Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, stimaţi colegi, să luaţi loc, să putem începe şedinţa.

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din cei 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 195 de deputaţi.

Au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de astăzi, 18, şi mâine, 19 decembrie ... (Vociferări.)

Vă rog să luaţi loc, să putem începe!

... programul de lucru pentru perioada 18-22 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 12-18 decembrie; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Înainte de a intra în ordinea de zi sunt chestiuni de procedură.

Şi ultimul vorbeşte domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, domnule Cucşa.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun ca PL-x 249/2014 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii), de pe poziţia 43, să-l aducem pe poziţia 14.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin!

Deci, 43 este reforma în domeniul sănătăţii, da?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Da, da, da.

Domnul Florin Iordache:

Este PL-x 249/2014?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Deci, PL-x 249/2014, de pe poziţia 43, pe poziţia 14, da?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

161 de voturi pentru, o abţinere, doi colegi nu şi-au exprimat votul.

Adoptat.

Mai departe.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Şi PL-x 127/2014 (Proiectul de Lege privind înfiinţarea Regiei Autonome "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan"), de pe poziţia 61, să-l aducem pe poziţia 15.

Domnul Florin Iordache:

Deci, Regia Autonomă "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan", da?

Raport comun de respingere. Să fie pe poziţia 15, da?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Da, da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

145 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abţinere, doi colegi nu şi-au exprimat votul.

Adoptat.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Şi mai am unul.

PL-x 590/2018 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice), de pe poziţia 34, să fie retrimis comisiei două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

34 este PL-x 590/2018, da?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Da, da, da.

Domnul Florin Iordache:

Ordonanţa nr. 16 şi Ordonanţa nr. 80.

Da. Să fie adus în faţă şi să poată fi retrimis Comisiei pentru administraţie.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni.

Să fie retrimis comisiei pentru două săptămâni.

Să înceapă votul.

180 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.

Mai departe.

Alte intervenţii?

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Tot o solicitare în ceea ce priveşte ordinea de zi.

Vă solicităm ca pct. 45, respectiv PL-x 644/2018 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2018 pentru instituirea unor măsuri privind însoţirea cu autovehicule ale poliţiei rutiere din cadrul Poliţiei Române a şefilor de delegaţii străine în perioada de exercitare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene 2019), să fie adus în faţă, pe poziţia 13.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de PL-x 644/2018; raport comun - Comisia pentru apărare şi Comisia juridică, da? Să fie pe poziţia 13, da?

Să înceapă votul.

162 de voturi pentru, două împotrivă, 22 de abţineri. A fost adoptat.

Mai departe. Cine mai este?

Domnul Rodeanu a vorbit.

Domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului următoarele modificări la ordinea de zi.

Şi anume, poziţia 8 de pe ordinea de zi, PL-x 560/2018 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu), să fie retrimis pentru 30 de minute comisiei.

Şi îi rugăm pe colegii din Comisia pentru mediu să se retragă, pentru a lucra în paralel cu plenul, întrucât lipseşte o dispoziţie fără de care legea nu este funcţională.

Domnul Florin Iordache:

Fondul de mediu, PL-x 560/2018? PL-x 560/2018 este pe poziţia 8.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Poziţia 8, PL-x 560/2018 - Comisia pentru mediu. Să fie retrimis. Cât? Astăzi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

30 de minute.

Domnul Florin Iordache:

30 de minute. Bun.

Să fie retrimis Comisiei pentru mediu.

Să înceapă votul.

187 de voturi pentru, două împotrivă, 3 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul.

Adoptat.

Comisia pentru mediu se apucă de lucru.

Mai departe.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De asemenea, poziţia 9 de pe ordinea de zi, şi anume PL-x 521/2018 (Proiectul de Lege pentru abrogarea lit. a) a art. 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii), să fie retrimis o zi comisiei.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 521/2018, da?

Raport comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Retrimis o zi. Rog cele două comisii...

Să înceapă votul.

185 de voturi pentru.

În unanimitate, adoptat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi ultima propunere, domnule preşedinte, poziţia 11, COM 703/2018 (Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii: consolidarea rolului lor în elaborarea politicilor UE COM(2018) 703;PHCD 90/2018), să fie mutat pe poziţia 20.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Deci, COM-ul de pe poziţia 11, cu opinia referitoare la Principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, da? Poziţia 20.

Să înceapă votul.

Cu 187 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abţineri, adoptat.

Mai departe.

Mai este domnul Suciu şi domnul Leoreanu.

Domnul Suciu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, înainte de toate, daţi-mi voie ca, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să le urăm toate cele bune reprezentanţilor minorităţilor naţionale. Astăzi, 18 decembrie, este ziua dedicată lor.

Vă mulţumim pentru tot ceea ce aţi făcut, de-a lungul anilor, pentru România! (Aplauze.)

De asemenea, pentru că chiar respect Regulamentul, vreau să vă anunţ că am încercat să introducem pe ordinea de zi trei proiecte de lege - PL-x 84, PL-x 85 şi PL-x 164, şi anume, toate acele legi care se referă la plafonarea dobânzilor, cu potenţiali beneficiari cei 4 milioane de români care au credite în bănci. Nu am avut unanimitate în Comitetul liderilor, prin urmare nu vor figura pe ordinea de zi, dar vom face tot ceea ce este regulamentar posibil ca aceste trei proiecte de lege, în beneficiul românilor, mâine să fie pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Putem convoca pentru mâine dimineaţă un Birou permanent cu Comitetul liderilor pentru a stabili.

Domnul Leoreanu şi apoi domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, domnule Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Solicităm aducerea de pe poziţia 22, pe poziţia 16, şi retrimiterea la comisie a PL-x 454/2018 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2018 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin aderarea la Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, precum şi a unor obligaţii care rezultă pentru România din regulamentele adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul serviciilor de navigaţie aeriană) pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin aderarea la Convenţia internaţională EUROCONTROL.

Domnul Florin Iordache:

Cu raport de la Comisia pentru transporturi, da?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

Două săptămâni, da? Bun.

189 de voturi pentru şi două abţineri.

Domnul Varujan Pambucian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să vă rog ca, pentru o clipă, să vă imaginaţi că fiecare dintre noi este o copie identică a celuilalt şi că vă aflaţi într-o sală, în care, privind în stânga, în dreapta, vă vedeţi doar pe dumneavoastră.

Din punct de vedere biologic, lucrul acesta nu este imposibil şi au existat şi există asemenea fiinţe care sunt doar copia aceluiaşi individ, şi ele n-au evoluat.

Sigur că, dacă adevărul acesta l-am privi doar la nivelul strict biologic al ADN-ului, e un adevăr pe care nu-l mai contestă nimeni. Evoluţia este fundamentată pe faptul că indivizii din specia care evoluează sunt diferiţi. Numai că există şi un ADN cultural, şi acolo lucrurile se întâmplă la fel. Este un pic mai subtil, într-adevăr, dar s-a dovedit că societăţile care au reuşit să evolueze rapid au fost cele care au ştiut să preţuiască diversitatea, s-o încurajeze şi s-o dezvolte.

O asemenea societate este, cel puţin de o sută de ani, societatea românească, şi lucrul acesta ne face să ne simţim extrem de confortabil. Am să folosesc terminologia celor care scriau Proclamaţia de la Alba Iulia, ca "popoare conlocuitoare cu poporul român, care împreună formează naţiunea română modernă".

Diversitatea este, într-adevăr, stimaţi colegi, un motor al dezvoltării, diferenţele sunt un motor al dezvoltării, dezbaterea este un motor al dezvoltării, şi cu cât lucrurile acestea se vor manifesta mai mult, mai liber, cu atât societatea progresează, evoluează mai repede.

Astăzi sărbătorim Ziua minorităţilor naţionale din România. Suntem 20 de asemenea minorităţi care, împreună cu poporul român, formează naţiunea română. Suntem 20 de asemenea minorităţi care şi-au găsit un drum fundamentat de părinţii fondatori ai naţiunii române, adică de cei care au gândit şi au scris Proclamaţia de la Alba Iulia.

Pentru noi este un lucru excepţional lucrul acesta, încercăm să-l păstrăm, să-l dezvoltăm, în spiritul ei primordial şi sper că prezenţa noastră aici, împreună cu dumneavoastră, a fost, este şi va fi un lucru folositor şi un factor de progres.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Vîlceanu, Grupul PNL. Nu mai doriţi?

A, vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Domnule preşedinte,

Aş dori să vă solicit retrimiterea la comisie a pct. 2, PL-x 725/2018, Legea pensiilor, pentru că sunt mai multe chestiuni de neconstituţionalitate care trebuie rezolvate înainte de a intra la plen, altfel legea va fi neconstituţională.

În condiţiile în care nu sunteţi de acord cu aceasta, o să vă explic, la dezbateri generale, care sunt chestiunile de neconstituţionalitate. Există deja o decizie a Curţii în sensul acesta.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Bun.

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Avem o propunere de retrimitere.

Să înceapă votul.

70 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, două abţineri.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Şi aş mai avea o propunere de retrimitere, tot două săptămâni, pentru PL-x 285/2018 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare), poziţia 6 pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 285. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018, da?

Raportul Comisiei pentru buget.

Să înceapă votul.

70 de voturi pentru, 132 de voturi împotrivă.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Am finalizat.

Alte intervenţii la ordinea de zi? Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi aprobată.

2. Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii; PL-x 725/2018; procedură de urgenţă.

Guvernul României.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi (ministrul muncii şi justiţiei sociale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii a fost elaborat, urmare a unei analize riguroase a cadrului actual de reglementare, fiind pentru prima dată rezultatul unui proces larg de consultare a organizaţiilor de pensionari.

Un aspect esenţial, avut în vedere de Guvern, vizează creşterea nivelului de trai al pensionarilor.

Proiectul de lege supus aprobării îşi propune ca din sistemul de pensii din România să fie eliminate inechităţile dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri, cât şi pentru fiecare gen.

Proiectul de lege propune ca sistemul de pensii din România să se fundamenteze pe următoarele principii de bază: principiul contributivităţii, principiul solidarităţii sociale, principiul egalităţii şi principiul imprescriptibilităţii.

Proiectul de lege cuprinde reglementări privind condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru următoarele categorii: activitate desfăşurată în grupele I şi a II-a de muncă; condiţii speciale, condiţii deosebite de muncă; persoanele cu dizabilităţi.

Se creează condiţii de pensionare pentru limită de vârstă mai avantajoase pentru femeile care au crescut, adoptat, născut cel puţin trei copii.

Întrucât pensia anticipată avea un regim juridic aproape identic cu pensia pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare, s-a considerat necesar a se elimina această categorie de pensie anticipată şi redefinirea acesteia.

Elemente de noutate introduse prin Proiectul noii Legi a pensiilor privind sistemul public: definirea noţiunii de pensionar; se extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare, prin valorificarea perioadei de master şi doctorat, în plus faţă de studiile universitare la zi; reglementarea unei noi formule de calcul, utilizarea la calculul punctajelor aferente perioadelor lucrate datei de 1 aprilie 2001 a venitului brut realizat lunar; reglementarea acordării unei majorări a punctajelor lunare, în cazul nedovedirii veniturilor brute realizate în perioada 1 februarie 1975 şi 1 aprilie 2001; instituirea unui cuantum minim al pensiei contributive.

Se introduce o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, ce reprezintă 25% din pensia soţului decedat.

În concluzie, noua filosofie pe care se bazează proiectul propus răspunde într-un mod mai adecvat provocărilor prezente şi de viitor.

Şi, ca să fac o scurtă precizare la decizia Curţii Constituţionale, pe care colegul nostru, domnul Vîlceanu, vrea să ne-o prezinte, este o decizie care se referă la pensionarii de invaliditate, şi anume în sensul că nu vor trebui să aibă un anumit stagiu prevăzut în lege, dar această problemă va fi rezolvată prin Legea indemnizaţiei sociale, care este în dezbatere acum, şi până în 2021, când va intra în vigoare acest aspect, va fi rezolvată problema.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Solomon, raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Procedură de urgenţă.

Vă rog să ne propuneţi şi timpul, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unui nou act normativ în domeniul sistemului public de pensii, care îşi propune eliminarea din sistemul de pensii din România a inechităţilor dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri, cât şi pentru fiecare tip de gen, precum şi dintre categorii de persoane care au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii de muncă şi cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2018.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi respinse redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnule preşedinte,

Cu voia dumneavoastră, am şi două clarificări primite de la Departamentul Legislativ.

Şi anume, la amendamente admise, la poziţia 102, referitor la art. 73 alin. (3), trimiterea se face la art. 69, nu la art. 68, ca urmare a introducerii unui nou articol şi a renumerotării, astfel încât alin. (3) să sune astfel: "Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 69 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă".

Domnul Florin Iordache:

OK.

Domnul Adrian Solomon:

De asemenea, la amendamente respinse, la poziţia 91, referitor la art. 62 lit. b) au fost omişi o parte din autori, respectiv domnii deputaţi ai PNL: Dumitru Oprea, Mara Calista, Claudiu Răcuci, Dan Vîlceanu şi Florin Roman.

Ca timp de dezbatere, 20 de minute dezbateri generale, 20 de minute pe amendamente.

Domnul Florin Iordache:

Deci 20 de minute. Am înţeles.

La dezbateri generale... Este procedură de urgenţă.

Aveţi intervenţii? Nu.

Staţi să aprobăm timpul şi apoi, la dezbateri generale, fiecare grup parlamentar... Este procedură de urgenţă; un vorbitor de grup.

Să înceapă votul, şi apoi domnul Márton Árpád.

145 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 6 abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul.

A fost adoptat timpul.

Domnul Márton Árpád, procedură.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Stimate domnule preşedinte al comisiei,

Stimaţi colegi,

Nu e bine să vă bateţi joc de o astfel de lege importantă.

Nu e bine să daţi 20 de minute pentru dezbaterea unui raport de 297 de pagini. Nu e bine!

De aceea aş fi dorit să intervin înainte. Dădeaţi măcar o oră pentru ca fiecare grup parlamentar să-şi poată susţină două, trei amendamente mai importante. Dar aceasta nu este o procedură normală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi noi avem aceeaşi obiecţie.

Ne vom explica votul împotriva timpului propus de dumneavoastră.

Este inadmisibil ca o lege atât de importantă, cu un impact social atât de mare, să fie discutată în 20 minute, în Camera decizională.

Sunt foarte multe amendamente care, în mod evident, ar trebui discutate, cu intervenţii pe dezbateri generale, din partea fiecărui grup parlamentar. 20 de minute este un timp alocat unei reglementări fără niciun fel de semnificaţie în restul procedurii parlamentare.

De aceea, facem apel la dumneavoastră să reluaţi votul şi să supuneţi votului, eventual, ca 60 de minute să fie alocate unei astfel de discuţii, aşa cum a propus şi Grupul UDMR.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Deci, repet, propunerea preşedintelui comisiei este 20 de minute, dând la o parte dezbaterile generale, unde fiecare coleg poate vorbi cinci minute; cinci minute ori şase grupuri, încă o jumătate de oră, deci depăşim.

Nu am nicio problemă. Înţeleg că dumneavoastră vreţi să propuneţi timp de dezbatere 60 de minute.

Voi supune timpul de dezbatere, şi dacă propunerea dumneavoastră este respinsă, rămânem la cele 20 de minute.

Bun. Este o propunere pentru un timp de dezbatere de 60 de minute. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

82 de voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 3 abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Începem dezbaterile generale.

Vă rog. Câte un vorbitor; este procedură de urgenţă.

Cine se înscrie la dezbateri generale?

Doamna Csép Éva-Andrea, de la UDMR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimate domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ajuns din nou, pentru a treia oară după Revoluţie, la un moment de cotitură în ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii în România.

Dacă ne raportăm la ultimele date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, constatăm că în trimestrul al II-lea al anului 2018 cifra medie a pensionarilor a fost de 5.207.000 de persoane, iar cuantumul pensiei medii lunare a fost de 1.122 de lei.

Putem deduce, astfel, printr-un calcul simplu, că cetăţenii beneficiari ai sistemului public de pensii constituie o pătrime din numărul total al populaţiei rezidente din România.

Prin urmare, consider că este absolut necesar să tratăm cu o importanţă deosebită pensionarii, prin intermediul posibilităţilor pe care le avem la dispoziţie, şi să asigurăm un cadru legal adecvat care, prin stabilirea unor condiţii reale şi egale, să ofere celor îndreptăţiţi o pensie demnă pentru anii în care au fost activi din punct de vedere profesional.

Trebuie să recunoaştem că Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, care se află astăzi în plenul Camerei Deputaţilor, este elaborat într-o formă mult mai acceptabilă şi mult mai avantajoasă pentru beneficiarii sistemului, raportat la momentul înaintării acestuia în Parlament.

Viitoarea Lege privind sistemul public de pensii trebuie să fie una corectă pentru toţi beneficiarii, indiferent dacă vorbim de persoane aflate în pensie pentru limită de vârstă, de cei cu pensie anticipată sau de beneficiarii pensiei de invaliditate.

Este inacceptabil şi inadmisibil ca acordarea unui anumit pachet de privilegii pentru o categorie de pensionari să fie în dezavantajul pensionarilor dintr-o altă categorie.

Mai exact, dacă majoritatea pensionarilor vor beneficia de o creştere semnificativă a pensiilor pentru limită de vârstă, acesta nu poate rezulta din diminuarea pensiilor de invaliditate.

Când dezbatem o lege de o importanţă majoră, precum Legea pensiilor, nu putem să privim doar într-o singură direcţie.

Da, pensiile vor creşte. Vor creşte chiar semnificativ în anii care urmează, dar ce se va întâmpla cu persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, ca urmare a unui accident de muncă sau boli profesionale, sau ca urmare a unor boli obişnuite şi accidente care nu au legătură cu munca şi astfel n-au avut posibilitatea de a realiza un stagiu de cotizare de minimum 15 ani?

Vă spun eu - o nenorocire. Nimeni nu s-a gândit la aceşti oameni, până când Grupul UDMR nu a impus această problemă ca subiect de referinţă pentru acest Proiect al Legii pensiilor.

Se spune că va exista, nu ştim când, o Lege a indemnizaţiei sociale, în care vor fi cuprinse toate acele persoane şi toate acele situaţii în care nu s-a reuşit realizarea stagiului minim de cotizare, o lege care va prevede anumite indemnizaţii sociale pentru aceste categorii de persoane.

Dar vă întreb: persoanele care suferă de invaliditate se află în situaţie identică cu cei asistaţi social?

Vă las, stimaţi colegi, să apreciaţi dumneavoastră acest aspect.

Cu toate acestea, sunt convinsă că, printr-o procedură de verificare şi de reîncadrarea corectă a beneficiarilor sistemului, trebuie eliminate abuzurile în ceea ce priveşte pensiile de invaliditate, pentru a-i proteja pe cei care se află cu adevărat în această situaţie şi pentru a-i exclude pe cei care au intrat pe uşa din dos în acest sistem.

Consider că soluţia trebuie căutată la nivelul comisiilor medicale, prin implementarea unor metode de combatere a corupţiei la nivelul acestora, şi nu prin condiţionarea obţinerii pensiei de invaliditate, de existenţa sau neexistenţa unui stagiu de cotizare exagerat, în cazul acestor persoane.

Totuşi, în afara celor menţionate mai înainte, în acest moment putem spune că avem în faţa noastră un Proiect de Lege privind sistemul public de pensii acceptabil, mai bun decât cel care este acum în vigoare.

Prin acest proiect se extinde sfera perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare, prin valorificarea perioadei studiilor de masterat şi doctorat, în plus faţă de cele prevăzute de actuala lege.

Amendamentul Uniunii privind includerea în stagiul asimilat concediului de acomodare, oferită mamelor adoptive, va fi preluat într-o Lege a adopţiilor, cu promisiunea majorităţii parlamentare.

Totodată, se prevede posibilitatea pensionării cu şase ani mai repede a mamelor care nasc şi cresc copii, cel puţin trei copii, până la vârsta de 16 ani, inclusiv în situaţia în care printre aceştia sunt şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani. Acest amendament a fost formulat de UDMR şi le mulţumim membrilor comisiei de specialitate care au fost de acord şi şi-au însuşit acest amendament. Astfel, stimulăm creşterea natalităţii şi promovăm dezinstituţionalizarea.

De asemenea, se oferă posibilitatea persoanelor interesate ca în cazul în care au realizat un stagiu minim de cotizare de 10 ani - accentuez, 10 ani, şi nu 15, cum era în forma iniţială - să aibă posibilitatea de a cumpăra vechime în muncă pe o perioadă de maximum 5 ani, anteriori încheierii contractului, la alegere, din perioade diferite.

Totodată, au fost incluse în categoria locurilor de muncă care se încadrează în condiţii speciale, tot la propunerea UDMR, şi profesiile de dansatori populari şi solist de muzică populară.

O să susţinem în continuare amendamentele formulate în privinţa obţinerii pensiilor de invaliditate, în ciuda faptului că s-a promis că va ajunge într-un timp cât mai scurt, în Parlament, Legea indemnizaţiilor sociale, care va acoperi această categorie de beneficiari.

Nu putem să impunem un stagiu minim de cotizare de 15 ani pentru pensie de invaliditate persoanelor care au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, în urma unui accident de muncă sau boală profesională. Nu este corect faţă de ei!

Totodată, ne angajăm că vom lucra noi pe un proiect de lege prin care să oferim protecţie acestei categorii de persoane, dacă nu apare urgent această Lege a indemnizaţiei sociale promise.

UDMR a acordat o atenţie sporită iniţiativelor care au oferit protecţie familiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor defavorizate şi persoanelor marginalizate sau excluse social.

Scopul nostru este de a asigura bunăstare societăţii, siguranţă, justiţie socială şi convieţuire armonioasă.

În contextul politicii sociale, Proiectul privind noua Lege a pensiilor este extrem de important, iar responsabilitatea noastră este să reuşim, prin toate mijloacele, obţinerea unei forme finale care să asigure o pensie echitabilă tuturor beneficiarilor sistemului pentru anii de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Continuăm.

Domnul Vîlceanu, Grupul PNL. Aveţi cinci minute.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Seidler, de la USR.

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să începem dezbaterea aceasta, atât cât e ea, chiar şi 20 de minute, încercând să facem abstracţie de partidul din care venim şi încercând să facem o lege mai bună sau să încercăm, pe cât posibil, acum, la plen, pentru că s-a respins reîntoarcerea la comisie, să rezolvăm câteva din marile probleme ale acestui proiect de lege.

În primul rând, o să încep cu chestiunile de natură constituţională sau cu problemele de neconstituţionalitate pe care acest proiect de lege le are.

Unul dintre aspectele neconstituţionale se referă, aşa cum spunea şi Andrea mai devreme, la discriminarea dintre persoanele cu dizabilităţi. Nu poţi să prevezi în proiectul de lege că doar nevăzătorii beneficiază de o treime din stagiul complet de cotizare, pentru a ieşi la pensie. Trebuie introdus clar următorul text: "toate persoanele cu handicap grav". Nu poţi să spui că numai o categorie de persoane cu handicap beneficiază de această prevedere.

După aceea, o să vă citesc o decizie a Curţii Constituţionale, nr. 680 din 26 iunie 2012: "Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă, din cauza bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca, este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste şi a unui stagiu minim de cotizare, de la care poate fi acordată pensia de invaliditate, nu se justifică".

Deci, Curtea Constituţională deja s-a pronunţat cu privire la legarea pensiei de invaliditate de un stagiu minim de cotizare de 15 ani în acest proiect şi a stabilit că este neconstituţional să faci aşa ceva.

Practic, mai putem rezolva această problemă astăzi, la plen, votând amendamentul pe care l-am formulat, cu privire la faptul că pensia de invaliditate trebuie primită, indiferent de stagiul de cotizare.

Şi vreau să vă spun că textul de lege prevede faptul că numai cumulativ, îndeplinind anumite condiţii, printre care şi acest stagiu minim de cotizare, poţi primi pensie de invaliditate.

O să trec la alt aspect care poate, de asemenea, avea aspecte de neconstituţionalitate.

Sintagma "datorat şi plătit". "Vei primi pensie pentru contribuţiile datorate şi plătite".

Eu vreau să vă aduc aminte faptul că, în acest moment, sunt mai multe companii de stat, de exemplu, şi nu spun de cele private, dar sunt companii de stat care nu plătesc contribuţiile pentru angajaţii lor către bugetul de pensii. Şi atunci, oamenii care nu au avut contribuţiile plătite de către persoana juridică, cea care le-a şi reţinut, nu vor primi pensie pe această perioadă.

Or, eu stau şi mă întreb următorul lucru: cu ce a greşit un cetăţean, căruia i-a fost reţinută suma către bugetul de pensii, că acea companie n-a plătit contribuţiile mai departe? Cum poate el controla acest fapt sau cum poate verifica acest lucru? De ce am inventat sau de ce am înfiinţat în România ANAF? Statul are instituţii care trebuie să verifice şi să ia toate măsurile ca veniturile către buget să fie încasate, inclusiv aceste contribuţii. Ce legătură sau cum poate omul, salariatul, să intervină, astfel încât contribuţiile lui să-i fie plătite?

Repet, astăzi avem companii care nu plătesc contribuţiile către bugetul de pensii.

Un alt aspect, pe care aş vrea să vi-l relev, este legat de principiul contributivităţii. Pe actualul proiect de lege, fie că ai contribuit 15 ani la salariul minim, fie că ai contribuit 15 ani la salariul mediu, vei primi exact aceeaşi pensie, adică pensia minimă.

Nu se poate ca două persoane care contribuie diferit - şi totuşi este o diferenţă mare între contribuţii - să primească aceeaşi pensie.

Ba, mai mult decât atât, dacă ai contribuit 25 de ani la salariul minim sau ai contribuit 25 de ani la 75% din salariul mediu, tot pensie minimă vei primi.

La un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, dacă ai contribuit la salariul minim, sau dacă ai contribuit la 60% din salariul mediu, tot pensie minimă vei primi.

Cum încurajăm munca?! De ce ar mai munci cineva după 15 ani, când după ce îşi asimilează stagiile pentru facultate, pentru armată şi aşa mai departe, având în vedere şi prevederea acesta, de ce ar mai munci cineva? El va primi pensie oricum, pensia minimă. Oricum pe aceea o primeşte!

De asemenea, se face o mare nedreptate în legătură cu cei care au lucrat...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi! Sunt şase minute deja!

Domnul Dan Vîlceanu:

... în grupa I şi a II-a de muncă. Pentru că din 2015 le tot promite Parlamentul, prin diverse legi adoptate, că le indexează punctul de pensie - de fapt le majorează punctajul -, şi lucrul acesta nu se întâmplă.

Ba, mai mult, pe actuala lege, dacă faceţi un calcul, care nu e foarte complicat, o să vedeţi că cei care au lucrat în grupa I de muncă vor primi o pensie cu 1.000 de lei mai puţin decât primesc pe actuala lege, pe legea în vigoare.

O să mă opresc aici, pentru că mi-aţi spus să concluzionez, dar, din punctul meu de vedere, sunt foarte multe aspecte care fac această lege strâmbă, este în dezavantajul pensionarilor şi mai ales în dezavantajul celor care astăzi lucrează şi vor ieşi la pensie.

Şi ultima idee, pe care chiar să v-o transmit, este legată de faptul că am ajuns, în România, să avem o lege în vigoare şi ca să fie respectată trebuie să facem un amendament la proiectul de lege pe care-l discutăm, să fie respectată legea în vigoare.

Cum de am ajuns să avem o lege în vigoare, şi ea să nu fie aplicată?! Şi mă refer aici la indexarea punctului de pensie, de la 1 ianuarie. Avem o lege în vigoare care spune foarte clar că punctul de pensie se indexează de la 1 ianuarie, cu inflaţia şi jumătate din salariul mediu brut, şi ea nu se aplică.

Şi ar trebui să facem amendament la acest proiect de lege, să aplici legea în vigoare. Este incredibilă situaţia în care am ajuns!

Şi ultima, şi aici închei.

Domnule ministru, nu poţi să îndrepţi o chestiune de neconstituţionalitate dintr-o lege cu o altă lege, trebuie s-o elimini din legea asta! Nu se poate aşa ceva!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Totuşi, sunt opt minute. Vedeţi că depăşim, de fapt, timpul.

Domnul Seidler, Grupul USR.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Prin legea pe care urmează să o votăm astăzi, statul român părăseşte, practic, contribuabilii săi, angajaţii de astăzi; îi lasă fără niciun fel de protecţie, pentru că nici măcar nu-i informează atunci când, eventual, angajatorii lor nu le plătesc contribuţiile şi îi lasă, prin acest lucru, implicit, fără stagiu de cotizare.

Vă aduc aminte că principalii datornici la fondul de pensii publice sunt tocmai companiile de stat.

Pensionarii de astăzi aveau 35 de ani în momentul în care a căzut Republica Socialistă România şi ştiu cum arată minciunile şi manipulările.

Aţi acuzat, cei din majoritatea de astăzi, o altă majoritate că a tăiat pensiile, dar ce aţi făcut dumneavoastră este exact acelaşi lucru - aţi tăiat cu 12% din pensiile viitoare ale copiilor şi nepoţilor bunicilor de astăzi.

Aţi promis echitate şi justiţie socială, dar nu v-aţi atins de pensiile speciale. Ba, mai mult, le-aţi înmulţit, aţi dat pensii speciale Avocatului Poporului, Autorităţii Electorale Permanente, Consiliului Concurenţei şi, dacă v-ar fi permis Curtea Constituţională, chiar şi aleşilor locali.

Le-aţi promis spitale noi pensionarilor de astăzi şi condiţii decente, dar aţi amânat această promisiune, nu se ştie pe când.

Prin legea aceasta le promiteţi pensionarilor că le veţi da mai mult. Ceea ce nu le spuneţi este că acest "mai mult" este luat cu împrumut scump, pe care îl vor plăti copiii şi nepoţii lor.

Legea, aşa cum s-a mai spus, e plină de aspecte de neconstituţionalitate, pe care veţi vedea că le va constata Curtea Constituţională şi tot noi va trebui să le corectăm.

Pensionarii din România de astăzi nu sunt de vânzare, om cu om, ca să-i cumpăraţi voi.

USR nu va participa la înşelătoria pe care aţi pus-o la cale prin această Lege a pensiilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Turcescu, Grupul PMP.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua!

De la bun început voi spune că deputaţii Partidului Mişcarea Populară vor vota împotriva acestui proiect de lege, pentru că nu dorim să vindem speranţe deşarte românilor.

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul PSD-ALDE al noii Legi a pensiilor publice este nesustenabil.

Din 2022, conform acestui proiect de lege şi calculelor făcute de Guvern, cheltuielile în sistemul public de pensii vor atinge valori foarte mari, creşterea fiind de aproape 130%. Aceasta înseamnă că adăugăm 18 miliarde de euro la cheltuieli curente, care sunt astăzi de aproximativ 13,5 miliarde de euro.

Dacă nu există măsuri de îmbunătăţire a colectării contribuţiilor sociale, se va ajunge la o înrăutăţire semnificativă a situaţiei deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat. E evident că finanţele publice şi economia vor fi profund destabilizate.

Dar, aşa cum s-a mai subliniat, dar cred că este important să accentuăm, după această aşa-zisă reformă va continua dezechilibrul între pensiile publice, care sunt bazate pe principiul contributivităţii, şi pensiile speciale. Pentru că pensiile speciale sunt în continuare mult mai generoase, sunt acordate în condiţii semnificativ mai favorabile, şi la ele nu se aplică principiul contributivităţii.

Acest proiect de lege, în plus, se bazează pe o Lege a salarizării prost scrisă. E o lege care a creat deja decalaje foarte mari de salarizare între români şi se va mări şi decalajul între pensii.

Reamintesc că românii au cerut ca orele suplimentare, de exemplu gărzile medicilor, pentru care s-au plătit contribuţii sociale, să fie incluse în vechimea în muncă. Lucrul acesta încă nu s-a realizat.

Încerc să spicuiesc dintr-o serie de chestiuni pe care noi le-am notat, care justifică faptul că nu vom vota acest proiect de lege.

Partidul Mişcarea Populară consideră că acest sistem de pensii trebuie să fie echitabil, evident, faţă de toţi românii şi orice reformă a sistemului trebuie să înceapă de la eliminarea inechităţilor existente la această oră în zona pensiilor. Or, câtă vreme există pensii speciale, pensiile nesimţite, numai de echitate nu poate fi vorba!

Prin urmare, PMP, spun încă o dată, va vota împotriva acestui proiect de lege şi - vreau să se reţină acest lucru - e vânzare de vânt şi vânare de vânt ceea ce faceţi în momentul de faţă, pentru că nu se va putea susţine un astfel de sistem, aşa cum este el imaginat astăzi.

Din păcate, îi minţiţi atât pe pensionarii care aşteaptă cu sufletul la gură un nou proiect de lege privind pensiile - e o aşteptare clară -, dar îi minţiţi, pe de altă parte, îi minţiţi şi pe viitori pensionari, pentru că le vindeţi nişte iluzii, şi unele dintre ele sunt deja iluzii periculoase.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Nechifor, vă rog.

Şi apoi doamna ministru Olguţa Vasilescu.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

O Lege a pensiilor cred că trebuia dată demult, nu doar acum, nu doar în prag de sărbători, nu aşa, cu negocieri mai mult sau mai puţin subterane, pentru că, din păcate, sunt în România foarte mulţi pensionari care nu trăiesc foarte bine.

Dar văd că începe să devină o regulă nerespectarea legii, pentru că dacă ne raportăm şi la anul în care trăim în prezent, nu s-a respectat legea în vigoare. Ştim foarte bine, s-a dat doar de la 1 iulie acea creştere cu 10%, de la 1.000 de lei punctul de pensie, la 1.100 de lei.

Văd, în continuare, că se perpetuează acest fenomen şi, mai mult decât atât, creştem şi data la care se aplică, pentru că în loc de 1 iulie se merge către 1 septembrie şi cine ştie cum va arăta viitorul.

Vreau să vă spun că Grupul PRO România a avut un amendament la Comisia pentru muncă, care a trecut cu largă majoritate la Comisia pentru drepturile omului. Am propus atunci un lucru care pare un pic mai curajos, care pare să nu fie sustenabil, dar vreau să-l explic. Şi am propus ca, în loc de aplicarea unei creşteri total modeste de la 1 septembrie anul viitor, punctul de pensie să fie egal cu valoarea de 1.875 de lei, de la 1 ianuarie, pentru că, stimaţii mei colegi, pensionarii trăiesc de la 1 ianuarie cu facturi în plus, cu bani necesari în familie, cu medicamente mai scumpe, cu tot ce presupune viaţa lor.

Şi pentru că încercăm să fim foarte serioşi, vă spunem şi de unde finanţăm această creştere destul de importantă şi vă spun că, din punctul nostru de vedere, sursa de finanţarea trebuie să fie exact aceeaşi pe care domnul Dragnea a identificat-o atunci când a anunţat acel fond de investiţii în valoare de 10 miliarde şi sper ca doamna Dăncilă să nu aibă dreptate, să fie vorba despre euro, pentru că, într-adevăr, cu 46 de miliarde cred că putem fi sustenabili pe un astfel de proiect.

PRO România a făcut ce a putut pentru pensionari. Rămâne votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Doamna ministru Lia Olguţa Vasilescu, Grupul PSD şi am finalizat.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa celui mai important proiect de lege din anul 2018, care priveşte nu doar peste 5 milioane de pensionari, dar şi generaţiile următoare.

Este o lege la care s-a lucrat temeinic şi aş vrea, pe această cale, să le mulţumesc specialiştilor de la Casa Naţională de Pensii, care nu doar că au scris textul acestei legi, dar au făcut şi nenumărate simulări, astfel încât să nu avem niciun fel de problemă în aplicarea acestei legi; ea respectă şi Programul de guvernare.

Dar, mai important decât orice, este o lege aplicabilă, care are avizul Ministerelor de Finanţe, Justiţie şi al Consiliului Legislativ, inclusiv pe chestiuni care, de la această tribună, au fost sesizate ca fiind susceptibile de probleme de constituţionalitate.

Cel mai important principiu al legii este, fără îndoială, contributivitatea, dar s-a urmărit, în acelaşi timp, eliminarea mai multor inechităţi, cum ar fi pensii diferite între femei şi bărbaţi sau pensii diferite între persoane de acelaşi gen care aveau acelaşi punctaj, au lucrat acelaşi număr de ani şi, cu toate astea, aveau pensii diferite, pentru că au ieşit pe legislaţii diferite la pensie.

În acelaşi timp, aş vrea să subliniez un lucru, şi anume că nu mai este posibil ca persoane care au contribuit 35 de ani să aibă aceeaşi pensie minimă cu alte persoane care au contribuit sub 10 ani, aşa cum se întâmpla până acum, pentru că, dacă vă uitaţi cu atenţie în lege, veţi vedea că şi în funcţie de numărul de ani lucraţi se primeşte un procent în plus.

Iarăşi un lucru pe care vreau să-l subliniez: punctul de pensie se dublează în interiorul mandatului nostru, deci nu după 2021, aşa cum s-a tot repetat în spaţiul public. Pornim de la 871 de lei punctul de pensie, în anul 2016; în prezent suntem la 1.100 de lei, anul viitor va fi 1.265 de lei, iar în anul 2020, deci în interiorul mandatului nostru, va fi 1.775 de lei. Desigur, la asta se adaugă că în anul 2021 mai este o creştere a punctului de pensie, dar se câştigă atât din noua formulă de calcul, cât şi din recunoaşterea unor drepturi de natură salarială, cum ar fi acordul global sau al 13-lea salariu, care până acum nu erau luate în calcul.

Apar, de asemenea, în această lege, noi beneficii, se păstrează dreptul soţului supravieţuitor de a beneficia de 50% din pensia soţului decedat, dar, dacă doreşte să-şi păstreze pensia proprie, poate să cumuleze 25% din pensia soţului decedat, dacă acesta este în avantajul său. Deci se merge pe principiul "dreptul cel mai avantajos".

S-au redefinit gradele de invaliditate de asemenea manieră încât să se poată cumula pensia de invaliditate cu alte venituri.

Apare posibilitatea de a exista şi alte locuri de muncă în condiţii speciale, faţă de ceea ce este la ora actuală în legislaţie. Desigur, aceste noi locuri de muncă vor fi stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

Apare posibilitatea diferenţierii pensiilor în funcţie de anii lucraţi.

Apare posibilitatea de a opta pentru pensia mai avantajoasă. Dacă, de exemplu, au o pensie de invaliditate, pot să meargă pe indemnizaţia socială, în cazul în care aceasta este mai avantajoasă. Şi eu garantez faptul că foarte mulţi vor opta pentru această formulă, pentru că îi avantajează.

Şi aici aş vrea să ridic problema pe care au sesizat-o colegii noştri, că ar fi o chestiune de neconstituţionalitate, că sunt scoşi din bugetul asigurărilor sociale cei care au pensii de invaliditate. Tocmai - vă rog frumos să citiţi cu atenţie legea - ei rămân în bugetul asigurărilor sociale, cei care au pensii de invaliditate. Li se dă posibilitatea să opteze, ceea ce este cu totul altceva.

Este o discuţie pe care am avut-o cu foarte mulţi constituţionalişti, care ne-au spus că dacă este opţiunea omului şi este mai favorabil pentru el, desigur că nu ridică niciun fel de problemă de neconstituţionalitate.

Apare, desigur, acest principiu, de datorat şi plătit, atât de blamat. Dar să nu uităm faptul că anul trecut aveam două milioane de persoane care nu aveau contribuţiile plătite, ceea ce desigur că nu este în regulă. Şi vă asigur că în toate legile din Uniunea Europeană - legile pensiilor - există această obligativitate de a plăti contribuţiile dacă vrei să beneficiezi de dreptul de a fi pensionar.

Sigur că ne-am gândit şi la ce înseamnă acest lucru. Pentru că, într-adevăr, sunt foarte multe companii, inclusiv de stat, care nu au achitat contribuţiile pentru angajaţi. Şi am considerat că dacă statul român nu şi-a activat toate mecanismele de autoapărare, atunci este greşeala statului şi bineînţeles că nu va fi penalizat cetăţeanul, ci i se va recunoaşte vechimea în muncă, la fel ca şi cum el ar fi contribuit.

Dar din 2021, tocmai pentru că activăm acum mecanismele statului, în sensul că ANAF va avea obligaţia să pună la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii tot ceea ce înseamnă contribuţiile plătite şi datorate, iar Casa Naţională de Pensii va pune pe site-ul său, astfel încât fiecare cetăţean să poată să vadă cât şi-a plătit contribuţia.

Iarăşi, foarte important - o să mă opresc, deşi sunt alţi colegi care au vorbit peste timpul alocat - este faptul că nu va putea să mai existe vreo pensie recalculată care să scadă. Este prevăzut acest lucru în lege.

Şi, în final, aş vrea să vă dau un exemplu de calcul, pentru că aţi tot spus aici că i-am neglijat pe pensionari, faptul că nu a crescut punctul de pensie de la 1 ianuarie înseamnă că le-am reţinut din drepturi.

Vreau să vă fac un calcul, primit de la Casa Naţională de Pensii. Pentru o pensie brută de 3.000 de lei, cu un punctaj de 3,4, în anul 2016, în ianuarie 2017 a devenit 3.158 pe brut, în iulie 2017 - 3.442 pe brut. În anul 2018, prin aplicarea strictă a prevederilor legale, fără corecţiile operate de Guvern, atât la punctul de pensie, cât şi la impozitare, ar fi ajuns la 3.341 de lei pe brut şi 2.873 de lei pe net, dar, prin aplicarea măsurilor noastre, a ajuns la 3.786 de lei pe brut şi 3.607 lei pe net. Se observă o creştere a pensiei nete din 2016, de la 2.590 de lei, cu 1.017 lei, în iulie 2018, în varianta Guvernului, faţă de o creştere a pensiei nete de doar 283 de lei, în iulie 2018, cât ar fi fost dacă am fi aplicat formula prevăzută în actuala lege.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am terminat dezbaterile. (Vociferări.)

(Domnul deputat Eugen Tomac solicită să ia cuvântul.)

Nu, un singur vorbitor, e procedură de urgenţă, îmi pare rău.

A vorbit domnul... (Aplauze.)

Păi, a vorbit... un singur vorbitor, de la dumneavoastră, respectiv, domnul Turcescu.

Mulţumesc.

E procedură de urgenţă. A vorbit domnul Turcescu.

Mulţumesc.

Intrăm în dezbatere, stimaţi colegi.

Avem 20 de minute de dezbatere.

Rog colegii, atunci când doresc, să intervină la amendamente.

Dacă la titlul legii? Până la art. 2? Nu sunt intervenţii.

Doreşte cineva la art. 2? Nu.

La... mai departe, la art. 3?

Doamna Csép, vă rog, la... vă rog, vreţi să interveniţi la art. 3 lit. ş) înţeleg, da?

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da. Deci la nr. crt. 8, art. 3 lit. ş), forma adoptată de... deci pe care o găsim şi în raport, sună în felul următor: "Pensionar - şi este definiţia calităţii de pensionar - persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare".

La acest art. 3 lit. ş) avem un amendament respins de comisie, care sună în felul următor. Este nr. 12 la amendamentele respinse...

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, este...

Doamna Csép Éva-Andrea:

... pct. ş): "...persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi persoanele încadrate în grad de handicap grav care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare".

Vă rog frumos, domnule preşedinte, să supuneţi votului modificarea acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Deci, stimaţi colegi, vă rog să introduceţi cartelele. Voi supune votului dumneavoastră amendamentul colegei noastre. Este vorba de lit. ş), introducerea.... (Vociferări.)

ş)... ş). Este vorba de poziţia 12. "Pensionar" - sintagma "persoane încadrate în grad de handicap grav"... şi textul curge. Să înceapă votul.

Unanimitate de voturi. 215 voturi pentru. A fost adoptat.

În concordanţă, doamnă deputat, la art. 52 lit. a), poziţia 66, pentru corelare, la lit. a), textul este: "...indiferent de vârstă, dacă au realizat în condiţii de handicap grav cel puţin o treime... stagiul complet de cotizare". Da? Corect.

Voi supune votului şi pe acesta, când ajung la 52. Bun. Mergem mai departe.

Domnul Seidler.

Să-mi spuneţi, la amendamente respinse, ce poziţie? Cât?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

2.

Domnul Florin Iordache:

Poziţia 2? Revenim. A, păi, am întrebat. Bun.

Revenim la amendamente respinse, poziţia 2, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La poziţia 2, art. 2 lit. c) - principiul contributivităţii. Şi vorbim despre sintagma "datorat şi plătit", în forma originală, şi doar "datorat", în forma amendamentului.

Practic, vorbim despre acele persoane cărora, deşi li s-a reţinut cotizaţia, ele nu vor beneficia de pensie şi de stagiul de cotizare care să li se ia în calcul la pensie, pentru că eventual angajatorul nu a plătit pentru ele contribuţia, fără ca ele măcar să fi ştiut acest lucru sau să fi avut cum să influenţeze acest lucru.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Stimaţi colegi, supun votului amendamentul colegilor, de la poziţia 2, amendament respins. Să înceapă votul.

68 de voturi pentru, 131 de voturi împotrivă, 13 abţineri. A fost adoptată respingerea.

Vă supun, stimaţi colegi, art. 2 lit. c) din raport. Să înceapă votul.

148 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptat.

Mergem mai departe.

Dacă la art. 2 mai sunt intervenţii? La amendamente respinse, ca să puteţi urmări. Nu.

Dacă la art. 3 sunt intervenţii? De la amendamentele respinse. Nu.

Am ajuns la art. 6. Dacă sunt intervenţii? La amendamente respinse. Nu.

La articolul 10? Nu.

La articolul 13. Dacă aveţi intervenţii? Nu.

La articolul 14. Dacă aveţi intervenţii? La amendamentele respinse. Nu.

A, da. Vă rog.

Vă rog, doamnă.

Cel cu mamele? Sau care?

La 14 sunteţi.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

La amendamentele respinse, la nr. crt. 24. Vorbim de concediul de acomodare, ca perioadă asimilată.

Concediul acesta de acomodare este introdus în Legea adopţiei. Este concediul asemănător concediului de creştere a copilului.

Acest amendament prevede ca persoanele care erau în concediul de acomodare să beneficieze de aceleaşi drepturi ca mamele care sunt în concediul de creştere a copilului.

Şi amendamentul sună în felul următor: "... a beneficiat începând cu data de 1 ianuarie 2006 de concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 7 ani, ori de concediu de acomodare, începând cu luna august 2016".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă.

Vă propun... şi supun votului amendamentul respins. Să înceapă votul.

78 de voturi pentru, 134 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg nu şi-a exprimat votul. A fost respins.

Supun votului, stimaţi colegi, art. 14 în varianta comisiei. Să înceapă votul.

139 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptat.

Mai departe. 14, adoptat.

Mergem la 16. Dacă aveţi intervenţii?

La explicarea votului? Sau la ce?

Vă rog.

Numai puţin.

Da, vă rog, domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să explic de ce am votat împotriva amendamentului colegilor noştri de la UDMR.

Aşa cum am convenit, Legea nr. 273 privind adopţiile este pe traseul legislativ, la Senat. Acolo va fi sediul materiei şi vom reglementa exact ca în Ordonanţa nr. 111 din 2010 privind concediul pentru creşterea copilului, şi modul de recunoaştere la pensie a acelor perioade de acomodare cu copilul adoptat.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Până la poziţia 66?

Domnul Vîlceanu, vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

La poziţia 66 se preia lit. a) de la amendamentul aflat la poziţia 68. De fapt, este 68 la admise, 66 la respinse. Lit. a): "... indiferent de vârstă, dacă au realizat în condiţii de handicap grav cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare".

Este acel aspect la care vă făceam referire că se face discriminare între persoanele cu dizabilităţi.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Da. Vă mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins. Să înceapă votul.

212 voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptat.

Mai departe, vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Da. La poziţia 91, respinse. 80, admise, cred că este. Numai puţin.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Imediat îl găsesc.

Domnul Florin Iordache:

62 cu a)...

Domnul Dan Vîlceanu:

80... 91.

Domnul Florin Iordache:

... la admise.

Domnul Dan Vîlceanu:

Nu. Este... 91, admise, cred. Imediat îl găsesc.

Domnul Florin Iordache:

Nu, la...

Domnule coleg, vă referiţi la articol...

Domnul Dan Vîlceanu:

Nu.

Domnul Florin Iordache:

... sau la...?

Domnul Dan Vîlceanu:

Nu, poziţia. Art. 62.

Domnul Florin Iordache:

Articolul 62, da?

Domnul Dan Vîlceanu:

80...

Domnul Florin Iordache:

Deci art. 62 la admise este nr. crt. 80.

Domnul Dan Vîlceanu:

80.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dumneavoastră susţineţi admisele sau ce susţineţi? Ca să înţeleg.

Domnul Dan Vîlceanu:

Este... acela legat de pensia de invaliditate, dar numai să-l găsesc, că... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin. Linişte! (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

91 la respinse.

Domnul Dan Vîlceanu:

91. Este vorba de art. 91, la respinse. În textul proiectului, lit. b): "... au realizat la data solicitării pensiei de invaliditate stagiul minim de cotizare de 15 ani". Şi noi solicităm eliminarea acestei lit. b).

Domnul Florin Iordache:

Îl găsiţi la 91 marginal de la respinse.

Domnul Dan Vîlceanu:

Exact.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Supun votului amendamentul respins. Să înceapă votul. De eliminare.

(Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin.

Deci 87 pentru, 132 de voturi împotrivă. Nu a fost adoptat.

Domnul Dan Vîlceanu:

Şi 117 la respinse.

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin, numai puţin. Haideţi să mergem organizat.

Vă supun art. 62 lit. b) din raport. Să înceapă votul.

Deci 135 de voturi pentru, 79 de voturi împotrivă. A fost adoptat.

Mai departe.

Vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Da. 117 la respinse, 118 la admise.

(Doamna deputat Csép Éva-Andrea solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Iordache:

Staţi...

Domnul Dan Vîlceanu:

Este vorba de art. 85. Şi este legat de punctul de pensie.

Domnul Florin Iordache:

Imediat, doamnă. Reveniţi.

Mai are un amendament şi vă dau cuvântul.

Domnul Dan Vîlceanu:

Practic, solicităm aplicarea legii în vigoare privind indexarea punctului de pensie de la 1 ianuarie, aşa cum este normal, şi nu aşa cum faceţi dumneavoastră promisiunea, că se va indexa punctul de pensie de la 1 septembrie, este doar o promisiune.

Legea în vigoare spune că punctul de pensie trebuie indexat de la 1 ianuarie.

Şi amendamentul sună aşa: "Valorile punctului de pensie sunt următoarele: a) la data de 1 ianuarie 2019 - 1205 lei; b) la data de 1 septembrie 2019 - 1265 de lei; c) la data de 1 ianuarie 2020 - 1455 de lei; d) la data de 1 septembrie 2020 - 1775 de lei; e) la data de 1 septembrie 2021 - 1875 de lei.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Vă mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins. Să înceapă votul.

86 de voturi pentru, 127 de voturi împotrivă, un coleg nu şi-a exprimat votul. A fost respins.

Să înceapă votul pe raportul comisiei.

135 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, o abţinere.

Acum, stimaţi colegi, în corelare...

A fost adoptat.

Acum, în corelare. Asta vreau să susţin, doamnă Csép, ca să nu mai ieşiţi dumneavoastră.

În corelare cu ce s-a adoptat la art. 3, supun votului dumneavoastră lit. a) de la poziţia 68, lit. a). Şi citesc, ca să ştie colegii ce supun votului: "... indiferent de vârstă, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare". Acesta e textul, da? Să înceapă votul.

212 voturi pentru. Unanimitate. A fost adoptat.

Şi avem raportul complet.

Acum, revenim.

Domnul Seidler. La ce doriţi dumneavoastră să interveniţi? (Vociferări.)

Eu iau în ordine... uitaţi-vă pe ecran. Eu iau în ordinea...

Domnul Seidler, vă rog.

De la respinse, da?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da, de la respinse, 56 marginal, la o completare a art. 44 cu un alin. (2), prin care casele teritoriale de pensii odată la trei ani ar informa fiecare asigurat care nu a accesat platforma online, cu privire la stagiul de cotizare plătit de angajatorul său.

Adică, dacă tot îi tăiem din stagiul de cotizare, omului, atunci când angajatorul nu-i plăteşte contribuţiile, măcar odată la trei ani să-l informăm, să poată să ştie contribuabilul că al său angajator nu i-a plătit sau i-a plătit contribuţiile. Să fie în cunoştinţă de cauză.

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Supun votului alin. (2) al art. 44, amendament respins. Să înceapă votul.

Deci 79 de voturi pentru, 120 de voturi împotrivă, 4 abţineri. A fost respins.

Articolul 44, în formularea comisiei. Să înceapă votul.

134 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptată forma comisiei.

Stimaţi colegi,

Eu v-am propus să mergem articol cu articol. Dumneavoastră aţi... când în faţă, când în spate. Eu sunt obligat, în baza înscrierii, să vă dau cuvântul.

Următorul. Uitaţi-vă şi dumneavoastră, următorul - Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL, vă rog...

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mergem tot înainte, cum ar veni, la art. 56, pct. 70 de la admise, un amendament respins, alin. (1): "Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare şi care au născut 2 copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea cu 4 ani a vârstei de pensionare prevăzute în Anexa nr. 5".

Aşadar, scădem de la 3 la 2 ani, în virtutea principiului de a încuraja familiile să crească cât mai mulţi copii. Aceasta ar fi ideea.

Domnul Florin Iordache:

Păi, staţi puţin. Dumneavoastră vorbiţi de amendamente respinse sau admise?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

De amendament respins.

Domnul Florin Iordache:

Respins.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Respins.

Domnul Florin Iordache:

Respins. La ce poziţie?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

La poziţia 75. Poziţia 75, amendament la art. 56.

Domnul Florin Iordache:

Articolul 56 alin. (1), da?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Dumneavoastră înlocuiţi... 2 copii şi 4 ani, acolo e schimbarea.

Da, mulţumesc.

Treceţi în bancă să supun votului amendamentul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul. După care voi supune votului raportul comisiei. Să înceapă votul.

Da. 58 de voturi pentru, 144 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul.

Am ajuns la art. 55. Supun votului art. 55 în forma comisiei. Să înceapă votul.

145 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 4 abţineri. A fost adoptat.

Suntem la...

Mă anunţă colegii din staff, s-a epuizat timpul. În aceste condiţii, voi supune votului dumneavoastră fiecare articol din raport, pe baza amendamentelor admise.

Suntem la art. 55. A fost adoptat.

Articolul 56. Supun votului dumneavoastră art. 56 în formularea comisiei. Să înceapă votul.

141 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg nu şi-a exprimat votul. A fost adoptat.

Vă supun votului, stimaţi colegi, de la poziţia 56 până la poziţia 70. Să înceapă votul. Raportul comisiei.

140 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, o abţinere. Au fost adoptate.

De la 71 la 90. Să înceapă votul.

146 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg nu şi-a exprimat votul. Au fost adoptate.

De la 91 până la 124. Să înceapă votul.

143 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptate.

De la 126 la 177. Să înceapă votul.

144 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptate.

De la 179 până la 182. Să înceapă votul.

147 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptate.

Vă supun, stimaţi colegi, Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5... până la 9, da. Supun votului anexele, de la 1 până la 9. Să înceapă votul.

149 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, două abţineri. Au fost adoptate.

Mâine, la ora 12,00, la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor; PL-x 319/2018.

Iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Domnul Solomon, vă rog, raportul Comisiei pentru muncă.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art.16 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor, în sensul eliminării prelevării unei cote în cuantum de 0,5% din valoarea devizului de construcţii, cu corespondent în devizul general de lucrări, folosită ca plată a indemnizaţiei pe perioada întreruperii activităţii din domeniul construcţiilor, pentru salariaţii societăţilor membre ale Casei Sociale a Constructorilor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 14 mai 2018, face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt multe lucruri în acest proiect legislativ care trebuie reglate. Şi aş cere retrimiterea la comisie pentru o săptămână, să se mai dezbată.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Mulţumesc.

Să înceapă votul. S-a solicitat retrimiterea. Să înceapă votul.

71 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

La dezbateri generale?

Domnul preşedinte Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Regret foarte mult că acest proiect nu a ajuns pe la Comisia pentru administraţie publică, nici măcar pentru un aviz, deşi 98% din ceea ce înseamnă constituirea acestui fond se bazează pe spinarea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene.

În forma venită de la Senat şi discutată în comisie am văzut şi părţi bune, în sensul că scade acea contribuţie de la 0,5 la 0,35. Am văzut amendamentul doamnei Violeta... de la PSD, care...

Domnul Florin Iordache:

Răduţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... Răduţ, îmi cer scuze... care creşte indemnizaţia de la 75% la 80%. Şi sunt şi lucruri foarte bune.

În schimb, nu rezolvăm problema administraţiei publice locale. Rămânem în continuare şi le punem biruri primarilor, prin legi votate în Parlament, fără să-i întrebe nimeni dacă au şi de unde să le plătească.

Şi am să vă dau un singur exemplu. O lucrare de canalizare, într-o comună mică, urcă la circa 100 de miliarde de lei vechi. Îi aplici acest procent, în condiţiile în care el nu are bani să aprindă lumina pe stradă. El are ce mai are ca să funcţioneze.

Nu înţeleg de ce, pentru fondurile europene, această cheltuială, acest procent este deductibil, iar pe programele guvernamentale acest procent nu este deductibil.

Dacă tot am vrut să susţinem principiul de funcţionare, să-i ajutăm pe cei care lucrează în construcţii să-şi menţină forţa de muncă, soluţia cea mai bună era ca această cheltuială să fie o cheltuială deductibilă.

Îmi pare foarte rău că nu s-a găsit înţelegere.

Să ştiţi că primarii nu o să fie deloc bucuroşi. Ei plătesc şi la inspecţia în construcţii. Nu ai plătit, nu-ţi face procesul-verbal de recepţie. Ei plătesc şi la Casa Socială. Nu dai, pa şi la revedere, sau ajungi în proces.

Atunci când veţi lua o decizie, vreau să vă rog să ţineţi cont de toate aceste lucruri şi să vorbiţi cu cei care ne reprezintă în comunităţile locale. Pentru că repet, marele meu of este că un proiect care alimentează 98% din bugetul acestei Case, adică autorităţile locale, nici măcar pentru aviz nu a trecut pe la Comisia pentru administraţie. De ce? Să ne spună cei care au gândit traseul acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Radu Nicolaie, vă rog.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Stimaţi colegi,

Pe lângă lucrurile bune pe care acest proiect le aduce, eu aş vrea să vă atrag atenţia asupra unui amendament care a trecut de votul comisiei. Este vorba de ultimul amendament, care introduce o chestiune incorectă faţă de beneficiarii lucrărilor de construcţii. Practic, condiţionează eliberarea sau întocmirea procesului-verbal de recepţie a lucrării de plata acestor taxe de către constructor.

Vom introduce un blocaj mare, nu numai la autorităţile publice locale, ci şi la populaţie.

Poate ne mai gândim şi revenim asupra acestui lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Nu. Nu.

Nu mai sunt alte intervenţii. Avem 14 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic. Intervenţii? Nu.

De la 3 la 10. Intervenţii? Nu.

De la 11 la 14. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final, mâine, caracter organic.

Următorul.

4. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 748/2018.

Domnul ministru, vă rog.

Mult succes!

Vă rog.

Domnul Viorel Ilie (ministrul pentru relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, întocmit în baza art. 115 din Constituţia României, care permite Parlamentului să adopte o astfel de lege.

În cuprinsul legii, în forma adoptată de Senat, au rămas 8 domenii de abilitare. Termenul de aplicare a legii este sfârşitul acestei sesiuni parlamentare - adoptarea legii, bineînţeles, şi publicarea ei, dar nu înainte de sfârşitul acestei sesiuni parlamentare - şi 31 ianuarie 2019, dată până la care se vor depune şi ordonanţele sub formă de proiect de lege pentru adoptare de către Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică?

Domnul preşedinte Halici, vă rog.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 12 decembrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Camera decizională este Camera Deputaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Proiectul de lege stabileşte următoarele domenii de reglementare pentru care se solicită abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare, şi anume:

I. Finanţe publice şi economie;

II. Administraţie publică şi dezvoltare regională;

III. Agricultură şi dezvoltare rurală;

IV. Transporturi;

V. Fonduri europene;

VI. Sănătate;

VII. Cultură şi identitate naţională;

VIII. Prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege supus aprobării în şedinţa din ziua de 18 decembrie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi cu amendamentul respins redat în Anexa nr. 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii?

Domnul Suciu, vă rog.

Voi lua fiecare domeniu în parte şi îl supun votului apoi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da. Voiam noi o intervenţie. Voiam să vă solicit un vot pentru eliminarea Capitolului VII din domeniile de reglementare, şi anume, "Cultură şi identitate naţională". Am avut o discuţie cu domnul ministru, poate fi scos din raport.

Deci eliminarea Capitolului VII - "Cultură şi identitate naţională".

Domnul Florin Iordache:

Da. Este un amendament respins al colegului nostru, domnul Márton Árpád.

Bun. (Vociferări.) Îl voi supune votului, sunt obligat.

Dar întâi... întâi sunt obligat...

La dezbateri generale? Dacă nu doresc colegii...

Domnule Korodi, mai vreţi să interveniţi? Nu. Bun.

Supun, stimaţi colegi, eliminarea...

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Márton Árpád, de eliminare a Capitolului VII. Să înceapă votul.

Vreţi să mai interveniţi? Da. Bun.

166 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 6 abţineri. A fost adoptată propunerea de respingere. (Vociferări.)

A fost adoptat. A fost adoptat acest amendament de a respinge, deci a fost exclus.

Vă rog.

Vă rog, da.

Dar eram obligat să anunţ rezultatul votului. Şi apoi, la dezbateri generale, vă dau cuvântul.

Bun. Atunci, vă rog.

La procedură sau la ce?

Domnul Korodi Attila:

Nu procedură, domnule preşedinte.

Doresc ca la punctul 10 din capitolul "Finanţe publice şi economie". Punctul 10 din raport înseamnă punctul 7 din acel capitol - reglementarea unor măsuri în domeniul apelor minerale...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Korodi Attila:

... care a fost un amendament respins, să-l supuneţi votului. Cerem respingerea acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Voi supune votului...

Neavând amendament...

Numai puţin... neavând amendament de respingere, supun votului amendamentul. Dacă nu întruneşte numărul de voturi, automat va fi respins.

Domnule Suciu, vă rog...

Pregătiţi cartelele. Supun votului. Este vorba de reglementări.... la 7 - reglementări în domeniul apelor minerale. Îl supun votului.

Dacă nu întruneşte numărul de voturi, va fi respins, da?

Cine este pentru? Capitolul... deci la 10 - reglementări în domeniul apelor minerale. Să înceapă votul.

25 de voturi pentru, 134 de voturi împotrivă, 7 abţineri. Nu a întrunit. A fost respins.

Mai departe. Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt.

Nu mai sunt intervenţii. Nemaiavând alte amendamente, rămâne la votul final, mâine, la ora 12,00.

Mai departe.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; PL-x 354/2018.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva? Nu.

Domnul...

Iniţiator, bun, vă rog.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă la care ne-am inspirat toţi iniţiatorii din legislaţia modernă din marea majoritate a ţărilor europene şi din Statele Unite. Deci este o iniţiativă modernă, o iniţiativă care schimbă o cutumă. Şi anume, schimbă cutuma statului represiv şi a legislaţiei represive, cu o cutumă a statului preventiv şi a legislaţiei preventive.

Se bazează, în toate ţările din Europa şi în Statele Unite, pe recuperarea prejudiciului, şi nu pe a băga oamenii de afaceri în puşcărie.

Este o măsură europeană, aşa cum am spus. Este o măsură care nu se aplică recidiviştilor, se aplică numai atunci când un om de afaceri greşeşte.

Şi eu vă cer ca să susţinem această măsură.

Repet, se aplică în marea majoritate a ţărilor europene.

În 28 de ani, în România nu s-a făcut decât un singur lucru: au fost băgaţi oameni de afaceri în puşcărie şi nu s-a recuperat niciun fel de prejudiciu. Prejudiciu - 0.

Prin această cutumă, pe care o susţine inclusiv mediul de afaceri şi instituţiile financiare - ANAF şi Ministerul Finanţelor -, sunt convins că de data aceasta statul va recupera prejudiciul, nu va mai băga contribuabilul în puşcărie şi nici nu va mai suporta statul în puşcărie bani din banii contribuabililor.

Deci eu cred că este o măsură modernă. Şi dacă noi ne dorim să fim un stat modern, aşa cum sunt celelalte state, trebuie să aplicăm şi să avem curaj să facem astfel de iniţiative legislative moderne.

Mulţumesc.

Şi susţin. Şi cer să dezbatem şi să supunem votului această iniţiativă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian, vă rog.

Staţi puţin, trebuie să prezentăm raportul. El a fost iniţiator.

Raportul - domnul Halici. Şi apoi, dezbateri generale.

Deci, domnul Halici, raport suplimentar. Şi apoi - dezbateri generale, vă înscrieţi.

Domnul Nicuşor Halici:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 29 mai 2018, a adoptat iniţiativa legislativă.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei, modificat ulterior, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbateri generale.

Doamna Laura Moagher-Fulgeanu.

Vă rog, doamnă.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa unui moment important al activităţii noastre legislative. Un moment în care înfăptuim ceea ce foarte mulţi români ne cer, şi anume să adoptăm o lege prin care prejudiciile cauzate statului să fie recuperate.

Românii nu vor ca puşcăriile să fie pline, ci vor ca banii prejudiciaţi să se întoarcă în vistieria statului, să fie folosiţi pentru investiţii, şi nu pentru întreţinerea deţinuţilor în penitenciare.

În România, la momentul acesta, există mai multe genuri de abordare a acestei situaţii, accentul punându-se în prezent pe latura represivă a statului, ignorându-se recuperarea prejudiciului rezultat din infracţiuni.

Foarte multe condamnări şi decizii de confiscare nu au fost puse în executare, iar prejudiciul adus statului prin delăsarea autorităţilor nu a fost recuperat, acesta prescriindu-se după 5 ani, dacă nu se trece la executare. Şi asta, pentru că statul a urmărit mai întâi tragerea la răspundere penală, eventual încarcerarea celor care au greşit, şi abia apoi recuperarea prejudiciului.

Mai mult, legislaţia privind infracţiunile de evaziune fiscală creează posibilitatea pentru orice instituţie de control să poată acuza pe orice om de afaceri din România de evaziune fiscală, iar asta face să trăim oarecum sub o teroare mai mare decât pe vremea Securităţii dinainte de '89.

Să nu uităm, au fost oameni condamnaţi diferit pentru aceeaşi faptă, în funcţie de interpretarea fiecărui complet de judecată în parte. Şi de aceea este imperios necesar ca astăzi să clarificăm toate aceste aspecte.

Faptul că infractorii stau în spatele gratiilor, dar păstrează averea ilicită nu bucură pe nimeni. Ba chiar are darul să creeze nemulţumire în rândul celorlalţi, a plătitorilor de taxe şi impozite, care în mod indirect achită sume de bani pentru întreţinerea deţinuţilor în puşcării.

De aceea, statul trebuie să fie orientat în primul rând către recuperarea prejudiciului, indiferent dacă acesta este restituit de toţi cei care au săvârşit fapta, doar de către o singură parte sau de oricare altă persoană interesată. Pentru că scopul principal este acela de a recupera banii prejudiciaţi, şi nu acela de a ţine în penitenciare cât mai multe persoane. Un motiv în plus ca plata integrală a prejudiciului să aducă beneficiu pentru toţi cei care au contribuit la crearea acelui prejudiciu. Pentru că, în definitiv, scopul este acela ca banii să ajungă înapoi la bugetul de stat.

În toate ţările din Europa, acesta este scopul principal al Legii în privinţa infracţiunilor de evaziune fiscală.

Să luăm din fiecare ţară cele mai bune practici pe care acestea le aplică către mediul de afaceri şi să le punem în legislaţia noastră.

Să luăm exemplul Germaniei sau al Olandei, şi să armonizăm legislaţia astfel încât să găsim soluţii care să aibă ca scop principal recuperarea prejudiciului şi abia apoi pedepsirea celor vinovaţi.

În Germania, spre exemplu, fiscul este blând cu firmele care greşesc şi sunt dispuse să îndrepte repede greşeala. Şi au făcut din autodenunţ o practică încurajată de stat. Fie că s-a omis declararea unor câştiguri, fie că s-au făcut greşeli în bilanţ, statul este dispus să treacă cu vederea aceste fapte, în anumite condiţii - suma să fie restituită în maximum 2 ani de la producerea greşelii şi să nu fi început deja vreo verificare de către vreuna din autorităţile de control.

Dacă ne uităm în legislaţia Olandei, vedem că persoanele care comit fraude produse din neglijenţă gravă, dar şi cele care comit fapte cu intenţie pot scăpa dacă restituie suma integrală plus o dobândă de 50%. Şi exemplele pot continua.

Ceea ce este însă cu adevărat important este faptul că scopul principal al legislaţiei statelor europene în ceea ce priveşte faptele de evaziune fiscală este acela de recuperare a prejudiciului şi abia apoi este aplicată şi latura represivă.

Pentru societatea românească este foarte importantă recuperarea prejudiciului, dar şi funcţia de corecţie pe care trebuie să o vadă cel care este vinovat, prin pedeapsa care i se aplică.

Nu ajută cu nimic dacă ţinem în închisoare o persoană care a comis o faptă de evaziune din neglijenţă sau chiar cu intenţie, atâta timp cât nu recuperăm banii prejudiciaţi.

Pericolul social al acestui tip de fapte este îndreptat asupra relaţiilor sociale de tip economic care apar în crearea şi realizarea în formă bănească a resurselor necesare statului, pentru funcţionarea acestuia.

Problema reală a statului, în momentul de faţă, este aceea că recuperarea prejudiciilor în bani este din ce în ce mai scăzută, recuperându-se în schimb din ce în ce mai multe imobile, terenuri, maşini, bunuri care cu greu se transformă în bani, statul crescând astfel valoarea activelor dobândite de la condamnaţii definitiv, valoare care scade odată cu trecerea timpului.

Acesta este încă un motiv - şi unul foarte solid - pentru ca astăzi să votăm o lege care să permită statului să aibă mai mulţi bani pentru funcţionare optimă. O lege care să stimuleze restituirea prejudiciilor în bani de către cei care greşesc împotriva statului, comiţând fapte de evaziune.

Având în vedere starea sistemului judiciar românesc în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie şi gradul de aglomerare din penitenciare, dar şi faptul că în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, cel mai important...

Domnul Florin Iordache:

Sintetizaţi, doamnă, vă rog.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher:

... lucru este ca prejudiciul să fie recuperat, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor a ales să susţină Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, astfel încât România să intre în rândul statelor moderne, care pun pe prim-plan prezumţia de nevinovăţie şi readucerea banilor din prejudicii acolo unde le este locul, şi anume la bugetul consolidat al statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc şi eu.

Domnul Ion Stelian. Şi apoi, domnul Ştefan, de la PNL.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deşi încă nu a venit Crăciunul, PSD se pregăteşte să facă un cadou evazioniştilor fiscali. Este Legea "Prima evaziune fiscală". Prima evaziune fiscală nu se pune dacă ai strâns milioane de euro din evaziune fiscală şi plăteşti acea despăgubire. (Vociferări.)

Dacă vi se pare corect acest principiu, vă înşelaţi amarnic. Această lege nu încurajează, aşa cum spuneţi dumneavoastră, recuperarea prejudiciilor. (Vociferări.) Dimpotrivă.

Vă recomand să citiţi punctul de vedere negativ al Guvernului. Al propriului dumneavoastră Guvern. Să-l luaţi în considerare, pentru că acolo se explică foarte clar că atunci când ai schimbat Codul penal, unul care se bazează pe principii represive, cu un Cod penal şi un Cod de procedură penală preventiv, cum sunt codurile noastre în vigoare, în care avem mijloace de recuperare a prejudiciului, în care avem mijloace de individualizare şi de pedepsire alternativă sau de acordare alternativă a unor pedepse mai blânde pentru cei care recunosc faptele, pentru cei care recuperează, ajută la recuperarea prejudiciilor, în această situaţie nu mai putem vorbi de o lege normală, firească, atunci când aceasta permite exonerarea totală de răspundere a celor care au făcut evaziune fiscală.

Şi nu vorbim de evaziuni fiscale de 100 de lei, de 1.000 de lei. Sunt evazionişti fiscali care căpuşează bugetul acestui stat cu zeci şi sute de milioane de euro. Iar dumneavoastră vreţi să-i premiaţi.

Imaginaţi-vă că sunt persoane care au adunat averi colosale din evaziune fiscală, şi-au pus la adăpost aceste averi şi, la prima abatere, dacă sunt prinşi - pentru că noile coduri - Codul penal şi Codul de procedură penală - pun nişte oprelişti importante procurorilor să-i mai poată prinde vreodată pe aceşti indivizi. Dacă sunt prinşi, îşi iau o părticică mică din acea avere colosală, adunată prin furt, pentru că evaziunea fiscală e un furt, la urma-urmei, plătesc acea taxă de infractor şi scapă nepedepsiţi.

Dacă dumneavoastră vi se pare normală o astfel de atitudine înseamnă că vreţi să ne transformaţi pe toţi, toată România, într-o ţară de evazionişti şi într-o ţară de infractori.

Repet, citiţi cu atenţie punctul de vedere al propriului dumneavoastră Guvern, care pur şi simplu spulberă această aberaţie juridică.

Nu mai vorbesc de partea de neclarităţi, de faptul că nu aţi spus nicăieri ce înseamnă acei 20% în plus faţă de suma... prejudiciul efectiv. E pedeapsă, e o taxă de infractor, aşa cum v-am spus sau e altceva. Nu se spune nicăieri.

Va pica..., doamnelor şi domnilor deputaţi ai PSD şi ALDE, şi care mai aveţi de gând să votaţi această lege, dacă ea va trece. Va pica la CCR.

În niciun caz nu vom permite să intre în vigoare o asemenea aberaţie care legiferează şi lasă liber la evaziune fiscală în România.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Andronache.

Vă rog să nu vă antepronunţaţi înainte de a vedea decizia Curţii. S-ar putea Curtea să spună că e constituţională.

Vă rog, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

S-au spus destul de multe lucruri de către antevorbitori. De aceea, o să vă spun că poziţia Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal este de a nu susţine această reglementare, pentru că, în mod evident, din modul echivoc în care aţi ales să reglementaţi, puteţi permite săvârşirea a cel puţin 3 fapte de evaziune fiscală care să beneficieze de clemenţă prin aplicarea acestei reglementări.

Ca principiu însă noi susţinem ca recuperarea prejudiciului să primeze în faţa aplicării unei sancţiuni penale, însă nu în modul în care dumneavoastră aţi reglementat prin această propunere legislativă.

Vă reamintim, şi v-am spus şi în comisie, că susţinem, spre exemplu, textul care a fost inclus în Codul penal, dezbătut şi adoptat în 2009, intrat în vigoare în 2014. Chestiune de care nu aţi vrut să ţineţi cont, pentru că probabil nu vă convenea acea formă.

Curtea Constituţională a declarat doar pragul introdus atunci în Codul penal ca fiind neconstituţional, nu textul ca atare.

Pe cale de consecinţă, punctul nostru de vedere este de a nu susţine această propunere legislativă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Bălănescu, îmi pare rău, nu vă dau cuvântul, pentru că doamna Laura Moagher a vorbit mai mult de 5 minute, cele 5 minute alocate Grupului PSD au fost consumate de doamna.

Bun. Intrăm în dezbaterea proiectului.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic. Intervenţii? Nu.

Avem un singur amendament respins. Dacă se susţine? Nu.

Până la poziţia 7?

Rămâne la votul final.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Procedură, vă rog.

Domnule Giugea, n-aveam pe ce să vă dau cuvântul. Colegul dumneavoastră a consumat cele 5 minute.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până la epuizarea poziţiei 15 de pe ordinea de zi, şi anume, PL-x 127/2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

148 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 3 abţineri. A fost adoptată.

Poziţia 6 - PL-x 285/2018. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.)

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Vă solicit retrimiterea la comisie a poziţiei 6 de pe ordinea de zi - PL-x 285/2018, pentru o zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de Ordonanţa nr. 25 - Comisia pentru buget.

Să înceapă votul.

158 de voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. A fost adoptată retrimiterea.

Mergem mai departe.

7. PL-x 581/2014 - Propunerea legislativă "Legea zootehniei".

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Raportul este din partea Comisiei...

Raport înlocuitor, Comisia pentru agricultură, domnule preşedinte Stănescu, vă rog.

Domnul Alexandru Stănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport înlocuitor asupra Propunerii legislative "Legea zootehniei" - Pl-x 581/2014.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă "Legea zootehniei". În şedinţa din 26 noiembrie 2018, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie, în vederea examinării şi întocmirii unui nou raport.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unui cadru juridic unitar în domeniul zootehniei. Astfel, propunerea legislativă vizând creşterea şi ameliorarea raselor animalelor, are ca scop asigurarea continuităţii desfăşurării acestor activităţi la un nivel superior, menţinerea şi sporirea valorii de ameliorare şi a diversităţii genetice a animalelor.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Propunerea legislativă "Legea zootehniei", cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi amendamentul respins redat în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnule Giugea, vă rog. Grupul PNL.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un singur amendament care nu a fost acceptat la acest proiect de lege şi vreau să vă spun că, în 2003, tot ceea ce înseamnă bază de date referitoare la evidenţa animalelor şi evidenţa zootehniei a fost dată unei societăţi comerciale. În momentul de faţă, tot ceea ce înseamnă medic veterinar sau cei care au nevoie de aceste date pe care le administrează această societate, trebuie să plătească nişte sume substanţiale, care se ridică la câteva zeci de euro, pentru a avea acces la nişte date care ar trebui să fie publice.

De aceea, propunem ca, după art. 4, să se introducă un nou articol, art. 5, cu următorul cuprins:

"Art. 5 - În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin autoritatea competentă a statului în zootehnie, va prelua baza de date de interes naţional, cuprinsă în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor şi Registrul Naţional al Exploataţiilor de la Compania IQ Management".

Vă rog să îl supuneţi spre aprobare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Vă rog, treceţi la... voi supune votului.

Mulţumesc.

Pregătiţi-vă cartelele.

Supun votului, stimaţi colegi, amendamentul respins.

Să înceapă votul.

40 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi şi a fost respins.

Bun. Revenim la raport, stimaţi colegi.

Avem 60 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 20 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 21 la 40, intervenţii? Nu.

De la 41 la 60?

Anexa nr. 1?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final, mâine la ora 12,00.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; PL-x 560/2018

Avem raport suplimentar.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

Şi apoi Comisia pentru mediu.

Domnul Laurenţiu Adrian Neculaescu (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Numele meu este Laurenţiu Neculaescu - secretar de stat, Ministerul Mediului.

Obiectul de reglementare - se urmăreşte ca gestionarea deşeurilor să fie îmbunătăţită şi transformată în gestionare durabilă a materialelor, pentru a proteja, a conserva şi a îmbunătăţi calitatea mediului, pentru a proteja sănătatea umană, pentru a asigura utilizarea prudentă, eficientă şi raţională a resurselor naturale.

Guvernul susţine raportul de admitere, cu amendamente admise şi respinse, întocmit de Comisia pentru mediu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru mediu, vă rog.

Domnul Ion Cupă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgenţă, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, transmis cu adresa PL-x 560 din 22 octombrie 2018 şi înregistrat la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic cu nr. 4c-8/668 din 23 octombrie 2018.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, în vederea implementării corespunzătoare a actelor europene în domeniu şi a angajamentelor care revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă, în şedinţa din data de 16 octombrie 2018.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a reexaminat proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţa din data de 18 decembrie 2018.

La lucrările comisiei, membrii acesteia au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În urma reexaminării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnule Simion, vă rog.

Dezbateri generale.

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Stimaţi colegi,

Potrivit angajamentelor asumate în faţa Comisiei Europene, România trebuie să întreprindă toate măsurile necesare implementării unor instrumente economice în domeniul gestionării deşeurilor şi al ambalajelor.

Instrumentele economice care trebuie implementate sunt - plăteşte pentru cât arunci, răspunderea extinsă a producătorului şi taxa de depozitare.

Pentru a pune în aplicare instrumentele economice plăteşte pentru cât arunci şi răspunderea extinsă a producătorului sunt necesare modificarea şi completarea actualei legislaţii, astfel încât să fie stabilite clar responsabilităţile şi obligaţiile tuturor actorilor implicaţi, ţinând cont inclusiv de modificările aduse prin promovarea pachetului economiei circulare.

Toate aceste modificări vor duce la îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor, începând de la colectarea separată a acestora, la sursa de generare, sortare, reciclare şi, în final, eliminarea acestora.

S-au adus, totodată, completări Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005, faţă de responsabilităţile operatorilor economici în îndeplinirea obiectivelor privind Fondul de mediu, executarea garanţiei, ca urmare a neachitării obligaţiilor fiscale... şi un amendament personal care completează programele pentru care se utilizează Fondul, cu finanţarea sistemelor pentru încălzire cu centrale pe peleţi, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban.

Aplicarea cadrului legal actual a generat dificultăţi, fiind necesare modificarea şi completarea legislaţiei, armonizarea cu prevederile legislaţiei europene în domeniu, ceea ce justifică adoptarea modificărilor şi completărilor propuse, pentru a se evita suspendarea plăţilor, constituind situaţii de urgenţă a căror reglementare nu poate fi amânată.

PSD va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Zainea, vă rog.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ştim cu toţii situaţia dezastruoasă a gestionării deşeurilor din România, ştim că avem o ţară plină de gunoaie şi de PET-uri. Aşteptăm de mult timp această ordonanţă. Iată că, în sfârşit, a venit, cu un întârziere!

Însă astăzi am votat, în comisie, să o amânăm cu încă 6 luni.

Îmi doresc foarte mult să avem în România un sistem depozit ca în ţările civilizate, unde ambalajele se returnează contra cost, ceea ce duce la oprirea aruncării lor pe câmpuri sau la groapa de gunoi.

Din păcate, am fost sesizaţi şi de Consiliul Concurenţei că există foarte multe prevederi care vor afecta piaţa liberă şi, deşi mi-aş dori foarte mult ca această lege să fie funcţională, nu putem vota această lege, deoarece credem că va crea foarte multe probleme în piaţă, astfel încât Grupul USR se va abţine de la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt.

Avem 47 de amendamente admise şi 3 amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 1 la 10 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 11 la 20, intervenţii? Nu.

De la 21 la 47?

Am finalizat.

Proiectul rămâne pentru votul final de mâine; caracter ordinar.

Următorul.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 427/2018.

Dacă în numele iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Domnule Halici, preşedintele Comisiei juridice, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Guvernul a transmis un punct de vedere, conform căruia Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004, a Legii nr. 33/2007, a Legii nr. 208/2015, precum şi a Legii nr. 334/2006.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Domnule Andronache, vă rog frumos.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumim, domnule preşedinte, pentru oportunitatea de a discuta despre această iniţiativă legislativă.

Considerăm că reglementările cuprinse în această iniţiativă legislativă sunt în general bune. Vin să clarifice o serie de aspecte cuprinse în legile electorale care, până în prezent, au dat naştere unor discuţii. Însă Partidul Naţional Liberal a avut o serie de amendamente care nu au fost aprobate de Comisia juridică, în dezbaterea care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, amendamente pe care noi le-am considerat absolut necesare pentru buna funcţionare a scrutinului electoral la alegerile europarlamentare şi, de asemenea, la alegerile prezidenţiale.

Totodată, în reglementarea în forma venită de la Senat, a existat un amendament - şi aici fac apel la colegele noastre din majoritatea parlamentară - care stabilea o cotă de gen de 30% obligatorie pentru doamne, pe listele electorale la alegerile europarlamentare, aşa cum am precizat.

Din nefericire, acel amendament a fost eliminat, la propunerea unui coleg din Comisia juridică, sens în care vă rugăm, domnule preşedinte, ca amendamentul de la punctul 458 să fie supus dezbaterii şi votului atunci când veţi trece la discuţia pe articole - nr. crt. 458.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnule Andronache, la amendamente respinse spuneţi dumneavoastră...

Domnul Gabriel Andronache:

Nu, este în tabelul cu amendamente admise...

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Gabriel Andronache:

Nr. crt. 458.

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin, vă rog. Numai puţin.

Domnul Gabriel Andronache:

Dar nu am ajuns la dezbaterea pe articole.

Domnul Florin Iordache:

Da... da... da... staţi puţin...

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog!

Domnul Florin Iordache:

Vreau să ne lămurim, pentru că tot sunteţi dumneavoastră aici, să ne lămurim...

Domnul Gabriel Andronache:

Da, vă rog, aştept.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, vă rog frumos!

458... vorbeşte despre alin. (8)... cu listele de candidaţi şi aşa mai departe... da?

Domnul Gabriel Andronache:

Este un amendament de...

Domnul Florin Iordache:

... de eliminare!

Domnul Gabriel Andronache:

Da, pe acela vă rog să-l supuneţi votului!

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles. Este propunerea domnului Márton Árpád.

Domnul Gabriel Andronache:

Despre acela vorbeam.

În fine, concluzia este simplă. Nu votăm împotriva acestei reglementări, pentru că, v-am spus, în opinia noastră, vine cu clarificări această iniţiativă legislativă. Apreciem şi implicarea Autorităţii Electorale Permanente în procesul legislativ. Însă ne vom abţine, pentru că sunt foarte multe amendamente pe care le-am propus şi nu au fost aprobate.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Da. Domnul Dohotaru. Şi apoi domnul Márton.

Vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Bună seara!

Am propus două amendamente. Din păcate, s-au rătăcit la comisie. Am înţeles că nu au fost preluate de cine trebuia. Nici măcar nu au fost luate în discuţie acolo.

La art. 16 alin. (4), ce propun?

"Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candidaţi propuşi de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin 4.000 de susţinători. Lista susţinătorilor se depune într-un singur exemplar."

Ştim foarte bine, avem una dintre cele mai restrictive legislaţii cu privire la participarea la alegeri. Partidele mici nu au şanse în acest context.

Aş mai avea şi la art. 17 alin. (1), încă o propunere. "Poate candida ca independent cetăţeanul român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene, care are dreptul de a fi ales şi este susţinut de cel puţin 2.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoţite de un exemplar al listei de susţinători, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţă."

Sunt ţări ca Austria, Slovenia sau Finlanda, care au o limită inferioară de susţinători, între 1.000 şi 5.000. În astfel de condiţii, este imposibil să avem independenţi, să avem partide politice noi care încearcă să le concureze pe cele vechi, pentru a avea o piaţă politică mai largă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Luaţi-vă şi laptopul!

Din păcate, domnule coleg... ştiţi bine, nu am ce să supun votului, pentru că nu există. Deci, din respect pentru dumneavoastră, v-am lăsat să vorbiţi, dar nu am ce să supun votului.

Bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu unul am dubii dacă este bine să modificăm atât de vast legile privind alegerile, cu câteva luni înainte de momentul respectiv. Aici este un moment fix. Practic, suntem la nici 3 luni de momentul în care va demara procedura electorală.

Cu toate acestea, am dezbătut mult aceste câteva sute de pagini de amendare. Am avut multe amendamente, unele admise, altele respinse.

Aşa cum arată această lege, din punctul nostru de vedere, este o formă acceptabilă. O vom vota, dar cred că există, în continuare, nişte situaţii care vor trebui să fie reglementate cu mai mare atenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Vă rog să pregătiţi cartelele.

Avem un amendament de eliminare, propus de domnul Márton Árpád.

Deci este vorba... la amendamente admise...

L-a prezentat domnul Andronache...

Propunerea de eliminare...

Comisia a adoptat acest amendament.

Pentru că s-a solicitat, sunt obligat să-l supun votului dumneavoastră.

Comisia, repet, a eliminat. Este vorba despre alin. (8) al art. 16 şi dau citire...

Dacă se elimină, vă spun cum va rămâne...

"Listele de candidaţi pentru alegerea membrilor din România, în Parlamentul European, se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, astfel încât partidele să aibă posibilitatea..."

Noi, spre exemplu, PSD, am promovat femeile. Chiar Organizaţia de la Dolj a avut un exces... dar vom susţine. (Rumoare.)

Deci este propunerea de eliminare... (Vociferări.)

Păi, noi votăm...

Comisia...

Eu vă spun dumneavoastră. Comisia a propus eliminarea. Mi s-a solicitat să supun votului ceea ce a propus comisia. Raportul comisiei este de eliminare. Adică... nu... (Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Comisia ne propune eliminarea amendamentului de la alin. (8). Deci suntem de acord cu eliminarea, pentru a rămâne textul din cuprinsul alineatului... deci... (Rumoare.)

Păi... da, dar ni s-a propus...

Eu vă propun să rămână textul din raport, încă o dată vă spun. De aceea v-am şi citit.

Procedură.

Dumneavoastră doriţi eliminarea textului adoptat de comisie, domnule Andronache! Asta doriţi, nu?

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Conform Regulamentului, v-am solicitat să supuneţi votului amendamentul admis de comisie.

Domnul Florin Iordache:

Da!

Domnul Gabriel Andronache:

Am spus că noi, Partidul Naţional Liberal, vom vota împotriva acestui amendament...

Domnul Florin Iordache:

Noi dorim să rămână textul adoptat de comisie!

Domnul Gabriel Andronache:

Noi dorim să rămână textul adoptat de Senatul României...

Domnul Florin Iordache:

Corect!

Domnul Gabriel Andronache:

... şi nu de Comisia juridică.

Pe cale de consecinţă, potrivit Regulamentului, aveţi obligaţia să supuneţi votului amendamentul admis.

Cine este... scuzaţi-mă că fac aceste precizări, dar sunt importante!

Cine este de acord cu amendamentul pe care îl propune comisia, trebuie să voteze pentru!

Cine este împotrivă, cum este cazul Partidului Naţional Liberal, va vota contra amendamentului.

Despre asta este vorba!

Domnul Florin Iordache:

Da... deci...

Amendamentul de la poziţia 8.

Să înceapă votul.

Raportul comisiei.

Cine este pentru?

107 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, 6 abţineri. A fost adoptat.

Mai sunt intervenţii? Nu.

Bun. Continuăm.

De la 459 până la 700 dacă mai sunt intervenţii?

La final, corelări...

(Domnul deputat Nicuşor Halici solicită să ia cuvântul.)

Domnule Halici, înţeleg că aveţi corelări.

Vă rog.

Înţeleg că sunt două chestiuni de corelare.

Domnul Nicuşor Halici:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, la marginal 414, din eroare, nu s-a trecut aşa cum s-a trecut şi mai înainte, la altă poziţie.

"1 martie" în loc de "1 ianuarie..." "... începând cu data de 1 ianuarie a anului electoral..." va fi "... începând cu data de 1 martie a anului electoral..." şi textul curge.

Domnul Florin Iordache:

E corelare. Altceva?

Domnul Nicuşor Halici:

414...

Domnul Florin Iordache:

Da!

Domnul Nicuşor Halici:

Şi la 893...

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Nicuşor Halici:

... "Contribuţiile formaţiunilor pentru campania electorală pot proveni numai din fondurile obţinute în condiţiile art. 3."

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Aveţi ceva de corelat sau aveţi un amendament de...

Suntem la 450... dacă dumneavoastră aveţi...

Da, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Păi, staţi puţin...

La 414 era "... începând cu dat de 1 ianuarie, alegătorii cu domiciliul în ţară se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate...".

Dacă punem 1 martie, este foarte târziu pentru alegerile pentru Parlamentul European şi, cu tot respectul pentru colegul meu, nu este un amendament de corelare. Corelările sunt când... o virgulă pusă greşit... sau ceva...

Aici este altă intenţie a legiuitorului - începutul anului versus... (Vociferări.)

Păi, este foarte puţin timp înainte de alegerile pentru Parlamentul European, pentru înscriere.

Nu dialoghez cu sala...

În lege este 1 ianuarie...

Strict pe Regulament, nu este un amendament care poate fi făcut în plen, cu tot respectul pentru intervenţia dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Dacă până la 459 mai sunt intervenţii? Nu.

De la 460 la 701 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 702 la 800, intervenţii? Nu.

De la 801 la 918, intervenţii? Nu.

La Anexe dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Mai sunt 3 proiecte, stimaţi colegi.

13¹. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2018 pentru instituirea unor măsuri privind însoţirea cu autovehicule ale Poliţiei Rutiere din cadrul Poliţiei Române a şefilor de delegaţii străine, în perioada de exercitare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în 2019, PL-x 644/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi raportul comun, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică.

Domnul Valeriu Mihai (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul susţine şi vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2018 pentru instituirea unor măsuri privind însoţirea cu autovehicule ale Poliţiei Rutiere, din cadrul Poliţiei Române, a şefilor de delegaţii străine, în perioada de exercitare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în 2019, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul?

Domnul Halici.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei nr. 3/2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în majoritate, să adopte un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

Proiectul se încadrează în categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii dacă sunt?

Avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Dacă la articolul unic sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

14¹. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 249/2014.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva?

Domnule Buicu, vă rog, raportul Comisiei pentru sănătate.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre un raport înlocuitor.

Am avut în vedere avizele favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia juridică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, printre altele, modificarea titlului profesional pe care îl dobândesc absolvenţii Facultăţilor de Medicină Dentară.

Comisia a adoptat raportul cu unanimitate de voturi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Vass Levente, UDMR.

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi medici stomatologi,

Bine aţi venit în rândul medicilor care, după anul 2009, iar vor putea folosi titlul de doctor medic, titlu neştiinţific!

Această modificare legislativă a fost iniţiată de un deputat al ALDE - Felicitări! - în 2014.

Şi, încă o dată, dacă îmi permiteţi, legat de săptămâna trecută, o să şi înmânez unui deputat al ALDE, altul decât cel care a iniţiat această modificare legislativă, un microdicţionar de medic-pacient, în limba română, în limba maghiară şi în limba romani.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt.

Avem 8 amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenţii?

La articolul unic, intervenţii? Nu.

De la 3 la 8, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Ultimul proiect are raport de respingere.

15¹. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Regiei Autonome "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan"; PL-x 127/2014.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Pe scurt, domnule secretar de stat.

Domnul Claudiu Sorin Roşu Mareş (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Agriculturii susţine raportul de respingere a acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru agricultură.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru agricultură au dezbătut PL-x 127 din 24 iunie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Comisia pentru buget a avizat favorabil.

Comisia pentru mediu a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru agricultură - s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Regiei Autonome "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan", întrucât finanţarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan" ar fi oportună ulterior întocmirii studiului de fezabilitate, al analizării soluţiilor tehnice propuse pentru realizarea proiectului de investiţii şi al identificării soluţiilor de finanţare a proiectului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Are raport de respingere. Rămâne pentru votul final de mâine.

Mulţumesc mult.

Declar şedinţa închisă.

Seară bună!

Mâine dimineaţă - 8,30 - declaraţii politice - cine are ceva de spus.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.