Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,06.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 198.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 10, şi miercuri, 11 aprilie 2018; programul de lucru pentru perioada 09-14 aprilie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 03-10 aprilie 2018 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

La punctul 2 avem...

Doamna Moagher, vă rog frumos, pe procedură.

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

Doamnă preşedinte,

Solicit mutarea PL-x-ului 547/2017 - Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, pe poziţia 5.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La ce număr se află PL-x-ul respectiv, vă rog?

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

26.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe cât?

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

Pe 5, de pe 26. Şi, ulterior, doresc retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedură, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă vicepreşedinte, preşedinte de şedinţă,

Vă rog să aveţi amabilitatea să-l ascultăm pe preşedintele Comisiei pentru transporturi, legat de această cerere a Grupului parlamentar al PSD.

Mulţumesc.

Doamnă,

Am cerut, în calitate de vicelider, să daţi dreptul preşedintelui comisiei să exprime un punct de vedere. Mi se pare că e o chestiune normală.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mie daţi-mi voie să finalizez procedura în care mă aflu în momentul de faţă, adică votul respectiv. (Vociferări.)

Dacă îmi invocaţi articolul... Cu tot respectul faţă de dumneavoastră, invocaţi-mi articolul, şi atunci eu am să-l respect.

Domnul Victor Paul Dobre:

Era mai corect, doamnă, să prezinte preşedintele comisiei. E mult mai calificat. Dar o să încerc eu să vă explic motivele pentru care nu suntem de acord.

Reglementările instituite prin această iniţiativă vizează administratorul căii ferate, care are obligaţia să doteze trecerile la nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaţionale, precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un risc ridicat de accidente, cu bariere şi semibariere şi totodată să asigure vizibilitatea la aceste treceri pe o distanţă de 150 de metri.

Dacă aceste prevederi nu sunt respectate, norma prevede aplicarea unor amenzi pentru administratorul căii ferate, de la 50.000 la 250.000 sau de la 30.000 la 150.000 de lei, în funcţie de abatere.

Problema modernizării trecerilor la nivel cu calea ferată este una de anvergură naţională şi vizează, în primul rând, siguranţa cetăţeanului.

În România, ritmul de modernizare a acestor treceri la nivel cu calea ferată este unul extrem de lent. Din totalul de 5.080 de treceri la nivel cu calea ferată doar 1.071 sunt prevăzute cu sisteme automate de avertizare. Avem 3.493 de treceri la nivel prevăzute doar cu indicatoare rutiere, adevărate capcane ale morţii. Iar anul trecut au fost reabilitate doar 71 de astfel de treceri.

În acest ritm, am avea nevoie de 49 de ani pentru a le aduce la un standard modern şi sigur.

Am afirmat de multe ori că CFR-ul este în colaps. Şi aceasta, nu din cauza subfinanţării, ci din cauza indolenţei, a managementului deficitar şi a amatorismului.

Starea infrastructurii feroviare din România este deplorabilă, iar numărul de accidente ne plasează pe locul 3 în Europa, cu 187 de victime, în 2016.

Scuzele celor care conduc societăţile de cale ferată şi ale responsabililor din minister nu pot fi acceptate.

Aşteptăm din partea lor soluţii urgente şi o mobilizare exemplară pentru a resuscita acest sector strategic pentru România, care, să nu uităm, are o reţea de cale ferată extinsă, fiind a şaptea din Uniunea Europeană. Dar, din păcate, şi cea mai învechită.

De aceea, urgentarea acestei iniţiative legislative este atât de necesară, iar tragerea de timp a PSD-ului nu o putem înţelege.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă mai sunt intervenţii pe procedură?

Domnul Simionca Ionuţ.

Şi vă rog să-mi invocaţi şi articolul din Regulament.

Domnul Ionuţ Simionca:

În primul rând, Hristos a înviat!, stimaţi colegi.

Art. 151. Şi, ca vicelider al Grupului PMP şi iniţiator al acestei propuneri legislative, susţinute de vreo 106 parlamentari din Camera Deputaţilor, cred că cetăţenii noştri merită altfel de atenţie. Cetăţenii noştri merită mai multă grijă din partea demnitarilor, din partea parlamentarilor.

Eu m-am luptat şi am strâns semnături pentru această propunere legislativă, pentru că... cred, într-adevăr, că avem nevoie de aceste bariere.

Nu mai mult, exemplul de la Bistriţa, unde, într-un singur accident, au murit 5 fraţi. 5! Pe 20 de kilometri de drum, de la Bistriţa la Prundu Bârgăului, sunt patru treceri la nivel cu calea ferată, pe drum european.

Stimaţi colegi,

Cred că noi avem responsabilitatea cetăţenilor. De aceea suntem aici, de aceea am fost trimişi în Parlamentul României, să-i ajutăm sau să aducem propuneri legislative prin care să le facem viaţa mai uşoară.

Dacă noi nu ne gândim la grija cetăţenilor, cine să o facă?

Eu cred că această propunere ar trebui să treacă cât de repede, şi în forma în care este, actuală. Că dacă scoatem amenzile, care, într-adevăr, sunt ridicate, pentru cei de la CFR, vom scoate şi responsabilitatea de pe umerii celor de la CFR să le facă.

Şi dacă nu se implementează, rămâne o propunere legislativă fără niciun sens, care nu va fi pusă în vigoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, pentru probleme de procedură, într-adevăr, puteţi lua cuvântul, în afara dezbaterilor legislative sau politice. Dumneavoastră n-aţi invocat aici niciun fel de procedură.

Vă mulţumesc.

Dacă...

Domnul deputat Daniel Suciu, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Hristos a înviat!, în primul rând.

Am început această sesiune de dezbateri, deşi eram pe procedură cu declaraţii politice. N-am să fac acelaşi lucru şi eu.

Şi eu sunt iniţiator la acest proiect de lege. Şi dacă cei din opoziţie ne acuză că voiam sau vrem să picăm acest proiect, îl lăsam pe ordinea de zi şi se întâmpla acest lucru.

Tocmai ca urmare a discuţiilor şi cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, vă solicităm două săptămâni şi să retrimitem la comisie acest proiect de lege, ca să găsim formula ca acest proiect de lege să devină funcţional.

Şi pentru că suntem în procedură, vă rog, doamnă preşedinte de şedinţă, să supuneţi votului cele două solicitări pe care viceliderul Grupului parlamentar al PSD le-a făcut.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă pe procedură mai sunt intervenţii?

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Şi-mi invocaţi şi articolul, din respect pentru colegii dumneavoastră.

Vă rog, domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Art. 151 alin. (3), care spune că trebuie să-i daţi cuvântul unui deputat ori de câte ori vrea să semnaleze încălcări ale regulamentului. Ceea ce vreau şi eu să vă semnalez, în cazul de faţă.

Într-adevăr, liderul de grup, între atribuţiile sale, o are şi pe aceea de a cere retrimiterea la comisie a unui proiect de lege, "în condiţiile prezentului regulament".

Această sintagmă, "în condiţiile regulamentului", înseamnă că trebuie coroborată cu o altă prevedere regulamentară, care să permită retrimiterea la comisie.

Singura care există în regulament, în momentul de faţă, este aceea în care, în cadrul dezbaterilor asupra acelui proiect de lege, sunt relevate consecinţe sau aspecte deosebit de importante. Şi atunci plenul zice: "La asta nu ne-am gândit", şi se întoarce la comisie.

Aşa ceva nu s-a întâmplat, adică nu am avut dezbaterile. Liderul Grupului PSD sau reprezentanţii PSD pot, când ajungem la acel punct, să spună: "Uitaţi, am găsit o greşeală!" sau: "Nu e în regulă", "Uitaţi, colegi, despre ce e vorba!", şi putem retrimite.

Cutumiar, se putea face acest lucru, într-adevăr, şi înainte. Dar este a nu ştiu câta oară când domnul lider de grup - şi îmi pare rău, domnule lider de grup, niciodată nu respectaţi această cutumă pe care cel care era înaintea dumneavoastră o respecta, să discutaţi efectiv cu celelalte grupuri. Este un proiect de lege care a fost dezbătut în comisie, a parcurs întregul traseu - normal, parlamentar.

Prin urmare, este împotriva regulamentului, la acest punct, să-l retrimitem la comisie fără a-l dezbate.

La momentul dezbaterilor...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

... puteţi face această solicitare, ca urmare a dezbaterii.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Cererea de retrimitere la comisie este regulamentară.

Voi începe primul vot.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Sunt în procedură de vot.

Supun votului dumneavoastră trimiterea proiectului de la punctul 26 şi înscrierea lui pe punctul 5. (Vociferări.)

Nu trebuie să plecaţi din sală, eram în procedură de vot.

Aţi mai cerut procedură şi înainte.

Vă rog, domnule deputat, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Sunt nervos, dar mi se pare absolut incalificabil ceea ce face colegul de la PSD. Adică vine la ora 16,00 şi cere: "Scoateţi aia, scoateţi aia", fără o consultare.

Acum o jumătate de oră am fost în Biroul permanent, am aprobat ordinea de zi, am aprobat ordinea de zi a plenului, nu aţi avut nicio observaţie.

Este incalificabil modul în care trataţi Parlamentul. Adică nu sunteţi la şedinţa dumneavoastră de grup. Sunteţi tânăr, nu sunteţi la şedinţa de grup, să faceţi cum credeţi dumneavoastră. Sunteţi în plen şi vă rog să respectaţi regulamentul.

Şi-i atrag atenţia şi doamnei vicepreşedinte care conduce şedinţa. Probabil e emoţionată, dar să facă efortul să respecte regulamentul.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Exact asta fac, domnule deputat.

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită dreptul la replică.)

Domnul Daniel Suciu, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu e pentru prima dacă când stimatul meu coleg, vicelider de grup, mă dădăceşte.

Stimate coleg, nu accept şi nu primesc lecţii de moralitate pe o procedură parlamentară în vigoare şi permisă de regulament.

Şi lăsaţi-mi tinereţea, stimate coleg, în pace. N-am făcut niciodată aprecieri personale, nici vizavi de vârstă, nici de sex.

Suntem în procedură parlamentară. La începutul şedinţei, Grupul PSD v-a solicitat retrimiterea unui punct de pe ordinea de zi înapoi la comisie. Lucruri pe care şi Domnia Voastră le faceţi aproape în fiecare săptămână.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, lăsaţi-mă să-mi termin procedura de vot...

Domnul Victor Paul Dobre:

Numai puţin...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, vă rog frumos, v-aţi spus fiecare punctul de vedere. Vă rog frumos, să încheiem aici.

Suntem în procedură de vot. Reiau.

De la punctul 26, pe care se află proiectul de lege, vă supun votului mutarea acestuia la punctul 5.

Vot, vă rog.

Cu 105 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează, care nu are nicio opţiune, a fost trimis pe punctul 5 Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea acestui proiect de lege de la punctul 5, la comisie. Cu termen? Două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 108 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, 3 abţineri şi 2 colegi fără opţiune, proiectul de lege a fost retrimis comisiei.

Punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 3, Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; este PL-x 177/2018.

Este un raport fără amendamente; are un caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat, prezentarea raportului.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul a adoptat propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Domnul deputat Andronache Gabriel, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul de reglementare al acestei iniţiative legislative este unul corect. Vizează modul în care cheltuielile cu privire la funcţionarea Monitorului Oficial şi pentru publicarea actelor normative emise de Parlament, întrunit în şedinţă comună.

Atunci, dat fiind faptul că aceste chestiuni sunt chestiuni care trebuie reglementate, Partidul Naţional Liberal va susţine proiectul de lege.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, şi neavând nici amendamente, merge la votul final.

Punctul 4, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; PL-x 411/2017/2018.

Avem un raport fără amendamente; are un caracter ordinar.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Senatul a reexaminat şi adoptat legea, în data de 28 martie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale?

Domnul deputat Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Voi începe prin a spune că această iniţiativă parlamentară aparţine unor parlamentari ai Partidului Naţional Liberal.

Din păcate însă în procedura legislativă, ca de multe alte ori, o reglementare care avea un obiect propus corect a ajuns să fie denaturată de majoritatea parlamentară şi transformată în cu totul altceva decât ceea ce îşi propuseseră iniţiatorii.

În mod evident, chestiunea aceasta a fost constatată şi de Preşedintele României, care a cerut reexaminarea proiectului, deoarece prin amendamentele care au fost introduse în procedură parlamentară s-a ajuns în situaţia în care nimeni nu ştie sau nu poate spune cu exactitate cine coordonează activitatea Regiei Autonome "Monitorul Oficial".

Din nefericire, nici în procedura de reexaminare chestiunea aceasta nu a fost clarificată. Sunt elemente care arată că Monitorul Oficial îşi va desfăşura activitatea în coordonarea Parlamentului, respectiv a Camerei Deputaţilor, însă o serie de alte chestiuni de natură organizatorică sunt delegate către secretarul general al Camerei Deputaţilor. Spre exemplu, numirea consiliului de administraţie. Interesant lucru!

Mai mult decât atât. Deşi este o regie care funcţionează în coordonarea Parlamentului, normele de aplicare, care se referă la organizarea şi funcţionarea Monitorului Oficial, trebuie adoptate prin hotărâre de Guvern.

Păi, hotărâţi-vă, stimaţi colegi din majoritatea parlamentară! Funcţionează în subordinea Parlamentului, respectiv, a Camerei Deputaţilor? Sau funcţionează în continuare în subordinea Guvernului?

Evident că toate aceste chestiuni ar fi trebuit clarificate. Aceasta solicita şi Preşedintele României în procedura de reexaminare. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Pe cale de consecinţă, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii şi nici amendamente, merge la votul final.

5, 6 nu am primit raportul.

Punctul 7, procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are un caracter ordinar.

Avem 109 amendamente admise.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României?

Comisia. Se dă cuvântul domnului deputat Sorin Bota, pentru prezentarea raportului.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 22 decembrie 2016, în condiţiile art. 115, teza a III-a din Constituţia României, republicată, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Timpul afectat dezbaterii?

Domnule deputat, timpul afectat dezbaterii? 5minute.

Vot. Vă rog, votaţi, 5 minute - timpul afectat dezbaterii.

122 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, o abţinere. 5 minute - timp afectat dezbaterii.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Drulă Cătălin, dezbateri.

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

Ideea de la baza acestei ordonanţe era una bună, respectiv, separarea activităţii de întreţinere, de mentenanţă a drumurilor, de cea de investiţii.

Chiar la sfârşitul anului 2016, când a fost dată această ordonanţă, s-a semnat şi un contract de asistenţă tehnică cu compania austriacă de autostrăzi, Compania Naţională ASFiNAG, care să ajute la operaţionalizarea şi structurarea acestei companii. Aceasta este teoria.

Drumul de la teorie la practica guvernării PSD-iste e lung, din păcate. Aşa că în practică am avut următoarele chestiuni care s-au întâmplat sau nu s-au întâmplat, de fapt.

15 luni această companie nu a avut niciun angajat. Deci în momentul de faţă nu are niciun angajat; asistenţa tehnică cu austriecii a fost reziliată; consiliul de transparenţă care era prevăzut în această lege a fost tăiat în Parlament; şi ultimul pas a fost făcut recent. A fost angajat ca director general al acestei companii - o companie care trebuia să fie de elită, trebuia să aducem un profesionist desăvârşit -, domnul Narcis Neaga, care este supranumit şi "groparul infrastructurii româneşti" sau "omul-dezastru".

Reamintesc, este omul care a condus din 2013 până în 2015 această companie; omul care e responsabil de autostrada prăbuşită, Orăştie-Sibiu; omul care e responsabil de eşecul de 3 ori al concesiunii Comarnic-Braşov; omul care e responsabil de faptul că Bucureşti-Ploieşti, proiectul de care s-a ocupat personal, nu e terminat nici după 10 ani. Şi aş putea continua.

Acest om, sinonim cu dezastrul infrastructurii româneşti, a fost numit director general al noii companii de drumuri.

Din păcate, sub guvernarea PSD, dezastrul din infrastructură este deplin şi se adânceşte în fiecare zi.

O idee de reformă dată pe mâna unor incompetenţi sfârşeşte în acest fel.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Bode Lucian, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Permiteţi-mi să vă salut cu salutul creştinesc Hristos a înviat!.

Suntem în Săptămâna Luminată şi cred că smerenia ar trebui mai mult ca oricând să ne caracterizeze. Nu de alta, dar ştiţi că smerenia e singurul lucru pe care nu-l poate face Diavolul.

Şi, din acest motiv, o să încerc în intervenţia mea să fiu cât mai puţin acid la adresa majorităţii guvernamentale, într-o problemă vitală, cred eu, pentru dezvoltarea României, aşa cum este problematica dezvoltării infrastructurii rutiere în România.

Categoric, fostul CNADNR, înfiinţat în 2003 de Adrian Năstase, era, în momentul adoptării Ordonanţei nr. 55/2016, o instituţie perimată, nereformată, anchilozată, cu performanţe limită către zero.

Aşadar, era necesară splitarea, separarea activităţii de investiţii în infrastructura rutieră de activitatea de administrare a infrastructurii rutiere în România.

Numai că de la o intenţie bună, corectă, necesară, iată, a trecut mai bine de un an, iar rezultatele, din păcate, lipsesc cu desăvârşire.

Modul sinecurist în care majoritatea guvernamentală a înţeles să pună în aplicare prevederile Ordonanţei nr. 55/2016 este unul pe care eu şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu-l agreăm.

Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2016, aşa cum spuneam, privind înfiinţarea CNIR şi reorganizarea CNAIR, a fost emisă de Guvernul Cioloş şi apoi modificată, prin Ordonanţa nr. 16, de Guvernul Tudose, la sfârşitul lunii august 2017.

Din păcate, în tot acest timp, CNAIR-ul a continuat să gestioneze proiecte mari de infrastructură rutieră, fără rezultate.

După cum ştiţi, în 2017 a fost promisă inaugurarea a 90 de kilometri de autostradă şi s-au realizat, s-au dat în folosinţă 15 kilometri de autostradă, şi aceia construiţi în 2016.

În 2018, acelaşi CNAIR promite 60 de kilometri de autostradă, iar rezultatul îl vom vedea. Aşa cum spunea domnul ministru, vom circula pe cei 60 de kilometri de autostradă atunci când vor fi gata.

Astfel, toate proiectele începute înainte de anul 2017 au acumulat întârzieri majore în implementare.

Mai mult, au fost reziliate contracte importante, cum ar fi contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti, CNAIR-ul angajându-se că va finaliza acest studiu de fezabilitate, cu forţe proprii.

Sigur, sunt multe exemple de proastă administrare a infrastructurii rutiere de către CNAIR, dar aş vrea să dau posibilitatea şi colegului de la UDMR să intervină pe timpul afectat, alocat dezbaterilor.

Aş vrea să spun că aşa cum amintea aici colegul, domnul deputat Drulă, din păcate, guvernarea PSD-ALDE a pus lucrurile în mişcare şi pare decisă să operaţionalizeze CNIR-ul abia după ce a găsit persoana pe care să o numească în fruntea acestei instituţii, responsabilă cu tronsoanele de autostradă aflate în construcţie şi cu cele aflate în proces de licitaţie.

L-aţi reevaluat, stimaţi colegi, pe Narcis Neaga, "groparul CNADNR" în guvernarea Ponta, responsabil cu prăbuşirea unei porţiuni din lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu, inaugurat în grabă, în noiembrie 2014, drept cadou electoral pentru prezidenţiabilul PSD, şi l-aţi uns, iată, şef la CNIR. El este profesionistul identificat de PSD şi pus şef, acum, peste autostrăzile României.

Cu asemenea istoric, am mari îndoieli că domnul Neaga se califică pentru această funcţie. Destinul proiectelor mari de infrastructură din România pare pecetluit - dezastru şi haos total.

Din păcate, interesul PSD pentru această instituţie este legat strict de plasarea unor personaje loiale în structurile de conducere.

S-a pierdut un an, un an şi cinci luni, în care toate aceste etape premergătoare puteau fi parcurse, de la angajarea de personal, la transferul de proiecte. Nu avem nicio garanţie că blocajele administrative nu vor mai exista, pentru că în continuare legislaţia achiziţiilor publice este ambiguă, iar avizele necesare demarării construcţiilor se emit haotic.

Fără aceste aspecte clarificate şi simplificate, vom avea două instituţii anchilozate - CNAIR şi CNIR -, în locul defunctului CNADNR.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Şi, stimaţi colegi, în loc să apreciaţi deschiderea către dialog şi susţinere din partea opoziţiei - şi am demonstrat acest lucru şi în momentul în care am eliminat condiţionalitatea ex-ante pentru POIM, înfiinţarea Autorităţii de Reformă Feroviară -, dumneavoastră, cei din majoritate, echipaţi aceste instituţii doar cu sinecuri de partid.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Benedek Zacharie, vă rog, 5 minute, potrivit regulamentului.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Împărţirea CNADNR-ului în două companii - CNAIR, respectiv, CNIR - este un demers necesar şi totodată logic, deoarece într-un domeniu atât de vast cum sunt transporturile, managerul reparaţiilor, al mentenanţei şi al întreţinerii nu poate avea şi viziunea, ştiinţa şi energia necesară demarării şi coordonării investiţiilor mari.

Mai mult, practica ne-a arătat că cei de la CNAIR nu sunt în stare să îmbine cele două activităţi atât de necesare dezvoltării infrastructurii din România.

Dar aceeaşi logică ne spune că CNAIR-ul trebuie să se reorganizeze. Că trebuie să renunţe la organigrama de azi. Că din cele 22 de posturi de directori şi directori adjuncţi trebuie să renunţe la cel puţin jumătate, şi anume, la acei directori care şi-au demonstrat incompetenţa, dezinteresul sau nepriceperea în funcţiile ocupate până acum.

Întocmirea jalnică a documentaţiilor de licitaţie, modul de urmărire a efectuării lucrărilor, a derulării contractelor şi rezultatele acestora îmi dau dreptate.

Nu cred că este oportună mutarea angajaţilor de la CNAIR la CNIR, ci mai degrabă trebuie să fie traşi la răspundere cei din cauza cărora avem de plată sute de milioane de euro penalităţi şi daune interese către constructori, mai ales către acei constructori care nu şi-au finalizat contractele.

Este inadmisibil ca în condiţiile în care statul român pierde aproape toate procesele de la Curtea de Arbitraj de la Paris, totuşi nimeni să nu fie responsabil.

În consecinţă, Grupul parlamentar al UDMR susţine demersul, în cazul celor două companii să fie aplicate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, garanţie atât pentru punerea în practică a strategiilor pe termen lung privind infrastructura rutieră, cât şi a modului în care sunt cheltuiţi banii publici.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Simionca Ionuţ, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu cred că e prea relevant dacă e CNADNR, CNAIR, CNIR, noi tot nu avem autostrăzi.

Cândva o să trebuiască să înţelegem şi noi, parlamentarii, şi guvernanţii, că ţara aceasta este codaşă în Europa pentru că nu avem infrastructură. E foarte simplă ecuaţia. Că schimbăm numele, că schimbăm câţiva directori, că schimbăm doi-trei oameni nu face nimic. Reorganizare? Această instituţie trebuie, în primul rând, organizată.

Şi cum să pui un om care a eşuat de atâtea ori? Adică nu ai în ţara aceasta un profesionist, un inginer constructor care să conducă, cum vreţi dumneavoastră să o numiţi, această instituţie? Ar trebui să ne fie ruşine.

Noi nu avem investitori străini, comercianţii români nu pot să-şi vândă produsele, nu vine nimeni la noi în ţară să dezvolte, să investească dacă nu avem infrastructură.

Ce facem aici? Le schimbăm numele şi atât. Noi rămânem tot fără autostrăzi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Bota, vă rog.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dacă tot au vorbit toţi colegii din Comisia pentru transporturi, de la toate partidele, eu aş spune că mai bine mai târziu decât niciodată.

Şi persoana care astăzi a fost desemnată, în urmă cu o săptămână, să conducă este mai puţin importantă în acest moment.

Important este că probabil vom reuşi, şi noi, împreună şi cu colegii din Senat, din comisie, să mişcăm puţin lucrurile, în sensul în care cu toţii aţi precizat aici, şi să corectăm neregulile care au fost.

E mai bine că reuşim să ajungem la vot final cu această ordonanţă şi această companie să devină operaţională decât să rămână aşa cum au fost lucrurile până în prezent.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii. Trecem la dezbaterea pe articole.

De la nr. crt. 1 la 10. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

De la 11 la 20. Obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 21 la 30. Obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40. Obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 41 la 50. Obiecţii?

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Aveţi obiecţii? Aici sunt amendamentele admise.

Vreţi să susţineţi un amendament admis?

Domnul Cătălin Drulă:

Da. Este un amendament la 42 marginal. Că articolele de la 26 la 30 se abrogă. Este vorba despre acel consiliu de transparenţă care ar fi permis o vizibilitate a societăţii civile, a mediului academic care avea reprezentanţi în acest consiliu de transparenţă, în funcţionarea acestei noi companii.

Ideea din spate era tocmai să nu mai avem această opacitate care există acum la CNADNR, redenumit în CNAIR, şi societatea, care îşi doreşte atât de mult aceste proiecte de infrastructură, de autostrăzi, să aibă o vizibilitate acolo.

Ceea ce propun este să supuneţi votului acest amendament.

Îi rog pe colegi să voteze contra, adică să dispară articolul care spune articolele 26-30 se abrogă, şi consiliul de transparenţă să rămână în lege.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Deci ce doriţi dumneavoastră să supun votului? Respingerea amendamentului admis?

Domnul Cătălin Drulă:

Da. Numai că, din punct de vedere procedural, acest amendament admis, care e la 42 marginal, îl supuneţi dacă amendamentul rămâne. Cine îşi doreşte să rămână...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Domnul Cătălin Drulă:

... ceea ce înseamnă că... consiliul de transparenţă dispare, votează pentru. Cine îşi doreşte să avem consiliu de transparenţă votează contra.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

E marginal 42 sau 46? 42.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la marginal 42, art. 26. Vot, vă rog.

Cu 89 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, amendamentul rămâne în forma din raportul comisiei.

Dacă de la 43 la 50 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 51 la 60 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 61 la 70 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 71 la 80. Obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 81 la 90. Obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 91 la 100. Obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 101 la 109? Nu sunt obiecţii. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local; este PL-x 90/2018.

Avem un raport fără amendamente; este în procedură de urgenţă; are un caracter ordinar.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Este vorba de raportul comun al Comisiei pentru administraţie şi al Comisiei pentru sănătate; PL-x 90.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002, în sensul ca, şi unităţile de asistenţă medico-socială înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale din oraşe care au mai mult de 5.000 de locuitori, să treacă în responsabilitatea administrativă şi financiară a consiliilor judeţene, dacă consiliile locale respective şi consiliile judeţene hotărăsc de comun acord în acest sens.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dezbateri generale, domnul deputat Ungureanu Emanuel, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Era foarte bine dacă am fi ştiut la care unităţi administrativ-teritoriale ne referim.

Avem o problemă în Parlament atunci când la expunerea de motive şi la motivare nu găsim exact cui ne adresăm.

În principiu suntem de acord ca pentru salvarea unor spitale, a unor unităţi de îngrijire a bolnavilor cronici şi aşa mai departe să se găsească soluţii între UAT-uri, pentru finanţarea lor. Pentru că sunt comune mai bogate, sunt consilii locale care pot să finanţeze anumite zone, sunt consilii judeţene care pot să sprijine. Principiul este sănătos.

Ca de fiecare dată când vine în comisie o asemenea propunere, ne întrebăm: oare ce oraşe? Oare ce comune? Oare către cine se îndreaptă acest amendament sau proiect de lege?

Aşa că argumentul transparenţei este foarte important. Ca să nu ne întrebăm, aşa cum o faceţi şi dumneavoastră, mai pe şoptitelea, către cine se îndreaptă? Cine are un interes în spate? Sau dacă nu cumva este chiar un proiect bun pentru comunitate?

Vom fi pentru acest proiect, din principiu.

Însă rugămintea mea este ca atunci când veniţi cu asemenea propuneri să aveţi în spate în mod transparent şi un exemplu. La cine ne referim, la ce oraş, la ce comună, la ce situaţie punctuală.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea PNL, doamna Fădor Angelica, vă rog.

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă salut şi eu, Hristos a înviat!.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru această propunere legislativă deoarece considerăm că este oportun ca şi unităţile de asistenţă medico-socială, înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale din oraşe care au mai mult de 5.000 de locuitori să treacă în responsabilitatea administrativă şi financiară a consiliilor judeţene dacă consiliile locale respective şi consiliile judeţene hotărăsc de comun acord în acest sens.

În acest moment, acestea se află în responsabilitatea administrativă şi financiară a consiliilor locale, care fac eforturi financiare uriaşe pentru a face faţă cheltuielilor pentru buna funcţionare a unităţilor de asistenţă medico-socială.

Iar dacă colegul meu, anterior, întreba de un exemplu în acest sens, eu vă pot da un exemplu din judeţul Suceava. Este vorba de oraşul Broşteni, unde Consiliul Local Broşteni, într-adevăr, face eforturi susţine pentru a susţine acolo activitatea şi pentru a avea grijă de cei peste 40 de bătrâni care sunt atât din acea localitate, cât şi din zona întreagă.

Acestea sunt motivele pentru care Partidul Naţional Liberal va vota pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea UDMR, domnul Vass Levente, vă rog.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sunteţi prima preşedintă care a exprimat corect numele meu, de Vass.

Mulţumesc mult.

Permiteţi-mi să spun că această modificare legislativă este una bună. Are exemple domnul deputat, este scris în expunerea de motive.

Este o modificare bună pentru că merge spre descentralizare. În principiu, ţine de principiul solidarităţii, pentru că comunitatea locală împreună cu consiliul judeţean pot decide împreună. Şi, foarte important, ţine şi de principiul sustenabilităţii.

În aceste unităţi medico-sociale se internează din judeţ foarte mulţi pacienţi. Nu este şi nu poate fi numai obligaţia comunităţii locale de a susţine această unitate.

Noi o considerăm, Grupul parlamentar al UDMR, una bună, da, şi o să votăm această modificare legislativă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea PMP, domnul deputat Paşcan Emil-Marius, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Distinşi colegi,

Sigur că şi Grupul parlamentar al PMP susţine iniţiativa legislativă.

Aş vrea doar să observ, conform celor stipulate şi în raportul Consiliului Legislativ, că nu prea se justifică ordonanţa de urgenţă. Adică modificăm, prin această ordonanţă de urgenţă - guvernanţii o fac, în locul nostru - o ordonanţă a Guvernului, din 2002.

Ne-am trezit astăzi că este o urgenţă imperativă, o cale extraordinară de a promova un astfel de act normativ, în condiţiile în care există, stimaţi colegi, un proiect legislativ, exact cu acelaşi obiect, în circuitul legislativ, promovat în octombrie, anul trecut.

Cu alte cuvinte, noi permitem Guvernului să legifereze în locul nostru, sau validăm ceea ce hotărăşte Guvernul în locul nostru.

Chiar dacă pe fond iniţiativa este incontestabil bună, dar nu putem persevera în a admite ca Guvernul să legifereze în locul Parlamentului. Mai ales dacă există deja pe circuit o astfel de iniţiativă legislativă şi nu se justifică caracterul extraordinar al urgenţei.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Buicu Corneliu-Florin, preşedintele Comisiei pentru sănătate.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Vreau să le mulţumesc celor care au înţeles că acest act normativ este pentru comunităţi şi pentru pacienţi. Pentru că, la urma urmei, aceste comunităţi locale, autorităţile locale, consiliile judeţene vor binele celor pe care, la urma urmei, îi reprezintă.

Faptul că Guvernul reglementează şi legiferează e atribuţia Guvernului.

Aşa că susţinem şi vom vota acest act normativ.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Neavând amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

Şi punctul 9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale; PL-x 583/2017; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Domnul deputat, prezentarea raportului înlocuitor, vă rog.

Domnul Dănuţ Păle:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale; PL-x 583/2017.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale.

În şedinţa din 28 februarie 2018, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea examinării şi întocmirii unui raport înlocuitor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale.

În finalul dezbaterilor, membrii comisiei sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, înregistrându-se o abţinere, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2017 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Giugea Nicolae, din partea PNL, dezbateri generale, vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

De fapt, se stabilesc procedurile privind trasabilitatea cerealelor şi a produselor procesate, cu subsegmentele aferente acestor proceduri.

Şi este bine, fiindcă vom ajunge de data aceasta să evităm situaţiile în care se face export de grâu subvenţionat. Pleacă vaporul din port, face un repaus de odihnă, nu foarte departe de port, şi se întoarce cu acelaşi grâu importat.

Trasabilitatea trebuie foarte clar definită. Este o lege care necesită anumite corecturi. Sub această rezervă, vom vota această lege.

Vreau să fac următoarea consemnare. Este inclus în această lege tot ceea ce înseamnă şi produs oleaginos, fiindcă trebuie să nu uităm că România este al cincilea producător mondial de floarea-soarelui.

Şi atunci când găsim în galantarele magazinelor uleiuri cu urme de benzină - benzină de extracţie -, măcar să ştim de unde provine, dacă ANPC-ul nu-şi face datoria şi nu evită ajungerea pe galantare a astfel de produse.

Mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Timpul afectat dezbaterii, domnule deputat? Două minute. Vot.

106 voturi pentru, 18 voturi contra şi două abţineri. Două minute.

Trecem la dezbaterea pe articole. Sunt 10 amendamente admise.

Dacă de la marginal 1 la 10 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă mulţumesc.

Seară bună vă doresc în continuare!

După o scurtă pauză

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Dacă domnul deputat Vîrză Mihăiţă este în sală? Nu este în sală. Va primi răspunsul în scris, din partea Ministerului Turismului.

Dacă domnul deputat Nistor Laurenţiu este în sală? Nu este în sală. Va primi răspuns în scris, tot din partea Ministerului Turismului.

Domnul deputat Paşcan Marius?

Vă rog frumos, Ministerul Transporturilor, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, vă rog, răspuns.

(Domnul deputat Emil-Marius Paşcan solicită să ia cuvântul.)

Da, potrivit regulamentului, puteţi să reamintiţi tema, vă rog.

Nu mai mult de un minut.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am adresat o interpelare Ministerului Transporturilor, având în vedere situaţia Centurii ocolitoare a municipiului Târgu-Mureş, un proiect investiţional început în 2004, pentru care a fost reziliat contractul de curând.

Mi s-a părut pur şi simplu stupefiant, având în vedere că, per total, din informaţiile pe care le deţin, s-a ajuns la o fază de circa 35% realizarea acestei centuri rutiere ocolitoare. Şi, în consecinţă, am solicitat explicaţii, mai ales din cauza faptului că nu am văzut aplicându-se sancţiuni în cazul acestui proiect.

Şi mă interesează exact cauzele pentru care s-a reziliat, dacă se reia licitaţia cu un nou constructor, şi, sigur, ce se va întâmpla cu acest proiect care este tergiversat de mai mulţi ani.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

În privinţa interpelării dumneavoastră, intitulată "Contractul privind centura ocolitoare a municipiului Târgu Mureş", cum spuneţi dumneavoastră, "a fost reziliat" din următoarele motive.

Pe 15.08.2017, antreprenorul a realizat o expertiză tehnică din care au rezultat lucrări suplimentare care presupuneau revizuirea proiectului tehnic pus la dispoziţia antreprenorului şi a tuturor ofertanţilor în cadrul documentaţiei de atribuire care a stat la baza licitaţiei pentru acest contract.

În urma cuantificării acestor lucrări suplimentare, s-a constatat faptul că pentru finalizarea obiectivului de investiţie, valoarea suplimentară este estimată la aproximativ 57% peste valoarea iniţială a contractului. Această suplimentare nefiind posibilă prin act adiţional cu actualul antreprenor, din punct de vedere legal, întrucât reprezintă o modificare substanţială, în sensul prevederilor legislaţiei în materia achiziţiilor publice.

Pornind de la cele de mai sus şi având în vedere responsabilitatea proiectanţilor, prevăzută de Legea nr. 10/1995, republicată, CNAIR întreprinde în prezent demersurile necesare în vederea executării garanţiei de bună execuţie a proiectantului.

Totodată, activităţile privind elaborarea şi promovarea documentaţiilor tehnico-economice aferente acestui obiectiv s-au desfăşurat după semnarea contractului privind revizuirea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, cât şi documentaţia de atribuire pentru varianta de ocolire Târgu Mureş, în cadrul mai multor structuri de specialitate din CNAIR, cu atribuţii în vederea documentaţiilor tehnice.

După semnarea contractului de execuţie de lucrări pentru varianta de ocolire Târgu Mureş, respectiv după data de 30.06.2014, implementarea acestuia a intrat în sarcina unei unităţi de implementare proiecte.

Se vor analiza toate cauzele care au determinat întârzierea acestui proiect, precum şi responsabilii, potrivit legii, pentru respectivele întârzieri.

De asemenea, cum am precizat mai sus, se desfăşoară, în prezent, la CNAIR, procedura de executare a garanţiei de bună execuţie a proiectantului.

CNAIR face toate demersurile necesare în vederea încheierii unui nou contract de proiectare şi execuţie lucrări, în cursul anului 2018.

Valoarea estimată a lucrărilor rămase de executat va fi determinată în cadrul documentaţiei de atribuire şi va putea fi comunicată după finalizarea acestei documentaţii.

Obiectivul este finanţat prin Programul POIM, Fondul de Coeziune.

Termenul de finalizare a obiectivului este estimat pentru semestrul I al anului 2021.

Precizăm că respectarea acestui termen este dependentă de încheierea, conform calendarului, procedurii de achiziţie publică şi semnarea contractului de proiectare şi execuţie lucrări, în cadrul anului 2018.

Vă mulţumim pentru interesul acordat.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doriţi lămuriri suplimentare, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur, este un răspuns binevoitor, însă îl consider unul de complezenţă. Dacă din 2004, pardon, când a început această lucrare, nu s-a reuşit identificarea celor vinovaţi, înseamnă că cineva este responsabil şi din interiorul fostului CNADNR şi actualului CNAIR.

Mai mult decât atât, a se invoca şi a se accepta că antreprenorul a refăcut practic un studiu pentru care proiectantul, şi cu garanţia de rigoare, este acum făcut responsabil mi se pare pur şi simplu stupefiant. Adică se putea ca acel proiectant să fie selectat din rândul celor serioşi şi să se promoveze un proiect redutabil. Or, astăzi aflăm că el a fost subevaluat cu aproape 50%. Absolut inadmisibil.

Şi sigur că, chiar dacă se execută acea garanţie, nu se ajunge la valoarea reală de suplimentare a acestui proiect.

Prin urmare, sunt nemulţumit de acest răspuns. Voi reveni asupra acestuia cu o altă interpelare.

Oricum, mulţumesc pentru bunăvoinţă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie se află în sală?

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelările mele au fost pe mai multe teme. Doar una mă preocupă foarte mult şi este vorba despre microregiunea turistică a municipiului Hunedoara. Şi aici fac referinţă directă la Castelul Huniazilor, care, anul trecut, de exemplu, a avut 400.000 de vizitatori, în condiţiile în care obiective turistice mult mai importante au undeva la 600.000-700.000.

Deci, cu un potenţial foarte ridicat, pe locul 2 în ţară, al turismului, municipiul Hunedoara, cu Castelul Huniazilor, cu Mănăstirea Prislop, Mormântul Părintelui Arsenie Boca, cu Cetatea Devei, este foarte slab semnalizat de pe autostrăzile care duc, Lugoj- Deva, mă rog, care nu este încă terminată, Sibiu-Orăştie-Deva.

Am rugat Ministerul Transporturilor, prin mai multe interpelări, să ne ajute. Şi nu la ideea mea, şi nu este un moft al parlamentarului de Hunedoara, este o cerinţă a primarilor şi a celor care se ocupă de administrarea UAT-urilor şi doresc foarte mult amplasarea a 3, 4, 5, 10 indicatoare, maximum, care să spună: spre ruta Castelul Huniazilor, spre Mănăstirea Prislop, spre Cetatea Devei.

Este a nu ştiu câta oară în care încerc să iniţiez o discuţie şi răspunsul nu mă satisface deloc.

Vă rog mult...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

... reverificaţi şi încercaţi să găsiţi temeiurile legale să ne ajutaţi.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna secretar de stat, prezentarea răspunsului.

Doamnă secretar de stat...

Aţi discutat cu dânsa?

Mai aveţi încă o interpelare. Doriţi şi pe aceasta să o prezentaţi succint, într-un minut?

Domnul Ilie Toma:

Subiectul celei de-a doua interpelări îl constituie oprirea trenurilor pentru gara Hunedoara, Simeria-Hunedoara, care nu se justifică deocamdată economic. Se pare că se deschide o nouă unitate economică de anvergură, şi anume Bosch deschide un parc industrial la Simeria, prin care cetăţenii municipiului Hunedoara vor circula cu aceste trenuri.

Sperăm în repunerea lor pe şine. Şi, mă rog, cât mai repede, ştiu eu, să pornească trenurile Simeria-Hunedoara şi Hunedoara-Simeria. Aceasta este o chestiune tehnică care se discută undeva, în două-trei luni de zile.

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspuns.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, vă rog frumos să prezentaţi răspunsurile la cele...

Nu avem voie potrivit regulamentului, vă rog frumos să prezentaţi răspunsurile, din moment ce sunteţi prezent. E o procedură pe care o invocă inclusiv colegii mei din secretariatul general.

Vă rog.

Nu îmi doresc eu asta, dar trebuie respectat regulamentul.

Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc.

Privind prima interpelare, şi anume, "Amplasarea de panouri indicatoare pentru informarea direcţiei, pe monumentele istorice".

În prezent, pe autostrada A1, segmentul Sebeş-Simeria, sunt amplasate indicatoare rutiere de informare turistică, către Muzeul Castelului Corvinilor, la următoarele poziţii kilometrice - se prezintă aici cele două poziţii kilometrice -, iar pe DN 7 este amplasat un indicator care informează participanţii la trafic asupra direcţiei de urmat către acest castel, în sensul giratoriu care face legătura dintre DN 7 şi A1, la nodul rutier Simeria.

Dimensiunile acestor indicatoare suplimentare, pe care le avem în plan şi le-aţi solicitat, vor fi stabilite în funcţie de înscrisurile şi simbolurile menţionate, corelate cu vizibilitatea şi viteza de deplasare pe sectorul de drum, astfel încât să fie asigurată fluenţa şi siguranţa traficului rutier.

Precizăm că nu pot fi montate toate cele 10 indicatoare rutiere de informare turistică către Muzeul Castelul Corvinilor. Supra-semnalizarea contribuie la distragerea participanţilor la trafic şi predispune la evenimente rutiere.

Castelul Corvinilor, precum şi alte obiective turistice din judeţ pot fi puse în valoare prin adoptarea şi implementarea unei strategii turistice a judeţului Hunedoara.

Vă mulţumim, domnule deputat.

Iar cea de-a doua interpelare priveşte "Anularea completă a trenurilor de călători pe ruta Simeria-Hunedoara".

Societatea de Transport de Călători CFR S.A. îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială şi este nevoită, din acest punct de vedere, să-şi adapteze permanent oferta la nevoile şi aşteptările publicului călător, ţinând cont şi de eficienţa trenurilor puse în circulaţie.

Astfel, anual, elaborează "Mersul trenurilor de călători", în funcţie de solicitările călătorilor şi ale agenţilor economici interesaţi.

Menţionăm că serviciile feroviare de transport de pasageri sunt influenţate semnificativ de nivelul compensaţiei bugetare alocate pentru transportul feroviar de călători.

De asemenea, CFR Călători se confruntă în activitate cu un deficit mare de vagoane. Se impune, aşadar, dirijarea capacităţii de transport spre trenurile cu trafic mare.

Prin anularea unor trenuri neutilizate de cetăţeni şi la care traficul de pasageri este foarte mic, materialul rulant rezultat este redistribuit prin compunerea trenurilor care circulă pe rute mult mai solicitate, ca, de exemplu, zone cu trafic crescut, de navetă, şi zone turistice.

Din monitorizarea traficului pe ruta Simeria-Hunedoara şi retur se constată că numărul mediu de pasageri/zi/tren nu este mai mare de 8, conform analizei pe care am anexat-o la răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

CFR Călători intenţionează să asigure, în funcţie de posibilităţile din parcul de material rulant, toate rutele de trenuri pentru care există cerere de bilete sau abonamente.

În consecinţă, având în vedere că operatorii de transport feroviar de călători au răspuns nefavorabil la propunerea de introducere pe această rută a unui număr minim necesar de două perechi de trenuri pe zi, secţia de circulaţie neinteroperabilă, neînchirată Hunedoara-Simeria a fost prinsă în rezerva CFR S.A., cu patru trenuri pe zi, în vederea scoaterii la licitaţie pentru închiriere, conform Hotărârii de Guvern nr. 643/2011.

Vă mulţumim pentru interesul acordat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexe Costel se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Vasile Daniel.

Vă rog, un minut, maximum.

Domnul Daniel Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Hristos a înviat!

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării mele de astăzi se intitulează "Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară".

Potrivit analizei socio-economice care fundamentează fondurile europene pentru programarea 2014-2020, două treimi din locuinţele romilor nu deţin acte de proprietate. 13% dintre romi nu au electricitate, în comparaţie cu 2%, media la nivel naţional. 65% dintre gospodăriile romilor nu au acces la reţeaua publică de apă şi 75% dintre locuinţele romilor nu au acces la reţeaua de canalizare.

Trecând peste aceste cifre, obiectul interpelării se referă la Hotărârea de Guvern nr. 294/2015, a Guvernului României, privind aprobarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, iar în cadrul hotărârii de Guvern, art. 5 prevede prioritizarea unităţilor administrativ-teritoriale.

În consecinţă, prioritizarea unităţilor administrativ-teritoriale se realizează în funcţie de cele 3 criterii prevăzute la...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Vasile:

... dispoziţiile... ... art. 5.

20 de secunde, dacă îmi daţi voie, vă rog, să citesc...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu prezentaţi din nou interpelarea, că asta s-a mai întâmplat o dată...

Domnul Daniel Vasile:

... să prezint întrebările care au interes...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Succint.

Domnul Daniel Vasile:

... cu interpelarea.

Domnul Daniel Vasile:

Am solicitat Ministerului Dezvoltării bugetul alocat în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, numărul unităţilor administrativ-teritoriale şi, desigur, numărul unităţilor administrativ-teritoriale finanţate în cadrul programului, potrivit criteriului de la art. 5 lit. c), unde se vorbeşte de aşezările informale ale comunităţilor aflate în stare de sărăcie extremă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Prezentarea răspunsului.

Domnul secretar de stat Ciprian Roşca?

Vă rog.

Domnul Ciprian Lucian Roşca (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule deputat,

Încerc să răspund concis la întrebările dumneavoastră.

Prima: "Care este bugetul ce a fost alocat implementării H.G. nr. 294/2015 Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, în perioada 2015-2017?".

Bugetul alocat este în valoare de 4.050.885.000 de lei, din care în anul 2015 a fost plătită suma de 14.931.084 de lei; în anul 2016 a fost plătită suma de 73.291.685 de lei; iar în anul 2017 a fost plătită suma de 111.316.872 de lei.

Următoarea întrebare. Numărul unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare ale Hotărârii nr. 294/2015 privind aprobarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023, potrivit criteriului de prioritizare - cum aţi zis - prevăzut la art. 5 lit. c) este de 447 de unităţi administrativ-teritoriale, situate în 38 de judeţe.

Răspunsul nostru detaliază şi am anexat şi toate localităţile - 447 - pe care ni le-aţi solicitat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Vă mulţumesc.

Lămuriri suplimentare, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile:

Mulţumesc mult.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dat fiind faptul că m-aţi întrerupt, am considerat necesar să vin la tribuna Parlamentului, să fac următoarele menţiuni.

Acest Program Naţional privind Cadastrul şi Cartea Funciară, implementat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, vizează o categorie foarte importantă a cetăţenilor României, şi anume acei cetăţeni aflaţi în situaţii defavorizate.

Art. 5 stabileşte prioritizarea în cadrul programului. Şi am solicitat Ministerului Dezvoltării aceste relaţii, întrucât consider că este absolut necesar ca acest program naţional să fie implementat potrivit prioritizărilor.

Prioritizarea de la art. 5 vizează proiectele de infrastructură naţională, proiectele de infrastructură locală, şi lit. c) de la acest articol vizează aşezările informale ale comunităţilor aflate în stare de sărăcie extremă, care vor fi puse în proprietate, prin emiterea titlurilor de proprietate, cu toate consecinţele: acte de identitate, certificate de naştere, inclusiv plata taxelor şi a impozitelor.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin, USR, se află în sală?

Vă rog, un minut, prezentarea pe scurt.

Vă rog.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelarea este adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului şi sportului.

Interpelarea este în urma unei sesizări pe care am primit-o din partea unui club sportiv de drept privat, constituit în baza O.U.G. nr. 26/2000, şi prin care eu solicit să mi se comunice un răspuns în scris, motivat în fapt şi în drept, cu privire la eligibilitatea, în accepţiunea Legii nr. 350/2005, respectiv, dacă sunt acceptate şi dacă se pot achita de primărie, prin intermediul Centrului Municipal de Cultură, în această speţă, cheltuielile izvorâte, respectiv sumele de bani care se vor plăti de clubul sportiv de drept privat, în baza contractelor de activitate sportivă care sunt încheiate în baza prevederilor art. 14 alin. (1), Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Prezentarea răspunsului, domnul secretar de stat Cosmin-Răzvan Butuza, vă rog.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţării nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţile nonprofit de interes general stabileşte principiile, cadrul general şi procedura pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice

Pe de altă parte, Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului conţine reglementări referitoare la finanţarea activităţii sportive, unele dintre acestea, inclusiv articolele invocate, fiind introduse odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Menţionăm că art. 67¹ alin. (3) din Legea nr. 69/2000 prevede în mod expres condiţiile, criteriile şi procedura, precum şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli. Respectiv, fiecare categorie de participanţi la activităţile sportive se stabileşte, după caz, prin hotărârea Guvernului, respectiv, prin hotărârea autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale.

Având în vedere faptul că atât Legea nr. 350/2005, cât şi Legea nr. 69/2000 sunt în vigoare la acest moment, autorităţile administraţiei publice locale pot decide modalităţile de finanţare, ţinând cont de principiul constituţional al autonomiei locale, al administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat Codreanu Constantin se află în sală? Nu. Va primi răspunsul în scris.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Hristos a înviat!

Am o interpelare, către Ministerul Educaţiei, care vizează încălcarea dreptului părinţilor de a-şi educa copiii conform propriilor convingeri, fapt stipulat atât în Constituţia României, cât şi în art. 487 din Codul civil, în contextul unor acţiuni de propagandă care s-au derulat la Bucureşti şi la Focşani, cu încălcarea legii.

Aştept un răspuns, iar apoi voi da o replică.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Educaţiei, domnul secretar de stat Petru Andea, vă rog.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect: "Părinţii au dreptul constituţional să-şi educe copiii potrivit propriilor convingeri", vă comunic următoarele.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea a încheiat un protocol de colaborare cu Consiliile Americane pentru Educaţie Internaţională din Bucureşti, protocol înregistrat la Inspectoratul Şcolar cu nr. ... şi aşa mai departe.

Prin intermediul protocolului, ISJ Vrancea a fost informat că va avea loc o acţiune de tip conferinţă, în data de 24 februarie a.c., şi a solicitat să i se pună la dispoziţie detalii cu privire la acest eveniment.

Articolul 5 din Protocolul de colaborare preciza faptul că ISJ Vrancea va fi anunţat în timp util cu privire la programul, conţinutul conferinţei şi lectorii invitaţi.

Consiliul Judeţean al Elevilor din Vrancea a preluat această acţiune fără să consulte inspectoratul judeţean. Agenda evenimentului nu a fost făcută publică în mod oficial, cu atât mai puţin partenerului, ISJ Vrancea, ci au circulat diferite informaţii, unele controversate, în spaţiul virtual.

Prin urmare, ISJ Vrancea nu a putut controla agenda evenimentului şi a comunicat retragerea din proiect.

Din punctul de vedere al ISJ Vrancea, acţiunea menţionată a fost proiectată în acord cu principiul nondiscriminării şi a respectat cadrul legal.

Curricula şcolară poate aborda astfel de teme numai într-un context specific.

În momentul în care termenii acordului au fost încălcaţi, respectiv nu s-a răspuns explicit la solicitarea ISJ Vrancea cu privire la detalierea tematicii, semnatarii protocolului din partea inspectoratului şcolar au considerat că se încalcă dreptul la o corectă informare a participanţilor.

În protocolul încheiat între cele două instituţii partenere nu sunt specificaţi termenii, precum: "egalitate de gen", "identitate de gen", "rolurile de gen", "LGBT".

Drept urmare, Inspectoratul Şcolar Vrancea, care a fost iniţial de acord cu un astfel de parteneriat, s-a retras în momentul în care, prin lipsa de informare, a fost afectat dialogul corect cu şcolile, profesorii, elevii şi părinţii.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, lămuriri suplimentare.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc domnului secretar de stat.

Cred că răspunsul dumneavoastră îmi confirmă faptul că Ministerul Educaţiei nu cunoaşte ceea ce se întâmplă în propria ogradă, de foarte multe ori. Acolo, la Vrancea, s-a derulat o acţiune de ideologie LGBT şi de promovare a aşa-numitei ideologii de gen. Sunt lucruri care, conform legii, ţinând cont că avem de-a face cu elevi minori, ar fi necesitat acordul scris al părinţilor; sunt articole din Constituţia României care spun acest lucru foarte clar.

Eu nu-mi dau seama care este utilitatea aducerii copiilor într-un cadru în care li se promite că li se descriu anumite lucruri, iar după aceea li se spun poveşti cu transgenderi.

Pe undeva, noi trăim acum o fază de ofensivă ideologică care porneşte dintr-o revoluţie culturală asociată anumitor mişcări radicale ale anilor '60, iar România de astăzi este sub un asalt al acestor tipuri de ideologii.

Mă gândesc, poate că, fiind şi acum în Anul Centenarului, mai renunţăm la toate aceste aberaţii cu îndoctrinări de un anumit tip, gen ideologie de gen şi transgenderism şi ce s-a mai discutat pe acolo şi ne ocupăm şi noi să cultivăm memoria celor care s-au jertfit pentru România Mare, vorbim de identitatea noastră creştină, ca români şi ca europeni, în fond.

Eu vă solicit, sincer, să fiţi mai atenţi la ceea ce se întâmplă în subordinea dumneavoastră, pentru că ştiu că foarte multe, să spunem aşa, interese ideologice gravitează în jurul acestui minister al educaţiei, şi de foarte multe ori, lucruri care pornesc ca idei bune se pot transforma în adevărate campanii de reeducare şi de spălare a creierelor pentru elevi şi pentru noua generaţie, pe care trebuie s-o formăm. Eu cred că aceşti oameni trebuie educaţi în spiritul unor valori, nu trebuie "cultivat" acest deconstructivism şi această reeducare care nu este cu nimic departe de ceea ce a însemnat marxism-leninismul sau fascismul - îmi pare rău să o spun...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Şi de aceea chiar vă rog să aveţi mai mare grijă şi să fiţi atenţi la ce se întâmplă în minister.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Din partea USR, doamna deputat Cosma Lavinia-Corina. Nu este în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Paşcan Emil-Marius nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Bichineţ Corneliu nu se află în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Dobrovie Matei-Adrian.

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea are legătură cu Ministerul Finanţelor Publice şi este legată de facilităţile fiscale pentru societăţile comerciale de tip SRL-D.

Având în vedere faptul că, odată cu transferul integral al contribuţiilor de la angajator la angajat, societăţile de tip SRL-D, microîntreprinderi înfiinţate de întreprinzători debutanţi, nu mai pot beneficia de scutirea de la plata CAS-ului datorat de către angajator pentru un număr de patru angajaţi timp de trei ani, vă rog să aveţi amabilitatea să răspundeţi la întrebarea: ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru ca aceste microîntreprinderi să-şi recapete facilităţile şi să nu piardă, practic, această oportunitate de a creşte şi de a dezvolta o afacere?

Aştept răspunsul şi voi interveni ulterior.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Facilităţile fiscale pentru societăţile comerciale de tip SRL-D", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor Publice, vă comunicăm următoarele.

Prin transferul sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale obligatorii stabilite în sarcina angajatorului la angajat, măsură prevăzută în Programul de guvernare 2017-2020, aprobată prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, cu modificările ulterioare, ce a fost implementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, contribuţia de asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă, de 25%, şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, de 10%, se datorează de către angajaţi, în sarcina angajatorului rămânând contribuţia asiguratorie pentru muncă, de 2,25%, şi contribuţia de asigurări sociale pentru condiţii deosebite de muncă, de 4%, sau pentru condiţii speciale, de 8%.

Cu privire la modul a aplicare a facilităţilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011, acestea sunt în vigoare, detalii privind aplicarea acestora putând fi oferite de Ministerul Economiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Dobrovie?

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Din păcate nu pot să fiu mulţumit cu acest răspuns. Practic nu aţi răspuns în mod clar ce măsuri veţi lua pentru ca această facilitate să nu fie anulată, practic, şi atâtea firme mici să nu mai poată să-şi desfăşoare activitatea în baza acestui SRL-Debutant.

Vă rog să-mi spuneţi clar ce măsuri intenţionează Guvernul PSD-ALDE să ia în acest sens, pentru ca această facilitate să nu se piardă.

M-am întâlnit cu tineri întreprinzători şi erau îngrijoraţi că nu a fost prevăzută nicio modalitate de compensare a acestei pierderi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, prezentarea interpelării pe scurt.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Interpelarea vizează o serie de probleme apărute la punctele de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova.

După răspuns intervin.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul subsecretar de stat Valeriu Mihai, prezentarea răspunsului.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Mihai (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Doamnă preşedinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, în cursul anului 2017, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, a fost realizată o amplă analiză a tuturor punctelor de trecere a frontierei - şi internă şi externă -, inclusiv din punct de vedere al principalilor factori care generează creşterea timpilor de aşteptare.

Analiza efectuată a reliefat că factorii care generează această creştere ţin, în principal, de subdimensionarea capacităţii de control din punctele de trecere a frontierei sau de calitatea acestora, din punct de vedere tehnic, în comparaţie cu volumul traficului de pasageri şi mijloacele de transport. O altă cauză este numărul mare al autorităţilor române care desfăşoară activităţi de asigurare a respectării condiţiilor prevăzute de lege pentru efectuarea controlului la frontieră şi măsurile pe care acestea le întreprind, conform legii; infrastructura rutieră neadecvată pentru valorile de trafic actuale, atât pentru marfă, cât şi pentru călători.

Prin urmare, în considerarea necesităţii adoptării şi implementării de către instituţiile responsabile a acestor măsuri a fost elaborat un memorandum având ca temă: "Măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în punctele de trecere a frontierei". Astfel, în acest memorandum au fost propuse spre reabilitare şi modernizare birourile vamale de frontieră de la graniţa cu România, Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa, Sculeni, Giurgiuleşti, responsabilă pentru aceste activităţi fiind Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Verificările, din momentul de faţă, de la frontieră, permit statelor membre să se asigure că persoanele respective nu prezintă o ameninţare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică, în scopul îmbunătăţirii securităţii Uniunii Europene şi a cetăţenilor acesteia.

Astfel, precizăm că Poliţia de Frontieră manifestă disponibilitate şi ia în permanenţă măsuri pentru asigurarea de personal suficient pentru controlul de frontieră.

În plus, în situaţia în care s-a constatat o creştere semnificativă a valorilor traficului, Poliţia de Frontieră a luat măsura deschiderii de artere suplimentare de control, folosind pentru traficul de pe sensul de intrare o pistă sau mai multe de la sensul de ieşire şi invers.

Totodată, menţionăm că Poliţia de Frontieră a transmis permanent către reprezentanţii mass-media şi a postat pe site-ul instituţiei şi pe paginile oficiale ale reţelelor de socializare materiale de presă privind situaţia operativă înregistrată la frontiera cu Republica Moldova.

De asemenea, au fost transmise inclusiv recomandări în sensul tranzitării tuturor punctelor de frontieră deschise traficului, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitării doar a unora dintre acestea, precum şi consultarea aplicaţiei "Trafic Online", disponibilă pe adresa electronică politiadefrontieră.ro/traficonline.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, lămuriri suplimentare?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Nu cer lămuriri, dar voi da câteva sugestii.

În primul rând, mă bucur că aţi amintit de punctele de trecere a frontierelor de la Sculeni şi Albiţa-Leuşeni.

Am trecut chiar acum, în luna martie, când am fost la marele miting unionist de la Chişinău, pe acolo, şi aproape că m-am speriat; erau nişte cratere în asfalt şi nici nu ştiai pe unde intri, pe unde ieşi. Deci acolo ar trebui un program foarte rapid, să reintre în reabilitare tot ce înseamnă..., mai ales că volumul de trafic este uriaş, erau cozi foarte mari, atât la intrare, cât şi la ieşire, iar lucrările de reabilitare ar trebui să se producă absolut urgent în acest an. Cu mai mult de 10 Km pe oră nu am putut să circul prin aceste puncte de frontieră. În primul rând că se intercalau liniile şi direcţiile şi mai ales gropile din suprafaţa carosabilă erau absolut înspăimântătoare.

De asemenea, doresc să vă cer să faceţi, în contact cu partenerii de peste Prut, că tot suntem acelaşi popor, acelaşi neam şi va trebui să fim din nou împreună, că aşa este normal, un singur punct de control. Astfel că, dacă tot s-a luat această măsură bună acum câţiva ani, la presiune parlamentară, cu trecerea cu buletin, în loc de paşaport, să se instaleze un punct unic de control vamal pe tot ce înseamnă frontiera Prutului, între România şi Republica Moldova. Chiar aceste măsuri mi s-ar părea foarte importante să fie luate: una este administrativă, una este un pic mai dificilă, dar chiar ar trebui făcuţi aceşti paşi. Volumul de tranzit este uriaş, suntem cu toţii români şi n-ar trebui să mai stăm în vamă să trecem din ţara noastră, în ţara noastră, cu orele.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Seidler Cristian-Gabriel?

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Pe scurt, vorbim despre Oltchim şi despre declaraţiile administratorului special de acolo care ne spunea că, pe de o parte, firma a fost căpuşată de către rude, apropiaţi ai fostei conduceri, pe de altă parte, a fost căpuşată de către interpuşi politic.

Vreau să ştiu dacă vreun corp de control s-a sesizat vreodată în acest sens, iar dacă da, care au fost concluziile la care au ajuns?

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul secretar de stat Constantin Ivan, prezentarea răspunsului.

Domnul Constantin Ivan (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Chiar dacă suntem puţini, daţi-mi voie să vă salut şi Hristos a Înviat!

Stimate domnule deputat,

Ştim cu toţii, în prezent, Societatea Oltchim este o societate aflată în procedura de insolvenţă, începând de la data declanşării procedurii, din 30 ianuarie 2013, perioadă în care activitatea societăţii se desfăşoară în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, coordonată de către administratorii judiciari Rominsolv şi BDO, desemnaţi de către Tribunalul Vâlcea, iar deciziile privind patrimoniul societăţii se iau cu acordul Adunării creditorilor.

În materialul scris aveţi prezentată succint etapa din 2012, când s-a încercat o privatizare eşuată, şi aş face referire la acest lucru, în continuare.

Ministerul Economiei îndeplineşte calitatea de acţionar majoritar la Societatea Oltchim şi este reprezentat în procedura insolvenţei de un administrator special, în condiţiile legii. De asemenea, în calitate şi de minister de resort, sprijină derularea în bune condiţii a procedurii insolvenţei şi a oferit în acest sens site-ul propriu pentru publicitate privind anunţurile promovate de către administratorii judiciari ai Oltchim SA, în vederea atragerii de surse de finanţare externe sau exprimării interesului venit din partea unor potenţiali investitori privind valorificarea bunurilor societăţii. Ministerul Economiei, în acelaşi timp, monitorizează procedura declanşată de către Uniunea Europeană privind posibilul ajutor de stat acordat Societăţii Oltchim, în condiţiile directivelor Uniunii Europene.

Planul de reorganizare a fost aprobat de Adunarea creditorilor pe 9 martie 2015 şi confirmat de către judecătorul sindic pe 22 aprilie 2015.

De asemenea, în 24 septembrie 2015, Curtea de Apel Piteşti a decis respingerea recursurilor declarate de ANAF şi Electrica Furnizare împotriva sentinţei de confirmare a planului de reorganizare a Oltchim, ca nefondate.

În şedinţa Adunării creditorilor din 22 august 2016 s-a aprobat solicitarea consorţiului de administratori judiciari de extindere a perioadei de reorganizare a activităţii societăţii cu o perioadă de încă un an, conform prevederilor din Legea insolvenţei. Astfel, pe 6 martie 2017, Adunarea creditorilor a aprobat modificarea planului de reorganizare, în vederea respectării principiului discontinuităţii economice, ca urmare a constrângerilor rezultate în urma începerii procedurii de investigare declanşate de Comisia Europeană. Ca principiu general, se modifică înfiinţarea şi vânzarea Oltchim cu vânzarea a nouă pachete de active.

În 2017, pe 28 iunie, Tribunalul Vâlcea a confirmat modificarea Planului de reorganizare, Consorţiul de administratori judiciari, împreună cu conducerea societăţii, au lansat un proces competitiv de vânzare a activelor societăţii, grupate în mai multe pachete. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor angajate în vederea achiziţionării pachetelor de active Oltchim s-a extins de la 26 iunie 2017, la 6 iulie 2017.

Din datele comunicate de către administratorii judiciari şi administratorul special...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, că aţi depăşit cele trei minute...

Domnul Constantin Ivan:

Obiectivele principale ale derulării procedurii insolvenţei declanşată de Oltchim sunt: derularea planului de reorganizare; stabilirea unei proceduri de vânzare; identificarea potenţialilor investitori; continuarea activităţilor şi să se maximizeze veniturile, odată cu reducerea costurilor Societăţii Oltchim.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimate domn - şi, credeţi-mă, nu am nimic personal cu dumneavoastră -, eu, în interpelare, am pus o întrebare simplă: a fost sesizat Corpul de control în legătură cu afirmaţiile de căpuşare a Oltchim? Da sau nu?! Dacă da, putem să avem raportul? Bănuiesc că este un document public, totuşi.

Mi-aţi spus un pomelnic, un istoric al acestei societăţi comerciale, doar că eu nu aceasta am cerut. Am pus o întrebare: a fost Corpul de control în verificare acolo? Da sau nu?!

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul secretar de stat.

Domnul Constantin Ivan:

Am înţeles.

Procedura de insolvenţă ne obligă să respectăm nişte reguli prestabilite în Legea nr. 85/2006.

Reprezentantul nostru, administratorul special este cel care răspunde de toate problemele legate de reorganizare şi de starea în care a fost preluată şi dusă în continuare în programul de reorganizare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Şi ultima interpelare pentru care se solicită amânare are ca temă "Tratarea copiilor cu sindrom Down".

Vă mulţumesc încă o dată.

Încheiem astăzi şedinţa dedicată răspunsurilor orale la interpelări.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,48.