Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în sală, pentru a putea începe şedinţa solemnă comună.

Urmează intonarea Imnului naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Domnule preşedinte al României, Klaus Iohannis,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea,

Doamnă prim-ministru, Viorica Dăncilă,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Excelenţele Voastre, membri ai Corpului Diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în cadrul căreia vom adopta Declaraţia Parlamentului României cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 70 de ani existenţă a NATO.

În sală sunt prezenţi 163 de deputaţi şi 70 de senatori.

Şi doresc să salut prezenţa, în plen, a domnului Pete Sessions, fost congressman, care ne onorează cu prezenţa sa la acest moment solemn.

Îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul Klaus Iohannis, preşedintele României.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Klaus Werner Iohannis (preşedintele României):

(Aplauze.)

Mulţumesc!

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Doamnelor şi domnilor, membri ai Guvernului,

Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi domnilor,

Aniversăm, în cadrul acestei şedinţe solemne, 15 ani de când România a aderat la cea mai puternică alianţă din istoria omenirii.

Din 2004, suntem nu numai într-un parteneriat loial cu această solidă organizaţie politico-militară, ci şi membri respectaţi ai clubului statelor democratice. Şi acest aspect este unul foarte important, pentru că trăinicia NATO şi forţa sa sunt date, în primul rând, de adeziunea la valori fundamentale, pe care inclusiv ţara noastră şi-a asumat să le respecte. Iar aceste valori sunt libertatea, democraţia şi statul de drept.

Anul acesta se împlinesc şi 70 de ani de la semnarea, la Washington, a actului fondator al NATO, care stă la baza apărării noastre colective şi care garantează nu doar securitatea, ci şi prosperitatea şi exprimarea liberă şi democratică a ţărilor membre.

Istoria ne-a demonstrat că principiile democratice şi o comunitate bazată pe solidaritate şi responsabilitate faţă de securitatea aliaţilor reprezintă esenţa proiectului euroatlantic şi cheia succesului misiunilor NATO.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru ţara noastră nu a fost deloc uşoară revenirea la democraţie, după epoca neagră a comunismului şi, tocmai de aceea, merită salutat şi apreciat efortul conjugat al tuturor forţelor politice, ale diplomaţiei şi ale armatei, care a făcut posibil dezideratul naţional de a aduce România în NATO şi în spaţiul valorilor euroatlantice.

Cu atât mai condamnabile sunt acţiunile actualei majorităţi PSD, care, prin asaltul fără precedent în ultimii treizeci de ani (Aplauze. Vociferări.) la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană. (Vociferări.)

Vă mulţumesc. Am înţeles! (Vociferări. Aplauze.)

Modificarea legilor în folosul unor persoane, (Vociferări.) demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. (Vociferări. Aplauze.) Nu întărirea democraţiei, nu consolidarea justiţiei, nu responsabilitate şi predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranţa oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD. (Aplauze. Vociferări.)

Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă şi cu diletantismul, vulnerabilizează România. (Vociferări. Aplauze.)

În contextul în care ţara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democraţiei şi stabilităţii în regiune, PSD eşuează să se ridice la importanţa acestui moment strategic. (Vociferări. Aplauze.)

Lipsa de respect... (Vociferări.) ... da...

Lipsa de respect manifestată de PSD faţă de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie Decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. (Vociferări. Aplauze.) Instanţa de judecată a respins această acţiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situaţie delicată, din raţiuni strict şi numai politicianiste. (Aplauze. Vociferări.)

Dacă adăugăm şi incapacitatea de a moderniza legislaţia în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetenţa PSD şi o profundă neînţelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetăţenii sunt cu adevărat bine protejaţi. (Vociferări.)

Ca preşedinte, am responsabilitatea de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice. Este atribuţia mea constituţională să atrag atenţia că o guvernare bună, o guvernare corectă, o guvernare cinstită reprezintă inclusiv o garanţie de securitate pentru România, în timp ce această guvernare eşuată reprezintă în sine un risc pentru ţară. (Aplauze. Vociferări.)

Ne confruntăm cu ameninţări tot mai complexe, atât clasice, cât şi asimetrice şi hibride, provenind din multiple direcţii strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO.

De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat aliat, precum şi de unitate politică şi solidaritate la nivelul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

Doamnelor şi domnilor,

Este nevoie ca NATO să îşi întărească în continuare postura de descurajare şi apărare pe flancul estic. În acest scop, trebuie să îmbinăm rolul unic şi cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă, cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor.

Putem realiza această corelare, dacă aducem împreună, într-un efort bazat pe sinergie şi complementaritate, instrumentele şi resursele de care dispun cele două organizaţii. Rezultatele vor fi, fără îndoială, în beneficiul cetăţenilor, pentru că va creşte securitatea europeană şi euroatlantică.

De altfel, unitatea şi coeziunea definesc fundamental priorităţile Preşedinţiei în exerciţiu a României la Consiliul Uniunii Europene.

Acordăm o atenţie specială avansării cooperării dintre NATO şi Uniunea Europeană, în toate domeniile de interes comun şi, în special, pentru îmbunătăţirea mobilităţii militare pe continentul european, pentru creşterea rezilienţei partenerilor şi pentru combaterea ameninţărilor hibride.

România va continua să contribuie activ în acest sens.

Totodată, ţara noastră va continua să susţină întărirea solidarităţii în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relaţiei transatlantice.

În NATO, relaţia transatlantică este garanţia funcţionării optime a Alianţei şi a apărării colective definite de Articolul V al Tratatului de la Washington.

Doamnelor şi domnilor,

Profesionalismul, devotamentul şi spiritul de solidaritate ne permit să avem, în acest moment, o Alianţă credibilă şi puternică, capabilă să asigure securitatea cetăţenilor noştri, precum şi să menţină sau să readucă pacea, acolo unde este ameninţată sau afectată.

Ţara noastră acţionează constant şi consecvent, pentru a-şi consolida profilul în cadrul Alianţei, pe mai multe dimensiuni strategice: politică şi diplomaţie, apărare, intelligence şi comunicare strategică, ceea ce dă o perspectivă clară obiectivelor pe care ni le propunem în NATO.

Trebuie să înţelegem însă cu toţii că apărarea colectivă începe acasă şi necesită investiţii atât în resurse umane, cât şi în capabilităţi militare din partea fiecărui aliat.

În ultimii ani, am obţinut rezultate semnificative, prin alocarea a 2% din produsul intern brut pentru Apărare (Vociferări.)...

La iniţiativa mea s-a încheiat această înţelegere... (Gălăgie. Aplauze)

Mulţumesc!

... fapt care a permis dezvoltarea programelor naţionale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să îşi consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic, obţinut la iniţiativa mea. (Vociferări. Aplauze.)

Mulţumesc!

Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanţare.

Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziţie anulate sau contestate în justiţie de chiar cei care le-au iniţiat şi o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea naţională, cum este cel al înzestrării Armatei.

Incompetenţa guvernanţilor, stimaţi parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele şi responsabilităţile în cadrul NATO. (Rumoare.)

Doamnelor şi domnilor,

La ultimele summituri NATO, desfăşurate la Varşovia şi la Bruxelles, am susţinut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianţei, prin măsuri destinate consolidării apărării pe flancul estic. Mă refer aici la prezenţa aliată înaintată din România şi din regiunea Mării Negre, precum şi la cea din Polonia şi statele baltice.

Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanţă operaţională. Am înfiinţat Brigada Multinaţională Sud-Est la Craiova şi participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii.

Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a primit certificarea capabilităţii operaţionale finale, anul trecut.

Voi susţine ferm, în continuare, poziţia României, de abordare unitară, coerentă pe întreg flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiţie esenţială pentru gestionarea eficientă a provocărilor, în creştere, la adresa mediului de securitate regional.

Doamnelor şi domnilor,

În ultimii ani, România a reuşit să consolideze prezenţa pe agenda aliată a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toţi aliaţii ca fiind esenţială pentru securitatea euroatlantică.

Este un efort în care m-am implicat personal, şi voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României. (Rumoare. Aplauze.)

Creşterea constantă a activităţilor militare în Crimeea, recentul incident din Strâmtoarea Kerci, conflictul în desfăşurare din Estul Ucrainei, precum şi actele provocatoare la adresa avioanelor şi navelor aliate prezente în Marea Neagră nu fac decât să demonstreze că ameninţările din Est continuă să afecteze stabilitatea regiunii.

De aceea, este necesară asigurarea unei prezenţe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum şi stabilirea unor structuri militare de comandă şi control cât mai eficiente chiar în regiunea noastră.

România este un promotor al continuării politicii "uşilor deschise" a Alianţei. Istoria ne arată că opţiunea de a adera la NATO a tot mai multor ţări a făcut posibilă promovarea unui climat de pace şi stabilitate, a deschis noi posibilităţi de cooperare şi a generat cadrul pentru o construcţie euroatlantică bazată pe valori comune, pace şi democraţie.

Doamnelor şi domnilor,

Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existenţă, singura organizaţie care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securităţii tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaţilor a permis ca organizaţia să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilităţii, păcii şi dialogului.

Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtăşite de membrii Alianţei şi al consolidării sale, în continuare, şi un pilon de stabilitate şi securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetăţenii români să fie în siguranţă.

Ca preşedinte, voi continua să acţionez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianţă să fie tot mai vizibil şi consolidat.

Vă asigur că vom rămâne un actor relevant şi de încredere în cadrul NATO, care îşi respectă toate angajamentele asumate!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, NATO! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îl invit la microfon pe preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună):

Domnule preşedinte, Klaus Iohannis,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea,

Doamnă prim-ministru, Viorica Dăncilă,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule preşedinte, Emil Constantinescu,

Domnule preşedinte, Traian Băsescu,

Excelenţele Voastre, membri ai Corpului Diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

În data de 2 aprilie 2004, drapelul României era arborat la sediul NATO de la Bruxelles, în rând cu drapelele tuturor statelor membre ale Tratatului Atlanticului de Nord. Prin acea ceremonie, de acum 15 ani, a fost evidenţiată simbolic şi revenirea României în rândul ţărilor din lumea liberă, de care fusese despărţită aproape jumătate de secol.

Aniversăm astăzi, în Parlamentul României, şi împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea NATO, la 4 aprilie 1949. Alianţa a fost creată atunci pentru a garanta pacea şi securitatea colectivă în spaţiul dintre Nordul Atlanticului şi Europa de Vest, în acele vremuri tulburi, când popoarele Europei erau copleşite de distrugerile şi ororile celui de-al Doilea Război Mondial, iar "cortina de fier" devenea, din păcate, o realitate a separării dureroase între occidentul democratic şi răsăritul totalitar comunist.

Pentru România, ca membru cu responsabilităţi şi drepturi depline în cel mai mare şi cel mai de încredere sistem de autoapărare colectivă din istorie, dubla aniversare de astăzi are o relevanţă sporită în actualul mediu de securitate, tot mai imprevizibil şi fluid, caracterizat de riscuri care emană de la actori statali şi nonstatali, de la forţe militare şi de la entităţi teroriste, cibernetice şi hibride. Ameninţările balistice, proliferarea armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă constituie, de asemenea, pericole la adresa securităţii tuturor.

Avem, deci, toate motivele să reflectăm la rolul pe care îl joacă NATO în protejarea libertăţii şi securităţii cetăţenilor noştri. În faţa tentativelor de reabilitare a dreptului forţei de către actori cu predispoziţii hegemonice, este necesar ca multilateralismul şi beneficiile perene ale unei ordini globale bazate pe reguli să fie redescoperite şi reafirmate, iar încrederea reciprocă şi solidaritatea democratică a popoarelor de pe cele două părţi ale Atlanticului să nu se diminueze.

Aceasta presupune însă costuri pentru ţara noastră şi aş dori să evoc sacrificiul pe care bravii noştri soldaţi l-au făcut în misiunile NATO, la care România participă, şi să exprim profunda mea recunoştinţă familiilor militarilor români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţii, iar celor răniţi, slujind sub drapel, le transmit gratitudinea mea deplină. Sacrificiul lor în luptă, alături de militarii altor state membre ale NATO garantează naţiunii noastre propria apărare, în legătură strânsă a solidarităţii transatlantice şi indivizibilităţii securităţii aliate.

Totodată, reiterăm astăzi profundul nostru respect pentru toţi cei care au participat şi participă la misiunile asumate de România în cadrul NATO, pentru curajul, profesionalismul şi devotamentul lor exemplar.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

În 2018, am organizat, sub egida Senatului României şi în parteneriat cu Senatul Poloniei, primul summit parlamentar al Formatului "Bucureşti 9" sau "B9", cum mai este denumit, care a reunit participare parlamentară de înalt nivel din cele nouă ţări ale flancului estic al Alianţei. Pe agenda dezbaterilor s-au aflat importanţa contribuţiei acestor ţări la securitatea întregii Alianţe, diversificarea şi întărirea prezenţei înaintate a NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică, partajarea echilibrată a cheltuielilor, proiectarea stabilităţii, postura de apărare şi descurajare, combaterea terorismului şi mobilitatea militară.

O concluzie importantă, care s-a desprins atunci, este că unul dintre cele mai importante obiective ale diplomaţiei parlamentare pe flancul estic este de a promova cultura democratică a dialogului şi controlului parlamentar real, dincolo de frontierele răsăritene ale Alianţei. Pentru că, aşa cum s-a consemnat în documentul final al primului summit parlamentar al Formatului B9 de la Bucureşti, "popoarele şi naţiunile ajung la unitate autentică prin dialog, şi nu prin cantonarea, în principiul de tristă reputaţie, «o ţară, o naţiune, un conducător»".

În ultimii 15 ani, România a crescut împreună cu NATO, participând în mod direct la transformarea şi adaptarea acesteia şi transformându-şi valenţele pe care le-a arătat permanent şi, totodată, demonstrând cu consecvenţă ataşamentul faţă de valorile, principiile şi ţelurile Alianţei. De aceea, apartenenţa României la NATO trebuie fructificată prin consolidarea Formatului B9, menit să asigure coeziunea flancului estic, prin continuarea politicii uşilor deschise şi menţinerea Mării Negre ca prioritate pe agenda aliată.

Închei prin a adresa un apel generaţiilor care nu au avut experienţa vieţii în regimul de dinainte de 1989. Au crescut în societatea liberă şi democratică a ultimilor treizeci de ani şi nu au termeni personali de comparaţie cu România totalitară şi izolată internaţional, cu partidul-stat, care planifica viitorul părinţilor lor, în opoziţie încrâncenată cu Occidentul şi valorile liberale.

Adresez acest apel, în egală măsură, tuturor politicienilor români cu activitate în ţară sau la Bruxelles. Tinerii noştri trebuie să cunoască şi să înţeleagă pe deplin beneficiile apartenenţei României la NATO, că umbrela de securitate a Alianţei, deopotrivă cu întărirea rolului României, ca furnizor de securitate, ne garantează condiţiile de a prospera în pace şi libertate.

Totodată, tinerii noştri trebuie să înveţe că suntem o naţiune mândră, de sine stătătoare şi demnă, că suntem de încredere şi predictibili, capabili să ne apărăm şi să contribuim la apărarea aliaţilor noştri şi, aşa cum se întitulează campania internaţională care le este dedicată, să ştie că "Noi suntem NATO!"

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.) (Revine la prezidiu.)

Acum, îl invit să ia cuvântul pe domnul Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (de la tribună):

Domnule preşedinte al României,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă prim-ministru,

Domnule preşedinte, Emil Constantinescu,

Domnule preşedinte, Traian Băsescu,

Şi, chiar dacă nu este în sală, din cauza unei erori impardonabile a staffurilor celor două Camere, îl salut pe domnul prim-ministru Adrian Năstase, în mandatul căruia România a fost acceptată în NATO. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte al Curţii de Conturi,

Domnule Avocat al Poporului,

Domnule preşedinte al Consiliului Legislativ,

Domnule vicepreşedinte al Academiei Române,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Sunt onorat să mă adresez astăzi dumneavoastră şi tuturor românilor, în această zi de o mare însemnătate pentru istoria modernă a ţării noastre. Azi, România împlineşte 15 ani de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Sunt 15 ani de existenţă activă a României în cadrul NATO, este o cifră rotundă şi care se potriveşte frumos, aşa cum s-a mai spus, cu o altă cifră rotundă, 70 de ani de existenţă a Alianţei Nord-Atlantice.

Alianţa este cea mai importantă organizaţie de securitate colectivă din toate timpurile şi cea mai relevantă în complicatul context de securitate al zilelor noastre. Este cu certitudine cea mai importantă garanţie de securitate a României.

Aşa cum am mai spus, ţara noastră a fost tot timpul un membru activ al Alianţei. Astăzi, toţi partenerii noştri din cadrul NATO apreciază în mod deschis contribuţia, loialitatea şi mai ales determinarea cu care ţara noastră a participat la operaţiunile Alianţei.

Amintesc faptul că am organizat la Bucureşti a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, un eveniment de succes pe linia diplomaţiei parlamentare, la cel mai înalt nivel, care a reunit, la Palatul Parlamentului, peste 600 de participanţi din peste 50 de delegaţii parlamentare naţionale din statele membre şi din statele cu statut de asociat, de partenerii regionali şi mediterani asociaţi, dar şi de observatori din cadrul NATO.

Alături de celelalte două sesiuni ale Adunării organizate în 1997 şi în 2011, evenimentul a arătat că Parlamentul României este determinat să promoveze misiunea Alianţei, de a fi pilon democratic puternic pe care să se sprijine stabilitatea şi securitatea în regiune.

Trebuie însă să subliniez că această bună reputaţie a României în cadrul NATO s-a câştigat, în primul rând, prin devotamentul şi sacrificiul militarilor români. Ca ţară, ca stat suveran, ne-am respectat angajamentele în cadrul Alianţei, însă proba de foc au dat-o militarii români care au luptat şi luptă sub steagul NATO. În acest foc iute a fost călită cu sacrificii reputaţia României, de membru de bază, de încredere, în această Alianţă.

Aniversarea de astăzi poate ar trebui să fie, în primul rând, un omagiu în memoria soldaţilor români care au căzut în misiuni desfăşurate sub drapelul NATO. Ei se alătură eroilor eterni ai neamului românesc. În primul rând, datorită lor România este astăzi un membru respectat şi apreciat în cadrul Alianţei. În primul rând, datorită acestor eroi români ţara noastră beneficiază astăzi de cea mai solidă garanţie de securitate a timpurilor noastre.

La aceşti eroi români, căzuţi sub steagul NATO, trebuie să ne gândim şi noi, decidenţii politici, atunci când luăm decizii cu privire la rolul şi la viitorul pe care trebuie să îl aibă România în această Alianţă. Şi să nu-i uităm niciodată pe eroii noştri.

Stimaţi invitaţi,

Pentru o ţară ca România, care a parcurs istoria dureroasă a statelor din spaţiul ex-sovietic, aderarea la NATO a reprezentat un act decisiv de desprindere totală şi ireversibilă de reminiscenţele regimului comunist. Aşa au gândit atunci românii.

Ca om politic, sunt mândru că partidul pe care îl reprezint a avut un rol major în realizarea acestui obiectiv atât de important pentru ţara noastră. Este o dovadă că un partid mare poate face lucruri mari pentru România şi poate genera un consens naţional, în momentele cu adevărat importante pentru ţara noastră. A fost un consens pe care, sincer, şi eu, ca şi mulţi alţi colegi de-ai mei, ne-am dori să îl regăsim şi în zilele noastre, în jurul unor obiective majore ale României, cum ar fi: apărarea intereselor României în Parlamentul European, adoptarea monedei euro de către ţara noastră sau menţinerea alocării procentului de 2% din produsul intern brut pentru apărare, ca parte a angajamentului nostru ferm faţă de partenerii din NATO. Nu cred că există un obiectiv mai important decât securitatea României. Nimic nu se poate realiza, nimic nu poate fi durabil, dacă nu avem garanţia certă că ţara noastră este la adăpost faţă de toate provocările exprimate, din ce în ce mai des, în zona Mării Negre, şi chiar ameninţări.

Celor care îşi dau cu părerea că alocăm prea mult pentru apărare, le spun următorul lucru. În afara scutului NATO, România ar fi nevoită să cheltuiască mult mai mult pentru înzestrarea armatei, fără a obţine nici pe departe beneficiile de securitate de care ne bucurăm în prezent.

Şi mai trebuie să le spunem românilor că aceşti bani se cheltuiesc cum trebuie. Se duc la Armata Română, una dintre cele mai importante instituţii ale României, se duc în industria de apărare a României, care contribuie la dezvoltarea economică. Se creează locuri de muncă, se creează venituri, valoare adăugată, se plătesc taxe, din care se plătesc, ulterior, pensii şi salarii. Industria de apărare trebuie să devină un motor serios de dezvoltare a economiei româneşti, iar alocarea de 2% din PIB îl pune în mişcare.

Prin urmare, consensul politic pentru respectarea acestui angajament al României, de a aloca 2% din PIB pentru apărare, nu poate fi nici opţional, nici negociabil. Este, în primul rând, cuvântul pe care România şi l-a dat în faţa partenerilor săi. Este temelia de încredere pe care ţara noastră s-a clădit în această Alianţă. Partea politică pe care o reprezint - ne-am exprimat în această privinţă, atât prin vorbă, ca şi alţii, dar mai ales prin fapte. Am intrat deja în al treilea an al guvernării PSD-ALDE, care coincide cu al treilea buget al României în care este prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru apărare.

Ce a făcut acest Guvern atacat în permanenţă? A mărit salariile militarilor şi le va mări în continuare. (Aplauze.) A putut să genereze creştere economică în fiecare an, pentru a putea aloca 2% din PIB pentru a susţine industria de apărare a României şi armata română. (Aplauze. Vociferări.)

Susţine în continuare pensiile şi salariile militarilor şi, de asemenea, după ultimele întâlniri cu rezerviştii din acest domeniu, urmează ca şi aici lucrurile să se pună în ordine şi toate nedreptăţile din sistem să fie rezolvare. (Aplauze.)

Ar fi fost util, într-adevăr, întocmirea unui pact politic, prin care toate celelalte partide politice să îşi asume respectarea acestui angajament al României. Spun acest lucru, pentru că văd partide care deja îşi propun să se abată de la acest obiectiv. Este o temă de reflecţie pe care, sincer, aş fi vrut să i-o propun preşedintelui României, astăzi, dar, după discursul pe care l-am auzit împreună cu dumneavoastră, îmi dau seama că ar fi un demers inutil. (Aplauze.) Este o temă care chiar contează pentru România şi ar trebui să fie pe primul loc pe agenda clasei politice, şi actuale, şi viitoare.

Am spus tot timpul că, înainte de opţiunile noastre politice, înainte de tabăra în care ne aflăm într-o dezbatere sau alta, înainte de apartenenţa la un partid politic sau altul, înainte de toate celelalte lucruri, suntem români. Înainte de toate, trebuie să gândim şi să acţionăm româneşte! Trebuie să fim conştienţi cu toţii că aderarea la NATO nu a fost un obiectiv politic, cum se mai spune uneori, apartenenţa la NATO a fost şi este un obiectiv naţional. Românii trebuie să fie mereu uniţi în jurul marilor obiective naţionale, iar, aşa cum am spus, asigurarea securităţii şi stabilităţii României reprezintă cele mai importante obiective naţionale.

Apartenenţa şi prezenţa activă în NATO reprezintă singura cale pe care putem merge, în actualul context internaţional. Şi când spun acest lucru nu mă refer doar la beneficiile de securitate pe care ni le oferă acest parteneriat. NATO nu este doar o alianţă militară, este mai mult decât atât - este singura garanţie a stabilităţii lumii democratice. În cadrul acestei Alianţe se regăsesc statele cu cele mai consolidate sisteme democratice din această lume. NATO a fost construit, în primul rând, pentru apărarea democraţiei în faţa ameninţărilor venite din partea unor state totalitare.

Aşadar, NATO a apărut ca o alianţă a binelui, a democraţiei, în faţa răului şi în faţa exceselor totalitare. Aici este locul României şi nu poate fi în altă parte.

Şi din respect pentru această zi, din respect pentru apartenenţa noastră la NATO, răspunsurile care meritau date astăzi, în urma unui discurs, le vom da în zilele următoare.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.) (Revine la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

O invit acum la tribună pe Excelenţa Sa, doamna Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. (Aplauze.)

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule preşedinte al României, Klaus Iohannis,

Domnule preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea,

Domnule preşedinte, Emil Constantinescu,

Domnule preşedinte, Traian Băsescu,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Doresc, în primul rând, să salut, în calitate de şef al Guvernului României, organizarea acestui eveniment, destinat aniversării a 15 ani de la integrarea ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică, de la revenirea noastră în familia de valori euroatlantice de care am fost despărţiţi vreme de aproape 50 de ani. Este un moment cu puternică încărcătură simbolică şi valoare istorică în parcursul nostru democratic postdecembrist.

Extind, de asemenea, aprecierea şi recunoştinţa mea deplină către toţi cei care au participat la împlinirea acestui proiect major, de altfel primul de o asemenea anvergură pe care România l-a generat la începutul anilor '90, cu un puternic rol unificator pentru societatea noastră. Şi aş vrea să le mulţumesc, în acest context, preşedintelui Ion Iliescu, preşedintelui Emil Constantinescu, premierilor Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase şi tuturor miniştrilor apărării din acea perioadă.

Mă bucur însă că Guvernul care a realizat aderarea a fost Guvernul PSD, condus de Adrian Năstase. (Aplauze.)

Consensul naţional care a sprijinit acest proiect, atât la nivelul clasei politice, cât şi la nivelul opiniei publice româneşti, a făcut posibilă înfăptuirea acestui deziderat şi a demonstrat că unitatea de voinţă şi acţiune este crucială în înfăptuirea marilor proiecte naţionale.

Privind în urmă, este cât se poate de evident că, prin integrarea în NATO, ţara noastră a obţinut cel mai înalt grad de securitate de la formarea României ca stat naţional.

Prin dezvoltarea României în acord cu sistemul de valori euroatlantic, am dobândit capacitatea de a contribui la procesul de elaborare şi implementare a politicilor NATO.

Să nu uităm că, de-a lungul procesului de integrare, România a întreprins cu succes un amplu proces de modernizare şi democratizare a statului, de construcţie instituţională în sectoare-cheie, necesare adaptării la standardele aliate.

Observ cu mândrie că, la aproape 30 de ani de la căderea comunismului în România, jumătate din parcursul ţării noastre este alături de cea mai puternică Alianţă politico-militară din lume.

În toată această perioadă, România a trecut de la statutul de beneficiar la acela de furnizor de securitate. Ne-am asumat nu numai drepturile care ne revin din apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică, ci şi responsabilităţile asociate acestui statut, conturându-ne un profil de aliat credibil şi predictibil.

Mă adresez, astăzi, ca prim-ministru al unui stat care are o voce respectată şi apreciată în formatele aliate de consultare. De aceea, deciziile adoptate la Summiturile din Ţara Galilor, în 2014, Varşovia, 2016, şi, ulterior, la Bruxelles, 2018, au condus la creşterea securităţii în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Stabilirea unei prezenţe avansate, adaptate la Marea Neagră, pe linie terestră, aeriană şi maritimă, a sporit la securitatea întregii Alianţe.

Aşa cum noi am beneficiat de măsurile istorice adoptate pentru consolidarea posturii NATO de apărare şi descurajare pe flancul estic, vom continua să fim un contributor activ şi responsabil la asigurarea securităţii şi stabilităţii spaţiului euroatlantic, dar şi la proiectarea acestor valori în vecinătatea Alianţei.

Guvernul, pe care îl reprezint, rămâne ferm angajat în asigurarea acestui rol activ al României.

Doamnelor şi domnilor,

Sfârşitul Războiului Rece a oferit europenilor, nouă tuturor, speranţă pentru pace şi stabilitate, dar a dus şi la apariţia unor noi tipuri de ameninţări.

Crizele din regiune, de la frontierele spaţiului euroatlantic, au determinat adaptarea Alianţei la noile provocări ale mediului de securitate. De altfel, observăm că NATO s-a adaptat permanent pentru a putea răspunde optim riscurilor şi ameninţărilor cu care a fost confruntată. În tot acest timp, NATO a generat pace în întreaga comunitate euroatlantică, garantând atât apărarea colectivă a membrilor săi, cât şi un sistem performant de cooperare şi parteneriate. S-a implicat în eforturile de gestionare a crizelor, de stabilizare şi dialog politic, legitimitatea fiind dată de valorile pe care a fost clădită Alianţa şi pe capacitatea acesteia de a proiecta aceste valori în vecinătate.

Evoluţiile recente la nivel internaţional, chiar în vecinătatea imediată a României, au repus în discuţie securitatea spaţiului euroatlantic şi, în acest context, revitalizarea misiunii principale care a fundamentat existenţa NATO, respectiv apărarea colectivă.

În actualul context de securitate, complex şi impredictibil, capacitatea Alianţei Nord-Atlantice, de a oferi un răspuns echilibrat şi eficient, rămâne esenţială.

Este de datoria noastră, a României, ca, alături de toţi ceilalţi aliaţi, să contribuim activ şi solidar la consolidarea apărării colective, la reamintirea valorilor care au stat la baza creării NATO, în urmă cu 70 de ani.

Vom depune toate eforturile pentru ca NATO să continue să reflecte angajamentul ferm pentru apărarea tuturor aliaţilor.

România participă, în acest sens, la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe flancul estic, pe teritoriul naţional, la Marea Neagră şi în Polonia, acordăm sprijin partenerilor noştri din vecinătatea estică, respectiv Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, găzduim elemente ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu.

Dorim o Alianţă puternică, robustă şi relevantă, care să garanteze interesele noastre de securitate şi pe cele ale aliaţilor noştri.

Guvernul, pe care îl conduc, este conştient că acest lucru nu se poate realiza fără un parteneriat transatlantic consolidat, element-cheie al securităţii europene.

Europa şi America de Nord trebuie să acţioneze împreună, într-o manieră care să asigure o distribuţie echilibrată a responsabilităţilor pe ambele maluri ale Atlanticului, aşa cum ne-am angajat la Summitul din 2014.

Guvernul, pe care îl reprezint, şi-a asumat cu toată responsabilitatea obligaţiile care îi revin în cadrul NATO. Suntem parte a acestui efort cuprinzător, asumându-ne obligaţiile în direcţia respectării celor trei cerinţe legate de angajamentul privind cheltuielile de apărare: cheltuieli, capabilităţi şi contribuţii.

Referitor la cheltuieli. Este al treilea an consecutiv în care România îndeplineşte acest angajament asumat prin Programul de guvernare al PSD-ALDE, alocând 2% din PIB pentru apărare. (Aplauze.) Acelaşi lucru este valabil şi pentru alocările de resurse financiare pentru achiziţiile majore de echipamente care, potrivit cerinţelor NATO, trebuie să reprezinte 20% din bugetul pentru apărare.

În ceea ce priveşte capabilităţile, România continuă să investească în echipamente militare moderne, ca parte a diverselor programe militare de înzestrare, pentru a răspunde eficient atât cerinţelor NATO, cât şi provocărilor regionale de securitate.

Nu în ultimul rând, România a fost şi este unul dintre contributorii importanţi la operaţiunile şi misiunile NATO. În 2019, ne vom menţine printre primele 5 state contributoare cu trupe la misiunea din Afganistan. Vom contribui, de asemenea, la coaliţia globală.

Expresia ultimă a angajamentului asumat de România o reprezintă sacrificiul militarilor români care şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţii aliate. Gestul lor trebuie să ne reamintească de lecţiile învăţate în fiecare etapă a parcursului nostru euroatlantic. Doar astfel vom putea oferi şi altora opţiunea alegerii unui drum nou şi sigur, având conştiinţa faptului că securitatea tuturor depinde de angajamentul individual al fiecăruia dintre noi.

Doamnelor şi domnilor,

În încheiere, la aniversarea celei mai ample runde de extindere a NATO, care a inclus alături de România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia, doresc să îmi exprim convingerea că Alianţa Nord-Atlantică va continua să reprezinte principalul garant al securităţii României, acţionând anticipativ şi proactiv în arhitectura globală de securitate, confruntată în prezent cu provocări numeroase.

Prin îndeplinirea Programului de guvernare, vom consolida profilul strategic al ţării noastre în cadrul NATO.

România va continua să acţioneze cu demnitate în cadrul Alianţei, pentru a contribui în mod activ şi semnificativ atât la procesul decizional, cât şi la misiuni şi operaţii alături de aliaţii noştri.

Azi, am venit la o şedinţă solemnă, dedicată aderării ţării noastre la NATO. Regret că acest eveniment important a fost transformat de preşedintele României într-un eveniment de campanie electorală. (Aplauze.)

Îmi cer scuze eu, prim-ministrul României, tuturor celor care astăzi se aşteptau la o şedinţă solemnă, dedicată acestui eveniment major. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru prezentarea Declaraţiei Parlamentului României, cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 70 de ani de existenţă a NATO, declaraţie pe care o vom supune votului.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Voi da citire Declaraţiei Parlamentului României, cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi 70 de ani de existenţă a NATO.

Alăturarea României, ca membru cu drepturi depline, la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, în 2004, constituie un reper fundamental al istoriei contemporane a României, confirmând apartenenţa la o comunitate fundamentată pe valori democratice, puternice legături transatlantice şi garanţii solide de securitate. Bilanţul celor 15 ani care au trecut de la acel moment evidenţiază, deopotrivă, valenţele euroatlantice ale societăţii româneşti şi caracterul vizionar al demersului de aderare.

Cu sprijinul puternic al societăţii şi al întregii clase politice româneşti, aderarea la NATO a deschis drumul recâştigării locului şi rolului binemeritat într-o comunitate euroatlantică unită, liberă şi prosperă. Beneficiile acestei opţiuni sunt vizibile şi cuantificabile în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români: parcursul democratic, dezvoltarea economică, progresul social au fost favorizate de protecţia de securitate, pe termen lung, a NATO.

Validitatea premiselor care au stat la baza aderării la NATO se reafirmă constant în profilul României la nivelul Alianţei, de membru valoros, predictibil şi solidar la sistemul transatlantic de apărare colectivă şi de factor de stabilitate la nivel regional.

În actualul climat global politic şi de securitate, caracterizat de fluiditate, impredictibilitate şi proliferarea ameninţărilor şi riscurilor, NATO continuă să fie cea mai puternică alianţă politico-militară, devenind o organizaţie reper nu numai datorită celor 70 de ani de activitate, dar şi pentru capacitatea sa de reformare şi modernizare.

Pentru a asigura protecţia împotriva ameninţărilor în creştere, generate de proliferarea rachetelor balistice, NATO a dezvoltat şi o capacitate defensivă în acest domeniu, care este parte integrantă a posturii de descurajare şi apărare.

O politică de importanţă deosebită pentru contribuţia NATO, pe care o are în asigurarea păcii şi securităţii regionale şi internaţionale, a fost primirea de noi membri care împărtăşesc valorile şi principiile înscrise în Tratatul de la Washington. Calitatea de membru al NATO şi responsabilităţile conexe îşi demonstrează, în continuare, validitatea şi eficienţa în regiunea Balcanilor de Vest, ca un adevărat instrument de stabilizare în Centrul şi Sud-Estul Europei.

Cei 70 de ani de evoluţie a NATO au demonstrat că partajarea echitabilă a responsabilităţilor este esenţială pentru eficienţa şi coeziunea comunităţii euroatlantice. Acţionând în consecinţă, România a fost în mod constant un aliat de încredere, îndeplinindu-şi toate responsabilităţile asumate.

Jertfa militarilor români în teatrele aliate de operaţii, cărora dorim să le aducem şi cu acest prilej un omagiu, reprezintă dovada supremă a angajamentului nostru în cadrul NATO.

În contextul aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO şi a 70 de ani de la înfiinţarea NATO, Parlamentul României:

Reafirmă ataşamentul faţă de principiile, valorile şi ţelurile NATO şi susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euroatlantică.

Susţine continuarea consolidării capacităţii NATO de a gestiona eficient toate provocările şi ameninţările la adresa statelor membre, indiferent de zona de provenienţă a acestora, în cadrul unei abordări cuprinzătoare.

Salută progresele notabile în ceea ce priveşte asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare credibile, eficiente şi coerente şi evidenţiază importanţa prezenţei aliate înaintate pe flancul estic.

Subliniază implicaţiile evoluţiilor din vecinătatea estică a continentului european pentru întreaga securitate euroatlantică şi, în mod specific, importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre şi a consolidării rolului NATO în această regiune.

Exprimă îngrijorarea faţă de diversificarea şi intensificarea ameninţărilor de securitate la adresa aliaţilor şi susţine demersurile NATO în domeniul apărării antirachetă, cibernetic şi al combaterii ameninţărilor hibride.

Subliniază importanţa continuării politicii "uşilor deschise" a NATO şi salută aderarea Muntenegrului şi a Republicii Macedonia de Nord la NATO.

Susţine consolidarea politicii de parteneriate a Alianţei, pe baza valorilor comune, a respectului pentru dreptul internaţional şi angajamentele asumate, în scopul promovării stabilităţii, precum şi a sprijinului pentru creşterea capacităţilor de apărare ale partenerilor.

Reafirmă susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a acestor state în interiorul graniţelor recunoscute internaţional şi pentru aprofundarea cooperării lor practice cu NATO, pe baza intereselor şi nevoilor specifice ale acestora.

Subliniază importanţa unică a cooperării NATO - Uniunea Europeană şi sprijină consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două organizaţii.

Recunoaşte că apărarea colectivă începe cu apărarea şi rezilienţa naţională şi va continua să asigure un procent de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel aliat. România va continua să contribuie, totodată, la menţinerea credibilităţii şi capacităţii de acţiune a Alianţei, precum şi la securitatea regională şi internaţională.

Reiterează importanţa parlamentelor naţionale, să contribuie la definirea şi punerea în practică a obiectivelor acestei instituţii, prin impulsionarea şi dezvoltarea dialogului interparlamentar, inclusiv cu partenerii Alianţei. (Aplauze.)

Adoptată astăzi, 2 aprilie 2019.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În încheiere, supun votului electronic Declaraţia Parlamentului României cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 70 de ani de existenţă a NATO.

Vă rog să votaţi. (Vociferări.)

(Doamna senator Alina-Ştefania Gorghiu solicită să ia cuvântul.)

Amendamentele s-au negociat înainte ca Birourile permanente reunite să propună Declaraţia pentru aprobare în plen.

Rezultatul votului - 240 de parlamentari prezenţi, 238 de voturi pentru, niciun vot contra, nicio abţinere, două persoane nu au votat.

Vă mulţumesc.

Închidem şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,10.