Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 18, 2018
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.65/2018
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 18, 2018 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 18, 2018
|
Şedinţa a început la ora 13,17. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Gheorghe Baciu, înlocuit de doamna senator Emilia Arcan, secretari ai Senatului. Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului. |
|
|||
|
|
Stimaţi colegi, Începem şedinţa. Rog un coleg de la Senat şi un secretar de la Senat. Vă rog, să luăm loc în bănci. Domnule Vela, dacă sunteţi drăguţ... Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 332. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente reunite ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite. Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi? Domnul Suciu. (Rumoare.) Stimaţi colegi, Am început şedinţa de plen. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Vreau să vă propun şi vă rog să fiţi de acord să suplimentăm ordinea de zi, la finalul punctelor care sunt deja înscrise, cu încă un punct, respectiv depunerea jurământului membrului CNSAS care nu a făcut-o în precedenta şedinţă, respectiv, domnul Vuvrea Nicolae. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. Vot. |
||||
|
|
194 de voturi pentru, două voturi... 2 colegi care nu optează. Aprobat. Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi. Vot. |
||||
|
|
232 de voturi pentru, 2 colegi care nu optează. Aprobat. |
||||
|
|
|
Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii? Dacă nu, vă supun votului. Vă rog să votaţi. |
|
||
|
|
246 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu optează. Vă rog să verificaţi cartelele de vot, să vedeţi dacă funcţionează aparatul în momentul votului. Dacă sunt probleme, să ne anunţaţi. |
||||
|
|
|
La primul punct al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Sudan. Comentarii? Nu. Dezbatere pe articole şi anexă. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. La anexa cuprinzând componenţa nominală a Grupului parlamentar de prietenie dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptată. Am încheiat dezbaterile. Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său. Vot. |
|
||
|
|
271 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu optează. Aprobat. |
||||
|
|
|
2. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale. Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu. Dezbatere pe articole şi anexă. La titlu? Sunt? Doamna Turcan. Nu eraţi atunci când am întrebat. Vă rog. Doamna Turcan, la dezbateri generale. |
|
||
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Dumneavoastră propuneţi astăzi constituirea unei comisii speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale. Dacă acum aţi fi început mandatul, am fi putut crede că aveţi şi o bună intenţie în constituirea unei astfel de comisii speciale, cu toate că nu înţelegem necesitatea existenţei unei comisii speciale, în condiţiile în care avem comisii permanente, atât ale Camerei Deputaţilor, cât şi ale Senatului. Din experienţa de până acum, am văzut că ne-am pomenit la vot cu tot felul de comisii speciale, în două momente: atunci când aveaţi o problemă de rezolvat şi trebuia să găsiţi un instrument mai rapid pentru a suprima dezbaterea publică sau atunci când doreaţi să aruncaţi praf în ochi, în condiţiile în care spaţiul public era plin şi era supus unui aflux de informaţii cu privire la neajunsuri în actul guvernării pe care dumneavoastră o exercitaţi. Astăzi, practic, asistăm din nou la transformarea Parlamentului într-o moşie a coaliţiei de guvernare. De ce spunem lucrul acesta? Pentru că dumneavoastră propuneţi constituirea unei comisii speciale, formată din 15 membri, în condiţiile în care pentru legi de o asemenea importanţă, cum sunt legile din domeniul securităţii naţionale, în mod normal, dezbaterea parlamentară ar fi avut vreo 50 de parlamentari în prima Cameră sesizată, vreo 50 de parlamentari în minimum două comisii raportoare, în a doua Cameră sesizată, plus dezbateri în plen. Aşadar, o transparenţă absolut firească la nişte legi cu impact naţional asupra securităţii noastre naţionale. Nu. Dumneavoastră doriţi 15 oameni. 15 oameni care, prin textul hotărârii, mai au nişte atribuţii, şi anume, în punctele d) şi e) urmăresc să suprime şi dreptul la iniţiativă parlamentară pe legi din acest domeniu. Este nefiresc. Dacă vreţi să ne transformăm în partidul-stat, un stat totalitar, puteţi să propuneţi complet dizolvarea comisiilor permanente şi în plen opoziţia nici măcar să nu se mai exprime. Pentru că deja aţi diminuat foarte mult dreptul la exprimare parlamentară, al opoziţiei. Ce se întâmplă dacă dumneavoastră veţi proceda cu această comisie la fel cum aţi procedat cu Comisia privind Legile justiţiei? Practic, 15 oameni vor decide, cu majoritatea pe care o aveţi la îndemână, ceea ce vreţi să se decidă, iar în plen opoziţia o să aibă un timp extrem de limitat pentru a aduce argumente, a susţine amendamente respinse şi pentru a avea un cuvânt de spus în legi privind domeniul securităţii naţionale. În aceste condiţii, suntem convinşi, aşadar, de două lucruri: Că asaltul dumneavoastră asupra instituţiilor statului român continuă. Aţi început cu TVR, Radio, ANCOM, Curtea de Conturi. Acum este în dezbatere Consiliul Concurenţei. Şi doriţi să ajungeţi şi la serviciile secrete. Ce-i drept, pe justiţie încă nu aţi reuşit. Dar aveţi deja o marotă cu a suprima şi a subordona şi serviciile secrete în România. Este un adevăr pe care trebuie să-l spunem tot mai apăsat, pentru că face parte din demersul pe care dumneavoastră deja l-aţi iniţiat, de control absolut al statului român. Este un adevărat abuz, e un pericol la adresa democraţiei. Am dori să vă atragem atenţia că această comisie ar trebui respinsă. Lăsaţi dezbaterea parlamentară în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului! Lăsaţi parlamentarii să aibă iniţiativă, să poată să participe cu idei şi soluţii într-un proiect naţional pe care orice om de bună-credinţă trebuie... şi în momentul de faţă şi-l asumă! Partidul Naţional Liberal nu poate să voteze şi să susţină iniţierea unei astfel de comisii care se constituie într-un grav şi nou abuz parlamentar şi într-un pas înainte pentru schimbarea... |
||||
|
|
Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat. |
||||
|
|
... conducerii serviciilor secrete din România. Cu SPP aţi încercat, dar nu v-a ieşit, pentru că modalitatea în care aţi făcut-o a fost neconstituţională. Soluţia pe care o aveţi acum pentru a ajunge la capii SRI şi SIE este foarte simplă şi aţi patentat-o tot dumneavoastră. Schimbaţi legea ca să schimbaţi conducerile. Astăzi, în comisia de specialitate procedaţi la fel cu Consiliul Concurenţei. Schimbaţi legea, ca să schimbaţi conducerea. Astăzi, prin vot, dumneavoastră creaţi premisele pentru a schimba legea şi a schimba... |
||||
|
|
Mulţumesc. |
||||
|
|
... ulterior şi capii serviciilor... şi conducerea serviciilor secrete din România. |
||||
|
|
Mulţumesc. |
||||
|
|
Ne exprimăm speranţa că nu veţi reuşi. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Bichineţ. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Două sunt motivele care mă determină să fiu de acord cu doamna Turcan. Primul. Că şi noi, cei de la PMP, considerăm că o astfel de comisie este inutilă şi, dacă s-ar face, chiar dăunătoare. Al doilea motiv este acela că doamna a ieşit astăzi la microfon numai de două ori, nu de 14 sau de 17 ori, cum ne-a învăţat în ultimul an. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul Năsui. |
||||
|
|
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Stimaţi colegi, Aţi reuşit să decredibilizaţi şi acest instrument al comisiilor speciale. Dacă vă mai amintiţi, această legislatură din care facem parte a început cu o comisie specială pentru investigarea unei găuri. Era a unei găuri din buget, care gaură s-a dovedit că nu există de fapt. Aţi fost deranjaţi de rezultatele acelei comisii de anchetă, le-aţi trimis înapoi. Până la urmă, s-a îngropat toată treaba, nu se mai ştie nimic. Asta este, v-aţi făcut de râs atunci, vă faceţi de râs şi acum. Este o comisie pe care încercaţi acum să o faceţi după modelul Comisiei pentru Legile justiţiei. Încercaţi să mimaţi democraţia şi dezbaterea. Dar, dacă vă uitaţi pe programul nostru, pe programul nostru de lucru, chiar ieri nu aveam deloc acest plen comun. Aţi venit, într-un abuz perfect al majorităţii pe care o aveţi, cu această propunere, a acestei comisii, ieri, în Biroul permanent reunit. Astăzi, ţineţi Biroul permanent reunit, care n-a fost convocat, nu fusese convocat decât ieri, deci mergeţi pe repede-nainte, ca să vă duceţi tăvălugul mai departe şi, exact ca şi pentru Legile justiţiei, ce vă doriţi este subordonarea acestor instituţii. Şi ce nu reuşiţi să subordonaţi vă doriţi să distrugeţi, după modelul ANI, căreia îi puneţi tot felul de obstacole, îi reduceţi atribuţiile şi îi faceţi munca foarte grea, tocmai pentru că ANI este o instituţie problematică, nu-i aşa, pentru dumneavoastră. Atunci când USR-ul a încercat să propună o comisie specială, de data aceasta nu pentru un interes de grup, nu pentru un interes individual, ci pentru un interes colectiv, anume asupra Legilor... Codului electoral, rezultatul a fost respingerea ei. Deci nu aţi avut această prioritate. M-am uitat pe argumentele pe care le-aţi folosit pentru înfiinţarea acestei Comisii speciale pentru Legile securităţii naţionale. Dar este ridicol de prost argumentat. Spuneţi că n-au fost modificate de mult timp. Legea societăţilor ştiţi de când este? Este din 1991. Şi Legea societăţilor are un impact mult mai are asupra oamenilor, şi asupra românilor, şi asupra economiei. Este îmbâcsită cu reglementări inutile, o birocraţie stufoasă pe care trebuie să o parcurgă absolut orice antreprenor. Dacă doreaţi să faceţi ceva bun pentru România şi vi se pare că unele legi au nevoie, şi poate aveţi dreptate, să fie actualizate, atunci, haideţi să le luăm pe acelea, cele mai importante, acelea care n-au fost actualizate de mult timp, acelea, precum această Lege a societăţilor. Dar nu v-aţi dorit lucrul acesta. V-aţi dorit să faceţi astăzi o zi model pentru Parlamentul României. Astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, care a avut loc mai devreme, aţi votat nu mai puţin de 720 de milioane de euro, subvenţii agricole. Şi acum vă doriţi să continuaţi atacul asupra justiţiei şi asupra instituţiilor de drept care până acum v-au deranjat în cheltuirea acestor bani. USR se opune constituirii acestei comisii. Mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul Suciu. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu pot să nu remarc că memoria unor colegi este extrem, dar extrem de selectivă. Un antevorbitor ne spunea despre decredibilizarea acestui instrument parlamentar numit comisie specială. Păi, stimaţi colegi, dacă nu vă aduceţi aminte, vă aduc eu aminte cum aţi încercat să recredibilizaţi acest instrument, propunând o comisie specială pentru a ancheta un Nurofen într-o urnă de vot. Aşa aţi dori dumneavoastră să credibilizaţi acest instrument, al comisiei speciale? Eu cred că nu. Aşadar, fără a intra în alte detalii tehnice, de instrumente parlamentare, ne susţinem acest punct de vedere. Credem că o comisie specială pentru Legile siguranţei, atât de importante, nemodificate de atâţia ani, este perfect justificată, şi compusă din parlamentari, nu din oameni de pe stradă. Aşadar, Parlamentul va decide. Vă mulţumesc. (Aplauze.) (Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită dreptul la replică.) |
||||
|
|
Nu, domnule Năsui, nu faceţi abuz de... Nu, îmi pare rău. Nu v-a pronunţat numele, nici măcar n-am simţit că este vorba despre dumneavoastră. Mulţumesc. Intrăm la dezbaterea pe articole şi anexă. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La art. 1? Nu. Adoptat. La art. 2? Adoptat. Art. 3? Adoptat. Art. 4? Adoptat. Art. 5? Adoptat. Art. 6? Adoptat. La anexa cuprinzând componenţa nominală a Comisiei speciale comune şi componenţa Biroului acesteia dacă sunt obiecţii? Înţeleg că toţi liderii grupurilor au depus, da? Mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Facem vot pe proiectul de hotărâre în ansamblul său, cu anexe. Vă rog, vot. |
||||
|
|
208 voturi pentru, 92 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Aprobat. Explicarea votului, domnul Năsui. |
||||
|
|
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui: Mulţumesc, domnule preşedinte. USR a votat, aşa cum v-am spus, contra. Aş vrea doar să vă menţionez că nu decredibilizăm instituţia comisiei speciale atunci când cerem să fie investigată o fraudă. Dar, după cum ştiţi, Partidul Social Democrat cred că are experienţă ceva mai mare în fraude electorale. Ştiţi şi dumneavoastră problemele pe care le are conducerea dumneavoastră în această materie. Mulţumesc. |
||||
|
|
|
Mulţumesc şi eu. 3. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind elaborarea Codului administrativ. Dezbateri generale. Domnul Roman. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Graba înfiinţării acestei comisii speciale se datorează unui singur lucru. Trebuie ca majoritatea, până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, să scoată acest Cod administrativ, un Cod administrativ, de altfel, aşteptat de administraţia publică locală şi aşteptat să fie adoptat într-o formulă de consens. Pentru că marile proiecte pe administraţia publică, de regulă, s-au luat într-un oarecare consens. Ceea ce frapează la actuala formă a Codului administrativ este graba prin care majoritatea guvernamentală încearcă să întoarcă administraţia publică locală pe vremea celebrului Octav Cozmâncă. Prin această formulă, ne întoarcem, practic, la reînvierea baronilor locali. Practic, dăm peste cap orice logică a administraţiei publice locale. Facem din prefecţi dumnezei la nivel judeţean, iar primarii care sunt aleşi, sunt legitimi, sunt cei mai doriţi de cetăţeni, devin nişte slugi în mâna unor prefecţi politici abuzivi. Stimaţi colegi, deschideţi Cutia Pandorei! Şi întotdeauna o vorbă spune că roata se întoarce. Aveţi mare grijă ce vă doriţi! Urmează, probabil, după acest Cod administrativ, o nouă ordonanţă care să permită traseismul politic. Urmează, probabil, o nouă ordonanţă care să încurajeze plecarea primarilor dintr-o parte în alta. Politizaţi de sus până jos partea de administraţie şi intraţi cu bocancii în administraţia publică, în autonomia locală. Şi am şi un punct de vedere comun cu ai noştri colegi de la UDMR. Proiectul, în actuala sa formă, centralizează şi în niciun caz nu descentralizează. Fac apel la dumneavoastră, să analizaţi cu mare atenţie, cu chibzuinţă, acest Cod administrativ, pentru că - închei prin a vă spune - roata se întoarce. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Doamna Presadă. |
||||
|
|
Doamna Florina-Raluca Presadă: Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Nu pot să nu remarc un tipar. Anul trecut, pe vremea aceasta, încă vorbeam despre Legile justiţiei. Ele trebuiau să vină de la Guvern. Până la urmă, ele au ajuns la noi, ca iniţiativă parlamentară. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu Proiectul de Cod administrativ. În cadrul comisiilor de specialitate de anul trecut, reprezentanţii Guvernului au promis marea reformă a administraţiei publice din România, prin acest Proiect de Cod administrativ. Am tot aşteptat să fie cu adevărat pus în dezbatere publică. Am tot aşteptat să avem discuţii reale pe marginea acestui Cod administrativ, ca să aflăm, în luna decembrie, că el a devenit o iniţiativă parlamentară. Iată o nouă lipsă de asumare a unui nou Guvern Dragnea! De ce acest lucru? În primul rând, pentru că acest cod nu este altceva decât o harababură legislativă inimaginabilă. Consiliul Legislativ ne atrage atenţia că unele părţi din cod ar fi trebuit discutate într-una dintre Camere, ca primă Cameră sesizată, şi alte părţi din cod, în altă Cameră, ca primă Cameră sesizată. Fie şi numai acest lucru face ca acest Proiect de Cod administrativ să fie uşor atacabil ulterior la Curtea Constituţională. Dincolo de toate acestea, codul preia o serie de legi, selectiv, şi ulterior le abrogă. Vom constata în practică o serie de situaţii de vid legislativ pentru care cineva va trebui să plătească. Dacă trecem dincolo de aceste lucruri, vom observa ulterior adevăratele intenţii ale celor care au iniţiat acest proiect legislativ, şi anume: slăbirea criteriilor de integritate; imunităţi acordate suplimentar decidenţilor politici; politizarea funcţiei prefectului; politizarea actului administrativ în general; lipsa de răspundere pentru conducătorii instituţiilor; faptul că vom avea în continuare servicii publice prost realizate, prost elaborate şi prost furnizate. Pentru că, până la urmă, acest cod nu rezolvă deloc problemele administraţiei publice din România, ci le adânceşte. Avem acum sau am avut, până recent, în Comisia pentru administraţie publică de la Senat, în ultimele luni, discuţii pe marginea acestui Proiect de Cod administrativ. Am apreciat deschiderea tuturor colegilor, am apreciat deschiderea reprezentanţilor Guvernului, de a discuta, pe îndelete, articol cu articol, acest Proiect de Cod administrativ. Deşi intrase iniţial în Senat în procedură de urgenţă, mi s-a părut că în sfârşit puterea a avut decenţa să adopte o procedură normală pentru un proiect de amploarea aceasta şi anume, un termen mult mai larg de dezbatere, de 60 de zile, aşa cum ne permite Constituţia pentru astfel de proiecte complexe. Constat cu stupoare că ceea ce începuse să arate bine la Senat a fost întrerupt brusc, acum câteva zile, prin anunţul intenţiei constituirii acestei comisii speciale. Şi mă întreb: de ce? Pentru că am văzut în practică ce înseamnă pentru PSD-ALDE o comisie specială, atunci când vine vorba despre legi care servesc intereselor lor. Şi ştim care sunt acestea: slăbirea criteriilor de integritate, slăbirea luptei anticorupţie şi furtul mult mai facil din banul public. Prin urmare, Uniunea Salvaţi România se opune constituirii acestei Comisii speciale de analiză a Proiectului de Cod administrativ şi vă îndeamnă şi pe dumneavoastră să faceţi acest lucru, dacă doriţi să daţi dovadă de responsabilitate în faţa cetăţenilor României, care nu ne cer, până la urmă, decât decenţa de a dezbate lucruri care îi afectează în mod direct şi de a dezbate în mod real lucruri care au impact pe termen lung asupra vieţii lor. Mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumim. Să înţeleg că vă opuneţi propriei nominalizări? Nu... |
||||
|
Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală): Dacă tot trebuie să fiu acolo, voi fi acolo să combat! |
|||||
|
|
Am înţeles. Mai sunt intervenţii? Domnul Cseke. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Sigur, este de discutat dacă o comisie specială poate să rezolve mai bine o problematică atât de vastă şi importantă, cum este dezbaterea Codului administrativ, faţă de comisiile de specialitate din cele două Camere. Şi este adevărat că pe un proiect legislativ, semnat de un grup important de parlamentari, a început o dezbatere la Comisia pentru administraţie din Senat. Chiar dezbaterea generală a tuturor capitolelor din acest proiect a avut loc, grupurile parlamentare şi-au depus amendamentele, ele pot fi parcurse, Guvernul a început să lucreze la un punct de vedere. Este de discutat dacă este bine sau nu să facem comisie specială, mai ales că această comisie specială trebuie să preia acest proiect legislativ. În stadiul în care el există nu încep noi termene să curgă. Eu aş vorbi mai mult despre fondul problemei, pentru că acesta este important. Acestea sunt condiţii de formă şi o comisie specială poate să lucreze la fel de bine ca şi comisiile de specialitate şi invers se poate întâmpla acest lucru. Important este ce ne dorim noi de la Codul administrativ. Dacă ne dorim ceea ce vedem în proiectul legislativ, foarte multă centralizare şi mai multă putere pentru instituţia prefectului, slăbirea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale, nişte criterii pentru descentralizare, care pe noi ne conduc astăzi, în stadiul actual, la ideea că nu va fi descentralizare, atunci comisia specială sau comisiile de specialitate sunt chestiuni de formă, nu vor ajuta în niciun fel. Noi, grupurile parlamentare din Parlamentul României, indiferent care ar fi ele, ar trebui să convenim câteva principii foarte clare. În primul rând vrem descentralizare şi facem pentru aceasta ceva, prin texte legislative. Dacă vă uitaţi la amendamentele de la grupurile parlamentare, veţi avea nişte surprize foarte mari, legat de acest subiect. Vrem sau nu vrem să întărim, în continuare, instituţia prefectului? Noi nu vrem să întărim instituţia prefectului, vrem să întărim acele instituţii şi autorităţi care sunt compuse din oameni care sunt aleşi de către comunităţile locale. Ei sunt cei care pot fi traşi la răspundere, dacă nu altfel, prin vot, după patru ani de mandat, alte persoane nu pot fi. Inclusiv simplificarea şi debirocratizarea administraţiei publice locale este de dorit. Deci, eu cred că, în această comisie specială, despre acest lucru, despre aceste principii trebuie să discutăm şi dacă ele sunt convenite - pentru că în dezbaterea publică văd că ele sunt prezente, dar în text nu se regăsesc -, atunci cred că poate să iasă şi dintr-o comisie specială un Cod administrativ bun. Mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Paşcan. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinşi colegi, Pot să vă spun, dintr-o experienţă legată de un anterior mandat, dar şi din cel actual, că cele mai multe asalturi legislative privind modificarea legislaţiei s-au produs în privinţa legislaţiei educaţiei naţionale şi în privinţa administraţiei publice locale. Foarte greu însă şi foarte rar s-au promovat modificări legislative în privinţa administraţiei publice locale şi este oarecum explicabil, întrucât este o administraţie care astăzi funcţionează, are nişte reglementări cât se poate de clare şi nu înţeleg de ce căutăm, în mod forţat, să promovăm şi să căutăm realizarea şi reglementarea unui astfel de Cod administrativ. Cred că mai degrabă era necesar să se promoveze şi să se facă eforturi pentru promovarea unui Cod al patrimoniului, de care se tot vorbeşte de aproape 10 ani şi nu se întâmplă nimic semnificativ în această privinţă. Ei bine, stimaţi colegi, se pune iarăşi căruţa înaintea cailor şi riscăm să ajungem în situaţia efectelor generate de aşa-zisa revoluţie fiscală şi de Codul fiscal. Tot se repară la el non-stop şi, iată, vedem ce tensiuni şi conflictualitate a generat în rândul diverselor instituţii sociale şi categorii socioprofesionale. Cred că acelaşi lucru riscăm să-l realizăm şi aici. Ne tot uităm către modele. Sigur, administraţia publică locală din România este, într-un fel sau altul, inspirată ca model de cea de sorginte franceză, acolo şi prefectul are atribuţii mult mai consistente, are puteri sporite, dar astăzi, în România, instituţia prefectului are un atribut principal de care trebuie să se ţină, acela de a veghea la legalitatea actelor administraţiei publice locale. Ei bine, dacă doriţi, într-un fel sau altul, să recentralizaţi statul şi să-l întoarceţi pe prefect în postura de prim-secretar, probabil că aceasta se include în genomul specific socialist pe care căutaţi să-l promovaţi, centralizând statul. Aceasta aţi făcut, de fapt, şi prin faptul că aţi diminuat resursele, veniturile la nivelul administraţiilor publice locale, încât primarul să vină cu căciula în mână, să se ploconească la domnul ministru sau la doamna prim-ministru ca să îl ajute să-şi echilibreze bugetul local şi să nu intre în faliment, după ce, cu aceeaşi osârdie aţi reuşit şi să le daţi prilejul să-şi mărească salariile, fără acoperire, în administraţiile publice locale. Stimaţi colegi, Există această pripă şi această pornire, într-o inconsecvenţă absolut de neînţeles, de a modifica de dragul modificării şi a centraliza în total dispreţ faţă de principiile clamate electoral şi cuprinse şi în Programul de guvernare, apropo de imperativa necesitate şi nevoie a descentralizării şi a sporirii autonomiei locale. Exact invers vă manifestaţi! Sigur, vom vota împotriva acestei comisii speciale, căruia nu-i vedem niciun fel de rost, constituită în pripă pe picior şi în mare grabă - probabil că aşa va fi şi rodul muncii sale -, dar, în acelaşi timp, domnule preşedinte, sigur, am stabilit, am nominalizat un coleg să facă parte din această comisie tocmai pentru a coparticipa şi a vedea din interior în ce direcţie doriţi să îndreptaţi acest Cod administrativ. Deci vom vota împotrivă, chiar dacă facem parte din această comisie care, probabil, prin votul dumneavoastră majoritar, va fi adoptată. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Benga. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Ştiţi, este interesant... Eu, când am început să merg la şedinţele Comisiei pentru administraţie din Camera Deputaţilor, există acolo un etos, aşa, care spune: "Domnule, noi aici suntem profesionişti ai administraţiei, majoritatea noastră avem experienţă semnificativă în funcţii de aleşi locali, în consilii judeţene, în primării" şi cumva am zis: "Domnule, uite că e un loc în care se discută..." Şi după aceea ajungem la diverse discuţii punctuale. Vrem să transparentizăm activitatea administraţiei locale şi zicem: "Domnule, nu acum, deci n-are rost să intrăm acum în detalii, pentru că se va discuta la Codul administrativ. Discutăm despre legislaţie electorală... Nu, nu, nu, ştiţi ce se întâmplă? O să facem o comisie, Comisia de Cod electoral, acolo ne ocupăm". Domnule, este incredibil ce abilitate are PSD de a face pe genunchi lucrurile cele mai importante ale naţiei acesteia! Aţi făcut pilaf fiscalitatea! Aţi făcut pilaf - cum îi spune? - tot sistemul acesta de salarizare! Aţi făcut... mă rog, încercaţi, dar vi se opune ţara! Vreţi să faceţi pilaf justiţia! Acum vreţi să faceţi pilaf şi administraţia! V-aţi apucat de treaba aceasta, aţi avut un plan, v-aţi dus la Senat, ceva v-a dat cu virgulă, aţi ajuns la concluzia că o puteţi face mai bine cu comisia aceasta specială. Oameni buni, Dacă vreţi să construiţi, faceţi-o aşezaţi! Informaţia aceasta despre comisia aceasta specială apare cu trei zile înainte, staţi închişi cinci inşi în tot soiul de cămăruţe, unde luaţi decizii despre întreaga arhitectură a statului şi - cum să vă spun? - vă bazaţi pe acele 3 milioane de voturi, ca şi cum vi s-ar fi dat un cec în alb pentru decenii de acum înainte. La final, vă spun foarte sincer, este o lipsă de respect a majorităţii, inclusiv faţă de colegii dumneavoastră din comisiile de specialitate. Ceea ce va rămâne după această legislatură şi după această guvernare, în măsura în care vom mai putea salva noi nişte lucruri, este un stat dărâmat, pentru că faceţi totul pe genunchi. Şi modul în care aţi supus la vot şi aţi adus această comisie specială, după două zile de dezbateri, face parte din acelaşi mod în care aţi tratat şi salarizarea, şi fiscalitatea, şi orice, şi aşa probabil veţi trata mai departe temele importante! Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. La titlu dacă sunt obiecţii? Adoptat. La preambul? Adoptat. Art. 1? Adoptat. Art. 2? Adoptat. Art. 3? Adoptat. Art. 4? Adoptat. Art. 5? Adoptat. Art. 6? Adoptat. La anexa cuprinzând componenţa nominală a comisiei şi componenţa biroului dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptată. Nominalizările au fost făcute. Vă rog, vot. |
||||
|
|
210 voturi pentru, 90 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează. Hotărârea a fost adoptată. |
||||
|
|
|
Punctul 4. Avizul comun al Comisiilor juridice, al Comisiilor pentru drepturile omului şi al Comisiilor pentru egalitate de şanse ale celor două Camere ale Parlamentului a fost distribuit. Fiind îndeplinite procedurile legale, dau cuvântul doamnei... domnului... Cine prezintă raportul? Cine prezintă raportul Comisiilor pentru drepturile omului, Comisiilor juridice şi Comisiilor pentru egalitatea de şanse? Un membru din comisii să vină la prezidiu, vă rog. Un membru din cele trei comisii, măcar. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aviz comun. În şedinţa comună a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au fost prezentate candidaturile depuse pentru un post de membru în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cu adresa Birourilor permanente din 21 februarie 2018, Birourile permanente reunite au decis să transmită aceste candidaturi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi la Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor şi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse din Senat, pentru întocmirea unui aviz. În conformitate cu prevederile art. 22 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi cu art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare, cele şase comisii s-au întrunit în şedinţă comună, în ziua de 13 martie 2018, în vederea dezbaterii şi întocmirii avizului comun pentru ocuparea unui mandat vacant. Birourile permanente ale celor Camere ale Parlamentului au înaintat următoarele candidaturi:
Potrivit prevederilor art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, membrii celor şase comisii au analizat documentele. În acest sens au examinat următoarele documente: curriculum vitae, declaraţia pe propria răspundere a candidatului că nu a fost agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste, declaraţia pe propria răspundere că nu a colaborat cu organele de securitate şi nu a aparţinut acestora, diploma de studii, precum şi cazierul judiciar. Faţă de aceste considerente, membrii celor şase comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să acorde aviz favorabil pentru următorii candidaţi:
Anexăm, alăturat, documentele depuse pentru ocuparea unui post vacant în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Turcan. La dezbateri generale, nu? Vă rog. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Astăzi vi se solicită din nou să daţi un vot pentru o propunere de persoană care să ne reprezinte în Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Propunerea este înaintată de către Biroul permanent reunit, în urma evaluării CV-urilor în comisiile raportoare. Din păcate, astăzi sunteţi pe punctul de a face o dublă greşeală. O dată pentru că încălcaţi Legea privind funcţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care la art. 25 alin. (4) prevede următorul lucru: "La numirea membrilor Colegiului Director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice", aşa cum, de altfel, a şi fost subliniat în adresa către Parlament, trimisă de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care ştia care este componenţa actuală a Consiliului Naţional. Dintre cei nouă membri, doar cinci sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice. Aşadar, dumneavoastră aveţi nevoie să votaţi astăzi o persoană care să asigure că şase sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice. A doua greşeală pe care sunteţi pe punctul de a o săvârşi este că nu respectaţi un algoritm parlamentar, în baza reprezentării politice a partidelor în Parlamentul României. După cum bine cunoaşteţi, există instituţii aflate sub control parlamentar şi pentru care numirile se fac la propunerea Birourilor permanente sau în funcţie de fiecare lege, ca urmare a reprezentării partidelor în Parlamentul României. Partidul Naţional Liberal este îndreptăţit, ca urmare a rezultatului electoral şi ca urmare a faptului că locul eliberat a fost ocupat de o persoană care a fost membră a Partidului Naţional Liberal şi pe care PNL nu a mai susţinut-o pentru că nu se încadrează în rigorile legii, în primul rând. În afară de aceasta, nu mai este membră a Partidului Naţional Liberal. Aşadar, vă atragem atenţia, în condiţiile în care dumneavoastră veţi vota persoana pe care deja se aude că aţi propus-o, încălcaţi legea, vă situaţi în afara ei şi vom contesta acest vot. Partidul Naţional Liberal o propune pe doamna Maria Moţa, care răspunde atât criteriilor profesionale, cât şi, în primul rând, rigorilor Legii de funcţionare şi organizare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. |
||||
|
|
Mulţumesc. Potrivit art. 99 din Regulamentul activităţilor comune, votul pentru numire este secret şi se exprimă prin buletine de vot. Buletinul de vot va fi completat cu propunerile din avizul comun. Numirea se face cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. Am finalizat dezbaterile. Urmează exercitarea votului. Deputatul şi senatorul votează "pentru" numire lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei propuse şi votează "contra" numirii tăind numele persoanei propuse. Sunt nule buletinele care nu poartă ştampila de control. Cu aceste precizări, trecem la exprimarea votului. Domnii chestori să-şi ocupe locurile. Domnul secretar al Camerei Deputaţilor, Georgian Pop, va citi lista deputaţilor. Vă rog, domnule secretar. Domnule secretar? Domnule secretar, cu domnul secretar de la Senat citiţi Guvernul, chiar dacă sunt senatori. Miniştrii de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, după care continuaţi cu Camera Deputaţilor. |
||||
|
|
Graţiela Leocadia Gavrilescu prezentă Viorel Ştefan prezent Aşteptăm să vină chestorii. |
||||
|
|
Domnii chestori, dacă nu deranjăm?! Au venit şi hârtiile. Uite! |
||||
|
|
Continuăm. Anton Anton Citim şi lista senatorilor, membri ai Guvernului. Dan Carmen Daniela prezentă Continuăm cu Camera Deputaţilor. Achiţei Vasile-Cristian prezent |
||||
|
|
Domnule secretar, numai un pic. Pentru că am văzut acum, buletinul de vot este cu şapte nume sau nu ştiu câte. Rămâne un singur nume valid. |
||||
|
|
Barna Ilie Dan prezent |
||||
|
|
În continuare, membrii Senatului. Alexandrescu Vlad-Tudor prezent |
||||
|
Aţi terminat, da? Membrii Biroului permanent, la Sala Biroului permanent. |
|||||
|
După o scurtă pauză |
|||||
|
|
Vă rog, domnii secretari, eliberaţi... Număraţi în dreapta. Îl invit la tribună pe... Pentru depunerea jurământului, pentru CNSAS. Vă rog, domnule... |
||||
|
|
|
Domnul Nicolae Vuvrea: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Nicolae Vuvrea, numit membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să-mi îndeplinesc cu conştiinciozitate, onoare şi fără părtinire îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Jur să păstrez secretul informaţiilor care privesc securitatea naţională, atât pe perioada exercitării mandatului, cât şi după încetarea acestuia. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.) |
|
||
|
După pauză |
|
|||
|
|
O invit la microfon pe doamna secretar, să citească procesul-verbal. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Voi da citire procesului-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. În temeiul prevederilor art. 44 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra propunerilor de numire în funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, şi am constatat următoarele. Din numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 465, numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi a fost 345;
După verificarea şi numărarea voturilor, au rezultat următoarele:
Având în vedere rezultatul votului, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea de voturi, necesară pentru desemnarea în funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, a doamnei Bertzi Teodora, pentru un mandat de 5 ani. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vă doresc o zi bună! (Voci suprapuse.) |
||||
|
|
Mulţumesc şi eu. Declar şedinţa închisă. |
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 15,08. |
|||||
![]() |



