Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,16.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi.

Vot final mâine, după...

(Domnul deputat Virgil-Daniel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal depune moţiunea simplă pe economie "Dănuţ Andruşcă sau cum să destabilizezi deliberat economia României. Incompetenţa falimentează România".

Dorim să avem o dezbatere foarte serioasă în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor, Cameră decizională pe domeniul economic, dorim să-l avem pe domnul ministru Dănuţ Andruşcă care fuge de câteva luni de zile bune - dacă vă aduceţi aminte, s-a îmbolnăvit la "Ora Guvernului", exact înainte de vacanţa parlamentară -, să avem o discuţie serioasă pe economie, pentru că lucrurile stau foarte prost şi se pare că domnul Andruşcă face figuraţie prin minister.

Dragi colegi din Biroul permanent,

Sper ca de data aceasta să aprobaţi această moţiune, să nu mai inventaţi pretexte, ca să-l salvaţi încă o dată pe domnul Andruşcă de la o prezenţă în Parlament şi poate, pe noi, toţi, de deliciul de a-l avea printre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, o singură precizare.

În Biroul permanent nu puteam aproba în acelaşi timp două moţiuni. Aşa că, pentru mâine, în Biroul permanent vom discuta dacă se întrunesc condiţiile pentru a fi discutată săptămâna viitoare.

Da, domnule Roman, vă rog.

Şi apoi domnul Simonis.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La această oră ar fi trebuit - cel puţin câteva minute - să fie suspendate lucrările celor trei comisii care au discutat pe fond Legea offshore.

Am semnalat faptul că nu putem să lucrăm în paralel fără aprobarea Biroului permanent sau fără aprobarea plenului.

Colegii noştri ne-au obişnuit să abuzeze de Regulament şi continuă să meargă pe bandă rulantă, deşi - şi aici vă rog frumos să fiţi atenţi cu toţii - este o situaţie fără precedent în istoria Parlamentului României.

La discutarea Legii offshore au fost invitaţi, aşa cum suntem obişnuiţi, reprezentanţii Guvernului, reprezentanţii Ministerului de Finanţe, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale, reprezentanţii Ministerului Energiei.

Am solicitat punctul de vedere al Guvernului pe un proiect de lege extrem, extrem de important, poate cel mai important care se discută în acest an, şi mi s-a răspuns textual - şi vă rog să reţineţi - de către reprezentantul Ministerului de Finanţe: "Nu putem să exprimăm un punct de vedere al Guvernului, întrucât noi nu am avut amendamentele, le-am primit la intrarea în sală".

Am solicitat acelaşi punct de vedere din partea Ministerului Dezvoltării Regionale. Răspunsul a fost identic: "Nu putem să exprimăm un punct de vedere al Guvernului, întrucât am primit proiectul şi amendamentele la momentul intrării în sală".

Fiind vorba de o lege extrem de importantă, am solicitat să suspendăm lucrările celor trei comisii până când reprezentantul Guvernului ne spune despre ce impact financiar vorbim.

Reprezentantul Guvernului ne spune care este studiul de impact pe aceste modificări extrem de importante...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Termin imediat, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

N-a fost prezent niciun ministru la cea mai importantă lege.

Ce ne spune aceasta, stimaţi colegi, este că ceea ce s-a spus în spaţiul public, şi anume că este o înţelegere între Dragnea, Vâlcov şi că mai nou tunurile se dau în Parlament, prin lege, se confirmă.

Vă spun aceste lucruri pentru ca dumneavoastră să ştiţi,...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...când veţi vota această lege, că s-a trecut cu bocancul peste absolut tot. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

V-am rugat să încheiaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În primul rând, haideţi să intrăm în procedură. Văd că sunt foarte grăbiţi colegii mei.

În primul rând, declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 210 colegi.

Au fost distribuite ordinea de zi pentru zilele de marţi şi miercuri, 2, 3 octombrie; programul de lucru...

(Domnul deputat Virgil-Daniel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, până la procedură!

...programul de lucru pentru perioada 2-7 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 26 septembrie - 2 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate care urmează să fie avizate. (Discuţii în sală.)

Imediat! Până la procedură.... Să termin. Aveţi răbdare.

La ora 17,00 avem primirea de răspunsuri la întrebările şi interpelările adresate membrilor Cabinetului.

În şedinţa de Birou permanent, la solicitarea preşedinţilor celor trei comisii, s-a aprobat ca cele trei comisii să lucreze pe Legea offshore. Aşa că, în momentul în care vor finaliza colegii, vom primi raportul.

Colegii, liderii de grup, vor stabili dacă lucrăm astăzi. S-ar putea să ceară să lucrăm mâine dimineaţă.

Deci, aşteptăm raportul, care este deplin regulamentar, aprobat, repet, în şedinţa de Birou permanent.

Vă rog, domnule deputat.

Înţeleg că aveţi o altă intervenţie.

Vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Da, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

În primul rând, să lămurim. Acum a început şedinţa sau când am citit noi moţiunea simplă, că aţi anunţat că tocmai a început şedinţa. Adică şi eu, şi colegul meu, Florin Roman, am vorbit în afara şedinţei? Deci să ne lămurim!

Domnul Florin Iordache:

Păi, dacă vă grăbiţi şi nu mă lăsaţi să deschid şedinţa?

Şi v-am dat cuvântul.

Vă rog. Mai departe.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

În al doilea rând, aş vrea să vă citesc din Hotărârea Biroului permanent, de astăzi, care spune că: "În vederea întocmirii raportului final - referitor la Legea offshore - vă rugăm să fiţi de acord ca şedinţa comună a celor trei comisii să se desfăşoare marţi, începând cu ora 12,30".

Nu văd niciunde că scrie "în paralel cu plenul", cum spune Regulamentul.

Domnul Florin Iordache:

Deci începând cu ora ...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Nu spune "în paralel cu plenul"!

Vă rog frumos să consemnaţi acest lucru, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Deci Biroul permanent a aprobat ca începând cu ora 12,30...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Până noaptea târziu, dacă se poate, nu?! Scrie "până la finalizare", domnule preşedinte?

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule. În momentul în care te apuci de un raport, mergi până la capăt!

Mai departe. E logic! E greu!

Domnul Pavel Popescu.

Vă rog.

Este o chestiune logică, dar şi cu logica aceasta este o problemă.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule vicepreşedinte,

În calitate de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ar trebui să faceţi diferenţa între o chestiune logică şi o chestiune regulamentară. Deşi dumneavoastră, împreună cu colegii dumneavoastră, nu mai ţineţi cont demult de ceea ce este regulamentar.

Vă repet. Şedinţa a început la ora 12,30. Şedinţa, din punct de vedere regulamentar, s-a suspendat la ora 16,00. Dacă a existat, în aceste minute, un plen al Biroului permanent sau dacă exista colegul meu şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Marilen Pirtea, era şi el acolo. Deci nu puteţi să ne minţiţi în faţă, atâta timp cât inclusiv Partidul Naţional Liberal a avut membrii în Biroul permanent.

Şi vă mai spun un lucru. Toate discuţiile de astăzi se rezumă la o singură persoană - Liviu Dragnea, pe care nu l-am văzut nici în banca aceasta, să ne dea un răspuns, nici la cele trei comisii reunite.

Eu v-aş invita, dacă vreţi, să vedeţi cam cum se desfăşoară lucrările la acele comisii şi reiterez faptul că această lege, discutată în cele trei comisii, astăzi, este cea mai importantă lege din această sesiune parlamentară, care discută despre resursele statului român pe următorii 45 de ani.

Dacă dumneavoastră şi colegii dumneavoastră doriţi să staţi în această comisie, asemenea unor lilieci orbi, renunţând la resursele statului român, fără niciun studiu de impact de la ministerele pe care le conduceţi cu o incompetenţă crasă, continuaţi această manieră de a conduce Parlamentul României!

Repet. Suspendaţi şedinţa sau faceţi un Birou permanent pentru a ne aduce o nouă hotărâre, prin care ne arătaţi că această şedinţă este legală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Suciu.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai uşor, tinere coleg, cu lilieci şi cu alte animale prin plenul Camerei Deputaţilor.

Evident că pentru unii logica este ilogică.

Dar, ca să nu fie niciun fel de discuţie şi dispută cu colegii noştri dragi din opoziţie, şi pentru că plenul este suveran, chiar dacă în Biroul permanent s-a bătut în cuie ca de la ora 12,30 să aibă loc comisiile reunite, vă solicit, stimate domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi la vot ca cele trei comisii să funcţioneze în paralel cu plenul.

Şi apropo de îngrijorările dumneavoastră, de 45 de ani, resurse şi aşa... am aici stenograma din vară, de la precedenta discuţie pe Legea offshore, şi chiar am să vă citesc din această stenogramă, la momentul potrivit, să văd cine era îngrijorat de soarta ţării sau de soarta marilor companii.

Sunteţi dumneavoastră, stimaţi colegi, nimeni altcineva! Aşa că nu mai plângeţi acum pe bietele resurse ale ţării! Am să vă citesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Supun votului solicitarea Grupului PSD pentru a putea lucra în paralel cu plenul cele trei comisii.

Să înceapă votul.

81 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg care nu şi-a exprimat votul. A fost adoptată solicitarea.

Următoarea intervenţie. Procedură, da?

Doamna Turcan.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Votul pe care tocmai l-aţi dat confirmă faptul că preşedintele de şedinţă a minţit. Şi, din nefericire, de la înălţimea funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor, se minte tot mai des şi mai apăsat şi se invocă texte de regulament care nu există.

Astăzi, în Biroul permanent, am discutat minute în şir despre proceduri regulamentare care nu există şi n-au temei regulamentar.

Aici, astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, a fost invocată o procedură parlamentară, şi anume că nu se pot dezbate şi vota mai multe moţiuni în acelaşi timp. Nimic mai fals, nimic mai manipulator!

Tocmai aţi votat că preşedintele de şedinţă a minţit atunci când a spus că lucrările se pot desfăşura în paralel cu plenul, pentru că aşa s-a decis în Biroul permanent.

Nu! Realitatea este că doriţi să treceţi această lege, acum, fără avize, pentru că liderul dumneavoastră, Liviu Dragnea, este îngenuncheat şi a îngenuncheat o ţară întreagă, prin negocierile pe care le-a purtat el însuşi cu investitorii străini, în loc să lase Guvernul să negocieze, să vină cu avize şi să propună un proiect Parlamentului, care să fie în interes naţional, dar care, în acelaşi timp, să atragă şi investitori.

Noi nu putem tolera această abordare pe care încercaţi să o perpetuaţi cu fiecare şedinţă a Camerei Deputaţilor, încercare prin care dumneavoastră îngrădiţi rolul Parlamentului, încercare prin care doar pentru a putea să bifaţi ceva într-un stil manipulator pe canalele de comunicare vindeţi, de fapt, interesele generaţiei noastre, îndepărtaţi investitorii. Îi veţi face să plece din ţară, pentru că nu pot să întrezărească un cadru fiscal stabil şi predictibil în România.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Aceasta este manipularea cea mai dură şi cea mai crasă pe care o purtaţi în aceste ultime ore.

Iar varianta care va ieşi din Camera Deputaţilor, dacă nu vă reveniţi, va fi varianta Liviu Dragnea, de îngenunchere a României, de vânzare a gazelor României, de îngenunchere a investitorilor străini care vor ţipa într-o lume întreagă...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

...că în România.... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Haideţi să revenim.

Lucrurile stau în felul următor, stimaţi colegi.

În Biroul permanent au fost ridicate următoarele chestiuni, săptămâna trecută.

S-au depus două moţiuni simple şi am convenit împreună că va putea fi discutată o singură moţiune. Chestiunea aceasta poate fi verificată de oricine, care poate vedea stenograma şedinţei.

2. Astăzi, în şedinţa de Birou permanent, am discutat şi am aprobat - din păcate, colegii nu au fost destul de atenţi la ordinea de zi - şi am aprobat că vom discuta, la solicitarea celor trei comisii, Legea offshore.

Eu pot înţelege retorica dumneavoastră, dar nu pot înţelege o anumită abordare care încalcă o anumită disciplină parlamentară, dar aceasta este...

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Imediat, v-am văzut, domnule coleg. Vă dau cuvântul, domnule Bulai.

Dar aceasta depinde de fiecare coleg în parte, cum încearcă să-şi găsească argumente.

Domnule Bulai, vă rog.

Aveţi câte două minute.

Vă spun, de la început, cei care încalcă Regulamentul, dacă tot îl invocaţi, vă tai microfonul.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Onorabile domn preşedinte,

Nu o să vorbesc două minute.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Dar, în calitatea mea de secretar al Camerei Deputaţilor, participând la şedinţa Biroului permanent de astăzi după-amiază, nu am votat ca şedinţele comisiilor reunite să se ţină paralel cu plenul.

Aşadar, vă rog să vă cereţi scuze parlamentarilor pentru că i-aţi minţit. Una la mână. Vă rog să vă cereţi scuze.

Şi doi. Să suspendaţi, fie lucrările în plen, fie lucrările comisiei, pentru că nu sunt regulamentare.

Aştept răspunsul dumneavoastră şi aştept scuze.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Nu am de ce să-mi cer scuze.

1. Dacă dumneavoastră nu sunteţi atenţi în şedinţa de Birou permanent, când s-a aprobat ca cele trei comisii să înceapă la ora 12,30 - unu.

La solicitarea domnului Suciu, plenul tocmai a aprobat ca să se lucreze în paralel cu plenul.

Deci cele trei comisii - repet - lucrează, potrivit aprobării Biroului permanent, de la 12,30, iar plenul tocmai a confirmat că îşi poate desfăşura, în continuare, activitatea până la finalizare.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Eu înţeleg foarte bine că plenul este suveran, dar vă rog să vă cereţi scuze pentru faptul că aţi minţit 200 de oameni.

Domnul Florin Iordache:

Că ce?!

Domnul Iulian Bulai:

Vă rog eu...

Domnul Florin Iordache:

Bun!

Nu am de ce! Vă rog frumos.

Mulţumesc.

Domnul Sitterli.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot pe procedură.

Potrivit art. 53: "Şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei Deputaţilor - şi subliniez - pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea preşedintelui de comisie".

Or, aici avem clar stabilite atribuţiile plenului şi ale Biroului permanent. Avem de-a face cu un act juridic, şi anume aprobarea.

Cine solicită aprobarea? Aprobarea o solicită numai preşedintele comisiei. Nu o poate solicita altcineva. Nimeni nu se poate subroga în drepturile şi obligaţiile preşedintelui de comisie.

Or, în momentul de faţă suntem în afara cadrului legal, pentru că preşedintele de comisie n-a fost prezent şi dacă am accepta că plenul este suveran, plenul nu se poate subroga tuturor celorlalte instituţii juridice prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaţilor, cum este Biroul permanent. Este atributul exclusiv al Biroului permanent de a da acea aprobare. Iar, în momentul de faţă, nimeni nu poate să îşi uzurpe calitatea preşedintelui de comisie, care n-a fost nici măcar prezent în sală în momentul de faţă.

De aceea, din punctul meu de vedere, a spune că plenul este suveran şi plenul aprobă ca să se desfăşoare, este o încălcare a regulamentului, este o încălcare şi o uzurpare a calităţilor persoanelor care pot solicita şi aproba ca o comisie să lucreze în paralel cu plenul. Este vorba de preşedintele Comisiei pentru industrii şi preşedinţii celorlalte două comisii care lucrează împreună.

Nu îi avem de faţă, nu sunt aici. Din punctul meu de vedere, la ora 16,00, în lipsa acestei aprobări, un act juridic al Biroului permanent, şedinţa comisiilor reunite încetează de drept, fără ca să se mai poată desfăşura, în momentul de faţă, decât dacă Biroul permanent se va reîntruni.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Roman. (Discuţii în sală.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sunt preşedintele Comisiei pentru administraţiei publică din Camera Deputaţilor.

Potrivit Regulamentului, aşa cum a spus colegul meu, urma ca noi să solicităm prelungirea programului de lucru, or acest lucru nu s-a întâmplat.

Ceea ce a spus colegul meu este perfect regulamentar.

Prin faptul că liderul de grup al Partidului Social Democrat, căruia nu o să-i mai pomenesc numele, că s-a supărat data trecută, a solicitat, regulamentar de data aceasta, plenului să se pronunţe asupra prelungirii programului de lucru, nu vine decât să confirme faptul că timp de 27 de minute, de la ora 16,00 la ora 16,27, când a apărut solicitarea de la tribuna Parlamentului, a domnului lider de grup Suciu, tot ce s-a adoptat în cadrul celor trei comisii reunite a fost neregulamentar şi cu încălcarea legii.

Prin urmare, vom sesiza Biroul permanent şi ... (Discuţii în sală.)

Domnule Solomon, vă arde de râs?! Ţineţi minte, când stăteaţi la balcon şi stătea majoritatea într-un singur deputat, ce mai spuneaţi de acolo, de la tribună, sau vreţi să vă reamintesc eu?!

V-aş ruga, ca preşedinte, să aveţi o conduită civilizată, demnă de plenul Camerei Deputaţilor şi vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să constataţi că timp de 27 de minute, prin faptul că liderul de grup a solicitat acest lucru şi s-a votat, este dovada faptului că s-a lucrat în ilegalitate, cu încălcarea Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vreau să vă reamintesc că plenul nu a lucrat.

Primul lucru solicitat a fost acesta, la începerea şedinţei de plen.

Domnul Popescu.

Dar pot înţelege că, în lipsa argumentelor, încercaţi să blocaţi, dar nu vă iese!

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule vicepreşedinte,

Situaţia este foarte simplă şi este în mâinile dumneavoastră.

Eu, alături de colegii mei, care suntem membri ai acelor trei comisii, ne putem întoarce, conform votului plenului dumneavoastră, la comisiile respective pentru a continua lucrările.

Dar dumneavoastră aveţi datoria de a solicita, de a găsi o cale, astfel încât să solicitaţi preşedintelui comisiilor reunite să revină la amendamentul care era în discuţie atunci când noi am părăsit sala. Este, din punct de vedere logic, cum spuneţi dumneavoastră, calea demnă de urmat.

Deci, aştept o propunere din partea dumneavoastră, astfel încât noi să revenim cu toţii în sală pentru a continua lucrările, dar fără a fi puşi în faţa faptului de adoptare a unor amendamente la care noi nu am avut acces pentru a ne aduce argumentele şi ... (Discuţii în sală.)

Vă mulţumesc.

Voiam să mai spun ceva, dar mi-e frică că, dacă voi pronunţa numele unui coleg pe care l-aş fi adus în discuţie, va trebui să facem o nouă lege.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulţumesc.

Nu am ce să supun la vot, atât timp cât plenul Camerei Deputaţilor nu şi-a desfăşurat activitatea.

Alte intervenţii dacă aveţi? Nu.

Bun.

Intrăm în ordinea de zi.

În acest moment avem cinci iniţiative legislative.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule Simonis.

Vă rog. Mă scuzaţi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi la vot propunerea ca PL-x 468/2018 (Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind mormintele de război, semnat la Varşovia, la 25 mai 2018), poziţia 37 pe ordinea de zi, să fie adus pe poziţia 7.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Este o solicitare din partea viceliderului Grupului PSD.

Să înceapă votul.

89 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.

A fost aprobată solicitarea Grupului PSD.

Alte solicitări din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Vă anunţ, stimaţi colegi, că pentru următoarele proiecte de lege, pentru care prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor, au fost depăşite termenele de dezbatere şi vot final.

25. Este vorba de Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2018 privind drepturile elevilor şcolarizaţi în unităţi de învăţământ înfiinţate în procesul de organizare a reţelei şcolare şi pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. Este vorba de PL-x 386/2018. Se consideră adoptat.

42. Cea de-a doua propunere: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii - Pl-x 182/2018. Se consideră adoptată.

43. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe - Pl-x 183/2018. Se consideră adoptată.

44. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază - Pl-x 184/2018. Se consideră adoptată.

45. Şi cea de-a cincea. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale - Pl-x 185/2018.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, iniţiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţia României şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 64/2018. A fost distribuit.

Dacă sunt comentarii? Nu.

Trecem la dezbatere.

Dacă la titlul sunt intervenţii? Nu.

La preambul. Intervenţii? Nu.

La articolul unic. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu şi politici climatice (LIFE) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1293 COM (2018) 385; PH CD 66/2018.

Domnul preşedinte Angel Tîlvăr.

Vă rog, domnule preşedinte, prezentaţi raportul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Opinia privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu şi politici climatice (LIFE) şi de abrogare a Regulamentului Comisiei Europene nr. 1.293/2018.

Am avut în vedere proiectul de opinie al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor, precum şi analiza şi discuţiile realizate în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene.

În aceste condiţii, Comisia pentru afaceri europene susţine obiectivul general al programului, de a contribui la tranziţia către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi rezistente la schimbările climatice, inclusiv prin tranziţia către energia curată, precum şi la protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi la oprirea şi inversarea declinului biodiversităţii, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă.

Susţinem mobilizarea de fonduri din alte resurse, pentru implementarea Programului LIFE, însă în aşa fel încât această linie de finanţare să rămână accesibilă şi entităţilor aflate la început de drum sau care nu au dobândit încă anvergura sau experienţa necesară pentru a lucra cu surse combinate de finanţare.

Subliniem că imperativul acţiunii locale este în continuare valabil în ceea ce priveşte gestionarea biodiversităţii. Şi din acest motiv ar trebui să se lase suficient spaţiu de manevră şi să fie permis accesul la finanţare din program a entităţilor locale din statele membre, chiar dacă acestea nu propun acţiuni pe teritoriul siturilor reţelei Natura 2000, având în vedere şi faptul că există zone în afara acestora unde biodiversitatea trebuie ocrotită.

Totodată, recomandăm consolidarea legăturilor între entităţile eligibile din statele membre şi cele ale Spaţiului economic european, în cadrul Programului LIFE al Uniunii Europene.

Domnule preşedinte,

Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 25 septembrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muşoiu, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Politica şi legislaţia Uniunii în domeniul mediului, al climei şi al energiei curate au adus îmbunătăţiri substanţiale stării mediului.

Cu toate acestea, continuă să existe provocări majore în materie de mediu şi climă, iar nesoluţionarea lor va avea consecinţe negative semnificative pentru Uniunea Europeană şi pentru bunăstarea cetăţenilor săi.

Comisia Europeană propune creşterea rolului Programului LIFE, în calitate de catalizator ce contribuie la transformarea Uniunii într-o societate circulară, curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi rezistentă la schimbările climatice.

Prin continuarea sprijinului bine direcţionat către acţiuni de politică şi de introducere pe piaţă, Programul LIFE va menţine, proteja şi îmbunătăţi calitatea mediului, va proteja sănătatea umană şi va facilita utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale.

Integrarea aspectelor legate de climă în toate instrumentele financiare va spori finanţarea disponibilă pentru acţiunile necesare de inovare, adaptare socială şi responsabilizarea întreprinderilor, lucrătorilor şi cetăţenilor, astfel încât aceştia să îşi dezvolte capacităţile şi competenţele de care au nevoie pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Considerăm că managementul biodiversităţii necesită activităţi pe plan local, indiferent de regimul administrativ de ocrotire şi, prin urmare, este necesară facilitarea accesului la finanţare a entităţilor locale din statele membre, pentru acţiuni în afara teritoriului siturilor reţelei Natura 2000, în zone în care este necesară ocrotirea speciilor şi habitatelor.

Grupul PSD susţine adoptarea Opiniei privitoare la comunicarea COM 2018/385, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

A, n-aveţi cartela.

Vă rog, vă rog, domnule coleg, Grupul PMP. Şi apoi, domnul Tinel Gheorghe.

V-am văzut, dar era colegul dumneavoastră înainte.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară susţine toate politicile care au în gând şi doresc să susţină mediul, mediul înconjurător. Noi trebuie să avem grijă de mediul înconjurător, pentru că dacă nu avem grijă de el, în viitor, copiii noştri nu vor fi sănătoşi, noi nu vom fi sănătoşi.

Deci noi vom vota acest proiect legislativ. Şi susţinem forma actuală.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Tinel, vă rog.

Domnul Gheorghe Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

E bine că ne angajăm că vom susţine un nou program pentru mediu şi schimbări climatice, dar să şi punem în practică acest program. Pentru că dacă avem o problemă, România, ca ţară, o are pe partea de mediu, foarte importantă.

Între vorbe şi fapte, România are o diferenţă extraordinară. La nivel declarativ, la nivelul Parlamentului României, tot ne angajăm că vom respecta, vom pune în practică politicile europene.

Din păcate, ţara arată cum arată, din punctul de vedere al gospodăririi factorilor climatici şi ai celor de mediu.

Şi Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de hotărâre.

Dar mai avem foarte multe de făcut pentru a ajunge la cerinţele şi standardele pe care ni le impunem noi înşine, prin acest raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog, alte intervenţii, dacă sunt? Nu sunt alte intervenţii. Rămâne la votul...

A, domnul Leoreanu.

A, la următorul vreţi. Da? La acesta? (Vociferări.)

Bun. La acesta cu... (Vociferări.)

Bun, la cel cu Legea apelor.

Păi, da, dar staţi să-l citesc, ca să ştiţi ce veţi cere. (Vociferări.)

Păi, da, dar trebuie să...

Domnule... domnule coleg, haideţi, să citesc, să anunţ colegii, s-ar putea... ca să ştie ce votează, dacă se retrimite.

Deci...

Stimaţi colegi,

Următorul este...

4. PL-x 32/2017 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Domnul Leoreanu.

Înţeleg că aveţi pe procedură, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, domnule preşedinte.

Grupul PNL solicită retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect.

Domnul Florin Iordache:

Da. Este o solicitare. Să înceapă votul.

Treceţi şi votaţi. E o solicitare a dumneavoastră. Să înceapă votul.

Da. 57 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Solicitarea Grupului PNL nu a fost adoptată.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru mediu.

Vă rog, domnule preşedinte. Vă rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Domnul Ion Cupă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, trimis cu adresa PL-x 32 din 19 februarie 2018 şi înregistrat cu nr. 4c-27/56 din 20.02.2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, în sensul creării cadrului legislativ pentru protejarea şi conservarea stării apelor pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activităţi umane, asigurându-se astfel o mai bună aplicare a dispoziţiilor Directivei 92/43/CEE şi, în acelaşi timp, se realizează cadrul necesar pentru eliminarea impactului negativ al inundaţiilor, prin eliminarea interdicţiei de realizare a unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în zonele inundabile, şi prin corelarea planurilor de management ale districtelor bazinelor hidrografice, fapt ce va contribui şi la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 12 februarie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Şedinţa a avut loc în data de 17 aprilie 2018.

Din totalul de 17 membri ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au fost prezenţi 11 deputaţi la dezbatere.

Din partea Ministerului Apelor şi Pădurilor, a fost prezentă, în calitate de invitat, doamna Adriana Petcu, secretar de stat.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi cu amendamentul respins prevăzut în Anexa nr. 2 care fac parte integrantă din acest raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Are caracter organic.

Este procedură de urgenţă, în consecinţă, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar.

Grupul PNL, doamna Lungu, vă rog.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Ministerul Apelor şi Pădurilor are pe ordinea de zi a Curţii Europene de Justiţie o cauză cu privire la aplicarea incorectă a Directivei Cadru a Apei şi a Directivei Habitat în autorizarea a 17 microhidrocentrale.

Se află, de asemenea, în prima fază a etapei precontencioase, cu privire la evaluarea impactului pe care l-au avut aceste autorizări, şi anume, de a stabili dacă a fost afectată calitatea corpului de apă sau habitatul.

În întâlnirile pe care autorităţile române le-au avut cu Comisia Europeană, s-au angajat ca până în iulie 2017 legislaţia naţională să se armonizeze cu directivele europene.

Sigur, am depăşit acest termen. Suntem astăzi în situaţia de a aproba această ordonanţă de urgenţă care aduce multe modificări bine primite şi utile.

Şi m-aş referi aici la faptul că defineşte debitul ecologic şi debitul de servitute, ceea ce nu era până acum; stabileşte obligativitatea asigurării debitului de servitute în aval de lucrările de barare la folosinţe; armonizează, de asemenea, schemele de amenajare a bazinelor hidrografice cu planurile de management al riscului la inundaţii. Şi lucrurile acestea pot continua.

Noi am cerut însă trimiterea la comisie dintr-un anumit motiv. Am fi dorit ca art. 49 să fie modificat, în sensul de a renunţa la excepţia privind restricţiile de a construi în albia majoră.

Art. 49 stabileşte astăzi, ca excepţie, construirea de obiective prevăzute cu lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Sigur, prin obiective de investiţii te poţi gândi şi la un restaurant, de ce nu, pe care îl duci în albia majoră, chiar dacă îi faci lucrări de apărare.

Şi, dragi colegi, vreau să vă spun că nicio lucrare de apărare împotriva inundaţiilor nu are grad de siguranţă de 100% şi că o lucrare de apărare vine şi scoate dintr-o zonă inundabilă partea în care sunt executate lucrări, însă mută riscul în aval.

Ne-am fi dorit întoarcerea la comisie, pentru ca această restricţie să se refere la lucrările de interes public, la subtraversări şi supratraversări.

Neaprobând trimiterea la comisie, Grupul Partidului Naţional Liberal se va abţine de la vot.

Domnul Florin Iordache:

Procedură, domnul Tinel Gheorghe.

Mulţumesc.

Şi apoi, domnul Petru Movilă, Grupul PMP.

Procedură, înţeleg, da?

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Anterior acestui proiect de act normativ, am dezbătut Hotărârea privind opinia Parlamentului României cu privire la noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la politicile de mediu şi cele care se referă la schimbările climatice.

Şi vă spuneam că România, declarativ, este la nivel excepţional - aprobă şi transpune în practică absolut totul.

Ei, când e vorba faptic, practic, constatăm că se întâmplă altceva.

Iată, adoptăm un proiect de lege care tocmai ne creează mari probleme în relaţia cu Bruxellesul - Directiva Cadru a Apei nr. 2015/4036, care nu e respectată.

Şi noi venim şi spunem, domnule, declarăm de aici, transmitem la Bruxelles că susţinem noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind politicile de mediu. Dar când venim să transpunem în practică o directivă, spunem, domnule, pardon, ştiţi, noi avem nişte probleme punctuale, pe care trebuie să le rezolvăm numai cum ştim noi, româneşte.

Păi, nu înţeleg, domnule preşedinte.

Şi nu înţeleg, stimaţi guvernanţi.

Când suntem oameni serioşi, când ne ţinem de cuvânt? Când la nivel declarativ transmitem hotărâri şi opinii care transpun în practică şi care respectă angajamentele pe care ni le-am asumat? Sau când venim şi efectiv implementăm actele normative respective?

Pentru că, într-adevăr, solicitarea noastră de retrimitere la comisie are o problemă care ne păstrează şi ne menţine, domnule preşedinte de comisie şi stimaţi colegi, în caracterul de parte în proces cu Bruxellesul.

Deci noi avem o mare problemă aici.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dar tot nu aţi spus procedura, dar mergem mai departe.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Sigur că sunt şi elemente, cum au spus colegii antevorbitori, privind regimul construcţiilor, protecţia construcţiilor definitive fix în zone demontabile, care nu asigură niciodată garanţie de 100%.

Însă, pornind de la redefinirea apei, dacă vreţi, ca resursă strategică de siguranţă naţională, cred că toată filosofia, strategia Guvernului României, a instituţiilor publice, trebuie să fie în acest sens.

Fie că vorbim de apă ca element de energie, fie că vorbim despre consolidarea digurilor şi albiile majore sau minore, fie că vorbim despre reechilibrarea ecologică, dacă vreţi, despre protejarea, monitorizarea florei şi faunei din bazinele hidrografice ale României, credem că este o lege bună. Mai vine şi cu un element foarte important - acela că reuşeşte să definească şi să delimiteze responsabilitatea sau proprietatea administraţiilor locale, domeniul public şi privat al statului şi domeniul public şi privat al administraţiilor locale, cu înscrierea acestor albii de râuri, lacuri, într-o Carte funciară specială pentru acest domeniu.

Deci sunt elemente care ne fac pe noi, cei din Partidul Mişcarea Populară, să votăm acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La ora 17,00 oprim. Mai avem un minut.

Nu mai sunt intervenţii, stimaţi colegi.

Avem 29 de amendamente admise.

Dacă la titlul ordonanţei sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

De la 2 la 15. Intervenţii? Nu.

De la 16 la 29? Adoptat.

Şi ultimul.

5. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 452 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2018; PL-x 183/2017/2018.

Comisia juridică? Sau cine prezintă raportul?

Vă rog.

Vă rog să solicitaţi... ne apropiem, mai avem un minut până la ora 17,00... doamnă deputat... să solicitaţi prelungirea programului până la finalizarea acestui proiect.

Vă rog, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului prelungirea programului până la finalizarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul.

Numai puţin...

107 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată.

Vă rog, doamnă vicepreşedinte, prezentaţi raportul.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 452 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2018.

Legea adoptată de Parlament are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, în sensul prevederii ca preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ai ANCOM să fie numiţi la propunerea Guvernului, de către Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Legea adoptată iniţial de Parlament a fost transmisă la promulgare în data de 27 decembrie 2017.

La data de 9 mai 2018, forma adoptată de Camera Deputaţilor a fost transmisă Senatului. La data de 22 mai 2018, Senatul a adoptat legea, în calitate de Cameră decizională.

În urma examinării, Curtea Constituţională admite obiecţia de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr. 452/2018, constată că sintagmele "cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor", din cuprinsul articolului unic pct. 3 - cu referire la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 - şi al articolului unic pct. 5 - cu referire la art. 11 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 -, au fost introduse cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie şi că se impune reluarea procedurii de dezbatere a cererii de reexaminare, în condiţiile şi limitele fixate de art. 77 alin. (2) din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri, domnul Popescu, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Această ordonanţă de urgenţă este una clasică, în stilul ordonanţelor de urgenţă date pentru a decapita instituţiile cheie şi companiile care funcţionau la un moment dat bine în statul român.

Aşa cum bine ştiţi, prin această ordonanţă, Preşedintele a fost scos din procesul de numire a preşedintelui ANCOM. Acum s-a revenit asupra ei. Modificările au fost făcute cu amendamente. În momentul de faţă, preşedintele acestei instituţii poate fi demis mult mai simplu.

Drept urmare, PNL îşi va menţine poziţia constantă de a vota împotriva acestei ordonanţe.

Şi sperăm ca într-o zi această instituţie să ajungă în punctul în care nu va mai fi masacrată cu astfel de ordonanţe scrise pe genunchi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Socotar, Grupul PSD.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că, cu această ocazie, această Ordonanţă nr. 33, de la începutul anului 2018, îşi încheie lunga odisee a traseelor parlamentare.

Vă reamintesc că ordonanţa a fost odată în plenul Camerei Deputaţilor; a fost retrasă; trimisă la comisie; s-a depăşit termenul de aprobare tacită; a fost aprobată de Senat; a fost atacată la Curtea Constituţională; Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate; a fost reexaminată la cererea Preşedintelui României; a fost adoptată aproape în aceeaşi formă; a fost din nou atacată la Curtea Constituţională; şi astăzi facem o modificare minoră.

Într-adevăr, forma adoptată după reexaminare a exces obiecţiilor rezultate din cererea de reexaminare, că am adăugat o majoritate absolută, respectiv, majoritatea senatorilor şi deputaţilor în funcţie, faţă de cei prezenţi.

Şi deci acum adăugăm doar cuvântul "prezenţi".

Vizavi de cele spuse de colegii noştri de la PNL care invocă, într-adevăr, modificările de fond pe care le aduce această ordonanţă, aşa cum am mai spus de la acest microfon, abia acum aducem lucrurile pe un făgaş normal.

Toate autorităţile de reglementare care funcţionează sub control parlamentar, cum este Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE, Autoritatea de reglementare - ASF - pentru sistemul financiar - toate au conduceri numite şi destituite de Parlamentul României, din moment ce sunt autorităţi sub control parlamentar.

Stimaţi colegi,

Am mai spus-o şi de la acest microfon. Primul articol al Legii de înfiinţare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii - ANCOM - spune că se înfiinţează autoritatea sub control parlamentar.

Ce fel de control parlamentar era, în legea de înfiinţare, dacă preşedintele era numit, la propunerea Guvernului, de Preşedintele României? Unde era controlul parlamentar? Şi nu exista niciun mecanism de destituire.

Bineînţeles că venim şi facem ordine. Facem ordine la nivelul de salarizare al conducerii ANCOM, care era mult sub nivelul funcţionarilor din această instituţie care este autofinanţată şi, din fericire, are salarii bune.

Deci abia punem lucrurile pe un făgaş normal, aşa cum trebuie să funcţioneze.

Într-adevăr, poate aplicarea prea bruscă a acestei ordonanţe cândva a generat o sincopă în Autoritate, dar astăzi lucrurile au intrat şi acolo pe un făgaş normal şi ANCOM funcţionează în parametri la care ne-a obişnuit şi gestionează o piaţă uriaşă a telecomunicaţiilor.

Suntem singura ţară europeană - aşa cum ne-a spus domnul preşedinte al ANCOM la ultima audiere - suntem singura ţară europeană în care funcţionează, operează toţi trei giganţii europeni ai telecomunicaţiilor - Vodafone, Orange şi Telekom.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Nu e uşor să gestionezi o asemenea piaţă.

Domnul Florin Iordache:

Eu vă mulţumesc.

Domnul...

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Drulă, Grupul USR.

Este procedură de urgenţă, câte un coleg din fiecare grup parlamentar.

Domnul Cătălin Drulă:

Scurt, aşa cum au cerut unii colegi din sală.

E a treia sau a patra oară când votăm asupra acestei ordonanţe care, în mod ironic, a fost semnată de domnul Grindeanu, acum, la primire, tot domnul Grindeanu.

Noi vom vota tot împotrivă, pentru că este una dintre acele măsuri adoptate de actuala majoritate, care ciunteşte independenţa unor instituţii şi funcţia prezidenţială. Înainte, numirea era făcută cu o garanţie de oarecare negociere între doi centri de putere, care asigura că acolo se pune o persoană independentă, mandat de 6 ani.

Prin ultima formă, odată ce intră în vigoare, pentru că probabil nu mai poate fi atacată, se întâmplă ceea ce se numeşte în engleză "morcovul şi băţul". Adică, morcovul, pe de o parte, domnul Grindeanu primeşte în sfârşit acel salariu de 7.000 de euro pe lună. Băţul este că poate fi demis oricând, cu votul unei majorităţi simple în Parlament, ceea ce nu se putea până acum.

Cam acesta e principiul pe care operează Liviu Dragnea, în general, în statul român.

Şi, aşa cum spuneam, vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Movilă.

Modificările sunt făcute potrivit deciziei Curţii.

Domnul Movilă, Grupul PMP.

Se pregăteşte domnul Márton Árpád.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Mă bucur că... colegii din comisia de specialitate au ţinut cont de observaţia pe care Partidul Mişcarea Populară a făcut-o la votul iniţial, atunci când am spus că nu este normal ca Guvernul să propună conducerea ANCOM Parlamentului, în condiţiile în care Parlamentul validează. Era normal Guvernul să şi-i asume. Dar s-a ţinut cont de această observaţie şi am văzut, corect, că Parlamentul va vota şi că candidaturile celor care vor dori să vină în funcţia de conducere se depun la Parlament, este un lucru bun.

Observaţia majoră este că nu avem definită "majoritatea celor prezenţi". Şi este un lucru foarte important, în condiţiile în care ANCOM, la fel ca orişice altă instituţie din România, trebuie tratată la fel, şi, pe principiul numărului de voturi cu care au fost validate conducerile altor instituţii din subordinea Parlamentului, trebuie să păstrăm această regulă şi la ANCOM.

Noi ne vom abţine de la votul pe acest proiect de lege.

La votul precedent am votat împotrivă, la dezbaterea precedentă. Acum ne vom abţine.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum ne-am obişnuit în ultima vreme, o dezbatere lungă a unei legi ajunge la final.

De fapt, suntem la o reexaminare, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale.

Şi Curtea Constituţională a constatat, ca de foarte multe ori, că noi avem o Constituţie în care se spune că hotărârile Camerelor se iau cu majoritatea deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Tot ce s-a întâmplat a fost această modificare, de la majoritatea deputaţilor şi senatorilor, a votului majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

În rest, despre ce aţi vorbit, problemele de fond nu ţin de această procedură. Acum, în momentul de faţă, dezbatem o reexaminare, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, nu putem dezbate altceva, decât atât!

Şi nu putem să dăm un altfel de vot, decât cel care a fost constatat ca o procedură normală de Curtea Constituţională.

În rest, pe fond, despre ce aţi vorbit, nu era tematica activităţii noastre, pe de o parte.

Pe de altă parte, solicit, în numele Grupului parlamentar al UDMR, încă o dată - haideţi cu toţii -, pentru că noi am propus să facem un proiect de lege de revizuire a Constituţiei României, să eliminăm de tot ordonanţele de urgenţă, pentru că noi, acum, dezbatem aprobarea unei ordonanţe de urgenţă care modifica o altă ordonanţă de urgenţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Avem 6 amendamente.

La titlul legii, observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, observaţii? Nu. Adoptat.

De la 3 la 6, intervenţii? Adoptate.

Rămâne la votul final.

Pauză - 5 minute.

Urmează partea a doua a şedinţei noastre, consacrată răspunsurilor la întrebări şi prezentării, pe scurt, a interpelărilor.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Vă propun să continuăm şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

Domnul deputat Codreanu are o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Este doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, domnul Codreanu este.

Vă rog, doamnă, prezentaţi pe scurt.

Este în dreapta domnul Codreanu.

Da, vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru comunităţile românilor aflaţi în afara graniţelor ţării, din Camera Deputaţilor,

Vă mulţumesc pentru interesul manifestat faţă de comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, în special cele istorice, comunitatea cu origini româneşti, în spaţiul ex-sovietic, indicată de dumneavoastră, fiind una pe care Ministerul Afacerilor Externe o are constant în atenţie, din perspectiva păstrării profilului identitar românesc.

Aşa cum aţi menţionat, instituţia consulului onorific rămâne un instrument privilegiat de diplomaţie bilaterală, inclusiv din perspectiva relaţiei cu comunităţile româneşti, nefiind însă unicul vector al prezenţei instituţionale româneşti în spaţiile precizate mai sus.

Reprezentanţele diplomatice şi consulare româneşti din arealul geografic menţionat de dumneavoastră desfăşoară o activitate relevantă din această perspectivă, prezenţa oficială a statului român pe spaţiul geografic menţionat fiind una importantă, România fiind reprezentată diplomatic, la nivel de ambasadă, în 3 state din cele 5 ale Asiei Centrale - Kazahstan, Uzbekistan şi Turkmenistan.

Relaţiile diplomatice cu Kyrgyzstan şi Tadjikistan sunt asigurate de Ambasada României din Kazahstan, un consulat onorific al României la Bishkek, în Kyrgyzstan, fiind deschis în anul 2005.

De asemenea, la Alma Ata există un consulat onorific al României, având în vedere că vechea capitală reprezintă, în continuare, un centru important economic, financiar şi cultural al Kazahstanului.

România mai are deschise oficii consulare onorifice în fostul spaţiu ex-sovietic, la Riga, în Letonia, Klaipèda, Lituania, şi a cerut acordul părţii ucrainene pentru deschiderea unui consulat onorific la Dnipro.

Desigur, problematica comunităţii româneşti în statele Asiei Centrale, mai ales a celei din Kazahstan, organizată şi înregistrată juridic, cea mai relevantă dintre acestea fiind Societatea Culturală "Dacia", reprezintă o temă prioritară pe agenda bilaterală româno-kazahă, misiunea diplomatică a României la Astana fiind în legătură permanentă cu această comunitate.

La rândul ei, comunitatea, prin liderii săi, a stabilit conexiuni în ţară cu diverse instituţii centrale şi locale, beneficiază de burse de studii pentru tineri, participă invitaţi la diverse manifestări cultural-identitare din România, membrii acestuia îşi redobândesc cetăţenia română.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, sintetizaţi, doamnă!

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Da.

În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, menţionăm că, în prezent, România are ambasadă în capitala Moscova şi două consulate generale în două oraşe importante ale Rusiei, şi anume Sankt Petersburg şi Rostov-pe-Don. Desigur, existenţa unor comunităţi de etnici români pe întreg teritoriul al Federaţiei Ruse este o realitate pe care MAE o cunoaşte, sens în care vă informăm că, prin misiunile noastre diplomatice din această ţară, se fac demersuri susţinute în sensul conştientizării de către etnicii români din Rusia a identităţii culturale.

Iar aici aş vrea să amintesc faptul că, anul acesta, anul Centenarului, au fost deschise primele două societăţi culturale române, la Moscova şi la Tomsk, în centrul Siberiei.

Doresc să precizez şi câteva aspecte de ordin general privind înfiinţarea unor oficii consulare la...

Domnul Florin Iordache:

Răspunsul oricum îl prezentaţi scris. Îl daţi domnului deputat.

Mulţumim, doamnă. În două minute trebuia prezentat.

Vă mulţumesc mult.

Domnule preşedinte Codreanu, vă rog.

Nu vreţi să interveniţi. Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, vă rog să îi prezentaţi răspunsul domnului preşedinte Codreanu.

Mai departe, tot domnul Codreanu are o întrebare adresată Ministerului Educaţiei Naţionale.

Domnule secretar de stat, Petru Andea, vă rog.

Două minute. Vă rog, sintetizaţi.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Sigur că da!

Întrebarea se referă la listele românilor de pretutindeni, din Albania, admişi ca bursieri ai statului român la studii preuniversitare speciale, universitare de licenţă şi de master în anii de învăţământ 2008-2018.

Vă comunicăm următoarele, în legătură cu întrebarea pusă:

Cetăţenii albanezi, care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, dau o declaraţie pe propria răspundere şi le sunt evaluate cunoştinţele de limba română la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din statul de cetăţenie sau de reşedinţă.

Toată metodologia de selecţie a românilor de pretutindeni pentru bursele de studii oferite de statul român au inclus în documentele necesare aplicaţiei pentru burse şi declaraţia pe propria răspundere. Subliniem că Ministerul Educaţiei Naţionale nu are o responsabilitate în ceea ce priveşte declaraţiile efectuate de cetăţenii albanezi la sediul misiunii diplomatice sau la sediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Toţi candidaţii admişi la studii au avut însă această declaraţie, confirmată de misiunea diplomatică de la Tirana, respectiv de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Codreanu, vreţi să interveniţi? Nu.

Vă rog să îi prezentaţi răspunsul domnului Codreanu.

Mergem mai departe.

Ministerul Sănătăţii, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Numai puţin, pentru că nu este domnul deputat.

Aveţi un răspuns adresat domnului deputat Raeţchi. Vă rog să îl prezentaţi prin doamna secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul.

Şi avem şi un răspuns adresat domnului deputat Pavel Popescu... tot, aşa, prin... ambele, vă rog...

Aveţi două răspunsuri. Unul se referă la pacienţii HIV şi unul se referă la senzorii de monitorizare.

Vă rog, prin doamna secretar de stat, să fie trimise domnului Pavel Popescu.

Ministerul Finanţelor Publice - domnului Raeţchi. Este prezent domnul secretar de stat, nu este domnul deputat.

Vă rog să lăsaţi răspunsul doamnei secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul.

Ultimul răspuns este adresat, din partea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, domnului deputat Toma Ilie.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, atunci...

Domnule Toma, vă rog. Aţi primit răspunsul de la domnul Stănescu, preşedintele Casei...

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am primit răspunsul. Într-adevăr, este vorba despre softul pentru recalcularea pensiilor aferente grupei I de muncă şi grupei speciale, acel soft care a fost nefuncţional şi pentru Legea nr. 192.

Votând Legea nr. 291, este normal să ne interesăm dacă îşi urmează paşii. Şi voi fi foarte aproape de Casa Naţională de Pensii Publice.

Vă mulţumesc pentru răspuns. Este unul favorabil. Sper să intre în producţie, să spun aşa, cât mai repede posibil, pentru că aşteaptă, undeva la nivel naţional, 200.000 de pensionari, iar în judeţul Hunedoara 20.000 de pensionari, mineri, siderurgişti etc.

Vă mulţumesc foarte mult!

Şi, încă o dată, adresez o rugăminte domnului preşedinte al Casei Naţionale de Pensii Publice, să intre cât mai repede în linie dreaptă cu softul.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Am finalizat.

Trecem la prezentarea interpelărilor de colegii mei.

Domnul Leoreanu are o interpelare depusă.

Domnul Daniel Olteanu - două interpelări.

Domnul Marilen Pirtea - 6 interpelări. Este? Nu.

Domnul Ionel Palăr - o interpelare. Nu este.

Doamna Meiroşu, este? Da. Vreţi să o prezentaţi?

Aveţi 3 interpelări, una dintre ele pe scurt.

Vă rog, doamnă.

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

Prima dintre interpelări este adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

"Mai reprezintă siguranţa cetăţeanului o prioritate?"

Săptămânile trecute, la audierile de la Comisia pentru drepturile omului, am vrut să deschidem dialogul pe tema libertăţii cetăţenilor, a dreptului la siguranţă şi protecţie, însă mi-aţi recomandat interpelarea, ca formă de comunicare.

În data de 15 septembrie 2018, în municipiul Brăila, oraş pe care îl reprezint în Parlamentul României, a avut loc un incident extrem de grav, care s-a soldat cu rănirea gravă a doi cetăţeni americani sportivi, legitimaţi la un club sportiv local.

Din ancheta organelor de cercetare penală reiese că fapta a fost comisă de o persoană care, din nefericire, nu se află la prima abatere. Evenimentul devenit public se alătură altor două situaţii despre care s-a discutat în spaţiul public: Ţăndărei - cetăţeni care au fost urmăriţi şi ameninţaţi doar pentru că treceau noaptea prin localitate; şi cazul Buzău - distrugerea, în miezul zilei, a unui restaurant.

Consider că prevenirea şi combaterea unor astfel de fapte reprezintă exclusiv atributul organelor de ordine aflate în subordinea ministerului de resort.

Şi mă întreb care sunt cauzele care împiedică asigurarea unui climat de linişte şi de siguranţă pentru cetăţeni? Lipsa de profesionalism, de interes, reaua-voinţă sau pur şi simplu lipsa unui cadru legislativ care să ducă la prevenirea unor astfel de fapte?

Ca urmare a celor prezentate anterior, vă adresez, doamnă ministru, rugămintea de a identifica o soluţie optimă pentru prevenirea unor astfel de situaţii.

Totodată, fac precizarea că astfel de probleme sunt întâlnite atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, motiv pentru care vă solicit un punct de vedere asupra situaţiei şi măsurile pe care le-aţi întreprins pentru a diminua actele de violenţă şi infracţiunile care privesc restrângerea libertăţilor cetăţenilor şi instaurarea unui climat de teamă.

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns scris.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Marilena-Emilia Meiroşu:

Celelalte două interpelări se referă la Podul peste Dunăre, Brăila-Tulcea - "Va mai fi realizat viitorul Golden Gate al României?" - şi sunt adresate domnului ministru al transporturilor şi doamnei ministru Rovana Plumb.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Mara Mareş - două interpelări depuse.

Domnul deputat Sorin Bumb - o interpelare.

Domnul deputat Neculai Iftimie - două interpelări.

Dacă vor colegii să intervină...

Domnul Sorin Roman - o interpelare.

Domnul Ilie Toma - o interpelare.

Da, vă rog, domnule deputat. Prezentaţi, pe scurt, interpelarea.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Interpelarea se referă la problematica furnizării agentului termic pentru încălzire, în municipiul Petroşani şi în municipiul Vulcan din judeţul Hunedoara.

Printr-un joc politic, nu ştiu care o fi acela, nu mă interesează, primarul municipiului Petroşani întârzie să facă la timp licitaţia, prin diverse tertipuri. Mai mult, întârzie să se îndeplinească şi procedurile, astfel încât se pare că minerii, indiferent de vârstă şi de categorie socială, şi ceea ce lucrează dânşii acolo, la iarnă s-ar putea să nu beneficieze de agent termic.

Interpelarea a fost adresată ministrului energiei, domnului Anton Anton.

Trebuie făcută o precizare foarte clară, ce se întâmplă acolo, de ce se întâmplă şi cum se întâmplă, deoarece, ca reprezentant al minerilor, al judeţului Hunedoara, în general, nu voi putea lăsa vreodată o categorie socială să stea în frig la iarnă.

Pentru iarna lui 2018 spre 2019 este vorba despre cel puţin 30% din populaţia municipiului Petroşani şi 30% din populaţia municipiului Vulcan, care nu au vreo posibilitate de a se încălzi la iarnă, nu au posibilitate financiară de a-şi achiziţiona un sistem de încălzire şi nici tehnică, timpul fiind foarte scurt.

Vă rog mult, o soluţie, cât mai urgent posibil, la problema minerilor din Valea Jiului şi a populaţiei din Valea Jiului, în general.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Beatrice Tudor - o interpelare.

Domnul deputat Laurenţiu Nistor - două interpelări.

Domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu - o interpelare.

Domnul deputat Cristian Ghinea - 27 de interpelări.

Doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi - o interpelare.

Mai departe.

Domnul deputat Iulian Bulai - două interpelări. Nu este.

Domnul deputat Silviu Dehelean - o interpelare. Nu este.

Doamna deputat Radu Anişoara.

Vă rog, doamnă. Aveţi o interpelare. Prezentaţi-o pe scurt.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Anişoara Radu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului transporturilor.

Obiectul interpelării - "Situaţia finanţării Podului peste Dunăre, Tulcea-Brăila".

Stimate domnule ministru,

Dezvoltarea economică a judeţului Tulcea ţine în mare măsură de modul în care această zonă este legată de restul ţării. Din acest punct de vedere, realizarea construcţiei Podului Tulcea-Brăila reprezintă un deziderat al tulcenilor, de peste 28 de ani.

Anul acesta s-au făcut anumiţi paşi concreţi pentru realizarea proiectului şi au fost demarate câteva activităţi. Am fost însă surprinşi de poziţia exprimată de doamna comisar european Corina Creţu, într-o conferinţă de presă, la Cluj, în care a menţionat că cererea de finanţare pentru Podul Tulcea-Brăila nu a fost transmisă Comisiei Europene.

Programul Operaţional Infrastructură Mare reprezintă principalul mijloc de finanţare a proiectelor din domeniul infrastructurii, inclusiv construcţia Podului peste Dunăre, Tulcea-Brăila.

Am citit cu interes şi răspunsul la afirmaţiile doamnei Creţu. Înţelegem că sunt 14 proiecte depuse la Comisia Europeană, printre care şi cel al construcţiei Podului Tulcea-Brăila, şi toate acestea au fost aprobate de experţii DG Regio.

Având în vedere aceste afirmaţii contradictorii, vă solicităm, domnule ministru, să clarificaţi următoarele aspecte:

Care este situaţia finanţării Podului peste Dunăre Tulcea-Brăila?

Care au fost paşii făcuţi de minister pentru asigurarea finanţării proiectului din fonduri europene şi care este data când a fost transmisă cererea de finanţare pentru Podul Tulcea-Brăila sau când o veţi transmite?

Care este stadiul exproprierii terenurilor pentru judeţul Tulcea? Au început descărcările arheologice pentru judeţul Tulcea?

Vă rugăm, domnule ministru, să ne informaţi dacă asociaţia firmelor participante la executarea lucrărilor pentru acest proiect şi-a predat proiectul tehnic sau care este termenul de predare a acestor lucrări?

Când veţi emite ordinul de începere a lucrărilor?

Cine îşi asumă revendicările firmei contractante, în situaţia în care CNAIR nu respectă termenul de punere la dispoziţie a frontului de execuţie a lucrărilor pentru Podul Tulcea-Brăila?

Vă mulţumim frumos.

Deputat Anişoara Radu, PSD Tulcea.

Deputat Mirela Furtună şi deputat Lucian-Eduard Simion.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Furtună Mirela dacă vrea să intervină? Nu. Are o interpelare.

Domnul deputat Lucian-Eduard Simion - o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Angel Tîlvăr - o interpelare. Nu este.

Doamna deputat Tamara Ciofu are 3 interpelări.

Vă rog, doamnă, prezentaţi una dintre ele.

Ia spuneţi dumneavoastră cum este pe la Botoşani.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale.

Obiectul interpelării îl reprezintă acordarea sumelor majorate cu 50% pentru sprijinul educaţional destinat minorilor cu cerinţe educaţionale speciale, care urmează unităţile de învăţământ special şi de masă.

Având în vedere că am primit la cabinetul parlamentar mai multe sesizări ale părinţilor care au câştigat în instanţă dreptul de a beneficia de majorarea cu 50% a sprijinului educaţional pentru minorii încadraţi în grad de handicap grav, care sunt şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, la fel ca cei aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, vă rog să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere să modificaţi, printr-un act normativ, această situaţie, pentru a nu mai exista niciun fel de discriminare în ceea ce priveşte acordarea asistenţei sociale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale?

În urma interpretării art. 51 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, art. 129 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 272/2004, instanţa de judecată a decis ca toţi copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, deci inclusiv cei şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă, au dreptul la sprijin educaţional, constând în dreptul la hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte etc., în acelaşi cuantum, respectiv majorate cu 50%, în raport de drepturile acordate copiilor aflaţi în sistemul de protecţie a copilului.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, domnul deputat George-Gabriel Vişan.

Vă rog, domnule deputat.

Aveţi o interpelare. Pe scurt...

Domnul George-Gabriel Vişan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei, şi se referă la situaţia de criză în care sunt puşi constănţenii, acum, în prag de iarnă.

Stimate domnule ministru,

Primăria municipiului Constanţa, consiliul local municipal, cât şi RADET Constanţa au întreprins toate activităţile şi acţiunile necesare menţinerii în funcţiune a CET Palace şi au căutat mereu soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă Electrocentrale Constanţa, prin achitarea sumei de 584 de milioane de lei, chiar dacă prestaţiile, începând cu anul 2014 până în prezent, s-au situat la nivelul sumei de 573 de milioane.

După cum bine ştiţi, ministerul pe care îl conduceţi este acţionar unic la Electrocentrale Constanţa, societate înfiinţată prin reorganizarea ELCEN, în 2014.

Domnule ministru,

În calitatea dumneavoastră de acţionar unic la această companie, aţi fost informat cu privire la această măsură extremă, de a sista furnizarea agentului termic către clientul captiv RADET Constanţa, începând cu 27 septembrie a.c., lăsând fără apă caldă mai bine de 150.000 de cetăţeni ai municipiului Constanţa?

Ţinând cont de importanţa furnizării energiei termice, iar sezonul rece se apropie, şi având situaţia financiară curentă cu care se confruntă Electrocentrale Constanţa, doresc să vă întreb următoarele:

Care este soluţia imediată şi concretă pentru rezolvarea situaţiei cu care se confruntă acum constănţenii?

Care sunt planurile concrete de retehnologizare şi eficientizare a societăţii Electrocentrale Constanţa, astfel încât aceasta să producă energie electrică în principal, iar în secundar agent termic?

Care sunt criteriile de evaluare a performanţei consiliului de administraţie al Electrocentrale Constanţa SA şi dacă a fost prins în Planul de management al acesteia şi Planul de retehnologizare a unităţii de producţie CET Palace?

Domnule ministru,

Aveţi cunoştinţă despre faptul că CA-ul Electrocentrale Constanţa întreprinde acţiuni de PR, trimiţând scrisori clienţilor RADET, în loc să fie preocupaţi de identificarea unor soluţii tehnice şi fiabile care să permită şi să prevină această situaţie critică?

Aveţi în vedere, ca urmare a acestei situaţii, demiterea actualului consiliu de administraţie, ţinând cont de situaţia financiară cu care se confruntă aceasta, dar şi pentru lipsa de responsabilitate şi viziune asupra înfăptuirii retehnologizării Electrocentrale Constanţa?

Mulţumesc.

Aştept răspuns şi scris, şi oral.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Lovin - 3 interpelări depuse.

Vreţi să prezentaţi una dintre ele.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Deputat Dumitru Lovin.

Obiectul interpelării - "Situaţia staţiunii de cercetare-dezvoltare vinicolă Drăgăşani".

Domnule ministru,

Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru vinicultură şi vinificaţie Drăgăşani este una dintre unităţile din subordinea ASAS.

După anul 1989, această unitate a cunoscut un declin accelerat, în ciuda potenţialului şi a resurselor de care dispunea. Un management defectuos şi câteva proceduri de executare silită au adus staţiunea în pragul falimentului.

Recent, în cadrul Staţiunii Drăgăşani părea să se întrezărească o nouă şansă - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat că va reorganiza mai multe institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă, instituţii aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe-Ionescu Siseşti", printre acestea şi Staţiunea Drăgăşani.

După câteva luni, situaţia este neschimbată.

De aceea, domnule ministru, vă rog să precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

De asemenea, vă rog să-mi transmiteţi o situaţie detaliată a Staţiunii Drăgăşani, ce planuri concrete există pentru salvarea unităţii şi ce şanse acordaţi relansării activităţii unităţii.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie,

Deputat Dumitru Lovin.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Florin-Claudiu Roman - 4 interpelări.

Domnul deputat Corneliu Ştefan - două interpelări.

Domnul deputat Constantin Codreanu.

Aveţi o interpelare.

Pe scurt, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării este următorul - "Declararea ca indezirabil, în Republica Moldova, a cetăţeanului român George Nicolae Simion, şi aplicarea interdicţiei de intrare pentru următorii 5 ani".

Mult stimate domnule ministru,

În noaptea de 1 spre 2 octombrie a.c., Biroul Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova i-a aplicat cetăţeanului român George Nicolae Simion, liderul Platformei Unioniste "Acţiunea 2012", interdicţia de intrare în Republica Moldova, pentru următorii 5 ani.

Îndepărtarea domnului George Nicolae Simion din Republica Moldova a fost operată într-o manieră susceptibilă de aplicare a forţei fizice, de o escortă formată din mai mulţi angajaţi ai Biroului Migraţiune şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Calificăm aceste decizii şi acţiuni ale autorităţilor Republicii Moldova drept abuzuri de natură să limiteze drepturile cetăţenilor români la libera circulaţie şi la exprimarea opiniilor, abuzurile având un mare potenţial în ceea ce priveşte deteriorarea relaţiilor speciale şi privilegiate dintre România şi Republica Moldova.

De asemenea, aceste decizii şi acţiuni ţintesc descurajarea şi chiar suprimarea Mişcării Unioniste din Republica Moldova, care se bucură de un sprijin crescând, în special din partea populaţiei tinere.

În contextul evoluţiilor politice de la Chişinău, cazul declarării ca indezirabil şi îndepărtării din republica Moldova a cetăţeanului român George Nicolae Simion trezeşte profunda noastră preocupare.

Cu toate acestea, dumnealui a fost declarat indezirabil de mai multe ori, dar deciziile Biroului Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au fost ulterior anulate de instanţele judecătoreşti din republica Moldova.

Ţinând cont de cele expuse mai sus şi luând act de faptul că până în acest moment nici Ambasada României la Chişinău şi nici Ministerul Afacerilor Externe al României nu au avut nicio reacţie în legătură cu abuzul repetat al autorităţilor de la Chişinău, în raport cu domnul George Nicolae Simion, vă rugăm respectuos să ne comunicaţi:

1. Care este atitudinea Ministerului Afacerilor Externe privind cazul declarării ca indezirabil şi îndepărtării din Republica Moldova a cetăţeanului român George Nicolae Simion de către reprezentanţii acestui stat?

Şi 2. Ce acţiuni şi măsuri a întreprins sau urmează să întreprindă Ministerul Afacerilor Externe pentru clarificarea situaţiei, solicitarea de explicaţii şi remedierea acestui caz?

Vă mulţumesc.

Deputat al diaspora, PMP, Constantin Codreanu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, colega mea, doamna deputat Elena Hărătău, două interpelări.

Expuneţi una dintre ele, doamnă.

De la Bacău. Ia ziceţi, ce e la Bacău, acolo?

Vă rog.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, distinse domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnului viceprim-ministru Paul Stănescu.

Subiectul este "Consolidarea imobilelor deteriorate".

Domnule viceprim-ministru,

Ultimele rapoarte ale Institutului pentru Fizica Pământului confirmă faptul că în România, în viitorul apropiat, va fi un cutremur vrâncean de mare adâncime care se va manifesta pe direcţia Vrancea-Iaşi-Republica Moldova, dar şi la sud de epicentru, principalele vizate de undele generate fiind Capitala ţării, Bucureşti.

Având în vedere clădirile aflate în pericol de prăbuşire sau cu deteriorări vizibile, vă rugăm respectuos să aveţi amabilitatea să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

În ceea ce priveşte Municipiul Bucureşti, Iaşi şi Bacău, câte clădiri cu risc seismic clasa I au fost identificate şi câte din acestea au fost consolidate sau se află în programul de consolidare?

Vă rugăm să ne prezentaţi o statistică pe fiecare an în parte, începând cu anul 2012.

2. Vă rugăm să ne precizaţi, pe aceleaşi coordonate, câte astfel de clădiri vor fi consolidate în anul 2019, precum şi fondurile estimate pentru astfel de lucrări pentru anul 2019.

3. Câte clădiri aflate în clasa a II-a de risc seismic au fost identificate, câte au fost consolidate şi câte se află în curs de consolidare pentru fiecare din cele trei municipii precizate?

Care este programul de racolare temporară pentru proprietarii sau chiriaşii care optează pentru părăsirea propriilor locuinţe, în vederea consolidării acestora?

Ce măsuri vizează ministerul pe care îl conduceţi, în cazul în care proprietarii refuză efectuarea lucrărilor necesare de consolidare?

Consideraţi că legislaţia în materie trebuie să mai sufere modificări?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat al PSD, Hărătău Elena.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Marius Paşcan, o interpelare.

Domnul Eugen Tomac - două interpelări.

Domnul Sergiu-Cosmin Vlad - o interpelare.

Vreţi să o prezentaţi?

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Mulţumesc.

Interpelarea adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Şova.

Obiectul întrebării: "Diligenţele administraţiei locale pentru grăbirea finalizării obiectivelor de investiţii - pasaje peste centura ocolitoare a municipiului Arad".

Stimate domnule ministru,

Cu referire la obiectivele de infrastructură rutieră "Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste liniile de cale ferată Brad-Curtici Drum Judeţean 709B" şi "Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad - Drum Naţional 7, Km 540+248, peste calea ferată Arad-Bucureşti", vă rog să îmi comunicaţi următoarele.

Dacă vreodată au fost transmise, de către administraţia locală a municipiului Arad - în speţă Consiliul Local al municipiului Arad şi Primăria Arad - solicitări adresate Ministerului Transporturilor, prin care să fie exprimată intenţia acestor instituţii de a prelua respectivele obiective, în vederea finalizării lor?

În anul 2011 au demarat lucrările de execuţie la aceste obiective.

Având în vedere importanţa acestor obiective pentru mobilitatea traficului pe centura municipiului Arad şi durata extrem de mare a lucrărilor de construcţie, aş vrea să aflu dacă administraţia locală a făcut vreo diligenţă, de-a lungul timpului, în sensul preluării acestor obiective, cu scopul grăbirii finalizării lor.

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie trimis în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Vlad-Emanuel Duruş.

Aveţi trei interpelări. Prezentaţi una.

Vă rog.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului şi sportului.

Stimată doamnă ministru,

Ministerul pe care-l conduceţi anunţa în urmă cu peste un an intenţia de a finanţa construirea în Baia Mare a unui centru sportiv naţional.

Am apreciat atunci iniţiativa ministerului, considerând că ea poate să dea un imbold pentru reîntoarcerea tinerilor înspre sport.

Baia Mare a fost recunoscută la un moment dat ca a doua capitală a sportului românesc, un titlu onorific pe care-l sperăm reîntors acasă.

În momentul în care s-a vorbit despre înfiinţarea Centrului naţional sportiv, s-a spus că va cuprinde Bazinul olimpic "Gheorghe Demeca", Sala Sporturilor "Lascăr Pană", stadionul de rugby, cel de atletism, un centru medical de refacere sportivă şi un spaţiu de masă şi cazare.

În ultimul an, Bazinul de înot "Gheorghe Demeca" a fost mai mult închis, iar pe pista stadionului de atletism creşte iarba.

La Sala Polivalentă s-a investit în completarea sistemului de iluminat, dar nu s-a făcut nimic la sistemul de climatizare, ceea ce face insuportabilă atmosfera în perioada de vară sau când sala este populată la capacitate maximă.

Din anul 2014 unele baze sportive din Baia Mare îşi schimbă sistematic proprietarul. De la Ministerul Tineretului şi Sportului trec la primărie sau de la primărie fac cale întoarsă. Mişcarea s-a produs cam tot la doi ani, preluarea fiind un motiv pentru entitatea juridică să arate cu degetul către fostul proprietar, că nu s-a făcut nimic cât timp a avut în proprietatea sa bazele sportive.

Având în vedere că a trecut mai bine de un an de la lansarea Proiectului "Centru naţional sportiv în Baia Mare", vă rog să-mi comunicaţi ce paşi s-au făcut până acum în cadrul proiectului.

De asemenea, vă rog să-mi prezentaţi o scurtă descriere a investiţiilor ce urmează a fi făcute la fiecare obiectiv sportiv din cadrul centrului naţional, costul, calendarul de implementare şi, eventual, dacă aţi întâmpinat piedici din partea autorităţilor locale în implementarea unor investiţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Zainea. Aveţi trei interpelări. Nu.

Domnul Năsui - o interpelare.

Doamna deputat Mihaela Huncă, de la Botoşani.

Ia ziceţi, doamnă!

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării: "Dezinteresul Guvernului faţă de cercetarea românească va conduce la pierderea specialiştilor şi la imposibilitatea de a face faţă provocărilor social-economie actuale".

Interpelarea se adresează doamnei prim-ministru Vasilica- Viorica Dăncilă.

În ciuda angajamentelor luate în faţa oficialilor europeni, de a ajunge ca în anul 2020 domeniului cercetării să-i fie alocat 1% din PIB, ne confruntăm astăzi, mai cu seamă după ultima rectificare bugetară, cu un buget alocat inferior până şi celui din anul 2016.

Este greu de înţeles gestul actualilor reprezentanţi ai Guvernului, în condiţiile în care cercetarea şi inovarea ştiinţifică reprezintă, alături de educaţie, însuşi nucleul dezvoltării durabile a unui stat. Cu atât mai dificil de acceptat dezinteresul lor faţă de cercetare, în contextul în care Comisia Europeană a propus, în urma succesului obţinut prin Programul "Orizont 2020", un program şi mai ambiţios, dedicat cercetării şi inovării, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro.

Competitivitatea României nu poate reprezenta un subiect lipsit de importanţă pentru alianţa aflată la guvernare, chiar dacă nu prezintă interes electoral.

Pe cale de consecinţă, solicit să-mi comunicaţi măsurile pe care le veţi întreprinde pentru respectarea angajamentelor luate şi alocarea a 1% din PIB acestui domeniu fără de care nu doar performanţa ţării noastre în plan internaţional, ci şi capacitatea ei de a face faţă provocărilor social-economice actuale vor fi anulate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat, profesor Mihaela Huncă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, domnul Matei Dobrovie - o interpelare.

Doamna deputat Csép Éva-Andrea - o interpelare.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe - cinci interpelări.

Prezentaţi una dintre ele, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt cinci interpelări.

Eu o voi prezenta doar pe ultima dintre ele, care se adresează domnului ministru al afacerilor externe, Teodor Viorel Meleşcanu.

Obiectul interpelării îl reprezintă "Situaţia cetăţeanului român George Simion, agresat fizic şi întors la frontieră de către reprezentanţi ai autorităţilor moldovene".

Domnule ministru,

Aflat la Chişinău, cetăţeanul român George Simion susţine că a fost agresat fizic, întors de la frontieră şi a fost instituită asupra sa interdicţia de intrare în Republica Moldova pe o perioadă de 5 ani, în seara zilei de 1 octombrie anul curent. George Simion este cunoscut pentru activităţile sale unioniste, pro-româneşti.

Cer Ministerului Afacerilor Externe să întreprindă demersuri urgente pe lângă instituţia omoloagă, pentru clarificarea situaţiei în care s-a aflat cetăţeanul român şi tratamentul la care acesta a fost supus.

Orice măsură disproporţionată din punct de vedere juridic şi recursul la forţă fizică trebuie sancţionate imediat, politic şi diplomatic, de către statul român.

Cer răspuns verbal şi scris şi vă rog să soluţionaţi urgent această situaţie inadmisibilă pentru un cetăţean român în situaţie de umilinţă care nu are ce căuta în relaţia aşa-zis frăţească cu Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ştefan - două interpelări.

Domnule deputat, prezentaţi una dintre ele, pe scurt.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Corneliu Ştefan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Şoseaua de centură - investiţie indispensabilă pentru oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa".

Domnule ministru,

Supun atenţiei dumneavoastră situaţia deosebit de dificilă cu care se confruntă locuitorii oraşului Găeşti, judeţul Dâmboviţa, dar şi toţi cei care tranzitează Drumul Naţional 7 Bucureşti-Piteşti.

În ultimii ani, urmare a creşterii numărului de unităţi economice din zona Găeşti, la care se adaugă faptul că oraşul este un nod rutier important, aici intersectându-se trei drumuri naţionale - DN72 Găeşti-Târgovişte-Ploieşti, DN7 Bucureşti-Piteşti şi DN61 Găeşti-Autostradă, centrul localităţii este pur şi simplu sufocat. S-a ajuns aici fiindcă oraşul Găeşti, deşi este puternic industrializat, aici existând una dintre cele mai mari fabrici de aparatură electrocasnică din Europa, "Arctic" S.A., nu dispune de o şosea de centură.

Domnule ministru,

Toate demersurile realizate până acum de autorităţile locale şi cele judeţene pentru construirea unui drum de centură nu au avut sorţi de izbândă.

Ştiu că a existat un proiect la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ba chiar au fost aprobaţi indicatori tehnico-economici pentru realizarea acestei centuri.

Având în vedere considerentele mai sus menţionate, vă rog, domnule ministru, să analizaţi posibilitatea finanţării acestui proiect, ca prioritate.

Consider că numai prin implicarea dumneavoastră se poate impulsiona demararea investiţiei.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Încheiem aici şedinţa noastră.

Vă aştept mâine dimineaţă la ora 8,30, la şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Mulţumesc.

La revedere!

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.