Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa de plen.

Deschid şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 202.

Rog colegii să ia loc, să putem începe şedinţa. Şi, vă rog, puţină linişte!

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni şi miercuri, 25 şi 27 martie 2019; programul de lucru pentru perioada 25-30 martie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 20-25 martie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 17,00 avem primirea răspunsurilor la întrebările şi interpelările adresate Guvernului.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

O problemă de procedură.

Da, doamnă Prună, vă rog.

Doamna Cristina Prună, Grupul USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem astăzi la balcon un grup de tineri veniţi din toate colţurile României, dar şi din Republica Moldova, pe care am dori să-i salutăm, să le urăm bun venit în Parlamentul României. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Salutăm prezenţa şi sper că unii dintre aceşti tineri, în urma dezbaterilor de astăzi, vor alege această meserie de parlamentar. Deci sper să avem o conduită corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Până la punctul 7 nu avem rapoarte. Avem la poziţia 7.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 690/2018.

Dacă în numele iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Vă rog.

Din partea Comisiei pentru sănătate, vă rog, doamnă doctor.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 7 noiembrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul acordării medicilor de familie a dreptului de a deschide un punct secundar de lucru. Cabinetele de medicină de familie vor putea deschide un punct secundar de lucru în altă unitate administrativ-teritorială, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul proiect de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi, din totalul de 18 membri.

La dezbateri a fost prezent domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamentele prevăzute în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă colegă.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Domnul Buicu.

Se pregăteşte doamna Ioniţă Antoneta, de la PNL.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a asigura populaţia şi comunităţile care nu au în momentul de faţă medici de familie, prezentul proiect vine să asigure, în aceste comunităţi, posibilitatea de deschidere a unor puncte de lucru de către medicii de familie titulari în altă comunitate.

Proiectul a pornit în urma unor discuţii cu colegul deputat Vass de la UDMR, concretizat până la urmă în această iniţiativă legislativă pentru care Comisia pentru sănătate vă propune aprobarea. Este un proiect bun care va determina accesul comunităţilor care nu au medic de familie să aibă medic de familie.

Partidul Social Democrat sprijină şi vă invită să votaţi acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă.

Vă rog, doamnă.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta propunere legislativă prevede acest drept al medicilor de familie de a deschide mai multe puncte secundare de lucru în localităţile unde nu funcţionează niciun alt cabinet medical în specialitatea aceasta de medicină de familie, oferind posibilitatea acestora să presteze servicii medicale în cabinetele proprii, suplimentar faţă de norma de bază, de 3,5 ore pe zi de lucru, prin semnarea unui act adiţional la contractul existent cu casele judeţene de asigurări de sănătate.

Aceasta are drept justificare lipsa medicilor de familie, mai ales în mediul rural, dar şi în localităţile din mediul urban mai slab dezvoltate economic, având drept consecinţă creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicilor de familie.

Este cunoscut faptul că în România există peste 600 de localităţi în mediul rural, care nu au medic de familie. Motiv pentru care Partidul Naţional Liberal va susţine această iniţiativă legislativă care va avea un efect benefic imediat, ducând la scăderea numărului de localităţi din acest mediu rural care nu dispun de un medic de familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă mulţumesc pentru susţinerea acestei iniţiative legislative care vine din partea Grupului UDMR şi care este un demers constant al formaţiunii noastre care a susţinut, inclusiv la votul pe buget, alocarea în ultimii doi ani a unor surse suplimentare pentru medicina de familie, la fel susţinută de către majoritate şi de către cei care au votat la momentul respectiv inclusiv bugetul de stat.

Această iniţiativă vine să consolideze poziţia medicilor de familie şi să dea posibilitatea ca aceia care astăzi nu pot beneficia, din diverse motive, de servicii de sănătate în mediul rural, în principal, să poată să beneficieze de cei care sunt doritori şi îşi doresc să ofere aceste servicii pentru aceste zone mai puţin avantajate în mediul rural.

Deci în acest context eu sper să avem o susţinere largă şi legea să fie cât mai rapid promulgată, inclusiv în Monitorul Oficial, de către preşedinte.

Vă mulţumesc încă o dată, în numele colegului meu, Vass Levente, şi domnului preşedinte, şi colegilor din comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR.

Domnul Pop Rareş.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul USR susţine acest proiect de lege, îl consideră necesar şi util pentru combaterea lipsei de acces a celor din mediul rural la servicii medicale de calitate.

Totodată, aş vrea să fac un apel, în aceeaşi idee, la adresa actualei guvernări PSD-ALDE, să deblocheze Legea asistenţei medicale comunitare care ar veni perfect în completarea acestei iniţiative.

Sunt 1.500 de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari, dintr-un necesar de 5.000. Această lege pe care am votat-o cu toţii în 2017 ar fi urmat să rezolve această problemă.

Deci, repet, fac un apel la colegii mei din Comisia pentru sănătate, la doamna ministru Pintea, să deblocheze această lege şi să implementăm aşa cum trebuie şi instituţia asistentului medical comunitar.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Avem 5 amendamente admise, stimaţi colegi.

Lucrăm pe raportul venit de la Comisia pentru sănătate.

La titlul legii intervenţii? Nu.

La articolul unic intervenţii? Nu.

La art. 75, cu cele două alineate? Se introduce un alineat nou, 3.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Vă anunţ următoarele proiecte pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră şi ale căror termene au fost depăşite:

5. Proiectul de Lege pentru acceptarea Deciziei Consiliului (UE, Euratom) 2018/994, adoptată la Bruxelles, la 13 iulie 2018, de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia nr. 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976; PL-x 1/2019.

Termenul de dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Următorul.

64. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor). Este vorba de PL-x 4/2019.

Termenul de dezbatere şi vot final au fost depăşite.

68. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 218 din 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; Pl-x 719/2018.

Şi în cazul acestei propuneri legislative termenul de dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Şi ultimul.

69. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x 51/2019.

Termenul de dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Continuăm.

La poziţia 9. În rest, nu avem rapoarte.

9. Propunerea legislativă pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918; Pl-x 732/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Articolul 1 alin. (3) din Constituţia României spune că: "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român".

Noi, considerând că, dacă în art. 12 alin. (2) se consacră ca Zi naţională a României data de 1 Decembrie, Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba din 1 Decembrie 1918 ţine de aceste valori democratice ale poporului român.

Ce propunem noi? Preluarea textului din Rezoluţiune.

Adică: "Fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

Iniţiativa noastră îşi propune doar transpunerea acestei părţi din Rezoluţiune, nicidecum părţile tranzitorii la care unii fac trimitere.

Ce-şi propune acest proiect de lege?

În primul rând, având în vedere terminologia folosită pe vremea respectivă, adică acum 100 de ani, trebuie să găsim terminologia corespunzătoare din anul 2019. Adică, popor conlocuitor înseamnă minorităţile naţionale tradiţionale, istorice - le-am şi enumerat care ar fi ele - aşa cum ele, de altfel, au fost enumerate în Proiectul de Lege privind statutul minorităţilor naţionale.

Ce înseamnă corpuri legiuitoare? Nicidecum nu ne-am gândit că această terminologie este cea din Constituţie, adică singura autoritate legiuitoare ar fi Parlamentul. Corpurile legiuitoare, în accepţiunea noastră de astăzi, ar însemna Parlamentul European, Parlamentul României şi autorităţile publice locale.

La fel, şi cum se poate realiza acest procent despre care se vorbeşte "atât în corpurile legiuitoare, cât şi la guvernare" şi ce înseamnă însăşi guvernarea.

Ca atare, le-am definit şi pe acestea. Prin ce modalitate poate fi garantată această prezenţă, arătăm legile care ar reglementa. De exemplu, Legea privind statutul minorităţilor naţionale, care va fi adoptată de către Parlament, sau o altă lege de modificare a legislaţiei în vigoare privind regiunile de dezvoltare. Şi facem trimitere concretă la Regulamentul Consiliului Europei 1.059 din 2003, mai exact la alin. (10) din preambul, respectiv alin. (6) din art. 3.

Ca să încerc să vă conving, daţi-mi voie să vă citesc din această carte editată de Parlamentul României.

Cum au conceput această parte a declaraţiei cei care au prezentat Rezoluţiunea?

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute, domnule Márton!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Pentru iniţiator nu există, n-o să găsiţi termen de dezbatere.

Vă citez din discursul domnului Vasile Goldiş, cel care a prezentat textul Rezoluţiunii: "Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunii; dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura pentru păcatele părinţilor şi ca urmare ea va trebui să asigurăm tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi".

Daţi-mi voie să mai citesc din discursul pronunţat de domnul Iuliu Maniu: "Pentru înlăturarea oricărei îndoieli ale străinilor asupra ce voim să facem prin unirea noastră şi libertatea noastră naţională, Marele Sfat Naţional Român declară că nu voieşte un imperiu de asuprire. Voim să asigurăm libertatea pentru toţi şi dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare. Marele nostru Sfat Naţional ţine să accentueze că urmează vechiul nostru proverb: «Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face». Noi voim pe acest pământ al României Mari să întronăm libertatea naţională pentru toţi. Voim ca fiecare naţiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage lui Dumnezeu în credinţa ei şi să ceară dreptate în limba ei".

Şi, în sfârşit, ce s-a întâmplat pe data de 1 decembrie?

"Preşedintele Gheorghe Pop de Băseşti se ridică din scaunul prezidenţial şi pune întrebarea: «Primeşte onorata adunare Rezoluţiunea propusă de domnul Vasile Goldiş în întregimea ei?».

Adunarea erupe în aprobări unanime: «Primim!»".

Sper că v-am convins să primiţi acest proiect de lege şi să nu votaţi împotriva Rezoluţiunii de la Alba Iulia. Şi mă adresez, în primul rând, printre altele, colegilor noştri din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, că dacă ei, prin votul lor, ar renunţa la acest drept, prin respingerea acestui text, ar fi cel puţin interesant.

Un proiect de lege are multe elemente, unele poate greşite. Pot fi eliminate! Pot fi schimbate! Mai avem o săptămână. Poate fi retrimisă la comisie, dacă pică opţiunea de respingere şi s-o modificaţi ico-colo. Dar nu votaţi împotriva Rezoluţiunii de la Alba Iulia, pentru că o consideraţi stâlpul pe care se bazează statul român actual.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Domnule Roman, vă rog, prezentaţi raportul de respingere.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin adresa Pl-x 732 din 4 februarie 2019, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă amintită.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 1.242 din 28 decembrie 2018, a avizat negativ iniţiativa legislativă, deoarece textele propuse încalcă Constituţia României în ceea ce priveşte: caracterul unitar al statului - art. 1 alin. (1); suveranitatea naţională - art. 2; egalitatea în drepturi a cetăţenilor - art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1); reprezentarea în Parlamentul României a minorităţilor naţionale - art. 62 alin. (2); învăţământul în limba maternă - art. 32 alin. (3); dispoziţiile art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, art. 120 alin. (1) referitor la autonomia locală, art. 121 alin. (1), art. 122 alin. (1) referitoare la autorităţile publice locale, precum şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 682/2012 şi nr. 80/2014.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin Avizul nr. 24.956 din 28 decembrie 2019, a avizat negativ această iniţiativă legislativă.

Consiliul Economic şi Social, prin Avizul nr. 6.588/18 decembrie 2018, a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţie a prevederilor din Rezoluţiunea de la Alba Iulia. Astfel, "Fiecare popor conlocuitor se va instrui, administra şi judeca în limba proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în şedinţa comună din 19 martie 2019.

Din totalul de 23 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au participat la dezbateri 23 de deputaţi.

La dezbateri au fost prezenţi deputaţi, membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Propunere de respingere.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău; PL-x 71/2019.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia juridică, vă rog.

Raportul Comisiei juridice.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au constatat că această iniţiativă legislativă respectă principiul constituţional al bicameralismului şi obiecţiile Preşedintelui României şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău, în domeniul public al judeţului Bacău, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Floroiu. Sunteţi şi iniţiator.

Din partea Grupului PSD, la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Ionel Floroiu:

Da, din partea Grupului PSD.

E vorba despre iniţiativa parlamentarilor de Bacău, în sensul în care iniţiem acest proiect de lege, să trecem palatul administrativ din domeniul public al statului, în domeniul public al judeţului Bacău şi în administrarea Consiliului Judeţean Bacău, pentru că Consiliul Judeţean Bacău îşi asumă responsabilitatea investiţiei în acest sediu. Trebuie o reparaţie capitală pe care Prefectura judeţului Bacău şi statul român nu pot să şi-o asume.

Vă rog din suflet să daţi votul pentru o asemenea iniţiativă, pentru că deschidem şi alte oportunităţi în ţară, pe asemenea proiecte de lege să dezvoltaţi şi să faceţi reparaţie capitală la multe sedii care sunt în aceeaşi situaţie precum cel de la Bacău.

Vă mulţumesc pentru vot.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Următorul.

13. Proiectul de Lege privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate; PL-x 574/2018.

Guvernul, vă rog.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi raport comun Comisia pentru administraţie. Da, domnul Călin.

Vă rog.

Domnul Ion Cîmpeanu (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ prevede abordarea etapizată a gestionării siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate, în vederea diminuării riscurilor asupra sănătăţii umane şi mediului, prin remedierea siturilor contaminate până la un nivel de funcţionalitate care corespunde utilizării prezente şi viitoare ale acestora, în conformitate cu principiul "Poluatorul plăteşte".

Guvernul susţine prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Călin, de la Craiova.

Vă rog.

Raport comun, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie.

Domnul Ion Călin:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate, creând condiţiile de realizare a obiectivelor prioritare specifice siturilor contaminate stabilite prin art. 2 alin. (1) din Decizia nr. 1.386/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind Programul general al Uniunii de acţiune pentru mediu până în 2020 "O viaţă bună, în limitele planetei noastre".

Proiectul de lege prevede măsuri la nivel naţional referitoare la identificarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate în vederea realizării unui inventar naţional al acestora, definirea şi stabilirea obiectivelor privind remedierea siturilor contaminate la un nivel de funcţionalitate şi în conformitate cu utilizările prezente şi viitoare, luându-se în considerare costurile de remediere a acestora.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2 care fac pare integrantă din prezentul raport.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi, pentru stenogramă, vreau să informez că există o greşeală materială. La art. 2, cuvântul "sitarilor" devine "siturilor". Şi la art. 48 alin. (3) devine alin. (2).

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Lungu Tudoriţa, Grupul PNL.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Stimaţi colegi,

Conservarea nealterată a solului şi a apelor subterane reprezintă un deziderat şi o provocare a fiecărei naţiuni.

Un sol contaminat are drept repercusiuni deteriorarea gravă a stării de sănătate a oamenilor, dar şi o degradare cu consecinţe nefaste a mediului.

Nici ţara noastră nu a fost ferită, din cauza industrializării şi a gestionării defectuoase a activităţilor cu risc de contaminare, de poluarea solului şi a apei subterane.

Din acest motiv, remedierea siturilor contaminate reprezintă o prioritate a comunităţilor la nivel administrativ, pentru că astfel se ameliorează condiţiile de mediu, dar reprezintă şi un fundament de creştere economică, prin valorizarea terenurilor remediate.

Actul normativ pe care-l dezbatem are în vedere coerenţa legislativă, punerea în acord cu reglementările europene în domeniu, Decizia nr. 1.386 a Uniunii Europene privind un program generat de acţiuni al Uniunii pentru mediu până în 2020, "O viaţă bună, în limitele planetei noastre", având drept scop protejarea, conservarea şi ameliorarea capitalului natural al Uniunii, printr-o adoptare treptată a gestionării siturilor potenţial contaminate şi siturilor contaminate, în acord cu principiile dezvoltării durabile.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Avem 78 de amendamente admise şi 8 amendamente respinse.

Dacă amendamentele respinse...

Articolul 6 se doreşte să fie susţinut? Nu.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 1 la 11 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 11 la 30, intervenţii? Nu.

De la 31 la 40 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 41 la 78? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

La poziţia 18 am ajuns.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Este PL-x 235/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Avem raportor Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură.

Domnul vicepreşedinte Dănuţ Păle.

Vă rog.

Raport comun.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport comun, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2¹) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea facilitării închirierii şi exploatării pajiştilor aflate în proprietatea primăriilor.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tinel Gheorghe, la dezbateri generale.

Vă rog, Grupul PNL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă a unor colegi de-ai noştri din PSD avea ca motiv faptul că multe dintre unităţile administrativ-teritoriale nu au forme asociative care să poată închiria şi exploata pajişti aflate în proprietatea primăriilor şi că în acelaşi timp există intenţii din partea fermierilor de a se asocia în cooperative agricole, conştienţi fiind de beneficiile asocierii.

Până aici toate bune şi frumoase. Se modifică art. 2, în sensul că beneficiarii contractelor de concesiune, de închiriere, pe lângă asociaţiile crescătorilor locali, aşa cum au fost prevăzute iniţial în Ordonanţa nr. 34, au apărut şi cooperativele agricole locale, grupuri de producători locali şi - întrebare din partea noastră - persoane juridice cu sediul social pe teritoriul localităţii respective.

Am întrebat la data respectivă. Raportul s-a tot întors, s-a tot plimbat între plen şi comisia de specialitate şi am tot întrebat: dar amenajamentele pastorale, cele pe care le-am îndrituit noi prin Ordonanţa nr. 34 nu trebuie să devină şi ele obligatorii odată? Pentru că ele stau la baza propunerii legislative de stabilire a încărcăturii pe unitatea de suprafaţă şi a tuturor soluţiilor tehnice care trebuie să se întreprindă acolo.

Şi acum vă cer permisiunea să citesc ce spuneam noi prin Ordonanţa Guvernului nr. 34: "Asociaţiile crescătorilor locali, persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localităţii respective cu care se încheie contracte de închiriere prin atribuire directă trebuie să încheie contracte de închiriere cu atribuire directă, trebuie să fie legal constituite cu cel puţin un an înainte de data depunerii cererii şi să aibă amenajament pastoral începând cu anul 2013".

Vine Legea nr. 86/2014 şi spune: "Unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, au obligaţia de a include în cadrul documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor permanente amenajamentul pastoral şi condiţii speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare".

Reţineţi, Legea nr. 86/2014! Adică prorogăm termenul din 2013, în 2014. Nu e nicio problemă!

Mergem mai departe.

La un moment dat, modificăm şi termenul de la 1 ianuarie 2014 şi îl ducem în 2015, prin Ordonanţa Guvernului nr. 63/2014.

"În cazul în care proprietarii de animale membri ai colectivităţii locale sunt membri ai unei asociaţii şi exploatează în comun o suprafaţă de păşune, contractul de închiriere/concesionare se încheie cu asociaţia, în baza unui centralizator care cuprinde acordul, datele de identificare şi numărul de animale pe fiecare membru al asociaţiei. Amenajamentul pastoral este obligatoriu din 2015". E, n-o fi 2015, hai să zicem!

Mergem mai departe şi prorogăm şi termenul din 2015, prin Legea nr. 16/2016 şi îl ducem în 2016. Nu e nicio problemă! Nu e nici de la 1 ianuarie 2016 obligativitatea întocmirii amenajamentului pastoral şi îl ducem, prin Legea nr. 44/2018, spunem: "Începând cu anul 2019 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral".

Nu-i suficient că prin ordonanţe, proiecte de lege succesive, am tot amânat termenul de intrare în vigoare a amenajamentului pastoral, mai venim cu iniţiativa legislativă de astăzi şi la art. 10 alin. (1) modificăm şi spunem: "Începând cu anul 2020 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral".

Este o chestie de neseriozitate totală. De şapte ani de zile tot prorogăm termenul acesta cu privire la obligativitatea deţinerii, întocmirii amenajamentului pastoral, deşi ştim foarte bine că este cartea de căpătâi a exploatării, a valorificării pajiştii, păşunii.

De ce facem chestia asta? De ce nu finanţăm, aşa cum ne-am obligat prin Ordonanţa nr. 34, autorităţile locale să întocmească amenajamentele pastorale?

Păi, vă spun eu de ce. Pentru că, prin amenajamentul pastoral, creăm obligaţii celor care concesionează şi închiriază suprafeţele respective, ceea ce nu este în regulă. Şi introducerea acestei sintagme la alin. (2¹) al art. 9, cu "persoanele juridice cu sediul social pe teritoriul localităţii respective şi termenul curge" după "asociaţiile crescătorilor de animale locali, cooperative agricole, grupuri de producători locali", după părerea mea creează premisele ca acolo, în teritoriu, pajiştile, păşunile să nu fie folosite de cei care sunt adevăraţii crescători de animale, ci cu totul şi cu totul de alţii.

Pentru acest lucru, Partidul Naţional Liberal nu va vota acest proiect de act normativ.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Aţi depăşit timpul.

Mergem mai departe.

Avem patru amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

1 marginal? 2? 3?

Am finalizat dezbaterile.

Are caracter ordinar.

Rămâne la votul final.

La poziţia 25.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental "Investeşte în tine"; PL-x 474/2018; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi raport comun - Comisia pentru buget şi Comisia economică.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Programului guvernamental "Investeşte în tine", un program prin care se acordă credite pentru toţi tinerii, dar şi mai vârstnici, cuprinşi între 16 ani şi 55 de ani, un credit cu dobândă zero şi cu o asigurare a garanţiei cu o valoare maximă de 40.000 de lei şi suplimentar 20.000 de lei.

De asemenea, prin acest program se stabilesc domeniile prioritare şi cheltuielile eligibile.

Guvernul, prin Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, susţine raportul comisiei de specialitate şi amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem 10 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Articolul unic, intervenţii? Nu.

De la 3 la 10 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. Este vorba de PL-x 645/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi domnul Lazăr...

Domnul Mihai-Valentin Bobescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Mihai Bobescu mă numesc, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, relaţia cu Parlamentul şi relaţii internaţionale.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, cunoscut şi sub acronimul de UNDAC, precum şi aprobarea plăţii contribuţiei financiare la sistemul UNDAC, în limita echivalentului în lei a sumei de 50.000 USD, în anul 2018.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, vă rog.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, denumit UNDAC, urmând a fi creată şi o rezervă financiară prin plata unei contribuţii în valoare de 50.000 USD, pentru anul 2018, pentru a asigura participarea membrilor naţionali la misiunile organizaţiei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la sistemul Naţiunilor Unite al Echipelor de evaluare şi coordonare în caz de dezastre, precum şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale?

Domnul Neagu.

Vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc.

Vom susţine acest proiect de lege şi nu atât de mult prin faptul că oricum este o contribuţie minimală pe care o punem pentru această contribuţie, cât pentru cât putem cumula participând interactiv la ceva care ne interesează, întrucât, după cum ştim, astfel de situaţii au fost şi pot să apară şi în România.

Orice surplus calitativ pe care-l putem câştiga în UNDAC din punct de vedere al pregătirii pentru evaluare şi intervenţie în caz de dezastru este un bine pentru România.

Deci vom vota acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final, fiind un raport fără amendamente.

Următorul.

27. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice; PL-x 577/2018.

Dacă din partea Guvernului? (Vociferări.)

Lăsaţi!

Este colega noastră, doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Raportul Comisiei pentru administraţie.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu PL-x 577 din 22 octombrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 17 octombrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 cu un nou alineat, în sensul instituirii cadrului legal necesar pentru achiziţia autovehiculelor din fonduri externe nerambursabile, fără aplicarea prevederilor normativelor de cheltuieli prevăzute pentru autorităţile administraţiei publice locale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul în şedinţa din 6 noiembrie 2018.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Nefiind intervenţii la dezbateri generale, rămâne la votul final, având caracter ordinar. Şi nu sunt amendamente.

Următorul raport, şi ultimul.

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 586/2018.

Guvernul?

Vă rog.

Şi apoi, din partea Comisiei pentru transporturi.

Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut iniţial pentru schimbarea regimului juridic al ISCTR, până la data de 1 ianuarie 2020, deoarece, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene s-a abrogat prorogarea termenului stabilit pentru intrarea în vigoare a Legii nr. 352/2015 până la data de 1 ianuarie 2019.

Astfel, în perioada de timp ce urmează până la îndeplinirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 352/2015 trebuie elaborate şi aprobate atât modificările legislative necesare a fi operate asupra Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011, în scopul punerii acestui act normativ în acord cu Legea nr. 188/1999 şi cu Legea nr. 153/2017, respectiv normele de modificare şi completare a Hotărârii Guvernului nr. 1.088/2011 pentru organizarea şi funcţionarea ISCTR.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi. Cine prezintă raportul?

Domnule Simonis, prezentaţi dumneavoastră raportul Comisiei pentru transporturi. Haideţi să încheiem astăzi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transport Rutier; PL-x 586/2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ, în forma Senatului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Este ora 17,00. Am finalizat aici. Pauză cinci minute şi vom continua cu răspunsurile din partea Guvernului la întrebările şi interpelările adresate de dumneavoastră.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Haideţi să începem, stimaţi colegi!

Prima dată avem răspunsuri la întrebările adresate de dumneavoastră.

Domnul deputat Nicolae Andrei, de la PSD, are o întrebare adresată Ministerului Culturii. Este prezent domnul secretar de stat Ion-Ardeal Ieremia.

Domnul deputat nu este prezent. Nu este prezent domnul deputat, aşa că vă rog, domnule secretar de stat, lăsaţi Secretariatului general să-i distribuie domnului deputat. Numai când sunt colegii noştri prezenţi, atunci prezentaţi şi răspunsul. (Vociferări.)

Numai puţin!

Dumneavoastră aveţi două răspunsuri pentru domnul Nicolae Andrei. Domnul Nicolae Andrei nu este prezent.

Este prezent domnul Vlad Sergiu Cosmin, de la USR, vizavi de amplasarea monumentului dedicat Marii Uniri în municipiul Arad.

Vă rog, pe scurt, dacă domnul deputat... (Vociferări.)

Ştiu! Avem doi secretari de stat... Şi domnul Ciprian Roşca, şi domnul Ieremia.

Va prezenta domnul Ieremia.

Dacă domnul deputat e nemulţumit, putem să-i dăm răspunsul.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 6.914A/12 februarie 2019 şi transmisă cu adresa Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul cu nr. 1.111/15 februarie 2019, prin care se solicită Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale informaţii despre monumentul de for public Arad 2018, dedicat Marii Uniri, care este situat pe Bulevardul Revoluţiei nr. 49-53, din municipiul Arad, vă comunicăm următoarele.

În urma demersurilor efectuate, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a fost informat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Arad că în data de 14 noiembrie 2018 a fost emis avizul nr. 382/ZA/14 noiembrie 2018, aviz favorabil către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Arad pentru studiul de fezabilitate "Amplasare monument de for public Arad 2018", municipiul Arad, Bulevardul Revoluţiei nr. 49-53, adresat Primăriei Municipiului Arad, Serviciul Dezvoltare Urbană şi Protejare Monumente.

În anexă v-a fost transmis respectivul document scanat, aşa cum ne-a fost remis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Arad, cu menţiunea că la şedinţa comisiei zonale a monumentelor istorice s-a considerat că respectivul amplasament este mobilier urban.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale îşi exprimă pe această cale totala deschidere faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Vă asigurăm că, în continuare, vom depune toate demersurile necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, bazate pe protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural, şi vă stăm la dispoziţie pentru alte întrebări sau alte propuneri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Vlad, vă rog. Nu? Nu doriţi?

A, nu doriţi să interveniţi? Nu. Bun. Mergem mai departe.

Nu doreşte domnul deputat. Mai departe.

Domnul deputat Popescu are o interpelare adresată domnului Gigi Dragomir.

Nu este prezent domnul Gigi Dragomir, de la ANRM. Se reportează pentru săptămâna viitoare.

Tot domnul Vlad. Aveţi o întrebare adresată Ministerului Finanţelor, vizavi de proiectele pe CJ Arad - consiliul judeţean.

Vă rog, domnul secretar de stat.

Dar foarte succint.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, cu nr. 6949/A/2019, având ca obiect "Stadiul de implementare a proiectelor depuse de Consiliul Judeţean Arad", redăm în ceea ce urmează punctul de vedere al ANAP.

Referitor la întrebarea nr. 1 - "Care este stadiul de implementare a proiectelor depuse de către Consiliul Judeţean Arad la ANAP?".

Documentaţia de atribuire aferentă contractului de lucrări, execuţie lucrări Lotul 1 - Modernizare DJ 709 Arad - Pâncota, Lot 2 - Reabilitare DJ 792, cu o valoare estimată, fără TVA, de 104.637.739 de lei, a făcut obiectul controlului ex-ante, derulat în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017.

Documentaţia de atribuire aferentă procedurii în cauză a fost acceptată spre publicare în baza avizului conform necondiţionat nr. 9025/7.02.2019, ceea ce a permis iniţierea acesteia prin publicarea anunţului de participare înregistrat la nivel JOUE cu nr. 2019/S şi publicat în SEAP cu nr. CN 100.000-9001 din 15.02.2019.

Referitor la întrebarea nr. 2 - "Care sunt motivele blocării acestor proiecte?" şi întrebarea nr. 3 - "Când preconizaţi că se vor debloca proiectele respective?" facem următoarele precizări.

Referitor la multiplele respingeri ale documentaţiei de atribuire pentru contractul de lucrări menţionat mai sus, în cadrul procesului de control ex-ante, respingeri care au condus la întârzieri în etapa de implementare a obiectivului de investiţii definit de Consiliul Judeţean Arad, subliniem că situaţia se datorează tuturor părţilor implicate, având în vedere că în mod normal entităţile publice centrale, regionale şi locale, care au calitate de autoritate contractantă responsabilă cu implementarea unor obiective de investiţii foarte complexe, trebuie să fie la un nivel ridicat din punctul de vedere al specializării sectoriale, în raport cu obiectele şi natura contractelor pe care le atribuie faţă de verificatori ex-ante, astfel încât să existe o înţelegere unitară a conceptelor utilizate şi o abordare coerentă a bunelor practici, conform standardelor de industrie aplicabile.

Astfel, mai mulţi factori au contribuit la această situaţie care nu poate fi depăşită fără ca autorităţile contractante să nu utilizeze instrumentele puse la dispoziţie de către ANAP pe site-ul www.achizitiipublice.gov.ro şi prin însuşirea bunelor practici diseminate.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc...

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Cu deosebit respect...

Domnul Florin Iordache:

... domnule secretar de stat.

Vă rog, îi înmânaţi domnului deputat şi răspunsul.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Aveţi... domnul deputat Paşcan... nu este prezent. Este prezent domnul Mihai Chirică, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Rog să-i fie înmânat Secretariatului General, pentru a fi adus domnului Paşcan.

Mai departe.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin. Aveţi o întrebare adresată Ministerului Transporturilor.

Domnul secretar de stat v-a...

Foarte scurt.

Vă rog, prezentaţi pe scurt, foarte scurt.

Dumneavoastră i-aţi şi înmânat domnului deputat.

Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

CNAIR a demarat procedura de licitaţie deschisă pentru acest obiectiv, iar în data de 7.11.2018 a fost semnat contractul de execuţie lucrări de reabilitare DN 76 Ioneşti - Vârfurile şi rest de executat, iar între CNAIR SA, în calitate de beneficiar, şi Asocierea SC SYLC CON TRANS, în calitate de antreprenor, a fost semnat acest contract, în data de 15.03.2019, când a fost emis şi ordinul de începere a lucrărilor, având termenul de finalizare 12 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor, respectiv 14.03.2020.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Cu stimă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi şi înmânat domnului deputat. E mulţumit.

Vreţi să răspundeţi, să comentaţi? Nu.

E mulţumit domnul deputat.

Şi ultima. Era o întrebare adresată de domnul Petreţchi, dar, din păcate, Ministerul Sănătăţii solicită amânarea.

Am finalizat aici răspunsurile.

Acum începem cu prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Colegii mei, care doresc să intervină, să-şi facă prezenţa, să facă apel, să le pot...

Domnul George Şişcu, de la PNL - două interpelări. Doreşte? Nu.

Domnul Dan Leoreanu - o interpelare? Nu.

Domnul Cătălin Predoiu - două interpelări? Nu.

Doamna Mara Mareş - o interpelare? Nu.

Domnul Tinel Gheorghe?

Vă rog, aveţi două. Prezentaţi pe scurt una dintre ele, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am s-o prezint doar pe cea adresată ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, pentru că am un caz deosebit, într-o localitate, în Ialomiţa, la Alexeni, unde consilierii locali ai PNL n-au fost lăsaţi să facă parte din comisiile de specialitate ale consiliului local. S-a opus primarul... şi a zis: Domnule, voi nu faceţi parte din comisiile de specialitate.

Şi vreau să vedem care este temeiul legal şi care este soluţia autorităţii publice centrale care răspunde de administraţia publică locală, în speţă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Sorin Bumb? Dumnealui are două interpelări. Nu.

Doamna Cosma Lavina. Are o interpelare. Doreşte? Nu.

Domnul Lucian Viziteu - o interpelare. Doreşte? Nu.

Domnul Silviu Dehelean? 3. Nu.

Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan - 3 interpelări. Doreşte? Nu.

Domnul Sorin Bota - o interpelare. Nu.

Doamna Luminiţa Jivan? Nu.

Domnul Marius Paşcan? 3. Nu.

Doamna Raluca Turcan? O interpelare. Nu.

Domnul Daniel Popescu? O interpelare. Doreşte? Nu doreşte.

Domnul Dumitru Lupescu, domnul Drulă şi domnul Ghinea - o interpelare depusă. Da? Doriţi? Este depusă.

Mulţumesc. Nu.

Domnul Eugen Neaţă - o interpelare. Doreşte? Nu.

Domnul Nicolae Velcea? Două interpelări. Nu.

Domnul Ilie Toma?

Vă rog, pe scurt.

Vă rog, domnul Toma, aveţi o interpelare.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează, ca de fiecare dată, în fiecare sesiune parlamentară, Casei Naţionale de Pensii publice şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, pentru elaborarea softului care dă drumul Legii nr. 221 privind recalcularea pensiilor pentru beneficiarii care au lucrat în grupa I, grupă subteran, grupa a II-a, grupă deosebită, grupă specială.

Interpelarea a fost depusă în urmă cu 3 săptămâni. După cum ştiţi, nu s-a mai ţinut nicio sesiune parlamentară. Am ţinut legătura foarte de aproape cu colegii de la Casa Naţională de Pensii publice, şi cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, şi cu domnul ministru Marius Budăi - şi îi mulţumesc pentru colaborare pentru că, de vineri, de la ora 12,00, softul este funcţional. Au început deja să se emită primele decizii pentru pensionarii care beneficiază de aceste drepturi pe Legea nr. 221. Au început deja şi în judeţul Hunedoara, unde - cel mai mare judeţ - avem deja 1.400 de decizii emise. Din totalul de 14.000 de dosare, la nivel naţional, sunt emise până acum 12.700.

Totodată, aceste decizii vor fi şi puse în plată începând cu data de 1 a lunii următoare.

Şi spun eu că este o mare realizare, deoarece aşteaptă undeva la 100.000 de pensionari, în numele cărora vă mulţumesc tuturor colegilor care aţi votat această lege. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule ministru, să ştiţi că domnul Budăi chiar v-a urmărit, domnule Toma, ca să ştiţi. A fost cu ochii pe dumneavoastră.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Andrei Pop? Două interpelări. Nu.

Domnul Corneliu Bichineţ? Nu.

Domnul Bogdan Rodeanu? Nu.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad? O interpelare.

Da, vă rog, aveţi două minute.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Interpelarea este adresată Ministerului Apelor şi Pădurilor, domnului ministru Ioan Deneş.

Obiectul interpelării: "Situaţia pădurii din Moneasa, rezultată în urma vijeliei din toamna anului 2017".

În urma vijeliei din toamna anului 2017, în localitatea Moneasa, judeţul Arad, au căzut mulţi arbori. Autorităţile competente au folosit ca pretext această furtună pentru a tăia foarte mulţi copaci din staţiune, iar acţiunea continuă cu tăierea masivă a pădurii de pe raza acestei localităţi.

Vă rog să verificaţi, prin intermediul unui control, cele relatate mai sus. Vă pot pune la dispoziţie şi filmări ale defrişărilor. Iar dacă constataţi încălcarea prevederilor legale, vă rog să întreprindeţi acţiuni de stopare a ilegalităţilor.

Vă mai rog să-mi răspundeţi şi la următoarele întrebări:

1. De ce au loc defrişări masive la 2 ani după furtuna din 2017?;

2. În cazul în care nu au fost respectate prevederile legale, dacă aveţi în vedere şi luarea altor măsuri?

Cu deosebită consideraţie, Sergiu Cosmin Vlad, USR.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Mergem mai departe.

Doamna Cristina Iurişniţi? O interpelare.

Domnul Daniel Olteanu, de la ALDE? Două.

Doamna Venera Popescu? Una. Nu.

Doamna Beatrice Tudor? O interpelare.

Domnul Andrei Nicolae? Una. Nu.

Domnul Laurenţiu Nistor? Nu.

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei? Două interpelări. Nu.

Domnul Liviu Moşteanu? O interpelare. Nu.

Doamna Oana Bîzgan? 3 interpelări. Nu.

Domnul Cornel Zainea? 3 interpelări. Nu.

Domnul Dan Vîlceanu? Una.

Domnul Constantin Şovăială? Nu.

Domnul Dan Rădulescu? Două interpelări. Nu.

Doamna Tudoriţa Lungu, PNL? Una. Nu.

Doamna Mihaela Huncă?

Vă rog.

Din partea grupului deputaţilor neafiliaţi.

Aveţi două interpelări. Prezentaţi una, doamnă.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea se adresează domnului ministru al finanţelor publice şi domnului ministru al muncii şi justiţiei sociale.

Obiectul interpelării - "Corectarea inechităţii salarizării chimiştilor, biochimiştilor, biologilor şi fizioterapeuţilor din sistemul sanitar".

Prin Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a ajuns, de la 1 martie 2018, ca salarizarea personalului din laboratoarele medicale să nu mai respecte, aşa cum este firesc, ierarhia, nivelul studiilor şi importanţa socială a muncii.

Biochimiştii, biologii şi chimiştii din sănătate au în mod inexplicabil un salariu mai mic decât asistentul medical subordonat prin fişa postului şi de trei ori mai mic decât medicul specialist cu aceleaşi atribuţii la locul de muncă.

De asemenea, în aceeaşi situaţie se află fizioterapeuţii, categorie care, de asemenea, face parte din sistemul de sănătate.

În prezent, de exemplu, un fizioterapeut care a terminat la Universitatea de Medicină şi Farmacie, Facultatea de Bioinginerie Medicală şi Recuperare, are un salariu mult mai mic decât un asistent fizioterapeut care a absolvit Şcoala Postliceală Sanitară.

În aceste condiţii, vă rog să îmi transmiteţi ce măsuri concrete veţi întreprinde pentru a stopa inechităţile inexplicabile în ceea ce priveşte salarizarea acestor categorii profesionale din sistemul de sănătate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat al PRO România, Mihaela Huncă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Doamna Elena Hărătău?

Vă rog, doamnă deputat de la Bacău. Două interpelări. Una o prezentaţi.

Vă rog, doamnă colegă.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea adresată astăzi este către doamna viceprim-ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu, Ministerul Mediului.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Ministerul pe care îl conduceţi derulează în prezent, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, un program de instalare a panourilor fotovoltaice destinat persoanelor fizice. Prin intermediul acestuia, românii pot primi o subvenţie de 20.000 de lei dacă îşi instalează un sistem fotovoltaic. Programul se derulează prin societăţile de instalatori agreate de AFM, înscrierea fiind în derulare în această perioadă.

Vă întreb respectuos, doamnă vicepremier:

Ce presupune concret Programul de instalare a panourilor fotovoltaice?

Ce trebuie să cunoască la modul concret potenţialii beneficiari?

Care este situaţia dosarelor depuse până acum şi câte dintre ele sunt de la firme din judeţul Bacău?

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat al PSD, Bacău, Elena Hărătău.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Lupescu, vă rog, vizavi de interpelarea depusă împreună cu domnul Ion Stelian şi cu domnul Barna.

Vă rog, foarte scurt.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, este vorba de o interpelare adresată domnului ministru al transporturilor, domnul Răzvan Cuc, şi se referă la şoseaua de centură Găeşti şi la Drumul Naţional DN 61, între Găeşti şi Ghimpaţi.

Ambele sunt proiecte vechi, da, de 8 ani, şi pentru care solicităm - cei trei deputaţi de la USR - solicităm răspunsuri clare, scrise, la cele 6 întrebări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Carmen Holban, PSD?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi o interpelare. Prezentaţi-o pe scurt. Vă rog.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Bogdan Gheorghe Trif.

Stimate domnule ministru,

Măsurile privind revitalizarea turismului autohton, luate în ultimii doi ani de către Guvernul PSD, şi-au dovedit din plin viabilitatea. Deciziile stimulative, de acordare a voucherelor de vacanţă, precum şi reducerea TVA pentru serviciile turistice, au constituit elemente esenţiale ale strategiei turistice naţionale, prin intermediul cărora s-a resimţit în mod clar o creştere a acestui domeniu important.

Vă întreb respectuos:

Ce perspective există pentru dezvoltarea staţiunii Padina-Peştera din judeţul Dâmboviţa?

Care este creşterea reală a turismului autohton după introducerea voucherelor de vacanţă şi reducerea TVA?

Care a fost eficienţa târgurilor de turism organizate în România şi a celor din străinătate, la care aţi participat, şi cât au costat ele statul român?

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PSD, Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă.

Continuăm.

Domnul Ioan Sorin Roman? 4 interpelări.

Domnul Dumitru Lovin?

Vă rog, domnule Lovin.

Aveţi 8 interpelări. Una, prezentată pe scurt.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului viceprim-ministru Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Domnule viceprim-ministru,

În ultimii ani, reprezentanţii administraţiei publice din oraşul vâlcean Berbeşti au depus nenumărate cereri de finanţare pentru introducerea sistemului de canalizare, una dintre solicitări fiind depusă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Probabil că, atunci când v-a trecut documentaţia prin mână, aţi aflat că la Berbeşti există două şcoli, peste 100 de profesori şi 1.500 de apartamente, un campus preuniversitar cu aproape 1.500 de elevi, mii de locuitori care, ca toţi ceilalţi cetăţeni, plătesc taxe şi impozite. Toţi aceşti oameni au nevoie de condiţii decente de trai, dar acest drept le-a fost ignorat în momentul în care cererea de finanţare pentru introducerea canalizării a fost respinsă, iar banii au fost direcţionaţi către alte obiective, care, poate, puteau suporta amânare sau nu erau la fel de importante.

În ciuda importanţei acestui obiectiv, vital pentru zona Berbeşti, care alimentează cu cărbune foarte multe oraşe şi comune din regiune, finanţarea necesară nu a fost aprobată nici la sesiunea PNDL din 2017. Neoficial s-a spus că proiectul n-ar fi fost finanţat din motive politice sau din cauză că apare în masterplanul judeţean ce ar urma să se deruleze prin intermediul ADI Apa Vâlcea. Reprezentanţii administraţiei publice locale şi mass-media din Vâlcea au demontat însă acest ultim "argument", arătând că, de ani buni, oraşul Berbeşti s-a retras din asociaţie şi, mai mult decât atât, masterplanul despre care s-a tot discutat este o poveste de adormit copiii, fiind compromis la ora actuală, după cum probabil cunoaşteţi şi dumneavoastră.

În concluzie, domnule viceprim-ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu deosebită consideraţie.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Daniel Popescu, USR? Doriţi să interveniţi? Nu.

Doamna Cristina Prună? O interpelare. Doreşte? Nu.

Domnul Cristian Seidler? O interpelare.

Domnul Ungureanu? Aveţi o interpelare.

Vă rog, domnule coleg.

Şi mai e doamna Burciu.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru al sănătăţii, doamnei Sorina Pintea, şi se referă la situaţia consultaţiilor şi a intervenţiilor chirurgicale oftalmologice efectuate ilegal de către un medic la Spitalul CFR din Cluj-Napoca.

Am fost în vizită, zilele trecute, doamnă ministru, la acest spital, care se află în ruină, aşa cum obişnuiesc, după cum bine ştiţi, şi nişte bolnavi de acolo m-au abordat şi mi-au spus că soţia unui medic care operează în mod curent în acest spital, respectiv doamna Melania Nistor, ar intra în sală în mod ilegal şi ar opera alături de soţul ei, cu toate că nu este angajata acestui spital şi nici nu are un contract de voluntariat.

După mai multe discuţii cu alţi aparţinători, am hotărât să vă atrag atenţia că, din informaţiile pe care le deţin, această doamnă doctor a practicat în mod ilegal această slujbă de medic specialist oftalmolog, mai mulţi ani de zile, la cabinetele private de medicină de familie, pe care le-ar avea în Târgu Lăpuş, în Câmpia Turzii şi vizavi de Spitalul CFR, o clinică care este intens promovată, chiar în interiorul Spitalului CFR, cu anumite pliante.

Practic, acolo avem un conflict de interese şi avem şi o practicare fără drept, ani de zile, a unei specialităţi pe care această doamnă doctor nu o avea.

Rugămintea mea este să trimiteţi Corpul de Control şi să verifice legătura bolnavă dintre clinica privată a acestei familii şi Spitalul CFR. Şi să luaţi măsurile legale pentru a vedea de ce pacienţii, care sunt internaţi cu patologie în zona oftalmologică, merg ulterior la clinica privată - repet, în timpul internării - şi fac acolo diferite consultaţii.

Pacienţii se plâng, mă rog, că plătesc manopere la suprapreţ şi cumpără, spre exemplu, fire de sutură, de 7 milioane, la clinica privată, şi apoi o mică cantitate din acestea este folosită de către această echipă, repet, soţ-soţie. În această echipă soţia nu are niciun contract cu spitalul şi totuşi...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... operează ilegal.

Repet, rog urgent să intervină Corpul de Control şi să facă investigaţiile necesare pe aspectele pe care le-am spus.

Aştept răspuns scris şi verbal.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu aştept să ne încadrăm, totuşi, în două minute.

Mulţumesc.

3... 4 minute, domnule coleg.

O rog pe colega mea, doamna Cristina Burciu.

Aveţi o interpelare. Aveţi două minute, doamnă deputat, s-o prezentaţi pe scurt.

Doamna Cristina Burciu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Obiectul interpelării - "Regândirea sistemului de evaluare a cadrelor didactice".

Stimată doamnă ministru,

Aţi afirmat, în aceste zile, că sistemul de evaluare periodică a profesorilor din învăţământul preuniversitar ar trebui regândit şi aplicat după modelul din sistemul universitar.

În opinia dumneavoastră, una dintre metodele ce s-ar putea implementa în învăţământul românesc este cea japoneză, potrivit căreia profesorii sunt mutaţi între şcoli, de către autorităţile locale, la un interval de trei ani. Mai exact, cei mai buni dascăli sunt trimişi în unităţile de învăţământ cu copii cu nevoi speciale, iar astfel ar creşte performanţele acestora.

De asemenea, aţi mai precizat că s-ar putea implementa şi în România evaluarea profesorilor din 10 în 10 ani, atât pe baza disciplinei predate de fiecare, cât şi prin prisma metodelor pedagogice.

Vă întreb respectuos, doamnă ministru:

1. Care sunt şansele ca un astfel de sistem de evaluare a cadrelor didactice să fie pus în aplicare?

2. Cum vedeţi faptul că formarea continuă a profesorilor nu este asigurată din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale?

3. Ce opinii aveţi, legat de condiţionalitatea unor instituţii de învăţământ de a nu permite continuarea studiilor acelor elevi care au medii mai mici de 8, aşa cum s-a întâmplat recent în unele şcoli din ţară?

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat al PSD, Cluj, Cristina Burciu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat. Mai precis, de la Turda.

Mergem mai departe.

Domnul Vlad Duruş? Aveţi o interpelare.

Domnul Năsui şi domnul Tudor Pop nu sunt în sală.

Vă rog, aveţi două minute, domnule coleg.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului transporturilor şi are ca obiect "Autostrada Nordului".

Stimate domnule ministru,

Săptămâna trecută, în Senatul României, s-au votat 3 noi autostrăzi din România. Una dintre acestea este Autostrada Nordului, de la Suceava la Satu Mare, care străbate şi judeţul Maramureş.

Acum, în teorie, ar trebui să fim exaltaţi de ritmul alert în care se construiesc autostrăzi. Dar aceasta doar în teorie, pentru că în practică, domnule ministru, din păcate, niciuna dintre aceste autostrăzi nu va fi gata la termenul promis. Este doar o gargară electorală.

Această Autostradă a Nordului are termen de finalizare de 4 ani de zile. Nu există niciun studiu de fezabilitate. Nu există nici măcar o procedură începută. Iar acestea durează cam 2 ani de zile, dumneavoastră ar trebui să ştiţi mai bine.

Vă mai rămân, aşadar, 2 ani pentru proiectare şi execuţie.

Prin urmare, acest proiect este total nefezabil.

Vă amintesc - şi vă dau un exemplu - că în Maramureş, DN 18, despre care vorbim doar în termeni de reabilitare, are o lungime de mai puţin de jumătate faţă de cât ar trebui să aibă Autostrada Nordului, această reabilitare a început în 2013 şi nici până astăzi nu este gata.

Domnule ministru, vă rog să nu vă bateţi joc de maramureşeni şi să-mi precizaţi punctual:

- Termenele-limită pentru parcurgerea procedurilor parlamentare şi cele pentru îndeplinirea procedurilor tehnice;

- Sumele ce vor fi cuprinse în bugetele multianuale pentru acest proiect;

- Data la care preconizaţi că va fi dat ordinul de începere a lucrărilor la Autostrada Nordului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Turcescu? O interpelare. Nu este.

Domnul Claudiu Roman? Una.

Doamna Cristina Trăilă? O interpelare.

Domnul Constantin Codreanu? 3.

Domnul Antal István?

Vă rog, aveţi o interpelare.

Aveţi două minute, domnule coleg, şi închidem şedinţa.

Domnul Antal István-János:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare.

În atenţia domnului ministru Ioan Deneş, Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Am avut o interpelare, în luna decembrie 2018, şi am primit un răspuns de-a dreptul hilar, sub semnătura domnului secretar de stat Constantin-Dan Deleanu.

Se referă la situaţia hergheliilor din cadrul RNP Romsilva. Acestea sunt administrate de această instituţie din anul 2002, prin Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor.

Eu am semnalat o serie de nereguli referitoare la activitatea acestui sector cu importanţă istorică şi economică.

Cele semnalate în interpelarea mea sunt în continuare actuale. Este vorba de un număr de 612 armăsari de montă publică, care, în anii 2016, 2017, 2018, din răspunsul primit, am aflat că au făcut 38, 30 sau 26 de monte. Este de-a dreptul hilar, pentru că fiecare din aceştia ar trebui să facă între 25 şi 40 de monte pe an. Aceşti armăsari sunt ţinuţi cu bani publici.

Laboratorul amenajat pentru însămânţarea artificială din cadrul Centrului Naţional de Recoltare, Examinare, Prelucrare, Stocare, Însămânţare Artificială, Biotehnologii din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, de la Târgu Mureş, funcţionează ca depozit de furaje, lângă utilaje, lângă aparatură sofisticată, cumpărată cu bani din fonduri europene.

Revenind la numărul de 612 armăsari. Tot din răspunsul primit am aflat că din rândul acestora se aleg pepinierii. Deci fiecare - un număr de 100 de pepinieri - ar avea peste 6 rezerve. Nu se ţin atâţia.

Printr-un calcul aritmetic simplu, numărul armăsarilor care se ţin inutil, sunt legaţi în staţiuni de montă publică, adică sunt legaţi în depozite de armăsari, neutilizaţi, se face un calcul prin care în fiecare lună s-ar putea cumpăra un tractor performant numai din preţul cu care se întreţin aceşti armăsari.

Şirul anomaliilor poate continua. Rasa Furioso - North Star din 2002 s-a strămutat, pe rând, de la 5-6 herghelii.

Între anii 2002 şi 2012, Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor a fost condusă de un specialist, un inginer zootehnist.

Când hergheliile sunt administrate de specialist, se remarcă prin reducerea însemnată a cheltuielilor generale, verificabile din contabilitatea Romsilva - scăderea efectivelor de cabaline întreţinute, prin eliminarea exemplarelor minus variante.

Tot în acea perioadă s-a realizat un plan important de restructurare a hergheliilor, care în continuare reducea drastic cheltuielile. Acest plan a fost pus deoparte, împreună cu specialistul amintit, odată cu numirea unui nou director general, care a pus în fruntea hergheliilor un specialist silvic.

Domnule ministru, nu doresc răspuns, deoarece nu ar avea niciun rost. Dar doresc să vă semnalez că acest sector necesită la conducere un şef şi o echipă de specialişti, adică specialişti cu mare experienţă în creşterea cabalinelor, şi nu personal silvic.

Antal István, deputat al UDMR de Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, declar şedinţa închisă.

Ne vedem miercuri dimineaţă, 8,30, la declaraţii politice.

Seară bună!

Spor la comisii, mâine!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,40.