Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,31.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, înlocuit de domnul Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 6 iunie 2018, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Alternativ, voi da cuvântul colegilor.

Vom începe cu PSD.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu.

Vă rog.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă atrag astăzi atenţia asupra unei situaţii care pune din ce în ce mai mult la încercare nervii românilor: timpul de aşteptare pentru înmatricularea şi înregistrarea unui vehicul.

În momentul de faţă, perioadele de aşteptare se întind de la 30 de zile, în cazurile fericite, până la 3 luni. Ca exemple concrete, vă pot spune că luni, dacă doreai să faci o programare online la Registrul Auto Român, prima dată disponibilă la Buzău era 30 iulie. În Galaţi, mai norocoşi, doritorii aşteptau până pe 19 iulie. Campioana, din cele verificate de mine, este Suceava, unde o persoană trebuie să aştepte doar până pe 26 septembrie. La Iaşi, termenul de aşteptare a fost scăzut de la peste 90 de zile la 84, după actualizarea programului folosit pentru programări.

Revine astfel în actualitate o problemă pe care am ridicat-o în mod repetat de-a lungul timpului şi la care soluţia este simplă: modificarea procedurii de înmatriculare şi trecerea serviciului în subordinea structurilor civile. Pentru simplificarea înmatriculării şi scăderea numărului de acte necesare care - mi-a demonstrat un cetăţean - puse cap la cap însumează 4 metri de hârtii, am înfiinţat un grup de lucru, iar concluziile şi propunerile acestuia au fost prezentate ministrului afacerilor interne, spre analiză.

O altă soluţie pentru degrevarea Registrului Auto Român este ca staţiile de Inspecţie Tehnică Periodică acreditate să poată elibera cărţi de identitate pentru vehicule. În privinţa birourilor Serviciilor Publice Comunitare, Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi a deficienţei de personal, situaţia este la fel de gravă.

După ce reuşim să trecem de Registrul Auto Român, ajungem în faţa unor cozi provocatoare de frustrări, altă pierdere de timp şi bani, pentru că îţi trebuie cel puţin o zi lucrătoare liberă pe care să o petreci aşteptând să ajungi la ghişeu. Operaţiunea s-ar simplifica dacă Direcţiile şi Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidenţă a Persoanelor ar prelua activitatea de eliberare a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare pentru vehicule, cu numerele de înmatriculare aferente. Consider că se poate beneficia de infrastructura deja existentă şi de calificarea personalului din aceste servicii, precum şi de judicioasa răspândire teritorială.

Poate că suntem încă departe de sistemul britanic în care înmatricularea unui vehicul se face online sau prin poştă şi doar în anumite cazuri Agenţia pentru Permise şi Certificarea Vehiculelor consideră necesară verificarea fizică a acestuia. Dar aceasta nu înseamnă că nu putem arăta respect faţă de cetăţeni. În loc să acordăm pensii speciale, drepturi şi alte facilităţi celor câţiva angajaţi ai MAI care acoperă aceste servicii, dar care sunt clar depăşiţi numeric şi ca atribuţii, putem finanţa mult mai multe posturi în cadrul unei primării, iar procedura să fie efectuată local. Ar demonstra un grad mai mare de civilizare, de atenţie faţă de nevoile românilor şi faţă de necesitatea pe care o reprezintă mijlocul de locomoţie în zilele noastre.

Sunt convins că sunteţi de acord cu mine că ceva trebuie să se schimbe în acest proces cât mai curând şi sper că veţi susţine astfel de iniţiative.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Constantin Şovăială.

Vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată "Guvernul PSD, prin Tudorel Toader, atentează la independenţa justiţiei".

Scopul Guvernului PSD-ALDE este de a submina justiţia şi de a subjuga prin metode staliniste, mai precis prin controlul total al instituţiilor.

Dacă nu te conformezi ordinelor de partid, Liviu Dragnea îţi trimite pe cap ANAF-ul, CNAIR-ul, ANRM-ul, ANRE-ul, ANCOM-ul şi aşa mai departe, pentru a te pune la punct.

Sunt curios cum o să se răzbune pe cei 1.059 de procurori şi judecători care se împotrivesc măsurilor PSD? Aceste decizii duc la anihilarea justiţiei! Cum se poate ca o majoritate de experţi în drept să îţi atragă atenţia că nu faci bine ceea ce faci şi ţie, ministru al justiţiei, nici măcar să nu îţi pese?! Este inadmisibil aşa ceva!

Stimaţi guvernanţi şi parlamentari ai majorităţii,

Judecătorii şi procurorii ştiu exact pentru ce protestează, iar atitudinea lor legitimează în mod clar protestele din stradă.

Cetăţenii României îşi doresc să trăiască într-o lume mai justă, pe cât posibil mai dreaptă. Chiar vreţi ca lumea noastră să arate ca o junglă în care să ne războim reciproc?! Sunt multe lucruri pe care oamenii le tolerează în relaţiile dintre ei, însă nedreptatea este cel mai puţin tolerată. Trebuie să înţelegeţi că, în căutarea dreptăţii, oamenii au provocat războaie şi revoluţii, iar cu gândul la dreptate şi-au dat de foarte multe ori viaţa. Au trecut 28 de ani de la Revoluţie şi observ că mare lucru nu s-a schimbat în societatea românească.

În lipsa legii, libertatea îşi pierde conţinutul, devenind haos şi dezorganizare. De aceea, combaterea corupţiei este atât de importantă. Numai legea şi respectarea legii ne pun într-o situaţie de şanse egale. Se pleacă din România pentru că mulţi caută ţări mai drepte, mai juste. Asta au declarat mii de doctori, asistente şi alte categorii profesionale, motivând că una dintre cauzele pentru care nu s-ar întoarce acasă este că la noi corupţia este în floare şi nerespectarea legii la ordinea zilei.

Nu uitaţi că este important ca legea să fie dreaptă, atât pentru cel sărac, cât şi pentru cel bogat. A aduce legile în favoarea celor bogaţi şi puternici, ar avea un efect de profundă contaminare socială negativă. Atunci România nu va mai avea speranţa că poate fi o democraţie. Un al lucru important este faptul că tot legea apără bunurile comune, să zicem bugetul statului, de lăcomia unor decidenţi politici care au ca scop politic legalizarea furtului din banii publici.

În alte ordine de idei, nu susţin subordonarea justiţiei şi le dau dreptate celor 1.059 de procurori şi judecători care protestează împotriva măsurilor PSD. Sunt mult mai mulţi, doar că aceştia au frică de sistemul actual. Le este frică că vor fi puşi la punct de partidul-stat, numit PSD.

Mulţumesc.

Constantin Şovăială, deputat al PNL, Sibiu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Popescu Nicolae.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă construcţia Autostrăzii A8 - Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu puţin timp în urmă, câteva grupuri ale societăţii civile au organizat o manifestare civică, menită să atragă atenţia autorităţilor, şi inclusiv a noastră, asupra importanţei pe care o are construirea Autostrăzii A8 pentru dezvoltarea regiunii Moldovei.

Iată, câteva sute de oameni, uniţi în jurul cauzei "Împreună pentru A8", au pornit într-un marş motorizat pe traseul Piaţa Unirii din laşi - sediul Guvernului din Bucureşti. Câteva sute de oameni, aşadar, au ales să-şi sacrifice timpul şi resursele, pentru a-i face pe cei care se află la cârma ţării conştienţi de însemnătatea pe care o are construirea unei autostrăzi care să lege o regiune mai puţin dezvoltată a ţării de regiuni mai dezvoltate. Sincer vă spun, ar trebui să ne simţim jenaţi, pe de o parte, şi recunoscători, pe de alta, faţă de demersul acestor cetăţeni.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Moldova este singura provincie care nu a beneficiat de construcţia vreunui kilometru de autostradă. Consecinţele se pot vedea cu ochiul liber: izolare economică, pierdere de oportunităţi şi pierderi de vieţi pe şosele. Este ştiut şi faptul că, în prezent, legătura dintre Moldova şi Transilvania se desfăşoară pe trasee care fac faţă cu dificultate fluxului de trafic intens. Cunoscut este, de asemenea, faptul că o autostradă Târgu Mureş-laşi-Ungheni ar reprezenta o alternativă atractivă, atât pentru traficul intern, cât şi pentru traficul internaţional.

În aceste condiţii, ce rămâne de făcut? Răspunsul este simplu: urgentarea construirii Autostrăzii A8.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum bine ştiţi, - ne-a spus-o şi Banca Mondială - dezvoltarea unei regiuni înseamnă densitate - de oameni, de capital - şi conectivitate. Cu cât o regiune este mai intens traversată de drumuri şi autostrăzi, cu atât şansele ca ea să se dezvolte sunt mai mari. Cu cât o regiune beneficiază de mai mult influx de oameni şi de capital, cu atât se dezvoltă mai bine şi mai repede. Şi cum altfel să aibă loc acest influx de oameni şi capital, decât prin artere de legătură?

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Suntem în anul celebrării Centenarului Marii Uniri. Măcar în al doisprezecelea ceas, haideţi să nu îi refuzăm Moldovei şansa de a se dezvolta! Trebuie să înţelegem că ignoranţa şi nepăsarea noastră au preţul dezvoltării acestei regiuni.

Aşadar, mesajul meu politic este acesta: haideţi să transformăm în prioritate reală construcţia Autostrăzii A8 şi să deblocăm măcar acum progresul economic al Moldovei!

Vă mulţumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ionuţ Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Dacă-i musai, cu plăcere!".

Dragi colegi,

Sunt astăzi în faţa dumneavoastră pentru a-mi exprima dezamăgirea faţă de avizul negativ dat de colegii noştri din Comisia pentru transporturi şi infrastructură unuia dintre proiectele mele legislative. Este vorba despre o propunere legislativă care aduce stoparea fraudării kilometrajului autovehiculelor rulate care sunt comercializate pe teritoriul României, măsură care ar fi fost benefică tuturor, lucru evident pentru oricine este bine intenţionat.

Şi nu fac asta pentru că orgoliul meu ar fi fost rănit, ci pentru că săptămâna trecută Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care cere exact acelaşi lucru ca şi propunerea mea, adică pedepsirea aspră a celor care sunt dovediţi că au fraudat kilometrajul maşinilor pe care le înstrăinează. În 12 luni este de aşteptat să avem o directivă europeană în acest sens, astfel încât toţi cei care cumpără maşini de ocazie să aibă posibilitatea să verifice exactitatea indicaţiilor odometrului, indiferent de ţara de origine sau în care a fost înstrăinată.

Mă gândesc cum va arăta raportul aceleiaşi Comisii pentru transporturi şi infrastructură, în momentul în care va trebui să adaptăm legislaţia naţională la cea de la Bruxelles? Conform zicalei "Dacă-i musai, cu plăcere!", probabil că aceleaşi considerente care au dus la avizarea negativă a proiectului meu legislativ vor duce la implementarea urgentă a directivei europene cu acelaşi conţinut în legislaţia naţională. Şi, aşa cum se întâmplă tot mai des în ultima vreme, vor veni pe ultima sută de metri să aprobăm un proiect făcut pe genunchi, pentru a nu risca sancţiuni, infringement sau alte trageri de urechi.

Stimaţi deputaţi,

De ce ar fi bine să vă reconsideraţi poziţia faţă de proiectul de lege pe care vi l-am propus? Pentru că pedepsirea mai aspră a celor care modifică indicaţia kilometrajului autovehiculelor pe care vor să le vândă va reduce acest fenomen care acum afectează între 30 şi 50% din autovehiculele exportate pe teritoriul Uniunii Europene.

Pentru România, care a importat anul trecut mai bine de jumătate de milion de maşini uzate, ar însemna că în jur de 300.000 de autovehicule au fost fraudate. Prin stoparea acestui proiect legislativ, va creşte numărul autovehiculelor cu un grad de uzură mai avansat, care va conduce la un grad de poluare mai ridicat, va creşte numărul accidentelor care se produc din cauze tehnice şi va băga bani în buzunarul samsarilor de maşini care sunt necinstiţi.

În lumina Rezoluţiei Parlamentului European, vă invit, dragi colegi, să îi protejăm pe cetăţenii români, cu un an înainte ca Uniunea Europeană să ne oblige acest lucru!

Vă mulţumesc.

Deputat Ionuţ Simionca, Circumscripţia electorală nr. 7, Bistriţa-Năsăud.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se intitulează "România şi Italia în Anul Centenarului. Lecţiile trecutului şi construirea viitorului".

Anul Centenarului este, înainte de toate, anul în care ne întoarcem faţa spre trecut, pentru a ne reaminti ce s-a întâmplat în anul de graţie 1918. Este anul în care trecem în revistă un secol de istorie, cu bune şi cu rele, pentru a desprinde acele învăţăminte care ne vor ajuta să construim un viitor mai bun.

Centenarul ne reaminteşte faptul că relaţia noastră cu Italia este mai profundă decât am putea crede şi, în acelaşi timp, mai veche decât ne-am putea aştepta. Un aspect puţin discutat se referă la aportul comunităţii italiene din România şi la rolul Italiei în crearea României Mari.

Un aport concret la realizarea Unirii din 1918, al italienilor stabiliţi pe aceste meleaguri, a fost reprezentat de participarea acestora, în rândurile armatei române, la Războiul pentru reîntregirea neamului.

Pentru a înţelege ce forme a luat contribuţia minorităţii italiene la edificarea statului român modern, este suficient să amintim ce profesii aveau italienii care au ajuns în acest spaţiu, odată cu valul imigraţiei majore de la sfârşitul secolului al XIX-lea: scriitori, comercianţi, forestieri, apicultori, cioplitori în piatră, medici, ostaşi, muzicieni, mineri, misionari, pictori, artişti, antreprenori. Toţi aceştia au adus un plus valoare, favorizând progresul domeniilor în care au activat. De la cioplitorii în piatră şi muncitorii care au pavat drumurile ţării în cadrul celui mai amplu proces de dezvoltare a infrastructurii, până la intelectualii care şi-au folosit influenţa pentru a face să dispară graniţa dintre imigranţii din Transilvania şi cei din Vechiul Regat, italienii au ajutat România să devină statul european de astăzi.

Italia şi România au avut experienţa alianţei militare din timpul războiul, manifestată prin sprijinul Italiei în constituirea unităţilor militare din români, supuşi pe atunci ai Austro-Ungariei care doreau să lupte de partea României.

Odată cu intrarea României în război, în anul 1916, statul italian a permis Legaţiei române din Roma să se implice în întreţinerea şi dezvoltarea sentimentului naţional la prizonierii de origine română care luptaseră pentru Austro-Ungaria.

Mai mult, Italia a avut un rol esenţial în organizarea la Roma, între 8-10 aprilie 1918, a unui Congres al naţiunilor subjugate din cuprinsul dualismului austro-ungar, la acest eveniment participând, alături de italieni din regiunile iredente, români, sârbi, croaţi, polonezi şi alţii.

Vittorio Orlando, preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, a promis sprijinul Guvernului său pentru obţinerea independenţei naţiunilor subjugate, acordurile convenite fiind cunoscute, în istoria diplomaţiei, ca Pactul de la Roma. Unul dintre elementele-cheie din cuprinsul înţelegerilor convenite a privit modul optim de implicare a prizonierilor de război în luptele de pe front, prin constituirea de unităţi de voluntari - o legiune de voluntari care să participe la luptele de pe frontul italian. Câteva mii de prizonieri români vor decide să se alăture acestei legiuni, iar pe 28 iulie 1918 a intrat în luptă prima companie a Legiunii române la Ponte di Brenta, sub conducerea locotenentului Emil Piso, încadrat în Armata a 8-a Italiană. Remarcându-se prin curajul lor, voluntarilor români din Italia le-a fost conferită, de către Regele Ferdinand I Întregitorul, Crucea de Război 1916-1918 cu bareta "Italia".

Luna iunie este o lună marcată de evenimente istorice cu mare rezonanţă pentru naţiunile noastre. În data de 2 iunie, Italia a sărbătorit 72 de ani de la Proclamarea Republicii, în urma unui referendum prin care aproape 25 de milioane de cetăţeni au fost invitaţi să se pronunţe în favoarea acestei forme de conducere sau în favoarea monarhiei.

Tot în luna iunie, în data de 4 iunie 1920, a fost semnat Tratatul de la Trianon, între Antantă şi Ungaria, care a consfinţit reîntregirea României cu Transilvania şi partea estică a Banatului.

De-o importanţă crucială, Tratatul de la Trianon, ca şi celelalte tratate semnate în cursul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920, stau mărturie importanţei deosebite...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...pe care relaţiile bilaterale şi afinităţile culturale le au în succesul activităţilor diplomatice.

România, sub conducerea prim-ministrului de la acea vreme, Ion I.C. Brătianu, şi Italia, sub conducerea prim-ministrului Vittorio Orlando, s-au regăsit la finele Primului Război Mondial în tabăra statelor învingătoare, împărtăşind deseori aceleaşi probleme şi nemulţumiri.

Italia şi România aveau, la acel moment, interese similare, ambele state dorind aplicarea integrală a prevederilor...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi ajuns deja la cinci minute, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...Tratatelor semnate cu Antanta în 1915 şi respectiv 1916.

Noi, urmaşii italienilor din acele vremuri, sărbătorim cu aceeaşi bucurie ziua de 1 decembrie şi ziua de 2 iunie, Ziua Italiei, între "patria de adopţie" şi "patria-mamă", fiind o legătură indestructibilă.

Avem astfel încă un motiv şi o raţiune suplimentară pentru a sprijini dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi a Parteneriatului Strategic Consolidat dintre ţările noastre. Legăturile istorice, comunitare, şi nu numai, conferă, cu adevărat...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...o dimensiune culturală, politică şi socio-economică specială acestei relaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din partea colegilor neafiliaţi se află cineva în sală?

Domnul Dohotaru.

Vă rog.

Din partea ALDE, au depus în scris domnii deputaţi Mihai Niţă şi Constantin Avram.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Închisorile secrete şi tortura în România. Plătim 100.000 sau un miliard de euro?"

Stimaţi colegi,

Statul român a fost condamnat de CEDO pentru complicitatea sa cu CIA, în cazul acuzaţiilor privind acte de tortură în închisorile secrete pe teritoriul României.

CEDO a constatat că România a găzduit un centru secret de detenţie CIA, din septembrie 2003 până în noiembrie 2005.

Statul român este nevoit să plătească daune în valoare de 100.000 de euro unui presupus terorist, Al Naseri, torturat într-una din închisorile secrete ale CIA din ţara noastră, aceasta în timp ce politicienii români au negat constant în trecut că am fi avut astfel de închisori secrete şi acte de tortură.

Curtea a constatat că România a fost complice la acţiunile ilegale ale CIA şi nu a respectat Convenţia europeană privind drepturile omului, încălcând dreptul la viaţă şi dreptul la o judecată dreaptă.

Amintesc art. 2 alin. (2) din Constituţia României: "Nimeni nu poate fi supus torturii şi niciunui fel de pedeapsă sau de tratat inuman ori degradant".

Curtea Europeană recomandă României o investigaţie a cazului de tortură şi a pedepsei, dacă este necesară, oficialilor guvernamentali responsabili pentru torturarea lui Al Naseri. Trebuie să aflăm şi dacă au fost cazuri similare de tortură.

S-a încălcat legea. Răspunde cineva?

Solicit Ministerului Public şi Ministerului Afacerilor Externe să-mi comunice măsurile luate în găsirea responsabililor români care au permis torturarea deţinutului Al Naseri.

Parchetul General a fost sesizat de comisia parlamentară, în 2012. Cum s-au finalizat investigaţiile şi de ce nu a fost găsit nimeni responsabil?

Aparent, cheltuielile de 100.000 de euro nu sunt mari, dar ele trebuie puse în contextul mai larg de război împotriva terorii, în care ne-am aliat cu americanii pentru a invada Irakul şi Afganistanul. Scopul declarat? Democratizarea regiunii. Scopul ascuns? Controlul asupra petrolului.

Regiunea Orientului Mijlociu este mai instabilă ca oricând la peste un deceniu şi jumătate de la invazie.

România a avut cheltuieli estimative, potrivit presei, de aproape un miliard de euro.

Niciun dosar mare de corupţie nu se compară cu astfel de cheltuieli inutile, într-un război în care nu aveam ce căuta şi în care unele state membre nici măcar nu au trimis trupe.

Solicit Ministerului Apărării o estimare exactă a cheltuielilor totale de la începutul participării noastre, pe teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Irak până acum, dar şi defalcate - transport, hrană, echipamente militare, diurnă.

Să cugetăm cum puteam folosi altfel aceşti bani, în educaţie, sănătate, infrastructură, cultură?

Dar nu doar aceste cheltuieli sunt relevante. Să ne gândim la pierderile de vieţi omeneşti, la răniţi, la populaţiile dispersate, ori, ca în cazul de faţă, la cei torturaţi în urma acestor războaie.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat independent de Cluj.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Vlad Bontea.

Domnul Vlad Bontea:

Mulţumesc frumos.

Această declaraţie politică este pentru tineri şi despre tineri.

Tinerii acestei ţări sunt o resursă strategică şi mai presus de tot sunt viitorul. Aşa cum ne vom îngriji de ei, asemeni ne vom clădi România de mâine.

Tinerii au nevoie şi au dreptul la o educaţie corectă şi adecvată timpurilor noastre, au nevoie de grijă, de încredere şi de respect. Mai mult, trebuie să le transmitem un set de valori şi de principii pe care să îşi construiască propriile sisteme de gândire critice şi analitice şi să îşi dezvolte propriile competenţe şi abilităţi.

Stimaţi colegi,

Observ cum ne îndepărtăm unii de alţii, observ lupte între cei care gândesc diferit, lupte între generaţii, prăpăstii pline de ură. Oare cum va arăta România peste 10 ani, dacă continuăm să ne luptăm fără a mai şti care este motivul?

Tinerii noştri sunt dezorientaţi, dezinformaţi şi dezbinaţi. Avem datoria să nu îi lăsăm în întuneric.

Aş vrea să cred că doar prin reglementare vom reuşi să diminuăm aceste riscuri, dar mă tem că nu vom avea rezultatele aşteptate. Totuşi, pledez pentru un set de legi destinate tinerilor, pentru a-i susţine şi a-i îndruma.

Studii recente, despre cum îşi petrec timpul liber, arată că 23% din tinerii chestionaţi au indicat comunicarea pe reţelele de socializare şi jocurile pe calculator. Pe locul doi se află întâlnirile cu prietenii - 18% - şi pe al treilea loc audiţiile muzicale - 14%.

În schimb, doar 6% din tineri au răspuns că în timpul liber îşi urmează o pasiune sau un hobby şi doar 4% citesc cărţi.

Când citim astfel de cifre, primul impuls este să criticăm. Poate ar fi mai bine să ne gândim care sunt cauzele care au determinat aceste preferinţe. Este datoria noastră să luăm măsuri, să îi implicăm în deciziile noastre şi să îi responsabilizăm.

Trebuie să pregătim generaţiile viitoare şi să avem grijă să predăm ştafeta. Transferul de responsabilităţi între generaţii este crucial pentru o bună guvernare a ţării. Aşadar, să nu lăsăm la voia întâmplării acest aspect delicat ce ţine de securitatea naţională!

Să nu ne mai lăsăm copiii să plece peste hotare şi să fie o viaţă străini, să îi învăţăm să deosebească binele de rău, să le dăm motive să fie mândri de ţara lor, să îşi iubească pământul unde s-au născut, să preţuiască familia şi să îi facem să se simtă utili şi valoroşi. Pentru că sunt aurul oricărei naţiuni!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

Declaraţia mea se intitulează "Construcţia podului peste Dunăre de la Brăila începe cu o amânare".

Stimaţi colegi,

Consider că este important ca de aici, de la tribuna Parlamentului, să atrag atenţia Guvernului asupra blocajului pe care l-am constatat în demararea lucrărilor pentru construcţia podului suspendat peste Dunăre, care va lega Dobrogea de ţară. Semnalul meu de alarmă se îndreaptă către autorităţile care ar trebui să dea dovadă de responsabilitate şi să facă toate demersurile pentru a asigura realizarea acestui obiectiv de investiţii vital pentru gălăţeni, dar şi pentru dezvoltarea întregii zone de sud-est.

Este în responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne implicăm pentru a găsi de urgenţă soluţii, astfel încât realizarea podului peste Dunăre să nu fie pusă în pericol.

Grav este că în realizarea acestui proiect autorităţile au debutat deja cu stângul, iar termenele de execuţie vor fi decalate.

Din păcate, deşi contractul privind realizarea podului a fost semnat încă din luna ianuarie a acestui an, s-au înregistrat întârzieri atât în ceea ce priveşte operaţiunile de mutare a utilităţilor, cât şi în emiterea actelor normative necesare finalizării procesului de expropriere, iar experienţa din teren ne arată că astfel de operaţiuni de relocare a utilităţilor se pot întinde pe ani buni, afectând destul de serios termenele de execuţie a lucrării.

În aceste condiţii, este firesc să ne întrebăm dacă autorităţile vor reuşi să predea terenul liber de sarcini pentru construirea podului peste Dunăre.

După cum se ştie, în România ultimilor ani, când vorbim despre astfel de proiecte de investiţii majore, autorităţile s-au dovedit incapabile să asigure respectarea termenelor de finalizare, înregistrându-se, de fiecare dată, amânări de ordinul anilor. De aceea, cred că, pentru a evita ca această situaţie să se repete şi în cazul acestui proiect de importanţă strategică, este necesară o monitorizare permanentă care să asigure respectarea termenelor de execuţie.

Realizarea la termenele stabilite a construcţiei podului şi executarea concomitent a infrastructurii care să permită conectarea obiectivului la fluxul de transport vor crea condiţiile relansării economice în zona de sud a Moldovei, a eficientizării acţiunilor economice în cadrul porturilor dunărene ale Galaţiului şi, nu în ultimul rând, va influenţa reducerea depopulării, din cauze economice, a judeţelor din sudul Moldovei.

Guvernul Dăncilă are o mare responsabilitate în legătură cu realizarea acestui obiectiv de investiţii. Demararea efectivă a construcţiei, în martie 2019, este sub semnul întrebării, având în vedere stadiul actual al proiectului. Sunt înregistrate blocaje în ceea ce priveşte relocarea utilităţilor, iar procedurile de expropriere sunt şi ele în întârziere.

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului,

Ratarea termenelor fixate pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre la Brăila echivalează cu eşecul întregului proiect. Nu aveţi scuze pentru ritmul extrem de lent în care evoluează această investiţie, iar astfel de amânări...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

...din cauze birocratice nu mai pot fi tolerate.

Solicit premierului Viorica Dăncilă să se implice urgent în implementarea acestui proiect şi să constituie la nivelul Executivului o comisie interministerială cu toţi factorii de decizie implicaţi în acest proiect, astfel încât să fie identificate cele mai bune soluţii pentru deblocarea lui.

Vizitele pe şantiere şi conferinţele de presă nu ţin loc de fapte, iar realitatea din teren contrazice flagrant declaraţiile politicianiste de imagine.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Dacă vreun parlamentar aflat în opoziţie are neinspiraţia să vină la acest pupitru şi să vorbească despre agricultură şi anomaliile din acest sector vital pentru economia naţională, despre secetă, inundaţii, subvenţii întârziate, este în mod automat, ca şi un coleg de-al său aflat la putere, de altfel, persiflat, stigmatizat de reprezentanţii Guvernului, de către deontologii de profesie sau mai puţin specializaţi, de tăietorii de frunză la câini - este pus la stâlpul infamiei şi greu îl mai poate dezlega cineva de acolo.

Dacă vorbeşti despre anomaliile din sistemul de sănătate, din şcoală, din industrie, din turism, din cultură, rişti să devii un om nepopular şi, dacă ai şi un limbaj mai elastic, să mă exprim aşa, atunci aproape că eşti flagelat.

Eu, doamnă preşedinte, vreau să vă fac o trimitere frumoasă la Constantin Noica. În limba română - spune marele cărturar - există un cuvânt - "dor" -, care reflectă o stare de spirit superbă, aleanul. Acest cuvânt nu are corespondent în vreo limbă de pe pământ.

Şi pe mine, aşa, fără să-mi dau seama, m-a cuprins un dor neţărmurit de preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea şi pentru că-l cunosc, mă întreb: el mai este sau nu mai este aici, deoarece consilierii Domniei Sale s-ar părea că ori sunt răuvoitori - mai mult ca sigur - ori sunt de-a dreptul neinspiraţi, pentru că-i fixează conferinţe de presă numai pe scările tribunalelor, numai în faţa DNA, în faţa DIICOT şi aşa mai departe. Eu aş vrea ca preşedintele Camerei Deputaţilor zilnic să dea şi prezinte conferinţe de presă de aici, pentru că are posibilitatea să schimbe imaginea lumii despre Parlamentul României şi despre Camera Deputaţilor.

Acum nu ştiu cine a venit cu ideea aceasta, absolut păguboasă, să fie dislocate zeci de mii de persoane, să fie aduse în Bucureşti, la un miting care, bineînţeles, nu cred că are vreo miză.

Acum, doamnă preşedinte, dacă acest miting se organizează, eu vă sugerez ca dumneavoastră să mergeţi, pentru că fiind persoană de sex feminin nu riscaţi prea mult, pentru că am înţeles că lângă Piaţa Victoriei, la o oră apropiată, şi minorităţile sexuale au o paradă, un miting. Şi atunci mă gândesc că, prin acest mijloc, să le transmit şi domnului Liviu Dragnea, şi domnului Iordache, şi domnului Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului judeţean Vaslui, să nu cumva să meargă acolo, pentru că, dacă se produce o turbulenţă, un amestec, nu-i văd deloc bine.

În concluzie, ţara aceasta frumoasă, România, are nevoie de o conducere coerentă, de seriozitate şi multă implicare din partea tuturor factorilor politici.

Corneliu Bichineţ, PMP Vaslui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Tema declaraţiei politice: "Ziua copilului, între sărbătoare şi realitate".

Este bine cunoscut faptul că data de 1 iunie din fiecare an este dedicată copiilor din lumea întreagă. Această zi este o zi specială pentru fiecare copil din lume, iar multe instituţii o sărbătoresc în diferite moduri, fiind menţionată pentru prima dată la Geneva, în august 1925, când, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, 54 de ţări din întreaga lume au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Multe guverne au introdus, după acest eveniment, Ziua Copilului.

Astfel, foarte mulţi oameni au ocazia să se bucure de această zi alături de copiii lor, iar tot mai multe publicaţii au avut, de-a lungul timpului, diferite articole care sărbătoreau 1 iunie şi în care le mulţumeau celor mici pentru că le făceau viaţa mai frumoasă părinţilor, însă fără să relateze în detaliu despre cum sărbătoresc această zi copiii din centrele de plasament.

Astfel, trebuie să găsim răspunsuri la o serie de întrebări.

Cum este mediul în care trăiesc copiii din centrele de plasament?

Care sunt şansele pentru ca ei să evolueze într-un astfel de mediu?

Cum se simt ei şi care o să fie traseul lor personal şi profesional?

Un recent sondaj efectuat la nivelul Uniunii Europene situează din nou ţara noastră pe unul dintre locurile codaşe, de data aceasta privind procesele de reintegrare a copiilor în familiile biologice, de simplificare a procedurilor de adopţie, numărând doar 800 de adopţii pe an, deşi avem peste 55.000 de copii abandonaţi.

Din acest motiv, este foarte important să ne implicăm mai mult pentru a pune în practică procesele de reintegrare, simplificând în acelaşi timp procedurile de adopţie.

Personal mă angajez să susţin astfel de proiecte şi să propun amendamentele cuvenite, înţelegând pe deplin semnificaţia proverbului "Copilăria arată omul, după cum dimineaţa arată ziua".

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Daniel Olteanu.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne-am obişnuit cu toţii, cred, ca judeţul Vaslui să devină un reper luat în considerare atunci când se elaborează aproape orice studiu referitor la zonele sărace ale ţării.

Din păcate, deşi toate aceste documente au concluzii îngrijorătoare, ritmul de scădere a decalajelor între Vaslui şi regiunile bogate încetineşte în fiecare an. În loc să constatăm o creştere a şanselor de reuşită în viaţă pentru copiii vasluieni, avem de-a face cu o diminuare a acestora. Este un fapt care reiese şi din ultima cercetare efectuată de World Vision România, Vasluiul fiind unul dintre cele şase judeţe din eşantion.

Cred că cea mai îngrijorătoare situaţie, cel puţin pentru mine, este următoarea - citez din studiu - "Un procent de 5,5% dintre copiii din mediul rural lipsesc întotdeauna de la şcoală - repet, întotdeauna - deoarece merg să muncească şi este o cifră cu 50% mai mare decât în 2016; 6,3% declară că se simt întotdeauna obosiţi, pentru că muncesc înainte sau după ce se întorc de la şcoală, o creştere cu 75% faţă de valoarea din 2016; mulţi dintre aceşti copii provin în mare parte din familii ale căror venituri nu le ajung nici pentru strictul necesar; 11% dintre ei declară că uneori lipsesc de la şcoală, deoarece merg să muncească, iar 21% se simt obosiţi, deoarece muncesc înainte sau după şcoală".

Stimaţi colegi,

Mi-aş dori ca această realitate, a copiilor care muncesc, a copiilor care sunt prea obosiţi ca să mai înveţe, pentru că merg să muncească, în loc să meargă la şcoală, să atragă atenţia măcar la fel de mult ca falsa problemă a ajutoarelor sociale.

Nu avem dreptul să discutăm despre necesitatea ajutoarelor sociale - şi aici mă refer exclusiv la venitul minim garantat -, în zone în care copiii lipsesc de la şcoală pentru că merg să muncească.

Sunt dintre parlamentarii care, şi atunci când eram în PNL, consideram că Programul Naţional de Dezvoltare Locală este necesar. Este obligatoriu ca şi în mediul rural să existe şcoli cu autorizaţii şi avize de funcţionare, să existe apă curentă, canalizare şi drumuri. Acestea nu sunt fonduri irosite, sunt investiţii care, pe o spirală pozitivă, ajung în final să îmbunătăţească şi viaţa copiilor de la sate.

Pentru a scădea, însă, procentul copiilor care nu merg la şcoală, pentru că muncesc sau sunt prea obosiţi după ce merg la lucru, este nevoie de mai mult decât PNDL, este nevoie de investiţii în marea infrastructură, care să ofere cu adevărat o şansă economiei locale din aceste zone vitregite.

Zero procente pentru judeţul Vaslui din alocările pentru mari investiţii în infrastructură înseamnă, în final, nu doar condamnarea unei zone, ci condamnarea copiilor la o viaţă care este extrem de aspră chiar şi pentru adulţi.

Vă mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Doamna Mihaela Huncă. Este? Da.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Modele de bune practici în educaţie".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Având în vedere că avem nevoie de o nouă Lege a educaţiei, doresc să atrag atenţia asupra câtorva aspecte pe care le consider esenţiale pentru creşterea calităţii actului educaţional şi pentru adaptarea sistemului românesc de învăţământ, în contextul actual de pe piaţa muncii.

În opinia mea, pentru ca un sistem educaţional să fie de succes, are nevoie de trei lucruri de bază: o finanţare adecvată şi în creştere de la an la an, acordarea unui statut important profesorului şi cultivarea unei atitudini pozitive a societăţii faţă de educaţie, prin sprijinirea dezvoltării industriilor culturale.

În materie de programe de învăţământ, cred că putem să ne uităm cu atenţie şi să ne inspirăm, în special din modelele ţărilor care au rezultate peste medie la nivelul tuturor ciclurilor educaţionale.

Astfel, pornind de la premisele că şcoala ar trebui să ofere mai mult decât informaţii şi obiectivul suprem este bunăstarea copiilor, finlandezii au luat câteva măsuri concrete pe care consider că trebuie să le adoptăm şi noi, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare: acces egal şi gratuit la toate nivelurile de învăţământ, prin asigurarea transportului şi meselor gratuite de la ciclul preşcolar până la absolvirea liceului.

În ceea ce priveşte pregătirea profesorilor, cred că trebuie să adoptăm şi noi un sistem riguros de selecţie a candidaţilor pentru postul de dascăl, astfel încât toţi să fie absolvenţi ai unui program de master şi să urmeze cursuri anuale de perfecţionare.

În acelaşi timp, profesorii ar trebui să aibă libertatea de a stabili felul în care vor organiza orele, metoda de predare şi ce manuale vor folosi. Apreciez că este nevoie de a încuraja o competiţie a cunoaşterii, nu o luptă pentru note în rândul elevilor.

În opinia mea, copiii învaţă mai bine prin joc, experimente şi activităţi practice, şi nu prin metode teoretice. La fel ca în sistemul finlandez, trebuie şi în România să îmbinăm materiile teoretice cu deprinderile practice şi aptitudinile artistice.

La sistemul de educaţie finlandez, pregătirea practică din timpul gimnaziului se reflectă şi în alegerea următoarei forme de învăţământ. De aceea, numărul de elevi care preferă o şcoală cu profil vocaţional este aproape la fel de mare ca numărul celor care se înscriu la o formă de învăţământ secundar cu profil general, conform datelor OECD din anul 2017. Iar odată ajunşi la liceu, elevii au libertatea de a decide ce materii vor să studieze. Acest lucru se întâmplă pentru că modelul finlandez pune un accent deosebit pe capacitatea elevilor de a se autoevalua încă din primii ani de şcoală.

Cred că acesta este idealul către care trebuie să tindem şi noi în următorii 10 ani în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ românesc.

Vă mulţumesc.

Deputat, Mihaela Huncă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Sorin Bumb.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată "Se îndreaptă România către modelul turcesc?".

Decizia CCR constituie un precedent istoric negativ, nu doar în sistemul juridic românesc, ci şi la nivel european. Subordonând preşedintele unui ministru, CCR a ignorat orice formă de logică legislativă, rescriind Constituţia după nevoile lui Liviu Dragnea şi ale camarilei sale.

Sub conducerea lui Valer Dorneanu, până nu demult membru marcant al PSD, Curtea Constituţională s-a transformat din arbitru al democraţiei într-un fel de gardian al revoluţiei PSD în justiţie, care nu mai cunoaşte niciun fel de limite când e vorba de a impune voinţa lui Liviu Dragnea.

Gestul CCR, de a-i dicta preşedintelui ţării ce are de făcut, schimbă total aritmetica puterilor în stat. CCR devine legiuitor, iar preşedintele - omul ales cu cel mai mare număr de voturi - devine subordonat al unui om politic numit temporar într-un guvern. Este echivalentul unei lovituri de stat, făcută însă fără gălăgie şi violenţe de stradă, în mod tacit, între zidurile unei instituţii, prin deturnarea sensului unor legi. În plus, declaraţiile ulterioare ale miniştrilor PSD şi ale preşedintelui Senatului vin să confirme această realitate a loviturii de stat. Asemenea unei junte sud-americane, politicienii de carton ai PSD au făcut scut în jurul lui Dragnea, spunându-ne că România este o republică parlamentară şi preşedintele are doar un rol simbolic, decorativ, când ştim cu toţii că România, potrivit Constituţiei, este o republică semiprezidenţială, în care preşedintele deţine importante atribute ale puterii de stat.

Consecinţele acestui act iresponsabil vor fi deosebit de grave pentru români. Nu doar că vom fi penalizaţi de Uniunea Europeană, rămânând blamaţi, la marginea Europei, în afara spaţiului Schengen, dar ne periclităm foarte mult relaţia strategică şi cu partenerii americani. Poate nu întâmplător, decizia CCR vine la scurt timp după vizita la Moscova a lui Valer Dorneanu şi transformă România dintr-un pilon de stabilitate în Europa de sud-est, într-un regim discreţionar, de tipul Turciei, de la care a împrumutat oricum, demult, retorica statului paralel.

Nu va mai dura mult până vom rămâne şi fără banii europeni. Abia atunci vor începe adevăratele probleme, pentru că, fără ajutoarele de la Uniunea Europeană, România va intra rapid în incapacitate de plată. În plus, decizia juntei CCR afectează serios investiţiile, atât cele străine cât şi cele româneşti. După această decizie, care pune justiţia la dispoziţia politicului, investitorii vor încerca să-şi pună capitalul la adăpost, fapt ce va genera un regres semnificativ la nivelul economiei.

Rămâne de văzut doar dacă junta lui Liviu Dragnea se va opri aici cu imixtiunile în justiţie sau va aplica modelul turcesc până la capăt, arestând inamici inventaţi ai statului şi concediind orice om care încearcă să gândească altfel decât PSD.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Marius Paşcan.

Au mai depus în scris domnii deputaţi Constantin Codreanu, Eugen Tomac şi Doru Coliu.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "A înţelege nu mai pot, unde eşti tu separaţie, cu CCR-ul tău cu tot?!".

Fantomele trecutului totalitar se schimonosesc grotesc către ţară. Le-am văzut, recent, înveşmântate într-un roşu comunistoid, de tragică amintire, la congresul partidului care se doreşte şi stat - PSD. Am revăzut aceeaşi punere în scenă triumfalistă, cu un nou aspirant la titlul de "cel mai iubit fiu al poporului", reales unanim la al "ţânşpelea" congres, într-un singur gând, o unică voinţă. Am revăzut asaltul puterii politice asupra celorlalte puteri ale statului, care trebuie cucerite, dominate şi aservite politic în pseudostatul de drept. Am asistat la furibundul atac asupra legilor justiţiei şi am protestat, aproape zadarnic, atunci când infractorilor şi puşcăriaşilor li s-a pregătit detenţia facultativă şi la domiciliu, ba chiar o răsplată pecuniară pentru condiţii neprielnice de detenţie. Acum, însă, totul culminează cu o ofensivă decisivă având drept vârf de lance decizia Curţii Constituţionale a României, prin care, în urma unei sesizări privind un posibil conflict de natură constituţională între puterile statului, preşedintele României ajunge în postura de a fi obligat să se subordoneze voinţei ministrului justiţiei, ceea ce plasează instituţia prezidenţială într-un neconstituţional derizoriu.

Sigur, art. 132 alin. (1) din Constituţia României stipulează că: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei", însă art. 54 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 stabileşte că: "Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei".

De asemenea, art. 94 lit. c) din Constituţia României prevede că: "Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege".

Rezultă astfel că, nesocotind chiar Constituţia şi legislaţia în vigoare, Curtea Constituţională, dominată de afinităţi politice pesediste, l-a pus pe preşedintele României în postura de a fi obligat să se subordoneze voinţei ministrului justiţiei, deşi acesta are doar mandatul legal de a propune, preşedintele fiind decidentul.

În aceste condiţii, dispare dublul control privind revocarea procurorilor din marile parchete, decizia rămânând strict la discreţia ministrului justiţiei, numit politic în Guvern de un partid şi, evident, în detrimentul preşedintelui, care are cea mai mare legitimitate electorală.

În deciziile sale, ministrul va fi supus influenţelor partidului din care provine, astfel instituindu-se asupra parchetelor un control politic al partidului aflat la guvernare, prin ministrul justiţiei, care a devenit, practic, unicul decident.

Ne putem aştepta de-acum ca orice ministru să schimbe procurorii-şefi. De ce nu ar putea să schimbe efectiv şi procurorii?!

În aceste condiţii, ce stat de drept mai avem în România, câtă vreme parchetele vor fi sub controlul partidelor de guvernământ?!

Despre ce separaţie a puterilor statului mai vorbim, judecătorilor din cadrul Curţii Constituţionale a României?!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Maricela Cobuz.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Institutul Cantacuzino - un obiectiv strategic naţional din Programul de guvernare".

Prin Programul de guvernare, PSD şi-a asumat repornirea şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino. Institutul, care a devenit obiectiv strategic naţional, odată cu trecerea în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, va asigura independenţa României în ceea ce priveşte producţia de vaccinuri şi a altor seruri şi medicamente de importanţă vitală, atât pentru ţară, cât şi pentru export.

La sfârşitul lunii mai a acestui an, ministrul apărării, domnul Mihai Fifor, a declarat că Institutul Cantacuzino a devenit o instituţie militară a statului, care se subordonează rigorilor militare.

Ministerul Apărării Naţionale scoate la concurs 200 de posturi, pentru a asigura necesitatea funcţionării institutului. Vor fi posturi pentru cercetători, medici, dar şi angajaţi care vor asigura procesul de producţie.

Până la finalul acestui an, Institutul Cantacuzino va relua producţia de Polidin şi de Cantastim. Astfel, în anul 2019 se vor asigura vaccinuri româneşti sigure, ieftine şi în cantităţi suficiente pentru toţi copiii din România.

Institutul are o importanţă deosebită datorită faptului că este unul din cele 11 institute din lume, printre cele şapte europene, care produce vaccinul gripal şi vaccinul BCG, utilizat pentru imunizarea împotriva tuberculozei.

Prin repornirea activităţii institutului, România va fi un sprijin important pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin exportul unor vaccinuri, a unor medicamente de importanţă vitală, contribuind la asigurarea stării de sănătate pentru populaţie.

Prin finanţarea de statul român şi trecerea în subordinea MApN, Institutul Cantacuzino asigură independenţa faţă de importul acestor medicamente sau lipsa lor, atunci când sunt necesare.

O altă promisiune din Programul de guvernare este îndeplinită, contribuind cu succes la starea sănătăţii populaţiei.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Florica Cherecheş?

Domnul Corneliu Olar?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi vizează dreptul familiei şi ceea ce înseamnă căsătoria în România şi în legislaţia europeană.

Recent, a fost o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în cazul unui proces foarte controversat, pe care magistraţii noştri nu au avut responsabilitatea şi bunul-simţ să îl rezolve la nivel naţional, şi l-au exportat la nivelul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, de la Luxemburg, privind tentativa unor persoane aparţinând unui cuplu de acelaşi sex de a-şi legaliza căsătoria făcută în Belgia, în România, şi implicit în întreg spaţiul european.

Curtea de Justiţie a decis foarte clar, în baza Directivei 38/2004 privind dreptul la şedere, că aceste tipuri de drepturi aparţinând cuplurilor de acelaşi sex vizează exclusiv - şi subliniez cuvântul "exclusiv" - dreptul la şedere, în virtutea libertăţii de mişcare, un drept fundamental al Uniunii Europene.

Deci libertatea de mişcare nu are nimic comun, aşa cum s-a speculat, total aiurea, în mass-media, şi cum anumite grupuri de presiune şi de lobby încearcă să acrediteze, cu vreo obligaţie juridică a României de a legaliza în Codul civil cuplurile de acelaşi sex şi, chiar mai mult de atât, de a legifera căsătoria între persoane de acelaşi sex.

Acest lucru este interzis, Codul civil spune foarte clar acest fapt. Iar dreptul la şedere este o chestiune care nu are nimic de-a face. Ba, mai mult decât atât, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a spus foarte clar că această chestiune este una care rămâne la latitudinea exclusivă a statelor naţionale.

De asemenea, se spune acolo foarte clar că nu se doreşte aducerea unei atingeri la ceea ce înseamnă principiul identităţii naţionale, ceea ce înseamnă dreptul naţional în privinţa familiei şi căsătoriei, lucruri care ţin exclusiv de suveranitatea naţională.

Aşadar, asistăm la o manipulare uriaşă. Şi o chestiune care ţine exclusiv de dreptul la şedere este transpusă într-o altă zonă, din dorinţa unora de a legifera aceste căsătorii.

În final, doresc să atrag atenţia Curţii Constituţionale a României, să nu extrapoleze şi să nu extindă definiţia foarte clară pe Directiva 38/2004, dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, să fie responsabilă, să ţină la valorile acestui popor şi să păstreze decizia pe care o va lua în acest proces, în limitele a ceea ce înseamnă suveranitatea dreptului naţional în problema familiei şi căsătoriei.

Deci vreau să spun foarte clar, Curtea Constituţională a României şi vreo Curte din această lume nu sunt în măsură să regândească dreptul la familie, sau dreptul la căsătorie, sau instituţia căsătoriei, pentru că aici nu vorbim despre un drept de instituţie anterioară statului, sub nicio formă.

Opriţi ingineriile sociale şi respectaţi drepturile fundamentale ale poporului român!

Şi nu uitaţi că familia este anterioară statului, iar statul nu are vreun drept să regândească familia, sub nicio formă.

Aşadar, atenţie, CCR, respectaţi Constituţia României şi drepturile fundamentale ale acestui popor!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică este intitulată "PSD transformă Iaşiul în cel mai izolat judeţ al ţării".

Stimaţi colegi,

De 6 ani, PSD n-a făcut ceva pentru Iaşi. N-a mişcat vreun pai şi n-a alocat vreun ban în plus pentru investiţii.

Chiar şi aşa, mai nou, s-a atins maximum de dezinteres faţă de ieşeni şi faţă de regiunea de Nord-Est.

Stimaţi PSD-işti, aţi reuşit să tăiaţi în ultimele zile şi conexiuni ale judeţului meu cu restul ţării. În plin sezon estival, conducerea CFR Călători a anulat trenul Iaşi-Mangalia.

N-a fost destul că n-aţi făcut autostradă, că n-aţi alocat bani pentru modernizarea drumurilor judeţene, dar aţi considerat necesar să tăiaţi şi trenurile către Braşov sau către Constanţa.

Să vă fie ruşine, stimaţi colegi de la PSD!

Să vă fie ruşine pentru doza de ură pe care o propagaţi pentru Moldova!

Oare nu aveţi limită? Suntem peste 3,3 milioane de locuitori care zilnic se trezesc cu decizii PSD, care mai taie încă un pic din carne vie.

Din puţinul nostru, al moldovenilor, aţi tăiat şi mai mult.

Aţi reuşit să izolaţi Iaşiul într-o serie de acţiuni concertate fără precedent.

Aţi tăiat tot ce s-a putut tăia şi acolo unde nu s-a putut aţi redus totul la maximum.

Ce surprize mai pregătiţi, stimaţi PSD-işti? Aţi mai identificat vreo cale de atac împotriva ieşenilor?

Din 2012 până în prezent v-aţi jucat de-a v-aţi ascunselea cu Autostrada Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş.

Propriul vostru om, comisarul european Corina Creţu, v-a făcut incompetenţi. N-aţi fost în stare să trimiteţi la Bruxelles o solicitare de finanţare pentru tronsoanele autostrăzii, deşi comisarul a declarat negru pe alb că reprezentanţii Comisiei Europene sunt pregătiţi să finanţeze tronsonul Târgu Mureş - Ditrău - Iaşi, nu doar Ungheni - Târgu Neamţ.

Ce spune asta despre Guvernele PSD care s-au perindat rând pe rând pe acelaşi scăunel?

Ce este de făcut, să înţeleagă şi doamna Dăncilă? Vreţi să scriem greşit gramatical, să înţeleagă şi doamna? Aveţi vreun alfabet special? Găsim o variantă pe placul dumneaei şi al dumneavoastră.

În plus, o invit la Iaşi, să vadă cum este să trăieşti într-un judeţ izolat.

Fără autostradă, fără trenuri, Moldova moare. Şi în cea mai săracă zonă a ţării nu toţi îşi permit să zboare cu avionul şi nu toţi au maşină la scara blocului.

Aţi fost mai ocupaţi să organizaţi un miting, decât să munciţi pentru ţară.

Aţi vorbit de statul paralel, dar paraleli sunteţi voi, cei care n-aţi aflat încă în ce ţară trăiţi.

Nu ştiu în interesul cui guvernaţi, dar pot să vă spun sigur că nu în interesul ieşenilor.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Vasile Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Pilonul II de pensii nu este în pericol!".

Dragi colegi, în disperarea de cauză generată de lipsa obiectului activităţii, opoziţia inventează tot felul de subiecte care s-ar dori să fie alarmante pentru populaţia României. Cunoaştem că într-o democraţie veritabilă cei care se opun interesului celor ce deţin puterea politică au dreptul să critice, însă această critică poate fi atât distructivă, cât şi constructivă. Din păcate, în cazul nostru, critica aceasta repetată nu îşi are ca scop final decât distrugerea încrederii populaţiei în actul de guvernare, ceea ce este echivalent cu intenţia vădită de a declanşa o criză politică.

Dragi români, Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa, doar că Guvernul României doreşte să repună lucrurile pe făgaşul lor normal. Pentru că este vorba despre contribuţiile dumneavoastră, este cu atât mai firesc faptul ca dumneavoastră, contribuabilii, să hotărâţi unde trebuie să se îndrepte contribuţiile dumneavoastră în urma muncii prestate, contribuţii care se vor întoarce, mai târziu, în patrimoniul dumneavoastră sub formă de pensie.

Nu se va întâmpla altceva decât faptul absolut normal ca românii să fie propriii lor decidenţi în materie de contribuţii proprii, dacă acestea se vor duce către Pilonul I sau către Pilonul II de pensii.

Şi pentru ca alegerea să fie în deplină cunoştinţă de cauză, Guvernul României a venit cu nişte date şi studii care nu trebuie să supere pe nimeni, domnilor opozanţi, deoarece nu s-a făcut altceva decât să se deschidă ochii românilor, să se vorbească despre rentabilitatea Pilonului II, astfel încât fiecare contribuabil să cunoască exact ce se întâmplă cu banii lui şi câţi îi vor reveni înapoi după stagiul de cotizare.

Astfel, suntem în măsură să-i informăm pe români că randamentul Pilonului II este undeva sub 4%, cu doar 1% peste inflaţia din ultimii 10 ani şi este cu mult sub randamentul de 5,5% al titlurilor de stat la 10 ani, ceea ce înseamnă că pentru români ar fi mult mai avantajos, de exemplu, să împrumute statul. Şi, până la urmă, de ce nu ar face-o?

În aceeaşi ordine de idei, cifrele oficiale arată faptul că suma acumulată, în medie, la Pilonul II de pensie, după 10 ani de cotizare, este de doar 5.000 de lei, care se vor plăti pe toată perioada. Aşadar, beneficiul românilor, după 10 ani de cotizare, ar fi, în medie, puţin peste 1.000 de euro.

Mai mult, randamentul efectiv al fondurilor de administrare apare undeva între 2,37% şi 3,90%, în funcţie de administrator, în timp ce rata costurilor efective, adică valoarea comisioanelor reţinute de administratori este undeva în jurul valorii de 15%, adică de 5 ori mai mare decât beneficiile contribuabililor. Şi, de aici, fireasca întrebare: cotizaţiile plătite la Pilonul II au în vedere bunăstarea contribuabililor sau bunăstarea administratorilor de fond?

Tocmai din această cauză, repetăm, românii trebuie să fie foarte bine informaţi asupra situaţiei în cauză, astfel încât să poată fi propriii lor decidenţi în ceea ce priveşte sumele cotizate către Pilonul I sau Pilonul II.

Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa prin voinţă guvernamentală, nu se va naţionaliza prin voinţă guvernamentală, ci va depinde, în mod exclusiv, de voinţa contribuabililor, singurii în măsură să decidă unde este mai bine pentru ei să îşi trimită contribuţiile.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Vasile Cîtea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulţumesc.

De la PNL? Nu mai avem niciun coleg.

USR? Nu avem.

OK. Continuăm cu doamna Bianca-Miruna Gavriliţă? Se află în sală? Nu.

Domnul Ştefan Muşoiu?

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Uniunea Europeană cu două viteze alimentează sentimentele antieuropene".

Dragi colegi,

Încetinirea procesului privind acceptarea în Spaţiul Schengen a unui stat membru al Uniunii Europene cu o vechime de peste un deceniu nu face altceva decât să alimenteze ideea existenţei unei Uniuni cu două viteze. Mai mult decât atât, şi astfel de proceduri greoaie contribuie la apariţia şi dezvoltarea unor sentimente antieuropene de genul celor care au început deja să escaladeze în unele state membre.

Faptul că o ţară membră a Uniunii Europene este privată, în continuare, de accesul în Spaţiul Schengen, deşi toate documentele oficiale consfinţesc că ţara noastră îndeplineşte încă din 2011 toate condiţiile care ne-au fost impuse, denotă că ar putea exista anumite dedesubturi şi calcule politice interne ale statelor care se opun, ba chiar şi o oarecare distanţare de principiile egalităţii între membrii Uniunii Europene.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că la data de 9 iunie 2011, Consiliul a confirmat că România a îndeplinit toate condiţiile acquis-ului Schengen referitoare la frontierele aeriene, maritime, terestre, cooperarea poliţienească, protecţia datelor, Sistemul de Informaţii Schengen şi vize. Şi totuşi, opoziţia unor ţări precum Olanda şi Finlanda, pe criterii care nu ţineau de îndeplinirea de către România a obligaţiilor ce îi reveneau pentru aderarea la Spaţiul Schengen, a privat ţara noastră de accesul la această zonă de liberă circulaţie a persoanelor.

Mă declar convins că orice coleg parlamentar, indiferent de culoarea sa politică, îmi împărtăşeşte convingerea că România merită şi trebuie să fie primită acum în Spaţiul Schengen. Şi asta, mai ales în condiţiile în care Parlamentul European, prin votul său de săptămâna trecută, şi-a reiterat sprijinul pentru aderarea imediată a Bulgariei şi a României la Spaţiul Schengen. De asemenea, adoptarea raportului de către Parlamentul European, favorabil integrării noastre şi a Bulgariei în acest spaţiu, este încă o solicitare clară adresată Consiliului, pentru confirmarea noastră ca membri cu drepturi depline, dar şi pentru demontarea ideii unei Europe cu două viteze.

Vă mulţumesc.

Deputat Ştefan Muşoiu, de Ialomiţa.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Horia Nasra?

Vă rog.

Au mai depus în scris doamnele, domnii: Aida Căruceru, Costel Lupaşcu, Florinel Stancu, Alexandra Presură, Alexandru Rotaru, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr...

Domnul Gabriel-Horia Nasra:

Stimaţi colegi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... două secunde, sunt colegii dumneavoastră... Tamara- Dorina Ciofu, Răzvan Rotaru, Marius Budăi, Mihai Weber, Tudoriţa Boboc, Cornel Itu, Cristina Burciu, Mihăiţă Găină, Claudiu Ilişanu, Georgeta Holban, Eliza Ştefănescu, Nicolae Georgescu, Oana Vlăducă.

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Horia Nasra:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi are următorul subiect: "Klaus Iohannis trebuie să respecte decizia Curţii Constituţionale!".

Doamnelor şi domnilor,

Decizia Curţii Constituţionale de săptămâna trecută a restabilit locul constituţional al fiecărui decident în procedura de revocare a procurorilor-şefi. Prin aceasta, deep state-ul a pierdut controlul abuziv asupra clasei politice, pe care îl exercita prin intermediul parchetelor din România şi în special prin DNA.

În ultimele zile, cu toţii suntem martori la o campanie amplă de denigrare a Curţii Constituţionale, o instituţie fundamentală pentru sistemul democratic din România. Este deci o campanie împotriva statului de drept şi a democraţiei, susţinută de propaganda opoziţiei şi a preşedintelui.

S-a insinuat faptul că procurorii vor fi la mâna ministrului justiţiei şi că preşedintele este obligat să semneze ca primarul. Ambele afirmaţii sunt aberante şi false.

S-au făcut alte insinuări cu privire la rolul ministrului justiţiei.

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii foarte bine că ministrul justiţiei nu poate revoca procurorul-şef, după bunul plac, ci în baza legii, condiţiile privind revocarea unui procuror-şef fiind prevăzute în Legea nr. 303 din 2004, art. 52 şi 54. Deci, şi preşedintele, şi ministrul justiţiei, trebuie să se raporteze la aceste condiţii legale când analizează, respectiv formulează o cerere de revocare a unui procuror-şef.

Este falsă şi insinuarea că CSM nu contează în procedură, după decizia Curţii Constituţionale. CSM are rolul de a le oferi celor doi decidenţi - ministrul, pe oportunitate şi preşedintele, pe legalitate - expertiza necesară fundamentării deciziilor lor.

Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică, practic garantă a supremaţiei Constituţiei.

Conform art. 147 alin. (4), deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Prin urmare, nicio decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi pusă la îndoială. Toate deciziile Curţii Constituţionale sunt legale, temeinice şi general obligatorii.

Este de neacceptat modul în care preşedintele Klaus Iohannis ignoră prevederile constituţionale şi pune la îndoială decizia Curţii Constituţionale printr-o declaraţie uşor populistă: "Procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el şi ministru". Interpretarea pe care preşedintele o dă sintagmei "procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei" dovedeşte lipsa unei culturi constituţionale şi grave carenţe cu privire la modul în care funcţionează, într-o democraţie autentică, instituţiile statului de drept.

Independenţa procurorilor există şi nimeni nu încearcă s-o restrângă. Este însă o diferenţă esenţială între independenţa procurorilor şi faptul că îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.

Independenţa procurorilor este deplină şi se manifestă efectiv în fiecare dosar pe care îl lucrează. Nici Constituţia şi nici decizia Curţii Constituţionale nu afectează această independenţă a procurorilor, aşa cum vrea să inducă mesajul preşedintelui Iohannis.

Klaus Iohhanis demonstrează că nu înţelege nici măcar poziţia Comisiei de la Veneţia, cu privire la autoritatea ministrului justiţiei faţă de procurori, care a stabilit că independenţa procurorilor nu are aceeaşi natură ca şi cea a judecătorilor.

Prin urmare, îi solicit preşedintelui Klaus Iohannis să nu fie călăul Constituţiei şi să respecte ad litteram decizia Curţii Constituţionale.

Orice interpretare suplimentară, subiectivă şi politică, orice nerespectare a deciziei Curţii Constituţionale ne poate întoarce înapoi cu cel puţin douăzeci de ani şi cu siguranţă ne va îndepărta de tradiţiile constituţionale ale democraţiilor occidentale.

Stimaţi colegi, forţa dreptului şi a legii nu pot fi învinse de o propagandă inconştientă a unor aventurieri politici.

Vă mulţumesc.

Gabriel-Horia Nasra, deputat al PSD Cluj.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Violeta Răduţ se află în sală? Nu.

Doamna Diana Tuşa.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează decizia luată ieri de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, un subiect care am văzut că a fost tratat în mass-media, bineînţeles, în funcţie de interese. Şi cred că este corect pentru populaţie să ştie exact ceea ce a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

De aceea, declaraţia mea este intitulată: "Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene statuează clar faptul că ţările Uniunii Europene nu sunt obligate să autorizeze căsătoriile homosexuale".

Stimaţi colegi,

Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton nu priveşte legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi nici nu impune reinterpretarea noţiunii de soţi, din dreptul intern, sau legalizarea parteneriatelor ori recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, încheiate în alte state. Practic, Curtea recunoaşte dreptul statelor de a autoriza sau de a nu autoriza căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex, concluziile sale referindu-se doar la conceptul autonom al noţiunii de "soţi" din Directiva privind libera circulaţie - art. 2 pct. 2, unde sunt enumeraţi membrii de familie ce beneficiază de libertatea derivată de circulaţie, din cea a cetăţeanului Uniunii Europene, pentru a clarifica sfera persoanelor care au dreptul de a primi viza de şedere într-un stat.

Aşa cum reiese din Decizia dată ieri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu a făcut altceva decât să ia act de diferenţele de definire a căsătoriei, în state, din punctul de vedere al sexului soţilor, şi să garanteze dreptul de rezidenţă, dreptul de şedere al soţului unui cetăţean european care a încheiat o căsătorie valabilă într-unul din statele membre ale Uniunii Europene, chiar şi în acele state unde acea căsătorie nu este - şi rămâne aşa - nerecunoscută, în virtutea libertăţii de circulaţie.

Pe scurt, este vorba, aşadar, doar despre recunoaşterea dreptului de şedere a soţului de acelaşi sex, dintr-o căsătorie încheiată într-un alt stat şi nerecunoscută pe teritoriul României, şi despre clarificarea sferei persoanelor care au drept de şedere în virtutea relaţiilor de familie cu un cetăţean al Uniunii Europene.

De altfel, nu este propriu-zis un drept nou, în România art. 2 pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 oricum acoperea situaţia soţilor şi partenerilor de acelaşi sex din parteneriatele sau căsătoriile încheiate valabil în străinătate.

Litigiul domnului Coman ar fi putut foarte uşor să fie rezolvat în instanţă şi fără sesizarea Curţii.

De aceea, pentru toate aceste considerente, sper ca în cel mai scurt timp Curtea Constituţională a României să constate concluziile deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, de ieri, iar referendumul pentru familie să fie organizat în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc mult.

Diana Tuşa, deputat al PSD de sector 1.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Anişoara Radu?

Domnul Laurenţiu Nistor?

Domnul Nicu Niţă?

Vă rog.

Domnul Nicu Niţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este: "Mierea de albine, supliment nutritiv pentru preşcolari".

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional, cu amendamentul admis.

Acest Proiect de Lege este bun din două puncte de vedere. În primul rând, mierea de albine este un stimulent şi este, practic, un medicament care măreşte imunitatea copiilor. Şi, în al doilea rând, de a-i ajuta pe producătorii autohtoni să-şi vândă produsele pe piaţa din România şi să încurajeze consumul de miere.

Achiziţionarea mierii poliflore, transportul şi distribuţia acesteia la unităţile de învăţământ pot fi contractate şi de consiliile judeţene, respectiv de consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Mierea de albine se acordă numai preşcolarilor şi elevilor care frecventează cursurile.

Deputat de Brăila, Niţă Nicu.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ciprian Şerban?

Doamna Cristina-Elena Dinu?

Au mai depus în scris următorii colegi: Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Vasile Stamatian, Viorica Cherecheş, Mugurel Cozmanciuc, Dănuţ Bica, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Vasile Varga, Bogdan Huţucă, Florin Roman, Ovidiu Raeţchi, Pavel Popescu, Dumitru Oprea, Marius Bodea, Costel Alexe, Marilen Pirtea, Romeo Nicoară, George Şişcu şi Aurel Boroianu.

Doamna Cristina-Elena Dinu nu se află în sală, da?

Doamna Alina Teiş?

Vă rog.

Doamna Alina Teiş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este: "Împreună vom merge până la capăt!".

În urmă cu exact o sută de ani, România intrase în război de partea Imperiului Rus, Angliei şi Franţei. Pe atunci, Unirea cu Basarabia părea un vis care era departe de a se concretiza, mai ales că două treimi din teritoriu erau pierdute în faţa Puterilor Centrale. În plus, ţara noastră trecea printr-o perioadă de zbucium, la un pas să abandoneze lupta din Primul Război Mondial. Nu am abandonat! Suntem datori ca noi, aici, acum, să nu abandonăm eforturile pe care le-a făcut PSD pentru o Românie care să fie tot mai dezvoltată, o Românie educată, modernă.

Am un anunţ important de făcut, dar şi o invitaţie specială. La aproape 30 de ani de la Revoluţie, românii ies din nou în stradă împotriva abuzurilor făcute chiar de instituţiile care ar trebui să-i apere! Sâmbătă, 9 iunie, de la ora 20,00, în Bucureşti va avea loc cea mai mare manifestare de stradă din România ultimelor decenii, deoarece ţara noastră a primit şansa de a-şi etala valorile democratice, un miting organizat împotriva abuzurilor care se întâmplă în România de mult timp, faptul că democraţia şi statul de drept sunt afectate de câţiva ani în România. Facem acest miting pentru a arăta că suntem decişi să mergem până la capăt. Îi aşteptăm pe toţi cei care vor să trăiască într-o ţară liberă, în care să nu mai fie instituţii aflate sub teroare, unde, din cauza unei propagande toxice uriaşe, se pune problema ca o putere subterană să paraziteze deciziile şi să influenţeze într-un mod ocult decizii importante, să permită intruziuni neconstituţionale, să permită ca firme româneşti să fie închise, zeci, mii de destine să fie distruse.

Soluţiile propuse de cei care aruncă cu promisiuni mincinoase, prin intermediul, cel mai adesea, al discursurilor bombastice, se rezumă la întoarcerea la popor, la omul simplu, aşa, ca titlu general, fără însă a se oferi soluţii concrete pentru problemele identificate.

De fapt, singurul caz pe care se sprijină populiştii, specialişti în vorbire meşteşugită, de altfel, este specularea nemulţumirii populaţiei, indiferent de nemulţumire, căutând să aducă în mentalul colectiv faptul că autorităţile, indiferent care ar fi ele, tratează cu nepăsare nevoile poporului şi ale omului simplu.

Pe acest fundal au apărut din ce în ce mai multe mişcări anarhice sub umbrela unor partide politice sau mişcări autointitulate formaţiuni politice, care insistă asupra faptului că România ar fi un concept desuet sau că suveranitatea naţională a fost răpită de instituţiile europene, într-un mod necinstit şi fără adeziunea poporului.

Într-adevăr, România se confruntă, în acest moment, cu multe manifestări populiste, de extremă dreapta, din păcate. Aceasta este o situaţie care trezeşte, fără echivoc, un profund sentiment de îngrijorare, raportat la faptul că scopul final al acestor mişcări este distrugerea ţării. De aceea, noi ieşim în stradă pentru a apăra democraţia şi pentru a-i apăra pe judecători de influenţele oculte ale instituţiilor de forţă care urmăresc pas cu pas peste 6 milioane de români.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dumitru Oprea:

"Democraţia românească, în faţa iliberalismului de Teleorman"

De un an şi jumătate, de la preluarea puterii de coaliţia PSD-ALDE, toate întâmplările şi acţiunile de pe scena politică funcţionează ca o hârtie de turnesol. Pe de o parte, sunt vizibile grupurile care doresc progresul societăţii româneşti, iar pe de altă parte sunt cele care vor întoarcerea noastră la o democraţie nefuncţională, cu instituţii puse în slujba unor interese meschine, personale şi de grup.

În acest moment, nu suntem în faţa unei crize constituţionale. Problema României nu este schimbarea unor articole din Constituţie, ci una mult mai profundă, care ţine de orientarea dată de actuala putere. Democraţia nu poate fi considerată o stare ireversibilă. Din păcate, o constatăm în aceste zile. Deturnarea instituţiilor puse să vegheze la echilibrul democratic, de la interesul public la cel privat, s-a făcut treptat. Rezultatul îl vedem. Prin propaganda agresivă la care este supusă populaţia şi aservirea tuturor eşaloanelor profesionale din instituţiile româneşti, albul devine negru, justiţia este transformată într-un soi de poliţie politică, iar liderii politici, cu apucături dictatoriale, ne sunt înfăţişaţi drept apărători ai drepturilor omului.

Golirea la propriu a României de cele mai strălucite minţi şi de cele mai dinamice pături sociale este un simptom suficient de grăitor privind starea în care ne aflăm. Lehamitea pare să se fi instalat în rândul celor care încă mai au capacitatea de a discerne adevărul de minciună. Iar în loc să constatăm o trezire şi o veghe necontenită a naţiunii, vedem că se ajunge tot mai des la soluţii individuale de salvare.

În perspectiva alegerilor viitoare, forţele care îşi doresc evoluţia ţării vor fi obligate să coopereze. Fărâmiţarea spectrului politic din zona democratică şi pro-europeană ne-a costat mult la ultimele alegeri şi ar putea pecetlui soarta celor din 2019 şi 2020.

Însă românii trebuie să conştientizeze că nu toate partidele sunt la fel şi liderii lor nu sunt precum cei din coaliţia PSD-ALDE. Este un adevăr tot mai evident zilele acestea. Nu credem că poate cineva să îşi închipuie că partidele aflate în zona democratică, aşa cum este PNL, ar fi făcut totul pentru a-şi subordona justiţia, pentru a deturna România de la visul său european, sau pentru a o scoate în afara clubului democraţiilor liberale!

De aceea, alegerile democratice europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare din următorii ani sunt esenţiale. Iar în lipsa unei mobilizări corecte şi unitare pentru a le câştiga, vom ajunge să capitulăm în faţa asaltului iliberalismului, cu damf de Teleorman!

Domnul Costel Alexe:

"De la ministrul «altă întrebare» la ministrul «nu ştiu»!"

Am urmărit cu atenţie această şagă în care Tudorel Toader, ministrul justiţiei, a cerut revocarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Nu voi discuta aici despre decizia Curţii Constituţionale, una care mi se pare ruşinoasă şi care pune procurorii sub puterea unui condamnat precum Liviu Dragnea.

Mi-a atras atenţia însă un aspect de la dezbaterea din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, între doamna Kovesi şi domnul ministru Toader. Acesta din urma îi imputa procurorului-şef o serie de achitări în dosare instrumentate de DNA. În replică, doamna Kovesi a arătat faptul că o bună parte dintre aceste achitări nu pot fi atribuite DNA, ci Deciziei Curţii Constituţionale din 2016, prin care se dezincrimina în bună parte abuzul în serviciu.

Este ruşinos din partea domnului Toader să reproşeze DNA lucruri care nu ţin de DNA, însă un alt aspect a rămas nesoluţionat. Ce se întâmplă cu dosarele închise ca urmare a Deciziei CCR? Ce informaţii sunt despre recuperarea prejudiciului din aceste dosare, cifrat la 148 de milioane de euro? Doamna Kovesi a pus această întrebare legitimă. Este normal, dată fiind valoarea, să ştim şi noi.

Cum domnul Toader nu a răspuns atunci, l-am "forţat", printr-o interpelare, să răspundă în scris acestor întrebări:

1. În câte dintre aceste dosare clasate de procurori, în temeiul Deciziei Curţii Constituţionale amintite mai sus, celelalte instituţii au demarat proceduri pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă?

2. În câte dintre cele 275 de cazuri celelalte instituţii au făcut demersuri pentru recuperarea acestor prejudicii?

Consider chestiunea ca fiind foarte importantă. Este vorba despre 148 de milioane de euro, dar şi despre a verifica modul în care funcţionează instituţiile statului.

De asemenea, este bine de ştiut pentru viitor ce se întâmplă în asemenea cazuri.

Ce a răspuns Ministerul Justiţiei, prin intermediul secretarului de stat delegat de ministrul Toader, doamna Marieta Safta?

A dat două răspunsuri care se bat cap în cap. Prima dată, în 10 aprilie 2018, ministerul s-a angajat să ceară date de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ulterior, Ministerul Justiţiei a revenit cu un al doilea răspuns, în 23 aprilie 2018, spunând ceva banal, că nu se mai poate reţine răspunderea penală şi că instituţiile prejudiciate trebuie să meargă în civil pentru recuperarea prejudiciilor. Ştiam asta, de aceea am şi întrebat.

Textul continua, spunând că "Ministerul Justiţiei nu deţine date legate de procedurile demarate de celelalte instituţii în scopul recuperării prejudiciilor cauzate statului".

Cum aşa? Ceea ce ne spune ministerul condus de domnul Toader este că habar nu are ce se întâmplă cu prejudiciile de 148 de milioane de euro? Suma este gigantică şi probabil că este şi mai mare, având în vedere că alte dosare care ar fi putut fi deschise de procurorii DNA pentru fapta respectivă nu mai aveau rost să fie deschise. Cum poate să spună că nu ştie ce se întâmplă cu ea? Dacă nici Ministerul Justiţiei nu ştie, cine să mai ştie?

Nu ar fi important să afle, pentru a repara cumva situaţia, eventual pentru a schimba legislaţia, în vederea recuperării mai uşoare a prejudiciilor sau măcar pentru a şti şi noi ce se întâmplă în ţara asta?

Atât de bogată este România, încât să nu fim interesaţi de ceea ce se întâmplă cu 148 de milioane de euro? Sau Ministerul Justiţiei nu vrea să se afle?

Domnul Marius Bodea:

"Educaţia «a fost pusă» în mentenanţă cu o săptămână înainte de cele mai importante examene din învăţământul preuniversitar"

Pe 11 iunie, va fi primul examen din cadrul evaluării naţionale, însă site-ul www.edu.ro este în mentenanţă chiar înainte de cele mai importante examene din învăţământul preuniversitar. Prioritatea Guvernului şi a PSD este organizarea unui miting pe 9 iunie, pe subiecte inexistente.

Peste mai puţin de o săptămână, absolvenţii de clasa a VIII-a încep examenele evaluării naţionale. Toate documentele şi informaţiile oficiale emise de Ministerul Educaţiei Naţionale sunt postate pe acest site. Părinţii şi elevii sunt afectaţi în mod direct de lipsa măsurilor şi de incompetenţa guvernanţilor PSD.

Solicit Guvernului, dar şi domnului Valentin Popa, ministrul educaţiei naţionale, urgentarea rezolvării acestei situaţii, pentru ca elevii, părinţii şi orice altă persoană interesată să aibă acces la informaţiile necesare şi atât de importante în această perioadă.

Educaţia nu pare a fi una dintre priorităţile Guvernului PSD în momentul de faţă. Prioritatea membrilor PSD este de a se organiza pentru mitingul de pe 9 iunie, "împotriva abuzurilor". Domnule Dragnea, românii s-au săturat de abuzurile incompetenţilor din PSD!

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Mesaj pentru manipulatori: De ce organizează PSD mitingul împotriva abuzurilor?"

De când Partidul Social Democrat şi-a anunţat intenţia de a organiza o amplă acţiune publică, cârcotaşii politici din opoziţie şi nu numai, media şi alte voci de prin spaţiul public au început atacul din perspectiva comunicării publice. Lucrurile s-au accentuat în ultimele zile, ajungându-se până la manipulări puerile care se bazează pe câteva mesaje cheie: cum este posibil ca un partid de guvernare să protesteze şi cum să protesteze prim-ministrul în faţa clădirii Guvernului?

Manipulările şi dezinformările au mers prea departe şi cred că a venit vremea să le combatem ferm şi răspicat.

Iată care este adevărul. Orice cetăţean, sau orice partid, sau orice organizaţie are dreptul să se manifeste împotriva abuzurilor pe care le percepe. Da, PSD consideră că în România se fac abuzuri de oameni şi de instituţii care nu ar trebui să comită astfel de abuzuri. Da, membrii şi susţinătorii PSD sunt de acord cu aceste argumente. Da, prim-ministrul al României poate să considere, la rândul său, că în ţară se comit abuzuri şi să se pronunţe împotriva acestora în cadrul unei acţiuni publice. Este chiar un important semnal de alarmă, dacă face acest lucru.

Nu, nu există vreo legătură între faptul că se comit abuzuri de oameni şi de instituţii şi faptul că PSD este la guvernare. Pentru că separaţia puterilor în stat, prevederile Constituţiei şi modul în care este desenată arhitectura instituţională a României fac posibilă situaţia în care un partid poate avea majoritatea parlamentară, poate deţine guvernarea, şi totuşi se poate confrunta cu situaţii de abuzuri din partea unor persoane sau instituţii pe care nu le poate controla politic şi nu trebuie să le controleze politic. O majoritate politică nu înseamnă protecţie împotriva abuzurilor, o lecţie elementară de funcţionare a statului de drept pe care mă aşteptam să o fi ştiut toţi cei care atacă gratuit PSD.

Toate argumentele logice contra mitingului, împotriva abuzurilor pe care PSD îl va organiza sunt anulate. Atunci, ce rămâne? Trei lucruri rezistă în urma acelor perdele de fum de manipulări lansate de adversarii noştri. În primul rând, ura viscerală împotriva PSD, care, orice ar face, tot este criticat. În al doilea rând, frica celor care atacă agresiv şi nejustificat PSD care realizează că, de fapt, PSD rămâne cel mai important şi puternic partid politic din România şi că are, în continuare, foarte mulţi susţinători extrem de loiali; iar în al treilea rând pretenţiile aberante ale unui grup restrâns de fanatici anti-PSD care cred că Piaţa Victoriei şi conceptul de "protest" pot să fie confiscate şi folosite doar împotriva PSD.

Mai grav este că aceştia din urmă nu se vor abţine de la nimic pentru a semăna ură şi dezbinare în societatea românească. Practic, vor anihilarea PSD cu orice preţ, chiar dacă sacrifică pacea socială pentru asta. Vor eşua, iar motivul pentru care vor eşua este acelaşi motiv pentru care PSD a câştigat alegerile din 2016 şi pentru care extrem de mulţi participanţi vor veni la manifestaţia organizată în data de 9 iunie, pentru că românii sunt sătui de războaie politice şi vor să vadă şi elemente pozitive şi mai ales vor să vadă că România se dezvoltă. Iar PSD propune şi întreprinde acţiuni concrete în acest sens!

Doamna Florica Cherecheş:

"Generaţii sacrificate şi afaceri cu manuale"

Ne-am obişnuit, din păcate, ca educaţia să fie un domeniu ignorat, subfinanţat şi tratat cu superficialitate de guvernare. Ministerul Educaţiei Naţionale a avut şi cea mai mare instabilitate, nu mai puţin de 25 de miniştri conducându-l în perioada postdecembristă. În toţi aceşti ani, am asistat la aşa-numitele reforme ale învăţământului, una dintre ele fiind distrugerea şcolilor profesionale, fără a pune ceva în loc. Efectele se simt acum din plin pe piaţa muncii, unde angajatorii se plâng de lipsa forţei de muncă calificată.

Cu toate acestea, parcă niciodată în aceşti 28 de ani de eşecuri în domeniul educaţiei, nu am avut un minister mai incompetent decât cel condus de PSD în ultimii 2 ani. Fără a avea niciun fel de realizări notabile în aceşti 2 ani, Ministerul Educaţiei Naţionale a decis să coboare şi mai mult ştacheta şi să instituie monopol pe producţia de manuale, prin înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică, ba mai mult, a emis şi Legea manualului, o creaţie marca PSD, care aruncă educaţia cu 30 de ani în trecut.

Am sesizat ilegalitatea demersului pentru înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică, şi iată, Curtea Constituţională ne-a dat dreptate, că această editură a fost creată ilegal! Cu toate astea, Ministerul nu a ezitat să ia decizia de atribuire directă a contractului de editare a manualelor şcolare, în valoare de 25 milioane lei, Editurii Didactice şi Pedagogice. Pentru majoritatea PSD-ALDE, acest aspect nu pare să reprezinte un impediment, continuând în afara legii, selecţia manuscriselor pentru noile manuale. Această acţiune în sine nu numai că a fost demarată în mod ilegal înainte ca Legea manualului să fie votată, că încalcă principiile de piaţă concurenţială, dar este desfăşurată într-un mod cel puţin misterios, totul fiind învăluit într-o adevărată secretomanie de tip comunist. Autorilor de manuscrise invitaţi pentru discuţii referitoare la analiza acestora şi eventual semnarea unor contracte de drept de autor li s-a cerut să semneze o declaraţie de confidenţialitate, care le interzice să ofere orice fel de informaţii cu privire la contracte. Este scandalos ca un asemenea procedeu să fie aplicat în anul 2018, într-o ţară membră a Uniunii Europene. Aceste informaţii sunt publice, este vorba despre bani publici alocaţi pentru manuale şcolare. De ce asemenea secretomanie, stimaţi colegi? Ce este de ascuns?

Am depus o sesizare la Curtea Constituţională şi pe Legea manualului, care stârneşte multă confuzie, creează paralelism legislativ şi are menirea de a institui un adevărat monopol pe piaţă. Dacă fostul ministru Pop se lăuda că va încheia domnia baronilor manualelor, înţelegem acum că era vorba doar despre invidie, noii baroni devenind oamenii partidului aflaţi la conducerea ministerului. Cel mai trist este că cei care vor suporta consecinţele negative vor fi elevii care la toamnă nu vor avea manuale pe bănci, pentru că cei care ar trebui să se ocupe de asta sunt ocupaţi cu afacerile!

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii"

La 4 iunie este marcată Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii.

În cadrul sesiunii speciale de urgenţă în problema Palestinei, la 19 august 1982, membrii Adunării Generale ONU, "şocaţi de numărul mare de copii palestinieni şi libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului", au decis să marcheze în fiecare an ziua de 4 iunie, ca Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii, adoptând Rezoluţia ES-7/8.

Odată cu ratificarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului în 1990, România şi-a luat ca angajament protejarea şi promovarea drepturilor copilului, aşa cum au fost ele trasate la nivel global de organismele internaţionale. Încă din primii ani de democraţie, ţara noastră a făcut şi continuă să facă eforturi considerabile pentru protejarea intereselor şi drepturilor copiilor, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi pentru accesul facil şi egal la educaţie şi sănătate.

Respectarea, promovarea şi exercitarea drepturilor copilului trebuie să asigure o dezvoltare deplină şi armonioasă a personalităţii fiecărui copil. Drepturile copilului în România înseamnă realizarea unui echilibru între trei componente esenţiale: copilul, familia şi societatea. Fără o legislaţie completă care să protejeze nu numai femeile care cad victime violenţei domestice, ci şi copiii, nu putem avea o societate sănătoasă.

Drepturile copiilor nu trebuie să rămână doar statistici pe hârtie, ele trebuie să devină o realitate atât în România, cât şi în Europa, şi în întreaga lume.

În ultima perioadă s-a vorbit foarte mult despre diversele încălcări ale drepturilor omului în penitenciare, în procesele legate de proprietate, precum şi în alte domenii, dar se discută prea puţin de violenţa domestică împotriva copiilor. Trebuie să ţinem cont că cei mici nu au posibilitatea de a se apăra. Poate de aceea nu sunt atât de vizibile actele de violenţă domestică. Dar acest lucru nu înseamnă că nu există şi nu trebuie tratate cu aceeaşi seriozitate ca drepturile adulţilor.

În opinia mea, trebuie să ne unim forţele şi să facem toate modificările de care este nevoie pentru creşterea protecţiei copiilor noştri. Copiii din România merită o legislaţie coerentă, cuprinzătoare şi corectă, care să îi protejeze faţă de adulţii care nu iau în serios rolul lor în familie. Copiii care cad victime ale violenţei domestice au dreptul la servicii specializate care să ofere asistenţă juridică, medicală şi consiliere psihologică.

Un sondaj recent arăta faptul că 43,5% dintre români susţin că, de la începutul acestui an, au auzit printre cunoştinţe sau în zona în care locuiesc de situaţii de violenţă în familie, iar 51,3% cred că violenţa în interiorul familiei este o problemă de interes public. Aceste cifre ne arată că nu mai putem fi martori tăcuţi la violenţa domestică.

Bătaia nu este ruptă din rai, iar drepturile victimelor abuzurilor nu sunt facultative. Cei vinovaţi trebuie pedepsiţi şi împiedicaţi să mai comite fapte de violenţă împotriva celor pe care ar trebui să îi protejeze. Obligaţia noastră este să ne asigurăm că aceste drepturi sunt respectate, iar cei vinovaţi sunt pedepsiţi pentru faptele lor aşa cum se cuvine. Parlamentul României trebuie să arate toleranţă zero faţă de violenţa în familie.

Dreptul la nediscriminare şi libertatea de exprimare sunt principii de bază ale unei vieţi sănătoase, democratice. Dacă în anii de formare copiii nu îşi cunosc aceste drepturi şi libertăţi, viitorii adulţi vor duce o viaţă neadaptată la societate.

De aceea, cred că drepturile copiilor trebuie să devină un punct strategic pe agenda politică naţională şi europeană.

Un prim pas a fost făcut prin înfiinţarea instituţiei Avocatul Copilului.

Era nevoie ca legislaţia românească să fie amendată pentru a permite copiilor să petiţioneze instituţiile statului şi cele europene şi să beneficieze de asistenţă suplimentară din partea statului, fie că este vorba despre sănătate, educaţie sau violenţă domestică.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Adoptat. Multe vieţi vor fi de acum salvate!"

Este o zonă de risc maxim. Proiectul de lege pe care l-am iniţiat, care prevede modernizarea tuturor trecerilor la acelaşi nivel cu calea ferată, a fost adoptat azi de Camera Deputaţilor, fiind Cameră decizională. Pentru prima dată sunt prevăzute şi sancţiuni aspre, de până la 250.000 de lei, pentru administratorul căilor ferate care încalcă aceste norme.

Concret:

1. Trecerile la acelaşi nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaţionale «E», precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere.

2. Administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la acelaşi nivel cu calea ferată, prin curăţarea vegetaţiei, pe o rază de 150 de metri măsurată din intersecţie.

3. Încălcarea prevederilor acestei legi duce la sancţionarea administratorului căii ferate, cu amenzi de până la 250.000 de lei.

Să vă reamintesc accidentul de la Scânteia sau că 11 persoane au murit la Uricani în urma unui accident în care un tren a lovit în plin un autoturism. În ultimii ani, în acest loc au murit sau au fost rănite zeci de persoane printre care se numără şi doi copii. Proiectul meu, care prevede modernizarea trecerii de cale ferată din zona Antibiotice Uricani, a fost aprobat deja de Ministerul Transporturilor.

Pentru a preveni acest tip de accidente la toate trecerile de cale ferată, vor fi montate instalaţii de semnalizare automată. Multe vieţi vor fi de acum salvate!

Domnul Constantin Codreanu:

"Două decizii istorice ale Curţii Constituţionale de la Chişinău. Avem nevoie, la Bucureşti şi la Chişinău, de legi euroconforme cu privire la statutul, rolul şi funcţiile limbii oficiale române"

Luni, 4 iunie, Curtea Constituţională de la Chişinău a adoptat două decizii importante care vor marca mersul înainte al Republicii Moldova în sensul îndepărtării acesteia de moştenirea ocupaţiei sovietice.

Prima Hotărâre a fost de recunoaştere a constituţionalităţii Legii cu privire la completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova, prin care le interzice radiodifuzorilor şi distribuitorilor de servicii de informare în masă transmiterea programelor cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic produse în alte state decât cele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, în Canada, precum şi în statele care au ratificat Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră este contrară articolelor 31, 32, 34 şi 54 din Constituţie. Autorul sesizării a fost preşedintele marionetă Dodon şi acesta, evident, a înregistrat un eşec usturător, întrucât Curtea Constituţională a calificat completările aduse Codului audiovizualului ca fiind perfect constituţionale. Altfel spus, propaganda Moscovei nu va trece de acum încolo între Nistru şi Prut.

A doua Hotărâre se referă la dreptul Curţii Constituţionale de a examina constituţionalitatea tuturor legilor şi actelor normative, nu doar a celor intrate în vigoare după adoptarea Constituţiei din 1994. În speţă, a fost vizată Legea nr. 3465 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, din 1 septembrie 1989.

Curtea Constituţională de la Chişinău a hotărât, pe de o parte, că prevederile legale privind limitarea dreptului său de examinare a constituţionalităţii legilor intrate în vigoare înaintea Constituţiei sunt neconstituţionale, iar pe de altă parte a hotărât că Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este desuetă şi urmează a fi înlocuită printr-un act normativ modern şi euroconform în domeniu.

Aşa cum se cunoaşte, în fostul imperiu sovietic, toate naţiunile captive, printre care şi românii, fuseseră condamnate la rusificare treptată prin bilingvism zis "armonios", iar etnia naţiunii dominante menţinută în condiţia de monolingvism autosuficient. Limba rusă a fost instrumentalizată în scopul asimilării etniilor neruse, acesteia atribuindu-se prin lege statutul oficial, rolul şi funcţia de "limbă de comunicare interetnică", o formulă eufemistică pentru ceea ce se poate numi agent integrator al imperiului şi de nivelare culturală a popoarelor neruse.

După căderea URSS, fiecare dintre noile state succesoare şi-a promovat propriile politici sociolingvistice, orientate spre consolidarea statutului, rolului şi funcţiilor propriei limbi de stat în detrimentul poziţiilor ocupate altădată de limba rusă.

Republica Moldova rămăsese ultimul din cele 15 state postsovietice care nu are o nouă Lege cu privire la limba sa oficială. În context, vom observa că nici România nu are o lege organică prin care să fie reglementat statutul, rolul şi funcţiile limbii sale oficiale.

Decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de acum două zile ne oferă prilejul să facem un tur de orizont în spaţiul postsovietic, pentru a vedea care este situaţia pe planul legislaţiilor naţionale în materie lingvistică.

În Estonia, estona este singura limbă de stat, statutul, rolul şi funcţiile acesteia fiind reglemente de Legea despre limbă din 21 februarie 1995. Spre deosebire de România, care nu şi-a ajustat legislaţia la normele Uniunii Europene în materie lingvistică, în Estonia sunt în vigoare, din 28 iunie 2008, "Cerinţele pentru cunoaşterea limbii estone de către angajaţii în domeniul public şi în alte domenii", document racordat la cadrul european în materie, Documentul-cadru al Consiliului Europei privind nivelurile de cunoaştere a limbii. Pentru toate profesiile practicate în Estonia au fost stabilite şase trepte de cunoaştere a limbii de stat: A1-A2 - nivelul începător, B1-B2 - nivelul mediu şi C1-C2 - stăpânirea liberă a limbii estone. Învăţământul public este asigurat doar în limba estonă.

În Letonia, statutul limbii letone este reglementat de Legea despre limba de stat, din 9 decembrie 1999. Controlul asupra modului de aplicare a legii este prerogativa Centrului Limbii de Stat, structură distinctă pe lângă Ministerul Justiţiei. Învăţământul public este asigurat doar în limba letonă.

În Lituania, lituaniana este singura limbă oficială, statutul acesteia fiind reglementat de Legea cu privire la limba de stat din 31 ianuarie 1995. O comisie de stat pentru limba lituaniană este responsabilă de aplicarea uniformă a legii în tot cuprinsul ţării. Învăţământul public este asigurat doar în limba lituaniană.

În Federaţia Rusă, există o singură limbă de stat - limba rusă. Cadrul legal în materie este definit de Legea federală nr. 53-FZ despre limba de stat a Federaţiei Ruse din 12 iunie 2005.

În Ucraina, doar limba ucraineană este limbă oficială, iar recent Curtea Constituţională de la Kiev a invalidat Legea Ucrainei privind bazele politicii lingvistice de stat, instrument juridic care permisese ca limba română să devină oficială într-un număr important de localităţi româneşti din Ucraina, precum şi în câteva raioane şi în regiunea Transcarpatică. Învăţământul public este asigurat doar în limba ucraineană, iar în localităţile în care a existat tradiţional învăţământ în limbile minoritare, inclusiv în română, acesta este trecut treptat la limba ucraineană.

În Georgia, modul de funcţionare a limbii oficiale este reglementat de Legea cu privire la limba de stat. Învăţământul public este asigurat doar în limba georgiană, iar limbile minorităţilor etnice pot fi studiate doar ca materie distinctă.

În Azerbaidjan, statutul limbii azere, trecute la alfabetul latin, este reglementat de Legea despre limba de stat a Republicii Azere din 30 septembrie 2002, care prevede obligaţia tuturor cetăţenilor de a cunoaşte limba azeră de stat.

În Armenia, statutul limbii armene este reglementat de Legea despre limbă, din 17 aprilie 1993, care prevede că: "Limba de stat a Republicii Armenia este armeana, care deserveşte toate sferele vieţii din republică. Limba oficială a Republicii Armenia este limba armeană literară. Republica Armenia contribuie la păstrarea şi răspândirea limbii armene printre armenii de peste hotare. Republica Armenia favorizează unificarea ortografiei limbii armene", dar şi "Persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii Republicii Armenia, angajaţi în unele domenii ale deservirii, sunt obligaţi să posede limba armeană. Limba intervenţiilor oficiale ale persoanelor care reprezintă Republica Armenia este limba armeană, dacă faptul nu contravine ordinii stabilite în respectivele instanţe internaţionale. În discursul lor oficial, cetăţenii Republicii Armenia sunt obligaţi să asigure puritatea limbii".

În Turkmenistan, limba turkmenă, trecută la alfabetul latin, este singura limbă de stat, conform art. 14 al Constituţiei din 2008. Învăţământul în limba rusă, de la cel primar la cel universitar, a fost desfiinţat.

În Uzbekistan, Legea Republicii Uzbekistan, Despre limba de stat, din 3 decembrie 2004, reglementează modul de funcţionare a limbii uzbece, care în 1992 a început tranziţia de la scrierea cu litere ruseşti la cea cu alfabet latin.

În Tadjikistan, funcţiile limbii tadjice sau farsi/persane sunt reglementare de Legea cu privire la limba de stat, din 3 octombrie 2009, iar în martie 2010, Parlamentul a anulat obligativitatea publicării actelor legislative şi normative în limba rusă, care a fost exclusă complet din activităţile de secretariat şi a devenit una dintre limbile străine.

În Kirgizstan, singura limbă de stat, potrivit Constituţiei adoptate prin referendumul din 21 octombrie 2007, este kirghiza. Legea despre limba de stat a Republicii Kirghize prevede că "Limba kirghiză, ca unul dintre principalele elemente de bază ale statalităţii Republicii Kirghize, funcţionează în mod obligatoriu în toate sferele activităţii de stat şi ale autoadministrării locale în ordinea stabilită de prezenta lege şi alte legi ale Republicii Kirghize", precum şi "Limba kirghiză, în calitate de limbă de stat, este considerată şi limbă de comunicare interetnică în Republica Kirghiză".

În Republica Kazahstan există o singură limbă de stat - kazaha, în proces de tranziţie de la alfabetul rusesc la cel latin, iar funcţiile ei sunt reglementate de Legea despre limbile din Republica Kazahstan din 20 decembrie 2004.

Singurul stat postsovietic în care există două limbi oficiale este Bielorusia. Este vorba despre bielorusă şi rusă.

Singurele locuri din fostul spaţiu sovietic în care limba rusă are statutul de limbă de stat sunt Federaţia Rusă şi Bielorusia, precum şi Unitatea teritorial administrativă Găgăuzia din Republica Moldova, căreia i se adaugă teritoriile separatiste Transnistria din Republica Moldova şi Abhazia şi Oseţia de Sud din Georgia, toate controlate de armata şi serviciile secrete ale Federaţiei Ruse.

Totuşi, printre cele 15 state postsovietice, Republica Moldova rămâne a fi singurul care nu şi-a elaborat, nu a adoptat şi nu a pus în aplicare o legislaţie, alta decât sovietică, în materie lingvistică. De asemenea, Chişinăul a refuzat constant, dincolo de declaraţiile de paradă ale guvernanţilor, să integreze în dreptul intern normele europene în materie de cunoaştere a limbii oficiale a statului. De altfel şi din păcate, ca şi România.

Hotărârea Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care legislaţia în materie lingvistică, datând din perioada sovietică şi recunoscând limbii ruse statutul privilegiat de limbă de comunicare interetnică, a fost declarată desuetă. Va atrage, cu siguranţă, adoptarea unei noi Legi cu privire la limba română de stat, o lege care, sperăm, va integra normele europene în materie de cunoaştere a limbii oficiale a statului.

Întrebarea care se ridică în faţa noastră, a tuturor legiuitorilor de la Bucureşti, este dacă vom şi fi capabili să creăm un precedent pozitiv în procesul legislativ naţional şi să elaborăm împreună, iar apoi să şi adoptăm consensual un proiect de lege euroconform cu privire la statutul, rolul şi funcţiile limbii oficiale a României, pentru a ne ridica în domeniu la nivelul majorităţii statelor europene.

Domnul Dănuţ Bica:

"Deciziile discutabile ale Curţii Constituţionale sunt rezultatul politizării excesive a unicei autorităţi de jurisdicţie constituţională din România"

Decizia Curţii Constituţionale a României din data de 30 mai 2018, prin care preşedintelui Iohannis i s-a impus revocarea Procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, reprezintă o consecinţă directă a politizării excesive a instituţiilor fundamentale ale statului român, realizată de guvernarea PSD-ALDE. Pentru acest motiv, este normal ca majoritatea românilor să nu aibă încredere în corectitudinea recentei decizii prin care Curtea Constituţională îl obligă pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce din funcţie pe doamna Laura Codruţa Kovesi, Procurorul-şef al celei mai importante structuri din Parchetul General. Această neîncredere este cauzată, în primul rând, de anumite detalii din biografiile celor care au votat o asemenea decizie şi anume, antecedentele lor politice.

Prima şi cea mai gravă îndoială în acest sens este cea legată de credibilitatea judecătorilor Curţii Constituţionale, având în vedere că unii dintre ei, înainte de a fi învestiţi în aceste înalte funcţii, au deţinut poziţii importante în structurile de conducere ale PSD şi ale aliaţilor săi, inclusiv în perioada în care premierul Adrian Năstase cerea la şedinţele de partid detalii din dosarele procurorilor, solicita "spălarea" de infracţiuni a unor politicieni loiali şi fabricarea de dosare penale unor adversari politici. Cine ar putea să creadă că, un astfel de judecător, odată instalat la Curtea Constituţională, i-a uitat pe cei care l-au numit acolo pe criterii politice, schimbându-şi, peste noapte, principiile?

Din păcate, chiar dacă nu avem încă o motivare a deciziei adoptate, pe care specialiştii în drept constituţional să o poată analiza amănunţit, putem afirma cu certitudine că aceasta constituie un atentat la ordinea de drept constituţională, întrucât reprezintă un atac la atribuţiile preşedintelui României. Decizia, practic, îl subordonează pe preşedinte ministrului justiţiei, obligându-l să dea curs propunerii acestuia, ceea ce este inacceptabil şi ceea ce Constituţia nu prevede. Preşedintele este liderul politic şi instituţional care beneficiază de cea mai mare legitimitate, conferită de voturile a peste 6,28 milioane de români, şi nu poate fi obligat de nimeni să facă sau să nu facă ceva, în virtutea atribuţiilor sale constituţionale.

Prin Decizia Curţii Constituţionale din 30 mai, s-a creat un precedent extrem de periculos, în urma căruia, preşedintelui României ar putea să i se impună în viitor să accepte numirea în funcţii a unor magistraţi afectaţi de un puternic deficit de încredere.

Situaţia de la Curtea Constituţională nu este singulară, deoarece alianţa PSD-ALDE, în cele 17 luni de când guvernează, a reuşit să politizeze aproape toate instituţiile fundamentale ale statului român, prin numirea la conducerea acestora a unor personaje obediente intereselor de partid. Lista cu instituţiile şi serviciile publice pe care coaliţia PSD-ALDE şi le-a subordonat direct este extrem de lungă şi se îmbogăţeşte pe zi ce trece. Avocatul Poporului, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, ANCOM, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, ANRE, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă, AEP, Societatea Romană de Radiodifuziune, Societatea Romană de Televiziune şi multe altele răspund astăzi direct la comanda domnului Liviu Dragnea. Câţi români mai pot avea încredere în deciziile şi activitatea acestor instituţii, chiar şi când sunt corecte, atâta vreme cât noii lor conducători au fost nominalizaţi din rândul liderilor PSD şi ai aliaţilor săi, fiind foşti prim-miniştri, miniştri, parlamentari, sau alţi şefi mai mari sau mai mici, deţinători de carnet de partid? Dorinţa lui Liviu Dragnea de a avea toate butoanele puterii chiar în biroul său, a compromis, practic, autonomia acestor autorităţi şi servicii publice de stat. Aşadar, cazul Curţii Constituţionale nu este singular, el fiind multiplicat de guvernarea PSD-ALDE în toate structurile statului român.

Următoarele instituţii pentru care PSD dă semnale foarte clare că doreşte să şi le subordoneze direct, fără niciun fel de scrupul, sunt Banca Naţională a României, Consiliul Concurenţei şi structurile independente ale justiţiei.

Din păcate, în condiţiile în care Guvernele domnului Dragnea nu au fost în stare să aducă mult promisa bunăstare în viaţa românilor, acestea au reuşit, în schimb, să anuleze multe dintre reformele implementate în ţara noastră cu ocazia aderării la Uniunea Europeană, menite să asigure justiţiei şi altor instituţii publice gradul de independenţă specific unui adevărat stat de drept. Nu este deloc exagerată afirmaţia că liderii PSD şi ALDE au întors România în timp, aducând-o la starea specifică perioadei anterioare aderării, iar prin deciziile pe care se pregătesc să le adopte în viitorul apropiat, dau senzaţia că se străduiesc să o scoată din Uniunea Europeană. Se vede foarte clar că nu le pasă nici de modul în care ne percep partenerii europeni, că nu iau în considerare nici faptul că fondurile europene care vor fi repartizate ţării noastre în viitoarea perioadă de programare vor fi dimensionate şi în funcţie de calitatea statului de drept şi respectul acordat independenţei justiţiei. Se vede la fel de clar că toate eforturile coaliţiei PSD-ALDE sunt concentrate în direcţia "albirii" dosarelor celor care au furat România timp de 28 de ani şi care acum îşi pun la adăpost averile prin ţări exotice, cât mai departe de meleagurile natale.

Românilor trebuie să li se spună adevărul. Au fost păcăliţi cu promisiuni mincinoase de creştere a standardului de viaţă, când, de fapt, liderii PSD-ALDE nu au urmărit decât un singur scop, aservirea instituţiilor statului român şi subordonarea totală a justiţiei. Pentru această mare înşelătorie, pentru această fraudare a încrederii electoratului, PSD şi ALDE vor plăti cu vârf şi îndesat în faţa alegătorilor.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Să transformăm România într-o ţară prosperă pentru copiii noştri!"

Am aniversat recent Ziua internaţională a copilului, ziua în care am avut ocazia să ne petrecem mai mult timp cu familia şi cu cei mici. Ca reprezentanţi ai cetăţenilor, este de datoria noastră să includem în procesul decizional cele mai bune măsuri pentru a asigura un viitor mai bun generaţiei viitoare.

Din păcate, cifrele nu sunt încurajatoare, ci ne arată că numărul copiilor din ţara noastră este din ce în ce mai mic. Iar copiii înseamnă pentru fiecare naţiune speranţă, un viitor mai bun.

Statisticile INS ne arată că anul trecut rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 34,4 născuţi vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă, 15-49 ani. Totodată, la 1 ianuarie 2018, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4.176,1 mii, în scădere cu 37,9 mii comparativ cu anul anterior.

La nivelul Uniunii Europene, în 47% din gospodării locuieşte un singur copil, în 40% locuiesc 2 copii şi în 13% locuieşte câte un singur copil. România se numără printre statele UE unde numărul copiilor este mai mic, în comparaţie cu Irlanda, Belgia sau Finlanda.

La nivelul judeţului Neamţ, pe care îl reprezint din calitatea de deputat, se înregistra în anul 2016 un număr de 4.760 născuţi vii, reprezentând 2,3% din numărul total de născuţi vii la nivel naţional şi un număr de 6.712 decedaţi, reprezentând 2,6% din numărul total de decese la nivel naţional. Sporul natural a fost negativ, -1952 persoane, plasând judeţul pe locul 33, în comparaţie cu celelalte judeţe ale ţării.

Este de datoria noastră să implementăm măsurile necesare pentru asigurarea un viitor cât mai bun copiilor noştri şi totodată să identificăm acele soluţii pentru încurajarea tinerelor familii să se dezvolte.

Domnul Pavel Popescu:

"România, ţara europeană cu cel mai mare «exod al creierelor»"

România riscă să se transforme într-o ţară în care vor mai rămâne doar bătrânii, pentru că generaţia adultă a plecat să muncească în afara graniţelor ţării.

Cel mai recent raport al Eurostat arată că 3,8% din populaţia cu segmentul de vârstă 20-64 de ani, "clasa muncitoare", este rezidentă în altă ţară decât cea de cetăţenie. Cei mai mulţi cetăţeni europeni care lucrează în alt stat decât cel de origine sunt românii, respectiv 19,7%, în comparaţie cu Germania - 1%.

Tendinţa românilor apţi de muncă de a părăsi ţara a crescut în ultimul deceniu, tendinţă confirmată de statisticile europene. Asta ne arată că intenţiile noastre de a reforma statul nu au dat roade, iar majoritatea românilor apţi de muncă decid să plece peste graniţe.

Aproximativ unul din cinci români, cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani, trăieşte într-un alt stat al Uniunii Europene. Asistăm la un adevărat "exod al creierelor", dar şi la un fenomen de "pustiire". Analizând la rece aceste cifre, cred că este momentul să ne asumăm contribuţia pe care am avut-o la acest fenomen al migraţiei masive. Să ne asumăm neputinţa de care am dat dovadă şi nu am ajuns la un consens pe problemele majore care ar trebui rezolvate pentru a le transmite cetăţenilor că politicienii români sunt capabili să aibă viziune, să construiască un stat pentru toţi românii!

Drept urmare, încercările din ultimele zile, de a acoperi adevăratele probleme cu altele mai puţin importante, nu vor face nimic altceva decât să adâncească falia dintre clasa politică şi România reală. Disperaţi că din cauza zgomotului nu mai pot să ducă o viaţă normală, cei mai mulţi vor continua să părăsească ţara.

Aşa că revin cu următorul apel - să ne trezim până nu este prea târziu şi să facem ce este corect pentru România, pentru români!

Domnul Constantin Avram:

Aş fi dorit ca în declaraţia politică de astăzi să abordez subiectul legat de decizia finală a preşedintelui Klaus Iohannis privitor la posibila revocare a Procurorului-şef al DNA, ca urmare a deciziei CCR.

Am abandonat rapid acest demers, şi aşa destul de vehiculat în spaţiul public prin intermediul instituţiilor de informare a opiniei publice. De ce? Pentru că în mare grabă a fost readus în atenţia opiniei publice numele fostului premier al României din perioada 2015-2016, şi anume, Dacian Cioloş, care, chipurile, nici nu a terminat bine înscrierea formaţiunii politice "România Împreună" şi a crescut în sondajele imaginare a unor posturi TV cum creştea Făt-Frumos în poveştile copilăriei noastre, "creştea într-o zi cât alţii în şapte zile". Şi pentru ca tacâmul să fie complet, a şi fost prezentat ca potenţial candidat la alegerile prezidenţiale din 2019, din partea aşa-zisei Drepte Unite.

M-am întrebat cum, peste noapte, acest partid nou înfiinţat, fără structuri teritoriale, fără program politic, fără sedii în judeţele ţării, poate să fi lucrat aşa de bine încât liderul Dacian Cioloş să crească în sondaje ca turta în cuptor?! Evident, nu am găsit un răspuns logic, dar am găsit unul apropiat de realităţile politice dâmboviţene de la noi - orice om normal la cap îl identifică foarte uşor... şi care leagă reinventarea lui Dacian Cioloş de un instrument politic de forţare a mâinii preşedintelui Iohannis în a-l determina să încalce Constituţia României, prin a nu emite decretul de revocare a Procurorului-şef al DNA.

Este posibil să mă înşel în supoziţia mea, dar îmi apar în minte câteva întrebări simple care nici până astăzi nu au căpătat răspuns:

1. Care a fost motivaţia reală a constituirii în parte civilă a Ministerului Agriculturii pe care îl conducea în dosarul lui Dan Voiculescu şi în urma căruia fostul om politic Dan Voiculescu a îndurat ani grei de temniţă?
2. Ce sau cât a făcut pentru România domnul Cioloş în calitate de comisar european pe agricultură, cât a fost la Bruxelles?
3. Care a fost prestaţia Domniei Sale în funcţia de prim-ministru al unui Guvern pe care Grupul parlamentar al ALDE nu la votat la învestire, în afara performanţei zero la absorbţia fondurilor europene"?
4. De ce a refuzat sistematic în alegerile parlamentare din 2016 expunerea publică explicită cu PNL?
5. Cum şi de ce îşi permite Dacian Cioloş să-l îndemne pe preşedintele Iohannis să nu respecte decizia CCR, deci să încalce Constituţia României?

Propun eu nişte răspunsuri simple, pe măsura priceperii mele, la fel de simplă în ale justiţiei:

• La întrebarea 1 - a urmărit numai ascensiunea sa profesională la Bruxelles.
• La întrebarea 2 - nu a făcut nimic pentru ţara în care s-a născut.
• La întrebarea 3 - a avut o prestaţie lamentabilă ca prim-ministru, urmărind numai îmbogăţirea propriului CV.
• La întrebarea 4 - a considerat sub demnitatea sa asocierea imaginii sale cu PNL.
• La întrebarea 5 - îl îndeamnă pe preşedinte să nu respecte decizia CCR, pentru că aşa îi spun alţii!

Nu ştim care...!

Şi atunci, reinventarea lui ca om politic nu poate fi catalogată ca şantaj la preşedintele României? Eu cred ca da...!

Domnul Romeo Florin Nicoară:

"Pilonul II de pensii, următoarea pradă a cuplului falimentar PSD-ALDE"

Puterea PSD-ALDE afectează bunăstarea economiei româneşti. Deficitul bugetar creşte vizibil, inflaţia la fel, banii abia ajung şi Guvernul nu mai face altceva decât să plătească salarii şi pensii. Atât! Fără investiţii, fără alt orizont.

Chiar şi aşa, pentru că banii nu le ajung, urmează marea păcăleală - naţionalizarea mascată a Pilonului II de pensii ori sistarea plăţilor, chiar şi temporară, la acest Pilon. Este o nouă decizie nocivă a coaliţiei de guvernare.

Actualii pensionari, plătiţi din Pilonul I de pensii, sunt utilizaţi împotriva tinerilor, viitorii pensionari. Se vorbeşte despre nevoia de solidaritate, dar Guvernul PSD-ALDE tocmai asta nu face, dorind să ia banii din conturile persoanelor mai tinere pentru a nu şi-i urca pe actualii pensionari în cap.

Pilonul II reprezintă un fond administrat privat, compus din conturile individuale ale tuturor angajaţilor care au astăzi sub 45 de ani. Banii din Pilonul II pot fi retraşi la împlinirea vârstei de 60 de ani. Aceşti bani pot fi lăsaţi moştenire în cazul în care titularul nu beneficiază de ei. Introducerea sistemului de pensii private a fost realizată în guvernarea PNL, 2005-2008, făcând parte din Programul de aderare a României la Uniunea Europeană. A fost un mare pas înainte, pentru a asigura stabilitate românilor, pentru a le oferi un viitor chiar în ţara lor!

Coaliţia PSD-ALDE vrea cu orice preţ să distrugă acest fond de pensii private. În toamna anului 2017, guvernanţii au adoptat o strategie prin care doreau scăderea contribuţiilor la Pilonul II, iar mai apoi, naţionalizarea acestuia, prin emiterea O.U.G. nr. 82/2017. Acest lucru nu înseamnă taxe mai mici şi nici nu aduce vreo compensare pentru actualii salariaţi. Este vorba doar despre a muta nişte bani din buzunarul nostru în găurile bugetului PSD-ALDE.

PNL a lansat o campanie de informare, pentru că oamenii trebuie să ştie ce fel de război vor PSD şi ALDE să stârnească între români. Este o campanie de informare despre valoarea incontestabilă a acestor fonduri de investiţii pentru pensii.

PNL are şi soluţii. Venim în sprijinul cetăţenilor şi susţinem creşterea contribuţiilor pentru Pilonul II de pensii, cel administrat privat, la 6% în primă fază, iar apoi la 8%. PNL are deja pregătită sesizarea la CCR în cazul în care O.U.G. nr. 82/2017 ajunge să treacă de Parlament şi care este în mod vădit neconstituţională, pentru că restrânge un drept câştigat, afectează dreptul la proprietate şi dreptul la pensie.

Obiectivul PSD-ALDE nu este, din păcate, decât o sustragere pe ascuns a celor 9 miliarde de euro, 4,5% din PIB, din cele 7.111.260 de conturi individuale şi de la cei 4.018.788 de contributori activi.

Exact ca şi în cazul transferului tuturor contribuţiilor către angajat, această bazaconie nu s-a regăsit în Programul de guvernare al PSD. Tot ce fac PSD şi ALDE este o născocire pură, un proiect inventat din mers ca să poată să scoată cămaşa cu deficitul uriaş de la buget.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"30 de miliarde de euro fonduri pentru România de la Uniunea Europeană, în perioada 2021-2027, contrar dezinformărilor preşedintelui Iohannis şi opoziţiei"

Cu toate că domnul preşedinte Iohannis şi colegii din opoziţie continuă instigarea la conflict şi dezbinare naţională şi dezinformează cu seninătate asupra situaţiei fondurilor europene, vreau să vă aduc la cunoştinţă că România va beneficia de o creştere cu peste 7 miliarde de euro a finanţărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Astfel, ţara noastră va avea 30,7 miliarde de euro, bani europeni pentru mari proiecte de infrastructură.

Realitatea contrazice propaganda care susţinea că vor fi tăiate fondurile de la Uniunea Europeană pentru România din cauza reformei justiţiei sau din cauza aşa-zisei ineficienţe a Guvernului în absorbţia fondurilor disponibile. În realitate, fondurile cresc, iar actualul Executiv a demonstrat că are capacitatea de a recupera întârzierile tehnocraţilor domnului Dacian Cioloş.

În acest sens, preşedintele Iohannis uită ori ignoră intenţionat că în 2016, Guvernul său tehnocrat a avut zero absorbţie, că nu a elaborat şi a lăsat proiecte mature şi abia anul trecut, în iunie-august, guvernarea PSD a reuşit să recupereze întârzierile şi să acrediteze autorităţile de management, esenţiale în procedura de validare a cheltuielilor.

Vă informez, pe dumneavoastră şi pe domnul preşedinte, că, în termeni reali, România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune, fiind devansată doar de Polonia cu 72,7 miliarde de euro, Italia cu 43,4 miliarde de euro şi Spania cu 38,3 de miliarde de euro.

Acum, este evident cât este adevăr şi câtă propagandă, minciună şi dezinformare au fost în discursul public al colegilor din opoziţie şi în atitudinea domnului Iohannis.

Vă anunţ că nu sunt şi nu vor exista condiţionări privind alocarea fondurilor europene pentru România, legate de nerespectarea independenţei justiţiei sau de incapacitatea de a absorbi aceste fonduri.

În fapt, chiar şi în condiţiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, fondurile alocate României pentru politica de coeziune cresc consistent. Este şi o recunoaştere a importanţei României şi a sprijinului pe care-l primeşte pentru reducerea decalajelor.

Încă o dată, guvernarea PSD a dovedit că ştie şi poate recupera întârzierile provocate de Executivul condus de domnul Cioloş în atragerea fondurilor europene. În acest moment, România a egalat media europeană, având un grad de absorbţie de 18%, cu 1% mai mult decât în urmă cu o săptămână şi cu două procente mai mult decât acum o lună, iar în primele patru luni din acest an, sumele primite de România, de la UE, au crescut cu 28%. Deci ritmul de absorbţie se accelerează după ce am pus în funcţiune instrumentele necesare.

În plus, guvernarea PSD a adoptat recent modificări importante la Legea achiziţiilor publice şi a realizat o nouă formă a Legii Parteneriatului public-privat, tocmai pentru a accelera absorbţia acestor fonduri.

Doamna Cristina Burciu:

"Măsuri benefice pentru siguranţa traficului pe şoselele României"

Am semnat, am susţinut şi am votat un demers legislativ extrem de important pentru siguranţa participanţilor la traficul rutier şi, implicit, pentru reducerea numărului accidentelor cu consecinţe grave care au avut loc frecvent în ultimii ani în ţara noastră. Concret, mă refer la Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, adoptat zilele trecute în Parlament.

Prin modificarea votată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, administratorii căilor ferate din România vor fi obligaţi să instaleze bariere sau semibariere la trecerile la acelaşi nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaţionale "E", precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere.

În acest fel, drumurile naţionale şi europene care tranzitează ţara noastră vor fi mult mai sigure pentru şoferi şi pentru pasagerii autovehiculelor. De asemenea, această măsură va avea ca efect imediat reducerea considerabilă a numărului deceselor înregistrate până acum din cauza lipsei barierelor şi semibarierelor.

Potrivit legii adoptate de Parlament, trecerile la acelaşi nivel cu calea ferată ale tuturor drumurilor internaţionale "E", precum şi ale drumurilor naţionale care prezintă un grad ridicat de risc de producere a accidentelor rutiere, vor fi prevăzute cu bariere sau semibariere realizate de administratorul căii ferate, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere. În cazul în care aceste prevederi nu vor fi puse în aplicare, administratorul căii ferate va fi sancţionat contravenţional cu o amendă usturătoare, cuprinsă între 50.000 de lei şi 250.000 de lei.

Legea mai stipulează că administratorul căii ferate este obligat să asigure vizibilitatea trecerilor la acelaşi nivel cu calea ferată, prin curăţarea vegetaţiei pe o rază de 150 de metri măsurată din intersecţie, nerespectarea acestei impuneri fiind pedepsită cu amendă de la 30.000 de lei la 150.000 de lei.

Noul act normativ aşază România în rândul ţărilor civilizate, din punctul de vedere al acestui aspect, al circulaţiei pe drumurile publice. Până acum, arterele naţionale şi europene se intersectau cu numeroase căi ferate neprevăzute cu bariere şi semibariere, iar avertizările sonore sau luminoase nu au fost suficiente pentru a fi evitate zecile de tragedii, cu sute şi sute de victime. Instalarea de bariere în locurile cu potenţial de pericol pentru vieţile participanţilor la trafic este, în consecinţă, o decizie imperios necesară şi salutară pentru vieţile românilor!

Domnul Viorel Chiriac:

"5 iunie, Ziua mondială a mediului"

Începând din 1972, în fiecare an, sub egida ONU, este sărbătorită Ziua mediului înconjurător. Este ziua în care oamenii şi comunităţile de pe întreg globul celebrează natura, căminul a peste şapte miliarde de locuitori. 5 iunie este, în acelaşi timp, o ocazie pentru fiecare dintre noi de a reflecta la relaţia noastră cu mediul în care trăim, de a ne angaja în protejarea lui.

După cum se ştie, anul acesta Ziua mediului are ca temă combaterea poluării cu plastic. Tema nu este aleasă în mod întâmplător. În ultimele decenii, contaminarea mediului cu material plastic a devenit atât de puternică, încât a sosit ceasul luării unor măsuri urgente de limitare a acestui fenomen. Plasticul distruge mările şi oceanele, infestează pământul şi a ajuns şi în apa şi alimentele noastre.

Potrivit datelor ONU, în ultimul deceniu s-a produs mai mult plastic decât în întregul secol XX. În fiecare an, în lume, se folosesc 500 de miliarde de pungi de plastic şi se cumpără un milion de sticle de plastic la fiecare minut. Cele mai multe materiale plastice nu sunt biodegradabile, ceea ce înseamnă că deşeurile din plastic ar putea rămâne alături de noi timp de sute sau chiar mii de ani, după cum afirmă cercetători de la Universităţile din Georgia şi California.

În afara cifrelor seci, dar ilustrative, despre gravitatea situaţiei de poluare cu plastic a mediului înconjurător, vorbesc cazurile şocante de eşuări de balene şi caşaloţi pe plajele diferitelor mări şi oceane, în ale căror corpuri s-au găsit cantităţi impresionante de pungi de plastic şi de alte materiale plastice de unică folosinţă - farfurii, cuţite etc. -, care le-au provocat moartea. Tot statisticele ONU spun că, în fiecare an, cel puţin 8 milioane de tone de plastic se aruncă în oceane, echivalentul a unui camion plin de gunoi la fiecare minut.

Contaminarea cu material plastic este o problemă a Uniunii Europene, dar şi a României. Este ştiut faptul că în luna ianuarie a acestui an, Comisia Europeană a lansat Strategia pentru combaterea poluării cu plastic, iar ţara noastră va interzice, din această vară, pungile de plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner.

În afara acestei măsuri, mai avem multe de făcut şi noi, ca stat, pentru a diminua efectele acestui tip de poluare. În multe locuri din ţară, autorităţile au restanţe în privinţa gestionării integrate a deşeurilor şi în implementarea programelor de colectare selectivă a deşeurilor. Până la urmă, trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent din ce partid facem parte, că o dezvoltare durabilă, după cum este definită de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, WCED, reprezintă o dezvoltare care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor. Or, o dezvoltare durabilă presupune, printre altele, şi rezolvarea chestiunii atât de grave şi de urgente a poluării cu plastic, ca de altfel a oricărei forme de poluare.

Domnul Corneliu Olar:

"Cine conduce Guvernul? Dăncilă, Dragnea sau Olguţa?"

Formal, adică în acte, Guvernul este condus de doamna Vasilica-Viorica Dăncilă. Nu glumesc! Când domnul Dragnea a fost întrebat ce o recomandă pe doamna Dăncilă să fie prim-ministru, iar acesta a răspuns că este "neconflictuală", ne-am dat seama cu toţii că de fapt domnul Dragnea şi-a pus o persoană ascultătoare la Guvern şi că Domnia Sa va conduce! Ceea ce ne-a surprins, însă, pe toţi este modul în care Olguţa Vasilescu conduce de fapt Guvernul, sfidându-i şi pe Dragnea şi pe Tăriceanu.

De mai bine de un an şi jumătate, PNL avertizează asupra faptului că România este guvernată foarte prost, că măsurile luate de Guvern afectează economia, că banii pentru pensii şi salarii nu sunt toţi în buget şi Guvernul vrea să fure economiile pentru pensie strânşi la Pilonul II, pentru a acoperii găurile din buget. Dăncilă dezminte că Guvernul ar vrea să facă aşa ceva. Dragnea spune că "e o prostie" şi nu se va întâmpla aşa ceva. Tăriceanu este nervos şi susţine că el, atunci când era în PNL, a introdus acest sistem şi exclude furtul din banii privaţi a 7 milioane de români. În contrast cu premierul şi liderii PSD-ALDE, Olguţa Vasilescu spune, cu subiect şi predicat, că soarta Pilonului II de pensii este deja pecetluită şi că, la vară, când oamenii vor fi în concedii, iar Parlamentul în vacanţă, a programat să fure din pensiile celor care vor ieşi la pensie peste numai 10-12 ani.

Dacă Olguţa Vasilescu chiar este prim-ministrul de facto, iar prin ceea ce face ne confirmă din plin acest lucru, de ce nu o pune Liviu Dragnea şefă la Guvern? Îi este oare ruşine de modul în care a făcut Legea salarizării personalului bugetar, prin care a nemulţumit practic pe toată lumea? Îi este teamă de Legea pensiilor pe care o pregăteşte Ministerul Muncii şi care se prefigurează un dezastru mai mare decât salarizarea? Sau Liviu Dragnea chiar a aflat că pe scaunul său de şef la PSD se ceartă cele două doamne, Olguţa Vasilescu şi Gabriela Firea, cele care s-ar bucura cel mai mult dacă Dragnea ar cădea şi astăzi din această funcţie.

Indiferent cine îi va face vânt lui Liviu Dragnea de la şefia PSD, indiferent cine va conduce Guvernul din partea PSD şi ALDE, ţara aceasta va continua să fie prost guvernată, problemele bugetului se vor adânci, banii pentru salarii şi pensii se vor asigura în special din împrumuturi la dobânzi mari, pe care nu le vor plăti Dragnea sau Olguţa, ci copiii şi nepoţii noştri.

Dacă PSD ar fi vrut şi ar fi putut să facă ceva bun pentru români, credem că ar fi avut suficient timp să demonstreze acest lucru în cei 22 de ani în care a condus România de la căderea regimului comunist. Nu numai că Guvernele PSD nu a adus nimic bun, dar au dărâmat mereu şi ceea ce se construise bine în România de alte guverne.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Minciuna gogonată a Guvernului PSDragnea, că Pilonul II nu este rentabil, a fost demontată complet de datele oficiale"

Pensiile administrate privat, Pilonul II, au ajuns la active de 42,7 miliarde lei după 10 ani de funcţionare, din care 7 miliarde lei reprezintă câştigurile nete, înregistrând un randament mediu anual de 8,15%, conform datelor oficiale anunţate recent de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România, APAPR.

"Pe data de 20 mai 2008, fondurile de pensii private obligatorii, Pilonul II, primeau în administrare primele contribuţii ale românilor. Zece ani mai târziu, sistemul funcţionează în parametri solizi, cu rezultate remarcabile. În tot acest timp, Pilonul II a primit în administrare contribuţii totale în valoare de 35,7 miliarde de lei, la care fondurile de pensii au adăugat prin investiţii câştiguri nete în valoare de 7 miliarde de lei. În total, cele şapte fonduri de Pilon II administrează astăzi active nete de 42,7 miliarde de lei în beneficiul a 7,13 milioane de români care sunt înscrişi la acest sistem" - susţine Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Cu alte cuvinte, toate minciunile subţiri vehiculate intensiv, în ultima perioadă, de miniştrii Guvernului PSDragnea, cu privire la faptul că Pilonul II nu este unul rentabil, ci dimpotrivă, este un fond riscant, nu au vreo acoperire în realitate, fiind în mod flagrant contrazise de datele oficiale mai sus menţionate!

Declaraţia recentă a doamnei Olguţa Vasilescu, ministrul muncii, cu privire la intenţia Guvernului Dăncilă de a transforma cât mai curând Pilonul II de pensii într-unul opţional, înseamnă de fapt că românii trebuie să renunţe, de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni, la banii lor, adunaţi timp de 10 ani în conturile lor private şi să-i transfere la dispoziţia doamnei Olguţa Vasilescu, pentru a inventa în celebrele laboratoare Dăncilă un randament mai eficient decât cel al instituţiilor private care administrează deja aceste fonduri de pensii private şi care, iată, se dovedesc a fi rentabile şi sigure, conform datelor oficiale.

De ce PSDragnea vrea să distrugă orice este bun, rentabil şi sigur pentru viitorul românilor?! Oare din cauza rezultatelor din ce în ce mai proaste şi extrem de îngrijorătoare pe care le are un stat guvernat total iresponsabil?! Deficitul uriaş la care a ajuns România, precum şi cheltuielile enorme pe care Guvernele domnului Dragnea le-au făcut cu largheţe şi nonşalanţă, în ultimii ani, fără să se gândească vreun moment la consecinţe, trebuie să primească urgent o surescitare şi din miliardele adunate de români la Pilonul II de pensii?!

De ce nu recunoaşte actualul Guvern PSD-ALDE că nu mai este în stare să susţină pensiile de stat, adică Pilonul I, deoarece a defectat singur toată economia, prin măsurile sale nesustenabile, aruncând totul în aer, de la Robor la inflaţie, dar şi toată visteria ţării şi, evident, tot echilibrul dintre venituri şi plăţi?!

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"De Ziua învăţătorului, spuneţi-le dascălilor tot adevărul, domnilor guvernanţi!"

La data de 9 octombrie 2007, s-a adoptat Proiectul de Lege privind instituirea Zilei învăţătorului, pe data de 5 iunie a fiecărui an. Această dată a fost stabilită prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007, manifestarea urmând a avea un caracter educaţional, naţional, apolitic şi cultural.

Dar, dincolo de lucrurile formale, care constau în acordarea de premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice cadrelor didactice şi elevilor, pentru merite deosebite, de Ministerul Educaţiei Naţionale sau de manifestările uzuale care au loc în unităţile de învăţământ din România cu această ocazie, cred că dascălii au nevoie întâi de respectul real al statului român şi, implicit, al guvernanţilor săi, pentru contribuţia lor vitală asupra formării viitoarelor generaţii.

În acest sens, cred că respect pentru dascăli înseamnă în primul rând prezentarea situaţiei reale din învăţământ în faţa celor care modelează viitorul României cu sacrificiile lor şi nu ascunderea adevărului prin sertarele Palatului Victoria. Este nevoie de depunerea unor eforturi reale ale Guvernului pentru asigurarea desfăşurării actului educaţional în cele mai bune şi eficiente condiţii, dar şi pentru asigurarea stabilităţii profesorilor în sistemul de educaţie!

Stimaţi guvernanţi ai PSDragnea,

De ce aţi ajuns să comasaţi clasele şcolilor şi ale grădiniţelor, să desfiinţaţi sute de unităţi de învăţământ, să generalizaţi astfel învăţământul simultan şi, în consecinţă, să restructuraţi sute de posturi ale dascălilor? Parcă susţineaţi, nu de mult, în Programele dumneavoastră de guvernare, că veţi face din educaţie o prioritate naţională şi că veţi investi în viitorul României, investind masiv în educaţie, iar acum ce faceţi? Pretindeţi că trebuie să faceţi economii şi aici, în actul educaţional, lăsând pe drumuri dascălii după ce le-aţi promis prin campanii şi luna de pe cer?!

Doamnelor şi domnilor deputaţi din arcul guvernamental,

Cum credeţi că mai pot sărbători dascălii această zi, când decizia de a muta plata salariilor lor de la autorităţile locale din nou la minister, a condus la întârzieri foarte mari la plată?! Iar acum, la jumătatea anului, nu mai ştie nimeni sigur dacă vor mai ajunge banii până la sfârşitul acestui an pentru plata salariilor! În condiţiile date, oare câţi dintre profesori mai au certitudinea că vor rămâne în sistem?!

România are nevoie de un sistem de educaţie solid, performant, cu profesori bine ancoraţi în sistemul educaţional şi nestresaţi că poate mâine s-ar putea să aibe parte iar de noi şi noi restructurări sau de salarii mărite, dar neplătite. România are nevoie, în acelaşi timp, de elevi foarte bine pregătiţi, care să aibă parte de cei mai buni profesori şi, de asemenea, să aibă şansa de a avea acces la o ofertă educaţională adaptată în mod corect cerinţelor pieţei muncii!

Dar mai poate oare avea România garantat vreun viitor, dacă educaţia mai rămâne lăsată prea mult timp pe mâna acestor Guverne diletante ale domnului Dragnea?

Domnul Vasile Varga:

"Verificarea provenienţei banilor trimişi din străinătate în România nu trebuie să facă victime colaterale"

De la bun început trebuie să declar că sunt un politician care nu comentează acele decizii luate de Executivul românesc, atunci când este vorba despre respectarea directivelor europene. Suntem stat membru al Uniunii Europene, aşadar trebuie să respectăm transpunerea acestor acte normative!

România avea termen de transpunere din 20 mai 2015 până în 26 iunie 2017, adică până acum un an. Menţionez că, în luna mai a anului 2017, Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor a iniţiat Proiectul de Lege necesar pentru transpunerea Directivei europene 2015/849 pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Mai trebuie să le amintesc colegilor din PSD sau ALDE că în 2015 şi din ianuarie 2017 până în prezent au fost la guvernare? Nu i-a oprit nimeni să transpună directiva, ba din contră, au avut tot sprijinul pe acest domeniu sensibil şi totodată important pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. PNL nu s-a opus! Poate PSD şi-a făcut anumite calcule... electorale: atât românii care muncesc în statele UE, cât şi familiile lor din România ar fi foarte afectaţi de o astfel de prevedere şi anume, a declarării sursei de provenienţă a sumelor mai mari de 2000 de euro, pe care îi trimit acasă.

Nu vreau să cad în panta populismului ieftin, dar nici să minimalizez eforturile instituţiilor europene şi naţionale în lupta privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Aşadar, consider că această transpunere trebuia să se facă după o dezbatere amplă, cel puţin şi cu reprezentanţii românilor aflaţi la muncă în statele UE, astfel încât toţi să ştie care vor fi măsurile care îi vor afecta când trimit bani familiilor.

Ar fi fost necesare, în opinia mea, mai multe clarificări din partea factorilor de decizie din România, pentru a nu se crea o stare de nelinişte în rândul românilor de bună-credinţă care, prin gestul lor de a trimite anumite sume de bani acasă, în România, nu fac altceva decât să-şi sprijine familiile.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Guvernul PSDragnea a trecut la blocarea a 75.000 de firme, de data aceasta cu «ajutorul» ANAF!"

După ce tot în această lună atât medicii de familie, cât şi pacienţii au trecut prin momente de coşmar din cauza sistemului informatic care ba era blocat, ba se mişca în reluare, medicii fiind nevoiţi să facă înregistrările în timpul nopţii, zilele trecute, Guvernul PSDragnea a trecut la blocarea a 75.000 de firme, de data aceasta cu "ajutorul" ANAF!

Astfel, cu trei zile înainte de termenul final, ANAF nu a validat declaraţiile contribuabililor, din cauza modificării formularului, pe ultima sută de metri. Cu alte cuvinte, cei mai buni- platnici din România nu puteau depune Formularul 112, Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, din cauza incompetenţei ANAF. Efectiv, atunci când se încerca trimiterea on-line a declaraţiilor, softul dădea o eroare, iar declaraţia nu era validată, deci nu intra în evidenţa ANAF. Adică instituţia amintită nu are evidenţa sumelor pe care trebuie să le plătească firmele pentru pensii, sănătate, impozit pe salarii, deoarece, deşi Formularul 112 este un formular PDF inteligent, cu o serie de corelaţii între sume, specialiştii IT spun că acesta este totuşi greşit, adică unele corelaţii sunt greşite.

"Ne dă eroare la declaraţiile corecte. Sunt afectate toate firmele care au salariaţi şi depun declaraţiile lunar, aproape toate firmele cu salariaţi, firmele şi persoanele fizice cu venituri din drepturi de autor, venituri realizate din contracte de activitate sportivă" - mi-a semnalat un contribuabil. Acesta a mai semnalat următorul aspect: "De când s-a introdus impozitarea la nivelul salariului minim pe economie a contractelor de muncă cu timp parţial, declaraţia dădea nişte atenţionări greşite, adică ne spunea că nu am calculat bine impozitele, la nivelul salariului minim, pentru persoanele care nu intrau sub incidenţa legii - mai aveau un loc de muncă, realizând astfel venituri la nivelul salariului minim. Acum au vrut să scoată această atenţionare greşită - declaraţia era validată cu atenţionări - dar modificarea declaraţiei generează acum alte erori care nu permit validarea declaraţiei".

În acest sens, noua versiune a declaraţiei trebuia să alinieze declaraţia respectivă la Ordinul comun al ministrului finanţelor publice nr. 1.931/2018, ministrului muncii, şi justiţiei sociale, nr. 1.615/2018 şi al ministrului sănătăţii nr. 598/2018, valabil începând cu aprilie 2018. Dar, de această dată, problema constă în faptul că majoritatea firmelor generează Declaraţia 112 din soft-urile lor de contabilitate, iar schimbarea declaraţiei cu doar 3 zile înainte de termenul limită de depunere nu a mai lăsat timpul necesar pentru modificarea soft-urilor şi apoi pentru refacerea declaraţiilor.

Când datele statistice demonstrează că statul încasează din ce în ce mai puţini bani şi că nu numai economia, dar şi plata salariilor şi a pensiilor poate intra în dificultate din cauza lipsei acute de încasări la buget, cum este posibil ca tocmai ANAF, instituţia aflată în subordinea Guvernului PSDragnea, să creeze un astfel de haos total pentru contribuabili?

Până acum, sistemul informatic al ANAF a picat aproape săptămânal în ultima vreme şi riscă să intre în colaps, avertizare pe care a făcut-o chiar Curtea de Conturi.

Mai mult decât atât, în 2013, Guvernul care era în funcţie la acea vreme a decis implementarea unui nou sistem IT pentru ANAF, pe baza unui credit de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială, al cărui împrumut a fost aprobat în luna aprilie a aceluiaşi an şi ratificat în Parlament două luni mai târziu. Cu toate acestea, noul sistem, Revenue Administration Modernization Project, nu este implementat nici până la această oră. Oare care sunt motivele acestei tergiversări care durează de vreo cinci ani?!

Oare de ce, deşi vorbim astăzi despre circa 75.000 de firme blocate de haosul din ANAF, bătaia de joc a Guvernelor PSDragnea continuă fără nicio apăsare la adresa contribuabililor cinstiţi?

Mai îndrăzniţi să credeţi în minciunile PSDragnea?

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Lupta împotriva fumatului, o datorie pentru sănătatea copiilor noştri"

Am participat, săptămâna trecută, la Masă rotundă organizată la sediul Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, care a avut ca temă "Tutunul distruge inimi! Respiră sănătate!"

Dezbaterea a fost organizată de Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie şi Fundaţia Română a Inimii cu prilejul Zilei mondiale fără tutun, marcată în fiecare an, pe 31 mai, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, încă din 1987.

Revin cu acest subiect, al luptei împotriva consumului produselor din tutun, deoarece, în calitate de medic, dar şi ca parlamentar, am obligaţia să trag un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate, asupra riscurilor asociate fumatului şi să militez pentru adoptarea unor măsuri eficiente, pentru a reduce acest consum.

În acest an, atenţia se îndreaptă către ucigaşul numărul 1 al omenirii, bolile cardiovasculare, pentru care fumatul reprezintă un risc redutabil.

Avem obligaţia să tragem un semnal de alarmă în acest sens şi să sporim, prin orice mijloace, gradul de conştientizare a riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, Accidentul Vascular Cerebral, şi altor boli ale aparatului circulator, care reprezintă, în ansamblu, principalele cauze de deces din lume.

În România, 62% din cauzele de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare, iar fumatul, cât şi expunerea la fum cresc de patru ori riscul apariţiei acestor boli.

Conform unor statistici din anul 2016, în România, un număr de 3.818.000 de persoane cu vârste de peste 15 ani şi 28.000 de copii cu vârste între 10-14 ani fumau zilnic, iar peste 100 de persoane mureau, tot zilnic, din boli cauzate de fumat.

Ştiu că este un subiect sensibil, dar trebuie să fim uniţi în această campanie de conştientizare a riscurilor provocate de tutun şi în promovarea politicilor publice promovate în vederea renunţării la tutun.

România şi-a asumat unul dintre cei mai importanţi paşi înainte în vederea protejării sănătăţii publice, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 care modifică şi completează Legea nr. 349/2002 prin care se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locuri de joacă pentru copii. Iar rezultatele s-au văzut. După numai şase luni de la implementarea legii, numărul cazurilor internate a scăzut cu procente între 5,4% şi 11,5% pentru bolile cardiovasculare şi Accident Vascular Cerebral şi cu 2% până la 5% pentru exacerbările BPOC, ale astmului şi infecţiilor respiratorii superioare.

Sunt rezultate încurajatoare, dar lupta este departe de a fi terminată, deoarece ne confruntăm cu o promovare ostentativă a unor noi produse din tutun: ţigara electronică şi tutunul încălzit.

Este o promovare agresivă căreia îi cad victime în special copii şi tineri, iar pentru noi, cei care trebuie să avem grijă de sănătatea lor, este o obligaţie de a găsi mijloace noi, de a face modificări legislative astfel încât să soluţionăm această problemă urgentă de sănătate publică reprezentată de consumul de tutun, în special în rândul adolescenţilor şi tinerilor.

Este obligaţia noastră ca, pe lângă hrană, îmbrăcăminte, educaţie, dragoste, să le oferim copiilor noştri şansa unei vieţi sănătoase!

Consider că niciun efort în acest sens nu este prea mare şi tocmai de aceea personal nu voi aştepta, o dată pe an, ziua de 31 mai pentru a vorbi despre riscurile la care se expun cei care fumează şi de a face tot ce-mi stă în putinţă pentru protejarea stării de sănătate a oamenilor.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Orice asalt asupra PSD ne face şi mai puternici!"

Observ cum asupra PSD s-a accentuat, în ultimele luni, asaltul. Pentru noi, social democraţii cu vechime, aceste atacuri repetate nu reprezintă nimic nou, indiferent de gravitatea şi de numărul foarte mare de lovituri sub centură aplicate partidului şi conducerii sale. Istoria noastră demonstrează, fără echivoc, că de fiecare dată când s-a intensificat şi s-a concertat lupta asiduă împotriva PSD, am ieşit mereu mai puternici. Tocmai din acest motiv am făcut în orice ocazie faţă tuturor provocărilor. Consider că acelaşi lucru se va întâmpla şi acum. Şi pentru că ce e val, ca valul trece, deja oricine vede că profeţiile privind aşa-zisa hemoragie a PSD s-au dovedit doar nişte simple speculaţii voit răutăcioase.

Se încearcă prin orice mijloace să fim distraşi de la exercitarea actului de guvernare. Se încearcă ca toate măsurile viabile pentru toţi românii, cuprinse în Programul nostru de guvernare, să nu fie puse în aplicare şi să se blocheze progresul şi dezvoltarea României. Şi, mai concret, se încearcă reimpunerea anormalităţii, prin presiunile statului paralel, prin vectorii săi de propagare.

Însă, în loc să ne slăbească, asemenea presiuni reconfirmă că PSD a fost, este şi va fi cel mai puternic partid politic din România. Şi nu doar pentru că mereu am luat cel mai mare număr de voturi de la românii mulţumiţi de politicile noastre care au ridicat nivelul de trai, ci şi pentru că PSD iese mereu întărit din încercările la care este supus.

Niciodată nu ne-am abătut de la parcursul implementării politicii cetăţeanului şi chiar am reuşit să facem şi mai multe lucruri bune într-un timp şi mai scurt, pentru că nu ne-am lăsat atraşi în capcanele demagogiei ieftine pe care am întâmpinat-o strict cu dovezi palpabile, dovezi de care adversarii noştri nu dispun. Singurele lor arme rămân alegaţiile de orice fel, calomniile şi delaţiunile, de care nici justiţia nu mai vrea să audă.

Şi totuşi aceste asalturi susţinute vor continua, fiind ţintite să împiedice tocmai schimbarea în bine a societăţii!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"De Ziua mondială a mediului înconjurător, 5 iunie, să respectăm natura mai mult ca oricând şi să vedem eforturile pe care România le face în politica de mediu!"

În calitate de membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, doresc să transmit un mesaj, de Ziua mondială a mediului, sărbătorită astăzi, 5 iunie 2018. Mediul înconjurător este vital pentru omenire. O bună relaţie a omului cu mediul a fost şi va fi dintotdeauna necesară. Aceasta a fost premisa de la care s-a plecat în stabilirea de către ONU, încă din anul 1972, a celebrării unei astfel de zile care să marcheze o angajare permanentă a oamenilor în protecţia mediului.

Începând cu anul 1987, s-a stabilit ca Ziua mondială a mediului înconjurător să fie găzduită de câte o ţară, care să organizeze festivităţi şi evenimente cu impact mondial. Ziua mondială a mediului înconjurător 2018 este găzduită de India, iar tema de anul acesta este "Combate poluarea cu plastic!", o temă care atrage atenţia asupra necesităţii unui efort comun la nivel internaţional, pentru a reduce utilizarea plasticului care reprezintă astăzi un factor de poluare excesivă a mărilor şi oceanelor.

Poluarea cu plastic este una dintre marile provocări pentru mediul înconjurător. Anual, oceanele sunt poluate cu milioane de tone de plastic, acest lucru fiind din cauza faptului că aproape jumătate din plasticul folosit este de unică folosinţă. Este nevoie de măsuri durabile pentru a combate această tendinţă de creştere a nivelului de poluare, plasticul reprezentând astăzi 10% din totalul deşeurilor!

Uniunea Europeană îşi propune o politică legislativă care să reducă impactul anumitor tipuri de produse din plastic asupra mediului. Astfel de măsuri le considerăm necesare pentru o gestionare raţională a problemei produselor din plastic de unică folosinţă. Este clar că utilizarea acestora trebuie redusă, iar ţările membre trebuie să facă eforturi pentru implementarea acestei strategii de acţiune împotriva unei mari provocări de mediu. România şi-a asumat deja anumite eforturi în ceea ce priveşte politica de mediu. Coaliţia a votat anul acesta un proiect important care duce România mai departe în acest efort european de protejare a mediului înconjurător şi de susţinere a unei politici ecologice. Vorbim aici despre Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 care vizează transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 29 aprilie 2015, de modificare a Directivei 94/62/CE privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire, proiect adoptat la 14 martie 2018.

Mediul înconjurător trebuie privit întotdeauna ca un colţ de rai, un spaţiu ce întreţine viaţa. De Ziua mondială a mediului înconjurător, să continuăm aceste eforturi pentru dezvoltarea unei politici naţionale de mediu, care să răspundă provocărilor globale, să protejeze şi să conserve mediul în care trăim şi să pună în valoare frumuseţile naturale ale ţării noastre!

Domnul Ioan Balan:

"Am convingerea că Guvernul Dăncilă va fi demis prin moţiune de cenzură!"

Guvernul condus doar formal de Viorica Dăncilă trebuie să plece acasă urgent! A eşuat lamentabil pe toate componentele acţiunii guvernamentale: economic, social, precum şi în relaţiile cu partenerii europeni. Orice zi în plus cu doamna Dăncilă la Guvern nu va face decât să ne adâncească în probleme economice, bugetare, salariale, în problema pensiilor şi în lipsa totală a investiţiilor făcute pentru ţară. Nu ştiu ce ar mai putea face acest Guvern pentru a-i convinge şi pe cei care-l susţin de faptul că este cel mai slab guvern din istoria României. Dacă după Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose cetăţenii ar fi putut spune că nu se poate şi mai rău de atât, doamna Viorica Dăncilă a demonstrat contrariul.

Într-o ţară în care competenţa şi moralitatea politică ar fi funcţionat, doamna Dăncilă nu ar fi ajuns niciodată premier! Într-o ţară care aspiră la normalitate, un guvern care şi-a bătut joc de economie, care nu are bani de salarii şi de pensii până la finalul anului şi care vrea să fure din economiile angajaţilor pentru pensie, ar fi plecat singur, prin demisie, nu ar fi aşteptat să fie demis, prin moţiune de cenzură, depusă de parlamentarii opoziţiei. Din păcate, la noi, la români, onoarea, demnitatea, responsabilitatea sunt valori mult prea puţin valorificate în zona politică, deşi politicienii ar trebui să fie primii care să le pună practică.

Partidul Naţional Liberal a anunţat deja că va depune o moţiune de cenzură prin care vom trimite în istoria neagră a ţării pe cel de-al treilea Guvern Dragnea. Recunosc faptul că ne va fi greu să sintetizăm toate contraperformanţele acestui guvern în textul unei singure moţiuni de cenzură, căci nimeni nu şi-a închipuit vreodată că în mai puţin de 5 luni economia va intra în declin şi creşterea economică se va opri, că bugetul are numai în primele 4 luni cu 6 miliarde de lei mai puţini bani decât se estimase, că majorarea punctului de pensie de la 1 iulie este în pericol, că şcolile şi spitalele nu au banii necesari pentru plata salariilor, că din 32 de miliarde de euro care ne aşteaptă la Uniunea Europeană, nu s-au adus în ţară nici măcar 5 miliarde de euro. Aceasta este pe scurt imaginea incompentenţei PSD-ALDE, pe care, culmea, domnul Dragnea şi domnul Tăriceanu vor să o susţină printr-un mare miting organizat la Bucureşti în data de 9 iunie. Oare ce vor fi siliţi să scandeze în piaţă cetăţenii aduşi cu forţa la Bucureşti? Să sperăm că nu vor spune "Viorica, eşti cea mai bună!".

În anul 2016, cetăţenii, prin votul lor, au susţinut un Program de guvernare mincinos propus de PSD şi ALDE. După mai bine de un an şi jumătate, s-a ales praful şi pulberea de toate promisiunile formulate în campanie. Nimic din ceea ce face acum Guvernul nu mai are legătură cu promisiunile cu care au înşelat milioane de cetăţeni. Toate energiile liderilor PSD şi ALDE sunt concentrate astăzi pe slăbirea justiţiei şi pe subordonarea tuturor instituţiilor statului. De la invenţiile năstruşnice cu "statul paralel", au ajuns acum să găsească vinovaţi pentru incompetenţa Guvernului în factorii externi şi mai ştiu eu ce inamici nevăzuţi.

Nu m-am hazardat deloc atunci când am afirmat că doamna Dăncilă va fi demisă prin moţiunea de cenzură care va fi depusă de Partidul Naţional Liberal în zilele următoare. Când am afirmat acest lucru, nu m-am bazat numai pe voturile favorabile care vor veni de la opoziţie, ci şi pe cele care vor veni din rândul parlamentarilor puterii. Am afirmat mereu că şi în PSD şi în ALDE mai sunt parlamentari respectabili, care înghit cu greu regimul autoritar al lui Liviu Dragnea şi guvernarea antiromânească condusă de acesta. Şi la PSD şi la ALDE mai sunt parlamentari care se ruşinează atunci când merg acasă şi trebuie să le explice cetăţenilor care sunt motivele pentru care susţin cel mai incompetent guvern din România. Pot să vă asigur că o mare parte dintre aceşti parlamentari vor demonstra responsabilitate şi vor vota pentru demiterea Guvernului Dragnea 3.

Ştim cu toţii că Viorica Dăncilă este ultima carte jucată de Liviu Dragnea la guvernare şi că PSD nu va mai vedea o nouă desemnare din partea preşedintelui. Prin demiterea Guvernului Dragnea 3, înainte de vacanţa parlamentară, am putea salva, în primul rând, soarta pensiilor de la Pilonul II, pe care Olguţa Vasilescu şi Eugen Teodorovici au programat să le desfiinţeze în plină vară, când oamenii sunt plecaţi în concedii. De asemenea, prin demiterea Guvernului Dragnea 3 am împiedica şi adoptarea altor acte de mutilare a independenţei justiţiei, alte legi antidemocratice şi prăbuşirea totală a economiei naţionale. Acestea sunt numai o parte dintre mizele cele mai importante pentru care Dragnea, prim-miniştrii şi Guvernele sale trebuie împiedicaţi să-şi mai bată joc de români şi de România.

Parlamentarii de la putere au obligaţia de a demonstra cetăţenilor că pe ei îi reprezintă, nu pe Dragnea, nu pe Olguţa, Teodorovici sau Vâlcov!

Domnul Costel Lupaşcu:

"Prin Programul «Investeşte în tine» investeşti în viitor!’’

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce eu cred că reprezintă un lucru esenţial pentru dezvoltarea României, oprirea exodului tinerilor. De aceea, voi vorbi despre importanţa Programului guvernamental "Investeşte în tine".

Programul "Investeşte în tine" se adresează tinerilor între 16 şi 26 de ani care urmează studii în sistemul de învăţământ românesc sau cursuri de specializare autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi persoanelor între 26 şi 55 de ani care urmează cursuri de reconversie profesională. Scopul programului este de a acorda împrumuturi cu dobândă zero persoanelor interesate de accesarea acestor credite. Valoarea creditului, în cazul tinerilor între 16 şi 26 de ani, este de 40.000 lei, care poate fi extinsă cu încă 20.000 lei, dacă persoana este angajată sau se angajează în perioada derulării programului. Iar în cazul persoanelor între 26 şi 55 de ani, valoarea creditului este de 35.000 lei, dar se poate extinde cu 20.000 lei, dacă este angajat sau dobândeşte acest statut pe perioada derulării programului. Toate dobânzile şi comisioanele bancare vor fi suportate de stat, condiţia principală fiind realizarea plăţii la scadenţă a ratelor creditului. Durata creditului este de 10 ani, aici fiind inclusă şi perioada de graţie care va fi cel puţin egală cu durata studiilor, dar nu mai mult de 5 ani. Scopul perioadei de graţie este de a permite beneficiarului să finalizeze studiile, iar după ce se angajează să poată începe rambursarea creditului.

Programul "Investeşte în tine" se adresează unui număr de 6 milioane de cetăţeni din România şi îşi propune să oprească exodul tinerilor. Obiectivul principal pe care l-am asumat prin Programul de guvernare este acela de a asigura un parcurs constant spre îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Programul "Investeşte în tine" este un pas important pentru atingerea acestui obiectiv, care poate fi realizat printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale, promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare, scopul Guvernului PSD fiind acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai pentru toţi cetăţenii ţării.

Guvernul PSD oferă o nouă dovadă a respectării Programului de guvernare, iar prin măsurile adoptate România va putea oferi un trai decent tinerilor, salarii crescute, educaţie şi sănătate de calitate, la fel ca în întreaga lume civilizată. Măsurile vor conduce implicit la scăderea exodului tinerilor, la o dezvoltare a economiei, dar şi a principiilor unei societăţi echilibrate.

Domnul Nicolae Giugea:

"«Îndulcirea» luptei împotriva corupţiei, miza guvernării PSD-ALDE"

"Luaţi dosarele care există la SRI, la PNA, peste tot şi vedeţi unde sunt cele mai multe probleme!" - spunea în urmă cu mai bine de 15 ani Adrian Năstase, speriat de posibilitatea ca vreo anchetă anticorupţie să ajungă să se atingă de vreun baron din PSD. Numai după ce PSD a pierdut guvernarea, în decembrie 2004, lupta anticorupţie a devenit efectivă în România, iar beneficiile combaterii corupţiei numai dacă nu vrem nu le vedem.

Criza de credibilitate prin care trece astăzi Parlamentul reprezintă un efect indirect al luptei anticorupţie. O să vă întrebaţi de ce. Este simplu! Statutul de parlamentar a oferit celor mai mulţi dintre politicienii certaţi cu legea posibilitatea de a se ascunde sub un mandat de parlamentar, care conferă imunitate în faţa cercetărilor anticorupţie. Analizaţi, vă rog, cum cea mai mare parte a baronilor PSD din perioada 2000-2004 s-au debarasat de vechile activităţi şi s-au înghesuit să intre în Parlament, pentru a beneficia de protecţia imunităţii. Vă mai rog să analizaţi câte dintre voturile date de PSD pe cererile de încuviinţare a urmării penale au fost favorabile înfăptuirii unor anchete şi scoaterii la suprafaţă a adevărului.

Fără îndoială, după Decizia Curţii Constituţionale de miercuri, 30 mai, în sediul PSD s-a deschis şampania şi s-a sărbătorit posibilitatea demiterii Codruţei Kovesi de la conducerea DNA. Pentru cei din PSD este, însă, numai o victorie de etapă, căci între obiectivele lor de îmblânzire a justiţiei se mai află încă multe alte etape de parcurs: politizarea totală a numirii magistraţilor, mutilarea Codului penal şi Codului de procedură penală, în vederea dezincriminării unor infracţiuni de corupţie.

Am citit toate cele trei Programe de guvernare aprobate de Parlament, în vederea învestirii lui Sorin Grindeanu, Mihai Tudose sau Viorica Dăncilă şi nu am găsit nicăieri referiri la intenţiile PSD-ALDE de a eutanasia lupta anticorupţie! Pe sute de pagini, curg râuri de lapte şi miere pentru populaţie, fără să se facă vreo referire la obiectivele reale ale PSD şi ALDE. Aş putea chiar spune chiar că agreez unele opinii exprimate în spaţiul public, potrivit cărora strategia PSD-ALDE a fost aceea de a păcăli populaţia cu mirajul dublării veniturilor, sperând că aşa vor adormi vigilenţa acesteia cu privire la toate loviturile pe care au de gând să le dea funcţionării independente a justiţiei.

Frânele trase luptei anticorupţie nu fac decât să ne îndepărteze de Uniunea Europeană şi de principiile pe care se bazează statele dezvoltate din lume. Anual, zeci de miliarde de lei colectaţi din buzunarele românilor sunt furaţi, prin acte şi fapte de corupţie, în loc să ajungă în şcoli, spitale şi drumuri moderne. Anual, zeci de miliarde de lei ajung în vilele şi maşinile luxoase ale corupţilor, în proprietăţile cumpărate de aceştia peste hotare, din America Latină şi până în Madagascar. Corupţia este o cangrenă care ucide, încet şi sigur, încrederea oamenilor în piaţa liberă şi în democraţie.

După 17 luni de guvernare PSD-ALDE, liderii acestei coaliţii toxice au demonstrat, cu vârf şi îndesat, că singurul lor obiectiv este cum să-şi scape pielea, lor şi colegilor lor, de rigorile legii. Ţinta lor nu este numai Kovesi. Ţinta celor din PSD-ALDE o reprezintă orice instituţie care ar putea să acţioneze independent, legal şi care ar putea să le strice schemele de furt din bani publici. Ţinta lor este reîntoarcerea în epoca de glorie a PSD, din vremea lui Adrian Năstase, în care procurorul era subordonat direct şefului de partid.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Dovada incompetenţei PSD-ALDE - infrastructura de transporturi"

Ilustrul necunoscut care ocupă temporar funcţia de ministru al transporturilor va rămâne în istoria guvernamentală românească la capitolul sfidare, incompetenţă şi bătaie de joc faţă de plătitorul român de taxe. Nu ştiu să mai fi fost vreun ministru până acum care să manifeste un asemenea dispreţ faţă de români. Întrebat de jurnalişti când se vor finaliza loturile de autostradă aflate de prea mulţi ani în execuţie, ministrul a răspuns într-un ton golănesc faţă de reprezentaţii presei şi faţă de români că "se vor finaliza ... când vor fi gata!".

Nu l-am suspectat, atunci când a fost învestit, că este atât de nepriceput, însă recent, când a trebuit să ofere explicaţii de ce nu sunt puse în circulaţie două loturi finalizate din Autostrada A10 Sebeş-Turda, acesta a dat din colţ în colţ, furnizând explicaţii care mai de care mai trăsnite: ba că asfaltul este nu ştiu cum, ba că legislaţia are nu ştiu ce probleme, ba că el nu este ca Ponta şi că nu dă drumul la circulaţie pe o autostradă nesigură. Nu a putut însă să explice de ce nimeni nu a trecut pe şantier să verifice calitatea lucrărilor, pentru ca România să nu plătească lucrări de mântuială, facute la cele mai mari preţuri din Europa.

Au trecut peste 10 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi de când am putut accesa peste 70 de miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile. În tot acest răstimp, PSD nu a reuşit să demareze nici măcar un singur proiect major de infrastructură! Nicio autostradă, nicio cale ferată, niciun pod, port sau aeroport nu au beneficiat de vreo investiţie când PSD s-a aflat la guvernare! În urma guvernărilor PSD nu au rămas decât datorii mai mari pe care să le plătească românii.

Mai mult decât atât, incompetenţa celor din PSD s-a văzut şi în incapacitatea lor de a finaliza proiectele începute de alţii pe fonduri europene. La Autostrada A3, construită de Emil Boc, cei 3 kilometri lipsă nu sunt gata nici acum, după aproape şapte ani! La Autostrada A1, construită tot în vremea Guvernului Boc, PSD nu a fost în stare să reabiliteze cei 20 de kilometri care s-au fărâmat şi care pun în pericol viaţa celor care circulă pe ea. Tot la Autostrada A1, majoritatea loturilor demarate în vremea guvernării lui Emil Boc sunt încă în execuţie şi nu există vreo speranţă că se vor finaliza prea curând. Nici la Autostrada A10, construită de la Turda la Gilău tot în timpul lui Boc, de patru ani PSD se chinuie să taie panglica. Oamenii trebuie să ştie că vreme de 2 ani cât Emil Boc a guvernat, între 2010 şi 2011, România a pus în circulaţie câteva sute de kilometri de autostrăzi. În schimb, în 22 de ani cât PSD s-a aflat la guvernare, Miron Mitrea a realizat un ciot de câţiva kilometri de din Autostrada Soarelui la un preţ exorbitant, iar Ponta a inaugurat o bucată din Autostrada Sibiu-Deva, care s-a prăbuşit la câteva zile de la tăierea panglicii.

Dacă afirmaţiile mele pot fi catalogate mult prea critice, atunci vă fac un cadou şi vă ofer scrisoarea doamnei Corina Creţu, colega dumneavoastră din PSD şi comisar european, care şi-a pus mâinile în cap când a constatat cât de incompetenţi şi veseli sunt miniştrii garantaţi de Liviu Dragnea. Abia ce am trecut de jumătatea Cadrului financiar de programare 2014-2020 şi noi, românii, ştim deja că vom pierde bani din fondurile europene.

Mă întreb şi vă întreb, dacă ştiţi, oare, de ce se bucura doamna Dăncilă atunci când a aflat că România va avea alocări mai mari în perioada 2021-2027, atâta vreme cât noi nu folosim mai nimic din aceşti bani gratuiţi. Cert este că PSD nu a reuşit să construiască nimic în România, ci doar să dărâme şi ceea ce se construise corect. De aceea, la moţiunea de cenzură, interpuşii lui Dragnea la Guvern trebuie trimişi în şomaj de lungă durată. De ce de lungă durată? Pentru că niciun agent economic din România nu ar risca să-i angajeze!

Domnul Alexandru Rotaru:

"Opoziţia, PNL, vrea să convingă cu orice preţ că acţiunile sale sunt dătătoare de speranţă pentru România sau, mai degrabă, pentru preşedintele Iohannis, care are nevoie de un partid care să-l susţină pentru un nou mandat"

Plângerea penală, fără un motiv real, depusă de preşedintele PNL, domnul Ludovic Orban, împotriva prim-ministrului României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, săptămâna trecută, este penibilă şi de cea mai joasă speţă.

Această iniţiativă, la cererea preşedintelui Iohannis, nu face decât să alimenteze temerile că se doreşte cu orice preţ schimbarea actualei guvernări şi împiedicarea bunului mers al României şi a bunăstării tuturor românilor.

La scurt timp după ce Guvernul PSD-ALDE a demonstrat încă o dată, prin date oficiale, că îşi respectă promisiunile făcute romanilor în campania electorală, surpriză, prim-ministrul primeşte această plângere penală.

Devine tot mai evident faptul că în România opoziţia nu există, cel puţin nu una constructivă, capabilă să facă ceva bun pentru ţară. PNL nu are priorităţi. Are doar denigrare şi dosare penale inventate. Astfel, calea cea mai uşoară este de a recurge la metode de opresiune care se dovedesc a nu avea vreo bază legală, la fel cum s-a întâmplat şi în anul 2015.

Asistăm la o luptă politică la cel mai josnic nivel, în care se încearcă constant dărâmarea unui Guvern legitim constituit, rezultat în urma votului milioanelor de români.

Se pare că se doreşte ca, prin mijloace care afectează grav statul de drept, să se dea jos un Guvern legitim, pentru a pune în loc un nou Guvern tehnocrat care să blocheze mărirea salariilor şi a pensiilor şi să continue abuzurile din această ţară.

PNL şi Iohannis critică toate deciziile care au fost luate de PSD şi ALDE. Pentru domnul Orban, liberalismul înseamnă slugărnicie la un stăpân, iar atunci când gafele din PNL sunt monstruoase, Orban nu ştie să fie vertical. Totuşi, interesant ar fi ca domnul preşedinte Iohannis să expună clar ce performanţe a adus în politica de ţară.

Domnule Orban, veţi guverna atunci când poporul vă va da acest drept prin vot! Voinţa poporului este suverană şi votul trebuie respectat. Până atunci, lăsaţi Guvernul să-şi facă datoria!

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Două miliarde de lei pentru Programul «România Start-Up Nation 2018»"

În stimularea investiţiilor ca pilon esenţial al creşterii economice pentru 2018, se regăseşte ca prioritate şi zona firmelor nou înfiinţate. În acest an, guvernarea PSD alocă două miliarde de lei pentru Programul "România Start-Up Nation II". Aceste fonduri care vor fi alocate pentru acest an vor asigura finanţarea a 10.000 de noi proiecte de afaceri. Se acordă câte 200.000 de mii de lei pentru susţinerea companiilor nou înfiinţate.

"România Start-Up Nation 2018" începe imediat după ce vor fi finalizate plăţile aferente ediţiei de anul trecut. Toţi cei care au cereri de plată în aşteptare sau care nu le-au depus sunt contactaţi de personalul agenţiilor regionale pentru consiliere şi îndrumare. Ultima zi de depunere a cererilor de plată pentru "România Start-Up Nation 2017" este 29 septembrie 2018.

Fac un apel public ca toţi cei care au proiecte în derulare să ştie că banii aşteaptă, sunt în conturile celor trei bănci partenere şi ale agenţiilor.

Odată cu această informare privind programele pentru stimularea antreprenoriatului, vreau să le spun colegilor din opoziţie, care ne critică în fiecare zi, că românii au depozite consistent mai mari, atât în lei, cât şi în valută, la finalul lunii aprilie 2018, faţă de acelaşi moment al anului trecut.

Ce înseamnă acest lucru? Această situaţie confirmă că ultimul an a adus bunăstare românilor. Este un rezultat cert, consemnat cu date şi informaţii certe oficiale, interne şi externe, confirmate şi de Banca Naţională a României.

Depozitele în lei au ajuns la 113,6 miliarde, mai mari cu 7% faţă de 2017. Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 11,8% şi au ajuns la 99,8 miliarde de lei. În total sunt peste 66 de miliarde de euro, economii ale românilor, depozitate la bănci.

Promisiunea noastră din campania electorală din 2016, "Mai mulţi bani în buzunarele românilor", a devenit realitate palpabilă.

Aşadar, ne-am respectat angajamentul politic asumat. PSD îşi respectă astfel Programul de guvernare şi confirmă, o dată în plus, că ştie să guverneze bine, aşa cum a făcut-o de fiecare dată, când s-a aflat la putere.

Creşterea consemnată de BNR a depozitelor în lei şi valută, concomitent cu majorarea consumului şi a puterii de cumpărare, relevă fără dubii că românii o duc bine sub guvernarea PSD. Motorul esenţial al acestei îmbunătăţiri este decizia politică, asumată de PSD, cu determinare şi în pofida tuturor obstacolelor şi a opoziţiei partinice, de a majora salariile şi pensiile, de a încuraja afacerile, prin reducerea fiscalităţii şi prin debirocratizare.

Doamna Elvira Şarapatin:

"România trebuie să plătească două miliarde de euro amendă la UE, pentru că nu a modificat Codurile penale"

Din cauza blocajelor aberante ale celor care se opun modificării Codurilor penale, contribuabilii români ar putea plăti o sancţiune de circa două miliarde de euro, pentru că nu a transpus în legislaţia naţională Directiva privind prezumţia de nevinovăţie.

Ca urmare a propagandei statului paralel şi a unor scandalagii din opoziţie, cetăţenii din România ar putea ajunge să plătească din buzunarul propriu 1,9 miliarde de euro, la care se adaugă penalităţi de întârziere cuprinse între 2.300 şi 137.000 de euro pe zi.

Fiecare român trebuie să ştie că, dacă va plăti aceşti bani, va fi din cauza USR şi PNL care au încercat să blocheze dezbaterea parlamentară pentru transpunerea directivei.

Există o singură şansă de evitare a sancţiunilor - modificarea Codurilor penale să se facă până la momentul în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiţie. După acel moment, nu se mai poate opri nimic, pentru că nici măcar Comisia nu-şi va putea retrage sesizarea.

CSM confirmă necesitatea transpunerii directivei europene şi cere modificarea legislaţiei în sensul acesteia.

Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei Constituţiei, propune un amendament la Codurile penale, astfel încât în cursul urmării penale sau al judecării cauzei în cameră preliminară, Parchetele, inclusiv DNA să nu mai poată oferi comunicări publice despre faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii. De asemenea, dacă interesul legii o cere, datele vor fi transmise public, dar fără a oferi numele persoanei la care se face referire.

Un amendament similar a fost propus de PSD, dar a fost criticat dur de opoziţie şi de propaganda statului paralel.

CSM recunoaşte, practic, gravele probleme care există în acest moment. CSM recunoaşte că procurorii nu respectă şi nu au respectat prezumţia de nevinovăţie, iar spectacolul cătuşelor, prezentat românilor în ultimii 10 ani, a fost şi este o acţiune nedemocratică, în contradicţie totală cu valorile europene şi cu statul de drept.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"O politică agricolă conştientă de importanţa mediului este o politică durabilă şi de viitor"

La 5 iunie marcăm Ziua mondială a mediului. Protecţia mediului înconjurător este o problemă aflată în atenţia tuturor statelor europene. România tratează şi ea cu maximă atenţie problema reducerii poluării, deoarece problemele de mediu pot aduce cu sine consecinţe în diverse domenii importante ale ţării noastre. Un astfel de domeniu este cel agricol, unde ţara noastră are un potenţial important de dezvoltare pe viitor.

În ultimii ani, România şi-a crescut competitivitatea în domeniul agricol, politicile de dezvoltare influenţând dezvoltarea în domeniu, diversificarea activităţilor agricole şi o viaţă mai bună în mediul rural. Prin implementarea unor măsuri de susţinere financiară şi dezvoltare, domeniul agricol a devenit din ce în ce mai important în economia ţării. Şi pentru că agricultura nu trebuie să afecteze mediul, ci ea trebuie să rămână în armonie cu natura, ţara noastră a implementat diverse măsuri, cum ar fi Măsura 211, Măsura 212 sau Măsura 214, prin care s-a urmărit, pe de o parte, asigurarea de măsuri compensatorii utilizatorilor de terenuri agricole din zonele unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, iar pe de altă parte compensarea pierderilor de venituri înregistrate de fermierii care, în mod voluntar, au optat în activitatea lor pentru practici agricole cu impact redus asupra mediului. Aceste măsuri au dus la protecţia şi creşterea diversităţii biologice, la reducerea poluării şi la diminuarea schimbărilor climatice.

O politică agricolă care este conştientă de importanţa mediului este o politică durabilă şi echilibrată, care va avea rezultate bune nu doar în prezent, ci şi pe viitor. În contextul în care multe state europene promovează din ce în ce mai mult necesitatea protecţiei mediului, ţara noastră pune la rândul ei accent pe o politică agricolă de utilizare eficientă a resurselor naturale şi care să nu efecteze habitatele, ci să rămână în armonie cu mediul înconjurător. Acest lucru se regăseşte în continuare în pachetul de măsuri de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, măsuri care se adresează practicilor de agromediu şi climă, Măsura 10, agriculturii ecologice, Măsura 11, şi zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, Măsura 13, măsuri de care ţara noastră beneficiază încă din anul 2015. Acest pachet de măsuri este foarte important pentru dezvoltarea unei relaţii echilibrate între mediu şi agricultură în ţara noastră.

De Ziua mondială a mediului este nevoie să accentuăm faptul că promovarea acestor măsuri de mediu şi climă este prioritară, deoarece ele vin în întâmpinarea fermierilor din zonele eligibile, fermieri care au posibilitatea să practice o agricultură calitativă, responsabilă şi la standarde ecologice, respectiv în acord cu strategiile de protecţie a mediului şi a climei.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Protecţia mediului, o responsabilitate comună"

Ziua mondială a mediului înconjurător este aniversată, în fiecare an, pe data de 5 iunie. Marcarea acestei zile reprezintă un prilej de a lansa un semnal şi totodată un îndemn, de a acţiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural, pe care avem datoria de a-l transmite generaţiilor viitoare.

România are un capital natural impresionant. Cu toate acestea, în ciuda veniturilor mai mici, comparativ cu cele de la nivel european, consumul de resurse şi cantitatea de deşeuri generate sunt mari, România situându-se peste capacitatea de regenerare naturală a mediului înconjurător.

În acest context, protecţia mediului devine din ce în ce mai mult o responsabilitate comună, solicitând efortul tuturor: autorităţi, companii, instituţii financiare, manageri, creditori, contractori, consumatori. Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată fără o corelare a politicilor sectoriale, care privesc, pe de o parte, dezvoltarea economică şi socială şi, pe de altă parte, protecţia mediului.

Comisia pentru afaceri europene, al cărei preşedinte sunt, a examinat anul acesta întregul pachet de acte programatice privind sprijinirea economiei circulare, transmis de Comisia Europeană, aducându-şi contribuţia în opinia favorabilă adoptată cu privire la necesitatea unui pact mondial pentru mediu, în acord cu mandatul Comisiei Europene, de a negocia elementele constitutive ale acestuia în Organizaţia Naţiunilor Unite. Alături de colegii deputaţi din Comisia pentru afaceri europene, am organizat o serie de consultări cu reprezentanţi ai autorităţilor responsabile cu protecţia mediului şi domenii conexe dezvoltării durabile, încercând să găsim soluţii cu impact pozitiv pe termen lung.

Trebuie să acţionăm cu speranţa unui viitor mai bun, mai sustenabil, astfel încât copiii noştri să se bucure de un aer mai curat, de apă şi hrană mai sănătoase, de călătorii frumoase în natură.

Potrivit Eurostat, România se situează printre ultimele poziţii la nivel de reciclare, 5%, fiind fruntaşă la capitolul deşeuri municipale duse la groapa de gunoi, 82%. Nu este un motiv de bucurie. În ţări precum Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, doar 1% dintre deşeurile municipale ajung la groapa de gunoi, restul se reciclează. Cele mai recente statistici privind gestionarea deşeurilor municipale solide în UE demonstrează că există diferenţe mari între statele membre. Deosebirea cea mai izbitoare apare atunci când se compară procentual raportul între depozitare şi reciclare. Depozitarea, care este cea mai rea opţiune de gestionare din ierarhia deşeurilor, continuă, din păcate, să fie principalul mijloc de eliminare a deşeurilor în unele state membre.

În conformitate cu foaia de parcurs "Eficienţa Utilizării Resurselor", depozitarea deşeurilor trebuie să fie practic redusă la minimum până în 2020. România a făcut paşi modeşti în procesul de implementare a unor mecanisme eficiente de atingere a obiectivelor, în ceea ce priveşte eficientizarea prin reciclarea resurselor.

Un mediu curat este responsabilitatea noastră comună pentru o viaţă sănătoasă. Reciclarea este esenţială pentru păstrarea mediului în care trăim sănătos şi cât mai puţin poluat şi intoxicat. De asemenea, este extrem de importantă şi pentru reintroducerea în sistemul economic a unor materiale care devin din ce în ce mai greu de găsit. Astfel, este redus consumul emisiilor nocive din aer, cantitatea de deşeuri scade, iar resursele naturale se conservă. Neglijenţa noastră în privinţa folosirii deşeurilor are consecinţe foarte grave, printre care poluarea mediului - aer, apă, sol -, distrugerea mediului, dispariţia anumitor specii de plante şi animale, focare de infecţie şi multe altele. Materialele care se pot recicla sunt diverse şi pot fi recipiente din sticlă transparentă sau din sticlă colorată, hârtie - ziare/tipărituri -, cutii din aluminiu pentru băuturi, plasticul.

Hârtia sau cartonul şi plasticul au ponderile cele mai mari în structura deşeurilor de ambalaje generate în România, cu 31,2%, respectiv 27,1% din total, arată statistica publicată de Ministerul Mediului.

În ceea ce priveşte indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje în România, aceştia sunt de circa trei ori mai mici decât media europeană, respectiv de 62,4 kg/locuitor/an faţă de aproape 158 kg/locuitor/an. Conform cifrelor centralizate de Eurostat, în 2015, din 272 de kilograme de deşeuri menajere generate într-un an de un român, doar 3% se reciclează. Acest procent ne plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Îngrijorător este faptul că până în 2020 ar trebui să reciclăm 50% din deşeurile municipale.

Colectarea şi reciclarea selectivă reprezintă soluţii pe termen lung. Principalii responsabili pentru asigurarea sustenabilităţii produselor pe care le achiziţionăm suntem noi toţi, atât cei care le produc, cât şi consumatorii.

Mi-aş dori să fim cu toţii proactivi, în loc să fim reactivi. Dacă vrem să găsim soluţii concrete la problemele mediului cu care ne confruntăm în acest moment, trebuie să facem mai mult. Este bine să avem o zi când ne gândim la natură.

Încerc să atrag atenţia asupra faptului că mai sunt multe lucruri de făcut şi fiecare dintre noi poate contribui, în felul său. Trebuie, în continuare, să-i conştientizăm pe oameni, să sădim în mintea şi sufletul fiecărui cetăţean conceptul că omul este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei. În mâinile noastre este cheia acestor probleme. Atitudinile simple pot rezolva problemele mari.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"4 iunie, Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii - o zi care nu ne dă voie să uităm!"

De prea multe ori, printre evenimentele cotidiene consemnate de cronici, îşi fac loc ştiri legate de agresiuni cărora le cad victime copiii. Lipsiţi de apărare în faţa unei lumi dezlănţuite, traumatizaţi psihic, înfometaţi şi răniţi fizic, copiii care trăiesc zile şi nopţi în şir coşmarul conflictelor armate aşteaptă ca oamenii mari să facă ceva şi să-i protejeze în faţa violenţelor de tot felul, înainte de a fi prea târziu. Doar că uneori, din păcate, pentru mulţi copii aflaţi în zone nevralgice ale lumii, timpul nu mai are răbdare. Iar noi nu avem voie să uităm că niciun efort nu e prea mic pentru a salva viaţa unui copil şi pentru a-i feri de pericole. Este o realitate crudă faptul că, în situaţii de conflict armat, copiii sunt cei mai vulnerabili membri ai societăţii şi au nevoie de protecţie în orice moment, cifrele arătând că aproximativ 250 de milioane de copii trăiesc în zone afectate de conflict.

Din păcate, sunt încă zone în lume unde copiii sunt recrutaţi şi folosiţi, sunt răpiţi, abuzaţi sau sunt ucişi. Deşi această situaţie este mult peste puterea noastră de acceptare, totuşi, în lume se întâmplă astfel de atrocităţi, în spatele unor statistici seci stând copii traumatizaţi sau vieţi curmate cu cruzime la vârste fragede.

În data de 4 iunie, marcăm Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii, un semnal de alarmă prin care ni se atrage tuturor atenţia asupra pericolelor la care sunt supuşi copiii în multe zone ale lumii. Această iniţiativă a Organizaţiei Naţiunilor Unite ne atrage tuturor atenţia asupra impactului devastator al conflictelor armate asupra copiilor, care devin victime ale abuzurilor fizice şi emoţionale. Această zi, prin semnificaţiile sale profunde, ne împiedică să uităm rolul pe care îl avem în protejarea copiilor în faţa agresiunilor de orice fel, prin măsuri ferme şi acţiuni coerente şi confirmă angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor. Avem datoria de a ne asigura că regulile războiului care interzic strămutarea ilegală a civililor, atacurile îndreptate asupra şcolilor sau a spitalelor, folosirea, recrutarea şi deţinerea ilegală a copiilor şi refuzul de a acorda asistenţa umanitară sunt respectate şi că cei care le încalcă vor răspunde pentru actele lor.

Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii a fost stabilită într-o sesiune specială de urgenţă, organizată în problema Palestinei, la 19 august 1982. "Şocaţi de numărul mare de copii palestinieni şi libanezi care au căzut victime ale actelor de agresiune din partea Israelului", membrii Adunării Generale ONU au stabilit ca în fiecare an, la 4 iunie, să fie marcată această zi, ca un îndemn continuu să veghem ca drepturile copiilor să fie respectate.

Totodată, avem responsabilitatea de a susţine eforturile necesare pentru reabilitarea copiilor care sunt victime ale abuzurilor.

În anul 1997, Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 51/77 privitoare la drepturile copilului, document care a reprezentat un pas important în eforturile făcute pentru îmbunătăţirea protecţiei copiilor din zonele asediate. Arătând efectele conflictelor armate asupra copiilor, realizat de Graça Machel, Rezoluţia 51/77 a marcat lansarea unei noi înţelegeri între statele membre ONU şi a subliniat necesitatea unui efort conjugat al comunităţii internaţionale, în abordarea problematicii legate de vulnerabilităţile copiilor şi lipsirea acestora de drepturi elementare.

Nu putem uita că mulţi copii de vârste mici suferă de malnutriţie cronică şi o treime din copiii de vârstă şcolară nu frecventează o instituţie de învăţământ, mulţi alţi copii trăiesc drama despărţirii de familiile lor, sunt exploataţi sau se îmbolnăvesc în taberele de refugiaţi suprapopulate.

Această zi relansează un mesaj categoric de stopare a oricărui tip de violenţă asupra copiilor, abuzurile sau exploatările de orice fel trebuind condamnate cu fermitate.

Copiii încă aşteaptă ca oamenii mari să îi ajute!

Domnul Mihai Weber:

"Programul guvernamental «Apă gratis pentru irigarea terenurilor agricole» a fost realizat"

Vă informez că Programul guvernamental " Apă gratis pentru irigarea terenurilor agricole" a fost demarat, chiar dacă activitatea Guvernului PSD este contestată în ultima perioadă, fără argumente, cu scopul de a destabiliza şi manipula populaţia.

Partidul Social Democrat respectă Programul de guvernare, drept pentru care, pentru fiecare domeniu de activitate, realizăm tot ce am promis românilor care ne-au votat. Pe lângă sănătate, educaţie, infrastructură, turism şi agricultura reprezintă un domeniul foarte important pentru guvernarea PSD.

ANIF pune la dispoziţia fermierilor apă, în mod gratuit, la staţiile de punere sub presiune, iar acolo unde sunt canale de infrastructură principală pline cu apă, fermierii, în baza unor solicitări, vor putea să folosească instalaţii de irigat şi să irige din acele canale în mod gratuit.

Facilitatea de a iriga terenurile agricole este valabilă atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru societăţile comerciale şi cooperativele care au terenuri cultivate, cu orice cultură, în apropierea celor patru zone de unde se pot realiza irigaţiile.

Pe lângă facilitatea de a iriga terenurile agricole în mod gratuit, Ministerul Agriculturii a mai venit, în paralel, şi cu un alt program care vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, prin intermediul căruia se pot accesa fonduri europene de către organizaţii, federaţii ale utilizatorilor de apă constituite din proprietari, utilizatori de terenuri agricole. Aceste fonduri sunt alocate pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice, fiind nerambursabile în proporţie de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Acest program guvernamental prezintă o serie de avantaje în ceea ce priveşte reducerea pierderilor de producţie, apa constituind un factor important în creşterea şi dezvoltarea plantelor şi asigurarea de producţii ridicate.

Aşa cum am promis şi în Programul de guvernare, investim în agricultură, prin sprijinirea fermierilor români. Numai prin astfel de măsuri vom asigura fermierilor români şanse egale faţă de cei europeni!

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Greutatea ghiozdanelor elevilor reprezintă una dintre problemele cu care aceştia se confruntă zilnic şi care le pune în pericol starea de sănătate. Totuşi, chiar dacă în spaţiul public apar mereu discuţii privitoare la acest subiect, nu a fost luată vreo măsură concretă. Este evident că greutatea ghiozdanelor nu este adaptată capacităţii de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor şi tinerilor şi creşte riscul apariţiei deformărilor de coloană vertebrală. Pe termen lung, specialiştii susţin că se poate ajunge până la afectarea aparatului locomotor, a celui respirator şi chiar a sistemului nervos.

Potrivit unor studii realizate recent, greutatea ghiozdanului nu trebuie să fie mai mare de 8,2%-10% din greutatea corporală a copilului, însă din dorinţa ca elevii să fie pregătiţi suplimentar şi temeinic la toate materiile studiate la şcoală, aceştia sunt încărcaţi cu numeroase cărţi, culegeri, caiete speciale pe care sunt obligaţi să le poarte în ghiozdane, ajungându-se astfel la situaţia în care ghiozdanul unui elev din clasele primare are o greutate cuprinsă între 4 şi 7 kg. Potrivit medicilor, greutatea maximă recomandată pentru un copil de 7-11 ani nu ar trebui să depăşească 2,5-3kg.

Având în vedere toate aspectele subliniate mai sus, am propus amendarea legislaţiei, mai exact a Legii educaţiei naţionale, astfel încât greutatea manualelor şi materialelor didactice transportate zilnic la şcoală de un elev să nu depăşească 10% din greutatea sa corporală. În acest sens, în unele state europene şi în SUA s-au găsit soluţii pentru ca greutatea conţinutului ghiozdanelor să nu pună în pericol dezvoltarea elevilor. Pe acest model, proiectul de lege pe care l-am depus prevede ca şcolile să pună la dispoziţia elevilor spaţii speciale pentru depozitarea manualelor şi a rechizitelor, dar nu numai. De altfel, aceasta este o soluţie implementată în mai multe şcoli din România, fără costuri semnificative, dar, din păcate, acest lucru este departe de a deveni un fenomen extins. În forma pe care o propun, legea nu atinge pregătirea suplimentară a elevilor care se realizează, de cele mai multe ori, prin culegeri şi materiale suplimentare, ci propune doar o mai bună organizare a şcolilor, fără costuri suplimentare semnificative.

În acest context, îi rog pe parlamentarii din toate partidele, indiferent de culoarea politică, să susţină adoptarea acestui proiect de lege, având în vedere bunăstarea şi sănătatea copiilor noştri.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Câţiva români din diaspora, pasionaţi de economie, au căutat cu lupa o măsură luată de actuala guvernare pentru a sprijini micile întreprinderi şi în general mediul de afaceri. Rezultatul? Zero, precum capacitatea acestui Guvern şi a actualei majorităţi, de a face ceva pentru cei care crează plus valoare prin munca şi investiţiile lor.

În schimb, însă, la capitolul pomeni, actuala guvernare este doctorandă. Nu pot să nu remarc în dreptul acestui subiect şi apetenţa Partidului Naţional Liberal pentru pomeni, căci scutirea copiilor de la plata întreţinerii nu este altceva decât o pomană. Poate că părinţii acestor copii ar dori 500 de lei în plus la salariu, din care să poată plăti întreţinerea pentru copii. Masuri economice ioc, avalanşă de pomeni, creştere economică doar din consum, ritm infernal de închidere a societăţilor comerciale etc., cu alte cuvinte, o lentă, dar sigură cădere în prăpastie. Dar acest lucru nu este de mirare când din actuala coaliţie de guvernare face parte şi domnul Tăriceanu, artizanul crizei economice care a lovit România în 2009. Şi atunci tot pomeni, tot trai pe vătrai, plus delapidarea a 8 miliarde de euro într-un timp record. Singura diferenţă este că de data aceasta nu va mai exista un tandem Băsescu-Boc pentru a umple din nou visteria. Cum propunerile PNL sunt tot pomeni şi nu măsuri de susţinere a economiei, România a intrat într-un tunel la capătul căruia nu mai sticleşte nicio luminiţă.

Dar să revenim la românii din diaspora, a căror soartă mă îngrijorează cu adevărat. Din faimosul plan destinat pentru a îi încuraja să revină în România, a rămas un mare neant. Fondurile puţine alocate au servit la îngrăşarea câtorva isteţi care i-au învăţat pe românii din diaspora cum să completeze un dosar, după care românii din diaspora au rămas cu dosarele, din lipsă de fonduri guvernamentale. La începutul mandatului meu am cerut înfiinţarea de către Ministerul Afacerilor Externe, a unui centru de apeluri, deschis non-stop, centru unde românii din diaspora puteau suna în caz de pericol, în caz de sclavagism, în caz de abuzuri ale unor persoane sau autorităţi din ţara de reşedinţă. Cererea mea a fost refuzată, motivarea fiind lipsa fondurilor. Ştiţi că în majoritatea ţărilor europene există un registru de înscriere în ambasada unde cei plecaţi în altă ţară se înscriu şi pot fi contactaţi prin mail sau telefon în caz de pericol?

Noi am rămas la stadiul anunţurilor pe site-ul MAE şi al postărilor celor interesaţi pe reţelele de socializare. Din această cauză ne găsim compatrioţii doar la 4-5 zile după o catastrofă. Problema principală constă în faptul că niciun român din diaspora nu are încredere în autorităţile române, deoarece într-o altă ţară europeană nu i-ar trece nimănui prin cap să consulte registrele cu cei plecaţi în scopul de a le pune în spate taxe.

Dar celelalte ţări nu au guvernanţi iresponsabili, aşa cum are România. Până şi alte state mult mai puţin dezvoltate decât România au implementat programe de alertă pentru diaspora lor. România a rămas la nivelul timpului în care aprindeam focuri în caz de primejdie. Dar, aşa cum spune vorba străbună, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!

Poate că, într-o zi, atunci când România nu va mai fi guvernată de secretare de şcoli primare, de burduşiţi cu diplome luate fără a frecventa vreo facultate, poate că doar atunci România se va gândi şi îşi va respecta cei peste 5 milioane de români care o menţin încă pe linia de plutire, cu banii trimişi celor de acasă. Cei din diaspora privesc cu uimire la mitingul anunţat de PSD-ALDE pentru susţinerea propriilor corupţi, un fel de a pune presiune pe justiţia care trebuie să hotărască unde îi este locul domnului Dragnea. Înăuntru sau afară? Ce ar fi dacă nemulţumiţii şi umiliţii din diaspora ar veni să facă un miting la Bucureşti? Un adevărat milion de oameni, nu precum cel al PSD. Să vă spun eu ce aţi face? Aţi fugi mâncând pământul din faţa celor pe care nimeni nu îi poate cumpăra.

Aş mai avea o întrebare. Cum vă permiteţi să anchetaţi românii care trimit 2.000 de euro familiei, bani economisiţi cu trudă departe de casă? Cum vă permiteţi să îi trataţi ca posibili infractori sau terorişti? Când unii dintre infractori se ascund chiar aici, în Parlamentul României?!

Doamna Eliza-Mădălina Ştefănescu:

"Paşi concreţi pentru îmbunătăţirea legislaţiei în vederea combaterii violenţei în familie"

Violenţa în familie provoacă suferinţă, traume şi, în cele mai rele cazuri, decese, iar acest lucru, în România anului 2018, trebuie să se schimbe. Din păcate, însă, statisticile şi mai ales poveştile oamenilor care au trecut prin asta spun altceva. Aşa că, este datoria noastră să schimbăm lucrurile. Iar ele se vor schimba.

La iniţiativa Guvernului României, prin Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie urmează să fie modificată, în vederea reducerii pe cât posibil a acestui flagel. Măsurile luate vor fi mult mai eficiente şi vor permite un control mai bun atât asupra victimelor violenţelor, cât şi asupra agresorilor.

Trebuie în mod cert să ne redefinim conceptele a ceea ce înseamnă violenţa în sânul unei familii şi să spunem clar şi răspicat că indiferent de obicei, cultură, tradiţie şi religie, violenţa împotriva copiilor şi femeilor, dar şi împotriva bărbaţilor trebuie să se oprească. Persoanele care au locuit în teroare, în abuzuri şi private de orice formă de respect trebuie să capete o voce şi să îşi reia identitatea. Cu sprijinul statului, prin centrele de protecţie, de îngrijire, prin sistemele de asistenţă care vor fi puse la dispoziţie, dar şi prin liniile telefonice de urgenţă, glasul lor va fi auzit şi va deveni important.

Prevenţia este extrem de importantă în aceste cazuri, iar printr-o informare potrivită, încă de pe băncile şcolii, astfel de întâmplări, uneori tragice, ar putea fi evitate. La fel de importante sunt şi sancţiunile care sunt aplicate agresorilor, însă important este să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a crea şi un sistem de reabilitare.

Dar poate cea mai importantă este atitudinea noastră, a tuturor, faţă de victime, de agresori şi faţă de violenţă în general. În societatea în care trăim, informaţia şi viteza înseamnă putere, iar empatia şi o mână întinsă cuiva aflat în suferinţă au început să îşi piardă din valoare. Este de datoria noastră să fim acolo şi să reacţionăm atunci când suntem martori la asemenea violenţe. Dacă o persoană care suferă nu poate vorbi pentru a cere ajutor, este de datoria noastră ca noi să fim vocea ei şi să facem tot ce putem pentru a oferi sprijin.

Societatea noastră este aşa cum ne-o construim. Haideţi să contribuim cu toţii la ea, iar prin sisteme bune de prevenţie, de protecţie, de informare şi de ajutorare, dar şi printr-o comunicare mai bună să clădim, fără violenţă, lumea în care ne dorim să trăim!

Domnul Eugen Tomac:

Prin proiectele elaborate, instituţiile abilitate au datoria de a contribui în mod concret la asigurarea un parcurs constant în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei României. Măsurile asumate trebuie să fie în primul rând responsabile şi sustenabile şi să vină, în mod real, în sprijinul cetăţenilor. Trebuie depăşită etapa în care populismul primează.

Zilele trecute aflam despre un proiect promovat de Guvern, care, în opinia mea, este unul cu implicaţii şi riscuri mari. Programul "Investeşte în tine" îşi propune să ofere tinerilor care sunt la studii, fără a avea un loc de muncă, acces la împrumuturi fără dobândă, garantate de stat, de 40.000 de lei, pentru educaţie, sănătate, sport şi cultură. Creditul poate creşte cu alţi 20.000 de lei, dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării programului, nefiind însă vizaţi doar tinerii, numărul persoanelor eligibile pentru a lua un credit prin acest program fiind de 8 milioane. Pentru persoanele între 26 şi 55 de ani, valoarea creditului este de 35.000 de lei, dar poate fi extins cu 20.000 lei, dacă beneficiarul este angajat sau se angajează în perioada derulării programului. Există foarte multe întrebări legate de acest program, o serie de neclarităţi şi neconcordanţe.

Pe marginea acestui subiect, Organizaţia de Tineret a Partidului Mişcarea Populară a avut o reacţie extrem de fermă. Partidul nostru se poate mândri cu tineri foarte responsabili, informaţi, care nu se lasă manipulaţi de pomenile electorale şi măsurile populiste pe care PSD le înaintează populaţiei în fiecare zi.

În comunicatul de presă transmis de Organizaţia de Tineret a PMP, pe această temă, tinerii reclamă faptul că, prin intermediul acestui program, este încurajată dependenţa faţă de stat. Da, tinerii şi nu numai ei trebuie să fie susţinuţi de stat, însă nu considerăm că soluţia este aceea de a ne împrumuta pentru a ne putea asigura şi salva sănătatea, pentru a putea duce copiii la cămine şi grădiniţă, pentru a putea termina o şcoală, pentru a ne permite un calculator, cărţi şi alte materiale didactice, pentru a face sport, pentru a ne culturaliza şi aşa mai departe. Banul public trebuie cheltuit în mod inteligent, nu prin garantarea, de către stat, a noi credite, la nesfârşit, în condiţiile în care vorbim, la momentul de faţă, despre un procent ridicat de credite neperformante în România.

Mi se pare absolut revoltător faptul că, deşi destinat în principal tinerilor, reprezentanţii elevilor, ai studenţilor şi ai tinerilor au acuzat lipsa dezbaterii şi consultării în spaţiul public pe acest subiect cu un impact foarte mare. Mi-aş dori sincer să renunţăm la vălul de ipocrizie care caracterizează actuala coaliţie de guvernare! Se spun cuvinte mari, se vorbeşte în permanenţă despre existenţa unui interes aparte pentru educaţia tinerilor în societatea românească. Dacă este aşa, ridic o întrebare simplă, al cărei răspuns este foarte elocvent. În aceste condiţii, oare nu ar fi fost mai oportună respectarea Legii educaţiei naţionale, prin alocarea unui procent de 6% din PIB pentru educaţie, în condiţiile în care, în 2018, educaţia a primit o alocare bugetară de aproximativ 3% din PIB? Media europeană a procentului din PIB alocat educaţiei este de 5,4%, iar media în Europa de Est este de 4,7%.

Haideţi să vorbim mai puţin şi să acţionăm mai mult, să lăsăm populismele şi să gândim măsuri care să dezvolte România în mod real, şi nu să aducă voturi. Să gândim programe responsabile şi nu amatorisme care au scopul de a creşte dependenţa cetăţeanului faţă de stat!

Domnul Florinel Stancu:

"A venit timpul să acţionăm mai hotărâţi în privinţa reutilizării, reciclării şi recuperării deşeurilor!"

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor pe parcursul ultimilor ani afectează comunităţile locale, ameninţă mediul şi contribuie la emisiile globale de gaze cu efect de seră. În contextul creşterii economice a volumului şi diversităţii deşeurilor generate, gestionarea şi reciclarea deşeurilor reprezintă priorităţi locale, naţionale şi internaţionale. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a luat angajamentul să recicleze o mare parte din deşeurile produse. Din păcate, lipsa unei infrastructuri de colectare selectivă, dezinteresul majorităţii populaţiei pentru protecţia mediului, greşelile autorităţilor locale sau nerespectarea legislaţiei de societăţile care adună gunoiul ne-au poziţionat într-un top al statelor cu probleme.

Obiectivele de bază ale politicii actuale a Uniunii Europene privind deşeurile constau în prevenirea generării deşeurilor şi în promovarea reutilizării, reciclării şi recuperării pentru asigurarea protecţiei mediului. Deşeurile sunt din ce în ce mai mult percepute ca o sursă de materie primă valoroasă pentru sectorul industrial, cu abordări cum ar fi reutilizarea, reciclarea şi recuperarea de energie. Este aplicată reglementarea deşeurilor de ambalare, a vehiculelor scoase din uz, a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, deşeurilor biodegradabile şi anvelopelor. Politica europeană se axează îndeosebi pe activităţi de separare a deşeurilor biodegradabile de la depozitele de deşeuri, dar şi de reciclare şi recuperare, acest fapt contribuind la prevenirea poluării mediului şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În prezent, în ţara noastră nu se reciclează decât un sfert din cantitatea de deşeuri. Acest lucru ne costă foarte mult din punct de vedere financiar, al securităţii naţionale şi sănătăţii populaţiei. Instituţiile implicate trebuie să implementeze, cu prioritate, proiecte ce ţin de extinderea infrastructurii existente. Avem nevoie să extindem acoperirea colectării separate în toate judeţele pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Directiva-cadru privind deşeurile.

Un exemplu de urmat în acest sens este Spania, prima ţară din Uniunea Europeană care a impus ca o parte din deşeurile electrice şi electronice să fie pregătite pentru reutilizare şi nu reciclare sau incinerare. De exemplu, punctele de colectare au un spaţiu dedicat bunurilor reutilizabile. Acest concept simplifică colectarea deşeurilor, de la câteva categorii, în doar două. Prima categorie este dedicată deşeurilor reutilizabile, adică cele din hârtie, plastic, sticlă, biologice iar a doua este destinată deşeurilor periculoase, care nu pot fi refolosite. Specialiştii spun că un asemenea sistem aduce economii de până la 50% în bugetele locale ale primăriilor pe partea de gestionare a deşeurilor. În plus, după ce începi să colectezi selectiv, din banii care vin la buget poţi creşte angajările în domeniu îmbunătăţind incluziunea socială.

În ultimii ani, în judeţul Dolj, au fost realizate o serie de măsuri concrete în vederea colectării şi prelucrării deşeurilor. Depozitul ecologic Mofleni reprezintă cea mai mare investiţie cu profil ecologic din zonă. Ultima celulă, inaugurată recent, are o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi. Sunt tratate zilnic peste 2,7 milioane de kilograme de deşeuri provenite de la 5 milioane de locuitori. Depozitul este un exemplu de bună practică în domeniul managementului deşeurilor şi ar trebui urmat de toate judeţele din România.

Consiliul Judeţean Dolj derulează etapa a II-a din Proiectul "Sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţ". Acesta este finanţat din fonduri europene şi are ca obiective principale închiderea depozitelor neconforme de la Calafat, Filiaşi şi Segarcea, construirea a patru staţii de transfer - Băileşti, Calafat, Dobreşti şi Filiaşi -, a două staţii de compostare - Calafat şi Craiova - şi a unei staţii de sortare a deşeurilor - Craiova, precum şi asigurarea utilajelor specifice pentru gestionarea acestora. De asemenea, au fost achiziţionate 32 de autospeciale pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere, 3.906 containere de diferite capacităţi, 102.985 de compostoare individuale pentru gospodării din mediul rural şi din oraşele Bechet şi Dăbuleni, precum şi furnizarea a 759 de containere îngropate destinate municipiului Craiova.

Ne dorim ca astfel de proiecte să se extindă în toată ţara, iar pentru asta depunem eforturi în fiecare săptămână. Prin activitatea pe care o desfăşurăm la Comisia pentru industrii şi servicii, sperăm că municipalităţile vor analiza la rândul lor exemplele bune şi vor da dovadă de disponibilitate pentru a se asigura un program de gestionare cât mai eficient în domeniu. Aşa cum am întâlnit în municipalităţi din Spania, Italia, Franţa şi Germania.

Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă:

"Un generator de curent, soluţia salvatoare pentru sute de litri de sânge"

În urmă cu câteva zile, media din Timişoara trăgea un puternic semnal de alarmă. Sute de litri de sânge riscau să se degradeze şi să fie aruncaţi din cauza unei banale întreruperi de curent. Pe scurt, Enel, furnizorul de curent din Banat, a înregistrat o avarie majoră care a cuprins un cartier întreg din Timişoara, unde îşi are sediul şi Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Timişoara. În acel moment, în frigiderele centrului se găseau câteva sute de litri de sânge, recoltaţi în ultimele două zile. Sângele trebuie să stea la temperaturi cuprinse între 2 şi 6 grade, altfel după 90 de minute începe să se degradeze. Managerul centrului, în disperare de cauză, pentru că nimeni nu răspundea la telefoanele Enel-ului, a sunat la Serviciul 112 şi a cerut ajutorul angajaţilor STS care l-au pus în legătură cu cei care trebuiau să remedieze situaţia. În cele din urmă, curentul a revenit dupa 20 de minute. Incidentul a reliefat însă un lucru grav. Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Timişoara nu are un banal generator de rezervă care să intervină, dacă se întrerupe curentul, şi să asigure temperatura optimă necesară conservării sângelui.

Situaţia însă pare că nu e singulară în ţară. Timişoara nu este singurul centru de transfuzii din România care se află într-o asemenea situaţie şi unde o întrerupere de curent, neanunţată, poate cauza o pierdere de sânge, asta în condiţiile în care România este într-o permanentă criză de sânge. Periodic se organizează campanii de donare, iar cei care acceptă să le fie recoltat sângele sunt recompensaţi. Atunci când este un accident major sau un membru al unei familii are nevoie masivă de sânge, se solicită ajutor. Niciodată nu este destul sânge. Şi cu toate acestea acceptăm să pierdem sute de litri de sânge obtinuţi cu greu. Cât valorează sângele care s-ar pierde? Deşi, teoretic, nu se poate cuantifica, tind să cred că este vorba despre câteva sute, poate mii de lei, căci acesta este preţul unui generator de rezervă care ar putea împiedica pierderea. Putem accepta să nu alocăm bani pentru un asemenea generator şi să riscăm să pierdem sângele atât de preţios? Nu. Vreau să cred că a fost o simplă neglijenţă care, din fericire, până acum nu a produs efecte şi care poate fi remediată cât mai repede.

Deşi conducerea Centrului de transfuzii din Timişoara a făcut numeroase demersuri pentru alocarea de bani necesari cumpărării unui asemenea generator, acest lucru nu s-a întâmplat. Cheltuim zeci de mii şi sute de mii de euro pentru aparatura care zace de ani buni nefolosită în spitale, dar nu alocăm câteva mii de lei pentru un generator de curent de care ar putea fi nevoie în orice moment.

De aceea, solicit Ministerului Sănătăţii să intervină de urgenţă şi să aloce bani pentru un banal aparat care poate salva, în cele din urmă vieţi, pentru că sângele înseamnă viaţă.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Un grav atentat la siguranţa naţională"

Fără îndoială, atacul concertat al coaliţiei de la guvernare asupra Pilonului II de pensii reprezintă un grav atentat la siguranţa naţională, iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării trebuie să se sesizeze în acest sens.

Securitatea financiară a milioane de români care aveau sub 35 de ani în urmă cu un deceniu este grav ameninţată atât prin diminuarea succesivă a contribuţiilor acestora la fondurile de pensii private obligatorii, cât şi prin declararea ca facultativă a plăţii acestor contribuţii.

Prin acţiunile lor iresponsabile, actualii guvernanţi demonstrează că nu îi interesează cine va asigura acestei generaţii, dacă nu un venit decent, măcar unul la limita subzistenţei, peste 20 de ani când îşi vor fi îndeplinit stagiul complet de cotizare şi îşi vor solicita dreptul constituţional la pensie.

Un calcul matematic simplu arată că la un salariu mediu brut, în România, în prezent estimat la circa 3.300 lei, contribuţia de 21,25% virată la Pilonul I de pensii se ridică la aproximativ 700 de lei lunar.

Această sumă, însă, se redistribuie în secunda doi pentru onorarea pensiilor aflate în prezent în plată, deci nu se capitalizează, nu se acumulează şi nu se înmulţeşte în beneficiul ulterior al contribuabilului.

În aceste condiţii, despre ce randament superior al Pilonului I faţă de Pilonul II vorbeşte ministrul finanţelor publice atunci când propovăduieşte facultativitatea contribuţiei la acest fond privat de pensii?

În momentul de faţă, contribuţia la Pilonul II reprezintă 3,75% din salariul brut, deşi ar fi trebuit să atingă deja 6%. Chiar şi cu această contribuţie diminuată, în contul beneficiarului tot se mai acumulează 124 lei lunar, ceea ce reprezintă aproape 1.500 de lei anual, respectiv peste 52.000 de lei după un stagiu de cotizare de 35 de ani.

Dacă la această sumă adăugăm şi randamentul investiţional al Pilonului II de pensii, care în cei 10 ani de la înfiinţare aproape că a ajuns la 20%, vom constata că, la final, după încă două decenii de plată a contribuţiilor, acest fond aproape că se va dubla.

Ajungem, deci, la concluzia că Guvernul PSD-ALDE confiscă fiecărui cetăţean român, care în prezent are 45 de ani, dreptul de a se bucura, la pensie, de un aport suplimentar de circa 100.000 lei, adică peste 20.000 euro, cât ar reprezenta suma medie consolidată în minimum 30 de ani de contribuţie la Pilonul II.

Conform cifrelor diseminate în prezent, în România sunt circa 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii private Pilon II, iar suma acumulată în conturile lor a atins 43 de miliarde de lei, din care câştigul total din investiţii reprezintă peste 7 miliarde de lei.

Desfiinţarea Pilonului II va lăsa peste 80% dintre salariaţii actuali fără nicio formă de economisire la bătrâneţe, atâta vreme cât instituirea unui regim facultativ de contribuţie la un pilon de pensii private s-a dovedit deja ineficientă, dacă avem în vedere cei sub 10% dintre angajaţi, circa 400.000 de contribuabili, care participă în prezent la Pilonul III, opţional prin definiţie.

Guvernul trebuie să înţeleagă că Pilonul II nu este concurent Pilonului I, ci complementar, acest sistem funcţionând cu succes în alte state unde a fost aplicat, tocmai pentru a compensa scăderea capacităţii statului de a onora plata unor pensii decente.

Marele avantaj al acestei forme de economisire este atât posibilitatea de multiplicare pe termen lung, prin plasamentele efectuate de administratorii privaţi ai fondului, cât şi posibilitatea transmiterii capitalului acumulat prin succesiune, moştenitorilor, ceea ce nu se întâmplă în cazul Pilonului I.

Acestea, dar nu numai sunt motivele pentru care ministrul finanţelor publice trebuie să plece.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Programul de creditare cu dobândă zero «Investeşte în tine»", o oportunitate excelentă pentru milioane de români!"

Partidul Social Democrat respectă, aşa cum se cuvine, prevederile Programului de guvernare cu care am câştigat încrederea românilor, adoptând în acest sens numeroase programe, proiecte şi politici publice destinate creşterii nivelului de trai al populaţiei. După creşterile salariale adoptate prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în urma cărora salariile profesorilor şi medicilor au crescut exponenţial, Guvernul pregăteşte acum noi măsuri destinate, în special, stopării exodului forţei de muncă specializate şi menţinerii tinerilor noştri bine pregătiţi în ţară.

Astfel, în aceste zile va fi aprobat Programul de creditare cu dobândă zero "Investeşte în tine", adresat unui număr de aproximativ 8 milioane de români, care vor primi bani pentru a investi în dezvoltare personală şi a-şi susţine diverse cheltuieli de strictă necesitate. Beneficiarii vor fi încadraţi în două categorii de vârstă, respectiv tineri între 16 şi 26 de ani, şi persoane între 26 şi 55 de ani, care vor putea accesa acest program pentru a studia, pentru diferite cheltuieli curente, pentru a plăti şcoala sau grădiniţa copiilor, pentru a cumpăra medicamente, pentru achiziţionarea unei locuinţe sau în vederea recalificării şi reconversiei profesionale. Tinerii cu vârsta între 16 şi 26 de ani vor putea primi un credit de 40.000 de lei, sumă care poate fi suplimentată cu 20.000 de lei, dacă sunt salariaţi sau se vor angaja pe perioada de implementare a proiectului, iar cei din a doua categorie, 26-55 de ani, vor beneficia de 35.000 lei, tot cu 20.000 de lei în plus, dacă sunt angajaţi sau se vor angaja. Extrem de important este faptul că dobânda acestui credit este zero pentru toţi beneficiarii, dobânzile şi comisioanele bancare urmând a fi suportate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, pe întreaga perioadă de zece ani, cu condiţia ca ratele creditului să fie plătite la scadenţă.

Cheltuieli eligibile ale Programului "Investeşte în tine" au o paletă complexă. Astfel, în domeniul educaţiei, banii pot fi folosiţi pentru plata cursurilor de specializare, calificare, cărţi, rechizite, reviste de specialitate, costuri de transport pentru participarea la manifestări ştiinţifice din România sau din străinătate, achiziţionarea de calculatoare, laptop-uri, imprimante, soft-uri, plata chiriei, utilităţi, loc cazare în cămine şcolare sau studenţeşti.

În sănătate, sunt eligibile programului medicamentele, analizele medicale, serviciile dentare, intervenţiile chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate.

De asemenea, banii se pot utiliza pentru abonamente culturale, echipamente sportive de uz personal, abonamente la activităţi sportive. Nu în ultimul rând, extrem de important, creditele pot fi cheltuite pentru achiziţia sau construcţia de locuinţe şi modernizarea sau renovarea celor existente.

Este un program care se adresează în primul rând tinerilor, dar nu numai, beneficiarii fiind toţi românii interesaţi de dezvoltare personală, precum şi familiile acestora. Motivaţia principală este păstrarea tinerilor în ţară, precum şi a specialiştilor bine pregătiţi din toate domeniile de activitate, deoarece România se confruntă în continuare cu un procent problematic al şomajului în rândul tinerilor, precum şi cu lipsa forţei de muncă profesionistă şi calificată în diferite sectoare economice şi zone ale ţării.

Sunt convinsă că Programul "Investeşte în tine" îşi va atinge obiectivele fixate, respectiv creşterea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă în special în rândul tinerilor, îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală spre locul de muncă, susţinerea potenţialului de creştere economică prin creşterea nivelului de calificare, stimularea cetăţenilor pentru a investi în propria dezvoltare şi a familiei lor, sprijinirea persoanelor care urmează o formă de învăţământ sau cursuri de reconversie profesională. Acest deziderat este încă o dovadă că Guvernul PSD aplică corect Programul de guvernare asumat, în scopul creşterii calităţii vieţii românilor şi apropierii lor de un grad de bunăstare competitiv pe plan european.

Domnul Mihai Niţă:

"Salvarea pădurilor, o prioritate naţională"

În fiecare an, pe data de 5 iunie este aniversată Ziua mondială a mediului. Data a fost stabilită în 1972, de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Cu acest prilej, în peste 100 de ţări sunt organizate manifestări pentru conştientizarea populaţiei privind problemele de mediu. Anul acesta, România ar putea adopta ca temă de acţiune salvarea pădurilor din zona carpatină.

Deşi aria transilvană a Carpaţilor este considerată ca ultima regiune sălbatică nedistrusă din Europa, munţii noştri fiind cea mai preţioasă resursă naţională, mulţi români nu-i acordă importanţa cuvenită. Nu numai distrugerea pădurilor este ignorată, ci şi frumuseţea şi puritatea peisajului montan, alterate de trecerea turiştilor autohtoni, care se comportă ca nişte vandali, lăsând în urmă tone de gunoaie ce afectează ulterior numeroasele cursuri de apă.

Dacă turiştii ar fi responsabili pentru profanarea mediului, daunele provocate naturii n-ar ajunge la proporţiile existente. Numai că la amplificarea lor contribuie vârtos firmele care exploatează nemilos pădurile. Numeroşi arbori seculari au căzut pradă drujbelor. Se taie copacii zi şi noapte, ilegal, sau la limita legii. Fauna şi flora Carpaţilor sunt tulburate din rostul lor şi ameninţate cu extincţia.

Există îngrijorare faţă de această situaţie, dar eforturile dedicate reabilitării zonelor de munte trebuie intensificate, iar acţiunile consacrate acestei cauze trebuie urgentate, înainte de a constata că este prea târziu. La decimarea pădurilor contribuie şi incendiile, provocate din neglijenţa oamenilor.

România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră, iar jumătate din acest fenomen se petrece în arii protejate. Aceste păduri sunt o adevărată "sărbătoare a biodiversităţii", după cum aprecia şi prinţul Charles, al Marii Britanii. Cu toate acestea, masacrarea pădurilor continuă. La măcel participă cu bună ştiinţă şi unii angajaţi ai ocoalelor silvice, aşa cum s-a constatat săptămâna trecută, cu prilejul unor acţiuni în forţă ale instituţiilor statului. Într-un singur an, defrişările ilegale din pădurile României au adus prejudicii de 5,7 milioane de euro, după ce au fost raşi după faţa pământului 146.000 de metri cubi de lemn, care a luat calea exportului. Referindu-se la activitatea firmei Holzindustrie Schweighofer, europarlamentarul austriac Thomas Waitz aprecia că "Dacă ar lucra la noi ca în România..." - această firmă - "...ar avea mari probleme legale." Se ştie că în ţările occidentale regimul silvic prevede sancţiuni draconice pentru orice infracţiune care afectează mediul. Este imperios necesar, acum, să procedăm în consecinţă.

Acţiunile consacrate salvării pădurilor şi plantării de arbori trebuie să fie tot mai ample, sensibilizând, astfel, întreaga populaţie a ţării, inclusiv prin educarea copiilor, nu numai în ziua de 5 iunie, ci în fiecare zi.

Domnul Nicolae Georgescu:

"5 iunie - Ziua învăţătorului"

Ziua de 5 iunie este o sărbătoare cu valoare simbolică, pentru a sublinia importanţa învăţătorilor şi a profesorilor în parcursul vieţii fiecăruia dintre noi. Este sărbătoarea dascălilor care slujesc în toate şcolile româneşti. Este o sărbătoare a elevilor, ale căror performanţe motivează munca şi chiar existenţa dascălilor, este o sărbătoare a părinţilor şi a bunicilor, deoarece omul cât trăieşte, învaţă. Ziua învăţătorului este aşadar o sărbătoare a tuturor.

Tocmai de aceea, prin Legea nr. 289/2007 s-a stabilit instituirea Zilei învăţătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Luna iunie debutează cu Ziua copilului şi continuă cu Ziua învăţătorului, iar la mijlocul lunii se încheie anul şcolar. De aceea, luna iunie poate fi considerată luna şcolii.

Ştim cu toţii ce înseamnă şi ce impune munca învăţătorului. În primul rând impune vocaţie, chemare şi, aş îndrăzni să zic, chiar har divin. Mărturiile Bibliei arată că discipolii i se adresau fiului Domnului cu apelativul "Învăţătorule". Se poate spune, deci, că dascălii poartă un titlu binecuvântat. Poate de aceea munca învăţătorului se face cu credinţă, dar şi cu sacrificii.

Orice sărbătoare este în primul rând un prilej oportun de aduceri aminte. Omagiem astăzi toate generaţiile de înaintaşi, acei dascăli minunaţi care în fuga secolelor au servit şcolile româneşti. Omagiem însăşi şcoala, ca instituţie, care are şi astăzi aceeaşi misiune pe care i-a formulat-o Iluminismul secolului al XVIII-lea, de a forma "cetăţeni credincioşi statului, muncitori, harnici şi pricepuţi".

Dacă ar fi să analizăm vechea legislaţie din sfera învăţământului din provinciile româneşti, am constata că, în Banat, aceasta prevedea "să nu se încredinţeze nimănui funcţia didactică până când nu a fost găsit corespunzător printr-un examen amănunţit". Sunt menţionate şi calităţile necesare unui învăţător: să posede cunoştinţele, să fie paşnic, să fie sever cu măsură, afectuos şi respectuos faţă de elevi, în comportarea publică să fie un exemplu. Observăm că profilul moral şi profesional cerut dascălului este acelaşi de sute de ani.

Ziua învăţătorului este în primul rând o zi omagială. Omagiem şcoala ca instituţie, omagiem toate generaţiile de dascăli care i-au creat tradiţia, omagiem în special pe cei care astăzi, după o viaţă închinată şcolii, îşi încheie activitatea didactică, la capătul unor decenii de muncă în slujba şcolii. Pensionarea nu înseamnă deloc renunţarea la misiunea de educator, aureola dobândită într-o profesie atât de nobilă va străluci şi va lumina în continuare în jurul lor.

Pentru acei dascăli care acum fac primii paşi în profesie aş avea mai ales cuvinte de îndemn. Să aibă încredere în forţele proprii, să aibă încredere în colegi, să aibă încredere în instituţia şcolii. Vă îndemn să fiţi creativi, deoarece şcoala are nevoie permanentă de inovare, de modernizare, atât în conţinut, cât şi în metodică. Faceţi în aşa fel ca noile tradiţii ale şcolii româneşti să fie fructul unor experienţe reuşite şi confirmate în timp!

Cu astfel de gânduri, emoţionat, dar şi entuziasmat de această sărbătoare, îi salut pe toţi învăţătorii, dorindu-le succes, realizări şi idealuri frumos împlinite!

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

An de an, la data de 1 iunie, sărbătorim Ziua copilului, prilej pentru a ne aminti de copilărie şi de a ne bucura alături de cei mici. De asemenea, această zi are ca scop reafirmarea angajamentului fiecăruia dintre noi în ceea ce priveşte promovarea şi respectarea drepturilor copiilor.

România a ratificat Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului în septembrie 1990. Ne-am asumat, de 28 de ani, să protejăm interesul superior al copilului prin garantarea unor drepturi fundamentale, precum: accesul nediscriminatoriu la educaţie, la îngrijire medicală, la identitate, asigurarea protecţiei împotriva oricărei forme de violenţă, abuz sau neglijenţă ş.a.m.d.

Cu toate acestea, copiii continuă să fie ţinta unor abuzuri din partea părinţilor, profesorilor sau a altor categorii de persoane, aşa cum o arată statisticile, dar şi cazurile relatate din ce în ce mai des în mass-media. Anual, în România, peste 4.000 de copii sunt victimele unor răufăcători, iar peste 3.500 de minori sunt acuzaţi de comiterea unor infracţiuni, an de an. La fiecare 5 minute, un copil cere ajutor, raportând o formă de abuz. Suntem pe primul loc în UE la numărul de naşteri la minore.

M-am angajat să promovez respectarea drepturilor copiilor şi am depus o serie de propuneri legislative în acest sens, cum ar fi Registrul automatizat naţional cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor; modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea copilului, prin care am crescut la 7 ani, vârsta minimă de trimitere a copiilor în servicii de tip rezidenţial; completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin care am urmărit asigurarea unui acces nediscriminatoriu la serviciile de sănătate pentru copii, chiar şi în situaţia în care aceştia nu sunt înscrişi în registrele de stare civilă şi nu deţin CNP.

Contez pe sprijinul dumneavoastră, dragi colege, dragi colegi, să susţineţi aceste iniţiative legislative, pentru ca drepturile copiilor din România să fie respectate cu adevărat!

Doamna Alexandra Presură:

"Peste opt milioane de români vor putea investi în propria dezvoltare, prin Programul «Investeşte în tine»"

Peste opt milioane de români vor beneficia de Programul guvernamental "Investeşte în tine", destinat tuturor celor care vor să investească în dezvoltare personală, dar preponderent tinerilor. Iniţiativa constă într-un program de creditare cu dobândă zero, garantat de stat în proporţie de 80%, adresat atât tinerilor cu vârste între 16 şi 26 de ani, dar şi persoanelor cu vârste între 26 şi 55 de ani, care doresc să investească în educaţie, cultură, sănătate, sport sau locuinţe. Pentru tinerii între 16 şi 26 de ani, creditul va fi acordat pe 10 ani, în valoare de 40.000 de lei, cu posibilitatea de suplimentare cu încă 20.000 de lei. Pentru categoria de vârstă 26-55 de ani, creditul va fi de 35.000 de lei, cu suplimentare de 20.000 de lei.

Principalele obiective ale programului sunt creşterea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă, în special în rândul tinerilor, îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală spre locul de muncă, susţinerea potenţialului de creştere economică, prin creşterea nivelului de calificare, stimularea cetăţenilor pentru a investi în propria dezvoltare sau a familiei lor, sprijinirea persoanelor care urmează o formă de învăţământ sau cursuri de reconversie profesională.

Motivaţia lansării acestui program extrem de generos este stoparea şomajului în rândul tinerilor, îndeosebi a celor care termină cursurile liceale sau universitare şi, de asemenea, prioritatea guvernamentală de a gândi şi aplica proiecte viabile pentru menţinerea tinerilor în ţară.

Un alt aspect în iniţierea acestui program este legat de dificultăţile tinerilor, în special a celor din zona rurală, de a-şi finaliza studiile, din cauza provenienţei din familii cu posibilităţi materiale reduse.

De asemenea, accesarea acestor credite ar rezolva şi problema oamenilor de peste 50-55 de ani de a-şi găsi un loc de muncă, printr-o reconversie profesională care să le permită să se reintegreze în câmpul muncii.

Programul "Investeşte în tine" va fi aprobat în aceste zile de Executiv, urmând a fi apoi supus consultării publice. Acesta face parte din Programul de guvernare al PSD, fiind un alt exemplu al faptului că Guvernul îşi ţine promisiunile făcute, prin demersuri concrete de îmbunătăţire a vieţii românilor, în general, şi a tinerilor, în special.

Doamna Raluca Turcan:

"Dacă majoritatea guvernamentală ar dori să facă ceva pentru viitoarele generaţii, ar trebui să pună în practică Masteratul didactic!"

De Ziua învăţătorului, dascălii nu au nevoie de texte frumoase despre rolul breslei în societate. Pentru a trece de la cuvinte frumoase la fapte generoase, Guvernul trebuie să facă un singur pas, să investească în viitorii profesori. Din păcate, PSD a respins de fiecare dată investiţia în viitorii dascăli.

De 6 ani lupt pentru implementarea Masteratului didactic. Este singurul program prin care putem atrage tinerii valoroşi în rândul dascălilor. Investiţia nu va afecta foarte mult bugetul de stat, însă va avea un randament foarte mare. Tinerii studenţi vor primi o bursă pe timpul studiilor şi practicii de specialitate. Vor beneficia de mentori şi de o perioadă de pregătire practică. Bursa va fi echivalentă cu salariul unui profesor debutant.

Doamnă prim-ministru,

Domnilor miniştri şi preşedinţi de partide guvernamentale,

Sunteţi la putere şi aveţi majoritate. Daţi o şansă tinerei generaţii prin investiţii în profesori!

Tot ce trebuie să faceţi este să puneţi în aplicare prevederile Legii educaţiei din 2011 şi după uraţi-le la mulţi ani!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Mâncăm româneşte doar vara!"

Mâncăm româneşte doar vara, atunci când fructele şi legumele autohtone se găsesc din belşug. Realitatea cruntă este că piaţa românească continuă să fie sufocată de importuri, de legume şi fructe pline de nitraţi, mai ales în anotimpul rece.

Aceasta este realitatea. Statul român încurajează destul de puţin produsele autohtone, românii fiind nevoiţi în ultimii ani să consume preponderent produse din import, mai ieftine, dar şi cu o calitate îndoielnică.

Pericolul există şi nimeni nu face nimic. Produsele româneşti ar putea curând să dispară de pe tarabe, nemaigăsindu-şi loc pe piaţa românească. Acapararea reţelelor interne de comercializare de către reţele ilicite i-a pus pe producătorii români în imposibilitatea de a-şi valorifica produsele. De multe ori aceştia şi-au aruncat la gunoi tone de legume şi fructe. Sper din tot sufletul ca acest lucru să nu se mai întâmple, iar munca lor să numai fie în zadar.

Aceşti speculanţi continuă să facă legea în marile pieţe din România. Mafia pieţelor agroalimentare nu a făcut altceva decât să extermine producătorii locali şi acest lucru se întâmplă de 28 de ani. Ei sunt obligaţi să îşi vând marfa la preţuri de nimic, nu în pieţe aşa cum ar fi normal, ci în jurul acestora, la colţ de stradă sau pe marginea drumurilor. Legea pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol a fost bine-venită, dar nu suficientă pentru producători români care nu vor altceva decât să-şi valorifice produsele autohtone.

Guvernul actual ar trebui să aloce cât mai mulţi bani pentru infrastructura rurală, pentru infrastructura fermelor, pentru sistemele de irigaţii, bani nerambursabili pentru împăduriri, dar nu în ultimul rând să simplifice procedurile pentru accesarea fondurilor europene.

Pentru orice ţară membră a Uniunii Europene, siguranţa alimentară este o componentă importantă a conceptului de siguranţă alimentară. Însă, la noi, între teorie şi practică este o diferenţă mare. Cei care suferă suntem noi toţi, cei care consumăm produse alimentare, fructe şi legume otrăvite.

Îmi pare rău să constat că Guvernul PSD-ALDE tratează cu nepăsare şi superficialitate această problemă cu efecte extrem de puternice asupra stării de sănătate a populaţiei şi care creează efecte extrem de păguboase, iar siguranţa alimentară nu este tratată cu seriozitate.

Domnul Viorel Stan:

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Şcoala românească".

Remarc, în ultima vreme, o preocupare tot mai intensă şi mai diversificată pentru domeniul educaţiei, preocupare dovedită de multitudinea de evenimente de profil organizate în ţară şi în judeţul Neamţ.

În opinia mea, toate manifestările dedicate educaţiei stau sub semnul preocupării noastre, a tuturor, în ceea ce priveşte conceptul de educaţie. La fel mi se pare şi modul de propagare a educaţiei. Dacă stabilim că educaţia este formarea spiritului prin dezvoltarea aptitudinilor intelectuale şi fizice, precum şi a simţului moral, ajungem la concluzia că, de fapt, educaţia este transmiterea valorilor civilizaţiei.

Lucrurile se mişcă în privinţa asumării conceptuale a fenomenului, dar nu putem să nu observăm că marele jucător în câmpul educaţional, şcoala românească, stagnează încremenită într-un proiect oarecum vetust. Şcoala românească se bazează încă pe îndoparea elevilor cu cunoştinţe. Şcolarii învaţă pe dinafară definiţii, rezumate şi comentarii pe care trebuie să le reproducă întocmai la teze şi la examene. Totodată, violenţa este din ce în ce mai prezentă în şcoli, acompaniată de atitudini licenţioase, de vocabular suburban şi de consum de droguri, alcool şi tutun. Desigur, nu vreau să spun că aceste aspecte dramatice sunt proprii şcolii româneşti, dar vreau să remarc faptul că ele există şi nu sunt eficient combătute. În acest context îngrijorător, şcoala noastră se mulţumeşte să premieze cu diplome şi certificate, urmărind, deci, sublinierea excelenţei, nu premierea normalităţii.

Ce înseamnă normalitatea? Ar putea să însemne, de exemplu, rezultatul unei priviri atente şi nepărtinitoare asupra societăţii care este formată din majorităţi şi minorităţi, din oameni fără probleme aparente şi oameni cu dizabilităţi, din cetăţeni atletici, cetăţeni vulnerabili, familişti şi singuri pe lume, autohtoni şi străini. Toţi aceştia trebuie incluşi în procesul educaţional, absolut toţi. Şcoala românească este obligată să ţină pasul cu evoluţiile pe plan mondial, să devină o şcoală creativă, suplă, incluzivă, o şcoală a secolului al XXI-lea, care să creeze personalităţi, nu premianţi.

În tot acest proces, problemele spinoase nu se află în terenul elevilor, care nu sunt decât subiecţii acţiunii educaţionale. Uneori, familia se mulţumeşte cu relativul "şapte ani de acasă", devenit îndoielnic, aruncând astfel răspunderile pe seama corpului profesoral. La rândul lor, adesea, educatorii îşi reduc activitatea la transmiterea automată de cunoştinţe. Ei nu oferă modele comportamentale, nu cultivă talentele personale ale elevilor.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Copii rămaşi singuri acasă. Exodul migrării continuă!"

În contextul globalizării, al fenomenelor de mare amploare, dar şi al apartenenţei la Uniunea Europeană, România a trecut printr-o serie de schimbări, atât în plan economic, cât şi social, iar unul dintre fenomenele care afectează puternic societatea noastră şi pe care îl supun atenţiei dumneavoastră se referă la migraţia forţei de muncă în străinătate. România se află pe locul II la nivel mondial în ceea ce priveşte migraţia, iar sub această guvernare se pare că numărul celor care vor pleca va creşte în viitorul apropiat.

Într-adevăr, societatea românească a resimţit atât beneficiile emigrării, cât şi dezavantajele, banii trimişi acasă de românii plecaţi la muncă au contribuit la reducerea sărăciei, dar familiile în care unul sau ambii părinţi lucrează în altă ţară suferă în urma acestor schimbări.

Statisticile nu sunt destul de clare în ceea ce priveşte numărul românilor plecaţi la muncă în străinătate. Cifrele vehiculate oscilează între 3 şi 4 milioane. Totuşi, în spatele cifrelor se ascund drame umane: copii care suferă, ducând dorul părinţilor şi chiar se ajunge la sinucidere sau familii care se destramă. Numărul real al copiilor rămaşi acasă nu este cunoscut de nimeni, cifra oficială fiind de peste 200.000 de copii, dar drama acestora nu putem să o ştim.

În foarte multe cazuri, prin plecarea părinţilor la muncă în străinătate, copiii sunt afectaţi şi expuşi situaţiilor de vulnerabilitate, marginalizare. Părinţii şi autorităţile trebuie să-şi asume anumite responsabilităţi. Dar statul român se pare că nu face atât cât ar trebui!

Plecarea părinţilor la muncă în străinătate reprezintă un fenomen social complex în dinamica funcţionalităţii familiei. Copiii rămaşi singuri acasă sunt victime ale neglijării, devin vulnerabili la abuz, exploatare prin muncă şi alte situaţii de risc, cu consecinţe foarte grave pe termen scurt şi lung.

Trebuie să privim realitatea cu ochii deschişi şi să construim un set de servicii sociale care pot oferi copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi consiliere specială, ajutor în procesul de învăţare, condiţii de petrecere a timpului liber, vizite la domiciliu. Dar acestea să nu fie doar pe hârtie, aşezată prin sertarele unor instituţii.

Încet, încet România rămâne fără români. Depopularea României se accentuează, migraţia masivă, dar şi îmbătrânirea populaţiei duc la dezechilibre majore. Sate întregi rămân doar cu bătrâni care au în grijă nepoţi sau chiar sunt localităţi pe cale de dispariţie.

Guvernul României nu poate să înţeleagă sau se face că nu înţelege acest fenomen care afectează puternic atât societatea, cât şi economia ţării. Prevederile legislative orientate asupra acestei problematici nu sunt suficiente pentru a acoperi complexitatea inerentă a unui astfel de fenomen.

Faceţi ceva şi pentru cei peste 3 milioane de români din diaspora, pentru a reveni în ţara lor. Faceţi ceva şi pentru copiii rămaşi acasă. Ei sunt viitorul acestei ţări!

Domnul Neculai Iftimie:

"Avalanşă de propuneri legislative privind etichetarea alimentelor lipsite de bază ştiinţifică"

Mai nou, în procesul legislativ a apărut o concurenţă în modificarea sistemului de etichetare a produselor alimentare de când a fost declanşat scandalul dublului standard.

Astfel, a apărut o propunere prin care se încearcă să se reglementeze ca la informarea consumatorilor referitoare la produsele alimentare să se utilizeze coduri de culori. Această propunere porneşte de la o premisă greşită şi anume, existenţa unor categorii precum "alimente cu risc ridicat, mediu şi scăzut pentru sănătate". Consider că asemenea definiţii trebuie să aibă un fundament ştiinţific solid şi acceptat unanim, întrucât până în acest moment nu există o bază ştiinţifică după care să te orientezi. Reiterez ideea că nu există alimente sănătoase şi nesănătoase, ci doar diete dezechilibrate, în cadrul cărora anumiţi nutrienţi sunt consumaţi în exces, iar alţii în cantităţi insuficiente. Acest aspect a fost subliniat şi de Comisia Europeană în Explanatory Memorandum COM(2003) 424, nr. 14 - "... nu există alimente «bune»" şi «rele» ci mai curând diete «bune» şi «rele»".

Observ că în ultima perioadă avalanşa de propuneri legislative în domeniul etichetării alimentelor sunt propuneri excesive şi sunt în contradicţie cu legislaţia europeană în vigoare.

Există în acest moment legislaţie care guvernează activitatea din industria alimentară privind compoziţia, procesul de fabricaţie, etichetarea produselor şi informarea consumatorilor - Regulamentul 1169/2011, Regulamentul nr. 1924/2006 şi Directiva nr. 34/1998.

În plus, măsura folosirii pentru etichetare a unor timbre de calitate produse de Imprimeria Naţională şi gestionate de autorităţi ar induce costuri excesive şi nejustificate.

Măsura propusă afectează funcţionarea pieţei interne europene, împiedicând circulaţia liberă a produselor alimentare şi distorsionând libera concurenţă, discriminând şi afectând în primul rând producătorii români, care îşi văd alimentele stigmatizate cu culori, care nu se practică în alte pieţe.

În concluzie, modificarea sistemului de etichetare a produselor, prin timbre colorate, ar putea genera o creştere semnificativă a costurilor directe şi indirecte pentru producătorii din industria alimentară, care vor duce la creşterea preţurilor alimentelor, cu impact considerabil asupra consumatorilor, în special asupra celor cu venituri reduse.

Consider că orice măsură legislativă în domeniul alimentar, cu impact social, trebuie să aibă în spate un suport ştiinţific şi economic.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

"Politici pentru o copilărie cât mai fericită"

Săptămâna trecută, pe 1 iunie, ca în fiecare an, România şi-a sărbătorit copiii. Încă din anul 1954, Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite, TJNICEF, a emis o recomandare care prevedea faptul ca fiecare stat să dispună de o zi numită Ziua copilului, Universal Children's Day. De atunci, Ziua copilului, numită şi Ziua internaţională a copilului, este în multe ţări o sărbătoare care se marchează la date diferite.

Prin promulgarea Legii pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, ziua de 1 iunie a devenit sărbătoare legală în ţara noastră, ca Ziua copilului. Una din menirile noastre ca persoane publice este să adoptăm politici care să facă viaţa copiilor şi a tinerilor cât mai fericită, chiar dacă, în fapt, copiii sunt cei care ne fac de multe ori ziua mai bună şi pentru care ajungem la un moment dat să trăim.

De ziua lor, dar şi tot timpul, copiii şi tinerii merită o atenţie deosebită pentru a conştientiza că au anumite nevoi specifice, că au drepturi şi sunt importanţi. O altă semnificaţie a acestei zile constă în aceea că promovează schimbul reciproc de idei şi preocupări privind soarta şi situaţia la zi a acestor categorii de vârstă, dorinţa celor din jur de a-i face pe copii să înţeleagă grija care li se poartă, precum şi iniţierea unei acţiuni de a promova drepturile, interesele şi bunăstarea copiilor din toată lumea.

Pentru noi, adulţii, acest moment ne reaminteşte să medităm asupra găsirii unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Suntem puşi în situaţia unei provocări. Muncim mai mult, de multe ori peste program, şi facem sacrificii pentru ca fiilor şi fiicelor noastre să le asigurăm o viaţă mai bună. Aceasta este una dintre preocupări. Cealaltă preocupare este să le acordăm mai mult din timpul nostru pentru un alt fel de bucurii produse celor mici. Ca părinţi şi educatori, trebuie să fim conştienţi că timpul petrecut aproape de copii este foarte important şi că modul în care îl valorificăm în interacţiunile cu ei poate avea un rol determinant pentru evoluţia lor ulterioară.

Peisajul lumii copiilor din ţara noastră este unul variat. Ne bucurăm că avem copii sănătoşi, fericiţi, ai căror părinţi se îngrijesc îndeaproape de creşterea şi educarea lor. La fel ne mulţumeşte faptul că mulţi dintre micuţii noştri vor să înveţe, merg la grădiniţe şi la şcoli, urmând cu regularitate cursurile de învăţământ. Dar avem şi copii care se confruntă cu probleme de sănătate, copii neglijaţi de părinţii lor, copii care trăiesc departe de proprii părinţi, plecaţi la muncă în străinătate, copii care abandonează şcoala, copii care trăiesc într-un mediu familial caracterizat de sărăcie, violenţă sau dezorganizare. Pentru fiecare din aceste categorii, statul român a adoptat reglementări, politici şi instituţii care să trateze într-un mod profesionist interesele copiilor. Ca naţiune, ţara noastră se confruntă cu tendinţa unui spor natural negativ, ceea ce ne creează şi ne va crea probleme demografice din ce în ce mai dificile pe termen lung. Suntem edificaţi cu privire la faptul că astfel de probleme, cum sunt cele de educare şi creştere a copiilor, de asigurare a condiţiilor de îngrijire a sănătăţii şi de învăţământ, precum şi cele de încurajare a natalităţii, toate acestea rămân sarcini politice şi administrative perene, că oricând este posibil şi dezirabil să creăm condiţii de viaţă mai bune copiilor noştri. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, de învăţătură, crearea unor noi oportunităţi de afirmare a personalităţii copiilor şi tinerilor constituie un teren de provocare a competenţei şi a imaginaţiei oamenilor politici, a autorităţilor publice, iar noi, cei de astăzi, suntem chemaţi să venim în sprijinul acestora cu schimbările oportune, cu politici noi, adecvate vremurilor în care trăim.

În final, adresez urarea de sănătate, fericire şi succes copiilor din ţara noastră, precum şi îndemnul către părinţi, bunici, educatori şi cadre medicale să le acorde mai multă atenţie şi timp, odată cu respectul datorat copiilor, promovării intereselor acestora.

Domnul Cornel Itu:

"7 iunie, Ziua mondială a salariului minim pe economie"

În data de 7 iunie sărbătorim Ziua mondială a salariului minim pe economie. Cu acest prilej, îmi declar aprecierea faţă de un Guvern care a adoptat cele mai semnificative măsuri pentru creşterea salariului minim pe economie în România, decizie care s-a adresat unei mari mase de populaţie, uitată mereu de Guvernele de dreapta de câte ori s-au aflat la conducerea ţării.

PSD a crescut salariul minim pe economie de la 1.050 lei, în anul 2015, la 1.250 de lei, începând cu 1 mai 2016, apoi 1.450 de lei, începând cu 1 februarie 2017, pentru ca de la 1 ianuarie 2018 să ajungă la 1.900 de lei. Potrivit Eurostat, România a avut în anul 2017 cea mai mare creştere a salariilor din Uniunea Europeană, cu mult peste media statelor membre. Astfel, în cursul anului trecut, costurile cu forţa de muncă au crescut cu 17,1%, faţă de media europeană, care a fost de numai 2,3%. Şi totuşi, ora de muncă este cu mult mai ieftină la noi decât media Uniunii Europene, în România media fiind 6,3 euro/oră, în timp ce media europeană este de 26,8 euro/oră.

Creşterea salariului minim pe economie este o măsură necesară pentru retenţia angajaţilor, având în vedere că unul din trei angajaţi români primeşte salariul minim, iar piaţa muncii este puternic afectată de deficitul de personal, pe fondul migraţiei externe. Peste 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate în ultimul deceniu, pentru salarii mai mari decât în România.

Nevoia de a mări salariul minim este motivată în principal prin faptul că lucrători cu normă întreagă câştigă venituri sub nivelul minim de subzistenţă sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariaţi. Creşterile salariale sunt prima măsură de ordin economic care trebuie aplicată în vederea îmbunătăţirii nivelul de trai.

Programul de guvernare al PSD prevede alte creşteri salariale pentru următorii doi ani, măsură care vine direct în sprijinul cetăţenilor care şi-au pus încrederea în noi.

Politicile de creştere a salariilor vor trebui continuate, doar astfel vom stopa migraţia forţei de muncă şi îi vom determina să revină în ţară pe cei care au plecat în străinătate în căutarea unui trai decent. De asemenea, politicile de relaxare fiscală duse de social-democraţi atrag şi vor atrage tot mai mulţi investitori în România.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"România, mai multe fonduri europene pentru viitorul exerciţiu financiar"

Realitatea contrazice încă o dată propaganda. Multe voci au susţinut că României îi vor fi tăiate fondurile europene din cauza reformei justiţiei şi a aşa-zisei ineficienţe a Guvernului în absorbţia fondurilor disponibile. Dimpotrivă, în realitate, fondurile cresc, iar Guvernul Dăncilă a demonstrat că are capacitatea de recupera întârzierile tehnocraţilor lui Dacian Cioloş.

Potrivit datelor oficiale, România va beneficia de o creştere cu peste 7 miliarde de euro a finanţărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Astfel, ţara noastră va avea 30,7 de miliarde de euro, bani europeni, pentru mari proiecte de infrastructură. Mai mult, România a primit al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune, fiind devansată doar de Polonia, Italia şi Spania.

Aceste date demonstrează cât este adevăr şi câtă propagandă, minciună şi dezinformare există în discursul public. Nu există şi nu vor exista condiţionări privind alocarea fondurilor europene pentru România, legate de nerespectarea independenţei justiţiei sau de incapacitatea de a absorbi aceste fonduri. Pentru că nimic din toate acestea nu reprezintă adevărul. În fapt, chiar şi în condiţiile ieşirii Marii Britanii din UE, fondurile alocate României pentru politica de coeziune cresc consistent. Este şi o recunoaştere a importanţei României şi a sprijinului pe care-l primeşte pentru reducerea decalajelor.

Guvernarea PSD a dovedit că ştie şi poate recupera întârzierile provocate de Guvernul Cioloş în atragerea fondurilor europene. În acest moment, România a egalat media europeană, având un grad de absorbţie de 18%, cu 1% mai mult decât în urmă cu o săptămână şi cu două procente mai mult decât acum o lună. Suntem pe drumul cel bun şi vom continua până la capăt!

Domnul Ilie Dan Barna:

"Implicarea cetăţenilor, singura soluţie pe termen lung, de la Bucureşti la Chişinău"

Îmi revine aproape obsesiv în minte ideea că este posibilă o schimbare în bine a societăţii, o modernizare şi o democratizare reale ale statului, în circumstanţe cu mult mai dificile decât cele pe care le avem astăzi în România. De foarte multe ori, am rostogolit această sintagmă în legătură cu modul în care câteva zeci de oameni au reuşit, în perioada 1848-1918, să construiască, efectiv, România şi să modernizeze statul şi societatea din România. Într-o perioadă în care românii erau împărţiţi în principate şi în imperii străine, au reuşit, prin implicare şi dedicare, să înfăptuiască un vis pentru întreaga istorie a românilor.

Astăzi, suntem la 160 de ani de 1848 şi la 100 de ani de la 1918, iar România se scufundă într-un altfel de vis, un coşmar în care ne afundăm din cauza unei guvernări dezastruoase şi a unei majorităţi parlamentare groteşti care distruge orice urmă de stat de drept şi democraţie într-o Românie, culmea, membră a Uniunii Europene şi a NATO, a lumii democraţiilor occidentale. Însă, în egală măsură, situaţia de astăzi a României este şi din vina noastră, a tuturor celor care au refuzat să se implice în viaţa cetăţii de-a lungul timpului, a celor care nu au ieşit la vot pentru că nu credeau că se poate face diferenţa.

Sfârşitul săptămânii trecute a adus o surpriză foarte plăcută şi, în egală măsură, o mostră de proeuropenism, venită de peste Prut, de la cetăţenii municipiului Chişinău. Victoria forţelor proeuropene, în pofida tuturor otrăvirilor mediatice, a propagandei estice, livrată constant de forţele antioccidentale şi a controlului extins la maximum al forţelor oligarhice asupra mijloacelor media şi a principalelor instituţii, demonstrează că nimeni şi nimic nu se poate opune voinţei cetăţenilor, atunci când aceştia se implică şi ies la vot. Andrei Năstase a câştigat în primul rând pentru că a reuşit să mobilizeze oameni de bună-credinţă, să se implice civic împotriva abuzurilor şi a direcţiei pe care anumiţi conducători o impun cu forţa pentru Republica Moldova.

Şi în cazul alegerilor pentru Chişinău, avem de-a face cu o serie de condiţii extrem de dificile, cu o societate supusă mult mai multor presiuni decât în cazul României, cu un stat care nu este, încă, nici membru al UE, nici membru al NATO şi cu o clasă politică infectată până la rădăcini de corupţie endemică şi de infiltrări străine. Şi totuşi, chiar în astfel de condiţii, prin implicarea celor care au avut curaj să nu stea deoparte, încă mai există oxigen în capitala Republicii Moldova.

Cu siguranţă că evenimentele de la Chişinău, ca şi superba emulaţie civică din România anului 2017 marchează un început al deşteptării cetăţenilor, care vine şi cu dovezi concrete de cum poate influenţa implicarea cetăţenilor mersul unui stat. Problema este că doar cu mostre individuale nu vom putea asista la o schimbare reală, ci doar la bule de oxigen vremelnice. Dacă acum 160 de ani generaţia paşoptistă s-ar fi mulţumit cu micile victorii de pe urma Revoluţiilor din 1848, ar mai fi existat astăzi România?

Atât în România, cât şi în Republica Moldova cetăţenii trebuie să înţeleagă că turnura complet greşită pe care au luat-o cele două state în ultima perioadă poate fi oprită doar prin implicarea lor, a cetăţenilor oneşti şi responsabili faţă de viitorul statului lor. Atât timp cât vom avea o prezenţă scăzută la vot şi atât timp cât va exista un refuz constant faţă de perspectiva unei implicări în viaţa politică din conformism, repulsie ori resemnare, prea puţin se va putea schimba, pentru că vom fi prea puţini cei care vom reprezenta alternativa.

Abuzurile nu se vor opri niciodată atât timp cât majoritatea clasei politice va fi la acelaşi nivel de corupţie, incultură şi lipsă de răspundere şi atât timp cât majoritatea cetăţenilor va decide că nu are de ce să îi pese.

România a fost făcută de cei care nu au stat deoparte. Republica Moldova rezistă, încă, datorită celor care nu stau deoparte. Nu lăsaţi anul 2017 să fi trecut degeaba şi nu lăsaţi istoria să ne depăşească. Arătaţi că vă pasă şi implicaţi-vă!

După pauză

(În continuare, lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, înlocuit de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi, colege.

Vă cer scuze pentru întârziere, dar am avut Birou permanent reunit.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 175.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. Îl cunoaşteţi, la ora 12,00 - vot final, urmat de şedinţa Biroului permanent al Camerei şi Comitetul liderilor.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la recomandarea de decizie...

Procedură, domnul Simonis Alfred-Robert.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului propunerea ca punctul 43 de pe ordinea de zi, şi anume, PL-x 556/2015, să fie adus pe poziţia 12.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Punctul 43 adus pe poziţia 12. Vot, vă rog.

Domnul...

O clipă, să termin, suntem în procedură de vot, imediat, domnule Varujan Vosganian.

Deci 43 pe poziţia 12. Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 9 împotrivă, o abţinere, 2 colegi care nu-şi exprimă votul. Adoptat.

Domnul Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă rog ca Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 99 din 2006, care este la poziţia 74, să-l mutăm la poziţia 14.

Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, care se referă la chestiunea băncilor pentru locuinţe.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De la poziţia 74 la poziţia 14. Vot, vă rog.

Adoptat cu 115 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abţinere.

Domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Grupul PNL vă propune ca Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului, Pl-x 89/2018, de pe poziţia 40, să o mutăm pe poziţia 13, aşa cum am convenit cu colegii.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot, vă rog, de la 40 pe 13.

Cu 123 de voturi pentru, două împotrivă, 7 abţineri, un coleg care nu-şi exprimă votul, adoptat.

Alte intervenţii dacă mai sunt pe procedură? Nu mai sunt.

Vom continua cu punctul 3 de pe ordinea de zi.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Recomandarea de Decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor privind un Pact mondial pentru mediu; este COM(2018) 138.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul preşedinte Tîlvăr, prezentarea proiectului de hotărâre.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Opinia noastră este în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, şi are în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, comisia noastră salută adoptarea recentă a Rezoluţiei ONU referitoare la Pactul mondial al mediului, precum şi contribuţia Comisiei Europene şi a statelor membre iniţiatoare şi susţinătoare la acest proces.

Considerăm că este benefică utilizarea mecanismului de consultare publică folosit de-a lungul timpului de Comisia Europeană, la potenţialul său cel mai înalt, astfel încât întrebuinţarea mecanismelor de consultare stabilite la nivel mondial să fie axate pe acele zone unde procesele consultative sunt inerent limitate sau dificile.

Totodată, recomandăm o abordare regională a procesului de consultare şi negociere, pentru a beneficia de pe urma diversităţii de abordare, inclusiv prin analizarea punctelor de vedere ale organizaţiilor statelor de pe aceste continente.

Considerăm că Pactul pentru mediu reprezintă o ocazie de a stabili drepturi şi obligaţii în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, acolo unde este posibil, sau cel puţin o oportunitate de a iniţia dezbateri pe această temă.

Comisia noastră, doamnă preşedinte, întrunită în şedinţa din 30 mai, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie.

Propunem informarea instituţiilor Uniunii Europene şi Guvernului României, asupra observaţiilor şi recomandărilor noastre, ca o contribuţie la procesul de formulare a unor politici eficiente în domeniul de referinţă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale?

Doamna Lungu Tudoriţa?

Vă rog.

Doamna Tudoriţa Lungu:

În marja schimbărilor climatice majore care afectează tot mai mult mediul înconjurător, Comisia Europeană a demarat un proces de analiză cu privire la elaborarea unui set de măsuri menite să încetinească acest proces ce deteriorează calitatea vieţii cetăţenilor de pe întreg mapamondul.

Ca parte a soluţiilor identificate, instituţia europeană a demarat un amplu proces de negociere privind oportunitatea instituirii unui Pact mondial pentru mediu.

Prezentul document are ca principal obiectiv elaborarea unui nou instrument juridic de drept internaţional aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi nu numai.

Având în vedere carenţele majore pe care România le înregistrează la capitolul mediu, riscul demarării de Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru netranspunerea în legislaţia naţională a directivelor europene în materie, cu precădere a acelora care vizează direct calitatea aerului, instituirea unui nou cadru juridic european ar soma autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniu să întreprindă măsuri concrete pentru protejarea mediului înconjurător.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Punctul 4, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migraţia; este COM(2018)250.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, domnul preşedinte Angel Tîlvăr, prezentarea raportului.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am avut în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor, precum şi analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

Comisia pentru afaceri europene apreciază rezultatele raportate ale implementării Agendei europene privind migraţia, dar subliniază necesitatea continuării şi îmbunătăţirii acestora pe viitor, în egală măsură cu o continuă adaptare şi negociere a instrumentelor şi politicilor din domeniu, în funcţie de contextul intern şi extern la nivel european, precum şi de situaţia specifică din statele de origine şi de tranzit pentru rutele migratorii, ca şi din statele membre implicate.

Totodată salutăm desemnarea Agendei europene privind migraţia ca prioritate, de preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene, şi subliniem necesitatea unor eforturi concentrate, atât în privinţa dimensiunii interne, cât şi externe, din partea statelor membre, în direcţia unui cadru în materie de migraţie rezistent la crize, consolidarea în continuare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, asigurarea unei cooperări eficiente cu ţările de tranzit şi furnizarea sprijinului necesar pentru ţările de origine.

Atragem atenţia că principala preocupare trebuie să rămână combaterea cauzelor migraţiei la sursă, prin abordarea, în primul rând, a problemelor din statele de origine.

Apreciem rezultatele înregistrate în ceea ce priveşte controalele efectuate pe ruta Balcanilor de Vest şi considerăm că sunt necesare eforturi sporite, nu doar de monitorizare a evoluţiilor, dar şi de preîntâmpinare a unor eventuale metode noi pentru introducerea ilegală a migranţilor şi de adaptare continuă a metodelor folosite pentru a contracara astfel de evoluţii.

Doamnă preşedinte,

Acestea au fost o parte dintre argumentele pentru care Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 30 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale, domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Migraţia, alături de Brexit şi definitivarea structurii viitorului Cadru Financiar Multianual sunt principalele teme aflate pe agenda liderilor europeni.

Dincolo de discuţiile pe fond, care au loc în cadrul forurilor decizionale, devine tot mai clară nevoia Uniunii Europene de a investi în proiecte menite să garanteze securitatea spaţiului comunitar.

În acest sens, documentul supus astăzi spre dezbatere şi adoptare oferă o imagine comprehensivă a progreselor realizate până în prezent de instituţiile europene, în gestionarea acestei crize a migraţiei.

Totodată, acesta conţine o serie de măsuri viitoare care pun un accent deosebit pe componenta financiară necesară gestionării acestei problematici.

Pentru România, dosarul privind migraţia va fi unul dintre principalele subiecte ce vor ocupa agenda preşedinţiei rotative a Consiliului, exercitată de ţara noastră, începând cu luna ianuarie a anului viitor.

În contextul în care Ungaria a decis ridicarea unui gard la frontierele sale, unul dintre principalele obiective ale României va fi acela de a asigura securitatea spaţiului maritim al Mării Negre, astfel încât acesta să nu devină o rută de tranzit atractivă pentru cei aflaţi în căutarea unui stat sigur.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Documentul pe care îl votăm parţial este într-adevăr bun, cu accentuarea faptului că trebuie să rezolvăm problemele migraţiei la locul de origine al acestor elemente, la protejarea graniţelor Uniunii Europene, inclusiv prin atragerea punctelor de vedere către noile rute migratoare, inclusiv frontiera dinspre Marea Neagră, a României, şi a posibilelor trasee prin ţara noastră.

Noi credem însă că poate trebuia mai mult accentuat faptul că relocarea migranţilor, care se pare că este considerată una dintre cele mai importante soluţii, nu este o soluţie viabilă. Nu numai că nu este singura soluţie, dar nu este o soluţie viabilă.

Şi poate n-ar trebui să susţinem astfel de proceduri, inclusiv prin noile idei, de a considera acest val migrator ca un drept al omului, care, pentru Uniunea Europeană, este obligatoriu acceptul acestora, când, de exemplu, SUA îşi întăreşte graniţele împotriva acestor valuri.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Chestiunea migraţiei tinde să devină una dintre politicile fundamentale ale Uniunii Europene.

Într-un studiu - am aflat chiar zilele trecute, cu surprindere -, într-un studiu făcut la nivel european, în ultimele trei luni, pe primul loc, cea mai interesantă temă care preocupă cel mai mult cetăţenii europeni este fix migraţia şi, surpriză, inclusiv în România. Studiul a fost făcut de o instituţie de la Bruxelles.

Dar, inclusiv în România, ca temă europeană, migraţia se află pe primul loc. Ceea ce înseamnă că, probabil, în perioada următoare, vom avea mai multe iniţiative şi reglementări de la nivel european, pe această chestiune, care va deveni una cu care va trebui să ne obişnuim, deşi, până acum, noi, în România, am trăit destul de confortabil, în ideea că suntem maximum o ţară de tranzit.

Ceea ce regăsim în Comunicarea Comisiei sunt câteva elemente interesante legate de schimbarea rutelor şi de faptul că probabil următoarele valuri, să le spunem, de migraţie, vor veni din ţările sud-sahariene şi din statele din nordul Africii.

Apreciem deosebit de mult faptul că în opinia pe care o vom adopta astăzi se recomandă îmbunătăţirea şi folosirea acestei politici a migraţiei, care este importantă la nivelul Bruxelles-ului, ca instrument de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din vecinătatea Uniunii Europene. Adică pe această politică de migraţie se pot construi parteneriate şi proiecte care să ne ajute şi pe noi, ca stat, să dezvoltăm relaţii funcţionale cu vecinii noştri care nu sunt membri ai Uniunii Europene.

Bineînţeles că aceasta va trebui să fie o temă pe agenda preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru din 2019, pentru că este o temă care nu poate fi evitată.

Şi, în concluzie, susţinem adoptarea acestei opinii privitoare la COM 250, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Mă bucur că vedem o comunicare un pic mai fermă a Comisiei. Până acum, toate aceste comunicări pe migraţie păreau destul de temătoare.

Dar, oricum, lucrurile trebuie duse un pic mai departe.

Noi nu putem accepta să devenim pur şi simplu un spaţiu, aşa, de migraţie necontrolată. Europa, înainte de toate, trebuie să-şi protejeze propriii săi cetăţeni, trebuie să-şi protejeze propriile sale frontiere şi să-şi păstreze capacitatea de a funcţiona.

Eu nu cred, de exemplu, că trebuie să ne obişnuim cu migraţia. Noi avem de-a face cu o migraţie în masă a unor populaţii din Orientul Mijlociu şi Africa sud-sahariană, către Europa.

Este o chestiune de scară istorică, nu este doar un fenomen restrâns.

De aceea, este foarte important să facem şi diferenţa între refugiat şi migrant, şi o serie de alte lucruri pe care noi trebuie să le stabilim clar prin documente.

Uniunea Europeană trebuie să se protejeze. România este datoare să se apere, atât la Marea Neagră, atât la Dunăre, cât şi în Vest, în Banat - zone de tranzit ale acestor fluxuri migratorii.

Europa este în faţa unei provocări uriaşe.

Şi nu trebuie să uităm un aspect. Europa astăzi se găseşte în plin proces de islamizare. O bună parte dintre oraşele mari, europene, sunt deja controlate, la nivelul periferiilor, de aceste grupuri de imigranţi care provin din spaţiul Orientului Mijlociu sau din spaţiul sud-saharian. Autorităţile statelor suverane nu mai fac faţă. Gradul de infracţionalitate a crescut foarte mult, în multe ţări europene, odată cu acest flux migrator. Riscul terorist s-a triplat. Foarte multe capitale europene mari, altădată sigure, astăzi sunt ţintă predilectă a reţelelor teroriste transfrontaliere.

Aşadar, tema migraţiei trebuie să fie proiectată şi pentru noi, românii. Şi trebuie să luăm o serie de măsuri preventive care să nu permită ca România să devină un spaţiu al nimănui şi doar un simplu teritoriu, un fel de spaţiu de carantină pentru fluxurile migratorii către Europa.

O Europă care îşi apără identitatea, care îşi apără forţa sa, îşi apără civilizaţia trebuie să înfrunte bărbăteşte acest val migratoriu şi să găsească soluţii coerente, soluţii legale şi democratice, care să ţină cont, în primul rând, de interesele propriilor săi cetăţeni!

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va susţine adoptarea acestui document de o importanţă foarte mare pentru Europa şi în aceeaşi măsură şi pentru noi, românii.

Acum, se ştie că, dintotdeauna, populaţiile din zonele sărace au căutat un El Dorado, un teren al făgăduinţei, unde să poată merge.

S-au schimbat multe în decursul istoriei şi cred că Europa, care este ţinta valurilor migratoare, ar trebui să se gândească, împreună cu partenerul nostru strategic, America, cum îi ţinem pe loc pe cei care vor să plece, să-i ajutăm să se dezvolte acolo, să rămână în comunităţile, în ţările, în zonele lor, să-şi poată câştiga traiul acolo, iar migrarea să nu devină un fenomen de masă care atrage, odată cu dislocarea oamenilor, chestiuni legate de civilizaţie, de adaptare, de alienare, de terorism, în ultimă instanţă. Şi eu cred că România are datoria, dacă-şi cunoaşte interesul, să-şi apere graniţele, cultura, identitatea. Însă cu echilibru, pentru că şi de aici, din nefericire, în ultimii 20 de ani au plecat spre vestul Europei, în primul rând, 3-4 milioane de oameni care nu-şi mai puteau rezolva problemele cotidiene existenţiale aici, în România.

Închei prin a spune că, în legătură cu documentul legat de mediu, am fost de acord şi noi, cei de la Partidul Mişcarea Populară, şi vom susţine adoptarea acestui document privind migraţia.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Dobrovie Adrian.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să apreciez contribuţia României la această politică de migraţie care, iată, se discută chiar în aceste zile, şi anume reforma Regulamentelor Dublin. Este foarte important cum va arăta acest sistem comun de azil european.

România contribuie, în momentul de faţă, la ambele scheme, şi la Schema de resettlment, şi la Schema de relocare din Italia şi Grecia.

O să vă dau şi nişte cifre exacte: România a relocat 728 de solicitanţi de azil - 45 din Italia şi 683 din Grecia -, până acum, şi a participat şi la acea Schemă de resettlement care presupune aducerea de refugiaţi sirieni din Turcia, din Iordania şi din statele apropiate.

În anii următori România s-a angajat să preia 40 de sirieni din Turcia, în 2018, şi 40 de sirieni din Iordania, 29 de sirieni din Turcia, în anul 2019.

România a demonstrat că are o abordare pozitivă constructivă în acest dosar, chiar dacă s-a opus cotelor obligatorii şi a favorizat o soluţie voluntară.

În continuare, România trebuie să-şi respecte angajamentele. Evident ne interesează securizarea graniţelor externe ale Uniunii Europene şi România contribuie masiv în acest sens.

Avem cel mai mare număr de experţi detaşaţi la Frontex, unul din cel mai mare număr de experţi dintre statele europene şi, mai mult decât atât, este foarte important să subliniem că România deja contribuie la securizarea graniţelor externe, deci merită să fie primită în spaţiul Schengen.

Mai mult decât atât, evident, ne îngrijorează această tendinţă de schimbare a rutelor, această tendinţă ca o posibilă rută migratorie să se deschidă pe Marea Neagră şi trebuie să luăm măsurile necesare pentru a preîntâmpina probleme pe această linie, dar trebuie să observăm că concluziile acestei comunicări ale comisiei sunt pozitive, că ele arată că Acordul UE-Turcia a funcţionat, ele arată că toate acordurile de readmisie şi de returnare încep să funcţioneze cu statele terţe, cu partenerii, cu statele de la care pleacă originea acestei migraţii, acestor fluxuri migratoare care au scăzut pe toate rutele.

Este îngrijorător puţin faptul că pe ruta vest şi central-mediteraneană încep să crească iar aceste fluxuri. Este important să se pună în continuare accent pe salvarea vieţilor şi este foarte important ca România să contribuie, aşa cum a făcut-o şi până acum, la aceste iniţiative.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

USR va susţine această comunicare şi ne dorim ca această temă a migraţiei să fie un subiect prioritar pe agenda preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, pe care o vom exercita în anul 2019.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

Am luat cuvântul să vă spun că suntem cel puţin doi membri ai Parlamentului - îl numesc pe Varujan Pambuccian şi pe mine - care suntem descendenţii unor refugiaţi.

Acum 100 de ani, bunicii noştri, supravieţuitori ai genocidului din 1915, s-au numărat printre zecile şi zecile de mii de refugiaţi care au venit în Europa.

Pe vremea aceea, însă, Europa a găsit o soluţie care astăzi nu mai poate fi folosită, din păcate.

Guvernul României a cerut armenilor din România să creeze o organizaţie care să certifice originea etnică, provenienţa, motivul pentru care respectivii doresc azil politic în România şi care se obliga, în acelaşi timp, să asigure, să garanteze pentru integrarea refugiaţilor în România. Iar Ministerul de Interne a dat o normă care a obligat toţi refugiaţii din România să se prezinte o dată la doi ani în faţa organelor Ministerului de Poliţie, împreună cu doi cetăţeni români care să garanteze că au un comportament corect şi respectă legile ţării. În acest fel, integrarea comunităţii armene în România a fost exemplară.

Noi discutăm despre refugiaţi, despre numărul refugiaţilor, dar nu discutăm absolut nimic despre felul în care aceştia se integrează, despre felul în care controlăm comportamentul lor ulterior.

De aceea, cred că discuţia aceasta ar trebui continuată în mod serios şi responsabil, preluând şi câte ceva din lecţiile pe care le-am primit din secolul al XX-lea.

ALDE va susţine acest document dar, repet, aveţi în vedere faptul că trebuie, după aceea, să verificăm modul în care aceşti oameni se comportă, unde sunt, în ce comunităţi trăiesc şi cum sunt loiali statului care i-a primit şi cum se supun legilor ţării în care trăiesc.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Punctul 5, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Dacă nu sunt, trecem la dezbaterea pe articole.

Obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Punctul 6, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Este lege organică; PL-x 346/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei speciale, domnul preşedinte Florin Iordache, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Am ţinut cont, în această modificare, de deciziile de neconstituţionalitate emise de Curtea Constituţională, de necesitatea armonizării unor texte din Codul de procedură civilă cu practica instanţelor judecătoreşti şi cu deciziile CEDO, cum ar fi cea din 2017, Cerovšek contra Sloveniei, care vizează redactarea şi semnarea hotărârilor judecătoreşti.

Vă propunem un raport de adoptare, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1, amendamentele respinse, în Anexa nr. 2.

Ţinând cont de conţinut, este lege organică.

Două chestiuni prealabile am de spus.

La amendamentele admise, la 27 marginal, din eroare, la art. 200 este trecută "cameră de consiliu"; noi am eliminat în tot cuprinsul legii "camera de consiliu".

Iar chestiunile care vizează tehnica legislativă au rămas să fie corelate de către Departamentul Legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Acest proiect de lege, de modificare a Codului de procedură civilă, nu are o miză politică extraordinară pentru PSD. Ca atare, au fost chestiuni mai mult tehnice, însă vreau să aduc la cunoştinţa colegilor o chestiune importantă din punctul nostru de vedere, şi anume aceea că procedura în care s-a desfăşurat sau modul de lucru al şedinţelor în care s-au discutat aceste amendamente a fost unul total nepotrivit.

Sunt peste 80 de modificări făcute la Codul de procedură civilă, spunându-se, în expunerea de motive, că am pornit de la nişte decizii CCR şi de la nişte hotărâri CEDO.

S-a depăşit cu mult această limită, modificările sunt mult mai ample, unele dintre ele sunt modificări bune, cu altele nu suntem de acord, am formulat amendamente.

Ce vreau să spun este, însă, faptul că nu s-a dezbătut suficient pe aceste amendamente. Ar fi trebuit un timp mai îndelungat, pentru a discuta şi a analiza foarte atent toate propunerile venite din partea asociaţiilor magistraţilor, din partea CSM.

În această viteză este imposibil să nu faci greşeli şi se va vedea pe viitor că s-au comis greşeli.

Ca atare, pentru acest motiv principal, pe Codul de procedură civilă ne vom abţine de la vot, însă ne vom susţine toate amendamentele, pentru că le considerăm corecte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Cupşa Ioan.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor deputaţi,

Domnilor deputaţi,

Scopul ultim al acestui Cod de procedură civilă pe care noi astăzi îl amendăm este acela de a îmbunătăţi calitatea actului de justiţie care se înfăptuieşte în materie civilă. Dacă vom reuşi sau nu, doar practica ne va spune, în viitorul apropiat.

A înfăptui un act de justiţie de bună calitate în materie civilă înseamnă în mod esenţial a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale şi, în egală măsură, a proteja ordinea de drept.

Credem, însă, că felul în care s-a desfăşurat această dezbatere, aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, suscită destule critici.

Într-adevăr, n-a existat o miză politică evidentă şi, drept urmare, o bună parte dintre amendamentele şi criticile pe care noi le-am formulat au fost preluate de către comisie şi au fost transformate în amendamente.

În egală măsură, însă, criticăm noua filosofie, pe care au îmbrăţişat-o cei de la putere, cea privitoare la desfiinţarea tribunalelor specializate.

După cum bine ştiţi, în discuţiile îndelungate care au avut loc, între profesionişti, în cursul ultimilor ani, cu toţii au fost de acord că, pentru un act de justiţie de calitate, avem nevoie de tribunale specializate. Avem nevoie de tribunale specializate, în mod special în ceea ce priveşte cauzele cu profesionişti - aşa-zisele tribunale comerciale - şi s-au înfiinţat astfel de tribunale, sunt patru astfel de tribunale înfiinţate în România. În egală măsură, avem nevoie de mai multe tribunale ale copilului şi ale familiei. Avem un singur tribunal înfiinţat şi bravo celor din Braşov, care au înfiinţat acest tribunal.

Aceste tribunale specializate, aşa cum le spune şi numele, s-ar fi aplecat, cu precădere, practic în exclusivitate, asupra acestor cauze civile.

Specializarea judecătorilor acestor tribunale specializate, stricta lor specializare, ar fi garantat, pe de o parte, o calitate mai bună a actului de justiţie, iar pe de altă parte, ar fi garantat că aceste cauze civile, cu totul şi cu totul speciale, ar fi fost soluţionate cu celeritate, răspunzând astfel unui deziderat al cetăţenilor României.

De asemenea, criticăm schimbarea de optică în ceea ce priveşte asistarea şi reprezentarea, mai precis redactarea recursului, precum şi asistarea sau reprezentarea în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin profesionişti, a petenţilor.

Aducem această critică nu pentru a sprijini o profesie sau alta, care ar fi asistat aceste persoane care ar fi formulat recurs de competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Trebuie să înţelegem că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă într-o cale extraordinară de atac...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Ioan Cupşa:

...judecă într-o cale extraordinară de atac, care este recomandată ca fiind una cu totul şi cu totul specială, unde este nevoie de specialişti şi este nevoie de experienţa, de profesionalismul celor care cu adevărat se pricep.

Aducem grave deservicii cetăţeanului, căruia - vedeţi ghilimelele de rigoare - "îi permitem să se adreseze direct, redactând recursul", prin care va sesiza cu o cale extraordinară de atac, prin acest recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, permiţându-i oricărui concetăţean al nostru, care ştie să scrie, să formuleze, să redacteze un astfel de recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi mai apoi, de-ndată,...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Ioan Cupşa:

...de pe scaun, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru neconformităţi, să-i respingă recursul care, poate, ar fi avut şanse reale să-i protejeze un drept sau o libertate.

În egală măsură, susţinerea recursului în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, trebuie făcută de un profesionist, tocmai pentru a proteja interesele cetăţeanului care nu are pregătirea...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat,

Aţi ajuns la cinci minute, vă rog să încheiaţi!

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Cupşa:

...profesională necesară pentru a se apăra singur în această cale extraordinară de atac.

Criticăm unele dintre texte şi datorită neclarităţilor, ambiguităţilor care au fost introduse ca urmare a adoptării unor amendamente.

Vom susţine cele 24 de amendamente care se regăsesc pe lista amendamentelor respinse...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Cupşa?!

Domnul Ioan Cupşa:

... şi, dacă aceste amendamente nu vor fi admise şi dacă nu se vor corecta cele criticate de către noi, în ceea ce priveşte această iniţiativă de modificare a Codului de procedură civilă, Partidul Naţional Liberal se va abţine de la vot.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Clar, noi nu ne putem abţine, pentru că cineva trebuie să facă şi aceste corelări.

Această iniţiativă, aşa cum am spus de la început, a plecat de la necesitatea punerii în acord a Codului de procedură civilă cu deciziile Curţii Constituţionale dar, în dezbaterile în comisia noastră, CSM, cât şi asociaţiile profesionale ne-au semnalat o serie de chestiuni, de disfuncţionalităţi în practică.

Şi atunci, dacă există o disfuncţionalitate în practică şi magistraţii, în întregul lor, deci şi judecătorii, şi procurorii, reprezentaţi prin CSM, asociaţiile profesionale, ne-au semnalat că sunt chestiuni care nu funcţionează, ce era să facem, să închidem ochii şi să mergem mai departe?! Nu! Ne-am asumat, am făcut o dezbatere largă, noi am preluat, PSD, marea majoritate a propunerilor de corelare venite, repet, din partea CSM, şi le regăsiţi în textul de lege.

Dar eu vreau să apreciez, pentru început, şi sper să fie de bun augur, colaborarea care a existat la acest Cod de procedură civilă. Probabil că va continua şi astăzi, la procedura penală, şi vom finaliza, şi săptămâna viitoare mai avem Codul penal, încât să putem finaliza cele trei coduri, în concordanţă cu deciziile Curţii.

Acum, pe scurt, câteva lucruri, ca să ştiţi ce veţi vota, stimaţi colegi.

Pe de o parte, am eliminat acea obligaţie ca, la Înalta Curte, cetăţeanul să fie neapărat reprezentat de un avocat. Noi considerăm că, pentru liberul acces la justiţie, cetăţeanului, sărac sau mai bogat, nu trebuie neapărat să-i impunem noi, prin lege, să fie reprezentat printr-un avocat şi, în aceste condiţii, acest amendament, care prevedea obligativitatea, la Înalta Curte, să fie reprezentat de un avocat... am eliminat această procedură şi credem că este un lucru bun. Noi, mai de stânga, avem grijă de oameni, nu?

Doi. Posibilitatea comunicării prin fax.

Deci, aşa cum este decizia Curţii, prin această posibilitate de a comunica prin fax, în tot cuprinsul zilei, până la ora 24,00, pentru o mai mare claritate, să poată primi instanţele, din partea petenţilor, solicitările şi completările de acte necesare, ţinând cont că activitatea la instanţă, de obicei se încheie la ora 17,00 şi atunci, cumva, cetăţenii erau privaţi, de la ora 17,00 până la ora 24,00, şi în această perioadă să poată trimite prin fax, aceste completări.

Am eliminat judecata în camera de consiliu, o procedură care oricum era implementată şi care nu funcţiona.

Am eliminat posibilitatea filtrului la Înalta Curte, astfel încât, printr-o procedură transparentă, să poată fi discutată cu toată lumea de faţă şi să poată să fie administrate probe.

Am introdus obligativitatea şi în civil de a fi înregistrată şedinţa, în integralitatea sa şi, la cerere, să poată fi pusă la dispoziţia părţii această înregistrare.

Şi, am eliminat, la solicitarea societăţii civile, cât şi a CSM-ului, o serie de constrângeri la introducerea acţiunilor, astfel încât cererile de chemare în judecată să nu fie anulate pentru situaţii că lipsesc anumite documente.

În concluzie, credem că, odată cu adoptarea acestui Cod de procedură civilă, va creşte şi se va uşura accesul cetăţenilor la justiţie, cât şi se va îmbunătăţi celeritatea actului de justiţie; una peste alta, va fi un lucru bun, ca să ştiţi ce votaţi, şi vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această lege, ca oricare, nu este perfectă. Ar putea fi perfectată şi, într-adevăr, cu unele observaţii, de exemplu ale Partidului Naţional Liberal, suntem şi noi de acord. Şi noi credem că anumite speţe, în domeniul comercial, familial, al protecţiei copilului, ar trebui să fie judecate de judecători specializaţi în domeniul comercial sau al familiei, în tribunale specializate sau în secţii ale tribunalelor specializate.

Dar, spre deosebire de colegii noştri liberali, noi credem că nu poate fi oprit cetăţeanul să ajungă până la Curtea Supremă, prin simplul fapt că eventual nu are bani să angajeze un avocat.

Totodată, nu suntem de acord cu acea procedură, acceptată de comisie, prin care anunţul deciziei judecătorilor să poată fi făcut şi în scris.

Salutăm faptul că s-a eliminat partea de procedură care până acum, conform legii, trebuia să se desfăşoare în camera de consiliu, dând astfel o publicitate cap-coadă procesului acesta, dar nu putem fi de acord. Noi credem că în momentul în care această publicitate nu vizează şi momentul anunţării deciziei judecătorilor, pe undeva, din punct de vedere constituţional, nu suntem în ordine, pentru că se încalcă principiul fundamental al publicităţii procesului.

Cu toate acestea, această lege este mult mai bună. Este adevărat, este mai amplă decât ne-am propus noi, având în vedere doar deciziile Curţii Constituţionale, dar, într-adevăr, majoritatea acestor amendamente vin de la profesionişti, de la organizaţiile acestora, de la forurile competente, de la CSM, Înalta Curte.

Ca atare, noi credem că este bine-venită adoptarea acestei modificări de cod.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Cupşa. Un minut mai aveţi, să ştiţi!

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am uitat, într-adevăr, să mulţumesc asociaţiilor profesionale, AMR, UNJR, Forumul Judecătorilor, Asociaţia Procurorilor, să mulţumesc CSM care, prin reprezentanţi, au participat activ la dezbaterile care au avut loc pe parcursul ultimelor luni şi, într-adevăr, experienţa lor, profesionalismul lor ne-au ajutat să punem în pagină nişte amendamente de o mai bună calitate.

Aş vrea să-i răspund domnului Florin Iordache în ceea ce priveşte obligativitatea înlăturării condiţiei redactării şi a reprezentării părţilor în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atunci când a înţeles să se folosească de Decizia Curţii Constituţionale a României, că a citat inexact.

Curtea Constituţională a României spune, negru pe alb, că în ceea ce priveşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce au pronunţat, legat de reprezentarea în recurs, nu se aplică. Nu se aplică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie tocmai datorită strictei specializări a acestei instanţe, datorită nivelului ridicat al cunoştinţelor de drept, care trebuie să însoţească de fiecare dată orice demers de adresare, printr-un recurs, la această Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, atunci când vorbim despre bogaţi şi săraci, cei care se adresează, exercitându-şi un drept de petiţionare, dreptul la acces liber la justiţie, să nu uitaţi un lucru: se asigură de către stat şi s-a asigurat cu consecvenţă sprijinul financiar pentru a se acoperi cheltuielile necesare tuturor celor care nu pot să le suporte în faţa instanţelor de judecată.

Mai mult decât atât, nu se naşte o nouă obligaţie, nu sporeşte...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos, domnule Cupşa!

Mulţumesc.

Domnul Ioan Cupşa:

Voi fi foarte scurt.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Cupşa:

...nu sporeşte obligaţia statului în ceea ce priveşte...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit!

Domnul Ioan Cupşa:

...asistenţa judiciară obligatorie, pentru că dispare această obligaţie, în legătură cu toate celelalte recursuri care vor fi judecate la celelalte instanţe de judecată.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ioan Cupşa:

Am propus, de asemenea,...

Am terminat!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să aveţi ocazia să le prezentaţi la amendamente.

Domnul Ioan Cupşa:

Am propus, de asemenea, o suplimentare, prin amendamentele pe care le-am făcut...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Exact!

Domnul Ioan Cupşa:

...a sumelor asigurate pentru...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Le puteţi prezenta la amendamente respinse.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

O să trecem la dezbaterea pe articole.

O să rog colegii care au amendamente respinse să le urmărească şi pe cele din raportul comisiei, de la amendamente admise. Da?

Voi merge în calup de câte 5, în aşa fel încât să vă dau posibilitatea să vă urmăriţi amendamentele şi să le susţineţi.

Nr. crt. de la 1 la 5. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 6 la 11. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 12 la 17. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

(Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.)

Sunt obiecţii?

Domnul Cupşa.

La 13...

Domnul Ioan Cupşa:

Iertaţi-mi neatenţia, am fost perturbat de către unii dintre colegi.

Vorbeaţi de art. 13 sau de nr. crt. 13?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La nr. crt. 13 se află art. 96. La acesta aveţi?

Domnul Ioan Cupşa:

Am rugămintea de a ne permite a susţine şi amendamentele de la 1 la 5, respectiv de la nr. crt. 2 şi nr. 5. Sunt amendamente respinse şi sunt în total acord cu cele spuse.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Am la art. 13, domnule Iordache.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să le luăm pe rând.

Domnul Ioan Cupşa:

La art. 13, la nr. crt. 2. Am făcut o confuzie şi eu şi m-am luat după doamna preşedinte.

La art. 13, la crt. 1 de la respinse, dar nr. crt. 2 din anexa cu amendamente admise, susţin...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament la art. 13 aveţi, adică?

Domnul Ioan Cupşa:

Susţin amendamentul formulat de către Partidul Naţional Liberal, care modifică alin. (2) al art. 13, în sensul în care: "În recursul de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic". Şi o să vă rog să-l supuneţi votului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la nr. crt. 1 de la amendamente respinse.

Vot, vă rog.

50 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă, 7 abţineri. Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră varianta din raportul comisiei.

Vot, vă rog.

Adoptată. 104 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, o abţinere.

Da, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Remarc că s-a înscris la cuvânt şi domnul Stelian Ion care are de susţinut la nr. crt. 5...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Sunteţi purtătorul de cuvânt, înţeleg?!

Domnul Ioan Cupşa:

...art. 64, un amendament respins.

Îi cedez microfonul.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

M-am înscris pentru o problemă de procedură.

Este greu de urmărit dacă luăm din 5 în 5, pe număr curent; ar trebui să luăm pe numere de articole, astfel încât să ne fie mai uşor să urmărim amendamentele respinse. Pentru că pe aceleaşi file - şi urmărim în format electronic - pe aceleaşi file se regăsesc şi amendamentele respinse şi cele admise, şi eu trebuie să urmăresc amendamentele respinse.

De aceea, rugămintea este de a discuta aceste amendamente, şi admise, şi respinse, dar raportat la numărul articolului din Codul de procedură, nu la numărul curent.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, în regulă, aşa o să facem.

La art. 41 dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Articolul 47. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 64. Dacă sunt obiecţii?

Vă rog.

Amendament respins, da?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendamentul se referă la efectuarea unei distincţii între intervenţia principală, forţată, pe de o parte, şi intervenţia accesorie, astfel încât, pe viitor, dacă se va admite o asemenea cerere de intervenţie, principală sau forţată, să se rejudece cauza, însă dacă este vorba de o intervenţie accesorie, să nu se rejudece automat procesul, ci ea să fie încuviinţată de instanţa de control judiciar. Este un amendament propus de Forumul Judecătorilor şi cred că este foarte potrivit să se facă această distincţie.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului amendamentul respins de la art. 64.

Vot, vă rog.

Respins cu 99 de voturi împotrivă, 59 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră forma din raportul comisiei, art. 64.

Vot, vă rog.

Admis cu 110 voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi o abţinere.

La art. 80 dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Articolul 83. Obiecţii?

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

La alin. (1) al art. 83 este o precizare necesară, este doar pentru clarificarea textului de lege. Vorbim despre căi de atac ordinare şi extraordinare, cuprinzându-le pe toate, în ceea ce se înţelege prin termenul "extraordinar", legat de calea de atac.

În textul adoptat de către comisie apare "precum şi în recurs".

Este doar, cred eu, o îndreptare a unei neclarităţi, a unei erori de redactare.

Şi aş dori aici să supuneţi la vot pe alineate, tocmai pentru că aici cred că nu suportă discuţii şi probabil că şi PSD va susţine forma de la alin. (1), care este mai precisă, mai exactă şi este în egală măsură mai cuprinzătoare.

Deci vă rog să supuneţi la vot amendamentul nostru privitor la alin. (1) al art. 83.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 83 alin. (1).

Vot, vă rog.

102 de voturi contra, 58 de voturi pentru. A fost respins.

Şi mai aveţi alin. (3).

Domnul Ioan Cupşa:

Susţinem şi alin. (3).

Vă rog să-l supuneţi votului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 83 alin. (3).

Vot, vă rog.

A fost respins cu 95 de voturi contra, 63 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră întregul art. 83, în forma iniţială, prezentată în raport.

Vot, vă rog.

Adoptat cu 108 voturi pentru, 54 de voturi împotrivă.

Mai departe.

Articolul 84.

Domnule Cupşa?

Domnul Ioan Cupşa:

Alineatul (2): "În cazul recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie" şi apoi curge textul.

Subliniem că toate aceste amendamente au fost susţinute şi de către Consiliul Superior al Magistraturii, aceste amendamente pe care eu le supun acum atenţiei şi respectiv votului în Camera Deputaţilor.

Vă rog să supuneţi votului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 84 alin. (2).

Vot, vă rog.

100 de voturi contra, 54 de voturi pentru. A fost respins.

Supun votului dumneavoastră forma iniţială din raport.

Vot, vă rog.

Admisă cu 105 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Mai departe, art. 84 alin. (3), domnule Cupşa.

Aveţi aici amendament? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art. 94 dacă sunt obiecţii?

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Doamnă preşedinte,

Înainte este art. 90, un amendament care apare în Anexa nr. 2, în anexa cu amendamente respinse. Este vorba de ajutorul public judiciar.

Am preluat şi aici propunerea pe care a făcut-o CSM-ul şi îmbunătăţeşte în mod clar felul în care se acordă ajutor public judiciar celor care au nevoie, în cazul unei asistenţe juridice asigurate prin avocat.

Vă rog să supuneţi la vot.

Sunt două modificări. Se introduc alin. (3¹) şi respectiv alin. (4¹), toate urmărind să protejeze interesele cetăţeanului care, în nevoie fiind, nu poate să susţină, din propriile resurse, cheltuielile de judecată.

Vă rog să supuneţi la vot întâi alin. (3¹)...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendamentul respins, art. 90, din anexa cu amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Respins cu 107 de voturi împotrivă, 48 de voturi pentru şi 3 abţineri.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă rog să supuneţi la vot şi alin. (4¹).

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

....şi să rămână forma iniţială din lege.

Domnul Ioan Cupşa:

Alineatul (4¹), preluat, de asemenea, ca urmare a propunerii formulate de către CSM, sprijină, de asemenea, cetăţeanul, prin ajutorul public judiciar, asigurat sub forma asistenţei juridice, prin avocat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Despre ce articol vorbiţi?

Domnul Ioan Cupşa:

Alineatul (4¹), de la acelaşi articol.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot pentru amendamentul respins, art. 90 alin. (4¹).

Vot, vă rog.

Respins cu 102 de voturi contra, 55 de voturi pentru şi 3 abţineri.

Mai departe.

Domnul Ioan Cupşa:

Doamnă preşedinte,

Un al amendament respins este...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O clipă, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

...cel prin care propunem, la solicitarea...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Staţi două secunde!

Staţi, domnule Cupşa!

Urmăriţi-mă şi pe mine, ca să nu ne încurcăm.

Deci am avut art. 90, da?

Dacă la art. 94 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 94 punctul 1 lit. j). Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 95, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 96. Obiecţii?

Domnul Ioan Cupşa:

V-am spus ceva mai devreme, doamnă preşedinte, că, după art. 95 am propus introducerea unui art. 95¹, preluând propunerile făcute de către asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Este vorba despre tribunalele specializate în materie de societăţi, Registrul Comerţului, insolvenţă şi concurenţă neloială, unde se defineşte exact competenţa materială a acestor tribunale specializate.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Avem amendament respins la art. 95¹.

Vot, vă rog.

Respins cu 109 voturi contra, 51 de voturi pentru şi o abţinere.

Forma iniţială din raportul comisiei, vă rog, pe art. 95.

Vot, vă rog.

Adoptată cu 110 voturi pentru, 55 de voturi împotrivă.

Mergem mai departe.

La art. 96 dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Articolul 105. Obiecţii?

Domnul Ioan Cupşa:

Doamnă preşedinte,

Înainte de art. 105, există un amendament respins, de introducere, după pct. 3 al art. 97, a unui punct, 3¹, cu următorul conţinut: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, în complet diferit - subliniez, în complet diferit -, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti pronunţate ca ultimă instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, în materie civilă, de secţiile civile şi completul de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate". Este o chestiune de tehnică legislativă, dar este obligatoriu a o prelua. Practic, cu excepţia CSM, toate celelalte asociaţii profesionale au sprijinit introducerea acestui nou amendament.

Vă rog să supuneţi la vot acest amendament.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 97, da?

Vot, vă rog.

Respins cu 105 voturi contra, 58 de voturi pentru şi un coleg care nu optează.

Mai departe.

Articolul 105 din raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Articolul 127. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articolul 127 se introduce un nou alineat, (2¹).

Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Domnul Ioan Cupşa:

Doamnă preşedinte,

Există şi un amendament de respingere aici, la art. 127.

Se introduce un nou alineat, alin. (2¹), şi este, de fapt, o corecţie făcută textului pe care l-am adoptat în comisie. Pentru că în comisie, din păcate, una dintre ipotezele de lucru privitoare la competenţa facultativă, atunci când există un caz de incompatibilitate, o ipoteză am scăpat-o atunci când am desfăşurat noi activitatea respectivă de dezbatere. Este vorba de ipoteza în care chiar un judecător care-şi desfăşoară activitatea la Curtea de Apel, în circumscripţia respectivă, în circumscripţia în care se află instanţa, se află în această situaţie.

Încă o dată, este doar o adăugire absolut necesară, pentru a acoperi toate ipotezele privitoare la această competenţă facultativă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 127, un nou alin. (2¹).

Vot, vă rog.

Respins cu 134 de voturi contra, 37 de voturi pentru şi o abţinere.

Supun votului dumneavoastră varianta raportului comisiei, de la art. 127.

Vot, vă rog.

Adoptată cu 141 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă.

La art. 129 dacă sunt obiecţii?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La art. 129, care se referă la excepţia de necompetenţă, am propus eliminarea articolului din proiect, deoarece se introduce între situaţiile care constituie necompetenţă de ordine publică şi situaţia necompetenţei între secţiile unei instanţe sau între complete, faţă de completele specializate.

Câtă vreme vorbim tot de instanţe, câtă vreme tot nişte judecători judecă această cauză şi este vorba de instanţe specializate, nu are rost să considerăm că este vorba de o excepţie de necompetenţă, atunci când există un conflict între secţii, şi nu între instanţe sau între complete, şi nu între instanţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins, art. 129 alin. (2) punctul 2.

Vot, vă rog.

Respins cu 117 de voturi contra, 57 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră varianta din raportul comisiei.

Adoptată cu 114 voturi pentru, 59 de voturi contra şi o abţinere.

Pe procedură, domnul Babuş Radu.

Domnul Radu Babuş:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Vă rog să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor, poziţia 7 de pe ordinea de zi, şi anume, PL-x 236/2018. (Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative.)

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot pentru propunerea colegului nostru Radu Babuş.

Adoptată cu 116 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, o abţinere.

Mergem mai departe.

Dacă la art. 130 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Articolul 131. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Articolul 142. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articolul 144.

Domnule Cupşa, doriţi să-l susţineţi?

Domnul Ioan Cupşa:

Nu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu sunt obiecţii.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră? La art. 144.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La acest articol, referitor la hotărârile date asupra strămutării, considerăm că ar trebui ca aceste hotărâri, date asupra strămutării, să fie în continuare motivate.

De aceea, propunerea noastră este următoarea, art. 144 alin. (2) să aibă următorul cuprins: "Încheierea asupra strămutării este definitivă". Deci se păstrează caracterul definitiv, numai că trebuie, în continuare, să fie motivate, pentru ca cetăţenii să ştie care sunt cauzele pentru care s-au respins sau s-au admis cererile de strămutare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 144 alin. (2).

Vot, vă rog.

Respins cu 102 voturi contra, 69 de voturi pentru şi o abţinere.

Varianta din raportul comisiei, vă rog.

Vot.

Adoptată, 99 de voturi pentru, 53 de voturi contra, 6 abţineri, un coleg care nu-şi exprimă opţiunea.

Mai departe.

La art. 154. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu...

Suntem la art. 154 alin. (4) şi (6), care se vor modifica.

Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 154 alin. (6), un nou alineat se introduce.

Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 163. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La 163, domnule Cupşa?

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

La art. 157 există un amendament respins. Este amendamentul nostru. Şi aici o să vă rog să mă urmăriţi cu atenţie.

Este vorba de o completare a cuprinsului citaţiei, care, de asemenea, urmăreşte să protejeze interesele justiţiabilului, ale cetăţeanului, introducând un element de celeritate în ceea ce priveşte posibila soluţionare a cauzei.

Se întâmplă deseori să apară incidente procedurale legate de incompatibilitatea unuia sau altora dintre judecătorii din complet, dacă completul este colegial. Să apară incidente procedurale constatate de către alte instanţe, ca urmare a formulării unor cereri de recuzare.

Dacă s-ar cunoaşte din timp componenţa completului de judecată, am câştiga, la rândul nostru, un timp preţios şi astfel procesele civile ar dura ceva mai puţin.

Conţinutul este următorul. Se adaugă cuprinsului citaţiei "numărul completului, precum şi numele şi prenumele judecătorului sau judecătorilor care compun completul desemnat pentru judecarea cauzei".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Ioan Cupşa:

O să vă rog să-l votaţi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 157 alin. (1). Vot, vă rog.

Respins, cu 97 de voturi contra, 68 de voturi pentru, o abţinere.

Mai departe.

Art. 165, nu?

Art. 163. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 165. Dacă sunt obiecţii?

Supun votului art. 165 pct. 3. Vot, vă rog.

Respins, cu 102 voturi contra, 61 de voturi pentru, 14 abţineri şi un coleg fără opţiune.

Supun votului varianta din lege. Vot, vă rog.

Adoptat. 104 voturi pentru, 50 de voturi contra, 17 abţineri, un coleg fără opţiune.

Mergem mai departe.

Art. 183. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 200. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 201. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 213. Obiecţii? Adoptat. Nu sunt obiecţii.

Art. 231. Obiecţii?

Domnul Stelian-Cristian Ion, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La acest articol, art. 231, am propus abrogarea alin. (3), potrivit căruia "notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor". Pentru că acest articol instituie un termen restrictiv pentru justiţiabil, în condiţiile în care la alin. (1) deja se spune că pot fi corectate aceste note de şedinţă ale grefierului, pe baza cărora ulterior se întocmesc încheierile de şedinţă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De aceea, susţinem abrogarea alin. (3) al art. 231.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 231 alin. (3). Vot, vă rog.

Respins, cu 116 voturi contra, 49 de voturi pentru, o abţinere, un coleg fără opţiune.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptat, cu 113 voturi pentru, 51 de voturi contra, două abţineri.

Art. 231 alin. (2) şi (3). Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Art. 231 alin. (4). Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 231 alin. (5). Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 231 alin. (6). Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 234. Dacă sunt obiecţii?

Domnul Stelian-Cristian Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La acest articol am propus eliminarea variantei din propunerea legislativă, deoarece se creează un paralelism legislativ. Erorile din încheierile de şedinţă oricum pot fi contestate. Şi există o procedură reglementată deja în Codul de procedură civilă. Astfel încât elaborarea şi adoptarea unui astfel de amendament ar putea fi contestate cu succes, spunem noi, la Curtea Constituţională, pentru paralelism legislativ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 234. Vot, vă rog.

Respins, cu 110 voturi contra, 54 de voturi pentru, o abţinere.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptat. 115 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă.

Dacă la art. 240 sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 244. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 261. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 321. Obiecţii?

Supun votului dumneavoastră alin. (7) de la art. 321. Vot, vă rog.

Respins, cu 85 de voturi contra, 58 de voturi pentru, 22 de abţineri.

Varianta nemodificată o supun votului. Forma de la Senat, exact. Vot, vă rog.

Adoptată, cu 102 voturi pentru, 37 de voturi contra, 33 de abţineri.

La art. 322. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 323? Obiecţii?

Vă rog, domnul Stelian-Cristian Ion.

Vă rog, domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc.

Este o noutate absolută acest text care a fost propus, susţinut şi adoptat prin votul PSD şi ALDE.

În mod esenţial, îl obligă pe grefier să scrie întocmai. Şi subliniez un lucru. Că până aici nu e nimic rău. Literal. Întocmai şi literal.

Grefierul, pentru a putea transcrie literal, ar trebui să stenodactilografieze. Nu există nicio altă şansă pentru a putea transcrie în timp ce un martor vorbeşte respectiva depoziţie. Nu avem stenodactilografi grefieri.

Este imposibil, din punct de vedere practic, ca acest lucru să se întâmple.

Garanţiile procesuale sunt suficiente pentru ca o depoziţie a martorului să fi fost consemnată corect şi, respectiv, mai apoi, interpretându-se de judecătorul cauzei, să ducă la un act de justiţie de calitate, la o justă soluţionare a cauzei civile.

De ce? Pentru că în alte texte pe care le-am introdus obligăm toate instanţele de judecată să înregistreze şedinţele de judecată.

De asemenea, permitem participanţilor la procesul civil să solicite modificarea notelor grefierului, pe calea unor mijloace procedurale specifice.

Încă o dată. Dacă vom adopta acest text, de îndată activitatea instanţelor de judecată se va bloca.

În cauzele civile, să consemnezi - subliniez - literal, să consemnezi literal este o imposibilitate de ordin practic. Numai prin stenodactilografiere este posibil acest lucru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Ioan Cupşa:

În timp ce cineva vorbeşte să-i reţii întru totul, cu o exactitate deplină, cele spuse. Este absurd.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins la art. 323 alin. (1). Vot, vă rog.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Sunt în procedură de vot deja.

115 voturi contra, 57 de voturi pentru. Respins.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Vot, vă rog.

Adoptat. 114 voturi pentru, 50 de voturi contra.

Mai departe.

Art. 398. Dacă sunt obiecţii?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am propus, la art. 323 modificarea alin. (4), astfel încât mărturia - şi aceasta este terminologia folosită în Codul de procedură civilă pentru înscrisul în care se regăseşte depoziţia martorului, "Mărturia se poate rectifica prin încheiere din oficiu sau la cererea persoanei interesate, doar pe baza înregistrării şedinţei de judecată".

Este potrivită o asemenea procedură, pentru că ea nu există în Codul de procedură civilă.

Şi, în plus - în plus - acea consemnare literală veţi vedea că este absolut imposibilă. Este imposibil de aplicat în practică un asemenea articol.

Şi o astfel de propunere, deşi nu are niciun interes, nimeni, să blocheze instanţele şi activitatea grefierilor, exact la aceasta va conduce. Pentru că nu se vor putea consemna literal toate spusele martorilor. Ca atare, filtrul judecătorului este foarte important.

Este o mostră de situaţie în care din, aş spune, nepricepere, propuneri venite din partea unor persoane care nu au luat contact niciodată cu instanţele de judecată şi nu ştiu cum se desfăşoară în mod efectiv activitatea în şedinţele de judecată, deci asemenea propuneri blochează activitatea instanţelor judecătoreşti.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament...

Domnul Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Eu chiar încerc să fiu calm.

Aceste propuneri vin din partea asociaţiilor profesionale. Deci judecătorii, care, efectiv, din practică, ne fac această propunere. Şi pe care noi am îmbrăţişat-o.

Mai pe scurt. Nejuridic vorbind. Deci omul, acolo, vine în instanţă şi declară ceva. Şi judecătorul, prin filtrul lui, transcrie propria... ce declară omul. Şi noi eliminăm filtrul judecătorului. Adică trebuie consemnat foarte clar ce a declarat omul.

Dacă omul declară ceva şi judecătorul dictează altceva, că a trecut prin filtrul lui, cu tot respectul, nu mai corespunde cu ce a declarat martorul. Aici suntem.

Asociaţiile profesionale ale judecătorilor ne-au cerut asta. Domnule, să fie consemnat, chiar dacă este înregistrată şedinţa, dar să fie consemnat ce a declarat cetăţeanul, domnule. Martorul, de aceea îl chemăm acolo. Să declare el cu cuvintele lui, chiar literal, aşa, cu mai puţină carte, dar să declare ce a văzut pentru o judecată corectă.

Dacă el declară una şi magistratul dictează prin filtrul lui ceva, unde ajungem? Acolo suntem, stimaţi colegi.

Domnul Ioan Cupşa:

Dacă îmi permiteţi.

"Literal" nu înseamnă cu mai puţină carte. Înseamnă "întocmai, exact". Şi atât.

Şi nici într-un caz, nici într-un caz nu ne doream, într-un fel sau altul să afectăm drepturile sau eventual, că nu e cazul aici, interesele legitime. (Vociferări.)

Eu v-am arătat că este o imposibilitate practică. Şi acesta este motivul.

Aştept ordonanţa de urgenţă prin care veţi suspenda efectele acestui articol. De îndată ce se vor bloca instanţele de judecată civilă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 323 alin. (4). Vot, vă rog.

Respins, cu 116 voturi contra, 56 de voturi pentru şi o abţinere.

Domnul Ioan Cupşa:

Ca să ştiţi ce aţi respins, dacă îmi permiteţi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Cupşa...

Domnul Ioan Cupşa:

Aţi respins posibilitatea de a îndrepta prin...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Cupşa...

Domnule Cupşa nu v-am dat cuvântul, îmi pare rău.

Haideţi să ne respectăm reciproc. E a doua oară când faceţi lucrul acesta. Vă rog frumos.

Şi n-avem explicarea votului după articole sau amendamente.

La art. 398. Dacă sunt obiecţii?

Domnul Cupşa, la art. 398.

Domnul Ioan Cupşa:

Am propus eliminarea textului din iniţiativă şi păstrarea textului actual, care este un text mai bun.

Este vorba de completele de divergenţă. Atunci când majoritatea nu poate fi realizată şi când este nevoie ca din complet să mai facă parte încă un judecător.

În forma iniţială, se alăturau completului iniţial fie preşedintele, fie vicepreşedintele instanţei, fie un preşedinte de secţie sau un alt judecător desemnat de preşedinte.

Aţi înlocuit cele mai calificate - cel puţin, în teorie - cele mai calificate persoane din interiorul acestor instanţe, care ar fi putut să stea în completul de divergenţă alături de colegi şi să dea o justă soluţie acestei cauze, cu un judecător din planificarea de permanenţă.

Acesta este motivul pentru care solicităm eliminarea şi păstrarea formei iniţiale din lege.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 398 alin. (3).

Vot, vă rog.

Respins, cu 117 voturi contra, 57 de voturi pentru şi o abţinere.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Vot, vă rog.

Adoptată. 118 voturi pentru, 49 de voturi contra.

Mai departe.

Art. 402. Dacă sunt obiecţii?

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Amendamentul este de eliminare.

Şi am vorbit despre un paradox care apare în acest text pe care ni-l propun cei de la putere, PSD şi ALDE.

Pronunţarea se poate face - atenţie, prin punerea la dispoziţia părţilor a hotărârii la grefa instanţei.

Păi, pronunţarea în sine este o activitate de sine stătătoare, parte din procesul civil, nu? Este, în ultimă instanţă, un act procesual, iar punerea la dispoziţie nu înseamnă nimic altceva decât o comunicare.

Cum putem să echivalăm pronunţarea cu o comunicare, adică cu o punere la dispoziţie, şi în felul acesta să încălcăm tot ceea ce a însemnat până de curând regulă în procesul...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Ioan Cupşa:

... civil?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament...

Domnul Ioan Cupşa:

Încă o dată subliniez. Nu se poate pronunţa un complet de judecată, fie unipersonal, fie colegial, punând ceva la dispoziţie.

Când se pune ceva la dispoziţie, în fapt se comunică. Este o altă etapă procesuală. Cu totul şi cu totul altă etapă procesuală.

Se realizează o confuzie de un absurd perfect.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 402. Vot, vă rog.

Respins, cu 104 voturi contra, 69 de voturi pentru.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptată. 107 voturi pentru, 63 de voturi contra.

La art. 413 dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La art. 415 dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La art. 426 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 444 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 450. Obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 457. Obiecţii?

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Amendament respins. Alin. (2) al art. 457 se modifică şi va avea următorul cuprins.

Intervenţia noastră este de natură tehnică. Nu schimbă în mod esenţial sensul alin. (2), astfel cum a fost adoptat de comisie, însă am preluat propunerea CSM, şi noi, şi cei de la USR, pentru că pare o propunere justă.

În mod esenţial, arată, propunerea CSM, pe care noi am transformat-o într-un amendament, susţinându-l, arată că dacă s-a indicat în mod greşit termenul pentru exercitarea căii de atac, cererea de repunere în termen se poate formula cel mai târziu la momentul invocării tardivităţii căii de atac.

Arată exact când se întâmplă, care este termenul limită până la care, drept urmare a exercitării acestei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, petentul este repus în termen.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins...

Domnul Ioan Cupşa:

Este de natură... este... încă o dată, este o intervenţie de natură, să-i spunem, tehnică, a...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Art. 457 alin. (2). Vot, vă rog.

Respins. 111 voturi contra, 58 de voturi pentru, un coleg fără opţiune.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptată. 115 voturi pentru, 54 de voturi contra, 2 colegi fără opţiune.

La art. 471, domnule Cupşa, doriţi să susţineţi?

Sunt obiecţii?

Domnul Stelian-Cristian Ion, art. 471.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acest amendament nu este unul de fond, este unul strict de formă. Este vorba de numerotarea articolelor şi modificărilor făcute.

Prin proiect se doreşte abrogarea unor alineate şi introducerea unui articol cu indice.

Noi solicităm modificarea alineatelor deja existente, pentru a nu introduce articole suplimentare.

În plus, la punctul următor, unde nu voi mai lua cuvântul, dar vom susţine acest amendament, este exact acelaşi lucru, propunerea de completare a art. 471 cu alte 4 noi alineate.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 471. Vot, vă rog.

Respins, cu 104 voturi contra, 55 de voturi pentru, 21 de abţineri, un coleg care nu optează.

Şi tot la art. 471 avem noi alineate, amendament respins. Vot vă rog.

Respins, cu 119 voturi contra, 55 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg fără opţiune.

Varianta din raportul comisiei, la art. 471. Vot, vă rog.

Adoptată. 113 voturi pentru, 56 de voturi contra, 14 abţineri, un coleg fără opţiune.

La art. 471 alin. (5) şi (8). Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

La art. 471¹. Obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 474. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 475. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 483. Obiecţii? Nu. Adop...

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

La art. 483? Acum v-aţi înscris.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am propus un amendament prin care, faţă de propunerea iniţială, solicităm eliminarea din situaţiile proceselor care nu pot fi supuse recursului a celor privind cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi a celor care decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată. Pentru că nu vedem vreun motiv pentru care acest gen de procese să nu fie supuse şi ele căii de atac a recursului.

Este o restricţie faţă de care am solicitat, în comisie, lămuriri, pentru a vedea raţiunea pentru care s-a introdus această exceptare. Nu am primit absolut niciun răspuns.

Ca atare, considerăm că şi în cazul acestor procese, justiţiabilii ar trebui să aibă la îndemână şi calea de atac a recursului.

Altfel, înseamnă că există nişte interese pe care nu şi le asumă nimeni, dar sunt nişte interese ascunse.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 483 alin. (2)-(4). Vot, vă rog.

Respins. 120 de voturi contra, 51 de voturi pentru.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptat. 123 de voturi pentru, 53 de voturi contra, un coleg fără opţiune.

La art. 484 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 484 alin. (6). Obiecţii? Nu. Adoptat.

Alin. (7). Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 486. Obiecţii?

(Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

La alin. (1), da?

Haideţi, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc.

Deci este doar o completare. La lit. e), în forma adoptată în comisie, propusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preluat de PSD şi ALDE, lipseşte reprezentantul convenţional.

Deci este o adăugire absolut necesară. Până acum era...

Forma pe care v-o propun ca amendament admis de colegii noştri este - "...semnătura părţii sau, după caz, mandatar, reprezentant legal sau consilier juridic...". Şi lipseşte din această formulă reprezentantul convenţional.

Sper că măcar aici veţi face o concesie, domnule Iordache şi, respectiv, cei de la putere.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 486 alin. 1 lit. e). Vot, vă rog.

Respins cu 121 de voturi contra, 53 de voturi pentru, o abţinere.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptat cu 114 voturi pentru, 50 de voturi contra, două abţineri.

La art. 486 alin. (2) şi alin. (3). Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La art. 490. Obiecţii? Nu. Adoptat.

(Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.)

La art. 490?

Domnul Ioan Cupşa:

La art. 490. La art. 490 am preluat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi am transformat-o în amendament. Este următoarea propunere.

"Alin. (2) al art. 490 se modifică şi va avea următorul cuprins: «Dispoziţiile art. 471 şi art. 471¹ se aplică în mod corespunzător. Termenul prevăzut la art. 471¹ alin. (3) se dublează în cazul recursului. În cazul recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întâmpinarea trebuie redactată şi semnată de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar răspunsul la întâmpinare, de avocatul sau consilierul juridic al recurentului»".

Subliniez, încă o dată, Consiliul Superior al Magistraturii a insistat pentru a modifica în acest fel Codul de procedură civilă.

Supuneţi votului, vă rog.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Este art. 490 alin. (2). Aici solicitaţi modificarea? Adică eram... un punct mai jos.

Domnul Ioan Cupşa:

Este numărul 23 din anexa amendamentelor respinse, dacă doriţi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, 23, dar eu eram la 64, în raportul cu amendamente admise.

Amendament respins, la art. 490. Vot, vă rog.

Respins cu 124 de voturi contra, 57 de voturi pentru, 5 abţineri.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptat cu 127 de voturi pentru, 60 de voturi contra, o abţinere, un coleg fără opţiune.

Dacă la art. 490 pct. 1... că pe acesta nu l-am votat...

Dacă la art. 490 pct. 1 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La art. 493. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 496. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 497. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 503. Obiecţii?

Domnul Stelian-Cristian Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Propunem eliminarea acestui amendament de la art. 503 alin. (3), deoarece prin amendamentul votat în comisie se face trimitere la pct. 2 de la art. 503, care se va aplica în mod corespunzător şi instanţelor de apel.

Este o chestiune imposibilă, pentru că acest pct. 3 din art. 503 se referă la cauzele de casare, care nu sunt compatibile cu calea de atac a apelului.

Deci propunerea este una practic absurdă.

De aceea am solicitat eliminarea ei.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 503 alin. (3). Vot, vă rog.

Respins cu 153 de voturi contra, 24 de voturi pentru, 4 abţineri.

Forma din raportul comisiei. Vot, vă rog. La art. 503.

Adoptat cu 161 de voturi pentru, 23 de voturi contra, două abţineri.

La art. 509. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 513. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 516. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 517 alin. (4). Obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 521. Obiecţii? Nu. Adoptat.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Art. 521 alin. (3).

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La propunerea CSM, am propus şi noi eliminarea acestui articol... art. 521 alin. (3), pentru că dezlegarea dată în chestiunile de drept se raportează la instanţele de judecată, în principal. Aceasta este varianta actuală din lege şi ar trebui păstrată varianta actuală.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, art. 521 alin. (3). Vot, vă rog.

Respins. 131 de voturi contra, 64 de voturi pentru, 7 abţineri, un coleg fără opţiune.

Varianta din raportul comisiei. Forma din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptat. 137 de voturi pentru, 64 de voturi contra, două abţineri.

Art. 660. Obiecţii? Nu. Adoptat.

(Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.)

La art. 660 aveţi? Poftim?

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

La art. 522.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun. 600... cât? (Discuţii cu domnul deputat Ioan Cupşa.)

Da. 522.

Vă rog, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Da. Susţinem acest amendament. A fost sprijinit şi de Asociaţiile Profesionale.

Este vorba despre introducerea unui nou articol, pentru o mai bună desfăşurare a procesului civil, pentru celeritate, permiţând în fapt o recalificare a unei cereri privitoare la o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ca fiind o cerere de pronunţare a unei decizii în interesul legii şi viceversa, pentru a putea continua procesul.

Cauzele deseori sunt suspendate. Şi dacă apare un astfel de incident procedural, una dintre cereri fiind respinsă, ca fiind greşit calificată, se prelungeşte în timp desfăşurarea procesului civil.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament...

Domnul Ioan Cupşa:

Vă rog să supuneţi votului, da?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins la art. 522.

Vot, vă rog.

Respins cu 132 de voturi contra, 66 de voturi pentru, 5 abţineri.

Mai departe.

Art. 660. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 666. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 666?

Vă rog, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

La art. 666 am preluat propunerea făcută de Consiliul Superior al Magistraturii şi, de asemenea, îmbrăţişată şi de Asociaţiile Profesionale, şi am propus modificarea alin. (2), alin. (3) şi alin. (7), pentru a clarifica procedura şi astfel a proteja interesele debitorului, precum şi interesele creditorului.

Vă rog să supuneţi votului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 666. Vot, vă rog.

Respins cu 139 de voturi contra, 63 de voturi pentru, 6 abţineri, 2 colegi fără opţiune.

Forma din raportul comisiei.

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Alin. (8) de la art. 666.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mai avem încă unul la art. 666?

Da. Şi alin. (8) de la art. 666.

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Da.

Este o propunere de eliminare. În fapt, iniţiativa legislativă nu face altceva decât să lipsească de formulă executorie titlul executoriu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Amendament...

Domnul Ioan Cupşa:

În fapt, formula "Noi, Preşedintele României,

Dăm împuternicire şi ordonăm...", dând astfel solemnitate titlului executoriu, aplicând această formulă executorie care se aplică dintotdeauna, de data aceasta probabil pentru că preşedintele actual este unul nepotrivit, se întâmplă ceea ce se întâmplă.

Să elimini formula executorie din titlurile executorii doar pentru că preşedinte al ţării este un reprezentant al altui partid politic decât cel pe care îl reprezinţi, este un exces de putere vădit.

Supuneţi votului, vă rog.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 666 alin. (8). Vot, vă rog.

Respins cu 140 de voturi contra, 59 de voturi pentru, 8 abţineri.

Varianta din raportul comisiei. Vot, vă rog. Vot.

Adoptat cu 129 de voturi pentru, 55 de voturi contra, 4 abţineri.

La art. 713. Dacă sunt obiecţii?

Domnul Stelian-Cristian Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Solicităm eliminarea acestei modificări de la art. 713 alin. (2), pentru că această modificare vine împotriva intereselor debitorilor. Sunt foarte mulţi cetăţeni care au credite, au astfel de contracte încheiate, care constituie titluri executorii, şi, dacă s-ar vota un asemenea amendament, pe viitor aceşti debitori care s-au împrumutat de la bănci nu vor mai putea invoca nulitatea unor clauze abuzive direct în contestaţia la executare şi va trebui să o facă doar pe cale separată, ceea ce este...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... mai greu pentru ei. Şi vor fi puşi într-o situaţie foarte, foarte grea.

Aşa încât considerăm că forma actuală a legii este una bună, care conferă drepturi şi o protecţie bună şi debitorilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Amendament respins, art. 713 alin. (2). Vot, vă rog.

Respins. 141 de voturi contra, 65 de voturi pentru, 6 abţineri.

Forma din raportul comisiei. Vot, vă rog.

Adoptat. 148 de voturi pentru, 65 de voturi contra, 4 abţineri.

Art. 906. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Art. 915?

Vă rog, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Înainte de art. 915, există un amendament preluat, de asemenea, de la Asociaţiile Profesionale, de noi, Partidul Naţional Liberal. Preluat, de asemenea, de la asociaţiile celor organizaţi astfel după ce au fost, se consideră a fi executaţi silit în mod nelegal.

Şi vă propunem să introducem art. 789¹ cu următorul conţinut, cu următorul cuprins:

"În măsura în care se recurge la urmărirea simultană a tuturor conturilor bancare ale debitorului, executorul are obligaţia ca după îndestularea titlului executoriu şi a cheltuielilor de executare..." - atenţie! - "...să emită din oficiu adrese de ridicare a popririlor..." şi, mai mult decât atât, "...să le comunice pentru toate bunurile, pentru toate conturile bancare care au fost urmărite şi a căror executare nu mai este necesară...".

Se apără, în mod evident, interesele debitorului care şi-a îndeplinit obligaţia de plată, precum se apără şi interesele terţilor popriţi.

Sper ca măcar acest articol, acum, la sfârşit, să-l votaţi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Amendament respins, la art. 789. Vot, vă rog.

Respins. 129 de voturi contra, 86 de voturi pentru, 9 abţineri.

Art. 915. Supun votului art. 915 alin. (2). Vot, vă rog.

Respins. 202 voturi contra, 12 voturi pentru, 6 abţineri, un coleg care nu are opţiune.

Forma Senatului, vă rog. Vot, vă rog.

Adoptat. 149 de voturi pentru, 16 voturi contra, 57 de abţineri.

Dacă la nr. crt. 80 din raportul...

Nu mai avem amendamente respinse, la 80 din raportul comisiei sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 81 din raportul comisiei? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 82 din raportul comisiei? Nu. Adoptat.

Şi nr. crt. 83 din raport? Obiecţii? Nu. Adoptat.

Merge la votul final.

Mai departe.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Îmi pare rău, dar...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Îmi pare rău...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, o fi trecut, dar nu v-aţi uitat pe... Eu m-am înscris la cuvânt.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu mă uit. Trebuie să vă uitaţi dumneavoastră, să le urmăriţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dar de ce...?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Că am încheiat, să ştiţi, votul pe articole, pe acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dacă aţi fi atentă şi v-aţi uita pe monitor, aţi vedea că m-am înscris la cuvânt.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

M-am înscris înainte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Am încheiat votul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Era vorba de ultimul amendament...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, am încheiat votul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, îmi mulţumiţi degeaba, pentru că... (I se întrerupe microfonul.)

Mi-aţi încălcat un drept acum. (Vociferări. Rumoare.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

7. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 236/2018.

Avem 56 de amendamente admise; caracter organic.

Din partea comisiei, prezentarea raportului.

Domnule Gheorghe Şimon, vă rog.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege, în şedinţa din 18 aprilie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Consiliul Concurenţei a transmis punctul de vedere, comisiei.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat iniţiativa, finalizând dezbaterile în şedinţa din 6 iunie 2018.

Din totalul de 19 membri ai comisiei, au fost prezenţi la dezbateri toţi deputaţii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi vă propun timp de dezbatere 5 minute.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog, votaţi. Timp de dezbatere - 5 minute. (Vociferări. Rumoare.)

136 de voturi pentru, 62 de voturi contra, o abţinere. Adoptat.

Dezbateri generale?

Domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu, dezbateri generale, sunteţi primul înscris.

Domnul Pavel Popescu:

Stimaţi colegi,

Niciodată în istoria înfiinţării unui fond suveran nu s-a întâmplat ca acel fond suveran să fie înfiinţat pe un deficit bugetar.

Este un principiu de bază care nu a fost încălcat vreodată în istoria acestei planete.

Mai mult de atât - şi aici urmează partea gravă - este faptul că acest Fond Suveran de stat este unul dintre cele mai mari jafuri din ultimii 25 de ani, pe care voi îl veţi legitima astăzi.

33 de companii de stat, printre care "bijuteriile" acestei ţări, acestui stat, sunt confiscate de coaliţia dumneavoastră. Sunt confiscate definitiv din acest stat, dezgolind acest stat şi lăsându-l fără pic de demnitate economică, pe care o mai avea. (Vociferări.)

Domnilor colegi,

V-aţi învăţat să jucaţi un Monopoly grosolan cu aceste companii de stat.

Mai mult decât atât, românii trebuie să ştie că prin această lege atacaţi tot. Atacaţi companiile care mai produc medicamente, atacaţi căile fluviale, atacaţi căile ferate, aeroporturile, gazele, resursele naturale ale României.

Dacă mai vorbiţi despre plângeri penale, ştiţi ce pot să vă spun astăzi? Sunteţi pasibili, într-adevăr, astăzi, de o plângere penală, pentru subminarea economiei naţionale. (Vociferări.) Pentru că în momentul în care acest Fond Suveran de stat va da greş...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

... pentru faptul că aţi scos societatea civilă şi Banca Naţională a României din controlul asupra acestui Fond Suveran de stat sunteţi pasibili de o plângere penală pentru subminarea economiei naţionale.

Şi atunci nu veţi mai avea vreun argument.

Şi atunci poate doamnei Viorica Dăncilă îi va fi cu adevărat frică şi va veni singură să zică: "Mă duc acasă".

Este o ruşine istorică... (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc, domnule Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

... să confiscaţi economia ţării fără niciun control al acestui popor asupra ei.

Fiecare român - şi reiterez acest lucru - trebuie să ştie că, pe data de 6 iunie 2018, PSD-ALDE a votat pentru subminarea economiei României, confiscând peste 11 miliarde de lei, bani care încă mai existau în acest stat.

Să vă fie ruşine, dacă veţi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele 3 minute.

Domnul Pavel Popescu:

...da un vot pe această lege...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule Pavel Popescu. (Vociferări. Rumoare. Aplauze.)

Doamna Chichirău Cosette.

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Pe procedură.

Domnul Cătălin Drulă:

Da. Foarte scurt. Pe procedură.

Nu există timp de dezbatere decât pentru proiectele aflate în procedură de urgenţă. Acesta este în procedură normală. Deci este durata normală a intervenţiilor - două intervenţii de grup, 3 minute de intervenţie. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Cosette Chichirău, vă rog.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Acest fond nu are niciun scop economic, are doar scop politic. Aveţi nevoie imediată de lichiditate, pentru a plăti pomenile electorale. Dar nu mai aveţi spaţiu bugetar.

Aşadar, vreţi un instrument prin care să vă îndatoraţi, fără ca această datorie să intre în datoria publică, asta vreţi. Puţină contabilitate la negru, cum au făcut şi grecii.

Iar în Grecia s-a terminat prost. Şi prost se va termina şi în România.

De ce aveţi gaură bugetară pe timp de creştere economică? Pentru că aţi implementat o relaxare fiscală complet iresponsabilă. V-aţi întins mai mult decât v-a ajuns pătura şi acum trebuie să vindeţi active profitabile pentru a plăti nebunia electorală.

Spuneţi adio următoarelor companii: Electrica, E.ON, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom, Telekom, Antibiotice, Administraţia Porturilor Dunării - Fluviale şi Maritime, Administraţia Porturilor Maritime, Aeroporturi Bucureşti, Aeroportul Timişoara, Loteria Română, Poşta Română, CFR şi altele. Tot ce are statul român în orice domeniu este jefuit.

La revedere!

Români, spuneţi la revedere proprietăţii statului român.

Ministrul finanţelor publice a fost complet incapabil să răspundă celor mai elementare întrebări despre acest Fond. Nu a putut să dea un singur exemplu de investiţie pe care l-ar face Fondul, deşi acest Fond s-ar lansa, chipurile, în iulie. N-a putut să spună un singur exemplu.

Nu ştie care sunt indicii de performanţă. Nu înţelege parametrii de risc. Nu a scos o singură vorbă despre acest Fond.

Acest Fond Suveran ar putea fiinţa doar după ce stabilim foarte clar care sunt obiectivele de investiţii, care sunt parametrii de risc şi care sunt indicii de profitabilitate.

În această formă, Fondul Suveran nu este decât un mare jaf al României.

Fiţi patrioţi şi votaţi împotrivă! (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Pe procedură, doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Pe procedură, doamnă preşedinte de şedinţă.

Această lege este vădit neconstituţională.

Dacă legea va fi votată în forma pe care dumneavoastră o supuneţi astăzi plenului, Partidul Naţional Liberal o va contesta la Curtea Constituţională. Şi, cel mai probabil, 3 aspecte de neconstituţionalitate vor fi acceptate.

1. Este principiul bicameralismului...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedura, doamnă Turcan.

Vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

... în care în Camera Deputaţilor... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Păi, procedura? Care e procedura?

Vreţi să vorbiţi pe timpul de dezbatere? Deci sunteţi cel de-al doilea vorbitor reprezentant de la grupul dumneavoastră, nu? (Discuţii în sală.)

Procedură, atunci, vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Dacă îmi daţi microfonul, o să şi pot...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Microfonul îl aveţi, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Mie îmi place cine se joacă acolo, la butonaş şi taie microfonul, probabil la ordinele dumneavoastră.

Aşadar, pe procedură. Partidul Naţional Liberal vă solicită retrimiterea acestei legi la comisie, pentru că este neconstituţională.

Cel puţin 3 aspecte. Pentru informarea dumneavoastră vi le-aş menţiona, pentru a şti exact ce vot veţi da astăzi.

Aveţi principiul bicameralismului, principiul economiei de piaţă şi principiul liberei concurenţe. Sunt 3 articole neconstituţionale încălcate de această lege, pentru că transferaţi proprietatea privată a statului într-un fond care va gestiona netransparent...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... discriminatoriu şi clientelar tot patrimoniul României.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Retrimitere la comisie. Vot, vă rog.

Respinsă. 144 de voturi contra, 83 de voturi pentru, o abţinere, un coleg fără opţiune.

Continuăm dezbaterile.

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Aţi fi cel de-al treilea vorbitor din partea grupului dumneavoastră, da.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mă scuzaţi, doamna Turcan a fost pe procedură, după cum s-a văzut. (Vociferări.) Procedură de retrimitere la comisie. Bun.

Acest FSDI, care se doreşte o societate de acţiuni care să cumuleze toată averea statului, deşi porneşte iniţial ca o idee bună şi porneşte de la acest principiu, al suveranităţii naţionale, în fapt poate să ducă la efecte profund nedorite, sub aspectul economiei naţionale.

Noi practic preluăm toate activele statului român - din zona energetică, din zona de transporturi, din zona feroviară, din zona de exploatare a resurselor minerale - şi le aducem în acest tot unitar, care scapă, excede controlului guvernamental prin ministerele de resort.

Transferul acestor acţiuni şi crearea acestui Fond Suveran putea să fie o idee viabilă în ţări care posedă mari resurse naturale. Fonduri suverane de acest tip se pot potrivi Norvegiei, se pot potrivi Qatarului, Kuweitului, Emiratelor Arabe.

Dar, din păcate, economia naţională a României este de cu totul şi cu totul altă natură.

Şi acest Fond Suveran, ca efecte, va duce la vulnerabilizarea economiei româneşti, prin plasarea tuturor acestor active în subordinea unei unice entităţi.

Acest fapt vulnerabilizează, din perspectiva unor potenţiale crize financiare internaţionale, din perspectiva atacurilor speculative ori a unei gestiuni defectuoase care poate să genereze în timp fix efectul advers.

Aşadar, acest Fond Suveran nu poate decât să ducă la pregătirea privatizării şi vânzării acestor active pe care statul român le deţine la aceste companii.

Avem de-a face de fapt cu o şubrezire a resurselor naturale ale României.

Se încalcă şi Ordonanţa nr. 109 cu privire la guvernanţa corporativă. Toate aceste companii nu vor mai avea capacitatea să investească în dezvoltare, să investească în capital material şi uman, şi să reuşească să capitalizeze, pe baza dividendelor, resurse, în care să dezvolte apoi investiţii.

În realitate, Fondul Suveran ne poate duce fix la efectul advers.

Mă tem că acest Fond Suveran este un fel de ruletă rusească a economiei naţionale, prin care noi de fapt vindem tot ce mai are bun statul român şi scoatem la mezat tot ceea ce dispunem în economia naţională, în numele unui naţionalism.

Naţionalismul poate fi constructiv, dar în acest caz nu este nici pe departe aşa.

Şi, iată, toate aceste companii - Romgaz, Transgaz, Aeroporturi, CFR - se vor găsi în incapacitatea de a-şi autogestiona propriile resurse.

Şi indiferent cât de bine va funcţiona acest Fond în primii ani, un Fond, cum spuneam, iată, autonom, care va fi nevoit să joace pe o piaţă...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... concurenţială, ne vom trezi în situaţia în care vom fi nevoiţi să cedăm aceste resurse. Vom fi nevoiţi să lăsăm ca acest Fond să fie captat de anumite fonduri...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... speculative, transnaţionale. Pentru că aşa s-a întâmplat de fiecare dată. Nu avem o resursă nesecată de capital care să permită la nesfârşit o nouă serie de noi investiţii.

Şi dacă vorbim tot despre investiţii, cred că actualul Guvern are ocazia să meargă în infrastructură...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... să meargă în educaţie, în sănătate, unde este nevoie de mari investiţii. Dar, din păcate, în afară de cofinanţarea proiectelor europene şi de investiţiile derulate de autorităţile administraţiei publice locale, nu avem de-a face cu vreun fel de investiţii.

Fondul Suveran este un dar otrăvit...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... către economia românească...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit de mult cele 3 minute.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... şi este pregătit... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vişan George-Gabriel, PSD.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mulţumesc.

Domnul George-Gabriel Vişan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii reprezintă o prioritate legislativă majoră în cadrul Programului nostru de guvernare. (Vociferări.)

Va fi totodată un pas decisiv al României spre consolidarea economică şi prosperitate, un pilon al dezvoltării sustenabile şi un angajament credibil şi irevocabil al României în rândul economiilor europene.

Oportunitatea înfiinţării Fondului Suveran a fost recunoscută de toate marile organisme politice şi financiare ale lumii şi reprezintă decizia politică prin care ţara noastră a hotărât să ridice nivelul afacerilor româneşti la statut internaţional.

Programul de guvernare are ca principal scop prosperitatea cetăţenilor României, iar Fondul Suveran reprezintă instrumentul prin care se vor baza investiţiile din infrastructură, energie, agricultură, sănătate şi practic din orice domeniu al economiei naţionale, care reprezintă o oportunitate de afacere sau o prioritate naţională.

Aş vrea să mă refer pe scurt la importanţa deciziei de astăzi, o decizie politică, de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Multe voci s-au arătat astăzi neîncrezătoare. Ba că nu avem resursele necesare constituirii sustenabile a acestui Fond, sau că Fondul Suveran nu se poate mişca destul de dinamic pe o piaţă a afacerilor mondiale, din cauza unei aşa-zise conduceri politice.

Însă Fondul Suveran a fost gândit şi va fi creat pe baza normelor de guvernanţă, în conformitate cu Principiile de la Santiago, promovate de forurile internaţionale ale fondurilor suverane de investiţii, care reprezintă cele mai bune practici din acest domeniu.

Deci, dragi colegi, nu ne abatem de la regulile afacerilor mondiale. Nu trebuie să uităm însă că prioritatea acestui Fond este dezvoltarea României.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va oferi României posibilitatea să facă afaceri la nivel european, alături de ţările occidentale, şi să spună răspicat că are banii necesari pentru a intra în business.

Toate eforturile financiare şi afacerile Fondului vor fi orientate către bunăstarea şi prosperitatea ţării, prin dezvoltarea sectoarelor vitale care generează progres pentru societate.

Este necesar să facem acest pas pentru ca investiţia, în viaţa oamenilor, să genereze mai multă stabilitate, pace socială şi prosperitate.

Am să închei aici, dar nu înainte de a cita un laureat al Premiului Nobel, Ralph Bunche: "Pacea nu este o chestiune dacă un om se luptă cu altul sau nu. Pacea, pentru a fi de înţeles pentru cei mulţi, trebuie tradusă în: pâine, adăpost, sănătate şi educaţie".

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Năsui Claudiu.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu v-am dat cuvântul, vă cer scuze.

La final o să vă dau cuvântul, da.

Mulţumesc.

Domnule Năsui, vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea pe care o veţi vota sau nu astăzi aici prevede ca statul român să piardă o mare parte din avuţia sa. Va pierde 9 miliarde de lei cash şi 33 de companii de stat.

Stimaţi colegi,

Legea aceasta nu este încă votată. Dacă doriţi, puteţi să schimbaţi cursul istoriei în... (I se întrerupe microfonul. Discuţii în sală.)

Bun, deci, revin.

Stimaţi colegi,

Istoria nu este încă scrisă. Puteţi să evitaţi acest jaf. A fost folosit acest cuvânt, de la această tribună, de mai multe ori. Şi este corect. Pentru că aceste active, ce se va întâmpla cu ele? Vor intra într-un fond din care se va cheltui fără absolut niciun respect al procedurilor de achiziţii publice. Deci vor putea fi cheltuiţii banii aceştia în absolut orice manieră.

Şi nu doar atât, dar acest Fond va putea să se îndatoreze pe pieţe internaţionale. Lucru pe care îl va face. Ne spune asta chiar şi proiectul de lege.

Datoria aceea va trebui replătită. Şi în momentul în care va veni o criză, şi va veni, pentru că există o ciclicitate economică, şi noi nu vom putea face faţă plăţilor pentru acea datorie, ce se va întâmpla? Ce credeţi că vor face creditorii internaţionali ai acestui Fond? Vor lua activele sale.

Practic, România nici măcar nu-şi privatizează aceste companii, le dă pe degeaba. Le vom pierde, pentru că le punem într-un fond care va fi opac şi în administrarea căruia statul român nici măcar nu va avea dreptul să se implice. Şi de ce faceţi lucrul acesta? Motivul oficial pe care îl invocaţi este el însuşi problematic. (I se întrerupe microfonul.)

Doamnă preşedinte,

Vă rog frumos, nu mai îmi întrerupeţi discursul, că... nu e în regulă să întrerupeţi discursul opoziţiei în halul acesta.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să ştiţi că nu am apăsat pe niciun buton.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Bun...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule...