Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,07.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Avem şi cartelele pregătite, pentru că va fi un vot procedural.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 181 de colegi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei; programul de lucru; lista rapoartelor depuse în perioada 6-11 iunie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, pentru comisiile permanente.

Potrivit art. 205 din Regulament şi... programul de lucru - între orele 16,00-17,00 - Ora Guvernului, avem dezbateri politice, la solicitarea Grupului PMP, cu tema: "Problemele actuale din politica externă a României".

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri domnul Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbatere: 5 minute - PMP, pentru prezentarea temei dezbaterii; 5 minute - pentru domnul ministru; încă 3 minute suplimentare - grupul care a solicitat; celelalte grupuri - câte 3 minute, fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute; reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut; la final, 5 minute pentru domnul ministru.

Înainte de a începe dezbaterea, vă rog, domnul Suciu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă solicit să supuneţi votului, în baza prevederilor art. 69 alin. (1) şi (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prelungirea termenului de adoptare tacită, de la 45 la 60 de zile, a Pl-x 46/2018 (Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.) care are obiect de reglementare completarea statutului cadrelor militare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

115 voturi pentru, o abţinere, doi colegi care nu optează. Aprobat.

Dacă mai sunt intervenţii la începutul şedinţei? Nu.

Dau cuvântul domnului deputat Eugen Tomac.

Dumneavoastră sunteţi ministru, domnule Meleşcanu, nu deputat.

Reprezentantul Grupului PMP, 5 minute, vă rog, prezentarea temei.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule ministru de externe,

Vă mulţumim că sunteţi prezent astăzi la "Ora Guvernului".

Aş începe prin a vă informa, domnule ministru - că aşa se întâmplă în viaţa politică parlamentară - astăzi, deşi aţi fost convocat de Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară, să ştiţi că solicitarea de fapt a venit de la PSD.

PSD a vrut ca astăzi dumneavoastră să veniţi în faţa noastră, să daţi nişte explicaţii.

De bună seamă, subiectul cel mai interesant şi unde se aşteaptă răspunsuri clare din partea Guvernului este cel cu privire la decizia anunţată, a Guvernului, de a muta Ambasada României la Ierusalim.

Spun acest lucru pentru că, cu această propunere, de a iniţia această dezbatere astăzi, a venit în Grupul PMP colegul Valeriu Steriu, care tranzitoriu a trecut prin PMP şi s-a întors la matcă, în PSD. Acesta e adevărul şi e bine uneori să-l spunem aşa cum este.

Revenind la chestiunile de politică externă.

Domnule ministru, vrem să ştim exact, care sunt elementele care stau la baza deciziei pe care a anunţat-o Guvernul, cu privire la mutarea Ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv, în Ierusalim? Este important pentru noi să ştim.

Însă există şi alte subiecte de politică externă care sunt de interes pentru cetăţenii români şi pentru Parlamentul României.

Am vrea să ştim care sunt priorităţile României în cadrul preşedinţiei Uniunii Europene pe care România o va deţine anul viitor?

Este important să ştim care este abordarea Guvernului în ceea ce priveşte preşedinţia Uniunii cu privire la perspectivele pe care Guvernul le vede în ceea ce priveşte apropierea Republicii Moldova de Europa?

De asemenea, nu am mai văzut nimic din partea Ministerului de Externe cu privire la situaţia învăţământului cu predare în limba română, din Ucraina.

Cunoaştem foarte bine că în statul vecin legea cu privire la limba folosită în şcolile cu predare în limba română este în continuare împărţită în două, între cei care studiază în limba română şi limba moldovenească. Vrem să ştim clar, ce măsuri a luat Guvernul României în această direcţie?

De asemenea, domnule ministru, vrem să ştim care este agenda Guvernului cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen?

Observăm că a dispărut de pe agenda Guvernului acest subiect care este în continuare de actualitate pentru români şi pentru România.

Vrem să ştim, domnule ministru, pentru că în condiţii extrem de grele, în martie 2012, România, condiţionând statul sârb, a reuşit să semneze un acord privind protecţia minorităţilor naţionale. Un acord prin care ceream ca minoritatea românească de pe Valea Timocului să fie recunoscută drept minoritate naţională. Deşi s-a semnat acest protocol, nu ştim dacă el este implementat. Şi am vrea să ştim punctul de vedere al Ministerului de Externe.

Şi sigur că ne interesează, şi am observat că Guvernul din care faceţi parte tot insistă pe o apropiere firească, şi eu sunt convins că ea este necesară, dintre România şi Statele Unite.

Am vrea să ne prezentaţi care este stadiul negocierilor cu Administraţia Statelor Unite, cu privire la regimul de vize. Pentru că suntem printre puţinele naţiuni din Uniunea Europeană care încă au nevoie de vize de intrare în Statele Unite.

Acestea sunt câteva dintre elementele care sunt de interes pentru noi şi sunt convins că sunt de interes şi pentru celelalte grupuri parlamentare.

În speranţa că vom primi răspunsuri punctuale şi la obiect, vă rog, domnule ministru, să ne explicaţi care este stadiul actual al priorităţilor pe politică externă, cu accent pe temele pe care le-am prezentat mai devreme.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnul ministru.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu (ministrul afacerilor externe):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi este foarte greu să vorbesc în 5 minute despre toate problemele pe care deja domnul Tomac le-a menţionat.

V-aş propune să îmi daţi voie poate să le clarific în partea a doua a intervenţiei mele, după ce îmi pun întrebări şi alţi colegi.

Este incorect să răspund numai la întrebările dumneavoastră, pentru că le-aţi pus primul, şi să ignor întrebările altor colegi.

Deci voi încerca să vă spun câteva cuvinte. După aceea, să răspund la orice întrebări doriţi dumneavoastră.

Sigur, suntem într-o etapă în care, la nivel internaţional, la nivel european şi regional, suntem confruntaţi cu o situaţie probabil fără precedent. Parcurgem, în acelaşi timp, o succesiune de aniversări, de angajări sau de pregătiri pentru a ne angaja în mandate de responsabilitate în plan extern, din partea noastră, a tuturor, a Guvernului, a societăţii, a fiecărui cetăţean şi nu mai puţin, într-un mod deosebit, a Parlamentului, dedicaţie şi bună cumpănire a obligaţiilor ce ne revin. Toate acestea figurează în Programul de guvernare pe care îl cunoaşteţi.

România este în acelaşi timp un membru al unei comunităţi regionale şi internaţionale cu deschidere dovedită spre buna vecinătate constructivă şi spre multilateralism eficient, în plan regional şi mondial.

Mandatul ne este cu atât mai propice, avem un moment foarte bun, ne pregătim să preluăm preşedinţia Uniunii Europene şi vom avea posibilitatea să ne îndreptăm eforturile spre cetăţeni, spre generaţiile care ne urmează.

România poate astăzi este unul dintre cele mai interesate state în proiectarea ideii valorilor europene, care se desenează şi în Strategia Globală a Uniunii Europene.

Summit-ul NATO care se apropie, preşedinţia noastră, a Consiliului Uniunii Europene, sunt momente de referinţă pentru activitatea neobosită a diplomaţiei noastre, care va da roade, despre care sperăm să mai discutăm şi în viitor.

Premisa noastră fundamentală, obiectivul pe care ni-l fixăm este asigurarea securităţii, a conservării premiselor de siguranţă şi prosperitate pentru cetăţeni, al rezilienţei statelor şi societăţilor europene şi partenere din vecinătate şi dincolo de aceasta.

Acest obiectiv se citeşte cel mai bine atunci când este vorba despre relaţia noastră specială cu Republica Moldova.

În acelaşi timp, ne preocupă perspectiva strategică integrată în ceea ce priveşte proximităţile geografice, Balcani, Marea Neagră, Parteneriatul Estic.

Mai departe, pe lângă aceste chestiuni esenţiale, care ţin de statutul nostru de ţară membră a Uniunii Europene, de participarea noastră la NATO, avem în vedere şi capacitatea pe care o putem dezvolta pentru a exploata arii extinse în alte zone decât cea euroatlantică, pornind de la matricea noastră, care este profund europeană.

Aştept cu interes schimbul de evaluări cu dumneavoastră, pe toate aceste probleme.

Un singur cuvânt despre un an special, înainte de final. Vreau să vă spun că ne-am asumat, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, marcarea marelui Centenar, ca prioritate pentru diplomaţia publică, încă din 2014. Derulăm un program multianual a cărui intensitate în 2018 este excepţională.

Prin însăşi menirea noastră, spunem lumii, prin intermediul celor 170 de misiuni diplomatice, ce înseamnă ultimii 100 de ani pentru România şi arătăm cine am devenit.

Deşi poate mai puţin vizibilă acasă, vă rog să nu uitaţi de această componentă importantă a activităţii noastre. Şi vă invit ca în deplasările externe pe care le aveţi, să vă alăturaţi misiunilor României, pentru a vedea în câte feluri, diverse, creative, unele de-a dreptul impresionante, promovăm Centenarul nostru în lume.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnule Tomac, dacă mai aveţi, o intervenţie suplimentară la... discurs.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Cu tot respectul, am înşiruit o serie de probleme care sunt în atenţia tuturor parlamentarilor, cu privire la chestiuni de interes major, de politică externă a României.

Vreau şi vă rog să ne răspundeţi măcar la două întrebări.

Prima: care sunt elementele care au stat la baza deciziei pe care aţi luat-o cu privire la mutarea Ambasadei din Israel?

Şi a doua întrebare este: dacă printre priorităţile României, în cadrul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, se află sau nu Republica Moldova? (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentanţilor grupurilor.

Începem cu PNL.

Domnul deputat Ben-Oni Ardelean.

Cu domnul Stroe?

Aveţi 5 minute împreună, să ştiţi.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Excelenţa Voastră, domnule Meleşcanu,

Mă adresez dumneavoastră în acest fel pentru că sunteţi diplomat de carieră, în timp ce funcţiile cu susţinere politică, ştiţi foarte bine, din vasta dumneavoastră experienţă, sunt, bineînţeles, efemere.

Ştiţi la fel de bine ca foarte mulţi dintre noi, parlamentarii, că politica externă a României nu trebuie să fie una subiectivă, care să servească interesele naţionale mai degrabă decât interesele de grup sau interesele, mai grav, ale unor lideri politici care vor să câştige simpatie folosind în interes personal lucruri de care n-ar trebui să se atingă.

Dumneavoastră sunteţi, bineînţeles, şi om politic, dar sunteţi şi diplomat de carieră. Înţelegeţi foarte, foarte bine situaţia extrem de dificilă în care a fost aruncată ţara noastră, în contextul ultimelor decizii, abrupte, imprevizibile şi netransparente, legate de anumite poziţionări ale României în plan extern.

Domnule Meleşcanu, ar trebui, dumneavoastră, ca ministru de externe, să opriţi folosirea politicii externe ca mijloc de joc mărunt şi interes politic de moment.

Spun asta pentru că dumneavoastră ar trebui să nu permiteţi ca politica externă să fie făcută de oameni care, din păcate, nu înţeleg nimic sau înţeleg prea puţin din seriozitatea şi rigoarea unor angajamente naţionale în plan extern, cum, din păcate, actuala guvernare o face în acest moment.

Nu localizarea geografică a unor ambasade este miza reală a politicii externe în acest moment, ci credibilitatea noastră, credibilitatea acestei ţări, în faţa partenerilor externi.

Când vine vorba de politica externă, o ţară impredictibilă este o ţară cu foarte, foarte puţini prieteni.

Şi observăm în ultima perioadă, cum actuala guvernare, din păcate, îşi doreşte să introducă, şi în politica externă, dar şi în comunicarea noastră naţională, o foarte înşelătoare antiteză între două construcţii în care suntem angajaţi şi în care ar trebui să ne menţinem fermi; o antiteză între construcţia transatlantică şi cea europeană.

Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii şi apartenenţa noastră la Uniunea Europeană nu pot fi puse niciodată în opoziţie. Ambele sunt la fel de importante. Şi este o chestiune de interes naţional, vital, ca între aceste două construcţii să nu existe diferenţe de abordare.

Poziţia noastră în orice negociere este mult mai puternică atunci când suntem parte a familiei Uniunii Europene şi a Parteneriatului Strategic cu SUA.

Inclusiv interesele aliaţilor noştri sunt mult mai bine apărate dacă România menţine această poziţie de echilibru, aşa cum facem, de exemplu, prin diplomaţii noştri prezenţi încă în Siria.

România trebuie să fie mereu parte a soluţiei şi niciodată sau de cele mai puţine ori parte a unor probleme.

Trebuie să ne implicăm în grupurile de lucru, în centrele de studiu, în instituţiile europene şi transatlantice care se ocupă cu combaterea adevăratelor ameninţări la adresa ţării noastre.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, două secunde vă întrerup. Şi vi le dau după aceea.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Da, vă ascult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Citiţi mai rar, că oricum s-a terminat timpul PNL-ului.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Am înţeles.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi mai e şi domnul Ardelean.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Bun. Am să încerc să concluzionez.

Politica externă nu se face cu memorandumuri secrete sau cu chestiuni pregătite în afara ministerului sau prezentate public prin intermediul presei.

Politica externă adevărată nu se face fără consultarea Preşedintelui.

Politica externă adevărată înseamnă preocupare constantă pentru soarta românilor de peste hotare, pentru cei care îşi văd ameninţată identitatea culturală.

Politica externă serioasă înseamnă pregătirea minuţioasă a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. Bineînţeles, prin realizarea unui consens politic naţional asupra unor priorităţi definitorii ale politicii externe.

Evident că... contextul internaţional este unul fierbinte, în condiţiile în care, vedem bine, China şi Rusia sunt din ce în ce mai agresive pe plan extern, iar democraţiile dezvoltate au oarecare dificultăţi şi tensiuni. S-a văzut acum, recent, chiar la Summit-ul G7. România ar fi putut să-şi demonstreze tradiţia de mediator în plan extern. Din păcate, nu mai jucăm de mult acest rol în plan extern şi vocea României în acest moment este absentă, exact atunci când ar fi foarte, foarte mare nevoie de ea şi într-un moment în care ne-am fi putut afirma şi noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ardelean. Mai aveţi două secunde, acelea pe care le-am oprit eu din...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc.

Apreciez foarte mult pentru cele două secunde.

Am atunci o singură întrebare pentru Excelenţa Sa, domnul ministru.

Dacă aveţi ceva program de educare în cadrul ministerului? Pentru a elucida o simplă întrebare, şi anume, cum anume UE şi NATO au finanţat statul paralel?

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

USR, domnul Dobrovie, 3 minute.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În mod excepţional, astăzi nu mă voi adresa domnului Meleşcanu, ci mă voi adresa domnului Liviu Dragnea.

De ce mă voi adresa domnului Liviu Dragnea? Foarte simplu. Foarte simplu, pentru că domnul Liviu Dragnea a realizat o performanţă extraordinară în materie de politică externă. A reuşit să privatizeze politica externă. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog frumos să faceţi linişte.

Deci a reuşit să... efectiv să decredibilizeze politica externă a României. De unde ani de zile România a fost un mediator, a fost un mediator între partea israeliană şi cea palestiniană, a susţinut soluţia celor două state. Mai mult decât atât, a fost un honest broker credibil. Acum România îşi pierde această credibilitate. De ce? Pentru că ţara noastră a fost plasată de una dintre părţile conflictului.

Singura calitate majoră a politicii externe româneşti, şi anume predictibilitatea, a fost eliminată. De ce a fost eliminată? Pentru că acum politica externă se face pe persoană fizică, pentru interesele unui condamnat penal care încearcă să cumpere favorurile... (Vociferări.) ... încearcă să cumpere favorurile preşedintelui SUA...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... Donald Trump...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... şi ale Israelului...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... prin...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... suntem la ora ministrului, cu domnul Meleşcanu.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să rămâneţi la...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Revenind...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... subiect. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Revenind... (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci... revenind.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vreau să-i pun o întrebare domnului Meleşcanu. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. (Vociferări. Rumoare.)

Domnule Drulă, "Lasă-l să vorbească" spuneţi la dumneavoastră acasă, da?

"Lasă-l să vorbească" şi gesturile acestea faceţi-le acasă la dumneavoastră şi în stradă.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Revenind la... revenind la politica externă.

Domnule Meleşcanu, aş vrea să ştiu dacă în acest an Centenar, în care avem nevoie de o apropiere de Republica Moldova, şi în anul în care riscăm practic să pierdem Republica Moldova în doar 5 luni, la alegerile parlamentare la termen, din cauza susţinerii unui sistem corupt, oligarhic, România ia în calcul să-şi schimbe abordarea faţă de Republica Moldova şi să susţină cu adevărat forţele proeuropene şi antioligarhice de la Chişinău.

Se va schimba această abordare a României?

De ce vă întreb asta, domnule Meleşcanu? Pentru că, în momentul de faţă, România finanţează portaluri mass-media care fac propagandă oligarhică, pe banii contribuabililor români, în Republica Moldova.

Mai mult decât atât, ceea ce este foarte grav este că finanţăm în continuare un sistem oligarhic respins de cetăţenii Republicii Moldova, deşi acest sistem oligarhic este total nepopular, şi nu condiţionăm această asistenţă financiară, nu o condiţionăm de implementarea reformelor. Este un lucru foarte grav.

Şi vreau să ştiu în ce măsură România îşi va schimba abordarea, măcar în acest an Centenar şi măcar acum, când riscăm ca acest viitor al Republicii Moldova să nu mai fie cel pe care ni-l dorim, şi anume, apropierea de Uniunea Europeană şi de România.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că noi, USR, suntem clar pentru o poziţionare a României alături de nucleul dur al Uniunii Europene şi nu ne dorim orientările politice pe care le vrea PSD-ALDE. Şi anume, această tentativă de a investi 4 milioane de euro într-o bancă dubioasă, cu sediul la Moscova, toate aceste lucruri, faptul că... (Vociferări.) faptul că domnul premier Grindeanu era mustrat de...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... era mustrat de domnul Dragnea, pentru că n-a întărit relaţia cu Rusia, toate aceste lucruri sunt revelatoare pentru modul în care vedeţi orientările strategice ale României.

Nu este de admis aşa ceva.

Noi ne pronunţăm clar pentru rămânerea alături de nucleul dur.

Şi este absolut... este absolut inimaginabil...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... că se poate uza de faptul că... (Vociferări.) ... se poate uza de faptul că pentru ca un om să scape de justiţie reuşiţi să transformaţi politica externă într-o...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... chestiune personală, într-o prelungire a derapajelor interne. (Vociferări.) Este un lucru foarte grav şi acest lucru trebuie să se oprească. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Domnul Gerea.

Domnul Gerea, Grupul ALDE? Nu e în sală.

Domnul Marius Paşcan, Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

Domnule ministru de externe,

Am observat în ultima perioadă că Ministerul de Externe s-a făcut remarcat exclusiv ca un bun încasator. Încasează frecvent şi consecvent agresiuni din partea unor reprezentanţi ai Guvernului Ungariei.

Am văzut cu toţii ce s-a întâmplat cu însemnele României de la Ambasada Ungariei din Budapesta. O reacţie tardivă, mult prea întârziată şi fără niciun rost, prin tardivitate, efectiv.

Mai apoi, vedem declaraţii belicoase aproape constant.

Recent, vicepremierul Ungariei a desfiinţat Alba Iulia, a desfiinţat Unirea românilor, a considerat că acea Adunare de la Alba Iulia a fost nelegitimă juridic. Ba, mai mult, face vorbire în declaraţii publice despre desprinderea Munteniei din Moldova.

Şi nu vedem niciun fel de reacţie din partea Ministerului de Externe.

Mai mult decât atât, domnule Teodor Meleşcanu, v-am sesizat, v-am adresat o interpelare, arătându-vă că un comisar european, emisar, eminenţă cenuşie a Budapestei, s-a apucat să vă certe şi pe dumneavoastră, şi pe noi toţi, şi Ministerul Educaţiei, în sensul că impunea ce să facă România în situaţia Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş şi în cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

Mi-aţi răspuns, aşa cum este corect şi în temeiul normativelor europene în vigoare, că nu avea căderea domnul Navracsics Tibor să facă aprecieri sau să ne dea lecţii în ce priveşte aceste drepturi ale minorităţilor din România, şi de organizare a învăţământului, care sunt chestiuni ce ţin exclusiv de competenţa internă a statelor membre.

Chiar săptămâna trecută, după acest răspuns corect pe care mi l-aţi trimis, domnul comisar european a venit la Târgu Mureş şi a pretextat o prezenţă legată de o manifestare pe teme de patrimoniu cultural. Iar a doua zi chiar, după discuţii de culise şi negocieri, am aflat că pe o listă suplimentară, Guvernul României a promovat o ordonanţă de urgenţă prin care dă posibilitatea înfiinţării Liceului Teologic Romano-Catolic la Târgu Mureş, în deplin dispreţ faţă de ce a constatat Curtea Constituţională a României ca fiind un act absolut neconstituţional, s-a găsit această formulă negociată prin acest comisar european.

Sigur, acest lucru nu l-a spus în public, dar chiar a doua zi după vizita sa, s-a petrecut acest lucru.

Eu vă întreb, domnule ministru de externe, România îşi conduce de la Bucureşti politica externă sau ne-o conduce Budapesta? Vă întreb ca să ştiu. Pentru că văd absolut reacţii timorate, palide, tardive, faţă de aceste agresiuni permanente de care avem parte noi, cei din centrul ţării.

Şi atunci, eu cred că este o dovadă de demnitate, de bărbăţie şi de onoare, fiindcă n-avem a ne pleca şi a ne ruşina în faţa nimănui, cu atât mai mult într-un an Centenar, să arătăm românilor că îi apărăm într-un mod redutabil, conform normativelor interne şi reglementărilor Uniunii Europene, că nu ne este nici frică, nici ruşine, chiar dacă UDMR susţine actuala Guvernare, care are probabil coşmaruri dacă se va întâmpla să n-o mai susţină UDMR.

Dar în faţa românilor noi trebuie să dăm dovadă de demnitate şi onoare, să-i reprezentăm cu cinste.

Nu uitaţi că în afara României dumneavoastră sunteţi Guvernul României, oriunde în această lume.

Şi atunci să nu-i mai umilim, domnule ministru!

Eu cred că această pasivitate şi areactivitate nu fac bine nimănui.

Şi s-ar cuveni puţin să dinamizaţi activitatea acestui minister şi chiar să-i reprezentaţi pe români, şi pe cei din interior, şi pe cei din exterior, şi să o faceţi la modul onorabil.

Altminteri, când vom încasa în mod nejustificat şi nedrept, continuu, aceste agresiuni la care nu ripostăm, ele vor continua la nesfârşit.

Pentru că unii aşa înţeleg să ne respecte, doar blamându-ne, doar certându-ne, doar arătându-ne obrazul şi trimiţându-ne la o istorie originală.

Fiindcă aţi văzut că se predă astăzi în Transilvania...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... o istorie în care românii sunt păstori venetici veniţi de prin Macedonia, de prin Albania, şi au ajuns şi ei aici întâmplător, într-un spaţiu roeslerian, vid. Este absolut inacceptabil!

De aceea, fac apel la conştiinţa dumneavoastră, sunteţi în apogeu de carieră diplomatică. Sigur, putem fi diplomaţi, dar cu măsură, şi arătând cu onoare şi demnitate că suntem bărbaţi, atunci când trebuie să fim!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupul minorităţilor, înţeleg că nu aveţi...

Doamna deputat Mirela Furtună, PSD.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru,

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Pe durata mandatului actualului Guvern, Ministerul Afacerilor Externe s-a concentrat pe îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare, punând accentul, în primul rând, pe interesele de securitate ale României, în al doilea rând, pe consolidarea profilului european, în al treilea rând, pe intensificarea diplomaţiei economice, pentru a contribui la perspectivele creşterii economice din România.

Ministerul Afacerilor Externe a acţionat constant, cu rezultate, pentru o contribuţie sporită a României la consolidarea Uniunii Europene.

Ministerul Afacerilor Externe a cultivat un dialog constant cu reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai statelor membre ale Uniunii, la toate nivelurile, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile din România.

În lumina tuturor acestor realităţi, din postura de deputat al PSD în Parlamentul României, având în vedere că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene reprezintă pentru România o oportunitate deosebită, îmi exprim convingerea că în jurul acestui proiect ar trebui să avem un consens naţional.

Trebuie să respectăm ideea asumată de absolut toată lumea în Uniunea Europeană că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu trebuie politizată. Preşedinţia Uniunii Europene este a fiecărui român, este a României. Trebuie să depăşim nivelul meschin al intereselor personale sau de partid, pentru a pune pe primul loc interesul ţării noastre.

Stimaţi colegi,

Ministerul Afacerilor Externe s-a aflat în dialog constant cu membrii Parlamentului, pe teme de politică externă, şi a sprijinit dimensiunea parlamentară a diplomaţiei. O dovadă în acest sens sunt evenimentele la cel mai înalt nivel parlamentar din ultimele luni.

Un subiect pe agenda Ministerului Afacerilor Externe este susţinerea eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Contacte bilaterale la toate nivelurile sunt sprijinite prin activitatea ministerului şi cea a Ambasadei României la Chişinău.

Au fost efectuate numeroase vizite de către oficialii români în Republica Moldova, din care amintesc doar vizita prim-ministrului României, doamna Viorica Dăncilă, la Chişinău, în luna februarie anul curent.

De asemenea, au fost primite vizite ale oficialilor Republicii Moldova la Bucureşti.

Concomitent, Ministerul Afacerilor Externe a pledat constant pentru cauza Republicii Moldova şi a obţinut rezultate.

În aprilie a avut loc o nouă reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, coprezidată de România şi Franţa, reuniune ce reprezintă reuşită diplomatică, având în vedere numeroasele crize şi spaţii de tensiune din vecinătatea Uniunii Europene.

În plus, România sprijină proiectele care contează pentru cetăţenii Republicii Moldova, proiecte în energie, transporturi şi infrastructură, proiecte cu impact social, precum extinderea SMURD pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Concomitent, Ministerul Afacerilor Externe a asigurat dezvoltarea, aprofundarea şi extinderea parteneriatului strategic cu SUA.

Totodată, România şi-a îmbunătăţit contactele bilaterale. Faptele vorbesc uneori de la sine, dincolo de elocvenţa unui discurs.

În luna mai, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a condus prima şedinţă de Guvern comună România-Polonia din istoria parteneriatului strategic bilateral.

În luna aprilie, premierii României, Bulgariei, Serbiei şi Greciei au avut o întâlnire la fel de fructuoasă; agenda densă de contacte externe ale prim-ministrului României în Vatican, Israel, Portugalia, vizita recentă a premierului croat la Bucureşti.

Parlamentul trebuie să lucreze cu Guvernul, în mod particular cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru a servi intereselor naţionale.

Stimaţi domni,

Stimate doamne,

Discuţiile exagerate care au loc la noi, în spaţiul public, despre posibila mutare a Ambasadei României în Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, nu ne fac niciunuia bine. Guvernul a aprobat ca Ministerul Afacerilor Externe să efectueze o analiză pe această temă. Va fi o analiză din punct de vedere al intereselor României, o evaluare a avantajelor şi dezavantajelor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, concluzionaţi!

Doamna Mirela Furtună:

După ce va fi finalizată, analiza va fi prezentată decidenţilor politici şi va fi luată o decizie.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ministerul Afacerilor Externe asigură o substanţă sporită activităţilor externe ale ţării noastre, iar domnul ministru Teodor Meleşcanu şi Guvernul Dăncilă merită aprecierile noastre pentru o astfel de abordare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

În primul rând, îmi cer scuze, în numele colegului meu Andrei Gerea, dar motive mai presus de voinţa sa l-au împiedicat să vină aici, la momentul în care dumneavoastră l-aţi apelat.

Aş vrea să spun trei lucruri în cele trei minute pe care le am la dispoziţie.

În primul rând, aş vrea să fie limpede, cel puţin din perspectiva ALDE, că noi nu dorim să schimbăm constelaţia politicii externe româneşti. Nu s-a pus nicio clipă problema ca România să nu-şi continue asumarea clară, de ţară membră a Uniunii Europene.

Precum aţi observat, România a fost printre ţările care au asumat clar respectarea îndatoririlor ce ne revin, ca ţară membră a NATO.

În ce priveşte parteneriatele strategice, am confirmat continuarea lor şi prioritatea pe care o dăm în politica externă parteneriatelor strategice, astfel încât orice discuţie care sugerează că România doreşte să-şi schimbe vectorii politicii externe nu corespunde adevărului.

A doua idee.

Stimaţi colegi,

Atunci când România exprimă un punct de vedere, care nu este împărtăşit neapărat de toţi partenerii noştri, nu înseamnă că suntem într-o stare de crispare diplomatică sau împotriva colegilor noştri din Uniunea Europeană. Noi ne-am obişnuit prea mult ca România să nu fie o voce, ci să fie un ecou al voinţei altor state. Prea mult ne-am obişnuit ca România, în loc să privească înainte, să privească înapoi, să vadă ce spun ceilalţi, să se gândească că nu trebuie să-i supere pe alţii.

Ar trebui să ieşim din această captivitate a monitorizărilor de tot felul, în care istoria României merge de la capitulaţiile turceşti şi până astăzi.

Faptul că România a avut o poziţie distinctă, atunci când Uniunea Europeană a dorit să aibă o poziţie comună, în legătură cu chestiunea ambasadelor din Israel, nu înseamnă în niciun chip altceva decât că noi dorim să avem propria personalitate, aşa cum s-a întâmplat şi în Primul Război Mondial, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada interbelică, aşa cum s-a întâmplat uneori şi în istoria recentă.

Nicolae Titulescu a fost un ministru de externe important, pentru că el a pus România în centrul politicii externe, a avut o voce şi nu a fost ecoul voinţei altora.

Şi al treilea lucru pe care vreau să-l spun.

Atunci când vorbim de politica externă, trebuie să refacem în mod simbolic Consiliul de Coroană, pe care România l-a avut multă vreme.

În Consiliul de Coroană erau reprezentanţi liderii politici ai momentului, liderii politici pe care România îi avea, foşti prim-miniştri, lideri de partide, ei decideau în politica externă, fără să transforme politica externă într-o răfuială proprie.

Ce am făcut noi astăzi? În loc să vorbim de politica externă, am vorbit de relaţiile dintre români şi unguri, în România, de parcă ar trebui să avem o dimensiune etnică a politicii externe: armenii să facă o politică externă, ungurii o politică externă, evreii o politică externă, românii etnici o politică externă! (Vociferări.)

Când vorbim de politica externă, nu suntem nici români, nici unguri, nici evrei, nici germani. Suntem cetăţeni români şi avem o singură politică externă!

Când vorbim de politica externă nu ne răfuim nici cu Liviu Dragnea, nici cu Guvernul, nici cu doamna Dăncilă! Politica externă este rezultatul unei voinţe naţionale, ea nu se face înlăuntrul unui singur mandat, este o proiecţie pe termen lung, este un destin la care ne înhămăm cu toţii.

Până când n-o să învăţăm asta, România va fi privită ca o ţară care nu are propria voinţă şi care trebuie să cânte pe partiturile pe care le scriu alţii.

Vreţi o partitură proprie, ea se face în cor, cu solemnitatea corurilor antice din tragediile greceşti.

De aceea, în politica externă trebuie să uităm răfuielile pe care nu reuşim să le descâlcim la noi acasă şi să avem un reper comun; care este interesul naţional, demnitatea naţională şi poziţia noastră de ţară care se dezbară de toate complexele pe care le-am moştenit în istorie şi care doreşte să fie o ţară egală cu celelalte, care să aibă dreptul care i se cuvine între ţările lumii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii din partea grupurilor.

Vă rog, domnule ministru, cinci minute. Lămuriţi problema!

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Vă mulţumesc foarte mult tuturor celor care mi-aţi pus întrebări sau aţi făcut comentarii şi vă asigur că voi încerca să vă dau răspunsuri cât mai clare.

Înainte, însă, de a trece la aceste răspunsuri, vreau să îi mulţumesc domnului Varujan Vosganian pentru modul strălucit în care a reuşit să sintetizeze în trei minute care sunt rădăcinile esenţiale ale politicii externe româneşti.

Vă mulţumesc, domnule Vosganian, vă felicit şi poate mai scrieţi, în afară de literatură, şi lucrări de politică!

În legătură cu întrebarea domnului Tomac, pe care a pus-o de două ori, vreau să vă spun foarte clar: nu s-a luat nicio decizie privind mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. A fost o decizie a Guvernului de a se efectua o analiză, pe baza căreia decidenţii politici să poată să adopte o poziţie comună; este lucrul pe care ni-l dorim cu toţii.

În ceea ce priveşte materialul respectiv, nu este secret, este confidenţial şi dorinţa noastră a fost să nu deschidem un dialog care, din păcate, s-a deschis pe această temă şi care nu face bine nimănui.

În al doilea rând, în legătură cu prioritatea pe care o avem pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Da, există una dintre priorităţi, se referă la consistenţa politicii Uniunii Europene în ceea ce priveşte parteneriatul estic şi, în mod evident, este una din priorităţile noastre, atunci când vorbim despre Parteneriatul de est, Republica Moldova.

Nu am timp să vă înşir măcar câte eforturi s-au făcut, ce întâlniri şi de ce sprijin s-a bucurat întotdeauna Republica Moldova din partea noastră.

În legătură cu întrebarea domnului Stroe, deciziile sunt transparente, iar poziţia noastră rămâne în continuare o poziţie de echilibru. Nu s-a schimbat nimic, România este în favoarea unei soluţii politice la criza din Orientul apropiat, milităm în direcţia creării a două state care să trăiască în pace şi securitate - Israelul şi cu Palestina - şi, de asemenea, considerăm că este nevoie de negocieri directe, mai ales pentru soluţionarea statutului juridic al Ierusalimului.

În legătură cu întrebarea privitoare la finanţarea de către U.E. şi NATO, nu cunosc, nu am date despre această problemă, aşa că nu vă pot răspunde.

În legătură cu finanţarea Republicii Moldova.

Vreau să vă spun că România nu finanţează nici oameni politici, nici organizaţii de partid sau alt tip de organizaţii.

Sprijinul nostru pentru Republica Moldova este îndreptat spre instituţii şi spre sprijinirea eforturilor pentru reformele din Moldova.

Faptul că nu avem condiţionări, nu este adevărat, întotdeauna am făcut acest lucru.

În legătură cu relaţia cu Rusia.

Din păcate, relaţiile noastre sunt la un nivel extrem de scăzut, din cauza evenimentelor care s-au petrecut în această zonă. Deci a spune că înţelegem, că avem în vedere nu ştiu ce iniţiative, vă afirm că este greşit şi, mai mult, vă asigur că, dacă va exista o întâlnire între preşedintele Trump şi preşedintele Putin, aşa cum se anunţă pe surse, cred că vom avea o situaţie poate mai clară în legătură cu poziţia noastră, care rămâne aceeaşi - descurajare şi apărare - şi, în acelaşi timp, dialog în relaţiile cu Federaţia Rusă.

Relaţiile cu Ungaria, domnule Paşcan.

Domnule Paşcan,

Eu, ca ministru de externe, nu am ca obiectiv să creez războaie şi bătălii cu nimeni, cu atât mai puţin cu ţările vecine. Preocuparea mea este cum să dezvoltăm relaţiile pe care le avem cu ţările vecine, şi acestui subiect m-am consacrat de la bun început. Nu cred că trebuie eu să răspund la orice luare de poziţie a unui reprezentant, mai mult sau mai puţin important, al unei ţări. Până la urmă fiecare are dreptul la opinie. Opinia noastră este, însă, că, în priorităţile pe care le avem, dorim să dezvoltăm relaţiile cu toate ţările vecine, inclusiv cu Ungaria. Pentru ştirea dumneavoastră, aceste relaţii au progresat în timpul din urmă şi sperăm din plin ca ele să urmeze acelaşi drum bun.

În legătură cu..., hai să spunem, critica pe care ne-aţi făcut-o în legătură cu faptul că nu-i reprezentăm pe români. Noi reprezentăm cetăţenii României, domnule Paşcan! Deci pentru toţi, indiferent, cum spunea şi domnul Vosganian, indiferent de etnie sau de religie, interesele lor sunt promovate pe plan internaţional.

În legătură cu...

S-a terminat timpul?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule ministru,

Este o adevărată plăcere să vă ascultăm! (Râsete.)

Domnul Teodor Viorel Meleşcanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

În legătură cu celelalte întrebări, pe care mi le-aţi pus, vreau să vă asigur că obiectivul nostru fundamental este de a păstra linia tradiţională a politicii externe a României şi de a face tot ce ne stă în putinţă pentru ca, să spunem, diferenţele de opinie care există pe plan intern în politica internă să nu se reflecte în politica noastră externă.

Doresc din tot sufletul, şi vă asigur că fac tot ce-mi stă în putinţă, ca în materie de politică externă să vorbim cu aceleaşi cuvinte sau pe aceeaşi voce şi sunt convins că dumneavoastră, ca parlamentari care reprezentaţi toate tendinţele politice din România, puteţi să contribuiţi într-un mod esenţial la crearea acestei linii politice a României, care rămâne consecventă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Încheiem aici şedinţa.

Să aveţi o zi frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,58.