Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,08.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa noastră de plen.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa de plen!

Domnule Dobre, vă rog frumos.

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 114 deputaţi.

Programul de lucru - până la ora 13,00 dezbateri asupra ordinii de zi; la ora 13,00 - vot final. Deci, în aceste condiţii, rog liderii de grup să-şi informeze colegii că la ora 13,00 avem vot final asupra proiectelor care vor fi adoptate până la acel moment.

Domnul Suciu şi apoi domnul Bălănescu...

Domnule Bălănescu, aveţi o intervenţie pe procedură?

Păi, v-aţi înscris.

Domnule Suciu, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa tuturor!

Vreau să supun atenţiei şi ulterior votului dumneavoastră câteva modificări asupra ordinii de zi.

Vă rog să fiţi de acord să introducem pe ordinea de zi următoarele proiecte de lege, şi anume: PL-x 317/2018 să figureze pe poziţia 2 a ordinii de zi...

Domnul Florin Iordache:

Puţină linişte, domnule deputat!

Dacă aveţi intervenţii, vă dau cuvântul, nu este o problemă.

Vă rog, continuaţi, domnule Suciu, şi apoi supun votului.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci PL-x 317/2018 să fie pe ordinea de zi, după Reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2017, adică pe poziţia 3.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 12/2017 să fie pe poziţia 4, în continuare...

PL-x 350/2017 să fie pe poziţia 5.

PL-x 376/2016 să fie pe poziţia 6.

PL-x 567/2008 pe poziţia 7.

PL-x 407/2018 să fie pe poziţia următoare, cred că poziţia 8.

Şi, de asemenea, PL-x 369/2018 - Proiectul de Lege privind Codul administrativ să figureze pe poziţia 10.

Vă mulţumesc şi vă rog să supuneţi votului.

Domnul Florin Iordache:

OK. Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Să înceapă votul.

79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 11 abţineri. Proiectul ordinii de zi a fost adoptat.

Alte intervenţii dacă sunt din partea...?

Domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere că propunerile pe care tocmai le-a votat plenul nu figurau pe ordinea de zi, nu avem cum să le accesăm.

Deci, v-aş ruga să faceţi demersurile pentru ca, înainte de începerea dezbaterilor pe aceste teme, să se reactualizeze măcar forma electronică a ordinii de zi, să ştim despre ce vorbim.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da?

Domnul Florin Iordache:

Da!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bineînţeles, domnule Árpád, în urma votului plenului, stafful, în câteva momente, va actualiza ordinea de zi, potrivit votului pe care plenul Camerei Deputaţilor l-a dat pe proiectele care tocmai au fost aprobate.

Alte intervenţii dacă sunt?

Dacă nu sunt...

2. Primul punct este reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2017 privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" prin transformare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 249 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 31 mai 2018 - PL-x 600/2017/2018; procedură de urgenţă

Guvernul?

Vă rog.

Domnul secretar de stat, domnul Petru Andea.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 249 din 19 aprilie anul curent, a declarat neconstituţională Ordonanţa nr. 76/2017 a Guvernului referitoare la înfiinţarea ca societate pe acţiuni a Editurii Didactice şi Pedagogice.

Vreau să spun că motivaţia Curţii Constituţionale constă în aceea că nu prin ordonanţă de urgenţă, ci prin hotărâre a Guvernului trebuia adoptată o astfel de măsură.

Cum deciziile Curţii Constituţionale se aplică, nu se discută, desigur că Guvernul acceptă şi aplică Decizia Curţii Constituţionale, ceea ce vă rugăm şi pe dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Romanescu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Prin această ordonanţă de urgenţă, Guvernul a spus că editarea manualelor se va face prin Editura Didactică şi Pedagogică, fără licitaţii publice, fără competiţie şi fără transparenţa cheltuirii banilor publici.

PNL a avertizat că statul girează monopolul pe piaţa manualelor şcolare. PSD a dorit ca operaţiunea editării centralizate a manualelor să se desfăşoare departe de ochii lumii, netransparent, în limita legalităţii şi cu un singur scop, să pună mâna pe o industrie de circa 15 milioane de euro.

PNL a contestat această ordonanţă la CCR şi a avut câştig de cauză.

Curtea Constituţională a hotărât că reorganizarea unei Regii în Societate se face prin Hotărâre a Guvernului, nu prin OUG.

Ministerul Educaţiei Naţionale a decis să ia contractele câştigate în anii trecuţi şi să le atribuie, din pix, clientelei de partid. Practic, aici se vede unicul scop, de a pune mâna pe banii publici.

Aşadar, CCR a decis că OUG, care transformă Editura Didactică şi Pedagogică din Regie autonomă în Societate pe acţiuni, este neconstituţională.

Ministerul nu avea dreptul şi nici puterea să încheie un contract direct cu o regie autonomă.

Zilele trecute, Executivul a aprobat o nouă ordonanţă de urgenţă, care modifică Legea unităţilor economice, pentru a prevedea că regiile autonome se pot transforma în societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului. Şi aici aţi iniţiat un act care reglementează domeniul economic de Ministerul Educaţiei Naţionale, şi nu de Ministerul Economiei.

Realitatea este următoarea. Ministerul Educaţiei Naţionale nu a fost vreodată interesat să rezolve problema editării manualelor, iar acum ne împinge către monopol de stat pentru editarea manualelor. Într-un final, se va vedea că, editate centralizat, manualele nu vor fi nici mai ieftine şi nici superioare calitativ, şi nici nu vor ajunge la timp în şcoli.

PNL va vota pentru respingerea acestei ordonanţe.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin.

Din partea Grupului USR, doamna deputat Iurişniţi.

Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, această ordonanţă de urgenţă nu-şi mai are locul. Orice lege neconstituţională trebuie să iasă din circuitul legislativ, până la urmă.

În contextul declarării neconstituţionale a Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 76/2017, despre care vorbim, USR a sesizat Curtea Constituţională, şi sesizarea de neconstituţionalitate din partea USR a fost acceptată, aşa cum a fost acceptată şi cea din partea colegilor noştri de la PNL.

Aşa cum spuneam, această ordonanţă, ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică", prin transformare, Ministerul Educaţiei Naţionale totuşi a atribuit Editurii Didactice şi Pedagogice un contract de 24 de milioane de lei.

Dacă în aceste zile coaliţia de la guvernare se joacă de-a ordonanţele în justiţie, joaca de-a ordonanţele continuă şi în educaţie. Uite ordonanţa, pleacă ordonanţa. Vine ordonanţa, pleacă ordonanţa. Este un joc, cum să spunem, fără nicio responsabilitate!

Neconstituţionalitatea procesului de înfiinţare a editurii unice este întemeiată de faptul că Guvernul nu a respectat procedura legală de înfiinţare a unei regii autonome, fapt care a atras după sine, stoparea unui întreg proces de reorganizare.

Conştient de eroarea de drept în care se află şi de imposibilitatea de a găsi soluţii juridice eficiente, Ministerul a ales să nu respecte Decizia CCR şi să semneze totuşi un contract de 24 de milioane de lei, cu o entitate care nu există, stimaţi colegi. Acest lucru indică foarte clar faptul că la momentul actual discursul dublu al coaliţiei de la guvernare, dar şi lipsa de încredere pe care Curtea Constituţională a generat-o prin asumarea unor decizii politice, a eliminat orice formă de respect şi supunere cu privire la ordinea constituţională şi a statului de drept.

Într-adevăr, mai este de spus şi un alt lucru. Manualele au începu să plece în teritoriu. Deja sunt trimise, de Editura Didactică şi Pedagogică, în teritoriu, 148.277 de manuale de geografie. Deci Editura Didactică şi Pedagogică şi-a desfăşurat activitatea de realizare a manualelor, în contextul în care nu era legalitate a acestui proces.

Sunt foarte multe lucruri nelegale. Ele continuă şi se pare că ne jucăm de-a justiţia.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Nu dumneavoastră.

Voiam colega de învăţământ să prezinte raportul.

Asta era problema!

Era lângă mine doamna deputat şi a plecat.

Vă rog frumos.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au primit, în fond, Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2017 privind înfiinţarea Societăţii "Editura Didactică şi Pedagogică - S.A.", ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică", prin transformare, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale.

Legea are ca obiect de reglementare înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., ca urmare a reorganizării Regiei respective, prin transformarea acesteia. Editura Didactică şi Pedagogică trece din coordonarea în subordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Curtea Constituţională a reţinut că sunt formulate două categorii de critici de neconstituţionalitate, de tip extrinsec, respectiv cele care privesc competenţa Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă referitoare la reorganizarea, prin transformare a unei regii autonome în societate pe acţiuni, precum şi cele care privesc condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.

Curtea a stabilit că există competenţa Guvernului, în calitate de legiuitor delegat, de a emite ordonanţe de urgenţă, dar, în acelaşi timp, a arătat că în acest context nu exista competenţa, întrucât ar fi trebuit, la un alt nivel de reglementare, să se realizeze acest demers legislativ.

În consecinţă, obiect al ordonanţelor de urgenţă îl pot forma numai acele relaţii sociale care sunt susceptibile, la rândul lor, să fie reglementate prin lege.

Având în vedere cele expuse anterior, Curtea a constatat că înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică", prin transformare, dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiţie, unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acţionar, supusă regulilor prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Sunt foarte multe detalii care se regăsesc în raport. Ideea este că un asemenea timp de reglementare se poate realiza la nivel de hotărâre a Guvernului, deci printr-un act administrativ individual.

În acest sens, constatând că există neconstituţionalităţi de ordin extrinsec, nu mai aveau sens explorările celor referitoare la conţinut.

În acest sens, Curtea constată că ordonanţa de urgenţă respectivă preia în mod corespunzător viciile de neconstituţionalitate ale ordonanţei de urgenţă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

La nivelul Senatului, legea a fost aprobată.

În comisiile noastre reunite, legea a fost aprobată cu 32 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri.

Se propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii în forma de la Senat, deci de respingere a ordonanţei de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, şi nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Următorul proiect de lege.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză - PL-x 317/2018; lege organică; procedură de urgenţă

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În esenţă, prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se vizează schimbarea Comisiei Naţionale de Prognoză în Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, ca urmare a dezvoltării componentei strategice şi de viziune şi prognoză, pe termen lung, a instituţiei.

De asemenea, se stabileşte faptul că această comisie se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului, sub coordonarea prim-ministrului.

Totodată, se stabilesc principalele funcţii pe care trebuie să le îndeplinească instituţia.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei economice?

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Florin-Dan Tripa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, transmis cu adresa nr. PL-x 317 din 16 mai 2018, înregistrată sub nr. 4c-1/206 din 17 mai 2018.

Senatul a adoptat în data de 14 mai 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil, cu amendamente admise.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus pe parcursul mai multor şedinţe, dezbaterile finalizându-se în şedinţa din 19 iunie 2018. Din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au participat la dezbateri toţi deputaţii.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - două voturi împotrivă şi o abţinere - să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Grupul PNL.

Domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule Iordache.

Doamne fereşte... Dumnezeu să-l ierte! Nu asta era discuţia, domnule Pambuccian.

În primul rând, Grupul PNL consideră că...

Dar mă numesc şi Andrei... nu a greşit pe fondul problemei...

Grupul PNL consideră că acest act normativ nu vine decât să extindă, pe undeva, atribuţiile acestei Comisii Naţionale de Prognoză, şi mai nou de strategie, în detrimentul Guvernului.

Strategia macroeconomică, în mod normal, în cazul oricărei guvernări responsabile, ţine de politica guvernamentală. Eu, personal, mi-aş dori chiar mai mult de atât, ca acest Minister al Economiei, condus de domnul Dănuţ Andruşcă, pe care nu-l văd, din păcate, în sală, să fie cel care să gândească strategia macroeconomică de dezvoltare a României, pe termen mediu şi lung.

Dar mai sunt câteva aspecte.

Această Comisie de Prognoză va avea atribuţii în domeniul Parteneriatului public-privat, în domeniul investiţiilor publice, în domeniul investiţiilor strategice, în domeniul analizării unor documente normative şi a unor acte pe care Guvernul doreşte să le implementeze în virtutea strategiei şi a politicii guvernamentale în sectorul economic.

Aşadar, poate să devină şi o pârghie birocratică, o pârghie de cenzură.

Dar, de asemenea, este şi o formă prin care unii miniştri se pot deroba de anumite responsabilităţi, aruncându-le în braţele acestei Comisii Naţionale de Prognoză şi mai nou de strategie.

Noi credem că strategia ţine de politica responsabilă a Guvernului.

De asemenea, mai este şi acel aspect - se mai înfiinţează o serie de locuri în această structură guvernamentală. Sinecurismul, la noi în ţară, ştiţi şi dumneavoastră, are o tradiţie lungă, dar nu despre el vom vorbi astăzi.

Eu cred că totuşi această Comisie de Prognoză ar trebui să rămână doar de prognoză, şi nu una de macroeconomie, şi nu una care să vizeze de fapt felul în care este pus în aplicare şi mai ales liniile coordonatoare ale Programului - atenţie! - politic de guvernare, pe care executivul are datoria de a-l pune în aplicare.

Aşadar, noi vom vota împotriva acestei extinderi a atribuţiilor Comisiei Naţionale de Prognoză şi credem că Guvernul, atunci când ia o decizie, trebuie să şi-o asume. Şi nu, nu mai este nevoie permanent să inventăm, să înfiinţăm noi frâne birocratice, noi instituţii de cenzură şi alte instituţii care pur şi simplu să se interpună în relaţia pe care Guvernul o poate avea atât cu organele administraţiei publice centrale şi locale, atât cu ceea ce înseamnă mediul privat şi mediul de afaceri, cât şi cu cetăţeanul român, până la urmă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Grupul USR.

Domnul deputat Botez Mihai-Cătălin.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă legislativă nu facem decât să premiem cu venituri şi personal angajat o entitate care nu a demonstrat până acum că poate şi vrea să facă mai mult.

Noi ne vom opune acestei iniţiative legislative. USR va vota împotrivă. Şi vă îndemnăm şi pe dumneavoastră să faceţi la fel! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, mergem la raport.

Avem 31 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 3 până la 15 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 16 la 31 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

4. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 6 martie 2018 - PL-x 12/2017/2018; caracter organic; procedură de urgenţă

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat, Petru Andea.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum s-a arătat, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 63 din 13 februarie anul curent, a declarat neconstituţională o parte dintre prevederile Ordonanţei de urgenţă, precum şi Legea de aprobare a acestei ordonanţe, în ansamblul său.

Comisiile de specialitate din camera Deputaţilor - mă refer la Comisia pentru muncă, Comisia juridică şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au pus de acord prevederile din Legea de aprobare a ordonanţei cu ceea ce a cerut Curtea Constituţională.

În consecinţă, Guvernul susţine raportul comun care a fost prezentat şi consideră extrem de important ca această ordonanţă să fie aprobată, întrucât, aşa cum s-a spus, reglementează domenii întinse din ceea ce înseamnă învăţământ, cercetare, formare profesională a adulţilor şi sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul? Cine prezintă? Comisia pentru muncă, Comisia juridică sau Comisia pentru învăţământ? Cine prezintă raportul?

Domnul Dunava?

Mă ascultă cineva?

Cine prezintă raportul la reexaminarea legii?

Poftim raportul!

Cine prezintă raportul?

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa nr. PL-x 12/2017/2018 din 12 martie 2018, cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 6 martie 2018.

În urma dezbaterilor, s-a emis un raport de adoptare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem 40 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

De la 2 la 20 dacă sunt intervenţii?

Mergem pe raportul cu amendamente admise.

De la 21 la 40 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente; PL-x 376/2016; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Iniţiatorii de la PNL, în general. Nu doresc. Bun.

Domnul Roman prezintă raportul Comisiilor comune - juridică şi pentru administraţie.

Domnul preşedinte Florin-Claudiu Roman, raport comun. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este un raport comun suplimentar asupra proiectului de lege amintit.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 18 aprilie 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea proiectului la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi la Comisia juridică.

Pentru această iniţiativă legislativă s-a întocmit raportul comun, prin care s-a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea acestui proiect de lege, sub rezerva însuşirii unor amendamente.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, în scopul deblocării procedurilor de consolidare a clădirilor care prezintă risc seismic.

Membrii Comisiei juridice au examinat iniţiativa legislativă, la fel ca şi cei de la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise şi cu amendamentele respinse, cuprinse în Anexele nr. 1 şi nr.2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vreţi să interveniţi şi la dezbateri generale? Vă rog frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aşa cum aţi spus dumneavoastră, este un proiect al Partidului Naţional Liberal. Dar nu acesta este cel mai important lucru. Este important că după 7 ani, un proiect care era, practic, blocat la nivelul celor două comisii, reuşeşte să ajungă la votul final.

Înainte de a ajunge la votul final, la nivelul Comisiei pentru administraţie, un colectiv de lucru a muncit foarte mult pe acest proiect şi vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru administraţie care au lucrat cu seriozitate şi care au făcut parte din acest grup de lucru.

Sunt încă nemulţumiri, nu se rezolvă toate problemele, dar, din punctul nostru de vedere, este un pas înainte şi evident că nu putem, la ora actuală, din punct de vedere financiar, să cuprindem în inventariere chiar toate clădirile expuse la riscul seismic, dar este un pas important înainte.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt.

Vă mulţumesc.

Deci avem 31 de amendamente admise şi 17 respinse. Când ajung la amendamentele respinse, dacă colegii vor să le susţină...

Mergem pe anexa cu amendamentele admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

La art. 1. Mergem pe anexa cu amendamente... (Vociferări.) Nu, este cu românii de pretutindeni. Este doamna ministru aici. Următorul este. Uitaţi, a venit doamna Natalia Intotero.

Haideţi să ne focusăm pe acest proiect de lege.

Repet. De la 1 la 10, pe amendamente admise, dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

De la 11 la 20 dacă aveţi intervenţii? Nu.

De la 21 la 31 dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Au fost adoptate. Caracter ordinar.

Rămâne la votul final.

Şi ultimul proiect, înainte de Codul administrativ.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni; caracter ordinar; PL-x 350/2017.

Doamna ministru Natalia Intotero.

Vă rog, doamnă ministru.

La restul nu mai avem rapoarte, stimaţi colegi, să ştiţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero (ministrul pentru românii de pretutindeni):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni parlamentari,

Iniţierea acestui proiect de lege este motivată de necesitatea armonizării dispoziţiilor legale în domeniul românilor de pretutindeni cu situaţia actuală existentă în comunităţile româneşti şi de dorinţa de eficientizare a activităţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Prin iniţierea acestui act normativ se aduc mai multe modificări, între care aş aminti: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va detaşa personal care va îndeplini în serviciul exterior al MAE atribuţiile gradului diplomatic de ataşat pentru comunităţile româneşti din străinătate.

De asemenea, se vor acorda burse de studiu, în vederea aprofundării cunoştinţelor de limbă română şi pentru afirmarea identităţii.

În contextul menţionat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni îşi va consolida rolul important, ca partener pentru orice asociaţie sau organizaţie care propune proiecte sau poate aduce rezultate concrete pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor.

Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru implicarea în realizarea acestor modificări foarte importante pentru comunităţile de români din afara graniţelor.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

Avem raport comun - Comisia pentru buget şi Comisia pentru comunităţile din afara graniţelor.

Comisia pentru buget, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare afirmarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a comunităţilor româneşti; facilitarea procesului de reintegrare a cetăţenilor români cu reşedinţa în străinătate, care se reîntorc în ţară; extinderea ariei de acordare a unor drepturi românilor din afara graniţelor ţării.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere, raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale.

Grupul USR, domnul Dobrovie.

Se pregăteşte domnul Codreanu.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar fi putut să fie o iniţiativă bună această lege atât de necesară, de susţinere a românilor de pretutindeni. Este, practic, legea-cadru care reglementează finanţarea şi sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Din păcate, însă, sunt anumite lucruri bune şi sunt anumite lucruri mult mai puţin bune.

Unul dintre lucrurile deloc bune este înfiinţarea unei noi agenţii, o agenţie despre care nu ni se explică ce rol are, ce va face concret, de unde vor veni resursele, de ce este, practic, paralelă cu ministerul, având cam aceleaşi funcţii. Se numeşte Agenţia pentru Cercetare, Strategie şi Sprijin pentru Diaspora. Aceasta va funcţiona în cadrul MRP, în subordinea MRP, dar până în momentul de faţă, dacă tot vorbim despre strategie şi cercetare, nu avem nici până acum o mapare a comunităţilor de români din afara graniţelor. Nu ştim câţi români sunt efectiv în afara graniţelor. Avem un studiu OECD care încă nu a fost făcut public şi nu ştim efectiv câţi români sunt în afara graniţelor.

Deci despre ce strategii vorbim, despre ce studii vorbim?

Mai mult decât atât, constat faptul că în această lege discutăm din nou despre Congresul Românilor de Pretutindeni şi Consiliul Românilor de Pretutindeni.

Aşa cum am avertizat, aceste consilii şi congrese nu se vor organiza nici anul acesta - nu s-au organizat nici anul trecut. De ce? Pentru că metodologia privind organizarea acestor organisme a fost redactată defectuos de către PSD şi PMP.

Ca urmare, nici în acest an, probabil, nu vom avea un congres al românilor de pretutindeni şi acest for nu va avea un rol serios în ceea ce înseamnă reprezentarea diasporei.

Revenind la lege. Nu ne dorim noi paralelisme. Deja avem o problemă cu paralelismele - centre comunitare, centre de informare, centre culturale sau ICR-urile. Acum avem paralelisme între această agenţie, pentru strategie şi sprijin pentru diaspora şi MRP.

Nu se justifică această agenţie, nu am primit nicio explicaţie de ce este ea necesară, de ce vor fi finanţate noi salarii şi noi posturi pentru o agenţie care nu are clar stabilite nişte obiective cuantificabile. Mai mult decât atât, nu se precizează niciun buget. Astfel încât, am solicitat, am propus, ca amendament, ca această agenţie să nu fie înfiinţată. Voi susţine amendamentele respinse.

Doar atât mai vreau să spun. Chiar dacă unele amendamente au fost acceptate şi putea să fie o lege bună, din păcate s-au strecurat şi lucruri pe care nu le putem accepta.

Ca urmare, USR se va abţine la acest vot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Este un proiect de lege extrem de important, şi pentru noi, ca stat român, şi pentru românii din afara graniţelor ţării.

A fost un proiect pe care l-am discutat aproape un an în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, pentru că au existat foarte multe amendamente care au venit din partea colegilor, care au venit din partea organizaţiilor nonguvernamentale din afara graniţelor, care îi reprezintă pe etnicii români şi pe cetăţenii români, şi concluzia este una simplă: nimic nu este perfect. Sigur, sunt lucruri care sunt perfectibile, sunt lucruri care pot fi îmbunătăţite, drept dovadă voi da citire unor amendamente care au fost respinse în cele două comisii. Cu toate acestea, după lungile dezbateri pe care le-am avut în comisie, în ambele comisii am ajuns la un numitor comun.

Vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, colegilor de la Comisia pentru buget, finanţe, reprezentanţilor Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi să exprim o satisfacţie că reuşim în această sesiune extraordinară să facem un pas înainte, într-o relaţie bună pe care s-o avem cu românii din afara graniţelor ţării, care va culmina, sper eu, săptămâna viitoare, cu un nou proiect de lege, cel privind instituirea centrelor comunitare în afara României.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi pentru noi, pentru Partidul Naţional Liberal, problema românilor din afara graniţelor prezintă un rol extrem de important. Evident, Guvernul are datoria de a-i susţine, prin toate eforturile posibile, şi aici este nevoie de o politică conjugată între putere şi opoziţie, în ceea ce priveşte aspectul apărării drepturilor românilor din afara graniţelor şi mai ales a păstrării identităţii româneşti.

Cred că ar trebui ca noi, toţi, cei care reprezentăm aici România, ţinând cont că aceşti români din afara graniţelor sunt parte integrantă a naţiunii române, să renunţăm la abordările electoraliste, în raport cu românii din afara graniţelor, şi să avem o strategie pe termen lung care să permită cuplarea lor la viaţa socială, economică, culturală a României şi, de ce nu, atragerea lor către România, mai ales ţinând cont că ne confruntăm şi cu o criză a forţei de muncă, ţinând cont de provocările cu care se confruntă minorităţile româneşti din afara graniţelor.

Şi aici profit de prezenţa doamnei ministru şi chiar aş dori să o întreb cum i se pare dumneaei că se comportă statul vecin, Ucraina, cu românii din regiunea Cernăuţi şi de pe teritoriul Ucrainei. Să ne spună şi nouă cum vede Domnia Sa abuzurile la care sunt supuşi românii şi ce părere are despre recentul scandal de la Cernăuţi, cu centrul românesc "Eudoxiu Hurmuzachi" şi cu intervenţiile în forţă ale autorităţilor ucrainene? Eu cred că astfel de chestiuni ar trebui să joace un rol esenţial atât pe agenda Ministerului Afacerilor Externe, cât şi a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Şi cred că avem nevoie de mai multă fermitate, dar şi de pragmatism, în ceea ce înseamnă apărarea drepturilor românilor din afara graniţelor şi protejarea intereselor lor şi a acestor elemente de identitate fundamentală pe care noi, românii de aici, de la Bucureşti şi din teritoriul naţional al României, avem obligaţia să le protejăm, să le apărăm şi să le întărim.

Eu, sincer, chiar vă rog ca ministerul dumneavoastră să facă mai mult pentru apărarea acestor români şi să nu mai permită înjosirea, umilirea, batjocorirea românilor autohtoni din nordul Bucovinei sau din alte părţi. Sunt lucruri care mi se par total de netolerat şi stau şi mă întreb: alte state, din zona noastră, dacă ar fi păţit astfel de situaţii, astfel de forme de represiune, cum ar fi reacţionat şi care ar fi fost punctele lor de vedere? Pe undeva, mi se pare că lipsesc acea fermitate şi acea demnitate care ar fi foarte necesare în tratarea problemei românilor din afara graniţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca întotdeauna, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale sprijină sau este coautor al unor asemenea iniţiative.

Noi considerăm că ar trebui să ajungem măcar la nivelul în care România interbelică sprijinea comunităţile româneşti din afara graniţelor. Şi, când spun lucrul acesta, mă gândesc la o perioadă în care România construia şcoli, ridica biserici pentru românii care locuiau în afara graniţelor ei şi se învrednicea ca limba şi identitatea naţională a acestor oameni să nu se piardă.

Antevorbitorul meu făcea vorbire despre lucruri incalificabile care s-au petrecut la Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi". Am fost şi eu, îi cunosc pe românii din Bucovina foarte bine şi, într-adevăr, ar fi trebuit să existe o reacţie din partea României la toate lucrurile acestea care s-au petrecut, o reacţie fermă, mai ales că aici vorbim de păstrarea identităţii naţionale a unor comunităţi care nu sunt minorităţi naţionale doar, ci sunt populaţii autohtone, în locurile pe care le locuiesc.

Repet, vom sprijini ferm iniţiativa aceasta, în totalitatea grupului nostru, şi sperăm să avem parte de cât mai multe asemenea iniţiative pentru românii din afara graniţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi ultimul vorbitor, Grupul PSD, doamna ministru Natalia Intotero. Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Aşa cum aţi afirmat, domnule preşedinte Codreanu, este o lege foarte importantă pentru românii de pretutindeni, o lege care a fost analizată, dezbătută şi îmbunătăţită timp de aproape un an de zile.

Aş vrea să răspund întrebării vizavi de etnicii din Ucraina.

Ca atribuţie a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, am să vă spun ceea ce reuşim noi şi am reuşit să facem în Ucraina.

În primul rând, anul acesta vom deschide un centru de informare la Slatina - Solotvino. Proiectul este în curs de desfăşurare şi sperăm noi ca până în luna august să fie finalizat.

De asemenea, prin sprijinul dumneavoastră, am reuşit să trecem ordonanţa de urgenţă prin intermediul căreia aproximativ 1.000 de elevi de clasele I, etnici români din Ucraina, să poată beneficia de sprijin financiar, de burse pentru păstrarea identităţii cultural-lingvistice, şi 300 de stagii de perfecţionare pentru cadrele didactice.

Există multe proiecte depuse de etnicii noştri din Ucraina, în vederea susţinerii mass-mediei în limba română şi a multor activităţi cultural-educative. Dumneavoastră aveţi posibilitatea de a ne sesiza cu întrebări, interpelări şi vi le vom pune la dispoziţie toate aceste proiecte.

Cât priveşte situaţia de securitate a etnicilor noştri, suntem preocupaţi şi suntem într-o strânsă legătură şi colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, aceasta fiind atribuţia lor.

Vizavi de înfiinţarea acestei noi agenţii, în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, practic s-a creat cadrul legal, urmând a identifica posibilităţile financiare.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că, în momentul de faţă, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni gestionează o problematică a românilor din afara graniţelor, un număr aproximativ de 10 milioane de români, iar ministerul are un număr de 64 de angajaţi plus cabinetele demnitarilor.

Având în vedere că în afara graniţelor avem o a doua Românie, rolul acestei agenţii este acela de a-i veni în sprijin, prin crearea de politici sectoriale, de strategii care, alături de dumneavoastră, de distinşii reprezentanţi ai Parlamentului României, să încercăm să venim în faţa acestora cu cele mai bune soluţii, cu cele mai bune proiecte pentru păstrarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem la raport. Avem 45 de amendamente admise şi 26 de amendamente respinse.

Dacă la titlul legii...

Vom merge în pachet de câte 5, în funcţie de ...

Da, domnule Dobrovie, doriţi să interveniţi? Nu. Bun.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

La art. I dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 3 marginal până la 10 dacă sunt intervenţii, la amendamentele admise? Nu.

De la 11 până la 20 dacă sunt intervenţii la amendamentele admise? Nu.

De la 21 până la 30, la amendamentele admise, dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 31 până la 40 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 41 până la 50, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Mulţumesc.

Înainte de ...

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Domnule Dobrovie, vă rog.

Păi, am întrebat dacă sunt intervenţii. Am mers pe amendamente... Păi, la admise. Deci la amendamentele admise dacă nu sunt intervenţii, la revedere! Mergem pe amendamentele admise. (Vociferări.)

Păi, s-a închis! Păi, s-a închis! Încă o dată, dacă ...

Vă rog, domnule coleg. Vă rog. Eu nu v-am întrerupt.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

La respinse. Un singur amendament, dacă-mi daţi voie?

Domnul Florin Iordache:

Dacă s-a finalizat?

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Staţi puţin! Marginal 26...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, eu v-am întrebat aşa... La amendamentele admise le-am parcurs de la 1 la 45 şi am întrebat: "Dacă la amendamentele admise de la numărul...la numărul aveţi intervenţie?".

Domnule coleg, şi, să zicem, la amendamentele admise, la poziţia 30, dumneavoastră aveaţi intervenţie. Spuneaţi: "Domnule, la amendamentul de la poziţia 30 noi avem amendamentul respins". Supuneam la vot. Dar, dacă dumneavoastră nu aţi avut nicio intervenţie? V-am întrebat. Se merge pe amendamentele admise.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Aţi spus "admise"! Acum suntem ...

Domnul Florin Iordache:

Admise!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Acum discutăm despre respinse.

Domnul Florin Iordache:

Încă o dată, dacă la amendamentele admise nu a fost nicio intervenţie, despre ce discutăm?

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Am amendament respins!

Încă o dată. Amendament respins, marginal 26, ultima pagină din raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci marginal 26, ultima pagină din raport. După art. 14 se introduce un nou articol, acela, art. 14¹. Şi eu spun: art. 14¹ se elimină. Şi anume, este exact vorba despre acea agenţie despre care discutam, Agenţia pentru Cercetare, Strategie şi Sprijin pentru Diaspora, denumită în continuare "agenţia", cu personalitate juridică, în subordinea MRP.

Considerăm că această agenţie nu-şi are rostul, nu sunt definite obiectivele, nu este definit niciun buget. Este, practic, o structură care parazitează, care este paralelă cu MRP şi solicităm eliminarea acesteia.

Vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule coleg, pentru a nu continua dezbaterile... Voi supune la vot, fără îndoială, dar, vă rog, pentru viitor, dacă la un raport cu amendamente admise nu sunt intervenţii şi am luat articol cu articol, pentru viitor...

N-am o problemă, şi dumneavoastră, şi domnului Codreanu vă dau cuvântul. Dar, dacă la amendamentele admise n-aveţi intervenţii, s-a terminat! Neavând intervenţie la amendamentele admise, amendamentele... Încheiem!

Supun votului amendamentul dumneavoastră.

Cine este pentru? Să înceapă votul. Este un amendament respins al colegului nostru.

38 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost respins.

Domnule Codreanu, vă rog, aceeaşi situaţie, pentru a nu perpetua. Dar, vă rog, fiţi mai atent. Când eu am parcurs un raport, despre ce vorbim?

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Învăţăm şi noi din mers, fiind la primul mandat.

Deci marginal 7. Încep cu un amendament care este pentru mine extrem de important, ca fost bursier al statului român.

Deci, după art. 5 se introduce un nou articol, art. 5¹, care va avea următorul cuprins: "Românii de pretutindeni, bursieri ai statului român, beneficiază gratuit, dacă este cazul, de un an pregătitor pentru adaptarea la sistemul educaţional din România".

Am constatat necesitatea unui astfel de amendament, după discuţiile pe care le-am avut în comunităţile noastre istorice - Serbia fiind unul dintre cazuri -, acolo unde existau etnici români care nu cunoşteau, nu erau pregătiţi pentru a intra direct în sistemul educaţional românesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului acest amendament al dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Mai aveţi altul?

Staţi puţin, să anunţ votul! Numai puţin, domnule coleg!

Deci a fost respins cu 75 de voturi împotrivă, 50 de voturi pentru, două abţineri. A fost respins.

Mai aveţi vreun amendament?

Domnul Constantin Codreanu:

Da. "Elevii şi studenţii pot repeta anul, ca bursieri, o singură dată pe toată durata şcolarizării. Bursele pot fi anulate în cazul desfăşurării de către beneficiarii acestora a unor activităţi împotriva statului român sau a intereselor acestuia, precum şi împotriva comunităţilor româneşti din afara frontierelor României". Este acelaşi marginal 7.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului acest amendament respins.

Amendament respins - să înceapă votul.

A fost respins şi acesta. 25 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, 21 de abţineri.

Domnul Constantin Codreanu:

Tot la marginal 7, alin. (8): "Acordarea burselor şi procedura de selecţie a persoanelor care vor beneficia de acestea, precum şi modalitatea de adaptare a programelor de studii la nevoile specifice ale românilor de pretutindeni, vor fi coordonate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, prin Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni".

Domnul Florin Iordache:

Amendament respins. Să înceapă votul.

49 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost respins.

Domnul Constantin Codreanu:

Marginal 10 este un amendament care are legătură directă cu acea agenţie care este creată pentru a sprijini activitatea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi face referire inclusiv la fondurile care pot fi accesate pentru funcţionarea acesteia, respectiv - "Fondurile pentru funcţionarea MRP, pentru sprijinul material şi realizarea proiectelor destinate românilor de pretutindeni se asigură de la bugetul de stat. Totodată, MRP poate utiliza, în vederea realizării obiectivelor sale, fonduri europene pe care le poate accesa, precum şi orice altă sursă atrasă, inclusiv donaţii."

Domnul Florin Iordache:

Amendament respins. Să înceapă votul.

31 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă, 18 abţineri. Respins.

Domnul Constantin Codreanu:

Un amendament asumat de întreaga Comisie pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, care are ca scop fortificarea statutului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni - altfel spus - "MRP participă, în coordonare cu MAE, la negocierea tratatelor şi a altor documente internaţionale care au incidenţă asupra domeniului «români de pretutindeni»".

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul. Amendament respins.

82 de voturi împotrivă, 42 de voturi pentru. Respins.

Domnul Constantin Codreanu:

Penultimul, şi anume, marginal 17 - "Proiectele, programele sau acţiunile proprii în sprijinul comunităţilor româneşti din străinătate sunt derulate de către MRP în mod independent sau în cooperare cu alte autorităţi sau instituţii publice ori private, persoane fizice sau juridice din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii."

Domnul Florin Iordache:

Supun votului amendamentul respins.

44 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Respins.

Domnul Constantin Codreanu:

Şi ultimul amendament - cred eu, cel mai important dintre toate cele prezentate mai sus - este amendamentul, dacă îmi permiteţi să fac precizarea, elaborat împreună cu peste 100 de organizaţii nonguvernamentale din afara României, care îi reprezintă pe etnicii români din diverse state.

Deci avem marginal 23 - "Beneficiarii sprijinului prevăzut prin prezenta lege trebuie să nu desfăşoare sau să nu fi desfăşurat activităţi contrare intereselor statului român şi/sau a românilor de pretutindeni şi să nu aibă colaborări sau finanţări de la entităţi asociate cu astfel de activităţi."

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul. Amendament respins.

46 de voturi pentru, 84 de voturi împotrivă, 5 abţineri. A fost respins.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă sunt alte intervenţii?

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog.

Dacă invocaţi procedura, spuneţi şi articolul, iar dacă invocaţi modul de a conduce vă rog să citiţi Regulamentul nostru.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Art. 108, privind dezbaterea amendamentelor; trebuie să puneţi în discuţie şi amendamentele admise, şi amendamentele respinse. Ele pot fi la seturi de articole diferite. Deci poate exista un articol în lege care nu are decât amendamente respinse. Iar după ce amendamentele respinse sunt votate şi dacă niciunul dintre amendamentele respinse nu este acceptat sau votat în plen, trebuie să supuneţi votului şi forma iniţială a articolului, pentru că plenul poate opta să voteze împotriva articolului ca atare, caz în care se şterge articolul din lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg,

Asta am făcut!

Eu am avut intervenţia procedurală... n-aţi fost atent...

Deci dacă eu am întrebat de la articolul la articolul şi nu a fost nicio intervenţie, despre ce vorbim?

Să fie mai atenţi...!

Mulţumesc. S-a încheiat dezbaterea.

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Aţi mai găsit ceva? (Râsete.)

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci dumneavoastră aţi pus în discuţie doar dezbaterea amendamentelor admise, cele respinse....

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg,

O lege are amendamente admise şi eu am discutat articol cu articol şi v-am întrebat dacă aveţi vreo intervenţie. Nu aţi avut intervenţie!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci nu am avut intervenţii la amendamentele admise. La respinse aveam... amendamente respinse. Deci este simplu! Întâi se iau amendamentele admise şi apoi cele respinse.

Domnul Florin Iordache:

Nu se poate, domnule coleg. Haideţi să citim!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Nu...

Domnul Florin Iordache:

Nu vreţi să citim. Mulţumesc. S-au terminat dezbaterile.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Haideţi să mai susţinem un amendament...

Domnul Florin Iordache:

Haideţi, vă rog...

A mai găsit ceva...

Dar vă rog eu, de acum...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Deci marginal 4... ştiu că vă place...

Domnul Florin Iordache:

Nu-mi place, domnule...

Îmi place să citim!

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Marginal 4 - "... au dreptul de a studia limba română sau în limba română în România, precum şi de a studia limba română în străinătate şi în ţările de reşedinţă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ...".

Vă reamintesc că a existat o ordonanţă a Guvernului, din care lipsea această menţiune şi se preciza doar că se studiază în limba română, ceea ce practic, în Ucraina, unde, de exemplu, avem şcoli de limba română, era mult mai restrictiv.

Vă rog să supuneţi votului acest amendament, 4 marginal de la respinse, art. 5 alin. (1).

Domnul Florin Iordache:

Da. Supun votului amendamentul respins.

Vă mulţumesc. Treceţi în bancă!

Vă mulţumesc! Am încheiat! (Vociferări.)

38 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Şi acest amendament a fost respins.

Vă rog, mai citiţi Regulamentul nostru!

Deci începem Codul administrativ.

Aşteptăm de la Comisia juridică Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

10. Proiectul de Lege privind Codul administrativ al României - PL-x 369/2018; procedură de urgenţă

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Domnul Halici.

Vă rog, domnule coleg.

Şi apoi Guvernul... şi apoi domnul preşedinte Marcel Ciolacu.

Cine prezintă raportul...

Domnul Nicuşor Halici:

Distinşi colegi,

Deşi acest act normativ, care este de o importanţă deosebită, nu a suscitat interesul public atât de mult ca alte acte pe care le adoptăm în viaţa parlamentară de zi cu zi, eu totuşi vreau să punctez că ceea ce urmează să votăm şi anume, Proiectul Codului administrativ, este de o importanţă majoră pentru societate.

Şi anume - pe lângă faptul că astăzi codificăm, pentru prima dată în România administraţia publică, centrală sau locală, şi abrogăm un număr de 18 legi, hotărâri şi ordonanţe de guvern, şi mai modificăm un număr de 8 acte normative, dorinţa coaliţiei PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administraţia, fie ea centrală, fie ea locală.

O să spuneţi: interesul public. Păi, interesul cetăţeanului este în viaţa de zi cu zi, în contact cu administraţia de care ne plângem de atâta amar de vreme şi pentru care nu am făcut foarte multe lucruri. Doar că la fiecare legislatură sau fiecare Guvern a venit şi a mai completat cu câte o ordonanţă, cu câte o hotărâre, câte o literă, câte un articol şi n-a făcut decât să birocratizeze şi să îngreuneze activitatea funcţionarilor şi a demnitarilor.

În ansamblul său, proiectul de lege prevede o serie de măsuri prin care ieşim din demagogia şi din ipocrizia care ne-au guvernat până acum - şi aici mă refer la prefecţi, la subprefecţi, care, deşi sunt reprezentanţii Guvernului în teritoriu, ei erau funcţionari publici şi, aşa cum ştim cu toţii, dacă un Guvern este politic, cum reprezentantul lui să nu fie politic? Adică vrem să fie implementat Programul de guvernare la nivelul judeţelor, dar cu funcţionari pe bază de concurs...

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul serviciilor publice deconcentrate, care sunt extensia ministerelor la nivelul judeţean şi care au ca program şi activitate, în principal, implementarea Programului de guvernare care este ales cu o majoritate şi învestit cu majoritatea societăţii şi a alegătorilor prezenţi la vot.

Pe cale de consecinţă, din punctul de vedere al administraţiei centrale, acestea sunt principalele modificări şi lucruri care considerăm că nu vor avea decât un efect benefic asupra implementării Programului de guvernare şi a proiectelor pe care şi le va propune oricare Guvern, fiecare cu culoarea politică pe care o va avea.

În ceea ce priveşte administraţia publică locală, şi aici o mult clamată autonomie locală, la care România a şi ratificat Carta autonomiei publice locale, prin anii 2000, şi la care, de fapt, niciodată nu a legiferat, în sensul de a acorda autorităţilor publice locale această autonomie locală.

Astăzi, prin Codul administrativ, întărim inclusiv şi această autonomie locală, care să le permită autorităţilor, şi în special aleşilor care se duc din 4 în 4 ani şi solicită cetăţenilor, pe bază de proiecte sau de propuneri, votul de încredere, să spună, atunci când vor deconta la finalul celor 4 ani de mandat, de ce au putut sau ce au făcut din ceea ce au promis.

Fără doar şi poate că şi aici sunt foarte multe opinii contrarii. Din aceste opinii, n-au putut să iasă decât soluţii foarte bune - considerăm.

În ceea ce îi priveşte pe funcţionarii publici şi statutul lor - şi aici foarte multe lucruri s-au schimbat, în sensul de a determina şi a reuşi să eficientizăm şi să profesionalizăm Corpul funcţionarilor publici. Aceştia vor da evaluări scrise anuale şi, care vor avea pregătirea şi eficienţa solicitate de conducătorii instituţiilor publice, pe anul respectiv, vor rămâne. Care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine.

Proprietatea publică, care rămăsese la nivel de lege reglementată cu vreo 10 articole, astăzi este reglementată cu punct şi virgulă. Astăzi, în baza practicii şi a solicitării autorităţilor, reglementăm toate formele de proprietate şi toate posibilităţile de a putea să ne protejăm proprietatea publică şi cea privată, să putem să le aducem acolo unde societatea are nevoie.

Sunt foarte multe lucruri de spus. Codul acesta administrativ are peste 800 de articole. Dezbaterile au fost transparente. Toate partidele politice au avut un aport, mai mult sau mai puţin, dar foarte important. Ideea este că a existat un consens la nivelul comisiei pe majoritatea Proiectului Codului administrativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Într-adevăr, este vorba despre 640 de articole şi 7 anexe.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Şi apoi domnul preşedinte Ciolacu, pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Cod administrativ propune realizarea unui cadru legal unitar, clarificarea principalelor concepte utilizate în administraţia publică pentru a asigura coerenţă, simplificarea accesului la legislaţie şi îmbunătăţirea aplicării acesteia.

Proiectul de Cod administrativ constituie cadrul legal pentru eficientizarea modului de organizare şi de funcţionare a administraţiei publice, precum şi a procedurilor de gestionare a resurselor umane şi a patrimoniului acesteia.

Proiectul de Cod administrativ reuneşte cele 18 acte normative, aducând claritate şi coerenţă în reglementarea activităţii administraţiei publice şi cuprinde următoarele domenii: administraţia publică centrală, Prefectul, instituţia Prefectului şi serviciile publice deconcentrate, administraţia publică locală, exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice, răspunderea administrativă şi serviciile publice.

Guvernul susţine acest act normativ important, de mult aşteptat, conform punctului de vedere transmis prin Adresa nr. 193 din 20 februarie 2018, cu amendamentele propuse, care au fost preluate de comisie.

Considerăm că prin acest act normativ vom asigura servicii publice de calitate cetăţenilor şi activitatea administraţiei publice va fi mai eficientă.

Vă propunem adoptarea acestui important proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Domnul Marcel Ciolacu, preşedintele Comisiei speciale.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mă bucur că aţi specificat că sunt preşedinte... să n-am probleme prea mari...

Domnul Florin Iordache:

Păi, vă urmărea domnul Tudose... şi de aceea am zis...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României, PL-x 369/2018.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, având în vedere Hotărârea nr. 20/2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ în temeiul art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ a fost sesizată prin adresa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru dezbaterea în fond, în forma adoptată de Senat în şedinţa din 11 iunie 2018 a Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României, PL-x 369/2018.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 132/2018, a avizat favorabil proiectul legislativ, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul susţine, prin Adresa nr. 193, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă şi serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

Comisia a analizat proiectul de lege, amendamentele şi opiniile exprimate, în şedinţele din 19 şi 20 iunie 2018.

La lucrările Comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna secretar de stat Sirma Caraman - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prezentate în Anexa nr. 2. Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Departamentul Legislativ va face renumerotarea articolelor şi va corela trimiterile din cadrul acestora.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL, domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, începem dezbaterea uneia dintre legile cele mai importante pentru funcţionarea ţării. Dincolo de toate sistemele, administraţia publică, atât centrală, cât şi locală, este structura de rezistenţă a statului român, dintotdeauna.

După 1989, au fost adoptate, succesiv, o serie întreagă de legi care au modificat administraţia, faţă de vechiul sistem socialist, comunist. A fost introdusă, din nou, funcţia prefectului, aşa cum este o tradiţie istorică, de la Cuza, în statul naţional modern român. A fost dezvoltată autonomia locală, la nivelul consiliilor judeţene, consiliilor orăşeneşti, consiliilor comunale. Au fost transferate, de-a lungul timpului, o serie întreagă de servicii publice, de la nivel central la nivel local. S-au asigurat resurse financiare suplimentare.

Din păcate, însă, din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale, România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu şi-a modificat această structură de mai bine de 50 de ani. Suntem încă organizaţi pe legea dată de Nicolae Ceauşescu în 1967. Din păcate, şi este o problemă a întregii clase politice, a tuturor partidelor, pentru că este necesară o reorganizare teritorială a ţării, dar aceasta nu se poate face decât printr-un consens larg al tuturor forţelor politice.

Astăzi însă avem în faţă Proiectul Codului administrativ care, realmente, este un pas înainte. Şi cred că este un pas înainte în primul rând datorită aportului adus de aleşii locali. Mă refer aici la Asociaţia municipiilor, la Asociaţia oraşelor, la Asociaţia comunelor, la Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, care, câţiva ani, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, au lucrat la acest Cod. Şi ţin să le mulţumesc pentru aportul pe care l-au dat.

Cred că proiectul, aşa cum a fost prezentat iniţial, era mult mai bune, din păcate, decât cel care intră acum în dezbatere. Şi aceasta pentru că, pe parcursul dezbaterii, înainte de a intra în Senat, în cadrul Comisiei speciale, Grupul parlamentar al PSD, dar şi colegii din ALDE practic au destructurat o zonă extrem de sensibilă şi importantă a acestui Cod, care este funcţia publică.

După 25 de ani de eforturi, programe, finanţări importante de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială, practic, în acest Cod, desfiinţăm Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Rămân clădirea, directorul şi portarul; şi o cutie poştală.

Din păcate, această intervenţie brutală a colegilor din coaliţie a permis ca prin acest Cod să se politizeze dincolo de un nivel normal şi firesc, administraţia.

Stimaţi colegi,

În engleză, funcţionar public se spune "public servant", pentru că funcţionarul public este în serviciul cetăţeanului şi nu al alesului vremelnic. Viziunea colegilor de la majoritate este exact inversă.

Este adevărat că după Senat, în dezbaterea ulterioară, care a fost în comisie, s-au încercat câteva îmbunătăţiri, dar prevederile finale, tranzitorii vor duce la un haos în administraţie, vor duce nu la politizarea unei funcţii sau a alteia, ci de sus până jos, ceea ce pare a fi interesul partidului care conduce astăzi ţara şi care are această tendinţă constantă de a deveni partid-stat.

Aş vrea să vă spun un lucru. Este adevărat că probabil Legea prefectului, Legea funcţiei publice nu au fost aplicate aşa cum ar fi trebuit. Probabil că a fost loc şi de ipocrizie, dar propunerea PSD este să ne întoarcem, să desfiinţăm legea, nu să mergem înainte, să o perfecţionăm.

Partidul Naţional Liberal, colegii mei au depus o serie întreagă de amendamente. Pe parcursul dezbaterii le vom susţine şi, în funcţie de modul în care vor fi votate, vom decide asupra votului nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Tomac, vă rog.

Intervenţii generale.

De la PNL, domnule Roman, vreţi să interveniţi?

Da, după domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Voi avea un alt ton cu privire la acest subiect şi vreau să anunţ aici, astăzi, că asistăm la un blat naţional. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, şi anume, există o înţelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleşii locali să aibă un alt statut decât ceilalţi cetăţeni.

Am înţeles că se justifică oboseala de aici, din plen, cu privire la rolul pe care îl avem noi ca Parlament. Nu înţelegem că funcţia de demnitate publică, de ales, este o onoare pe care ne-o oferă societatea. Vrem pensii speciale. Sunt categoric împotriva ideii de a avea pensii speciale şi sunt categoric împotriva ideii ca orice ales să aibă pensie specială, un statut diferit faţă de ceilalţi cetăţeni. Este o onoare pentru noi că în această ţară cetăţenii deleagă puterea aleşilor. Nu trebuie să ne creăm categorii privilegiate de avantaje pe care le putem fructifica prin votul pe care îl dăm în Parlament.

Deci Partidul Mişcarea Populară este categoric împotriva ideii de a se crea pensii speciale.

Este o onoare pentru fiecare ales că cetăţenii îi deleagă puterea prin votul pe care îl dau democratic.

Ceea ce se întâmplă astăzi, aici, este un blat naţional şi, mai mult decât atât, nu doar pensiile speciale sunt o problemă pentru această ţară.

Aţi cedat în anul Centenarului lucruri de nepermis pentru statul român! Să ştiţi că eu nu sunt supărat pe cei de la UDMR, pentru că îşi promovează interesele. O minoritate are agenda proprie şi o urmăreşte cu mult interes. Însă faptul că astăzi, aici, în Parlament, vreţi să daţi un vot prin care toate instituţiile publice deconcentrate ale statului român, toate instituţiile unde există minorităţi peste 20%, de fapt, se transformă în nişte instituţii controlate în totalitate de aceste minorităţi, pentru că nu sunt suficienţi români care să cunoască limba maghiară în acele localităţi.

Este o cedare de nepermis în anul Centenarului, iar cei care vor da astăzi un vot să ştiţi că sunteţi complici la o mare trădare. Nu ceea ce face domnul Orban este act de trădare naţională, ceea ce veţi face astăzi, prin votul pe care îl veţi da, poate fi considerat un act de trădare naţională.

Mai mult decât atât, este o situaţie absolut ridicolă ceea ce se întâmplă la ora actuală, aici. Pentru că, vă daţi seama, avem 230 de demnitari, la ora actuală, 230 de secretari de stat. Practic, prin această lege, prin acest Cod administrativ, veţi crea peste 1.300 de funcţii de demnitate publică. Fiecare director de deconcentrată va fi demnitar public. Practic, poza pe care o avem la nivel naţional, cu ministrul Andruşcă, se va multiplica. Vom avea 1.300 de domni miniştri în teritoriu, pe profilul lui Andruşcă, ceea ce este de nepermis.

Iar faptul că aţi îndrăznit, în anul Centenarului, să faceţi un asemenea exces şi o asemenea cedare, este de nepermis, iar Partidul Mişcarea Populară, împreună cu celelalte partide de opoziţie vom contesta la Curtea Constituţională acest Cod administrativ antiromânesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD, domnul Bacalbaşa. Vă rog. Vreţi să interveniţi, nu? Vă rog.

Grupul PSD, domnul Bacalbaşa, domnul Roman şi apoi domnul Korodi. Imediat!

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

L-am ascultat cu multă atenţie pe domnul Dobre, conjudeţeanul meu, şi la un moment dat aliat în cadrul USL.

Sigur că meseria de politician presupune diplomaţie, dar atâta viclenie josnică nu mi-am imaginat că poate să încapă în noţiunea extrem de elastică de "diplomaţie".

În momentul în care au venit la putere PNL şi PDL, toţi prefecţii au fost daţi jos într-o noapte. Politizarea a fost de o duritate extraordinară! (Aplauze.) Chiar nu vă este ruşine, aşa, privindu-mă în ochi?! Mă consideraţi idiot sau mă consideraţi oportunist care n-o să vă răspundă?!

În ceea ce mă priveşte personal. Eram director de spital, prin concurs. N-am furat în viaţa mea. Stau şi acum la bloc, în apartamentul pe care l-a luat mama mea, care era doctor la contagioase, am o maşină veche de zece ani, pe care o conduce nevastă-mea, că n-am două... În fine, nu mă plâng şi sunt foarte mulţumit. Dar, în momentul în care am ajuns - apropo şi de pensii speciale -, printr-o conjunctură pe care nu mi-am dorit-o, că a fost o propunere de nerefuzat, să conduc un consiliu judeţean, veniturile mele, de doctor, care făcea zece gărzi pe lună, profesor, şef de clinică şi care avea dreptul să lucreze în privat - că lucram în privat - au scăzut la jumătate. Ştiam că sunt urmărit de 15 persoane, că un doctor capătă informaţii, nu?! Toţi erau pacienţi, cu mă-sa, cu tată-su, că cică i-am salvat... Dumnezeu salvează! Doctorul numai nu omoară! Dar, în tot cazul, ştiam. Şi atunci n-am mai lucrat în privat şi mi-au scăzut veniturile. Toţi aceşti primari, toţi aceşti preşedinţi de consilii judeţene au fost oameni violent limitaţi în drepturile lor profesionale şi în activităţile lor economice. Să nu se uite asta!

Şi dacă nu vom admite un anume statut acestor oameni, la primării şi în funcţii administrative vor merge minus variantele, nu plus variantele. Dacă asta vreţi şi dacă asta credeţi, în ceea ce priveşte reprezentantul domnului Băsescu, vorbind aici - parcă i-au furat portofelul...(Aplauze.) Apoi, să mă ierte - cu Elena Udrea, pe care Băsescu a vrut s-o bage pe gâtul naţiunii, ca preşedinte de republică, haideţi să fim serioşi! Eu acum, orice profesie a făcut doamna înainte - şi chiar dacă este cea mai veche profesie din lume -, toate profesiile sunt onorabile! (Aplauze.) Dar nivelul cultural... Că sânge are în instalaţie, dar nivelul cultural l-am văzut!

Aşa că, fiţi şi dumneavoastră serios, este Parlamentul României! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Drept la replică.

Domnule Olar, nu vă dau cuvântul, că al doilea vorbitor de la dumneavoastră va fi domnul Roman. Sunt doi vorbitori.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre:

Numai puţin! În general, nu utilizez dreptul la replică, dar aş vrea să fac, în primul rând, o precizare. Domnul deputat face o confuzie. În momentul în care Alianţa DA a preluat guvernarea, numirea prefecţilor era politică, deci s-a întâmplat conform legii. Nu a fost abuz din partea nimănui. (Rumoare.)

În al doilea rând, ... (Vociferări.)

Numai puţin! Erau numiţi toţi prefecţii, când am fost eu instalat.

În al doilea rând, ... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin! Puţină linişte!

Domnul Victor Paul Dobre:

Dacă aveţi puţină răbdare, vă explic.

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi! Aveţi un minut, domnule coleg. Aveţi un minut, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Este adevărat că domnul deputat, domnul doctor, a fost schimbat din director al direcţiei şi a fost numit purtătorul de cuvânt al spitalului judeţean, fapt care i-a deschis o magnifică carieră politică de care beneficiază şi în prezent şi are onoarea să vorbească de la acest pupitru.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

Nu am fost schimbat, mi-am dat demisia sub şantaj! (Gălăgie.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, vă rog.

Se pregăteşte domnul Korodi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca om care am mâncat ceva pâine în administraţie, o să încerc să nu duc această discuţie acolo unde vor s-o ducă unii colegi, spre zona unei mahalale politice.

Regret foarte mult că aceşti oameni trebuie să treacă prin ceea ce trec.

Să ştiţi că aceşti oameni nu vor decât un singur lucru; dacă nu pot fi ajutaţi, măcar să fie lăsaţi în pace. Nu au nevoie de niciun circ, de niciun fel de aprecieri şi de niciun fel de considerente sau de privilegii.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am solicitat să iau cuvântul, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, şi am atras atenţia de nenumărate ori, de la această tribună, că, din păcate, aleşii locali au devenit, în ultima perioadă, o ţintă - fie la nivel de comisii, fie la nivel de plen, fie la nivel mediatic -, şi datoria noastră, a celor care suntem în Comisia pentru administraţie publică este să încercăm să-i apărăm pe aceşti oameni aleşi direct de cetăţeni, legitimi.

Să nu se supere unii colegi, noi ajungem aici pe nişte liste. Acei oameni ajung în calitatea de primar sau de preşedinte prin votul direct al cetăţenilor. Sunt legitimaţi. Nu au nevoie de aprecierile unora sau altora care vin, fac declaraţii politice şi în urma lor rămâne praf. În spatele acestor oameni, înjuraţi pe nedrept, rămâne modernizarea României. Sunt 3.300 de primari în România. Fiecare, în acest an, a făcut o alimentare cu apă, o canalizare, o stradă, un trotuar, un dispensar, o grădiniţă, o şcoală. Sunt cel puţin 3.300 de investiţii care modernizează România. Nu merg cu aceste lucruri acasă, stimaţi colegi!

Din acest motiv, vă rog, ca preşedinte al Comisiei pentru administraţie, să acordaţi respectul cuvenit acestor oameni.

Proiectul de lege este acesta, stimaţi colegi, (Arată proiectul de Cod administrativ.) la care s-a muncit la greu, de luni de zile. De luni de zile s-a muncit la acest proiect. De ani de zile se discută. În sfârşit ajunge la votul final.

Eu nu spun că este perfect. Are şi parte de excese, evident. Dar nu putem, pentru două articole - că atât am înţeles până acum că sunt invocate ca fiind în neregulă - să aruncăm la coş o muncă. O muncă a unei echipe de oameni, din care fac parte oameni din administraţie, fie că sunt foşti preşedinţi de consilii judeţene, foşti vicepreşedinţi, foşti prefecţi, foşti primari şi aşa mai departe.

Am trăit în Comisia pentru administraţie o chestiune cu care eu nu eram obişnuită în administraţie. Noi, în administraţie, ne respectam, indiferent de la ce partid eram. Ne respectam. Când am ajuns în Parlament am văzut că lucrurile sunt altfel. Dar trebuie să spunem foarte clar că acest proiect de lege este susţinut de Asociaţia Municipiilor din România. Apropo, câţi dintre cei care contestă acest proiect ştiu că municipiile produc 68% din PIB-ul României?! Dar noi nu vrem să-i ascultăm pe aceşti oameni, nu ne interesează, pe unii, ce au de spus!

Acest proiect este susţinut de Asociaţia Oraşelor din România, este susţinut de Asociaţia Comunelor din România. Este pentru prima dată când un proiect de lege, cu bune şi cu rele, adună consens. Este susţinut de UNCJR - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.

Vă repet. Nu cred că este un cod perfect şi cred că niciunul dintre noi nu poate să spună acest lucru.

Sigur că PSD şi-a asumat o decizie politică, la vedere, pe faţă, de a merge pe partea de politizare, spunând: "Domnule, nu mai fiţi ipocriţi!". Este punctul dumnealor de vedere. Dar să ştiţi că noi nu ne-am adresat cuvinte jignitoare între noi. Fiecare are dreptul la un punct de vedere şi la propria viziune asupra modului în care trebuie să arate administraţia publică centrală şi locală.

Vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, că aceasta este "Biblia" aleşilor locali şi cu ea trebuie să lucreze aleşii locali, nu noi, parlamentarii. Nici nouă nu cred că ne-ar conveni să vină să ne spună alţii cum trebuie să ne facem noi statutul, cum trebuie să ne facem noi regulile după care funcţionăm în Camera Deputaţilor sau în Senat. Nu cred că am fi foarte fericiţi sau foarte încântaţi.

În altă ordine de idei, vreau să vă mai spun un adevăr. Acest proiect de Cod administrativ este susţinut de toţi primarii. Eu n-am auzit încă un primar care să spună că nu susţine acest Cod, fie că sunt de la PSD, fie că sunt de la PNL, fie că sunt de la ALDE, fie că sunt de la PMP şi aşa mai departe. Sunt 48 de colegi de-ai noştri şi eu nu vreau să intru în retorica aceasta.

Dar, vă repet, eu, cel puţin, am făcut acest minim exerciţiu de a mă consulta şi a întreba: "Domnule, vi se pare un lucru bun sau un lucru rău?". Mi-am făcut această datorie, pentru că sunt colegii noştri, a căror voce, de multe ori, nu s-a făcut auzită din Parlament. S-a auzit a avocaţilor, a notarilor, a celor din învăţământul superior. A celor din administraţie nu s-a prea auzit, că erau obişnuiţi cu munca la firul ierbii.

Vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, că sunt circa 700 de articole. De ce credeţi că-şi doresc primarii acest Cod? Simplu. Pentru că ei lucrează cu cetăţeanul. Iar noi lucrăm pe organizarea administrativă din '68, de pe vremea lui Ceauşescu, şi ne facem că nu vedem că lucrurile nu merg de foarte multe ori.

Sper deosebire de noi, un primar trebuie să le ştie pe toate. Trebuie să ştie să facă şi investiţii, şi apă, şi canalizare, şi drumuri, trebuie să ştie să scrie şi proiecte, împreună cu echipa lui, trebuie să ştie şi probleme de fond funciar, trebuie să ştie şi probleme de litigii, acceptă să i se bată în poartă şi la 12,00 noaptea, dacă sunt dezastre sau probleme. Un primar trebuie să le ştie pe toate!

Cu toate acestea, aceşti oameni, legitimaţi prin vot, sunt înjuraţi pe nedrept - şi aceasta spun ori de câte ori este cazul. Când o să ia, cei care înjură, voturi uninominale, atunci să îndrăznească să deschidă gura la adresa lor.

În altă ordine de idei, eu vă spun că nu este suficient. Trebuie mers mai departe cu Legea achiziţiilor publice, trebuie mers mai departe cu Codul finanţelor publice locale, pentru că nu am văzut colegi supăraţi că în România pierdem anual sute de miliarde din cauza procedurilor birocratice pe licitaţii. Nu vrem să vedem că aprobăm bugetul la primărie în februarie, că dăm drumul la proiectare şi execuţie, că aceasta iarăşi nu pricepe multă lume. De la idee până la proiect este cale lungă. Ne blocăm în contestaţii la proiectare şi execuţie. Ne blocăm în licitaţie pentru execuţie şi vedem că, de fapt, un an de zile nu putem lucra, din cauza unei Legi a achiziţiilor publice...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

O să vă rog să-mi daţi îngăduinţa a încă două minute, pentru că este un proiect important şi cred că, în calitate de preşedinte al comisiei, trebuie să-mi expun punctul de vedere.

Legea achiziţiilor publice trebuie făcută rapid, pentru că cea de acum este mai proastă decât cea dinainte. Trebuie să rezolvăm problema finanţelor publice locale, pentru că dacă nu vom lăsa resursele la nivel local, vorbim degeaba de autonomie locală.

Încerc să concluzionez, domnule preşedinte, spunându-vă că acest Cod nu trebuie dus în zona disputelor politice.

Partea bună a acestui proiect este cea legată de redevenţă. Redevenţa va rămâne la nivel local în proporţie de 80% - 40% la consilii judeţene, 40% la primării şi doar 20% se mai întoarce la bugetul de stat. Nimeni nu vrea să vadă partea bună a lucrurilor! Nimeni nu vede că, prin acest amendament, 5 miliarde de lei se întorc la comunităţile locale, din cele 10, pe care nu le-au mai avut, ca urmare a aşa-zisei revoluţii fiscale! Şi aici exprim un punct de vedere personal, nu este un punct de vedere în contradicţie cu partidul. Eu îmi apăr primarii Partidului Naţional Liberal, cei 1.100 de primari, cei 2.000 de viceprimari, cei 14.000 de aleşi locali.

Oameni buni, ANFP a ajuns stat în stat! Că era greu să dai drumul la un concurs, la organigramă, eu am înţeles. Că nu mai dădeau drumul la nimic, dacă nu te duceai cu taşca! Nu se mai putea face un concurs fără taşcă!

Acum şi să dai oamenii afară este greu! Primăria Deva a aşteptat trei luni şi jumătate ca să primească un aviz pe organigramă, vrând să dea afară oameni, nu să angajeze!

Aceasta este România pe care ne-o dorim, ca administraţie?!

Sunt total pentru simplificarea procedurilor! Este nevoie de notificare, nu de aviz. Avizul nu face decât să-l oblige pe cel din administraţie să vină cu taşca la Bucureşti, ceea ce nu este normal. Au oamenii de acolo alte treburi de făcut, decât să umble cu taşca.

Pentru că mi s-a cerut să închei, o să mă opresc aici, spunându-vă doar atât. Nu vreau să fiu ipocrit, sunt prea bătrân ca să spun una la comisii, în plen sau la partid.

Prin urmare, ceea ce am spus de la început, aceea voi şi face.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Korodi.

Domnule preşedinte Roman, un singur aspect - şi mi se pare remarcabilă intervenţia dumneavoastră, faptul că aţi spus că, totuşi, se modernizează România şi sunt 3.300 de localităţi în care se lucrează. Este important acest lucru.

Domnul Korodi şi apoi domnul Nicuşor Dan, USR.

Repet - procedură de urgenţă, un singur vorbitor.

Şi în încheiere domnul preşedinte Ciolacu.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor.

Ne aflăm astăzi într-un moment de cotitură pentru administraţia publică locală din România.

Avem în faţă un Cod administrativ al cărui impact va reforma substanţial relaţia dintre statul român şi cetăţean.

Avem în faţă un proiect de lege care ne apropie mai mult de ceea ce reprezintă statul în secolul XXI. Administraţia locală din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetăţean, mai eficientă în soluţionarea problemelor de zi cu zi ale oamenilor.

Ne aflăm într-un moment special şi în privinţa modului în care a fost adoptat acest proiect de lege. S-a lucrat intens, au avut loc dezbateri reale în Parlamentul României pe o propunere care venea cu modificări substanţiale.

Datorită contribuţiei tuturor partidelor parlamentare, am reuşit să îmbunătăţim, să completăm, să dezvoltăm forma iniţială a propunerii. Avem în faţă o lege care este mult mai reprezentativă pentru o democraţie europeană, atât prin conţinutul ei, cât şi prin modul în care a fost concepută.

UDMR va susţine acest Cod administrativ, deoarece considerăm că aduce îmbunătăţiri majore în numeroase domenii pe care noi le susţinem de mai mulţi ani.

Vedem în acest cod o aprofundare a principiului subsidiarităţii, prin definirea şi delimitarea mai clară a competenţelor autorităţilor locale faţă de cele centrale.

Observăm, tot aici, o consolidare a forurilor deliberative şi a funcţiilor alese la nivel local, precum şi o clarificare a competenţelor decizionale ale acestora.

Avem, totodată, incluse în acest cod unele principii ale descentralizării care facilitează progresul la acest capitol.

După dezbaterile parlamentare, constatăm o schimbare de optică majoră faţă de propunerea iniţială, adică de la o viziune şi tendinţă de centralizare, la o abordare mai apropiată de cetăţean, adică descentralizare.

Apreciem, totodată, consolidarea bugetelor locale, prin alocarea unor surse noi de venit.

Şi nu în ultimul rând, ne bucurăm de faptul că, prin acest cod, România îşi va respecta o parte din angajamentele internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor şi a utilizării limbilor minorităţilor naţionale, fiind adăugat un set noi de măsuri complementare.

Stimaţi colegi,

Aş dori aici să vă dau o informaţie foarte importantă.

Un antevorbitor foarte vocal a spus că în anul Centenarului au fost date lucruri nepermise, spunând: "Instituţiile deconcentrate trebuie să folosească în comunicarea cu comunităţile minorităţilor etnice, unde este prag de 20%, şi limba maternă".

Vreau să vă spun că deja acest drept este statuat în actuala Lege nr. 215. Nu s-a schimbat nimic la acest capitol.

Doamnelor şi domnilor,

Noul Cod administrativ al României va produce o schimbare a administraţiilor publice locale, prin modernizarea funcţiilor acelor instituţii ale statului care sunt cel mai aproape de cetăţeni.

Noi, aici, astăzi, avem şansa să dăm un impuls ca România să continue pe drumul modernizării, descentralizării, democratizării.

În consecinţă, UDMR va vota în favoarea adoptării noului Cod administrativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

N-am drept la replică!

Mulţumesc.

Dan Nicuşor, vă rog, Grupul USR.

Şi ultima intervenţie, domnul Marcel Ciolacu.

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să încep cu o scurtă replică pentru domnul Roman.

Din fericire, acel 70% din PIB este produs de sectorul privat, şi nu de Asociaţia Municipiilor din România. (Aplauze.)

Codul administrativ este un pas înainte, într-adevăr. Şi pentru faptul că multe acte normative au fost strânse într-unul singur trebuie felicitat pentru muncă - nu mai este aici - reprezentantul Ministerului Dezvoltării. Repet, a fost o muncă consistentă şi, pe formă, face un pas înainte.

Pe fond, însă, facem cinci mari paşi înapoi şi permiteţi-mi să vi-i explic.

1. Avem în România o mare problemă de legalitate la nivel local. Mergeţi în secţiile de contencios administrativ ale tribunalelor şi o să vedeţi. Şi noi, azi, facem un pas înapoi. Facem din prefect om politic. Gândiţi-vă cine este mai important pe plan local din punct de vedere politic preşedintele de consiliu judeţean sau prefectul şi când o să aibă prefectul politic curaj să atace în instanţă o decizie ilegală a preşedintelui de consiliu judeţean sau de primar de municipiu?!

Am fi avut posibilitatea ca cel puţin secretarul instituţiei prefectului să fie independent de prefect şi să se ocupe el de această chestiune a legalităţii, însă, prin Codul administrativ, îi dăm atribuţii manageriale şi îl punem în subordinea explicită a prefectului.

A doua problemă mare este aceasta, de delegare de atribuţii, inclusiv a responsabilităţii. Un primar care deleagă unui director o atribuţie, nu mai răspunde. Şi vă dau din nou un exemplu. Un primar care pune presiune pe directorul direcţiei de mediu să dea un aviz de defrişare. El n-o să răspundă niciodată pentru acest act, pe când directorul - s-a întâmplat într-un municipiu mare, în Bucureşti -, dacă nu semnează avizul acela de defrişare, riscă să fie demis şi în Bucureşti a fost demis.

Deci facem ca primarul să nu mai răspundă de ce se întâmplă în primăria pe care o conduce.

A treia problemă mare - chestiunea majorităţii cu care se adoptă hotărâri cu privire la patrimoniu. Este posibil acum, cu o majoritate simplă, ca un consiliu judeţean sau local să dispună înfiinţarea unor companii, cum se întâmplă deja în Bucureşti, care să preia mare parte din atribuţiile primăriei.

Ce ne facem când o să vină un alt primar şi o altă majoritate şi n-o să fie mulţumit cu oamenii pe care fosta administraţie i-a numit în respectivele companii? O să înfiinţeze alte companii şi o să le închidă pe acestea, în mod evident, da? Deci avem aici o problemă de stabilitate. S-a vorbit foarte mult de administraţia publică. Avem o mare problemă de stabilitate a administraţiei publice.

A patra chestiune. Funcţionarul public şi ANAF.

Este foarte adevărat, ANAF-ul azi nu funcţionează, da? ANAF-ul azi mai mult încurcă. Dar principiul după care funcţionează ANAF este foarte bun. Noi trebuie să profesionalizăm funcţia publică şi ne-am întâlnit fiecare dintre noi cu funcţionari publici şi am văzut cum sunt mulţi dintre ei. În momentul de faţă, ANAF nu mai are nicio atribuţie, nici măcar un aviz să dea pe organigrama pe care o face primarul, şi nu mai are nicio atribuţie pe accederea în funcţie publică. Deci accederea în funcţie publică a rămas la mâna şi la cheremul primarului sau a preşedintelui de consiliu judeţean. (Vociferări.)

V-am ascultat cu mare atenţie!

În fine, ultima chestiune şi poate cea mai gravă... (Vociferări.)

Avem deja... Îmi cer scuze! ANFP! Am vrut să spun ANFP!

Ultima chestiune şi cea mai gravă, chestiunea pensiilor pentru aleşii locali.

Avem deja o ruptură între clasa politică şi cetăţeni! Uitaţi-vă în sondajele de opinie care este încrederea pe care cetăţenii o au în noi, clasa politică.

Introducând pensii speciale pentru aleşii locali, nu facem decât să adâncim această ruptură. Vă rog să vă gândiţi cu mare seriozitate la această problemă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi ultima intervenţie, domnul preşedinte Marcel Ciolacu. Vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cum este şi normal, aş vrea întâi să le mulţumesc tuturor reprezentanţilor din comisie, de la toate partidele. Eu m-am ţinut de cuvânt, ca preşedinte al comisiei, nu am luat nicio decizie singur, le-am luat cu toţi colegii, indiferent de culoarea politică, nu am lucrat niciodată concomitent cu plenul. Aceasta nu înseamnă că trebuia să avem şi aceleaşi opinii.

Sunt de acord cu domnul Dobre, că în Parlament se face politică.

Cu acceptul dumneavoastră, în schimb, o să intru un pic pe fiecare capitol, chiar dacă vorbim de administraţie publică, locală, centrală, de proprietate, de funcţionarul public.

Sunt lucruri care nu au fost înţelese foarte bine, sunt ferm convins de buna-credinţă a domnului deputat Nicuşor Dan şi o să detaliez şi la prefectură.

Noi vorbim de un Cod administrativ care însumează 21 de acte normative. Nu a fost simplu, timpul a fost scurt şi, fără să dau nume, vreau să vă spun un singur lucru. Eu sunt copil de pilot militar, sunt crescut cu respect faţă de statul român, chiar mă consider, fără ipocrizie, un patriot, reprezint un partid care niciodată nu a trădat, iar folosirea unui nou pericol, iarăşi, a mia oară, a UDMR, pentru a pune sub semnul întrebării un Cod administrativ, este o mizerie.

O doamnă senator chiar şi-a cerut scuze în comisie, că a lansat că noi ne-am unit să schimbăm iar codul. Nu a fost niciodată niciun amendament, de la niciun partid, în legătură cu schimbarea pragului de 20%. Nu a fost niciodată în comisie vreo discuţie, indiferent de partid, privind schimbarea pragului de 20%. (Aplauze.)

Suntem în anul 2018 şi continuăm, ca în 1990, să avem aceeaşi temă falsă.

Acest Cod administrativ, după 28 de ani, este prima oară când ţine cont de autorităţile locale şi dăm autonomie autorităţilor locale.

Până acum le-am mulţumit că au participat la discuţii, dar niciodată nu am ţinut cont de ceea ce doresc dânşii.

Autorităţile locale, aşa cum a spus şi domnul deputat Roman, doresc, în acest moment, o autonomie faţă de autorităţile centrale. Răspund în faţa cetăţenilor, care i-au ales, pentru deciziile dânşilor. Dacă o minoritate, indiferent care - în România sunt şi alte minorităţi, nu numai UDMR, nu numai cea maghiară -, hotărăşte ca la intrarea în oraşul lor, consiliul local, consiliul judeţean, prin hotărâri ale aleşilor comunităţilor respective, să scrie o plăcuţă, în afară de limba română, pe care este obligat să o scrie, pentru că vorbim despre statul român, să scrie în limba germană, în orice altă limbă, sau chiar în limba maghiară, este dreptul dânşilor de a hotărî. Asta înseamnă autonomie reală a autorităţilor locale! Nu să facem reguli, nu să fluturăm nişte steaguri şi să spunem apoi, să acuzăm, că unii sunt trădători şi alţii nu sunt trădători.

Depăşiţi momentul! Trăim într-o Europă liberă. Ne-am dorit paşapoarte, să mergem fără vize. Dorim să avem paşapoarte să mergem fără vize în America, în Canada, pe alte continente. Depăşiţi momentul 1990! Este o falsă temă! Iar PSD nu a făcut vreo modificare în sensul de a favoriza vreo minoritate, în Codul administrativ. Pragul este stabilit de lege - 20%, şi rămâne 20%. Mai mult, nimeni nu a dorit să schimbe acest prag!

Administraţia publică centrală. Până acum, la conflictele de interese, se lua în discuţie gradul I de familie. La autorităţile locale, luam gradul IV. S-a convenit să fie aceeaşi măsură şi pentru autorităţile centrale, cât şi pentru cele locale şi să mergem la gradul II. Deci este o creştere, la autorităţile centrale, de la gradul I la gradul II şi o scădere la autorităţile locale de la gradul IV la gradul II. Mai mult decât atât, la propunerea doamnei senator Presadă, de la USR, am invitat şi Agenţia Naţională de Integritate, iar domnul director ne-a spus că este o aberaţie să mergem până la gradul IV. Doar facem copii de pe hârtii - nepoţi, strănepoţi, soacre şi aşa mai departe - şi nu a avut, până acum, în toţi aceşti ani, nici un dosar cu încălcare până la gradul IV. Şi sunt de acord şi dânşii cu scăderea la gradul II şi urcarea administraţiei centrale.

Secretarul General al Guvernului. Din acest moment, noi, în Codul administrativ, propunem să fie membru al Guvernului. Asta nu înseamnă că Secretarul General al Guvernului nu poate să fie un alt funcţionar public care să se suspende şi să intre în Guvernul României.

Cea mai importantă instituţie într-o democraţie este Parlamentul. Nu este nimic rău ca noi, reprezentanţii în Parlament, să alegem Guvernul inclusiv cu Secretarul General. Am pus o întrebare în comisie - dacă cineva îşi aduce aminte ca un Guvern, atunci când a fost schimbat, în Guvern să rămână acelaşi secretar general. Niciodată nu s-a întâmplat lucrul acesta!

Deci, cu alte cuvinte, întotdeauna, odată cu schimbarea Guvernului, a fost schimbat şi secretarul general. Asta nu înseamnă că secretarul general trebuie să fie parlamentar, om politic sau altceva. Nu că ar fi rău, ca un preşedinte al Comisiei juridice să nu devină secretar general al Guvernului, dar poate să fie şi un înalt funcţionar public care să-şi suspende din atribuţii pe perioada cât face parte din Guvern.

Prefectul, funcţie de demnitar. Revenim... îndepărtăm o ipocrizie. Acesta este adevărul, şi o vânătoare de vrăjitoare...

Şi, mai mult decât atât, domnule Nicuşor Dan, Secretarul General al Prefecturii este înalt funcţionar public. Este cu totul altceva, deci secretarul UAT-ului! Dumneavoastră aţi vrut să vă referiţi la Secretarul UAT-ului care este în aparatul de specialitate al primarului. Secretarul General al Prefecturii nu este în aparatul de specialitate al prefectului. Are atribuţii foarte clare. El atacă în contencios, el coordonează Serviciul Juridic, deci este cu totul şi cu totul altceva. Este Înalt Funcţionar Public. El va face continuitatea în Prefectură.

Deconcentratele. Sunt asimilaţi la salariu, ca demnitari. Asta nu înseamnă că dacă acest Cod va fi aprobat, o să existe în fiecare judeţ sute de miniştri şi salută pe stradă "Domn' ministru." Nu! Titulatura este de manageri, şi atributul lor este de a pune în aplicare Programul de guvernare pentru care a fost aleasă o majoritate să-şi creeze Guvernul, să-şi pună în aplicare Programul de guvernare pe care, la un moment dat, din 4 în 4 ani, oamenii îl aleg.

Administraţia publică locală. Aici sunt cele mai mari modificări. Vorbim despre o autonomie concretă. După 28 de ani, de când îi tot păcălim, validarea mandatelor se face in instanţă, astfel încât să putem îndepărta un abuz al majorităţii.

Deci este un lucru bine-venit pentru cei care sunt minoritari, fiindcă ştiţi foarte bine că sunt foarte mulţi consilieri locali, judeţeni care, majoritatea, nu vor să-i validezi.

Răspunderea pentru actele administrative. Se delimitează, pentru prima dată, foarte clar, pentru ce anume răspunde alesul şi pentru ce răspunde funcţionarul. Aleşii răspund pentru oportunitate, cum este şi corect, dacă mai sunt aleşi sau nu mai sunt aleşi pentru deciziile dânşilor, restul răspund pentru legalitate. Delegarea de atribuţii este foarte bine reglementată.

Administratorul public. Dintr-o iniţiativă bună, se ajunsese iar la aberaţii. Jumătate dintre administratorii publici din România au dat examene, sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată, jumătate erau pe perioada mandatului. Ne trezeam că un primar devenea... administratorul public devenea primarul neales al unei comunităţi. Administratorul public vine odată cu primarul, în echipa primarului. El hotărăşte, primarul ales, cine este cel mai bun pentru a-l reprezenta ca administrator public, prin decizia primarului. Vine odată cu primarul, pleacă odată cu primarul. Administratorul public nu poate să fie un factor... un primar neales şi să rămână indiferent de câte ori se schimbă primarul, iar el să rămână în funcţie.

Arhitectul-şef. Cele mai mari probleme sesizate de Asociaţia municipiilor şi de UNCJR sunt problemele referitoare la arhitectul-şef. Este logic ca un arhitect-şef foarte bun să nu stea într-o primărie, unde nu are voie să facă vreo activitate comercială şi unde nu mai are voie să-şi pună ştampila pe vreun proiect, să rămână pe 60 de milioane şi să fie un arhitect-şef de excepţie. Am prevăzut, arhitectul-şef poate fi şi un serviciu descentralizat, externalizat.

Mai mult decât atât, mă aşteptam ca dumneavoastră, care reprezentaţi liberalii... este o meserie liberală, arhitectul-şef. În perioada interbelică, primarul capitalei mergea la alegeri împreună cu firma de arhitectură. Deci era un lucru foarte important să spui cine va urma să dea culoare oraşului şi cine va avea atribuţii.

Am descentralizat serviciile de înmatriculări şi permise, în cazul în care autorităţile locale doresc să-şi asume acest lucru, normal, cu suportul Ministerului Afacerilor Interne, pentru că nu se poate face...

Avem experienţa cu externalizarea serviciului de buletine, serviciu care funcţionează foarte bine. Vă rog frumos să intraţi pe Facebook, să vedeţi cozile interminabile de la înmatriculări sau examene pentru permise - termini şcoala de şoferi şi dai examenul peste 6-8 luni. Autorităţile locale dispun de mult mai mulţi bani pentru a investi în logistica pentru funcţionarea acestor servicii, exact cum s-a întâmplat la eliberarea de buletine. Este posibil ca o lună să nu funcţioneze extraordinar. Dar dovada cum funcţionează acum serviciul de eliberare al buletinul este că funcţionează mult mai bine.

Hotărârile privind vânzarea şi cumpărarea - aş dori să închidem, încă o dată - se face cu două treimi. Nu există alte legi. Cu adevărat s-au redus la patrimoniu, la 50 plus unu, aprobările pentru administrarea domeniului public - şi aici la sesizarea Asociaţiei oraşelor şi municipiilor şi a comunelor privind absorbţia fondurilor europene şi a proiectelor europene, unde erau, iniţial, se încurcau cu ceilalţi din consiliu şi nu-şi puteau depune în timpul necesar proiectele pe fondurile europene.

Indemnizaţiile primarilor, ale preşedinţilor de consilii judeţene şi ale viceprimarilor. Nu vreau să mut iniţiativa către asociaţii. Toate asociaţiile au susţinut acest lucru. Nu sunt pensii speciale. Pensiile speciale, ştim foarte bine - şi haideţi să devenim un pic şi corecţi. Pensii speciale, de exemplu, au toţi angajaţii Parlamentului României.

Păi, noi vorbim despre indemnizaţii. Nu sunt nişte indemnizaţii astronomice. Acelaşi lucru ni-l arătaţi şi acum, când s-au făcut indemnizaţii pentru parlamentari, pentru care unii nu au votat, dar beneficiază de ele. Vă repet, în ultima zi de mandat puteţi frumos merge la Biroul permanent să vă daţi demisia şi să nu aveţi aceste indemnizaţii.

Nu se acordă aceste indemnizaţii unui primar care este în funcţie, să ia şi indemnizaţie, sau unui primar sau preşedinte de consiliu judeţean care a fost condamnat pentru fapte de corupţie, lucruri foarte bine corectate.

Incompatibilităţile. Un singur lucru - s-a lucrat la incompatibilităţi. Persoanele fizice autorizate, PFA-urile. Când sunt alegeri în comune, fiecare partid caută cel mai gospodar om din comună. El poate să aibă o fermă, poate să crească albine, poate să cultive roşii şi aşa mai departe.

Am avut peste 200 de astfel de primari, foarte buni gospodari, aleşi de oameni, şi pentru că au luat fonduri europene, au fost depistaţi de ANI şi au pierdut mandatul. Aveau de ales - ori dădeau toţi banii înapoi, bani care, de altfel, dezvoltau comunitatea respectivă şi dezvoltau România, sau renunţau la mandat. Cei mai mulţi - în toate cazurile care au fost la ANI, persoane fizice autorizate care au luat fonduri europene - nu au renunţat la PFA, cum este şi normal, să dea banii înapoi, au renunţat la mandat. Nu cred că vreun primar de municipiu sau din reşedinţă de consiliu judeţean va avea un PFA ca să vândă roşii în comună. Cei care nu aveau fonduri europene îşi treceau aceste PFA-uri pe numele soţiei, al copiilor, al nepoţilor.

Oameni buni, haideţi să lăsăm oamenii... să nu-i impulsionăm să caute soluţii de a ocoli legea! Haideţi să vedem concret realitatea! Aceasta este realitatea. Cel mai gospodar din comună este normal să aibă o fermă, să fie dezvoltat şi este normal ca oamenii să-şi dorească un astfel de ales la conducerea comunei.

La celelalte, voi fi mai scurt.

Dreptul de proprietate publică şi privată a UAT-urilor. Procedura de atestare a fost simplificată total. Până acum, atestarea se făcea numai prin hotărâre a Guvernului. În momentul acesta, se face prin hotărâre a consiliului local, cu avizul MDRAP, iar avizul are şi un termen foarte clar, în cât timp MDRAP trebuie să dea acest aviz. Aceasta înseamnă cu adevărat o descentralizare concretă!

Avem proceduri-cadru privind licitaţia publică şi închirierea bunurilor, ca să fie un lucru uniform la toate autorităţile.

Avem reglementări privind proprietatea publică sau privată şi pentru vânzare.

Avem foarte clar detaliate darea în administrare, conţinutul, durata, drepturile şi obligaţiile.

Avem reglementări clare privind concesiunea, închirierea, darea în folosinţă gratuită. Este pentru prima dată când va fi o unitate. Nimeni nu va inventa alte lucruri şi niciun primar nu va mai fi anchetat că el a inventat, cu Juridicul lui, cu serviciul suport, un alt lucru. Sunt lucruri care ajută autorităţile locale.

Funcţia publică.

Funcţia publică există şi acum. Este recunoscută şi întărită. Funcţia publică, în schimb, nu poate fi stat în stat, o autoritate aleasă.

ANFP a rămas în continuare cu atribuţii de control. Noi nu vorbim aici despre avize date unor UAT-uri care se înfiinţează mâine. Toate UAT-urile din România sunt înfiinţate. Toate au organigrame funcţionale. Dacă eu respect numărul maxim de angajaţi pe care trebuie să-i am în primărie, dacă eu respect cei 12% să fie conducerea, de ce să îmi mai trebuiască aviz de la ANFP?

Eu am câştigat alegerile în localitatea mea - poate vreau o direcţie pentru învăţământ, să mă implic mai mult, ca primar, cu consiliul local - de ce trebuie să merg pentru aviz, la ANFP?

Înştiinţez ANFP-ul. Dacă ANFP constată vreo ilegalitate, atenţionează Prefectura. Aceasta atacă în contencios, suspendă actul, decizia.

Oameni buni, nimeni nu are ceva cu funcţionarul public sau cu ANFP! Dar de ce ANFP să fie, undeva, şi peste prim-ministru - el ţine de un minister de resort - ministerul de resort din administraţia publică. Deci nu putem.

Am creat un monstru în toţi aceşti ani, dându-i drepturi prin ordonanţe, prin HG-uri, prin legi, întotdeauna! Nimeni nu are ceva cu vreun funcţionar public, dar nu putem continua, în anul 2018, să umblăm, să ne ploconim pentru avize, sau primarii să-i sune pe parlamentari, indiferent din ce partid, cei care au primari - "... dacă cunoaşteţi pe cineva la ANFP, că trebuie să ţin un examen şi nu ştiu cum să fac, că nu îmi dă avizul, nu mi-a venit la termen...".

Oameni buni, acesta este atributul autorităţii locale, să ţină examenul!

Cum poţi să...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, am înţeles.

Serviciile publice. Avem o definire uniformă, pentru prima dată, privind transparenţa, legalitatea, continuitatea.

Partidul Social Democrat îşi asumă acest Cod administrativ.

Este un Cod administrativ bun, poate perfectibil.

Eu vă invit, indiferent de culoarea politică, să-l votaţi. Dacă mai sunt lucruri pe care le putem reglementa la amendamente, în plen, mâine.

Nu se votează astăzi, aşa că staţi liniştiţi. Nu dăm votul astăzi pentru ....

Domnul Florin Iordache:

Luni!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat aici dezbaterile.

Nu este drept la replică. A făcut o prezentare. Nu s-a referit...

Mergem mai departe.

Vă rog domnule Suciu.

Deci am finalizat. Dezbaterea celor 1000 de amendamente se va face în şedinţa plenului de luni.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă propun ca, după dezbaterea următorului proiect de lege, de fapt după dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat - şi având în vedere că am încheiat dezbaterile generale vizavi de Codul administrativ - să fiţi de acord să sistăm lucrările de astăzi, şi la ora 13,00 să revenim pentru votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră sistarea dezbaterilor la încheiere susţinerii Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat.

Să înceapă votul.

127 de voturi pentru, un vot împotrivă, 18 abţineri.

Vom sista dezbaterile.

Mai avem un singur proiect.

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Petru Gabriel Vlase - PHCD 48/2018.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase şi-a depus demisia din calitatea de deputat, ca urmare a numirii în funcţia de Director al Serviciului de Informaţii Externe

Întreb dacă stăruie în demisie? Da.

Comisia juridică, proiectul de hotărâre.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Proiectul de Hotărâre privind vacantarea postului de deputat solicitat.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea mandatului de deputat al domnului Petru Gabriel Vlase, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău, ca urmare a demisiei, începând cu data de 4 iulie 2018, dată înscrisă în demisie.

În baza art. 7 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată, Camera Deputaţilor adoptă prezenta Hotărâre:

Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Petru Gabriel Vlase, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă la titlu aveţi intervenţii? Nu.

La preambul, intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul rămâne la votul final.

Sistăm aici. Ne vedem la ora 13,00, la votul final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de vot final.

Mulţumesc.

Vă propun să facem un vot de control. Să înceapă votul.

231. Suntem în cvorum. Dacă liderii de grup solicită listing? Nu. Bun.

Primul punct al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Petru Gabriel Vlase; PHCD 48/2018.

Să înceapă votul.

Unanimitate. 251 de voturi. Adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 112/2018.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea.

Să înceapă votul.

226 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului. Vă rog, domnule Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

USR a votat împotriva acestui proiect de lege. Este un proiect de lege iresponsabil, care va duce la creşterea numărului de accidente şi de morţi pe şoselele din România. Sunteţi părtaşi la acest lucru. Vom vedea rezultatele în momentul în care va deveni lege, moment care sper să fie cât mai îndepărtat sau să nu se întâmple similar cu alte modificări care au loc zilele acestea în Parlament. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Roman, Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că se poate face politică şi prin minciună, manipulare şi dezinformare. Cei care doresc să facă treaba aceasta erau probabil credibili dacă veneau să prezinte un studiu de impact, dacă veneau cu argumente şi nu să facă doar declaraţii politice de la tribuna Parlamentului.

În calitate de iniţiator, alături de colegul de la Suceava, domnul deputat Balan, de alţi colegi din cadrul Parlamentului, care au muncit la acest proiect şi cărora le mulţumesc. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, celor care aţi dat votul pentru acest proiect de lege.

Vă spun doar câteva lucruri.

În primul rând, la ora actuală, sunt oficial 1.900 de victime rezultate în urma accidentelor rutiere. Nu cred că este bine şi acesta cred că este cel mai important argument că aici trebuia făcută o modificare. Avem 1.900 de morţi şi suntem în topul ţărilor europene, ca număr de victime din accidente rutiere.

Asociaţii din zona ONG-urilor apropiate de colegul deputat spun răspicat - şi cred că aţi primit fiecare dintre dumneavoastră la cutia deputatului acea situaţie - spun: "Se moare din cauza accidentelor rutiere în România, din următoarele motive: 1. numărul mare de autovehicule pe o infrastructură precară; 2. neglijenţa la volan; 3. consumul de alcool excesiv; şi de abia pe locul 4 discutăm despre viteză".

Sunt date pe care le folosesc susţinătorii acestei idei. Am avut şi eu curiozitatea să mă uit cine este în spatele acestui ONG care ne-a trimis această scrisoare de informare. Este un ONG de la Iaşi. Iar în spatele acestui ONG este un fost jurnalist şi un fost avocat care, întâmplător sau nu, este membru al partidului care astăzi a votat împotriva acestui proiect de lege.

Bun. Este dreptul Domniilor Lor să-şi spună punctul de vedere.

Este foarte clar, stimaţi colegi, că Poliţia Rutieră a uitat de principalul său rol, cel de prevenţie.

Cred că fiecare dintre noi sau mulţi dintre noi suntem conducători auto şi simţim nevoia prevenţiei, din partea Poliţiei Rutiere.

De ce prima sancţiune este - "Îţi iau permisul, îţi dau amendă, îţi iau puncte..." - dacă timp de câţiva ani de zile nu am greşit? De ce? Suntem ca la armată, cu pedeapsă colectivă? Dacă unul a greşit, trebuie să le tăiem capul la toţi?

A doua chestiune. Trebuie să-i scoatem pe agenţii de la Poliţia Rutieră, care-şi fac datoria în stradă, şi este foarte bine că-şi fac datoria, avem nevoie de ei în stradă, de sub acel plan... care nu este în regulă... acel plan de amenzi. Adică, dacă nu-ţi faci planul de amenzi, trimestrial nu mai poţi urca ierarhic.

Eu cred că lucrurile s-au schimbat şi acei oameni, care, de regulă, stau la aer condiţionat, pentru că şefii stau la aer condiţionat, ei nu stau în stradă, alături de amărâţii de agenţi, dar impun planuri de amenzi celor care stau în stradă.

Acest proiect de lege este similar unui alt proiect pe care l-au folosit francezii. În urma folosirii acestui proiect, s-a demonstrat, în practică şi nu în poveşti, că numărul victimelor rezultate din accidente rutiere a scăzut.

Şi vă mai spun un singur lucru, stimaţi colegi, pe care vi l-am mai spus. Acolo unde există machete ale Poliţiei, puse pe drumurile naţionale, spre Braşov, spre nordul Moldovei, statisticile Poliţiei demonstrează că acolo sunt mai puţini morţi din accidente rutiere.

Cu toţii circulăm în Uniunea Europeană, ai cărei membri suntem...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Peste tot sunt acele panouri de avertizare.

Datoria noastră este să încercăm să reducem numărul victimelor, iar prin acest proiect asta şi facem.

Spre deosebire de alţii, muncim. Depunem proiecte, depunem amendamente. Că sunt bune, că sunt rele, vom vedea. Dar ceea ce ne spun dânşii, la ora actuală, fără să depună amendamente, fără să depună proiecte de lege, numai să vii, să critici, dar să nu pui în loc, nu este în regulă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Rădulescu, vă rog. Un singur vorbitor de grup. Explicarea votului, vă rog.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi, colegii din PSD, am fost coiniţiatori la acest proiect, aşa că mulţumesc colegilor din PSD şi celor din PNL, pentru faptul că am iniţiat şi am susţinut acest proiect.

Este un proiect pentru cetăţenii României, în primul rând, este un proiect care schimbă o cutumă - din amenzi, în prevenţie. Este o cutumă care va demonstra că numărul de morţi care a fost în creştere până acum, va scădea. Este un pariu pe care ni-l facem noi cu noi, şi cu cetăţenii României şi vom demonstra că, aşa cum am făcut lucruri bune în continuare, facem lucruri bune pentru cetăţeni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gerea, Grupul ALDE.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul ALDE a susţinut această iniţiativă şi pentru faptul că noi ne dorim, într-adevăr, ca Poliţia Rutieră să facă prevenţie şi mai puţin pândă.

Cu toţii ştim - şi cred că ştiu şi colegii de la USR, pentru că ei utilizează foarte mult aparatele acestea mobile, telefonia mobilă, Facebook-ul şi aşa mai departe.. Probabil că sunt familiarizaţi şi cu Waze sau cu alte, să spunem, programe. Şi ştiu foarte bine că acolo poziţiile radarelor rutiere, poziţia poliţiei - toate sunt raportate, fără nicio problemă.

Deci care vor să încalce legea, să apese mai tare pe pedala de acceleraţie, o pot face liniştiţi. După ce au trecut de poziţia radarului, au accelerat şi îşi văd liniştiţi de treabă. Deci nu aici este problema.

Problema şi soluţia - eu cred că poliţia trebuie să patruleze şi, prin prezenţa sa mobilă, pe străzi, poate tempera tentaţia şoferilor vitezomani. Totodată poate să vadă şi multele maşini care se află în trafic şi care nu respectă normele de poluare, pot descoperi eventuali infractori şi aşa mai departe.

În rest, vreau să salut poziţia colegului Roman. Vedeţi, cine a fost o dată liberal, mai are, aşa, tresăriri şi ţin să remarc că în sfârşit şi-a dat şi el seama cam cine sunt domnii de la USR şi cum stau ei cu demagogia şi cu minciuna în politica românească.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PMP, domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Mişcării Populare a votat pentru acest proiect legislativ.

Noi credem că prin prevenţie putem să salvăm vieţi omeneşti şi astăzi am arătat cu toţii că nu suntem împotriva românilor, că noi nu urmărim să-i taxăm la orice colţ şi că ne gândim proactiv la sănătatea şi siguranţa lor.

Noi am votat pentru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

S-au încheiat dezbaterile.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică; PL-x 839/2015.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

261 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică; PL-x 377/2011.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

261 de voturi pentru, o abţinere.

Doamnă preşedinte a Comisiei pentru învăţământ, înţeleg că aveaţi o eroare de anunţat? Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o chestiune de tehnică legislativă, pentru formularea mai explicită. Fac precizarea referitoare la PL-x 377/2011.

În raportul comisiei noastre, la nr. crt. 45, în coloana aferentă comisiei, la pct. 6 din raport se face referire la art. 68 alin. (1), în sensul că alineatul respectiv se abrogă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România; PL-x 509/2017.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

173 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă. Adoptat.

Vă rog.

Domnul Popescu, Grupul PNL.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestei legi, pentru că nu este o lege făcută pentru turism, este o lege făcută pentru clientela dumneavoastră politică.

Practic, inclusiv secretarul de stat de la Ministerul Turismului, în comisie, ne-a spus că se grăbeşte cu această lege, întrebându-l de ce nu putem sta până în toamnă, ca să avem o definiţie clară a organizaţiilor de management a turismului, destinaţiei, pentru că trebuie să trimită la post zece oameni ataşaţi în turism, în condiţiile în care Ministerul Comerţului are 83 de trimişi la post şi pot să preia din atribuţii.

Iar în condiţiile ordonanţei existente, date tot de Guvernul dumneavoastră, nu putea trimite la post decât salariaţi ai Ministerului Turismului. Aşa, poate să trimită şi de la partid.

Vă atrag atenţia aici, de la tribuna Parlamentului, că definiţia organizaţiei de management a destinaţiei, ca asociaţie conform Legii fundaţiilor şi asociaţiilor, nu poate fi făcută în aşa fel încât un membru fondator să aibă un alt vot, mai puţin important decât alt membru fondator, în funcţie de cum plăteşte o taxă, cum este scris în lege.

Practic, aţi făcut o lege care nu va fi funcţională, o lege care se va întoarce, evident, şi va fi modificată printr-o altă ordonanţă de urgenţă, doar ca să puteţi trimite în vara aceasta la post zece oameni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Iancu, vă rog, Grupul PSD.

Noi susţinem turismul, domnule Iancu, nu?!

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Afirmaţii neadevărate nu mai sunt o chestiune de fantezie, ci o chestiune de caracter, pentru că ieri doamna lider, doamna Turcan, a susţinut, într-un mod imperativ, ca neapărat această lege să fie pe ordinea de zi şi să fie votată de noi, toţi, pentru că este o schimbare fundamentală şi absolut necesară pentru activitatea de turism în România. (Aplauze.)

Astăzi înţelegem că n-o mai susţineţi!

Dar, în esenţă, ca să înţelegem despre ce vorbim...

Este pentru prima dată când legiuitorul oferă şansa autorităţii locale şi tuturor operatorilor dintr-o anumită regiune să participe în mod direct la deciziile privind dezvoltarea activităţii turistice a localităţii lor. Adică, nimeni nu ştie mai bine, decât autoritatea locală şi operatorul din turism din zona respectivă, care este obiectivul ţintă, care sunt priorităţile şi care sunt modalităţile prin care ei pot atrage turişti şi pot dezvolta activitatea turistică.

Ce am făcut noi? Am realizat această instituţie, am dat posibilitatea tuturor operatorilor, fără excepţie, şi autorităţii locale, ca împreună cu decidentul la nivel central să stabilească, de comun acord, politica de promovare a turismului, modalitatea în care îşi concep dezvoltarea turistică şi promovarea localităţii lor. Aceasta este, în esenţă, legea noastră şi acesta este instrumentul pe care-l oferim autorităţilor locale şi operatorilor din turism.

Credem cu toţii că merită acest instrument, fiecare localitate din România care, din fericire pentru noi, are oportunităţi deosebite turistice, încă nevalorificate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică, doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Cel mai bine este să faci muncă temeinică şi să ai hârtiile în faţă, pentru că, în momentul în care am văzut că aţi pus pe ordinea de zi, m-am gândit că s-ar putea să apară un populism de la dumneavoastră care să facă referire la intervenţia mea de ieri.

Aşadar, citez: "Ce faceţi, domnilor?! Aţi scos - făcând referire la acest proiect - un proiect de lege pe care nici măcar reprezentantul Ministerului Turismului nu l-a susţinut în comisia de specialitate, pentru că vă este ruşine să recunoaşteţi un proiect prost făcut de reprezentantul ministerului dumneavoastră?!". Şi continui acum - "...veţi ajunge să remaniaţi acest ministru slab al turismului, probabil cel mai slab pe care l-aţi avut până acum...".

Şi, în plus, mai adaug. Punctul c) - angajatorii din cadrul destinaţiei turistice nu sunt operatori economici, domnule! Adevărul de la acest microfon va ajunge să fie o raritate!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

6. Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2017 privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A., ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" prin transformare, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 249 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 31 mai 2018; PL-x 600/2017/2018.

Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru politică economică şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

254 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptată.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente; PL-x 376/2016.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea.

Să înceapă votul.

260 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Domnul Raeţchi, explicarea votului. Vă rog.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De doi ani şi patru luni aştept votul acesta. Chiar ieri îmi scrisese cineva şi îi spuneam că am ajuns la concluzia că nu se doreşte să facem ceva, înainte să avem un cutremur în România, că poate cineva aşteaptă ca aceste clădiri cu bulină roşie, de maxim pericol, să se prăbuşească la cutremur, din cine ştie ce interese imobiliare, şi dimineaţă am avut plăcerea, bucuria, să descopăr această lege.

Vă mulţumesc pentru vot şi cred că astăzi am făcut un pas înainte, pentru protejarea românilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dan Nicuşor, USR.

Şi apoi domnul Suciu.

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Stimaţi colegi,

Este o lege importantă, o problemă importantă, riscul seismic.

Vreau să salut colaborarea între grupurile politice şi cu Ministerul Dezvoltării, pe proiectul acesta de lege.

Trei chestiuni importante.

Autorităţile publice locale pot să mute persoanele care sunt afectate, care au clădirile afectate, în locuinţe pe care să le închirieze, nu doar în locuinţe pe care le au în proprietate.

Se extinde accesul la acea finanţare, fără dobândă, inclusiv la spaţiile comune, cum ar fi: teatre, cafenele şi aşa mai departe, nu doar la apartamente.

Se unifică nişte competenţe care erau împărţite între primar, consiliul local şi consiliul judeţean şi se impun două obligaţii pentru autorităţile locale. Una - să vină în fiecare an cu un raport anual, ca să spună ce au făcut. Şi a doua - se dau nişte termene-limită, atunci când proprietarii nu acţionează ei, înşişi. Primăriile au obligaţia să acţioneze ele, fie pentru evaluare, fie pentru intervenţie, şi acum se dau nişte termene limită în care ele să o facă.

Deci este un pas înainte. De acum problema rămâne la autorităţile locale. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Suciu, vă rog. Grupul PSD.

Voce din sală:

Suplimentaţi ordinea de zi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu suplimentăm ordinea de zi!

Am asistat astăzi la câteva premiere care, în mod normal, ar trebui să constituie normalitate în Parlamentul României şi, dacă fac un mic apel la memoria recentă, un coleg de la Partidul Naţional Liberal lăuda un Cod administrativ, făcut în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale.

Mai recent, acum câteva secunde, doi reprezentanţi ai opoziţiei, lăudau Ministerul Dezvoltării Regionale. Da, aveţi dreptate, este un proiect de lege foarte bun, Ministerul Dezvoltării Regionale a insistat foarte mult, iar Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat l-a susţinut.

Vă mulţumesc pentru susţinerea dumneavoastră şi o să-i transmit domnului ministru Stănescu toată aprecierea dumneavoastră, a grupurilor din opoziţie. (Aplauze. Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PMP, domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Vedeţi, atunci când ai o intenţie bună, fiind un simplu deputat de la opoziţie, îi dai idei domnului Suciu. Şi întotdeauna pe adversar trebuie să-l apreciezi şi să nu-l lauzi.

Sigur că proiectul este foarte bun, dar eu nu vreau să vorbesc despre proiect, ci despre revenirea domnului Nicuşor Dan aici. (Rumoare.)

Astăzi aţi avut două intervenţii foarte, foarte bune! Veniţi, vă rog, la serviciu, că ...

Domnul Florin Iordache:

Explicarea votului, vă rog!

Domnul Corneliu Bichineţ:

Lăsaţi-mă! Când sunt în formă, nu mă opriţi! (Aplauze.)

Veniţi la serviciu, pentru că vă dă târcoale la grup...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

... domnul Cioloş!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni; PL-x 350/2017.

Comisia pentru comunităţile de români şi Comisia pentru buget propun adoptarea.

Să înceapă votul.

230 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 20 de abţineri. Adoptat.

Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile art. 15... (Vociferări.)

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Imediat!

Explicarea votului. Vă rog.

Am finalizat legile.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Grupul USR a votat abţinere la acest proiect de lege. Nu vrem noi sinecuri să se creeze, nu vrem această agenţie, care n-are practic niciun fundament. Nu ştim ce va face, nu are atribuţii clare, nu are un buget clar, astfel încât suntem nevoiţi ca punctele bune din proiect... să nu votăm pentru acest proiect. Şi, mai mult decât atât, românii din afara graniţelor au cu totul alte priorităţi.

Trebuie să extindeţi votul prin corespondenţă şi să-l îmbunătăţiţi.

Trebuie, de asemenea, nu să creaţi noi instituţii, ci să îmbunătăţiţi sprijinul privind informarea, privind drepturile şi obligaţiile pe care le au românii de pretutindeni, în România, şi în ţările în care trebuie să se integreze.

De asemenea, trebuie create condiţii pentru ca ei să se poată reîntoarce.

Mai mult decât atât, este necesar să se asigure asistenţă juridică pentru cazurile în care, iată, avem prea multe cazuri în care copiii sunt luaţi, în care familiile au probleme în diverse situaţii, în diferite ţări, şi trebuie să cunoască legislaţia, trebuie să li se asigure asistenţă juridică.

Nu este suficient să creăm structuri lipsite de conţinut, este nevoie de acţiuni concrete.

Mai mult decât atât, domnule Iordache, pentru modul în care aţi condus astăzi şedinţa, o să ajungem să-l regretăm pe domnul Vlase. Deja ne este dor de el! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Asta este!

Doamna Natalia Intotero.

Citiţi Regulamentul şi apoi puteţi discuta!

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vreau să le mulţumesc tuturor parlamentarilor care au susţinut modificarea Legii nr. 299, lege foarte importantă pentru românii din afara graniţelor, pentru românii de pretutindeni.

După un an de dezbateri, venim în faţa românilor de pretutindeni cu o lege actualizată la nevoile de astăzi.

Am să amintesc câteva modificări: crearea cadrului legal pentru ataşaţii pe diaspora, pentru serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe; posibilitatea acordării burselor pentru românii de pretutindeni şi, nu în ultimul rând, înfiinţarea, crearea cadrului legal de înfiinţare a acestei agenţii, prin intermediul căreia se pot realiza politici publice, strategii pentru românii din afara graniţelor.

Mulţumesc tuturor.

Domnul Florin Iordache:

Ultima intervenţie, domnul Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Le mulţumesc şi colegilor, chiar dacă pleacă în acest moment din sala de plen.

Este un vot foarte important pe care îl dăm pe un proiect de lege, la finalul unui an de dezbateri şi mă bucur că există astfel de proiecte, când canibalizarea politică nu-şi are locul în Parlamentul României şi când putem să ne dăm mâna - guvernare, opoziţie - pentru binele românilor.

Este un pas important pentru românii din afara graniţelor ţării, în acest an Centenar, şi mă bucur că voi anunţa adoptarea acestui proiect legislativ la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, acolo unde îi voi întâlni pe cei mai reprezentativi lideri ai mediului asociativ românesc.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Vă anunţ că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47 a Curţii Constituţionale, au fost depuse, pentru exercitarea dreptului de sesizare legile adoptate de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul de sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, două zile pentru cele în procedură de urgenţă. Termenul se calculează începând de astăzi.

Lista legilor se află la secretarul general.

Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (PL-x 112/2018); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică (PL-x 839/2015); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică (PL-x 377/2011); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România (PL-x 509/2017); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2017 privind înfiinţarea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică - S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică şi Pedagogică" prin transformare(PL-x 600/2017/2018); (Adoptată în procedură de urgenţă.)

Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente (PL-x 376/2016); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (PL-x 350/2017); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (Pl-x 442/2017); (Adoptată în procedură de drept comun.)

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României (Pl-x 87/2018). (Adoptată în procedură de drept comun.)

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Îi rog pe colegii membri ai Biroului permanent - la şedinţa Biroului permanent.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,38.