Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 13.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă invitaţi colegii în sală.

Să trăiţi, domnule viceprim-ministru!

Să luăm loc.

Vă rog, un secretar... Vreau un coleg secretar de la Senat de la PSD sau de la ALDE. (Discuţii la prezidiu.) Doamna Arcan, sunteţi în sală? (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Pavel, domnul... (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Ganea.

Domnule lider de la Senat, am nevoie de un secretar de la Senat de la PSD, din toţi trei. Mă scuzaţi că v-am deranjat!

PAUZĂ

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Până recuperăm, vă rog să luăm loc, să facem un vot test.

Domnule Iancu Marius-Ionel sunteţi înscris la cuvânt sau aţi apăsat din greşeală?

Vot test.

Da. Mulţumesc.

Deschidem şedinţa.

Avem două puncte pe ordinea de zi.

Programul de lucru: începem acum până la epuizare.

Doamna Turcan, aveţi o procedură la început? Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Partidul Naţional Liberal vă solicită să retrimiteţi la Comisia specială raportul Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie şi proiectul de hotărâre aferent.

Vă facem această solicitare întrucât, şi în urma dezbaterilor de astăzi din Biroul permanent reunit, Partidul Naţional Liberal nu a fost în posibilitatea de a vă convinge să acceptaţi şi o opinie separată la acest raport făcut de către Comisia specială.

Vă mai menţionez c-au mai existat în Parlamentul României până acum două comisii de anchetă referitoare la sumele cheltuite de Ministerul Tineretului în 2009 şi, de asemenea, privind sistemul de irigaţii, unde, cu acelaşi proiect de hotărâre de funcţionare a comisiilor speciale, a fost acceptat şi un punct de vedere suplimentar al formaţiunilor care nu şi-au însuşit punctul de vedere oficial al majorităţii din comisiile respective.

Aşadar, pe procedură, în baza art. 28 alin. (1), vă solicităm retrimiterea la comisie a acestui raport, astfel încât să poată fi inclus în raportul ce va primi votul din partea dumneavoastră şi opinia separată pe care Partidul Naţional Liberal a formulat-o, v-a supus-o atenţiei, a transmis-o şi Biroului permanent reunit, dar pe care dumneavoastră aţi ignorat-o.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru retrimitere la comisie.

65 de voturi pentru, 180 de voturi împotrivă, o abţinere, doi colegi care nu optează.

Propunerea a fost respinsă.

Ordinea de zi are cele două puncte şi cu programul de lucru... L-am anunţat. Intrăm în...

Vă supun votului proiectul ordinii de zi.

Vot.

188 pentru, 68 împotrivă, două abţineri, un coleg care nu optează. Adoptat.

Vă supun votului proiectul programului de lucru.

Vot.

266 pentru, 3 împotrivă.

Adoptat.

La primul punct al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Dacă aveţi obiecţii de ordin general. Nu.

La titlu?

Adoptat.

La preambul?

Adoptat.

La articolul unic?

Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Vot.

267 pentru, 3 împotrivă, două abţineri.

Adoptat.

Punctul 2, dezbaterea raportului Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie şi proiectul de hotărâre.

Raportul a fost distribuit.

Cu privire la dezbateri şi la vot vă propun următoarea procedură: prezentarea raportului şi a proiectului de hotărâre, dezbateri din partea grupurilor, dezbaterea proiectelor de hotărâre privind raportul comisiei şi votul asupra proiectului de hotărâre în ansamblul său.

Vă rog liderii să depuneţi lista cu colegii dumneavoastră care sunt înscrişi la cuvânt pentru dezbateri.

(Doamna senator Raluca Turcan solicită cuvântul.)

Doamna Turcan, la ce? Procedură.

Doamna Raluca Turcan:

Vă solicit, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, ţinând cont că aţi respins solicitarea noastră de a avea şi oficial o opinie separată la acest raport, să acceptaţi ca la dezbateri PNL să poată să-şi prezinte şi opinia separată şi, în cazul în care se impune intervenţia din partea colegilor noştri, să poată să o facă într-un timp rezonabil, astfel încât punctul nostru de vedere să fie auzit.

Evident, majoritatea decide.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur.

În timpul aprobat, care va fi aprobat pentru fiecare grup, aveţi posibilitatea să dezbateţi, să citiţi opinia, să faceţi ceea ce consideraţi dumneavoastră la subiectul în cauză.

Dau cuvântul domnului senator Salan Viorel, preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Circumstanţele în care a fost desfiinţată Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie din cadrul Ministerului de Justiţie şi ce s-a întâmplat cu documentele clasificate deţinute de aceasta au fost de peste 12 ani subiecte de senzaţie în mass-media.

Treptat, cu trecerea timpului, a devenit din ce în ce mai dificil să fie separat adevărul de minciună, informarea de dezinformare. Cu toate acestea, trebuia să vină momentul elucidării evenimentelor de atunci şi finalizării procedurilor legale.

Raportul final pe care vi-l supun atenţiei azi reprezintă un demers parlamentar absolut necesar, fundamentat riguros, pe respectarea legii, în litera şi în spiritul ei.

Este un privilegiu pentru mine să pot prezenta concluziile la care a ajuns Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

Comisia parlamentară a fost înfiinţată în septembrie 2017, prin Hotărârea Parlamentului nr. 67/2017. Comisia a fost formată din 14 membri şi condusă de un birou alcătuit din trei persoane. În perioada 27 septembrie 2017 - 15 iunie 2018, au avut loc un număr de 19 şedinţe.

În activitatea comisiei am încercat să constatăm modul în care legea a fost respectată, să identificăm dacă, în circumstanţele date, a fost vorba despre slăbiciunea cadrului legal sau despre încălcarea cu bună ştiinţă a reglementărilor legale în vigoare.

Ne-am străduit permanent să ne raportăm la obiectivele comisiei, stabilite prin Hotărârea Parlamentului nr. 67, şi să ne menţinem cu stricteţe în limita mandatului acordat de către Parlamentul României prin vot.

Pe perioada desfăşurării activităţii, comisia a invitat la audieri persoane care au numit comisiile de inventariere, care au făcut parte din acestea, care au avut acces la arhivă, cu privire la informaţiile sau documentele pe care le-au accesat... care a fost actul constatator al acestor verificări, si persoane din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care au avut în custodie arhiva.

Au fost invitate un număr de 57 de persoane. Dintre acestea, 46 de persoane au fost prezente în faţa comisiei, 4 persoane nu s-au putut prezenta, însă au răspuns în scris solicitării comisiei, iar 7 au refuzat să se prezinte la audieri.

Cu acest prilej, comisia a putut constata existenţa unor lacune de ordin legislativ de natură a împieta asupra bunei desfăşurări a lucrărilor, în plan concret, refuzul unor persoane invitate de a se prezenta la audieri.

Pe perioada desfăşurării activităţii, comisia a solicitat, prin 71 de adrese, informaţii care au legătură cu obiectivele acesteia de la 21 de instituţii.

În perioada de referinţă, membrii comisiei au efectuat, în urma aprobării date de către ministrul justiţiei, domnul Tudorel Toader, două vizite la sediul ANP, unde se află depozitate documentele DGPA.

Aş dori să subliniez faptul că, în strictă conformitate cu prevederile regulamentului comisiei, am insistat ca până la data aprobării raportului final niciun membru al comisiei să nu se antepronunţe în legătură cu vinovăţia sau nevinovăţia unor persoane.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru a fi asigurată starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerea ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie, a fost adoptată Legea nr. 51/1991, act normativ care precizează la art. 6 care sunt organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Potrivit dispoziţiilor menţionate, antemenţionate, Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie, ca structură internă specializată a Ministerului Justiţiei, a fost desemnată să contribuie, alături de Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, la asigurarea securităţii naţionale a României.

Potrivit dispoziţiilor art. 4 şi 5 din Hotărârea de Guvern nr. 637/2004, fosta DGPA îndeplinea două atribuţii majore pe acest segment de activitate, desfăşura activităţi de obţinere, verificare, prelucrare, stocare şi valorificare a informaţiilor în domeniul siguranţei naţionale, corespunzător ANP, unităţilor din subordinea acesteia. Totodată, asigura, potrivit Legii nr. 182/2002 şi Hotărârii de Guvern nr. 585/2002, "controlul respectării şi aplicării acestor reglementări în Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi structurile coordonate ori subordonate acestora, precum şi la instanţele judecătoreşti, în locurile unde se lucrează cu informaţii clasificate", fiind "autoritate desemnată de securitate" în cadrul Ministerului de Justiţie.

Dacă atribuţiile pe linia autorităţii desemnate de securitate, au fost preluate începând din anul 2006 de către Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat din Serviciul Român de Informaţii, iar acest lucru nu a determinat nicio implicaţie pe linia protecţiei informaţiilor clasificate în ANP, atribuţiile subsumate activităţilor de obţinere, verificare, prelucrare, stocare şi valorificare a informaţiilor în domeniul siguranţei naţionale nu au fost preluate de nicio instituţie.

În ceea ce priveşte aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, pe baza documentelor juridice, comisia a constatat următoarele:

Decizia privind desfiinţarea DGPA a fost luată de către ministrul justiţiei din acea vreme, doamna Luisa Monica Macovei, în vederea atingerii obiectivului propus, acela de desfiinţare a Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie. Doamna ministru a urmărit sistematic să dovedească ineficienţa acesteia în raport cu atribuţiile sale, căutând astfel să ofere demersului său o justificare aparent logică, însă au fost ignorate total dispoziţiile legale circumscrise, în principal, necesităţii îndeplinirii dezideratului de asigurare a securităţii naţionale.

Pe parcursul anului 2005, ministrul justiţiei în exerciţiu, doamna Luisa Monica Macovei a căutat să demonstreze ineficienţa DGPA, prin realizarea unui control inopinat în ianuarie 2005 şi prin executarea unui control de audit de către Ministerul Apărării Naţionale, pe baza unui protocol de colaborare instituţională. Acest protocol a fost încheiat în lipsa unui temei legal şi cu încălcarea normelor de drept referitoare la executarea auditului public intern.

Emiterea Hotărârii de Guvern nr. 127/2006 s-a făcut cu nesocotirea atât a normelor de tehnică legislativă, cât şi a actelor normative circumscrise securităţii naţionale, creându-se astfel riscuri şi vulnerabilităţi la adresa siguranţei naţionale. Instrumentul de prezentare a actului normativ prin care s-a dispus desfiinţarea DGPA nu a fost avizat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, întrucât acest aviz nu a fost solicitat. Deoarece atribuţiile fostei DGPA, subsumate activităţii de obţinere, verificare, prelucrare, stocare şi valorificare a informaţiilor corespunzătoare ANP şi unităţile subordonate acesteia, nu au fost preluate de nicio instituţie, există unele riscuri şi vulnerabilităţi în domeniul siguranţei naţionale pe segmentul de activitate al ANP.

Acţiunea doamnei ministru Luisa Monica Macovei din luna ianuarie 2005, aceea de a sigila fişete în care ofiţeri operativi depozitau documentele de lucru, a fost de natură să tulbure buna desfăşurare a activităţii fostei DGPA.

Ca urmare a punerii la dispoziţie a unei persoane ce nu deţinea autorizaţie de acces la informaţii clasificate, în speţă, la dispoziţia doamnei ministru în funcţie, directorul de atunci al Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie a manifestat neglijenţă în protecţia informaţiilor clasificate de natură să aducă atingere securităţii naţionale.

Abuzând de prerogativele funcţiei sale, doamna ministru Luisa Monica Macovei, având un ascendent ierarhic asupra subordonaţilor săi, i-a determinat pe aceştia să nu respecte regulile privind protecţia informaţiilor clasificate.

Prin pătrunderea doamnei Monica Luisa Macovei şi a domnului Dan Tăpălagă în spaţiile operative unde lucrătorii fostei DGPA îşi desfăşurau activitatea, precum şi ca urmare a consultării de către cei doi a unor documente clasificate, au fost încălcate prevederile art. 33 şi 98 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin ridicarea şi scoaterea din sediul fostei DGPA de către doamna Monica Luisa Macovei a registrului de evidenţă a documentelor aferent anului 2003 - 2004 s-au încălcat prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 16/1996 privind Arhivele Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, informaţiile cuprinse în acest registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care să se şantajeze magistraţi sau persoane publice pe care acestea le vizau.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţie care are în custodie arhiva fostei DGPA, nu a instituit reguli exprese pentru accesul în incinta spaţiilor unde acestea se aflau depozitate, încălcându-se în acest sens prevederile art. 93, 94 şi 120 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Niciuna dintre comisiile de inventariere înfiinţate pentru a preda arhiva fostei DGPA nu a finalizat activităţile şi, în plus, activităţile de inventariere au continuat şi după trecerea termenului de 30 iunie 2006, stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 127/2006 şi prorogat prin Hotărârea de Guvern nr. 586 din 2006.

Comisia parlamentară a constatat existenţa unui protocol privind cooperarea între Parchetul Naţional Anticorupţie şi SIPA în domeniul combaterii infracţiunilor de corupţie şi celor conexe infracţiunilor de corupţie. Din informaţiile puse la dispoziţie de către fostul procuror general al PNA, în prezent DNA, domnul Ioan Amariei, la nivelul PNA a existat o structură şi un registru special de corespondenţă cu SIPA, gestionat de către procurorul şef al biroului.

Unele nereguli în ce priveşte evidenţa, păstrarea, procesarea, multiplicarea şi distrugerea informaţiilor secret de stat au fost constatate şi în urma controalelor dispuse în anii 2007 - 2008, consemnate în Raportul nr. 96/2008, declasificat.

Din audierile efectuate, se confirmă faptul că arhiva a fost constituită fără a fi respectate întocmai dispoziţiile normative incidente. Comisia parlamentară de anchetă a constatat însă faptul că pentru constituirea arhivei DGPA nu era necesar avizul CSAT, acest aviz fiind necesar doar pentru predarea acesteia către instituţiile nominalizate la art. 2 alin. (4) din Hotărârea de Guvern nr. 127/2006.

Întrucât prezenta comisie parlamentară de anchetă nu are ca obiect verificarea fondului arhivistic în discuţie, nu se poate pronunţa cu privire la veridicitatea informaţiilor cuprinse în raportul de referinţă.

Nici până în momentul de faţă, la nivelul Ministerului Justiţiei, nu este constituită componenta de securitate pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, structură ce are ca atribuţii protecţia informaţiilor clasificate în format electronic - InfoSec.

Din audierea persoanelor invitate au rezultat aspecte ce pot trezi suspiciuni referitoare la posibile sustrageri sau distrugeri de documente în format electronic.

De asemenea, comisia a mai sesizat şi următoarele două aspecte:

Primul. Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie asigura, potrivit Legii nr. 182/2002 şi Hotărârii de Guvern nr. 585/2002, "controlul respectării şi aplicării acestor reglementări la nivelul Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi structurilor coordonate ori subordonate acestora, precum şi la instanţele judecătoreşti, în locurile unde se lucrează cu informaţii clasificate", fiind "autoritate desemnată de securitate", în cadrul Ministerului Justiţiei.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 127/2006 privind desfiinţarea DGPA din subordinea Ministerului Justiţiei, componenta informativă a Ministerului Justiţiei a fost desfiinţată, atribuţiile fiind preluate parţial de către Serviciul Român de Informaţii.

Cel de al doilea. Pe perioada desfăşurării audierilor au apărut dificultăţi legate de refuzul sistematic al unora dintre persoanele invitate în faţa comisiei, în condiţiile în care a rezultat, cu certitudine, implicarea directă a acestora în evenimentele de acum 12 ani, în concordanţă şi cu responsabilităţile pe care le aveau la momentul respectiv.

La finalul activităţii, comisia propune, prin acest raport, sesizarea instituţiilor abilitate după cum urmează:

1. Transmiterea prezentului raport către Serviciul Român de Informaţii, în vederea dispunerii măsurilor din competenţă, cu privire la:

• Exercitarea unor verificări sau controale la nivelul Ministerului Justiţiei privind respectarea normelor legale de protecţie a informaţiilor clasificate, în special în ceea ce priveşte evidenţa, păstrarea, multiplicarea, manipularea, transmiterea şi distrugerea documentelor furnizate de către fosta DGPA, al căror beneficiar legal a fost Ministerul de Justiţie;
• Executarea unor verificări sau controale la Administraţia Naţională a Penitenciarelor în scopul stabilirii dacă sunt respectate normele legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, la locul de depozitare al arhivei fostei DGPA.

2. Transmiterea prezentului raport către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării actelor procedurale, conform competenţelor, în vederea stabilirii:

• dacă acţiunea doamnei ministru Monica Luisa Macovei de a sigila fişetele în care ofiţeri operativi ai fostei DGPA depozitau documente în lucru întruneşte elementele constitutive ale faptei prevăzute, sancţionate de art. 248 din Codul penal în vigoare la data săvârşirii faptei;
• dacă fapta domnului Ovidiu Ioan Stoian de a pune la dispoziţia doamnei ministru Luisa Monica Macovei documente clasificate întruneşte elementele constitutive ale faptei prevăzute şi sancţionate de art. 252 din Codul penal în vigoare la data săvârşirii faptei;
• dacă fapta doamnei ministru Monica Luisa Macovei, care, abuzând de prerogativele funcţiei sale şi având un ascendent asupra subordonaţilor săi, i-a determinat pe aceştia să nu respecte regulile privind protecţia informaţiilor clasificate, întruneşte elementele constitutive ale faptei prevăzute şi sancţionate de art. 248 din Codul penal în vigoare la data săvârşirii faptei;
• dacă, în urma ridicării şi scoaterii din arhiva fostei DGPA de către doamna ministru Monica Luisa Macovei a registrului de evidenţă a documentelor aferent anului 2003 - 2004, sunt întrunite, astfel, elementele constitutive ale faptei prevăzute şi sancţionate de art. 169 alin. (2) din Codul penal în vigoare la data săvârşirii faptei sau dacă informaţiile cuprinse în acest registru ar fi putut fi folosite de către doamna ministru pentru identificarea unor documente cu care să şantajeze magistraţii sau persoanele publice pe care acestea le vizau.

3. Transmiterea prezentului raport către Ministerul Justiţiei, în vederea dispunerii măsurilor din competenţă, pentru:

• a solicita tuturor beneficiarilor/deţinătorilor legali ai documentelor emise de către fosta DGPA să procedeze la distrugerea sau, după caz, efectuarea marcajelor corespunzătoare, conform prevederilor legale, în funcţie de propunerile comisiei stabilite prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 1929 din 11.07.2017;
• analizarea oportunităţii şi realizarea demersurilor ce se impun în vederea emiterii unui act normativ, infralegal, pentru punerea în aplicare, pe domeniul de competenţă a Ministerului Justiţiei, a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Transmiterea prezentului raport către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru a stabili dacă emiterea Hotărârii de Guvern nr. 127/2006 a fost de natură să aducă prejudicii siguranţei naţionale, în vederea dispunerii măsurilor din competenţă, raportat la atribuţiile acestuia de a asigura coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate.

De asemenea, considerăm că este imperios necesar să se analizele Legea siguranţei naţionale a României raportat la contextul socio-politic actual şi, după caz, modificarea corespunzătoare a legislaţiei referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. Comisia propune revizuirea, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii oportunităţii menţinerii Ministerului de Justiţie printre organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale şi, în funcţie de aceasta, actualizarea legislaţiei referitoare la protecţia informaţiilor clasificate.

Apreciem că instituirea obligaţiei în sarcina celor invitaţi de a participa la şedinţele unei comisii parlamentare de anchetă la care a fost primită invitaţia poate fi realizată doar prin antrenarea unei forme de răspundere juridică, stabilită prin lege. Această lege ar fi de natură să transpună în sistemul juridic deciziile Curţii Constituţionale pronunţate când aceasta a fost chemată să soluţioneze conflictele de natură constituţională ivite între instituţiile statului.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am fost permanent deplin conştienţi că ne-am asumat o mare răspundere când am pornit acest demers. Am avut mereu în minte scopul principal al activităţii comisiei, acesta fiind clarificarea circumstanţelor în care au avut loc evenimentele legate de desfiinţarea DGPA, restabilirea adevărului şi prezentarea lui în faţa dumneavoastră, în faţa cetăţenilor, aşa cum se aşteaptă de peste 12 ani. Aşa cum este prevăzut şi în Regulamentul de funcţionare al comisiei, a evitat permanent comisia să se antepronunţe în legătură cu vinovăţia sau nevinovăţia unor persoane. Aceasta este menirea justiţiei.

Cu toate acestea, pentru mine - şi poate nu doar pentru mine -, rămâne foarte greu de înţeles cum un ministru al justiţiei în exerciţiu şi în cunoştinţă de cauză alege să încalce în mod flagrant legea. Mai mult decât atât, este o ironie a sorţii ca o astfel de persoană să se autodeclare o campioană a independenţei justiţiei, să dea lecţii de democraţie şi să reprezinte România la cel mai înalt nivel politic în Europa. Poate a venit momentul unor juste rectificări în acest sens.

Le mulţumesc încă o dată colegilor din comisie pentru efortul pe care... pentru care s-au implicat şi au susţinut până la capăt acest demers.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule preşedinte, să aveţi o propunere de timp de dezbatere, dacă... dacă nu...

Domnul Viorel Salan:

Domnule preşedinte,

Vă propun ca timpul alocat să fie de 100 de minute şi în funcţie de algoritmul care este alocat fiecărui grup parlamentar. (Discuţii în sală.)

60 de minute, de o oră. Îmi cer scuze.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu ştiam cum v-au ieşit 100 acum.

Bun, 60 de minute cu... împărţiţi algoritmic ca pentru fiecare grup şi afişaţi.

Vot. Vot pentru timp.

184 pentru, 5 împotrivă, 22 de abţineri.

Mulţumesc.

Aveţi o repartizare a timpilor?

PSD - 29, PNL - 13, USR - 6, UDMR - 4, ALDE - 3, PMP - 2, Minorităţi - 2, deputaţi şi senatori neafiliaţi - 3, total - 61.

Vă informez, stimaţi colegi, că, cu excepţia Grupurilor PSD, USR şi PMP, nu am încă...

Domnule Andronache, vorbiţi de la PNL. Bun.

UDMR-ul? Nu.

ALDE? Aveţi? Nu aveţi... domnul... da?

Domnul Vosganian.

(Replică neinteligibilă a domnului deputat Varujan Vosganian.)

Da.

Minorităţile? Nu.

Neafiliaţi? Nu.

Dau cuvântul domnului Andronache, PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi prezenta opinia separată la raportul Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru clarificarea aspectelor ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie. Această opinie este formulată de membrii Partidului Naţional Liberal în această comisie.

Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost înfiinţată pentru a clarifica aspecte ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, în temeiul art. 4 alin. (2) şi art. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. În acest sens, Parlamentul României a adoptat Hotărârea nr. 67/2017.

Scopul formal al comisiei de anchetă a fost acela de a clarifica aspecte referitoare la cauza desfiinţării Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, serviciu secret care a funcţionat în subordinea ministrului justiţiei, structură care iniţial a purtat denumirea de Serviciul Intern de Protecţie şi Anticorupţie - SIPA.

În vederea realizării scopului pentru care a fost instituită comisia, s-a procedat la solicitarea de informaţii de la instituţiile şi autorităţile publice descrise în anexa nr. 2 a raportului, dar şi la audierea unor persoane. Din răspunsurile primite, cât şi din modul în care au fost conduse audierile persoanelor invitate în faţa comisiei nu s-a desprins nicio concluzie relevantă realizării scopului comisiei.

Din această perspectivă, sub aspect formal, concluzionăm:

1. Comisia şi-a desfăşurat activitatea cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Hotărârea Parlamentului României nr. 67/2017, în sensul în care mare parte a adreselor transmise autorităţilor publice pentru a solicita date sau lămuriri cu privire la fapte sau situaţii în legătură cu realizarea scopului comisiei de anchetă au fost elaborate de preşedintele comisiei şi transmise sub semnătura acestuia, fără ca oportunitatea elaborării acestora să fie hotărâtă în şedinţa comisiei sau a biroului acesteia;
2. Comisia şi-a desfăşurat activitatea cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin (1) din Hotărârea Parlamentului nr. 67/2017, în sensul în care audierile persoanelor invitate în faţa comisiei s-au desfăşurat fără cvorumul prevăzut de norma precitată, fapt care pune sub semnul întrebării caracterul legal al acestor audieri;
3. Şedinţele comisiei au fost stabilite în aceleaşi zile şi la aceleaşi ore de desfăşurare cu activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi cu cele ale Senatului, ceea ce a generat imposibilitatea participării la şedinţele comisiei de anchetă a majorităţii membrilor comisiei, cu consecinţa neregulamentară descrisă anterior.

În privinţa conţinutului activităţii comisiei, menţionăm că informaţiile solicitate prin adrese scrise, cât şi audierile realizate au vizat cu precădere modul de depozitare şi de înregistrare a documentelor care formează arhiva Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie - DGPA, fostă SIPA, şi nu îndeplinirea scopului comisiei, anume acela de a clarifica aspecte referitoare la desfiinţarea acestei direcţii.

În opinia noastră, exprimată în cadrul şedinţelor comisiei, era necesară extinderea activităţii acesteia pentru a se cerceta motivele înfiinţării serviciului secret în cadrul Ministerului Justiţiei, cât şi acuzaţiile publice de poliţie politică desfăşurată de acesta în perioada 2001 - 2004, în mandatul doamnei ministru Rodica Stănoiu, care au constituit cauza restrângerii, desfiinţării structurii. Aprobarea propunerii noastre era relevantă pentru atingerea obiectivului pentru care această comisie a fost înfiinţată.

Propunerea, din păcate, nu a fost luată în considerare. Majoritatea membrilor comisiei, reprezentând PSD, ALDE şi UDMR, a preferat concentrarea activităţii pe aspecte marginale scopului formal al comisiei, pentru a da o aparenţă de regularitate voinţei ascunse, adică scopului imediat urmărit de aceştia, anume incriminarea fostului ministru al justiţiei din perioada 2005 - 2006 pentru activitatea de gestionare a arhivei DGPA în timpul îndeplinirii funcţiei de ministru.

Acest scop mediat al majorităţii membrilor comisiei semnatari ai raportului final este neconstituţional, fapt constatat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 296/2018 într-o speţă similară. În acest sens, Curtea a precizat că "pornind de la cele constatate în prealabil, respectiv de la faptul că Hotărârea Parlamentului atribuie comisiei parlamentare de anchetă competenţe de control asupra legalităţii activităţii unei persoane desfăşurate în calitatea sa de conducător al unei instituţii publice, Curtea reţine că hotărârea încalcă principiul separaţiei puterilor în stat" şi atribuie Parlamentului competenţe care aparţin altor autorităţi publice.

În rezumat, considerăm concluziile raportului conţinute în Capitolul III litera A) punctul 2 ca fiind neîntemeiate, deciziile Curţii Constituţionale precizând fără echivoc procedura de urmat în privinţa invitării unor persoane în faţa comisiilor de anchetă.

În privinţa Capitolului III litera B), considerăm concluzia de la punctul 1 neîntemeiată sub aspect formal, comisia neavând competenţa de a se pronunţa asupra legalităţii unor acte infralegale, iar, în privinţa punctelor 3, 4 şi 5, ca fiind neregulamentare, subiective şi nefundamentate pe existenţa vreunei probe care să susţină aceste concluzii.

Cu privire la punctul 6 al literei B) din Capitolul III al raportului, considerăm că reprezintă o interpretare subiectivă, dată de majoritatea membrilor comisiei care au semnat raportul final, a opiniei unui jurnalist care a fost audiat în cadrul comisiei, iar referitor la punctul 7 credem că această concluzie are un vădit caracter nelegal, deoarece nu există nicio probă care să o susţină.

În privinţa propunerilor raportului final conţinute în Capitolul IV:

• referitor la punctul A.1, îl considerăm ca fiind o propunere nelegală, care încalcă prevederile Legii nr. 51/1991 şi ale Hotărârii Parlamentului nr. 67/2017;
• punctul B.2, cu privire la literele a), b) şi c) din raport, sunt propuneri nelegale, care încalcă dispoziţiile Legii nr. 51/1991, iar punctul B.3 conţine scopul urmărit în fapt de majoritatea parlamentară PSD-ALDE şi UDMR la înfiinţarea comisiei. Acest scop nu are nicio legătură cu scopul comisiei şi, pe cale de consecinţă, le considerăm a fi propuneri neîntemeiate în fapt şi neîntemeiate în drept, deoarece nu corespund dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 67/2017. De asemenea, acestea contravin paragrafului 92 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 206/2018.

În fine, concluzia generală desprinsă din analiza realizată anterior este următoarea: comisia nu şi-a îndeplinit scopul formal pentru care a fost constituită şi, pe cale de consecinţă, propunem Parlamentului României, întrunit în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, încetarea activităţii acesteia, din cauza nerealizării scopului pentru care a fost instituită, cu recomandarea constituirii unei alte comisii de anchetă parlamentară, pentru analizarea aspectelor negative deduse din activitatea de poliţie politică a SIPA, antecesorul DGPA, în perioada 2001 - 2004.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Vă mulţumesc şi eu pentru intervenţie.

8 minute şi...

Invit la microfon pe domnul senator Goţiu Remus Mihai, din partea Grupului USR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Bună ziua!

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Încă din momentul definirii obiectivelor principale ale acestei comisii parlamentare, prin Hotărârea nr. 67/2017, s-a dovedit că intenţia iniţiatorilor a fost direcţionată exclusiv către aspecte care ţin de ce s-a întâmplat cu arhiva Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie - DGPA începând cu anul 2005. Astfel, din start, scopul declarat al comisiei parlamentare, de clarificare a aspectelor privitoare la desfiinţarea DGPA, a intrat în contradicţie cu obiectivele acesteia. Pentru a afla de ce s-a desfiinţat DGPA, este esenţial să se clarifice modul în care această direcţie s-a înfiinţat şi a funcţionat înainte de 2005, ca instituţie continuatoare a fostului Serviciu Independent de Protecţie şi Pază - SIPA. Acest lucru l-am semnalat în mai multe rânduri în cadrul lucrărilor comisiei anterior numite, solicitând extinderea obiectivelor acesteia, astfel încât scopul declarat şi asumat să poată fi îndeplinit, solicitări respinse însă de fiecare dată.

În fapt, după cum s-a dovedit pe parcursul lucrărilor comisiei parlamentare, scopul acesteia a fost unul strict propagandistic, menit să transmită în spaţiul public mesaje prin care să fie atacaţi foşti miniştri ai justiţiei, jurnalişti şi membri ai comisiilor de inventariere a documentelor din arhiva DGPA, ignorându-se şi minimalizându-se mărturiile privitoare la motivele de fond care au dus la desfiinţarea DGPA, mai exact faptul că această direcţie, fost serviciu special de informaţii, s-a înfiinţat şi a funcţionat ani la rând ca poliţie politică.

Numeroase şedinţe ale comisiei parlamentare s-au axat pe clarificarea aspectelor care ţin de înlocuirea unui bec care s-a ars în cele două camere în care sunt adăpostite documentele arhivei DGPA ori de o foarte scurtă perioadă în care o cameră de supraveghere nu a funcţionat la parametri tehnici. Niciunul dintre aceste aspecte nu are însă vreo legătură intrinsecă cu desfiinţarea DGPA şi nu susţine niciuna din concluziile asumate de majoritatea membrilor în raportul comisiei parlamentare de anchetă, pretenţia conform căreia aceste evenimente ar putea clarifica motivele desfiinţării DGPA fiind speculaţie pură.

În cadrul lucrărilor comisiei parlamentare au fost depuse mărturii a căror verificare şi aprofundare ar fi putut să clarifice cu adevărat motivele desfiinţării DGPA. Istoricul Marius Oprea şi judecătorul Cristian Danileţ au arătat că activitatea SIPA, şi apoi a DGPA, nu a fost axată doar pe strângerea de documente legate de activităţi infracţionale din penitenciare ori de eventuale fapte penale de corupţie săvârşite de magistraţi, ci şi aspecte privitoare la viaţa personală a judecătorilor şi procurorilor, folosite pentru şantajarea şi intimidarea acestora.

Fostul ministru al justiţiei de la începutul anilor 2000, Rodica Stănoiu, a recunoscut în faţa comisiei parlamentare că l-a numit pe Marian Ureche ca şef al DGPA în urma intervenţiei fostului şef al Serviciului Român de Informaţii Radu Timofte. Astfel, potrivit unei practici uzuale în acea perioadă, după cum a mărturisit chiar doamna Stănoiu, şeful unei instituţii subordonate Ministerului Justiţiei a fost numit la intervenţia şefului SRI. Stranie coincidenţă, conform informaţiilor publice şi confirmate prin sentinţe judecătoreşti definitive, domnul Marian Ureche este un fost înalt lucrător în Securitatea comunistă, perioadă în care s-a ocupat şi de un serviciu specializat în urmărirea şi intimidarea procurorilor şi judecătorilor, iar doamna Rodica Stănoiu a fost, în aceeaşi perioadă, unul dintre colaboratorii lui.

De asemenea, doamna Rodica Stănoiu a afirmat în faţa comisiei că nu ar fi avut cunoştinţă de caracterul activităţilor şi documentelor strânse de SIPA, respectiv DGPA, dar a recunoscut că în cazul sinuciderii procurorului Cristian Panait a solicitat serviciului să-i pună la dispoziţie informaţiile pe care le-ar fi avut despre acesta. Aşadar, a recunoscut implicit că avea cunoştinţă despre faptul că acest serviciu strânge diverse informaţii despre magistraţi.

Atât domnul Marian Ureche, cât şi alţi şefi ai SIPA şi DGPA au recunoscut în faţa comisiei că nu există nicio garanţie că documentele strânse în arhiva DGPA, în momentul constituirii acesteia, reprezintă totalitatea documentelor strânse după 1990 în cadrul operaţiunilor acestui serviciu informativ în toate unităţile din ţară. Comisia parlamentară a alocat mai multe şedinţe pentru a clarifica problema becului ars din arhivă şi alte presupuse incidente de securitate de după constituirea acesteia, dar a refuzat să aprofundeze şi să clarifice aspectele legate de faptul că documente strânse înainte de 2005 e posibil "să zburde" liber prin ţară, fără să fi ajuns măcar să fie strânse şi arhivate.

Ţinând cont de cele afirmate mai sus, pretenţia potrivit căreia comisia parlamentară de anchetă şi-a îndeplinit scopul declarat şi asumat pentru care a fost constituită, respectiv clarificarea aspectelor privitoare la desfiinţarea DGPA, este hazardată şi fără susţinere. Clarificarea şi verificarea mărturiilor potrivit cărora, timp de aproape un deceniu şi jumătate, în România a funcţionat un serviciu secret construit după tiparul, după apucăturile şi cu oameni ai fostei Securităţi comuniste, menit să şantajeze şi să intimideze procurorii şi judecătorii, reprezintă o miză reală pentru efortul şi resursele alocate unei comisii parlamentare de anchetă.

Din păcate, scopul propagandistic a fost mai important pentru majoritatea membrilor acestei comisii parlamentare decât clarificarea uneia din problemele majore ale istoriei recente a României - existenţa şi funcţionarea unei poliţii politice care ar fi intimidat, şantajat şi influenţat deciziile justiţiei până la sfârşitul anului 2004. Astfel, îndeplinirea scopului declarat şi asumat al acestei comisii a fost ratat magistral. Concluziile raportului comisiei parlamentare, votat de majoritatea membrilor acesteia, reprezintă extrapolări subiective şi părtinitoare, fără o susţinere reală, motiv pentru care, în numele Grupurilor parlamentare ale USR, susţin respingerea raportului comisiei şi constatarea neîndeplinirii scopului pentru care a fost constituită.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Mulţumim.

Invităm, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Pleşoianu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu:

În primul rând, vreau să spun că mă bucur că am reuşit să ajung aici, pentru că am fost prins cam o oră şi jumătate într-o dezbatere, împreună cu 100 de şoferi într-o intersecţie. 100 de şoferi s-au oprit în intersecţie şi au dezbătut dacă e bine sau nu să se oprească la roşu la semafor şi, neajungând la nicio concluzie, a durat foarte mult. Şi cred că astfel de dezbateri, legat de respectarea legii şi a Constituţiei în ţara asta, ar trebui să avem foarte des, aşa cum ne spune preşedintele României, inclusiv la nivel de şoferi. Că poate e afectată independenţa şoferului de faptul că trebuie să oprim la roşu. În fine, asta e o mică introducere.

Legat de SIPA. Am ascultat cu mare interes ce au avut de spus cei de la PNL şi cei de la USR(I). Au făcut exact ce au făcut şi la Comisia "Sufrageria lui Oprea", adică au făcut tot ce a ţinut de ei astfel încât doamna Kövesi, la comisia precedentă, doamna Macovei, la această comisie, să nu cumva să răspundă pentru faptele lor, să nu cumva să iasă la suprafaţă adevărul.

Adevărul a ieşit la suprafaţă, pentru că membrii Comisiei Chiuariu, care au investigat maniera de lucru a comisiilor înfiinţate de doamna Monica Macovei, au confirmat faptul că s-au fotocopiat documente din arhivă, că s-au rescris hard diskuri, astfel încât să nu mai existe informaţii pe hard diskurile respective din arhivă. De asemenea, că doamna Monica Macovei a înfiinţat o comisie care a avut de inventariat documente de la nivelul clădirii Ministerului Justiţiei, că nu se ştie ce s-a mai întâmplat cu documentele respective. Ele au fost ridicate, înmânate doamnei, ministrului Monica Macovei, iar mai departe, cum spun membrii Comisiei Chiuariu, nu se ştie ce s-a mai întâmplat cu documentele respective. Şi, atenţie, erau documente clasificate - toate nivelurile de clasificare -, documente care vizau activitatea unor magistraţi. Deci aceste documente au ajuns la doamna Monica Macovei şi nu se ştie ce s-a mai întâmplat cu ele, dacă s-au mai întors vreodată de unde au fost ridicate. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu ele.

N-o să mă lungesc. Vreau să mai atrag atenţia asupra a două aspecte foarte importante. Unul dintre ele este acela că, la doar câteva zile de când şi-a preluat mandatul, doamna Macovei a descins în arhiva SIPA împreună cu, desigur, jurnalistul Tăpălagă. În momentul în care cele două persoane care le-au asigurat, conform regulamentului, conform legii, accesul acolo le-au cerut certificatele ORNISS, conform depoziţiilor persoanelor respective - le-am avut la audieri -, doamna Monica Macovei a făcut o criză de nervi că i se cere Domniei Sale certificat ORNISS, iar domnul Tăpălagă a tăcut mâlc, n-a spus nimic, absolut nimic. Cert este că domnul Tăpălagă a intrat acolo fără certificat ORNISS. Domnul jurnalist, desigur, Tăpălagă. E foarte important de precizat.

Şi voi încheia prin a vă relata ce a spus în faţa comisiei, la o audiere unde nici PNL, nici USR(I) nu s-au prezentat - şi, cu toate acestea, astăzi au foarte multe lucruri de spus -, un înalt ofiţer DGPA. Ne-a mărturisit la audieri, în faţa comisiei, că aveau deja informaţii, multe, despre cum în siajul doamnei Macovei urmau să se pregătească dosare politice în această ţară, iar acesta este motivul real pentru care doamna Monica Macovei a fost atât de disperată să închidă repede activitatea DGPA. Ăsta este adevăratul motiv, aşa cum ni s-a relatat de către un ofiţer DGPA, cu foarte multe informaţii, chiar la audierile comisiei.

Din punctul meu de vedere, ceea ce numim stat paralel, noua Securitate, a început atunci. A început cu Traian Băsescu, cu Monica Macovei şi, din nefericire, toată opera lor a fost preluată de către un om care-şi spune singur politruc şi care înţelege să jignească sute de mii de români spunând că mitingul lor a fost unul... cum a spus?

Din sală: Mediocru.

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu:

Mediocru. Da, mediocru.

Voi încheia prin a spune că mitingul a fost nu împotriva justiţiei, ci a fost împotriva noii Securităţi, împotriva abuzurilor şi că mitingul n-a fost mediocru, dar Domnia Sa cu siguranţă este.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Vă mulţumesc.

Rog staff-ul să ne pună la dispoziţie timpii vorbiţi de fiecare grup parlamentar.

Invit la microfon, din partea Grupului ALDE, pe domnul deputat Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

În anii ’90, când, vorba poetului, "eram mai tânăr şi la trup curat", am încercat să demantelăm sistemul comunist, şi obiectivul nostru era acela de a elibera societatea românească de supravegheri, monitorizări şi presiuni de tot felul. Faptul că noi în zilele acestea discutăm toate lucrurile astea, arată că, din păcate, ne-am întors în acelaşi punct din care am plecat, numai că, de data asta, sper să o facem ceva mai bine.

Ceea ce este însă oarecum cu susu-n jos, este că partidele care atunci strigau "Jos Securitatea!", care apărau drepturile omului şi care clamau democraţia sunt acele partide din acea parte a spectrului politic care astăzi au o atitudine slugarnică şi fanatizată faţă de serviciile de informaţii, faţă de procuratură şi care nu găsesc în ce s-a întâmplat în ultimul deceniu nicio imperfecţiune în mecanismul de funcţionare a serviciilor şi a procuraturilor.

La drept vorbind, împărtăşesc şi eu acest punct de vedere: serviciile de informaţii şi o anumită parte a justiţiei au funcţionat perfect, numai că au funcţionat în cu totul alt sens.

Stimaţi colegi,

Poate am dezavantajul şi avantajul să ştiu ce s-a întâmplat din 2005 încoace. Din 2005, în România a fost instituită forţa distrugerii în politică. Până în 2005, cu toate rivalităţile dintre Convenţia Democrată şi Partidul Democraţiei Sociale din România, cu toate luptele politice, nu s-au folosit cătuşele, nu s-au folosit dosarele, nu s-a folosit distrugerea persoanelor! Începând cu 2005, cei care au venit la putere în jurul preşedintelui Băsescu proveneau dintr-o anumită zonă şi ştiau că există arme mai periculoase şi, din păcate, mai eficiente decât disputa politică şi competiţia electorală.

Toate aceste chestiuni care ţin de SIPA, de protocoale, de includerea presei şi corupţiei în Strategia de securitate naţională, de extindere a noţiunii de funcţionar public pentru toate funcţiile asimilate care îndeplineau funcţii în servicii publice au fost îndreptate către acelaşi scop: controlul societăţii româneşti, decuplarea clasei politice de voinţa politică, depersonalizarea, intimidarea, şantajarea şi înfiltrarea elitelor politice. Rezultatele se văd astăzi, iar SIPA este cazul flagrant al acestui demers şi cu SIPA a început totul.

Priviţi ce se întâmplă din 2016 încoace. Odată cu deconspirarea protocoalelor, odată cu demantelarea relaţiilor subterane dintre serviciile de informaţii şi procuratură, odată cu retragerea serviciilor de informaţii din acest câmp tactic îndreptat împotriva clasei politice, tot mai mulţi judecători îşi recâştigă demnitatea de breaslă, tot mai multe sentinţe sunt date corect, tot mai multe procedări incorecte sunt demascate.

Închei spunând încă o dată că îmi manifest regretul că un partid care se revendică al tinerei generaţii, cum este USR, face apologia structurilor de forţă şi a încălcării drepturilor omului. (Vociferări, discuţii în sală.)

Când toate generaţiile tinere postbelice, de la cele care scandau, împreună cu Bob Dylan şi Joan Baez, cântece de libertate, până la generaţia mea, care prefera blugii şi cântecele lui Deep Purple Securităţii..., această generaţie - reprezentată în politică de USR - se încolonează în spatele serviciilor de informaţii, în forma lor perversă, în spatele procuraturii, în forma lor agresivă, şi se transformă într-o apologie a încălcării drepturilor omului.

Iar Partidul Naţional Liberal, în care mulţi dintre noi am activat, şi-a abandonat tradiţia, a abandonat omagierea martirilor pe care i-a dat în anii ’50 şi, repet, s-a transformat într-un partid slugarnic şi fanatizat, care nu e dispus să facă nicio concesie criticării a ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în serviciile secrete, în procuratură şi în alte instituţii de forţă ale ţării.

De aceea, ALDE dă un vot favorabil concluziilor acestei comisii şi îşi manifestă speranţa că aceste partide pe care le-am numit vor conştientiza că rolul lor este să apere democraţia, şi nu să apere ameninţările la adresa democraţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am încheiat dezbaterile generale, că a fost timp suficient.

La proiectul de hotărâre... (Discuţii în sală.)

Vă ofer la proiectul de hotărâre, la dezbateri generale...

(Domnul Robert-Nicolae Turcescu solicită cuvântul.)

Nu aţi vorbit, domnule Turcescu?

Îmi cer scuze, vă rog.

Aşa am fost informat de colegi. (Discuţii în sală şi la prezidiu.)

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Observ un entuziasm deosebit, stimaţi colegi, la dezbaterea acestui raport, cam cum a fost şi la lucrările comisiei. Uitaţi-vă în sală, suntem aşa puţini..., foarte, foarte puţini! (Rumoare, discuţii în sală.)

În fapt, doamnelor şi domnilor, comisia asta, SIPA - în care vă mărturisesc că am intrat nu neapărat cu entuziasm, dar cu preocupare, gândindu-mă că va fi, într-adevăr, prima comisie parlamentară de anchetă care ar putea ajunge la nişte rezultate interesante -, a fost un fiasco! Un fâs! Şi am să explic de ce.

Păi, văd că toată lumea astăzi, inclusiv în raportul ăsta, întocmit în limbaj de lemn de domnul preşedinte Salan, comisia zice acolo: "Vai, au intrat Tăpălagă, Macovei şi alţii în arhivă!" Bun. Poate că e grav, într-adevăr, fără certificat ORNISS şi aşa mai departe..., cum zice comisia, dar ce se ascunde, domnilor, doamnelor..., domnilor, în această arhivă SIPA? Oare nu ar fi trebuit..., înainte să ne întrebăm cum au intrat, când au intrat, de ce au intrat, care-s balaurii din această arhivă SIPA, de care se teme toată lumea?

Or, eu am intrat în această comisie gândindu-mă că, la final, raportul întocmit de comisie va răspunde la o întrebare fundamentală, atunci când discutăm despre SIPA: a făcut sau nu a făcut poliţie politică personalul SIPA? Aceasta-i întrebarea.

Dacă vă uitaţi pe raport, dacă aveţi timp, răbdare, chef să parcurgeţi cele 50 de pagini (din care vreo 3 sunt mai puţin scrise în limbaj de lemn, restul sunt într-un limbaj de lemn îngrozitor), veţi constata că nicio clipă nu se pune această problemă. Păi, de unde ştim noi, în condiţiile astea, ce votăm?

A fost grav că s-a intrat în arhiva SIPA, s-au fotocopiat documente, s-a plecat cu ele, s-au şantajat magistraţi? Să spună, onor, colegii din comisie dacă la întrebările repetate pe această temă, pe care le-am avut fie la adresa fostului şef SIPA, pus acolo de doamna Stănoiu, fie la adresa doamnei Stănoiu, vreunul dintre ei a recunoscut că s-a făcut poliţie politică. L-au luat pe "nu" în braţe; nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le mirosea. Ba, mai mult, am asistat la o scenă realmente halucinantă. Când a venit doamna Stănoiu - mămica SIPA - la audieri la comisie, mai avea puţin domnul preşedinte al comisiei şi întindea şi covorul roşu.

Cu maximă deferenţă îi adresa întrebările, era extraordinar de preocupat să nu o deranjeze cumva pe doamna Stănoiu, pe mămica SIPA. Mămica SIPA care a lucrat, încă din anii ’70, cu domnul Ureche - tăticul SIPA.

Ei bine, înţeleg că actuala coaliţie de guvernare...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat. (Discuţii în sală.)

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

... are un cui împotriva - două minute! - domnului Tăpălagă, doamnei Macovei, se războiesc ei...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi deja două peste!

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Închei imediat, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. (Discuţii în sală.)

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Vorbesc mai rar în ultima perioadă, după cum aţi văzut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu-i rău!

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Ei bine, vom vota împotriva adoptării acestui raport, pentru că am pierdut timpul în această comisie. E o mizerie de raport! (Discuţii în sală.)

Iar, astăzi, să votăm, să discutăm despre o astfel de mizerie de raport e pierdere de timp! Mai bine ne-am ridica acum cu toţii şi am păstra măcar un minut de reculegere în memoria victimelor Mineriadelor din 13 - 15 iunie ’90, când au murit oameni pe străzi, tocmai ca în România să nu se mai facă poliţie politică. (Vociferări, discuţii în sală; aplauze.)

Din sală: Domn’ colonel! Domn’ colonel!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Un minut, domnul Barna, un minut, domnul Şerban Nicolae, şi încheiem aici.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau doar un fel de replică la intervenţia colegului nostru de la ALDE.

E păcat, mare păcat de atâta spirit irosit pentru dezinformare şi minciună. Eram printre - după ce am venit la facultate în Bucureşti -, eram, domnule Vosganian, printre cei care vă ascultam cu emoţie la radio şi, la momentul ăla, aveam o speranţă. Ceea ce aud aici de mai multe zile, nu e doar acum..., şi vă admir stilul oratoric, dar să spuneţi că USR, un partid care vine acum din stradă, se aliniază în spatele încălcării drepturilor omului şi instituţiilor de forţă... (Vociferări, discuţii în sală.), este o bătaie de joc a tot ceea ce dumneavoastră şi câţiva ca dumneavoastră de aici, din sală, aţi reprezentat la un moment dat pentru România. (Vociferări, discuţii în sală.)

Aţi ajuns să vă bateţi joc... Sâmbătă le-aţi spus acelor amărâţi, acelor oameni chemaţi la miting, că toţi sunt infractori... (Vociferări, discuţii în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog! Vă rog!

Domnul Ilie Dan Barna:

Pentru un om ca Liviu Dragnea, aţi ajuns să le spuneţi românilor că toţi sunt infractori... (Vociferări, discuţii în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

... şi că vor fi luaţi de DNA, dacă se ceartă cu vecinul sau colegul de serviciu?! (Vociferări, discuţii în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc!

Domnul Ilie Dan Barna:

Despre asta e vorba, despre bătaia de joc în care aţi târât România şi despre folosirea unor abilităţi şi a unui talent literar pe care îl aveţi... (Vociferări, discuţii în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă mulţumesc!

Domnul Ilie Dan Barna:

... pentru a prosti o naţiune.

Este o ruşine, să ştiţi, şi vă spun asta cu durere. Ruşine! (Discuţii, vociferări în sală; aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, mulţumesc.

Domnul Şerban Nicolae.

Domnul Şerban Nicolae:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Eu aş fi făcut apel să nu vă înfierbântaţi, au şi securiştii oamenii lor! (Discuţii, râsete în sală; aplauze.)

Dar aş vrea să fac câteva precizări.

Dovada manipulării (celei mai evidente) este faptul că se vorbeşte de intrarea bătrânei procuroare ceauşiste şi a consilierului său, neangajat public, în arhiva SIPA.

Nu, domnilor! Nu era arhivă, era o bază documentară a unei structuri operative aflate în funcţiune. Au intrat la Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie înainte să-l desfiinţeze. L-au desfiinţat ca să-şi acopere urmele.

Nu întâmplător mapa profesională şi dosarul - că, dacă tot se spune că s-au făcut dosare judecătorilor şi procurorilor, acolo ar fi trebuit să fie şi mapa profesională, şi dosarul bătrânei procuroare ceauşiste, intens stipendiată de Soros, aşa cum sunt şi unii din această sală, într-o anumită parte a sălii - nu se găsesc. (Discuţii sală; aplauze.)

Păi, dacă a fost procuroare, nu ar fi trebuit să se găsească acolo mapa profesională pe care a folosit-o Băsescu Traian ca să refuze o remaniere guvernamentală? Nu ar fi fost normal să se găsească acolo şi datele legate de viaţa privată, aşa cum s-a făcut afirmaţia că întocmea acest serviciu care - fac o precizare şi pentru coloneii descoperiţi - nu a fost inventat de Rodica Stănoiu, ci a fost inventat mult înainte, asta în primul rând, şi nici nu a fost desfiinţat pe vremea Rodicăi Stănoiu. Nu a fost înfiinţat nici măcar de Marin Ureche, pe care eu personal nu l-am cunoscut.

Aş vrea să înţelegeţi însă că cei care susţin abuzurile, fanii protocoalelor secrete, susţinătorii înţelegerilor oculte, sufrageriştii de profesie apără cu disperare această chestiune: să nu se afle ticăloşiile pe care le-au făcut.

Este un început. Poate că Raportul Comisiei SIPA nu dezvăluie tot. Este încă o breşă în acest eşafodaj ticălos, care a distrus vieţi, care a distrus cariere şi care a permis unora să exercite, după bunul plac, puterea în această ţară.

Aş vrea să-i văd pe cei care vorbesc de democraţie că iubesc transparenţa, că iubesc cu adevărat libertatea, că-şi doresc ca instituţiile publice să fie conduse la vedere, după lege, şi nu după protocoale ascunse, nu după epoleţi şi nu după saci cu bolovani căraţi prin studiouri de televiziune.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Şi domnul Roman.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu mai pot, domnule Stanciu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am auzit foarte mult vorbindu-se astăzi despre statul paralel care i-a avut ca părinţi pe tăticul Traian Băsescu şi pe mămica Monica Macovei. Naşi de cununie ai statului paralel au fost Liviu Dragnea şi Victor Ponta, noua familie tradiţională a politicii româneşti.

Dragi colegi,

Atunci când mai faceţi referire la PNL, vă rog să vă amintiţi că niciun lider liberal nu a tăiat porcul la vila de protocol a SRI-ului.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Nici Dragnea!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă amintiţi...

Păi, aşa spunea colegul dumneavoastră, domnul Ponta, că au început să se toarne între ei...

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (din sală):

Minte!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... şi nu e rău!

Vă rog să vă amintiţi, domnule Vosganian, când mai vorbiţi de PNL, că nu aţi văzut lideri liberali stând la cârca unui partid care nu are nicio legătură cu democraţia.

Din sală: Cu Securitatea aveţi legătură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule coleg,

Atunci când mai faceţi referiri la Partidul Naţional Liberal, să ştiţi că noi nu am crescut portocale. Portocalele le-a crescut Băsescu şi dumneavoastră le-aţi mâncat, iar acuma aţi început să vă mâncaţi între voi.

Lăsaţi PNL-ul în pace, nu-l băgaţi în troacă, rămâneţi dumneavoastră acolo! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Am încheiat aici dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu.

Adoptat.

La preambul?

Adoptat.

La art. 1?

Adoptat.

La art. 2?

Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Vot... pentru proiect.

166 de voturi pentru, 54 împotrivă, 4 abţineri.

Adoptat.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.25.