Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,17.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice şi vă anunţ că, din partea Grupului PSD, următorii colegi au depus în scris. Este vorba de doamna deputat Aida Căruceru, Camelia Gavrilă, Mirela Furtună, Cristina Burciu, Mihăiţă Găină, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Claudiu Ilişanu, Ciprian Şerban, Alexandru Rotaru, Neculai Iftimie, Cornel Itu, Marius Budăi, Alina Tănăsescu, Alexandra Presură, Eliza Ştefănescu, Daniela Oteşanu, Oana Vlăducă, Răzvan Rotaru, Tamara Ciofu, Ion-Marcel Ciolacu, Aurel Căciulă, Liviu Balint, Georgeta Holban, Florinel Stancu, Costel Lupaşcu, Vasile Cîtea, Viorel Stan şi Andrei Pop.

Pentru început, îi dau cuvântul doamnei deputat Tudoriţa-Rodica Boboc.

Vă rog.

De la Focşani, nu?

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (din sală):

De la Vrancea.

Domnul Florin Iordache:

De la Vrancea, dar Focşani e...

Vă rog.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

Bună dimineaţa! (Din cauza unei defecţiuni tehnice, se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Da, o invit pe colega noastră, pe doamna Tudoriţa Boboc.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul, trei minute.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

Da.

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Organizaţia Femeilor Social Democrate, cea mai puternică şi unită echipă!".

Preşedintele Organizaţiei de Femei a Partidului Social Democrat, doamna Rovana Plumb, a făcut, în data de 13 decembrie 2018, un apel la pace politică, pentru ca România să exercite, în următoarele şase luni, o preşedinţie de succes a Consiliului Uniunii Europene, fiind de părere că moţiunea de cenzură pe care opoziţia a depus-o vineri, 14 decembrie 2018, reprezintă doar un demers politic care nu va avea niciun fel de rezultat.

"Organizaţia Femeilor Social Democrate face apel la pace politică, aşa cum a făcut şi premierul Viorica Dăncilă, pentru a avea în următoarele şase luni o preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene de succes. (...) Apelul nostru este la unitate. Nu există nicio emoţie în ceea ce priveşte moţiunea de cenzură care va fi depusă. Partidul Social Democrat, prin vocea femeilor social-democrate, spune cu responsabilitate că nu va fi nicio emoţie în ceea ce priveşte utilizarea acestui instrument democratic de către adversarii noştri politici. Având în vedere că de la 1 ianuarie preluăm preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, această moţiune nu este decât un demers politic, care nu va avea niciun fel de rezultat", a afirmat, joi, Rovana Plumb, la Palatul Parlamentului, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al Organizaţiei de Femei a Partidului Social Democrat.

De asemenea, doamna preşedinte a subliniat că femeile social-democrate vor acţiona pentru ca Partidul Social Democrat să câştige alegerile europarlamentare. Astfel, a anunţat că în luna ianuarie vor avea loc întâlniri cu femeile europarlamentar din Partidul Social Democrat, în fiecare din cele opt zone ale ţării.

Aceasta a mai spus că în şedinţa de joi a Comitetului Executiv al OFSD a fost analizată activitatea femeilor social-democrate, care deţin funcţii la nivel guvernamental şi central, şi a fost analizat modul în care Partidul Social Democrat este reprezentat la nivelul socialiştilor europeni.

Totodată, doamna preşedinte a evidenţiat că femeile social-democrate, la nivel guvernamental şi central, sunt pregătite pentru preluarea şi exercitarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, care este "examenul de maturitate pe care România trebuie să-l dea".

"Organizaţia Femeilor Social Democrate susţine conducerea Partidului Social Democrat, acţiunile politice care sunt definite, îl susţine pe preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, şi susţine Guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă, acordându-i tot sprijinul necesar, sprijin în sensul acţiunilor politice şi al îndeplinirii activităţilor pe care le desfăşoară", a adăugat doamna ministru Rovana Plumb.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vrancea, Rodica Boboc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Îi mulţumesc colegei noastre.

Repet. Deci, Aida Căruceru, Camelia Gavrilă, Mirela Furtună, Cristina Burciu, Mihăiţă Găină, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Claudiu Ilişanu, Ciprian Şerban, Alexandru Rotaru, Neculai Iftimie, Cornel Itu, Marius Budăi, Alina Tănăsescu, Alexandra Presură, Eliza Ştefănescu, Daniela Oteşanu, Oana Vlăducă, Răzvan Rotaru, Tamara Ciofu, Marcel Ciolacu, Aurel Căciulă, Liviu Balint, Georgeta Holban, Florinel Stancu, Costel Lupaşcu, Vasile Cîtea, Viorel Stan şi Andrei Pop - de la PSD - au depus în scris.

De la PNL: Raluca Turcan, Viorica Cherecheş, Florin Stamatian, Antoneta Ioniţă, Florin Roman, Sorin Bumb, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Constantin Şovăială, Dănuţ Bica, Mugurel Cozmanciuc, Vasile Gudu, Ionuţ Stroe, Robert Boroianu, Bogdan Huţucă, Costel Alexe, Cristinel Romanescu, Claudiu Răcuci, Nicolae Giugea, Florica Cherecheş, Vasile Varga, Gabriel Andronache, de asemenea, au depus în scris.

Îl invit pe colegul meu, pe domnul Petre-Florin Manole.

Se pregăteşte doamna Alina Teiş.

Vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună dimineaţa!

Povestea nefericită a Marei, relatată recent de Casa Jurnalistului, într-un excelent articol de presă, ne arată că Legea penală din România nu protejează eficient victimele hărţuirii online.

De aceea, am propus deja mai multor parlamentari, din toate partidele politice, împreună cu colegul meu din Partidul Social Democrat, Andrei Pop, înfiinţarea unui grup de lucru pentru analiza fenomenului de cyber-bullying în România. Vom implica specialiştii, instituţiile şi ONG-urile în acest demers. Trebuie să identificăm împreună tipurile şi incidenţa cazurilor şi să oferim cele mai potrivite variante pentru sancţionarea acestor situaţii.

Din păcate, ne confruntăm cu această realitate, în care mediul online este utilizat din ce în ce mai des pentru a divulga, difuza şi prezenta, fără drept şi fără un interes legitim, imagini sau convorbiri intime ale unei persoane, încălcându-i-se astfel dreptul la viaţă privată.

Codul penal din 2009 a reglementat, în premieră în România, infracţiunile de hărţuire şi de violare a vieţii private, răspunzând astfel unei necesităţi sociale de protejare a victimelor în faţa unor acţiuni reprobabile, care creează o stare de temere şi afectează valori importante ale persoanei.

Însă, din 2009 până în prezent, societatea românească a evoluat extrem de rapid. Au apărut noi mijloace de comunicare, s-au dezvoltat mai ales cele din mediul online - reţelele de socializare -, care sunt caracterizate prin rapiditatea de diseminare a informaţiilor, dar şi prin lipsa unor mecanisme eficiente de verificare a conţinutului transmis.

Astfel, riscurile unor acţiuni care să afecteze valori sociale fundamentale, precum libertatea psihică a persoanei sau viaţa privată şi de familie, s-au multiplicat şi s-au diversificat.

Legea penală, pe care o avem în prezent, nu acoperă o serie de conduite periculoase care au apărut la nivelul societăţii în aceşti ultimi ani.

Libertatea psihică sau viaţa privată a unei persoane pot fi afectate de acest nou tip de acţiuni care nu sunt expres reglementate. Într-un astfel de caz victima nu mai este protejată, iar făptuitorul nu poate fi tras cu uşurinţă la răspundere, întrucât faptele sale nu corespund exact conţinutului normativ al infracţiunilor existente.

Acesta este şi cazul Marei, multiplicat de mii de ori la nivelul societăţii.

Reamintesc că, recent, tot împreună, cu votul tuturor colegilor din Parlament, am modificat Legea educaţiei naţionale, pentru a combate bullying-ul în instituţiile de învăţământ. Trebuie să urmăm acelaşi model acum, pentru a modifica legislaţia penală şi pentru a pedepsi hărţuirea online.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

De la Grupul ALDE - Florică Calotă, Mihai Niţă şi Avram Constantin au depus în scris.

Tot de la Grupul PSD, o invit pe colega noastră de la Mehedinţi, doamna Alina Teiş.

Se pregăteşte, de la Grupul PMP, domnul Emil Paşcan.

Vă rog, doamnă Teiş, aveţi trei minute.

Doamna Alina Teiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Prin tot ce facem, sperăm ca România să nu mai fie o ţară de mâna a doua".

Îndrăzneşte să crezi în România! E sloganul pe care noi, cei din Partidul Social Democrat, l-am tot menţionat în discursurile noastre. Însă este un slogan care are consistenţă şi pe care nu l-am ales întâmplător. O expresie pe care nu o folosim doar aşa, că sună bine, ci pentru că s-a identificat cu munca noastră, pentru că, prin tot ceea ce facem, le dăm românilor motive să creadă în ţara lor.

Ori de câte ori social-democraţii au fost la guvernare, au făcut performanţă. La fel s-a întâmplat şi acum. Am obţinut, în anul 2016, cea mai mare încredere pe care românii au acordat-o unui partid politic, de la Revoluţie încoace. Deşi am avut parte de multe atacuri venite din partea adversarilor noştri politici, am ştiut cum să le gestionăm. Am fost atacaţi, ameninţaţi, anchetaţi, dar am ştiut să promovăm întotdeauna un mesaj care îndemna la pace şi unitate, nu la dezbinare. Şi am reuşit să respectăm Programul nostru de guvernare şi să-l îndeplinim până acum în proporţie de peste 50%.

Evident, pe măsură ce va trece timpul, îl vom duce până la capăt, în totalitate. Planul nostru de guvernare este un proiect uriaş, care a început să ridice nivelul de civilizaţie din fiecare localitate, şi se simte. Guvernul Partidului Social Democrat a reuşit creşterea salariilor în Educaţie şi Sănătate, creşterea pensiilor, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

În continuare, suntem pregătiţi să facem faţă tuturor provocărilor politice, atât interne, cât şi externe, şi să le demonstrăm românilor că se poate, că putem face din ţara noastră una mai bună şi mai prosperă, una în care să-şi dorească să rămână atât ei, cât şi copiii şi nepoţii lor.

Avem, în continuare, mult de muncă. Dar ştiu că împreună putem găsi cele mai bune soluţii. Soluţii pentru problemele din toate domeniile. Câteva dintre ele au fost deja prezentate la Consiliul Naţional al Partidului. Şi aş vrea să menţionez câteva dintre iniţiativele luate de preşedintele Liviu Dragnea, dar şi de doamna premier, Viorica Dăncilă. Idei pe care, de altfel, le considerăm benefice.

Legat de partea de infrastructură, s-a realizat faptul că autostrăzile aflate în masterplan nu pot fi construite după actuala procedură. Investiţiile în autostrăzi trebuie să fie declarate de interes strategic pentru securitatea naţională, pentru că realizarea de autostrăzi durează mult cu actualul sistem. Iar cel mai important lucru, în momentul de faţă, este ca românii să înceapă să circule pe autostrăzi şi întreaga ţară să se poată dezvolta.

Cu privire la problemele care au apărut în sistemul economic, la faptul că sunt multe companii care nu-şi declară profitul, avem în vedere o altă măsură. Ne dorim ca toate companiile care lucrează în România să plătească taxele aici, în România. Iar o soluţie ar fi un impozit pus pe cifra de afaceri, şi nu pe profit. Pentru că este nevoie ca Guvernul să le ceară băncilor şi multinaţionalelor din România, ca din profiturile uriaşe pe care le fac aici, taxele să le plătească tot aici, nu în paradisuri fiscale.

De asemenea, Guvernul trebuia să ia măsuri serioase în ceea ce priveşte lăcomia bancară şi evoluţia ROBOR.

Legat de alimentaţia poporului român, vreau să salut ideea domnului preşedinte Liviu Dragnea, de a introduce un program de protecţie a copiilor români şi de protecţie a cetăţenilor români, să nu mai consume alimente otrăvite. Pentru că, într-adevăr, în România intră alimente pline de substanţe nocive, care au o calitate mult inferioară faţă de aceleaşi alimente vândute în ţările de origine.

Vreau să le spun românilor să îndrăznească să creadă în continuare în România. Şi vreau să îi asigur că şi noi facem la fel, şi că, în ciuda criticilor primite, în fiecare zi încercăm să facem din ţara aceasta una mai bună.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mehedinţi, Alina Teiş.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PMP, îl invit pe domnul deputat Emil-Marius Paşcan.

Din partea Grupului PMP, colegii: Cătălin Cristache, Constantin Codreanu şi Eugen Tomac au depus în scris.

Se pregăteşte doamna deputat Lavinia Cosma, din partea Grupului USR.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "Infracţionalismul şi antiromânismul".

Auzim, propagandistic, din păcate, tot mai des, că Liviu Dragnea ar promova prin PSD o nouă orientare politică, revigorantă, un soi de naţional-socialism dublat de populism. Că această direcţie este vădită de politica călăuzită exclusivist prin bonificaţii nesustenabile privitoare la salarii şi pensii, ajutoare şi asistenţă socială, antieuropenism, stigmatizarea multinaţionalelor, politica fiscală spoliatoare la adresa mediului privat, culpabilizarea şi punerea la zid a sistemului bancar.

Să fim serioşi, cei doar declamativ mândri că sunt români nu au nicio legătură cu vreo orientare naţională, evident, nici cu naţionalismul. Sunt, în schimb, într-adevăr, populişti, dar tocmai în detrimentul intereselor naţionale şi al cetăţenilor cinstiţi ai acestei ţări.

Cum să vorbeşti de naţionalism în privinţa PSD, care de aproape trei decenii, în diferite formule politice, s-a aflat aproape consecvent la cârma României?

Naţionalismul presupune elementar să-ţi iubeşti naţiunea, să-i promovezi şi să-i cultivi programatic valorile, să asumi politic privilegii pentru ţara ta, în competiţia multinaţională, apărând-o, implicit, economic, protejând-o prioritar şi slujind-o, pentru a face faţă şi a rezista în faţa tăvălugului anonimizării globalizatoare, al dezrădăcinării identitare. Or, socialiştii PSD-işti au vândut ţara, cu tupeu şi neruşinare, i-au risipit resursele naturale şi i-au înstrăinat energia, s-au pretat constant unor tertipuri politicianiste menite să le umple cel dintâi lor buzunarele, amăgindu-i electoral pe români, susţinând că luptă pentru binele tuturor.

Mulţi au fost prinşi cu furtişagul politic şi hoţia, au ajuns condamnaţi de justiţie, infractori dovediţi, cu sentinţe definitive. Conduc în continuare România şi se dau, mai nou, mari naţionalişti. Tocmai se căznesc să pună mâna pe justiţie, să subroge statul de drept, să scape prin amnistie şi graţiere de pedepsele penale şi să rămână cu prada intactă, furată din averea românilor. Atât de mult ţin la naţiunea română, încât i-au inventat un stat paralel fantasmagoric, cu care se luptă din greu. Ba, au apărut şi nişte asasini imaginari care îl bântuie şi îl caută prin hoteluri de lux pe noul tătuc, pe cale să devină cel mai urât fiu al poporului, Liviu Dragnea.

Atât de mult ţin la această ţară, încât, la aniversarea Centenarului Marii Uniri, în loc să-şi asume politic un proiect-cadru de reunire spirituală a românilor, de conciliere şi concordie naţională, de promovare a istoriei şi mândriei noastre naţionale, de reîntregire a ţării, asistăm, din păcate, la un veritabil dezastru.

Românii sunt mai dezbinaţi decât oricând. Tinerii fug din ţară, disperaţi economic. Am ajuns pe locul II la nivelul Uniunii Europene, din punctul de vedere al migraţiei forţei de muncă. Pe locul I se află Siria, care cunoaşte un veritabil exod, dar din cauza războiului.

În acest timp, Educaţia României se prăbuşeşte, Sănătatea este tot mai bolnavă, prin neputinţă şi dezorganizare. Nu există nicio preocupare serioasă pentru investiţii şi mari proiecte concrete de infrastructură ori pentru reanimarea proiectelor finanţate din bani europeni, iar ţara este grav îndatorată prin împrumuturi.

Cât priveşte interesele noastre naţionale, am ajuns să ne dicteze ce avem de făcut premierul Viktor Orbán, din Budapesta, prin avangarda sa politică din România, adică UDMR.

Aşa că PSD nu promovează naţionalismul, ci infracţionalismul şi antiromânismul.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Vă mulţumesc.

O invit pe colega noastră, pe doamna Lavinia Cosma.

Se pregăteşte domnul Petru Movilă, PMP.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un subiect foarte important pentru judeţul Mureş, care ar fi trebuit să ducă la dezvoltarea judeţului, cu mulţi ani în urmă. Vorbim despre Centura ocolitoare a oraşului Târgu Mureş.

Astăzi vreau să adresez Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere câteva întrebări cu privire la gestionarea acestei situaţii.

Am primit foarte multe reclamaţii din partea cetăţenilor, cu privire la neregulile care se presupune că se întâmplă acolo. Şi vorbim de o recepţie a lucrărilor, care s-ar fi făcut în condiţii ilegale.

Sigur, în urma verificărilor, urmează să vedem dacă acest lucru este adevărat sau nu.

În acelaşi timp, pe toată perioada derulării contractului au fost mai multe sesizări referitoare la proiectul tehnic al Centurii.

Şi aş dori ca, pe această cale, să transmit un mesaj conducerii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, să explice public care este situaţia exactă a Centurii şi de ce în ultimii ani de zile, mulţi ani de zile, nu s-a terminat, nu s-a finalizat această investiţie, repet, în urma căreia târgumureşenii şi mureşenii, per ansamblu, ar fi trebuit să beneficieze de o adevărată dezvoltare.

Avem un constructor spaniol care nu şi-a respectat obligaţiile şi care, din păcate, nici până în ziua de azi nu a fost tras la răspundere şi nu a fost făcut să plătească pentru dezastrul pe care l-a făcut acolo, la noi, în judeţul Mureş.

Astfel, e timpul ca, după atât de mulţi ani, cineva să răspundă pentru această Centură ocolitoare a oraşului Târgu Mureş şi să ne explice public ce s-a întâmplat cu banii şi care este calendarul de lucrări în perioada următoare.

Lavinia Cosma, deputat de Mureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe colegul nostru, pe domnul Petru Movilă.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Laurenţiu Leoreanu. (Vociferări.) E al doilea înscris.

Domnul Petru Movilă:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Domnule preşedinte,

Discursul ţinut, în urmă cu câteva zile, la Consiliul Naţional al PSD, de către actualul preşedinte, Liviu Dragnea, arată că acesta nu mai are nicio limită pentru a-şi atinge scopul - să-i scape pe corupţi din puşcărie.

Am văzut un preşedinte de partid care conduce una dintre cele mai importante instituţii din ţară, dezlănţuit la adresa justiţiei, având un discurs furibund împotriva propriului popor, canalizat doar pe amnistie şi graţiere.

Într-o ţară în care a avut loc un "Colectiv", într-o ţară în care tocmai s-a închis o maternitate, din cauza infecţiilor cu stafilococul auriu, şi într-o Românie în care nu se mai sărbătoreşte Centenarul, pentru că o mână de oameni este prea ocupată să scape de puşcărie, discursul preşedintelui Liviu Dragnea este strigător la cer.

Stimaţi colegi,

Nu mai este absolut niciun interes pentru a guverna. Toţi membrii Guvernului şi o parte dintre cei care astăzi se plimbă pe holurile Parlamentului nu mai au decât un singur deziderat, şi acela nu are absolut nicio treabă cu munca pentru România şi pentru români.

Cel mai bun exemplu este amânarea Bugetului pentru anul 2019, din cauza faptului că actuala conducere PSD a pierdut majoritatea, tocmai din cauza politicii pe care a îmbrăţişat-o.

Nu mai spun cât de important era să dezbatem bugetul pentru anul viitor şi să ştim deja clar ce proiecte de anvergură se vor finanţa în 2019.

Ca să ne mai închidă gura şi să ne mai distragă atenţia de la toată lupta lor împotriva justiţiei, PSD ne-a promis spitale regionale de urgenţă, ne-a promis construcţia autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, săli polivalente, şi nu numai.

Însă, ce mai contează toate acestea, când partidul de guvernământ este mai ocupat să salveze 300 de oameni de puşcărie?

Când România are ca proiect de ţară amnistia şi graţierea, înseamnă că am depăşit de mult orice limită de bun-simţ şi de respect faţă de cetăţeni.

Când un lider de partid îşi cere scuze celor din puşcării, condamnaţi pentru corupţie, dar este orb la adevăratele nevoi ale românilor, înseamnă că avem nevoie să ne restabilim priorităţile.

Suntem în pragul de a prelua preşedinţia Uniunii Europene, dar avem cele mai antieuropene mesaje de până acum.

Vedeţi cum se uită restul Europei la noi? Am ajuns de râsul unei lumi întregi, pentru că este mai important să scăpăm câţiva oameni de puşcărie decât să îmbunătăţim sistemul de învăţământ sau sistemul sanitar.

Aştept cu nerăbdare ziua când domnul preşedinte Dragnea va avea acelaşi discurs exploziv pentru schimbarea Legii sănătăţii.

Până atunci, cred că cei condamnaţi pentru corupţie ar trebui închişi în spitale, nu în puşcării.

Deputat de Iaşi, Petru Movilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Îl invit, în continuare pe colegul nostru, pe domnul Laurenţiu Leoreanu.

Se pregăteşte doamna Roxana Mînzatu. Sunteţi pregătită, da? De la PSD.

Şi apoi, domnul Octavian Dohotaru.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică este legată de activitatea din această săptămână, de controversata Lege a pensiilor.

Modificarea modului de calcul al pensiilor publice a provocat numeroase discuţii în societate şi numeroase întrebări în rândul categoriei vizate. Din discuţiile pe care le-am avut cu pensionarii, principala problemă este aceea că, de la 1 ianuarie 2019, pensia nu se va mări cu indicele de corecţie dat de inflaţie şi de creşterea salariului mediu brut, ci se va majora peste multe alte luni, adică tocmai de la 1 septembrie, potrivit noii formule de calcul.

Mai mult, în ciuda faptului că argumentul PSD-ALDE este acela că mărirea de peste câteva luni este mai mare decât o eventuală majorare de la 1 ianuarie, acest lucru nu este adevărat. Deoarece una vorbim despre o mărire de la 1 ianuarie, pe 12 luni, şi despre o alta, doar de 4 luni, de la 1 septembrie. Asta înseamnă că pensionarii vor avea o iarnă foarte grea, pentru că toate se scumpesc: medicamente, curent, combustibil, gaz, iar pensionarii vor fi cei care duc greul incompetenţei acestei guvernări.

Potrivit calculelor făcute de experţi, peste 60% dintre beneficiarii sistemului de pensii din România vor primi pensia minimă. Pentru generaţiile viitoare, în actuala formă, Legea pensiilor generează numeroase inechităţi. Mai exact, chiar dacă ai avut contribuţii diferite, vei avea pensie la fel ca o persoană care a plătit la nivelul salariului minim pe economie. Dacă vei avea 15 ani de contribuţii la pensie, vei avea aceeaşi pensie minimă, chiar dacă ai plătit contribuţie la salariul minim pe economie sau ai plătit contribuţie la salariul mediu pe economie. Dacă ai un stagiu de cotizare de 25 de ani, atunci toţi cei care vor avea contribuţii între salariul minim şi 75% din salariul mediu vor primi tot pensia minimă aferentă celor 25 de ani de contribuţii. Iar la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, fie că vei contribui la salariul minim, fie că vei contribui la 60% din salariul mediu, vei primi pensia minimă aferentă acestei categorii.

De asemenea, o altă inechitate provine din faptul că salariaţii, care au lucrat în cele mai grele condiţii, şi anume în grupa I şi grupa II de muncă, sunt dezavantajaţi de noua formulă de calcul prevăzută în noua lege. Pe noua lege, pentru o persoană care a lucrat în grupa I de muncă, adică în cele mai grele condiţii, la un număr de 60 de puncte, înmulţit cu 75 de lei punctul de pensie, pensia este de 4.500 de lei. În actualul cadru legislativ, pentru un stagiu complet de cotizare pentru o persoană care a lucrat în grupa I de muncă, rezultă o pensie de 5.500 de lei. Practic, pe noua lege, un astfel de pensionar, care a muncit în condiţii grele, pierde 1.000 de lei.

În plus, potrivit noii legi, este o nedreptate că o persoană căreia i s-a reţinut contribuţia pentru pensii, dar aceasta nu a fost virată la bugetul de asigurări sociale, nu va primi pe acea perioadă pensie. În acest caz, nu stă în puterea sa să intervină sau să remedieze lucrurile. Statul nu a creat un mecanism legitim care să îl protejeze pe cetăţean.

Toate aceste lucruri trebuie remediate. Nu putem pretinde că avem grijă de viitorul românilor dacă aprobăm aceste inechităţi şi facem o lege foarte nocivă pentru generaţiile viitoare.

Avem nevoie de o Lege a pensiilor, dar una corectă, transparentă şi echitabilă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Doamna Roxana Mînzatu.

Se pregăteşte colegul nostru, domnul Adrian Dohotaru.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Oameni buni,

Suntem la jumătatea mandatului parlamentar şi aş vrea să vă vorbesc despre o promisiune devenită realitate - Start-up Nation, programul cel mai ambiţios de sprijinire a noilor afaceri de după Revoluţie şi probabil cel mai mare program de acest tip din Europa.

Din 27 decembrie, românii care doresc să-şi creeze o afacere pot să înceapă să depună planul de afaceri pentru a obţine de la Guvernul României grantul Start-up Nation de maxim 200.000 RON.

Este a doua ediţie care ne aşteaptă şi care va dura până undeva la începutul lunii februarie.

Dar pentru românii care sunt interesaţi să folosească această oportunitate poate că e util să vorbim despre cifre, despre realităţile primei ediţii Start-up Nation 2017.

Iată că 8.444 de firme au fost create şi finanţate din Programul Start-up Nation 2017. Este o cifră impresionantă. Din toate apelurile de fonduri din fondurile europene nu s-au finanţat cumulat atât de multe firme cum s-au finanţat cele pe Start-up Nation 2017.

Circa 3.800 din aceste firme aparţin femeilor. Iată că egalitatea de gen vine organic pe un program de finanţare care nu este neapărat dedicat femeilor.

Dacă ne uităm la grupele de vârstă, vedem, de asemenea, că antreprenorii care au luat aceste fonduri se împart echilibrat. În grupa de vârstă până în 30 de ani - 35% dintre antreprenori; între 31 şi 40 de ani sunt iarăşi 35% dintre antreprenorii finanţaţi şi peste 40 de ani - sunt antreprenori care cumulează 30% dintre cei care au creat firme prin fondurile Start-up Nation.

Ca domenii de activitate, am încurajat anul trecut producţia, astfel încât circa 4.500 de firme au fost lansate în domeniul producţiei, fiind urmate de industrii creative. Doar 790 de firme au activat în domeniul serviciilor, motiv pentru care ediţia 2018 va da un punctaj bun domeniilor de activitate din servicii - aviz celor care doresc să dezvolte astfel de afaceri.

Lansăm în 27 decembrie acest program, pentru că Ministerul pentru Mediul de Afaceri l-a îmbunătăţit, ca urmare a lecţiilor învăţate anul trecut.

Dau doar 3 exemple de noutăţi benefice. Faptul că antreprenorii vor putea primi un avans de 30% din grantul acesta; faptul că pentru cheltuieli salariale, contabilitate, utilităţi, decontarea va fi mult mai simplă, prin sume forfetare. Ele vor reprezenta maximum 30% din valoarea eligibilă a planului de afaceri. Planul de afaceri prin care se cer banii a fost simplificat; nu va mai fi nevoie de proiecţii financiare.

Iată, deci, argumente pentru ca românii să se folosească de acest program ambiţios pe care partidul meu, Partidul Social Democrat, l-a promis în 2016, îl livrează, şi cu care îndrăzneşte să creadă într-o Românie a antreprenoriatului.

Dragi colegi, oameni buni, se apropie sărbătorile. Să avem Crăciun cu bine şi oameni buni alături de noi!

Mulţumesc frumos.

Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Braşov.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Adrian Dohotaru.

Se pregăteşte, din partea Grupului ALDE, domnul Daniel Olteanu.

Vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Caritate de sărbători, solidaritate tot anul!".

Votez moţiunea de cenzură. România are nevoie de un stat social puternic, un stat pe care ar trebui să îl construiască forţele politice de stânga. PSD nu este nici de stânga, nici o forţă. Acest Guvern şi-a arătat limitele în mod repetat, nu a făcut nimic pentru construirea unui stat social adevărat - suntem în continuare ultimii din Uniunea Europeană la capitolul alocării bugetare pentru protecţie socială.

Lansez în dezbatere o propunere legislativă pentru construirea unui stat social, măcar a unui început, a unei reale solidarităţi. Caritatea este bună, o întâlnim des în această perioadă, a sărbătorilor, dar nu este suficientă pentru a avea un stat just cu toţi cetăţenii. Copiii au nevoie de încălţări, haine, rechizite şi hrană nu doar de sărbători, ci tot anul. Vârstnicii au dreptul la un trai decent în fiecare lună, nu doar în decembrie. Este bine că oamenii vor să ajute, astfel de intervenţii pot salva vieţi sau pot să le îmbunătăţească substanţial, dar sunt situaţii de intervenţie temporară şi avem nevoie de astfel de intervenţii tot anul. Dacă vrem cu adevărat să adresăm probleme sistemice precum sărăcia, trebuie să venim cu măsuri solidare la nivelul statului, să acţionăm colectiv, nu doar individual sau în grupuri mici.

Astfel, în luna ianuarie voi propune un set de măsuri solidare, care să reprezinte un prim pas către un stat social adevărat în România. Alocaţia pentru susţinerea familiei, un ajutor care ar trebui să ajute copiii din cele mai sărace familii din ţară, va avea cuantumul mărit şi un mecanism de sprijin real pentru prevenirea abandonului şi absenteismului şcolar, prin asigurarea de la bugetul de stat a banilor necesari angajării mediatorilor şcolari atât de doriţi în comunităţile defavorizate.

Conform datelor primite de la Ministerul Muncii, jumătate dintre copiii cu vârste de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul celor cu handicap, fac parte din familii care nu beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului. Primii ani de viaţă sunt esenţiali pentru orice copil, de aceea voi propune ca prin alocaţia pentru susţinerea familiei să fie acordat un supliment de 800 de lei pentru creşterea copilului de până la 2 ani.

De asemenea, voi propune ca 96.000 de pensionari, care acum primesc un venit mai mic decât indemnizaţia minimă, să devină şi ei eligibili pentru primirea indemnizaţiei. Totodată, pentru cei 2,2 milioane de români care nu au asigurare de sănătate, precum şi pentru o parte din beneficiarii de ajutor social, care apelează la acest beneficiu doar pentru a avea acces la îngrijire medicală, voi propune înfiinţarea unui mecanism de sprijin pentru ocrotirea sănătăţii. Astfel, persoanele care nu au venituri lunare suficiente să îşi poată plăti asigurarea şi să aibă acces la sistemul medical normal, nu doar la cel de urgenţă.

În cazul mult blamaţilor beneficiari de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat, care, pasămite, nu vor să muncească, voi propune să asigurăm decontarea transportului. Sau acordarea unor abonamente gratuite de transport pentru a facilita accesul din zonele rurale, unde se află peste 85% dintre beneficiari, în zonele urbane, unde sunt majoritatea locurilor de muncă.

Voi aborda şi subiectul actelor de identitate, întrucât nu este normal ca în această ţară să avem zeci, dacă nu sute de mii de persoane, inclusiv copii, care pentru statul român nu există, întrucât nu pot face nimic fără acte.

Vă doresc sărbători fericite şi sper să ne regăsim în 2019 mai solidari şi mai pregătiţi să ne luptăm pentru binele tuturor, inclusiv al celor care au de suferit din cauza inechităţilor care fac ravagii în societatea noastră!

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Deci, în continuare, domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.

Din partea Grupului PMP, domnul Adrian Todoran se pregăteşte.

Da, vă rog, aveţi 3 minute, domnule coleg.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Accept faptul că, în primii doi ani de la alegeri, guvernarea s-a concentrat pe ridicarea generală a nivelului de trai, şi asta a fost o necesitate absolută. Majorările salariale, majorarea pensiilor, Programul Naţional de Dezvoltare Locală, toate au fost şi sunt de o importanţă capitală, atât la nivelul fiecărui cetăţean vizat, cât şi la nivelul comunităţilor locale, în ansamblul lor. Majorarea salariului minim pe economie, în perioada următoare, se înscrie în aceeaşi logică a faptului că de creşterea economică trebuie să se bucure fiecare român.

Sper ca această politică să fie ireversibilă, iar România să nu mai treacă niciodată prin curbe de sacrificiu; drumul să fie cu sens unic, spre bine şi mai bine.

Aceste creşteri ale veniturilor sunt confirmate de toate sursele. Şi mă bucur că o hartă prezentată recent de Ziarul Financiar confirmă că, între 2017 şi 2018, creşterea veniturilor a fost, în funcţie de judeţ, de cel puţin două ori mai mare decât rata inflaţiei, până la 4-6 ori, iar asta înseamnă că a fost o creştere reală, că oamenii au simţit asta în propriile buzunare.

Însă... Însă... Am analizat cu atenţie aceste date, le-am prelucrat şi am observat faptul că ele, pe de altă parte, confirmă, din păcate, şi principala temă asupra căreia atrag atenţia de doi ani, de când sunt parlamentar, şi anume creşterea decalajelor de dezvoltare. E posibil să deranjez poate prea mult - şi îmi asum asta -, dar mi-aş ruga inclusiv colegii din alte regiuni să accepte faptul că nu sunt un deputat al bogaţilor, ci unul al săracilor.

Aşa cum vă prezint şi în acest tabel, am luat ca referinţă municipiul Bucureşti, judeţul Cluj, Timiş şi, bineînţeles, judeţul meu, judeţul Vaslui. Acesta este salariul mediu net în luna septembrie 2018. De la Bucureşti - 3.467 de lei, la Cluj - 3.105 lei, Timiş - 2.869 de lei, Vaslui - 2.112 lei. Datele sunt publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Ceea ce se observă cu ochiul liber însă din acest tabel este faptul că, deşi în Bucureşti, Timiş şi Cluj salariul era mai mare cu 30-50% decât în Vaslui, creşterile salariale mai mari au avut loc tot acolo, unde deja se câştiga mai bine: +11% în Vasluiul sărac, +12% în Bucureşti, +15% în Timiş, +17% în Cluj.

Acesta este, stimaţi colegi, efectul investiţiilor în mari proiecte de infrastructură, de care au parte exclusiv regiunile bogate, iar insistenţa mea pentru autostrada Tişiţa - Albiţa, cel mai important coridor de transport de mărfuri pe zona de Est, capătă noi sensuri.

+17% pentru un clujean sau un bucureştean care câştigă peste 3.000 lei şi +11% pentru un vasluian care câştigă 2.100 de lei, adică "mai mult pentru cel bogat, mai puţin pentru cel sărac" nu este, stimaţi colegi, nici social-democraţie, nici liberalism.

Probabil ştiţi, fiecare, în zona din care proveniţi, ce anume trebuie să susţineţi pentru a consolida creşterea economică. Cel mai important obiectiv pentru mine, pentru cea mai săracă regiune de la periferia geografică şi economică a Uniunii Europene, este autostrada Tişiţa - Albiţa, iar raportarea Guvernului la acest obiectiv în bugetul pe 2019, după ce am cerut de zeci de ori fonduri pentru Studiul de Fezabilitate şi Proiect Tehnic, va influenţa decisiv votul pe care îl voi da sau nu Legii bugetului de stat pe 2019.

Avem datoria de a consolida creşterea economică la nivel naţional, în ansamblu, dar avem şi obligaţia de a o face sănătos şi solidar. Iar solidaritatea nu înseamnă, în primul rând, fonduri pentru venitul minim garantat, ci fonduri pentru mari proiecte de infrastructură.

Daniel Olteanu, deputat, ALDE, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Adrian Todoran, de la PMP.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Dîrzu, de la Alba, PSD.

Şi apoi, domnul Mihai-Cătălin Botez.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică va fi împotriva ministrului finanţelor, care nu înţelege o situaţie foarte gravă în România - situaţia asistenţilor persoanelor cu handicap, care nu şi-au primit salariile de peste 90 de zile.

Poate domnul ministru Teodorovici - încă ministru al finanţelor, pentru că la felul cum schimbă actuala guvernare miniştrii... - să stea liniştit, că nu va mai fi mult timp ministru!

De câteva luni de zile, mii de români, mii de oameni aşteaptă ca statul să-şi facă minima datorie faţă de ei - salariul, care, de foarte multe ori, este inacceptabil faţă de munca pe care o prestează.

Mii de asistenţi ai persoanelor cu handicap sperau să nu intre în luna decembrie fără indemnizaţia respectivă, fără salariu, pentru că şi pentru ei au venit sărbătorile, şi pentru ei au venit facturile.

Nu cred că Ministerul Finanţelor a avut o înţelegere cu cei de la utilităţi, cu cei de la gaze, de la curent, să nu le trimită facturile acasă acestor oameni care de peste 90 de zile nu şi-au luat salariul.

Nu este admisibil ca astăzi să vorbim despre pensii speciale, despre salarii mărite, şi aceşti oameni să nu beneficieze de minimul care era dat de la stat.

Gândiţi-vă că aceşti oameni, domnule ministru, v-au dat o lecţie de moralitate. Pentru că sunt curios, dacă dumneavoastră nu v-aţi fi luat salariul la timp, cum aţi mai fi mers la serviciu, tot la fel de încântat, tot la fel de încrezător?

Aceşti oameni muncesc 24 de ore din 24. Muncesc la 3,00 dimineaţa, la 5,00 dimineaţa, la 6,00 dimineaţa, pentru că sunt asistenţi personali ai persoanelor cu handicap.

Nu este uşor să te trezeşti la 3,00 dimineaţa. Nu este uşor ca în timpul zilei să nu poţi să-ţi faci programul, ci să depinzi de acest lucru.

Gândiţi-vă, domnule ministru, că dumneavoastră râdeţi la toate televiziunile, în toate interviurile, dar aceşti oameni timp de 3 luni de zile poate nu au avut bani să-şi cumpere medicamente, poate nu au avut bani să-şi plătească lumina.

Cred că ar trebui să învăţaţi foarte multe de la aceşti oameni.

Eu, Adrian Todoran, deputat de Maramureş, vă cer explicaţii, domnule ministru, pentru bătaia de joc la care i-aţi supus pe aceşti oameni. Aceşti oameni v-au dat o lecţie de moralitate!

Este vremea, domnule ministru, să vă cereţi scuze în faţa acestor oameni. Sigur, dacă aveţi un dram de demnitate.

Domnule ministru, în prag de sărbători, ieşiţi şi recunoaşteţi-vă vina şi umilinţa la care i-aţi supus pe aceşti oameni, care nu sunt puţini în România. Persoanele cu handicap sunt o categorie socială de care trebuie să avem grijă, dar şi de cei care sunt asistenţii lor personali.

Domnule ministru, daţi-vă demisia, că oricum vă dau ăştia afară!

Adrian Todoran, deputat de Maramureş.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Ioan Dîrzu.

Se pregăteşte domnul Botez.

Da, vă rog.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "2019 - anul României Europene"

Vine un moment al bilanţului şi al noului început pentru toţi românii. Pentru România, acest an a însemnat celebrarea istoriei, iar anul viitor înseamnă marcarea viitorului. Un viitor glorios european, un viitor al românilor care, în sfârşit, vor arăta tuturor că inima Uniunii Europene bate în România.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene presupune atât responsabilizarea ţării, dar mai ales renaşterea ei. Este un test pentru politicieni, pentru administraţie şi pentru fiecare român. Toţi trebuie să fim un singur creier şi o singură voce pentru Europa noastră.

Pe plan intern, anul 2019 va însemna pentru România un PIB de peste 1.000 miliarde lei, venituri suplimentare de 3,6 miliarde lei din noile măsuri fiscal-bugetare, continuarea proiectelor prin PNDL 2, implementarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii în sănătate, educaţie, agricultură, cultură etc.

Va fi un an în care creşterile de salarii şi pensii vor atinge cotele prognozate pentru anul 2022, în care fermierii vor putea accesa noi scheme de ajutor de stat, în care tinerii antreprenori îşi vor putea deschide noi afaceri, în care elevii şi studenţii vor beneficia de mai multe drepturi educaţionale şi sociale.

În final, anul 2019 va fi un an al consolidării independenţei justiţiei, al statului de drept, al democraţiei constituţionale şi al spiritului european. În ciuda criticilor, vom menţine traiectoria proeuropeană şi democratică, sinceră, independentă şi asumată. Dubla măsură nu-şi mai are loc în societatea noastră.

La mulţi ani, România! Bine ai venit, Uniunea Europeană!

Şi tuturor, sărbători fericite!

Ioan Dîrzu, deputat al PSD de Alba.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Deci domnul Mihai Botez. Se pregăteşte colegul nostru, domnul Ioan Balan, de la PNL.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

S-a vorbit mult în ultima perioadă despre alianţe. Alianţa Vestului, mai recent, Alianţa Estului, cum mai e numită şi recent înfiinţata alianţă "Moldova se Dezvoltă". Şi poate că vor mai urma şi altele.

Am văzut aduse acuzaţii că în an Centenar vorbim mai mult despre o separare de Bucureşti decât despre unitate.

Este normal să apară temeri pe subiecte ce sunt mai greu de înţeles, dar dacă vom face un mic efort să ne clarificăm despre ce este vorba în fapt, s-ar putea să vedem că ar putea fi un model de urmat.

Aceste alianţe pun în aplicare principiul subsidiarităţii, adică îndeplinirea unor obiective setate la nivel central, pe domenii ca sănătate, infrastructură ori educaţie, cât mai în concordanţă cu nevoile şi aşteptările cetăţenilor unei zone specifice.

Este normal ca locuitorii unei anumite regiuni şi reprezentanţii lor aleşi să ştie mai bine ce obiective sunt prioritare şi cum vor să fie implementate.

Am auzit spunându-se că oricum zona de Vest primeşte bani de la centru şi că nu ar trebui să se plângă, şi să se concentreze pe descentralizare, şi că banii ar trebui direcţionaţi şi către zona Moldovei.

Fiecare zonă ar trebui să-şi clarifice cât mai bine priorităţile şi cerinţele şi să acţioneze pe căile pe care le are la dispoziţie să le obţină.

Sigur că îmi doresc mai mulţi bani şi investiţii pentru zona Moldovei şi pentru judeţul Vaslui, dar, stimaţi cetăţeni, votaţi de 30 de ani PSD. La Vaslui aveţi 10 parlamentari, dintre care 8 sunt în coaliţia de guvernare. Ce au făcut aceşti parlamentari? Ce au păzit atât timp de nu au adus investiţiile necesare în Moldova? Indiferenţa ori interesele meschine de putere i-au făcut să uite de ce sunt acolo.

Alianţa "Moldova se Dezvoltă" poate că e o copie după Alianţa Vestului, dar e mai mult decât nicio alianţă.

Poate că nu vor avea succes, dar având în vedere că scopul acestor alianţe este să fie pregătite pentru Exerciţiul financiar 2021-2027, pare că acum e momentul să se formeze şi că reprezintă premisele unei posibile dezvoltări şi ale unor posibile rezultate concrete pentru Regiunea Moldovei.

Dar îmi pare rău că nu avem niciun primar din judeţul Vaslui în vreo alianţă. Poate că vom vedea vreun nume pe lista unei viitoare alianţe.

Consider că România are nevoie de descentralizare, dar mai mult are nevoie de o dezbatere reală asupra problemelor ţării. Şi nu pe genunchi, aşa cum se face acum în Parlament.

Puterea actuală manifestă un dispreţ real pentru dezbatere. Şi asta tot vedem de doi ani.

Ultimul exemplu - ieri, Comisia juridică a avut raport comun cu Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Legea leasing-ului, PL-x 164/2018. Am fost informaţi de şedinţă cu o oră înainte de începerea şedinţei, nu cu cel puţin 24 de ore, aşa cum prevede Regulamentul, iar dezbaterea a ţinut un minut. Practic, s-a citit titlul legii, s-a supus votului, s-au anunţat rezultatele pentru minută şi atât.

În concluzie, atât timp cât aceste alianţe vor dezbate mai pe larg problemele cetăţenilor şi regiunilor lor este un câştig şi pentru democraţie şi pentru eficienţă.

Aşa că vreau să susţin acest demers şi să încurajez aceste alianţe care pot duce la concretizarea unor investiţii mai repede şi mai în acord cu ce îşi doresc reprezentanţii unei zone, şi nu un tătuc sau un grup de tătuci de la centru.

Felicitări, Alianţa Vestului, felicitări, Alianţa "Moldova se Dezvoltă"! Spor la treabă!

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Îl invit pe colegul nostru, pe domnul Ioan Balan, de la PNL.

Domnule Bălan...

Domnule Bălan...

Dacă nu, îl invit pe domnul Sighiartău.

Vă rog.

Deci, domnul Balan. Şi se pregăteşte colegul nostru, domnul Ionuţ Simionca, de la PMP.

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă număr printre cei care au susţinut constant că salariile din sectorul public trebuie să crească consistent şi real, nu doar pe hârtie, dacă vrem să avem oameni bine pregătiţi în administraţia publică, în învăţământ, sănătate, în apărare sau ordine publică. Cu toţii suntem de acord că nu poţi să ceri unui funcţionar să gestioneze proiecte de milioane de euro, să semneze şi să răspundă, iar el să fie plătit cu o mie şi ceva de lei. Cu toţii suntem de acord că medicii sau profesorii vor părăsi în continuare România, dacă nu le oferim pachete salariale stimulative, care să îi facă să rămână acasă, în România, ca să ne trateze pacienţii sau să educe elevii. Nu putem doar să le mulţumim militarilor români care îşi riscă viaţa în teatrele de operaţii, în condiţiile în care au cele mai mici salarii din NATO.

Cu toate acestea, pe lângă atenţia cuvenită celor peste 1,2 milioane de angajaţi din sectorul public, nimeni nu trebuie să uite că cei 4 milioane de angajaţi din sectorul privat sunt cei care fac România să fie dinamică şi dau Guvernului prilejul să se laude cu o creştere economică produsă de ei, nu de Guvern. Din păcate, de doi ani, de când PSD-ALDE a preluat guvernarea, angajaţii din sectorul privat reprezintă pentru Guvern doar o masă de oameni care trebuie să plătească taxe, impozite şi accize mai mari, deşi veniturile salariale au crescut mai lent decât în sectorul public sau nu au crescut deloc.

Stimaţi colegi, salariile din sectorul privat nu pot creşte dacă actualul model economic, total greşit, implementat cu încăpăţânare de PSD-ALDE, va continua! Fără investiţii publice consistente, care să sprijine economia privată, fără investiţii străine, care să ne asigure transferul de tehnologii, şi fără stimulente pentru dinamizarea investiţiilor private, economia românească va continua să genereze puţină valoare adăugată şi locuri de muncă de slabă calitate, prost plătite! Altfel spus, vom continua să exportăm grâu şi să importăm pâine congelată, să exportăm lemn şi să importăm mobilă, să exportăm fier şi să importăm maşini. Materiile prime sunt întotdeauna mai prost plătite decât bunurile finale.

Partidul Naţional Liberal a prezentat săptămâna trecută alternativa la politica antieconomică promovată de PSD-ALDE. Pentru noi este extrem de important să majorăm salariile pentru a motiva angajaţii, a le impune criterii de performanţă şi a-i păstra în ţară.

Pentru noi este deosebit de important să respectăm munca părinţilor şi bunicilor noştri, majorându-le pensia, atunci când prevede legea, adică de la 1 ianuarie!

Pe lângă aceste priorităţi, Partidul Naţional Liberal şi-a asumat angajamentul ferm de a finanţa cu minimum 6,5% din PIB investiţiile publice - autostrăzi, căi ferate, şcoli şi spitale - de a utiliza 100% fondurile europene disponibile, în interesul românilor, şi de a elimina toate piedicile care încurcă economia privată: supraacciza la carburanţi, Split TVA, suprataxarea contractelor de muncă part-time.

Ne-am asumat să-i stimulăm cu toate mijloacele pe cei care trudesc în economie, să stimulăm munca şi să încurajăm investiţiile de calitate.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL de Suceava.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ionuţ Simionca, PMP, de la Bistriţa.

Se pregăteşte doamna preşedinte Biró Rozália-Ibolya, de la UDMR.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi - "România, încotro?!".

La final de an şi la jumătatea mandatului meu de deputat, nu pot să nu reflectez la lucrurile bune pe care am reuşit să le fac şi la cele rele, pe care nu le-am putut stopa, pe care nu am reuşit să le împiedic să se întâmple. Şi cred că este un moment potrivit să trag câteva concluzii.

Pentru mine, ca deputat de Bistriţa-Năsăud, a fost un an plin, în care am reuşit să fac multe propuneri legislative bune, dintre care amintesc următoarele:

• Autostrada Nordului;
• Proiectul "E muncă, e pâine", care pune asistaţii social la muncă;
• Stopurile pentru autobuzele şcolare;
• Iluminatul trecerilor de pietoni;
• Decontarea navetei în sistemul sanitar;
• Scutirea primăriilor de la plata taxei de stâlp;
• Eliminarea taxelor pentru căile de acces şi aşa mai departe.

În acelaşi timp, am văzut efectele legilor mele deja promulgate:

• Pe "Legea Colectiv", am văzut panourile de avertizare instalate la intrările unităţilor care intră sub incidenţa acestei legi, care nu au acel aviz de securitate la incendiu. Dau exemplu, la Bistriţa, Palatul de Cultură şi multe altele, în toată ţara.
• Am văzut că au început să fie instalate şi bariere şi semafoare la trecerea la nivel cu calea ferată.

Mă bucur din suflet că aceste legi salvează vieţi omeneşti şi aduc un dram de siguranţă în viaţa bistriţenilor şi a românilor. Şi îmi doresc ca, anul viitor, şi celelalte propuneri legislativă să treacă. Care, fără îndoială, vor aduce multe beneficii şi vor îmbunătăţi viaţa românilor.

Mă bucur din suflet că aceste legi salvează vieţi şi aduc un plus de siguranţă bistriţenilor.

M-am bucurat sincer că au ajuns primele ambulanţe noi la Bistriţa. Chiar dacă sunt şi cârcotaşi, ambulanţele pentru care m-am zbătut sunt la Bistriţa şi sunt la dispoziţia cetăţenilor.

La capitolul regrete, voi enumera următoarele:

• Regret că nu am putut stopa mazilirea Legilor justiţiei;
• Regret că nu am putut stopa plecarea românilor în străinătate;
• Regret că românii şi-au pierdut tot mai mult speranţa pentru o viaţă mai bună;
• Regret că cetăţenii şi-au pierdut siguranţa zilei de mâine şi, tot mai mult, încrederea în politicienii care luptă pentru popor.

Cel mai important lucru pe care l-am învăţat de când am intrat în politică este puterea exemplului. Şi, când spun acest lucru, mă refer, de exemplu, la Brătieni, la Maniu, la Regii Ferdinand şi Carol I, care au avut un impact major în ceea ce priveşte făurirea României moderne.

E vorba de politicieni cu viziune, care au reuşit să schimbe societatea şi să le dea românilor speranţă şi încredere în viitor.

Înainte, însă, să ne propunem să schimbăm lumea, trebuie să ne schimbăm pe noi, să începem în fiecare zi să muncim, să ducem la bun sfârşit câte un proiect, să ne respectăm unii pe alţii şi să nu ne dăm bătuţi în faţa unor impedimente minore.

Iar dacă noi, romanii, avem curajul să ne ridicăm în cele mai grele momente pentru a-i înfrunta pe cei rău-intenţionaţi, dacă avem forţa să îi ajutăm pe cei aflaţi la nevoie, suntem pe drumul cel bun.

Dacă facem aceste lucruri, următoarele generaţii vor trăi într-o Românie mai bună decât cea pe care o avem astăzi. Iar munca pe care am început-o aici, în Parlament, într-adevăr, va schimba România în bine.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Sărbători fericite şi binecuvântate, dragi români!

La muţi ani!

Deputat Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

La mulţi ani, şi dumneavoastră!

O invit pe doamna preşedinte Biró Rozália.

Se pregăteşte, din partea Grupului USR, domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trăim una dintre cele mai importante provocări ale ţării noastre, care, foarte curând, va prelua, pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, din 2007, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Acest rol plasează ţara noastră în fruntea conducerii Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că, pentru o perioadă de şase luni, România va coordona toate grupurile de lucru ale Consiliului, având ca responsabilitate principală asigurarea funcţionării corecte a Uniunii şi stabilirea priorităţilor acesteia.

Stimaţi colegi, acest moment trebuie privit ca pe un test de maturitate; preşedinţia rotativă este un test substanţial de resurse umane şi administraţie, dar mai ales o provocare extraordinară pentru a demonstra şi întări imaginea şi expertiza europeană a ţării responsabile, o ţară care aspiră la un rol de lider în Europa de Est, cu o economie dinamică, o cultură bogată şi dedicată proiectului european.

Unul dintre capitolele majore din mandatul României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este Brexitul - decizia Marii Britanii de a părăsi forul comunitar.

Acest moment poate avea consecinţe negative asupra întregului spaţiu european. Ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie, când susţinătorii Brexitului au avut o voce mult mai puternică, susţinută prin votul exprimat, decât a cetăţenilor care doreau ca Marea Britanie să fie parte integrantă a Uniunii, apărând astfel un fenomen în Europa, definit prin faptul că cei care doresc dezbinarea au o voce mai puternică decât cei care sunt preocupaţi şi susţin procesele de construcţie a viitorului comun.

Subiectul Brexit a dominat agenda Summitului european de iarnă, deşi acordul de retragere a Marii Britanii din spaţiul comunitar a fost agreat de cele două părţi, în urmă cu mai puţin de o lună.

Premierul britanic, doamna Theresa May, a venit din nou în faţa partenerilor europeni să ceară garanţii suplimentare, în special în ceea ce priveşte evitarea unei frontiere dure între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord. Mesajul liderilor europeni a fost acela că UE va continua procesul de ratificare a acordului agreat şi nu va renegocia un alt document.

România doreşte o Europă unită, o Europă puternică, o Europă care să fie un partener apropiat al ţărilor din flancul estic, şi un partener de sprijin pentru extinderea Uniunii în zona Balcanilor de Vest.

UDMR doreşte o Europă în care deciziile se iau focusate pe cetăţeni, o Europă în care cetăţenii au drepturi egale, unde minorităţile autohtone sunt protejate printr-un cadru legislativ european şi unde nu voinţa politică decide acordarea unor drepturi sau neacordarea acestora - situaţie în care se află România în problema procesului de aderare la spaţiul Schengen -, ci reformele şi rezultatele efective ale ţărilor în cauză.

Dorim o preşedinţie a Consiliului UE în care negocierile se duc la masa tratativelor, să existe un dialog clar între părţi, care să se desfăşoare într-un climat de calm, de încredere, de respect reciproc, şi în niciun caz pe un fundal de tensiuni interne, cărora li se adaugă situaţii tensionate, precum Brexitul, "vestele galbene" din Franţa sau problemele din Spania.

Dorim şi vom lucra pentru a avea o preşedinţie care să evidenţieze atuurile României şi care să întărească imaginea ţării pe plan european şi internaţional.

Cea mai bună soluţie şi singura soluţie pentru o preşedinţie de succes este o voce comună, într-o Europă stabilă.

Vă mulţumesc.

Deputat Rozália Biró, din Bihor, UDMR.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Doamna deputat Ambrus Izabella-Agnes depune în scris, tot din partea Grupului UDMR.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, din partea Grupului USR.

După care, îl invit la cuvânt pe ...

Numai puţin, să văd... Domnul Horia Nasra.

Nu. Bun.

Numai puţin, domnule coleg.

De la Grupul PNL, domnul Robert Sighiartău.

Vă pregătiţi şi luaţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Tot mai mulţi români ne părăsesc definitiv. Ce e de făcut?"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În această sesiune parlamentară, am solicitat de la Ministerul Afacerilor Interne o evidenţă clară a numărului de certificate de naştere emise în perioada 2007-2018 pentru copiii născuţi în afara graniţelor ţării din cel puţin un părinte român. Doream să aflu cu exactitate câţi copii din părinţi români s-au născut peste hotare în ultimii zece ani şi în ce ţări se află aceştia. Cifrele sunt grăitoare şi merită analizate cu atenţie.

Din datele transmise de Ministerul Afacerilor Interne rezultă că cei mai mulţi români s-au născut în Spania, Italia, Marea Britanie şi Germania, adică în ţările cu cele mai însemnate comunităţi de români.

De exemplu, în Italia s-au născut în perioada 2007-2018, luna septembrie, 144.983 de cetăţeni români.

Un alt exemplu este Spania, unde în aceeaşi perioadă au venit pe lume 81.858 de copii români.

În Marea Britanie, numărul de copii născuţi din cel puţin un părinte român a ajuns la un total de peste 39.903, iar în Germania au fost aduşi pe lume 31.026 de copii români.

Însumând cifrele înregistrate doar în aceste patru ţări, cele mai reprezentative pentru diaspora română, ajungem la un total de 297.770 de români.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În doar 10 ani, aproape 300.000 de copii ai românilor s-au născut peste hotare, în doar patru ţări europene. Numărul total este mult mai mare; ştim cu toţii acest lucru. Pentru mine aceste cifre transmit un mesaj destul de clar - că tot mai mulţi români au luat şi iau în serios stabilirea definitivă pe teritoriul altor state, îşi întemeiază acolo familii şi lasă urmaşi.

Mă întreb cum va arăta România peste alţi 10 ani? Oare întreaga populaţie activă, cu cei mai talentaţi şi pricepuţi români, se va stabili peste hotare? Şi ce se va alege de cei pe care îi lasă în urmă - părinţi înaintaţi în vârstă şi bunici? De ei cine se va îngriji? Cine va mai susţine economia României, dacă exodul continuă în ritmul alarmant din prezent?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă instituţiile statului român nu se reformează, pentru a asigura un sistem de educaţie performant, un sistem de sănătate eficient şi premise stabile pentru dezvoltarea economiei private, România va continua să piardă cei mai energici şi mai competenţi oameni - exact pe aceia care pot susţine economia ţării noastre, pot întemeia familii şi pot crea prosperitate.

Dacă instituţiile statului român nu încurajează natalitatea şi politicile pro-familie şi mai ales dacă nu fac nimic ca România să devină atractivă pentru cei plecaţi peste hotare, vom deveni un teritoriu pustiu şi al nimănui, exact aşa cum sunt astăzi multe dintre satele noastre: îmbătrânite, părăsite, fiindcă tinerimea a plecat la lucru în străinătate şi nu mai are cine munci!

Vă mulţumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat de diaspora.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Bună ziua!

Declaraţia mea politică se intitulează "PSD-ALDE - Guvernul lozincilor expirate".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Din luna mai 2012, PSD ne-a arătat ce poate să facă pentru ţară. Multiplele guvernări şi cei peste 120 de miniştri rotiţi în funcţii au demonstrat capacitatea şi mai ales incapacitatea acestui partid de a administra o ţară. Pentru cetăţeni, creşterea economică nu înseamnă nimic dacă taxele sunt mari, dacă n-au autostrăzi, dacă preţurile produselor agro-alimentare cresc de la o lună la alta, iar birocraţia este tot mai mare.

Statul român de astăzi nu este prietenul antreprenorilor şi al celor care aduc bani ţării. Ei sunt purtaţi prin instituţii, iar banii pe care îi dau statului sunt cheltuiţi fără chibzuinţă. Statul condus de PSD nu este un bun partener, dimpotrivă.

Sectoarele care produc şi care susţin economia sunt independente de politica PSD. Industria românească funcţionează fără a interfera cu politicul, iar oraşele dezvoltate sunt, de asemenea, necontaminate de politica socialistă promovată de cuplul Dragnea-Tăriceanu.

S-a discutat foarte mult despre salariile bugetarilor care ar fi trebuit să crească cu 25%. Până la urmă au crescut doar cu 4% net, proporţie anihilată, bineînţeles, de creşterile mari de preţuri, de combustibil şi dobânzi mari la bănci.

Domnilor guvernanţi,

Doamnă prim-ministru,

Celor patru milioane de angajaţi din mediul privat ce le spuneţi?

Le-aţi spus că din creşterea economică din ultimii 8 ani nu aţi făcut niciun spital şi nicio autostradă? Le-aţi spus că peste 100.000 de locuinţe în România n-au energie electrică, iar copiii au sub 3 lei alocaţie pe zi?

România nu se dezvoltă, fiindcă aţi oprit investiţiile publice, iar sectoarele cheie sunt abandonate. Transportul feroviar, autostrăzile n-au finanţare, iar în educaţie faceţi experimente după experimente de mai bine de şase ani.

Suntem în situaţia în care un membru PSD cu funcţie înaltă în Uniunea Europeană vă spune în faţă că nu sunteţi interesaţi de dezvoltare.

Aţi cheltuit bugetele pentru 2017 şi 2018, dar în spitale se moare, iar în trafic se stă cu orele. Pierderile aproape că nu pot fi calculate. Cât costă o oră pierdută, doamnă premier? Dar zeci de ore pe lună?

Miniştrii care vor mai veni, dacă vor veni, nu vor putea face politici serioase, multianuale, pe termen mediu. Dragnea a creat un sistem în care toţi membrii Guvernului sunt inutili. Nu există politici bugetare multianuale pentru educaţie, sănătate sau transporturi, ci doar lozinci.

Nu aveţi autoritate în ministere, fiindcă toţi aţi fost puşi de ocazie, pe termen scurt, şi sigur veţi pleca şi voi, pentru a veni alţii mai ascultători.

Pentru toate acestea vă cerem demisia, în primul rând, iar în al doilea rând, pentru că aţi înşelat pe toată lumea şi pregătiţi deja alte neadevăruri şi promisiuni mincinoase pe care vreţi să le livraţi oamenilor la viitoarele alegeri.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Robert Sighiartău.

Domnul Florin Iordache:

Avem în acelaşi timp şi Birou permanent.

În continuare, o invit pe colega noastră, pe doamna Elvira Şarapatin.

Se pregăteşte domnul Romeo Nicoară, de la PNL.

Doamna Elvira Şarapatin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Premierul îşi respectă angajamentele faţă de români şi reprezintă cu demnitate şi profesionalism România la Bruxelles, în timp ce preşedintele Iohannis generează conflicte şi blocaje instituţionale".

Cu toate că actualul Guvern PSD-ALDE face toate demersurile pentru ca preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene să fie una de succes, preşedintele Klaus Iohannis îşi arogă, în mod ilegal şi neconstituţional, dreptul de a decide componenţa Guvernului. Astfel, acesta face dovada că este nu doar dezbinator, ci de-a dreptul sabotor al intereselor României.

Preşedintele Iohannis, în rătăcirile sale, sabotează România. A amânat nepermis o decizie în privinţa remanierii guvernamentale, la Ministerele Transporturilor şi Dezvoltării. Acum zice că nu are de gând să-şi facă datoria până după decizia Curţii Constituţionale.

În acest fel, sabotează clar activitatea a două ministere cheie, sabotează investiţiile, sabotează proiectele de autostradă, sabotează miile de proiecte ale comunităţilor locale.

În lipsa miniştrilor, cele două ministere nu pot funcţiona legal, nu există delegaţi pe funcţiile de ministru, nu există interimari.

În acelaşi timp, fiecare acţiune întreprinsă de Guvern consolidează poziţia României în familia europeană şi serveşte interesului nostru naţional de a fi recunoscuţi şi trataţi ca partener egal cu ceilalţi membri ai Uniunii Europene. Fiecare acţiune a Guvernului demonstrează că Executivul a fost şi este pregătit să preia preşedinţia rotativă şi că declaraţiile preşedintelui Iohannis şi ale opoziţiei au fost şi sunt nefondate.

În esenţă, Guvernul PSD este cel care militează pentru o Românie europeană respectată, apreciată şi ascultată în Uniunea Europeană, în timp ce preşedintele Iohannis şi propaganda opoziţiei împing România spre o poziţie umilă, de ţară cu cetăţeni de mâna a doua, o ţară la dispoziţia intereselor decidenţilor europeni.

Este evident, în acest moment, că preşedintele se face vinovat de toate blocajele instituţionale. În acest caz, prin amânarea numirii ministrului transporturilor, blochează inclusiv construcţia de autostrăzi şi investiţiile în infrastructură, de care face atâta caz în faţa opiniei publice.

Preşedintele nu vrea ca PSD să facă investiţii, pentru că acestea vor începe să producă bunăstare şi, evident, efecte electorale care l-ar deranja în următoarea campanie electorală.

Este regretabil inclusiv faptul că domnul Iohannis atacă România în presa străină. Acesta rămâne prizonierul propriului electorat, radicalizat, pe care trebuie să-l hrănească cu scandal şi conflicte permanente. Aşadar, preşedintele demonstrează că nu poate ieşi din această logică conflictuală.

Preşedintele României demonstrează în fiecare zi că nu poate fi preşedintele tuturor românilor, iar poziţia sa face un rău imens României. Este inacceptabil ca un preşedinte să-şi critice ţara în presa străină, indiferent de interesele politice personale, pentru că această poziţie generează reacţii de genul celor ale Finlandei, care se oferise să preia preşedinţia UE, în locul României.

Performanţa economică este dovada de necontestat a bunei guvernări, care contrazice total critica împotriva Guvernului, din partea preşedintelui Iohannis sau a pseudoeconomiştilor opoziţiei.

Mulţumesc.

Elvira Şarapatin, deputat de Gorj.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, îl invit pe colegul nostru, pe domnul Romeo Nicoară.

Şi tot de la PNL, domnul Daniel Gheorghe se pregăteşte.

Te rog.

Domnul Romeo Florin Nicoară:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se numeşte "Lăcomia guvernării PSD-ALDE".

Stimaţi colegi şi colege,

România nu este guvernată. România a ajuns în aceste zile o ţară mulsă la propriu de vitalitatea şi resursele ei. Orice firmă sau orice persoană care produce ceva devine ţinta lăcomiei PSD-iste. Nu este neapărat ceva personal împotriva cuiva, este pur şi simplu un sistem de gândire feudal, cel în care populaţia devine prizoniera unor baroni.

Ieri, ministrul de finanţe a venit în faţa naţiunii să acuze în stânga şi în dreapta aşa-zisa lăcomie a firmelor. El i-a urmat preşedintelui său de partid, domnul Dragnea, care, cu o zi înainte a declarat drept inamic al naţiei pe aproape oricine, în afară de colegii săi de partid. Aceşti domni ar spune orice ca să ascundă adevărata lăcomie. Lăcomia lor, este aceea care stă în fruntea ţării, acea lăcomie care priveşte bugetul ţării, finanţele ţării drept un sac nesecat pentru distracţia electorală a PSD-ALDE.

Măsurile anunţate de liderii PSD, fardate şi mascate într-un patriotism de cârciumă, sunt o formă de a deturna într-o aventură electorală dezvoltarea României, banii de dezvoltare ai firmelor şi ai oamenilor.

PSD-ALDE doreşte să-şi asigure finanţarea pentru promisiuni şi chermeze electorale, cu care să încerce să câştige alegerile europene şi prezidenţiale din 2019. Nu există nimic sfânt sau măcar uman în ceea ce fac. Absolut toate taxele şi presiunile puse pe economie, pe firmele din energie, comunicaţii sau pe bănci vor ajunge să coste tot oamenii simpli. Ele se vor regăsi în preţuri şi vor fi plătite tot de cetăţenii simpli. Guvernanţii fac un spectacol ieftin în care atacă mediul privat, dar cel taxat, în final, rămâne tot românul de rând.

Mai tragic este că PSD-ALDE au distrus bugetul în asemenea măsură încât, probabil, nu au nici banii pentru a susţine pomenile electorale deja adoptate. Pentru a plăti pensiile şi salariile au luat bani de peste tot de unde au putut. Au împrumutat de mai multe ori România pe dobânzi mari şi lasă în urmă datorii peste datorii.

PSD şi ALDE nu vor să guverneze pentru nivelul de trai sau viitorul românilor. Lăcomia lor se reduce la a-şi asigura puterea, privilegiile şi interesele personale. Banii sunt vânturaţi prin faţa oamenilor, iar prioritatea este satisfacerea lăcomiei de partid.

Stimaţi colegi,

Trăim o guvernare a iresponsabililor. Oficialii PSD-ALDE se ascund în permanenţă după fantomele unor duşmani închipuiţi. Deşi guvernarea este un rateu glorios, tot timpul altcineva este de vină.

Nu este exclus ca în curând să ne lovească recesiunea, iar PSD-ALDE să se comporte ca şi cum ar fi în opoziţie, acuzând la grămadă UE, companiile, ONG-urile, pe Soros sau pe preşedinte.

Adevărul este că suntem la nici două săptămâni de 2019, iar puterea nu ştie pe unde să scoată cămaşa. Nu are buget, nu ştie ce taxe să mai pună şi de unde să mai dea bani baronilor.

Lăcomia este, astăzi, politica de stat a unui Guvern antiromânesc şi antieuropean.

Romeo Nicoară, deputat al PNL, Satu Mare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Daniel Gheorghe, tot de la PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "România, în faţa preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene".

În următoarele şase luni, în prima jumătate a anului 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE, care mai este cunoscut drept Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene şi reuneşte, pe sectoarele de activităţi ministeriale, pe fiecare membru al cabinetelor din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. El este, practic, un fel de cameră superioară, cum ar veni spus metaforic, a legislativului Uniunii Europene.

Este o misiune importantă, dar în acelaşi timp este şi o misiune formală pe care o are România, fiecare ţară membră UE având acest drept pentru o jumătate de an.

România va trebui să coordoneze peste 257 de dosare legislative aflate în dezbaterea Uniunii Europene şi va avea, printre temele importante abordate, chestiuni precum ar fi: cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, migraţia sau Brexitul.

Totuşi, trecând peste aceste aspecte, trebuie să subliniem şi caracterul formal pe care îl joacă această rotaţie a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, şi nu Consiliul European, cum văd că a fost confundat în spaţiul public de foarte multe persoane.

Una peste alta, cred că România ar trebui să joace această preşedinţie cu foarte mult curaj. Am ascultat-o recent pe doamna prim-ministru aici, în plenul Parlamentului. Expunerea dumneaei mi s-a părut uşor timidă, neconvingătoare, sub aspectul principalelor linii directoare ale politicii europene pe care România doreşte s-o pună în aplicare în această jumătate de an care urmează şi cu note destul de corect politice.

Eu cred că România trebuie să-şi asume nişte puncte de vedere ferme în ceea ce înseamnă această preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene şi să abordeze o tematică tot mai largă şi o tematică capabilă să ne pună în valoare atuurile politice, geostrategice şi de diplomaţie pe care România le poate avea în urma acestei preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene.

Sunt o serie de teme peste care ar trebui să ne aplecăm. Şi vă dau câteva exemple: integrarea statelor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană; integrarea europeană a Republicii Moldova, sora mai mică a României şi parte integrantă din România Mare, care s-a unit acum 100 de ani, la 1918; problema migraţiei, o problemă în care românii au spus ferm, în atâtea rânduri, că nu sunt de acord cu o migraţie necontrolată şi cu trecerea politicilor de migraţie de la nivel naţional la nivel supranaţional, comunitar, în zona Bruxellesului, şi multe alte chestiuni care ţin de politicile Uniunii Europene în următoarea perioadă.

Sper că România va şti să se pună în valoare, în această jumătate de an, cu îndrăzneală, cu demnitate şi cu punerea interesului său naţional mai înainte de orice. Ar trebui şi noi, toţi, să dăm dovadă de unitate, de maturitate şi să ne gândim care sunt cu adevărat obiectivele României în această preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene şi la felul în care le putem duce la îndeplinire, şi cum putem noi, ca naţiune, să dovedim că suntem o ţară membră a Uniunii Europene cu drepturi depline, iar nu un stat cu interese limitate, aşa cum de multe ori, total absurd, încearcă să ne inducă ideea unii de pe la Bruxelles sau de pe la Bucureşti, câteodată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Ar mai fi domnul Victor Paul Dobre. (Vociferări.)

Aşteptăm. Ce să mai...? Păi, n-am colegi.

Stimaţi colegi,

Repet. Toate grupurile parlamentare... USR a finalizat, ALDE a finalizat, PMP a finalizat, UDMR a finalizat.

De la minorităţi, domnul Grosaru nu e în sală.

De la neafiliaţi avem două colege care nu sunt în sală.

De la PNL mai avem: domnul Pavel Popescu. E în sală? Nu e.

Domnul Victor Paul Dobre.

Aşteptăm să luaţi cuvântul.

Domnul Mihai Culeafă nu e în sală.

Domnul Matei Dobrovie nu e în sală.

De la PSD, domnul Tudor Ciuhodaru? Nu este.

Ştefan Muşoiu, Cătălin Matei, Nicu Niţă, Luminiţa Jivan, Petru-Sorin Marica, Cristina Dinu, Elena Hărătău?

Îl invit pe colegul nostru, pe domnul Victor Paul Dobre.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea este intitulată "Învăţământul profesional, o şansă pentru economia românească".

Stimaţi colegi,

În contextul transformărilor din societatea românească de după 1989, învăţământul profesional a avut cel mai mult de suferit, fapt resimţit mai acut în ultima perioadă şi datorită migraţiei în ţările din vestul Europei a numeroşi români care erau calificaţi în profesii vitale pentru economie.

Învăţământul românesc s-a adaptat la aşa-zisele cerinţe ale unui sistem educaţional modern, de la caracterul formativ de deprinderi şi aptitudini, la cel de sistem de acumulare de cunoştinţe.

Evoluţia individului în acest sistem este verificată periodic prin examinări sintetice ale acumulării de cunoştinţe în diferite etape, şi nu pe identificarea unor înclinaţii, deprinderi şi aptitudini care să îndrume tinerii spre o anumită profesie.

Firmele şi angajatorii care se implică în formarea şi susţinerea tinerilor dornici să deprindă tainele unei meserii au nevoie de certitudinea că, la sfârşitul stagiului de formare, aceştia vor munci măcar pentru o perioadă de timp pentru cei care i-au susţinut.

Din păcate, în cadrul reformei din învăţământ, în 2003, au fost desfiinţate şcolile profesionale, ceea ce a condus la distrugerea bazei materiale şi a însemnat, de fapt, încheierea bruscă a unei istorii de 150 de ani de învăţământ profesional românesc. În urma acestei măsuri, România se confruntă în prezent cu o acută lipsă de forţă de muncă, rezultate catastrofale la examenul de bacalaureat ale absolvenţilor intraţi la liceu cu medii sub 5, precum şi cu o creştere a ratei abandonului şcolar.

De aceea, pregătirea profesională trebuie să fie organizată şi să se desfăşoare sub autoritatea Ministerului Educaţiei, cu o bază materială adecvată şi cu implicarea puternică a agenţilor economici beneficiari ai viitorului personal calificat. Astfel, prin reorganizarea cadrului de formare a meseriaşilor este necesară o diversificare:

• la terminarea clasei a VIII-a şi trecerea la şcoli profesionale cu specialităţi solicitate de agenţi economici puternici;
• în cadrul învăţământului liceal, în unităţi şcolare cu profil industrial, unde să fie pregătit personal cu abilităţi şi cunoştinţe care să permită lucrul cu noi utilaje şi tehnologii;
• formarea profesională în sistem privat, dar sub controlul şi autorizarea Ministerului Educaţiei, pentru specialităţi locale sau cu cerinţe mai mici în economie.

Consider că într-un astfel de sistem educaţional şi formativ se va realiza mai eficient integrarea socială a tinerilor, stimularea acestora şi reducerea ratei abandonului şcolar, iar cei care nu vor urma cursuri universitare vor avea o pregătire minimă care să le permită găsirea unui loc de muncă.

Este de datoria noastră să depunem toate eforturile pentru a da o şansă tinerilor absolvenţi pentru integrarea socială şi implicarea lor în dezvoltarea economică. Trebuie, de asemenea, să dăm o şansă economiei româneşti care are nevoie de personal calificat, în măsură să aplice noile tehnologii şi să-şi mărească competitivitatea, în raport cu celelalte economii din Uniunea Europeană.

Victor Paul Dobre, deputat al PNL, Galaţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru Andi-Gabriel Grosaru, din partea minorităţilor italiene.

Aveţi cuvântul, domnule coleg.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se intitulează "Ziua minorităţilor naţionale".

La 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice. Documentul internaţional este menit să promoveze şi să protejeze drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice, contribuind astfel la stabilitatea politică şi socială a statelor în care acestea trăiesc.

Statele joacă un rol cheie în această arhitectură instituţională, articolul 1 al Declaraţiei subliniind faptul că statele vor proteja existenţa şi identitatea naţională sau etnică, culturală, religioasă şi lingvistică a minorităţilor înăuntrul teritoriilor lor şi vor încuraja crearea de condiţii pentru promovarea acestei identităţi.

În acest sens, statul român a adoptat măsurile legislative corespunzătoare încă de la începutul anilor 1990 la nivelul legislaţiei fundamentele, prin menţionarea dreptului la identitate, garantat de Constituţia României, prin care statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Acesta a fost ulterior întărit prin Hotărârea Guvernului României nr. 881 din 9 decembrie 1998, prin care ziua de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităţilor naţionale din România.

Plecând de la aceste premise am propus, împreună cu ceilalţi colegi, în anul 2017, un proiect de lege pentru ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a acestei tradiţii. Astfel, Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei minorităţilor naţionale din România, ca sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senat la 23 octombrie 2017 şi de Camera Deputaţilor la 21 noiembrie 2017, iar Decretul privind promulgarea Legii nr. 247/2017 pentru instituirea acestei zile a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 7 decembrie 2017.

Acesta a reprezentat un semnal puternic transmis tuturor, şi anume faptul că minorităţile naţionale sunt o parte integrantă a statului român, că rolul lor este vital în consolidarea naţională şi în întărirea statului. Această sărbătoare naţională reprezintă astfel simbolul voinţei noastre colective de a trăi împreună, în toleranţă şi diversitate culturală, pe baze strict democratice.

Minorităţile naţionale au fost încă de la începuturile României implicate activ în toate etapele sale de evoluţie istorică, bucurându-se alături de şi îndurând vitregiile istoriei împreună cu etnicii români majoritari. Aşa cum au avut un rol important în procesul de realizare a Marii Uniri, etnicii italieni, de exemplu, fiind implicaţi activ în rândurile armatei române în Primul Război Mondial, tot aşa, după 1989, cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au sprijinit proiectul european şi euroatlantic al României.

Merită semnalat rolul politic constructiv şi funcţia de echilibru oferite de reprezentarea minorităţilor naţionale în Parlamentul României. Împreună cu românii, minoritatea italiană a contribuit la stabilitatea politică a ţării, adesea pe fondul unui climat internaţional turbulent, constituindu-ne într-un reper de stabilitate geopolitică, într-o regiune adesea instabilă.

Reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale este un simbol al pluralismului, care constituie o condiţie şi o garanţie a democraţiei constituţionale. Împreună, zi de zi, am construit şi continuăm să construim un stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, întrucât nu uităm niciodată faptul că România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi şi că doar uniţi şi solidari putem prospera.

România, de ieri şi de astăzi, s-a definit şi se defineşte printr-un mozaic lingvistic şi de culturi, religii şi tradiţii. Avem în ţară o comunitate diversă, dar unită în jurul unor valori fundamentale comune. Această bogăţie culturală este esenţială pentru pacea, securitatea şi stabilitatea României, iar toleranţa, respectul reciproc şi cooperarea au stat la baza actualei construcţii naţionale, încă de la începuturi.

Această unitate în diversitate este cu atât mai importantă în anul Centenarului. Marea Unire s-a făcut sub semnul pluralismului şi al respectului pentru toate etniile conlocuitoare. România Mare a fost proiectată ca un stat al tuturor, în care nimeni nu era lăsat în urmă, Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, din 18 noiembrie/1 decembrie 1918, menţionând, ca principiu fundamental la alcătuirea noului stat român, deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare.

Rolul pozitiv al minorităţilor naţionale şi experienţa construirii împreună a unei societăţi democratice constituie o resursă cheie, în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Europa valorilor comune nu poate exista decât prin combaterea rasismului, a intoleranţei, a antisemitismului şi a discursului bazat pe ură. În acest caz, experienţa pozitivă a României şi a minorităţilor naţionale nu poate decât să reprezinte un avantaj la nivel european.

România este un reper la nivel european, bunele practici naţionale şi experienţa convieţuirii armonioase într-un spaţiu comun reprezentând avantaj deloc de neglijat, într-o lume supusă unor provocări din ce în ce mai complexe.

În încheiere vă urez, în numele minorităţii italiene, un Crăciun fericit şi un an nou liniştit şi prosper!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră şi colegilor dumneavoastră.

Am finalizat.

Întreb dacă din partea Grupului PNL: domnul deputat Pavel Popescu, Mihai Culeafă sau Matei Dobrovie sunt în sală? Dacă nu, pot depune în scris.

Dacă din partea Grupului PSD, colegii Tudor Ciuhodaru, Ştefan Muşoiu, Călin Matei, Gabriel Nasra, Nicu Niţă, Anişoara Radu, Luminiţa Jivan, Petru Marica, Elena Hărătău sunt în sală? Dacă nu sunt în sală, pot depune în scris.

Din partea colegilor neafiliaţi, doamna Mihaela Huncă şi doamna Gabriela Podaşcă sunt în sală? Nu sunt în sală.

Bun.

În aceste condiţii, am finalizat prima parte a intervenţiilor noastre.

Închidem aici şedinţa. În zece minute începe partea a doua, consacrată dezbaterii proiectelor de lege.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Constantin Avram:

Au trecut 29 de ani de la Revoluţia română, eliberatoare de crunta dictatură, şi, an de an, luna decembrie, mă readuce în planul emoţional al evenimentelor la care am luat parte, evident, cu riscurile asumate atunci.

Trebuie însă să recunosc faptul că, prin voia lui Dumnezeu, rămânând trăitor al acestor vremuri de după Revoluţie, am constatat şi constat, încă, uriaşe derapaje sociale, politice şi economice... de la cel mai mare obiectiv al românilor prezenţi pe străzile Bucureştiului în 1989, adică derapaje de la adevărata democraţie! Se pare că unii români au uitat că adevărata libertate este aceea care nu deranjează pe ceilalţi cetăţeni.

Trăim cu toţii asalturi ale unor grupuri sociale denumite protestatari, care înjură, molestează, persiflează, blochează circulaţia, hărţuiesc persoane publice, atacă proprietăţi private, dezinformează, evident, cu acţiuni sprijinite de formaţiuni politice şi uneori de o parte a presei scrise, audio sau video! Ca să nu mai vorbim de spaţiul online, care a fost inundat de tot felul de mizerii, de imagini, de puncte de vedere cu nuanţe fasciste etc., aducându-l în starea unei cocini sociale. Toate, evident, sub masca democraţiei şi a libertăţii de exprimare.

Dacă toate acestea, la care se adaugă delaţiunile şi detractările, au devenit virtuţi sociale, atunci încep să-i înţeleg pe aceia care regretă participarea la evenimentele din 1989, care au schimbat drumul României.

Regretul colectiv este şi mai mare, dacă urmărim cercetările sociologice care indică un procent uluitor de 40-45% de respondenţi care regretă perioada de dinainte de Revoluţia din 1989.

Trebuie să ne întrebăm de ce, iar actuala clasă politică va trebui să găsească un răspuns care să lămurească lucrurile, adică acele cauze care generează un astfel de procent ridicat, care regretă acele vremuri.

Şocant este faptul că în acest procent uriaş sunt şi persoane care în perioada predemocratică erau copii de până în 10-15 ani, şi trebuie să găsim un răspuns la întrebarea: De ce acest segment se alătură acestui mare regret social?!

Toate acestea nu fac decât să umbrească marea bucurie populară a eliberării de sub un regim totalitar!

Mare dezamăgire! Mare recul social al societăţii româneşti!

Doamna Ambrus Izabella-Agnes:

"Condiţiile de trafic pe Valea Prahovei"

Nu aş face această declaraţie, dacă nu aş parcurge acest traseu de cel puţin două ori pe săptămână. Şi credeţi-mă, condiţiile lasă de dorit.

În aproape treizeci de ani nu s-au schimbat multe. Este drept că la început aşteptam după câte o asfaltare, o reparaţie mai mare, însă şi acum sunt multe de făcut.

În primul rând, având în vedere importanţa traseului şi faptul că este folosit de numeroşi cetăţeni, ar trebui găsite soluţii pentru ca circulaţia să nu se blocheze, ca oamenii să se poată deplasa în mod civilizat, fără a sta ore în şir pe câte o bucată de drum, blocaţi, fără nici o altă posibilitate. Dacă tot ne dorim toţi să ajungem pe Valea Prahovei, măcar acum ar fi timpul să se facă ceva.

Trebuie să amintesc şi nerespectarea orarului de circulaţie a vehiculelor grele. Este inadmisibil ca, în condiţiile în care tirurile au o interdicţie de a circula în intervalul 6-22, acestea să circule liber şi să îngreuneze şi aşa circulaţia greoaie.

Adesea drumul nu este curăţat, la primele zăpezi. Mă întreb, în condiţiile în care non-stop se emit diverse coduri, cum este posibil ca la ora 10 dimineaţa, după o noapte cu ninsoare, drumul de la Braşov spre Predeal să nu fie curăţat? Cine nu îşi face treaba?

La fel sunt şi parapeţii de pe marginea drumului: în locurile periculoase, acolo unde există risc de accidente, adesea lipsesc în urma accidentărilor, fără a fi înlocuiţi, remediaţi.

Oare cine nu îşi face treaba? Dacă tot trebuie să acceptăm că acestea sunt condiţiile de drum, măcar ce avem să fie în regulă, să putem circula în siguranţă, fără a ne teme.

Domnule ministru, poate, totuşi, vom reuşi să realizăm şi acea autostradă mult promisă, pentru ca noi, toţi, să ne putem deplasa aşa cum trebuie.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Moţiunea de cenzură, o şansă pentru ca România să beneficieze de un Guvern responsabil"

Acum, mai mult ca oricând, România are nevoie de noi, toţi, cei care, prin votul nostru, putem să punem o dată pentru totdeauna capăt acestui mod iresponsabil de a face politică şi de a conduce destinele unei ţări. Epoca lui Liviu Dragnea, la butoanele acestei ţări, trebuie să se încheie cât mai urgent, pentru că s-a transformat într-una de tristă amintire pentru România şi pentru români!

După mai multe încercări eşuate, de a-şi impune marioneta perfectă la Palatul Victoria, Liviu Dragnea a reuşit prin Guvernul Dăncilă să îşi îndeplinească visul! În accepţiunea şefului PSD nu este nimeni mai potrivit pentru această funcţie decât Viorica Dăncilă, singura persoană care s-a dovedit a fi manevrabilă total şi supusă doar voinţei şefului de partid.

Din păcate pentru România, Liviu Dragnea şi pupila sa, Viorica Dăncilă, s-au dovedit, prin măsurile economice luate, ca fiind cei mai mari adversari ai economiei româneşti, pe care au intoxicat-o şi pe care riscă să o pună pe butuci doar pentru a testa, în lipsa oricăror analize şi fundamentări, ideile economice fanteziste ale eminenţei cenuşii a PSD - consilierul Darius Vâlcov.

Incapacitatea acestui cabinet de a asigura buna funcţionare administrativă a ţării a fost dovedită inclusiv prin faptul că s-a dovedit incapabil să prezinte Parlamentului României, până la sfârşitul acestui an, aşa cum era şi normal, un Proiect de buget pentru anul 2019, orice discuţie pe această temă fiind amânată pentru începutul anului viitor. Lipsa aceasta de predictibilitate şi de transparenţă decizională afectează grav încrederea investitorilor şi a mediului de afaceri românesc, în capacitatea statului român şi a economiei româneşti de a le asigura un mediu propice pentru propriile strategii de dezvoltare.

Este inacceptabil să debutezi în noul an fără a avea un buget votat în Parlament, prin care să fie prezentat planul de investiţii al Guvernului. Dacă instituţiile vor putea funcţiona, ce-i drept pe avarie, în baza bugetului aprobat pentru anul precedent, investiţiile publice vor fi cele mai afectate în lipsa unui calendar şi a unei predicţii de finanţare. De asemenea, în contextul dezbaterilor pe tema gradului redus de absorbţie a banilor europeni destinaţi tocmai pentru finanţarea marilor proiecte de investiţii, această întârziere se va reflecta şi în capacitatea României de a accesa şi cheltui aceşti bani atât de necesari României!

Guvernul Dăncilă are, aşadar, multe restanţe în ceea ce priveşte promisiunile din propriul Program de guvernare, şi spun asta referindu-mă la lipsa oricăror proiecte mari de infrastructură, care să fie demarate de acest cabinet, la privarea administraţiilor locale de fonduri vitale pentru buna lor funcţionare, prin aşa-zisa revoluţie fiscală marca PSDragnea, la nereuşita de a promova o lege a pensiilor conformă cu aşteptările românilor, la incapacitatea de a pregăti în mod corespunzător preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, dar şi la spulberarea speranţelor românilor că vor putea reuşi să ducă un trai mai bun în ţara lor.

Guvernul Dăncilă şi-a arătat măsura capacităţii sale de a guverna şi cred că nu mai există niciun dubiu pentru niciunul dintre colegii parlamentari că acest Guvern trebuie să plece, iar votul la moţiunea de cenzură este cel mai bun prilej de a arăta că ne pasă cu adevărat de România! Avem nevoie de un Guvern competent, format din oameni responsabili, capabili să înţeleagă cum funcţionează un stat democratic, care îşi cunoaşte misiunea încredinţată de Parlament la votul de învestitură!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Salariile şi pensiile românilor au crescut în doi ani de guvernare social-democrată şi vor fi majorate în continuare, în acord cu angajamentele asumate"

Criticii care atacă creşterile de pensii şi salarii pe motiv că nu sunt sustenabile arată, de fapt, cât de mult au crescut veniturile românilor în guvernarea PSD. În logica opoziţiei şi a domnului preşedinte Iohannis, dacă aceste creşteri nu sunt sustenabile, rezultă că dânşii le vor opri sau le vor tăia dacă vor veni la guvernare.

În opinia mea şi a colegilor din coaliţia PSD-ALDE este regretabil că acuzatorii PSD invocă sumele consistente pentru plata salariilor şi pensiilor majorate, plâng de grija bugetului, dar evită sau ignoră premeditat să vadă şi să comunice corect care sunt veniturile bugetului, cât de mult au crescut în guvernarea PSD şi faptul că sunt perfect suficiente pentru acoperirea tuturor salariilor şi tuturor majorărilor. În acest sens, două cifre sunt edificatoare: în 2018 avem un plus de 24 de miliarde de lei la salarii, care au ajuns în buzunarele salariaţilor români, comparativ cu 2016, şi, tot în acest an, am realizat un plus de 18 miliarde de lei la pensii, care s-au regăsit în buzunarele pensionarilor. Cu toate acestea, suntem criticaţi permanent de opoziţie, care se face că nu vede niciun fel de majorare a veniturilor românilor în ultimii doi ani. Într-adevăr, mai avem multe lucruri de făcut până să ajungem să le oferim românilor pensiile şi salariile de la nivelul celor mai dezvoltate state din Uniunea Europeană, însă aceasta este ţinta noastră în următoarea perioadă.

Realitatea de până acum arată că PSD a ştiut cum să majoreze pensiile şi salariile şi să obţină în acelaşi timp fonduri pentru investiţii. Cei de la PNL au făcut exact invers: au redus pensii şi salarii, iar economia a scăzut. Asta vor face dacă ar ajunge din nou la guvernare, ceea ce nu este de dorit pentru niciun român.

Totodată, vreau să vă spun că puterea de cumpărare a salariului mediu din România a crescut cu 9,1% faţă de anul trecut. Aceste date oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că sunt false toate teoriile privind aşa-zisele creşteri uriaşe de preţuri care ar anula majorările salariale şi de pensii.

Aşadar, se face dovada concretă, încă o dată, că actuala guvernare PSD, realmente, aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi astfel îşi onorează angajamentele asumate şi votate de oameni.

În concluzie, România are venituri mai mari cu 62 de miliarde de lei, iar cheltuieli cu pensiile şi salariile mai mari cu 42 de miliarde de lei. Deci, majorările de venituri pentru anul viitor sunt perfect sustenabile.

Doamna Cristina Burciu:

"România este pregătită pentru exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene"

Preluarea de la 1 ianuarie 2019, pentru prima dată de la aderarea României la Uniunea Europeană, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene reprezintă, indiscutabil, un moment istoric pentru ţara noastră, mai ales în actualul context european, esenţial şi deopotrivă delicat. Provocările Uniunii Europene în 2019, în contextul situaţiilor conflictuale din multe state şi înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, sunt multiple şi complexe.

Este o perioadă în care toate formaţiunile politice trebuie să dea dovadă de responsabilitate, unitate şi predictibilitate, mai ales prin renunţarea la atitudini de tip distructiv şi mesaje politicianiste.

Este momentul să renunţăm la orgolii şi dispute politice deplasate şi sterile, la demagogii şi declaraţii defăimătoare pentru a putea să ne concentrăm toată atenţia şi acţiunile în scopul obţinerii unui succes total al România în cele şase luni de preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Susţin mesajul prim-ministrului Viorica Dăncilă, care a subliniat, în cadrul şedinţei comune a Parlamentului de săptămâna trecută, în mod pertinent, că preluarea acestui rol extrem de important este un eveniment pe care nimeni nu trebuie să-l politizeze în niciun fel. Scena politică românească are acum nevoie, mai mult ca oricând, de consens, echilibru şi cooperare, iar cei obişnuiţi să îşi blameze ţara ar trebui să se abţină!

Este vital să demonstrăm întregii Europe că România este o ţară demnă să conducă Uniunea Europeană şi să contribuie în mod decisiv la viitorul comun al spaţiului european.

Începând cu prima zi a anului viitor, România are o şansă unică să îşi promoveze valorile umane, moştenirile culturale, tradiţiile şi frumuseţile naturii şi, mai ales, să arate Europei că suntem o ţară cu un potenţial deosebit, ce are posibilitatea să se dezvolte şi să performeze continuu pentru a ajunge o naţiune de prim-rang în Uniunea Europeană.

La o sută de ani de la Marea Unire, sunt încredinţată că vom vorbi de la 1 ianuarie de preşedinţia Consiliului Uniunii Europene exercitată de o Românie europeană, cu valori şi interese comune.

În aceste condiţii, este de apreciat faptul că Guvernul României este pregătit de această uriaşă responsabilitate, contrar celor afirmate de şeful statului.

Sunt convinsă că ţara noastră îşi va duce la bun sfârşit, cu succes, exercitarea acestei misiuni majore, iar la finalul ei va fi apreciată mult mai mult în spaţiul european!

Domnul Aurel Căciulă:

"După 22 decembrie 1989, o nouă lume, o nouă realitate

"Libertatea omului este partea divină din el." - P.Ţuţea.

Sfârşitul anului 1989 a însemnat instaurarea unei noi ordini la nivel european şi mondial, implicit, schimbarea fundamentală a regimului politic din România.

Prăbuşirea comunismului în ţările din Europa de Est marchează începutul unor procese profunde de transformări politice, economice şi sociale. Schimbările au fost extrem de rapide şi radicale.

Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a înscris în acest amplu proces de transformare politică, dar, spre deosebire de celelalte ţări, s-a manifestat într-o formă violentă, prin represiunea folosită de regimul lui N. Ceauşescu, pentru a-şi păstra puterea.

Acest mod de manifestare violentă reprezintă forma de comunism totalitar - opresiv, cultul personalităţii în maniera grotească, supravegherea populaţiei prin intermediul Securităţii, nemulţumirea populară profundă acumulată în timp, înrăutăţirea situaţiei economice din ţară, nivelul de trai scăzut, lipsa alimentelor, a căldurii, a apei calde, a altor bunuri de consum, au constituit unele dintre caracteristicile comunismului din România.

În urmă cu 29 de ani, la Timişoara, sute de oameni au avut curajul şi au ieşit în stradă pentru a-şi striga revolta şi disperarea împotriva umilinţei, a frigului, a întunericului, a informării acestui feroce regim. Mulţi dintre ei au căzut răpuşi de ploaia de gloanţe, dar cei mai mulţi au continuat şi au proclamat primul oraş liber din România. Timişoara a devenit un îndemn simbol pentru ţară.

"Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara! Şi ţara s-a ridicat, deschizând calea spre democraţie şi libertate.

La 29 de ani de la Revoluţia română, toate gândurile noastre se îndreaptă către toţi românii care s-au revoltat împotriva regimului comunist, prin diverse forme, care au trăit umilinţe şi spaime teribile, care au fost vânaţi, persecutaţi, ucişi pentru câştigarea inestimabilei libertăţi.

Aceşti frumoşi eroi ai neamului românesc, prin curajul şi sacrificiul lor suprem ne-au dat cea mai frumoasă lecţie de istorie: patriotismului lor datorăm libertăţile noastre de azi! Noi avem o nouă realitate, o nouă lume!

Domnul Florică Ică Calotă:

"Anul 2018, an agricol de excepţie"

Anul agricol de excepţie a ajutat la creşterea neanticipată a PIB, de 4,3% în trimestrul al treilea, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, şi de 4,2% în primele trei trimestre.

Potrivit datelor detaliate, publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), valoarea adăugată brută în economie a fost în primele trei trimestre de 3,2%, cu principalele contribuţii, pe partea de formare a PIB: industrie 1,1%; agricultură 0,6% şi comerţ 0,6%.

Contribuţia de 0,6% a agriculturii la creşterea economică este cu atât mai notabilă cu cât ramura înseamnă destul de puţin în economie - în general participă cu 4% la formarea PIB. În trimestrul 3, în 2018, agricultura a făcut un salt spectaculos, având o contribuţie la PIB mai mult decât dublă faţă de medie, de 10,5%. Datele erau cumva anticipate.

România a obţinut anul acesta o producţie de porumb de 14,5 milioane de tone, ajungând pe primul loc în topul celor mai mari producători de porumb din UE. "Agricultorii francezi nu au reuşit să evite puterea românească. Ţara lui Dracula vampirizează piaţa europeană a porumbului sau, cel puţin, o domină. Nu este chiar o surpriză. Gurmanzii ştiu că, dacă polenta (terci din făină de porumb) este apanajul regiunii munţilor Apenini, acest fel de mâncare gustoasă poartă numele de mămăligă în Carpaţi. Dar investitorii din România nu se gândesc doar la apetitul compatrioţilor lor. Profitul mare din cerealele galbene este rezultat din export", scrie Le Monde.

De asemenea, România s-a plasat pe primul loc în UE în rândul celor mai mari producători de floarea-soarelui din UE. Toate acestea se văd în statistici. Agricultura a contribuit la formarea PIB cu 10,5% în T3/2018 şi cu 5,5% pe primele trei trimestre. În T3/2018, agricultura a contribuit cu 1,2% la creşterea PIB de 4,3%, iar pe primele nouă luni din an a contribuit cu 0,6% la creşterea economică de 4,2%.

Industria a mers şi ea bine, chiar dacă nu a avut evoluţia din 2017. Cu o contribuţie de 23,6% la PIB, în primele trei trimestre, industria a avut o contribuţie la creşterea PIB, de 1,1%.

Comerţul, cu o pondere de 18,4% la formarea PIB, a avut în primele trei trimestre o contribuţie la creşterea economică de 0,6%.

O contribuţie pozitivă au avut-o şi impozitele nete pe produs (plus 1%).

În concluzie, agricultura, ca parte importantă a economiei naţionale, devine din ce în ce mai mult un stabilizator al siguranţei naţionale.

Doamna Camelia Gavrilă:

"Reflecţii, lecţii şi consecinţe deschise de Centenarul Marii Uniri"

La sfârşit de an fiecare dintre noi trecem în revistă principalele reuşite, activităţi realizate, împliniri şi neîmpliniri, pentru a constata evoluţia, aspectele îmbunătăţite sau nivelul la care ne aflăm pe diferite paliere - politice, sociale, economice, culturale. În acelaşi sens, un partid politic face o analiză internă pentru a evalua modul în care se poziţionează în relaţie cu cetăţenii pe care îi reprezintă prin politici publice adecvate, decodifică mesajele acestora şi îşi reconfigurează demersurile.

Dincolo de bilanţuri politice sau economice, de subiectivităţi, cred că ar fi util să căutăm răspunsuri la întrebarea: Care sunt lecţiile istoriei şi cele mai importante concluzii pentru România, la final de an Centenar?

Luna decembrie reprezintă un prilej de sărbătoare pentru România, fie că vorbim despre Unirea de la Alba Iulia sau despre libertatea ce se năştea pe străzile Bucureştiului acum 29 de ani. Anul 2018 este mai mult decât atât, pentru că Centenarul înseamnă un moment de reflecţie profundă pentru societatea românească, ce trebuie să cuprindă toate marile provocări, întâmplări, evenimente faste sau nefaste, progrese ale României în cei 100 de ani, dar trebuie să reprezinte şi pragul temporal care să determine proiectarea şi asumarea altor strategii şi realizări concrete pentru viitor.

În anul Centenarului, întreaga ţară, toate judeţele, dar mai ales marile oraşe din România s-au remarcat cu proiecte inedite, menite să amintească de această sărbătoare, să evoce, să comemoreze şi să fie promotorii direcţi ai evenimentului naţional.

Capitala României a găzduit inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului, simbol naţional şi spiritual, reper arhitectural deosebit, care aminteşte de vocaţia creştină a poporului român, de credinţa care l-a susţinut în momentele aspre ale istoriei. Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656-1658), neîncăpătoare acum, a fost iniţial o biserică mănăstirească, locaş de credinţă şi spirit, care şi-a lărgit semnificaţiile şi menirea. Construcţia unei noi catedrale are, pe lângă sensul spiritual, şi o motivaţie socială, prin faptul că poate găzdui ceremonii, comemorări, aniversări cu caracter naţional sau internaţional, evenimente religioase şi culturale, congrese, conferinţe, adunând oameni şi idei sub cupola spiritualităţii. Finanţarea acestei construcţii-simbol a fost realizată cu sprijinul instituţiei patriarhale, prin fonduri venite de la Guvernul României sau donaţii private. Proiectul este într-o stare avansată a lucrărilor, dar trebuie susţinut în continuare, finalizate interioarele, mozaicurile, picturile, dar şi amenajarea parcului din jurul Catedralei, spaţiile verzi din inima Bucureştiului fiind astfel susţinute în armonia naturii cu valorile creaţiilor omeneşti.

La Alba Iulia, cele mai spectaculoase investiţii dedicate Centenarului Marii Uniri sunt reprezentate de Monumentul Unirii şi de Podul Unirii. Monumentul Unirii este simbolizat prin patru cruci care se unesc în partea superioară, semnificând unirea celor patru provincii româneşti la 1 Decembrie 1918, iar Podul Unirii uneşte atât fizic, dar mai ales la nivel simbolic Monumentul Unirii şi Catedrala, unde a avut loc ceremonia de încoronare a reprezentanţilor Casei Regale.

Unul dintre cele mai importante demersuri realizate pentru Iaşi în anul Centenarului a fost reprezentat de momentul în care Camera Deputaţilor a adoptat, cu 238 de voturi pentru, Proiectul de lege pentru declararea municipiului Iaşi drept "Capitală istorică" a României, recunoaştere a rolului istoric şi cultural profund al oraşului în care s-au consumat evenimente majore asociate cu toate cele trei momente şi trepte ale Unirii - 1600, 1859 şi desăvârşirea idealului de unitate naţională în 1918. La toate acestea se adaugă numeroase activităţi, programe culturale, educaţionale, proiecte locale, dezbateri academice, concerte de ţinută artistică înaltă, lansări de carte, de albume şi colecţii filatelice, care au accentuat importanţa Centenarului. Aceste activităţi vor continua cu sprijinul nostru, al Parlamentului, cu implicarea activă a ministerelor de resort şi a autorităţilor locale până în anul 2022. Dar, mai mult decât atât, anul 2018 este anul în care autostrada Unirii a devenit, prin legea adoptată, o certitudine şi un început irevocabil pentru un proiect major, aşteptat de mult timp. Întâmplător sau nu, la 100 de ani de la Marea Unire, Moldova urmează să fie conectată concret cu restul ţării. Decizia, deşi târzie şi dificilă, este totuşi memorabilă, iar proiectul în sine este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale românilor din ultimii ani, o condiţie logică a dezvoltării regiunii în plan economic, social, turistic, antreprenorial.

Centenarul aduce numeroase lecţii la care este necesar să reflectăm, pe care trebuie să le avem în vedere atunci când proiectăm strategii pe termen mediu şi lung. Trebuie să fim conştienţi de valorile naţionale, de identitatea noastră, de modelele trecutului, dar şi de paşii pe care îi mai avem de parcurs, acum când România se pregăteşte să preia, pentru şase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, când ţara noastră are drumul deschis spre spaţiul Schengen - evenimente unice, dense în semnificaţii şi consecinţe politice, începând cu anul 2019.

Concluzii, sensuri, ecouri...

• 1. România Mare, astăzi, nu mai există în aceeaşi ipostază geografică. Din punct de vedere teritorial, în 100 de ani de istorie complexă, deseori tragică, România a pierdut numeroase teritorii în urma conflagraţiilor mondiale şi a tratatelor semnate.
• 2. În anul Centenarului trebuie să conştientizăm că avem nevoie de lideri autentici, patrioţi, cu un profund crez naţional, dar şi european, cu pragmatism al acţiunii, vizionari şi preocupaţi de formarea noilor generaţii. Rămân ca modele unice personalităţi, precum: N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Regele Carol I, Regele Ferdinand, precursori sau făuritori ai Marii Uniri, susţinători ai idealurilor naţionale de unitate.
• 3. Anul Centenarului ne reaminteşte faptul că lucrurile valoroase, înălţătoare se pot realiza prin credinţă, caracter, stăruinţă, dar mai ales prin sacrificii. De aceea, istoria trebuie să fie o disciplină esenţială de studiu în şcoală, lecţie vie a trecutului pentru elevi, curs academic pentru tineri, element fundamental pe drumul educaţiei pentru valori, al formării personalităţii tinerilor.
• 4. A patra lecţie este cea a unităţii. Când cele mai importante forţe ale ţării - de la partide politice, categorii sociale, minorităţi, oameni de cultură, oameni simpli, elite - se unesc în jurul unui deziderat comun, nimic nu mai poate sta în calea realizării unui ideal, a unui vis posibil. Această unitate se regăseşte, din păcate, tot mai greu în societatea actuală, fragmentată şi polarizată. Patriotismul se transmite, se învaţă, se trăieşte.
• 5. Patriotismul nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ deoarece este parte din formarea completă şi complexă a unui român. Progresul unei naţii ţine de nivelul de educaţie şi cultură, de calitatea şcolilor şi a investiţiei în tineri, pentru că în momente semnificative istorice şi politice rolul elitelor, al oamenilor învăţaţi a fost esenţial pentru ţară.
• 6. Educaţia a fost şi rămâne pilonul cel mai important într-o comunitate, iar excelenţa în învăţământ trebuie să fie prioritară pentru decidenţii politici.

În anul Centenarului, România trebuie privită cel puţin din trei perspective semnificative care creionează o imagine completă a momentului:

• palierul politic: luptele politice se dau în campaniile electorale, dar dincolo de aceste momente, atenţia şi energia trebuie orientate spre proiecte transpartinice, care să promoveze interesul cetăţeanului. Avem nevoie de o politică centrată pe cetăţean, infuzată de responsabilitate, solidaritate interumană şi decenţă.
• palierul educaţional: o ţară sănătoasă este o ţară educată, în care şcoala, ştiinţa, cunoaşterea sunt valori fundamentale. Aşadar, avem nevoie de o educaţie centrată pe elev şi student, valorizând unicitatea fiinţei umane aspiraţiile şi potenţialul fiecărui individ.
• palierul economic: România are nevoie de investiţii substanţiale în domeniile economiei, infrastructurii, de politici fiscale, de o viziune antreprenorială, care să asigure dezvoltarea sustenabilă de tip european. Avem nevoie de o economie centrată pe o dezvoltare durabilă, în corelaţie cu evoluţiile europene şi cu provocările secolului al XXI-lea.

Centenarul Marii Uniri a fost un an al celebrării, al reflecţiei, al gesturilor simbolice, dar lecţiile trecutului pot şi trebuie să fie convertite în lecţii ale prezentului, astfel încât să putem construi pentru generaţiile viitoare o Românie puternică, unită, independentă, demnă, conştientă de valorile ei, aflată dincolo de mitizări şi legende, o ţară europeană ancorată în actualitate, aşa cum o descoperim constant în curgerea timpului istoric, în cărţile de istorie.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"La jumătatea mandatului, PSD are toate motivele să fie mândru de ceea ce a făcut la guvernare. Urmează repriza a doua, în care vom continua dezvoltarea României"

În decembrie 2016, PSD câştiga alegerile parlamentare la un scor istoric şi prelua guvernarea ţării. Atunci, cetăţenii au făcut diferenţa între vorbe şi realitate, au votat pentru creşterea economiei, pentru mai mulţi bani în buzunarele lor. Au avut încredere să voteze un partid şi un program de guvernare care, pentru prima dată în mulţi ani, este orientat către oameni şi nevoile lor.

Acum, la jumătatea mandatului, a venit momentul să tragem linie şi să încercăm să facem un bilanţ. Vestea bună este că acest bilanţ este unul pozitiv: economia a crescut, iar românii au mai mulţi bani în buzunare. Ne-am respectat cuvântul şi am făcut ce am promis.

România a atins cea mai mare creştere economică din Europa: 6,9% în 2017 şi 4,4% în acest an. În premieră, produsul intern brut al ţării va fi mai mare de suma de 1.000 de miliarde de lei anul viitor. Este o creştere cu 33% faţă de anul 2016, când tehnocraţii erau la guvernare. Am depăşit Grecia, urmează Portugalia şi Cehia. În ultimii doi ani, veniturile bugetare s-au mărit consistent, cu peste 60 de miliarde de lei, asigurându-se, astfel, fondurile care aduc mai mulţi bani în buzunarele românilor.

În ceea ce priveşte veniturile românilor, lucrurile sunt clare: coaliţia PSD-ALDE a crescut salariul minim net cu 36,5%, iar pe cel mediu net cu 17%. Valoarea punctului de pensie a fost mărită cu 26%, iar pensiile mai mici de 2.000 de lei au fost scutite de impozit. În plus, au fost eliminate contribuţiile de asigurări de sănătate pentru toţi pensionarii.

Impozitul pe venit a fost diminuat la 10% pentru salariaţi. Toate acestea reprezintă un câştig real, serios, pentru milioane de români, cu mult peste inflaţia din ultimii doi ani. Puterea de cumpărare a crescut cu 17% şi au fost reduse decalajele faţă de nivelul de trai european. Astfel, România a ajuns la 70% din media UE, faţă de 58% cât era acum doi ani. În prezent, peste 1,5 milioane de români câştigă peste 1.000 de euro brut lunar.

O creştere importantă de venituri se înregistrează la Bugetul asigurărilor sociale. Este rezultatul transferului contribuţiilor sociale de la firmă la angajat şi efect al creşterii numărului de salariaţi: 5,5 milioane de salariaţi în Revisal. În guvernarea PSD, şomajul în România a ajuns la un minim istoric şi la un număr record de salariaţi: 6,5 milioane de contracte active de muncă şi 100.000 de locuri de muncă în 2018.

Medicii au, astăzi, salarii comparabile cu cei din Europa, ceea ce îi determină să profeseze în ţară, iar pe mulţi dintre cei plecaţi în străinătate să se întoarcă. În sănătate se acordă 33% mai mulţi bani faţă de acum doi ani şi cu 28% mai mulţi bani în învăţământ, faţă de guvernarea tehnocrată. Este cea mai clară dovadă că aceste domenii importante pentru societate: sănătatea şi învăţământul sunt prioritare în guvernarea noastră. Profesorii, personalul din administraţie, cei din sistemul de apărare şi ordine publică au, de asemenea, venituri mai mari în urma aplicării Legii salarizării unitare.

PSD a preluat guvernarea plecând de la un grad de absorbţie zero al fondurilor europene lăsat de guvernarea Cioloş: fără proiecte şi fără instituţii de acreditare. Am recuperat însă întârzierea, iar astăzi avem fonduri europene atrase de România în valoare de 6,4 miliarde de euro, adică 21% din totalul alocat, ceea ce ne plasează la mijlocul clasamentului european.

Investiţiile străine s-au consolidat şi cresc an de an, ajungând la 4,6 miliarde de euro pentru primele zece luni ale anului 2018. Industria merge bine, fiind principalul motor al creşterii economice. Încurajăm afacerile prin măsuri simple şi concrete: impozitul pentru microîntreprinderi este de doar 1%, iar pentru stimularea mediului de afaceri începe a doua ediţie a Programului Start-up Nation, după ce anul trecut prin acest program s-au înfiinţat peste 7.000 de firme şi 20.000 de locuri de muncă.

Agricultura obţine rezultate excepţionale, care ne fac să primim atenţie şi recunoaştere europeană: suntem pe primul loc în Europa la producţia de porumb şi floarea-soarelui. Tot pe primul loc în UE suntem la subvenţiile agricole. Am făcut investiţii majore în infrastructura esenţială: sisteme de irigaţii, apă gratuită, sisteme de combatere a grindinii şi în programele de sprijin, cum sunt cele pentru tomate, pentru zootehnie.

Mai mult, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, puternic finanţat de guvernarea PSD-ALDE, mii de localităţi îşi rezolvă problemele esenţiale: străzi asfaltate, canalizare, apă, şcoli şi grădiniţe.

Totodată, în turism am promovat cota de TVA de 5% şi am acordat tichete de vacanţă, cu efecte foarte bune în acest prim an de aplicare. Sunt convinsă că aceste rezultate pozitive se vor vedea şi mai bine anul viitor, când se vor aloca din nou tichete de vacanţă. Guvernarea PSD a dublat fondul de burse, iar studenţii au transport gratuit pe CFR. Tinerii pot primi credite fără dobândă pentru dezvoltare personală şi instruire, în urma implementării Programului "Investeşte în Tine".

Toate acestea sunt doar o parte din lunga listă de angajamente asumate şi îndeplinite. Suntem la jumătatea mandatului. Avem multe motive să stăm cu fruntea sus, să arătăm oricui de unde am preluat România şi unde am ajuns. Şi avem la fel de multe motive să ne mobilizăm pentru cealaltă jumătate a mandatului, să reconfirmăm că PSD este cel mai mare, cel mai responsabil şi cel mai bun partid al ţării. Avem toate argumentele să le spunem românilor să îndrăznească să aibă în continuare încredere în România.

Am deplină încredere că peste alţi doi ani, atunci când românii se vor afla din nou în faţa urnelor de vot, vor şti să facă diferenţa între cei care au făcut şi au încercat să facă bine şi cei care s-au opus din răutate sau invidie, sau pur şi simplu pentru că aveau o altă agendă politică.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"A fost aprobat Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2018-2030"

Ministerul Sănătăţii a finalizat Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2018-2030. Principiile de bază ale Planului-cadru naţional urmăresc aceleaşi direcţii cu cele promovate la nivel European, şi anume: acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea continuităţii serviciilor medicale şi utilizarea de abordări de sănătate publică.

Principalul obiectiv asumat de ţara noastră îl reprezintă eliminarea hepatitei virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice până în anul 2030.

Planul elaborat are ca scop minimizarea transmiterii virusurilor hepatitei, prin reducerea morbidităţii şi mortalităţii şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii de prevenire, testare, îngrijire şi tratament pentru toţi pacienţii.

Ţinta finală este ca, până în anul 2030, să fie asigurată testarea şi diagnosticarea pentru întreaga populaţie, accesul la un tratament eficient din punct de vedere al costurilor pentru toţi pacienţii cu VHB şi VHC, transmiterea noilor infecţii cu hepatită să fie întreruptă şi să se ajungă la vindecarea tuturor pacienţilor cu VHC cronică înrolaţi în tratament.

În acelaşi timp, pentru perioada imediat următoare, în acord cu obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, programul îşi propune o creştere a gradului de acoperire în special pentru persoanele vulnerabile la infecţiile cu hepatită virală: acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare la naştere, la 2, 4 şi 11 luni; acoperire de 95% la prima doză de vaccin hepatitic B administrată nou-născuţilor în primele 24 de ore de la naştere; 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B şi C şi 95% acoperire cu profilaxie postexpunere la copiii născuţi din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifică anti-VHB) noului-născut în primele 12 ore după naştere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B.

Totodată, planul are în vedere, în următorii doi ani, utilizarea testelor prin care se pot depista infecţii în stadii timpurii pentru toate donările de sânge, 50% din injecţiile realizate să fie administrate cu seringi de unică folosinţă cu dispozitiv care împiedică reutilizarea, cel puţin 25% dintre persoanele care trăiesc cu infecţie cronică cu VHB, VHD şi VHC să fie diagnosticate şi informate privind boala lor, iar cel puţin 75% din persoanele depistate cu infecţia VHB şi VHC şi eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Declaraţia mea politică de astăzi doreşte să marcheze un important examen de maturitate din istoria noastră modernă: deţinerea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019.

Este pentru prima dată, de la aderarea ţării noastre din 2007, când ne asumăm un rol atât de important la nivel european şi, tocmai de aceea, avem datoria să asigurăm o preşedinţie de succes care să consolideze profilul ţării noastre în rândul partenerilor şi să genereze încredere în capacitatea României de a media tematicile complexe aflate pe agenda europeană. În acelaşi timp, este un moment unic în care avem şansa să valorificăm oportunităţile imense de imagine care decurg din acest proces prin exprimarea competenţei, expertizei şi profesionalismului tuturor factorilor de răspundere implicaţi.

Avem la dispoziţie şase luni în care toată atenţia Uniunii Europene va fi concentrată asupra României, atât din punct de vedere al capacităţii organizatorice, cât şi al abilităţilor de leadership, prestanţei şi nivelului de pregătire pentru ducerea la bun sfârşit a acestui exerciţiu.

Eforturile României în această perioadă trebuie să se concentreze atât din punct de vedere logistic, prin găzduirea numeroaselor întâlniri formale şi informale care vor avea loc, cât şi operaţional, prin asigurarea prezidării grupurilor de lucru şi diverselor formaţiuni ale Consiliului UE în care va trebui să asigurăm coerenţa, continuitatea şi dinamismul legislativ al Uniunii Europene. Aşadar, avem de îndeplinit o sarcină extrem de complexă, care va necesita un cumul de eforturi publice între toate instituţiile relevante ale statului implicate în acest proces, care, în final, va trebui să poziţioneze România în centrul proiectului european.

Tocmai de aceea, fac un apel către toate forţele politice şi instituţionale responsabile să îşi dea mâna în această perioadă şi să coopereze pentru a transmite un mesaj profesionist şi unitar, în conformitate cu valorile şi normele europene. Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul şi societatea civilă trebuie să îşi armonizeze punctele de vedere şi să vorbească pe o singură voce. Nu ne permitem sub nicio formă o fragilizare a preşedinţiei noastre din motive de dinamică internă. Să nu uităm că este un moment care se va mai repeta doar peste 14 ani, de aceea nu trebuie să îl deturnăm pentru motive politice sau electorale şi să nu vulnerabilizăm imaginea de mediator al ţării noastre.

Este important să reuşim să facem acest lucru mai ales din perspectiva tematicii extrem de complexe pe care România va trebui să o gestioneze în prima parte a anului viitor. Să nu uităm că 2019 va încheia un capitol al Uniunii Europene şi va marca o nouă etapă a proiectului european. Ţara noastră va trebui să gestioneze cu foarte multă prudenţă şi abilitate momentul ieşirii Marii Britanii din UE - Brexit, dar şi să pregătească alegerile europarlamentare. De asemenea, printre altele, vom avea de mediat negocierea pentru viitorul cadru financiar multianual, adică bugetul Uniunii Europene pentru următorii 5 ani, dar şi relaţia cu celelalte ţări din vecinătatea UE şi care sunt caracterizate, în genera, prin instabilitate, conflict sau nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Am toată încrederea că suntem pe deplin pregătiţi să facem faţă tuturor acestor provocări, că vom da dovadă de flexibilitate şi perseverenţă şi că vom fi o sursă de idei, inovare şi cunoaştere la nivel european.

Împreună trebuie să promovăm o imagine pozitivă, de stabilitate şi coerenţă şi să demonstrăm că România poate face faţă cu brio unui moment atât de important pentru orice membru al Uniunii Europene.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Toţi copiii vor beneficia de un nou program!"

Toţi copiii născuţi în maternităţile de stat din România vor beneficia de control auditiv gratuit. Programul este implementat în 186 de maternităţi şi secţii de terapie intensivă ce îngrijesc nou-născuţi, care au fost dotate cu 286 de echipamente de testare auditivă.

Ministerul Sănătăţii a alocat pentru acest program un buget de 2.550.000 lei. Se va demara şi o campanie de conştientizare şi informare a publicului şi cadrelor medicale privind necesitatea testării auzului la nou-născuţi.

Acest tip de screening la nou-născuţi este singura metodă prin care se poate depista activ hipoacuzia chiar din prima lună de viaţă. Pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului este deosebit de important ca surditatea să fie depistată cât mai devreme, în vederea asigurării în timp util a tratamentului adecvat.

De acum acest lucru se va putea realiza în fiecare judeţ din România.

Sănătatea se tratează cu măsuri concrete. Asta facem noi.

Domnul Vasile Cîtea:

"Domeniul sănătăţii, în atenţia Guvernului României"

Luna decembrie este cunoscută ca fiind luna veştilor bune sau a veştilor care bucură. Dacă în trecut pacientul român era înfricoşat de anunţul politicienilor iresponsabili care decideau închiderea unităţilor sanitare sau reducerea numărului de paturi din spitale, totul limitându-se la profitul obţinut prin intermediul acestor măsuri, iată că guvernarea PSD se mobilizează, prin continuarea programului de guvernare, care impunea sănătatea în centrul preocupărilor guvernamentale.

După îmbunătăţirea substanţială a drepturilor financiare cuvenite medicilor şi asistenţilor medicali, după rezolvarea finanţării categoriei medicilor rezidenţi, iată că vin veşti bune şi pentru pacienţii români. Guvernul a decis să investească în infrastructura medicală de prim ajutor şi deja se văd primele măsuri în acest sens.

Astfel, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Guvernul României, prin Ministerul Sănătăţii, a decis să aplice pentru măsura Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie la urgenţele medicale - achiziţionând, la nivel de ţară, un număr de 1.200 de ambulanţe noi care să servească atât serviciilor judeţene de ambulanţă, cât şi Ministerului de Interne prin SMURD. Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 477 milioane de lei.

Primul lot de autospeciale de intervenţie a fost deja distribuit în teritoriu, regiunii de nord-est fiindu-i repartizat un număr de 56 de maşini, din care cele mai multe au revenit judeţului Iaşi, anume 18 autospeciale.

Autospecialele sunt dotate cu defibrilatoare şi echipamente medicale de prim ajutor de ultimă generaţie, programul de înzestrare urmând să continue şi în primul semestru al anului 2019.

Din cele 18 autospeciale ajunse la Iaşi, 15 vor fi date spre folosinţă Serviciului Judeţean de Ambulanţă şi 3 către SMURD.

În aceeaşi ordine de idei, în judeţul Iaşi se vor deschide 3 noi puncte de lucru SMURD, care vor fi dotate cu câte o autospecială din acest lot şi o ambulanţă pentru intervenţii de specialitate, în următoarele localităţi rurale: Vlădeni, Răducăneni şi Ţibăneşti.

Ţinând cont că judeţul Iaşi este grav afectat de fenomene meteo severe în anotimpul alb, înfiinţarea acestor puncte de lucru SMURD este esenţială pentru micşorarea timpilor de intervenţie la solicitări. Mai mult, punctul de lucru SMURD al oraşului Podu Iloaiei urmează a fi extins şi modernizat.

În altă ordine de idei, suntem bucuroşi să anunţăm tinerii parinţi că Ministerul Sănătăţii a demarat un program pentru toţi bebeluşii născuţi în spitalele de stat, care vor fi testaţi auditiv cu aparatură medicală modernă, în program fiind incluse 186 de maternităţi şi secţii de terapie intensivă din ţară. Programul are o valoare de peste 2,5 milioane de lei şi urmăreşte depistarea cazurilor de hipoacuzie încă din prima lună de viaţă extrauterină. Anual, peste 350 de copii nou-născuţi părăsesc maternităţile fără ca părintii lor să cunoască faptul că au probleme de auz.

Prin aceste măsuri, care vor fi continuate şi în anul 2019, Guvernul României demonstrează faptul că programul de guvernare este urmărit cu atenţie şi va fi dus la bun sfârşit, ca o formă de respect faţă de cetăţenii României care au acordat încrederea alianţei de guvernare.

Domnul Constantin Şovăială:

"PSD îngroapă populaţia în datorii şi împovărează mediul privat!"

Recent, Banca Naţională a României a afirmat că Guvernul PSD a îndatorat şi îndatorează cetăţenii constant şi totodată împovărează mediul privat. Anul Centenarului, 100 de ani de la Marea Unire, marchează revenirea României la socialism exact la 29 de ani de la Revoluţie.

Cei din PSD vor noi taxe pentru fiecare sector de economie. Taxe pentru retail, energie, sistem bancar, jocuri de noroc etc. pentru domeniile enumerate de Dragnea în Consiliul Naţional al PSD. Din păcate, PSD nu se consultă cu cetăţenii şi cu mediul de afaceri, ci vor să facă ca în cazul O.U.G. nr. 13 - pe repede înainte, fără a cunoaşte careva ordonanţa de urgenţă. Ne vom trezi peste noapte cu taxe în plus şi cu amenzi. Pe cei din PSD nu îi mai interesează nimic. Bugetul este în faliment, şi ei au promis pensii, pensii speciale, salarii. Vor forţa sectorul privat să plătească.

Datoria totală a populaţiei crescuse cu 8,3%, la finele primului semestru, comparativ cu aceeaşi dată a anului trecut, fiind de 147 de miliarde de lei, conform raportului realizat de Banca Naţională a României (BNR). În ultimii zece ani cea mai ridicată rată de îndatorare a populaţiei raportată la PIB, de 22,8%, a fost consemnată în perioada de criză şi după criză. Acum suntem în criză economică de ne împrumutăm la fel de mult ca atunci? Unde este creşterea economică mult lăudată de către cei de la PSD?

Mulţi susţin că datoria publică nu este mare, că nu o putem compara cu cele ale marilor ţări - Franţa, Marea Britanie, S.U.A. etc. Într-adevăr, însă ce putere de cumpărare au aceste state şi ce economie, infrastructură sau sistem medical, educaţional au şi cât investesc în comparaţie cu noi? Ei aloca de două ori, chiar de trei ori mai mult din PIB pentru educaţie, sistem medical sau infrastructură decât noi. Ei şi-ar putea acoperi oricând datoria publică din taxele şi impozitele pe care le adună, însă preferă să investească.

Guvernul PSD ce face cu banii pe care îi împrumută? Plăteşte pensiile, pensiile speciale, salariile şi atât. Vedeţi investiţii din fonduri europene sau din banii împrumutaţi? Nu, pentru că nu există. Se chinuieşte de 6 ani să deschidă un tronson de drum de 3,3 km., iar alţii fac în 7-8 ani sute de km. de autostradă sau de căi ferate, metrou. Construiesc spitale, şcoli, locuinţe pentru tineri etc. Noi suntem în urmă cu zeci de ani faţă de marile state din Europa sau din lume.

Domnul Dănuţ Bica:

"Bilanţul unei guvernări incompetente, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri"

În anul 2017, liderii PSD şi ALDE ne obişnuiseră ca, o dată la şase luni, prin intermediul domnului Darius Vâlcov, să facă evaluări ale modului în care şi-au îndeplinit atribuţiile membrii Guvernului. Drept urmare, unul câte unul, doi prim-miniştri şi un mare număr de miniştri au fost remaniaţi de către propria coaliţie, sub motivul nerealizării promisiunilor asumate prin programele de guvernare.

Nu ştim ce s-a întâmplat în anul 2018! Or, Darius Vâlcov a fost trimis în şomaj, ori Liviu Dragnea a aruncat la coşul de gunoi programul de guvernare, după ce l-a tot prezentat triumfal prin studiourile de televiziune prietene. Când fac această afirmaţie mă gândesc la faptul că astăzi, când este mai clar ca niciodată că punerea în practică a programului de guvernare a eşuat aproape în totalitate, liderii coaliţiei PSD-ALDE nu mai sunt interesaţi deloc de realizarea evaluărilor şi de luarea măsurilor ce se impun. Este drept că au fost eliminaţi câţiva miniştri şi s-a propus rotirea altora, dar este de neînţeles cum de i se acordă în continuare credit total doamnei Viorica Vasilica Dăncilă, premierul care, tocmai în anul aniversării Centenarului Marii Uniri, s-a aflat în fruntea celui mai incompetent Guvern pe care l-a avut ţara noastră de la constituirea statului modern român şi până astăzi.

Dacă domnii Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov sunt prea ocupaţi cu redactarea ordonanţelor de urgenţă pentru graţierea infractorilor şi amnistierea corupţilor sau cu orchestrarea atacurilor la adresa Preşedintelui Iohannis şi nu mai au timp să evalueze realizările Guvernului de paie, ai căror conducători reali sunt, noi, membrii Parlamentului României, avem obligaţia de a constata că este periculos pentru interesele naţionale ca ţara să rămână în continuare pe mâna acestei guvernări dezastruoase şi de a acţiona în consecinţă. Argumentele sunt nenumărate, aşa că mă voi limita în continuare la a prezenta doar câteva dintre nerealizările Guvernului Dăncilă.

În câteva zile se va încheia anul 2018, anul aniversării Centenarului Marii Uniri, şi vom rămâne tot cu peste 4.000 de şcoli fără apă curentă, cu toalete în afara clădirilor, fără autorizaţii sanitare de funcţionare şi fără avize ISU. Au fost promise 2.500 de şcoli şi grădiniţe noi şi s-au construit doar două şcoli. S-a promis generalizarea Programului "After-school" şi implementarea Programului "Masa la şcoală", dar puterea a respins orice iniţiativă legislativă în acest sens. Învăţământul românesc înseamnă, în continuare, manuale proaste, pline de greşeli, profesori slab plătiţi şi abandon şcolar în creştere.

Intrăm în noul an tot cu spitale în care mişună gândacii, în care pacientul vine cu medicamentele de acasă, în buzunar, în care bolnavii dorm şi câte doi într-un pat, ca în vremurile de război. Şi din promisiunea realizării celor 8 spitale regionale de mare capacitate şi a unui spital metropolitan s-a ales praful, deşi banii europeni erau pregătiţi, amplasamentele definite, iar constructorii aşteptau să înceapă lucrările.

Sub guvernarea PSD-ALDE, România înregistrează cel mai mare deficit de infrastructură de transport din Uniunea Europeană, fie că vorbim despre autostrăzi şi drumuri rapide, fie despre căi ferate de mare viteză sau aeroporturi moderne. Este uimitor faptul că oamenii lui Dragnea au ajuns să se laude cu inaugurarea în acest an a 3 km. de autostradă la intrarea în Bucureşti, începuţi în urmă cu 10 ani. Unde sunt autostrăzile şi căile ferate care, în anul aniversării Centenarului Marii Uniri, ar fi trebuit să lege între ele provinciile istorice Muntenia, Transilvania şi Moldova? Parcă, în ciuda interesului naţional, acest Guvern a îngropat proiectele autostrăzii Piteşti-Sibiu şi autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, a abandonat realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov şi nu a reuşit nici măcar să finalizeze tronsoanele de autostradă începute pe vremea Guvernului Boc.

Incompetenţa, reaua-voinţă sau prostia, sau poate toate la un loc, s-ar regăsi între rezultatele unei evaluări corecte a Guvernului Dăncilă. Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov au evitat o asemenea evaluare, pentru că ştiu care vor fi concluziile acesteia: un Guvern care ne-a dus înapoi în timp, în loc să profite de situaţia economică favorabilă şi să ne apropie mai mult de standardele de viaţă occidentale.

Este de datoria noastră, a parlamentarilor responsabili, să înţelegem că este periculos pentru interesele naţionale ca ţara să rămână în continuare pe mâna acestei guvernări iresponsabile, care distruge statul de drept şi dinamitează stabilitatea politică şi economică a României, într-un moment de instabilitate internaţională, şi să dăm joi un vot pentru moţiunea de cenzură. Trebuie să înţelegem că nu este un vot pentru iniţiatori sau pentru culorile politice, să punem interesele cetăţenilor înaintea obligaţiilor de partid şi să votăm pentru România! Orice zi în plus cu Dragnea prim-ministru din umbră ne îndreaptă spre sărăcie şi înapoiere şi ne scoate de pe harta Europei. Votaţi pentru ca România, care va prelua la 1 ianuarie 2019 Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, să fie condusă de un Guvern de care să nu ne fie ruşine!

Domnul Silviu Dehelean:

"Ce fel de ţară ne dorim?"

Este revoltător că tocmai pe 16 decembrie, ziua în care comemorăm eroii de la Timişoara, cei care au fost primii care au avut curajul să îşi facă vocile auzite împotriva regimului comunist, în România lui 2018 Liviu Dragnea a anunţat reinstaurarea dictaturii. O dictatură a corupţilor.

Îşi doresc românii amnistia şi graţierea corupţilor sau îşi doresc să scape de penalii din funcţii publice? Preşedintele Klaus Iohannis este dator să organizeze referendumul pe care l-a anunţat în timpul protestelor împotriva O.U.G. nr. 13. Este mai important ca niciodată ca românii să se pronunţe, altfel Liviu Dragnea va împinge România către o adevărată revoluţie.

De doi ani de zile, prin diverse metode, PSD a încercat să adopte amnistia şi graţierea, tot de doi ani de zile aproape fără întrerupere proteste de stradă. Liviu Dragnea nu poate decide de unul singur viitorul României, sunt românii cei care trebuie să spună ce îşi doresc.

Uniunea Salvaţi România va continua lupta anticorupţie şi rămâne un partener al românilor cinstiţi care nu vor ca România să ajungă un stat de Dragnea. Nici acum nu e prea târziu, mai putem să-i oprim pe infractori din distrugerea statului de drept. Eroii care în urmă cu 29 de ani şi-au pierdut viaţa pentru libertate şi democraţie trebuie să ne inspire, în continuare, să luptăm pentru viitorul nostru.

În timpul ăsta, PSD blochează de aproape două luni iniţiativa cetăţenească "Fără penali în funcţii publice!", în Camera Deputaţilor. Iniţiativa nu a ajuns la Curtea Constituţională a României sub pretextul că angajaţii Secretariatului General nu au avut timp să copieze dosarele cu semnături, deşi acest lucru trebuia realizat încă de la finalul lunii octombrie. În aproape trei luni de zile au copiat doar un sfert din dosare! Pe data de 26 octombrie am depus o solicitare la Camera Deputaţilor pentru trimiterea iniţiativei către CCR. Preşedintele USR, Dan Barna, a cerut ca solicitarea noastră să fie introdusă pe ordinea de zi, în Biroul permanent, şi semnăturile să fie transmise către CCR, aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, care are două condamnări penale, vrea să stopeze un eventual referendum al iniţiativei "Fără penali în funcţii publice!". Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca vocea noastră, a celor un milion de semnatari, să ajungă în Constituţia României!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, un moment istoric pentru România"

În ianuarie 2019, după 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, pentru prima dată, preşedinţia Consiliului UE, una dintre principalele instituţii europene de la Bruxelles, cu competenţe legislative şi executive importante.

Pentru o jumătate de an, România se va afla, astfel, în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecţie asupra modului de dezvoltare şi consolidare a proiectului european.

Exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene va reprezenta, de asemenea, o oportunitate pentru statul nostru, de a-şi reafirma angajamentul european şi de a contribui, în mod direct, la evoluţia Uniunii, dar şi o oportunitate în a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă, printr-o bună planificare şi coordonare la nivel naţional, precum şi un dialog susţinut cu instituţiile UE şi statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru Guvernul PSD-ALDE, pregătirea şi derularea acestui mandat reprezintă o prioritate naţională.

Reuniunea comună a Guvernului României şi a Colegiului comisarilor, organizată în mod tradiţional înaintea preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către un stat membru, a avut loc pe data 5 decembrie 2018, la Bruxelles. Principalul obiectiv al întrevederii a fost acela de a prezenta liniile majore ale Programului de priorităţi.

În acelaşi timp, reuniunea a oferit ocazia realizării unui schimb de opinii cu membrii Colegiului pe principalele tematici europene.

Prezentă la întrevedere, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, i-a asigurat pe comisarii europeni că România este deplin pregătită pentru preluarea mandatului preşedinţiei Consiliului, exprimând voinţa României de a contribui, de o manieră constructivă, la definirea şi promovarea interesului comun european, la asigurarea unităţii şi coeziunii între statele membre, precum şi la reapropierea cetăţenilor de Uniunea Europeană.

Făcând referire la motto-ul preşedinţiei române a Consiliului, "Coeziunea - o valoare comună europeană", Viorica Dăncilă a subliniat, încă o dată, că, pe durata mandatului său, România va promova cu precădere o politică de coeziune care să răspundă nevoii sporite de convergenţă economică, socială şi teritorială.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi ceilalţi membri ai Guvernului, că Guvernul român este pregătit pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, contrazicându-l astfel pe preşedintele Klaus Iohannis care afirmase, anterior, că România nu este pregătită pentru acest pas.

Preşedinţia exercitată de România trebuie să acţioneze ca un intermediar onest şi neutru, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia UE, de asigurare a continuităţii agendei UE şi de bună cooperare dintre statele membre si instituţiile europene.

Însă, în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante.

În contextul organizării numeroaselor evenimente la nivel înalt, România va beneficia de o bună vizibilitate pe plan extern, aceasta putând fi folosită de o manieră eficientă pentru o promovare economică, comercială sau investiţională, turistică şi culturală. Important este şi faptul că eforturile care se desfăşoară la nivel naţional, în vederea exercitării unei preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene îşi produc efectele pe termen lung, prin contactele la cel mai înalt nivel pe care le oferă leadershipului politic naţional, prin consolidarea pe termen lung a administraţiei publice şi prin vizibilitatea pe care o oferă ţării noastre.

Am convingerea că România are capacitatea de a demonstra aderenţa la valorile europene, de a-şi reafirma susţinerea cu privire la proiectul european şi de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia.

Păstrarea unităţii proiectului european şi a integrităţii politicilor europene, în beneficiul cetăţenilor europeni, reprezintă obiectivul strategic în jurul căruia va gravita întregul proces de derulare a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, misiune de care ţara noastră se va achita cu succes.

Domnul Florinel Stancu:

"Proiectul de Lege nr. 420/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, va îmbunătăţi situaţia din domeniul achiziţiilor publice!"

În acest an, prin intermediul unei declaraţii politice, am reiterat necesitatea modificării Legii achiziţiilor publice şi Legii parteneriatului public-privat, pentru ca România să poată beneficia de o dezvoltare rapidă şi durabilă.

Având în vedere importanţa sectorului achiziţiilor publice, funcţionarea corespunzătoare a acestuia a reprezentat o preocupare constantă pentru noi. Printre măsurile luate în ultima perioadă se pot enumera:

• Organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care au fost transpuse directivele adoptate la nivelul Uniunii Europene;
• Elaborarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
• Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice simplificate de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

Ultima iniţiativă a coaliţiei de guvernare este înfiinţarea unei instituţii care se va ocupa de achiziţiile publice. Aceasta are scopul de a realiza economii la buget şi de a utiliza cât mai eficient fondurile. Numită Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate, unitatea de achiziţii va organiza procedurile de atribuire pentru volume mari, pe baza necesităţilor agregate ale autorităţilor contractante, ceea ce va creşte atractivitatea procedurilor de atribuire, va permite realizarea de economii prin raportare la volumele achiziţionate, iar datorită personalului specializat în domeniul achiziţiilor publice, va contribui la creşterea încrederii în activitatea unităţii de achiziţii centralizate.

Având în vedere beneficiile unei astfel de abordări, realizarea achiziţiilor publice, prin intermediul unităţilor de achiziţii centralizate, reprezintă o practică uzuală la nivelul Uniunii Europene. Astfel, cu caracter exemplificativ, unităţi de achiziţii centralizate există şi realizează achiziţii în beneficiul autorităţilor contractante în state membre ale Uniunii Europene cum ar fi Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Marea Britanie sau Ungaria.

În urma unei analize, s-a considerat oportun să înfiinţăm şi noi o unitate de achiziţii centralizate ca instituţie publică, care îşi va dedica activitatea achiziţiei unui număr redus de produse la început, dar care, după un anumit timp, pe măsură ce se obţin rezultate pozitive, să-şi extindă portofoliul de produse sau servicii.

Doamna Mirela Furtună:

"Credem în România, credem în viitorul nostru!"

Partidul Social Democrat asigură guvernarea performantă a României, performanţă dovedită cu fapte, cu cifre care nu lasă loc de interpretări. Acum, la mijlocul actualului mandat, noi, PSD, avem rezultate bune, realizări de necontestat, cu care România începe să se alinieze la standardele europene. Promisiunile se transformă în fapte.

În doar doi ani, puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 17%. PSD a asigurat creşterea veniturilor românilor.

Am majorat salariul minim net cu 36,5%, de la 925 lei, în decembrie 2016, la 1.263 lei, în ianuarie 2019, pentru persoanele cu studii medii, respectiv la 1.413 lei pentru cei cu studii superioare.

Punctul de pensie a crescut cu 26%.

Am redus taxele pentru cei mai mulţi dintre români:

• Am scăzut impozitul pe venit la 10% pentru salariaţi;
• Am scutit de la plata impozitului pensiile mai mici de 2.000 de lei;
• Am eliminat plata contribuţiilor de asigurări de sănătate pentru toţi pensionarii.

Acestea sunt câştiguri reale pentru toţi românii, cu mult peste rata inflaţiei.

Am investit în sănătate şi în educaţie, domenii prioritare pentru dezvoltarea ţării noastre, pentru îmbunătăţirea vieţii românilor, pe care ne-am asumat-o în campanie, dar şi prin Programul de guvernare. Ne-am ţinut de cuvânt. În sănătate, salariile au crescut cu 33% faţă de 2016, iar în învăţământ au crescut cu 28% faţă de 2016.

Toate acestea au fost posibile datorită muncii de echipă a PSD, a unei gândiri adaptate la realităţile şi nevoile României. Să nu uităm că actualul Guvern, condus de Viorica Dăncilă, are performanţe la nivel european - ţara noastră are, în continuare, cea mai mare creştere economică din Europa. Sunt rezultatele actualului Guvern PSD, care nu pot fi contestate, indiferent de interesele politice ale unui partid sau al altuia.

Aceste rezultate sunt vizibile pentru fiecare dintre noi. Românii au mai mulţi bani în buzunare, trăiesc mai bine. Noi, PSD, ne asumăm să implementăm în întregime Programul de guvernare, să ne respectăm promisiunile făcute în campania electorală, pentru ca viaţa românilor să fie şi mai bună.

Conflictele de orice natură şi luptele politice nu fac altceva decât să pună frână dezvoltării României. Ne apropiem de un moment istoric, în care trebuie să punem pe primul loc interesul României. De la 1 ianuarie 2019, ţara noastră preia, pentru prima dată în istorie, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Va fi o perioadă în care noi toţi avem datoria istorică şi morală să ne unim forţele pentru ca ţara noastră să aibă un mandat de succes, iar România să conteze pe harta Europei din toate punctele de vedere.

Este momentul în care dialogul trebuie să treacă pe primul plan, în detrimentul luptelor politice, este momentul în care trebuie să fim uniţi pentru români şi pentru România!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Încurajarea reîntoarcerii românilor în ţară, o strategie primordială a Guvernului"

Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD susţin în mod categoric reîntoarcerea românilor plecaţi în străinătate înapoi acasă, aceasta fiind principala strategie pe termen scurt şi mediu a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Unul dintre punctele esenţiale ale acestui deziderat naţional este Campania "Informare acasă! Siguranţă în lume", aflată în plină desfăşurare în toată ţara. În acest program sunt angrenate nu mai puţin de şapte ministere, fiecare dintre acestea contribuind cu planuri pragmatice privind reîntoarcerea cetăţenilor români în ţară.

Faptul că românii din diaspora au contribuit în mod decisiv la dezvoltarea din ultima vreme a ţării şi la bunăstarea rudelor lor, prin sumele de bani trimise acasă, este o realitate de necontestat. Această contribuţie financiară nu poate însă compensa lipsa acută a forţei de muncă din ţară, fapt care justifică eforturile guvernamentale de a-i determina pe românii plecaţi să revină acasă.

Din nefericire, datele statistice arată că fenomenul migraţiei românilor spre străinătate continuă să se manifeste. Fie că sunt în căutarea unui loc de muncă, fie pentru studii, mulţi români, cu precădere tineri, părăsesc ţara şi adâncesc criza locurilor de muncă din economia românească, mai ales în ceea ce priveşte specialiştii în diverse domenii, de la IT la construcţii.

În aceste condiţii, prin campania de informare, Guvernul şi-a propus, dincolo de încurajarea revenirii acasă, să informeze corespunzător cetăţenii români care totuşi aleg străinătatea, asupra riscurilor şi pericolelor existente. Din experienţa ultimilor ani, rezultă că românii care pleacă ignoră să îşi anunţe prezenţa la ambasadele sau consulatele noastre din ţările respective, astfel încât autorităţile române din străinătate sunt puse în dificultate în cazurile în care compatrioţii noştri au probleme.

Campania "Informare acasă! Siguranţă în lume" îşi mai propune să informeze corect şi complet potenţialii migranţi români referitor la drepturile pe care le au în statele membre ale Uniunii Europene. Este extrem de important ca, înainte de a pleca în străinătate, românii să solicite un contract de muncă redactat şi în limba română, pe cheltuiala angajatorului, şi să îl citească cu atenţie înainte de semnare. Totodată, cei care vor să plece, trebuie să fie atenţi să nu dea paşapoartele şi actele de identitate altor persoane, să se informeze la numărul de telefon gratuit pus la dispoziţie de autorităţile române şi, tot pentru siguranţa lor, să dispună permanent de cel puţin un număr de telefon la care să poate apela în caz de urgenţă sau pentru a semnala eventuale abuzuri la care ar putea fi supuşi.

În consecinţă, recomandarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru românii ajunşi în diverse ţări ale lumii este să anunţe Ambasada română despre prezenţa lor, deoarece este vital ca statul să poată lua măsurile necesare în caz de nevoie.

Consider că este foarte important ca românii aflaţi în acest moment în afara graniţelor ţării să încerce să se informeze asupra beneficiilor pe care le-ar putea primi, în cazul în care se reîntorc acasă. Din nefericire, mulţi dintre ei nu cunosc măsurile stimulative luate de Guvern în ultima perioadă, pentru a-i determina să revină acasă şi să construiască aici viitorul copiilor lor. Există o serie de stimulente pentru cei care se vor reîntoarce - sprijin financiar pentru înfiinţarea de noi afaceri, acordarea de credite cu dobândă 0 - astfel încât procesul de revenire şi readaptare să fie cât mai simplu şi accesibil tuturor.

Domnul Neculai Iftimie:

"Agricultura Olandei, un exemplu pentru Uniunea Europeană"

Olanda este o ţară cu o suprafaţă de şase ori mai mică decât a României şi este al doilea exportator de produse agricole din lume, după Statele Unite ale Americii, fiind cel mai eficient stat din lume în utilizarea potenţialului agricol. Suprafaţa arabilă a Olandei este de 820.000 de hectare, de zece ori mai mică decât a României.

În Olanda, activitatea agricolă se desfăşoară sub forma unor holdinguri care au la bază contracte de cooperare, cuprinzând producătorii agricoli, colectorii de produse agricole primare, transportatorii şi consultanţă.

Holdingurile sunt constituite în funcţie de specificul producţiei, iar suprafaţa terenurilor diferă în funcţie de acest specific: crescătorii de animale au în medie 20 ha, culturile de câmp au în medie 30 ha, iar serele au un ha.

Cea mai importantă parte a sectorului olandez este horticultura. Fermele pentru creşterea vacilor au un număr de 50-70 capete, reprezentând peste 50% din totalul celor 24.000 de ferme. Desfacerea produselor se face prin colectorii care prezintă produsele spre vânzare în cadrul licitaţiilor zilnice, la bursele specializate, produsele fiind preluate de angrosişti, pentru vânzare pe piaţa internă şi externă. Olanda este cel mai mare furnizor de cartofi şi produse derivate de pe piaţa europeană.

Fiecare fermier olandez este membru în trei-patru cooperative cu specializare restrânsă, cum ar fi: de aprovizionare, de credit, de prelucrare a fiecărui tip de produse.

Foarte interesant, politica economică a fermierului olandez are în vedere menţinerea fermelor familiale şi sprijinirea cooperativelor fermierilor, acestea fiind supuse unor impozite mai reduse. Aceste reglementări de reducere a taxelor şi impozitelor pentru cooperativele agricole există şi la noi, în Legea cooperativelor agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În plus, sunt subvenţionate dobânzile la credite, se acordă garanţii financiare pentru obţinerea unor împrumuturi şi fermierii care investesc în mediu primesc sprijin financiar din partea statului. Nu sunt neglijate de statul olandez nici educaţia agricolă şi cercetarea agricolă, acestea fiind de asemenea susţinute financiar. În Olanda, nimeni nu îşi permite să irosească pământul, agricultorii îşi fertilizează ştiinţific solul, folosesc maşini agricole de ultimă generaţie şi reprezintă 3% din populaţia activă a ţării.

Olanda este cel mai mare exportator mondial de flori. A vândut în 2017 pe pieţele externe 3,6 miliarde bulbi de flori, în valoare totală de 313 miliarde de euro. Florile olandeze reprezintă 60% din florile comercializate în Europa, iar Statele Unite ale Americii au rămas cea mai mare piaţă pentru acestea.

După toate aceste statistici, îmi pun întrebarea - România, cu un potenţial agricol colosal, cu o legislaţie bună, de ce nu poate deveni măcar al doilea exportator al Europei?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Bilanţul la final de an dovedeşte în mod clar şi fără echivoc că guvernarea PSD-ALDE a readus economia românească acolo unde îi este locul, între statele fruntaşe ale Europei"

Ne apropiem de sărbătorile de iarnă care marchează încheierea anului 2018. Zilele de final de an sunt poate cele mai frumoase, ele fiind definite de bucuria colindelor şi a tradiţiilor creştineşti care ne fac să fim mai buni şi mai conştienţi de contribuţia pe care poporul nostru, cu toată istoria sa, a adus-o la universalitatea creştinismului. În această perioadă, în care întreaga societate este racordată la bucuria sărbătorilor, când, potrivit tradiţiei, fiecare îşi face un examen de conştiinţă, suntem datori şi noi să facem un bilanţ asupra celor întreprinse anul acesta în sprijinul cetăţenilor pe care îi reprezentăm.

Realizările pe care coaliţia de guvernare le are de la începutul mandatului nu pot fi trecute cu vedere de nimeni, nici chiar de cei care se poziţionează împotriva noastră din punct de vedere politic. Oricine poate observa că, prin măsurile implementate pe baza Programului de guvernare, ducem România mai departe, pe drumul dezvoltării. Cel mai clar indicator în acest sens este creşterea economiei în termeni considerabili, ceea ce denotă în mod clar că românii au mai mulţi bani în buzunare. Prin ceea ce am realizat, dovedim că promisiunile noastre au fost puse în practică, România fiind anul acesta ţara cu cea mai mare creştere economică din Europa.

Guvernarea PSD-ALDE demonstrează că cei care au ales să ne voteze au ales ca România să devină un stat puternic, respectat, un stat care este conştient că cetăţenii săi trebuie să trăiască într-o societate liberă, echilibrată şi caracterizată prin bunăstare. În cadrul proiectelor adoptate, am plecat de la principiul că cetăţenii de toate vârstele şi din toate categoriile sociale trebuie să ducă o viaţă mai bună. Una dintre cele mai importante măsuri a fost creşterea salariului minim net cu 36,5% şi a celui mediu net cu 17%. De asemenea, valoarea punctului de pensie a fost majorată cu 26%, iar pensiile mai mici de 2.000 de lei au fost scutite de impozit; au fost eliminate şi contribuţiile de asigurări de sănătate pentru toţi pensionarii.

Printre măsurile importante, se numără şi cele din educaţie şi sănătate, ambele domenii fiind esenţiale în cadrul guvernării noastre. Accentul pe care coaliţia îl pune pe educaţie este vizibil în creşterile salariale semnificative ale cadrelor didactice: la profesorii având gradul didactic I, vorbim în ianuarie 2019 despre un plus de 81,3%, în comparaţie cu decembrie 2016; la profesorii debutanţi - 96,8%, în ianuarie 2019, în comparaţie cu decembrie 2016. Şi pentru că ambele domenii sunt prioritare, sănătatea beneficiază de 33% mai mulţi bani faţă de 2016, iar învăţământul de un plus de 28%, în comparaţie cu 2016.

Proiectele şi iniţiativele legislative ale coaliţiei s-au concretizat în legi importante - Legea salarizării unice, Legea pensiilor, Legea parteneriatului public-privat, Legea prevenţiei şi a reformei fiscale, legile justiţiei, Legea offshore, modificările Codurilor penale - care vor crea un cadru matur şi echilibrat pentru o dezvoltare sustenabilă a economiei şi a societăţii româneşti.

Aşadar, spiritul sărbătorilor de iarnă ne îndeamnă la şi mai multă unitate, la mobilizare pentru continuarea măsurilor pentru bunăstare socială şi o viaţă mai bună pentru toţi românii!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Parlamentul European recomandă primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen"

Parlamentul European a votat, săptămâna trecută, o nouă rezoluţie nonlegislativă privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Parlamentul solicită Comisiei Europene eliminarea controalelor la frontieră, arătând faptul că cele două ţări deja aplică parţial regulile Schengen.

La finalul lunii mai, Parlamentul European a reiterat, într-o rezoluţie, că România şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din spaţiul Schengen şi a cerut Consiliului UE să aprobe aderarea celor două state. În document, eurodeputaţii au condamnat prelungirea controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen, care restrâng libertatea de circulaţie între cele 26 de state membre.

România salută adoptarea Rezoluţiei Parlamentului European, o rezoluţie care întăreşte poziţia constantă exprimată în repetate rânduri de Parlamentul European şi care reiterează importanţa admiterii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Totodată, ea reconfirmă faptul că România este pregătită pe deplin pentru aderare şi îndeplineşte responsabilităţile care îi revin potrivit statutului de stat Schengen, contribuind astfel la securitatea tuturor cetăţenilor europeni.

Este un final de an 2018 foarte frumos pentru România, un an special, în care ţara noastră a sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire, care ne găseşte preluând Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi la un pas de intrarea în spaţiul Schengen.

Domnul Cornel Itu:

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România va prelua, pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, responsabilitatea preşedinţiei uneia dintre cele mai importante instituţii, Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea şi derularea acestui mandat reprezintă o prioritate naţională.

Deţinerea preşedinţiei Consiliului UE este o premieră pentru ţara noastră şi o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de importantă, printr-o bună planificare şi coordonare la nivel naţional, precum şi un dialog susţinut cu instituţiile UE şi statele membre ale Uniunii Europene.

În cadrul şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care a avut loc miercuri, 12 decembrie, doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a prezentat Programul de lucru al preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. În cadrul aceleiaşi şedinţe a fost citit şi Proiectul Declaraţiei Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, actul fiind dezbătut şi adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat.

Priorităţile Programului pe care îl are România pentru preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, cum au fost prezentate de premierul Viorica Dăncilă, sunt structurate pe patru capitole: Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa factor global şi Europa valorilor comune, iar motto-ul sub care România îşi va exercita această misiune este "Coeziunea sub aspect economic, social şi politic".

În aceste momente, este esenţial să ne concentrăm pe consens, echilibru şi cooperare. Nu mai este loc de orgolii sau resentimente politice. Avem această obligaţie faţă de ţara noastră. Doar uniţi vom fi mai puternici, pentru ca românii să beneficieze de aceleaşi drepturi la fel ca ceilalţi cetăţeni europeni. Cred că toţi ne dorim o Europă în care să nu existe cetăţeni de rangul întâi şi cetăţeni de rangul al doilea. Preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România este şansa noastră să aducem în prim plan nevoia de coeziune politică, tratament şi standarde egale!

Doamna Luminiţa-Maria Jivan:

"Realizările guvernării PSD"

Declaraţia mea de astăzi se va orienta spre principalele realizări ale guvernării Partidului Social Democrat, în ciuda faptului că acest partid a fost nevoit să treacă prin numeroase perioade de stigmat public. Una dintre cele mai importante realizări este constituită de Legea salarizării unitare, care a fost adoptată în iunie 2017 şi aplicată începând cu 1 iulie 2017. Prin această lege, bugetarii au beneficiat de o creştere de 25% a salariilor brute, iar medicii şi asistentele s-au bucurat de întreaga creştere salarială prevăzută de lege. În plus, cadrelor didactice le-au fost majorate salariile cu 20%, iar pentru bugetarii din învăţământ toate creşterile salariale prevăzute de lege vor fi implementate din 2020, în loc de 2022. Majorarea salariului minim reprezintă încă o măsură promisă de PSD şi dusă la bun sfârşit. De la preluarea guvernării, PSD a majorat salariul de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, iar mai apoi la 1.900 de lei, iar în curând va fi majorat la 2.080 de lei. În plus, după această majorare, se aplică salariul de bază minim brut pe ţară diferenţiat, însemnând că pentru personalul încadrat pe funcţii cu nivel de studii superioare şi pentru personalul cu vechime în muncă peste 15 ani, salariul minim brut garantat în plată va fi stabilit la 2.350 de lei. Demararea Programului guvernamental "Investeşte în tine" constituie încă o realizare a actualei guvernări, program care vine în sprijinul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârste între 16 şi 26 de ani au posibilitatea de a accesa un credit fără dobândă de până la 40.000 de lei, iar persoanele cu vârste între 26 şi 55 de ani pot lua credite fără dobândă de până la 35.000 lei, credite care pot fi accesate de la CEC Bank. În plus, dobânda pentru aceste împrumuturi va fi suportată de la bugetul de stat, iar anii de cursuri sau de studii reprezintă perioadă de graţie. Acest program vine în întâmpinarea tinerilor care au nevoie de un sprijin financiar pentru a se dezvolta atât personal, cât şi profesional.

Promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este încă o măsură prevăzută de Programul de guvernare al PSD, care a fost într-un final realizată. Aşa cum am spus şi în declaraţia de data trecută, modificările aduse legii redefinesc conceptele de "violenţă domestică", "violenţă împotriva femeilor", "victimă" şi completează definiţiile aferente formelor de violenţă domestică. De acum, poliţiştii vor putea intra cu forţa în locuinţele în care au loc acte de violenţă domestică şi, printr-un ordin de protecţie provizoriu, pot dispune evacuarea agresorilor, chiar dacă sunt proprietarii caselor. În plus, îi pot obliga pe agresori să poarte un sistem electronic de supraveghere.

Conform Programului de guvernare, în domeniul aferent agriculturii, Programul de prelucrare a lânii a fost şi el realizat. Astfel, în şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 noiembrie 2018, a fost votat favorabil proiectul legislativ care are ca obiect de reglementare probarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană, derulat pe perioada 2018-2020, al cărui scop este facilitarea accesului la finanţare, în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară lână şi piei, de către crescătorii de animale din zona montană. Investiţiile din program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producţie primară, în scopul asigurării consumului intern, menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării. În momentul de faţă, acest proiect legislativ este trimis preşedintelui României pentru promulgare.

"Programul antigrindină" reprezintă încă o măsură din Programul de guvernare, care a fost realizată, iar această măsură are o importanţă majoră pentru agricultura românească. Prin alocarea fondurilor, se extinde infrastructura Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, prin realizarea Unităţilor de combatere a căderilor de grindină si implicit creşterea suprafeţei protejate la căderile de grindină. Scopul programului este de a proteja populaţia şi economia, în special agricultura, ca urmare a pierderilor cauzate acesteia de către fenomenele meteorologice periculoase, îndeosebi căderile de grindină, a căror tendinţă, în contextul modificărilor climatice, devin tot mai agresive, precum şi creşterea precipitaţiilor în zonele semiaride ale ţării.

Printre obiectivele de creştere economică de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi de creştere a nivelului de colectare a veniturilor bugetare prevăzute de Programul de guvernare, se numără şi implementarea unei Legi a insolvenţei. Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei, au fost aduse anumite modificări care au rolul de a stopa unele practici abuzive, precum insolvenţele repetate, în scopul de a eluda plata obligaţiilor către parteneri şi la bugetul de stat. Prin acest set de reglementări, se face mai eficientă procedura insolvenţei, avându-se în vedere atât asigurarea condiţiilor pentru redresarea firmelor viabile, cât şi protejarea banilor publici, prin recuperarea creanţelor la bugetul de stat.

Având în vedere cele anterior menţionate, se poate concluziona că partidul din care fac parte pune accent pe interesul cetăţeanului român. În ciuda tuturor încercărilor de a crea o imagine proastă a acestui partid, în ciuda tuturor încercărilor de a-i denigra pe preşedintele partidului, premierul României şi pe toţi parlamentarii PSD, acest partid îşi dă în continuare silinţa, şi de multe ori reuşeşte să ducă la bun sfârşit măsuri care sunt luate în avantajul cetăţenilor, în pofida piedicilor puse de cei din exterior.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua minorităţilor naţionale din România"

În România, data de 18 decembrie marchează Ziua minorităţilor naţionale, conform Legii nr. 247/2017, dată la care, în anul 1992, a fost adoptată, prin Rezoluţie a Adunării Generale a ONU, Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice, această dată fiind stabilită încă din 1998 în România, prin H.G. nr. 881/1998 ca zi de celebrare a minorităţilor naţionale din România.

În România, sentimentul de deschidere a autorităţilor faţă de sprijinirea organizaţiilor minorităţilor este evident, nu doar din punct de vedere financiar, ci şi din punctul de vedere al legilor implementate care vin în sprijinul acestora şi chiar al Constituţiei, care asigură reprezentarea populaţiei minoritare în forul legislativ al ţării, fiind printre puţinele state europene cu o astfel de prevedere constituţională. Lupta împotriva discriminării se face pe mai multe niveluri, de la nivel global, la unul european şi, desigur, la un nivel naţional şi local, în care să existe instituţii care să sancţioneze orice comportament de discriminare, cum este Consiliul pentru Combaterea Discriminării din România, dar şi instituţii care să educe populaţia într-un spirit de acceptare, toleranţă şi respect faţă de drepturile şi libertăţile celor din jur. Este de datoria tuturor să încurajăm practici care să diminueze sau chiar să elimine intoleranţa care, din păcate, încă este existentă uneori la nivelul societăţii faţă de unele dintre etnii.

Cu prilejul Zilei minorităţilor naţionale, vreau să le urez la mulţi ani tuturor cetăţenilor români care aparţin minorităţilor naţionale şi să celebrăm împreună societatea multiculturală, diversă şi bogată cultural în care trăim astăzi, încurajând în permanenţă unitatea prin valori comune europene - solidaritate, dialog, toleranţă, înţelegere, libertate, egalitate şi respect faţă de drepturile şi libertăţile omului!

Domnul Costel Lupaşcu:

"Programul de guvernare, în domeniul sănătăţii, se respectă! Ministerul Sănătăţii a extins Programul de screening auditiv, la nivel naţional’’

În Programul de guvernare al PSD, sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, salut iniţiativa Ministerului Sănătăţii ca, începând din această lună, toţi copiii născuţi în maternităţile de stat din România să beneficieze de control auditiv gratuit, realizat cu aparatură medicală modernă.

Programul de screening auditiv va fi implementat în 186 de maternităţi şi secţii de terapie intensivă care îngrijesc nou-născuţi. Acestea au fost dotate cu 286 de echipamente de testare auditivă. Ministerul Sănătăţii a alocat pentru acest program un buget de 2.550.000 de lei. De asemenea, în perioada următoare, Ministerul Sănătăţii va demara o campanie de conştientizare şi informare a publicului şi cadrelor medicale privind necesitatea testării auzului la nou-născuţi.

Pe lângă spitalele regionale şi alte proiecte importante cu finanţare de la Banca Mondială, Ministerul Sănătăţii a reuşit deblocarea acestui proiect. După cum bine se ştie, screeningul auzului la nou-născuţi este singura metodă prin care se poate depista activ hipoacuzia, chiar din prima lună de viaţă. Pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului, este deosebit de important ca surditatea să fie depistată cât mai devreme, în vederea asigurării în timp util a tratamentului adecvat. În luna octombrie, din banii pe care i-a obţinut Ministerul Sănătăţii la rectificare, a fost extins Programul de screening auditiv deja existent în 17 spitale, astfel încât în fiecare judeţ să realizeze screeningul auditiv.

În calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune pentru toţi pacienţii din judeţul Botoşani, dar şi pentru pacienţii din ţară. Se ştia foarte bine că există probleme nerezolvate în sistemul sanitar şi în spitale, de aceea sunt convins de faptul că Guvernul Dăncilă, sprijinit de majoritatea parlamentară PSD, va depune toate eforturile necesare pentru continuarea proiectelor de dezvoltare şi îmbunătăţire a sistemului sanitar. În acest fel, putem pune piatra de temelie a reconstrucţiei sistemului sanitar în jurul şi în interesul cetăţeanului.

Domnul Petru-Sorin Marica:

"De la Marea Unire, totul s-a schimbat în România!"

"Nimic nu s-a schimbat în România" a devenit refrenul standard cel mai des folosit ca expresie a unei nemulţumiri generale şi difuze faţă de prezent.

Să privim însă obiectiv realitatea pe care o trăim şi să constatăm că există diferenţe esenţiale faţă de trecut, fie că ne referim la ultimul secol sau la ultimele trei decenii.

Dacă vorbim despre Centenarul Marii Uniri, atunci trebuie să spunem că Unirea a avut un efect important, decisiv, pozitiv asupra dezvoltării economice a României şi că, în termeni strict economici, produsul intern brut a crescut de 26 de ori în aceşti 100 de ani. Este un fapt constatat şi confirmat.

Suntem azi mai bine decât acum 30 de ani? Răspunsul este cu certitudine da. Ultimul studiu al Băncii Naţionale a României arată că PIB-ul pe locuitor din 2017 este de trei ori mai mare decât cel din anul 1992. Iar perioada în care România a recuperat cel mai mult din decalajele economice faţă de Vest a început în 2000 şi continuă şi în acest moment.

Anul acesta economia a crescut neabătut. Salariul minim a crescut, pensiile au crescut. Suntem în ultima lună a anului şi date statistice centralizate arată că aproape o treime dintre companiile din România vor acorda prime în bani angajaţilor, cu ocazia sărbătorilor, iar trei din cinci angajatori plănuiesc să organizeze petreceri de Crăciun. Sfârşitul de an arată încurajator.

Am vorbit despre trecutul centenar şi despre prezent. Cât despre viitor, în primul rând, bugetul de stat pe anul următor va depăşi pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei, produsul intern brut fiind estimat la 1.022 miliarde.

Creşterea economică estimată va fi de circa la 5,5%. Deficitul este proiectat la un nivel mult mai scăzut decât în 2018 pentru ca România să îşi onoreze ca de fiecare dată obligaţiile faţă de Comisia Europeană, faţă de structurile internaţionale.

În proiectul de buget am remarcat că au fost luate în considerare două coordonate foarte importante: investiţiile şi educaţia.

Ştim, fără să ne mai explice nimeni, că este foarte important pentru noi, ca ţară, să investim. De aceea, anul viitor va fi unul al investiţiilor. Din câte ştiu s-au purtat discuţii pe zona de infrastructură mare, de transport în special, pentru a defini cu claritate care proiecte sunt prioritare în perioada imediat următoare. Dar această orientare nu trebuie să afecteze angajamentele asumate prin politica de venituri ale populaţiei, şi mă refer aici la pensii şi salarii.

A doua direcţie, la fel de importantă, este domeniul educaţiei. Dacă dorim un viitor mai bun şi mai sigur pentru generaţiile de adolescenţi şi de tineri de azi, atunci creşterea alocărilor bugetare este absolut necesară. Angajamentul bugetar pentru anul viitor prevede o creştere anuală a bugetului cu 15% faţă de anul curent, şi asta se va face an de an, până când atingem angajamentul din Constituţie de 6% din PIB pentru educaţie. De asemenea, şi sănătatea va beneficia de o creştere de 8%.

S-a spus de multe ori că doctrinele politice de stânga nu favorizează dezvoltări economice stabile. Realitatea arată că în România guvernările de stânga au adus creştere economică şi convergenţă, ataşamentul complet faţă de valorile europene văzându-se în eforturile legate de aderarea României la Uniunea Europeană şi de aderarea României la zona euro, proces ce se întâmplă chiar în acest zile.

Practic, România trăieşte cea mai bună perioadă din istoria ei, din punct de vedere economic şi social, beneficiind în ultimii ani de un proces de convergenţă accelerat, iar acest procesul trebuie continuat şi consolidat.

Domnul Mihai Niţă:

"Ziua minorităţilor naţionale din România"

În fiecare an, la 18 decembrie, în România este sărbătorită Ziua minorităţilor naţionale. La 18 decembrie 1992, Adunarea generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice. Documentul internaţional garantează drepturile minorităţilor, conexe cu apărarea drepturilor omului, fiind semnat de numeroşi lideri ai statelor lumii.

Această zi este sărbătorită de toate cele 20 de minorităţi etnice din ţara noastră. Acestor etnii, ce convieţuiesc din vremuri istorice în armonie cu populaţia autohtonă, li s-au mai adăugat, în ultimii ani, grupuri etnice provenind de pe toate continentele, ca urmare a procesului de migrare şi a deschiderii României spre lumea civilizată, conform normelor democratice ale statelor avansate.

Cu prilejul acestei zile, etniile conlocuitoare organizează, alături de români, evenimente festive în toată ţara. Este vorba de acţiuni culturale, simpozioane, manifestări artistice, cu implicarea instituţiilor administraţiei publice locale şi centrale.

În cursul anului trecut, cei 17 deputaţi aparţinând Grupului Minorităţilor Naţionale au iniţiat un proiect de lege pentru ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a acestei tradiţii, proiect care a fost adoptat de către Parlamentul României. De asemenea, unele organizaţii neguvernamentale, Televiziunea Publică şi Societatea de Radiodifuziune includ în program emisiuni dedicate manifestărilor prilejuite de această zi sărbătorească.

De ziua tuturor minorităţilor, vreau să transmit aprecierea mea faţă de imensa bogăţie culturală reprezentată de numeroasele etnii care trăiesc pe teritoriul României. Este evident pentru oricine că valorile fiecărei minorităţi se împletesc în mod fericit cu acelea ale culturii româneşti, formând, împreună, un inestimabil tezaur cultural, transmis, prin acţiuni educaţionale susţinute, celor ce ne vor urma. Numai prin educaţie se poate obţine schimbarea de mentalitate a populaţiei, comunităţile fiind astfel determinate să trăiască în pace şi respect reciproc.

Într-o lume în care ameninţările xenofobiei, şovinismului ori antisemitismului devin tot mai frecvente, respectul pentru diversitate, toleranţă şi dialogul între culturi reprezintă o necesitate majoră. Democraţia nu poate fi autentică decât prin respectarea drepturilor şi libertăţilor oferite de Constituţie tuturor cetăţenilor ţării noastre, în mod egal. Avem în vedere, firesc, şi drepturile persoanelor de etnie română care aparţin filonului cultural românesc, din afara graniţelor României.

România constituie un bun exemplu în privinţa respectării şi garantării drepturilor omului, implicit, minorităţilor etnice, dar acest principiu de drept internaţional nu se aplică în toate ţările lumii, recidive anacronice manifestându-se şi uneori chiar amplificându-se în mai multe zone ale planetei. Este necesar să avem mereu în vedere faptul că epurările etnice din orice timp şi din orice zonă a planetei n-au început dintr-o dată. Greşeala a constat în lipsa de reacţie la primele cazuri primejdioase şi nu mai trebuie repetată.

România, ca ţară care a cunoscut efectele nefaste ale celui de-al Doilea Război Mondial şi care a suportat şi opresiunea regimului comunist, are datoria de a combate orice atitudine extremistă şi prejudecăţile generatoare de antisemitism, rasism, ori xenofobie, interzicând orice formă de discriminare. Numai diferenţa de valoare individuală trebuie să plaseze oamenii pe trepte sociale diferite.

Doresc să vă asigur pe toţi de buna mea credinţă şi să adresez cele mai frumoase gânduri tuturor cetăţenilor României, aparţinând tuturor etniilor, cu acelaşi sentiment fraternal. La mulţi ani, în această zi deosebită, tuturor minorităţilor din România! Să trăim mai departe în pace şi în bună înţelegere!

Domnul Nicolae Giugea:

"În opinia PSD, hoţul prins este cel mai cinstit negustor!"

Nu cred că se mai îndoieşte cineva de faptul că adevăratul Program de guvernare al PSD-ALDE se numeşte "Clemenţă pentru corupţii dovediţi şi iertare pentru infractorii de drept comun!". De doi ani, de când Liviu Dragnea a pus stăpânire pe România, toată ţara este pusă sub asediul intereselor infractorilor de tot felul - corupţi sau infractori de rând! De doi ani nu se mai discută nici în spaţiul public şi nici în spaţiul politic dominat de PSD-ALDE despre miile de şcoli fără autorizaţii, despre gândacii care mişună prin spitale şi oamenii care mor cu zile din lipsa medicamentelor, despre vârstnicii umiliţi cu creşteri ale pensiilor mai mici decât creşterile de preţuri şi de facturi, despre drumurile proaste pe care mor anual mii de români, despre fermierii care abandonează agricultura sau despre firmele româneşti care cad precum popicele, pentru că Guvernul a luat numai măsuri împotriva lor.

Spaţiul public este monopolizat de discuţii despre cum ar fi mai bine pentru cei care au furat, tâlhărit sau jefuit în anii trecuţi! Vorbesc trompetele infractorilor despre un moment zero, în care să se şteargă cu buretele toate infracţiunile care au dus România în spatele Bulgariei şi a altor ţări balcanice! Adică, cine a furat şi a comis infracţiuni până acum ar trebui să fie iertat, ca să poată să o ia nestingherit de la capăt. Cu cazierul curat, liber la furat! Pentru că aceşti condamnaţi care conduc ţara vor să adopte şi o ordonanţă de modificare a Codurilor penale, prin care să dezincrimineze mare parte dintre infracţiunile de corupţie şi de drept comun.

Marile performanţe ale guvernelor Dragnea se pot măsura şi în cifre. Peste 9.000 de deţinuţi periculoşi, eliberaţi după "ievaluările" lui Tudorel Toader, se plimbă astăzi în libertate şi şi-au reluat vechile obiceiuri: tâlhării, precum cea de la Alba Iulia sau violuri, precum cel de la Iaşi. Sunt numai câteva exemple pe care le-a remarcat presa, însă cazurile de recidivă pentru infracţiuni cu violenţă au transformat România dintr-o ţară sigură, într-o ţară în care îţi este teamă pentru familia ta şi în casă, nu numai pe stradă. Cu deosebitul cinism cu care ne-a obişnuit Tudorel Toader, milioanele de români oneşti, care muncesc de dimineaţa până seara să-şi întreţină familiile, se uită cu uimire cum PSD-ALDE se pregăteşte să le dea şi bani de buzunar celor ce vor fi eliberaţi din penitenciare.

Dragnea a demis-o pe Codruţa Kovesi, cu mâna lui Tudorel, şi îl va demite, cel mai probabil, şi pe Augustin Lazăr, procurorul general al României. A paralizat activitatea parchetelor şi a băgat spaima în judecători, a mutilat legile de organizare a justiţiei şi a sterilizat cele mai consistente infracţiuni din Codul penal. Şi, de parcă nu este îndeajuns, de teamă să nu ajungă să-şi petreacă bătrâneţile prin Brazilia sau Costa Rica, Dragnea continuă să umilească o naţiune, pregătind împreună cu alţi infractori ordonanţe pentru graţiere sau amnistie.

Peste 90% dintre români nu susţin o ordonanţă care să golească puşcăriile de hoţi şi tâlhari! Ar fi bine să ştiţi acest lucru înainte de a arunca România într-o aventură greu de imaginat. Să sperăm că în acest an Moş Crăciun nu va veni cu un cadou aşteptat pentru deţinuţi şi cu o umilire naţională pentru toţi cetăţenii cinstiţi.

Ar trebui să ştiţi că societatea românească s-a modernizat şi a crescut, pentru că fiecare şi-a avut locul lui cuvenit, potrivit faptelor sale: infractorul la puşcărie, iar cetăţeanul onest a fost protejat de infractori. Acest lucru este greu, dacă nu imposibil, în epoca PSD-ALDE, atâta vreme cât Parlamentul este condus de preşedinţi care au grave probleme cu legea penală, atâta vreme cât Guvernul este condus, indirect, de un consilier condamnat pentru că lua tainurile prin cimitire, atâta vreme cât PSD-ALDE se fac scut în faţa oricăror încercări ale justiţiei de a pedepsi hoţia.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Puterea de cumpărare a românilor a crescut"

Puterea de cumpărare a salariului mediu din România a crescut cu 9,1% faţă de anul trecut (octombrie 2018 vs. octombrie 2017). Sunt datate oficiale INS, care spulberă toate teoriile privind aşa-zisele creşteri uriaşe de preţuri care ar anula majorările salariale şi de pensii.

Este dovada concretă că actuala guvernare realmente aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi astfel îşi onorează angajamentele asumate şi votate de oameni. Câştigul salarial mediu net - 2.720 de lei, nominal, este cu 13,7% mai mare decât anul trecut. Real, creşterea este de 9,1%, dată fiind inflaţia. În privinţa preţurilor, realitatea este că există o creştere anuală de numai 3,4%, mult inferioară creşterilor salariale şi de pensii, fapt care înseamnă efectiv o creştere a puterii de cumpărare.

Este tendenţioasă şi incorectă accentuarea creşterii de preţ conjuncturale la unele produse şi transmiterea de mesaje greşite fără informaţia corectă că la cele mai multe produse preţurile au stagnat, ori au scăzut, şi, per ansamblu, evoluţia este una normală, firească pentru o economie de piaţă.

Opoziţia are reale probleme în a identifica situaţia reală a ţării. Opoziţia este preocupată să informeze greşit şi să inducă nesiguranţă. Din fericire, avem un Guvern pentru care stabilitatea şi siguranţa oamenilor sunt prioritare.

Şi mai avem o veste proastă pentru opoziţie, dar foarte bună pentru români - Bugetul pentru 2019 va fi construit pe un produs intern brut de peste 1.000 de miliarde de lei.

Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a anunţat, de curând, că pentru prima dată bugetul depăşeşte 1.000 de miliarde de lei şi facem istorie în sensul bun. Mai mult, noul cadru legislativ şi măsurile care s-au luat pentru a stimula parteneriatul public-privat sunt deja în curs de semnare, şi anul viitor vor începe multe proiecte. De altfel, pentru companiile din România au fost deja semnate 14 proiecte, cu o valoare de 2,5 miliarde de euro.

2019 va fi un an mult mai bun pentru investiţii pentru că, iată, avem cadrul legislativ şi banii necesari. Guvernul PSD-ALDE respectă programul votat de români şi are grijă ca el să fie implementat pe toate palierele.

Domnul Dumitru Oprea:

"România dorită de Dragnea şi Tăriceanu - fără opoziţie şi societate civilă"

PSD-ALDE forţează o nouă Ordonanţă de urgenţă privind Codul penal şi Codul de procedură penală, despre conţinutul căreia am putea afla abia din Monitorul Oficial, în miez de noapte. În urmă cu un an, până aproape de Ajunul Crăciunului, Comisia Iordache a lucrat la foc automat, iar parlamentarii puterii, din Camera Deputaţilor şi din Senat, au trecut peste orice regulamente şi cutume, votând legi cu impact negativ pentru justiţie. Legi care au scandalizat Comisia Europeană sau Comisia de la Veneţia, dar au fost infirmate, în mare măsură, până şi de Curtea Constituţională, altfel destul de favorabilă lui Dragnea şi acoliţilor săi.

Un război nesfârşit al nervilor, cu efecte atât de nefaste pentru justiţie, inclusiv prin timorarea procurorilor şi judecătorilor. Acest lucru s-a produs în două moduri: prin intenţia deschisă, demonstrată la nivel parlamentar şi guvernamental, de a legifera în beneficiul penalilor, cât şi prin campania dusă împotriva justiţiei independente, în special a DNA şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totul a fost orchestrat cu scopul de a crea în societate percepţia că are loc o mare vânătoare de vrăjitoare la adresa unor oameni nevinovaţi din politică, în vreme ce aceştia sunt preocupaţi să nu-şi ispăşească pedepsele şi să nu poată fi recuperate prejudiciile.

În acelaşi timp, trebuie să încercăm să ne imaginăm cum ar fi arătat astăzi România sub PSD şi ALDE, sub Dragnea şi Tăriceanu, dacă partidele politice de opoziţie, alături de preşedintele Klaus Iohannis, nu ar fi contestat legile la Curtea Constituţională, nu ar fi luat poziţie faţă de masacrarea cadrului legislativ privind justiţia. Cum ar fi arătat România sub Dragnea şi Tăriceanu fără o societate civilă activă şi vigilentă, fără câteva instituţii de presă care se luptă să supravieţuiască şi să fie în serviciul publicului lor, nu în serviciul unor baroni politici?

Lecţia Centenarului, aşa cum am mai spus-o în Parlamentul României, este că românii se pot uni, pot opri, prin acţiunea lor, instaurarea totală a autocraţiei de Teleorman. Nici un efort nu este prea mare pentru a păstra democraţia în România!

Democraţia este costisitoare şi tot timpul reversibilă dacă puterea cade, conjunctural, în mâinile unor avizi de putere şi bani! De aceea, fiecare român ar trebui să facă tot ce îi stă în putere ca democraţia să rămână principiul de guvernare şi pentru generaţiile care urmează. La 100 de ani de Românie modernă, trebuie să ne gândim ce ţară lăsăm celor de mâine!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Bugetul de stat pentru 2019 depăşeşte, pentru prima dată, suma de 1.000 de miliarde de lei"

Eficienţa programului de guvernare a adus şi aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor, dar şi mai mulţi bani în economie. Creşterile economice succesive, care ne-au plasat pe primele locuri din Europa, aduc România pe locul 15 în Uniunea Europeană, înaintea Greciei şi Portugaliei.

Creşterea economică va continua şi în 2019, fiind estimată la de 5,5%, ceea ce va genera un produs intern brut de 1.022 de miliarde lei.

În aceste condiţii, bugetul din 2019 va permite majorări semnificative în domeniile pe care PSD le consideră în continuare prioritare - investiţii, sănătate şi învăţământ: bugetul Ministerului Educaţiei creşte cu 15% faţă de acest an, conform protocolului încheiat cu sindicatele din învăţământul universitar şi preuniversitar, iar bugetul Ministerului Sănătăţii va fi mai mare cu 8%.

În acelaşi timp, deficitul bugetar este prognozat la 2,5% din PIB.

Din păcate preşedintele Iohannis a blocat, deocamdată, dezbaterea legală, în Parlament, a Bugetului României prin suspendarea şedinţei CSAT în care trebuia dat avizul pentru Proiectul de buget. Este pentru a doua oară, în doar câteva luni, când preşedintele încearcă să blocheze adoptarea bugetului, pentru că nu sunt satisfăcute pretenţiile privind bugetul Administraţiei Prezidenţiale.

În ciuda tuturor criticilor venite din partea opoziţiei, puterea de cumpărare a salariului mediu din România a crescut cu 9,1% faţă de anul trecut. Sunt date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică care spulberă toate teoriile privind aşa-zisele creşteri uriaşe de preţuri care ar anula majorările salariale şi de pensii.

Aceste informaţii fac dovada concretă, încă odată, că actuala guvernare PSD, realmente, aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor şi astfel îşi onorează angajamentele asumate şi votate de oameni.

Economia ţării ignoră scandalurile provocate de preşedintele Iohannis şi partidele din opoziţie. Industria funcţionează din plin, iar noile comenzi sunt în creştere. Este rezultatul firesc, favorabil afacerilor, rezultat în urma politicilor fiscal-economice ale guvernării PSD. De altfel, este relevant faptul că în trimestrul 3 România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Europa, respectiv 4,3%.

Faptul că industria merge foarte bine, că agricultura puternic şi profesionist susţinută performează, că România a atras 6,4 miliarde de euro fonduri europene şi a ajuns la 21% grad de absorbţie din total fonduri alocate, cu perspectiva de a atrage mai mult anul viitor, că proiecte majore de investiţii vor produce efecte benefice în întreaga economie, toate acestea stau la baza prognozei şi justifică o creştere economică de 5,5% şi un PIB mai mare de 1.000 de miliarde de lei, aşa cum este asumat de Ministerul Finanţelor în Proiectul bugetului de stat pentru 2019.

Doamna Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina:

"Preşedintele României, împotriva bunăstării cetăţenilor şi ţării"

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a ales din nou să blocheze activitatea instituţiilor din România, ca urmare a lipsei avizului CSAT pentru Legea bugetului de stat pentru anul 2019, a cărui şedinţă a fost suspendată, săptămâna trecută, de către preşedinte. Este incalificabil ca, în momentul de faţă, România să nu aibă o Lege a bugetului adoptată, având în vedere că de aceasta depind salariile, pensiile, investiţiile şi toate celelalte cheltuieli care sunt legate în mod direct de bugetul naţional.

Orgoliul şi războaiele personale pe care preşedintele ţării le duce cu Guvernul României, cu membrii acestuia şi cu întreg Partidul Social Democrat nu ne pot spune decât faptul că primul om în stat pune mai presus propria imagine - pe care o pregăteşte pentru campania electorală - decât interesele românilor. Iar acesta nu este singurul exemplu din această categorie.

În câteva zile, se împlineşte o lună de când prim-ministrul Viorica Dăncilă a propus-o pe doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu la conducerea Ministerului Dezvoltării - după ce Iohannis a refuzat-o pentru Ministerul Transporturilor -, iar preşedintele nu a luat nici până acum o decizie cu privire la acest important portofoliu. Omul Klaus Iohannis poate crede ceea ce doreşte despre fostul ministru al muncii, însă Preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să îşi bazeze deciziile pe criterii de competenţă, şi nu pe războaie personale sau pe antipatii.

Refuzând-o pe Lia Olguţa Vasilescu la frâiele Ministerului Transporturilor, acesta a refuzat şansa cetăţenilor din România de a avea un ministru al transporturilor care să pună nevoile cetăţenilor pe primul loc. Să nu mai spunem că aceasta ar fi fost, poate, singura şansă ca proiectele privind drumul expres Craiova-Piteşti şi autostrada Sudului să aibă o viteză mai mare de realizare. Prin pasul făcut, Klaus Iohannis a dat o palmă peste obrazul craiovenilor şi al oamenilor din zona Olteniei, care aşteaptă de ani întregi astfel de proiecte, pe care PSD le-a pus, în final, pe repede-înainte.

Craiova şi Ministerul Muncii sunt dovezile că Lia Olguţa Vasilescu este un bun manager şi un adevărat strateg. Craiova are, mulţumită Olguţei Vasilescu, un spital municipal nou-nouţ, cel mai mare spital construit în România după Revoluţie. Are un parc monument istoric reabilitat, un teatru de vară reinventat, are o grădină botanică salvată de la paragină, are un centru istoric nou, reabilitat, care efectiv a trezit oraşul la viaţă. Craiova are un stadion de peste 30.000 de locuri, pe care joacă cea mai iubită echipă din România, Universitatea Craiova, care există tot datorită fostului edil. Bănia se bucură de investitori care au privit cu încredere către ceea ce municipiul le oferă şi care au ales să îşi facă din Craiova încă o casă. Acestea sunt doar câteva dintre realizările primarului pe care Craiova l-a aşteptat de mult timp. Iar despre ceea ce s-a petrecut la Ministerul Muncii, despre mărirea salariilor şi a pensiilor, despre sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi, a şomerilor, despre legile date pentru a oferi tuturor o şansă la angajare, despre internship, telemuncă, despre aducerea la standarde normale a serviciilor sociale sau despre înlesnirea procesului de adopţie - ei, bine - putem discuta la nesfârşit.

Sper ca în cadrul şedinţei CSAT, programată pentru astăzi, Legea bugetului de stat pentru anul 2019 să primească avizul necesar, pentru ca lucrurile să îşi urmeze cursul firesc, pentru binele tuturor instituţiilor din România. Totodată, ar fi de neacceptat ca un nou an bugetar să înceapă fără un ministru al dezvoltării, dar şi fără unul al transporturilor.

Sper ca preşedintele să îşi regândească acţiunile şi ca, măcar în preajma sărbătorilor de Crăciun, să demonstreze că încă se mai gândeşte la binele românilor.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

La 1 ianuarie 2019, România va prelua, în premieră, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, una dintre cele mai importante responsabilităţi din cei 12 ani ca stat membru.

În cursul preşedinţiei sale, Bucureştiul va avea de gestionat acorduri de închidere a unor dosare-cheie pentru politica europeană, precum şi prezidarea ieşirii Marii Britanii din UE. Preşedinţia României va încheia negocierile privind bugetul UE pe termen lung - cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 -, va asigura tranziţiile la nivelul instituţional - în special următoarea Comisie şi Parlament -, precum şi finalizarea dezbaterii privind viitorul Europei - şi organizarea Summitului Zilei Europei 2019 de la Sibiu.

Dar ce se va întâmpla cu proiectele României în domenii-cheie precum social, sănătate sau educaţie?

Ceea ce ar trebui să fie o oportunitate de a promova măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei la nivel naţional în domenii majore şi de a influenţa, în egală măsură, deciziile strategice la nivel european, se va transforma, din păcate, într-un moment ratat. Preşedinţia română va fi umbrită de retorica domnului Dragnea şi a Guvernului Dăncilă cu privire la statul de drept şi la paranoia acestora, apropo de influenţa externă şi presiunile la care e supus statul.

Proiectele, care contează într-adevăr pentru România şi care ar aduce plusvaloare cetăţenilor din perspectiva drepturilor lor sociale, vor rămâne necunoscute nu doar pentru celelalte state membre UE, dar şi pentru români. Oportunitatea oferită de mandatul pe care îl vom avea în 2019, de a face valorile Uniunii cunoscute românilor, de a le explica responsabilităţile pe care le avem ca stat membru, precum şi beneficiile pe care ni le oferă aderarea la Pilonul European al Drepturilor sociale sau la Politica de Coeziune, este pe cale să fie ratată din cauza incompetenţei şi orgoliului guvernării Dragnea-Dăncilă.

Într-o declaraţie în Parlamentul României, săptămâna trecută, premierul Viorica Dăncilă vorbea despre mottoul preşedinţiei Consiliului UE în mandatul ţării noastre, care va fi: "Coeziunea ca valoare comună europeană, despre o Europă a convergenţei care va avea ca priorităţi reducerea decalajelor şi promovarea drepturilor sociale".

Aceste declaraţii nu se reflectă însă şi în susţinerea de proiecte concrete la nivel naţional. Măsurile pe care le-am propus în Parlament, în acest an, au vizat creşterea calităţii intervenţiilor în rândul unor categorii sociale vulnerabile de care suntem direct responsabili - copii şi tineri. Am propus modificări legislative dedicate copiilor diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist, tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie special sau persoanelor care nu au o locuinţă şi nici documente de identitate. Toate acestea, măsuri sociale care ar fi putut face diferenţa pentru persoanele aflate într-o situaţie reală de vulnerabilitate, dar care nu au fost susţinute de majoritatea parlamentară, deoarece a avut întâietate decizia politică, şi nu responsabilitatea pe care o avem ca parlamentari aleşi de cetăţeni.

România este mai dezbinată ca oricând, dublul-standard a devenit normă atât în discursul public, cât şi în implementare, iar în mai puţin de o lună va prelua mandatul preşedinţiei rotative a Consiliului UE o Românie în care 35% din populaţie este expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Primul mandat al preşedinţiei Consiliului UE ar trebui să constituie o oportunitate pentru reconfirmarea angajamentului României faţă de Uniunea Europeană şi faţă de promovarea valorilor comune, inclusiv printr-o situaţie politică naţională stabilă şi echilibrată. În plus, poate să reprezinte şansa unei poziţionări mai bune şi a consolidării rolului României la nivelul statelor membre.

Aceste lucruri trebuie să le avem în minte în perioada următoare şi să depunem eforturi împreună pentru susţinerea libertăţilor şi drepturilor comune şi egale ale tuturor statelor membre.

Domnul Andrei Pop:

"Legea antibullying, o victorie împotriva violenţei psihologice în şcoli"

Săptămâna trecută, Senatul României a adoptat în unanimitate legea care combate violenţa psihologică - bullying. Aceasta a fost iniţiată în sesiunea trecută de mine şi de colegul meu, Petre-Florin Manole. O victorie legislativă ce merită consemnată. Astfel este modificată şi completată în mod necesar Legea educaţiei naţionale, cu instrumente necesare prevenirii şi reducerii acestui fenomen care a luat amploare în societatea românească şi care afectează demnitatea şi drepturile copiilor.

Profit de ocazie săi atrag atenţia, încă o dată, că această lege nu are ca obiect pedepsirea cuiva, ci, mai degrabă, consilierea şi concilierea.

Am spus-o în repetate rânduri, atât victimele, cât şi agresorii au nevoie de asistenţă psihologică, pentru a putea preveni asemenea comportamente pe viitor şi de a-i ajuta pe cei implicaţi în incidente să traverseze cu mai puţine sechele episoadele de bullying.

De asemenea, legea prevede ca profesorii să beneficieze de formare pe această zonă, pentru a reacţiona adecvat în situaţiile delicate care pot fi încadrate la violenţă psihologică - bullying.

Sperăm ca, în scurt timp, să putem raporta cât mai puţine incidente care intră sub incidenţa actului legislativ.

Pe final, aş vrea să îmi exprim speranţa că aceste modificări ale Legii educaţiei, votate în unanimitate în ambele Camere ale Parlamentului şi salutate de societate civilă, vor fi promulgate de preşedinte şi apoi implementate de Guvern în termenele stabilite de legiuitor.

Doamna Alexandra Presură:

"Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene trebuie să ducă Europa spre echilibru, consens şi solidaritate!"

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat Parlamentului programul de lucru al preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene. Cu acest prilej a fost adoptată şi Declaraţia Parlamentului României privind dimensiunea parlamentară a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va exercita în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019.

Doamna premier Viorica Dăncilă a subliniat că preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de România reprezintă cel mai important proiect de ţară, după aderarea noastră la UE, subliniind că ţara noastră este pregătită pentru asumarea şi exercitarea acestei responsabilităţi majore.

Este extrem de important ca toţi parlamentarii să dea dovadă de maximă responsabilitate în acest moment extrem de important al României şi să demonstreze un comportament politic pozitiv şi ireproşabil. Indiferent de apartenenţa politică, trebuie să avem o minimă decenţă şi reţinere în limbajul politic, precum şi în mesajele pe care le transmitem populaţiei, deoarece orice fel de derapaje ar putea afecta imaginea României, ca ţară ce deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Avem nevoie de unitate şi solidaritate, pentru a demonstra întregii Europe că românii merită să aibă aceleaşi drepturi şi libertăţi ca toţi ceilalţi europeni, să fie respectaţi, şi nicidecum consideraţi cetăţeni de rang inferior.

Aceste şase luni, în care România va deţine preşedinţia Consiliului UE, constituie şi un test de maturitate a noastră, a tuturor, atât a clasei politice, cât şi a administraţiei publice centrale. De acest comportament adecvat în spirit european depinde foarte mult modul în care România va fi privită în viitorul apropiat, mai ales după ce vom finaliza, spun eu cu succes, mandatul de la conducerea Consiliului UE. De aceea, avem nevoie, în această perioadă, de acţiuni pozitive, de promovare a patrimoniului uman şi natural al ţării noastre, de a arăta lumii întregi că democraţia românească este funcţională şi capabilă să ducă Europa spre echilibru, consens şi solidaritate, într-o perioadă delicată pentru spaţiul european de vest.

Mottoul preşedinţiei României va fi "Coeziunea, o valoare comună europeană", iar programul definitivat de Guvern prevede acţiuni concrete pentru susţinerea şi consolidarea conceptului de coeziune, care stă la baza întregii arhitecturi europene. România va milita în scopul reducerii diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele membre. Unul dintre obiectivele primordiale este cel de a depăşi abordările separatiste, respectiv aşa-numitele diferenţe dintre vechile şi mai noile state membre ale Uniunii. Europa unită are imperioasă nevoie de renunţarea la liniile de demarcaţie şi corectarea dezechilibrelor de dezvoltare existente, pentru a-şi putea pune în aplicare valorile şi dezideratele comune.

Consider că toate instituţiile angrenate în Programul României pentru preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene trebuie să funcţioneze la cel mai înalt nivel, pentru ca perioada celor şase luni să reprezinte un succes major al ţării noastre, fapt ce ne va spori credibilitatea şi vizibilitatea ca ţară europeană în progres.

Îmi doresc ca europarlamentarii, care ne reprezintă la Bruxelles, să pună pe primul plan interesele României, să fie uniţi şi pozitivi, să nu mai denigreze şi să nu mai voteze împotriva propriei ţări, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat în dese rânduri.

Aşadar, Guvernul a pregătit, aşa cum se cuvine, toate detaliile necesare pentru ca Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene să fie o reuşită deplină pentru România, iar la sfârşitul acestei misiuni ţara noastră să fie mult mai atractivă în plan internaţional.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Minciuna i-a făcut pe români să-şi piardă încrederea în România şi în instituţii"

Cu toţii puteţi remarca faptul că PSD-ALDE a abandonat complet programul de guvernare pentru care au fost aleşi de cetăţeni în anul 2016. Putem să spunem, fără niciun fel de risc, că cele două partide nocive care conduc România nu mai au niciun fel de legitimitate să deţină puterea, chiar dacă ei continuă să spună că au fost aleşi de 3 milioane de români. Românii nu i-au ales ca să golească puşcăriile de infractori! Românii nu le-au dat un cec în alb cu care ei să schilodească lupta anticorupţie şi să dezincrimineze cele mai importante infracţiuni din Codul penal! Românii nu i-au ales să îndatoreze ţara cu sute de miliarde de lei, la dobânzi de neimaginat, iar cu banii împrumutaţi să nu reuşească să construiască absolut nimic! I-au înşelat deopotrivă pe angajaţi, pensionari sau investitori, motiv pentru care trebuie să plece de urgenţă de la guvernare şi din conducerea oricărei instituţii statale!

Încrederea românilor în instituţiile statului a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria statului român modern. Oamenii nu mai au încredere în justiţiei, când văd că hoţii dovediţi fug în ţările calde cu tot cu banii furaţi din buzunarele lor. Românii nu mai au încredere în şcoală, pentru că aceasta nu reuşeşte să-i pregătească pe elevi sau studenţi în acord cu ceea ce are nevoie piaţa muncii. Oamenii nici nu mai au curaj să treacă poarta spitalelor, ştiind că în interiorul acestora bântuie moartea, gândacii şi lipsurile de tot felul. Nimeni nu mai are încredere că autorităţile guvernamentale vor veni şi vor repara găurile din asfalt, vechi de ani de zile. Stau dovadă acţiunile unor cetăţeni care au început, de unii singuri, să repare ei înşişi strada brăzdată de gropi.

Deşi românii nu mai au o fărâmă de încredere în statul român şi instituţiile sale, acest lucru îi costă tot mai mult, de la o zi la alta. Statul le ia dintr-o singură răsuflare jumătate din salariu prin contribuţii şi impozite. Apoi, prin TVA, accize, taxe pe proprietate, taxe de pod, taxe de curăţenie, de iluminat şi mai ştiu eu ce alte invenţii fiscale, statul le mai bagă încă o dată mâna în buzunar. Şi după ce buzunarul s-a golit, cetăţeanul român ar trebui să-şi achite facturile, să-şi ducă copiii la şcoală, să-şi cumpere singur medicamente şi eventual să se trateze băbeşte, cu ceaiuri şi tincturi. Este normal ca oamenii să-şi piardă încrederea, văzând că statul îi jupoaie de aproape două treimi din venituri, bani pe care fie îi fură liderii politici aflaţi la guvernare, fie se risipesc prin contracte inutile realizate de sponsorii politici.

Nimeni, nici din ţară şi nici din afara ţării, nu se poate îndoi, că atâta vreme cât PSD conduce ţara, tinerii vor continua să plece în alte state dezvoltate, iar cei rămaşi vor continua să regrete că nu au plecat şi ei. PSD a creat un stat infractor, care-i fură cetăţeanului din buzunar toate veniturile obţinute prin muncă şi, în schimb, nu-i oferă nici şcoli, nici spitale, nici drumuri moderne, nici siguranţă şi nici locuri de muncă de bună calitate. În ultimii doi ani, PSD şi liderii săi s-au dovedit atât de nocivi pentru România, că sentimentul unanim este acela că ne-am întors în anii ’90 sau chiar mai departe.

Din păcate, actuala alianţă PSD-ALDE este foarte bine sudată, nu în interesul românilor, ci în scopul albirii de dosare a tuturor infractorilor care au jefuit România în ultimii 30 de ani!

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Guvernul PSDragnea trebuie să plece!"

România se află în faţa unor provocări uriaşe, într-un context economic, social şi politic caracterizat de instabilitate, dar şi de incapacitatea acestui Guvern PSD-ALDE de a gestiona, aşa cum se cuvine, problemele curente ale României.

De asemenea, actualul context geopolitic este unul extrem de complicat, drept pentru care la vârful puterii ar trebui să fim reprezentaţi de oameni determinaţi şi cu viziune, capabili să identifice şi să ofere soluţii temelor de politică externă sensibile pentru România, dar şi să fructifice oportunitatea uriaşă pe care ţara noastră o are prin preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, începând cu ianuarie 2019.

Din păcate, Guvernul Dăncilă a rămas restant la acest capitol, dovedindu-se total nepregătit să asigure Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. România riscă, astfel, să fie prinsă pe picior greşit şi să se facă de râs într-un moment în care am putea să ne impunem punctul de vedere şi să influenţăm agenda politică europeană.

În timpul Preşedinţiei României, sunt de gestionat dosare importante în plan european, având în vedere că în prima parte a anului 2019 se vor desfăşura alegerile europarlamentare, se va alege noua conducere a Parlamentului European şi a Comisiei Europeane şi se va realiza Brexit-ul. Totodată, în această perioadă vor trebui finalizate negocierile în privinţa viitorului Cadru Financiar Multianual.

România este însă vulnerabilizată de slăbiciunea Guvernului Dăncilă, care şi-a arătat limitele şi care este incapabil să îşi asume acest rol, fapt demonstrat inclusiv de îngrijorarea pe care au manifestat-o mulţi lideri europeni în acest sens şi care a culminat cu anunţul Finlandei, ţară care s-a arătat dispusă să facă o rocadă cu România şi să preia Preşedinţia Consiliului UE.

Acum, când avem această onoare de a prelua Preşedinţia Uniunii Europene, care ne revine odată la 14 ani, mai cu seamă într-un context politic deosebit de important, acest Guvern de marionete, condus de un prim-ministru care nu vorbeşte o limbă străină, deşi a reprezentat România în Parlamentul European mai bine de 9 ani, dă practic cu piciorul acestei şanse uriaşe.

Deşi liderii PSD-ALDE dau asigurări că suntem pregătiţi pentru a ne asuma acest rol, niciunul dintre aceştia nu a oferit explicaţii privind priorităţile pe care le va promova România la nivelul UE, aşa cum niciun membru al Guvernului nu a oferit explicaţii privind ratarea aderării României la spaţiul Schengen în acest semestru, asta în timp ce Bulgaria va intra în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene, începând cu 2019.

Este lesne de observat că, la nivel guvernamental, este o degringoladă totală, iar acţiunile de imagine ale premierului şi ale miniştrilor săi nu le pot ascunde românilor adevărul, acela că politica externă, la fel ca toate celelalte domenii, a fost tratată de Guvernul Dăncilă la capitolul "şi altele"! Într-un astfel de moment, instituţiile statului ar fi trebuit să funcţioneze într-un mod exemplar, însă a lipsit viziunea, leadership-ul, dar şi asumarea unui proiect de ţară. România, sub conducerea lui Dragnea şi Dăncilă, nu este pregătită pentru preluarea Preşedinţiei şi a ratat ocazia de a-şi promova pe agenda Consiliului temele importante.

Guvernul Dăncilă trebuie să plece, pentru că este o ruşine naţională şi riscă să devină o ruşine pentru întreaga Europă!

Domnul Alexandru Rotaru:

"România şi preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene"

România este stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi şi obligaţii, de mai bine de un deceniu, iar începând cu 1 ianuarie 2019, ţara noastră va exercita pentru prima dată importanta Preşedinţie rotativă a Consiliului UE, într-un context european complex, marcat de procese importante precum: Brexit, negocierile cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European, precum şi reflecţia asupra viitorului Europei.

Motto-ul propus de ţara noastră este: "Coeziunea, o valoare comună europeană". România consideră că unitatea şi coeziunea sunt premisele esenţiale în modelarea viitorului Uniunii Europene şi în consolidarea încrederii cetăţenilor în proiectul european. Astfel, este important de precizat şi de constatat că, în pofida evenimentelor negative şi pozitive pe care le ştim şi le vedem cu privire la construcţia europeană, toţi paşii au fost făcuţi înainte şi niciodată înapoi.

Despre preşedinţie s-a discutat şi continuă să se discute tot mai intens, uneori în termeni contradictorii. Realitatea este că, în ciuda discuţiilor politice şi în special a declaraţiei preşedintelui, Klaus Iohannis, care a afirmat de multe ori faptul că România nu este pregătită să preia Preşedinţia Consiliului UE, dovedind astfel că trădează interesele naţionale, la momentul actual, după ultima întâlnire care a avut loc săptămâna trecută, la Bruxelles, putem afirma că atât Parlamentul, cât şi toate structurile guvernamentale sunt cu adevărat conectate la acest subiect de maximă importanţă şi fac, prin profesioniştii pe care-i au în diferite sectoare, pregătirile necesare.

După cum ştim, în timpul acestui mandat, agenda României se va axa pe patru tematici:

• 1. Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate, cu câteva subteme foarte interesante privind inovarea şi digitalizarea, dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor, competitivitate şi pieţe;
• 2. Europa siguranţei, cu subtema "Securitatea internă a UE, securitatea cibernetică şi viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie";
• 3. Europa, actor global, cu accent în special pe Politica de Securitate şi Apărare Comună;
• 4. Europa valorilor comune, solidaritate, coeziune, egalitate de şanse, democraţie şi combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.

Totuşi, chiar dacă suntem pregătiţi, lucrurile nu vor fi foarte simple, deoarece, ca parte a foii de parcurs pentru aceste şase luni, pe lângă programul oficial de întâlniri, preşedinţia României la Consiliul UE va găzdui aproximativ 300 de evenimente-cheie informale. O întâlnire reper va fi Summitul extraordinar de la Sibiu privind viitorul Europei, programat pentru 9 mai 2019, o dată simbolică pentru proiectul european şi vocaţia sa pentru unitate. Iar o temă importantă şi de maximă actualitate este reprezentată de aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Fără dar şi poate, o Românie în spaţiul Schengen este în măsură să contribuie la securitatea frontierelor externe, obiectiv al Uniunii Europene!

Mai mult, din punctul de vedere al acţiunilor care vor fi organizate pe domeniul comunicaţii şi informatizare, putem aminti că, la Iaşi, va avea loc, în februarie 2019, o importantă întâlnire având ca temă "e-Guvernare", iar în iunie 2019, va avea loc, la Bucureşti, "Săptămâna digitală", dar şi o întâlnire pe tema "e-Health". Este de remarcat că, în acest moment, în afara Bucureştiului, Iaşiul apare cu numărul cel mai mare de evenimente, 13, preconizate a se desfăşura în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, este foarte necesar ca, pe durata celor 6 luni, să se facă câţiva paşi pentru aderarea altor ţări la Uniunea Europeană, precum cele din Balcanii de Vest, dar şi a celor din vecinătatea estică, fiindcă acolo unde se creează un vid - vine altul să-l "umple". Mai cu seamă că, în 2019, se celebrează 10 ani de Parteneriat Estic, prioritate a Preşedinţiei române a Consiliului UE din 2019. Astfel, este important ca sub Preşedinţia României să se poată da dovadă de imaginaţie şi creativitate, de a reuşi să dăm o nuanţă nouă relaţiei UE cu ţările estice. Astfel, România ar trebui să avanseze acest proces într-o notă realistă, pentru că lucrurile sunt foarte complexe, iar după acest mandat, să se continue acest proces de extindere.

Concluzionând, deşi, teoretic, locul României în Uniunea Europeană este cel pe care şi-l alege, practic, acesta va fi cel pe care şi-l va putea permite în funcţie de performanţele naţionale de care dă dovadă, iar în următoarea perioadă putem, realmente, dovedi că România nu trebuie să fie o ţară de mâna a doua în Uniunea Europeană. Toţi suntem cetăţeni europeni, toţi avem aceleaşi drepturi, iar românii, copiii românilor şi următoarele generaţii trebuie să beneficieze de cel puţin aceleaşi drepturi existente la acest moment la nivel european şi naţional.

Cei care vor să afle toate informaţiile legate de acest subiect al Preşedinţiei RO2019 pot accesa site-ul dedicat, www.romania2019.eu. Mai mult, pot fi urmărite şi oportunităţile de angajare, internship, voluntariat.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Solidaritate şi tratament egal pentru români şi România, în Uniunea Europeană"

La 20 decembrie, în fiecare an, sărbătorim solidaritatea umană. Ziua internaţională a solidarităţii umane a fost proclamată de Adunarea Generală, la 22 decembrie 2005, prin Rezoluţia 60/209, pornind de la identificarea solidarităţii ca una dintre valorile fundamentale şi universale, care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state, în secolul al XXI-lea.

Toţi românii din fiecare localitate a ţării trebuie să fie respectaţi aici, acasă, şi oriunde în lume. Nu mai trebuie să existe diferenţe între tineri şi bătrâni, între sat şi oraş. Trebuie să avem solidaritate între generaţii. Nu trebuie să mai existe dezbinare, ură şi ceartă. Avem nevoie de unitate, înţelegere şi armonie.

Fac un apel la toată clasa politică, să fim uniţi pentru a asigura stabilitatea ţării. Numai uniţi putem oferi românilor siguranţa şi încrederea de care au nevoie pentru a trăi, a munci şi a se dezvolta în această ţară.

Dincolo de orice dispută politică, toţi avem obligaţia să ne gândim în primul rând la cetăţenii pe care îi reprezentăm în fiecare structură executivă sau legislativă, atât la nivel local, cât şi la nivel central.

Românii nu sunt interesaţi de confruntări politice, ci de modul în care ne facem datoria faţă de ei, fiecare din poziţia în care ne aflăm.

Haideţi să fim români patrioţi, înainte de a fi oameni politici! Dacă vom fi separaţi, ne vor frânge unul câte unul. Dacă vom fi uniţi, nimic nu ne va putea sta în cale.

Să fim uniţi, pentru ca România să îşi consolideze poziţia în Uniunea Europeană. Să fim respectaţi, iar România să se bucure de drepturi egale şi tratament egal în Europa. Să fim uniţi, astfel încât România să nu mai fie condamnată pentru lucruri care există peste tot în Uniunea Europeană şi să nu ni se mai pună condiţii care nu mai există în niciun alt stat european.

De aceea, cred că trebuie să ne gândim mult mai profund la proiecte majore, la reeditarea momentelor importante din istoria noastră, dar şi la orientarea României pe o direcţie sigură de dezvoltare economică, socială şi culturală.

Suntem în anul Centenarului Marii Uniri a României şi avem obligaţia să fim alături de cei pe care îi reprezentăm atât la nivel local, cât şi la nivel central.

Ca oameni politici, trebuie să dăm dovadă de maturitate şi unitate, pentru că fiecare avem de îndeplinit angajamentele pe care ni le-am asumat faţă de români.

Avem nevoie de înţelegere şi solidaritate pentru a putea să facem lucruri concrete pentru toţi românii. Nu putem face nimic fără suportul cetăţenilor care ne-au acordat încrederea lor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"În preajma sărbătorilor de iarnă, putem spune că am avut un an cu proiecte importante şi eforturi consistente ale coaliţiei, pentru ca românii să aibă un trai mai bun"

Peste câteva zile, vom încheia anul 2018, un an plin de încercări, dar şi de reuşite. Încheiem anul Centenarului Marii Uniri, care ne-a amintit de faptele pline de curaj şi de determinare ale străbunilor noştri, făcându-ne să reflectăm la unitatea noastră de neam, precum şi la imensa capacitate pe care o are ţara noastră în Europa şi în lume. Înainte de toate, vorbim despre capacitatea economică pe care România şi-a reactivat-o prin proiectele legislative pe care coaliţia le-a realizat anul acesta.

România a devenit ţara cu cea mai mare creştere economică din Europa, iar acest lucru este extrem de important pentru ca cetăţenii români să aibă acces la servicii sociale de calitate şi să îşi permită o formare profesională continuă. Veniturile bugetare au crescut cu peste 60 miliarde lei; pensiile şi salariile au crescut, toate acestea urmând a avea un impact pozitiv asupra viitoarei forţe de muncă din ţara noastră. Şi pentru că în ultimii ani forţa de muncă a fost şi încă este o problemă, trebuie să acordăm o importanţă deosebită generaţiilor tinere, care trebuie să beneficieze de facilităţi pentru studiu şi formare în carieră, iar apoi să găsim în aceşti tineri parteneri în construcţia şi dezvoltarea pe mai departe a României. Printre cele mai importante măsuri pentru studenţi au fost: creşterea fondului de burse studenţeşti, cu peste 200%, şi acordarea lor pe tot parcursul anului universitar; burse sociale cumulabile cu celelalte tipuri de burse, care să acopere în mod real cheltuielile lunare, eliminându-se absurditatea conform căreia o bursă de studiu nu se putea cumula, de exemplu, cu o bursă de ajutor social; transport feroviar intern gratuit pentru studenţii din instituţiile de învăţământ superior, forma de învăţământ cu frecvenţă, limitat momentan la vârsta de 26 de ani.

Şi pentru că dezvoltarea este unul dintre domeniile în care ţara noastră a suferit în ultimele decenii, am făcut şi facem tot ce ne stă în putinţă pentru a creşte gradul de absorbţie a fondurilor europene. S-a recuperat întârzierea creată în guvernarea precedentă, România ajungând în guvernarea PSD-ALDE la o absorbţie de 6,4 miliarde de euro. De asemenea am încurajat investiţiile străine, vorbind în perioada ianuarie-septembrie 2018 de un nivel maxim de 3,6 miliarde de euro. În câteva zile se va demara, de asemenea, Programul Start-up Nation 2018, care vine cu multe îmbunătăţiri faţă de prima ediţie şi care stimulează antreprenorii debutanţi cu 200.000 de lei pentru implementarea şi dezvoltarea de afaceri, aceştia primind un avans de 30% din suma acordată.

De asemenea, dezvoltarea agriculturii este o temă importantă pe agenda coaliţiei. Am aplicat măsuri solide şi sustenabile, astfel încât agricultura românească să evolueze cu adevărat. Prin demararea procesului de reabilitare a sistemului de irigaţii, am generat o extindere a capacităţii de producţie, România fiind pe primul loc în Europa la producţia de porumb şi floarea soarelui. Suntem, de asemenea, pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte subvenţiile agricole, dând dovadă de viziune şi sustenabilite într-un domeniu extrem de important, care poate face din România unul dintre liderii din Europa în ceea ce priveşte capacitatea de producţie agricolă.

Românii îşi doresc de sărbători mai multă linişte financiară şi o viaţă mai uşoară, iar prin proiectele pe care le-am întreprins anul acesta putem să spunem că am contribuit la crearea acestei direcţii de dezvoltare pe care România o aşteaptă de atâţia ani. Românii îşi doresc continuitate şi reforme solide pe mai departe. Stă în puterea noastră să iniţiem astfel de măsuri şi în anul 2019. Coaliţia îşi fundamentează acţiunile prin maturitate socială, prin grija faţă de propriii cetăţeni, prin dorinţa de a crea o viaţă mai bună, dar şi mai sigură, în ţara în care trăim cu toţii.

Să primim cu bucurie spiritul sărbătorilor de iarnă, iar în anul care vine să fim mai uniţi, pentru a face din România ţara pe care ne-o dorim cu toţii!

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Dragnea îşi asigură susţinerea baronilor PSD din teritoriu cu banii din bugetul pe anul 2019"

Deşi PSD nu a depus încă, în mod oficial, un proiect de buget pentru anul 2019, trimiţând România într-o situaţie de criză şi incertitudine, acest proiect există, dar este doar pentru uzul intern al PSD. La fel cum, nu demult, Dragnea era singurul om care cunoştea Programul de guvernare al PSD, el a devenit acum aproape singurul care cunoaşte bugetul pe anul 2019. Aproape singurul, pentru că lângă el se află şi infractorul condamnat Vâlcov.

Încercând să-şi asigure loialitatea baronilor PSD, care au început deja să cam mârâie pe la colţuri, Dragnea pregăteşte un buget hipercentralizat, de tipul celor din economia planificată a lui Ceauşescu, tocmai pentru a putea controla raporturile de putere din PSD. După principiul "eu v-am făcut, eu vă omor", Dragnea croieşte un buget în care consiliile judeţene, de exemplu, sunt excluse de la redistribuirea banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, alocările fiind făcute exclusiv de la Bucureşti, după cum vrea Liviu Dragnea.

Trecând peste incompetenţa premierului Dăncilă, care nu este în stare nici măcar să deosebească euro de lei, sau peste pana de idei a ministrului Orlando al finanţelor şi discotecilor, se pare că bugetul PSD pentru 2019 va fi croit în special pentru alocarea de ajutoare sociale care să fidelizeze electoratul iobăgit al PSD şi pentru finanţarea de la centru, în funcţie de loialitate, a baronilor PSD din teritoriu.

Desigur, toată lumea se întreabă de unde vor proveni banii, atât timp cât investiţiile publice, fondurile europene şi susţinerea mediului privat nu sunt pe placul lui Dragnea şi al PSD. Ei bine, banii vor veni, în principal din două surse. Prima sursă - din împrumuturi, fie externe, la dobânzi tot mai mari, fie interne, de genul păcălelii numită Contul de Economii Junior Centenar, în fapt un mecanism financiar fără randament, care va deveni un nou carusel de tipul carnetelor CEC pentru cumpărarea de maşini Dacia. A doua sursă de venit o va constitui Fondul Suveran al lui Dragnea, prin intermediul căruia se va vinde tot ce a mai rămas de preţ prin economie, o parte din bani ajungând în conturile partidului. Deja primele privatizări miraculoase au început prin vânzarea Oltchimului unui om de afaceri finanţat de o bancă a statului rus.

În condiţiile în care deficitul bugetar pe 2018 este triplu faţă de 2017, iar cheltuielile de personal ale statului sunt mai mari cu un sfert, cele mai afectate sectoare vor fi educaţia şi investiţiile, iar prin aceasta, fiecare cetăţean român care nu este dependent de ajutoarele sociale.

În condiţiile în care Dragnea, Vâlcov şi PSD vor mai rămâne la conducerea României, ne aşteaptă un an 2019 fără autostrăzi şi fără spitale, dar cu creşteri de taxe, cu creşterea inflaţiei şi cu scăderea nivelului de trai al românilor, un an 2019 cu un socialism reinventat, pentru a susţine plata nemuncii şi a dependenţei faţă de PSD.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"De ce românii emigrează în continuare, dacă economia duduie?! "

De ce românii emigrează în continuare, dacă economia duduie? - este o întrebare la care se pare că nu există răspuns!

România continuă să "doneze" materie cenuşie, unul din cinci români care pleacă din ţară având calificare superioară. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, din 2007 până în prezent, 3,4 milioane de români au ales viaţa în străinătate, dar sunt convins că numărul lor este mult mai mare.

Este trist, dar adevărat, că în ultimii ani au plecat din ţară elitele şi profesioniştii, iar domeniile intră în criză unul după altul. Pe parcursul anului 2017, aproape 210.000 de români au părăsit ţara pentru a lucra în străinătate, iar autorităţile nu au şi nici nu vor să găsească soluţii şi să ia măsuri urgente pentru criza de forţă de muncă pe care România o traversează.

Cifrele arată cât de mult îmbătrâneşte ţara noastră, iar criza de forţă de muncă în construcţii, în domeniul sanitar şi în cel hotelier se adânceşte.

Avem nevoie urgentă de politici publice responsabile, pentru a rezolva problemele medicilor, ale constructorilor, dar şi ale altor categorii, deoarece migraţia masivă este una dintre gravele probleme cu care ne confruntăm.

Cu această criză a forţei de muncă nu este de glumit, fiind mult mai gravă decât cea economică. O criză economică dispare în câţiva ani, dar depopularea României are efecte grave pe termen lung.

Trebuie să ne gândim serios la faptul că mulţi dintre românii care au plecat deja iau greu hotărârea de a se întoarce acasă.

De ce aleg să plece românii pentru a trăi şi a munci departe de ţară? Pentru că vor o viaţă mai bună, vor acces nediscriminatoriu la serviciile guvernamentale şi sociale, vor mai multe oportunităţi în carieră şi nu îşi mai doresc o ţară în care domneşte instabilitatea politică.

România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Partidele aflate la putere nu guvernează pentru noi, ci pentru ele, iar societatea românească a ajuns în punctul în care un viitor bun pare imposibil.

Iar România are nevoie de un astfel de viitor!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Majoritatea parlamentară PSD asigură cadrul legislativ pentru crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului"

Guvernul României a adoptat, în ultima perioadă, o serie de măsuri, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă, reducerii şomajului şi reintegrării pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată.

Una dintre aceste decizii este majorarea subvenţiilor la 2.250 lei pentru angajatorii care încadrează persoane din grupuri vulnerabile sau care încheie contracte de ucenicie sau de stagiu. Astfel, modificările aduse Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă stabilesc că pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvenţiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei.

În aceeaşi idee a reintegrării pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată, Parlamentul României, cu aportul decisiv al Grupului parlamentar al PSD, a votat Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, intrată în vigoare începând cu 22 octombrie a.c., care prevede în mod categoric că persoanele apte de muncă, beneficiare ale acestui act normativ, vor pierde ajutorul social dacă refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Astfel, beneficiarii care refuză locurile de muncă oferite de administraţiile locale, riscă să piardă sumele aferente venitului minim garantat. Aceste persoane beneficiază de orientare personalizată şi, pentru monitorizarea activităţii lor, vor încheia un acord de integrare în muncă cu Serviciul public de ocupare a forţei de muncă.

O altă măsură luată de Executiv a fost aprobarea Programului "Prima chirie", precum şi a normelor de aplicare a acestui program destinat stimulării mobilităţii forţei de muncă. Acest demers propune ca 75% din cheltuielile cu chiria şi utilităţile pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă, la o distanţă mai mare de 50 km de domiciliu, să fie subvenţionate, cu cel mult 900 de lei/lună pentru fiecare angajat.

Guvernul şi Parlamentul şi-au manifestat preocuparea şi în ceea ce priveşte stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune socială, scopul urmărit fiind descurajarea dependenţei de măsurile de asistenţă socială. Astfel, Legislativul a votat o lege prin care tinerii dezavantajaţi se vor putea angaja, timp de 24 de luni, în instituţiile publice locale, pentru a dobândi diverse competenţe. Instituţiile publice locale vor fi implicate în procesul de integrare pe piaţa muncii a tinerilor dezavantajaţi, pentru a-i sprijini să capete experienţe, competenţe şi abilităţi care vor putea fi valorificate ulterior în mediul privat. Sunt vizaţi tinerii cu vârsta între 16 şi 26 ani care nu au o vechime în muncă mai mare de 12 luni, care, fie se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acesta, fie au cel puţin un copil în întreţinere.

Nu în ultimul rând, a fost legiferată şi în România activitatea de telemuncă, respectiv munca la distanţă, aceasta fiind o transpunere a conceptului de teleworking, care funcţionează în majoritatea statelor europene. Reglementarea prevede că o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator poate fi desfăşurată de salariat şi la distanţă, în mod regulat şi voluntar, folosindu-se tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, de salariaţi, poate avea loc cel puţin o zi pe lună şi se poate extinde pe toată perioada de lucru.

Iată, aşadar, doar câteva dintre strategiile concrete şi pragmatice implementate în acest an de Guvern şi majoritatea parlamentară PSD, în vederea creşterii bunăstării românilor şi a uşurării traiului de zi cu zi!

Domnul Viorel Stan:

"Grija pentru mediul înconjurător este, de fapt, grija pentru un trai mai bun!"

Mediul înconjurător este extrem de important pentru noi toţi. Ne influenţează viaţa, sănătatea, gândirea. Tocmai de aceea, un mediu cât mai curat şi cât mai puţin poluat ne va ajuta să avem un trai de viaţă mai bun.

Avem grijă de mediu. Tocmai de aceea, în Programul de guvernare au fost stabiliţi paşi clari pentru protejarea lui, pentru reducerea poluării, iar unul din cele mai importante proiecte a fost demarat. Vorbim despre Programul "Rabla pentru electrocasnice", cu ajutorul căruia aparatele vechi vor fi înlocuite cu unele noi, iar astfel consumul energie va fi unul mai scăzut.

Românii vor primi astfel vouchere cuprinse între 200 şi 400 de lei de la Guvern, pentru a-şi schimba maşinile de spălat, aparatele de aer condiţionat şi frigiderele vechi cu unele performante. Vor putea fi cumpărate echipamente electrice şi electronice de uz casnic, cu eficienţă energetică clasa A++ şi A+++.

Se vor da 200 lei pentru înlocuirea maşinii de spălat cu alta care are eficienţa energetică A++ sau 300 lei înlocuirea cu una de categorie A+++. De asemenea, se va primi un voucher de 300 lei pentru înlocuirea aparatului de aer condiţionat cu unul din categoria A+++ sau A++. În acelaşi timp, se vor acorda 300 lei pentru frigidere A++ şi 400 lei pentru cele din clasa energetică A+++. Evident, se vor da la schimb electrocasnicele vechi.

Pentru a beneficia de finanţare, cei interesaţi trebuie să acceseze aplicaţia electronică de pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu şi să urmeze paşii de înscriere în program. Ulterior completării, cumpărătorul se prezintă direct la comerciant şi îşi achiziţionează echipamentul dorit, pe baza voucherului primit. Iar suma din voucher se scade din valoarea finală a facturii. Aşadar, înscrierea este foarte simplă, la îndemâna oricărui utilizator de internet.

Proiectul beneficiază momentan de un buget de 20 de milioane de lei. De aceşti bani, peste 60.000 de echipamente uzate se vor înlocui în cadrul Programului "Rabla pentru electrocasnice".

"Rabla pentru electrocasnice" este un program bine-venit pe piaţa românească, cu beneficii clare atât pentru cei care vor profita de ocazie pentru a-şi moderniza aparatele din locuinţă, cât şi pentru mediul înconjurător. Proiectul reprezintă o şansă pentru românii care doresc să îşi echipeze casa cu aparatură electrocasnică de ultimă generaţie, fără a dezechilibra pentru asta bugetul familiei, iar la nivelul ţării vom avea un consum mai mic de energie.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Autostrăzile, capitolul din cauza căruia România nu a intrat în Europa"

Guvernul României a inaugurat doar o treime din autostrăzile promise a fi gata de Centenar, acumulând astfel şi mai multe promisiuni nerespectate. Şoferii vor continua să circule pe drumuri prost întreţinute şi aglomerate, în condiţii de risc, iar numărul accidentelor va creşte în continuare.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţa că va inaugura un kilometru de autostradă pentru fiecare an din cei 100 pe care ţara noastră îi împlineşte în 2018.

Rezultatul nu a fost cel aşteptat. Doar 29 de kilometri au fost inauguraţi, iar Viorica Dăncilă s-a supărat şi intenţionează să îl demită pe şeful CNAIR, dacă până la 31 decembrie nu avem 100 de kilometri de autostradă finalizaţi, lucru imposibil de îndeplinit! Este tardiv să demită un director nepriceput acum, cu doar câteva zile înainte de finalul anului. Lucrul acesta trebuia făcut din timp şi probabil că rezultatele erau altele. Săptămâna trecută, sub presiunea demiterii, mare surpriză - încă 14 km de autostradă au fost inauguraţi.

CNAIR încasează lunar sume exagerate de bani, dar în loc de şosele finalizate face promisiuni. Are 7.000 de angajaţi, dintre care 1.300 sunt posturi de conducere, cu salarii de mii de euro pe lună, fiind o companie care nu îşi face treaba. În 2019 vor fi inauguraţi 116 kilometri, în 2020 vom depăşi pragul de 1.000 de kilometri. Nimeni nu mai crede! Termenele nu vor fi respectate nici pentru 2018, nici pentru 2019, nici pentru 2020.

Vinovat de această situaţie nu este numai CNAIR. Vinovaţi sunt cei care guvernează această ţară. Nu sunt capabili să gestioneze proiecte mari care, de multe ori, sunt prost gândite, constructorii sunt neserioşi, iar la nivelul Ministerului Transporturilor este o totală lipsă de strategie pentru elaborarea în timp a proiectelor.

La 100 de ani de la Marea Unire, ne lăudăm cu numai 776 de kilometri de autostradă, din care 100 moşteniţi de la Ceauşescu. Adăugăm cei 29 de kilometri şi încă 14 kilometri inauguraţi în acest an. Rezultatul este departe de cifra promisă.

Autostrăzile, capitolul la care România nu a intrat în Europa -

incompetenţă sau rea-voinţă?

Promisiunile actualilor guvernanţi sunt în continuare măreţe! Felicitări domnilor guvernanţi! Românii vă vor fi recunoscători... dacă plecaţi de la guvernare!

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"La 29 de ani de la Revoluţia din decembrie, România îşi rememorează istoria şi priveşte cu încredere spre viitor"

În urmă cu 29 de ani, o ştire importantă, care avea să se transforme în pagini de istorie, făcea rapid înconjurul lumii şi stârnea admiraţie şi multă emoţie - după zeci de ani de dictatură comunistă, în care au fost obligaţi să îndure un sistem opresiv, foamea şi frigul, după zeci de ani în care au cunoscut cenzura şi interdicţia de a călători în ţările din Occident, românii au ieşit în stradă să-şi câştige raţia de libertate. În Timişoara, locul în care s-a aprins scânteia Revoluţiei din 1989, şi mai apoi în Bucureşti, dar şi în multe alte oraşe ale ţării, avea să se audă, din ce în ce mai puternic, glasul celor care voiau, pentru ei şi pentru copiii lor, o viaţă demnă, trăită într-o ţară democratică. Protestul de la Timişoara s-a transformat într-o revoluţie care a cuprins în câteva zile întreaga ţară şi a schimbat decisiv destinul României. Nu puţini au fost cei care şi-au pierdut viaţa, seceraţi de gloanţe, în acele zile de foc ale lui decembrie 1989, pentru acest ideal.

Însetaţi de libertate şi conştienţi că nimic nu mai poate opri cursul istoriei şi nu va putea împiedica schimbarea, românii au înfruntat ameninţările, au sfărâmat cătuşele şi au dărâmat cu o forţă incredibilă porţile ferecate în care orânduirea comunistă transformase graniţele ţării. Victoria a fost obţinută cu sacrificii imense, numele eroilor care au plătit cu sângele lor preţul libertăţii rămânând pentru totdeauna în conştiinţa românilor. Nu avem dreptul să uităm că s-au jertfit oameni ca să ne recâştigăm dreptul de a ne cunoaşte adevărata istorie, de a ne exprima liber, de a ne decide soarta, de a ne exprima opţiunea politică, de a ne redobândi valorile şi bogăţiile tradiţiilor moştenite din bătrâni. Nu avem dreptul să uităm că sacrificiul lor pentru libertate se adaugă jertfei înaintaşilor care au scris capitole importante ale istoriei noastre şi au luptat pentru independenţă şi unitate.

Eliberată de lanţurile dictaturii comuniste, România reînvăţa, în anii 90, să păşească pe drumul democraţiei şi al economiei de piaţă, iar tranziţia nu a fost lipsită de tensiuni politice şi de convulsii sociale, de instabilitate şi nesiguranţă. Privatizarea întreprinderilor de stat, liberalizarea preţurilor, intrarea într-un sistem concurenţial, au însemnat schimbări radicale pentru sistemul economic, dar au adus şi teama în rândul românilor care îşi vedeau periclitată siguranţa zilei de mâine.

În viaţa politică din România, guvernată timp de zeci de ani de un singur partid care a fost condus de Ceauşescu şi de cei apropiaţi acestuia, avea să-şi facă apariţia, după 1989, o puzderie de partide care s-au scindat, s-au coalizat, au fuzionat şi din nou s-au separat, foarte multe dintre aceste formaţiuni politice dispărând destul de repede de pe scena politică românească. Însă, în ciuda tuturor greutăţilor de ordin economic, în ciuda tuturor tensiunilor politice, în ciuda îngrijorărilor aduse de valul schimbărilor, România a urmat fără şovăire drumul democraţiei pe care a păşit cu încredere în decembrie 1989.

România avea să câştige încrederea ţărilor democratice, dar şi locul pe care îl merită în rândul statelor europene. Ţara noastră este acum membru al NATO, s-a integrat în Uniunea Europeană, aceste momente-cheie însemnând recunoaşterea rolului extrem de important al României pentru stabilitatea şi menţinerea păcii în zonă, dar şi o confirmare a faptului că ţara noastră a făcut paşi decisivi în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Ţara noastră şi-a consolidat, cu fiecare etapă parcursă, locul în marea familie europeană. Românii au urmat, în cei 29 de ani scurşi de la Revoluţie, un drum presărat cu sacrificii şi obstacole, dar sunt respectaţi pentru contribuţia pe care o au în dezvoltarea europeană. Acest an, în care românii au sărbătorit împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, reprezintă un moment de rememorare a Istoriei, dar şi de reflecţie asupra viitorului.

Acum, România se află în faţa unui nou moment cu valenţe istorice - preluarea pentru 6 luni a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, o premieră pentru ţara noastră şi, în acelaşi timp, o posibilitate de a demonstra capacitatea de a duce la bun sfârşit un mandat atât de important. România se va afla în centrul procesului decizional european şi va putea să contribuie, o dată în plus, la dezvoltarea şi consolidarea construcţiei europene. Fără îndoială, cu un efort colectiv, România va atinge obiectivul strategic de a păstra unitatea proiectului european, în beneficiul cetăţenilor europeni, şi de a asigura continuitatea agendei UE, într-un climat de bună cooperare între statele membre.

Paginile vechi din istoria ţării noastre, dar şi capitolele sale recente au demonstrat că românii au ştiut să fie uniţi, mai cu seamă în momentele cruciale. Fiind solidari în jurul unui ideal, românii şi-au urmat calea, conştienţi de rolul pe care îl au, de a construi în fiecare zi o ţară demnă şi puternică, respectată în Europa şi în lume. Nu avem voie să uităm sacrificiul înaintaşilor, nu avem voie să uităm idealurile pentru care au luptat, aşa cum nu avem voie să abdicăm de la misiunea pe care o avem de a construi pentru generaţiile de acum şi pentru cele viitoare o ţară dezvoltată, care-şi respectă valorile şi îşi păstrează identitatea şi care să însemne pentru toţi românii locul pe care îl numesc cu încredere şi mândrie, acasă.

Domnul Cătălin Cristache:

"Taxe mai mari pentru gălăţeni, ca să aibă din ce să primească ajutor de minimis vicepremierul Viorel Ştefan"

Administraţia publică a municipiului Galaţi s-a transformat într-un veritabil focar de infecţie politică. PSD a subjugat total Primăria, cu scopul de a alimenta conturile liderilor de partid din judeţ. Ultimul exemplu este reprezentat de intenţia primarului Pucheanu de a acorda, prin intermediul unei hotărâri a Consiliului local un ajutor de minimis firmei Navrom Centru de Afaceri, deţinută de vicepremierul Viorel Ştefan. Cuantumul scutirilor de impozite prevăzut în HCL se ridică la 625.000 de lei, reprezentând peste 134.000 de euro la cursul actual al Băncii Naţionale. Defalcat, avem de-a face cu o scutire de impozit pe clădire de câte 275.752 de lei în 2019 şi în 2020. De asemenea, o scutire de impozit de 1.801 lei pentru terenul aferent clădirilor aparţinând lui Viorel Ştefan. De remarcat faptul că, în document, doamna director de la Taxe şi Impozite din cadrul Primăriei Galaţi, a subliniat în dreptul sumelor cuvântul "maxim".

Propunerea este de-a dreptul mizerabilă, având în vedere că Primăria Galaţi este aproape în pragul falimentului, buget de investiţii nu există, iar Viorel Ştefan nu este vreun muritor de foame care să nu aibă cu ce să-şi hrănească bieţii copilaşi acasă. Mai mult decât atât, avem de-a face cu o intenţie repetată a primarului PSD, Ionuţ Pucheanu. A încercat şi luna trecută să acorde aceşti bani, dar reacţia opiniei publice l-a oprit.

Cu adevărat strigător la cer este faptul că, în aceeaşi şedinţă a Consiliului local în care propune scutire de impozite pentru firma vicepremierului Viorel Ştefan, edilul-şef al Galaţiului doreşte mărirea taxelor pentru gălăţenii de rând cu 1,74%, pe motiv că e nevoie de bani la buget. Gândire tipică de PSD-işti - luăm de la cei mulţi şi săraci şi dăm bogătanilor care conduc partidul.

De la tribuna Parlamentului României, îi solicit lui Viorel Ştefan să nu accepte ajutorul de minimis pe care doreşte să-l acorde primarul Pucheanu. Dacă face acest gest, se face părtaş la un act de trafic de influenţă, având în vedere că el este cel care l-a propus pe Ionuţ Pucheanu pentru funcţia de primar şi îi este şef direct la partid. Poate că PSD crede că a pus lacătul pe DNA, dar, la un moment dat, tot vor trebui să răspundă pentru aceste ilegalităţi flagrante!

Domnul Cristinel Romanescu:

"Necesitatea votării moţiunii de cenzură"

Iniţierea moţiunii de cenzură este impusă din cauza remanierilor succesive care nu au făcut altceva decât să ne demonstreze că, pentru un incompetent dovedit, PSD-ALDE are cel puţin alte 3-4 rezerve şi mai slab pregătite.

Tinerii pleacă. 23% dintre tineri spun că au de gând să plece din ţară în următorul an, iar aproape jumătate în următorii cinci ani. Sărăciţi prin politicile voastre incompetente nu doar românii, ci chiar România, de viitorul ei! Deşi, prin Guvernele PSD-ALDE s-au perindat peste 70 de miniştri, în mai puţin de 2 ani, calitatea actului de guvernare a scăzut constant, de la un guvern la altul, efectele văzându-se în economie, în educaţie, în sănătate sau în modernizarea ţării, care s-ar fi putut face cu miliardele de euro din fondurile europene gratuite. Aţi utilizat remanierile guvernamentale pentru a păcăli populaţia că lucrurile se vor schimba în bine, de mâine, de poimâine sau din 2021!

În fapt, împărţeala de scaune guvernamentale nu a fost decât rezultatul răfuielilor şi împărţelilor, în stil mafiot, între găşti infracţionale în interiorul principalului partid de guvernare. Aţi girat o ultimă remaniere de guvern, însă constatăm că cei mai neperformanţi miniştri stau în continuare bine ţintuiţi în scaunele lor.

Moţiunea depusă de opoziţia parlamentară nu este numai împotriva unui prim-ministru extrem de slab, cu grave carenţe de pregătire profesională, total inadecvat unei asemenea funcţii, ales pentru că ar fi, chipurile, "neconflictual". Moţiunea de cenzură este depusă împotriva întregului Guvern, care arată de la o zi la alta tot mai obez, cu 27 de ministere, peste 150 de secretari de stat şi peste 90 de subsecretari de stat, cu toţii plătiţi regeşte pentru lipsa totală de performanţe. Guvernul arată ca o agenţie de ocupare a forţei de muncă pentru şomeri greu de integrat în economia privată, pe care nu i-ar angaja nimeni, nici măcar din milă. Cine nu se pricepe la nimic, are şanse să fie unul dintre miniştri în Guvernele PSD-ALDE.

Zi de zi, românii se trezesc dimineaţa, merg la muncă şi plătesc taxe, impozite, accize şi supraccize. Chiar dacă unele venituri par a fi crescut scriptic, Guvernul îi lasă cu tot mai puţini bani în buzunar. Puterea de cumpărare a scăzut simţitor în ultimii doi ani, din cauza creşterii preţurilor la produsele de bază, la facturile pentru utilităţi şi din cauza creşterii ratelor bancare. Aţi promis românilor prosperitate, dar 52% spun că trăiesc mai prost decât anul trecut, scumpirile şi inflaţia le-au golit buzunarele pe care voi pretindeţi, cu cinism, că le-aţi umplut cu bani. 66% declară că au dificultăţi în a face faţă necesităţilor cu venitul pe care îl câştigă, iar 4,6 milioane de români pot fi consideraţi săraci, o treime dintre copiii şi tinerii în vârstă de până la 18 ani trăind sub pragul sărăciei.

Aţi luat o ţară care avea 0% inflaţie şi aţi dus-o la 5%. Aţi făcut din ROBOR o adevărată sperietoare naţională, deşi aceasta este una dintre oglinzile incompetenţei Guvernului condus de dumneavoastră. Oul, untul, brânza şi covrigul au devenit bunuri de lux în România.

Aţi transformat "grânarul Europei" într-o ţară care importă până şi pâine! Producţia de porumb şi floarea soarelui din acest an este rezultatul exclusiv al milei lui Dumnezeu şi al ploilor dese, căci investiţiile din agricultură nici măcar nu s-au demarat. S-a văzut lipsa totală a irigaţiilor chiar în această toamnă, atunci când seceta pedologică a împiedicat fermierii să are, să discuiască şi să pună cerealele în pământ. Mai puţin de 20% din suprafeţe au răsărit, iar anul următor vom cumpăra, mai mult ca sigur, toată pâinea şi legumele din import. Ce speranţe să mai ai de la anul 2019, când jumătate de milion de porci au fost deja omorâţi, culturile nu au fost puse în pământ la timp, oile şi caprele sunt ameninţate de alte epidemii scăpate de sub control, iar efectivele de vaci sunt mai mici de la un an la altul?

Modelul economic nociv impus de PSD-ALDE se caracterizează printr-un fals naţionalism economic, pentru că, în această perioadă, aproape tot ce a produs economia românească în plus s-a cheltuit pe bunuri şi servicii aduse din import. Antreprenorii români sunt în continuare trataţi ca un duşman care nu trebuie lăsat să crească şi să se dezvolte.

Stimaţi parlamentari din circumscripţia Buzău, s-a ajuns în momentul în care noi, parlamentarii responsabili, trebuie să spunem cu toţii - Gata, ajunge! România nu este Belina şi nu o poţi lua pe persoană fizică! România nu poate fi capturată de infractori dovediţi şi de condamnaţi definitiv şi supusă intereselor acestora. Votul favorabil pentru moţiunea de cenzură nu este un vot pentru iniţiatori şi nici un vot pe culori politice! Este un vot pentru România, pentru salvarea ţării din ghearele hoţilor şi ale incompetenţilor, care o storc de resurse şi care sărăcesc populaţia.

Daţi dovadă că vă doriţi ca minciuna şi impostura să nu mai aibă ce căuta în politica românească! Dovediţi că vreţi ca anul viitor România să fie reprezentată în Consiliul UE de un guvern şi de miniştri de care să nu ne ruşinăm, iar ţara să fie scăpată de o prăbuşire economică previzibilă!

Doamna Florica Cherecheş:

"Votaţi responsabil!"

Cu ocazia votului asupra moţiunii de cenzură, aveţi posibilitatea să demonstraţi că nu sunteţi simpli executanţi ai ordinelor unui infractor condamnat definitiv, că ocupaţi această poziţie de parlamentar cu demnitate şi mai ales responsabilitate.

Dovezile că singura preocupare a acestei guvernări a fost şi este de a-l face scăpat pe Dragnea, le vedem zilnic. Infrastructura continuă să fie ignorată, autostrăzile rămânând doar desene pe hărţi imaginate de minister. Sistemul de sănătate este mai bolnav ca oricând, condiţiile din spitale fiind jalnice, uneori chiar mai proaste decât în celulele în care îşi execută sentinţa cei pe care Dragnea doreşte atât de mult să-i elibereze. Mediul de afaceri suferă din cauza legislaţiei imprevizibile şi în continuă schimbare, din cauza lipsei infrastructurii şi a forţei de muncă. Am să vorbesc însă mai mult despre educaţie, care este temelia dezvoltării tuturor societăţilor şi pe care această guvernare o tratează cu indiferenţă.

În Programul de guvernare al PSD, la capitolul educaţie, au fost promise construcţia a 2.500 de grădiniţe şi creşe, precum şi modernizarea a 2.000 de şcoli, până în anul 2020. Dintre acestea, au fost realizate doar 84 de grădiniţe şi creşe, respectiv 167 de şcoli. Lipsa preocupării pentru domeniul educaţiei reiese însă din cifre care descriu starea gravă în care ne aflăm. Potrivit celor mai recente date prezentate de Eurostat, în momentul de faţă suntem pe locul trei în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a şcolii. Conform aceluiaşi organism european, 18,9% dintre tinerii români cu vârsta între 18 şi 24 de ani renunţă la studii. Acest lucru a fost făcut posibil şi prin distrugerea învăţământului profesional, care oferea o alternativă viabilă traseului educaţional devenit acum clasic - şcoală generală-liceu teoretic-facultate.

Un alt indicator important este rata analfabetismului funcţional, ajuns la 40%, o reflecţie a modului în care funcţionează învăţământul preuniversitar. Aceste cifre sunt rezultatul politicilor educaţionale greşite care au guvernat domeniul învăţământului de ani buni. Învăţământul preuniversitar nu este atrăgător pentru profesionişti, mulţi dintre aceştia preferând să părăsească ţara noastră, pentru a profesa în ţările Uniunii Europene. Nu este de mirare, având în vedere că profesorilor le-a fost refuzată posibilitatea de a-şi alege manualul după care să lucreze şi le-a fost băgat pe gât, în mod abuziv şi ilegal, manualul unic, plin de greşeli şi de o calitate îndoielnică, pe care ei sunt nevoiţi să-l ignore şi să găsească soluţii alternative pentru a le preda elevilor.

Subfinanţarea reprezintă singura constantă pentru acest domeniu, noua rectificare bugetară din această toamnă aducând o tăiere a bugetului educaţiei, aprobată de noul ministru al educaţiei, al 27-lea în ultimii 29 de ani.

Ne aflăm într-o situaţie mai mult decât stânjenitoare pentru ţara noastră, care este acuzată pe plan extern că nu-şi respectă angajamentele internaţionale asumate, că a oprit lupta împotriva corupţiei şi că modifică Legile justiţiei fără nicio justificare, stârnind tensiuni interne şi probleme sociale. Si noi, cei din opoziţie, şi dumneavoastră cei de la putere, ştim că acest Guvern este neperformant, că este condus de un singur om care este dispus să trădeze interesele ţării pentru a se salva. Vă cer să luaţi în considerare toate aceste argumente şi să votaţi cu demnitate, curaj şi respect pentru alegătorii dumneavoastră. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Costel Alexe:

"O moţiune cât o naţiune!"

Joi vom dezbate şi vota moţiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare ale PNL, PMP şi USR, împotriva Guvernului condus de Liviu Dragnea prin Viorica Dăncilă.

Aşa cum am făcut apel zilele acestea la locuitorii judeţului Iaşi, îndemnându-i pe toţi cetăţenii de bună-credinţă să contacteze parlamentarii de Iaşi şi să le ceară să voteze căderea unui Guvern care a şters judeţul Iaşi de pe harta investiţiilor, la fel, astăzi vă reamintesc că noi, parlamentarii din judeţele Moldovei, avem obligaţii faţă de cei 4 milioane de locuitori din regiunea noastră, să le reprezentăm interesele şi să atragem cât mai multe investiţii în judeţele noastre, crunt lovite de guvernările social-democrate care au ştiut doar să exploateze regiunea din punct de vedere electoral.

Trebuie să votăm pentru interesele regiunii noastre şi pentru ţară!

Am tot dezbătut deserviciile economice, sociale şi politice pe care Guvernul Dragnea-Dăncilă le aduce României, prigonind investitorii, îndepărtându-ne de partenerii internaţionali, de valorile Europei democratice şi nu este un secret pentru nimeni că politica naţionalist-izolaţionistă practicată de Guvernul PSD serveşte exclusiv lui Liviu Dragnea.

Ei bine, dincolo de aspectele care ţin de politica naţională şi de relaţiile internaţionale, acest Guvern trebuie să plece pentru că şi-a bătut joc de ieşeni şi de moldoveni.

Un Guvern care ignoră Iaşiul şi desconsideră nevoile Moldovei nu trebuie investit sau menţinut la putere.

Dincolo de retorică şi politică, cetăţenii şi vieţile oamenilor sunt prioritare pentru orice politician de bună-credinţă. Cifrele sunt grăitoare şi lipsa proiectelor mari de infrastructură rutieră, medicală, sportivă, culturală menţin Moldova într-o izolare cenuşie.

Fiecare parlamentar de bună-credinţă are obligaţia morală să voteze împotriva unui Guvern care au tăiat Iaşiul şi Moldova de pe lista investiţiilor:

• Nu avem Autostrada Iaşi-Târgu Mureş şi nici Suceava-Bucureşti, pentru că Guvernul PSD refuză fondurile gratuite puse la dispoziţie de Uniunea Europeană;
• Nu avem Centura Iaşiului, pentru că Guvernul refuză să aloce fonduri pentru un proiect ce stagnează de 5 ani;
• Anual, au loc sute de accidente rutiere grave cu zeci de morţi pe principalele axe rutiere care străbat judeţul Iaşi, dar Guvernul refuză să lanseze studiile pentru centurile oraşelor Târgu Frumos şi Podu Iloaiei şi să finalizeze Centura Paşcaniului;
• Nu avem stadion modern şi Sală polivalentă, pentru că fondurile sunt alocate către Alexandria, Craiova şi alte oraşe mici din zona de influenţă controlată de Dragnea şi Olguţa Vasilescu;
• Nu avem Spital Regional de Urgenţe la Iaşi, pentru că Guvernul PSD tergiversează lucrurile şi doreşte amânarea pentru exerciţiul financiar 2021-2027, adică alte promisiuni electorale;
• Niciun oraş reşedinţă de judeţ din Moldova nu are finalizată şoseaua de centură, deşi municipiile Suceava, Vaslui, Botoşani şi Roman au nevoie urgentă de variante ocolitoare, pentru a devia traficul şi a reduce poluarea şi numărul accidentelor rutiere

Sunt doar câteva argumente pentru ca acest Guvern să plece pe uşa din dos a istoriei!

Avem nevoie de politicieni de bună-credinţă care să susţină interesele Moldovei şi de aceea fac un apel la conştiinţa Domniilor Voastre, să votaţi împotriva unui Guvern care a ţinut Moldova departe de dezvoltare, împotriva unui Guvern care a ştiut doar să se ridice pe voturile moldovenilor, dar le-a întors spatele când a venit vorba de alocări bugetare!

Susţineţi moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dragnea via Dăncilă, pentru că interesele regiunii noastre primează, pentru că Moldova Contează!

Doamna Raluca Turcan:

"Revoluţia din 1989 şi anul Centenar - două momente în care trebuie să medităm asupra viitorului!"

16-22 decembrie este momentul în care, acum 29 de ani, România a transmis lumii ce fel de ţară vrea să fie. A făcut-o plătind un preţ mare şi de aceea cred că cea mai onestă evocare a Revoluţiei române trebuie să plece de la valorile pentru care au murit atunci oameni, să spunem ce am făcut cu idealurile, dacă am ştiut să le urmărim şi dacă am învăţat să le protejăm.

Revoluţia din 1989, anul Centenar nu sunt doar despre fapte istorice şi despre cei care le-au înfăptuit. Sunt şi despre noi, sunt despre cum am folosit noi ceea ce ne-au lăsat ei!

Să ne gândim, spre exemplu, dacă suntem suficient de departe de România, condusă de un singur om şi de partidul care serveşte o singură persoană, încât să le putem spune urmaşilor celor care au murit atunci că nu au pierit pentru jumătăţi de măsură.

Revoluţia română trebuie cinstită prin protejarea şi urmărirea idealurilor sale şi abia apoi prin jerbe şi coroane de flori!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"O măsură bună, anulată printr-o decizie proastă!"

Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, în vigoare de la 27 octombrie 2016, instituia o derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin intermediul căreia persoanele care nu aveau calitatea de pensionari puteau efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia.

Termenul până la care puteau fi aplicate prevederile acestui act normativ a fost prelungit succesiv, de la cel iniţial, stabilit pentru 27 aprilie 2017, la 31 decembrie 2017 şi, ulterior, până la 31 decembrie 2018, de fiecare dată fiind invocată perioada scurtă de timp care nu a dat posibilitatea tuturor categoriilor de solicitanţi de a plăti contribuţiile sociale pe o perioadă anterioară, existenţa a numeroase solicitări din partea unor cetăţeni români din ţară şi străinătate privind asigurarea la sistemul public de pensii, dar şi faptul că plăţile retroactive astfel efectuate către bugetul asigurărilor sociale de stat au permis, cel puţin pentru un timp, refacerea echilibrului bugetar.

Cu alte cuvinte, în sfârşit, o măsură bună, atât pentru cetăţeanul contribuabil, care îşi mai peticea zestrea de ani contabilizaţi ca şi vechime în muncă, dar şi pentru sacul bugetar al asigurărilor sociale care, de la majorările electorale succesive ale punctului de pensie, ne arăta cam de mult urzeala.

De altfel, Casa Naţională de Pensii Publice anunţa triumfal că, în nici doi ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 186/2016, cu modificările şi completările ulterioare, până la finalul lunii septembrie 2018, au fost încheiate nu mai puţin de 39.341 de contracte de asigurare socială pentru care casele teritoriale de pensii au încasat suma de 221.981.718 de lei.

Cu toate acestea, aceeaşi instituţie anunţa recent, ultimativ, persoanele care intenţionau să-şi plătească retroactiv contribuţia de asigurări sociale, în condiţiile încheierii unui contract de asigurare în baza Legii nr. 186/2016, cu modificările şi completările ulterioare, că puteau să întreprindă acest demers numai până la data de 31 decembrie 2018.

Întrucât posibilitatea achitării retroactive a contribuţiei de asigurări sociale a fost menţinută - în anumite condiţii - şi în proiectul noii Legi a pensiilor, având în vedere numărul mare de asiguraţi care au accesat deja această facilitate, este evident că termenul ultimativ, stabilit pentru finele acestui an, prin actuala legislaţie, trebuie prelungit până la intrarea în vigoare a viitorului cadru normativ, care însă nu va produce efecte decât din anul 2021.

Altminteri, în următorii doi ani, vom constata că o măsură bună poate fi anulată printr-o decizie proastă.

Domnul Mihai Culeafă:

"Singura soluţie onestă pentru criza politică este întoarcerea la popor!"

Reuniunea PSD de la sfârşitul săptămânii trecute a consemnat cea mai gravă deteriorare a discursului public din toată perioada postdecembristă. Interesele personale şi de clică au fost declarate făţiş ca Program politic de guvernare. Gesturi politice de maximă gravitate au fost puse în discuţie de Liviu Dragnea, cu lejeritatea unui comediant, care doreşte doar să îşi amuze publicul, nu cu responsabilitatea la care ar fi obligat un om politic.

O ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind graţierea şi amnistia pare acum iminentă, preşedintele a fost ameninţat cu suspendarea pe motiv de "înaltă trădare", iar toţi cei care stau în calea PSD au fost declaraţi duşmani ai ţării. Liviu Dragnea, în complicitate cu toţi cei care au asistat din sală fără să ia atitudine, ne spun că ei, de fapt, au ieşit complet din logica democratică. Pentru ei, partidul reprezintă poporul şi cine critică partidul se face vinovat de trădare. Iată că memoria instituţională este puternică la PSD şi, în ciuda spoielilor şi schimbărilor de brand, acest partid este cu adevărat continuatorul Partidului Comunist Român, prin oameni, prin mentalităţi şi prin apucături.

PSD este complet rupt de realitate. Disperarea cu care îşi apără corupţii îi orbeşte la semnalele clare venite din partea societăţii, inclusiv de la propriii lor votanţi, că lupta lor surdă împotriva independenţei justiţiei este condamnabilă. Dacă ar fi dedicat şi lucrurilor necesare o sutime din efortul pe care l-au investit în lupta pentru controlul justiţiei, astăzi am fi avut mai mult de 3 kilometri de autostradă inauguraţi, am fi avut spitale regionale şi în realitate, nu doar pe hârtie, am fi avut măcar o şansă de a fi uniţi în anul Centenarului.

PSD se află cu totul în afara mandatului pe care l-a primit de la popor şi cu care s-a lăudat atât de mult. În aceste condiţii, singura ieşire onestă din această criză morală este întoarcerea la popor, prin alegeri anticipate. Nu vreau să fiu acuzat de naivitate. Sunt conştient că procedura constituţională este în mod intenţionat greoaie şi că practic actualul Parlament este singurul care are cu adevărat puterea de decizie în această privinţă. Mi-aş dori, însă, să văd la toţi cei care suntem astăzi membri ai Parlamentului minima responsabilitate de a accepta că reprezentăm poporul, şi nu interesele personale ale unor hoţi care vor să scape nepedepsiţi.

Doamna Antoneta Ioniţă:

De 29 de ani, în fiecare decembrie ne întoarcem şi aruncăm o privire sau reflectăm adevărat asupra lui decembrie 1989. Au trecut de atunci 29 de ani. Nu mai suntem nici copii, nici adolescenţi, ci avem o Românie a celor 29 de ani trăiţi în democraţie, în libertate, o Românie în care românii, şi nu doar ei, şi-au pus speranţa şi încrederea într-un trai decent, într-un sistem de sănătate salvator, în educaţie, într-un stat de drept, puternic şi cu respect faţă de proprii cetăţeni. Nimeni nu poate nega că România a evoluat, uneori prea anevoios, cu prea multe dispute, cu prea mulţi paşi făcuţi înapoi.

Ar trebui să ne uităm cu sinceritate la decembrie 1989 şi la decembrie 2018 şi ar trebui să nu uităm niciodată decembrie 2016, momentul în care România s-a oprit din evoluţie şi a intrat în regres. Decembrie 2016 este momentul în care coaliţia PSD-ALDE a preluat guvernarea, sub celebrul slogan fluturat de Liviu Dragnea - "Îndrăzneşte să crezi în România!" - iar majoritatea celor care s-au prezentat la vot, a crezut.

Astăzi, după doi ani, nici cei mai înfocaţi susţinători ai PSD şi ai lui Liviu Dragnea nu mai cred. Sunt tot mai puţin naivii care nu înţeleg că avem parte de o guvernare împotriva românilor, o guvernare presărată cu minciuni şi cu încercările disperate de a emite legi şi ordonanţe pentru interesele unui grup, călcând în picioare noţiunile elementare ale democraţiei. Astăzi, românii sunt din ce în ce mai trişti, pentru că speranţele de a trăi mai bine le-au fost înşelate. Li s-au promis măriri de pensii şi salarii, în schimb li s-a dat o inflaţie record şi preţuri mult mai mari la gaze, energie, combustibili şi alimentele de bază. Puterea de cumpărare a scăzut. Li s-au promis spitale regionale şi autostrăzi, drumuri expres şi parcuri industriale. Toate au rămas şi azi, după doi ani, doar pe hârtie. Li s-au promis creşe, grădiniţe şi şcoli, dar nu s-au construit decât atât cât să le numeri pe degetele de la o mână.

Nimeni dintre cei care azi guvernează România nu a vorbit în campania electorală din 2016 despre ceea ce românii au, de fapt, din plin, scandalurile şi batjocura. Scandalurile instituţionale, duşmanii inventaţi la tot pasul, plângerile penale de tot felul. În Consiliile Naţionale ale PSD sunt lansate atacuri şi ameninţări la adresa oricui are curajul să ridice glasul împotriva liderului Liviu Dragnea, despre care chiar şi presa respectabilă de peste ocean, din Statele Unite, se întreabă care este sursa averii sale.

Maşinăria propagandei PSD funcţionează impecabil. Să vă dau un singur exemplu, Corina Creţu, respectabil comisar european, atrage atenţia asupra ineficienţei Guvernului care refuză, pur şi simplu, să scrie proiecte şi să acceseze fonduri pentru autostrăzile României sau pentru podul peste Dunăre. Imediat, armata din jurul liderului suprem, Liviu Dragnea, a linşat-o mediatic pe Corina Creţu. Astăzi, aflăm cu stupoare că preşedintelui Klaus Iohannis i se pregăteşte o plângere penală pentru motive aiuritoare. Sper, în continuare, că este doar un act de rătăcire, o declaraţie neinspirată. Pentru că, dacă ceea ce Liviu Dragnea spune că se va întâmpla şi întorcându-ne la decembrie 1989, trebuie să ne întrebăm serios - pentru ce au murit peste 1.000 de români? Oare asta şi-au dorit morţii de la Revoluţie, copiii şi familiile lor? Oare cei seceraţi de gloanţe au gândit măcar o clipă că, peste 29 de ani, vom vorbi din nou despre un nou partid-stat, condus de un condamnat penal care calcă în picioare principiile democraţiei şi care ar face orice să nu ajungă după gratii? Un om care execută pe oricine i se împotriveşte, indiferent că este vorba despre colegi de partid sau despre zecile de mii de protestatari, pe care i-a bătut şi gazat cu mâna Jandarmeriei!

Capcanele istoriei nu sunt puţine şi adesea se repetă. Azi, la 29 de ani de la Revoluţia din 1989, poate ar trebui să reflectăm la aceste realităţi. Şi adresez această provocare nu doar colegilor din opoziţie, ci şi dumneavoastră, dragi colegi de la putere. Vă invit să meditaţi cu responsabilitate la acest moment şi la viitorul acestei ţări.

Vă invit să vă gândiţi la morţii Revoluţiei, la idealurile şi la aspiraţiile lor. Fără ei, fără decembrie 1989, nici eu şi nici dumneavoastră nu am fi astăzi aici. Iar preţul pe care-l plătim, acceptând la nesfârşit comportamentul lui Liviu Dragnea, compromisurile pe care le impune, modul discreţionar în care este condusă România, derapajele de tot felul şi dispreţul sunt, de fapt, pete pe mormintele oamenilor care au crezut şi au murit pentru libertate şi respect!

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

"Proiectul de parteneriat public-privat pentru Autostrada Ploieşti-Braşov este proba incompetenţei PSD-ALDE"

Guvernul pare să fi făcut din parteneriatele public-private soluţia universală pentru a-şi acoperi propria incompetenţă. La fel s-a întâmplat şi în cazul Proiectului de parteneriat public-privat pentru construirea segmentului de autostradă dintre Ploieşti şi Braşov.

Experţii din societatea civilă au atras public atenţia asupra numeroaselor capcane ascunse în acest proiect. Cea mai gravă este, cu siguranţă, recunoaşterea faptului că toate clauzele contractului vor fi negociate la o dată ulterioară, ceea ce anulează orice pretenţie de transparenţă şi lasă liberă calea pentru acte grave de corupţie. De asemenea, nu există niciun fel de studiu tehnic sau de fezabilitate, nici vreun culoar aflat deja în proprietatea statului, pe care să se poată face construcţia. Mai mult, acest proiect se află, din motive obscure, în responsabilitatea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care nu are nici expertiza, nici experienţa în a desfăşura activităţi de această natură. Comisia nu ştie mare lucru despre cum se face o autostradă, ceea ce ridică majore semne de întrebare cu privire la procedura prin care va fi în cele din urmă desemnat câştigătorul unui contract foarte lucrativ.

Întreaga procedură dezvăluie haosul administrativ în care Guvernul României se complace. Incompetenţa şi prostia celor chemaţi să administreze banul public şi dezvoltarea ţării noastre are costuri incalculabile.

Sistemul de parteneriatul public-privat PPP este foarte avantajos, în anumite condiţii, dar acum este un instrument foarte prost folosit. Banul public, mai ales cel direcţionat către dezvoltarea infrastructurii, trebuie cheltuit foarte judicios, şi mereu cu gândul la maximizarea eficienţei investiţiei. În condiţiile actuale, nicio formă de finanţare a proiectelor de dezvoltare nu este mai ieftină decât fondurile europene. Avem atâtea exemple de succes de la nivelul administraţiei locale în privinţa absorbţiei de fonduri europene, încât refuzul Guvernului de a folosi această "resursă strategică" este imposibil de justificat.

Dacă PSD tot a declanşat vânătoarea de trădători, cum am aflat din discursul ceauşist al lui Liviu Dragnea de duminică, cel mai uşor le-ar fi să îi caute printre aceia care sacrifică proiectele majore de infrastructură ale României, fie din incompetenţă criminală, fie din lăcomie.

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Decembrie 2018 este anul în care toată suflarea românească ar trebui să simtă fiorul şi emoţia înaintaşilor noştri care în 1918 la Alba Iulia au înfăptuit Unirea cea Mare. 2018 este anul în care, mai mult decât oricând, ar trebui să ne privim unii pe alţii şi să redescoperim în noi fibra de românism care a alimentat atâtea energii în acele vremuri.

Dar, din nefericire pentru noi ca naţiune, chiar şi în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, mai există români care, în loc să înţeleagă şi să urmeze aceste deziderate, au ales să acţioneze împotriva României şi împotriva celor pe care ei spun că azi îi mai reprezintă.

Dacă în 1918 proiectul acelor vremuri a fost de a crea o Românie modernă, azi, în Parlamentul României, asistăm la adevărate lovituri de stat, prin încercări de destabiliza şi de a bloca activitatea parlamentară, doar pentru simplul motiv că cei din opoziţie nu au nicio posibilitate regulamentară şi statutară de a prelua aşa-zisa putere.

De ce această sete de putere? Explicaţia este una foarte simplă - trebuie cu orice preţ să demonstreze preşedintelui Iohannis că ei sunt alternativa, că ei sunt îndreptăţiţi să conducă destinele României.

Ce uită PNL, USR şi PMP este că ei nu trebuie să demonstreze nimic în faţa preşedintelui Iohannis, chiar dacă acesta le-o cere, ei trebuie să demonstreze, dacă sunt capabili de aşa ceva, numai şi numai românilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, stimaţi membri ai opoziţiei din Camera Deputaţilor, nu vă mai puneţi în ipostaze ruşinoase, doar de dragul celor care vă conduc. Nu mai aduceţi deservicii României, nu mai murdăriţi imaginea acestei ţari, mai ales acum, când, la Bruxelles, reprezentanţii Guvernului României pregătesc preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019!

Asistăm în aceste zile, zile de an Centenar, la un asediu din partea preşedintelui Iohannis, din partea reprezentanţilor opoziţiei asupra Parlamentului şi Guvernului României.

Trecerea peste orice tip de proceduri, încălcarea cu bună ştiinţă a regulamentelor şi declaraţiilor făcute doar cu menirea de a pune presiune asupra celor care au astăzi girul românilor de a reprezenta România la nivel internaţional este o dovadă clară de lipsă de patriotism şi de nesocotire a valorilor democratice.

Să îţi vorbeşti ţara de rău, să încerci mişeleşte să furi ceva ce nu ţi se cuvine, prin acţiuni demne de a fi asemănate cu scene de circ, este o dovadă clară că pe dumneavoastră, stimaţi membri ai opoziţiei, nu vă interesează decât să preluaţi puterea, aclamând valorile democratice, dar acţionând fără să le respectaţi!

Această lipsă de respect este una directă faţă de poporul român, invidia că, la 100 de ani de la Marea Unire, România prin reprezentanţii Guvernului, PSD-ALDE negociază preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniuni Europene, nu vă dă dreptul şi nu vă onorează să acţionaţi astfel.

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Partidului Social Democrat din România, Liviu Dragnea, a fost ales conform regulamentelor şi procedurilor Camerei Deputaţilor. Orice modificare în acest sens se poate face doar în spiritul acestor regulamente şi proceduri.

În final, doresc să vă transmit un gând de unitate, de simţire românească şi să vă mai spun că în istorie vor rămâne doar cei care construiesc şi fac lucruri bune pentru neamul lor.

Domnule preşedinte Iohannis, stimaţi reprezentanţi ai opoziţiei, astăzi jucaţi rolul eroilor negativi, iar România se află într-un moment al istoriei în care aceasta nu vă va ierta!

Doamna Elena Hărătău:

"Ne dorim ca toţi copiii care se nasc în maternităţile din România să fie sănătoşi!"

Copiii sunt viitorul României. De ei depinde felul în care se va dezvolta acest stat. Numai că de noi depind ei, copiii noştri, depind de felul în care îi educăm şi îi creştem, de felul în care avem grijă să se nască sănătoşi, să se dezvolte armonios şi să devină adulţi responsabili.

Este foarte important ca un copil să fie sănătos, încă de la naştere, iar în cazul în care se confruntă cu vreo problemă, este extrem de important ca aceasta să fie depistată în cel mai scurt timp posibil. Ne dorim ca toţi bebeluşii care au anumite afecţiuni să fie trataţi la timp, iar mai apoi să devină copii normali. Este şi motivul pentru care, în Programul nostru de guvernare, am venit de atâtea ori cu proiecte care să îi sprijine atât pe copii, cât şi părinţi.

Anual, peste 350 de copii părăsesc maternităţile fară ca părinţii lor să ştie că nu aud. Numai că asta nu se va mai întâmpla, odată cu implementarea Programului se screening auditiv la nivel naţional. Acesta a fost deja lansat de Ministerul Sănătăţii, încă din această lună, şi cuprinde 186 de maternităţi şi secţii de terapie intensivă din ţară. Bugetul alocat de minister este de peste două milioane şi jumătate de lei.

Astfel, toţi bebeluşii născuţi în spitalele de stat din România vor fi testaţi auditiv cu aparatură medicală modernă. Evident, vor beneficia de această testare în mod gratuit. Vorbim de peste 280 de echipamente de testate auditivă, care deja au ajuns în maternităţile din ţară.

Prin intermediul screening-ului auditiv, se va putea depista activ hipoacuzia, chiar din prima lună de viaţă, iar copiii vor putea primi mult mai repede tratamentul adecvat, lucru care nu se întâmpla până acum, în cazul în care bebeluşul suferea de această afecţiune, dar nu era tratat.

În curând, va fi demarată şi o campanie privind importanţa testării auzului din primele zile de viaţă. Aşa că, toată lumea va înţelege cât de vital este ca fiecare afecţiune să fie depistată şi tratată, înainte de a fi prea târziu.

Domnul Nicu Niţă:

"Respectăm Programul de guvernare, continuând împreună!"

Cifrele Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat lovesc din nou în credibilitatea opoziţiei şi a preşedintelui. Guvernul nu numai că nu guvernează prost, dar a obţinut şi anul acesta a doua cea mai mare performanţă economică din Uniunea Europeană.

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, confirmate de Eurostat, indică în trimestrul al treilea al acestui an, accelerarea creşterii economice semnificativ, cu 1,9% faţă de al doilea trimestru din anul 2018, fiind cea mai ridicată creştere trimestrială din Europa, din acest an.

România a avut a doua cea mai mare creştere economică trimestrială din Uniunea Europeană, în trimestrul al treilea din 2018. Mai mult de jumătate din creşterea economică înregistrată în trimestrul al treilea, provine din industrie şi agricultură, ceea ce denotă o creştere sustenabilă.

Exporturile s-au majorat cu 10% în ultimele luni şi putem spune că economia românească îşi îmbunătăţeşte şi competitivitatea, câştigând noi pieţe externe.

În primele nouă luni, s-a înregistrat în România un Produs Intern Brut suplimentar de 64 miliarde de lei, faţă de 62,8 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului 2017 si de numai 36,1 miliarde de lei în primele nouă luni din anul 2016.

Datele infirmă analizele Comisiei Europene şi ale FMI care, în urmă cu câteva săptămâni, îşi revizuiseră în jos prognozele pentru acest an.

Bugetul este aproape finalizat, mai este nevoie de acordul pe bugetele structurilor membre CSAT. Nu există niciun risc de blocaj în 2019, fiind asigurate pârghiile legale şi financiare necesare atât pentru plata salariilor şi a pensiilor, pentru investiţii, cât şi pentru buna funcţionare a administraţiei publice.

în funcţie de concluziile şedinţei CSAT de astăzi, 19 decembrie 2018, la nivelul Guvernului se vor parcurge următoarele etape: dialogul social, avizul Consiliul Economic şi Social şi cel al Consiliului Fiscal, precum şi cele de la nivelul Parlamentului - dezbaterile parlamentare din comisiile de specialitate de buget-finanţe din Senat şi din Camera Deputaţilor şi votul final în plen.

Bugetul pe 2019 este construit pe o creştere economică de 5,5% şi un Produs Intern Brut de peste 1.000 de miliarde de lei.

Domnul Vasile Gudu:

"La răscruce de câteva voturi, cronica unei reuşite anunţate"

În prag de sărbători, harul divin s-a pogorât asupra opoziţiei care a depus o moţiune de cenzură, a doua, împotriva Guvernului Dăncilă. În situaţia în care moţiunea va obţine un număr suficient de bătătorit, 233 de voturi exprimate pentru, Guvernul care a omis "a-şi procura un palton de vreme rea", va cădea, în sfârşit.

Am convingerea solidară că demiterea Guvernului Dăncilă se află în mâinile UDMR şi ALDE şi o nouă majoritate parlamentară ar urma să se constituie în două zile de la căderea Guvernului Dăncilă. Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, este nevoie ca cele două formaţiuni să se rupă de Liviu Dragnea.

Pe de altă parte, telegenicul Florin Iordache a şoptit, printre "alte întrebări" care nu îi erau adresate în mod concret, sunetul prelung al ideii că majoritatea parlamentară va declanşa în ziua de miercuri exodul spre ţările calde, în aşteptarea unei binemeritate vacanţe de sărbători. Cu toate acestea, Excelenţa Lui s-a erijat în elevul ascultător cu amendamentul că şi-a câştigat dreptul de a ridica două degete, indiferent de poziţionarea membrelor sale superioare, susţinând că PSD va lua o decizie în cursul zilei de luni, în şedinţa Grupurilor reunite, dacă va participa la dezbaterea moţiunii de cenzură din plenul Parlamentului.

La final de capitol nescris, în subsolul fiecărei pagini a Cărţii Sacre care poartă amprenta politicii româneşti, stă subliniată cu litere de-o şchioapă, eterna dilemă a unei moţiuni de cenzură aşteptate, şi anume - "Opoziţia vrea sau nu să guverneze?".

Oare, să primim noi, cititorii de rând, sau noi, votanţii de mâine, un alt guvern şi o altă guvernare? Sperăm că da. Deocamdată, nefiind înzestraţi cu puteri supranaturale, nu ne putem pronunţa cu privire la posibila "cădere a Bastiliei", ai cărei conducători îşi aşteaptă rândul la fericire, oglindindu-şi imaginea pe lama unui eşafod.

Rămân încrezător că ceea ce ar trebui să se întâmple sigur se va întâmpla. Vă invit să reflectaţi şi să votaţi pentru o Românie prosperă şi pentru o veritabilă bunăstare a românilor pe termen lung.

Domnul Vasile Varga:

"Decembrie liberator"

Zilele acestea, deşi sunt caracterizate de multe acţiuni politice de mai mică sau mai mare amploare, atât la nivel parlamentar, cât şi la nivelul administraţiei publice centrale, nu trebuie să uităm tragicele evenimente care au marcat, cu sângele patrioţilor români, acel decembrie liberator din anul 1989, care ne-a scăpat de jugul dictaturii comuniste.

Cu siguranţă, vor fi şi anumiţi nostalgici cu privire la vremurile erei socialiste, şi nu trebuie să-i condamnăm, dar trebuie să avem mereu în sufletul nostru sacrificiul suprem al copiilor inocenţi sau al tinerilor care credeau că este momentul lor de a salva ţara, sau al soldaţilor care erau conştienţi că luptă .cu duşmanii libertăţii neamului românesc.

Istoria însângerată a acelor zile, în care dorinţa pentru libertate s-a dorit a fi înăbuşită cu cruzime, prin gloanţele armelor şi sub şenilele tancurilor, trebuie să fie atent urmărită, pentru ca generaţiile viitoare să cunoască ororile ultimelor zvâcniri ale regimului comunist. După o primă revoltă a braşovenilor, în 15 noiembrie 1987, făclia eliberării s-a aprins, în 15 decembrie 1989, la Timişoara şi apoi a cuprins Bucureştiul şi toată ţara.

Nu vreau să fac o analiză pe ore şi pe zile a evenimentelor din acel decembrie revoluţionar şi nici să stabilesc adevărul istoric, las analiştii militari sau specialiştii în revoluţii şi lovituri de stat şi, mai presus de toate, las timpul să aştearnă adevărul peste paginile însângerate ale Cărţii Neamului.

Este momentul ca, lăsând la o parte zgomotul şi freamătul acestor zile, să ne aplecăm cu pioşenie, cu lumânări aprinse şi coroane de flori la căpătâiul mormintelor celor căzuţi în decembrie 1989.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Priorităţile României pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi relevanţa strategică a ţării"

În mai puţin de două săptămâni, România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pentru ţara noastră, definitoriu va fi modul cum va acţiona în această perioadă, în contextul în care statul român nu poate exprima o poziţie naţională din postura de deţinător al Preşedinţiei Consiliului UE.

Preşedinţia Consiliului UE în primele 6 luni se înfăţişează cu o agendă aglomerată: primele 3 luni vor fi dedicate unor activităţi complexe axate pe specificul Preşedinţiei Consiliului, fiind urmate de pregătirea Summit-ului de la Sibiu şi de alegerile europarlamentare din mai 2019.

Unul dintre principalele puncte dedicate agendei preşedinţiei se referă la lărgirea UE în Balcanii de Vest, pentru România un aspect pozitiv care îi va creşte relevanţa strategică în zonă. Discuţiile nu se preconizează a fi deloc uşoare într-o politică a UE dominată de subiecte cu caracter intern.

Deviza preşedinţiei noastre: "Coeziunea, o valoare comună europeană", se referă la trei elemente asupra cărora se va reflecta: coeziunea politică, economică, socială. Astfel, nevoia de unitate şi solidaritate, reducerea decalajelor economice şi prezervarea celor 4 libertăţi - libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor ale UE.

Subsumate acestor trei elemente, România trebuie să promoveze politici bine articulate în domeniul agricol şi al coeziunii.

De asemenea, indiferent de soluţiile pe care Uniunea Europeană le va găsi pentru următorul exerciţiu bugetar, consider că România trebuie să urmărească câteva direcţii clare în ceea ce priveşte politicele de finanţare. Dezideratele în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual 2020-2027 sunt:

• Prezervarea politicii de coeziune;
• Prezervarea politicii agricole;
• Finanţare crescută pentru agenţiile de interes pentru România (de exemplu, Europol);
• Investiţii mai mari - un nou Plan Juncker";
• Finanţarea proiectelor de infrastructură de transport, infrastructură de energie, transport, infrastructură digitală etc.

Concluzionând, acestea ar fi câteva domenii unde România ar putea acţiona ferm pentru a-şi creşte greutatea strategică deopotrivă la nivelul UE şi în zona geografică în care se află.

Doamna Anişoara Radu:

"Bilanţul realizărilor pe anul 2018"

Prin declaraţia politică de astăzi, voi încerca să trec în revistă principalele realizări ale Guvernului PSD-ALDE din anul 2018, precum şi ale mele în calitate de deputat.

După cum ştiţi, anul 2018 a fost un an dificil din punct de vedere parlamentar, cu un număr record de legi adoptate de Parlament şi atacate ori de partidele din opoziţie, ori de domnul preşedinte Iohannis, la Curtea Constituţională.

Este irelevant să menţionez că majoritatea sesizărilor au fost respinse, dar, prin aceste proceduri, au fost întârziate foarte multe legi benefice atât românilor, cât şi economiei.

Chiar şi în aceste condiţii, PSD a reuşit să lanseze o serie de programe care îşi vor dovedi eficienţa foarte repede şi de pe urma cărora vor avea de câştigat foarte mulţi români.

Voi începe cu o scurtă prezentare a propriei activităţi.

Pe parcursul anului 2018, am susţinut 23 de declaraţii politice, am depus 10 întrebări şi interpelări, am iniţiat sau coiniţiat nu mai puţin de 43 de iniţiative legislative. O parte dintre iniţiativele legislative au devenit legi, iar o altă parte urmează să devină legi. Dintre cele care au devenit deja legi, vreau să menţionez doar două, respectiv, Legea nr. 52/2018 prin care se dă posibilitatea autorităţilor publice locale să finanţeze proiecte transfrontaliere cu Ucraina, în baza acordurilor de înfrăţire, ceea ce ne dă posibilitatea să protejăm mai bine minoritatea românească din Ucraina, şi Legea nr. 287/2018, prin care am reintrodus sporul de izolare pentru angajaţii administraţiei publice locale din Delta Dunării.

Revenind la proiectele lansate de Guvern anul acesta, vreau să le menţionez pe următoarele:

• Programul "Investeşte în tine", prin care tinerii pot lua credite de până la 40.000 de lei pentru a investi în propria dezvoltare, taxele şi dobânzile aferente creditului fiind suportate de stat;
• Programul Growth "Contul de economisire Junior", prin care, la fiecare 1.200 de lei economisiţi de părinţi pentru copii, statul acordă un sprijin anual de 600 de lei;
• Programul "Start-up Nation", prin care vor fi finanţate 10.000 firme cu sume de până la 200.000 de lei pentru dezvoltarea unei afaceri.

Sigur, sunt mult mai multe proiecte lansate, dar acestea consider că vor avea cel mai mare impact asupra beneficiarilor cărora li se adresează.

Dintre măsurile cu un impact social major, pot enumera: creşterea punctului de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei; salariul minim a crescut, în 2018, la 1.900 de lei, iar din 2019 va fi 2.080 de lei, pentru locurile de muncă unde nu se cer studii superioare şi 2.350 pentru posturile unde sunt necesare studii superioare.

De asemenea, măsurile economice adoptate de Guvern au dus la o creştere a PIB-ului cu 4,2% în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, ceea ce înseamnă că economia României creşte şi că cetăţenii au un nivel de trai mai bun.

În încheiere, vreau să vă asigur că şi în anul următor mă voi lupta pentru a promova iniţiative benefice pentru cetăţenii români, pentru tulceni şi pentru economie.

Vă urez, din toată inima, sărbători fericite!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Continuăm lucrările, stimaţi colegi.

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, sunt prezenţi 138 de deputaţi.

Programul de lucru: până la 11,30 avem dezbateri asupra ordinii de zi. Avem pauză, în care o să vă invităm la un program artistic, colinde şi alte chestiuni de Crăciun. La ora 12,00 vot final şi apoi şedinţa de Birou permanent.

Observaţii de la grupuri? Nu, că v-aţi înţeles la şedinţa de Birou permanent.

1. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar; PL-x 84/2018.

Iniţiatorii doresc?

Vă rog.

Domnul senator Zamfir.

Vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir (senator):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de o iniţiativă legislativă care modifică Ordonanţa nr. 13/2011 - tot 13, nu vă speriaţi, că n-are nicio legătură cu Ordonanţa nr. 13! -, e vorba de modificarea dobânzilor legale, remuneratorii şi cea penalizatoare.

Vreau să ştiţi că din cauza faptului că această ordonanţă nu prevedea o limită a dobânzii penalizatoare s-a ajuns la acea nebunie pe care am trăit-o atâţia ani, şi anume perceperea unor dobânzi de către IFN-uri, care ajungeau uneori şi la 9.000, 10.000, 20.000%. Au fost situaţii în care se ajungea să se plătească dobânzi de peste 20.000%.

Ei, bine, prin acest proiect de lege nu am făcut altceva decât să plafonăm şi noi dobânzile, să limităm dobânzile, aşa cum se întâmplă în cele mai multe ţări din Europa - în Franţa, în Germania, în Italia, în Spania -, până şi în Statele Unite dobânzile sunt plafonate.

Pe scurt, am preluat şi noi bune practici din Europa, am introdus, cu privire la dobânzile creditelor ipotecare, o limită - am spus să fie de 2,5 ori dobânda legală, deci este undeva la vreo 5,62% -, iar pentru creditele de consum, de asemenea, am introdus o limită. Este limita de 18%, e exact dobânda pe care ANAF-ul o percepe atunci când debitorii au întârzieri la plata obligaţiilor către statul român. 18% este exact cuantumul pe care ANAF-ul a considerat că îl poate suporta cetăţeanul român atunci când are de plătit o taxă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Halici.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Raport comun - Comisia juridică şi Comisia pentru buget.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 februarie 2018.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Procedură, vă rog.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Eu înţeleg că doriţi să votaţi acum, în ultima zi, cam tot ce aveţi în portofoliul Camerei Deputaţilor - mai sunt vreo 200-300 de legi, puteţi să le aduceţi şi pe acelea pe ordinea de zi -, dar odată ce am avut azi-dimineaţă, am înţeles, o şedinţă de Birou permanent, înseamnă că avem o nouă ordine de zi. Dumneavoastră nu puteţi considera că ceea ce se întâmplă acum reprezintă o continuare a programului şi a ordinii de zi adoptate luni.

Pe cale de consecinţă, solicitarea mea de procedură este simplă: să supuneţi la vot modificările pe care le-aţi făcut la ordinea de zi, pentru că nu mai este aceeaşi ordine de zi.

Nu puteţi trece peste acest aspect de procedură şi să intraţi direct în discuţii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, vă spun aşa. Ordinea de zi a fost aprobată de Comitetul liderilor şi a fost înaintată plenului.

Ordinea de zi modificată tocmai a fost aprobată în şedinţa de Birou permanent.

Staţi puţin! Pe procedură. Atât timp cât în plen niciun lider de grup nu a propus modificarea ordinii de zi, care tocmai ne-a fost transmisă de la Biroul permanent, deci n-am ce să supun la vot.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Noua ordine!

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, nu se supune niciodată noua ordine de zi.

Lunea se supune la vot numai dacă se modifică ordinea de zi, la propunerea liderilor.

Bun.

Mergem mai departe.

Deci, ordinea de zi este cea care s-a aprobat în şedinţa de Birou permanent. Biroul permanent a propus, Comitetul liderilor a aprobat.

Doamna Mînzatu şi apoi domnul Năsui, la dezbateri generale.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Social Democrat consideră această iniţiativă legislativă bine-venită - 4 milioane de familii de români sunt beneficiarele unor contracte de credite şi leasing în România, zeci de mii de cazuri de familii care au ajuns în instanţă din cauza unor clauze abuzive din contractele cu instituţiile care le-au acordat credite.

Considerăm că proiectul de lege, iniţiat de senatorul Zamfir, reglementează o relaţie între debitori şi creditori, bazată pe principii foarte importante - echitate şi bună-credinţă.

Şi, în acest sens, credem că acest proiect de lege va aduce normalitate şi în România, pentru că şi în ceea ce priveşte accesarea produselor financiare, băncile, în România, îşi permit, au resursele, dar au şi obligaţia să se comporte faţă de consumatorul român la fel cum se întâmplă în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Astfel încât, da, susţinem acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Năsui, Grupul USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Legea aceasta, deşi îşi doreşte să facă un lucru bun, să ajute românii, şi mai ales pe cei care au credite la bănci şi care vor să-şi ia credite la bănci, prin a le da o dobândă mai mică, de fapt o să-i oropsească. De ce? Pentru că o să creeze o clientelă întreagă, de oameni care au un risc foarte mare, anume, de români care nu au venituri mari, care nu au garanţii de dat pentru creditele pe care le au, care au un risc inerent mai mare şi care acum puteau să acceseze credite de la bănci sau de la IFN-uri, printr-o dobândă mai mare pe care o plăteau, care le reflecta riscul. Aceşti români, acum, nu vor mai putea lua credite deloc. Noi nu putem, prin această lege, să obligăm IFN-urile să dea vreun credit - sper că realizăm asta -, putem doar să le limităm dobânda la care dau creditul, şi aceasta este exact ceea ce face acest proiect de lege. Dacă limităm această dobândă, românii care până acum îşi luau credite de acolo, vor fi livraţi unor cămătari, aşa cum existau şi înainte să apară aceste IFN-uri şi aceste bănci, şi vom renaşte o piaţă a cămătăriei.

Este un lucru bun să încercăm să-i ajutăm, dar aceasta nu este calea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Vosganian, Grupul ALDE.

Se pregăteşte domnul Neagu, de la PNL.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Poate că având în vedere că iniţiatorul, domnul Daniel Zamfir, este liderul Grupului ALDE din Senat, poate că, implicit, s-ar fi sugerat susţinerea pe care ALDE o dă acestui pachet de iniţiative legislative, mai ales în varianta îmbunătăţită în dezbaterile din comisiile din Camera Deputaţilor.

Vreau, însă, să adaug ceva. Se lasă impresia că acest act normativ este un atac îndreptat împotriva sistemului bancar, şi asta este ceea ce eu aş vrea, în cele ce urmează, să combat.

Sistemul bancar românesc a avut un rol foarte important în România, în depăşirea crizei din anii 2009-2014. O bună parte din creditele pe care le-a acordat sistemul bancar nu s-au mai reîntors şi probabil că circa un sfert din totalul creditelor din portofoliul sistemului bancar a trecut în categoria celor neperformante.

De aceea, rolul pe care sistemul bancar românesc l-a avut în preluarea unor riscuri în perioada de criză şi avantajele pe care stabilitatea sa le-a avut în economia românească sunt incontestabile, şi eu, de la această tribună, vreau să evoc acest rol pe care sistemul bancar l-a avut şi rolul pe care sperăm să-l aibă în continuare în susţinerea dezvoltării economiei româneşti.

În acelaşi timp însă, nu putem să nu acceptăm că educaţia financiară a românilor nu ţine pasul cu dezvoltarea economică.

În acelaşi timp, trebuie să acceptăm faptul că există o anumită asimetrie în ceea ce priveşte riscurile, între sistemul bancar şi persoanele care accesează la resurse bancare, şi acelaşi lucru este valabil şi în zona instituţiilor financiare nebancare.

Noi, în Camera Deputaţilor, am dezbătut această iniţiativă legislativă şi am făcut câteva adăugiri, astfel încât, pe de o parte, să diminuăm riscurile persoanelor care solicită resurse financiare şi, în acelaşi timp, să permitem o funcţionare corectă a instituţiilor financiare nebancare, urmând şi experienţa altor state.

Această iniţiativă este rezultatul, aşa cum a ieşit din Camera Deputaţilor, din comisie, rezultatul unui dialog neîntrerupt şi cu actorii pieţei, astfel încât cred că, în acest moment, putem purcede la votarea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Neagu, Grupul PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule Iordache.

Nu putem susţine această iniţiativă legislativă, din trei motive.

Un motiv ni s-a adus înainte de către colegul meu.

Şi, totuşi, domnule preşedinte de şedinţă, ar fi trebuit să intrăm, să votăm în plen modificarea ordinii de zi, chiar dacă ea a avut acceptul în Biroul permanent şi, să spunem, şi a liderilor de grup; a fost anunţată de ieri.

Al doilea motiv vine din ceea ce, contrar celor afirmate de domnul Vosganian, eu spun că, totuşi, nu s-a discutat extrem de aplicat, nu doar pe această lege, ci şi pe celelalte două care vin de la colegul nostru, Daniel Zamfir, pe care eu îl salut şi-l respect. Deci ar fi trebuit, totuşi, să avem mai multe date, mult mai multe date, şi nu într-o viteză maximă, ieri, să închidem acest subiect ca şi când cineva l-ar fi negociat pentru ceva ce ar urma nu astăzi, ci mâine, sau poate de anul viitor.

Credem că modalitatea aceasta de abordare nu este extrem de bună şi nici pragmatică pentru ceea ce va fi cu aceste proiecte de lege.

Şi acum, revenind la acest proiect de lege. A interveni indiferent cum, într-o formă mercurială, într-o zonă finanţabilă nu este un lucru care ar trebui să se producă pentru România de astăzi.

Şi vă spun de ce. Eu nu discut numai de faptul că avem acces din ce în ce mai puţin - persoane juridice, adică firme, şi persoane fizice - la sistemul de creditare bancar. Eu spun că avem o dublă măsură. În principiu, noi încercăm aici să gestionăm ceea ce înseamnă veniturile şi cheltuiala statului român pentru ceva. Pentru că facem buget al statului român nu pentru noi şi pentru partea bugetară, ci pentru România şi români.

Şi atunci noi observăm altceva. Noi observăm că, în principiu, nu colectăm ceea ce ar trebui să colectăm, că ne împrumutăm de fiecare dată şi facem trageri, obţinând ceea ce trebuie să obţinem de la o masă lichidă în piaţă, adică bănci, dar venim, în acelaşi timp, să încercăm să le redisciplinăm, încât să sune bine faţă de populaţie sau, şi mai mult, acolo unde lăsăm o marjă, cum sunt FNI-urile, să-şi rezolve o problemă de reglementare, prin cerere din ofertă, prin piaţă, să mai introducem o formulă mercurială. Nu este chiar corect, ţinând cont că sustenabilitatea noastră vine din sistemul bancar. Cred că ar trebui să fim mult mai prudenţi în momentul în care începem discuţii, în această formă sau alta, în care să restricţionăm sau să găsim formulă de restricţionare a creditelor bancare, cu atât mai mult cu cât se pare că unul din motivele pentru care nu pornim proiecţia Bugetului de stat pe 2019 este că nu ştim cum îl închidem pe cel din 2018, că nu obţinem veniturile scontate la vistieria statului şi vom apela în continuare şi în continuare la creditări.

Şi mai cred ceva şi mai credem ceva: că nu întâmplător ieri, pe repede-nainte, am dat drumul la această legislaţie, atât timp cât tocmai Ministerul de Finanţe al României ne spune că intenţionează să introducă o taxă pe lăcomie. Cred că este un pic aberant, un pic prea mult şi nu ne aduce servicii în acest moment. Să ştiţi că dezvoltarea României, în continuare, depinde extrem de mult nu numai de seriozitatea noastră, ci şi de sistemul bancar existent în România, chiar dacă, am putea spune, este dependent, la rândul lui, de băncile-mamă, de o situaţie general creată în piaţa financiară mondială.

Nu putem susţine acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Bălănescu, când ajungem la amendamente.

A vorbit de la PSD colega dumneavoastră. Când ajung la amendamente... Aveţi nişte amendamente la care vă dau cuvântul.

Haideţi să clarificăm un lucru, stimaţi colegi.

Înainte de a ieşi pe chestiuni de procedură, citiţi, vă rog eu, Regulamentul, art. 38 care spune ce face Comitetul liderilor, şi art. 32.

Deci, Biroul permanent a propus, Comitetul liderilor, la art. 38, aprobă ordinea de zi.

Deci, ordinea de zi cu care am intrat noi astăzi în şedinţa de plen este aprobată de Comitetul liderilor. Asta este!

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Vă dau, domnule Andronache, dar să finalizăm. N-am ce să supun la vot!

Supuneam la vot să finalizăm această dezbatere, dacă astăzi eu vă ceream, plenului, să modificaţi ordinea de zi. Eu nu vă cer să modificaţi ordinea de zi! Mergem pe ordinea de zi, la care domnul Vîlceanu, colegul dumneavoastră, tocmai a participat, la Comitetul liderilor.

Gata!

Vă mulţumesc.

Am finalizat.

Am prezentat raportul, avem cinci amendamente respinse.

Amendamentul 1 nu se susţine.

Amendamentul 2, pe care-l voi supune votului.

Domnul Bălănescu. Un minut, amendamentul 5¹.

Haideţi! Păi, aţi ridicat mâna! Vreţi să-l susţineţi?

Îl supun votului. (Vociferări.)

Păi, vrea să intervină!

Haideţi să ne hotărâm.

Voi supune trei amendamente votului.

Vă rog, aveţi un minut să vă exprimaţi punctul de vedere, după care, prin vot, le tranşăm.

Domnul Alexandru Bălănescu:

Stimate şi stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aş vrea să supun plenului situaţia destul de delicată cu privire la aplicarea legii în timp.

În această lege se prevede retroactivitatea, în sensul că se aplică şi contractelor de împrumut care au fost încheiate înainte de publicarea acestei legi.

Or, acele contracte fiinţează după principiul tempus regit actum. Cu alte cuvinte, ceea ce reglementează actul încheiat - contractul - este după legea la care el a fost înfiinţat.

De aceea, eu vă supun acest amendament în discuţie. Este vorba de propunerea mea, ca acest amendament să aibă în vedere noua lege, cel puţin contractele de la data când ea intră în vigoare, şi să reglementeze pentru partea imprevizibilă a contractului, în niciun caz şi pentru partea anterioară.

Cu privire la celălalt amendament, aşa cum a fost expus, urmează ca, prin vot, să se dispună asupra lui. Eu îl menţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

S-au terminat dezbaterile.

Supun votului... (Vociferări.)

Păi, ştiu. A vorbit din partea dumneavoastră! A vorbit! Nu sunteţi iniţiator! A vorbit colegul dumneavoastră, domnul Neagu.

Bun.

Supun votului amendamentul respins...

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli (din sală):

Amendamentul meu!

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule, supun votului amendamentul respins.

Este amendamentul domnului Bălănescu.

Dumneavoastră nu aveţi. Îmi pare rău!

Nu aveţi amendament respins dumneavoastră!

Supun votului amendamentul respins. (Vociferări.)

Sunt cinci amendamente. Suntem la art. 2.

La nr. crt. 2, uitaţi-vă, sunt la 5¹!

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli (din sală):

Este amendamentul meu!

Domnul Florin Iordache:

Nu sunteţi dumneavoastră, domnule! Uitaţi-vă pe raport! Despre ce vorbim?!

Domnule coleg, dacă nu sunteţi?! E amendamentul domnului Bălănescu! Punct!

Supun votului amendamentul respins. Să înceapă votul.

52 de voturi pentru, 91 de voturi împotrivă şi un coleg nu şi-a exprimat votul.

Amendamentul nu a fost respins şi a fost acceptat.

Vă rog.

Mergem mai departe. (Vociferări.)

Nu, domnule, eu am supus... Numai puţin!

Deci, la solicitarea liderului Grupului PSD, reluăm votul.

Domnul Bălănescu înţeleg că a susţinut un alt amendament, vizavi de neretroactivitate.

Domnule Bălănescu, de asta v-am spus că aţi vorbit despre ceva şi supunem votului altceva!

Deci, încă o dată.

Vă rog.

Domnul Bălănescu, iniţiator, a susţinut 5¹. Aceasta era ideea.

Vă rog, domnule Andronache.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Dacă dumneavoastră aveţi un raport, colegii din sală au alt raport, înseamnă că ne aflăm în faţa unui viciu de procedură.

Ca atare, singura soluţie ar fi să vedeţi dacă aveţi forme identice ale raportului. În situaţia contrară, ar trebui să ne întoarcem la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule Andronache, este acelaşi raport.

Să ajungem la 5¹ c) trebuia să trecem de 5¹ a). Mie mi s-a părut normal să discutăm despre indicii... să-i luăm în ordine.

Şi colegul dumneavoastră, domnul Sitterli - de aceea nu i-am dat cuvântul - are amendament la 5¹, la c), dar până la c) suntem la a). Deci asta este.

Da. Da, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Nu vă supăraţi, aici, în faţa noastră, s-a susţinut un amendament. Noi, care am fost atenţi, am înţeles că este vorba despre problematica retroactivităţii.

Domnul Florin Iordache:

Corect, 5¹ c).

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi eu am votat pentru. Cu toate acestea a căzut, că n-a primit majoritatea voturilor.

Domnul Florin Iordache:

Corect.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aceasta este situaţia.

Domnul Florin Iordache:

Corect, amendamentul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

5¹ c) s-a votat, pentru că asta s-a susţinut. Dacă nu s-a susţinut un amendament, de ce s-a mai supus votului?

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule Márton Árpád, aveţi dreptate, 5¹, susţinut de domnul Bălănescu, a fost respins. Dar ca să ajungem la c), normal este să trecem de a) şi de b). Bun.

Deci 5¹ c) a fost respins.

Rog colegii, liderii de grup, să aibă raportul cu amendamente respinse. Deci a fost respins c).

Revin.

Vă rog, doamnă.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Vă solicit reluarea votului pe amendamentul anterior deoarece unii oameni au votat un amendament, şi alţii alt amendament.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Doamnă, eu vă propun aşa. Toţi aveţi tabelul cu amendamente respinse. Rog multă atenţie din partea...

Rugaţi colega să ia loc, să putem urmări. Da. Şi când ajungem, reluând votul, doamnă, ajungem şi la c). Dar ca să puteţi urmări, nu putem merge pe sărite. Până la c) avem...

Procedură, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Confuzia e născută din faptul că raportul în sine este întocmit defectuos. Fiecare amendament trebuia să fie la un anumit număr marginal, la un anumit număr curent.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Fiecărui număr curent trebuia să-i corespundă un anumit amendament.

În raport, cine a întocmit acest raport, în mod defectuos, în grabă, pentru că aşa s-a lucrat ieri la comisie - am fost convocaţi cu jumătate de oră înainte de şedinţă -, a comis această greşeală. La un singur număr curent a inserat 3, 4 amendamente.

Este imposibil de lucrat cu un astfel de amendament. Şi vă solicit să supuneţi votului retrimiterea la Comisia juridică, pentru a întocmi un raport corespunzător, pentru a lămuri aceste chestiuni legate de numerotarea amendamentelor.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Noi nu avem aici un singur amendament, la pct. 1, avem 3, 4 amendamente. Vedeţi că sunt mai multe litere şi mai mulţi colegi au formulat amendamente.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Stimate coleg, voi supune votului retrimiterea, dar în condiţiile în care retrimiterea nu va întruni numărul de voturi necesare, voi lua amendament cu amendament şi le voi supune votului, ca să puteţi urmări toţi.

Să înceapă votul vizavi de propunerea de retrimitere.

Să înceapă votul.

Voturi pentru - 55, 95 de voturi împotrivă, două abţineri. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Să puteţi urmări, voi supune votului dumneavoastră fiecare amendament de pe lista de amendamente respinse.

La poziţia 1 marginal, discutăm de art. 5¹, amendament respins - Claudiu Năsui. Să înceapă votul.

Când ajung la amendamentul dumneavoastră îl supun votului. Fiecare amendament va fi supus votului.

Urmăriţi, vă rog, tabelul. (Vociferări.)

Da, domnule, numai puţin.

Deci, 50 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins.

Domnule Sitterli, aveţi amendament. Când ajung la poziţia respectivă, vă dau cuvântul.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli (din sală):

E făcut amendamentul, dar nu e trecut în raport!

Domnul Florin Iordache:

Păi, şi atunci, eu la ce să vă dau cuvântul, domnule? (Vociferări.)

Domnule Sitterli, aveţi amendament. (Vociferări.)

Domnule Sitterli, aveţi amendament la 5¹, dar îl găsiţi la marginal 3. (Vociferări.)

Păi, dacă nu e trecut în raport? Dumneavoastră aveţi amendament, la eliminare, la alin. (3). (Vociferări.)

Domnule Sitterli, n-am ce să supun votului, ce nu există. Eu supun... deci a fost... (Vociferări.)

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli (din sală):

E la comisie. Păi, dacă s-a discutat la comisie...

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Năsui, vă rog.

Domnule Sitterli, luaţi loc în bancă. Trebuia să depuneţi amendament, să-l pot supune votului. (Vociferări.)

Unde? Ce amendament? Nu stau să mă cert cu dumneavoastră.

Domnul Năsui.

Vă rog frumos.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc.

Pentru a susţine eliminarea acestui articol. Voiam doar să vă spun că astăzi Bursa de la Bucureşti a deschis pe -7%.

Lucrurile pe care le facem în această Cameră chiar au impact în economie. Gândiţi-vă foarte bine ce veţi face şi cum veţi vota, pentru că tot ce facem acum are consecinţe.

Deci, vă rog să votaţi pentru eliminarea acestui articol.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă rog.

Domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da. E posibil să fie o zi tensionată, cu tot ceea ce se va întâmpla aici, pe repede înainte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă reamintesc faptul că în acest Parlament, anul trecut, s-a întâmplat de cel puţin 5 ori să nu mai apară amendamente în raport. Amendamente care au fost discutate la comisii, inclusiv cu colegii dumneavoastră de partid.

Deci, din respect faţă de fiecare coleg al nostru, haideţi să clarificăm această problemă. Un coleg a depus un amendament. Colegii noştri sunt martori că s-a discutat la comisie. Amendamentul nu există în raport. Mergem pe ideea că s-a comis o greşeală. Haideţi să o reparăm. Şi, fiecare coleg, că va fi amendament respins, că va fi amendament admis...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Popescu, toate amendamentele, repet, care au fost depuse şi se regăsesc în tabel...

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte,

Întrebaţi consilierii acestui Parlament, că sunteţi mai vechi ca mine. La 14.000 de amendamente la Legea bugetului...

Domnul Florin Iordache:

Aici nu discutăm...

Domnul Pavel Popescu:

... se fac 1.000 de greşeli. Nu s-a trecut...

Domnul Florin Iordache:

Bun. Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

... amendamentul în raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Ce facem ca să-l trecem? (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Sitterli, vă rog.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art. 5¹ alin. (1) se prevede că în raporturile juridice dintre consumatori şi profesionişti, inclusiv comercianţi, dobânzile penalizatoare pot produce dobânzi doar în baza unei convenţii speciale şi numai pentru depăşirea scadenţei cu mai mult de un an.

Amendamentul meu este de a se elimina din textul de lege sintagma "inclusiv comercianţi", pentru că, potrivit dispoziţiilor legale, în prima teză se vorbeşte de consumatori şi profesionişti, astfel că în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil se arată că sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere.

Prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, la art. 8 este definită noţiunea de profesionist, care include categoriile de comerciant, întreprinzător şi aşa mai departe.

Iată că în noţiunea de profesionist este definită şi inclusă cea de comerciant, astfel că este inutil să trecem în lege că în raporturile dintre consumatori şi profesionişti - profesionişti care sunt şi comercianţii -, să punem virgulă, să spunem "inclusiv comercianţi", deşi noţiunea de profesionişti include pe cea de comerciant.

Acesta este amendamentul meu - să eliminăm de după virgulă "inclusiv comercianţi", pentru că am spune, s-ar traduce, între consumatori şi profesionişti. Practic, această noţiune de profesionişti...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

... o include şi pe cea de comercianţi. Este o noţiune care reglementează corect textul de lege. Şi eu zic că este mult mai bun aşa cum am formulat.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Niţă, vă rog, luaţi loc în bancă.

Deci, supun votului amendamentul propus de domnul Sitterli. Să înceapă votul.

66 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă. A fost respins.

Revenim. A fost respins. Mergem mai departe.

Calm, şi le rezolvăm pe toate.

2 marginal. Avem amendament - lit. a), la art. 5¹ - amendamentul domnului Bălănescu, amendament respins. Să înceapă votul.

A fost acceptat cu 116 voturi pentru, 44 de voturi împotrivă. A fost acceptat.

Mai departe. La lit. b) avem amendamentul domnului Firczak. Dacă se susţine? Nu se susţine.

La lit. b) nu se susţine.

La lit. c) este un amendament care se susţine, al domnului Bălănescu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la lit. c). Să înceapă votul.

98 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, 10 abţineri. A fost acceptat.

3 marginal. Am ajuns la eliminarea alin. (3) al art. 5¹. Se susţine? Nu se susţine. (Vociferări.)

Păi, nu, staţi puţin. Este şi Grupul USR. Da. Chiar vă rog.

Grupul USR, vă rog.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Chichirău.

De eliminare a alin. (3), doamnă, da?

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Exact. Nu aveţi un punct marginal separat, dar avem la al treilea amendament eliminarea alineatului...

Domnul Florin Iordache:

3...

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

... lit. b).

Domnul Florin Iordache:

Da, da, da.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Da?

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă.

Supun votului amendamentul respins de la alin. (3) la 5¹. Să înceapă votul.

62 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă. A fost respins.

4 marginal - 5². Dacă se susţine?

Domnul Sitterli, vă rog.

Este o eliminare la 5². Acesta e amendamentul dumneavoastră. Şi apoi supun votului amendamentul domnului Bălănescu.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

La 5². "Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii".

Domnule preşedinte,

În momentul în care eu am un contract în derulare, încalc mai multe principii. În primul rând, neretroactivitatea legii şi, în al doilea rând, pun grav în pericol securitatea circuitului actelor juridice.

Or, nu pot să mă joc cu securitatea actelor juridice. În momentul în care eu am o lege care a fost în vigoare în momentul în care am încheiat un act şi am avut previzionat pe viitor un anumit comportament contractual, eu să vin să modific prin lege şi să am în vedere şi actele, pentru că încalc principiul tempus regit actum.

Când am act normativ care se aplică pentru trecut se încalcă atât Constituţia, Codul civil şi toate legile care asigură circuitul actelor şi securitatea circuitului actelor juridice.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Supun votului propunerea de eliminare a domnului Sitterli. Să înceapă votul.

72 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă. A rămas amendament respins.

Merg mai departe. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la 5² - amendamentul domnului Bălănescu. Să înceapă votul.

109 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, nicio abţinere. Amendamentul a fost acceptat.

Da, vă rog, doamnă.

Doamna Chichirău.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Am două clarificări. Votul anterior, pe care l-aţi dat pentru Grupul USR, se referea la marginal 3. Pe când eu susţineam marginal 2 - lit. b), spre sfârşit. Avem mai multe amendamente.

Deci susţineam... înţelegeţi? La marginal 2 aveţi 4 amendamente, de fapt.

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă.

Deci, bănuiesc că dumneavoastră vreţi să supun şi alin. (2).

Da, doamnă.

Da, îl văd, doamnă, eu am raport.

La 2.

Doamna Cosette-Paula Chichirău (din sală):

Şi dumneavoastră aţi supus votului marginal 3.

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă. Îl supun şi pe acela. Am întrebat dacă îl susţine cineva, şi nu aţi intervenit. Bun. Aţi intervenit la celălalt.

Supun, n-am nici problemă să-l supun şi pe acesta, de eliminare, la care sunteţi... (Vociferări.)

Bun. Treceţi în bancă, supunem votului şi veniţi la... sau, vă rog, haideţi, şi apoi supun votului propunerea de eliminare.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Da. Voiam să fac o observaţie, apropo de ultimul amendament pe care l-aţi votat. Este neconstituţional. Nu puteţi vota retroactivitatea. Şi oricum vom ataca la Curte şi va pica, dar e păcat că totuşi l-am votat aici.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Curtea, în înţelepciunea ei, va analiza. Deci, la solicitarea Grupului USR, supun votului dumneavoastră şi propunerea de eliminare la alin. (2) lit. b), la 5¹. Să înceapă votul.

55 de voturi pentru, 108 voturi împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Am finalizat dezbaterea. Rămâne la votul final, la ora 12,00, sper eu.

Mergem mai departe.

2. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; PL-x 85/2018.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu.

Domnul Halici.

Domnule Halici, lăsaţi-o pe doamna şi prezentaţi raportul. (Vociferări.)

Păi, organizaţi-vă.

Vă rog, raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru buget.

Domnul Nicuşor Halici:

Da. Mulţumesc.

Raport comun privind Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în 26 februarie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aspecte privind creanţele cesionate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii din cele două comisii, cu majoritate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege sus-menţionat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii?

Da, doamna Chichirău, la dezbateri generale.

Vă rog, doamnă.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Da, acest proiect, ca şi cel anterior, este un proiect foarte periculos pentru economia României.

Practic, această lege încurajează neplata datoriilor, pentru că creanţele cesionate pot fi acum recuperate doar la o sumă limitată la poate, dublul preţului de vânzare.

Deci, dacă cineva a făcut un împrumut de 100 de lei, nu l-a plătit, banca a vândut acea creanţă pentru 10 lei, acea creanţă poate fi recuperată acum doar pentru 20 de lei.

Deci, nimeni în România nu va mai avea nicio motivaţie să îşi plătească creditele.

Aceasta are implicaţii sistemice. Înseamnă că dacă mai mulţi oameni nu-şi plătesc datoriile, băncile nu mai pot face împrumuturi. Deci, de fapt, nu atacaţi sistemul bancar, atacaţi cetăţenii care au nevoie de acces la credite.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Mînzatu.

Se pregăteşte domnul Vîlceanu.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Social Democrat susţine şi această iniţiativă care protejează consumatorii de credite din România.

Situaţiile în care firmele care recuperează, care cumpără creanţe şi recuperează aceste debite şi abuzează de poziţia lor economică faţă de consumatorul român au dus la adevărate tragedii, când, în goană după profit, nu s-a ţinut cont de comportamentul respectivului consumator faţă de instituţia financiară şi de situaţia financiară specifică a acelui consumator.

Considerăm că e nevoie de o reglementare foarte atentă în relaţia dintre consumatorul român şi aceste firme care recuperează creanţe. Şi vom vota această iniţiativă legislativă care este benefică pentru români.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Vălceanu, Grupul PNL.

Domnul Dan Vîlceanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această iniţiativă legalizează în România escrocheria. Şi dumneavoastră sunteţi pregătiţi să votaţi pentru legalizarea escrocheriei. (Vociferări.)

Gândiţi-vă că mergi la bancă să iei un credit şi nu te mai interesează, ştii din start că nu mai trebuie să-l plăteşti. Pentru că nu are nimeni ce să-ţi facă, îţi vei răscumpăra bunul pe dublul sumei cu care el va fi vândut către o firmă de recuperare.

Şi, aşa cum ştiţi, către firmele de recuperare, pentru ca o bancă să mai poată lua ceva de pe urma unor credite neperformante şi de pe urma unor credite pe care cel care le-a luat şi nu le mai plăteşte de, probabil, ani de zile, le dai pe ce poţi. Da?

Ei, de ce să mai plăteşti creditul la bancă sau orice împrumut, dacă poţi să răscumperi bunul pentru nimic? Pentru 10%-20% din suma pe care ai luat-o sau ai contractat-o de la bancă.

Deci, repet, ca să nu intru în prea multe detalii, pentru că ştiţi şi dumneavoastră exact ce veţi vota astăzi, nu trebuie să vă explic eu acum. Este legalizarea escrocheriei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile generale.

Da. De la PSD a vorbit doamna Mînzatu.

Avem 4 amendamente respinse.

Dacă la art. I se susţine amendamentul? Nu.

Cine? Cine susţine?

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Susţinem acest amendament. Acest proiect de lege este unul care va avea efecte extrem de nocive.

Vă anunţ, doar pentru bănci, scăderea în Bursă a fost de 15% azi. Şi motivul pentru care a fost de 15% a fost pentru că e limitată la 15%. Mâine se anunţă noi scăderi, evident, din cauza acestor prevederi pe care le punem aici, în lege, şi nu numai, dar mai ales din cauza acestora.

Deci, rugămintea mea e să votaţi acest amendament.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Supun votului amendamentul respins, art. I. Să înceapă votul.

52 de voturi pentru, 102 voturi împotrivă, 4 abţineri. Amendament - respins.

71³, dacă se susţine? Nu.

(Doamna deputat Cosette-Paula Chichirău solicită să ia cuvântul.)

Doamnă, sunt la marginal 2 - 71³ alin. (1).

Vă rog, doamnă.

Marginal 2.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Marginal 2, exact, alin. (1), că avem mai multe alineate. "Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul cedat, care are calitatea de consumator, mai mult decât suma datorată ca debit principal". Asta înlocuieşte textul iniţial, care se referea la dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dar tot dumneavoastră, mai departe, propuneţi şi eliminarea. Tot aici. Da. (Vociferări)

A, dacă nu...

Bun. Mulţumesc.

Dacă nu trece aşa, mai încercăm o dată. Bun.

Supun votului prima propunere a Grupului USR. Să înceapă votul.

60 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă. A fost respinsă.

Supun votului cea de-a doua propunere a USR, tot la 71¹. (Vociferări)

Pe acela l-am respins. Acum...

Până la 4... Staţi puţin, suntem la 3, deocamdată. Până la...

Domnule Sitterli, până la 4... Suntem la 3.

Supun votului propunerea de eliminare, a Grupului USR. Ca să ajung la 4 trebuie să trec de 3. Să înceapă votul.

Eliminarea propusă de Grupul USR, pentru claritate. Eliminarea de la 71³.

52 de voturi pentru, 108 voturi împotrivă, două abţineri. Propunerea de eliminare nu a întrunit numărul de voturi.

Vă rog, doamnă Chichirău, vă rog.

Domnule Sitterli, la 4 vă dau dumneavoastră, domnule.

La 3. Da, doamnă, mai vreţi să interveniţi la 3? Nu.

Vreţi să interveniţi, domnule Sitterli?

Vă rog.

Au fost respinse.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Domnule preşedinte,

Am avut amendament şi la art. 71³ şi la art. 71⁴, pentru eliminare. Le-am trecut în acelaşi material. Şi am arătat că cele două articole încalcă dispoziţiile art. 44 - dreptul la proprietate privată - care prevede că dreptul la proprietate este garantat şi ocrotit în mod egal, indiferent de titular.

Codul civil reglementează împrumutul cu dobândă, prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani, iar împrumutatul se obligă să restituie, după o anumită perioadă de timp, aceeaşi sumă de bani plus dobânda, ca echivalent al folosinţei capitalului.

În contractele de credit, obiectul împrumutului îl reprezintă suma de bani - capital şi dobândă - care este definită de noul Cod civil ca fiind bunuri mobile, fungibile şi consumptibile - art. 539, art. 543, art. 544.

Prin încheierea contractului de credit, împrumutatul primeşte în proprietate, prin remitere, un bun mobil, suma de bani - capitalul, iar după o perioadă de timp este obligat să restituie împrumutătorului capitalul plus dobânda.

Atât capitalul, cât şi dobânda sunt sume de bani, bunuri mobile care sunt în proprietatea privată a împrumutătorului şi pe care acesta are dreptul să le folosească şi să le primească de la împrumutat.

Codul civil prevede modul de transmitere a obligaţiilor prin cesiunea de creanţă - art. 1566 şi următoarele şi subrogaţia - art. 1593 şi următoarele, astfel că o parte a raportului juridic obligaţional se schimbă, debitorul fiind ţinut la a plăti suma de bani, capital şi dobânzi către...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

... noul creditor.

Numai o secundă, domnule preşedinte.

Prin operaţiunea de transmitere a obligaţiilor, obiectul contractului nu se schimbă - atenţie! Astfel că se încalcă principiul libertăţii de voinţă, prin cele două articole, al obligativităţii contractului încheiat, la care părţile nu se pot sustrage, având putere de lege între părţile contractante.

Vreau să vă mai atrag atenţia, domnule preşedinte, că pe lângă încălcarea dispoziţiilor Constituţiei - şi zic...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Sitterli...

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

... textul proiectului de lege încalcă art. 1 - protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Sitterli...

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

... la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Sitterli, v-am oprit.

Domnule Sitterli, discutăm de amendamente, nu de poveşti. (Vociferări.) Bun. Voi supune votului propunerea.

Vă mulţumesc.

Aţi vorbit peste două minute.

Mulţumesc.

Treceţi în bancă, supun votului propunerea de eliminare de la 4.

Mulţumesc. (Vociferări.)

De la 4 marginal. Discutăm de art. 71⁴ - propunerea de eliminare. Să înceapă votul.

53 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă, 5 abţineri. Propunerea de eliminare nu a întrunit...

Am ajuns la 5 marginal, suntem la art. 71⁵. Grupul USR are o propunere. Dacă se susţine? La art. 71⁵. Dacă nu, supun votului propunerea dumneavoastră de la art. 71⁵, de la 5 marginal. (Vociferări.)

Vom sta cât e nevoie, stimaţi colegi, vom prelungi...

Supun votului...

Ei, vedeţi? Haideţi.

Supun votului art. 71⁵, propunerea USR. Să înceapă votul.

55 de voturi pentru, 95 de voturi împotrivă, 13 abţineri. A fost respinsă.

Suntem la 6 marginal. Este vorba de art. II.

Domnul Sitterli.

Domnule Sitterli, vă rog, art. II. Aveţi o propunere...

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Domnule preşedinte,

La art. II - pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prevederile art. 71³ şi art. 71⁴ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori aprobată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin prezenta lege, se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la data intrării în vigoare.

Subliniez - am mai spus şi anterior -, se încalcă Codul civil, se încalcă Constituţia României, se încalcă Protocolul 1 din Convenţia...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

... drepturilor omului.

Solicit eliminarea acelor prevederi privitoare la contractele în derulare.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

Securitatea este importantă. Securitatea...

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli:

... circuitului juridic.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului amendamentul PNL. Să înceapă votul.

53 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, 17 abţineri. Propunerea PNL a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră art. II - propunerea USR de reformulare. Să înceapă votul.

58 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă, 11 abţineri. Şi propunerea USR a fost respinsă.

Şi ultimul. Art. III - amendamentul PNL şi USR, de reformulare. Să înceapă votul.

67 de voturi pentru, 102 voturi împotrivă, două abţineri. A fost respins. Rămâne la votul final.

Proiectul de Lege pentru abrogarea lit. a) a art. 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 521/2018.

Raport suplimentar.

Raport suplimentar. Avem...

Domnul Halici.

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Aţi sărit peste PL-x 164...

Domnul Florin Iordache:

Bun. La 3 avem...

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing precum şi pentru completarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului; este vorba de PL-x 164/2018.

Iniţiatorii doresc? Nu.

"Două cuvinte", vă rog.

Domnul Zamfir, vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să discut foarte mult pe acest proiect de lege. A fost foarte mult dezbătut public.

Doar aşa, vreau să fac o scurtă consideraţie, cu voia dumneavoastră, pentru că am văzut aşa, cu câtă mânie proletară foştii mei colegi de la PNL înfierează aceste legi.

Vreau să le aduc aminte, mai ales celor care sunt foarte vehemenţi, aşa, că sunt 14 colegi de la PNL semnatari ai acestor proiecte de lege. Văd că acum sunt aşa de vehemenţi că e neconstituţional, că omorâm sistemul bancar. Să-i convingă întâi pe cei care au semnat proiectele de lege şi după aceea lucrurile vor fi mult mai clare.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnule Năsui, ajungem la dezbateri. Până la dezbateri - raportul comisiei.

Deci discutăm raportul din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru politică economică. Cine prezintă?

Domnul Halici.

Sunteţi de serviciu, vă rog.

Domnul Nicuşor Halici:

Raport comun.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul, în data de 26 februarie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru industrii a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii din cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi, pentru stenogramă, în vederea îndreptării unei erori materiale, domnule preşedinte, vreau să fac precizarea că la art. 15 alin. (3), în loc de "alin. (3)" se va citi corect "alin. (1) şi (2)". E o eroare materială.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Nu sunt. Bun.

A, domnul Cupşa, vă rog, cum să nu?

Nu avem amendamente.

Domnul Cupşa, la dezbateri generale.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Această lege ar fi trebuit retrimisă la comisie. Iniţiativa legislativă are drept izvor o nevoie reală - cea privitoare la schimbarea încadrării normative a unora dintre infracţiunile care privesc desfăşurarea activităţii de construcţii. (Vociferări.)

Iertaţi-mă, a, mă scuzaţi.

Domnul Florin Iordache:

Nu. Următoarea este cu construcţia. Acum e cu instituţii de credit.

Reveniţi data... Bun.

Dacă nu mai sunt intervenţii, neavând amendamente, rămâne la votul final.

Pregătiţi-vă, acum e cu construcţiile.

Suntem la...

4. Proiectul de Lege pentru abrogarea lit. a) a art. 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 521/2018.

Iniţiatorii intervin? Nu intervin.

Avem raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Domnul Halici. Raport cu 4 amendamente admise.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc.

Raport comun.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 8 octombrie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. 24 lit. a) din Legea nr. 50/1991.

Membrii comisiilor reunite, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport favorabil pentru proiectul de lege în cauză.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Grupul USR, domnul Ion Stelian.

Şi apoi, domnul Cupşa.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Propunerea legislativă e de o gravitate extremă, pentru că se permite practic construirea unor căi de comunicaţii - poduri, autostrăzi, a unor excavări, se permit exploatările de cariere, balastiere, fără autorizaţie de construire. O debandadă totală în această zonă.

Care este interesul dumneavoastră, al celor de la putere? Să serviţi "regii asfaltului"? Să îi lăsaţi pe cei care acţionează în această zonă de foraje, excavări, prospecţiuni geologice, proiectare şi exploatare de cariere? Care este interesul, de fapt?

Liviu Dragnea, liderul suprem, a spus, în discursul care pur şi simplu a terifiat o ţară întreagă, a înfricoşat o ţară întreagă, a spus că trebuie să construim România nouă, cu orice chip, chiar şi cu încălcarea legii, important e ce rămâne după ce construim. Nu-i aşa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să dăm dovadă de responsabilitate, să construim cu respectarea legii şi cu respectarea autorizaţiilor de construire.

Să nu vă mire, şi să vă asumaţi personal răspunderea, fiecare dintre dumneavoastră care veţi vota această lege, în momentul în care - Doamne, fereşte! - va cădea un pod construit fără respectarea legii, fără autorizaţie, cum spune acum legea, atunci când se va surpa o bucată de autostradă, răspunderea aceasta v-o asumaţi.

Sigur, legiuitorul, prin Constituţie, nu răspunde pentru votul dat, dar, în realitate, dacă se va întâmpla sau când se va întâmpla o asemenea grozăvie, să ştiţi sigur că este vina dumneavoastră.

Constructorii construiesc, primesc un ban şi construiesc. Vor fi traşi la răspundere, probabil. Dar cine le-a permis să facă acest lucru şi să construiască fără autorizaţie, fără să-şi primească nicio pedeapsă, aceştia sunt parlamentarii, legiuitorul.

Gândiţi-vă de zece ori înainte să votaţi o asemenea aberaţie!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cupşa, vă rog.

Şi apoi, domnul Márton Árpád. (Vociferări.)

Nu, domnul Călin - ultimul vorbitor. În ordine, vă rog frumos.

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Această iniţiativă legislativă are drept izvor o nevoie reală. Respectiv, în disciplina în construcţii, angajarea răspunderii trebuie să urmeze un crescendo firesc - de la răspunderea civilă, trecând prin răspunderea contravenţională, trebuie să ajungă la răspunderea penală.

În prezent, din păcate, din cauza imperfecţiunii acestei legi - a Legii nr. 50/1991 - răspunderea penală se angajează pentru nişte cauze în care nu ar trebui să se angajeze această răspundere, ci eventual răspunderea contravenţională.

De exemplu, în prezent, este infracţiune să înfiinţezi o tabără de corturi fără a avea o autorizaţie. Este în mod cert o greşeală a legiuitorului din anii '90, atunci când a inclus o astfel de lipsă a autorizaţiei drept cauză a angajării răspunderii penale.

Însă ceea ce faceţi astăzi, dacă veţi vota - pentru că Partidul Naţional Liberal nu va vota acest text de lege modificator -, ceea ce faceţi astăzi este de o gravitate excepţională.

Aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, se vor putea construi viaducte, se vor putea construi ceea ce se numeşte generic lucrări de arte - viaducte, poduri, tuneluri - fără autorizaţie, iar sancţiunea să fie una total nepotrivită. Sancţiunea, angajarea răspunderii, va fi una de natură contravenţională.

Aşadar, în ceea ce priveşte disciplina în construcţii, în România se va produce un dezastru.

În România nu va mai constitui cauză pentru angajarea răspunderii penale, drept urmare, nu va mai fi infracţiune, de exemplu, să înfiinţezi exploatări de gaze şi exploatări de petrol fără a avea o autorizaţie.

Nu va mai fi o infracţiune faptul că înfiinţezi exploatări, cariere, în considerarea lipsei unei astfel de autorizaţii.

Deci disciplina în construcţii ne interesează pe fiecare dintre noi. Urmările nerespectării obligaţiilor pe care constructorii le au ne privesc pe fiecare dintre noi.

Încă o dată, intervenţia era necesară, pentru că, pentru o parte din aceste încălcări ale obligaţiilor stabilite prin Legea nr. 50/1991, lipsa autorizaţiei, de exemplu, cum vă spuneam, pentru înfiinţarea unei tabere de corturi nu trebuie să constituie o infracţiune.

Însă ceea ce faceţi dumneavoastră este de o gravitate fără precedent. Viaducte, poduri, tuneluri, exploatări de gaze, exploatări petroliere, cariere se vor putea înfiinţa încălcând legea, răspunzând doar contravenţional pentru fapta pe care o vor face cei care vor nesocoti disciplina în construcţii.

Partidul Naţional Liberal nu poate vota o astfel de lege care pune în pericol sănătatea, integritatea fiecăruia dintre noi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Se pregăteşte domnul Călin.

Şi o să-l invit pe domnul Suciu să ne propună o prelungire de program, apoi.

Suntem la poziţia 4, domnule Suciu. Vă rog să stabiliţi până la ce poziţie discutăm.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege - totuşi trebuie să spunem clar - prin ultima variantă, face o modificare a penalităţilor în cazul nerespectării legii.

Legea rămâne în vigoare. Obligativitatea obţinerii acestor autorizaţii rămâne în vigoare, numai că, pentru anumite situaţii, nu se mai prevede sancţiunea penală.

În forma iniţială, abrogarea în întregime a lit. a) ar fi însemnat ca să dăm drumul la demolări în centre urbane, nu mai era protejat patrimoniul naţional construit, şi să dăm drumul la construcţii de super-clădiri, hipermarketuri şi alte asemenea, construcţii multi-etajate, în locul unor monumente existente.

Cu aşa ceva noi nu puteam fi de acord. Drept pentru care am şi solicitat retrimiterea la comisie.

S-a modificat proiectul de lege, în comisiile reunite, neabrogându-se întregul alineat, ci dându-se o reformulare textului de lege, în sensul pe care vi l-am propus.

E posibilă, e discutabilă şi această variantă, dacă nu e periculoasă.

În orice caz, trebuie accentuat un lucru. Rămâne în vigoare obligativitatea de a obţine aceste autorizaţii, şi persoana care încalcă aceste prevederi va răspunde, numai că nu va răspunde pentru toate faptele respective penal, ci va avea o răspundere mai blândă, de ordin financiar.

În mod evident, eu cred că dacă se întâmplă lucrurile pe care colegii noştri le-au spus, oricum persoana va răspunde pentru omor din culpă, da, chiar dacă nu va răspunde şi pentru...

Deci oricum va răspunde penal, dacă se întâmplă acele dezastre despre care se vorbeşte, numai că nu va fi adăugată şi răspunderea penală pentru eludarea obligativităţii acestor autorizaţii.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Călin.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Da, procedură, da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit prelungirea programului de lucru, până la epuizarea dezbaterilor la PL-x 285/2018 - poziţia 10 de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Da. Noi suntem la poziţia 4, deci vom dezbate până la poziţia 10, la PL-x 285. Să înceapă...

Imediat, vă dau pe...

Păi, da, haideţi să stabilim programul şi vă dau dumneavoastră, domnule Cupşa.

Să înceapă votul.

Prelungirea programului până la poziţia 10 - PL-x 285.

112 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 46 de abţineri. S-a prelungit programul până la PL-x 285.

Domnul Cupşa, vă rog, pe procedură. Înţeleg că aveţi o intervenţie.

Şi apoi, domnul...

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Pe scurt. Ca să înţelegeţi care sunt urmările adoptării acestui text de lege.

Dacă vei amplasa un chioşc în zona de protecţie a unui monument, vei răspunde penal. Vei fi condamnat eventual la amendă penală sau vei fi condamnat la o pedeapsă între 3 luni şi un an. Un chioşc, în zona de protecţie a unui...

Pe de altă parte, dacă vei înfiinţa şi vei exploata o sondă în spatele primăriei, care nu este monument istoric, vei răspunde contravenţional. Vei plăti eventual o amendă de până la 100.000 de lei şi vei intra în viitor în legalitate.

Vi se pare că este echilibru? Este echilibru între cele două măsuri? (Vociferări.)

Am citit legea în amănunţime.

Uitaţi-vă... uitaţi-vă, vă rog, încă o dată, la textul care vi se propune! Uitaţi-vă la prevederile art. 3 din Legea nr. 50/1991 şi gândiţi-vă, la votul final, ce veţi face.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Băişanu.

Domnule Călin, ultimul, că sunteţi şi iniţiator, vă rog frumos... (Vociferări.)

Domnul Călin Ion este ultimul, uitaţi. E domnul Băişanu, apoi domnul Paşcan şi aşa mai departe.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că nicio lege nu este perfectă, ea poate fi perfectată în timp, în funcţie de ce găsim în realitate.

Dar aş vrea să vă aduc la cunoştinţă ce s-a întâmplat în judeţul Suceava, mai exact, în comuna Marginea, când un pod de peste 200 de metri a fost luat de o viitură. Statul n-a făcut nimic în timp util şi, evident, bucovinenii, cum sunt hotărâţi şi gospodari, s-au apucat, au pus mână de la mână, cu cai, cu remorci, cu tractoare, au tăiat lemn şi au făcut un pod din lemn. Au rezolvat problema podului, pentru a putea trece, în două zile, da? Statului i-au trebuit doi ani.

Ei, în momentul în care oamenii aceştia au reuşit să-şi ducă drumul în continuare, să rezolve problema aceasta, s-au trezit cu un dosar penal, pentru că făceau astfel de activităţi, cică, pe teren public.

Domnule, suntem nebuni, să nu mai dăm voie nimănui să facă ceva pentru comunitatea respectivă şi să-l băgăm în puşcărie dacă face un drum pe bani proprii, dacă pun mână de la mână şi fac un pod?

Despre asta e vorba. Şi de aceea voi vota această lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Paşcan. (Vociferări.)

Primarii cred că ne vor mulţumi dacă va fi adoptată această lege.

Domnul Paşcan.

Se pregăteşte domnul Călin.

Şi... (Vociferări) ... mulţumesc primarii, da.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca specialist în administraţia publică, vă spun că deschideţi o cutie a Pandorei extrem, extrem de periculoasă pentru România zilelor noastre.

Prin această lege veţi da ghes infracţionalităţii. Veţi - pur şi simplu - face apologia infracţiunilor în zona urbanistică. Este foarte grav, stimaţi colegi.

Singurul lucru care până acum a ţinut o ordine în urbanism a fost tocmai frica de penal. S-au ferit să intervină la reabilitarea unor clădiri, s-au ferit să modifice clădiri-monument istoric, de frica "Beciului Domnesc".

Acum dumneavoastră le îngăduiţi şi le spuneţi, după ce aţi făcut modificările respective, dacă noi vom constata, vă opriţi, vă amendăm. Dacă veţi continua, va deveni o chestiune penală.

Adică îi invitaţi să săvârşească aceste infracţiuni, motivând ce?

Pe de o parte, că ar fi supraîncărcate instanţele de judecată cu astfel de cauze, dar nu s-a plâns nimeni de la instanţă în acest sens, n-am văzut niciun fel de comunicare oficială.

Pe de altă parte, susţineţi că în acest fel am ajunge să satisfacem nişte nemulţumiri ale primarilor, cuantificate în timp.

Este o aberaţie, stimaţi colegi.

Primarii sunt nemulţumiţi că nu au aprobate planuri urbanistice generale. Unii se luptă de un deceniu în acest sens, şi dumneavoastră tot rostogoliţi şi daţi noi termene în acest sens.

Creaţi absolut o aberaţie! Toţi se vor apuca, după ureche, să repare şi clădiri monument istoric, că dacă nu vor fi prinşi nu se va întâmpla nimic, iar dacă vor fi prinşi vor plăti o amendă. Dar gândiţi-vă că acele reparaţii după ureche, fără avize, fără autorizaţii pot fi ireparabile, pot distruge clădiri monument istoric. Credeţi că întâmplător, la nivelul Comisiei pentru cultură, în unanimitate am dat un aviz negativ? Este incredibil!

Cei care nu cunoaşteţi administraţie publică, gândiţi-vă doar logic, sunt nişte argumente pur şi simplu care pot fi înţelese. Nu acceptaţi! Întoarceţi-o la comisie, să o reanalizăm. Nu sunt argumente cele din expunerea de motive. Felul în care aţi ajuns să promovaţi legea şi cu aviz de la Comisia pentru administraţie publică nu rezolvă problema de fond, ci o încurcă şi mai tare.

De aceea, stimaţi colegi, ...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

...vă rog, nu intraţi la finele de an cu o astfel de lege care pur şi simplu va da ghes infracţiunilor pe zona de urbanism. Sunt alte lucruri prioritare pentru această ţară! Nu există o presiune în această zonă! Aţi inventat-o, aţi creat-o!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Şi apoi domnul Călin.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

O singură intervenţie, pentru că, dacă aţi fi fost atent la ceea ce am spus eu şi aţi fi citit raportul, v-aţi fi dat seama că ceea ce aţi susţinut aici nu este adevărat. Pentru că, pentru aceste clădiri de patrimoniu se menţin, ca infracţiune, acele intervenţii despre care aţi vorbit.

Aceasta a fost modificarea de ieri seară.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul Călin.

Vă rog.

Ia lămuriţi, domnule Călin, cum stau lucrurile!

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă a rezultat în urma intervenţiei oamenilor care lucrează în administraţia publică, autorităţile administraţiei publice locale.

Dacă citeşte cineva Legea nr. 50, cap-coadă, o să vadă clar că nu se poate construi nimic în România fără autorizaţie de construcţie.

Când văd aici o explozie de intervenţii, că va construi fiecare când vrea, unde vrea, după ureche, efectiv te minunezi şi zici: "Cineva este paralel cu legea sau n-a vrut să studieze legea".

Articolul 3 din lege spune clar că nu se poate construi nimic şi aproape că enumeră, în unanimitate, tot ce înseamnă lucrări care necesită autorizaţie de construcţie.

Vă mai spun ceva, stimaţi colegi care aţi lucrat în administraţie şi sunteţi specialişti: autorizaţiile de construcţie se eliberează pentru un an de zile şi se prelungesc pentru maximum un an. După aceea trebuie o nouă documentaţie, pentru o nouă autorizaţie de construcţie. Şi acest lucru se realizează, dar sunt şi perioade când se întâmplă să fie câte o fereastră şi inspecţia în construcţie face imediat plângere penală şi este infracţiune orice activitate care se desfăşoară în acest proces amplu pe perioada a doi sau a mai multor ani.

Foarte clar s-a amendat ieri şi am fost de acord cu întoarcerea la comisie, pentru că şi Comisia UNESCO, şi Comisia pentru cultură, pe bună dreptate au contestat ca tot ce înseamnă restaurare, intervenţie la imobil, la monumentele noastre naţionale, istorice, de patrimoniu, să nu fie infracţiune şi a rămas acest lucru. Este în art. 24, unde rămâne infracţiunea.

Dar pentru toate celelalte de ce, stimaţi colegi liberali, nu alergaţi dumneavoastră, care luptaţi dintotdeauna pentru drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, alergaţi doar pentru a băga oamenii la puşcărie? E suficientă o contravenţie... care sunt şi aşa destul de mari!

Pentru că, vă spun un lucru: obligativitatea autorizaţiei de construcţie este clară. Poate sista şi autoritatea locală, prin organele de control, şi inspecţia în construcţii. Orice lucrare care ar fi început fără, în condiţiile în care continuă lucrarea a doua zi, este plângere penală şi e infracţiune.

De ce vedem neapărat eliminarea acestor sancţiuni care pot să fie, până la urmă, şi infracţiune pentru cel care cu adevărat este certat cu legea şi nu înţelege esenţa acesteia?

De aceea, nu venim decât să ajutăm oamenii, să le dăm o mână de ajutor, să investească, să construiască, şi nu neapărat pentru orice eroare - pentru că nu este vorba de lipsa autorizaţiei - el să aibă dosar penal.

Aşa că, eu vă rog, stimaţi colegi, să votăm această lege. Ea este benefică şi pentru beneficiarii lucrărilor de construcţii, şi pentru autorităţile administraţiei publice locale, chiar şi pentru dezvoltarea României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, un minut. (Vociferări.)

Domnule Andronache, doi vorbitori dacă sunt cinci minute! Domnul Cupşa a vorbit mai mult de cinci minute! Sunt două condiţii.

Aveţi un minut. Poftiţi! (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, ...

Domnul Florin Iordache:

Citiţi Regulamentul, domnule Andronache!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...că, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, atunci când se vorbeşte despre probleme de administraţie publică, îmi daţi voie să iau cuvântul şi pentru aceasta vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Cred că astăzi nu ne certam aici între noi, dacă colectivul de lucru de la nivelul MDRAP-ului - de doi ani discutăm problema aceasta - venea foarte, foarte serios cu ceea ce plănuisem, discutasem să intrăm pe modificările legislative.

Eu îi înţeleg supărarea domnului Călin, numai că vă reamintesc, domnule vicepreşedinte al comisiei, că discuţia iniţială a fost să simplificăm procedura de autorizare pe intervenţiile minimale - despre aceasta am discutat prima dată - care nu modifică structura de rezistenţă. Că schimbăm un geam în casă, că facem o modificare, era procedura ca şi pentru un viaduct sau ca şi pentru un pod.

Şi atunci am zis: "Domnule, haideţi să încercăm să venim cu o procedură simplificată".

Problema este că în ceea ce a rămas în lege nu putem merge să spunem că nu este infracţiune, dacă se intervine fără autorizaţie pe un viaduct, pe o autostradă...

Domnul Ion Călin (din sală):

Dar nu e infracţiune!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Este! Este! OK.

Rugămintea mea este să tratăm cu seriozitate problema aceasta şi îi rugăm pe cei de la MDRAP să vină, să ne facem treaba, împreună, pentru că altfel vom ajunge în plenul Parlamentului să ne acuzăm unii pe alţii de fel şi fel de lucruri.

Nu cred că aceasta este, în schimb, principala problemă. Cred că principala problemă e că la ora actuală avem nevoie de 28 de avize şi acorduri pentru o autorizaţie de construire. 28 de avize! Ştiţi ce înseamnă asta? Asta înseamnă că cel puţin 8 sau 9 din ele au dublă reglementare.

De exemplu, regimul de înălţime îl stabilim prin planul urbanistic general, dar solicităm şi avizul autorităţii. Şi aici cred că este problema noastră. Trebuie o dată să simplificăm, să reducem acest număr de avize şi acorduri care înseamnă bani, care înseamnă birocraţie şi multă umblătură...

Domnul Florin Iordache:

Conchideţi, vă rog!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să închei imediat, domnule preşedinte.

Cred că spun nişte lucruri pe care trebuie să le discutăm.

Domnul Florin Iordache:

Dar de ce n-aţi intervenit dumneavoastră, domnule coleg, la dezbateri generale? Nu aveam nicio problemă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Pentru că acest proiect de lege are o parte juridică şi are o parte administrativă.

Repet. Dacă nu vi se pare interesant, nu-i niciun fel de problemă, mă opresc aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Fără îndoială, viitoarea ministră de la MDRAP, venind din administraţie, va fi mult mai aplicată.

Am finalizat.

Avem patru amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii?

La art. 24, intervenţii? Nu.

La art. 26?

La votul final.

5. Reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/20017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 682 din 06.11.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1050 din 11.12.2018; PL-x 597/2017/2018.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Domnul Halici.

Vă rog.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind PL-x 597/2017/2018 privind modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată

În data de 3 august 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate de către Preşedintele României.

Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea proiectului de lege.

În urma dezbaterilor şi a propunerilor formulate, în acord cu criticile Curţii Constituţionale, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului, spre dezbatere şi adoptare, un raport favorabil, fapt pentru care astăzi propunem adoptarea prezentei legi.

Fac precizarea că legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva? Nu doreşte.

Rămâne la votul final.

Are trei amendamente admise.

La titlul legii?

Articolul unic? Nemodificat.

Rămâne la votul final.

Mai departe.

Poziţia 6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni; PL-x 695/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Da, domnule deputat. Vă rog frumos.

A, raportul, da?

Raport comun Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

Vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se majorarea cotei de material lemnos pentru tinerii căsătoriţi, locuitori ai Munţilor Apuseni, precum şi eliminarea obligaţiei stabilite în sarcina prefecţilor de judeţ de supraveghere a corectei aplicări a Legii nr. 33/1996.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii - Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură - au propus spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Acum, ca să fiu explicit şi rapid, vă rog să votaţi această lege. Ea există din 1996, o lege pe care o putem corecta astăzi, o lege pe care n-am putut-o pune în aplicare şi din 1996 am fost şi eu primar. Facem o corecţie pentru Munţii Apuseni, pentru locuitorii Munţilor Apuseni.

Vă mulţumesc anticipat.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi eu vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Dacă la dezbateri generale intervine cineva? Nu intervine.

Avem 16 amendamente admise.

Dacă la titlul legii intervine cineva? Nu.

Nr. crt. 2. Intervine cineva? Nu.

De la 2 la 11 intervine cineva? Nu.

De la 12 la 16?

Rămâne la votul final; are caracter organic.

7. Propunerea legislativă privind urgentarea realizării lucrărilor necesare înscrierii terenurilor agricole şi silvice în sistemul de cadastru şi carte funciară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 649/2018. Propunere de respingere.

Domnule Halici, vă rog.

Este vorba de Pl-x 649/2018. Vă dau eu raportul. Este raport de respingere.

Domnule Halici, Pl-x 649/2018.

Domnule Varga, vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule vicelider.

Senatul a respins această propunere legislativă cu care au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cele două comisii.

Consiliului Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au avizat negativ.

Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri legislative, cu observaţii şi propuneri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri ce vizează urgentarea realizării lucrărilor necesare înscrierii terenurilor agricole şi silvice în sistemul de cadastru şi cartea funciară, reducerea termenelor procedurale instituite în cadrul Legii cadastrului şi a publicităţii...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Varga, numai puţin!

Calm.

Domnule Varga, discutăm de propunere de respingere.

Discutăm de Pl-x 649/2018.

Domnule Varga, Propunerea legislativă privind urgentarea realizării lucrărilor necesare...

Domnul Vasile Varga:

... lucrărilor de cadastru - despre aceasta este vorba.

Domnul Florin Iordache:

... cadastru. Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie.

Domnul Vasile Varga:

Exact!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Din analiza iniţiativei legislative s-a constatat că se încalcă prevederile art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative referitoare la evitarea paralelismelor, întrucât o mare parte din prevederile propunerii legislative deja se regăsesc în Legea nr. 185/2018 şi în Legea nr. 7/1996 privind completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare.

De asemenea, nu se respectă cerinţele constituţionale care consacră principiul bicameralismului, propunerea legislativă fiind respinsă de Senat.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă rog să citiţi, în calitate de preşedinte de şedinţă, art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. "Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acestei comisii are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale".

Prin urmare, rugămintea, către dumneavoastră, este: atunci când invocaţi Regulamentul să fiţi primul care-l şi respectaţi.

Am solicitat această luare de cuvânt, în calitate de preşedinte de comisie. Şi povestea dumneavoastră cu cinci minute... Dacă credeţi că asta este în regulă, eu spun că nu este corect şi principial faţă de un preşedinte de comisie, chiar dacă o fi el din opoziţie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mi se părea normal să recunoaşteţi faptul că - chiar dacă au fost consumate cele cinci minute - v-am dat cuvântul.

V-am rugat să vă încadraţi.

2. Comisiile raportoare au fost a dumneavoastră şi Comisia juridică. Preşedintele a prezentat raportul Comisiei juridice. Acesta era temeiul regulamentar.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

A fost prezentat raportul comun de către domnul preşedinte Varga.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Poziţia 8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 693/2018.

Domnule Ştirbu, vă rog, raportul.

Vă rog, ca iniţiator, atunci. Haideţi, vă rog!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Această iniţiativă legislativă poate reprezenta un caz fericit. De ce? Pentru că membrii tuturor grupurilor politice reprezentate în Parlament au fost de acord cu această proiecţie legislativă.

Despre ce este vorba? Din mai 1990 şi până astăzi numărul celor care au participat la vot, care şi-au exercitat dreptul constituţional de a vota, a scăzut, a fost un trend descendent, aş putea spune.

Dacă în mai 1990, la alegerile parlamentare au participat aproape 87% din cei cu drept de vot, în decembrie 2016 au participat doar 39% din toţi cetăţenii cu drept de vot ai acestei ţări şi se pare că trendul continuă să fie descrescător.

Legiuitorul a identificat două măsuri prin care putem creşte, sperăm că putem creşte acest număr al celor care-şi vor exercita dreptul la vot, dreptul constituţional. Şi anume, conştientizarea acestor cetăţeni prin diverse mesaje publice de interes naţional sau o iniţiativă legislativă prin care acest drept constituţional să devină obligatoriu, ceea ce nu cred că este cazul.

Ca atare, doamnelor şi domnilor, în urma discuţiilor cu Autoritatea Electorală Permanentă, în urma discuţiilor cu toţi actorii din piaţa media, că este vorba de reprezentanţi ai staţiilor TV cu acoperire naţională sau reprezentanţi ai staţiilor Radio cu acoperire naţională, am ajuns la concluzia că trebuie să iniţiem o procedură legislativă prin care să conştientizăm cetăţeanul, cel care a recâştigat în 1989 cu jertfă de sânge acest drept constituţional de a participa la vot şi a-şi exercita dreptul de vot, că este imperativ necesar să-şi exercite acest drept de vot.

Ca atare, am iniţiat această procedură legislativă, alături de toţi colegii din Comisia pentru cultură, indiferent de grupurile parlamentare cărora aparţin, iar fiecare staţie TV şi Radio, primele 15, în ordinea ratingului, în ordinea cotei de piaţă, vor fi obligate ca în fiecare zi, timp de 60 de zile, înainte de ziua alegerilor, să dea între un spot şi şase spoturi pe zi care - atenţie! - vor fi plătite de către Autoritatea Electorală Permanentă. Aceste spoturi vor avea acceptul Autorităţii Electorale Permanente, vor fi spoturi neutre, fără a influenţa în vreun fel un actor sau altul din spaţiul politic.

Vă mulţumesc tare mult tuturor celor care aţi semnat, vă mulţumesc tuturor celor care veţi vota această iniţiativă legislativă. Cred că este un exemplu de conlucrare parlamentară.

Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O rog pe doamna vicepreşedinte Beatrice Tudor să prezinte raportul şi apoi dezbateri.

Doamna Beatrice Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002, în vederea promovării în spaţiul public a importanţei exercitării dreptului de vot.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendamentele admise înscrise în anexa la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale, domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Domnule preşedinte Gigel Ştirbu,

Stimaţi colegi,

Mă bucur foarte mult că a apărut această iniţiativă.

Ca să-l completez pe domnul Gigel Ştirbu, nu, nu am fost contactat pentru a semna această iniţiativă, nu, nu a fost făcută cu consultarea tuturor grupurilor parlamentare. Ca fapt divers, la Comisia pentru cultură PNL lucrează mai bine cu PSD, am votat această lege, o susţin, îmi pare rău că nu a fost consens încă de la început.

Mulţumesc.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (din sală):

Îmi cer scuze!

Domnul Florin Iordache:

Domnule Băişanu, vă rog frumos.

Grupul ALDE.

Vă rog, domnule Băişanu.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Îl felicit pe domnul Gigel Ştirbu pentru acest proiect legislativ. Televiziunile trebuie să facă lucrul acesta şi dacă vor fi şi plătite e un lucru extraordinar, numai că trebuie să ne gândim la posibilitatea de a informa cetăţeanul nu numai pe calea televiziunilor, ci s-o extindem la nivel de Radio şi a nivel de, ştiu eu, broşuri, cărţi pe care să le adresăm cetăţenilor care vor să voteze în cunoştinţă de cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este o formă activă de a reacţiona, pentru că adeseori avem prilejul să vedem în spaţiul public lamentări. Nu merg oamenii la vot, nu participă, dar facem prea puţin pentru a-i determina să înţeleagă că oricât ar fi de nemulţumiţi, la un moment dat, pe o guvernare, pe o putere politică, un stat democratic se conduce prin politică, partide şi politicieni.

De aceea, în acest fel încercăm să îi determinăm să înţeleagă, să le aducem la cunoştinţă că de ei depinde soarta lor, soarta ţării, şi participarea la vot, implicit, eu cred că o putem stimula, dacă timp de 60 de zile li se aduce la cunoştinţă care sunt drepturile lor, ce înseamnă participarea la vot, care sunt argumentele care să-i determine să participe, deci este benefic pentru toată lumea.

De aceea, şi această asumare de iniţiatori, de coiniţiatori, s-a făcut transpartinic. Sper ca şi votul să se deruleze în consecinţă, adică să susţineţi cu toţii acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, sunt 10 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 9 la 10, intervenţii? Nu.

Suntem la poziţia 9.

Numai puţin, stimaţi colegi, că mai avem un proiect de lege, în afară de acesta.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2018 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; PL-x 587/2018.

Guvernul? Nu.

Rog Comisia pentru buget.

Domnule vicepreşedinte Nosa, vă rog.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2018 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Conform Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Constituţiei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ca în bugetul Ministerului Economiei să se cuprindă atât creditele de angajament, cât şi creditele aferente proiectelor de investiţii din domeniul public al statului al căror beneficiar este Societatea de Conservare a Minelor "Conversim"-S.A.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului amintit, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnule Neagu, vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Vom susţine acest proiect de lege care modifică ordonanţa, doar pentru a permite Ministerului Economiei să cuprindă în creditele de angajament şi creditele aferente proiectului pentru Societatea de conservare a minelor "Conversim"-S.A.

Dar cred că această problemă putea fi rezolvată, fără să amestecăm, pe fond, Ordonanţa nr. 13/2018. Şi pe viitor chiar vă recomandăm să găsiţi alte formule de abordare, nu pe fondurile sau nu în cadrul legislaţiei aferente fondurilor europene. Şi vă spun pentru ce.

Dragi colegi de la PSD-ALDE, încheiem 2018, suntem la două treimi din ciclul Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Puteţi să-mi spuneţi câţi bani a tras România şi câţi regăsim în bugetul de stat pe 2018? Dar ce perspective avem pe 2019?

Vă reamintesc. Stau neutilizate, în acest moment, peste 37 de miliarde de euro. Venim şi suntem nevoiţi să reglementăm lucruri care n-ar fi trebuit reglementate, precum autostrăzile.

Eu cred că ar trebui, pe fond, ceea ce scrie în ordonanţa pe care am menţionat-o, din 2018, să vă preocupe, în mod deosebit pe dumneavoastră şi pe Guvernul României, Guvernul nostru, al ţării, de aşa natură încât chiar să accesăm aceste fonduri.

Dar revenim. Pentru că am intrat într-o tematică amestecată, noi suntem, totuşi, de acord ca Ministerul Economiei să preia şi aceste credite în credite de angajament, pentru a rezolva o problemă punctuală.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Avem cinci amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

Până la 5 marginal?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Şi ultimul proiect de lege.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 285/2018.

Guvernul? Nu.

Domnule Nosa, vă rog.

Comisia pentru buget, raport suplimentar.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul amintit, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1 şi amendamentele respinse prezentate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Domnule Neagu, vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Noi am fi votat şi acest proiect de lege, dacă colegii noştri din Comisia pentru buget, finanţe ar fi acceptat amendamentele extrem de tehnice la proiectul de lege, care au fost introduse de către o persoană care a lucrat în Ministerul Finanţelor Publice foarte mult timp şi care chiar a avut această preocupare, a corecta neajunsuri. Şi vorbesc despre colegul Bogdan Huţucă.

Din păcate, chiar v-aş ruga să urmăriţi calitatea tehnică a acestor amendamente. Din păcate, amendamentele pe care le-am considerat necesare nu au fost adoptate.

Dar, revin acum, cu o rugăminte la dumneavoastră, pe final de an.

Această lege, de aprobare a unei ordonanţe, din nou, vine într-un cadru de modificare pe Codul fiscal.

Dumneavoastră ştiţi câte modificări pe Codul fiscal am făcut în 2018? Sau, ştim, înţelegem că, în 2019, am modificat din nou Codul fiscal?

Deci eu cred că, totuşi, în întregime, Comisiile pentru buget, finanţe - ale Senatului şi Camerei Deputaţilor - specialiştii, să aibă o preocupare asupra ceea ce ar trebui sau n-ar mai trebui să apară în modificări pe Codul fiscal. Mult prea multe reglementări în această materie nu vin decât să creeze acea lipsă de predictibilitate şi stabilitate pe care o cere mediul economic românesc, ca să nu spun că eu cred că va trebui să încercaţi, pe structura bugetului de stat, în 2019, să revenim asupra ofertei pe care o putem face către economia românească, în a stimula consumul din producţie proprie şi a mai reduce un pic ceea ce înseamnă deficitul balanţei comerciale extrem, extrem de împovărător.

Nu putem susţine acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Avem 200 de amendamente admise, 28 de amendamente respinse.

Mergem pe calupuri, câte 10.

Dacă doreşte cineva să susţină din amendamentele respinse?

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Discutăm pe amendamentele admise.

De la 2 la 15, intervenţii? Nu.

De la 16 la 30 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 31 la 50 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 51 la 70? Intervenţii? Nu.

De la 71 la 100? Nu.

De la 101 la 150? Nu.

De la 151 până la 200?

Am finalizat dezbaterea.

Înainte de a finaliza, nişte chestiuni de procedură.

Domnule Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Chestiuni de ordin personal.

Domnul Florin Iordache:

Chestiuni de ordin personal.

Apoi domnul Movilă, colega noastră, domnul Olar.

Sunt nişte chestiuni... Ne invită colegii noştri, în spiritul Crăciunului, la câteva chestiuni.

Domnule Stelian, vă rog.

Şi apoi domnul Movilă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Avem posibilitatea, ca deputaţi, să exprimăm în faţa colegilor, uneori, anumite probleme, chestiuni de ordin personal. Şi profit de această ocazie, pentru că sala este aproape plină, înainte de votul final. Aş vrea să vă transmit, la rândul meu, o chestiune de ordin personal.

Acum 29 de ani, mureau, în România, foarte mulţi români. Nu se ştie exact câţi. Au apărut unele date oficiale, dar se contrazic. În orice caz, peste 1.000 de români.

Şi, la 29 de ani de la acel moment, încă ne întrebăm cum a putut să fie posibil ca vecini ai noştri, fraţi ai noştri, părinţi, bunici, să fie omorâţi de alţi fraţi ai noştri, de alţi părinţi ai noştri, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat în România şi nu a trecut foarte mult timp. Şi trebuie să ne gândim în fiecare clipă cum să facem să nu mai ajungem niciodată acolo.

Este foarte important să înţelegem care este motivul principal şi, din punctul meu de vedere, motivul principal a fost acela că, deşi români de-ai noştri, deşi unii dintre noi - eu, personal, aveam 12 ani în acel moment - unii dintre noi am ştiut, am văzut că lucrurile nu sunt corecte, că suntem pe un făgaş greşit, nu am făcut nimic să schimbăm lucrurile.

Unii care puteau face, puteau schimba lucrurile, puteau să se opună acelui regim, au acceptat, de frică, au acceptat datorită faptului că doreau să-şi păstreze unele privilegii, au acceptat să fie complici la acel regim şi purtăm cu toţii acest păcat şi îl vom purta, pentru că mulţi dintre noi am fost complici la acele momente.

Rugămintea mea către dumneavoastră este că conştientizaţi că dictatura vine, în principal, de la faptul că ea se inserează în rândul partidelor politice. Nu vorbesc despre un anumit partid politic.

Trebuie să avem grijă, în toate partidele politice...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...să nu lăsăm dictatura să se insereze...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

....şi faceţi în aşa fel încât să nu vă fie ruşine, peste mulţi ani, că ne-am întors înainte de 1989. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Roman.

Domnul Petru Movilă, apoi domnul Olar şi apoi colega noastră.

Spiritul Crăciunului, stimaţi colegi.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Este ultima şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor din anul 2018, drept pentru care, din partea mea şi a colegilor din Partidul Mişcarea Populară, vreau să vă urăm sărbători cu bine, sărbători fericite, să aveţi familiile aproape, să aveţi pace şi linişte în casă, să aveţi lumină.

Iar pentru dumneavoastră, colegi parlamentari, vă rog şi cred că ar fi bine anul care va veni, 2019, să ne aducă minte, înţelegere, să ne aducă putere de a face lucruri bune pentru români, pentru ţară.

Vă dorim la mulţi ani, sărbători cu bine!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Corneliu Olar şi apoi colega noastră.

Numai puţin.

Domnul Corneliu Olar.

Cozonacul. Spiritul Crăciunului...

Domnul Corneliu Olar:

Eu vă rog să veniţi în hol, aici, unde este presa, şi aveţi un cozonac, din care vom mânca cu toţii. Cozonacul n-are culoare politică şi aşa l-am adus de mare, încât o să ne ajungă la toţi.

Îi invit pe toţi colegii parlamentari, şi pe domnii de la...

Domnul Florin Iordache:

Stafful tehnic.

Domnul Corneliu Olar:

...stafful tehnic, deci pe toţi cei din Camera Deputaţilor.

Cozonacul ne ajunge şi mâncăm, şi n-o să ne abatem de la el!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi după votul final, putem continua.

Mai departe.

Doamna Simona Bucura-Oprescu.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Stimaţi colegi,

Vin sărbătorile.

În acest sens, şi noi, cei din România, de la Argeş, vă invităm acum, după finalizarea lucrărilor în plen, aici, lângă sala de plen, unde elevii Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Argeş vor aduce daruri pentru noi - colinde autentice din România, de la Argeş.

Vă rog, chiar dacă programul este foarte strâns, chiar dacă ne suprapunem cumva în program, vă rog să veniţi şi să simţiţi frumuseţea sărbătorilor, prin toată dragostea pe care v-am adus-o din Argeş.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă.

Cântaţi şi dumneavoastră? (Râsete.)

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Nu.

Domnul Florin Iordache:

Nu. Bun.

Pauză zece minute.

Stimaţi colegi,

Pauză zece minute, până se multiplică lista de vot final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe.

Oricum programele de Crăciun continuă şi după votul final. Aşa că, după votul final, colegii care doresc, pot participa în continuare.

Rog colegii să reintroducă cartelele, să putem face un vot de control.

Invit toţi colegii să ia loc.

În primul rând, vă rog să luaţi loc.

Rog toţi liderii de grup să-şi invite colegii.

Vom face un vot de control, fără îndoială, să vedem dacă suntem în cvorum.

(Domnii deputaţi membri ai Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal ridică cartelele de vot.)

Rog colegii să ia loc, să putem face votul de control.

Facem întâi un vot de control, să vedem dacă suntem în cvorum, da?

Mulţumesc.

Începe sesiunea de vot final, printr-un vot de control. Să înceapă votul.

199 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Vă mulţumesc.

Începem.

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 748/2018.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

191 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 4 abţineri. Adoptat.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2018 pentru instituirea unor măsuri privind însoţirea cu autovehicule ale poliţiei rutiere din cadrul Poliţiei Române a şefilor de delegaţii străine în perioada de exercitare a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene 2019; PL-x 644/2018.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

203 voturi pentru, 5 abţineri, 3 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 249/2014.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Să înceapă votul.

205 voturi pentru, două abţineri, 3 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; PL-x 560/2018.

Comisia pentru mediu propune adoptarea.

Să înceapă votul.

184 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 21 de abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar; PL-x 84/2018.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

187 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 3 abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; PL-x 85/2018.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing precum şi pentru completarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului; PL-x 164/2018.

Comisia juridică, Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

190 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 7 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2018 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; PL-x 587/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

203 voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abţineri, 3 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 285/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

198 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 8 abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

Secţiunea a II-a. Legi ordinare. Respingeri.

10. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Regiei Autonome "Administraţia Canalului Siret-Bărăgan"; PL-x 127/2014.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru agricultură propun respingerea.

Să înceapă votul.

194 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 5 abţineri, 2 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

11. Propunerea legislativă privind urgentarea realizării lucrărilor necesare înscrierii terenurilor agricole şi silvice în sistemul de cadastru şi carte funciară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 649/2018.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea.

Să înceapă votul.

205 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 5 abţineri, 4 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptată.

Legi organice. Adoptări.

12. Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii; PL-x 725/2018.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Aplauze.)

Cu o largă majoritate - 193 de voturi pentru, un vot împotrivă, 14 abţineri, 4 colegi nu şi-au exprimat votul - adoptat.

Explicarea votului. (Vociferări.)

Păi, nu... Cine a votat...

Bun. Vă rog, doamnă Turcan.

Înţeleg că aţi şi votat. Vedem... Daţi-mi şi mie lista de prezenţă, vă rog. (Vociferări.)

Domnule Bejinariu, numai puţin!

Vă rog.

Verificaţi prezenţa, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

O să vă rog să verificaţi, ca să nu mă întrerupeţi în timp ce vorbesc.

Domnul Florin Iordache:

Două minute.

Doamna Raluca Turcan:

Pentru că am solicitat special dreptul la cuvânt şi mi-am înregistrat prezenţa la acest vot, astfel încât să putem exprima poziţia Partidului Naţional Liberal pe o lege atât de importantă.

Îmi permiteţi să vorbesc?

Domnul Florin Iordache:

Aveţi două minute.

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Timpul curge.

Doamna Raluca Turcan:

Această lege pe care tocmai aţi votat-o dumneavoastră, cei din Alianţa PSD-ALDE şi cine vă mai susţine, este astfel făcută încât să nu se aplice de la 1 ianuarie. Este făcută special neconstituţional şi este o mare bătaie de joc la adresa pensionarilor.

Şi o să vă dau trei argumente, de ce această lege vă va face să vă plecaţi ochii în faţa pensionarilor, oameni pe care i-aţi atras, alături de dumneavoastră, la alegerile trecute, printr-o uriaşă fraudă de încredere.

1. Această lege presupune o majorare a pensiei de la 1 septembrie 2019, la 1.265 de lei punctul de pensie, însă de la 1 ianuarie, dacă s-ar aplica legea în vigoare, pensia pensionarilor ar creşte automat la 1.205 lei punctul de pensie.

Aşadar, dumneavoastră, astăzi, aţi votat iluzii pentru pensionari. I-aţi amăgit, îi induceţi în eroare şi îi faceţi să-şi mai trăiască de la o zi la alta sărăcia în care i-aţi aruncat, din cauza creşterii preţurilor şi a exploziei tuturor preţurilor pe care le avem astăzi în economia românească. (Gălăgie.)

2. Lăsaţi pe drumuri mii de pensionari care astăzi lucrează în sistemul de stat şi cărora dumneavoastră...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

...nu le plătiţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Aţi vorbit două minute.

Doamna Raluca Turcan:

...contribuţia... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Regulamentar aţi vorbit două minute.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Raluca Turcan (fără microfon):

Nu plec de-aici!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Seidler.

Regulamentar.

Vă mulţumesc. Aţi vorbit două minute.

Explicarea votului domnul Seidler.

Domnul Seidler. (Gălăgie.)

Vă rog. (Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Nu.

Vă mulţumesc.

Voci din sală:

Ne-a minţit că a votat. N-a votat!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Seidler. (Vociferări.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (fără microfon):

Daţi-i voie să încheie ideea.

Domnul Florin Iordache:

V-am dat două minute.

(Doamna deputat Raluca Turcan a rămas la tribună.)

V-am spus de la început, aveţi două minute.

Domnule Seidler, vă rog. (Gălăgie.)

Încheiaţi ideea.

Domnul Seidler v-a dat... V-a dat dumnealui... (Gălăgie.)

Microfonul, vă rog.

Deschideţi microfonul, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Este fără precedent să închideţi microfonul, să nu lăsaţi un om să-şi termine nici măcar o frază. (Gălăgie.)

Mulţumesc USR că îmi permit lucrul acesta.

Aşadar, angajaţi care în momentul de faţă lucrează la stat, dar angajatorul nu plăteşte contribuţiile sociale, vor rămâne fără pensii, prin legea proastă pe care aţi dat-o.

Şi, în acelaşi timp, aţi introdus o uriaşă discriminare, în pofida unei decizii a Curţii Constituţionale, prin care cereţi stagiul minim de cotizare persoanelor cu invalidităţi. Adică, dacă unul dintre dumneavoastră ajunge în stadiul de invaliditate, trebuie să aibă contribuţie plătită 15 ani ca să poată să primească pensie de invaliditate.

Este o ruşine cum aţi ajuns să votaţi în Parlamentul României! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Seidler, aveţi un minut.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Vă spuneam şi la dezbateri generale că USR nu va participa la această înşelătorie pe care aţi pus-o la cale pentru pensionari.

Aţi avansat şi aţi îndeplinit ceea ce spuneam la dezbaterile generale, chiar mai repede. De la 1 ianuarie, aţi tăiat cu 12% pensiile viitoare, iar prin ordonanţa de urgenţă pe care o planificaţi veţi tăia de tot pensiile din Pilonul II.

Cât priveşte pensiile din Pilonul I, practic, înşelaţi pensionarii, pentru că nu le spuneţi că măririle pe care le promiteţi vin din împrumuturi scumpe pe care le vor plăti nepoţii lor, încă de acum.

Aceasta este o înşelătorie şi o încercare de cumpărare a pensionarilor cu 3 luni înainte de alegerile parlamentare din 2020. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Tomac.

Aveţi două minute.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În România, avem 4,5 milioane de români care primesc o pensie de sub 1.000 de lei şi avem în jur de 500.000 de cetăţeni speciali, care beneficiază de pensii speciale.

Am fost prezent şi nu am votat acest proiect de lege, astăzi, pentru că vreau să fiu solidar cu cei 4,5 milioane de români care primesc pensii sub 1.000 de lei. (Vociferări.)

Şi vreau să mai fac un anunţ.

Pentru că s-a... (Vociferări.)... lăsaţi cu demagogia, din 2022, ştim ce Guvern va veni atunci şi care va fi realitatea politică.

Vreau să... (Vociferări.)... uşor cu scandalul, că nu suntem la circ, suntem în Parlament. (Vociferări.)

Vreau să înţeleagă toţi românii că vom reuşi să fim o instituţie credibilă atunci când îi vom trata pe toţi cetăţenii români în mod egal. Nu putem avea cetăţeni cu pensii speciale şi cetăţeni români care sunt buni de plătit la bugetul de stat, prin contributivitate, dar primesc o pensie mică, iar unii, pentru că au o clientelă politică care îi susţine, să aibă pensii speciale.

Pentru că, în acest Parlament, în urmă cu câţiva ani, s-a votat pentru ca parlamentarii să aibă pensii speciale, iar eu am votat împotriva acestei idei, vreau să se consemneze pe stenogramă că renunţ astăzi la pensia specială şi îi invit pe toţi parlamentarii care vor să fie... (Gălăgie)... în mod egal alături de cei 4,5 milioane de români să facă acelaşi lucru.

Dacă vă pasă de români, renunţaţi la pensiile speciale!

Domnul Florin Iordache:

Da... demagogie...

Eu vreau să vă spun ceva. Se poate renunţa la pensia specială când ai 65 de ani. Eu cred că nu aveţi 65 de ani.

Bun.

Grupul UDMR. Doamna Csép Éva-Andrea.

Vă rog, doamnă, aveţi două minute.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu toţii avem o responsabilitate enormă, nu numai faţă de pensionari, ci şi de generaţia următoare care se va pensiona.

Totodată, ştim cu toţii foarte bine că avem nevoie de o lege a pensiilor regândită, adaptată la nevoile actuale, pentru că au trecut deja mulţi ani de la Revoluţie şi am ajuns să modificăm, a treia oară, Legea pensiilor. UDMR a votat pentru acest proiect de lege, dar, totodată, susţinem să intre în Parlament, în cel mai scurt timp, Legea indemnizaţiilor sociale, pentru că această lege nu acoperă acea categorie de persoane, aşa cum au zis şi antevorbitorii mei, care suferă accidente în cursul muncii, au boli profesionale - pentru că, dacă vorbim de 15 ani de perioadă de contributivitate, nu din vina lor nu au această perioadă.

Aşa că, stimaţi colegi, fac apel la dumneavoastră, să aducem în Parlament, cât mai repede, dacă nu, UDMR se angajează că va lucra pe un proiect de lege, în sesiunea de primăvară, pentru a reglementa aceste probleme care nu au fost reglementate şi cuprinse în Legea pensiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Băişanu, Grupul ALDE.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru legea votată astăzi. Aş vrea să cot în evidenţă că, aceia care astăzi se află în opoziţie, imediat ce au pierdut alegerile şi au ajuns în opoziţie, au început să scornească tot felul de minciuni: ba că România n-are bani pentru pensii, ba că nu se poate, ba că ne împrumutăm cu foarte mulţi bani şi copiii copiilor noştri vor plăti.

Eu spun în felul următor. Ce am făcut noi astăzi este un lucru bun. Guvernul trebuie să se asigure însă că vor fi bani, pentru a le închide gura, odată pentru totdeauna, celor din opoziţie. Guvernul trebuie să găsească formule pentru ca acest pariu privitor la oamenii care sunt la vârsta a treia, la nivel de pensionari, să poată să primească pensiile, inclusiv părinţii celor care astăzi au votat împotriva pensiilor părinţilor lor.

Pe de altă parte, am mai văzut că cei de la PMP, urmaşii sau prietenii domnului Băsescu - şi o să-i trimit puţin la Biblie, şi o să le spun că, după ce unul dintre ai tăi a făcut o mare greşeală poporului său, ar trebui să tacă şi el, şi nepoţii lui, timp de 7 ani. Acum, vorbiţi că nu este bine să creştem pensiile şi că este bine să avem români care să mai aibă, în continuare, doar 600 de lei pensie. (Rumoare.)

Dar, pe vremea voastră, aţi tăiat pensiile şi salariile oamenilor şi eraţi foarte mândri de lucrul acesta. Vă readuc aminte că oamenii despre care vorbim astăzi şi pentru care am făcut această pensie, au construit în România, au construit băncile în care staţi voi astăzi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Grupul PSD.

Doamna ministru Lia Olguţa Vasilescu.

Vă rog, doamnă, aveţi două minute.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să le mulţumesc tuturor colegilor parlamentari, de la toate grupurile, care au votat acest proiect de lege.

Nu este o bătaie de joc această lege. Bătaie de joc a fost momentul în care s-au tăiat pensiile, în România. Deşi Curtea Constituţională a venit cu o decizie prin care a stabilit că acesta este un drept de proprietate, cu toate acestea, să nu uităm că, atunci, s-au inventat nişte impozite care au dus la scăderea pensiilor, impozite pe care noi le-am eliminat încă din anul 2017. Am eliminat CASS-ul din toate pensiile şi, de asemenea, am eliminat impozitul din pensiile cu o valoare de sub 2.000 de lei, iar la cele având valoarea de peste 2.000 de lei, am scăzut impozitul de la 16% la 10%.

Deci am început încă dinaintea apariţiei acestei legi să corectăm aceste inechităţi!

Nu este o bătaie de joc o lege care creşte pensiile, ci doar... haideţi să ne uităm pe buget! De la 56 de miliarde, în 2016, ajungem la 140 de miliarde, la intrarea efectivă în vigoare a acestei legi. Şi până atunci pensiile cresc etapizat. Procentul din PIB creşte de la 6% la 11%.

Am văzut, în textul moţiunii de cenzură, cum aţi spus că nu este în regulă acest lucru. Astăzi am văzut că nu aţi votat această lege. Noi, de aici ce să înţelegem? Că nu trebuie să-i sprijinim pe pensionari? Nu mai ţine nici retorica asta, că nu cresc pensiile în guvernarea PSD şi că îi minţim pe oameni! Pentru că, până acum, punctul de pensie a crescut matematic, iar indirect, prin celelalte lucruri pe care noi le-am făcut şi pe care tocmai le-am explicat înainte, de asemenea,

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

... au dus la o majorare a pensiilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai departe.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; PL-x 354/2018.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 3 abţineri, 7 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

Explicarea votului.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Tocmai aţi votat, stimaţi colegi din PSD, din ALDE, care aţi mai votat această grozăvie nemaipomenită, legiferarea şi permiterea evaziunea fiscale în România; undă verde la evaziune fiscală!

Dacă se poate întâmpla să fie prins un evazionist, foarte improbabil pe viitor, pentru că vrem să modificaţi şi Codul penal şi Codul de procedură penală, ceea ce va face aproape imposibilă asemenea situaţie, acea persoană care va fi prinsă va putea să plătească taxa de evazionist, să restituie acea sumă, plus 20%, şi gata, scapă de urmărire penală, scapă de dosar, nu va mai avea nicio problemă! Şi problema nu este cu micii evazionişti, neapărat, cu cei din piaţă, care vând trei zarzavaturi. Problema este cu cei care fură, astăzi, din bugetul statului, milioane şi milioane de euro, îşi fac averi colosale şi îşi păstrează într-un buzunar o sumă pentru eventualitatea în care vor fi prinşi, dacă vor fi prinşi. O plătesc şi nu păţesc absolut nimic. Şi asta prin grija Partidului Social Democrat!

Este foarte trist că se întâmplă acest lucru. Pe de o parte, îi obligaţi pe români să o ducă foarte greu, îi constrângeţi prin taxe peste taxe să fie, la un moment dat, la limita legalităţii, încercând prin asta să îi transformaţi pe toţi în infractori şi să spuneţi - "Păi, da, suntem o ţară de infractori, dar vă şi iertăm!".

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"... vă şi iertăm dacă furaţi din banul public...! (Vociferări.)(Aplauze.)

Asta este... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Popescu Pavel. Două minute.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ce se întâmplă astăzi în Parlament, se întâmplă pe un fond muzical foarte frumos - colinde, sunete de Crăciun şi de clopoţei.

Dar, ceea ce nu ştiu românii, astăzi, este că asemenea domnului Ceauşescu, care se plimba în '89, în 19 decembrie 1989, pe străzile din Timişoara, cu tancul...

Domnul Florin Iordache:

Explicarea votului, domnule coleg!

Domnul Pavel Popescu:

... vă plimbaţi voi astăzi cu tancurile PSD prin economia României! (Vociferări.)

Citiţi toate titlurile ziarelor de azi dimineaţă - companiile de energie din România vor da faliment, băncile anunţă un haos general, companiile de telefonie anunţă un haos general, vor creşte preţurile la energie. Vă bateţi joc de români, în perioada sărbătorilor!

Domnule Dragnea...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Unde sunt...

Domnul Florin Iordache:

Domnule, explicarea votului!

Domnul Pavel Popescu:

Unde sunt promisiunile că nu veţi ridica taxele? Doamna Dăncilă spunea că nu... (I se întrerupe microfonul.)(Gălăgie.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, deci explicarea votului! Vă referiţi la proiectul de lege, fără referire la persoane.

Domnul Pavel Popescu:

Fără referire!

Nu veţi mai putea reduce evaziunea fiscală, dintr-un singur motiv - nu mai sunt bani! (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale, a securităţii sociale şi economice a României este evaziunea fiscală, şi nu corupţia.

Or, noi, printr-o atare lege, tocmai ce am încurajat evaziunea fiscală.

Dragii mei, România pierde în fiecare an 16 miliarde de euro din evaziune fiscală. Autostrada Comarnic-Braşov costă 1,3 miliarde de euro. Autostrada Piteşti-Sibiu - 1,1 miliarde de euro. Înţelegeţi şi dumneavoastră că pierdem, astfel, cam 12-13 autostrăzi în fiecare an!

Toată lumea va fi încurajată să facă evaziune, pentru că lipseşte sancţiunea penală şi, în cel mai rău caz, dacă te prinde, probabilitatea este de unu la un milion, poţi să plăteşti toţi banii şi cu o penalitate de 20%.

Am discutat cu iniţiatorul legii. De principiu, sigur că suntem de acord. Nu are sens să ţinem gulerele albe în puşcărie, pe banii statului. Interesul statului tocmai acesta este, să recupereze prejudiciul cu vârf şi îndesat. Dar unde s-a greşit fundamental? Ia-i evazionistului banii înainte de a-l elibera din arest preventiv sau din puşcărie! Or, noi când îi luăm banii? La anul şi la calendele greceşti! Întâi îl eliberăm şi el într-un an trebuie să dea banii. Cu primul avion, el a plecat în Insulele Virgine, unde are şi banii, este şi liber, şi cu banii în buzunar!

Deci statul pierde de două ori. Aici este greşeala fundamentală. Trebuia pusă condiţia de a da banul înainte, şi apoi a ieşi din puşcărie. Deci, de principiu... sigur, am votat împotrivă, Grupul parlamentarilor neafiliaţi. Noi trebuie să combatem mult mai eficient evaziunea fiscală, şi nu să o încurajăm. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Băişanu. Grupul ALDE.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Evident, liberal şi român fiind, trebuie să dau un exemplu.

N-am să dau nume, pentru că zic că nu este bine. Dar am să spun că, la un moment dat, în România, era un investitor român, care, pe vârful lui de sarcină, a avut 14.000 de angajaţi.

Ei, ce a făcut... nu ştiu cum să-i spun... statul paralel, statul perpendicular...? L-a luat pe om şi l-a băgat în puşcărie, precum că i-a găsit ceva. Şi iată, 14.000 de locuri de muncă, 14.000 de oameni, respectiv, vreo 7.000 de familii au rămas fără serviciu.

A făcut omul puşcărie cât a făcut, acum este liber... pe legile anterioare... este liber şi banii nu i-a dat... banii pe care spunea cineva că i-a fraudat.

Ce ne interesează? Să băgăm la puşcărie întreaga clasă de mijloc, cei care fac profit, fac locuri de muncă, plătesc cât pot impozite la stat, sau să găsim soluţii pentru a-i convinge că este nevoie ca în România să se colecteze bani. Dacă au greşit, prima oară i se iau banii, iar a doua oară, evident, face puşcărie, dacă nu s-a lămurit.

Susţinem chestiunea aceasta, îi susţinem pe toţi românii care fac afaceri în România, pentru că văd o diferenţă de tratament fenomenală, între amărâtul de român care îşi face o firmă, se împrumută din bănci, şi pe acela care vine de afară şi este bine mersi, nu-l controlează nici dracu’.

Asta-i ţara în care trăim în momentul de faţă şi cred că trebuie recuperate aceste decalaje între cei care fac bani şi sunt români în România şi cei care vin din afară şi fac bani în România şi-i aduc acasă la ei!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă Popescu, vă rog.

Din partea minorităţilor naţionale.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Dragi colegi,

Românii nu sunt hoţi. Această lege este făcută pentru oamenii de afaceri din România. Vă dau un singur exemplu.

Un om de afaceri care are un depozit, s-a întâmplat să îi ia foc acel depozit. În secunda doi, el nu va mai putea plăti TVA-ul şi dările aferente contribuţiilor sociale. În acel moment, i se face un dosar la Parchet, pentru că este evazionist. Interesul statului este să recupereze prejudiciul. Şi spun acest lucru în calitate de economist. Oricărui om de afaceri i se poate întâmpla să intre în incapacitate de plată. Interesul este să recuperăm banii, nu să băgăm oameni în puşcărie. Interesul este să lăsăm afacerile să meargă în continuare şi să recuperăm banii de la aceşti oameni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc; doamnă.

Domnul Cătălin Rădulescu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Da, PSD astăzi face un act de clemenţă oamenilor de afaceri care au greşit. 28 de ani nu s-a recuperat niciun fel de prejudiciu şi oameni de afaceri români au intrat în puşcărie. Mă mir că cei din opoziţie susţineţi şi nu aţi făcut niciodată referire la multinaţionalele care scot profitul din ţara asta, în fiecare an, şi care şi-au bătut joc de românii care muncesc şi care-şi fac treaba!

Da, susţinem această lege şi credem că trebuie să fie recuperat prejudiciul, nu să băgăm oamenii de afaceri în puşcărie. Asta vrea PSD, împreună cu ALDE, asta susţinem, şi eu cred că este o măsură modernă! În toate ţările din Europa se aplică şi în Statele Unite.

Nu mai veniţi cu minciuni şi nu mai susţineţi întotdeauna multinaţionalele, în detrimentul oamenilor de afaceri români.

PSD îi susţine pe oamenii de afaceri români şi este o măsură justă şi normală! (Rumoare. Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

14. Propunerea legislativă "Legea zootehniei"; Pl-x 581/2014.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Să înceapă votul.

189 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 4 abţineri, 5 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptată.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea...

(Domnul deputat Tinel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog, domnule Tinel Gheorghe.

Explicarea votului.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Am votat împotriva acestei legi. Cel mai important articol al acestei legi, care se referă la Baza de date de interes naţional, inclusă în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor şi în Registrul naţional al exploataţiilor... aceasta este administrată din 2003 de o firmă privată, IQ Management.

Contrat tuturor prevederilor şi uzanţelor statului de drept, această bază de date ar fi trebuit să aparţină statului român şi ar fi trebuit să fie gestionată de instituţiile statului român, fie prin Ministerul Agriculturii, fie prin Autoritatea Naţională de Zootehnie.

Ironia sorţii este că cei care au pus la cale acea tărăşenie în 2003 sunt aceiaşi care conduc Ministerul Agriculturii şi astăzi.

Am avut dezbateri în Comisia pentru agricultură şi am cerut ca, în termen de un an, Autoritatea competentă în zootehnie să preia această bază de date. Este vorba despre zeci de milioane de euro, pe care îi încasează, culmea!, o multinaţională, adversarii dumneavoastră, legal.

Este inacceptabil - şi v-o spun cu toată responsabilitatea - ceea ce se întâmplă! Nu puteţi să clamaţi de la acest microfon interesul statului român, iar, pe de altă parte, când este vorba să legiferaţi, să legiferaţi contrar intereselor statului român.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, vă rog.

Grupul PSD.

Domnul Dănuţ Păle:

Stimaţi colegi,

Dacă domnul coleg a spus că este singura problemă, vreau să vă spun că este în atenţie să se rezolve, într-adevăr, problema bazei de date, dar nu Autoritatea Naţională în Zootehnie este cea care trebuie să preia această bază de date. Este în lucru, şi să ştiţi că Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară gestionează şi oferă aceste date tuturor instituţiilor care se ocupă de subvenţii şi de alte activităţi în zootehnie.

Per total, legea este extraordinar de bună, iar de la acest microfon fac apel ca STS să preia această platformă, să terminăm odată cu aceste discuţii!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 427/2018.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

218 voturi pentru, 10 abţineri, 3 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 521/2018.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea.

Să înceapă votul.

183 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 6 abţineri, 4 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

Numai puţin... domnule Roman...

Vine. Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mai devreme s-a dat undă verde la evaziune, acum se dă undă verde la construire fără autorizaţii.

S-a spus, la dezbateri generale, că, de fapt, această construire va trebui făcută tot cu autorizaţie. Realitatea este că legea va obliga, pe viitor, la obţinerea acelor autorizaţii, dar, practic, rămânem fără nicio sancţiune, pentru că sancţiunea reală va fi amenda pentru efectuarea, spre exemplu, a unui pod care poate ceda la un moment dat, pentru că este făcut fără autorizaţie, de o firmă, nu ştim care... sau un tunel care se poate surpa... deci asemenea construcţii, fără autorizaţie, vor putea avea drept consecinţă o amendă. Ce amendă? De la 1.000 de lei la 100.000 de lei - atenţie! - plătibili jumătate din minim, în 15 zile.

Deci o firmă poate construi un pod, fără autorizaţie, plătind doar o amendă de 500 de lei.

Dar cu dedicaţie este un alt articol, probabil... acela referitor la faptul că se pot face pe viitor prospecţiuni geologice, se pot face foraje pentru sonde de gaze şi petrol, fără autorizaţie. De ce? Pentru că, imaginaţi-vă, o firmă mare petrolieră... ce credeţi, îşi poate permite să plătească o amendă de 500 de lei şi să nu facă demersuri pentru obţinerea autorizaţiei?

Nu, nu vrem neapărat la puşcărie, vrem să se respecte legea în ţara asta. Or, dacă le permitem să facă asemenea lucrări, nu se va mai respecta niciodată legea. S-a dat exemplul cu...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... oamenii care nu mai... (Gălăgie.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... numai... 30 de secunde.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Un simplu exemplu!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnilor... (I se întrerupe microfonul.)(Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Roman, vă rog. Aveţi două minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ziua de astăzi, ca să îţi faci un simplu branşament la o reţea, stai câteva luni la Enel, stai câteva luni la ceilalţi furnizori de utilităţi, iar primarii aşteaptă... unii zece ani... ca să-şi facă un plan urbanistic general.

De ce spun lucrurile acestea? Pentru că le reamintesc colegilor, data trecută am fost blocat abuziv de domnul... de sus... (Rumoare.)

Sunt 28 de avize şi acorduri necesare pentru obţinerea unei autorizaţii de construire, 28!

Vreau să mai ştiţi că, după 2 ani, te duci şi reiei procedura de autorizare, deşi ca primar nu ai vreo vină că nu ţi-au venit banii la timp, că nu ţi-ai făcut decontul şi aşa mai departe.

Aici trebuie să intervenim noi, stimaţi colegi. Aici este problema pe care o avem - o dată, pe simplificarea procedurii de autorizare şi, a doua, pe reducere; pentru că nu putem să punem pe 10 avize doi stăpâni. Ne dă şi Planul Urbanistic General regimul de înălţime, ni-l dă şi Autoritatea Aeronautică de la Bucureşti.

Dacă vom înţelege cu toţii aceste lucruri şi vom intra pe fondul problemei, cu siguranţă nu vom mai avea discuţii de acest gen.

Este anormal ca, pentru a-ţi schimba un geam în apartament, să te duci să stai după autorizaţie de construire luni de zile. Este anormal!

A, dacă faci o intervenţie majoră, o autostradă, un viaduct, un monument şi aşa mai departe, din punctul meu de vedere, actualele sancţiuni sunt blânde.

Din acest motiv, stimaţi colegi, cred că Ministerul Dezvoltării Regionale va trebui să-şi facă treaba. Numai pentru asta va trebui - şi-l văd pe domnul Dragnea în sală şi o să-i spun personal...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Dragnea... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Călin, vă rog, aveţi două minute.

Grupul PSD.

Domnul Ion Călin:

Stimaţi colegi,

Regret că, în urma dezbaterilor generale, mai sunt încă colegi care nu au înţeles că în România nu se poate construi nimic, dar absolut nimic, fără autorizaţie de construcţie.

Şi mă simt nevoit să reiau.

Dar vreau să vă mai spun ceva, să adaug la ceea ce am spus anterior.

Pe orice sursă de finanţare am avea o lucrare de construcţie, indiferent că sunt poduri, podeţe, viaducte, foraje, ce vreţi dumneavoastră, primul document care trebuie depus la finanţare este autorizaţia de construcţie. Ce e mai clar decât atât?!

Să credem în continuare că se pot construi fără autorizaţie? Nu!

În această lege, venim să eliminăm ceea ce înseamnă infracţiune, abateri disciplinare de la procedura de execuţie a lucrărilor. (Rumoare.)

Vă spuneam mai devreme cum se dau autorizaţiile.

Dacă se întrerupe lucrarea astăzi de Inspecţia în Construcţii, pentru nu ştiu ce vicii de formă... că nu era plătit 0,25... 0,50.... că nu era plătit 5% şi continuă omul a doua zi, înseamnă infracţiune... hai să-i facem dosar! Cu câtă uşurinţă trimitem oamenii în instanţă!

Aşa că, eu vă mulţumesc tuturor celor care aţi înţeles şi aţi votat această lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Korodi.

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, acest proiect de lege, această lege votată poate fi discutată, dezbătută...

Eu cred, totuşi, că un lucru trebuie subliniat. Monumentele istorice - intervenţia la monumentele istorice rămâne o reglementare foarte strictă şi cred că Parlamentul a decis bine, pentru a fi eliminată din proiectul de lege. Putem să flexibilizăm sau să ajutăm anumite blocaje pentru construcţiile civile normale...

Oricum, dacă se construieşte ceva ilegal, trebuie readus în forma iniţială spaţiul care a fost construit sau clădirea.

Dar, când vorbim despre monumentele istorice, unde ultima intervenţie poate să fie periculoasă, să pericliteze monumentul istoric pe vecie, este bine că am rămas pe forma iniţială, restrictivă, ca infracţiune, însemnând sancţiunea finală.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Băişanu, Grupul ALDE.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Ceea ce vreau să spun astăzi, se referă la colegii mei din USR, nu la cei din PNL care le mai ţin hangul, din când în când, sperând că vor lua voturi din opoziţie. Greşit!

Deci, le spun celor de la USR următorul lucru - şi îmi spunea bunicul, pe vremuri - "Domnule, sunt unii care nu fac nimic, doar se scarpină de alţii!". Cam asta faceţi voi în permanenţă, fără a avea soluţii! (Aplauze.).

Şi am să vă dau un exemplu. Este vorba despre un experiment, nu făcut de mine, ci făcut de specialişti, şi permiteţi-mi să-l citesc, să nu dau rateuri - "În cadrul unui experiment, 51 de adulţi au fost testaţi, pe teste de personalitate... (Vociferări.)... după care... (Vociferări.)... au fost puşi să vizioneze mai multe imagini, printre care şi o înregistrare cu cineva care se scărpina, în timp ce creierele lor erau scanate. Două treimi dintre subiecţi au început să se scarpine. Cea mai importantă chestiune a fost în momentul în care s-a şi dat dovada personalităţii celor care se scărpinau. Astfel, s-a descoperit că mai porniţi pe scărpinat erau cei mici, fără soluţii... (Vociferări.)... anxioşi, depresivi, geloşi." (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Reveniţi la subiect!

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Stimaţi colegi,

Chiar dacă nu aţi citi acest proiect legislativ, chiar dacă nu i-aţi citi decât expunerea de motive, în care se spune: "... sunt atâtea cauze pe rolul instanţelor de judecată, încât acestea nu mai prididesc, nu le mai fac faţă...". Şi, dacă în această cheie judecăm, tot avem o problemă. Înseamnă că, într-adevăr, sunt foarte multe persoane care construiesc fără autorizaţie, că o fac după ureche, că fac intervenţii. Nu putem acuza instituţiile statului pe legile pe care noi le stabilim, de faptul că îşi fac datoria. Adică, în loc să soluţionăm, să operaţionalizăm procedurile, să aducem, poate, în situaţia de a avea mai puţine avize, noi nu facem altceva decât să eliminăm, să scoatem aceste cauze din zona penală.

Păi, tocmai pentru că sunt foarte multe - şi chiar expunerea de motive demonstrează că din această perspectivă, România are o problemă.

Şi dumneavoastră ce faceţi? Le treceţi din zona penală în zona contravenţională, adică stimulaţi acest fenomen.

Aceasta este realitatea! Uneori, pur şi simplu logica nu mai are rost în acest areal. Îmi pare foarte rău!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dan Barna.

Vă rog, un minut.

Domnul Ilie Dan Barna:

Şi acest vot confirmă ceea ce domnul Băişanu s-a chinuit, încercând să fie spiritual, să ne explice, că această majoritate, de doi ani, se scarpină doar de grija domnului Dragnea, şi nu de România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

N-aţi înţeles nimic!

Domnul Băişanu. Drept la replică.

Aveţi un minut. (Vociferări.)

V-am dat drept la replică, îmi pare rău!