAL, contractele de muncă sunt încheiate legal, dar nu se găsesc copii ale contractelor de muncă, amenda va fi de 10.000 de lei pentru fiecare angajat al cărui contract de muncă nu se află în copie, accentuez, la punctul de lucru.

În 2017, creştem birocraţia cu hârtii.

În 2017, creştem birocraţia cu hârtii, doar pentru a avea posibilitatea de a da amenzi de 10.000 de lei, şi cu această măsură veţi impacta acei antreprenori autohtoni de care plângeţi în comunicarea publică. În realitate, de fapt, îi îndoiţi cu amenzi, pentru că aveţi nevoie la bugetul de stat, pe care l-aţi conceput într-o manieră iresponsabilă din punct de vedere financiar-fiscal.

Aşadar, vă rog să vă exprimaţi prin vot dacă vreţi birocraţie, iar cine nu este dispus să participe la măsurile dumneavoastră birocratice va lua amendă de 10.000 de lei pentru fiecare lipsă de copie. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Din partea PNL a vorbit deja un coleg de-al dumneavoastră. Fiind procedură de urgenţă, avem un singur vorbitor de la fiecare grup.

Alte intervenţii dacă mai sunt, vă rog?

Dacă nu, voi ruga comisia să propună timpul de dezbatere.

Doamna Violeta Răduţ:

Propunem 5 minute pentru dezbateri.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Cinci minute - vot, vă rog.

Cu 94 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, au fost aprobate cele 5 minute de dezbateri.

Trecem la dezbaterea pe articole. Rog colegii să fie atenţi, pentru că avem şi amendamente respinse şi dacă vor să intervină...

Voi merge pe numărul curent, numărul marginal care se află în stânga textului.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii la titlul legii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 5, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 6 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 7 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 8 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 9 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La 10, obiecţii? Nu. Adoptat.

La 11, obiecţii? Nu. Adoptat.

La 12 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La 13 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La 14 dacă sunt obiecţii?

La nr. crt. 14 avem corelarea de tehnică legislativă - introducerea celor trei alineate, la propunerea Biroului Comisiei. Este practic o modificare de tehnică legislativă, pe care o supun votului.

Vot, vă rog.

Modificările au fost citite mai înainte. Fiţi mai atenţi!

Cu 101 voturi pentru, 19 voturi contra, 26 de abţineri, corelarea de tehnică legislativă la art. 260, nr. crt. 14, a fost adoptată.

La nr. crt. 15 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La 16 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La 17 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Mai departe. Respinsele, da. (Vociferări.)

V-am rugat, atunci când am început dezbaterea pe articole, să urmăriţi textul de lege, şi acolo unde vreţi să interveniţi, pe amendamentele respinse, să o faceţi. Deci v-am rugat să urmăriţi textul înainte!

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2017 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi pentru modificarea art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor; procedură de urgenţă; este vorba despre PL-x 487/2017.

Reprezentantul Guvernului, vă rog frumos, prezentaţi punctul de vedere!

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului reglementează punerea în aplicare a Recomandării Comisiei Europene privind integrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă, prin completarea Legii nr. 202/2006, în scopul desemnării Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, ca punct unic de contact, cu stabilirea atribuţiilor care decurg din această calitate, precum şi modificarea art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale susţine raportul comun de admitere, al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru administraţie publică.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei, vă rog, prezentaţi raportul, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate prin adresa nr. 487/2017 din 27 noiembrie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, asupra acestui proiect de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 21 noiembrie 2017.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisiile au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;

- avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor;

- avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative, precum:

- completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea transpunerii Recomandării privind integrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă, în scopul desemnării Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, ca punct unic de contact, inclusiv cu stabilirea atribuţiilor care decurg din această calitate;

- modificarea art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000, prin care se propune trecerea cheltuielilor pentru plata specialiştilor din comisiile de examinare, din sarcina bugetului de stat, la furnizorii autorizaţi, luând în considerare faptul că beneficiarii programelor de formare achită furnizorilor autorizaţi contravaloarea programelor de formare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege, în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Ştirbu Gigel, din partea PNL? Nu. V-aţi înscris, domnule deputat.

Domnul deputat Leoreanu Laurenţiu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul deputaţilor Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege care are ca obiect de reglementare două modificări - o completare la Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, privind transpunerea acestei acestei Recomandări privind integrarea şomerilor de lungă durată pe piaţa forţei de muncă, în sensul în care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, agenţiile judeţene să devină puncte unice de contact, dar şi modificarea Ordonanţei nr. 129, în sensul în care cheltuielile pentru formatori, pentru specialiştii din comisiile de examinare să treacă din sarcina bugetului de stat în cea a furnizorilor autorizaţi, deoarece beneficiarii acestor programe de formare achită aceste programe şi astfel există modalitatea legală ca plata să se facă din contul acestor furnizori neautorizaţi.

Aşadar, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Seidler Cristian. Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da. Vă vom surprinde. De data aceasta vom sprijini şi noi acest proiect, dar nu se poate să nu remarc faptul că vorbim aici despre şomerii de lungă durată. Vă place sau nu, în afara graniţelor României trăiesc undeva la 3,5 sau 4 milioane de români care, dacă ar fi rămas în ţară în ultimii 27 de ani de guvernare preponderent social-democrată, ar fi fost acum şomeri de lungă durată, pentru că aşa aţi ştiut să trataţi sănătatea, încât i-aţi determinat să plece, aşa aţi ştiut să trataţi învăţământul, încât i-aţi determinat să plece, despre piaţa forţei de muncă nu mai vorbesc!

Punctul 2 al acestei legi, cel referitor la formarea profesională a adulţilor - este necesară, pentru că Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 96/2016 atât de profesionist a fost tratată în mod repetat în comisii, încât, într-un final, a fost declarată neconstituţională în întregime de Curtea Constituţională.

Vă aduceţi aminte, era acel proiect de lege în care 38 de pagini de amendamente au fost votate în bloc.

Ne aflăm în Parlamentul României, forul suprem de dezbatere, în care zeci de pagini de amendamente au fost adoptate în orb şi în bloc. Nu se poate să nu menţionăm acest lucru, de fiecare dată. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

În continuare, tot în procedură de urgenţă, avem o respingere.

6. Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii şi a art. 2 alin. (1) şi art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de asigurare socială; caracter organic; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Reprezentantul comisiei, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 491/2017 din 27 noiembrie 2017 cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Propunerii legislative privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii şi a art. 2 alin. (1) şi art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de asigurare socială.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creării cadrului legal pentru exercitarea dreptului la pensie de persoanele care nu îndeplinesc condiţiile legale de pensionare privind stagiul de cotizare, prin achitarea retroactivă a contribuţiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă de 5 ani, în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, începând cu anul 2001 şi până în anul 2015.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi pentru. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 20 noiembrie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă...

Domnule deputat Roman Florin, doriţi să interveniţi!

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul PNL va susţine acest proiect de lege, pentru că el este unul care vine să repare o problemă de inechitate pentru anumite perioade de timp. Este un proiect al unor colegi liberali. Cred că puteam da această posibilitate de a opta pentru cei care nu au stagiu complet de cotizare, şi practic nu am fi făcut decât să-i ajutăm pe pensionari, pe cei care nu au finalizat întreaga perioadă de cotizare, să beneficieze şi ei, la rândul lor, de aceleaşi drepturi ca şi pensionarii cu normă de cotizare completă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Mai luăm un proiect? Mai luăm.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii - România UE cofinanţare pentru transport 2014-2020 - semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017; PL-x 27/2018; este un raport fără amendamente; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului României, aveţi cuvântul.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună ziua!

Sunt Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Vă rugăm să fiţi de acord cu ratificarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de un miliard de euro, care vizează acoperirea parţială a contribuţiei bugetului de stat pentru finanţarea POIM, sectorul transporturi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog.

Domnul Radu-Adrian Pau:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017. Împrumutul contractat se acordă pe o perioadă de până la 25 de ani, cu o perioadă de graţie de până la 7 ani. Acesta se circumscrie prevederilor privind legislaţia în domeniul datoriei publice, fiind destinat finanţării deficitului bugetar de stat şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, a cărui disponibilizare are la bază realizarea obiectivelor de investiţii cuprinse în Axele prioritare 1 şi 2 din Programul Operaţional Infrastructură Mare. Ministerul Transporturilor va fi desemnat agenţie de implementare, promotor, continuând să desfăşoare activităţile specifice legislaţiei.

În urma examinării Proiectului de Lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Heiuş Lucian?

Vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege care reglementează aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii.

Ne exprimăm speranţa că aceşti bani vor fi cheltuiţi pentru proiecte care să ducă la dezvoltarea şi la modernizarea infrastructurii mari şi să fie folosiţi cu eficienţă, corectitudine şi transparenţă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Năsui Claudiu.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Voiam să vă spun că şi Grupul USR va susţine acest împrumut pe care îl face România, dar vă atragem atenţia asupra faptului că România în continuare se îndatorează. Deşi ni s-a spus că avem bani pentru toate creşterile de salarii, pentru toate creşterile de cheltuieli care au existat anul trecut, continuăm să ne îndatorăm.

Într-adevăr, mai bine o facem la Banca Europeană de Investiţii decât s-o facem pe pieţele internaţionale. Mai bine să o facem pentru investiţii în infrastructură, decât să o facem pentru consum, dar o facem în continuare.

Şi încă un lucru pe care ar trebui să îl ştie toată lumea care este aici prezentă şi tot poporul român. Dacă ne uităm la graficul de rambursare a creditului de investiţii, vedem că cele mai mari rambursări de plăţi vor fi făcute - când? - din 2020-2021! Deci practic ne îndatorăm acum şi lăsăm sarcina viitoarelor Guverne să facă rambursarea.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea PSD, vă rog, domnule preşedinte Marius Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Da, am explicat lucrul acesta şi în comisie. Da, într-adevăr, împrumutăm acum şi plătim din 2021, dar aceasta nu înseamnă altceva decât că România, atunci când primeşte un credit pe care îl poate rambursa pe termen mediu şi lung, înseamnă că acei creditori au încredere în noi.

Şi, referitor la creşterile de salarii, anul trecut PIB-ul României a crescut cu 20 de miliarde, din care am folosit pentru salarii doar 10 miliarde.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Vă doresc o seară bună!

După pauză

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, răspunsurile orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Nistor Laurenţiu se află în sală? Nu este. OK. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae se află în sală? Nu este. Va primi răspunsul în scris.

Din nou, domnul deputat Nistor Laurenţiu, răspunsul în scris.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav se află în sală? Nu este. Va primi răspunsul în scris.

Domnul Moldovan Sorin este în sală? Nu este. Va primi în scris.

Domnul Cîtea Vasile se află în sală? Bun.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Domnule secretar de stat?

Răspundeţi dumneavoastră.

Vă rog frumos.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Bună ziua!

O să dau eu citire răspunsului formulat de către Ministerul Muncii şi, în cazul în care veţi avea nelămuriri, cu siguranţă le veţi putea adresa domnului secretar de stat.

Astfel, referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 3052A/2018, având ca obiect "Situaţia locurilor de muncă vacante la stat", vă comunicăm următoarele.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aflată în coordonarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, nu are o politică cu privire la posturile vacante din aparatul de stat.

În conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, "Angajatorii au obligaţia să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în a căror rază îşi au sediul sau domiciliul, toate locurile de muncă vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora".

Locurile de muncă astfel declarate sunt aduse la cunoştinţa persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în cadrul serviciilor de mediere a muncii, în vederea ocupării.

Pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii, ANOFM elaborează Planul anual de formare profesională, urmărind, prin acesta, încurajarea participării largi şi favorabile incluziunii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, la programe de formare profesională sau în procese de evaluare a competenţelor dobândite, în contextul informal sau nonformal, care să le asigure competenţele necesare.

Stabilirea calificărilor, ocupaţiilor, competenţelor pentru care se organizează programe de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, la nivelul fiecărui judeţ, se realizează în urma unui proces complex, cu mai multe etape, ce include:

- analiza evoluţiei pieţei muncii de la nivel local, care cuprinde: investigarea tendinţelor de dezvoltare a economiei locale pe termen scurt; analiza nevoilor de formare profesională în mediul rural; percepţia angajatorilor cu privire la nevoile de calificare a forţei de muncă; analizarea ofertelor de locuri de muncă vacante; stabilirea nevoii de formare, prin consultarea directă a potenţialilor beneficiari ai formării; analiza unor informaţii privind iminenţa unor disponibilizări colective, precum şi altele.

Pentru un răspuns mai complet, o să vă transmitem în scris.

Şi, aşa cum am specificat şi mai devreme, în cazul în care aveţi întrebări suplimentare, domnul secretar de stat este aici.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, avem şapte solicitări de amânare, toate făcute de colegul nostru, domnul Movilă Petru. Răspunsul - pentru data de 26 martie 2018 va fi prezentat domnului deputat Movilă Petru.

Continuăm cu prezentarea interpelărilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi. Alternativ va fi intervenţia.

Domnul deputat Constantin Şovăială - cinci interpelări depuse. Este prezent? Nu.

Domnul Daniel Vasile? Nu.

Domnul Adrian Dohotaru - neafiliat? Nu.

Domnul Daniel Olteanu? Nu.

Domnul Predoiu? Nu.

Domnul Pirtea? Nu.

Domnul Codreanu? Două interpelări depuse, una citită, potrivit Regulamentului.

Vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului George Vladimir Ivaşcu, ministrul culturii şi identităţii naţionale, şi doamnei Andreea Lambru, secretar general al Guvernului.

Obiectul interpelării este următorul: "Fondurile alocate editării publicaţiilor dedicate Centenarului Marii Unirii, de către statul român".

Conform documentului "Sinteză privind priorităţile strategice pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 şi perspectiva 2018-2020", un punct central în activitatea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale îl va constitui pregătirea Centenarului Marii Uniri.

În acest sens, se vor avea în vedere activităţi care fac referire la restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea lăcaşuri, acolo unde este cazul, şi amplasarea de plăci comemorative pe case şi clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia, inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand.

În ceea ce priveşte editarea publicaţiilor dedicate Centenarului Marii Uniri, priorităţile Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale sunt legate de lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.

Ţinând cont de faptul că Centenarul Marii Uniri vizează un eveniment crucial, de o semnificaţie deosebită pentru România, vă rugăm respectuos să transmiteţi:

1. Care sunt fondurile alocate în anul 2018 pentru lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice novatoare care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă? Câte astfel de publicaţii vor fi editate şi care va fi utilizarea lor în acest an?
2. Există alocări bugetare în anul 2018 şi pentru editarea altor tipuri de publicaţii dedicate Centenarului Marii Uniri? Dacă da, care este valoarea sumei alocate?
3. Ce alte activităţi mai sunt prevăzute în vederea promovării Centenarului Marii Uniri şi care sunt fondurile alocate pentru aceste acţiuni materiale?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Băişanu este prezent? Nu.

Avem o interpelare depusă de mai mulţi colegi - domnul Rodeanu, domnul Lupescu, domnul Popescu - USR.

Dacă vreunul dintre ei...? Nu vor să susţină.

Doamna Oana Bîzgan este? Nu.

Toate acestea se vor depune în scris.

Domnul Nicolae Popescu? Nu este. Este!

Vă rog.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea este adresată Guvernului României, doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, şi are ca obiect "Programul de celebrare a Centenarului Marii Uniri 1918-2018".

Stimată doamnă prim-ministru,

Având în vedere importanţa anului 2018, din punct de vedere al celebrării Centenarului, vă rog respectuos să-mi comunicaţi următoarele date, care deocamdată nu se regăsesc pe site-ul dedicat Centenarului, centenar.gov.ro.

1. Calendarul şi programul oficial, defalcat pe luni, săptămâni şi zile;

2. Vă rog să-mi indicaţi motivul pentru care site-ul oficial al Centenarului nu este adus la zi cu cele enunţate la punctul 1?

3. În documentul programatic privind Centenarul aţi conturat dimensiunea României din afara graniţelor - Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria - dimensiunea numărul 6, incluzând în cadrul acesteia noua diasporă.

În cadrul acestei dimensiuni, aţi marcat ca latură esenţială programele care vizează încurajarea revenirii românilor din noua diasporă în ţară, inclusiv în forma asistenţei financiare şi a unor măsuri concentrate de stimulare a economiei în zonele afectate de emigrarea masivă.

Ca reprezentant ales al diasporei, vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri concrete intenţionaţi să dispuneţi pentru implementarea acestor direcţii şi care este calendarul acestora?

4. Întrucât în acest moment informaţiile privind Centenarul sunt disparate pe site-urile diverselor instituţii - ministere -, cum ar fi Ministerul Culturii, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, vă rog să apreciaţi ca oportună unificarea tuturor acestor informaţii într-un spaţiu portal, precum cel deja existent, centenar.gov.ro, şi să-mi comunicaţi opinia dumneavoastră faţă de această sugestie.

Ultimul punct, 5. Vă rog să-mi comunicaţi ce instrumente puteţi indica pentru a îmbunătăţi şi populariza acest Centenar, în rândul cetăţenilor români de pretutindeni, inclusiv în noua diasporă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Steriu? Nu este. Depune în scris.

Domnul Petru Movilă? Nu este. În scris.

Domnul Neculai Iftimie? Nu este. În scris.

Doamna Beatrice Tudor? Nu este. În scris.

Domnul Ilie Toma? Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor şi vine într-o situaţie grea pentru municipiul Hunedoara, unde se pare că s-au anulat absolut toate trenurile de transport pe ruta Simeria-Hunedoara.

În urma audienţelor de la Cabinetul parlamentar din municipiul Hunedoara, vă supun atenţiei următorul aspect: de la 1 martie 2018, CFR Călători, Regionala Timişoara, anulează, total sau parţial, o serie de trenuri.

La nivelul judeţului Hunedoara, pe ruta Simeria-Hunedoara şi retur, în acest moment s-au anulat permanent şase trenuri: trenurile 2.141, 2.142, 2.143, 2.144, 2.145, 2.146, pe ruta Simeria-Hunedoara sau Hunedoara-Simeria. Ele au fost anulate permanent. Motivul invocat de reprezentanţii CFR Călători este că traficul de pasageri este redus sub 10 pasageri pe tren şi circulaţia trenurilor nu se justifică financiar.

Menţionez că această afirmaţie nu poate fi susţinută, din cauza lipsei de monitorizare audio-video a angajaţilor, biletele comercializându-se şi în tren, nu doar prin casieria societăţii.

Municipiul Hunedoara a fost un oraş puternic industrializat, iar în urma reducerii activităţii Combinatului siderurgic, forţa de muncă a migrat spre oraşele învecinate, unde a avut loc alternativa locului de muncă în fabricarea componentelor auto, cu precădere.

În parcul industrial care urmează să se extindă la Simeria, o mare companie germană urmează să construiască o fabrică de produse electrocasnice. Discuţiile cu autorităţile din judeţul Hunedoara sunt avansate, iar demararea investiţiei care atrage masiv forţa de muncă din municipiul Hunedoara este într-un stadiu avansat.

Investiţia de la Simeria ar presupune crearea a 2.000-2.500 de locuri de muncă în noul parc industrial, conform declaraţiei reprezentanţilor judeţului Hunedoara. Aceste locuri de muncă atrag locuitorii din tot judeţul, majoritari fiind cetăţenii municipiului Hunedoara, şi care vor fi nevoiţi să facă naveta Hunedoara-Simeria şi invers.

Faţă de cele de mai sus, atrag atenţia că majoritatea locuitorilor sunt dependenţi de navetă, naveta pe calea ferată fiind un mijloc mai puţin costisitor de deplasare.

Pe de altă parte, turismul este în plină dezvoltare. Castelul Corvinilor din Hunedoara a avut anul trecut aproape 400.000 de turişti, cu 10% mai mult decât în anul 2016.

Menţionez că cetăţenii care vin din alte judeţe, până în Simeria, nu au alternativa continuării călătoriei cu trenul până la Hunedoara, respectiv, atât navetiştii, cât şi turiştii sosiţi în municipiul Hunedoara, sunt obligaţi să folosească alte mijloace de deplasare, mai costisitoare şi riscante, pe tronsonul de drum Hunedoara-Sântuhalm-Simeria fiind numeroase accidente rutiere.

Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul celor peste 100.000 de cetăţeni, locuitori ai arealului municipiului Hunedoara, vă rog să-mi comunicaţi care ar fi modalitatea şi procedura prin care ar putea fi reluată circulaţia trenurilor, cu precădere la orele de vârf 6,00 - 8,00, 14,00 - 16,00, 22,00 - 24,00 şi vă rog să ne sprijiniţi în demersurile noastre, pentru a relua circulaţia pe calea ferată a trenurilor pe ruta Hunedoara - Simeria şi retur şi, totodată, să ne comunicaţi perioada de timp şi paşii care trebuie urmaţi, în conformitate cu prevederile legale, pentru ca acest fapt să fie posibil în cel mai scurt timp.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Simona Oprescu? Nu este. Depune în scris.

Domnul Mihăiţă Vîrză.

Vă rog.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului.

Stimate domnule ministru,

Potrivit datelor oficiale, ponderea industriei turismului în produsul intern brut a crescut de la 1,5% în 2016, la aproximativ 2,6% în 2017, iar pentru acest an sunt preconizate alte creşteri importante, bazate pe măsurile aplicate în cursul anului 2017.

Experţii din domeniu apreciază că în prezent industria de turism este asaltată de un val de schimbări, - ca un macromediu extrem de imprevizibil - atât legate de tehnologie, cât şi de comportamentul consumatorilor.

Printre aceste schimbări, sunt câteva care ajută companiile să se pregătească pentru provocările viitoare şi să creeze noi strategii: schimbarea obiceiurilor de consum, noile modele de afaceri, ţintirea pieţei, în funcţie de noile tendinţe.

În ciuda acestor imprevizibilităţi, există o mulţime de oportunităţi pentru companiile de turism dispuse să investească în noile tehnologii, în dezvoltarea noilor produse turistice, în dezvoltarea relaţiei cu clienţii şi chiar să adopte noi modele de afaceri.

Cu toate acestea, se constată o serioasă lipsă a personalului calificat în acest domeniu, oamenii de afaceri din industria turismului solicitând, în mod repetat, ministerului de resort, soluţii în acest sens.

Având în vedere cele enunţate mai sus, vă rog să ne transmiteţi un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este în prezent viziunea Ministerului Turismului pe această temă?

Şi 2, în cadrul conferinţei "Dezvoltarea durabilă a turismului în România din 2017", Ministerul Turismului afirmă că are în plan realizarea unor centre de pregătire profesională. A fost elaborat, în acest sens, un plan de măsuri? Care este stadiul acestei iniţiative?

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Costel Alexe depune în scris.

Domnul Florin Roman depune în scris.

Domnul Laurenţiu Nistor - în scris.

Domnul Gabriel Andronache - în scris.

Domnul Ilie Dan Barna - în scris.

Domnul Iulian Bulai?

Doamna Lavinia-Corina Cosma? Depune în scris.

Doamna Cristina Iurişniţi? În scris.

Domnul Claudiu Năsui? În scris.

Domnul Sergiu Vlad? În scris. Nu? O susţineţi.

Vă rog.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Interpelare adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului şi sportului.

Stimată doamnă ministru,

În urma sesizării pe care am primit-o din partea unui club sportiv de drept privat, constituit în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii, vă înaintez solicitarea care urmează.

Vă solicit, cu respect, să-mi comunicaţi un răspuns scris, motivat în fapt şi în drept, cu privire la eligibilitatea, în accepţiunea Legii nr. 350/2005, respectiv dacă sunt acceptate şi dacă se pot achita de către primărie, prin intermediul Centrului Municipal de Cultură Arad, în această speţă, cheltuielile izvorâte sau sumele de bani care se vor plăti de Clubul sportiv de drept privat, în baza contractelor de activitate sportivă care sunt încheiate în baza prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului.

În sprijinul solicitării noastre, precizăm că legiuitorul nu a prevăzut în Legea nr. 350/2005 nicio interdicţie de plată a salariilor sau a altor drepturi băneşti izvorâte din contractul de activitate sportivă.

Ca urmare, considerăm că este aplicabil principiul conform căruia "unde legea nu interzice, înseamnă că permite".

Prezenta solicitare a fost formulată, luând în considerare şi următoarele prevederi legale incidente în domeniul respectiv.

Articolul 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului: "Sportivii de performanţă încheie cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă".

Şi art. 18 alin. (3) din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, care menţionează: "Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca sume pentru finanţarea activităţii, potrivit alin. (1) şi (2), în limita a maximum 5% din bugetul aprobat".

Având în vedere cele prezentate, aştept răspunsul dumneavoastră, doamnă ministru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Tudor Pop.

Vă rog.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Interpelarea se adresează domnului ministru Mihai Fifor, iar obiectul interpelării este "Planul de management al Institutului «Cantacuzino»".

Domnule ministru,

Este de notorietate criza imunoglobulinelor din România şi activarea mecanismului de protecţie civilă în caz de dezastre, de către doamna ministru a sănătăţii, Sorina Pintea, tot aşa cum este de notorietate şi faptul că doamna ministru declara că la Institutul "Cantacuzino" s-ar putea produce imunoglobulinele, esenţiale pentru salvarea vieţilor pacienţilor dependenţi de acestea.

Ştim, însă, că acest mecanism de protecţie civilă nu va funcţiona decât pe o perioadă scurtă de timp - 6-12 luni -, urmând ca după aceea să ne descurcăm singuri.

Soluţia pe care doamna ministru Sorina Pintea, dar şi noi, o vedem, este repunerea în funcţiune a liniei de producere a imunoglobulinei la Institutul "Cantacuzino".

În luna noiembrie, în urma Hotărârii de organizare a Institutului "Cantacuzino", acesta a fost trecut în subordinea ministerului pe care îl conduceţi şi, în data de 22 decembrie 2017, fostul ministru al sănătăţii, Florian Bodog, împreună cu dumneavoastră, aţi semnat Protocolul de predare-primire a Institutului "Cantacuzino".

La acea dată declaraţi că: "Este o instituţie intrată, din păcate, în umbră, în ultimii ani, dar este importantă pentru securitatea în sănătate. Avem un plan riguros de reaşezare a acestei instituţii. După sărbători începem să lucrăm pe programul de management şi vom porni motoarele. Este un institut strategic pe care ni-l dorim relansat".

Vă solicit, aşadar, stimate domnule ministru, la trei luni de la aceste declaraţii, să ne transmiteţi planul de reaşezare despre care vorbeaţi în 22 decembrie 2017 şi programul aferent de management.

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Rădulescu? În scris.

Domnul Cornel Zainea? În scris.

Domnul Corneliu Olar? În scris.

Domnul Ştefan Popa?

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul interpelării este "Înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în judeţul Vâlcea nu mai suportă amânare".

Stimate domnule ministru,

În judeţul Vâlcea, de aproximativ patru ani au fost depuse de către unităţile administrativ-teritoriale proiecte pentru înfiinţarea de reţele de gaz pentru care nici în momentul de faţă nu s-au dat avize.

Locuitorii vâlceni, din mai multe comune, au solicitat înfiinţarea reţelei de gaz, însă aceste solicitări au rămas fără răspuns, deşi primăriile au depus documentaţia pentru introducerea gazului metan în localităţi.

În prezent, în mai multe zone ale judeţului Vâlcea, încălzirea, prepararea hranei şi a apei calde se face cu lemne, în sobe de teracotă, la consumatorii casnici şi cu centrale termice pe combustibil solid, la majoritatea obiectivelor social-culturale şi agenţilor economici importanţi.

Localităţile în plină dezvoltare industrială, cu aproximativ 7.000 de locuitori, unele aflate în vecinătatea municipiului Râmnicu Vâlcea, nu ar trebui să întâmpine astfel de obstacole, în anul 2018.

Aceste investiţii nu sunt moft, ci o reală necesitate.

Astfel, domnule ministru, vă rog să ne comunicaţi soluţiile şi termenele pe care le găsiţi oportune pentru rezolvarea acestor solicitări, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor vâlceni.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Ştefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Sorin Bota? În scris.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Doamnă preşedinte,

Interpelarea mea se adresează doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica Dăncilă.

Obiectul interpelării: "Statul român renunţă, în faţa corporaţiilor, la un atribut al suveranităţii sale".

Doamnă prim-ministru,

În data de 11 octombrie 2017, prim-ministrul Mihai Tudose adoptă o hotărâre prin care trimite spre adoptare Parlamentului Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere, referitoare la perimetre petroliere offshore.

Proiectul de lege prevede o serie de reglementări cu privire la autorizările necesare pentru lucrări la sondele marine, autorităţile competente, diverse proceduri şi o lungă serie de dispoziţii derogatorii de la normele de drept comun în domeniul proprietăţii private, al mediului şi altele.

Să luăm punctual cele mai spinoase probleme din această propunere legislativă.

La art. 18 se prevede mai întâi că: "Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază pe toată perioada derulării acestora de niveluri de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferentă acestor cote şi de reglementările fiscale existente de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Cu alte cuvinte, atâta vreme cât va exista un strop de petrol şi/sau gaz în perimetrul pe care îl exploatează, corporaţiile americane, austriece, ruseşti mari - Exonn Mobil, OMV, Lukoil - vor beneficia de niveluri de redevenţe şi impozite stabilite la nivelul anului 2018, ştiut fiind că la acest moment avem redevenţe şi impozite la niveluri infime, faţă de toate ţările producătoare de petrol şi gaze din Uniunea Europeană.

Să luăm redevenţa la gaze care, în România, în anul 2018, este stabilită la nivelul preţului la gaz din anul 2012, statul încasând o redevenţă, în medie, de 7% - între 3,5% şi 13,5% -, calculată la nivelul unui preţ neactualizat de şase ani, respectiv 45,71 lei/MWh.

Asta în condiţiile în care la data la care vorbim producătorii vând gazul la preţul pieţei, respectiv cu 89 de lei/MWh. Or, preţul pieţei fiind de două ori mai mare decât cel de referinţă, rezultă că la această dată România atinge o redevenţă situată între 1,75% şi 6,75%, în medie 3% din preţul gazelor extrase de la noi.

Cu alte cuvinte, statul renunţă în faţa corporaţiilor la un atribut al suveranităţii sale, acela de a legifera şi de a stabili în materia prevederilor referitoare la impozitarea directă, ştiut fiind că, la nivelul Uniunii Europene, reglementările fiscale cu privire la impozitele directe sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru, în funcţie de necesitatea de resurse a acestuia.

Mai mult, în acelaşi art. 18 se prevede şi că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare, obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele 3 minute, vă rog...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Am depăşit!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... să încheiaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Prezentul proiect de lege, la data de 12 februarie, a fost adoptat de Senatul României.

Cu alte cuvinte, corporaţiilor care extrag zăcămintele româneşti de pe platoul continental al Mării Negre nu doar că nu li se vor putea modifica reglementările fiscale în anul viitor, dar şi în prezent le sunt aplicabile exclusiv cele favorabile.

În această formă, doamnă prim-ministru, vă rog să luaţi măsurile necesare, legale, prin care să corectaţi acest prejudiciu major adus statului român şi cetăţenilor săi.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Radu Anişoara? În scris.

Domnul Sorin Bumb? În scris.

Domnul Dobrovie? În scris.

Domnul Prisnel? În scris.

Domnul Viziteu? În scris.

Domnul Duruş?

Vă rog.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenţiei situaţia în care se găseşte reabilitarea DN 18, care leagă Maramureşul de Suceava, prin Pasul Prislop, un drum extrem de important pentru localnici, dar şi pentru turişti.

Domnule ministru,

La finalul lunii februarie 2018, CNAIR a publicat stadiul proiectelor aflate în derulare pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. Şi, contrar aşteptărilor, finalizarea investiţiilor pe tronsoanele de pe DN 18 - Baia Mare - Sighetul Marmaţiei şi Moisei - Iacobeni - nu mai este posibilă în acest an, din cauza lipsei alocării bugetare.

Conform datelor furnizate de CNAIR, tronsonul Baia Mare - Sighetul Marmaţiei are un stadiu fizic de realizare de 93% şi un stadiu al plăţilor de 80%, lucrările fiind începute în septembrie 2011 şi ar fi trebuit finalizate în 2015.

S-a dat un nou termen - vara lui 2017. Din lipsă de fonduri, anul trecut s-a anunţat decalarea lucrărilor cu încă un an. Cu toate acestea, în nota CNAIR din februarie 2018 se arată că nu sunt suficienţi bani nici anul acesta.

Cele 4 loturi ale tronsonului Moisei - Iacobeni au o situaţie şi mai îngrijorătoare. Execuţia lucrărilor se situează între 70% pentru lotul 2 şi 10% pentru lotul 4. Stadiul financiar este între 55% - lotul 1 şi 4% - lotul 4. Toate cele 4 loturi ar fi trebuit să fie finalizate în acest an.

În acest moment, fără finanţare şi cu întârzieri în execuţie, este foarte clar că investiţia nu doar că nu va fi finalizată la termen, ea nu va fi predată anul acesta, şi, la cum merg lucrurile, termenul realist de terminare a lucrărilor este 2020.

Domnule ministru,

Situaţia este una deosebit de gravă. Prin întârzierile pe care le provocaţi investiţiei de pe DN 18, prin nealocarea sumelor necesare finalizării lucrărilor în acest an, produceţi pagube economiei din zonă. La fel, turismul între două provincii de o importanţă deosebită la nivelul României - Maramureşul istoric şi Bucovina - este grav afectat.

Este inacceptabilă atitudinea pe care o manifestă constant Ministerul Transporturilor faţă de judeţul pe care îl reprezint în Parlament. Maramureşul nu are aeroport funcţional de 27 de luni; Maramureşul nu este cuprins în niciun proiect aflat în derulare pentru autostrăzi sau drumuri rapide, iar de 7 ani ministerul derulează o investiţie, pe DN 18, care trebuia să fie gata în 4 ani.

Sunt convins că maramureşenii merită mai mult respect decât le oferiţi, măcar pentru simplul fapt că au votat, în proporţie de 43%, reprezentanţii PSD, la ultimele alegeri generale.

Având acestea în vedere, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Ce sume s-au alocat în acest an tronsoanelor de investiţii aduse în discuţie şi cât la sută reprezintă din necesar, pentru a putea fi finalizate lucrările la termen?

2. Care este termenul, pe fiecare sector în parte, pe DN 18, la care previzionaţi că va fi predată lucrarea?

Şi 3. Care sunt investiţiile majore legate de Maramureş, pe care Ministerul Transporturilor le are în vedere - obiective şi termene?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Silviu Dehelean? În scris.

Domnul Cristian Ghinea? În scris.

Domnul Antal János?

Vă rog.

Domnul Antal István-János:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea - către Ministerul Justiţiei, în atenţia domnului ministru Tudorel Toader. Se referă la procedura Camerei de Consiliu.

Stimate domnule ministru,

Încă de la adoptarea noului Cod de procedură civilă, Camera de Consiliu a fost o instituţie prevăzută de acesta, cu toate că nu existau spaţii necesare pentru aplicarea ei, iar, în acest sens, aplicarea acesteia a fost amânată din 2010 până în prezent.

În luna decembrie a anului 2016, Guvernul a stabilit, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95, că sunt prorogate, pentru o perioadă de 2 ani, până la data de 1 ianuarie 2019, termenele prevăzute de Legea nr. 2 din 2013 privind degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134 din 2010 privind Codul de procedură civilă, şi prorogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62 din 2015.

În interpelarea scrisă am făcut referire la art. 12, 13. Sunt în scris. Trec la întrebări, pentru că nu mă încadrez în 3 minute.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

1. A fost adoptat planul de acţiune prevăzut de art. 2 alin. (4) din Ordonanţa nr. 95 din 2016?
2. Care este necesarul de spaţii şi care este personalul necesar punerii în aplicare a acestei măsuri?
3. Ce măsuri au fost luate în vederea asigurării necesarului de spaţii şi a personalului necesar punerii în aplicare a procedurii Camerei de Consiliu?

Aş dori un răspuns în scris.

Antal István, deputat al UDMR Constanţa.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Florinel Stancu? În scris.

Domnul Ungureanu, Emanuel Ungureanu? În scris.

Domnul Turcescu? În scris.

Domnul Adrian Todoran? În scris.

Domnul Eugen Tomac? În scris.

Domnul Marius Paşcan?

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună seara, distinşi colegi.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Şova.

Am aflat cu stupefacţie, dintr-un comunicat public al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, că a fost reziliat contractul de execuţie a centurii ocolitoare a Municipiului Târgu Mureş, după 4 ani de conflicte, tribulaţii şi cazne pe care le-a cunoscut acest proiect contractat, în calitate de executant, de o firmă spaniolă.

În respectivul comunicat se arată că: "Având în vedere necesitatea revizuirii proiectului tehnic, precum şi costurile mari legate de execuţia lucrărilor, conform proiectului revizuit, beneficiarul a încheiat cu antreprenorul un acord de voinţă al părţilor privind încetarea contractului de execuţie "Construcţia variantei de ocolire Târgu Mureş" şi că se va proceda la demararea unei alte proceduri de achiziţie publică pentru finalizarea obiectivului.

Domnule ministru,

În luna octombrie a anului trecut, compania comunica tocmai că progresul fizic total în privinţa acestei lucrări este de doar aproximativ 35%, după 4 ani de lucrări.

Nu se făcea, la vremea respectivă, vorbire de niciun fel de sancţiune care ar fi fost aplicată executantului pentru întârzieri sau lucrări neconforme, iar de atunci se pare că nu s-a mai întâmplat nimic semnificativ în privinţa acestui proiect, până la această soluţie ultimativă, de reziliere a contractului pe cale amiabilă.

Vă solicit imperativ să mă informaţi cu celeritate:

Cine se face vinovat pentru această situaţie?

Ce sancţiuni s-au aplicat pe baza contractului respectiv, pentru întârzierile în execuţia lucrărilor?

Când se vor relua procedurile de licitaţie?

Care este valoarea estimativă a lucrărilor rămase?

Şi dacă există fondurile necesare în acest sens?

Nu în ultimul rând, în numele mureşenilor care aşteaptă de 4 ani să vadă finalizată o centură rutieră ocolitoare, ale cărei lucrări au fost inaugurate cu surle şi trâmbiţe în campania electorală a PSD din 2014, vă solicit să mă informaţi, când estimaţi, totuşi, sub cuvânt de onoare, că această lucrare va fi dusă la bun sfârşit?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Bichineţ, vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Când am văzut cum se răresc parlamentarii în sală, cum pleacă ziariştii, au plecat televiziunile, am fost puţin îngrijorat şi m-am gândit să rămân până la sfârşitul programului, în caz că adormiţi, singură, la pupitru, acolo, să aibă cine să vă trezească, după o zi atât de lungă şi de grea.

Interpelarea mea este adresată unui ministru foarte sprinţar şi simpatic, de altfel, domnul Eugen-Orlando Teodorovici.

Ştiu că aveţi o viaţă grea, domnule ministru, foarte, foarte grea. Şi nu vreau să v-o fac eu şi mai grea.

S-au dus vremurile când cutreieraţi, tânăr şi neliniştit, lăcaşurile de cultură, teatru, muzeele, bibliotecile, cluburile, discotecile şi aşa mai departe. Vă ocupaţi acum de finanţele acestei ţări vlăguite.

Concret. Credeţi că ANAF, în 2018, va recupera vreun leu de la cei care au făcut evaziune?

Credeţi, domnule ministru Orlando Teodorovici, că ANAF, în 2018, va recupera vreun ban de la cei pe care DNA i-a identificat ca fiind jefuitori ai acestei ţări?

Dacă se va întâmpla să se recupereze vreun leu, deşi eu nu cred treaba aceasta, vă rog să-mi daţi un răspuns în scris, aici, şi nu îmi fixaţi întâlniri în altă parte, prin care să comunicaţi că toţi aceşti bani intră pentru drumurile naţionale şi judeţene din această ţară.

Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Şi doamna deputat Tamara Ciofu, vă rog.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării: "Oportunitatea unor modificări la Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului" şi este adresată doamnei ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Ministerul afacerilor interne a impus agenţilor de poliţie care vor să participe la concursurile din sursă externă pentru funcţiile de ofiţeri specialişti să facă dovada calificativelor de evaluare a activităţii în serviciu pe ultimii 2 ani - cel puţin "Bine". Această cerinţă a fost impusă exclusiv agenţilor de poliţie, nu şi candidaţilor veniţi din viaţa civilă.

Aşadar, cei care nu au efectiv 2 ani vechime în poliţie, în lipsa altor prevederi, nu pot îndeplini aceste cerinţe care sunt diferite faţă de cei care vin din viaţa civilă şi cărora nu li se cere nicio astfel de condiţie, nici măcar o caracterizare de la ultimul angajator.

În acest fel, deşi este lipsă de personal în structurile MAI, agenţii de poliţie încadraţi din sursă externă nu pot accede în corpul ofiţeresc.

Situaţia descrisă a fost generată de art. 27⁴⁵ pct. d) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, care precizează că agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer dacă îndeplineşte cumulativ mai multe condiţii, inclusiv alin. (d), a obţinut calificativul de cel puţin "Bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

Din cauza faptului că acest paragraf de lege nu prevede nicio excepţie în cazul agenţilor de poliţie care au mai puţin de 2 ani vechime în serviciu şi astfel nu pot face dovada celor două calificative necesare participării la concursurile din sursă externă, sunt agenţi de poliţie care nu au putut participa la concursurile de ofiţer din sursă externă, organizate de către structurile Ministerului Afacerilor Interne.

De aceea, am propus, prin iniţiativa legislativă ataşată acestei interpelări, schimbarea situaţiei juridice lacunare din acest moment, cu propunerea completării art. 27⁴⁵ lit. d), cu încă o literă, lit. e), prin care să se introducă o excepţie de la prevederile pct. d), astfel că pct. e) să precizeze că, prin excepţie de la prevederile pct. d), agenţilor de poliţie cu o vechime mai mică de 2 ani în serviciu şi care nu pot face în aceste condiţii dovada calificativelor pe ultimii 2 ani de serviciu, le sunt aplicabile cerinţele de la pct. a), b) şi c).

Cel de-al doilea aspect pe care doresc să vi-l prezint şi care face obiectul aceleiaşi propuneri legislative se referă la imposibilitatea poliţiştilor încadraţi din sursă externă de a li se modifica raporturile de serviciu prin mutare, delegare sau detaşare, pe o perioadă de cel puţin 3 ani de la numirea în prima funcţie. Este vorba de situaţia funcţionarilor publici cu statut special din MAI, reglementată de Ordonanţa de urgenţă nr. 3 din 24 februarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului.

Atât poliţiştilor încadraţi din sursă externă, cât şi celor care au absolvit instituţiile de învăţământ ale MAI li se trasează, fără niciun fel de diferenţiere, sarcini şi atribuţii de serviciu specifice, drepturi şi obligaţii, conform legii.

Poliţiştii definitivaţi în profesie au posibilitatea de a evolua în carieră, prin concursuri de trecere în corpul ofiţeresc, de ocupare a unor funcţii de conducere, prin mutare, delegare, detaşare şi transfer.

Pentru stenogramă şi pentru secretariat, am ataşat întreaga interpelare.

Şi aş vrea doar să închei prin a spune că prezentul proiect legislativ, pe care îl voi aduce la cunoştinţă colegilor mei, pentru a fi semnat şi depus, în vederea aprobării, propune o perioadă mai scurtă de restricţionare a acestor drepturi, de la 3 ani la 6 luni, timpul exact pe care îl parcurge astăzi un elev în şcolile postliceale de poliţie. Nu se mai justifică un interval de timp atât de lung, care poate declanşa inechităţi între cele două moduri de evoluţie în carieră a agenţilor de poliţie, şcoală de poliţie, respectiv sursă externă, cea de-a doua fiind oricum condiţionată de parcurgerea unei forme similare de iniţiere în carieră.

Presupun că aceste două iniţiative, care nu cer efort financiar, vor fi studiate cu atenţie.

Aştept răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,51.