Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, domnul deputat Silviu Dehelean şi domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 iunie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi.

Voi începe cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Gherman este?

Da, vă rog.

Domnul Dumitru Gherman:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Reconcilierea şi recunoştinţa între generaţii - imperativ major de moralitate a societăţii româneşti actuale".

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la art. 29 precizează că: "Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale." Unitatea dintre drepturile şi obligaţiile reciproce, între repartizarea avantajelor şi poverilor economice, sociale, culturale și morale constituie fundamentul solidarităţii între generaţii.

Se ştie că, atât în ţările dezvoltate economic, cât și în ţările în curs de dezvoltare, ponderea persoanelor vârstnice în structura populaţiei creşte de la an la an. Acest fapt determină importante schimbări asupra dezvoltării socio-economice în diverse regiuni ale globului. Este unul dintre motivele pentru care anul 2012 a fost declarat de către Parlamentul European "Anul European al Îmbătrânirii Active, al Solidarităţii între Generaţii." Îmbătrânirea populaţiei atrage inevitabil şi îmbătrânirea forţei de muncă. Situaţia aceasta presupune o adaptare a economiei, a pieţei muncii şi, nu în ultimul rând, a legislaţiei care vizează persoanele în vârstă.

Marea migraţie a forţei de muncă tinere din România, spre statele din vestul Europei îndeosebi, are un impact economic, social și uman incalculabil. Efectele negative încep să se manifeste cu deosebire asupra persoanelor vârstnice aflate la capăt de drum, fără putere şi, în cele mai multe cazuri bolnave, lipsite de sprijinul şi de afecţiunea copiilor sau nepoţilor.

Sunt tot mai numeroase cazurile de persoane vârstnice abandonate în România care nu au mai fost vizitate de copii sau de nepoţi de mulţi ani.

Este vorba de un nou tip de abandon, abandonul emoţional, temă pe care ar trebui să o abordăm nu numai din punct de vedere sociologic, ci şi din punct de vedere legislativ. Ne aflăm într-o lume în care normele morale se dovedesc a nu mai fi suficiente pentru a crea obligaţii reciproce între oameni şi nici între membrii aceleiaşi familii.

Dezumanizarea sub influenţa banilor, egoismul şi lupta pentru dobândirea averilor create prin munca părinţilor şi bunicilor, îi determină pe unii din generaţia mai tânără să uite că au şi obligaţii, nu numai drepturi.

Se poate constata că, deşi se recunosc problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice din ţara noastră, pe măsură ce se adoptă noi acte normative în domeniul familiei, se ignoră problemele vârstnicilor ori se lasă la aprecierea unor instanţe de judecată, să decidă, dacă este cazul sau nu, să oblige copiii sau nepoţii să participe la întreţinerea lor.

Noul Cod civil are prevederi ambigue, referitoare la obligaţia legală de întreţinere a părinţilor, respectiv a bunicilor. Nu la fel de ambiguă este prevederea din noul Cod civil, atunci când se stabileşte dreptul la moştenire.

Se pune întrebarea dacă îngrijirea unei persoane în vârstă, cu pensie și diverse proprietăţi, este mai grea decât creşterea și educarea unui copil până la vârsta de 26 de ani, fără venituri și fără proprietăţi? Sau este vorba despre discriminare?

Din punct de vedere moral, apreciez că nu este corect să privim diferit cele două perioade din viaţa unui om.

În concluzie, exprim convingerea că trebuie reglementate prin lege, în mod clar și fără echivoc, raporturile juridice reciproce dintre rudele în linie dreaptă, respectiv între copii şi părinţi, copii şi bunici...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Dumitru Gherman:

... copii şi străbunici din aceeaşi familie, atât sub aspectul moral, cât şi sub aspectul material.

Aceleaşi drepturi, dar şi aceleaşi obligaţii!

Cu mulţumiri,

Dumitru Gherman, deputat de Bihor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu Leoreanu.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

"Autostrada Unirii, noul cartof fierbinte din braţele Guvernului. Ministrul Cuc se pricepe doar la tergiversări"

Încă de când a fost votată în Parlament, după o îndelungă campanie de lobby din partea PNL, Autostrada Unirii a tot fost boicotată de guvern prin diverse tertipuri. Mai întâi, proiectul a fost omis din bugetul de stat pe 2019, apoi a fost impus românilor un parteneriat public-privat cu costuri aberante, iar noua găselniţă a ministrului Răzvan Cuc este amânarea termenelor.

Mai nou, ministrul transporturilor ne anunţă cu nonşalanţă că execuţia şi proiectarea pentru tronsonul de autostradă Iaşi-Ungheni vor fi lansate în licitaţie până la finalul lunii iunie. Este o ţintă oricum tardivă, având în vedere că legea prevede un termen de 30 de zile pentru demararea procedurilor necesare în vederea realizării autostrăzii.

A trecut mai bine de jumătate de an şi iată că nici măcar nu avem un şantier în lucru. Pentru că, ce nu ne spune domnul ministru este că podul peste Prut, care au urma să facă parte din tronsonul laşi - Ungheni, ridică nişte probleme de mediu, cărora, ce să vezi, încă nu le-a dat de capăt.

Pentru partea Târgu Neamţ - Iaşi nici nu avem un contract atribuit, licitaţia fiind lansată la finalul lunii trecute, cu termen până în iulie. Este vorba despre tronsonul de 68 de kilometri, pentru care a fost anunţat un cost aberant de 1,2 miliarde de euro. Să nu uităm că decizia ca acest tronson să fie făcut în parteneriat public-privat a fost luată la presiunile domnului Dragnea.

Prin urmare, această parte a autostrăzii stă sub pecetea neregulilor, de la bun început.

Cât priveşte tronsonul Târgu Mureş - Târgu Neamţ, un contract de refacere a studiului de fezabilitate a fost semnat abia luna trecută, însă ridică grave semne de întrebare. Asta pentru că specialiştii din infrastructură sunt îngrijoraţi cu privire la cost, unul de două ori mai mic faţă de estimările iniţiale, ceea ce indică faptul că se va face rabat de la calitate. Să nu mai vorbim de faptul că acest tronson trece prin munţi şi ridică deja probleme de mediu care blochează înaintarea procedurilor, dar despre care încă nu vorbeşte nimeni.

În concluzie, dacă termenul avansat pentru finalizarea acestor lucrări este 2030, ritmul actual al procedurilor nu indică un termen prea optimist. Practic, după datele pe care le avem până acum, Autostrada Unirii, în loc să fie un proiect strategic de ţară, a ajuns un nou exemplu de incompetenţă a actualului Guvern.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

De la USR? Domnul Rădulescu?

Vă rog.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Trăim sufocaţi, sufocaţi în vâltoarea traficului, sufocaţi de poluarea antropică, sufocaţi de nepăsare, sufocaţi sub tentaculele corupţiei, înghesuiţi printre mormanele de deşeuri atât de vizibile în Ploieşti, prin gunoaiele prezente pe străzi, în spaţiile verzi ori în cele virane.

Ceea ce v-am citit până acum, din păcate, nu este o metaforă a nefericirii, ci realitatea cu care se confruntă zilnic ploieştenii, un zilnic care, de câteva luni, pare perpetuu, dar pe care ar fi cazul să-l transformăm într-un clar şi concis... până când?

Până când am gândit şi eu, când i-am scris primarului Ploieştiului şi i-am explicat că, până în 2020, ar trebui să ajungem să recuperăm jumătate din ceea ce aruncăm la coşul de gunoi, altfel, urmează să fim amendaţi de Comisia Europeană cu sute de mii de euro pe zi.

Şi cum nu mai este mult până la anul, încă regăsim în toate cartierele ploieştene ghene de gunoi neamenajate, în jurul cărora sunt aruncate neselectiv pungi de plastic, flacoane, animale moarte şi reziduuri, mergem pe străzi împânzite şi ele de reziduuri şi deşeuri alimentare, respirăm un aer sufocant.

Deşi 1 ianuarie 2007 a reprezentat momentul aderării României la Uniunea Europeană, problema salubrizării Ploieştiului ne aruncă oraşul în afara graniţelor civilizaţiei. Oraşul nostru se confruntă cu un volum crescând de deşeuri solide urbane, care impun servicii de salubritate tot mai eficiente pentru eliminarea lor. În plus, îmi permit să spun că nivelul deşeurilor regăsite pe străzile unui oraş este, până la urmă, şi un indicator pentru nivelul de civilizaţie a populaţiei.

Sufocare! Acesta este simbolul sub ascendentul căruia aş situa ziua de astăzi pentru ploieşteni. Din păcate, aceeaşi sufocare am trăit-o şi ieri şi alaltăieri. Dar, cu siguranţă, şi de mobilizarea şi de implicarea noastră ţine să nu o mai trăim şi mâine, pentru că fără hoţie, ajungem departe.

Vă mulţumesc.

Dan Rădulescu, deputat al USR de Prahova.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Kulcsár György?

Vă rog.

Şi domnul deputat Bende Sándor a depus în scris.

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Ceea ce se întâmplă în România este de necrezut, este de neconceput într-o ţară normală şi democratică:

• Cimitirele şi mormintele ostaşilor, eroilor maghiari sunt profanate şi distruse;
• Simbolurile Ungariei, ale maghiarilor şi ale secuilor sunt batjocorite şi interzise, iar pentru folosirea lor suntem ameninţaţi cu spânzurarea;
• Lupta pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este privită ca ameninţare la adresa securităţii naţionale;
• Beke István şi Szőcs Zoltán sunt consideraţi terorişti şi închişi numai pentru că sunt maghiari;
• Organizatorul unui cenaclu literar este audiat şi ameninţat ca pe vremea Securităţii;
• Suntem înjuraţi în mod repetat cu ocazia evenimentelor sportive.

Aceste fapte provoacă durere sufletească, traumă mentală în rândul comunităţii maghiare din România. Provocarea de durere sufletească şi traumă mentală a unei comunităţi, pricinuite de astfel de cazuri, sunt considerate genocid împotriva unei comunităţi.

Solicit prim-ministrului Viorica Dăncilă, şi preşedintelui României, Klaus Iohannis, să facă demersuri urgente pentru stoparea genocidului împotriva maghiarilor din România.

Transmitem puterii de la Bucureşti şi puterii din umbră - Nu vă jucaţi cu focul. Cuţitul ne-a ajuns la os!

Interesul locuitorilor acestei ţări, indiferent de etnie, este să trăim în normalitate în cadrul unui stat de drept. În această privinţă, am făcut demersuri săptămâna trecută, când am transmis un mesaj tuturor deputaţilor, prin care propun ca în septembrie să ne aşezăm la masa tratativelor şi să redactăm un document menit să pune bazele unei reconcilieri româno-maghiare.

Noi dorim pace, bunăstare şi convieţuire paşnică şi sper că vom găsi parteneri în rândul reprezentanţilor vieţii politice din România.

Opriţi genocidul!

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Mihaela Huncă.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice - "România are nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de tinerii plecaţi la studii în străinătate".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Tinerii din România se plâng că nu îşi găsesc un loc de muncă în ţară, după terminarea studiilor, iar atunci când au totuşi o şansă, domeniul în care ajung să muncească nu are nicio legătură cu studiile absolvite. Din aceste motive, munca în străinătate rămâne pentru mulţi tineri singura variantă. Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun-simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie mai bună.

Românii au votat şi am văzut că aspiraţiile tineretului român sunt de nivel european. Consider că avem nevoie de o strategie coerentă pentru a aduce înapoi în ţară tinerii care au plecat la studii în alte state şi nu s-au întors să lucreze în România din cauza birocraţiei şi a altor impedimente legislative. Avem nevoie de ei, pentru că sunt persoane care au avut curajul să se bată de la egal la egal cu ceilalţi tineri europeni, atât pe plan educaţional, cât şi în ceea ce priveşte piaţa muncii. Aceştia au o experienţă profesională solidă, pe care au dobândit-o în cadrul celor mai mari companii multinaţionale din domeniul tehnologiei informaţiilor şi din sectorul tehnic la nivel european şi mondial. Toate ţările Uniunii Europene, fie ele mai mult sau mai puţin dezvoltate, se confruntă cu problema lipsei specialiştilor în domenii de interes strategic, fie că vorbim despre industria energetică, domeniul construcţiilor, industria auto sau sectorul IT.

Nevoia unor măsuri curajoase pentru a ataca această problemă se face din ce mai simţită şi în ţara noastră. Potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români în străinătate, 42% dintre tinerii care studiază în alte ţări vor să se întoarcă în România. Dar 58% dintre aceştia au declarat că nu vor să muncească în ţară. Rolul nostru, ca oameni politici, este acela de a promova un cadru legislativ stabil şi predictibil, prin care să implementăm măsuri reale şi concrete care să îi determine pe aceşti tineri să se întoarcă acasă.

România trebuie să devină, din ţară exportatoare de creiere şi de forţă de muncă bine calificată, un centru european de expertiză în domenii de înaltă tehnologie, care să producă plusvaloare şi să devină un punct de reper pentru statele din Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Deputat al Pro România, Mihaela Huncă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Olteanu.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Desemnarea ca membru în Comisia specială pentru legislaţia electorală m-a făcut să iau contact cu foarte, foarte multe propuneri, idei, mai mult sau mai puţin soluţii, referitoare la votul românilor din străinătate. Practic, aproape fiecare are o opinie despre care consideră că este şi soluţie, şi fiecare atrage critici, fără excepţie.

Una dintre preocupări este, spre exemplu, să garantăm dreptul constituţional la vot tuturor cetăţenilor români, inspirându-ne din ce fac alte state, cu un nivel de trai mai ridicat şi, poate, cu o democraţie superioară. Iar aici apar surprizele şi zecile de modele: în unele cazuri nu votează decât cei cu domiciliul în ţară; în altele, doar cei care îşi asumă faptul că se întorc într-un anumit termen; în altele, pot vota şi cei din străinătate, dar numai dacă în ziua votului se află în ţară.

Apoi, am primit, pe lângă mesajele cu privire la obligaţia noastră de a respecta dreptul la vot al fiecăruia, critici cu privire la discriminarea pozitivă a celor din afara ţării, la propunerea pe care a avut-o Grupul ALDE, propunere pe care ne-o menţinem, cu privire la votul anticipat. Românii din străinătate să voteze două zile, nu o zi, pentru a avea timp să ajungă fiecare.

Mărturisesc că este imposibil să fie împăcată toată lumea, atât cei din străinătate, care doresc să dea un vot cu privire la ceea ce se întâmplă acasă, cât şi mulţi dintre cei din ţară, care mi-au spus că nu li se pare normal să decidă pentru ei cetăţeni care nu mai au domiciliul în România.

Din aceste motive, cred că soluţiile pe care ne propunem să le găsim trebuie să fie echilibrate şi, pentru fiecare dintre ele, să avem cel puţin un exemplu similar în Europa sau, de ce nu, în Statele Unite. Trebuie să ne asigurăm că aceste exemple, pe care ni le oferă cei nemulţumiţi şi care ne transmit că este "mai bine" acolo unde sunt ei, sunt transpuse aproape întocmai şi în legislaţia noastră, pentru a sublinia, la rândul nostru că aşa este în Germania, în Franţa sau în alte state.

Nu trebuie să uităm că, dincolo de această comisie care abordează până la urmă o problemă tehnică, cea a accesului la vot, trebuie să ne asigurăm că rezolvăm problemele de fond, iar acestea sunt investiţiile echilibrate în toate regiunile ţării, nu doar în Vest sau în Bucureşti, bunăstare şi un drum către acel nivel de trai care să-i facă pe cei plecaţi să revină acasă.

Mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat al ALDE de Vaslui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

De la PMP este cineva? Da.

Domnule Codreanu, vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la cazul care cutremură România în ultimele zile, cazul fetiţei de la Baia de Aramă.

După lipsa de fermitate a autorităţilor române în privinţa copiilor români din afara graniţelor ţării şi în urma abuzurilor comise în statele respective - cazul Camelia Smicală, despre care am vorbit de la această tribună, este unul exponenţial în acest sens - ne trezim cu abuzuri şi pe plan intern.

Astăzi, declaraţia politică nu este a mea. Astăzi, declaraţia politică este a noastră, a tuturor celor care sunt solidari cu Sorina.

Voi da citire, în cele ce urmează, unor mesaje dintre cele aproape 4.000, pe care le-am primit pe pagina de Facebook, din momentul în care am început să vorbim despre Sorina.

Camelia Chiriac - "Domnilor şi doamnelor funcţionari ai statului român, vă cerem şi vă obligăm, în numele Constituţiei României, să ne respectaţi şi să ne apăraţi drepturile, interesele, securitatea şi integritatea fiecărui cetăţean român în parte. Funcţionari ai statului român, nu vă mai comportaţi cu cetăţenii români ca şi o organizaţie criminală de tip mafiot. Cerem doar să ne respectaţi ca români!"

Cami Raţiu - "De ce trebuia distruse fericirea, armonia, liniştea în care a trăit acel copil? De ce nu au adoptat un copil care şi-ar fi dorit asta? Dacă aveţi un pic de inimă, eliberaţi-o pe Sorina şi lăsaţi-o să aleagă unde doreşte şi cu cine vrea să trăiască! De ce să o băgaţi într-o familie care are doi copii deja şi unde o să fie pe veci stigmatizată? Ruşine!"

‪Livia Nyisztor - "Sorina, te iubim! O ţară întreagă te iubeşte şi nu vom lăsa să te ducă nicăieri! Această fărâmă de fetiţă trebuie să se întoarcă la familia ei iubitoare! Copiii României nu sunt de vânzare!"

‪Paula Niculae - "Susţinere totală pentru Sorina! Să nu plece din ţară! Domnul preşedinte nu a ieşit să vorbească despre această fetiţă! Acum nu are nevoie de voturi? Mai acum o lună, mereu era printre oameni şi apărea la TV. Acum, stă pitit! Oare de ce?!‬"

‪Daniela Costy Munteanu - "Sorina este pruncul României, este viitorul nostru. Să nu ne anuleze viitorul! Şi aşa o mare parte dintre tinerii României sunt cei numiţi "diaspora." Ce ţara este asta, care-şi alungă copiii, viitorul nostru?"

Marius Dumitrescu - "Vrem doar să ştim dacă adopţia a fost făcută corect, fără şpagă, fără influenţe, nepotisme sau pile, iar procuroarea Piţurcă să fie anchetată ca un cetăţean de rând."

Nedreptăţi s-au făcut şi se fac, dar nu trebuie sub nicio formă să închidem ochii la modul cum s-a procedat în acest caz. Mandatul de perchiziţie stipula să se caute acte, înscrisuri şi dovezi care să inculpe familia Şărămăt. Dacă nu existau probe video, astăzi, asistam la arestarea acestora pentru maltratarea unui copil minor, fapte comise de individa Piţurcă, toate acestea se imputau familiei Şărămăt, bineînţeles, în urma examenului de la IML. Cer, în calitate de cetăţean al României, să se facă dreptate. Mulţumesc. Dumnezeu să-i ocrotească pe români!

Vox Populi, Vox Dei, dragi colegi!

Eu sunt Sorina! Noi suntem Sorina!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Beatrice Tudor?

Vă rog.

Doamna Beatrice Tudor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Multe lucruri greşite s-au întâmplat în legătură cu micuţa Sorina din Baia de Aramă. Multe lucruri care nu trebuiau să se întâmple cu un copil minor, trecut prin suficiente traume până la vârsta de 8 ani, s-au întâmplat sub ochii noştri, ai tuturor. Acest lucru ne face pe toţi responsabili de finalizarea, pe cât posibil fericită şi cât mai puţin traumatizantă pentru Sorina, a acestei poveşti.

Pentru că răul a fost făcut, iar trauma fetiţei a fost săvârşită, ceea ce este important acum este să înţelegem ce s-a greşit, pentru ca nicio altă Sorina să nu mai treacă vreodată prin ceva similar. Din punctul meu de vedere, greşeala esenţială este că am ajuns, în acest punct al societăţii noastre, în momentul în care "justiţiarita" permite oricui, cu un mandat şi acces la trupe de mascaţi, să intre cu bocancii de intervenţie, la propriu, în viaţa unui copil şi a unei familii.

Declarând de la bun început că nu sunt jurist, ci doar un parlamentar care încearcă să înţeleagă ceea ce presupune acest caz, iată unde cred eu că s-a greşit.

Un copil nu este un lucru care poate fi ridicat, reposedat, predat, silit. Un copil este cel mai tânăr şi cel mai vulnerabil membru al unei societăţi, pentru care există, tocmai din acest motiv, drepturi suplimentare faţă de cele ale celorlalţi cetăţeni. Un copil trebuie ocrotit, de aceea are un cadru legal diferit de cel care reglementează, de exemplu, dreptul de proprietate. Deci, au greşit fundamental şi cei care au considerat că în cazul micuţei Sorina trebuie să se aplice aceleaşi reguli ca la reposedarea de maşini cu leasingul neplătit, şi cei care apără, neomeneşte şi lipsiţi de suflet, decizia executării de către procurori.

Ceea ce mă duce la cea mai importantă şi, consider eu, cea mai gravă greşeală, este implicarea procurorilor în acest caz. Pe de o parte, pentru că în orice context, procedura executării silite privind minorul este reglementată de Codul de procedură civilă, nu de cel de procedură penală, iar, pe de altă parte, pentru că există o serie întreagă de proceduri şi etape întinse în timp, care implică multe autorităţi, tocmai pentru a nu traumatiza un copil minor. Dar, cel mai important, pentru că măsurile dispuse de lege nu trebuie îndreptate împotriva copilului, ci împotriva adultului la care se află acest copil.

Excesul de zel de care au dat dovadă cei care au instrumentat şi au executat un mandat de percheziţie, îi face pe aceştia să răspundă în faţa legii. În mod evident, se nasc tot felul de întrebări: în ce temei a fost implicat un procuror, era o faptă ilegală?; în ce temei legal a fost emis un mandat de percheziţie care prevede predarea unui copil, de parcă ar fi fost un obiect oarecare?; de ce nu s-a respectat Codul de procedură civilă şi a fost ales cel de procedură penală?; de ce unii cetăţeni aleg să apere gesturile evident abuzive ale unei tabere din justiţie, când este evident că acestea au dus la trauma inutilă a unei fetiţe de opt ani?

Până să aflăm răspunsul autorităţilor la aceste întrebări, cred că este nevoie să tratăm cu mai multă empatie acest caz. Este, totuşi, viaţa unui copil!

Vă mulţumesc.

Beatrice Tudor, deputat al PSD Bucureşti.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Şovăială?

Vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tema declaraţiei politice de astăzi - "Cei din PSD-ALDE vor să îi înfurie şi mai tare pe români!"

După ce omul lor de la Autoritatea Electorală Permanentă, Florin Mituleţu, a declarat că nu există vreo suspiciune de fraudă la alegerile europarlamentare din 26 mai şi nici la cele pentru referendum, cei din PSD-ALDE s-au hotărât să înfiinţeze o comisie de anchetă parlamentară. Mi se pare de-a dreptul şocant să acuzi aşa ceva, în condiţiile în care tu ai organizat alegerile. Ai oameni puşi la Autoritatea Electorală Permanentă, în Ministerul Afacerilor Interne şi de Externe, în toate secţiile de votare ş.a.m.d. şi tu ai dubii că cineva ar vrea să te fure?! Doar Erdogan a mai făcut aceasta recent, şi efectul deciziei de a anula alegerile a fost linia roşie, astfel că alegătorii au decis să iasă masiv la vot şi să voteze împotriva acestui dictator.

La noi o să fie şi mai rău, deoarece deja cei din CCR, pro PSD, doresc să găsească un motiv pentru invalidarea referendumului şi nu au habar cum să facă.

Tind să cred că suntem un stat democratic, care apără valorile şi principiile democratice, şi nu un stat dictatorial, unde drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt des încălcate, iar alegerile sunt câştigate de fiecare dată de unicul partid. Înţeleg că cei din PSD vor să fie singuri în România, însă îi anunţ că acest lucru este imposibil.

Nu înţeleg cum de mai au curajul cei din PSD să îşi mai bată joc de români şi de votul acestora! Chiar nu au înţeles mesajul transmis de cetăţenii români pe data de 26 mai 2019?! Românii nu mai acceptă grobianismul, nu mai acceptă ca un partid să conducă pentru interesul propriu şi al celor care fac parte din acel partid, nu mai acceptă să trăiască într-o ţară care are creştere economică, însă un nivel scăzut de trai.

Solicit Guvernului şi autorităţilor implicate în procesul de pe 26 mai să clarifice situaţia şi să stabilească dacă au fost probleme sau nu la alegeri. După alegeri, am înţeles de la Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, că nu au existat probleme, însă, acum, din senin, au apărut! Coincidenţă, nu?!

Deputat de Sibiu, Şovăială Constantin.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Iurişniţi nu este.

Domnul Daniel Popescu?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Astăzi redeschid subiectul depozitului de gunoi pe care Consiliul Judeţean Suceava l-a construit cu fonduri europene în pasul bucovinean Mestecăniş.

În urmă cu câteva luni, susţineam în faţa dumneavoastră cauza locuitorilor din comuna Pojorâta, judeţul Suceava, care s-au trezit peste noapte cu o problemă absurdă, de natură să le afecteze viaţa şi traiul, dar să şi distrugă mediul înconjurător. Este vorba despre construcţia unui imens depozit de gunoi, pe care Consiliul Judeţean Suceava, cu complicitatea Consiliului Local Pojorâta, a decis să îl amplaseze chiar în inima Bucovinei, într-un ţinut destinat turismului montan şi eclezial şi nicidecum depozitării de deşeuri.

Ridicolul şi absurdul situaţiei nu i-a împiedicat pe cei care s-au ocupat de implementarea proiectului să îl ducă la bun sfârşit. Acesta este finalizat în proporţie de 95% şi s-au cheltuit peste 27 de milioane de lei, fonduri europene. Ba, mai mult, au ignorat şi vocea comunităţii locale şi a organizaţiilor de mediu, care s-au opus de la bun început acestui proiect. Implementarea lui a ajuns aproape de final, cu complicitatea autorităţilor locale şi a mai multor instituţii publice, care au emis fără probleme hotărâri, acorduri şi avize în favoarea construcţiei unei asemenea absurdităţi. Acum, reprezentanţii acestor autorităţi şi instituţii sunt anchetaţi de DNA Suceava pentru mai multe infracţiuni.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ceea ce este foarte grav este faptul că, în loc să îşi recunoască greşeala şi să o îndrepte, Consiliul Judeţean Suceava persistă în aceeaşi greşeală. După ce Tribunalul Suceava a suspendat autorizaţia de construire a gropii de gunoi din vârful Mestecăniş şi a anulat transferul terenului de sub groapa de gunoi din proprietatea comunei Pojorâta în cea a judeţului Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, alături de Consiliul Local Pojorâta au atacat cu recurs la Curtea de Apel Suceava decizia Tribunalului. Recursul a fost însă suspendat chiar înainte de a începe, iar dosarul a fost strămutat de Curtea Supremă la Curtea de Apel laşi. În data de 3 mai, aceasta s-a pronunţat în favoarea rejudecării întregului proces. Altfel spus, acesta se va relua de la zero, ceea ce, în opinia mea, nu face decât să tergiverseze, cu costuri enorme, o situaţie absurdă, care ar trebui tranşată o dată pentru totdeauna prin anularea proiectului şi refacerea zonei.

Ceea ce este cel mai grav este că tergiversarea acestei situaţii vine cu costuri enorme, care trebuie acoperite din banii contribuabililor. Pentru reprezentarea la termenul de la 10 ianuarie 2019, de exemplu, Consiliul Judeţean Suceava a plătit nu mai puţin de 12.000 de lei Casei de avocatură Stoica şi Asociaţii, condusă de un cunoscut fost lider politic. Consiliul Judeţean Suceava a mai plătit alţi 50.000 de lei aceleiaşi case de avocatură pentru reprezentarea la Curtea de Apel laşi.

Cu alte cuvinte, tot cetăţenii suceveni trebuie să plătească pentru deciziile absurde ale autorităţilor judeţene şi locale.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pledez în faţa dumneavoastră pentru a vă cere sprijinul în susţinerea acelei cauze. Este nevoie de concursul cât mai multor parlamentari, pentru ca dezastrul din vârful pasului Mestecăniş să fie evitat. Fac apel în primul rând la colegii suceveni. Este bine-venită orice iniţiativă din partea dumneavoastră, pentru a convinge autorităţile judeţene şi locale să renunţe la proiect şi să repare daunele deja făcute.

Noi, cei care suntem deja în această luptă, vom continua să ne opunem cu vehemenţă acestui proiect. Am început inclusiv demersurile pentru sesizarea mai multor instituţii europene abilitate să se pronunţe în astfel de cazuri. Nu ne vom opri până când depozitul de gunoi din inima Bucovinei nu va fi anulat şi înlăturat definitiv. Vă rog, pe această cale, să veniţi alături de noi!

Vă mulţumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi, cu titlul "Final de an educaţional. Constatări, reflecţii, concluzii, soluţii pentru învăţământul preuniversitar şi universitar", subliniază importanţa analizelor, a evaluărilor de etapă ale sistemului educaţional, nevoia de concluzii şi sinteze de probleme la finalizarea anului şcolar sau universitar, aducând în prim-plan importanţa educaţiei, elementele pozitive, împliniri şi dificultăţi şi, de asemenea, atrăgând atenţia asupra urgenţelor şi nevoilor pe care sistemul educaţional le implică, pentru a asigura un învăţământ eficient.

Dacă vorbim despre luna iunie, în spaţiul educaţiei, aceasta înseamnă final de an şcolar şi, într-o anume măsură, final de an universitar, însă şi un timp al examenelor, al evaluărilor, încât, cumulând evaluările şi statisticile, putem trage concluzia asupra a ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anului respectiv şi am putea vorbi despre faptul că anul 2018-2019 a fost un an al proiectelor orientate către şcoală, către problemele esenţiale ale învăţământului din România, iar rezultatele, efectele, beneficiile sunt semnificative pentru elevi, pentru studenţi, pentru comunitate în general.

Aş sublinia ca reuşite importante creşterile salariale semnificative pentru profesori, bugetul suplimentat pentru domeniul educaţiei şi implicit pentru efectuarea plăţilor hotărârilor judecătoreşti, reabilitări, modernizări ale unităţilor de învăţământ, ale universităţilor, ale campusurilor universitare, accesul gratuit pentru un număr semnificativ de copii la creşă şi implicit o preocupare acordată învăţământului antepreşcolar şi preşcolar, în spiritul valorilor europene şi al accentelor din spaţiul Uniunii Europene, preocuparea pentru calitatea şi relevanţa cursurilor de formare profesională, strategii diversificate pentru educaţia copiilor, pentru consilierea psihologică, digitalizarea educaţiei, a învăţământului care a pornit deja şi care încă are câteva etape de urmat, pachetul social pentru educaţie - toate acestea sunt lucruri extrem de importante, care s-au derulat şi care subliniază şi responsabilitatea guvernării PSD, responsabilitatea programului. Aş adăuga şi reuşitele din domeniul timpului pe care l-am parcurs în cadrul Preşedinţiei rotative la Consiliul Uniunii Europene, întâlnirile miniştrilor, fie pe tema învăţământului superior, şi Declaraţia de la Bucureşti a miniştrilor din ţările francofone, referitoare la digitalizare şi la măsurile de introducere a metodelor şi a mijloacelor de învăţământ digitale; apoi, alte întruniri ale reprezentanţilor ministerelor pentru strategii şi dezbaterea unor speţe comune.

Dincolo de toate aceste măsuri reformatoare, strategii, evoluţii, sigur că sunt şi lucruri pe care trebuie să le considerăm probleme cu rest. Aş sublinia, în continuare, existenţa unui abandon şcolar şi universitar îngrijorător, lipsa fondurilor pentru reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ, dimensiunea didactică, psihopedagogică în formarea cadrelor didactice, asigurarea unei mese calde zilnice pentru toţi elevii - este un proiect de anvergură, pe care trebuie să-l avem în atenţie - lipsa unui parteneriat activ, constant şi predictibil între mediul de afaceri şi sistemul educaţional - vorbim despre învăţământ dual, vorbim despre relevanţa pregătirii universitare, dar, de multe ori, legătura cu mediul economic este întreruptă sau este formală; asigurarea unui curriculum adecvat, esenţializat, relevant şi a unor manuale şi metode moderne, în acord cu realităţile societăţii în care trăim.

Trebuie să învăţăm şi din lecţiile trecutului şi din lecţiile anului, simbolic vorbind, ale anului universitar sau şcolar care s-a încheiat, pentru ca urgenţele şi accentele educaţionale, traseul potrivit spre dezideratul unei educaţii complexe, moderne, de nivel superior, să se realizeze şi pentru anul şcolar, universitar următor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Dănuţ Bica?

Domnul Dănuţ Bica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Guvernele PSD-ALDE ratează dezvoltarea României, prin incapacitatea de a accesa fondurile europene nerambursabile"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După mai bine de 7 ani de guvernare PSD, bugetul naţional nu mai are aproape deloc resurse pentru investiţii şi dezvoltare, deoarece peste 90% din banii colectaţi din impozitele şi taxele plătite de români sunt utilizaţi pentru cheltuielile curente de funcţionare a statului. Creşterea economică înregistrată în ultimii ani pare să fi fost mai degrabă una pur statistică, pentru că nu a adus sume mai mari la buget. În acest context, Guvernele PSD-ALDE au confiscat şi banii pe care îi economisiseră consiliile locale şi judeţene, blocând aproape toate proiectele de investiţii publice de interes local, pe care acestea doreau să le realizeze.

Prin urmare, au dovedit încă odată că sunt incapabile, chiar şi în situaţii economice favorabile, să conducă România pe drumul dezvoltării şi modernizării, pentru a o apropia de nivelul statelor europene avansate.

În această situaţie, în care bugetul naţional nu dispune de bani suficienţi pentru investiţii, ştim cu toţii că Uniunea Europeană pune anual la dispoziţia României miliarde de euro care pot fi utilizaţi pentru a realiza infrastructură modernă de transporturi, pentru a plăti subvenţii în agricultură, pentru a construi spitale regionale moderne, pentru a renova şi a utila şcoli şi universităţi, pentru a califica şomerii şi pentru a sprijini tinerii să se angajeze pe salarii mai mari.

Din păcate, ne aflăm la jumătatea celui de-al cincilea an al exerciţiului financiar european multianual 2014-2020, iar cei care au guvernat în această perioadă nu au reuşit să aducă în România decât puţin peste 8,8 miliarde de euro, adică 24% din cele 36,7 miliarde care sunt destinate ţării noastre.

Deosebit de grav este faptul că, pentru accesarea a peste 11 miliarde de euro, nici măcar nu au fost transmise încă proiectele.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Repet, una dintre soluţiile cele mai viabile pentru a realiza relansarea urgentă a modernizării României o reprezintă accesarea rapidă şi integrală a miliardelor de euro nerambursabile care sunt alocate ţării noastre de Comisia Europeană. Guvernele PSD-ALDE au dovedit că nu vor sau nu pot să facă acest lucru, preferând să apeleze la împrumuturi cu dobânzi uriaşe de pe pieţele financiare.

Că se poate şi altfel, au demonstrat primarii liberali din Cluj- Napoca, Oradea, Alba Iulia sau Arad, care au modernizat şi au dezvoltat oraşele pe care le conduc, implementând sute de proiecte finanţate cu bani europeni.

În concluzie, situaţia accesării de către România a fondurilor europene demonstrează încă odată că fiecare zi cu PSD şi ALDE la guvernare înseamnă pierderi uriaşe pentru ţară şi pentru cetăţenii săi.

Vă mulţumesc,

Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Eugen Neaţă.

Vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Munţii Făgăraş, leagănul istoriei milenare a românilor, în pericol!"

Plecând de la dezbaterile publice, organizate în judeţele Vâlcea, Braşov, Sibiu şi Argeş, privitoare la Fundaţia "Conservation Carpatina", care, paradoxal, are intenţii patrimoniale şi nu acţionează voluntar pentru salvarea naturii, am luat la cunoştinţă următoarele.

Întreaga zonă a Munţilor Făgăraş, acolo unde a fost leagănul civilizaţiei române, unde au trăit Basarab I, Vlad Ţepeş şi Mircea cel Bătrân, acolo unde s-a născut Ţara Românească, am aflat că, într-o seară, celebrul premier al României, Dacian Cioloş, a hotărât, printr-un memorandum, s-o dea cu totul străinilor.

Astfel, deşi toată legislaţia europeană pune în prim-plan dezvoltarea durabilă a comunităţilor, conservarea biodiversităţii naturii, aşa cum a creat-o Dumnezeu şi cum a ajutat-o omul, cu toate poienile cu flori, cu pădurile sale, cu stânele cu oi, vite şi cai, cu satele şi locuitorii lor, cu râurile şi drumurile construite de oameni pentru a le face viaţa mai uşoară, Dacian Cioloş, împreună cu ministrul Cristina Palmer, ajutaţi chiar de membrii Fundaţiei "Carpathia", au scris un memorandum, pe care a doua zi l-au aprobat în şedinţa de Guvern, fără a avea aprobările interministeriale necesare.

Pun întrebarea legitimă - ce alt act administrativ încheiat astăzi de o autoritate este mâine aprobat în Guvern? Niciunul!

În calitatea pe care o am, de deputat în Parlamentul României, reprezentant al poporului în forul legislativ al statului, solicit Guvernului României să analizeze modul prin care acel memorandum a fost întocmit şi aprobat de Dacian Cioloş, şi apoi să-l revoce de îndată!

Munţii Făgăraş sunt leagănul civilizaţiei române, simbolul întemeierii statului român. Sunt şi trebuie să rămână în permanenţă legătura dintre oamenii zonei şi, aşa cum aceştia i-au păstrat şi i-au conservat peste 2000 de ani, sunt convins că o mai pot face încă 2000 de ani de aici înainte!

Aşadar, să redăm românilor dreptul de a avea în continuare acces la munţii şi pădurile lor, de a putea păşuna în continuare turmele în munţi, de a beneficia de lemnul de foc şi de a putea să viziteze oricând doresc cetăţile construite de străbunii lor.

În munţii Făgăraş se află Transfăgărăşanul, construcţie monumentală a acestei ţări, făcută cu priceperea şi sacrificiul inginerilor, militarilor şi muncitorilor români. Astăzi, Transfăgărăşanul este o mândrie naţională pentru noi românii. Un parc naţional înseamnă declararea închiderii acestui drum de excepţie. Acceptă românii acest lucru?!

Să ne spună Dacian Cioloş, unde în Europa un parc naţional s-a înfiinţat într-o zonă atât de populată ca Munţii Făgăraş?

Unul dintre moştenii locului sintetiza istoria milenară a Munţilor Făgăraş prin cuvintele: "Nouă, oamenilor de la munte nu a venit nimeni să ne dea nimic! Toată lumea a venit şi a luat!".

De aceea, noi, reprezentanţii poporului român, trebuie să facem dreptate, să cerem cu toţii revocarea Memorandumului!

Cetăţenii străini, care nu au proprietăţi în ţara lor, vor să devină stăpâni pe munţii noştri. Românii sunt stăpâni peste munţii lor şi aşa trebuie să rămână!

Simbolic, în data de 6 iulie 2019, voi merge în Munţii Făgăraş, la Bâlea Cascadă, să arborez acolo drapelul României!

Vă mulţumesc.

Deputat Eugen Neaţă, judeţul Vâlcea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Metroul către Aeroportul Otopeni, o poveste care nu se mai încheie..."

Dar nici măcar nu începe, pentru că acesta este lucrul cel mai important pe care trebuie să-l luăm în calcul.

Ştim cu toţii că, în baza unui acord financiar cu Banca Japoniei, se preconiza, încă de la mijlocul anilor 2000, că până în anul 2015 va fi gata linia de metrou dintre Bucureşti şi Aeroportul Otopeni, cea care presupune 12 staţii de metrou şi are o lungime de 14,2 km, punctul ei de pornire fiind stabilit la Piaţa 1 Mai şi traversând Nordul Bucureştiului, apoi oraşul Otopeni, până la aeroport.

Dar, între timp, după cum ştim, autorităţile noastre au stat ani de zile, aşa, pur şi simplu, au făcut documentaţii, apoi le-au redesfăcut, le-au luat de la capăt, până când au expirat toate autorizaţiile şi toate avizele acordate anterior în vederea derulării acestei lucrări de mare infrastructură. Această lucrare nu doar că nu s-a încheiat în anul 2015, aşa cum ar fi trebuit, ci, iată, acum se amână pentru anul 2023. Bineînţeles, acest termen mi se pare mult prea optimist.

Spun acest lucru, deoarece această lucrare, care este evaluată la 1,4 miliarde de euro, în continuare stă pur şi simplu într-un împrumut luat de la japonezi, dar şi într-o finanţare a Comisiei Europene. Dar această Comisie Europeană a finanţat doar cu 517 milioane de euro.

Aici, iarăşi am avut de-a face, în anii trecuţi, cu nişte experţi agreaţi de Comisia Europeană, care au început cu tot felul de poveşti, cum că de fapt între Otopeni şi Băneasa şi Bucureşti traficul rutier nu este aglomerat, deşi este cea mai aglomerată zonă rutieră din România; apoi că n-ar fi mai bine cumva să nu mai tragem metroul pe la Otopeni, ci să-l tragem pe undeva prin zona Pipera-Tunari şi apoi către Autostrada 3, în spatele aeroportului; apoi că de fapt nu este nevoie de un metrou subteran şi că ar fi nevoie de unul suprateran şi alte lucruri care pur şi simplu au amânat expunerea acestei lucrări.

Din păcate, în continuare, după cum ştim, există finanţare doar pentru acest tronson dintre 1 Mai şi Băneasa, cealaltă parte urmând să fie finanţată de statul român. Nu ştim când o vom finanţa şi nu ştim când vom începe lucrările, cu atât mai mult cu cât proiectul de elaborare a licitaţiei şi de punere în aplicare a primei părţi din structura de rezistenţă pe Tronsonul 1 Mai - Băneasa a fost scurtcircuitat, bineînţeles, de o contestaţie la licitaţia care a avut loc anterior şi în acest moment nu doar că acest proiect al metroului între Bucureşti şi Aeroportul Otopeni nu va începe în a doua jumătate a acestui an, aşa cum era preconizat, ci pur şi simplu nu ştim când va începe.

Întrebarea mea este foarte simplă - cine tot are acest interes de a amâna, de a răsamâna şi de apune piedici acestui proiect de infrastructură, fundamental pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii, în zona Bucureşti-Ilfov, care asigură aproape un sfert din dezvoltarea şi creşterea economică a României?

Eu, personal, m-am săturat să ascult toate aceste minciuni şi inepţii, unele care vin de la Guvernul României, iar altele care vin de la Bruxelles şi din afara ţării.

Vă mulţumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina Iurişniţi.

Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Educaţia, încotro? S.O.S abandonul şcolar!"

În tot acest an şcolar, abrambureala a funcţionat cu nepăsare şi dispreţ faţă de elevi, părinţi şi profesori.

Cu mai puţin de două săptămâni înainte de Evaluarea Naţională, elevii claselor a VIII-a habar nu aveau ce locuri sunt disponibile pentru ei la liceele la care îşi doresc să studieze mai departe. Să nu uităm, de asemenea, de cele 300.000 de locuri de la liceele teoretice, care au fost eliminate din pix peste noapte, ca parte a unei strategii care să îngroaşe forţat numărul elevilor la şcoala profesională.

Ieri, au fost afişate rezultatele la Evaluarea Naţională, rezultate parţiale. Medii peste 5 au obţinut 73,2%, în 2019, 73, 6%, în 2018, din elevii înscrişi.

În Bistriţa-Năsăud, au fost obţinute 3 medii de 10 înainte de contestaţii. Note peste 5 au obţinut 1.690 de elevi, reprezentând un procent de 70,80% din elevii prezenţi. Rezultatele finale le vom afla în 29 iunie.

Trag însă din nou un semnal de alarmă. Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi directori iresponsabili, încurajează abandonul şcolar mascat, aşa-numitul "fenomen Brăila".

Unde sunt cei 20.500 de elevi din ţară, diferenţa dintre cei înscrişi la începutul clasei a VIII-a şi cei 154.956 de absolvenţi care s-au înscris la examen, conform datelor Ministerului Educaţiei Naţionale?

Vă reamintesc că la începutul anului au fost înscrişi 175.463 de elevi, deci lipsesc 20.500 de elevi care efectiv vor abandona şcoala. 40.000 din cei care s-au prezentat nu au obţinut media 5. Aproape cât un oraş! De ce oare? Ce vor face aceşti copii? Ce vor face cei care au obţinut rezultate sub 5? Ce se va întâmpla cu cei 697 de copii din judeţul Bistriţa-Năsăud care nu au minime cunoştinţe şi competenţe necesare pentru a face faţă provocărilor unei lumi tot mai competitive, digitalizate şi interconectate. Evident, ei vor mări rândurile analfabeţilor funcţionali.

Soluţii rapide, de bun-simţ pentru doamna Andronescu:

• Ministerul nu reduce numărul claselor din profilul teoretic cu două luni înaintea examenelor naţionale;
• Cifra de şcolarizare se anunţă cu un an înainte, şi nu se modifică din pixul ministrului;
• În şcoli, avem nevoie de psihologi/consilieri şcolari la 400 de elevi, şi nu la minimum 800 de elevi, cum este în prezent, pentru dezvoltare personală, pentru orientare şcolară şi profesională încă din clasele a VI-a şi a VII-a;
• Examene naţionale adaptate copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi tulburări de spectru autist; anul acesta, din nou aceşti copii au trebuit să facă faţă unor examene grele, specifice copiilor care nu au aceste probleme;
• Formarea iniţială de calitate, formarea continuă şi gratuită a profesorilor; România este singura ţară, stimate colege, stimaţi colegi, din Europa, cu 4.500 de profesori necalificaţi în sistemul de învăţământ;
• Dotarea atelierelor pentru practică profesională din cadrul liceelor tehnologice;
• Promovarea de către autorităţile locale a parteneriatului şcoală-agent economic;
• Nicio şcoală cu toalete în curte, ca în Evul Mediu;
• Minimum 6% din PIB pentru educaţie, conform legii; degeaba avem o Lege a educaţiei, dacă ea nu este respectată de însuşi ministrul în funcţie.

Doamnă ministru,

Abandonul şcolar ridicat, analfabetismul funcţional, infrastructura şcolară precara, cu cele 2.400 de şcoli cu toaletele în curte, ca în Evul Mediu, faptul că un elev din 3 nu lucrează în domeniul studiat, că suntem singura ţară cu 4.500 de profesori necalificaţi - toate acestea ar trebui să vă preocupe, şi nu să tăiaţi şcoli şi clase, din pix.

Dacă nu sunteţi capabilă să urmăriţi constant rezolvarea acestor probleme, mai bine daţi-vă demisia!

Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Niţă?

Domnul Mihai Niţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi are titlul "Drepturile omului nu sunt un... lux."

La 26 iunie marcăm Ziua Internaţională pentru Sprijinirea Victimelor Torturii. Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în anul 1997, şi are în vedere reînnoirea angajamentelor omenirii în vederea denunţării acţiunilor de tortură şi îndreptăţirea victimelor - bărbaţi, femei, copii - care au avut de suferit de pe urma acestor acte, respectiv pedepsirea făptaşilor. Convenţia Drepturilor Omului statuează că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante.

Cu toate acestea, în anul de graţie 2019, în ţara noastră se consemnează o serie de abuzuri grave care afectează demnitatea, libertatea sau viaţa unor cetăţeni, în numele unui anume tip de justiţie, creată oficial pentru eradicarea flagelului corupţiei, care a proliferat sub toate formele posibile, după căderea comunismului. România a fost sancţionată, în repetate rânduri, de CEDO pentru condamnarea unor cetăţeni în urma unor procese judiciare viciate, precum şi pentru condiţiile inumane în care sunt deţinute persoane în diverse penitenciare. Trăind în astfel de condiţii, deţinuţii sunt victime ale unor rele tratamente, fără vreo legătură cu pretinsul regim de reeducare. Nici victimele regimului opresiv de tip bolşevic n-au avut parte de un tratament reparatoriu, foşti torţionari fiind sprijiniţi politic pentru ocuparea demnităţilor publice tocmai în domeniul justiţiei. Un caz flagrant, disputat recent, ne este bine cunoscut.

Înainte ca o instanţă judecătorească să pronunţe condamnarea sau achitarea unor persoane, numeroşi cetăţeni români au fost supuşi unor condiţii de represiune nedreaptă, prin anatemizarea publică, încălcându-se dreptul constituţional al acestora la prezumţia de nevinovăţie. S-a constatat că o seamă de dosare penale erau întocmite în baza unor probatorii incomplete. Încătuşarea inculpaţilor, intens mediatizată, reţinerea nejustificată şi chiar întemniţarea pe diverse perioade au cauzat distrugeri de imagine, de familii, de cariere politice sau profesionale, de afaceri, soldându-se, uneori, chiar cu moartea celor care n-au mai suportat presiunea psihică.

Mult clamata luptă anticorupţie a căpătat, în unele cazuri, aspectul de armă politică sau a fost destinată desfiinţării capitalului economic autohton. Achitarea multora dintre ei, în urma unor procese judiciare corecte, n-a fost de natură să remedieze prejudiciul provocat de către magistraţii semnatari ai protocoalelor secrete cu serviciile de informaţii. Recuperarea unor sume uriaşe de bani, considerate ca fiind obţinute prin delapidare sau mită, nu s-a concretizat decât în măsură nesemnificativă. Statul a cheltuit considerabil mai mult pentru întocmirea şi instrumentarea dosarelor.

Tot ca urmare a unui proces ticălos, grefat pe sistemul justiţiei, o seamă de magistraţi au fost supuşi la şantaj, prin dosare penale cu iz mafiot, bazate pe denunţuri ale unor turnători de serviciu. Din fericire, au rămas pe poziţie şi magistraţi a căror corectitudine şi fermitate dau fiori de gheaţă multor combinatori din mediul ocult.

După o îndelungată cumpătare, de doi ani, preşedintele Iohannis a hotărât să organizeze de îndată un referendum anticorupţie, finanţat cu bani mulţi de la buget. Personajul este deranjat numai de corupţi, nu şi de criminali, de violatori sau de pedofili.

În aceste zile, scene cutremurătoare s-au petrecut la Baia de Aramă. O copilă de 9 ani a fost luată din familie cu mascaţii, târâtă pe asfalt de către o tovarăşă magistrat, pentru a fi comercializată peste hotare. În stare de şoc, fetiţa s-a opus cu disperare despărţirii de familia în care a crescut şi pe care o iubeşte. Imaginile prezentate de televiziuni au siderat populaţia României, sute de oameni revoltaţi protestând în stradă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Mihai Niţă:

Tot recent, un pedofil recidivist a fost reţinut, şi-a recunoscut faptele, iar justiţia l-a pus în libertate, motivând că nu reprezintă un pericol public. Vasăzică, acesta este tipul de justiţie agreată de omul din capul mesei. Simţindu-se mult prea confortabil în bocancii statului, dumnealui caută corupţia prin bălării...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Mihai Niţă:

... deşi aceasta colcăie tocmai în sistemul pe care-l oblăduieşte. Se pare că nu-l deranjează vânzarea copiilor de români, altfel ar fi luat poziţie publică de îndată.

Cazurile de genul acesta, semnalate de presă...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit 3 minute, demult!

Domnul Mihai Niţă:

Imediat!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat! Mai sunt colegi care vor să intervină.

Vă rog.

Domnul Mihai Niţă:

Măcar azi, în această zi semnificativă, ne-am putea exprima ceva mai desluşit în privinţa respectării drepturilor omului în România.

Vă mulţumesc.

Deputat de Olt, Niţă Mihai.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Nicu Niţă se află în sală? Nu.

Domnul Vasile Cocoş.

Vă rog.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi şi colege,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii urmăresc cu mare atenţie bilanţul rezultatelor obţinute de România la Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene."

Aşa cum am promis în declaraţia mea politică din 27 martie 2019 şi în celelalte declaraţii politice, voi continua şi astăzi şi pe viitor să prezint realizările României la Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene.

Astăzi, o să vă prezint câteva idei despre motto-ul Preşedinţiei noastre - "Coeziunea, valoare comună europeană".

Din această perspectivă, miniştrii Guvernului Dăncilă s-au implicat în continuare pentru susţinerea politicilor europene tradiţionale, Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, ambele cu impact major în reducerea decalajelor de dezvoltare şi asigurarea convergenţei economice şi sociale.

România a reuşit, împreună cu Parlamentul European şi Comisia Europeană, finalizarea negocierilor privind propuneri de regulament referitoare la plăţile directe şi sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru anii 2019-2020.

S-a urmărit un cadru legislativ care să vină în sprijinul statelor membre, în vederea pregătirii la timp a punerii în aplicare a viitoarei politici agricole comune, PAC, şi pentru a se asigura o trecere uşoară în următoarea perioadă de programare.

Mai mult, Acordul privind setul de norme privind practicile comerciale neloiale va asigura protecţia tuturor agricultorilor din Uniunea Europeană şi a întreprinderilor agroalimentare.

De asemenea, România a acordat atenţie dimensiunii externe a politicii comune în domeniul pescuitului, continuând demersurile pentru definitivarea planurilor de gestionare multianuale şi obţinând, cu sprijinul codecidenţilor, acordul politic asupra mai multor dosare.

Rezultate concrete s-au obţinut şi în domeniul siguranţei alimentare în cadrul Pieţei Interne. Din această perspectivă, Acordul politic cu Parlamentul European, pe marginea propunerii Regulamentului referitor la Legea Generală a Alimentelor, va creşte încrederea cetăţenilor în cadrul de reglementare al Uniunii în materie de siguranţă alimentară.

Practic, cetăţenii vor avea acces mai facil la informaţii referitoare la siguranţa alimentară şi sănătatea umană.

S-a reuşit un dialog deschis cu toţi partenerii europeni şi un ataşament puternic al Guvernului României faţă de proiectul european. Prin rezultatele obţinute până acum şi determinarea de a continua în acelaşi ritm, România crede cu fermitate într-o Europă puternică şi unitară în toate dimensiunile ei - politică, economică şi socială.

Miniştrii Cabinetului, alături de echipele de experţi pe care le coordonează, şi împreună cu Reprezentanţa Permanentă a României au confirmat că Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene are şi capacitatea şi experienţa de a produce rezultatele aşteptate de cetăţeni, iar acest lucru a fost remarcat de toţi partenerii noştri europeni.

Acesta este un bilanţ de etapă şi am toată încrederea că România va continua în acelaşi ritm susţinut, iar la finalul celor şase luni de mandat, ne vom prezenta în faţa tuturor ca o preşedinţie a eficienţei şi calităţii, care a obţinut rezultatele aşteptate pentru o viaţă mai bună pentru toţi cetăţenii europeni.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Dobrovie nu este.

Doamna Elena Hărătău este? Nu.

Domnul Ionel Floroiu?

Doamna Alina Teiş?

Domnul Vasile Cîtea. Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată "PNL, atac la repausul săptămânal obligatoriu."

Dragi colegi,

Opoziţia parlamentară, condusă de către Partidul Naţional Liberal, nu se dezminte şi, după tentativa de distrugere a industriei IT din România, a pus gând rău tuturor angajaţilor din această ţară.

O parte dintre parlamentarii opoziţiei, care încă mai aclamă victoria împotriva PSD la alegerile europarlamentare, doresc să îşi exprime victoria şi împotriva cetăţenilor acestei ţări, reinventând, ce-i adevărat, într-un mod rebrenduit, epoca tăierilor salariale. De această dată nu se mai taie salariile, nu se mai taie pensiile, ci se doreşte tăierea repausului săptămânal obligatoriu şi reducerea lui la doar 24 de ore.

Se pare că Partidul Naţional Liberal face confuzie între opţiunea unui angajat de a lucra suplimentar încă 8 ore pe săptămână, pe propria răspundere şi nesilit de nimeni, în obligaţia sa de a munci 8 ore în plus, fără posibilitatea de a primi liber într-o altă zi.

Conform expunerii de motive, cele 8 ore în plus vor trebui plătite de angajator, dar aceasta nu este o victorie a salariatului în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor sale de muncă raportate la salariul primit, ci este un fapt firesc, pentru că munca depusă trebuie recompensată.

În altă ordine de idei, această propunere vine în totală contradicţie cu tendinţa europeană deja materializată în industria IT, aceea de a se împăca oarecum programul obligatoriu de muncă cu prezenţa întreţinătorilor de familie în sânul familiei. Sunt deja multe domenii în care munca obligatorie de la birou a fost înlocuită cu succes cu munca de acasă. Ba mai mult, există numeroase studii care au demonstrat faptul că munca de acasă este mult mai productivă şi are numeroase avantaje, atât pentru companii, cât şi pentru salariaţi.

Aceleaşi studii au arătat că, în cazul angajaţilor care nu sunt stresaţi inutil cu munca de la birou, indicele de loialitate faţă de angajator creşte direct proporţional cu numărul de ore lucrate în plus voluntar, ajungându-se uşor la 48 de ore lucrate pe săptămână, fără să fie nevoie de reglementare în acest sens. În situaţia în care, în România, doar 0,4% dintre angajaţi lucrează de acasă, modificarea legislativă iniţiată de PNL echivalează cu înlocuirea vieţii de familie cu viaţa de birou. Însă, dragi colegi, sporul de minim 75%, propus de colegii noştri, pentru cele 8 ore în plus de muncă, care diminuează repausul obligatoriu de la 48 de ore la 24 de ore, nu poate să combată realităţile societăţii româneşti.

Acestea fiind spuse, le sugerăm colegilor noştri din opoziţie să renunţe la ideile năstruşnice construite pe rezultatul de la ultimul scrutin electoral şi să înţeleagă că societatea românească, în acest moment, nu mai este pregătită pentru o altă epocă a tăierilor salariale.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnule Lupescu, aţi terminat? Depuneţi. Bun!

Nu mai sunt alţi colegi.

Vor depune în scris următorii: Aida Căruceru, Florinel Stancu, Costel Lupaşcu, Georgeta Holban, Alexandra Presură, Eliza Ştefănescu, Ştefan Muşoiu, Theodora Şotcan, Răzvan Rotaru, Tamara Ciofu, Elvira Şarapatin, Cristina Burciu, Ionela Dobrică, Cristina Dinu, Tudoriţa Boboc, Cirprian Şerban, Claudiu Ilişanu, Neculai Iftimie, Marius Budăi, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Viorel Stan, Daniela Oteşanu, Ioan Dîrzu, Liviu Balint, Matei Dobrovie, Raluca Turcan, Antoneta Ioniţă, Găvrilă Ghilea, Dumitru Mihalescul, Dumitru Oprea, Florin Roman, Viorica Cherecheş, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu-Vasile Răcuci, Aurel Boroianu, Vasile Stamatian, Sorin Bumb, Cristinel Romanescu, Cristina Trăilă, Vasile Varga, Ionuţ Simionca, Emil Paşcan, Cătălin Cristache, Nicoleta Bozianu, Florică Ică Calotă şi Oana Bîzgan.

Vă mulţumesc.

Închidem prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Alina Teiş:

"Susţinem candidatura premierului Viorica Dăncilă pentru funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat!"

Sâmbătă, 29 iunie, va avea loc un nou moment important în viaţa Partidului Social Democrat. Este ziua în care se vor produce schimbări majore, ziua care va fi decisivă pentru soarta acestui partid.

Pe 29 iunie se va alege preşedintele Partidului Social Democrat, iar preşedintele va trebui să fie o persoană puternică, înţeleaptă, calmă, care să poată conduce această formaţiune politică, să aibă capacitatea să unească oamenii, să ştie să facă faţă provocărilor şi să facă din acest partid unul din ce în ce mai bun.

PSD Mehedinţi a hotărât, joi, 20 iunie 2019, susţinerea premierului Viorica Dăncilă, la Congresul din 29 iunie, pentru funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat, decizia organizaţiei judeţene fiind luată cu unanimitate de voturi.

Funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat este una care implică o mulţime de responsabilităţi. Dar cred că există persoana potrivită care să ocupe această poziţie, iar această persoană este chiar actualul premier al României, doamna Viorica Dăncilă, o persoană calmă, responsabilă, care nu acţionează cu mânie şi care este capabilă să ia decizii bune, o persoană care ştie cum să gestioneze situaţiile de criză şi care îi poate aduce la aceeaşi masă pe toţi cei din partid, chiar dacă au opinii diferite, o persoană care nu îşi încalcă promisiunile făcute faţă de ceilalţi şi care ştie să asculte şi părerile celorlalţi înainte de a lua decizii, o persoană echilibrată şi cu iniţiativă.

Guvernul condus de doamna Viorica Dăncilă a demonstrat că poate veni cu proiecte care să rezolve problemele românilor. Vorbim despre realizări pe plan economic, despre creşterea puterii de cumpărare, despre programe pentru creşterea investiţiilor, dar şi despre acordarea unei atenţii sporite proiectelor de dezvoltare a României, atât în plan local, regional şi naţional.

Cred că, odată cu venirea la conducere a doamnei Viorica Dăncilă, Partidul Social Democrat va demonstra din nou că este o organizaţie puternică şi îndreptată spre valorile europene, solidaritate, egalitate de şanse, respect şi generozitate, că nu vor mai exista conflicte, iar noi toţi vom pune, mai presus orice, binele românilor. Am încredere că, prin munca noastră şi prin rezultate concrete, vom recâştiga încrederea oamenilor.

Îi doresc doamnei Viorica Dăncilă succes la acest congres. O susţin şi am încredere că, pe noi, cei din Partidul Social Democrat, ne poate reprezenta cu mândrie.

Doamna Angelica Fădor:

"Este dispus Guvernul să repare o nedreptate?"

Doresc să vă prezint astăzi situaţia nedreaptă în care se află minerii care au lucrat în întreprinderi de prospecţiuni şi explorări geologice. Aceştia au fost excluşi din categoria celor care au desfăşurat activităţi încadrate în condiţii speciale de muncă, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în urma sesizării formulate de Avocatul Poporului.

După cum mi-au explicat cei care se află în această situaţie, acum se face o mare nedreptate minerilor şi lucrătorilor care şi-au desfăşurat activitatea în subteran în cadrul unităţilor de prospecţiuni şi explorări geologice sau exploatări în subteran, pentru că nu se mai consideră activitate desfăşurată în "unitate minieră" şi încadrată în condiţii speciale de muncă.

În această situaţie se găsesc, în prezent, persoanele care au lucrat în subteran, pensionari şi viitori pensionari la Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Suceava, care a fost reorganizată prin H.G. nr. 193/1991 în S.C. GEOMOLD S.A.

Pe scurt, arealul de lucru al fostei unităţi miniere cuprindea partea nordică şi nord-estică a ţării, respectiv, judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău şi Vaslui, la care se adăugau unele zone restrânse aparţinând judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Harghita.

Pentru activităţile în acest sector, forţa de muncă locală nu acoperea necesarul, motiv pentru care au fost atraşi muncitori, tehnicieni şi ingineri din toate colţurile ţării, dar în special din judeţele limitrofe judeţului Suceava, respectiv din judeţele Neamţ, Botoşani, Vaslui şi Bacău.

În anul 1990, unitatea avea aproximativ 5.000 de salariaţi, iar cei care îşi desfăşurau activitatea în subteran executau lucrări de deschidere şi pregătire, respectiv puţuri de extracţie, galerii, nişe de legătură, suitoare, plane înclinate, camere speciale, abataje experimentale şi altele în zonele aflate în exploatare a minereului neferos, la exploatările Leşu Ursului, Fundu Moldovei, Mestecăniş, la acumulările de sulf din Munţii Călimani, la cele de baritină de la Holda şi Ostra, de minereuri de fier de la Delniţa sau minereu de mangan în Bazinul Domelor.

În aprilie 1997, activitatea de subteran din cadrul S.C. GEOMOLD S.A. a încetat, o parte dintre lucrători fiind preluaţi de celelalte unităţi miniere din zonă, respectiv S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Domei sau Compania Naţională a Uraniului Bucureşti.

Potrivit Legii nr. 19/2000, personalul din cadrul S.C. GEOMOLD S.A., care şi-a desfăşurat activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă, a fost încadrat până în data de 1 ianuarie 2000, în grupa I de muncă, beneficiind de ieşirea la pensie la fel că toţi minerii din România, cumulând 20 de ani de activitate de la cele două unităţi miniere, cu limita de vârstă de 45 de ani.

Doresc să menţionez că art. 3 alin. (1) din Legea nr. 85/2003 defineşte activitatea minieră ca fiind ansamblul de lucrări privind prospecţiunea, explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea produselor miniere, conservarea şi închiderea minelor, inclusiv lucrările aferente de refacere şi reabilitare a mediului.

Cu toate acestea, Legea nr. 263/2010 nu defineşte noţiunea de unităţi miniere, pentru a stabili dacă Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Suceava, respectiv, actualul S.C. GEOMOLD S.A., se încadrează în această categorie.

Din informaţiile pe care le am, menţionez că IPEG a plătit contribuţii la asigurări sociale pentru condiţii speciale, şi nu pentru condiţii normale de muncă pentru angajaţii care au lucrat în subteran, dar, cu toate acestea, din cauze pe care nu le cunosc, IPEG nu a urmat procedura de avizare a activităţilor desfăşurate în vederea încadrării locurilor de muncă în condiţii speciale, conform H.G. nr. 1025/2003.

De remarcat este faptul că firmele de prospecţiuni şi explorări geologice au întrerupt din 1997 activităţile în subteran şi au continuat doar la suprafaţă.

Actuala situaţie, rezultată în urma Deciziei ÎCCJ nr. 9/2019, este nedreaptă şi discriminatorie atât între minerii de la unităţile miniere de exploatare faţă de cei de la IPEG, dar şi între foştii lucrători în subteran de la IPEG, pensionaţi anterior datei de 01 ianuarie 2001 faţă de cei ieşiţi la pensie după această dată.

În aceiaşi situaţie nedreaptă se află şi celelalte IPEG-uri din ţară: IPEG Maramureş - S.C. Cuarţ S.A., IPEG Harghita, Banatul, Oltenia, Hunedoara.

Egalitatea de şanse pentru angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii nu ar trebui să fie doar teoretică.

Cei care au muncit în Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Suceava nu sunt angajaţi de mâna a doua, iar guvernanţii ar trebui să găsească o soluţie pentru a repara nedreptatea care le este făcută.

Este dispus Guvernul să analizeze situaţia acestor angajaţi şi să găsească o soluţie pentru acordarea de "drepturi egale pentru muncă egală"?

Domnul Bende Sándor:

Am spus-o de câteva ori de la această tribună - România se confruntă cu problema forţei de muncă, iar soluţiile întârzie să apară. În toate domeniile de activitate lipsa forţei de muncă şi găsirea personalului calificat a devenit principala cauză a ineficienţei şi a gestionării deficitare a banilor. Unul dintre domeniile vizibile care se confruntă cu această problemă este infrastructura de transport. Fie că vorbim despre rutier, feroviar sau naval, personalul calificat lipseşte cu desăvârşire.

Bunăoară, aşa se explică, în mare parte, şi imposibilitatea unor investiţii mari, cum ar fi autostrăzile. Cum să faci investiţii mari în infrastructură, cum să participi la licitaţii importante, dacă îţi lipseşte forţa de muncă calificată? Din păcate, Guvernul a eşuat în a găsi soluţiile cele mai bune pentru păstrarea muncitorilor calificaţi în ţară. Migraţia forţei de muncă spre Occident, către locuri de muncă mult mai bine plătite, s-a realizat treptat, iar dacă analizăm foarte repede situaţia, statul român a rămas doar cu plata salariilor către bugetari sau pensionari. Avem multinaţionale, avem câteva făbricuţe la limita subzistenţei, firme locale care caută tot felul de subterfugii pentru a supravieţui hăţişurilor birocratice impuse de stat. În loc să avansăm în legislaţia privind forţa de muncă calificată şi să fim noi un exemplu pentru alte state, suntem într-o situaţie fără ieşire şi pare că nu ne pasă ce se întâmplă cu foarte multe familii destrămate. Pe de o parte, avem o problemă de moralitate, pentru că nu ne pasă de aceste familii, pe de altă parte, avem o problemă cu lipsa unei strategii pe termen mediu şi lung.

Avem nevoie ca de aer de drumuri comunale, interjudeţene şi autostrăzi. Prioritatea UDMR este investiţia în drumuri comunale şi autostrăzi. Degeaba ne batem cu pumnul în piept că vrem o ţară ca afară, când noi nu facem nimic pentru a creşte gradul de confort pe şosele. Au trecut aproape 30 de ani de la Revoluţia din '89 şi noi circulăm ca atunci, cu gropile de rigoare, cu restricţiile bine ştiute şi rămase aşa. Eficienţa şi bunăstarea se măsoară în număr kilometri autostradă. Însă kilometrii aceştia sunt egali cu zero, dacă nu se fac investiţii în drumurile care leagă autostrăzile şi în centuri ocolitoare. Firmele de construcţii îşi rotesc puţinii muncitori pe care îi au de pe un şantier pe altul. Salariile lor sunt mici şi nu se compară cu alte salarii din străinătate. Şi uite aşa, suntem într-un cerc vicios din care nimeni nu se alege cu nimic. Dimpotrivă, toţi se aleg cu buza umflată: românii nu au autostrăzi şi drumuri bune pe care să circule, familiile destrămate - pentru că un membru, sau doi, sau mai mulţi trebuie să plece să-şi câştige pâinea în altă ţară, statul - nu are de unde să aleagă firme pentru licitaţii, pentru că acestea la rândul lor nu au forţă de muncă, firmele de construcţii - nu-şi primesc banii la timp pe lucrările deja efectuate şi aşa mai departe.

Subliniez, prioritatea noastră este investiţia în infrastructură. Aceasta trebuie să fie prioritatea oricărui guvern şi asta ar trebui să fie pactul pe care toate partidele politice ar trebui să-l facă, ca orice guvern care ajunge la guvernare, să nu strice ce a făcut predecesorul, ci să continue şi să dezvolte.

Stimaţi colegi din Guvern, vă solicit imperios, în numele comunităţii pe care o reprezint, găsiţi soluţii pentru forţa de muncă calificată şi pentru cei care sunt nevoiţi să plece în străinătate. Sunt soluţii în ţară şi acum stă în puterea voastră să opriţi exodul forţei de muncă în Occident!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Partidele din opoziţie nu vor la guvernare, pentru că nu sunt în stare să gestioneze problemele României!"

Opoziţia nu este în stare să propună o alternativă la actuala guvernare. Imediat după încheierea alegerilor, reprezentanţii opoziţiei au început să se certe pe blana ursului din pădure. Până în momentul de faţă, partidele din opoziţie au fost incapabile să prezinte o alternativă la actuala guvernare. Există mai multe divergenţe. Unii vor la guvernare, alţii vor anticipate. Unii vor să fie în guvern, alţii spun că susţin guvernul din Parlament. Unii vor impozitarea IT-iştilor, alţii spun că este bine ce a făcut PSD, scutindu-i de impozit. Unii vor revizuirea restrânsă a Constituţiei, doar pe temele de la referendum, alţii vor o revizuire amplă.

Deci singura ofertă pentru români din partea partidelor de opoziţie este "Jos PSD", dar nu le spun ce le vor aduce în bine dacă vor veni la guvernare.

Vor să dărâme, dar nu sunt în stare să construiască nimic. Nu au niciun guvern oficial, niciun premier oficial, niciun program de guvernare oficial, doar vorbe şi zvonuri privind impozitarea IT-iştilor, concedierea în masă a bugetarilor, oprirea creşterilor de pensii şi salarii, tăierea salariului minim, cel puţin pentru sectorul construcţiilor.

Din acest motiv, PSD va fi unit pentru a apăra rezultatele bune obţine de români în această guvernare, respectiv salarii şi pensii mai mari, taxe mai mici, investiţii la nivel local. PSD nu poate lăsa România să intre într-o aventură din care nimeni nu ştie cum va ieşi.

În tot acest timp, USR perpetuează minciuna că pensia reală a scăzut din cauza creşterii preţurilor şi a neindexării de la 1 ianuarie 2019. Astfel, USR ori minte, ori habar nu are de câte ori au crescut pensiile în guvernarea PSD. În mod cert manipulează, prin selectarea tendenţioasă din datele comunicate de INS a unor aspecte care, luate separat, induc o falsă percepţie în rândul pensionarilor.

Realitatea este că PSD a făcut, în avans, indexările punctului de pensie şi la valori mai mari decât prevede legea. Devansarea creşterii punctului de pensie a avut loc în 2017, când pensiile au fost majorate de două ori: o dată la 1 ianuarie, iar a doua oară la 1 iulie, când punctul de pensie a fost majorat în avans faţă de termenul legal de 1 ianuarie 2018.

Aşadar, PSD nu a indexat pensiile la 1 ianuarie 2019, pentru că deja făcuse acest lucru la 1 iulie 2018. Astfel, începând cu 1 iulie 2017, fiecare majorare a punctului de pensie, respectiv pe 1 iulie 2017 şi pe 1 iulie 2018, a fost făcută în avans şi a depăşit valoarea pe care indexarea ar fi adus-o pensiilor la 1 ianuarie a anului viitor. Pentru 2017, Guvernul PSD a majorat punctul de pensie de la 871,7 lei la 917,5 lei, începând cu 1 ianuarie 2017. Pe 1 iulie 2017, PSD a majorat din nou punctul de pensie, în avans, pentru 2018, de la 917,5 lei la 1.000 de lei. Dacă nu ar fi operat această majorare de la 1 iulie 2017, punctul de pensie s-ar fi majorat la 1 ianuarie 2018, dar numai la 970,7 lei, şi nu la 1.000 de lei. Pe 1 iulie 2018, PSD a majorat din nou punctul de pensie, în avans, pentru 2019, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei. Dacă nu ar fi fost operată această majorare, în avans cu 6 luni, punctul de pensie ar fi crescut pe 1 ianuarie 2019, dar la o valoare mai mică, 1.045 lei, şi nu 1.100 de lei. PSD va majora din nou punctul de pensie, pe 1 iulie 2019, în avans, de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.

În concluzie, pensionarii au beneficiat de deciziile Guvernului PSD şi au primit, în avans cu şase luni, pensii majorate chiar peste cuantumul prevăzut de lege.

Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut în trimestrul 1 din 2019 cu 9,4%, respectiv cu 10,2% comparativ cu anul trecut. Cu alte cuvinte, pensionarii au putut şi au avut posibilitatea să-şi cumpere mai multe produse şi servicii acum decât anul trecut, şi nu mai puţine, aşa cum tendenţios susţine USR.

Doamna Cristina Burciu:

"Ia trebuie să ocupe locul pe care-l merită în patrimoniul cultural naţional!"

Cămaşa cu altiţă, bluziţa cu broderii ample şi colorate lucrate manual, sau pur şi simplu albă, denumită simplu "ie", este de veacuri un simbol al tradiţiilor româneşti. Este atât de frumoasă ia românească, încât lumea întreagă o sărbătoreşte, în fiecare an, pe 24 iunie, de Ziua Universală a Iei.

Ziua Universală a Iei româneşti, sărbătorită cu două zile în urmă, vine să certifice continuarea poveştilor inegalabile ale iei româneşti, o emblemă a românismului, a perpetuării tradiţiilor şi a portului popular românesc.

Cămaşa cu altiţă, simbol al tradiţiilor româneşti, este văzută, admirată şi achiziţionată acum de tot mai multe femei din toată lumea. Certificarea autenticităţii iei româneşti ar trebui să fie o preocupare a instituţiilor statului, în contextul numeroaselor tentative de asumare a paternităţii venite de peste tot.

Consider că este o obligaţie pentru toţi românii reintegrarea iei româneşti în peisajul zilelor noastre şi, totodată, să arătăm mândria şi susţinerea celor care încă promovează arta manuală în România. Succesul prezentării cămăşii cu altiţă, devenită celebră în lumea întreagă, trebuie continuat şi transmis şi generaţiilor viitoare.

Mă bucur că în ultimii ani româncele au demonstrat că pot avea o unanimitate absolută în ceea ce priveşte promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti strămoşeşti, prin purtarea iei, nu doar cu ocazia acestei zile festive.

Puterea poporului român stă, în primul rând, în identitatea noastră, iar ia este unul dintre însemnele unice şi distinctive ale acesteia. Sper să reuşim cât mai curând să votăm şi o iniţiativă legislativă prin care ia să ocupe locul pe care-l merită în patrimoniul cultural naţional, iar promovarea sa să fie mult mai dinamică, atât în România, cât şi în străinătate.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Reglementarea Uber, Bolt şi Clever - Guvernul rezolvă problema, opoziţia vrea doar «frumoase victorii» în Parlament"

Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte de pe agenda reală a cetăţeanului, în ultima perioadă, a fost acela legat de reglementarea platformelor digitale şi cele pentru transport alternativ, mai exact acele platforme folosite de sute de mii de români în viaţa de zi cu zi. Guvernul Dăncilă a anunţat marţi, 25 iunie, că va adopta în şedinţa de guvern, din aceeaşi zi, un act normativ referitor la reglementarea serviciilor alternative pentru transportul de persoane, prin intermediul unor aplicaţii digitale, mai precis, serviciile cunoscute românilor ca fiind Uber, Bolt, respectiv Clever.

Cea mai importantă victorie a actului normativ, anunţată de doamna Viorica Dăncilă, este aceea că reglementează activitatea acestor platforme digitale pe o perioadă de 3 ani, ceea ce înseamnă veşti bune atât pentru utilizatorii Uber, Bolt sau Clever, dar şi pentru cei care folosesc această platformă pentru a-şi completa veniturile lunare. În plus, o veste bună pentru cei care conduc maşini înregistrate pe aceste platforme, este prevederea ca maşinile să nu fie mai vechi de 15 ani, spre deosebire de 5 ani cât era prevăzut anterior. Adică mai mulţi români pot acum să se înscrie în aceste platforme, pentru a încerca să câştige un ban în plus. Astfel, Guvernul nu doar că a rezolvat o problemă socială majoră, care încurajează concurenţa, ci a oferit şi servicii de calitate cetăţenilor.

Dacă toate acestea sunt veştile bune, veştile rele vin din Parlament, unde opoziţia nu este interesată să rezolve problema românilor, ci este interesată să câştige puncte politice, tot pe marginea acestui subiect. Pe scurt, în timp ce Guvernul adopta actul normativ despre care am vorbit mai devreme, în Camera Deputaţilor, PNL şi USR se întreceau, într-un concurs de popularitate în comisiile de specialitate, pentru a adopta aceleaşi reglementări ca şi cele propuse de Guvern. Ba mai mult, reprezentanţii opoziţiei au somat Guvernul să nu adopte Ordonanţa de urgenţă care ar rezolva problema, pentru ca modificările lor să intre în plen şi să poată să se laude în faţa românilor că au rezolvat o problemă stringentă. Iată care sunt cuvintele pe care le-a folosit deputatul liberal Lucian Bode, făcând referire la legea aflată în dezbatere parlamentară: "(...) o frumoasă victorie a opoziţiei" - iar aceste cuvinte vin, culmea, de la partidul care acuză PSD că nu se preocupă de agenda cetăţeanului, ci doar de aspecte legate de imagine. Dovadă mai clară de ipocrizie nici nu cred că există, iar PNL cred că trebuie să-şi ceară scuze pentru această abordare.

Cum rămâne, stimaţi colegi de la opoziţie? Suntem interesaţi de a rezolva problemele românilor sau suntem interesaţi să obţinem "frumoase victorii ale opoziţiei"?

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"În fiecare an de guvernare PSD, numărul salariaţilor activi a crescut"

Creşterea numărului de salariaţi activi arată că măsurile guvernării PSD au rezolvat una dintre cele mai mari probleme ale românilor din trecut, locurile de muncă.

De asemenea, este infirmată teza opoziţiei, că şomajul ar fi scăzut ca urmare a plecării salariaţilor români la muncă în străinătate. Scăderea şomajului a fost determinată de crearea de locuri de muncă, nu de plecarea angajaţilor. Iar această creştere a job-urilor este rezultatul clar al măsurilor de stimulare economică prin care a crescut semnificativ numărul de angajatori.

De la începutul anului şi până acum, numărul contractelor active de muncă a crescut cu peste 60.000. În total, la 17 iunie 2019, în întreaga economie a ţării, erau 6.435.014 contracte de muncă active, cu aproape 175.000 mai multe decât la începutul anului 2018.

Mai multe contracte de muncă înseamnă activitate economică susţinută, creştere şi, nu în ultimul rând, mai multe venituri la bugetul statutului, inclusiv la bugetul asigurărilor sociale. De altfel, pe acest temei şi în contextul transferului contribuţiilor, s-a reuşit echilibrarea bugetului asigurărilor sociale cu perspectiva excedentului, în acest an. Este extrem de relevant pentru bunul mers al economiei şi faptul că de la începutul anului numărul angajatorilor activi a crescut cu peste 10.500, iar în comparaţie cu 1 ianuarie 2018, numărul angajatorilor activi este acum mai mare cu 28.524. Astfel, într-un an şi jumătate, în guvernarea PSD, numărul entităţilor economice, firme şi instituţii, care plătesc salarii a crescut cu peste 28.500 şi au asigurat, în plus, aproape 175.000 de contracte individuale de muncă, cu tendinţa de accentuare a acestor evoluţii benefice în ultimele şase luni. Altfel spus, nu există nicio problemă de sustenabilitate a plăţii pensiilor şi în niciun caz Guvernul nu se împrumută pentru a plătii pensii şi salarii, aşa cum tot dezinformează opoziţia.

Este o realitate că opoziţia nu are nici dorinţa, nici interesul să preia guvernarea. Tot ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Parlament a fost o mascaradă, o sarabandă a acuzaţiilor demagogice şi a jignirilor. Moţiunea de cenzură este un instrument legitim, democratic, dar opoziţia a reuşit să-l arunce în derizoriu. Ura şi dezbinarea continuă să rămână marca PNL şi USR. PSD a fost şi rămâne partidul construcţiei şi al soluţiilor.

Domnul Cristinel Romanescu:

"Motivele pentru care PSD-ALDE trebuie să plece de la guvernare"

După doi ani şi jumătate de guvernare PSD-ALDE, România consemnează un istoric bilanţ negativ, fiind campioana detaşată a deficitelor chiar în momentul în care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. PSD şi ALDE au dezbinat o ţară întreagă, au distrus rolul instituţiilor fundamentale, au mutilat legi importante, au compromis şansa de a moderniza ţara şi au atentat constant la bazele democraţiei româneşti şi ale statului de drept.

Guvernanţii au folosit instituţiile statului român împotriva propriilor cetăţeni, mai ales împotriva celor care au spus cu voce tare că s-au săturat de PSD şi de incompetenţii care conduc ţara. Degeaba PSD şi-a schimbat blana de mai multe ori, din FSN în PDSR, PSDR sau PSD, pentru că nu a renunţat niciun moment la mentalităţile şi năravurile de dinainte de 1989. Nu ştiu să guverneze decât prin ameninţări, şantaj, violenţe şi teroare, iar contraperformanţele guvernării sunt ascunse în spatele falsificării realităţii.

PSD-ALDE a destabilizat întreaga arhitectură constituţională a statului român, prin destructurarea sistematică a instituţiilor constituţionale, prin subordonare politică pe bază de numiri de incompetenţi şi servili. Au reuşit să transforme instituţiile media plătite din bani publici, din slujitori ai românilor plătitori de taxe în vuvuzele de partid.

Am ajuns să ne temem de consecinţele oricărui act normativ pe care îl adoptă guvernanţii actuali. Trebuie ca agenda instituţiilor publice din România - Parlament, Guvern, administraţie centrală - să fie ocupată cu adevăratele probleme ale ţării noastre: dezvoltarea tuturor regiunilor ţării, modernizarea tuturor serviciilor publice şi o prosperitate reală pentru toţi!

România continuă să piardă oportunităţi în fiecare zi petrecută cu Guvernul PSD-ALDE la Palatul Victoria - pierdem şansa de a ne dezvolta pe seama fondurilor europene gratuite; pierdem oportunitatea de a profita de creşterea economică şi de a dirija surplusul economic pentru a construi infrastructură de transporturi, spitale regionale şi şcoli moderne; pierdem credibilitate în afara ţării, în faţa partenerilor noştri; pierdem şansa de a ne păstra tinerii în ţară.

Parlamentarii PSD şi parlamentarii ALDE trebuie să înţeleagă încă o dată că românii vor altă guvernare, că nu mai acceptă această coaliţie la putere şi este în puterea fiecăruia dintre ei să decidă ca voinţa lor să fie transpusă în fapt.

România şi românii merită mai multă responsabilitate, profesionalism şi respect în actul de guvernare. Şi este limpede pentru oricine că PSD-ALDE a eşuat în actul de guvernare.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Agricultura, un pariu câştigat de guvernarea PSD-ALDE"

Agricultura şi dezvoltarea satului românesc au reprezentat o prioritate în Programul de guvernare al PSD, program pe care românii l-au votat într-un procent covârşitor.

Încă de la preluarea guvernării, PSD şi-a asumat dezvoltarea unuia dintre cele mai importante sectoare ale economiei, cel al agriculturii. Aşa se face că, în doi ani şi jumătate, în agricultură s-au investit sume importante, atât din fonduri guvernamentale, cât şi bani europeni, nerambursabili.

Dacă am face un scurt bilanţ al perioadei de guvernare, am vedea că România a absorbit fonduri europene destinate sectorului agricol în valoare totală de peste 7,5 milioane de euro, sumă care reprezintă aproape dublul faţă de totalul celor accesate de ţara noastră de la aderare şi până în 2016.

În guvernarea PSD, 866.000 de beneficiari cu peste 9,6 milioane hectare au primit subvenţii de 6,53 miliarde euro, din care 5,26 miliarde de euro fonduri europene şi 1,27 miliarde euro de la bugetul de stat.

În campaniile din anii 2017-2018, Guvernul PSD a acordat la timp fondurile pentru peste 100 de tipuri de subvenţii directe şi ajutoarele pentru o serie de programe: de distribuţie alimente si fructe în grădiniţe şi şcoli, de restructurare şi/sau reconversie în sectorul vitivinicol, de promovare produse agricole, promovare vinuri, de rentă viageră, de motorină, de ameliorare rase animale.

Acordarea la timp a subvenţiilor este un obiectiv major care continuă şi în 2019, iar din 2020 se va implementa o altă măsură care vine în sprijinul fermierilor români - eliminarea impozitului pe subvenţiile din agricultură.

Foarte importante pentru creşterea producţiei agricole şi a competitivităţii sunt investiţiile realizate în sistemul de irigaţii.

Pe cifre concrete, putem spune că suprafaţa agricolă irigabilă a crescut de la aproximativ 300.000 de hectare, în 2016, la peste 1,4 milioane de hectare, în 2019, prognoza pentru 2020 fiind de un miliard de euro investiţii în acest sector.

O altă măsură de care au beneficiat mii de fermieri a fost Programul "Tomate", prin care Guvernul acordă un sprijin de 3.000 de euro pentru 1.000 de mp cultivaţi cu tomate. În 2017 s-au făcut plăţi în valoare de 129 de milioane de euro, pentru 9.338 de fermieri. Producţia a fost de 680.000 de tone.

În 2018, plăţile au depăşit 151 de milioane de lei pentru un număr de 16.354 de legumicultori. Ceea ce este foarte important, dintre aceştia, 10.294 au fost tineri, iar 757 au fost repatriaţi.

Pentru anul în curs, numărul cererilor depuse a depăşit 18.000 şi se aşteaptă ca producţia să depăşească un milion de tone de roşii.

De asemenea, alte măsuri cu impact major asupra agriculturii româneşti mai sunt: Programul de încurajare a agriculturii ecologice, finanţarea unor abatoare mobile, sprijinirea crescătorilor de ovine, Legea privind diminuarea risipei alimentare. Scopul tuturor acestor măsuri a fost acela de a fructifica potenţialul real al agriculturii României, revitalizarea zonelor rurale, prin programe de investiţii din fonduri europene şi resurse locale, iar la aproape doi ani şi jumătate de guvernare, rezultatele acestor politici agricole se văd deja, agricultura devenind un motor al creşterii economice.

Aşa cum spuneam, agricultura şi dezvoltarea satului românesc au reprezentat o prioritate în Programul de guvernare al PSD, un pariu pe care partidul l-a făcut cu scepticii şi cârcotaşii, pe care l-a şi câştigat.

Domnul Ioan Dîrzu:

"Să ne punem cu toţii tricolorul în cuget şi simţiri!"

La 20 mai 1998, s-a stabilit ziua de 26 iunie ca fiind Ziua Drapelului Naţional. Cu o istorie de 185 de ani, drapelul naţional a condus idealurile de unitate naţională ale Paşoptiştilor de la 1948, a marcat teritoriile eliberate de români pentru câştigarea independenţei şi a reîntregirii patriei şi a fost arborat la sediile celor mai puternice organizaţii mondiale din care România face parte - Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Astăzi, avem datoria să readucem spiritul tricolorului în inimile şi pe străzile României, lucru uitat de cetăţeni şi clasa politică în ultimii ani. Adoptarea unor steaguri ale organizaţiilor din care facem parte nu trebuie să conducă la diminuarea rolului identitar al tricolorului nostru. Noi suntem ceea ce suntem datorită simbolurilor care ne-au ţinut uniţi. Istoria naţiunii române dăinuie pentru vecie în cântecele, poveştile, tradiţiile şi arta noastră, dar şi prin tricolor. El trebuie promovat şi arborat oriunde se poate pe teritoriul României şi în afara ei. Naţiunea nu va cădea până când ultimul tricolor nu va fi coborât de pe catarg. De aceea, trebuie să arborăm sute, mii, pentru a arăta lumii cine suntem şi în ce credem.

La 185 de ani, fac un apel către Guvern de a găsi acele soluţii financiare prin care să putem da fiecărui român tricolorul lui, pe care să-l arboreze cu mândrie pe casă, iar autorităţilor locale câte un tricolor pentru fiecare stâlp din România.

La 185 de ani, trebuie să spunem dacă mai acceptăm ca tricolorul să fie ars, batjocorit sau înlocuit cu steaguri ale unor ţinuturi fictive, să spunem dacă istoria milenară a acestui popor, descrisă cromatic în cele 3 culori, mai vrem să fie spălată de acte de barbarie şi antiromânism.

Ţineţi minte, dragi români, dacă străbunicii noştri au trebuit să lupte pentru tricolor cu preţul vieţii, noi, astăzi, doar trebuie să-l păstrăm sus pe catarg!

La mulţi ani, sfânt tricolor românesc!

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

"Creşterea standardelor, unul dintre cele mai importante efecte ale actualei guvernări"

În ultimii trei ani, în România s-a înregistrat o creştere fără precedent a calităţii vieţii. Indiferent că lucrează la stat sau în privat, românii câştigă mai mult. Companiile, cu capital autohton sau străin, au încasări mai mari, iar la rândul său statul colectează mai mulţi bani din taxele existente.

După cum se observă, din aceste relaţii cauzale toţi factorii au de câştigat. Pe termen scurt, vorbim despre câştiguri materiale mai mari care generează o evoluţie accelerată la nivelul societăţii. Salariile cetăţenilor cresc şi aceştia îşi pot asigura un trai mai bun, achiziţionând produse şi servicii de o calitate superioară. Companiile au încasări mai mari, permiţându-şi astfel să investească în calitate şi inovare. La rândul său, statul colectează mai mulţi bani şi va putea investi mai mult în infrastructura de transport, de sănătate sau de educaţie, vitale pentru strategia de dezvoltare a României.

Pe termen lung, însă, câştigurile sunt cel puţin la fel de importante. Crescând veniturile şi calitatea vieţii cetăţenilor, aceştia setează standarde şi aşteptări din ce în ce mai înalte, atât în relaţia cu statul, cât şi în relaţia cu furnizorii de bunuri şi servicii.

Exact această desfăşurare de evenimente a avut loc în România în ultimii ani, iar datele statistice nu fac decât să confirme strategia politică implementată de Parlament şi administraţia publică centrală şi locală.

Potrivit datelor Eurostat, în primul trimestru din 2019 România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte creşterea costului orar cu forţa de muncă. Dacă la nivelul UE creşterea medie pentru primele trei luni ale anului a fost de 2,6%, în România a fost înregistrată o creştere de 16,3%.

Astăzi, salariul mediu net din România este cu peste 36% mai mare decât în 2016, anul venirii PSD la guvernare. În acest moment, criticii ar aduce în discuţie inflaţia. Ei bine, în realitate, chiar şi eliminând efectele inflaţiei, românii au astăzi o putere de cumpărare mai mare cu peste 26% decât în urmă cu trei ani.

O altă critică prezentă în spaţiul public spune că aceste creşteri salariale nu sunt sustenabile. Ei bine, din nou, datele statistice sunt măsura cu care putem stabili gradul de adevăr al unei afirmaţii. Spre exemplu, potrivit statisticilor apărute în spaţiul public, din 2014 şi până în 2016 profitul multinaţionalelor s-a triplat. Asta înseamnă încasări suficient de mari pentru investiţii în aparatură şi dezvoltare, precum şi pentru creşterea salariilor.

Iată că PSD livrează ceea ce a promis încă din campania din 2016 şi anume, o creştere sustenabilă a nivelului de trai. Iar dincolo de banii în plus pe care românii îi au în buzunar, o moştenire la fel de importantă o reprezintă creşterea standardelor acestora. Românii nu se vor mai mulţumi cu puţin, indiferent că această măsură este livrată de instituţiile statului sau de companiile private. Şi în calitate de cetăţeni europeni nici nu ar trebui să aibă de ce.

Doamna Florica Cherecheş:

"Indiferenţa guvernanţilor ucide ONG-urile sociale!"

În cursul anului trecut, a fost revizuită Hotărârea de Guvern nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie, în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale. Hotărârea privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale a fost publicată pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale la 6 noiembrie 2018, şi prevedea intrarea în vigoare din data de 1 ianuarie 2019.

Cu toate acestea, nici acum, la jumătatea anului 2019, Hotărârea nu a fost publicată în Monitorul Oficial şi deci standardul minim de cost actualizat nu este aprobat. Această întârziere aduce cu sine pericolul sistării serviciilor sociale oferite de ONG-urile sociale, dar şi riscul ca zeci de mii de persoane dependente de acestea să rămână fără asistenţă de specialitate.

În luna martie, l-am interpelat pe ministrul muncii şi justiţiei sociale, pentru a înţelege care este motivul întârzierii, în acelaşi timp explicând cât de gravă este situaţia şi prezentând exemplul concret al unei organizaţii din Bihor care oferă servicii sociale bolnavilor neuro-psihici. ONG-urile sociale au mari dificultăţi să-şi facă proiecţia bugetară pentru anul curent şi să acopere sumele acumulate ca restanţe, care cresc de la lună la lună. Răspunsul primit a fost lipsit de orice fel de asigurări, exprimând sec faptul că hotărârea se afla în acel moment în procesul de avizare externă, fapt care m-a determinat să revin cu aceeaşi întrebare, la care nu am primit încă răspuns.

Între timp, din cauza menţinerii standardelor minime de cost vechi, contribuţia proprie a ONG-urilor a crescut la 80%, faţă de 10% agreată prin contract cu DGASPC. De asemenea, din cauza lipsei reglementărilor referitoare la normativul de personal aferent noilor tipuri de centre, este afectat întreg sistemul de protecţie socială, inclusiv DGASPC-urile, nu doar o parte a prestatorilor de servicii sociale. Probabil că aceasta este cauza pentru care ONG-urile nu găsesc nicio înţelegere şi sprijin la DGASPC, riscând să-şi reducă activitatea considerabil şi chiar să închidă anumite servicii sau centre.

Timp de jumătate de an, acest Guvern nu a fost capabil să pună în aplicare o măsură de care depind la propriu vieţile a zeci de mii de oameni care au nevoie disperată de aceste servicii. Incompetenţa, indiferenţa şi lipsa fondurilor necesare pentru susţinerea organizaţiilor partenere cu statul în sprijinirea integrării persoanelor cu dizabilităţi şi nevoi speciale vor avea cu siguranţă consecinţe dezastruoase asupra funcţionării sectorului ONG-urilor, care va fi pus în imposibilitatea de a mai oferi servicii sociale beneficiarilor lor.

Le solicit ministrului Budăi şi Guvernului României să publice de urgenţă, în Monitorul Oficial, Hotărârea privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Haosul din construcţii trebuie sa înceteze!"

Am iniţiat şi am depus recent în Parlament, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Am considerat absolut necesară actualizarea şi corectarea legislaţiei aflate în vigoare în domeniul autorizării construcţiilor, din cauza multiplelor probleme şi aberaţii cu care se confruntă permanent atât dezvoltatorii, cât şi cumpărătorii de locuinţe.

În acest sens, am propus ca investitorii, persoane fizice sau juridice, care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente în sensul legii, să aibă obligaţia de a realiza reţele edilitare aferente anterior emiterii autorizaţiei de construire.

Cu alte cuvinte, propunem ca operatorii serviciilor de utilităţi să fie obligaţi să introducă reţelele de apă, canal, cablu, energie electrică, telefonie etc., anterior obţinerii autorizaţiei de construire pentru zonele de locuit.

Totodată, prin acest nou demers legislativ, propunem ca autorizaţia de construire pentru dezvoltatorii imobiliari şi pentru constructori să se facă după introducerea utilităţilor şi realizarea drumului la strat de uzură.

Ştim cu toţii foarte bine că de nenumărate ori s-au construit întregi cartiere de locuinţe fără ca drumurile de acces să fie realizate înainte sau utilităţile necesare racordate, iar cumpărătorii s-au trezit ulterior că au plătit nişte sume enorme, devenind proprietari de locuinţe, dar fără a avea nici măcar apă curentă.

Într-o ţară membră a Uniunii Europene astfel de aberaţii nu mai pot continua. Legislaţia din domeniul autorizării construcţiilor trebuie să fie mult mai coerentă şi eficientă. Haosul din construcţii trebuie să înceteze, iar cumpărătorii de bună credinţă trebuie protejaţi! Din aceste motive îi rog pe toţi colegii parlamentari să susţină şi să voteze pentru acest proiect important.

Domnul Florinel Stancu:

"Starea economiei româneşti, în anul 2019"

Aşa cum era de aşteptat, campania denigratoare la adresa noastră, a membrilor Partidului Social Democrat, nu a încetat o dată cu alegerile europarlamentare. După ce au încheiat muniţia cu referire la justiţie, au tăbărât pe economie. "Dezastru" este puţin spus, dacă te iei după toate analizele şi ieşirile publice ale membrilor opoziţiei. În opinia lor, vine apocalipsa peste România, iar economia românească este în faliment şi românii sunt liberi să părăsească ţara cât mai repede!

În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa. Vă dau câteva exemple:

• Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 17,306 miliarde de lei în primul trimestru al acestui an, fiind în creştere cu 5,7%, comparativ cu aceiaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică;
• Produsul intern brut din construcţii, valoarea adăugată brută, s-a majorat în trimestrul I cu 6,5%, volumul lucrărilor de construcţii înregistrând o dinamică record post criză, după cum anunţă economistul Cristian Socol;
• Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare vrea să investească în medie 100 de milioane de euro în România în anii care vor urma, conform declaraţiei domnului Tamas Nagy, director al BERD;
• În doi ani, au fost înregistrate creşteri de venituri la buget cât în toată perioada 2007- 2016;
• Conform datelor BNR, doar 36% din datoria externă aparţine statului, 64% reprezintă datoria mediului privat. Din 103,08 miliarde de euro datorie totală, statul are o datorie de numai 37,1 miliarde de euro, iar restul de 65,9 este datorie privată.

Vă rog să urmăriţi cifrele şi să le explicaţi tuturor, inclusiv celor care nu ştiu să citească din punct de vedere statistic, că România nu este "la pământ", economia nu se află în niciun "faliment", iar membrii opoziţiei sunt disperaţi şi iresponsabili dacă vă fac să vă simţiţi ameninţaţi în fiecare zi.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Dublul standard al alimentelor şi dubla măsură a autorităţilor"

După sesizarea Comisiei Europene în legătură cu dubla calitate a unor produse alimentare cu ambalaje identice comercializate în statele din Est, faţă de cele din Vest, în primăvara anului trecut s-au efectuat analize şi testări comune la nivelul ţărilor membre, dar şi independent, de către autorităţile competente ale fiecărui stat.

Am adresat, la vremea aceea, o întrebare directorului Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, după ce am aflat din presă că în coşul comun al celor 29 de produse alimentare comercializate atât în România, cât şi în statele UE, din care au fost prelevate probe pentru a fi analizate comparativ din punctul de vedere al compoziţiei chimice, autorităţile naţionale au identificat 9 produse care prezentau standarde calitative duble, solicitându-i să facă publice denumirile comerciale ale acestora pentru a nu pune în pericol sănătatea consumatorilor.

Răspunsul, transmis sub semnătura preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rang de secretar de stat, a fost departe să mă mulţumească: deşi informaţiile mele erau confirmate, cele 9 produse "incriminate" erau înşiruite doar cu denumirea sortimentului, iar denumirea comercială, respectiv brandul şi producătorul, erau trecute "la secret", sub pretextul imperativ al unor paragrafe ambigue din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

La începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele propriei campanii de testare a produselor alimentare, realizată de Centrul Comun de Cercetare, în care au fost analizate aproape 1.400 de produse alimentare comercializate în 19 state membre ale UE, iar aproape 10% dintre acestea aveau o compoziţie diferită, deşi partea din faţă a ambalajului era identică.

Alte peste 20% dintre produsele eşantionate aveau o compoziţie diferită, în pofida faptului că ambalajul era similar, ceea ce demonstrează fără echivoc că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziţie diferită.

Produsele analizate în cadrul studiului au fost selectate pe baza sugestiilor statelor membre, în urma plângerilor primite de autorităţile sau asociaţiile de protecţie a consumatorilor, însă, paradoxal, România nu s-a numărat printre ţările care au participat la campania de testare din toamna anului trecut, semn că informaţiile despre piaţa internă sunt ţinute în continuare sub cheie.

Este tot mai evident că autorităţilor române cu atribuţii în siguranţa alimentelor le este greu să înţeleagă că legislaţia UE interzice comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, dacă acesta are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite.

Doamna Elena Hărătău:

"Vinovaţii pentru cazul fetiţei agresate trebuie să plătească!"

Cazul Sorinei, fetiţa de opt ani din Baia de Aramă, aproape maltratată de o procuroare însoţită de mascaţi, este, dincolo de brutalitatea de neînţeles a intervenţiei, revoltător pentru întreaga ţară. Ca deputat, cadru didactic şi mamă, mă desolidarizez de un asemenea comportament nefiresc şi neobişnuit pentru o femeie.

Un astfel de gest aduce un prejudiciu enorm imaginii autorităţilor statului - Protecţia Copilului, Justiţia, Poliţia - care şi-au permis să trimită mascaţii, cu atât mai mult cu cât în acest caz este vorba de un om învestit de stat să apere legea şi, implicit, siguranţa cetăţenilor.

În mod cu totul evident, procuroarea respectivă nu avea ce să caute acolo. Cazul era în jurisdicţia executorului judecătoresc, era doar treaba acestuia, care ar fi trebuit să fie însoţit de psihologi şi reprezentanţii Protecţiei Copilului. Mai mult decât atât, Poliţia, nu mascaţii de la Poliţie, avea obligaţia să asigure protecţia executorului, iar dacă s-ar fi opus la executare făceau un proces verbal, iar părinţii maternali ai fetiţei ar fi fost răspunzători pentru opunere la executarea unei hotărâri judecătoreşti. În niciun caz nu avea voie procuroarea să se implice personal şi să-i ceară mascatului să o ajute s-o târâie pe minoră, ei trebuiau să părăsească pur şi simplu zona.

Astfel ar fi fost normalitatea. Dacă aşa ar fi stat starea de fapt, ulterior se demarau cercetările pentru comiterea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti, iar minora rămânea în aceeaşi situaţie până la clarificarea cercetărilor penale. De asemenea, Ambasadei SUA la Bucureşti şi părinţilor adoptivi li s-ar fi comunicat faptul că este un caz penal şi se fac cercetări, eventual se revizuia hotărârea judecătorească definitivă, deoarece existau informaţii conform cărora asistenţii maternali au cerut adopţia Sorinei. Evident, interesul superior al copilului trebuia să primeze!

Graba, implicarea personală a procurorului, care-şi aroga aere de executor judecătoresc şi de şef al mascaţilor, sugerează o debandadă organizatorică, o necunoaştere a legii şi ar putea fi chiar o încălcare gravă a atribuţiilor ce îi revin acestuia. Ar fi poate util să se verifice cum a susţinut examenele doamna procuror şi cum a ajuns la Parchetul Curţii de Apel!

Chiar dacă ulterior s-a aflat că era vorba şi despre o percheziţie, consider că Inspecţia Judiciară trebuie să o cerceteze pe procuroarea în cauză, pentru comportamentul ei, dar şi pe judecătorul care a dat sentinţa, iar alţi procurori să-i cheme şi să-i cerceteze pe reprezentanţii Protecţiei Copilului şi pe şefii poliţiştilor care i-au trimis acolo pe mascaţi.

Nu doar în cazul copiilor, ci în orice situaţie de o asemenea încărcătură emoţională, forţa nu rezolvă problemele. Dacă doamna procuror aşa a crezut de cuviinţă să aplice legea, este regretabil şi intolerabil.

Îmi exprim totuşi încrederea că instituţiile statului funcţionează în România şi vor fi luate măsurile necesare pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Cooperativele agricole, o necesitate pentru fermierii români"

Mişcarea cooperatistă are o tradiţie îndelungată în România, începând din a doua jumătate a secolului trecut, când s-au înfiinţat primele cooperative de credit.

Pe parcursul existenţei, mişcarea cooperatistă a fost supusă ingerinţelor, iar după 1948 a fost folosită în special ca instrument în realizarea unor scopuri diferite de interesele membrilor săi.

În actuala conjunctură, cooperativele agricole constituie o alternativă de organizare potrivit aspiraţiilor producătorilor agricoli şi este un instrument util pentru dezvoltarea în mediul rural, prin preluarea surplusului de produse agricole, procesarea acestora şi valorificarea pentru consumul intern sau extern.

În anul 2017, în România existau 471 de cooperative dintre care doar 217 aveau activitate economică propriu-zisă. Specialiştii sunt de părere că sunt prea puţine, chiar dacă în ultima vreme numărul lor a crescut de la an la an. Afacerile cumulate ale tuturor cooperativelor au totalizat aproximativ 990 de milioane de lei.

Agricultorii români au început să descopere beneficiile asocierii. Pot cumpăra seminţe, îngrăşăminte sau pesticide en gros, ceea ce înseamnă un preţ mai mic. Apoi, găsesc mult mai uşor pieţe de desfacere a mărfurilor decât dacă ar lucra individual.

Şi statul român oferă diverse beneficii care să încurajeze înfiinţarea cooperativelor. De pildă, sunt scutite de impozitul pe profit acele cooperative care au activităţi de procesare, de reproducţie sau de creştere animală, dar şi cele care au cifra de afaceri de până la trei milioane de euro.

Cu toate acestea, fermierul român se lasă greu convins. Reticenţa producătorilor a fost cu atât mai mare cu cât mulţi asociau cooperativa cu fosta cooperativă agricolă de producţie din perioada comunistă.

România însă ar putea să înveţe de la alte ţări, unde ideea cooperativei este mult mai bine implementată. Pe primul loc se situează Franţa cu 21.000 de mii de cooperative, urmată de Argentina cu 12.600 şi Germania cu 8.100.

Fermierii au început să conştientizeze că trebuie să se unească pentru a face faţă concurenţei din Turcia sau Bulgaria. În plus, dacă sunt mai mulţi, au acces mai uşor la fondurile europene şi sprijin din partea statului.

Prestarea de servicii în sistem cooperatist se poate adapta bine nevoilor societăţii rurale în permanentă schimbare şi presupune o alternativă la aspiraţiile populaţiei din mediul rural.

În concluzie, cooperativa agricolă este cea mai bună formă de asociere a agricultorilor.

Domnul Neculai Iftimie:

"Economia forestieră a României"

O problemă a dezvoltării rurale a României în zonele predominant montane o reprezintă exploatarea şi prelucrarea masei lemnoase, recoltarea şi prelucrarea produselor pădurii: fructe, ciuperci, plante medicinale, meşteşugurile specifice zonei montane legate de prelucrarea artizanală a produselor forestiere etc.

Economia forestieră românească este departe de a fi o componentă importantă a economiei rurale din zona montană.

În structura economiei rurale a României, economia forestieră, cu toate componentele sus-menţionate, nu depăşeşte 6%.

Proiectele de dezvoltare rurală în zonele montane trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, soluţii pentru extinderea întreprinderilor mici şi mijlocii de prelucrare a masei lemnoase şi a altor produse ale pădurii.

Economia forestieră, în ecosistemele ocupate cu păduri, este însă ramura care, asemenea agriculturii la câmpie, are funcţii multiple. Silvicultura, în corelaţie cu agricultura, poate avea o funcţie economică complementară sau o funcţie economică de bază în anumite zone.

În cadrul economiei forestiere, două aspecte trebuie să constituie obiective ale programelor de dezvoltare şi amenajare rurală. Primul se referă la extinderea pădurilor prin noi plantări, a perdelelor forestiere de protecţie, întreţinerea pădurilor actuale, iar al doilea aspect cuprinde exploatarea raţională a pădurilor şi prelucrarea materialului lemnos brut în produse finite cu valoare adăugată mare.

Referitor la exploatarea raţională a pădurilor şi prelucrarea materialului lemnos brut în produse finite înalt prelucrate, trebuie precizat că la această dată România obţine în medie pe tona de produs lemnos final de 3,2 ori mai puţin faţă de ţările din Uniunea Europeană - 80 de euro/tonă în România, 260 de euro/tonă în Uniunea Europeană.

Explicaţia este simplă - o parte prea ridicată a valorii produsului forestier provine din exportul de buşteni, 46%, şi nu din exportul de mobilă, şi produse prelucrate din lemn, 54%. De asemenea, piaţa internă este inundată de produse din lemn ale marilor firme europene şi de oferta de mobilă a societăţilor comerciale româneşti care importă o mare parte din acest produs.

Pentru România, extinderea pădurilor este prioritate a reconstrucţiei ecologice, deoarece sunt încă prea multe zone colinare cu acoperire forestieră mică.

În zonele de câmpie, despădurirea excesivă a cauzat aridizarea, stepizarea excesivă şi, pe alocuri, chiar deşertificarea, iar în zonele de deal eroziunea masivă a solului.

Economia zonei montane, prin resursele durabile pe care le cuprinde, reprezintă o problemă de primă importanţă pentru economia rurală, fiind uşor de cuantificat în componentele ei.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"România îşi încheie cu succes mandatul de deţinere a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Am demonstrat că suntem un stat european matur, care poate oferi soluţii clare pentru mai multă solidaritate, convergenţă şi coeziune în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene!"

Peste mai puţin de o săptămână, România îşi va încheia mandatul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. În aceste 6 luni de deţinere a mandatului, România a dat dovadă de experienţă diplomatică, responsabilitate şi profesionalism, finalizând 90 de dosare legislative. Pe data de 1 iulie, ţara noastră va preda ştafeta Finlandei. Printre dosarele finalizate cu succes pe parcursul mandatului, amintim: consolidarea politicilor de securitate la nivel european, uniunea pieţelor de capital, mobilitatea transfrontalieră a societăţilor, directiva gazelor naturale, directiva copyright, Programul spaţial de cercetare şi dezvoltare, Programul Orizont şi altele.

Unul dintre proiectele prioritare a fost gestionarea coerentă a frontierelor externe ale Uniunii Europene, ceea ce s-a dovedit a fi foarte necesară în ultimii ani, fiind acum îndeplinită cu succes de către ţara noastră. Astfel, Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, Frontex, îşi va spori personalul şi echipamentele tehnice. Până în 2027, Frontex va ajunge să aibă un personal operaţional de până la 10.000 de persoane, alcătuit din personal propriu, personal din statele membre, detaşat pe termen lung sau scurt, precum şi o rezervă pentru reacţie rapidă. De asemenea, Sistemul European de supraveghere a frontierelor, EUROSUR, se va integra în cadrul Frontex.

O altă măsură importantă este Uniunea pieţelor de capital, prin îmbunătăţirea regulamentului privind infrastructura pieţei europene, EMIR, adoptat în 2012, care a reprezentat la momentul respectiv una dintre măsurile europene ca răspuns la criza financiară. Noul regulament va simplifica EMIR, oferind soluţii cu privire la costurile disproporţionate de asigurare a conformităţii, problemele legate de transparenţă şi accesul insuficient la compensare pentru anumite contrapărţi.

Tot la fel de important este şi proiectul privind mobilitatea transfrontalieră a societăţilor la nivel european, pe care Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene l-a finalizat cu succes şi care face posibilă consolidarea libertăţii de stabilire a societăţilor în cadrul pieţei unice. Prin acest proiect legislativ, sunt reglementate proceduri de transformare şi divizare transfrontalieră şi este îmbunătăţit regimul fuziunilor transfrontaliere, în acord cu realităţile economice şi sociale actuale şi, totodată, se încurajează utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în procesul de realizare a operaţiunilor transfrontaliere.

Un alt proiect important încheiat cu succes priveşte modernizarea legislaţiei europene în materie de protecţie a consumatorilor, facilitând dreptul la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori, atunci când aceştia sunt afectaţi de practicile comerciale neloiale, cum ar fi marketingul agresiv; sporirea transparenţei tranzacţiilor online; protecţia consumatorilor în ceea ce priveşte serviciile digitale "gratuite", cum ar fi: stocarea în cloud, conturile de pe platformele de comunicare socială şi cele de poştă electronică; informaţii clare pentru consumatori în cazul unei reduceri a preţurilor.

Pe lângă aceste proiecte de mare importanţă pentru menţinerea unui trend ascendent în ceea ce priveşte politica de dezvoltare şi securitate personală europeană, au fost tratate cu maximă atenţie şi proiecte care pot avea un real impact în ţara noastră, iar aici vorbim despre consolidarea cerinţelor privind siguranţa autovehiculelor, proiect absolut necesar pentru reducerea accidentelor rutiere în ţara noastră.

Astfel, politica europeană, sub coordonarea Preşedinţiei române a Consiliului UE, a aprobat un acord provizoriu pentru un nou regulament care impune standarde de siguranţă sporite pentru producătorii de automobile. La zece ani de la adoptarea Regulamentului privind siguranţa generală, noul regulament va contribui la realizarea obiectivului de zero decese şi răniri grave din accidentele rutiere până în 2050.

Nici cercetarea nu a lipsit de pe agenda de priorităţi, astfel, Preşedinţia română a Consiliului a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind pachetul "Orizont Europa" de cercetare şi inovare pentru perioada 2021-2027. Programul se va baza pe trei piloni - excelenţa ştiinţifică, provocări globale şi competitivitatea industrială europeană, Europa inovatoare - incluzând măsuri de sprijinire a statelor membre pentru o maximă valorificare a potenţialului naţional în domeniul cercetării şi inovării. În plus, cercetarea şi dezvoltarea spaţială vor fi abordate cu maxim interes în perioada 2021-2017, pe baza Programelor de cercetare spaţială, EGNOS, Galieo şi Copernicus.

Ţara noastră a demonstrat clar că poate contribui la viitorul proiectului european. Mandatul României la Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene este unul de succes şi trebuie să fim mândri de acest lucru. România a gestionat foarte bine toate dosarele pe care le-a avut în lucru, negociind profesional şi finalizând cu succes proiecte esenţiale pentru o Europă mai solidară şi mai convergentă.

Felicităm Guvernul României pentru gestionarea eficace a mandatului Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene. România are capacitate şi trebuie să conteze din ce în ce mai mult în Europa, pentru că am dovedit că ţara noastră este responsabilă şi are soluţii clare şi solide atunci când Europa are nevoie de voci puternice şi solidare în susţinerea viitorului european!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Noua Lege electorală - extinderea votului prin corespondenţă, introducerea votului prelungit şi creşterea numărului secţiilor de votare"

Discuţiile privind elaborarea, modificarea şi completarea unui Cod electoral în diaspora, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind modificarea legilor electorale, au intrat în linie dreaptă. Hotărârea privind constituirea Comisiei speciale comune a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 iunie, obiectivul acesteia fiind acela de a elabora Propunerea legislativă privind desfăşurarea procesului electoral în afara ţării.

Pe 24 iunie s-a reunit grupul de lucru interinstituţional, destinat elaborării şi modificării propunerilor legislative în materie electorală. Reprezentanţi ai Guvernului şi ai Parlamentului s-au aşezat la aceeaşi masă, pentru a veni cu un proiect de lege funcţional, un produs legislativ care să ofere românilor din diaspora posibilitatea exercitării dreptului la vot.

În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni susţine modificarea legislaţiei electorale, pentru a veni cu soluţii cât mai eficiente în sprijinul românilor şi a pus la dispoziţia tuturor celor interesaţi o adresă de e-mail unde toţi cei interesaţi pot trimite amendamente şi propuneri. Am considerat că experţii teoreticieni în materie electorală au nevoie de cei care cunosc cel mai bine problemele actuale şi sunt în măsură să le remedieze, implicându-se activ şi interactiv în elaborarea acestui proiect care are ca finalitate o Lege electorală care să reprezinte drepturile şi interesele tuturor românilor de peste graniţă.

Temele de discuţie din cadrul şedinţei Comisiei speciale din 25 iunie au vizat extinderea votului prin corespondenţă, introducerea votului prelungit, creşterea numărului de secţii de votare, dar şi alte soluţii care să vină în sprijinul românilor din afara graniţelor care doresc să-şi exercite acest drept constituţional pe teritoriul altui stat.

Proiectul de lege a intrat în dezbaterea comisiei pe 25 iunie 2019, iar noua lege va fi finalizată în prima săptămână a lunii iulie. Este foarte important ca noul Cod electoral să fie operaţional în cel mai scurt timp şi să avem un produs legislativ care să ofere tuturor românilor plecaţi din ţară şansa de a-şi exercita dreptul constituţional la vot.

Domnul Ioan Balan:

"O parte din Programul de guvernare al PNL este deja în Parlament"

La alegerile din 26 mai, Partidul Naţional Liberal a reuşit să obţină cea mai bună performanţă electorală din ultimele opt decenii. Faptul că PNL se află astăzi pe primul loc în încrederea alegătorilor români, nu este deloc întâmplător. Cetăţenii au încredere în PNL, pentru că este partidul care a realizat modernizarea statului român şi procesul istoric al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Românii ne-au creditat, de asemenea, pentru măsurile economice şi sociale pe care PNL le va implementa atunci când va ajunge la guvernare, precum şi pentru profesionalismul oamenilor pe care îi vom propune să conducă soarta ţării.

Propaganda mincinoasă orchestrată de PSD a tot răspândit în opinia publică ideea că PNL nu este pregătit de guvernare şi nu are un program de guvernare pentru România. Este o minciună grosolană! PNL a demonstrat săptămâna trecută că, deşi nu are decât 20% din voturile din Parlament, a reuşit să strângă în jurul său o opoziţie unită care a întrunit 200 de voturi pentru căderea Guvernului Dăncilă. PNL este partidul care s-a pronunţat fără niciun dubiu că este gata să preia imediat guvernarea din mâinile nepricepuţilor de la PSD şi ALDE, pentru a opri şirul de măsuri păguboase şi antiromâneşti pe care le iau aceştia. În ceea ce priveşte Programul de guvernare al PNL, le-aş spune celor care nu mai ştiu diferenţa dintre adevăr şi minciună că aproape jumătate din programul nostru este deja depus în Parlament, sub forma propunerilor legislative, pentru care ne vom lupta să devină legi şi să fie implementate în favoarea românilor.

Ca orice program responsabil, Programul PNL acoperă o gamă largă de probleme pe care Guvernele PSD-ALDE se fac că nu le văd, fiind mai degrabă preocupate de interesele personale şi de grup ale liderilor lor.

Vă rog să-mi permiteţi să punctez, chiar şi foarte succint, numai câteva dintre punctele din programul nostru, care sunt depuse în Parlament, şi care sunt împiedicate de PSD şi ALDE să fie adoptate.

Pentru economia României, în mod special pentru mediul economic privat am propus: eliminarea accizei suplimentare la carburanţi; eliminarea suprataxării contractelor de muncă cu timp parţial; facilităţi fiscale pentru angajatorii care-şi stimulează financiar angajaţii; stimulente fiscale pentru antreprenorii care îşi plătesc obligaţiile fiscale la timp; extinderea neimpozitării profitului reinvestit în mijloace de transport noi; eliminarea birocraţiei fiscale şi a Split TVA; înfiinţarea ghişeului antibirocraţie; introducerea posibilităţii antreprenorilor de a opta pentru modalitatea de impozitare care le convine mai mult; alocarea a minimum 6,5% din PIB pentru investiţii în infrastructură; creşterea transferurilor la Pilonul II de pensii, pentru creşterea veniturilor din pensii ale angajaţilor de astăzi.

Pentru sănătate, educaţie şi agricultură, avem, de asemenea, cele mai bune soluţii: reînfiinţarea cabinetelor medicale în şcoli; construirea spitalelor regionale de urgenţă din fonduri europene gratuite; sprijinirea tinerelor familii să facă copii; masă diversificată în şcoli şi generalizarea Programului after-school în toată ţara; sprijin consistent pentru fermieri; o finanţare adecvată pentru administraţiile publice locale sunt alte măsuri depuse de PNL în Parlament, care se lovesc de refuzul categoric al PSD şi ALDE.

Pentru copii, după ce am reuşit dublarea alocaţiilor de stat, avem proiect de indexare automată a acestora, de la fiecare început de an, iar pentru pensionari susţinem ca pensiile să crească real, fără să crească şi preţurile în acelaşi timp, de la fiecare început de an, nu de când ar vrea Guvernul.

Avem soluţii pentru autostrăzi, pentru căi ferate, porturi şi aeroporturi, pentru mediul de afaceri şi pentru utilizarea fondurilor europene. Şi, pentru ca propaganda PSD şi ALDE să nu mai falsifice realitatea, le sugerez să meargă la Cluj-Napoca sau la Suceava, la Oradea sau la Arad, la Alba Iulia sau la Sibiu şi să vadă cu ochii lor cum ar arăta România condusă de PNL: locuri de muncă bine plătite, străzi, şcoli şi spitale moderne, o populaţie care se simte în siguranţă, mijloace de transport moderne şi infrastructură modernizată prin fonduri europene nerambursabile.

Despre PNL vorbesc faptele şi acesta cred că este motivul cel mai puternic pentru care astăzi suntem pe primul loc în încrederea românilor. Vă garantez că atunci când vom veni la guvernare nu-i vom dezamăgi pe români, iar modelul administrativ de succes al PNL va fi generalizat la nivelul întregii ţări, pentru că toţi românii au dreptul la o viaţă mai bună!

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Nu lăsaţi românii fără medici de familie!"

Nu este prima dată când atrag atenţia asupra dificultăţilor nepermise cu care se confruntă cea mai importantă verigă a oricărui sistem medical civilizat, medicina de familie. Orice sistem public normal pune această specialitate medicală la baza construcţiei sale şi o tratează cu respect, pentru că medicina de familie competentă înseamnă şi tratament, şi prevenţie, dar şi mai puţine cazuri de pacienţi care ajung la cabinetele din ambulatoriile de specialitate, la unităţile de primiri urgenţe sau pe paturile spitalelor. Este cea mai bună demonstraţie că investiţia în medicina de familie, în esenţa ei, nu este o cheltuială, ci o investiţie.

Realitatea românească este altfel decât în restul Europei civilizate. Cei peste 11.000 de medici de familie români se confruntă cu o adevărată bătaie de joc la adresa lor. În timp ce ei fac tot mai greu faţă birocraţiei şi subfinanţării, răspunsul autorităţilor se rezumă la promisiuni şi amânări. În timp ce media europeană a alocărilor bugetare către medicina de familie este, în Uniunea Europeană, de 10%-13%, în România aceasta nu depăşeşte 6% din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Nu neagă nimeni că salariile medicilor au fost majorate, această categorie socială atât de importantă în orice societate fiind tratată, în sfârşit, cu respect. Dar este vorba doar despre anumiţi medici, nu despre toţi! Ceea ce nu spune nimeni, nici doamna ministru Pintea, nici domnul ministru Teodorovici, este faptul că salariul unui medic dintr-un spital public este astăzi egal cu veniturile unui medic de familie, din care acesta trebuie să suporte cheltuielile de întreţinere a cabinetului, plata materialelor de curăţenie şi a altor consumabile, utilităţile, salariul asistentei, taxele şi impozitele. Aşa se face că de un an vorbim despre o discrepanţă uriaşă între salariul unui medic din spital sau policlinică şi cel al unui medic de familie.

Medicinii primare, tratată de guvernanţi la categoria "şi altele", i s-a promis repararea inechităţii, în anul 2019, prin semnarea unui nou contract-cadru şi alocarea unui buget uşor crescut faţă de 2018. Suntem la jumătatea anului. Este 1 iulie şi contractul-cadru nu este nici acum semnat, iar medicii de familie primesc aceeaşi bani ca în 2018. Ei nu au beneficiat de niciun fel de majorare, ci doar de bătaia de joc şi de promisiunile de la ministere şi de la Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate, o casă de sănătate care a amânat de trei ori semnarea contractului-cadru şi care nu îşi respectă nici acest ultim termen, 1 iulie 2019, o casă de sănătate care se comportă ca un tiran, care nu îi tratează pe medicii de familie ca pe un partener, ca pe o parte din contract.

Casa Naţională de Sănătate refuză orice negociere cu organizaţiile patronale şi profesionale şi pune sub nasul medicilor de familie un contract-cadru pe care aceştia trebuie să îl semneze fără să aibă nicio opinie. În schimb, Casa Naţională nu dă niciodată socoteală când sistemul informatic, pe care s-au cheltuit sute de milioane de euro, se defectează în orice zi a săptămânii sau în orice moment al zilei, împiedicând buna desfăşurare a activităţii medicului şi asistentei şi punând pe drumuri pacienţii.

PSD a promis în Programul de guvernare că, pentru a creşte veniturile medicilor, va decide neimpozitarea acestora. Măcar aceasta şi tot ar fi fost o măsură pe care medicii de familie ar fi resimţit-o, dar bineînţeles că acest lucru nu s-a întâmplat. Domnul ministru Teodorovici şi Ministerul Finanţelor Publice susţin că fac tot felul de analize pe marginea acestui subiect, dar rezultatele analizelor nu ajung niciodată şi la pacient. PSD a promis că va susţine, printr-un program de credite avantajoase, investiţiile în cabinetele medicilor de familie tineri, care vor să intre în sistem. Rezultatul este acelaşi, niciun leu alocat, niciun program demarat.

Efectele acestei imense iresponsabilităţi le resimţim astăzi, dar le vom vedea cel mai bine mâine. Medicina de familie a devenit o specialitate neatractivă. Medicii tineri pleacă în străinătate sau din sistem. Peste 14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au emigrat în perioada 2009-2015. Peste 500 de comunităţi, în special rurale, nu au medic. Ceea ce se întâmplă nu este o joacă. Criza medicilor de familie se va agrava. Media de vârstă a acestora este astăzi în jur de 55 de ani, iar când se vor pensiona, nu va avea cine să le ia locul. Vom vedea atunci cum ipocrizia unor guvernanţi care susţinea că pune pacientul în centrul sistemului de sănătate a distrus medicina primară şi i-a lăsat pe români fără medici de familie!

Doamna Tudoriţa Lungu:

"PSD nu mai are nicio măsură - copiii sub 3 ani, scoşi din creşe!"

Ca urmare a unei decizii mai mult sau mai puţin inspirate, luată de actuala guvernare, creşele din România trebuiau să treacă, din anul şcolar 2019-2020, în subordinea inspectoratelor şcolare judeţene. Termenul a fost prorogat pentru 2022, numai că există situaţii în care administraţiile locale au luat de bună ordonanţa şi au trecut creşele la inspectoratele şcolare. Şi, la fel ca toate experimentele din sistemul de educaţie românesc, nici această hotărâre nu a fost însoţită de reglementări şi direcţii clare, ceea ce a dus la un adevărat haos, la scăderea numărului de locuri din creşe, a numărului de salariaţi din creşe şi, evident, la nemulţumiri din partea părinţilor.

Experimentul despre care vreau să fac precizări se petrece în Bacău, oraş din circumscripţia pe care o reprezint în Parlamentul României. Nici până la această oră, angajaţii din sistem nu ştiu cum se va produce transferul de la primărie la inspectoratul şcolar şi, mai ales, câţi dintre ei îşi vor păstra locurile de muncă, dacă transferul va fi unul integral sau dacă inspectoratele şcolare vor prelua doar educatorii puericultori. Mai mult, zvonistica care s-a creat în jurul acestei situaţii atât de incerte acreditează ideea conform căreia, la Bacău, Inspectoratul Şcolar va disponibiliza o parte din personal. Probabil aproximativ 40 de persoane îşi vor pierde slujbele în urma acestei reorganizări, în condiţiile în care deficitul de personal pe acest segment este unul serios.

Dar cei care au cel mai mult de suferit sunt copiii şi familiile lor. Aproape 300 de familii din Bacău se află în situaţia de a plăti bone sau de a-şi da demisia, din toamnă, de la locul de muncă. În premieră, în acest an, înscrierile pentru anul şcolar 2019-2020 s-au făcut la şcolile pe lângă care creşele au fost arondate, şi nu la Centrul de Creşe din subordinea primăriei, ca până acum. În urma aplicării criteriilor de selecţie, aproximativ 300 de copii au fost respinşi. La înscriere a fost introdus criteriul distanţei faţă de domiciliu, în condiţiile în care în foarte multe cartiere nu există creşe.

Devine evident că pasarea creşelor la inspectoratul şcolar duce la scăderea numărului de personal şi, implicit, la un număr mai mic de locuri pentru copii, într-un oraş în care criza locurilor din creşe era deja una dintre revendicările tinerelor familii, acele puţine tinere familii care nu au plecat la Bucureşti, Cluj sau în vreo ţară din Europa. Toate aceste aberaţii par a fi trecute cu vederea de autorităţile pentru care copiii comunităţii ar trebui să fie o prioritate. Părinţii sunt, pe bună dreptate, revoltaţi de incapacitatea celor care conduc, de a oferi variante normale şi în acord cu nevoile lor, nu variante prin care primăria se spală pe mâini de creşe, iar inspectoratul şcolar disponibilizează personalul care le deservea.

Vă rog să vă gândiţi serios la ce se întâmplă cu "experimentul Bacău", pentru că degringolada şi lipsa de transparenţă dintre ISJ Bacău, primărie şi Centrul de Creşe a înfuriat o bună parte a părinţilor. Pe fondul scăderii numărului de locuri din grădiniţe şi răspunsurilor evazive ale juriştilor primăriei şi a reprezentanţilor ISJ Bacău, părinţii tineri din Bacău au iniţiat un protest, alături de angajaţii Centrului Bugetar de Creşe. Aceştia sunt încă în organigrama Primăriei Bacău şi tot ce au putut afla în demersurile lor a fost că ISJ Bacău va încheia un protocol cu administraţia locală. Nu se ştie când şi nici câte persoane vor fi preluate de inspectorat şi cât de amplă va fi restructurarea.

Acesta este un experiment, "experimentul Bacău". Aplicat la scară naţională, vom vedea peste tot, nu azi, ci peste doi ani, cum părinţii şi copiii sunt umiliţi de ignoranţă şi ineficienţă. Mă întreb şi vă întreb, doamnelor şi domnilor de la PSD, care aţi decis această măsură - "Dar cu creşele ce aţi avut?". Vă mai rămăsese un loc peste care nu se aşternuse degringolada şi v-aţi gândit să-l "rezolvaţi"? Iar cu copiii României cum rămâne?

Domnul Dumitru Lupescu:

"Pensiile militare de stat - promisiunile electorale şi încălcarea legii"

Aşa cum am prezentat încă de acum doi ani, în interpelările, întrebările şi intervenţiile cu caracter parlamentar, se constată o politică constantă, diabolică, de distrugere a sistemului naţional de apărare, prin atacarea militarilor sub toate formele şi în toate planurile.

Fie că este vorba despre distrugerea economiei de război, limitată acum aproape doar la fabricarea prafului de puşcă la Cugir, fie că vorbim despre încă slaba dotare şi înzestrare a armatei, fie că vorbim despre batjocorirea militarilor activi sau în rezervă, concluzia este aceeaşi, actuala guvernare şi-a propus să distrugă sistemul naţional de apărare şi implicit armata.

Sunt cunoscute protestele şi încercările militarilor de a se face auziţi prin asociaţiile lor, deşi au fost cazuri când au fost împiedicaţi şi să asiste la lucrările Parlamentului. Mulţi dintre ei, aproape jumătate dintre pensionarii militari, grupaţi într-un Forum al Structurilor Asociative, au trimis scrisori tuturor factorilor de decizie de partid şi guvernamentali, solicitând să li se respecte drepturile şi să fie eliminate nedreptăţile cuprinse în Ordonanţele nr. 57 din 2015, nr. 59 din 2017 şi nr. 114/2018.

Degeaba, nu îi ia nimeni în seamă!

Acum, a fost rândul unui coleg senator din arcul puterii, şi anume, domnul Tit Brăiloiu, să facă puţină vâlvă în rândul personalului activ şi din rezervă, posibil cu gândul de a atrage voturi.

Astfel, Propunerea legislativă 265/2019, numită Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se vrea reglementată, dar nu respectă prevederile legale.

În fapt, Proiectul de lege promovat de domnul senator care doreşte modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat:

• Este emis cu încălcarea art. 5 şi art. 40 din Legea nr. 346/2006, care specifică faptul că doar ministrul apărării are dreptul să emită legi în domeniul apărării, încălcându-se totodată şi principiul autonomiei prevăzut de art. 2 din Legea nr. 223, principiu "bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale";
• Nu este susţinut de MApN, primind un punct de vedere negativ în şedinţa din 19 iunie 2019;
• A fost respins de comisiile raportoare ale Camerei Deputaţilor - Comisia pentru muncă la 18 iunie 2019 şi Comisia pentru apărare la 19 iunie 2019;
• Nu a fost susţinută nici măcar de reprezentanţii structurilor asociative ale rezerviştilor şi ai sindicatelor din Sistemul Naţional de Apărare, prezenţi la 19 iunie a.c. în şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• Menţinerea în activitate a personalului militar peste vârsta standard de pensionare este reglementată, în prezent, de art. 86 alin. (6) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, deci se propune legiferarea a ceea ce este legiferat;
• Proiectul iniţial are prevederi neclare, nu corespundeau exigenţelor de tehnică legislativă, creau alte inechităţi sociale, iar în forma adoptată de Senat se păstrează încă prevederi care vor genera un efect psihologic negativ şi vor vulnerabiliza sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deja slăbit şi depopulat de specialişti, ca urmare a valului de pensionări anterioare;
• Se încalcă şi principiul predictibilităţii normelor juridice, pentru că emitem legi care astăzi sunt date, iar mâine încălcate, modificate, zdrobite, desfigurate de chiar cei care le-au emis.

Oare chiar vrem să ne batem joc de tot ceea ce am pretins cândva că respectăm şi apărăm? Oare nu mai avem nici respect, nici-bun simţ, nici măcar milă de cei care ne-au ales şi cărora le-am promis şi le-am jurat că le vom respecta drepturile?

Nu este de ajuns că prin emiterea O.G. nr. 59/2017 s-a cauzat o hemoragie cu efecte incalculabile asupra Sistemului Naţional de Apărare, pentru care în orice altă ţară emitentul ar fi fost trimis în judecată şi condamnat pentru diminuarea capacităţii de apărare a ţării, poate chiar trădare? Cât cred actualii decidenţi politici că îşi vor mai bate joc de militari?

Eu, în dubla calitate de parlamentar şi militar în retragere, vă solicit stimaţi colegi din arcul guvernamental să vă aplecaţi urechea la drepturile "Mării Mute", să călcaţi în picioare drepturile propriilor pensii sau ale cui vreţi dumneavoastră, dar nu ale personalului din Sistemul Naţional de Apărare.

Le solicit, aşadar, tuturor colegilor care consideră că au încă gânduri curate, să voteze pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Grupul parlamentar al USR din Camera Deputaţilor ia în considerare drepturile personalului din Sistemul Naţional de Apărare şi va vota "pentru respingerea" Pl-x 265/2019.

Cu convingerea că veţi cumpăni cu mare atenţie asupra acestui subiect, vă rog să primiţi expresia deplinei mele consideraţii!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Regăsirea unui compas naţional autentic, în context european"

Dificultăţile generate de provocările politice ale ultimilor ani şi-au pus amprenta pe toate doctrinele politice aflate acum în întreaga Europă unită. Începând de la confuzia ideologică în care se scaldă aşa- zisele partide de centru dreapta, popularii europeni, cum sunt numiţi la Bruxelles, şi până la orbirea agresivă a partidelor extremiste, scena politică actuală este una a exceselor şi a extremelor.

În toată această tulburare ideologică, doctrina de centru stânga este cea care poate oferi soluţii viabile în primul rând pentru cetăţenii obişnuiţi. Fără a exclude capitalul şi progresul economic, fără a favoriza sistemul bancar, vital într-o paradigmă economică a pieţei libere şi a antreprenorialului independent, atenţia politicului trebuie, însă, concentrată pe omul simplu şi pe nevoile sale esenţiale. De aceea, în Europa Occidentală, social-democraţia a reprezentat în ultimii 50 de ani soluţia ideologică cea mai potrivită pentru egalitatea de şanse, accesul liber la educaţie şi sănătate, protejarea proprietăţii şi a iniţiativei individuale.

În România, valorile social-democrate au avut prea adesea, din păcate, un traseu sinuos şi marcat de căutări identitare, baleiaje între excese de populism şi măsuri economice şi administrative cu un puternic caracter de dreapta. Totuşi, Partidul Social Democrat a păstrat o linie directoare constantă, iar aceasta a reprezentat grija pentru bunăstarea fiecărui cetăţean, în special a celor aflaţi în dificultate.

Este adevărat că cel mai adesea realităţile actului de guvernare obligă punerea în balanţă a investiţiilor majore ale statului cu evidenta nevoie a creşterii veniturilor cetăţenilor. Însă, social-democraţia presupune, ca obligativitate, omul în centrul doctrinei politice, şi nu capitalul financiar.

Din păcate, la nivel identitar, PSD, aşa cum se află el acum pe scena politică românească, dar mai ales europeană, suferă de mult prea multe derapaje. Punerea în prim plan a administraţiei guvernamentale sau chiar a propriilor membri a reprezentat o îndepărtare de la obiectivul primordial al social-democraţiei, şi anume, interesul cetăţeanului, chiar şi a celui apolitic. Responsabilitatea PSD este de a fi cel mai mare partid politic al tuturor românilor, nu doar al membrilor sau al simpatizanţilor, iar această datorie trebuie să se regăsească şi în actul de guvernare. Datoria unei bune guvernări este aceea de a lua şi măsuri care, deşi sunt uneori dezavantajoase pentru aparatul de partid, ele sunt necesare pentru progresul întregii societăţi.

În acelaşi timp, distanţarea de curentul european al partidelor de stânga a produs eliminarea de facto a PSD din toate cercurile de influenţă şi decizie politică la nivelul Uniunii Europene. Discursul agresiv naţionalist, exclusiv şi fără clarificarea unei alternative politice viabile şi în concordanţă cu dorinţele românilor a făcut ca PSD să ajungă un partid evitat de mai toţi partenerii politici de dialog. Supravieţuirea politică a partidului nostru devine imposibilă, în izolare şi în lipsa sprijinului unei familii europene.

Pierderea din vedere a acestei direcţii a reprezentat pentru PSD principala vulnerabilitate în ochii cetăţenilor. Obtuzitatea şi preocuparea excesivă pentru împărţirea sferelor de influenţă în partid au condus la un autism politic din partea PSD faţă de ceea ce alegătorii cereau de atât timp. Neglijarea intereselor şi dorinţelor românilor în favoarea consolidării aparente a structurii de partid a fost sancţionată ferm şi fără echivoc de români la votul din 26 mai. Acum fix o lună, oamenii ne-au spus răspicat că interesele lor trebuie să conteze înaintea intereselor noastre, ca partid.

Ignorarea acestor semnale, refuzul tacit al unei analize interne oneste şi cu asumarea responsabilităţii, continuarea unui drum centrat pe interese mici, de grup, vor face ca PSD să piardă în continuare alegeri după alegeri.

Soluţia nu este cea a unei simple reorganizări structurale, ci regândirea completă a identităţii PSD şi regăsirea unui drum care să ne readucă la masa dialogului, a decenţei şi a datoriei faţă de cetăţeni. Radicalizarea discursului politic ne va izola tot mai mult, ne va împinge electoratul într-o paradigmă închisă, în care dialogul şi negocierea, vitale în politică, vor lăsa locul sloganurilor goale, promisiunilor deşarte şi urii faţă de ceilalţi. Nu acesta a fost şi trebuie să fie PSD, ci un partid deschis, democratic, competitiv şi competent.

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Sprijinim familia, având grijă de copii şi de educaţia lor!"

Anul acesta, împreună cu prietenul şi colegul meu, Robert Sighiartău, am reuşit un pas mare pentru sprijinirea familiilor care au copii, majorând substanţial cuantumul alocaţiilor de stat pentru copii. Este un succes uriaş al Partidului Naţional Liberal, însă nu este suficient pentru criza demografică majoră prin care trece România. Prinşi în dispute, oamenii politici au trecut cu vederea lucrurile extrem de grave care se întâmplă în România. De pildă, în anul 2018 s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 50 de ani şi se pare că au venit pe lume mai mulţi copii români în străinătate, decât în ţară. Orice om responsabil ar spune de îndată că acest lucru este o chestiune de siguranţă naţională, care pune în discuţie viitorul naţiunii noastre.

Din fericire, prin Bucovina mai găseşti familii numeroase, în care se nasc şi cresc 3-4 copii, poate chiar şi mai mulţi. Din păcate, în alte părţi ale ţării şi un copil în familie poate să pară prea mult, deoarece timpurile s-au schimbat foarte mult, decidenţii încă nu înţeleg aceste schimbări, iar pentru multe familii de tineri venirea pe lume a unui copil este văzută mai degrabă ca o povară, decât ca o mare binecuvântare. Acest lucru se întâmplă pentru că statul român, de peste 30 de ani, nu a mai promovat nicio politică eficientă de sprijinire a tinerelor familii. Creşe avem? Nu avem, deşi Guvernul PSD-ALDE a promis construcţia a peste 2.500 de unităţi. Aşadar, viitorul părinte, care are un loc de muncă, se întreabă cum îşi va îngriji copilul până acesta va merge la grădiniţă. Grădiniţe avem? Puţine şi de obicei numai pe la oraş, căci la sat abia dacă se mai nasc 2-3 copii pe an şi cică "nu s-ar justifica economic". Şcolile se închid, bani pentru burse şcolare nu sunt, iar profesori calificaţi pentru meseria de făuritori de oameni sunt tot mai puţini. Niciun guvern de până acum nu s-a gândit cum să-i sprijine pe tinerii părinţi să aibă şi succes în carieră şi o familie frumoasă, îmbogăţită de copii. Numai prin 2005, Alianţa Liberală DA a pus în aplicare indemnizaţia pentru creşterea copilului, de care poate beneficia atât mama, cât şi tatăl nou-născutului. Este o politică foarte bună, dar care se opreşte la vârsta de 2 ani, respectiv la 3 ani pentru copilul cu probleme de sănătate.

Oare de ce ne este atât de greu să ne uităm la ţări dezvoltate, precum Franţa sau Marea Britanie, care au politici solide prin care sprijină financiar, logistic, educaţional şi medical copiii până la vârsta de 18 ani!? Nu suntem prima ţară care trece prin această gravă problemă, însă suntem prima ţară în care Guvernul stă cu mâinile încrucişate şi nu-i ajută cu nimic pe tineri să facă cât mai mulţi copii.

Fac apel la fiecare dintre dumneavoastră să ne trezim la timp, căci altfel va fi prea târziu! Am observat că sunt mai mulţi colegi care vin cu idei bune despre înfiinţarea de creşe, grădiniţe, pentru protecţia mamelor sau încurajarea tinerelor familii să cumpere o casă şi să facă copii. Este foarte bine şi sper ca fiecare iniţiativă să aibă succes. Cred, însă, că asupra unei asemenea probleme ar trebui să coagulăm un consens naţional, să unificăm întreaga legislaţie în jurul unor obiective certe de sprijinire a natalităţii şi să investim bani serioşi în toţi copiii, indiferent că sunt copii de la oraş sau din mediul rural.

Pentru problema natalităţii din România trebuie găsite urgent soluţii, căci impactul economic şi social al acesteia nu poate fi anticipat de nimeni. Avem bani mulţi, disponibili la nivelul Uniunii Europene, care pot fi investiţi în infrastructură şcolară, în logistică pentru copii şi în susţinerea locurilor de muncă pentru tinerele familii care au copii. Bani avem, trebuie doar să-i luăm prin proiecte serioase şi să-i folosim în interesul nostru naţional. Or, nu există obiectiv mai important pentru ţara noastră decât viitorul copiilor săi!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Social-democraţia este singura şansă de dezvoltare a României"

Social-democraţia este singura şansă de dezvoltare a României şi aşa va rămâne! Şi nu o afirmăm doar noi, ci o confirmă şi efectele măsurilor viabile din Programul nostru de guvernare, implementate cu succes pentru toate domeniile de activitate, cât şi rezultatele performante atestate şi de organismele interne şi internaţionale de cercetare a evoluţiilor de pe pieţele economice.

Aşadar, PSD este singura formaţiune politică care a dovedit că ştie să guverneze ţara şi o dovedeşte şi acum, de doi ani şi jumătate, în fiecare zi. Pentru că PSD îşi face treaba corect şi îşi respectă angajamentele asumate în faţa românilor prin Programul de guvernare, acest succes i-a determinat pe reprezentanţii opoziţiei să se simtă deranjaţi de evoluţia în bine a României. La fel ca şi anul trecut, firava şi deconcertata opoziţie şi-a încercat norocul cu o nouă moţiune de cenzură. Demersul democratic, de altfel, al PNL, USR, PMP, UDMR şi PRO România s-a transformat, la fel ca şi în sesiunile parlamentare anterioare, într-o simplă ştire, care a trecut rapid în uitare în memoria colectivă prin însăşi natura ei inutilă şi lipsită de credibilitate. Singurul lucru care a fost constatat şi este demn de reţinut de toţi românii de bună-credinţă este faptul că PSD a rămas unit într-o perioadă grea pentru partid. Mai mult, atâta vreme cât va exista o majoritate legitimă în Parlament, PSD va implementa, în continuare, măsurile necesare pentru creşterea nivelului de trai al românilor.

Tot în registrul concretului se înscrie şi lipsa oricărui suport realist a gamelor de ştiri care creionează o pretinsă luptă acerbă pentru supremaţie în interiorul PSD şi care ar urma să atingă un fulminant climax sâmbăta aceasta, în cadrul congresului nostru.

Şi aceste informaţii se dovedesc a fi nişte simple petarde lansate de opoziţie pentru că PSD a trecut, de-a lungul istoriei sale, prin mai multe momente mult mai dificile decât reforma pe care o pregătim acum. Indiferent că a fost vorba despre vreun test al unei moţiuni de cenzură, despre schimbarea unor garnituri de miniştri sau despre predarea ştafetei interne între generaţii, PSD a demonstrat nu doar că ştie să gestioneze foarte bine orice fel de încercare venită din interiorul său sau din partea adversarilor politici, ci şi faptul că aceste încleştări ne-au pregătit şi mai bine pentru orice încercări inerente şi ne-au întărit consistent.

Congresul de la finalul acestei săptămâni este o simplă competiţie internă, constructivă şi necesară după seria de evenimente, de luna trecută, desfăşurate pe scena politică. Spun asta mai ales pentru că "testele" venite dinspre electorat ne-au trasat schimbarea viziunii şi restabilirea priorităţilor pentru atingerea obiectivelor importante din Programul de guvernare.

De asemenea, am mai înţeles şi că este necesar ca PSD să renunţe la anumite teme care au divizat cetăţenii. Tocmai din acest raţionament, PSD îşi reafirmă receptivitatea faţă de orice doleanţe ale tuturor categoriilor sociale. Ba mai mult, nu doar că ia act de acestea, ci, atâta vreme cât va exista o majoritate legitimă în Parlament, PSD va implementa, în continuare, alte noi măsuri favorabile românilor.

Cu alte cuvinte, PSD va câştiga atât confruntările electorale din acest an, cât şi pe cele de anul viitor, pentru că lipsurile acute de idei şi proiecte constructive ale opoziţiei nu pot fi compensate prin minciuni, jigniri şi manipulări grosolane.

Domnul Nicolae Giugea:

"PSD-ALDE - pentru puţini mumă, pentru cei mulţi..."

În anul 2016, monstruoasa coaliţie PSD-ALDE a ajuns la guvernare prin fraudarea încrederii a peste trei milioane de români, care le-au dat crezare programului mincinos de guvernare şi s-au păcălit amarnic cu triplări de salarii pentru toţi angajaţii, impozite pe muncă mai mici, dublări sau triplări ale pensiilor, mii de kilometri de autostrăzi, spitale noi, bine dotate şi şcoli moderne. După doi ani şi jumătate de guvernare turmentată, vedem cum minciunile sfruntate au ieşit la suprafaţă, una câte una: angajatul are un salariu puţin mai mare, dar cu el cumpără mai puţin decât cumpăra în urmă cu doi ani, munca este la fel de împovărată de taxe, autostrăzile nu mai sunt nici măcar pe hârtie, iar spitale şi şcoli noi nu vom avea nici măcar în anii următori.

În ceea ce priveşte veniturile pensionarilor, ei sunt de departe categoria care a fost cel mai puternic înşelată de Guvernele PSD-ALDE. În primul rând, 3 ani consecutiv, PSD şi ALDE au refuzat să aplice Legea pensiilor şi să majoreze veniturile pensionarilor de la începutul anului, adică de la 1 ianuarie. Au confiscat, astfel, între 6 şi 8 luni din majorarea la care aveau dreptul cei peste 5 milioane de vârstnici care au obţinut acest drept prin muncă. Pensionarii au primit, în schimb, facturi aproape dublate şi preţuri la produsele de bază mai mari şi cu peste 50%.

Apoi, tot pensionarii au fost păcăliţi de Olguţa Vasilescu, socialistă veritabilă, care duhneşte a caviar de la o poştă, că ea şi gaşca din jurul ei va elabora o lege care, chipurile, "să facă dreptate" între pensionari şi să aducă majorări de două-trei ori ale cuantumului pensiilor aflate în plată. Este drept că aşa-zisa nouă Lege a pensiilor s-a născut greu şi cu multe probleme.

Mă întreb, oare ce s-ar fi întâmplat dacă noi, liberalii, nu am fi oprit această lege care lua dreptul la pensie pentru aproape două milioane de vârstnici!? Da, Legea pensiilor girată de ticăloşii din PSD-ALDE lăsa fără pensie pe foştii angajaţi ai întreprinderilor de stat, ai regiilor autonome sau ai altor instituţii publice, cărora li s-a reţinut din leafă contribuţia de pensie, dar angajatorul, adică statul, nu a plătit aceste sume la buget. Tot noi i-am oprit pe cei din PSD şi ALDE să limiteze dreptul la pensie de invaliditate, pe care ei l-au condiţionat într-un mod deosebit de cinic de existenţa unui stagiu minim de cotizare.

Săptămâna trecută, dând dovadă de o laşitate ieşită din comun, parlamentarii PSD-ALDE şi-au aruncat la coşul de gunoi propria Lege a pensiilor, lăsând cu ochii în soare aproape 5 milioane de pensionari care îşi puseseră speranţele în apariţia unei legi corecte, care să le aducă venituri mai mari. În acelaşi timp, aceiaşi ipocriţi de la PSD şi ALDE au votat cu două mâini împotriva proiectului PNL, prin care propuneam desfiinţarea pensiilor speciale, pensii injuste care hrănesc cu zeci de mii de lei lunari clientela PSD şi ALDE.

Românii au tot dreptul să ceară socoteală parlamentarilor PSD şi ALDE şi să obţină explicaţii: de ce s-au opus desfiinţării pensiilor speciale, acordate unor inşi care au lucrat numai câţiva ani într-o instituţie populată de şmecheri şi de ce au anulat cu mâna lor o lege care ar fi adus majorări de pensii pentru vârstnicii care au muncit 30-40 de ani, pentru a se bucura de o bătrâneţe liniştită.

Românii ne-au spus în 26 mai că s-au săturat să fie minţiţi, iar PSD şi ALDE nu au înţeles o fărâmă din mesajul dat de peste 9 milioane de cetăţeni. Am convingerea că alegerile din 2016 sunt ultimele alegeri câştigate prin minciună şi prin înşelăciune, iar românii vor continua la următoarele alegeri ceea ce au început în 26 mai 2019, adică să scape România de demagogi, de populişti şi mincinoşi şi de PSD şi de aripa sa galbenă, ALDE, care au ţinut ţara în bezna minciunii atâţia ani la rând.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Guvernul Dăncilă şi Programul de guvernare trebuie să meargă înainte!"

Pe 18 iunie, în Parlamentul României, moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie nu a trecut. PSD a rămas la guvernare. Ziua de 18 iunie ne demonstrează două situaţii de care trebuie să ţinem cont în deciziile noastre: prima - Guvernul Dăncilă merge mai departe; a doua - coaliţia de guvernare este stabilă. Cu aceste lucruri în minte trebuie să mergem la Congresul din 29 iunie, cu un Guvern stabil care are un program de guvernare votat de români cu mare încredere în decembrie 2016.

Guvernul Dăncilă şi Programul de guvernare trebuie să meargă înainte. Congresul din iunie va aduce clarificările necesare pentru a ne regăsi ritmul, ceea ce este bine, pentru că avem mult de treabă. Pentru ca acest lucru să se întâmple, premierul Viorica Dăncilă trebuie să aibă susţinerea necesară să devină preşedintele PSD. A demonstrat că a trecut cu bine peste o perioadă nu tocmai uşoară pentru PSD. A demonstrat că este deschis dialogului, deschis pentru reformare şi care are determinarea să ducă mai departe ceea ce PSD a început cu mai bine de doi ani în urmă, o viaţă decentă pentru toţi românii. Avem nevoie de consecvenţă şi stabilitate. În acest sens, Organizaţia Judeţeană PSD Hunedoara trebuie să o susţină pe Viorica Dăncilă pentru funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat, pentru că avem mult de muncă şi nu avem timp de scandal, aşa cum are opoziţia.

Trebuie să muncim în linişte, cu un preşedinte care este şi şeful Executivului, care cunoaşte guvernarea, Programul de guvernare, cât şi partidul. Doamna premier Viorica Dăncilă îndeplineşte toate aceste criterii.

Domnul Nicu Niţă:

"Suplimentele alimentare"

Despre suplimentele alimentare se discută din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. Noţiunea, relativ nou intrată în legislaţia românească, este asociată fie cu produsele speciale pentru sportivi, fie cu tradiţionalele tincturi şi ceaiuri, fiole cu lichid, produse ale stupului.

Suplimentele alimentare sunt destinate consumului, administrării pe cale orală de către persoane sănătoase, în completarea unei alimentaţii sănătoase. Suplimentele alimentare sunt preparate care conţin vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic - fibre, aminoacizi, acizi graşi, extracte vegetale sau animale - indicate atunci când, din anumite motive, aceste substanţe lipsesc sau nu se regăsesc într-o cantitate suficientă în dieta zilnică. Pentru a fi cu adevărat eficiente, vitaminele şi mineralele trebuie să provină din surse organice, adică să fie extrase direct din produse care se găsesc în natură.

Suplimentele alimentare nu previn, nu tratează, ci menţin starea de sănătate. Nu se poate face afirmaţia conform căreia administrarea unui supliment alimentar nu este însoţită de efecte secundare.

Supravegherea pe piaţă a produselor obţinute prin procesarea plantelor medicinale şi aromatice care se încadrează în categoria medicamentelor se realizează de către inspectorii din Direcţia generală farmaceutică, inspecţia de farmacie şi aparatură medicală din cadrul Ministerului Sănătăţii şi de către inspectorii din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. Iar supravegherea pe piaţă a plantelor medicinale şi aromatice, destinate comercializării în stare proaspătă şi procesate, se face de către inspectorii Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi ai Ministerului Sănătăţii, precum şi de către persoanele autorizate din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Tincturile sunt una dintre cele mai puternice forme ale suplimentelor alimentare. Tincturile sunt obţinute prin extracţie repetată, în serie, acest procedeu asigurând o concentraţie foarte ridicată de substanţe active în produsul final. Sunt uşor de administrat, organismul asimilând substanţele active prezente în produs la scurt timp după administrare.

Chiar dacă sunt mai puternice ca alte forme de suplimente alimentare, tincturile sunt destinate, ca şi celelalte suplimente alimentare, susţinerii unui stil de viaţă sănătos.

Suplimentele naturale reprezintă un mod excepţional de a ne menţine sănătatea şi energia, de a lua o picătură de putere din natură, dar este nevoie de atenţie pentru a le alege pe cele cu adevărat naturale şi cu o cantitate optimă de substanţă activă, care să ne ajute să ne echilibrăm organismul şi să fim sănătoşi.

Domnul Dumitru Oprea:

"Cum reuşeşte PSD să arunce România în hăul financiar?"

Este şocant interesul pe care îl poartă PSD acestei ţări, la nivel economic. România se îndreaptă spre un dezastru pe care actualii guvernanţi îl tot neagă, însă care este vizibil cu ochiul liber oricărui om raţional.

Ceea ce noi, liberalii, am susţinut de la bun început, începe să se adeverească aproape milimetric - bugetul de stat adoptat la foc automat de PSD nu are nicio legătură cu încasările, iar creşterea necontrolată a salariilor, fără evaluări şi fără baze, reprezintă o măsură suicidală pentru economie! De aici a început, ştim prea bine, avalanşa de scumpiri, creşterea preţurilor la produsele cotidiene, creşterea enormă a ROBOR, dublată de cea a monedei euro.

Calamitatea produsă de PSD se vede tot mai clar astăzi, într-un mod foarte simplu: nu mai sunt bani! Degeaba afirmă Viorica Dăncilă că nu este adevărat, degeaba iese ministrul finanţelor publice, într-o pauză de mers prin cluburi, să spună că economia creşte ameţitor.

Acum, că sacul bugetului s-a cam golit, iar împrumuturile externe nu mai fac faţă demagogiei PSD, Orlando Teodorovici vrea să scoată castanele din foc cu mâna altora, cerând tuturor instituţiilor publice "reducerea numărului de angajaţi şi/sau reducerea cuantumului unor drepturi salariale". De ce? Deoarece bugetul "nu acoperă plata integrală a salariilor" pentru ultimul trimestru! Minciună şi demagogie! Acestea sunt componentele principale ale bugetului PSD şi acesta este şi programul său de guvernare!

Primăria Bucureşti, deţinută de acelaşi PSD, deja îşi anunţă intrarea în faliment. Bătaia de joc pe bani publici, pe banii noştri, ai contribuabililor, nu cunoaşte sfârşit pentru aceşti conducători lipsiţi de orice scrupule!

Mai nou şi Academia Română a intrat în acelaşi carusel, anunţând că nu dispune de sumele necesare pentru salariile din următoarele luni! Soluţia preconizată este aceeaşi ca a Guvernului: tăieri de salarii, concedieri, pensionări.

Ce să mai amintim de autosabotarea din partea PSD a propriei măsuri, cea privind majorarea punctului de pensie? Dacă aceşti oameni nu ştiu să-şi gestioneze vorbele şi promisiunile, nicidecum economia unei ţări numite România, nu putem decât să ne aşteptăm la mai rău.

Este simplu: PSD trebuie să plece de la guvernare, să plece de tot şi definitiv, dar nu înainte de a deconta dezmăţul economic produs în faţa electoratului! Nicio forţă politică de opoziţie nu este datoare să deconteze în locul PSD Dragnea şi Dăncilă prăpădul din buget!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Este vital ca majorările de venituri şi investiţiile să continue, astfel încât să crească nivelul de trai pentru fiecare român!"

Deşi în ultimii doi ani şi jumătate PSD a realizat cele mai mari majorări de pensii şi salarii, în continuare sunt români care trăiesc în sărăcie, fiind necesară continuarea creşterii veniturilor. Nu se poate merge pe abordarea strict contabilicească a FMI. Economia este dinamică şi dezvoltarea aduce mai multe venituri.

Este o realitate faptul că bugetul asigurărilor sociale de stat, cel care asigură plata pensiilor, este în curs de echilibrare, urmare a deciziei guvernării PSD în privinţa transferului contribuţiilor de la firmă la angajat şi a creşterii numărului de salariaţi în economie.

Deficitul la bugetul de pensii a fost în anul 2016 de 1,95 din PIB, în 2017 de 1,6 din PIB, în 2018 de 0,5% din PIB, în timp ce pentru anul acesta este anticipat un excedent al bugetului de pensii de 0,2% din PIB.

FMI face referire la faptul că aplicarea legii pensiilor ar aduce adâncirea deficitelor. În fapt, creşterea punctului de pensie, la 1.265 de lei din septembrie 2019, nu are legătură cu aplicarea legii pensiilor. Noua lege a pensiilor este prevăzută să intre în vigoare şi să se aplice din 2022.

Programul "O familie, o casă" are impact bugetar zero! Nu angajează nicio resursă de la buget, prin urmare nu are cum să reprezinte un factor de dezechilibru, aşa cum pretinde FMI. Subvenţionarea dobânzilor din acest program este acoperită din încasările suplimentare provenite de la sistemul bancar. Taxele asupra veniturilor băncilor sunt folosite pentru ca românii să poată obţine credite avantajoase. Mai mult, acest program reprezintă o pârghie importantă a dezvoltării şi, implicit, a creşterii veniturilor. Astfel, se susţine şi se încurajează investiţiile, se dezvoltă puternic industria construcţiilor, dar şi a domeniilor adiacente, mobilă, electrocasnice etc. şi determină apariţia de noi locuri de muncă. Aşadar, evaluarea FMI este nesusţinută de realitate şi în această privinţă!

România continuă trendul de creştere economică sustenabilă. Pentru anul 2019 creşterea economică prognozată se va situa la 5,5%, în condiţiile unui an agricol normal şi ale redresării sectorului serviciilor şi investiţiilor. În 2020 creşterea economică este estimată la 5,7% şi la 5% în anii următori. Investiţiile se vor întări pe fondul unei îmbunătăţiri în implementarea proiectelor finanţate din fonduri U.E., a creşterii veniturilor populaţiei, precum şi a amplificării şi diversificării surselor bugetare naţionale de finanţare.

Măsurile economice adoptate de Guvernul României au continuat să fie principalul motor al creşterii economice, astfel că puterea de cumpărare a populaţiei, măsurată prin câştigul salarial real, a înregistrat un ritm aproape dublu de creştere faţă de cel din perioada similară a anului trecut, atingând un nivel de 12,4%.

Doamna Alexandra Presură:

"O viaţă mai bună pentru părinţii şi bunicii noştri!"

Plenul Camerei Deputaţilor va adopta astăzi proiectul de lege privind sistemul public de pensii, un act normativ care va reda demnitatea părinţilor şi bunicilor noştri după o viaţă de muncă. Noua lege a pensiilor, iniţiată de fostul ministru al muncii şi justiţiei sociale, Lia Olguţa Vasilescu, are o serie de îmbunătăţiri faţă de actul normativ aflat acum în vigoare.

Proiectul acestui act normativ este structurat pe patru principii fundamentale: contributivitate, egalitate, solidaritate socială şi imprescriptibilitate, fiind una dintre cele mai importante măsuri din Programul de Guvernare al PSD.

Proiectul prevede în mod expres că nicio pensie în plată nu va scădea, chiar dacă în urma recalculărilor va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată în plată, caz în care va fi menţinută pensia primită iniţial. Nu vor fi modificate nici vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici stagiul complet de cotizare.

Vor fi corectate inechităţile semnalate în sistemul public de pensii, în sensul eliminării cazurilor de discriminare între cuantumuri diferenţiate de plăţi ale pensiilor, acordate pentru aceleaşi stagii de cotizare. Astfel, după intrarea în vigoarea a acestui act normativ, vor dispărea definitiv situaţiile discreţionare şi discriminatorii existente în trecut în sistemul public de pensii. Vor fi anulate situaţiile în care oameni care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, au beneficiat până acum de pensii diferite valoric. De asemenea, vor fi eradicate şi ipostazele abuzive în care femeile primeau pensii mai mici decât bărbaţii, chiar dacă erau la egalitate în ceea ce priveşte vechimea, condiţiile şi contribuţiile, dar prin noua lege pensiile respective se vor egaliza.

Cele mai relevante noutăţi ale actului normativ se referă la introducerea masterului şi a doctoratului ca perioade contributive, asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare. Legea mai prevede menţinerea celor patru categorii de pensii de până acum, respectiv de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate şi de urmaş, cu anumite modificări de structură.

Legea se va aplica etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se va actualiza la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019, 1.775 de lei în 2020, 1.875 de lei în 2021, iar din anul 2022 valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu procentul inflaţiei.

Remarc şi faptul că puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu 18% în ultimii doi ani. Acest fapt a fost posibil prin creşterea plafonului de venit pentru pensionari la medicamentele compensate cu 90%, şi majorarea cu 158% a indemnizaţiei pentru persoanele cu handicap. Nu în ultimul rând, pensia socială minimă garantată va ajunge, începând cu 1 septembrie a.c., la 704 lei, faţă de 400 lei, cât era în 2015.

Persoanele vârstnice merită tot respectul nostru, al celor mai tineri, pentru sacrificiile făcute până la vârsta pensionării. De aceea, pensionarii noştri trebuie să fie înconjuraţi de o atenţie sporită din partea statului, iar prima condiţie este să primească pensii decente, pe măsura muncii depuse. Prin adoptarea acestui proiect privind sistemul public de pensii, vârstnicii vor avea mult aşteptata recunoştinţă, printr-un venit sporit care să le permită un trai mai liniştit şi o viaţă demnă.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"România are un sistem instituţional putred"

Din păcate, de ani de zile România nu se mai trezeşte la realitate decât atunci când apar cazuri cu adevărat scandaloase, care afectează drepturi individuale ale copiilor, ale persoanelor vulnerabile sau ale vârstnicilor. Politizarea excesivă pe care PSD a făcut-o în ultimii ani la nivelul tuturor instituţiilor publice ne-a dus în situaţia neplăcută în care agenţii şi instituţii publice cu rol crucial, plătite din banii noştri, sunt doar simple centre de angajare a rudelor şi prietenilor celor cu putere de decizie politică. Cazul copiilor care nu sunt monitorizaţi corespunzător de către autorităţile pentru protecţia copiilor, cazurile vârstnicilor umiliţi în centrele de protecţie sau prin spitale sunt numai câteva exemple zguduitoare care ne arată că instituţiile nu îşi îndeplinesc rolul şi funcţiile.

Eu, spre deosebire de alţii, nu spun că angajaţii din sectorul bugetar sunt mulţi sau puţini, că sunt plătiţi prea mult sau prea puţin, eu spun că instituţiile publice din România nu îşi fac treaba, şi în loc să simplifice viaţa oamenilor, pentru că de aceea sunt finanţate din banii noştri, ele fac tot posibilul să ne-o încurce!

Oricine are o afacere sau este o persoană care munceşte independent ştie că a intra în contact cu organele fiscale reprezintă una dintre cele mai dure experienţe de viaţă! Oricine are nevoi de un act, de un permis de conducere sau de un paşaport ştie că are de înfruntat cozi, de aşteptat cu orele şi de plătit taxe nejustificat de mari. Orice român care apelează la o instituţie publică, chiar şi pentru o simplă adeverinţă care să ateste nu ştiu ce, ori se înarmează cu multă răbdare, ori renunţă.

Toate aceste neajunsuri ale sistemului public sunt determinate de putreziciunea pe care politicienii PSD, aflaţi de peste 7 ani la putere, au tolerat-o şi au stimulat-o în instituţiile publice. Ştim cu toţii că accesul tinerilor bine pregătiţi în instituţiile din România este cu totul oprit dacă ei nu au o "pilă" politică.

Până nu vom desprinde instituţiile din România de factorul politic, până nu vom avea organisme scuturate de rubedenii care nu se pricep la nimic în instituţiile pe care le ocupă, atunci va trebui să privim îngroziţi cum sunt trataţi copiii, bătrânii şi bolnavii aflaţi în grija statului, cum se pierd miliarde de euro din fondurile europene, pentru că nu are cine să scrie proiecte, şi cum se pierd bani de la buget, din simplă incompetenţă.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"PNL propune eliminarea supraimpozitării la contractele de muncă cu timp parţial"

Împreună cu mai mulţi colegi parlamentari liberali am iniţiat o propunere legislativă prin care propunem modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, în sensul scăderii accizelor la benzină, dar şi al eliminării supraimpozitării la contractele de muncă cu timp parţial.

PNL a atras atenţia, în nenumărate rânduri, guvernanţilor PSD-ALDE asupra faptului că acest tip de politici de supraimpozitare nu are cum să fie benefic pentru economie! Orice tip de măsură de creştere a fiscalităţii nu aduce mai mulţi bani la buget, ci are, de fapt, în timp, doar un efect negativ în lanţ, pe mai multe paliere.

Astfel, şi supraimpozitarea contractelor de muncă part-time a accentuat şi mai puternic şomajul în rândul tinerilor, în special în rândul studenţilor şi tinerilor absolvenţi de liceu, şi a alimentat înflorirea muncii la negru în unele sectoare de activitate.

Cu alte cuvinte, în loc să fie eradicată economia neagră sau, pe cât posibil, diminuată, pentru a scoate la lumină acei bani care ar putea intra în vistieria statului şi, implicit, în dezvoltarea unor domenii vitale, cum sunt sănătatea, educaţia sau infrastructura, efectele acestui tip de măsuri total neinspirate, implementate de Guvernele PSD-ALDE, sunt exact pe dos.

Prin acest demers legislativ PNL propune ca, începând cu 1 ianuarie 2020, să fie eliminată supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parţial şi să se aplice o bază de calcul pentru contribuţiile sociale şi contribuţiile de asigurări de sănătate în funcţie de salariul realizat, şi nu în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară, care ţine strict de o decizie discreţionară a Guvernului.

Când greşeşti, cel mai bine este să-ţi recunoşti greşeala şi să o îndrepţi cât mai rapid, pentru ca efectele greşelii să poată fi stopate până nu este prea târziu!

În acest sens, îi cerem Guvernului Dăncilă să recunoască toate greşelile majore ale guvernării PSD-ALDE şi să ia măsuri de urgenţă pentru a stopa derapajele! În acest context, cerem majorităţii PSD-ALDE să voteze pentru eliminarea supraimpozitării la contractele de muncă cu timp parţial.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"PSD este partidul care a introdus cele mai multe programe de integrare a tinerilor pe piaţa muncii şi a generat cele mai mari majorări de venituri"

De la 1 ianuarie 2019 salariul minim pe economie a crescut de la 1.900 de lei la 2.080 de lei brut. S-a ajuns astfel ca salariul minim net să ajungă la 1.263 lei în 2019, de la 875 lei în 2016. Este o creştere de peste 44%, cu mult peste creşterea preţurilor de 7,8% din această perioadă. Aceasta a fost cea de-a treia creştere a salariului minim din guvernarea PSD, după cea de la 1 februarie 2017, când a crescut de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, şi după cea de la 1 ianuarie 2018, când a crescut de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

PSD a acordat cele mai mari majorări dintre toate guvernările pentru salariile medicilor şi asistentelor, care acum au venituri comparabile cu cele din Europa.

Guvernarea PSD a creat 230.000 de noi locuri de muncă. Creşterea economică a generat noi locuri de muncă. Totodată, şomajul este la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, de 4,1%.

Alte măsuri pentru sprijinirea tinerilor au constat în scutirea de impozit pe venit pentru salariile obţinute din proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare, scutirea de impozit pe venit pentru toţi angajaţii din domeniul IT şi deducerea abonamentelor medicale.

În ceea ce priveşte programele de integrare a tinerilor pe piaţa muncii, au fost 3 măsuri importante.

"Garanţia pentru Tineret", al cărui obiectiv principal a fost reducerea şomajului în rândul tinerilor care au vârsta cuprinsă între 16 şi 24 ani, prin facilitarea obţinerii de locuri de muncă de calitate. Concret, s-a urmărit ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 ani, care îşi pierd locul de muncă sau care nu găsesc unul după terminarea studiilor, să primească o ofertă de bună calitate, fie de angajare, fie de continuare a educaţiei sau de intrare în ucenicie, ori de efectuare a unui stagiu. Oferta este primită în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

Programul "Pasarela" care vizează integrarea pe piaţa muncii a tinerilor dezavantajaţi, pentru ca aceştia să capete experienţe, competenţe şi abilităţi care vor putea fi valorificate ulterior în mediul privat. Sunt vizaţi tinerii cu vârsta între 16 şi 26 de ani care nu au o vechime în muncă mai mare de 12 luni, care fie se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acesta, fie au cel puţin un copil în întreţinere. Astfel, un procent de 5% din totalul posturilor specifice personalului contractual din instituţiile publice este atribuit, în mod exclusiv, tinerilor dezavantajaţi, pentru o perioadă de 24 de luni, cu condiţia ca acestea să fie vacante. La finalul celor 24 de luni contractul individual de muncă încetează de drept, iar postul va putea fi ocupat de o altă persoană aflată într-o situaţie similară.

Programul de Stagiatură şi Programul de Ucenicie prin care angajatorii care încheie un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie sau stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. De asemenea, angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare. În acelaşi timp, cuantumul primei de activare acordată şomerilor înregistraţi care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj este majorat de la 500 lei la 1.000 lei, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni. Astfel, prima de activare, în valoare de 1.000 de lei, se plăteşte în două tranşe, 50% în luna următoare lunii în care s-a solicitat acordarea ei şi 50% în luna următoare expirării perioadei de 3 luni de la angajare.

Aşadar, PSD este partidul care a introdus cele mai multe programe de integrare a tinerilor pe piaţa muncii şi a generat cele mai mari majorări de venituri.

Doamna Elvira Şarapatin:

"PSD susţine consensul politic în interesul României, în cadrul Uniunii Europene"

PSD susţine consensul politic pe temele majore de interes naţional, mai ales atunci când un astfel de demers este unul real, şi nu un joc electoral. PSD a susţinut şi va susţine întotdeauna orice înţelegere politică benefică interesului României.

Considerăm însă că în acest moment, în care se discută despre crearea unui consens politic, e necesar ca un eventual pact încheiat între toate partidele politice să conţină mai multe aspecte vitale pentru interesul României:

1. Susţinerea unei Uniuni Europene cu o singură viteză, în care toate statele membre să se bucure de aceleaşi drepturi şi beneficii.
2. Acţiunea tuturor forţelor politice din România pentru înlăturarea dublului standard în Uniunea Europeană. Nimic din ce este permis în alte state membre să nu fie interzis în România, iar ceea ce este respectat în alte state să fie respectat şi în România.
3. Condamnarea protocoalelor secrete încheiate între instituţiile din sistemul judiciar şi alte instituţii. Justiţia trebuie să fie independentă şi transparentă.
4. Asigurarea şi garantarea independenţei judecătorilor faţă de influenţele politice, cât şi faţă de orice altă formă de presiune exercitată asupra acestora.
5. Garantarea şi respectarea în totalitate, inclusiv prin procesul de legiferare, a prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi condamnarea publică a oricărei forme de abuz.
6. Armonizarea legislaţiei româneşti la valorile şi principiile europene pentru înlăturarea oricăror forme de discriminare din societatea românească.
7. Promovarea la nivelul Uniunii Europene a instituirii salariului minim european valabil pentru companiile care activează în mai multe state membre, astfel încât să se elimine discriminarea în privinţa salarizării pe teritoriul Uniunii.

În ceea ce priveşte includerea într-un asemenea protocol politic a prevederilor votate deja la referendum, considerăm că politicienii nu au dreptul şi nu pot decide peste voinţa românilor. Cetăţenii s-au pronunţat deja asupra celor două întrebări.

Voinţa românilor nu poate fi negociată între politicieni. Prevederile referendumului trebuie transpuse imediat în legislaţie, indiferent dacă partidele încheie sau nu un pact politic.

PSD nu poate accepta ca întrebările de la referendum să fie "târguite politic".

Propunerea lui Klaus Iohannis, de a introduce într-un pact politic întrebările de la referendum, este incorectă faţă de cetăţenii care au mers la vot. Voinţa românilor deja s-a exprimat şi nu poate fi negociată între partide, ea trebuie respectată şi pusă în practică imediat.

În schimb, cele 7 puncte propuse de PSD sunt bune pentru România, astfel că nu există motive să nu fie susţinute de formaţiunile politice din opoziţie.

Nu există niciun motiv ca preşedintele Iohannis sau celelalte partide să respingă punctele propuse de PSD. Dacă nu le vor, să explice românilor de ce nu e bine să nu mai fie standarde duble faţă de România, de ce nu e bine ca judecătorii să fie independenţi, de ce nu trebuie să condamnăm protocoalele secrete şi netransparente din justiţie, de ce nu e bine să garantăm drepturile fundamentale europene, de ce nu ar fi bine să eliminăm discriminările din societatea românească sau cele privind salarizarea în UE.

Toate cele 7 puncte sunt în acord cu principiile unei Europe moderne şi unite. Sancţionarea dublului standard tocmai a fost votată în Parlamentul European. Deci, este o temă de actualitate în Europa, cu o singură viteză, în care toate statele să se dezvolte în acelaşi ritm, teză susţinută de cea mai mare parte a statelor UE, şi în special de cele intrate mai târziu în Uniune, cum e şi România sau celelalte state din fostul bloc sovietic. Trebuie să recuperăm.

Cele 7 puncte exprimă o parte din agenda PSD. Sunt teme ale doctrinei social-democrate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"De Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului Ilicit de droguri, 26 iunie, să aducem în spaţiul public, pentru sănătatea tinerilor, mesajul: «În primul rând, ascultă!»"

Vieţile a zeci de tineri sunt distruse zilnic de consumul de substanţe de abuz, iar o parte din responsabilitate fiind a societăţii care are obligaţia ca, prin diferite mecanisme, să lupte împotriva acestora. În 1987, Adunarea Generală a ONU a decis ca pe 26 iunie să fie celebrată "Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri", având ca obiectiv principal acţiuni de combatere a consumului de droguri. Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate coordonează la nivel internaţional campaniile de atenţionare asupra pericolului la care se supun consumatorii de droguri.

În România, Agenţia Naţională Antidrog, înfiinţată în anul 2002, coordonează activităţile de combatere a consumului de droguri. Campaniile desfăşurate de Agenţia Naţională Antidrog se adresează prevenirii, tratării şi reducerii ofertei de droguri pe piaţa naţională şi internaţională. Asistarea consumatorilor de droguri în încercarea acestora de a renunţa este sprijinită printr-un sistem de ajutorare organizat pe bază de asistenţă. Printre servicii se numără servicii medicale, asistenţă de urgenţă, dezintoxicare, menţinere cu agonişti de opiacee, cum este metadona, sau susţinerea abstinenţei cu antagonist de opiacee (naltrexonă), servicii de consiliere, sociale, sau de reducere a riscurilor asociate consumului, precum şi schimbul seringilor.

Prin H.G. nr. 461 din 11.05.2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog a fost asumată Strategia naţională antidrog ce se implementează în perioada 2013-2020, în acord cu perioada de implementare a Strategiei Uniunii Europene. Aceasta include o nouă abordare la nivel de politici naţionale în domeniul drogurilor, prin faptul că pun un accent mai puternic pe evaluări şi analize, dar şi pe colaborări cu mediul profesional şi academic pentru a contracara flexibilitatea acestui fenomen şi impactul său asupra societăţii, în general, şi a persoanelor tinere, în special.

Dacă este să ne uităm la situaţia prezentă, vedem că la începutul lunii iunie s-a lansat Raportul european privind situaţia drogurilor în anul 2019. Din raportul naţional reţinem că la nivelul populaţiei, consumul oricărui tip de drog pe parcursul vieţii are o prevalenţă de 7.6%. Canabisul a fost cel mai utilizat drog în ţara noastră, consumul acestuia fiind totuşi cu mult sub media europeană. Apoi se situează nou apărutele substanţe psihoactive (NSP), urmate de cocaină şi LSD, fiecare cu 0.7%, ecstasy - 0.5%, ciuperci halucinogene - 0.4%, heroină, amfetamine şi ketamină - câte 0.3%. De asemenea, se precizează în raport o rată destul de ridicată a consumatorilor problematici de opioide, care este de 1,65 consumatori la 1000 de locuitori.

Pentru ca acest fenomen să nu afecteze vieţile tinerilor este nevoie de mai multă conştientizare în rândul tinerilor cu privire la efectul nociv al drogurilor, iar la această conştiinţă crescută se poate ajunge numai prin implementarea unor campanii naţionale media mult mai puternice, de sensibilizare, conştientizare şi informare, adresate populaţiei generale, referitoare la consumul de droguri şi efectele acestora. Trebuie să fim conştienţi că doar prin prezenţa în spaţiul public a mesajului antidroguri, tinerii vor fi feriţi de acest flagel. În acest sens, în ţara noastră se vor organiza campanii în diversele agenţii antidrog la nivel naţional, care să transmită mesaje importante pentru tineri.

O astfel de campanie IEC este organizată de Direcţia de Sănătate Publică Neamţ, în parteneriat cu Agenţia Antidrog Neamţ, Colegiul Naţional "Petru Rareş", ARAS România, IPJ Neamţ - Compartimentul de analiză şi prevenire a criminalităţii, cu ocazia Zilei internaţionale de luptă împotriva consumului şi traficului de droguri, având drept slogan: "În primul rând, ascultă", dar şi un mesaj-cheie: "Să îi asculţi pe copii şi pe tineri, este primul pas pentru a-i ajuta să crească sănătoşi şi în siguranţă".

Salutăm aceste iniţiative şi sperăm ca ele vor contribui la o mai bună conştientizare în rândul generaţiei tinere pentru prevenirea consumului de droguri, şi pentru ca aceştia să fie feriţi de acest fenomen ce ruinează zilnic şansele sociale a zeci de persoane şi le periclitează viaţa.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Eugen Teodorovici aruncă propria incompetenţă pe seama autorităţilor locale"

Criza economică în care PSD a aruncat România este vizibilă peste tot, cei mai buni indicatori fiind explozia preţului la carburanţi şi energie, precum şi devalorizarea accentuată a leului, care umflă facturile românilor, anulând orice creşteri electorale de salarii sau pensii. Mult mai gravă este însă criza de la nivelul administraţiilor locale, al căror sistem de finanţare a fost total bulversat de experimentele financiare făcute de Ministerul de Finanţe sub bagheta iubitorului de artă ascunsă în pereţi, Darius Vâlcov.

Nu a fost de ajuns că Ordonanţa nr. 114 a aruncat în aer întreg sistemul de investiţii publice şi că decizia de a creşte din pix salariile din construcţii a antrenat o blocare a investiţiilor deja licitate şi aflate în execuţie. Acum, bugetele administraţiilor locale sunt blocate pentru că Bucureştiul a decis să transfere către primării obligaţia de a plăti asistenţii personali, fără a transfera însă şi resursele financiare necesare.

Este un mod cinic în care administraţia PSD-istă încearcă să frâneze orice ambiţie de descentralizare şi autonomie locală, aplicând principiul subsidiarităţii într-o manieră de-a dreptul sovietică.

Recent, s-au desfăşurat o serie de discuţii între Ministerul Finanţelor şi structurile asociative ale administraţiei publice - Asociaţia comunelor, Asociaţia municipiilor şi oraşelor şi UNCJR. Toţi aceştia, la unison, indiferent de partid, au arătat că politica financiară a Guvernului vizavi de administraţiile locale este una falimentară şi creează piedici importante în dezvoltarea comunităţilor locale. În urma discuţiilor ne-am fi aşteptat ca ministrul de finanţe să vină cu soluţii şi să încerce remedierea crizei, mai ales că scuza cu "Marele Geniu cu Mustaţă" care dictează tot nu mai ţine. În schimb, tovarăşul Teodorovici, la fel ca pe vremea congreselor comuniste, a aruncat vina către administraţiile locale pentru lipsa banilor. Nu doar că le-a spus primarilor că nu înţeleg cum funcţionează bugetul şi că de fapt au bani, dar chiar i-a ameninţat că va demara controalele pentru a vedea cum au fost cheltuiţi banii de aceia care se plâng acum că nu mai au fonduri la bugetele comunelor sau oraşelor.

Situaţia este aberantă şi ridicolă, dar în acelaşi timp tragică, mai ales că ministerul nu face nimic pentru a ajuta primăriile afectate de ingineriile financiare PSD-iste. Acum, în loc să ajute aceste comunităţi, la rectificarea bugetară, tovarăşul ministru al finanţelor şi discotecilor a anunţat că îşi cumpără bancă. O bancă, se pare, plină de datorii, de care statul român nu are nevoie şi pe care o cumpără printr-o procedură total netransparentă.

Iată deci în ce constă grija PSD faţă de comunităţile locale. Zero finanţare, iar cei care comentează sunt puşi la respect şi ameninţaţi cu controale. Că iar n-au bască...

Doamna Theodora Şotcan:

"Între mindfulness şi măsuri concrete în învăţământul românesc"

În această perioadă efervescentă, în care opoziţia, euforică după anunţarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, visează cu ochii deschişi la guvernare, dar imediat ce se trezeşte la realitate realizează că este incapabilă să o exercite, este imposibil să nu ne întrebăm cum ar arăta România dacă ar fi condusă, din nou, de reprezentanţii PNL sau PDL, nici eu nu ştiu, şi USR.

Spun din nou pentru că, deşi se pretind fecioare într-ale guvernării, vedem cu toţii că actualul PNL este plin de foşti PDL-işti, iar USR de foşti miniştri, secretari de stat, subsecretari de stat etc. din perioada Guvernului Zero, condus de Dacian Cioloş. Dar, asemenea mentorului lor politic, Traian Băsescu, au perfecţionat arta de a se afla la guvernare părând, totodată, că au fost dintotdeauna în opoziţie.

Ei bine, exact când mă gândeam la cele de mai sus mi-a apărut în faţa ochilor o ştire, în care doamna Valerie Cioloş, soţia premierului zero, constată că cele mai mari probleme ale elevilor din România sunt stresul şi anxietatea. Cu acest lucru putem fi, într-o anumită măsură, de acord, dar cauzele stresului şi anxietăţii elevilor sunt, în viziunea doamnei, problemele personale, goana după note şi presiunile din social media.

Şi ce soluţii propune această inspirată doamnă? Ridicarea nivelului de trai al familiilor elevilor şi al profesorilor? Atragerea de cadre didactice tinere, performante şi bine motivate? Constituirea de centre de excelenţă? Identificarea de oportunităţi profesionale? Nu, nimic din toate acestea, ci şedinţe de mindfulness! Adică un fel de meditaţie în grup, cum le place unor membri USR, de altfel.

Cu alte cuvinte, dragi elevi, părinţi şi profesori, USR-PLUS nu va face nimic pentru a creşte nivelul de trai sau calitatea procesului educaţional, dar vă va ajuta să depăşiţi anxietatea prin şedinţe de meditaţii. Adică vom rămâne săraci, dar vom fi împăcaţi cu ideea!

Haideţi, acum, să vedem ce măsuri propune PSD pentru învăţământul românesc şi dacă există vreo diferenţă de abordare.

Spre exemplu, una dintre iniţiativele noastre recente, printre iniţiatorii căreia mă bucur să mă aflu şi pe care o susţin cu toată convingerea, este Pl-x 720/2018, care a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi actualmente se află în procedură parlamentară la Senat.

Printre elementele pe care ne dorim să le introducem în Legea educaţiei naţionale, prin iniţiativa menţionată, se numără:

• introducerea principiului neîncărcării şi al suportabilităţii, în baza căruia deciziile cu privire la curriculumul naţional şi programa şcolară se vor adopta în concordanţă cu specificul vârstei elevilor, evitând supraîncărcarea acestora şi oferind spaţiul necesar pentru activităţi extraşcolare;
• asigurarea finanţării de bază pentru toţi antepreşcolarii, preşcolarii, elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat, pentru învăţământul alternativ acreditat şi pentru învăţământul profesional, liceal şi postliceal acreditat, de stat, particular şi confesional;
• consacrarea conceptului de educaţie timpurie (0-6 ani) şi organizarea unităţilor de educaţie antepreşcolară;
• acordarea unor cupoane pentru educaţia timpurie, conform legislaţiei în domeniul asistenţei sociale, în funcţie de veniturile fiecărei familii beneficiare;
• furnizarea, de către grădiniţele cu program săptămânal, de servicii pe timpul nopţii în situaţii deosebite şi/sau de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor legali;
• consacrarea posibilităţii finanţării de către stat, prin Legea bugetului de stat sau din bugetele judeţene, a Programului "Şcoala după şcoală";
• acordarea unui suport alimentar, constând într-o masă caldă pe zi pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv acreditat confesional şi particular;
• stabilirea unor limite clare, minime şi maxime pentru grupele şi clasele de elevi din diferitele forme de învăţământ;
• repartizarea fraţilor sau prietenilor, chiar de vârste diferite, în cadrul aceleiaşi grupe;
• reglementarea bacalaureatului standard şi a bacalaureatului cu nivel ridicat;
• asigurarea, pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, a serviciilor de transport şi, după caz, servicii de masă şi de internat;
• finanţarea internatelor şcolare din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale;
• premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, particular sau confesional care realizează rezultate deosebite;
• organizarea şi funcţionarea învăţământului dual universitar şi introducerea principiului consultării cu operatorii economici;
• introducerea posibilităţii ca, pentru studenţii înscrişi într-un program de studiu acreditat în cadrul învăţământului dual universitar cu taxă, taxa de şcolarizare să fie plătită de către operatorii economici, respectiv student, în cote stabilite în contractul individual de pregătire practică.

Desigur, acestea sunt doar câteva exemple de modificări ale Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 pe care le propunem prin această iniţiativă. Recunoaştem, nici una dintre ele nu se referă la mindfulness, ci abordează probleme concrete, pentru care se identifică soluţii punctuale. Noi, aşa cum v-am obişnuit, ne facem datoria, iar dumneavoastră, aşa cum este firesc, alegeţi. Aceasta pentru că, după cum am afirmat întotdeauna, PSD abordează educaţia cu seriozitate, dedicare şi profesionalism.

Domnul Viorel Stan:

"Ziua Drapelului Naţional"

Ziua de 26 iunie, Ziua Drapelului Naţional, reprezintă pentru noi, românii, un moment de sărbătoare. Drapelul Naţional aminteşte fiecărui român trecutul de luptă pentru unitate şi independenţă şi ne face să trăim un sentiment de mândrie şi de apartenenţă la ţară şi la valorile naţionale. Cinstim, astăzi, unul dintre principalele simboluri ale României - drapelul nostru naţional, ale cărui culori vorbesc despre oameni şi valori. Nu trebuie să fii militar pentru a putea înţelege ce înseamnă să intri în luptă sub culorile drapelului. Pentru noi, toţi, tricolorul românesc are o semnificaţie cu totul aparte, fiind simbolul onoarei, vitejiei şi gloriei militare. El evocă trecutul glorios de luptă al poporului român pentru libertatea naţională şi tradiţiile de luptă ale unei naţiuni.

Avem datoria să le transmitem copiilor noştri sentimentul mândriei de a fi român şi de a pune accent în educaţia tinerei generaţii pe valorile naţionale. Cunoscându-ne istoria şi tradiţiile nu vom permite niciodată să trăim cu sentimentul umilinţei sau al inferiorităţii, pentru că avem suficient potenţial pentru a impune Drapelul Naţional în lume, aşa cum au făcut-o multe generaţii înaintea noastră, de această dată ca simbol al spiritului şi valorilor româneşti.

Zbuciumata istorie a României a dovedit că Drapelul Naţional reprezintă principalul simbol al unităţii românilor de pretutindeni, amintind fiecăruia dintre noi datoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra, cu orice preţ, unitatea, independenţa şi suveranitatea României.

Cred cu tărie că respectul faţă de valori ne îndeamnă să mergem înainte, şi respectul faţă de oameni nu este o noţiune derizorie.

Şi dacă pentru mulţi dintre români acest simbol şi-a pierdut din putere, sunt sigur că pentru noi, cei care suntem astăzi, aici, emoţiile sunt depline. Dincolo de problemele fiecărei zile, suntem români şi ne iubim ţara cu tot ceea ce înseamnă ea, iar ziua de 26 iunie, Ziua Drapelului, are tocmai menirea să ne reamintească acest lucru.

Să ne onorăm, aşadar, acest simbol nu doar astăzi, ci în fiecare zi, prin faptele şi gândurile noastre.

La mulţi ani, tricolorului românesc!

Domnul Vasile Varga:

"Pentru Podul Brăila-Tulcea, suspendat peste Dunăre, despăgubirile pentru exproprieri sunt suspendate!"

După ani şi ani de aşteptări pentru faimosul pod suspendat din zona Brăila-Tulcea, am aflat de la Guvern - în toamna anului 2018! - că urmau să fie expropriate 64,2 hectare de teren în judeţele Brăila (municipiul Brăila şi comuna Vădeni) şi Tulcea (comunele Smârdan şi Jijila), respectiv 400 de proprietăţi. Erau stabilite şi sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor în cuantum total de 10.348,1 mii lei.

Toate bune şi frumoase pentru un scop nobil şi util, dar lunile au trecut, terenurile care, cândva, erau folosite în agricultură nu au mai putut fi incluse în circuitul culturilor agrare, pierzându-se finanţarea din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Pentru firmele care aveau activitate economică pe acele terenuri pierderile sunt, de asemenea, foarte importante.

Cu alte cuvinte, oamenii au rămas şi fără banii pe care îi obţineau de la APIA sau din activităţile economice, iar acum nu au nici măcar un orizont de timp în care să aştepte plata despăgubirilor din partea instituţiilor statului implicate în acest proiect de infrastructură de interes naţional.

În "bunul mers" al birocraţiei româneşti, mă aştept să apară contestaţii şi alte litigii juridice care vor prelungi agonia proprietarilor, atât persoane fizice, cât şi juridice, care au fost expropriate de terenurile lor, aflate pe coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila". Exemple similare sunt destule pe şantierele de infrastructură rutieră din întreaga ţară, din păcate !

Această declaraţie politică este un semnal de alarmă tras pentru ca factorii decidenţi, implicaţi în aceste proceduri de expropriere şi de despăgubire a proprietarilor afectaţi, să acţioneze cu responsabilitate şi în deplină legalitate pentru soluţionarea situaţiei creată în zona Podului suspendat peste Dunăre Brăila-Tulcea!

Doamna Viorica Cherecheş:

"Ministrul sănătăţii îşi «rezolvă» agenda personală pe suferinţa românilor"

Sănătatea românilor trebuie tratată cu seriozitate şi profesionalism, nu cu minciună, declaraţii confuze, incoerente şi inconsecvente, conferinţe de presă din oră în oră, ca circul mediatic să fie complet şi sistemul sanitar să fie mereu în degringoladă.

Programul de guvernare în domeniul sănătăţii se transformă dintr-o gândire spre descentralizare într-un proiect personal centralizat, superficial şi ineficient.

Promisiunile de finanţare ale ministrului sunt fără fundament, urmate de controale în spitalele unde managerii aşteaptă materializarea angajamentelor care, în fiecare zi, se dovedesc neadevărate.

Bolnavii, dar şi angajaţii din sistem încearcă să se adapteze din mers la toate modificările care se fac, dar devotamentul şi dăruirea profesioniştilor din domeniu nu ţin loc nici de condiţii decente în spitale, nici de medicamente sau aparatură.

Eşecul provocat de gestionarea greşită a resurselor umane de către ministrul sănătăţii transformă Ministerul Sănătăţii într-un organism vulnerabil care induce, pe lângă conflictele între personalul medical şi medici, panică şi nesiguranţă pentru locul de muncă şi veniturile lunare. Ultimul dintr-un şir întreg de eşecuri, care par să nu se mai termine, este centralizarea modalităţii de evaluare şi concurs pentru spitale în CENTRE DE ANGAJARE după o metodologie improvizată de o gândire haotică şi lipsită de profunzime a ministrului sănătăţii.

Sistemul sanitar din România şi munca a zeci de medici specialişti cu recunoaştere mondială au fost aruncate în derizoriu de ambiţii subliminale şi făţarnice de actualul ministru al sănătăţii, care îşi acoperă neprofesionalismul cu un halat alb, pentru imaginea personală întreţinută din banii publici. Imaginea personală nu poate fi îndreptată peste noapte dintr-un scaun de ministru ocupat vremelnic politic, folosind banii publici cu care ar trebui de fapt trataţi cei aflaţi în suferinţă.

Minciuna se transformă în normalitate, imaginea ministrului contează mai mult decât sănătatea a milioane de români, se pune în pericol un întreg sistem, şi problemele de sănătate publică sunt la nivel de tabloid, superficiale, fără soluţii şi transmit panică în rândul populaţiei.

Nominalizarea acestui ministru în Guvernul României este o ruşine pentru judeţul Maramureş, o pată neagră în sănătatea românească, care se foloseşte de sănătatea românilor pentru a obţine voturi electorale. Până la sfârşitul mandatului va aduce falimentul în sistemul sanitar, iar medicii şi profesioniştii umiliţi de către un funcţionar numit politic vor alege să plece din ţară.

Politicile de sănătate din programul de guvernare au rămas doar promisiuni care nu valorează nimic pentru actualul ministru al sănătăţii care a reuşit doar să-şi "rezolve" agenda personală.

Doamna Cristina Trăilă:

Cazul copilului minor din Craiova, luat cu forţa de lângă familia care l-a crescut timp de opt ani, a creat o întreagă dezbatere publică.

În mod categoric, se nasc întrebări cu privire la comportamentul reprezentanţilor autorităţilor publice, la modul de aplicare a legii şi la atribuţiile ce le reveneau. Dar peste toate aceste lucruri ar fi trebuit să primeze, aşa cum invocă toţi de fiecare dată, interesul suprem al minorului.

Acest eveniment regretabil ne-a arătat nu doar incompetenţa celor care ar trebui să se preocupe în mod esenţial de interesul suprem al copilului, ci şi vulnerabilitatea sistemului judiciar, demascând încă o dată incapacitatea instituţiilor statului român de a asigura protecţie minorilor.

Din punct de vedere moral, modul în care a acţionat procurorul de caz este inacceptabil, acesta supunând minorul unor tratamente traumatizante, ce-i pot afecta viaţa atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. În calitatea sa de magistrat, procurorul avea obligaţia de a depune toate diligenţele pentru ca interesul copilului să fie respectat, cu atât mai mult cu cât se naşte în mod clar întrebarea cu privire la competenţa ce îi revenea conform legii.

În opinia mea, strict juridic, procurorul de caz a încălcat în mod flagrant dispoziţiile Codului de procedură civilă, în cazul de faţă fiind vorba de executarea unei hotărâri civile!

Codul de procedură civilă prevede că, în ceea ce priveşte executarea în cauzele cu minori, "nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea" [Art. 911 alin. (4) NCPC].

Codul de procedura civilă stabileşte clar procedura de urmat în cazul în care minorul refuză executarea, şi anume ca executorul judecătoresc să sesizeze instanţa competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcţie de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică pentru o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.

Ca atare, ce a făcut procurorul? A ignorat legea!

Magistratul, în ciuda faptului că s-a substituit executorului judecătoresc, în baza unui mandat de percheziţie, act care viza colectarea de probe, a tratat minorul ca pe un bun, s-a comportat ca şi cum copilul ar fi fost o probă într-un dosar!

Totodată, acest caz scoate în evidenţă şi ineficienţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Deşi am asistat recent la o condamnare răsunătoare tocmai pentru angajările fictive din cadrul DGASPC, acest caz confirmă încă o dată conivenţa frauduloasă din interiorul sistemului, cu implicarea mai mult sau mai puţin tacită a decidentului politic.

Toate aceste vulnerabilităţi ale instituţiilor statului, în principal ale sistemului judiciar, au consecinţe negative grave asupra minorilor aflaţi în astfel de situaţii.

Tocmai de aceea, rezolvarea lor ar trebui să reprezinte o prioritate!

Trebuie să depunem eforturi pentru a modifica într-un mod eficient legislaţia. În primul rând, cercetarea la faţa locului ar trebui să fie obligatorie în toate cazurile cu minori! Este esenţial ca magistratul care ia o decizie cu privire la viaţa unui minor să facă propria analiză, în mod direct, a situaţiei de fapt.

Nu în ultimul rând, fiind vorba despre viaţa minorilor, competenţa ar trebui să aparţină magistraţilor cu experienţă.

În acest sens, cred că rolul nostru de parlamentari este extrem de important, pentru că în mâinile noastre stă viitorul copiilor noştri!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Condiţiile în care sunt trataţi pacienţii au rămas cam aceleaşi, doamnă ministru Pintea!"

Nu există nicio schimbare majoră în sistemul de sănătate. Condiţiile în care sunt trataţi pacienţii au rămas cam aceleaşi. Întrebarea mea este cum s-au împărţit cei 6 miliarde de lei în sănătate? O sumă deloc de neglijat - adică aproape 5% din PIB. Răspunsul ni l-aţi dat repede doamna ministru - 80% pentru salarii şi doar 20% pentru bolnavi.

Da, este un adevăr trist. Condiţiile în care sunt trataţi pacienţii în majoritatea spitalelor nu s-au schimbat aproape deloc. În continuare bolnavii sunt trimişi să îşi cumpere medicamente sau materiale sanitare.

Oare mai are rost să aduc în discuţie alte investiţii sau reparaţii ale spitalelor? Cine este vinovat? Dumneavoastră continuaţi să daţi de fiecare dată vina pe lipsa de implicare a managerilor unităţilor spitaliceşti, pe lipsa de colaborare între autorităţile judeţene şi locale cu ministerul pe care îl conduceţi. Certaţi, criticaţi şi amendaţi! Dar bani le daţi doamna ministru? Eu cred că vina aparţine şi Ministerului Sănătăţii. Nici în 2019 nu există screening pentru cancerul de colon, cancerul mamar sau cel uterin. Spitalele au rămas aceleaşi. Lipsa de personal se accentuează, iar aparatura cu care medicii îşi fac meseria este la fel de învechită. Dar cred că aceste lucruri le cunoaşteţi şi dumneavoastră, după turul pe care l-aţi efectuat în unele spitale din România. Şi peste tot, surpriză! Ce aţi găsit? "Lipsă de organizare şi mizerie!" Şi v-aţi spălat pe mâini probabil cu dezinfectant!

Într-adevăr au o parte de vină şi managerii spitalelor, dar dacă nu sunt ajutaţi, dacă nu au bani suficienţi nu pot să schimbe nimic în sistemul de sănătate.

Nu uit declaraţiile dumneavoastră doamnă Pintea: cum că sănătatea este "prioritatea zero" a acestui Guvern. Nu uit promisiunile dumneavoastră cu reparaţii capitale şi finalizarea lucrărilor începute în spitale, de achiziţiile de aparatură nouă etc.

Mi-aş dori ca toate aceste probleme să se rezolve cât mai curând. Mi-aş dori ca pacienţii să primească servicii medicale de calitate, în condiţii cât mai bune. Nu cer prea mult!

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

"Sprijin pentru familiile care au suferit pagube din cauza inundaţiilor"

În ultimele două luni de zile cea mai mare parte a teritoriului României s-a aflat sub incidenţa unor coduri meteorologice galbene, portocalii şi roşu de vreme severă cu producerea de fenomene care au condus - şi se pare că nu se vor opri - la pierderi materiale însemnate pentru gospodăriile populaţiei, cât şi la pagube deosebite pentru terenurile agricole, culturi, infrastructură rutieră, canalizare etc., unele localităţi şi gospodării rămânând izolate şi/sau lipsite de apă potabilă. Multe familii sau persoane singure au rămas fără locuinţă, fără bunuri uzuale şi de folosinţă îndelungată, fără animalele şi păsările din gospodării, deci fără elementele necesare traiului zilnic. Mai mult, s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti, situaţii care afectează şi mai mult familiile respective.

Ca deputat în Parlamentul României îmi exprim întreaga compasiune pentru persoanele, familiile şi comunităţile care au de suferit de pe urma acestor ploi abundente.

În acelaşi timp, apreciez promptitudine cu care autorităţile locale, judeţene şi centrale au acţionat pentru ajutorarea cetăţenilor aflaţi în dificultate. Trebuie observat că în timp ce o parte din politicienii statului se felicitau pentru rezultatele alegerilor parlamentare, când erau concentraţi unilateral pe ticluirea de moţiuni şi pacte, Guvernul, condus de doamna premier Dăncilă, a găsit timpul şi resursele pentru a ajuta cetăţenii să facă faţă inundaţiilor şi consecinţelor acestora. Această preocupare şi efort au fost concretizate prin adoptarea unei Hotărâri de Guvern (H.G. nr. 365/2019) care pe de o parte a simplificat procedurile de acordare a ajutoarelor de urgenţă şi pe de altă parte a prevăzut sumele şi materialele care se vor acorda ca ajutor de urgenţă. Ajutoarele sunt destinate achiziţionării de alimente, medicamente, îmbrăcăminte sau alte produse de primă urgenţă ori bunuri de folosinţă îndelungată necesare persoanelor din familiile afectate de inundaţii, dar şi pentru unele cheltuieli de refacere a locuinţelor.

Dacă pe perioada acestor ploi clasa politică s-a agitat mai mult din punct de vedere electoral, mediatic şi comunicaţional este timpul şi cazul să nu pierdem din vedere adevăratele priorităţi şi probleme ale cetăţenilor şi comunităţilor. Poate că apărarea oamenilor şi a comunităţilor de ploi şi alte intemperii nu este o temă de mare interes electoral, dar natura ne forţează să vedem realitatea vieţii de zi cu zi şi să ne solidarizăm pentru a-i sprijini pe cei loviţi de capriciile vremii. Dacă pentru situaţia de moment prioritară este ajutorarea celor care au avut de suferit de pe urma ploilor din ultimul timp, pe termen mai lung este necesar să regândim unele priorităţi de dezvoltare teritorială şi de apărare a cetăţenilor şi comunităţilor de ameninţările şi riscurile cele mai probabile.

Or, peste tot în lume se constată o frecvenţă şi răspândire tot mai mari a evenimentelor climaterice periculoase. Se înregistrează unele analize, dezbateri şi simpozioane pe aceste teme, dar natura ne sileşte să trecem într-o altă etapă de măsuri şi lucrări concrete de apărare eficientă a gospodăriilor şi comunităţilor pentru fiecare localitate, pentru fiecare risc potenţial de ameninţare a acestora.

Consider că avem aici un obiectiv de solidarizare şi implicare a tuturor factorilor responsabili - cetăţeni, primării şi prefecturi, a instituţiilor competente în domeniu, a unor organisme internaţionale şi, în general, a oamenilor politici care doresc să contribuie efectiv, nu numai propagandistic la siguranţa şi calitatea vieţii în comunităţile şi societăţile lor.

Domnul Ionel Floroiu:

"Haştagism cu parfum penal la USR"

Cei ce spun că vor să salveze România au acuzat politicienii PSD, dar şi votanţii social-democraţiei că sunt penali cu toţii. Pozând în îngeri ai dreptăţii, au umblat cu corupţia în gură până când o parte a electoratului i-a crezut. Numai că, spre ruşinea lor, s-au implicat în tot felul de afaceri dubioase. Iar denunţurile interne sunt probe necesare şi suficiente pentru a dovedi aceste ilegalităţi, de aceea instituţiile statului ar trebui să se ocupe de clarificarea şi, eventual, de pedepsirea acestor fapte.

Încep cu mult celebra doamnă Chichirău, care, deşi nu iubeşte familia tradiţională, are grijă de bunăstarea mătuşicii, în apartamentul căreia a instalat sediul USR de la Iaşi. Un contract care ba a fost pe bani, ba nu a fost, însă sigur s-a încheiat între neamuri. Aşa că partidul s-ar putea numi Uniunea Salvaţi Rudele, că de România are cine să se ocupe, slavă Domnului! Despre decontările fără număr la benzină pentru maşina şefului USR de la Iaşi nu mai amintesc, deoarece am convingerea că vor fi traşi pe dreapta pentru a sufla în penalotest. Dar nu este singurul loc în care haştagismul se exprimă pe bani împărţiţi frăţeşte şi cam suspect. La Giurgiu se închiriază sedii de campanie fantomă şi se plătesc aşa-zise servicii unor firme care, culmea coincidenţei, aparţin şefuleţilor USR. Până şi puţinii oameni de bună-credinţă care au rămas în acest partid s-au revoltat în faţa şmecheriilor financiare demne de o familie mafiotă.

Preocupat să-şi netezească locul spre vârful nemeritat al puterii, domnul Dan Barna a ignorat reclamaţiile interne de furtişag, privind senin spre zări albastre, foarte albastre.

Mai sensibil la contractele cu dedicaţie din USR a fost ex-colegul nostru Cristian Ghinea, cel care s-a grăbit să-şi înhaţe fotoliul de europarlamentar şi nu a mai votat moţiunea de cenzură. Domnul Ghinea a acuzat că s-au azvârlit câteva mii de euro înspre o firmă unde munceşte un camarad de partid, însă roadele muncii respectivului prestator nu s-au văzut. Mă rog, gurile rele spun că, de fapt, este un război pentru putere, în care toate mijloacele sunt folosite. Asta ca să înţelegem cum e cu noul mod de a face politică.

Şi pentru că lucrăm cu materialul clientului, nu-l pot omite pe vicepreşedintele USR, Elek Levente, cel care a fost preşedintele USR după Nicuşor Dan. Acesta s-a plâns public de faptul că grupul care conduce acum USR la nivel naţional acţionează discreţionar, mai ales când e vorba despre cheltuieli. Domnul Levente a dezvăluit că s-a dorit ca bugetul de campanie al partidului să fie rectificat cu 320%, adică fără număr pentru cât mai multe voturi. Iar dacă sunt bani publici, chiar nu mai contează! Tot domnul Levente aminteşte despre un proiect de achiziţie prin leasing a peste 40 de autoturisme, în valoare de peste 230.000 de euro, pentru a motoriza haştagismul. Numai că a existat o singură ofertă, ceea ce a stârnit nemulţumirea USR-iştilor cinstiţi, câţi mai sunt ei, iar mai marii USR au renunţat la învârteală.

Strigaţi că "Fără hoţie ajungem departe", dar dovediţi în fiecare zi, doamnelor şi domnilor de la USR, că, de fapt, vă plac banii de la buget şi îi cheltuiţi netransparent şi abuziv. De aceea, cred că încadrarea în categoria penali vi se potriveşte mai bine decât oricărui politician din PSD.

Doamna Raluca Turcan:

PNL a depus trei proiecte legislative pentru a încuraja elevii să participe la cursuri şi să obţină o diplomă la final de ciclu şcolar!

Cum se va putea uita ministrul educaţiei în ochii celor peste 40.000 de elevi care nu au trecut de Evaluarea Naţională, când ştie că nu a făcut nimic pentru calitatea învăţământului din România?

Cifrele sunt şocante: unul din trei elevi de clasa a VIII-a nu a luat peste nota 5 la Evaluarea Naţională sau nu s-a prezentat la examene.

Ministrul educaţiei nu a făcut nimic pentru a-i ajuta să obţină o diplomă la final de ciclu şcolar. A promis şcoli noi, curate şi sigure, dar nu a făcut nimic în acest sens. A promis toalete şi apă curentă, dar au rămas la nivel de declaraţii. A promis programe remediale, dar nu a prevăzut nici bani, şi nici nu a angajat profesori pentru aceste cursuri de ajutorare a elevilor aflaţi în risc de abandon sau corigenţă.

PNL a depus trei proiecte legislative, pentru a încuraja elevii să participe la cursuri, să înveţe mai bine şi să obţină o diplomă la final de ciclu şcolar:

1. Generalizarea Programului "Şcoală după Şcoală" - prin care fiecare elev va primi un tichet în valoare de 400 de lei pentru a-şi achita un program de tipul "After-School";
2. Generalizarea unui program de alimentaţie sănătoasă în şcoli. Astfel, în loc de un corn fără gust şi un lapte expirat, elevii să poate beneficia de un pachet alimentar în valoare de 10 lei (masă caldă sau un pachet diversificat acolo unde nu există cantine/săli de mese);
3. Stoparea "Fenomenului Brăila", prin care unii profesori le interzic elevilor cu rezultate slabe să se prezinte la evaluarea finală. Prin acest proiect de lege impunem o serie de evaluări ale şcolilor în care nu se înscriu elevii la examenele de evaluare finală şi un program de sprijin la învăţare pentru elevii din ultimii doi ani terminali.

Doamnă ministru, proiectele sunt în dezbatere parlamentară şi pot fi adoptate foarte curând! Dacă nu aţi reuşit să faceţi nimic pentru elevii din şcoli, atunci aţi putea măcar să susţineţi proiectele noastre.

Aşteptăm din partea dumneavoastră să vă mobilizaţi colegii din PSD şi ALDE pentru un vot favorabil iniţiativelor noastre, în Parlament, altfel, şcoala va debuta în luna septembrie cu stângul... aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii ani!

Domnul Costel Lupaşcu:

"26 iunie - Ziua Drapelului’’

Anual, în 26 iunie se sărbătoreşte Ziua Tricolorului, sărbătoare instituită prin lege. S-a considerat că Drapelul Naţional este simbolul cel mai sfânt al românilor, şi manifestările dedicate lui pot contribui major la formarea şi consolidarea sentimentelor patriotice. De altfel, în toate ţările, drapelul de stat are acest rol de întărire a patriotismului, în jurul lui solidarizându-se, la bine şi la rău, fiecare popor.

Dar de ce 26 iunie?

Pentru a afla un răspuns la această întrebare trebuie să privim în trecut, mai exact în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Astfel, din 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea "de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii". Dacă steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.

Potrivit unor ipoteze istorice, tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie să fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

În finalul acestei scurte treceri prin istoria tricolorului, tragem concluzia că Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea.

Ziua Drapelului Naţional este, în primul rând, un moment dedicat celor care, pe parcursul istoriei statului român, au dat dovadă de onoare, curaj şi patriotism, purtând în suflet cele trei culori care ne reprezintă pe toţi - albastru, galben şi roşu. Tricolorul este simbolul care ne uneşte în mândria de a fi români şi ne reprezintă ţara în lume. Doresc să le transmit tuturor românilor că numai împreună putem construi România, că numai împreună putem moderniza România şi numai împreună putem schimba situaţia economică, socială şi politică în Romania! La mulţi ani drapelului nostru naţional!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Noua lege a pensiilor, o reparaţie morală pentru persoanele vârstnice"

În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a votat astăzi proiectul privind sistemul public de pensii, după reexaminarea efectuată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale. Acest act normativ, extrem de important pentru îmbunătăţirea vieţii pensionarilor noştri, a fost adoptat cu 197 voturi pentru şi 70 de abţineri.

Prin noua lege vor fi majorate pensiile pentru toate categoriile de pensionari, în mod etapizat. În consecinţă, valoarea punctului de pensie va fi actualizată la 1.265 de lei începând cu 1 septembrie 2019, urmând să ajungă la 1.775 de lei în 2020 şi la 1.875 de lei în 2021. Noua valoare a punctului de referinţă a pensiei va fi de 75 de lei, urmând ca din anul 2022 acesta să se indexeze anual cu rata inflaţiei.

Actul normativ votat astăzi reformează fundamental sistemul public de pensii din temelii şi elimină disfuncţionalităţile existente până acum în ceea ce priveşte retribuirea pensionarilor noştri.

Legea privind sistemul public de pensii prevede în mod explicit că nicio pensie aflată în prezent în plată nu va putea să fie diminuată. În cazul în care în urma recalculărilor vor fi cazuri de pensii cu sume mai mici, vor fi păstrate pensiile iniţiale.

Sunt încrezătoare că noua lege a pensiilor va fi promulgată cât mai repede de preşedintele României, astfel încât pensionarii români să poată beneficia de majorările prevăzute în actul normativ.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Cea mai importantă lecţie a adopţiei controversate de la Baia de Aramă - orice persoană care îndeplineşte o funcţie publică, inclusiv pe cea de procuror, trebuie să înveţe să fie om"

Felul în care au acţionat autorităţile în cazul micuţei Sorina, fetiţa de 8 ani din Baia de Aramă, a stârnit indignarea şi îngrijorarea multor români. Un copil de opt ani a fost luat cu forţa de un procuror din casa asistenţilor maternali, târât pe jos şi brutalizat de acelaşi personaj pentru a fi plasat familiei adoptatoare, în desfăşurarea unei percheziţii penale, şi nu în cadrul procedurii legale de executare a hotărârii judecătoreşti privind adopţia. Pe fondul problemei, acest caz ridică multe întrebări, de la modul în care s-a desfăşurat procesul de adopţie, până la modul în care s-a acţionat pentru preluarea copilului. La acestea trebuie să răspundă autorităţile învestite de lege cu competenţă în materie. În acelaşi timp însă, datoria noastră este să afirmăm evidenţele pe care le arată cazul Sorinei Lucan.

Ca parlamentar, ca om, ca mamă, ca româncă afirm că nu vreau ca, în ţara mea, autorităţile să brutalizeze copiii, nesocotindu-le trăirile, indiferent de circumstanţe. Cadrul legal, hârţogăria judecătorească, ori chichiţele avocăţeşti nu pot sta mai presus de omenie. Totodată, afirm că un personaj precum doamna procuror Piţurcă de la Curtea de Apel Craiova, eroina negativă a imaginilor în care Sorina Lucan este târâtă afară din casa asistenţilor maternali, nu are ce să caute nu doar în magistratură, ci în nicio funcţie publică ce implică relaţionarea directă cu oamenii. Ce legi şi ce proceduri a încălcat Domnia Sa prin modul în care a acţionat este treaba organelor de anchetă disciplinară şi/sau penală. A noastră, a celor care au privit îngroziţi spectacolul oferit de doamna procuror la Baia de Aramă, este să spunem clar şi răspicat că asemenea oameni sunt nedemni să deţină o funcţie publică şi să fie plătiţi din bani publici.

De fapt, aceasta este cea mai importantă lecţie pe care o putem învăţa din povestea tristă şi revoltătoare a adopţiei Sorinei Lucan. Lecţia conform căreia avem obligaţia de a veghea ca în posturile de demnitate publică să fie deţinute de oameni care nu au uitat să fie oameni. Inclusiv, sau mai ales în magistratură! Noi, cei din politică, suntem primii care trebuie să înveţe această lecţie pe care, oricum, ne-o predau alegătorii la fiecare scrutin, când se răzbună pe greşelile noastre. La această lecţie, procurorii trebuie să stea în aceeaşi bancă în care stăm şi noi şi să priceapă, la rându-le, faptul că inamovibilitatea şi imunităţile nu le sunt date pentru a se închipui nişte semizei duri şi cruzi, ci pentru a-i proteja tocmai pentru că sunt oameni aflaţi în slujba altor oameni.

Domnul Ionuţ Simionca:

"Premierul Viorica Dăncilă, inventatoarea unei noi categorii de privilegiaţi"

Premierul Viorica Dăncilă se ocupă doar de prostii, în loc să se ocupe de problemele românilor. Pentru a-şi salva postul de premier şi pentru a avea susţinere la Congresul PSD, aceasta a promovat o lege prin care instituie o nouă categorie de bugetari privilegiaţi.

Este vorba de Codul administrativ, adoptat ieri prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care introduce pensiile speciale pentru primari şi preşedinţi de consiliu judeţean. În timp ce noi, PMP, am depus o lege în Parlament pentru desfiinţarea pensiilor speciale, lege pentru care am obţinut semnături de la peste o jumătate de milion de români, PSD, înfrânt la alegerile din 26 mai, găseşte în continuare forţa de a-i sfida pe cetăţenii de bun-simţ, considerând că aceştia nu sunt suficient de speciali pentru a avea o bătrâneţe decentă.

Este anormal ca, după 45 de ani de muncă, să fie pensionari care primesc 700 - 800 de lei, pe când şmecherii ajung să primească şi 35.000 de lei pe lună - de 50 de ori mai mult. Aşa cum am mai afirmat, pensiile speciale reprezintă furt din bani publici. Orice pensie care nu se bazează pe contributivitate, ci pe cârdăşii cu politicienii trebuie să dispară.

Susţinător al premierului Viorica Dăncilă şi candidat la funcţia de preşedinte executiv, vicepremierul Daniel Suciu a prezentat cu mare fast acest proiect, uitând de priorităţile bistriţenilor.

Domnule Suciu,

Nu aţi reuşit să rezolvaţi nicio problemă de dezvoltare regională în zona Bistriţei. În campania electorală aţi promis că vă veţi ocupa de problemele Bistriţei. La şoseaua de centură nu există niciun progres. În ceea ce priveşte autostrada Nordului, văd că PSD ţine proiectul în Parlament la sertar şi nu vrea să-l pună pe ordinea de zi. În schimb, aruncaţi banii românilor pe apa sâmbetei pentru a câştiga voturi şi funcţii.

În loc să direcţionaţi aceşti bani, în Guvernul din care faceţi parte, către obiective de investiţii majore vitale pentru această ţară, veţi rămâne în istorie ca inventatorul unei noi categorii de privilegiaţi plătiţi greu din buzunarele românilor.

De mine nu scăpaţi! Vă asigur că o să lupt până autostrada Nordului, cu centura Bistriţei integrată vor fi duse la bun sfârşit!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Codul administrativ transformă România în moşia PSD şi feuda baronilor locali"

Adoptarea Codului administrativ prin ordonanţă de urgenţă demonstrează, fără tăgadă, că Viorica Vasilica Dăncilă este, de fapt, Liviu Dragnea în varianta feminină, la fel de toxică politic şi periculoasă pentru România. PSD îşi schimbă doar părul, nu şi năravul, reanimând aceeaşi politică prăpăstioasă a baronizării, a feudalizării şi aserviri ţării către o clientelă politică oneroasă, interesată exclusiv de propria protecţie, imunitate şi impunitate, de sporirea despotică a puterii, fiind eminamente pusă pe căpătuială prin spolierea banului public.

Promovat în mare grabă printr-o lege la finele anului 2018, Codul administrativ a fost atacat la iniţiativa parlamentarilor PMP, în solidar cu colegii din USR şi unii parlamentari neafiliaţi, fiind declarat neconstituţional în integralitatea sa prin Decizie a Curţii Constituţionale a României. Codul unifică într-o singură lege 17 acte normative, având peste 300 de pagini, şi nu există niciun imperativ care să justifice promovarea sa în regim de urgenţă, conform prevederilor constituţionale, respectiv existenţa unei situaţii extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată şi urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) i-a solicitat oficial premierului Viorica Dăncilă să nu adopte ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ. De asemenea, profesori de drept administrativ de la mai multe universităţi din ţară au reclamat, printr-o scrisoare deschisă, că adoptarea Codului administrativ prin O.U.G. echivalează cu un exces de putere, susţinând totodată că legislaţia în materia organizării şi funcţionării autorităţilor administraţiei publice trebuie adoptată de Parlament. De asemenea, Consiliul Economic şi Social a dat un aviz negativ acestui Cod administrativ, fără ca Guvernul Dăncilă măcar să se sinchisească.

În esenţă, acest cod stabileşte pensii speciale pentru aleşii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care se vor acorda acestora pe lângă pensiile normale. O altă prevedere stipulează că proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcţie, faţă de cele două treimi din voturi necesare până acum. Majoritatea simplă cu care se adoptă hotărârile cu caracter patrimonial, excepţie făcând transferul de proprietate, lasă liber majorităţilor simple să înfiinţeze, precum în cazul Bucureştiului, companii care să dubleze activitatea primăriei. Consecinţa este instabilitatea administrativă - o viitoare majoritate va dori să desfiinţeze aceste companii şi să înfiinţeze alte companii pe care să le controleze.

Totodată, răspunderea aferentă actelor administrative este transferată de la primari şi demnitarii anterior menţionaţi către funcţionarii publici. Delegarea atribuţiilor de către primar sau preşedintele de consiliu judeţean face ca acesta să aibă puterea, dar nu şi responsabilitatea. Prin delegarea atribuţiilor către directori, primarul va putea pune presiune pe aceştia, să semneze actele potenţial nelegale, cu ameninţarea demiterii, dar nu va răspunde pentru aceste acte.

Avizarea concursurilor pentru posturi de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este înlocuită cu o notificare prealabilă către ANFP şi cu obligaţia publicării anunţului pe site-ul ANFP şi în Monitorul Oficial. Sunt eliminate şi alte avize, precum cele privind modificarea calităţii posturilor sau stabilirea/modificarea structurii de funcţii publice de către autorităţile publice din administraţia publică locală. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu mai avizează organigrama autorităţilor locale. Atacarea în instanţă de către ANFP a actelor nelegale nu duce la suspendarea executării lor.

Adoptarea prin O.U.G. a Codului administrativ reprezintă o sfidare la adresa votului românilor din 26 mai, care, în esenţă, s-au pronunţat pentru limitarea promulgării O.U.G.-urilor. Chiar dacă la referendum s-a votat doar pentru justiţie, e clar că se impune o înţelegere mai largă, în sensul că pentru asemenea teme complexe şi sensibile ar trebui să funcţioneze autocenzura în a promova O.U.G.-uri.

De fapt, prin acest Cod administrativ, Viorica Dăncilă îşi cumpără susţinerea baronilor locali, în vederea Congresului PSD din 29 iunie. La schimb pentru votul acestora, a înfiinţat o nouă categorie de privilegiaţi ai pensiilor speciale şi a consolidat discreţionar şi periculos puterea demnitarilor, a unor aleşi locali. Mai mult, prin promovarea acestei ordonanţe de urgenţă, Guvernul subminează grav activitatea Parlamentului, întrucât legea ar fi trebuit să urmeze procedura parlamentară tocmai pentru a se îndrepta elementele de neconstituţionalitate constatate de CCR.

Este incredibil tupeul actualilor guvernanţi şi sfidarea cu cinism a votului românilor din 26 mai a.c. Fără nicio problemă morală sau mustrare de conştiinţă, prin promovarea Codului administrativ, România devine moşia PSD şi feuda exclusivistă a baronilor locali.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Drapelului Naţional al României"

Constituţia României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imn. La 26 iunie 1848 era înregistrată cea dintâi menţionare oficială a unui drapel statal românesc în cele trei culori, albastru, galben şi roşu, ca steag al principatului Ţării Româneşti, având deviza "Dreptate — Frăţie" înscrisă pe el. Aceasta este şi semnificaţia alegerii zilei de 26 iunie drept Ziua drapelului naţional al României, proclamată astfel prin lege în 1998.

Sărbătorim în fiecare an în data de 26 iunie drapelul naţional, deoarece acesta reprezintă un simbol al culturii române, al unităţii româneşti şi al poporului român. Drapelul este parte a identităţii noastre naţionale, şi românii s-au identificat de aproape două sute de ani cu cele trei culori.

Cu prilejul Zilei Drapelului Naţional vreau să le urez la mulţi ani tuturor cetăţenilor români, dar în special celor care luptă pentru tricolor, Armatei României, şi să le mulţumesc pentru patriotismul şi dragostea lor faţă de ţară!

Domnul Cătălin Cristache:

"Opriţi dezmăţul! Bugetul nu îşi mai permite pomeni electorale. Cifre lămuritoare!"

Nu sunt adeptul austerităţii bugetare, sunt de principiul că un român care munceşte (fie la stat, fie la privat) nu trebuie să se mai afle în situaţia de a fi sub limita sărăciei. Am văzut cu ochii mei ce s-a întâmplat în perioada tăierilor de salarii, a impozitării pensiilor şi a creşterii TVA şi nu mi-aş dori vreodată ca românii să mai aibă o asemenea traumă. Măsurile au fost necesare, dar efectele sociale au fost extrem de grave.

Tocmai pentru că ştiu foarte bine ce s-a întâmplat în perioada 2010 - 2011, ca urmare a exceselor Guvernului Tăriceanu în perioada 2006 - 2008, fac apel la guvernanţi să stopeze dezmăţul bugetar. Înţeleg că PSD - ALDE se află într-o situaţie politico - electorală dramatică, dar România nu-şi permite să mai arunce în stânga şi în dreapta cu pomeni electorale. Ne săpăm singuri groapa!

După primele patru luni din 2019 execuţia bugetară înregistrează deja un deficit de 1,11% din PIB - un cuantum total de 11,4 miliarde de lei. Proiecţia este ca până la sfârşitul anului să ajungem la un deficit total de 3,5% - 4%. Având în vedere că avansul economic va fi tot pe acolo, chiar dacă există un context internaţional favorabil, ajungem în situaţia unui joc cu sumă nulă. Discutăm, practic, de stagnare.

Nicăieri în lume, nici în Germania, SUA, Japonia sau Marea Britanie nu este posibilă mai mult decât dublarea anvelopei cu salariile bugetarilor. Conform datelor Ministerului de Finanţe, costul total al salariilor din sistemul bugetar (exclud prestaţiile financiare de la companiile cu capital de stat) a fost de 50,04 miliarde de lei. În 2018 crescuseră deja la 86,14 miliarde de lei (un plus de 72,4% faţă de 2016). Pentru ca în 2019, numai după primele patru luni, să ajungem la cheltuieli de personal de 33,095 miliarde de lei. Păstrându-se ritmul, cheltuielile de personal vor ajunge în 2019 la 108,539 miliarde lei. Ceea ce înseamnă considerabil mai mult decât dublul lui 2016. Repet: acest ritm nu este sustenabil. Guvernul PSD - ALDE bagă economia în şanţ.

Sigur că o parte a acestor creşteri de salarii este anulată de inflaţia galopantă, care se traduce şi în încasări mai mari din TVA, şi de transferul contribuţiilor de la angajator către angajat. Dar, chiar şi aşa impactul bugetar este colosal.

De principiu, nu mă împotrivesc creşterii salariului minim pe economie în zona bugetară. Consider corect principiul că un om care munceşte nu trebuie să fie la limita sărăciei. Problema majoră este că PSD a transformat mulţi bugetari în salariaţi de lux. Când aud că un şofer pe la Galaţi câştigă 4.000 de lei net sau că un consilier obscur, printr-un minister neperformant, câştigă 8.500 de lei net, atunci se devoalează magnitudinea problemei. Guvernul PSD - ALDE a majorat toate salariile bugetarilor otova, în acelaşi procent pentru toţi, crescând în realitate decalajele. Cei de la baza piramidei au ajuns, practic, să fie încă şi mai săraci, raportat la cei de la vârful piramidei.

Având în vedere toate aceste date, logic şi firesc ar fi ca următorii ani să fie caracterizaţi prin chibzuinţă - să fie crescute doar salariile de la bază şi să fie îngheţate veniturile celor care au ajuns să fie infinit mai bine plătiţi decât angajaţii din mediul privat. Astfel, anvelopa salarială va creşte într-un ritm moderat şi ar avea şanse să fie sustenabilă din perspectiva creşterii economice.

Dacă Guvernul nu înţelege pericolul uriaş, vom ajunge din nou în situaţia din perioada 2009 - 2011. Şi foarte probabil nu se vor mai găsi politicieni responsabili, iar spirala descendentă se va accentua. Vom ajunge exact ca grecii, care, la 10 ani de la declanşarea crizei, încă nu reuşesc să iasă din groapa pe care şi-au săpat-o singuri.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, domnul deputat Silviu Dehelean şi domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 166.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită, programul de lucru îl cunoaşteţi - de la 10,00 la 11,30 dezbateri; pauză între 11,30 şi 12,00; la ora 12,00 vot final, urmat de şedinţa Biroului permanent, iar la ora 13,30 şedinţa comună a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului; ora 14,00, până la epuizarea ordinii de zi, şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pentru început o să-i dau cuvântul domnului deputat Vasile Varga.

Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc.

Pe procedură sunt, doamnă.

La marginal 6 din anexa raportului asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat - PL-x 290/2019 - redactarea amendamentului conţine o dublare a naturii atribuţiilor, cu sintagma "având un caracter interimar", fiind de natură să genereze confuzii privind atribuţiile organelor de conducere a Baroului Bucureşti.

Astfel, având în vedere normele prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi corelarea textului cu corpul legii, propunem eliminarea acestei sintagme, textul cu sintagma eliminată rezolvând astfel, practic, toate aspectele normate de autorii amendamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Să vă pregătiţi şi cartelele. O să supun votului dumneavoastră această solicitare. Vot, vă rog.

Adoptată cu 132 de voturi pentru şi un coleg fără opţiune.

Pe procedură, domnul Rodeanu Bogdan-Ionel.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Facem o solicitare de aducere în faţă a PL-x 395/2017, respectiv Proiectul de Lege pentru modificarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pe poziţia 11, de pe poziţia 26, aşa cum figurează pe ordinea de zi de pe site-ul cdep.ro.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De pe poziţia 26 pe poziţia 11. Modificare la ordinea de zi.

Vot, vă rog.

Adoptată cu 140 de voturi pentru şi un vot împotrivă.

O altă solicitare, domnul Szabó Ödön. Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

O solicitare de procedură.

Pe poziţia 7 se află PL-x 125/2019 - Proiectul de Lege pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003, pentru care este necesară o corelare a raportului şi vă rog să dăm posibilitatea ca în perioada următoare Comisia pentru muncă să lucreze în paralel cu plenul.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot, vă rog, pentru această solicitare - Comisia pentru muncă în paralel cu plenul.

Aprobată cu 139 de voturi pentru, un vot împotrivă şi un coleg fără opţiune.

Mai departe, domnul Gabriel Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

La Comitetul liderilor a fost acceptată introducerea pe ordinea de zi, la punctul 11, a Propunerii legislative nr. 237/2018 referitoare la stimularea conformării fiscale voluntare. Are raport de respingere.

În opinia Partidului Naţional Liberal, comisia sesizată în fond trebuie să se aplece din nou asupra acestei propuneri legislative, pentru că aspecte care au fost detaliate în expunerea de motive şi în textele din actul normativ supus dezbaterii nu au fost dezbătute. De aceea, vă propunem retrimiterea acestui proiect de lege la comisie pentru două săptămâni.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Retrimitere la comisie două săptămâni. Vot, vă rog.

Aprobată cu 138 de voturi pentru. Unanimitate.

Mai departe, o altă intervenţie, domnul Dan Leoreanu.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Solicităm aducerea de pe poziţia 28 de pe ordinea de zi, aşa cum a fost ea prezentată pe site-ul Camerei, pe poziţia 10 - a Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2018, care trebuie prezentat în plenul Camerei Deputaţilor. Deci pe poziţia 10.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot, vă rog, pentru această propunere.

În unanimitate, 126 de voturi pentru sunt.

Mai sunt alte intervenţii pe procedură? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 2, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice; PL-x 23/2017. Este în procedură de urgenţă. Are un caracter ordinar. Sunt 49 de amendamente admise şi 5 anexe.

Din partea Guvernului? Reprezentantul Guvernului, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Daniel-Constantin Coroamă (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

Guvernul susţine Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, conform raportului celor două comisii, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Comisia pentru agricultură.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Iar pentru că s-au strecurat nişte inadvertenţe, solicităm către Departamentul Legislativ, doamnă preşedinte:

1. Trimiterile de la art. 19 să fie corelate conform modificărilor.

Şi 2) Anexele să nu fie votate, pentru că există în lege, ceea ce ar duce la paralelism legislativ.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Vom ţine cont şi de aceste corelări legislative.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt.

O să trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la nr. crt. 1 la 20 sunt obiecţii, comentarii?

(Domnul deputat Cornel Zainea solicită să ia cuvântul.)

La dezbateri generale? V-aţi înscris prea târziu, dar vă rog.

Domnul Cornel Zainea.

Nu mi-aţi apărut aici pe display.

Vă rog.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc frumos.

Această lege prevede creşterea sancţiunilor pentru contravenţiile silvice, mai exact pentru tăierile ilegale de pădure. Ştim că în România avem o problemă foarte mare cu acest fenomen; primim foarte des imagini din toată ţara cu zone unde s-a tăiat la ras, unde s-a defrişat. Considerăm că această lege este bine-venită. Am trecut şi două amendamente în cadrul comisiei, prin care se instituie protecţie suplimentară pentru pădurile virgine şi cvasivirgine, motiv pentru care le mulţumesc colegilor din comisie.

Grupul USR va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Noi am spus, liberalii, şi în Comisia pentru agricultură, când am dezbătut textul, că acest proiect de lege nu rezolvă problema tăierilor ilegale în pădurile româneşti. Sunt fapte pentru care legiuitorul dintr-o dată a "îmblânzit" măsura sau amploarea contravenţiei. Vă dau exemplu, se ştie de specialişti, de către noi, cei care slujim pădurea românească, că una dintre cele mai importante activităţi este cea ce culegere a datelor din teren, la elaborarea amenajamentelor silvice; amenajamentul silvic fiind cartea de căpătâi, Biblia silvicultorului.

Or, dacă la culegerea datelor, care are o predicţie pe 10 ani de zile, lucrurile nu sunt în regulă şi cel care realizează partea tehnică are un interes, generat fie de o slabă pregătire profesională sau de un interes anume al beneficiarului acestor date, şi datele nu sunt conforme realităţii, vă daţi seama, 10 ani de zile te afli într-o totală contradicţie cu realitatea din teren.

Noi am cerut, în comisie, să înăsprim amenzile pentru aceste fapte, pentru că am considerat că reprezintă ABC-ul activităţii tehnice, şi ni s-a argumentat că o amendă de la 1.000 la 5.000 de lei este suficientă. Păi, nu e suficientă, că dacă laşi chestiunea aceasta numai la latitudinea unei amenzi între 1.000 şi 5.000 de lei, făptuitorul, pe bună dreptate, este încurajat să producă pe bandă rulantă astfel de fapte.

V-am exemplificat, pentru că în cuprinsul textului de act normativ, lăsând la o parte procedura care spunea că e nevoie de un raport al celor două comisii tehnice sesizate, adică agricultură, silvicultură plus juridică, care nu s-a desfăşurat niciodată, noi am spus în plenul Comisiei pentru agricultură că nu susţinem actuala variantă a Legii contravenţiilor silvice.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui text de act normativ.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Dacă de la nr. crt. 1 la 20 sunt obiecţii, comentarii?

Dacă nu, adoptate.

De la nr. crt. 21 la 49 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Cele 5 anexe, de la 1 la 5. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

Punctul 3, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 37/2015. Caracter organic.

51 de amendamente admise şi 9 amendamente respinse.

Guvernul? Reprezentatul Guvernului, vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Mihai Bobescu, sunt secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi relaţii internaţionale la Ministerul Afacerilor Interne.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014 se urmăreşte, în principal, transpunerea anumitor dispoziţii din Directiva 126/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere şi din Directiva de punerea în aplicare 2014/37/UE a Comisiei din 27 februarie 2014, de modificare a Directivei 91/671/CE a Consiliului privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de siguranţă pentru copii în vehicule.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014, în forma propusă de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Pentru prezentarea raportului comun suplimentar?

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond cu dezbaterea şi avizarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ în materie. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul intră sub incidenţa reglementărilor subsumate normelor europene din segmentul legislativ privind politica în domeniul transporturilor şi în sectorul "Condiţii tehnice şi de securitate".

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu amendamente admise şi respinse.

În data de 9 martie 2016, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisiile sesizate în fond, în vederea depunerii unui raport suplimentar.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem eliminarea punctului 1 şi a art. 1 privind modificarea titlului ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la nr. crt. 1 la 30 sunt observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 31 la 51 sunt observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Mai departe.

Punctul 4. Proiectul de Lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Instituţia Prefectului - judeţul Giurgiu în domeniul public al judeţului Giurgiu; PL-x 162/2018. Este un raport fără amendamente cu caracter organic.

Din partea comisiilor, prezentarea raportului comun.

Domnul Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Instituţia Prefectului - judeţul Giurgiu în domeniul public al judeţului Giurgiu.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a proiectului de lege amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 martie 2018.

Mai departe. Noi am ţinut cont la întocmirea prezentului raport de avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi de punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea Palatului administrativ din municipiul Giurgiu, strada Constantin Dobrogeanu-Gherea, judeţul Giurgiu, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Instituţia Prefectului - Judeţul Giurgiu, în domeniul public al judeţului Giurgiu şi în administrarea Consiliului Judeţean Giurgiu.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţă comună în data de 18 iunie 2019.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate s-a hotărât, cu majoritate voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a proiectului de lege amintit, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Şi aş interveni şi la dezbateri generale.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Noi am luat decizia de a vota la fel în cazul tuturor solicitărilor de trecere a imobilelor din proprietatea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Prefecturilor spre consiliile judeţene, deşi există acea decizie că ba e prin lege, ba e prin hotărâre de Guvern, tocmai pentru că susţinem principiul descentralizării la nivel local şi, indiferent de unde au venit solicitările, le-am tratat pe toate în mod similar.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Nefiind amendamente, merge la votul final.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010; PL-x 243/2019; caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului României, aveţi cuvântul. Vă rog.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prin prezentul proiect de lege se urmăreşte transpunerea completă a Directivei 2011/85 a Uniunii Europene privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre.

Principalele modificări: completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare cu o prevedere expresă referitoare la o comparaţie a prognozelor bugetare naţionale cu previziunile bugetare ale Comisiei Europene în ceea ce priveşte cadrul bugetar pe termen mediu; modificarea, în cazul prognozelor macro-economice, şi completarea, în cazul prognozelor bugetare, cu prevederi clare privind publicarea metodologiilor, ipotezelor şi parametrilor relevanţi care stau la baza acestor prognoze, completarea cu o prevedere referitoare la consecinţele nerespectării regulilor fiscal-numerice în ceea ce priveşte regula privind creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice, respectiv completarea cu o normă prin care se prevede efectuarea unei evaluări a impactului politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu asupra sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice.

Susţinem adoptarea prezentului act normativ.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia pentru buget, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În raport cu acest proiect de lege Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Avem avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de la Consiliul Fiscal, avizul favorabil de la Consiliul Economic şi Social, avizul favorabil de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, în scopul prevenirii unei eventuale acţiuni a Comisiei Europene de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor României, în calitate de stat membru, precum şi corectării situaţiilor de transpunere incompletă a Directivei 2011/85/EU a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, identificate de această instituţie în contextul dosarului EU PILOT 8829/16/ECFI.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Lucian Heiuş.

Vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Partidul Naţional Liberal va vota această lege pentru că este foarte important să ajungem în România ca într-adevăr să respectăm o disciplină financiar bugetară.

Mi-aş dori ca această lege şi aceste prevederi să rămână într-adevăr stabile pentru tot ceea ce facem noi de acum încolo şi nu în fiecare an, prin Legea bugetului, să dăm derogări permanente de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi atunci, într-adevăr, vom putea spune că vor exista în România legi predictibile, legi care să nu fie schimbate şi Guvernul va răspunde pentru ceea ce stabileşte prin Legea bugetului. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Ne întoarcem la punctul 1 al ordinii de zi.

1. Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate; PL-x 104/2019. Are caracter organic.

Din partea comisiilor, prezentarea raportului comun, domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut şi avizat proiectul de lege amintit.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulament, cele trei comisii au examinat proiectul de lege după cum urmează: Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în 2 aprilie 2019, Comisia juridică, în 11 iunie 2019. Şi cele trei comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege mai sus menţionat, în şedinţa comună din 25 iunie 2019.

Mai trebuie spus că, în urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege amintit.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Grupul PNL va vota de această dată împotrivă, pentru că vorbeam de principiu, la proiectul precedent - trecerea unei clădiri din domeniul public al statului în domeniul public al judeţului. În acest caz, practic, ştiţi şi dumneavoastră, cei care aţi urmărit, se doreşte ca, de la comuna Cetate, acest scandal mediatic avându-l în centru pe domnul Bădălău, să ajungă către o entitate privată.

Din acest punct de vedere, noi nu putem fi de acord şi vom vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 8 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Avem o singură anexă. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptată.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; PL-x 254/2019; are un caracter organic şi 295 de amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Florin Iordache, vă rog.

Pe procedură, domnul Victor Paul Dobre.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrucât ieri, în dezbaterile comisiilor reunite - Comisia pentru apărare şi Comisia juridică - s-au încălcat toate procedurile regulamentare, chiar mă uitam, raportul nu a pomenit nimic despre faptul că majoritatea colegilor care au participat s-au retras de la şedinţă, întrucât preşedintele de şedinţă nu a respectat Regulamentul, şi, de asemenea, întrucât acest proiect de lege care se ocupă, între altele, de prevenirea şi combaterea terorismului, nu are avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în numele Grupului Partidului Naţional Liberal, vă solicit retrimiterea la comisii, pentru dezbaterea în condiţii legale şi conform prevederilor legii.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot, vă rog, pentru retrimiterea la comisie.

Propunere respinsă cu 57 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg fără opţiune.

Domnul Florin Iordache, din partea iniţiatorilor.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Foarte scurt. Prin proiectul de lege se propun o serie de măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în domeniul ordinii şi siguranţei publice, prin aceasta înţelegându-se instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi mai ales fizice personalului angrenat.

Măsurile propuse sunt însoţite de o serie de garanţii oferite cetăţeanului, care, prin textele de lege predictibile, va cunoaşte care îi sunt drepturile, care îi sunt obligaţiile cărora trebuie să i se conformeze, care sunt limitele de acţiune ale poliţistului, motivele de utilizare, cât şi mijloacele din dotare.

Vreau să vă spun că în documentarea care a fost făcută împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne s-a ţinut cont de o practică europeană, dar s-a avut în primul rând în vedere respectarea drepturilor omului, aşa cum sunt prevăzute în legislaţia în vigoare.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun?

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea iniţiativei.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţa comună din data de 25 iunie 2019.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

După cum a anunţat şi doamna vicepreşedinte, raportul are 295 de puncte, redactate, evident, ieri. Şi este nevoie de intervenţia în sensul punerii de acord cu deciziile comisiei, care a acceptat multe amendamente ieri. Deci există amendamente de corelare în 5 puncte, care vizează, evident, fiecare punct, mai multe articole.

Aş interveni atunci să le citesc, doamnă preşedinte. Grupul de puncte 83-86, 89, 106, 194, 211, 231, 236, 288.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu. Ba da, sunt.

Domnul Bogdan Rodeanu, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aşa cum am spus şi în şedinţa comisiilor reunite, este un proiect foarte important, a cărui promulgare generează o impactare directă şi imediată în ceea ce priveşte activitatea curentă a mai multor instituţii de forţă şi ministere de resort din România.

Ceea ce am solicitat a fost o dezbatere aprofundată şi concretă vizavi de mai multe aspecte neclare pe care le aveam.

Acest lucru nu se poate face pe repede înainte şi de aceea am solicitat amânarea proiectului, pentru a putea face acest lucru.

Totodată am semnalat că unele prevederi din acest proiect interferează şi cu activităţi şi proceduri fireşti ale altor instituţii din cadrul altor ministere sau din subordinea CSAT, pe lângă alte prevederi care trebuie discutate pentru a se evita un dublu sens al impunerii acestora.

În momentul de faţă nu vom putea susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu voi reveni asupra celor ce le spuneam şi mai devreme.

Vorbim de o lege care are printre alte direcţii prevenirea şi combaterea terorismului. Este un subiect care excede disputelor politice. Este un subiect extrem de grav în ziua de azi.

România, har Domnului, până în prezent, a fost ferită de evenimente de acest fel, dar aceasta şi datorită activităţii instituţiilor care sunt implicate.

De aceea, atunci când vorbim de o lege cu prevederi în acest sens, organul cel mai important, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - care reuneşte instituţiile cu responsabilitate - nu trebuie să avem o interpretare limitată a legii, în sensul că dacă am trimis hârtia acolo înseamnă ca şi cum ar fi avizată.

Cred că o dezbatere acolo, făcută de cei cu competenţe, dincolo de această grabă pe care, sincer să fiu, n-o înţeleg, politică, de a trece această lege.

Deci ne jucăm cu un subiect grav, care ar trebui abordat cu seriozitate, cu responsabilitate. Nu e nicio grabă.

Atâta timp cât - nu mai discut de modul incalificabil în care a fost făcută dezbaterea în comisiile reunite - atâta timp cât insistaţi pe această formulare, fără avizul CSAT, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege. Şi ne rezervăm dreptul de a ataca la Curtea Constituţională proiectul de lege.

De altfel, îl pot asigura pe stimatul coleg, Florin Iordache, că şi de această dată, ca şi de nu ştiu câte ori, s-a încălcat din nou principiul bicameralismului. Şi o să se întoarcă legea aici. În loc să o dezbatem aşa cum trebuie.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Iordache, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Haideţi să terminăm dezbaterile politice şi să discutăm concret, stimaţi colegi.

Deci... (Vociferări.) da... haideţi să....

Această lege, în proporţie de 99% a fost votată - cu 191 de voturi pentru şi o singură abţinere -, după care, după ce a fost adoptată de Cameră, aţi sesizat Curtea. Deci aţi sesizat Curtea pe două aspecte - pe un aspect care vizează bicameralismul şi un aspect care vizează avizul CSAT.

Vreau să vă reamintesc, celor care criticaţi şi invocaţi avizul CSAT, că potrivit Legii nr. 415/2002, în cadrul propunerilor legislative - repet, propunerilor legislative -, nu este nevoie de avizul CSAT.

Este nevoie de avizul CSAT atunci când discutăm de o propunere legislativă iniţiată de Guvern.

Deci în cadrul acestui proiect de lege nu este necesar avizul CSAT.

Tocmai pentru a nu da posibilitatea să invocaţi bicameralismul, am reluat procedura legislativă. Am redepus-o la Senat, da, ca iniţiativă legislativă, de către mine şi de către doamna ministru Dan. Şi-a urmat procedura la Senat. Am venit aici. Dumneavoastră, în loc să veniţi la comisie, pentru că, repet, cu concursul majorităţii grupurilor parlamentare am eliminat o serie de prevederi, astfel încât - aşa cum am spus la început - drepturile omului sunt fundamentale. Avem o lege europeană, o lege bună. Şi decât să criticaţi, mai bine aţi veni la serviciu, să munciţi, ca împreună să avem o lege mai bună.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul.)

Domnule Dobre, aţi intervenit o dată. Nu cred că v-a ofensat. A fost... A fost un răspuns... E în egală măsură şi despre noi.

Haideţi să trecem la dezbaterea pe articole.

Vă rog frumos, domnule Dobre.

Domnul Dobre, haideţi, scurt, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

În primul rând, cred că ar trebui domnul coleg Iordache să-şi ceară scuze pentru afirmaţiile pe care le-a făcut. Am fost acolo. Aţi încălcat Regulamentul şi de aceea am plecat.

Doi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre:

Dacă - mă refer la ceea ce spuneam legat de CSAT. În concepţia domnului Iordache, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării e o cutie poştală la care trimite din când în când o adresă.

Îi atrag din nou atenţia că vorbim de prevenirea şi combaterea terorismului.

Probabil că... (Vociferări.)... dar n-aş vrea să comentez mai mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre:

Probabil că undeva poate am greşit. Dar am revenit şi am corectat. Ceea ce nu e cazul stimabilului meu coleg, care rămâne consecvent în greşeală.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mergem mai departe, la dezbateri...

Vreţi la dezbateri generale, domnule Simionca?

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştiţi ce mi se pare mie ciudat? E faptul că noi, în Parlament, în loc să ne gândim la poliţiştii care îşi pierd viaţa pentru noi, să ne gândim la riscurile care sunt în Europa - şi am văzut cum în multe ţări europene sunt tot felul de atentate - noi facem un concurs de declaraţii politice. Unul, că vine la CSAT, unul, că nu vine.

Domnule Iordache, când propuneţi o lege, vă rog din suflet să aveţi consensul colegilor. Că e pentru români, nu e pentru PSD, nu e pentru PNL, nu e pentru nimeni.

Şi colegii care sunt în aceste comisii, fără să supăr pe nimeni, eu m-am săturat să stau în plenul acesta să văd cum vă certaţi pe nişte legi care ar trebui să ajute românii...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionuţ Simionca:

... sincer vă spun.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 82 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

La 83, domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, doamnă preşedinte.

Aici este un set de corelări scăpate, în urma unui amendament de eliminare a posibilităţii de reţinere a poliţistului, din textul legii. La art. 32, pct. 83. Deci se elimină partea de text "dar nu mai mult de 8 ore de la momentul iniţierii deplasării".

Ca atare, alin. (4) va suna astfel: "Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată", fără o posibilă reţinere de 8 ore.

Ca atare, se elimină şi alin. (5), care permite o reţinere până la 12 ore.

Şi, ca atare, rezultă modificarea alin. (6), care va suna astfel: "Poliţistul are obligaţia de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliţiei după finalizarea activităţilor, conform alin. (4) sau ia măsurile legale care se impun". Adică, dacă doreşte o reţinere, se duce la Procuratură, pentru că asta este o procedură normală.

Ca atare, se va elimina şi lit. b) la pct. 86.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să supun votului...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mai aveţi pe această poziţie, la 83?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... de adoptat?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci... sunt poziţiile 83, 84, 85, 86, toate sunt în această corelare despre care vorbesc. Deci eliminarea posibilităţii de reţinere a cetăţeanului de către poliţist, dacă nu intervine procurorul.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun. Fiind vorba de corelare pe poziţiile 83, 84, 85, 86, le supun votului împreună. Vot, vă rog.

Aprobate, cu 141 de voturi pentru. Unanimitate.

De la 87, care este următoarea poziţie pe care doriţi...?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

89. Este...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De la 87 la 88, dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Poziţia 89, vă rog, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

La 89 este de fapt o scăpare a raportului, pentru că în dezbatere s-a argumentat că nu este nevoie de eliminarea cuvintelor "sau al altor instituţii". Deci amendamentul propus de PSD a fost retras, la punctul 89.

Deci nu mai apare ca amendament adoptat, pentru că a fost retras. (Discuţii în sală.) Este o eroare a raportului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Este o eroare.

89. Vot pentru poziţia 89, propunerea făcută de domnul Márton Árpád.

Unanimitate.

Mai departe. De la 90 care e următoarea poziţie pe care doriţi să o susţineţi?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

106.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

106?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De la 90 la 105, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

106, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Tot în corelare cu cele deja votate la poziţiile 83-86. Dacă a dispărut această prevedere legată de cele 8 ore, nu mai este nevoie nici de raportul poliţistului, legat de această reţinere, din moment ce nu îl are.

Ca atare, la poziţia 106, din textul art. 32⁸ alin. (1) se elimină partea finală, adică "precum şi, după caz, motivele prelungirii termenului de 8 ore prevăzut la art. 32⁴ alin. (4)". E corelare cu ceea ce am votat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Corelare la poziţia 106. Vot, vă rog.

144 de voturi pentru. Unanimitate.

Mai departe.

De la 107, domnule Márton Árpád, ce poziţie...?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

124.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De la 107 la 123, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Poziţia 124, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

194.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

194...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

194.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mă scuzaţi!

Dacă de la 107 la 193 sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Poziţia 194, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

S-a adoptat şi este în raport - în cazul poliţistului avem două capitole, pentru cei care n-au citit raportul. Unul - legat de poliţist, altul - de poliţist de frontieră.

Şi e amendament adoptat - includerea cuvântului "numai" în situaţie de legitimare, respectiv controlul corporal care se poate realiza "numai" în situaţiile enumerate.

A fost votat la poliţist, a apărut în raport la poliţist.

La poliţistul de frontieră iar e o scăpare a raportului. Deci la poziţia 194...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

... trebuie să apară cuvântul "numai".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... "numai".

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Adică "poliţistul de frontieră este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei numai în situaţia în care...".

Acesta este textul...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

... la 194.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Vot la 194.

140 de voturi pentru şi o abţinere.

De la 195 care e următoarea poziţie?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

211.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

De la 195 la 210, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Poziţia 211, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aceeaşi problemă, apare cuvântul "numai". "Poliţistul de frontieră este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, numai în scopul...".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot pentru poziţia 211.

Unanimitate de voturi.

De la 212 unde mai aveţi, domnule Márton Árpád?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

231-236.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

231.

De la 212 la 230, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Poziţia 231, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aceeaşi problemă pe care deja am votat-o la poliţişti şi la poliţiştii de frontieră, adică eliminarea posibilităţii de reţinere de 8 ore.

Ca atare, alin. (4) al art. 27⁴, poziţia 231, ar suna astfel: "Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei de frontieră se realizează de îndată".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Evident, se elimină şi alin. (5), care permite 12 ore. (Vociferări.) Admis. Admis. Corelare cu ceea ce s-a votat, legat... la poliţist şi la poliţistul de frontieră.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, imediat. Staţi, că eram în procedura de vot.

Imediat, domnule Andronache, staţi, că vă dau cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci poziţia...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

231.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

231... 232. (Discuţii în sală.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Márton, care este propunerea concretă la 231?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Propunerea este de corelare. E o corelare, din moment ce avem aceste prevederi la poliţist. Aceste prevederi trebuie să fie corelate cu cele de la poliţia de frontieră. Este normal.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Procedura corectă era următoarea. Să se supună votului amendamentul admis, să fie adoptat sau respins.

Ceea ce se propune aici este modificarea textului admis în comisie, ceea ce este în mod evident neregulamentar. Nu putem admite o astfel de procedură, pentru că nu este prevăzută de Regulament.

Procedura corectă este, doamnă preşedinte de şedinţă, să supuneţi votului amendamentul admis. El, dacă este votat de colegii parlamentari, trece în forma respectivă, nu în altă formă, şi, ca atare, este admis. Dacă nu, se retrimite raportul la comisie, pentru că acestea nu sunt amendamente de corelare tehnico-legislativă, care, apropo, nici nu se supun votului, ci doar se prezintă.

Ca atare, ceea ce s-a întâmplat până acum - la primele propuneri a fost corect, restul a depăşit limita Regulamentului.

De aceea, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru rectificarea raportului. Altfel, este neregulamentar şi adăugaţi încă un motiv de a sesiza Curtea Constituţională.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Liderii de grup, îi rog să se apropie la prezidiu.

Dar nu înainte de a prelungi şi programul de lucru.

Vă rog, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor la punctul 11 al ordinii de zi - PL-x 395/2017 - Proiectul de Lege pentru modificarea art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Prelungirea programului de lucru. Vot, vă rog.

Aprobată, cu 98 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă.

Rog liderii de grup să se apropie. Şi domnul Iordache, vă rog frumos, veniţi. (Discuţii la prezidiu.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului propunerea ca PL-x 254/2019, poziţia 6 de pe ordinea de zi, să fie retrimis pentru 10 minute la comisie şi acceptul Camerei Deputaţilor pentru Comisia juridică şi Comisia pentru apărare de a lucra în paralel cu plenul. Cât? (Vociferări.) Dar nu mai avem plen!

Voci din sală:

Săptămâna viitoare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bine. 15 minute!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Da, vă solicităm reîntoarcerea la comisie şi vot săptămâna viitoare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Vot pentru propunerea doamnei Turcan.

154 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Mergem mai departe.

Punctul 7, Proiectul de Lege pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 125/2019.

Avem trei amendamente admise şi unul respins.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule preşedinte Solomon, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu un nou alineat, alin. (4), prin care se propune ca Guvernul să stabilească, prin hotărâre, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, zilele de muncă pentru care se acordă zile libere, care preced şi care succed sărbătorile legale, respectiv zilele în care se recuperează acestea.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 11 martie 2019.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

În primul rând mulţumesc Comisiilor pentru muncă din Senat şi din Camera Deputaţilor pentru amendamentele propuse. Mulţumesc colegilor pentru susţinere.

Astăzi, Guvernul, prin hotărâri de Guvern succesive în cursul anului, stabileşte zilele nelucrătoare care succed sau preced zilele de sărbătoare, cel mult cu o săptămână, cu două săptămâni înainte să se întâmple acest lucru şi, la fel, şi ziua în care aceste ore se recuperează.

De acum încolo, dacă votăm această modificare legislativă în plen, Guvernul o să stabilească până în 15 ianuarie, cel târziu, pentru un an întreg zilele acestea nelucrătoare, astfel aducând predictibilitate şi în mediul de afaceri, predictibilitate şi în planificarea programului familial, predictibilitate şi în administraţia publică locală şi naţională.

Eu vă mulţumesc pentru susţinere.

Grupul parlamentar al UDMR a iniţiat şi o să susţină această modificare legislativă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale apreciază iniţiativa; vom vota în favoarea ei. Credem că, într-adevăr, e nevoie de această predictibilitate.

Personal, însă, opinez că ar fi fost mai bine dacă decizia ar fi fost luată de Guvern în anul anterior, adică, să zicem, 15 decembrie pentru anul următor; ar fi fost şi mai bine, din varii motive de organizare.

Vreau să vă spun, cu titlu de informaţie, că Parlamentul European stabileşte în iulie a anului în curs săptămânile de plen pentru anul următor, această predictibilitate sporită dând posibilitate membrilor Parlamentului European să-şi stabilească agenda mult mai bine pentru anul următor.

Deci cred că şi în această situaţie legea e bună, e un pas înainte, dar poate totuşi ar fi util ca decizia să se ia la finele anului precedent pentru anul care urmează.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Vass Levente, doriţi?

Domnul Vass Levente:

Sunt de acord cu antevorbitorul. Mulţumesc pentru susţinere.

Propunerea legislativă nu stabileşte că în data de 15 ianuarie. "Până în data de 15 ianuarie". Deci dacă Guvernul doreşte acest lucru, foarte uşor, chiar din septembrie, poate să reglementeze acest lucru pentru anul 2020, astfel dând şi posibilitatea celor care printează tot felul de calendare să ştie exact care sunt acele zile care trebuie introduse. E un lucru foarte important, mai ales când mă gândesc că un om de afaceri din străinătate trebuie să-şi programeze din timp când vine, când are de discutat cu autorităţile locale şi naţionale şi de aceea chiar e bine-venită propunerea. Să propunem împreună ca Guvernul să aprobe acest calendar în cursul lunii septembrie.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

Punctul 8, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite; PL-x 10/2019.

28 de amendamente admise.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Iniţiativa are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 28 sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 9, reexaminarea Legii privind sistemul public de pensii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 138 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 14 mai 2019; PL-x 725/2018/2019; caracter organic; procedură de urgenţă şi 216 amendamente admise.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului domnul preşedinte Solomon şi apoi Guvernul, domnul ministru.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea adoptată de Parlament în data de 19 decembrie 2019 are ca obiect de reglementare adoptarea unui nou act normativ în domeniul sistemului public de pensii, care îşi propune eliminarea din sistemul de pensii din România a inechităţilor dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri, cât şi pentru fiecare tip de gen, precum şi dintre categorii de persoane care au desfăşurat activitatea în aceleaşi condiţii de muncă şi cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării.

La data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a legii.

Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate. Prin Decizia nr. 138 din 13 martie 2019 a constatat că prevederile art. 25 alin. (1) şi ale art. 63 lit. a) şi b) sunt neconstituţionale.

În urma reexaminării, legea a fost respinsă de către Senat, în şedinţa din 19 iunie 2019.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma reexaminării legii, membrii comisiilor pentru muncă şi juridică propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente, redate în anexa care face parte din prezentul raport.

Şi dacă-mi permiteţi să fac o corectură pe care am observat-o acum?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Legea pensiilor a fost adoptată în 19 decembrie 2018, nu cum eronat apare în raport, 2019.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Am reţinut.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Timp de dezbateri: 5 minute dezbateri generale, 5 minute pe amendamente.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La dezbaterea pe articole 5 minute aţi spus.

Supun votului dumneavoastră propunerea preşedintelui de comisie: 5 minute dezbateri.

Vot, vă rog.

Aprobată cu 92 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă.

La dezbateri generale, doamna Lia Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Suntem în postura să revotăm cea mai importantă lege din această legislatură, Legea pensiilor, cea mai importantă pentru că nu priveşte doar pensionarii, ci până la urmă priveşte toată populaţia României, pe toţi cei care sunt la ora actuală angajaţi şi vor deveni la rândul lor pensionari.

Dumneavoastră ştiţi foarte bine ce prevede această lege a pensiilor şi cât este de importantă. În primul rând că reduce toate inechităţile sau mai bine zis elimină toate inechităţile din sistem. Este vorba de inechităţile între femei şi bărbaţi, aşa cum, din păcate, se întâmplă acum, pe actuala legislaţie. Este vorba de inechităţile între persoane de acelaşi sex dar care au ieşit în ani diferiţi la pensie. Este vorba, de asemenea, de introducerea masteratului şi doctoratului, ca şi perioade contributive. Se creează condiţii mai avantajoase pentru mamele cu mai mulţi copii, se schimbă formula de calcul, se iau şi acordul global şi alte drepturi de natură salarială în calcul la pensie şi apare un ajutor în plus pentru soţul supravieţuitor.

Ce se modifică, la cererea Curţii Constituţionale?

Insist să spun că această Curte Constituţională a declarat legea constituţională în ansamblul său. Este vorba doar de cererea de clarificare la trei paragrafe din cele 183 de articole, cât are Legea pensiilor. Se cere, aşadar, să fie mai bine explicate.

La ce se referă aceste paragrafe? Este vorba de pensiile de invaliditate, care vor rămâne ca în actuala legislaţie, deşi din punctul de vedere al iniţiatorului, atunci când s-a lucrat această lege a pensiilor, era bine ca cei care beneficiază de pensii de invaliditate să intre într-o altă formulă de legislaţie, mai precis în cea din domeniul social, pentru că, aşa cum se cere în decizia Curţii, o persoană care a lucrat o zi, o lună sau şapte ani este în situaţia de a primi pensie de invaliditate. Dar, pentru că aşa a fost decizia Curţii, aşa rămâne în această lege.

Al doilea lucru care se cere, ca şi modificare, de către Curtea Constituţională, sau de explicare, este o definiţie mai riguroasă în ceea ce priveşte contribuabilul.

Ei, bine, vreau să vă spun că după ce am făcut transferul contribuţiilor şi s-a modificat Codul fiscal nu am avut situaţia în care vreun angajator din România să nu fi înţeles ceea ce venim să clarificăm şi în această lege - deci se aplică deja aceste lucruri - şi anume că salariatul datorează contribuţia la bugetul asigurărilor, dar cel care o plăteşte efectiv, care o varsă în bugetul asigurărilor sociale este angajatorul. Practic aceste lucruri s-au modificat faţă de varianta iniţială.

Din punctul meu de vedere nici nu trebuia neapărat să fie aceste clarificări, adică nu erau esenţiale, nu făceau în niciun caz inaplicabile legea, dar pentru că aşa a fost decizia Curţii Constituţionale suntem astăzi în situaţia în care să votăm din nou Legea pensiilor.

De asemenea, aş vrea să mai fac nişte precizări, pentru că tot s-a discutat în ultima perioadă despre faptul că nu ar exista bani pentru aplicarea acestei legi.

Aş vrea să pornim de la nişte calcule foarte simple, şi anume că în doi ani de guvernare PSD-ALDE, din 2017 până acum, vorbim despre venituri în plus în PIB de 266 de miliarde.

Şi, dacă comparăm cu faptul că în alţi şapte ani de guvernare, pe Guvernele Boc, Ponta şi Cioloş s-au strâns doar 234 de miliarde venituri în plus la PIB, o să înţelegem că fiind venituri mai mari la bugetul de stat aceste venituri trebuie să se regăsească şi în veniturile populaţiei. Cred că este lucrul pe care îl promitem de fiecare dată noi, politicienii...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

... şi în foarte puţine cazuri ne ţinem de cuvânt.

Vă mulţumesc.

Am încheiat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Schelean.

Vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă spun că nici cu ocazia reexaminării acestui proiect de lege, după decizia Curţii Constituţionale, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o soluţie legislativă care să garanteze în mod real respectarea dreptului la pensie şi a dreptului la proprietate privată.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea pensiilor, întrucât formula folosită pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclară şi permite arbitrariul.

Astfel, obţinerea pensiei este raportată la contribuţia datorată de angajat şi plătită de angajator.

În cazul în care, de exemplu, angajatorul nu plăteşte efectiv contribuţia datorată de către angajatul său, atunci dreptul la pensie al persoanei respective este afectat, beneficiind de o pensie mai mică.

În Legea pensiilor nu trebuia să existe sintagma "plătită de angajator", întrucât este responsabilitatea statului de a se asigura că toţi operatorii economici respectă legea şi achită toate datoriile, obligaţiile fiscale prevăzute de Codul fiscal.

Practic, este o formă prin care statul încearcă să nu-şi asume o responsabilitate faţă de cetăţean, aceea de a garanta dreptul la pensie şi dreptul la proprietate privată.

Legea pensiilor pune angajatul în situaţia de a fi privat de dreptul său la pensie şi de contribuţiile la Pilonul II de pensii.

Nu are nicio vină cetăţeanul care munceşte că o parte din munca sa, adică contribuţiile, nu este direcţionată acolo unde ar fi fost obligatoriu să fie direcţionată potrivit legii, la fondul de pensii.

În plus, aş vrea să vă spun că această Lege a pensiilor încalcă şi o altă decizie a Curţii Constituţionale.

În anul 2018, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 387, a statuat faptul că sintagma "condiţii de vârstă standard" este constituţională în măsura în care nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Am avut la acel moment un proiect de lege prin care am încercat să corectez această problemă din actuala Lege nr. 263/2010, respinsă şi în Senat şi ulterior şi în Camera Deputaţilor, cu precizarea că, pe de o parte, acest nou proiect va ţine cont de decizia Curţii Constituţionale, iar, pe de altă parte, că există anumite reglementări specifice, în legi speciale, care permit extinderea acestei perioade pentru femei, pentru anumite categorii socio-profesionale.

Vă rog să verificaţi art. 48 alin. (1) din legea pe care o dezbatem astăzi şi veţi vedea că dispoziţiile Curţii Constituţionale nu au fost transpuse în acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi cetăţeni români,

Această Lege a pensiilor este o farsă. Să-ţi propui creşterea punctului de pensie cu 40% cu doar trei luni înaintea alegerilor parlamentare din 2020 este o folosire în scopuri evident politice a fondului de pensii. Pretindeţi că aceasta era în Programul de guvernare, deşi nu era în forma aceasta, ştiţi, în cartea aceea colorată cu poveşti dar, chiar dacă ar fi fost, nu face altceva decât să denote premeditare de utilizare în scopuri politice.

Bani oricum nu există şi asta pentru că, doamnă Lia Olguţa Vasilescu, chiar în expunerea de motive se arată că această lege doar în anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde de lei, bani pe care nu i-aţi prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale.

În plus, să folosiţi încă o dată fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensionari este cumplit imoral.

Nu poţi pretinde că reformezi sistemul de pensii, dar să păstrezi pensiile speciale.

Domnule deputat şi ministru Budăi, ieri, în şedinţa de Guvern nu doar că aţi lăsat pensii speciale trecute în Ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ pentru aleşii locali, dar să ştiţi că în acest proiect, deşi noi, cei de la USR, am propus abrogarea pensiilor speciale, inclusiv ale parlamentarilor - şi aici o includ şi pe doamna Lia Olguţa Vasilescu, deputat şi mereu ministru - Coaliţia majoritară PSD-ALDE a respins acest amendament. Aşa cum spunea domnul Iordache, probabil că aveţi această concepţie cum că pensiile speciale sunt bune, trebuie să rămână şi trebuie extinse.

Noi considerăm asta a fi profund imoral!

Acum 30 de ani ţara aceasta a mai fost condusă de nişte politicieni care, în disperare de cauză, şi-au propus şi au anunţat că vor creşte pensia minimă cu 12,5%. Povestea atunci s-a sfârşit prost, pentru că alţii erau cei care deţineau parola la Târgovişte.

Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale! (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Csép Éva.

Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iarăşi ne aflăm în faţa Legii pensiilor. O lege prea mult aşteptată de către cetăţeni, deoarece am ajuns ca chiar în ultimii 30 de ani să mai modificăm câte ceva. Până la urmă am ajuns la faza în care nu mai ştiau cei care aplică cum să aplice aceste reglementări.

Totuşi, ţin să vă atrag atenţia dumneavoastră asupra faptului că articolul despre care discutăm astăzi, care a fost reexaminat, la cererea Curţii Constituţionale, era o modificare, un amendament depus de către UDMR şi care viza în special persoanele cu dizabilităţi şi pensia de invaliditate.

Acel amendament a fost supus votului dumneavoastră şi tot dumneavoastră aţi fost cei care aţi respins acest amendament.

Şi iată că istoria se repetă! Ne aflăm în faţa dumneavoastră tot cu aceste modificări despre care v-am spus din primul moment că nu vor putea trece. Nu se poate face economie în ţara aceasta pe spinarea nevoiaşilor, pe spinarea acelor persoane care sunt cu dizabilităţi, acele persoane care au pierdut parţial sau total capacitatea de muncă. Nu se pot face economii! Deci şi ei au dreptul de a beneficia de o pensie de invaliditate. Da! Şi mai punem întrebarea ce fac comisiile care evaluează stadiul medical al acestor persoane. Ele sunt cele care trebuie să-şi facă treaba şi să facă verificările, organele care sunt competente.

Deci cred că, cu aceste modificări, totuşi avem o lege care este aşteptată şi UDMR va sprijini în continuare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Marius Paşcan.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Partidul Mişcarea Populară afirmă răspicat: până acum, cei de la PSD şi ceilalţi care compun guvernarea au reuşit să creeze, prin inechităţi grave în sistemul salarial, în sistemul de pensii, au creat această categorie nouă de privilegiaţi pe care au tot adăugit-o cu pensiile speciale, ignorând deliberat, cu bună ştiinţă, principiul contributivităţii şi iată, astăzi, din nou, avem un proiect legislativ privitor la pensii, iar creşterea punctului de pensie şi a pensiilor, în general, trebuia să se petreacă, aşa cum a promis PSD în Programul de guvernare, încă din luna ianuarie. Or, vedeţi că nu este aşa!

Pe de altă parte, eu cred că aţi creat grave dezechilibre în sistemul salarial, un simulacru de mărire a salariilor la profesori, aţi promis mari proiecte de infrastructură, implicit legate de autostrăzi. Astăzi noi ar trebui să avem în lucru cei 180 de kilometri de autostradă pe care i-aţi promis la nivel naţional. Ar fi trebuit să înceapă lucrările la autostrada pe care am promovat-o noi, prin lege, Târgu Mureş - Iaşi. Nu se întâmplă nimic din toate acestea!

Deci sunt grave aceste populisme, această demagogie cu care defilaţi triumfalist la nivel naţional! (Vociferări.)

Atenţie, nu vă pripiţi!

Partidul Mişcarea Populară este de acord cu creşterea salariilor, cu creşterea pensiilor, este de acord ca românii să trăiască mai bine, să aibă venituri, să prospere, dar toate acestea să se întâmple într-un temei realist, într-un temei legat de venituri, şi nu de împrumuturi, pentru că astăzi România se împrumută cu 4,7 milioane de lei pe oră. Deci sunt împrumuturi nesustenabile, la fel ca şi aceste creşteri.

Cu toate acestea, Partidul Mişcarea Populară transmite un semnal politic la nivel naţional, în sensul că noi susţinem acest proiect de lege.

Şi sperăm ca românii să aibă parte într-adevăr de aceste creşteri, şi nu de inflaţie, şi nu de devalorizarea leului, şi nu de venituri în mod real mai puţine, în ce priveşte propriul buzunar.

Aşadar, vom susţine acest proiect de lege, cu aceste precizări absolut necesare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Drept la replică, doamna Lia Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Am înţeles. Nu e bine că dăm bani de pensii şi de salarii, că e populism. Nu e bine că vrem ca cei care au pensii de invaliditate să treacă într-o legislaţie specială, unde să primească o sumă fixă, mai mare decât ce le revine lor pe contributivitate.

Dar în ceea ce priveşte partea de pensii speciale cred că sunt importante nişte precizări. Şi anume:

Suntem singurul Guvern care a plafonat pensiile speciale încă din iunie 2017. Şi asta ne-a costat la vot.

În acelaşi timp, ne dorim ca prin această lege să ajungem cu pensiile publice pensiile speciale.

Şi vă rog frumos să vă uitaţi pe simulări. Şi o să vedeţi acolo că un profesor universitar va ajunge cu o pensie de 8.000 de lei. Atenţie, raportat la salariul pe care îl avea în 2017, nu la salariile pe care le au acum în plată!

Un doctor, la fel, ajunge cu o pensie de 5.000 de lei. Raportat, din nou, la salariile pe care le aveau în 2017, nu la megasalariile pe care le au acum în plată.

Asta, ca să ştim despre ce vorbim.

În ceea ce priveşte sistemul acesta de pensii, noi credem că în 3 ani de zile el se va aşeza, la modul în care va fi mai avantajos să mergi pe această lege a contributivităţii, decât să rămână în vigoare legile speciale de pensii.

Şi asta va înţelege toată lumea. Dacă citiţi legea şi vedeţi simulările care s-au făcut la Casa Naţională de Pensii veţi înţelege.

Şi mai vreau să spun un lucru. Despre Legea USR-ului. Ni se tot spune că există o lege a USR-ului care vrea să taie pensiile speciale.

Greşit! Este o mare minciună. M-am uitat şi eu, şi domnul Buican, pe care nu puteţi să-l suspectaţi, pentru că este din opoziţie, este de la PNL, pe această lege a dumneavoastră.

În primul rând că tratează diferit pensiile speciale. De unele se leagă, de altele nu, că acolo e mai complicat, aşa, şi e mai bine să nu.

În al doilea rând, vreau să vă spun că dumneavoastră mergeţi pe principiul: "Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic!". De ce? Pentru că acum în legile speciale de pensii se prevede un lucru - că se iese cu o pensie de 85% din ultimele salarii, deci din ultimele luni.

Ce spune legea dumneavoastră? Că se iese cu 85% din ultimul salariu, ceea ce e chiar mai avantajos, dragii mei.

Ipocrizia ucide! (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe...

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Domnule, nu v-a invocat numele, nu v-a ofensat, n-a făcut nicio afirmaţie ofensatoare. (Vociferări.)

Domnule Seidler, nu există a doua intervenţie, este procedură de urgenţă, avem câte un reprezentant de fiecare grup. (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Merg mai departe. Nu v-a ofensat sub nicio formă.

Vă rog frumos să fiţi... (Vociferări.)

Bun.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 100. Sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 101 la 216. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Legea merge la votul final.

Punctul 12, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 395/2017; avem 3 amendamente admise.

Avem iniţiatori care doresc să susţină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează ca cei care efectuează sponsorizări sau acte de mecenat, precum şi cei care acordă burse private să scadă din impozitul pe profit datorat suma aferentă cotei de 0,75% din cifra de afaceri.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Claudiu Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Cred că pot să vin la această tribună şi să vă spun că acest proiect de lege este chiar unul foarte bun.

Şi aş vrea să vă spun ce face acest proiect de lege. Practic, acum, companiile care vor să sponsorizeze ONG-uri pot să o facă, în limita a 0,5% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit. Proiectul acesta de lege iniţial voia să mute la 1% deductibilitatea, ministerul nu a fost neapărat de acord, am zis 0,75%. Deci este totuşi un plus. Practic, bani care se duc în taxe şi impozite pot fi direcţionaţi mai bine de către agenţi privaţi care fac acei bani, către ONG-uri de utilitate publică sau altele şi să ajute diverse activităţi.

Aş vrea să mulţumesc domnului Matei Călin, care a propus împreună cu mine acest amendament şi l-a susţinut în comisie, şi Grupului... inclusiv Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi tuturor grupurilor parlamentare care l-au susţinut.

Este în sfârşit o lege bună.

Dacă mai avem legi de genul acesta poate creşte mai mult credibilitatea Parlamentului, în acele sondaje în care, din păcate, suntem codaşi.

Dar, în sfârşit, putem spune că am scos o lege bună pentru România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

Înainte de a se pregăti pentru citirea raportului, care este ultimul punct al ordinii de zi, daţi-mi voie...

Domnule Ponta, doreaţi să faceţi un anunţ, vă rog frumos.

Vine la PSD, aşa a spus, se întoarce.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ştiu că toată lumea îşi doreşte să fac un anunţ că trec la alt grup, dar nu era chiar acum.

Voiam doar să vă anunţ... conducerea... (Aplauze.)

Vreau doar să vă anunţ că, prin plecarea domnului Mihai Tudose, trebuie să facem nişte schimbări în conducerea Grupului PRO Europa.

Vicelideri vor fi, alături de Daniel Constantin - căruia îi spun la mulţi ani şi îi urez toate cele bune - (Aplauze.), domnul deputat Ion Mocioalcă, doamna deputat Gabriela Podaşcă şi secretar - domnul Alin Văcaru.

Vă mulţumesc...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

... pentru amabilitatea dumneavoastră.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Raportul privind... este ultimul punct de pe ordinea de zi.

10. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2018.

Vă rog.

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vă prezint foarte succint câteva din datele şi informaţiile referitoare la activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în perioada 1 iulie - 31 decembrie a anului 2018, aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Informaţii detaliate veţi găsi în textul pe care îl aveţi la dispoziţie.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 49 de şedinţe în plen, precum şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză, conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Membrii comisiei, în calitatea lor de deputaţi, au asigurat săptămânal o zi de audienţă, de regulă în ziua de luni.

Comisiei i s-au adresat în al doilea semestru al anului 2018 un număr total de 263 de petiţii, formulate de persoane fizice şi persoane juridice sau organizaţii nonguvernamentale, în numele propriilor membri, aşa cum prevăd textele constituţionale şi legale.

Cele mai multe sesizări au venit din partea persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, reclamând fie pretinse erori judiciare, fie condiţiile de detenţie şi relele tratamente aplicate persoanelor aflate în detenţie.

Cei mai mulţi petenţi solicită insistent transferarea la penitenciare aflate în apropierea localităţilor de domiciliu ale familiilor. Aceste din urmă petiţii au fost soluţionate favorabil de instituţia publică competentă căreia ne-am adresat - Administraţia Naţională a Penitenciarelor - pentru 30% dintre petenţi.

În comparaţie cu perioada anterioară de raportare, colaborarea comisiei noastre cu instituţiile statului, în vederea soluţionării petiţiilor persoanelor aflate în custodia penitenciarelor, s-a îmbunătăţit, în sensul reducerii timpului de răspuns şi al diminuării zilelor de întârziere de la data înaintării adresei de sesizare a instituţiei de profil.

Pe locul doi ca pondere în totalul petiţiilor se situează petiţiile care reclamă pretinse abuzuri, erori, neglijenţe din domeniul justiţiei.

În raporturile cu puterea judecătorească, comisia a urmărit constant respectarea prevederilor constituţionale care consacră separaţia puterilor în statul de drept. Principalele aspecte invocate în memoriile petenţilor vizează abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi, procurori şi judecători sau condamnări netemeinice dispuse de către instanţele de judecată.

Date fiind plângerile petenţilor şi prevederile legale în materie, majoritatea petiţiilor privind domeniul justiţiei au fost transmise pentru competentă analiză şi soluţionare Consiliului Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară.

Răspunsurile Inspecţiei Judiciare se referă sistematic la neconstatarea unor abateri disciplinare ale magistraţilor, petiţiile fiind clasate.

Pe locul trei în perioada de referinţă, ca număr al petiţiilor care se referă la anumite domenii, se clasează petiţiile cu tematică socială. Cele mai multe memorii reclamă modul în care s-a stabilit ori s-a recalculat pensiile petenţilor, precum şi întârzierile mari în soluţionarea contestaţiilor.

De asemenea, petenţii sesizează respingerea de către casele teritoriale de pensii a cererilor lor ca sporurile şi alte venituri salariale nepermanente să fie valorificate în cuantumul pensiei. În pofida eforturilor de publicitare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cetăţenii par să nu accepte ca fiind etică formula actuală de calcul al pensiilor şi insistă ca toate veniturile salariale obţinute în timpul activităţii lor, şi pentru care au achitat contribuţii sau impozit, după caz, să fie luate în considerare la stabilirea pensiilor.

Comisia a remarcat în perioada de referinţă şi menţinerea nemulţumirii referitoare la accesul la locuinţe sociale. Veţi regăsi exemplificări în textul extins al raportului.

Comisia recomandă din nou Guvernului României efectuarea unei analize comprehensive a situaţiei actualului stoc de locuinţe sociale, a criteriilor de ocupare a acestora şi a adecvării acestor criterii la obiectivele asumate anterior, de combatere a marginalizării sociale şi de reducere a sărăciei, în vederea unei revizuiri de fond a legislaţiei în domeniu.

Comisia consideră că accesul la locuinţe sociale al categoriilor de beneficiari prevăzute de lege nu mai poate fi soluţionat satisfăcător cu actualele norme legale aplicabile. Recomandăm ca, după o analiză cuprinzătoare a situaţiei prezente, să se promoveze şi să se adopte de Guvern un program naţional complex vizând accesul la locuinţa socială, adaptat situaţiei sociale şi economice actuale a populaţiei, şi care să fie corect dimensionat, mai ales din perspectiva resurselor aflate la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale.

Ca o concluzie a unora dintre aspectele aflate în atenţia comisiei în perioada de referinţă, observăm că necunoaşterea normelor legale în vigoare - europene, naţionale şi locale - de către unii cetăţeni, referitoare la drepturile şi obligaţiile legale care le revin, creează situaţii tensionate între aceştia şi autorităţile publice, locale sau centrale şi frustrări. Comunicarea accesibilă, de către instituţiile publice, a condiţiilor de acces la drepturi şi a modificărilor survenite în legislaţie sau metodologii, de o manieră comprehensivă şi sistematică, încă nu s-a realizat. Adoptarea unui program naţional în acest sens, urmând bunele practici şi ghidurile aferente din alte state membre ale Uniunii Europene, ar fi necesar să fie avut în vedere de Guvernul României. Este evident că simpla publicare a normelor legale, fără explicaţii şi exemplificări, nu este suficientă.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr de 34 de petiţii la care nu s-a primit răspuns în termenul legal. Dintre acestea, mai sunt pe rol 11 petiţii, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea lor.

Mulţumesc domnului Leoreanu pentru că ne-a dat şi ne-a creat posibilitatea să prezentăm acest raport. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Închidem aici sesiunea de dezbateri.

Vot final, în 10 minute, la 12...

Este 12,15. La 12,25 - vot final.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog, pregătiţi cartelele de vot, pentru votul de control şi verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

236 deputaţi, prezenţi. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, sunt probleme?

Începem.

Proiecte de hotărâri.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 27/2019.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru, adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 43/2014 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; PL-x 184/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

219 voturi pentru, 43 de voturi contra, 3 abţineri. Adoptat.

Propunerea legislativă... (Discuţii în sală.)

Vreţi să facem o pauză?

3. Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003; Pl-x 164/2019; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, două abţineri. Adoptată.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; PL-x 84/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 18 abţineri. Adoptat.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnule Roman, vă rog, scuzaţi-mă, explicarea votului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt unul dintre iniţiatori, alături de colegi de la alte partide politice.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care au votat pentru acest proiect de lege care introduce definirea aşezărilor informale, acele entităţi de câte trei gospodării pentru categoriile vulnerabile.

De azi înainte primarii vor avea şi posibilitatea de a le introduce în legalitate şi de a putea să le asigure acestor categorii vulnerabile acces la apă, canal, branşamente şi tot ceea ce înseamnă racorduri necesare într-o Românie membră a Uniunii Europene.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227...

(Domnul deputat Szabó Ödön solicită să ia cuvântul.)

A, scuzaţi-mă!

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne-am abţinut la acest proiect legislativ. Nu pentru că nu ar fi o chestiune care ar trebui reglementată, dar ar trebui reglementată pentru spaţiul public şi proprietatea publică.

Dacă o aşezare informală se realizează pe oricare dintre terenurile dumneavoastră, în momentul de faţă, această iniţiativă legislativă va face ca acel teren să fie practic posibil de expropriat, fără o decizie de expropriere. Faptic, veţi pierde proprietatea terenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Manole, vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună ziua!

Sunt unul dintre iniţiatorii acestui proiect. Despre acest proiect n-o să spun lucruri tehnice. O să spun că în primul rând a fost rezultatul unui proces de consultare cu organizaţii neguvernamentale, cu administraţia publică locală, cu ministerele relevante şi cu toate grupurile politice din Parlament. Unii au susţinut, alţii, mai puţin. Dar vreau să subliniez foarte mult această parte de consens.

Şi cred că este nevoie ca pe anumite subiecte, indiferent cine le generează, să votăm împreună şi să avem consens, pentru a rezolva problemele fundamentale ale acestei societăţi.

Vreau să le mulţumesc în mod special colegilor din Comisia pentru administraţie, domnului vicepreşedinte Călin şi domnului preşedinte Roman.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol; PL-x 81/2019; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

În unanimitate, 278 de voturi. Adoptat.

6. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România; Pl-x 582/2015; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

276 de voturi pentru şi două abţineri. Adoptată.

Domnule Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc în primul rând dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, mulţumesc colegilor mei din Comisia pentru cultură, cu toate că acestei instituţii, iată, i-au trebuit 30 de ani până să ia această decizie.

Dragi colegi, România a fost ultima ţară din blocul ex-sovietic care a trecut la democraţie, iar acest lucru s-a făcut într-o manieră violentă.

Se pare, dragi colegi, că sunt unii colegi de-ai noştri care, în pofida vârstei lor, regretă timpurile apuse în 1989.

România a trăit cel mai crunt regim totalitar dintre toate ţările foste comuniste.

În România, oamenii care aveau altă credinţă politică, alt crez politic, sfârşeau în închisorile comuniste. 800.000 de oameni au fost ucişi şi 3 milioane au avut de suferit în cele 44 de penitenciare şi în cele 72 de lagăre de muncă silnică.

Dragi colegi, vă mulţumesc încă o dată, spunându-vă că cei care uită trecutul sunt condamnaţi să-l retrăiască. (Rumoare.)

Vă mulţumesc şi vă felicit pentru acest vot!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bulai Iulian.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Nimeni nu are niciun dubiu că nu am avea nevoie de acest muzeu. Avem nevoie de un muzeu care să trateze ororile comunismului, la 30 de ani după ce noi am trecut în democraţie.

Doi ani şi jumătate de experienţă în Comisia pentru cultură îmi arată că Parlamentul, în ciuda multor iniţiative de a crea muzee de tot felul, mai multe muzee ale comunismului, nu poate să creeze instituţii, dacă Guvernul nu-şi asumă acest lucru.

Noi, cei de la USR, am votat pentru, deoarece este nevoie să dăm un semnal de alarmă că măcar acum, la 30 de ani, avem nevoie de acest muzeu.

Dar această lege este fix zero, dacă Guvernul nu şi-o asumă în deplinătatea ei.

Şi o să vă spun un lucru. În România, în ultimii 30 de ani, cele mai importante iniţiative care tratează din punct de vedere muzeal comunismul sunt private. Vorbim despre iniţiativa Academiei Civice - Memorialul de la Sighet. Vorbim despre Casa "Iuliu Maniu" - cinste părintelui Cristian Borz, care o renovează! Vorbim despre penitenciarul de la Piteşti - felicitări Mariei, care a investit acolo bani! Vorbim despre iniţiativa de la Botoşani, pentru Muzeul Vieţii Cotidiene din Comunism. Vorbim despre iniţiativa mea şi a prietenilor mei, unde facem un muzeu al comunismului, la Tămăşeni, în judeţul Neamţ.

Dacă - şi aici mă adresez majorităţii PSD-ALDE - dacă aţi fi vrut într-adevăr să luaţi distanţă faţă de comunism şi faţă de ororile acestui regim, nu mai târziu de ieri, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, nu aţi fi votat pentru revenirea Rusiei în cadrul acestei organizaţii...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vorbim despre explicarea votului...

Domnul Iulian Bulai:

... foarte importante...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... vă rog frumos.

Domnul Iulian Bulai:

... fără să susţineţi repercusiuni pentru agresiunea teritorială faţă de vecinii noştri.

Haideţi să ne comportăm consecvent, şi acasă şi în străinătate!

Haideţi să condamnăm împreună aceste lucruri, asumându-şi Guvernul această iniţiativă, nu doar Parlamentul, votând nişte legi goale! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dohotaru Adrian-Octavian, de la neafiliaţi.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Am votat şi eu pentru acest proiect legislativ.

Una dintre părerile mele este de istoric. Am făcut cercetare, inclusiv la Academia Română, la un institut de istorie, şi am scos o istorie a stângii, de la 1835 până la 1921, la înfiinţarea Partidului Comunist, pentru a arăta că există o istorie de 8 decenii a stângii nonautoritare care continuă în perioada interbelică.

De aceea, este foarte important să vorbim nu doar despre un muzeu al ororilor comuniste, dar şi despre un muzeu al ororilor capitalismului de tip neo-liberal sau karaoke capitalism, care s-a instaurat în România după '89.

De ce este foarte important să cunoaştem mai bine comunismul? Pentru că vedeam şi săptămâna trecută, la moţiune, cât de stupid era folosit cuvântul "comunism", de ambele tabere. Pe de o parte, era tabăra ALDE-PSD, care vorbea despre comunişti mai ales după...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos...

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

... unele afirmaţii nefericite ale doamnei Bogdan...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... faceţi referire la proiectul de lege. Dacă nu, vă tai cuvântul.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

... ceilalţi vorbeau din nou despre comunism.

De aceea, nu vă mai folosiţi de comunism pentru a nu trata inegalităţile existente acum, pentru a nu mai trata inexistenţa unui stat social. (Vociferări.)

Vă ţin, că aveţi nevoie. Sunteţi analfabet, aveţi nevoie. (Râsete. Vociferări. Rumoare.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat Bacalbaşa, vă rog.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

De la PNL a luat cineva cuvântul, vă rog... (Vociferări.)

A luat cineva, deja, cuvântul.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Doamnelor şi domnilor,

Trăim un moment de imensă făţărnicie. Votăm pentru un muzeu al ororilor comunismului, în condiţiile în care procurorul general, descoperit ca fiind unealta prin care se făceau crime în ultima parte a comunismului, a fost protejat de cel care se numeşte şeful statului, pentru a nu fi demis imediat. Ar trebui să ne pleznească tuturor obrazul de ruşine. (Vociferări.)

Am dreptul să vorbesc în acest moment, pentru că, din 4 bunici, doi mi-au fost omorâţi de comunişti, în Basarabia, amândoi.

Ce aş vrea să spun? Titlul este absolut nefericit. Este un titlu de Walt Disney, care cumva este total inadecvat realităţii îngrozitoare.

Şi încă ceva. Tot aici s-a desfăşurat, sub egida agentului Petrov, un aşa-numit proces de condamnare a comunismului, în care ce s-a încercat? S-a încercat o condamnare a naţional-comunismului care a fost după '64 şi o ştergere completă şi dezvinovăţire a crimelor oribile până în '64.

Eu sunt unul dintre cei mai bătrâni, poate cel mai bătrân din această adunare. Le-am trăit, le ştiu. Sunt şi acum îngrozit de ce se petrecea.

Or, tot ce s-a întâmplat până în '64 - cu profundă ipocrizie, caută să se aştearnă uitarea şi se dă tot în spinarea lui Ceauşescu, care a avut multe greşeli, dar care a fost perioada când s-a trecut de la crime la mici porcării.

Domnilor, să nu fim...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

... iezuiţi!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Vosganian Varujan.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Dacă, de pildă, Holocaustul este o tragedie comună pentru toţi evreii din lume, dacă genocidul armean este o traumă colectivă pentru armenii de pretutindeni, comunismul nu a fost o traumă comună pentru poporul român. Comunismul a avut perdanţii şi câştigătorii lui, a avut călăii şi victimele sale.

Despre comunism, chiar începând cu 1990, când legatarii comunismului au rămas la conducerea ţării - şi trebuie să vă previn că România a fost singura ţară din fostele ţări comuniste, din Europa Centrală şi de Est, în care Partidul Comunist a rămas, sub alte forme, la putere, în 1990 - despre comunism imaginea nu a fost niciodată clară, a fost tot timpul ambiguă.

S-a încercat cu tot dinadinsul ca eroii comunismului să nu intre în spaţiul public - şi aici mă refer şi la Elisabeta Rizea, căreia i s-a refuzat un monument în Capitală, la fraţii Paragină, la Cămătaru, la toţi care au luptat şi au murit pentru această cauză.

De pildă, Liviu Babeş, cel care şi-a dat foc pe pârtia de la Poiana Braşov, în 1989, este aproape necunoscut, în comparaţie cu Jan Palach, studentul care şi-a dat foc la Praga, în ianuarie 1969, pentru a protesta împotriva invaziei Armatei Roşii în ţara sa. Jan Palach este un erou. Există un monument chiar în centrul oraşului. Ba chiar există şi un asteroid cu numele lui Jan Palach, pe cerul planetei.

De aceea, eu cred că un astfel de muzeu este important, nu pentru noi, care ne disputăm aici, ci pentru copiii noştri. Pentru că noi n-am fost educaţi să fim liberi - generaţia mea. Noi am crezut că libertatea este un dar, când, de fapt, este o responsabilitate. Şi, preocupându-ne să învăţăm în pripă libertatea, am ignorat să-i învăţăm acest lucru pe copiii noştri. Copiii noştri, care n-au cunoscut comunismul şi ororile lui, sunt mai vulnerabili la năravurile comuniste. Uitaţi-vă că ei sunt expuşi limbajelor fanatizante, mesajelor obsesive, urii, apologiei sistemelor de informaţii abuzive şi abuzurilor împotriva drepturilor omului. Pentru ei trebuie să facem acest muzeu, ca ei să fie educaţi să fie liberi şi ei să fie cu adevărat mântuiţi de această moştenire întunecată pe care ne-a lăsat-o comunismul. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii... (Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Ce spuneţi?

A vorbit. Un singur om de la fiecare grup.

Aţi văzut că am sărit PSD din acelaşi motiv.

A, domnul Pambuccian, scuzaţi-mă.

Domnule Gheorghe, nu vă pot da cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am auzit foarte multe lucruri spuse de la tribuna aceasta, în ultimii 20 de ani. Dar nu credeam că o să vină o vreme în care să aud făcându-se din nou apologia comunismului. Pentru că am trăit vremurile acelea. Şi le-am trăit ca un om normal, nu le-am trăit ca un om privilegiat al sistemului.

Am înţeles, clasa muncitoare a dispărut. A dispărut pur şi simplu. Nu din România, pe tot pământul, pentru că aşa a evoluat tehnologia. Dar a apărut un nou proletariat. Şi am înţeles şi asta. Înţeleg că are nevoie de un vector politic şi acel proletariat. Dar nu pot să accept că acel vector politic să fie acelaşi care a nenorocit o mare parte din planeta aceasta, care a dus-o înapoi, care a oprit oamenii capabili să facă lucruri care să ducă societatea înainte, sau i-a trimis în afara graniţelor, sau i-a oprit de tot.

Nu pot să accept, după ce am trăit primii 30 de ani din viaţă, ideea că pot să-mi trăiesc ultima parte a vieţii din nou într-un asemenea sistem.

Este foarte periculos să repetăm lucrurile. Ele par atrăgătoare şi-i atrag pe cei care nu ştiu nimic despre lumea care a fost atunci. Lor vreau să le spun că oamenii nu sunt egali. Aşa ne-a făcut Dumnezeu, diferiţi.

Diferit nu înseamnă că există o inegalitate ordonată, înseamnă că fiecare este altfel. Şi a încerca să pui un tipar în care să-i înfunzi ca într-un pat al lui Procust, pentru că ambele ideologii care au plecat din nenorocita asta de gândire marxistă - şi comunismul şi fascismul - să nu uităm cum se numea partidul lui Hitler, era Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor. Şi acela era la fel. Erau anumite diferenţe între ideologii, dar era acelaşi lucru, în mare. Ambele au încercat să bage omul într-un acelaşi pat al lui Procust şi tot ce nu încăpea acolo să fie mutilat.

Nu pot să accept...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

... să revenim la o societate care să mutileze oamenii. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 290/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, două voturi contra. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2018 pentru modificarea anexei la Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie; PL-x 547/2018; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 275 de voturi pentru, 5 abţineri, adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice; PL-x 23/2017; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 221 de voturi pentru, un vot contra, 53 de abţineri, adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010; PL-x 243/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, 15 voturi contra şi o abţinere, adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite; PL-x 10/2019; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

171 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, 11 abţineri. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 395/2017; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 281 de voturi pentru şi o abţinere, adoptat.

Legi ordinare. Respingeri.

Explicarea votului, domnul Năsui.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc că aţi votat acest proiect de lege. Este un proiect extrem de benefic tuturor organizaţiilor nonguvernamentale care desfăşoară muncă caritabilă în România, tuturor asociaţiilor şi fundaţiilor din România.

După cum ştim, de multe ori rolul statului în ţara noastră nu este îndeplinit cum trebuie şi de multe ori aceste ONG-uri preiau din acest rol, inclusiv pentru a aduce medicamente care nu se mai găsesc. Auzeam zilele trecute de o doctoriţă care şi-a făcut un ONG pentru a aduce medicamente din afară cu sacoşa, deci în aşa hal de disfuncţional este sistemul. De 30 de ani de la Revoluţie până acum nu s-a construit decât un singur spital public de dimensiuni medii în România, în schimb un ONG privat din donaţii, de asemenea, private, construieşte un spital public de copii bolnavi de cancer.

ONG-urile în România de multe ori au făcut treaba pe care statul a promis că o face, dar nu a făcut-o niciodată.

Tocmai de aceea această lege care permite mărirea sponsorizării, nu foarte mult, de la 0,5 la 0,75% din cifra de afaceri, este un lucru foarte bun pentru România şi vă mulţumesc că aţi votat această lege. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna deputat Bran Ioana. Vă rog.

Doamna Ioana Bran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur să văd că acest proiect are - am putea spune - unanimitate. Am văzut că doar un singur vot a fost abţinere.

Dacă colegul de la USR susţinea şi vorbea despre ONG-uri şi fundaţii, aş vrea să vorbesc şi despre partea de asociaţii sportive, despre cluburi sportive.

Practic, în expunerea de motive se vorbeşte despre mişcare sportivă, despre încurajarea sportului în România şi mă bucur că antreprenorii români vor putea susţine şi sportul românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Legi ordinare. Respingeri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; Pl-x 274/2019; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 272 de voturi pentru, două contra, adoptată.

Legi organice. Adoptări.

Domnule Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Mă bucur că am avut înţelepciunea de a respinge o lege împotriva himerelor. Şi îi sugerez iniţiatorului, dacă vrea să mai iniţieze proiecte împotriva himerelor, are cel puţin două recente. Una dintre ele ar putea fi o lege împotriva numirii la Curtea Constituţională a unor judecători care au semnat anterior protocoale secrete şi ar mai putea fi o lege împotriva numirii în funcţia de avocat al poporului a unor persoane care au ocupat funcţii de conducere în anumite fundaţii.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Pleşoianu.

Vă rog.

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleşoianu:

Ce este foarte interesant la acest proiect este că o bună parte din societatea civilă a reuşit să fie cu adevărat senilă, ca şi o bună parte dintre colegii din partea stângă care au ieşit cu tot felul de declaraţii, spunând, de pildă, că eu încerc să modific legislaţia ONG-urilor, în aşa fel încât, discreţionar, să poată să dispară un ONG, în cazul în care cineva face sesizare, pe motiv că nu-şi respectă scopul iniţial. Au sărit ONG-uri renumite, parlamentari renumiţi şi foarte bine "pregătiţi". Numai că au o problemă şi domnii parlamentari foarte bine "pregătiţi" de la USR şi respectivele ONG-uri. Problema este că respectivul articol nu era deloc schimbat de mine, eu schimbam altceva acolo. Respectivul articol este în vigoare de exact 19 ani, 4 luni şi 27 de zile. ONG-urile habar n-au, respectivele ONG-uri, care este legislaţia în baza căreia funcţionează.

De asemenea, foarte "pregătiţii" parlamentari de la USR habar n-au cum suna legislaţia respectivă.

În rest, mă bucur foarte mult că a fost respins acest proiect legislativ, pentru că nu mi se părea normal să treacă un proiect legislativ care vorbeşte despre ONG-uri declarate în instanţă continuatoare ale unor organizaţii naziste. Nu era în regulă să treacă un astfel de proiect de lege. Era păcat!

Ce îmi doresc foarte mult este să nu mai amânăm respingerea celuilalt proiect de lege pe care l-am conceput împreună cu Şerban Nicolae, cel privind transparentizarea finanţării ONG-urilor şi depolitizarea ONG-urilor de utilitate publică.

Anul trecut era pe lista suplimentară, în sesiunea extraordinară pe care am avut-o în luna iulie. A dispărut de acolo.

Eu zic să rezolvăm şi cu proiectul acesta de lege, ca să ştim o treabă. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Legi organice. Adoptări.

14. Proiectul de Lege privind Statutul poliţiştilor de penitenciare; PL-x 723/2018; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 275 de voturi pentru, adoptat.

Doamnă Birchall Ana, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Vreau să vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră de astăzi, un vot pentru un act normativ atât de aşteptat, dar atât de important, nu numai pentru personalul din sistemul penitenciar, dar şi pentru buna funcţionare a administraţiei naţionale a penitenciarelor.

Vreau să le mulţumesc în mod deosebit colegelor şi colegilor din comisiile de specialitate, sindicatelor şi tuturor celor care au contribuit astăzi la elaborarea şi, prin votul dumneavoastră, şi la finalizarea, prin vot favorabil, a acestui act normativ atât de important, aşa cum am spus, şi împreună astăzi ne-am onorat încă o promisiune făcută lucrătorilor din sistemul penitenciar. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 128/2017; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 86 contra şi 4 abţineri, adoptat.

Domnul Bode Lucian.

Vă rog. Explicarea votului.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Acest act normativ a fost iniţiat în 2016, cu scopul adoptării unor măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Foarte frumos şi necesar, numai că, faţă de forma iniţială, respectiv faţă de forma adoptată de Senat, au apărut câteva amendamente de detaliu, este adevărat, numai că, aşa cum ştiţi, diavolul se ascunde de cele mai multe ori în detalii şi un astfel de detaliu aţi adoptat şi dumneavoastră, din majoritate, astăzi.

Despre ce este vorba? În 2016, Curtea de Conturi a României a efectuat o misiune de audit la Ministerul Transporturilor, misiune în urma căreia a decis recuperarea prejudiciilor determinate de plata compensaţiilor pentru serviciile de transport din cadrul pachetului minim social, în lipsa actelor adiţionale de actualizare pentru anul 2015 a contractelor de servicii publice încheiate cu operatorii de transport feroviar, în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro.

De asemenea, Curtea de Conturi a dispus recuperarea prejudiciului determinat de decontarea nelegală de către Metrorex, pe perioada legală de prescripţie, a cuantumului gratuităţilor acordate pentru călătoria cu metroul unor categorii sociale de beneficiar, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro. Sigur că această hotărâre a fost contestată şi, după ce şi-a urmat parcursul în instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, recuperarea acestui prejudiciu.

Ce aţi făcut dumneavoastră prin acest vot? La art. II aţi spus aşa: "Compensaţia acordată operatorilor de transport feroviar de călători pentru serviciile prestate în anul 2015 se recunoaşte drept cheltuială în situaţiile financiare ale Ministerului Transporturilor".

Cu alte cuvinte, dragi colegi din majoritate, aţi anulat, prin această lege, o hotărâre definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aşa ceva eu nu am mai întâlnit de când sunt în Parlamentul României! Eu cred că mai jos de atât nu se poate coborî!

Acesta este motivul pentru care noi, din Partidul Naţional Liberal, am votat împotriva acestui proiect de lege. De altfel, eu cred că va fi 100% declarat şi neconstituţional.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 289/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, 31 de voturi contra, 13 abţineri. Adoptat.

Domnul deputat Varga Vasile.

Vă rog. Explicarea votului.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum bine ştiţi, există un proiect de infrastructură naţională la Brăila, podul peste Dunăre care face legătura între Brăila şi Tulcea. S-au expropriat 64 de hectare, 400 de proprietăţi şi s-au alocat 10.343 mii lei. Până în prezent, plata despăgubirilor... deşi a trecut un an de zile, niciun agent economic, niciun proprietar privat nu a primit aceşti bani.

Astăzi, am votat... Poate domnul ministru Cuc se interesează şi de situaţia care este la Brăila, că tot a fost pe acest şantier în timpul campaniei. Şi îi atrag atenţia să pună banii la dispoziţia cetăţenilor pentru cele 60 de hectare, întrucât nici de la APIA, prin decretul de expropriere, ei nu mai pot să beneficieze de sumele de bani care ar fi fost alocate.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

17. Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 790 din 5 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1086 din 21 decembrie 2018; PL-x 483/2018/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget propun adoptarea legii cu amendamente.

Vot, vă rog.

În unanimitate, 273 de voturi.

Sunt câteva secunde până îmi apare cine solicită.

Domnul Cupşa Ioan.

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal a votat legea de transpunere a Directivei privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Am făcut-o nu doar pentru că suntem în procedură de infringement, ceea ce ne va costa, am făcut-o pentru că, în sfârşit, dumneavoastră, cei de la putere, aţi înţeles că nu puteţi folosi procedura de transpunere a unei directive pentru a plăti poliţe politice, poliţe de un fel sau altul unor iluzorii oponenţi care s-ar regăsi în societatea civilă, pentru că aţi înţeles într-un final că nu puteţi sufoca ONG-urile, transpunând o directivă europeană. Aceste ONG-uri care, într-un număr de peste 40.000, în România, având drept voluntari sau angajaţi peste 100.000 de cetăţeni români, prestează servicii unui număr foarte mare de cetăţeni români, sunt sute de mii de români, în ultimii ani au depăşit milionul de români cei care au beneficiat de serviciile acestor organizaţii neguvernamentale, servicii pe care statul român fie nu le poate presta, în neputinţa sa, fie prestând servicii alternative care sunt de o calitate mai bună decât cea pe care noi reuşim să o realizăm prin instituţiile şi autorităţile publice.

În scurta istorie a acestui proiect legislativ, noi, Partidul Naţional Liberal, am votat împotriva propunerilor dumneavoastră pe care le-aţi făcut în Comisia juridică, am votat împotrivă în plen, am sesizat Curtea Constituţională a României, ca urmare a neconstituţionalităţii legii pe care ne propuneaţi să o adoptăm, am încercat de fiecare dată, cu argumente serioase, oneste, pertinente, să vă convingem că nu este bine, că forma pe care v-o doreaţi este una complet nepotrivită.

Este bine că într-un sfârşit, după trecerea a mai bine de nouă luni de zile, aţi înţeles, v-aţi lăsat convinşi să faceţi ceea ce trebuie să faceţi.

Ţin, aşadar, să vă mulţumesc celor de la putere că măcar astăzi v-aţi comportat responsabil.

Înainte însă de a mulţumi...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Înainte însă de a mulţumi colegilor mei din Partidul Naţional Liberal, care încearcă să se comporte întotdeauna responsabil şi deseori şi reuşesc, ţin să le mulţumesc reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale, cei care şi-au răpit din preţiosul lor timp pentru a convinge membrii Guvernului, pentru a-i convinge pe reprezentanţii Oficiului Naţional de Spălare a Banilor, pentru a vă convinge pe dumneavoastră că trebuie amendată propunerea pe care aţi făcut-o, că legea care iese astăzi nu poate să sufoce organizaţiile nonguvernamentale,...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule coleg, vă rugăm să finalizaţi.

Domnul Ioan Cupşa:

... aşa cum legea de astăzi va proteja drepturi şi interese legitime ale concetăţenilor noştri.

Vă mulţumesc tuturor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum am mai spus, Grupul parlamentar al UDMR a votat împotriva acestei legi în forma sa iniţială, pentru că, deşi am încercat să o amendăm, nu am reuşit.

Ulterior, datorită observaţiilor Curţii Constituţionale, s-a redezbătut această lege şi au fost adoptate toate amendamente propuse de UDMR. Este normal că am votat legea în această formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Halici Nicuşor.

Vă rog.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Haideţi să facem o scurtă rememorare a proiectului legislativ. A fost atacat la Curtea Constituţională, a fost declarat neconstituţional pentru o excepţie. Nu a fost declarat neconstituţional în ceea ce priveşte asociaţiile şi fundaţiile.

Dacă tot vreţi să fim corecţi şi clamaţi această corectitudine, dar doar la nivel de clamare, ar trebui totuşi să spunem că cei care au convins instituţiile, în special Oficiul Naţional pentru Spălarea Banilor şi Combaterea Terorismului, au fost parlamentarii PSD. Noi, cei de la putere le-am spus foarte clar - ca să avem o majoritate şi să avem voturile necesare legii, este nevoie să renunţăm sau să facă un anumit rabat la transpunerea directivei.

Pentru că vreau să vă spun ceva, dragi colegi. Directiva nu este transpusă în totalitate astăzi, din cauza unor interese meschine. Care sunt interesele? De a nu fi transparenţi. Cine să nu fie transparenţi? Culmea, ăia care ţipă "transparenţă"! Deci asociaţiile şi fundaţiile care spun: "Hai să fim transparenţi, hai să arătăm totul!", de fapt ei nu vor să fie transparenţi, despre asta e vorba. Am făcut acest compromis, transpunem directiva 99% să ieşim din infringement, vom rămâne cu o mică secţiune, pe care o vom regla ulterior. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule deputat.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România; PL-x 37/2015; lege organică.

Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

211 voturi pentru, un vot contra, 61 de abţineri. Adoptat.

Domnul deputat Bode Lucian.

Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Încă o decizie incorectă, din punctul nostru de vedere. Nu am votat acest proiect de lege.

Dincolo de faptul că transpune câteva regulamente ale Uniunii Europene foarte bune, în regulă, unele măsuri care privesc inspecţia tehnică periodică - foarte bună şi această măsură. Dar, stimaţi colegi, în această lege o să regăsiţi un amendament al colegului nostru din Grupul PSD, un amendament prin care, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, două instituţii - ANAF, respectiv Ministerul Public - nu vor mai avea dreptul să folosească lumina albastră.

Am fost de acord şi în dezbaterile cu ANAF, de exemplu, dar de ce să ne uităm la Ministerul Public cu ţintă către cei pe care mulţi dintre dumneavoastră îi urâţi, de le-aţi luat şi lumina din ochi, nu numai lumina albastră, şi mă refer la procurorii DNA. (Vociferări.)

Ministerul Public înseamnă mai mult. Ministerul Public înseamnă şi procurori care merg la crime, Ministerul Public înseamnă şi procurori care investighează şi alte lucruri decât cele pe care le consideraţi dumneavoastră nepotrivite.

În aceste condiţii, scoaterea luminii albastre de la cele două instituţii, din punctul nostru de vedere este incorectă. Nu putem să băgăm în aceeaşi oală un anumit segment din Ministerul Public, pentru că DIICOT intră tot la Ministerul Public, procurorii criminalişti intră tot la Ministerul Public, aşa că, luarea acestui drept este, din punctul nostru de vedere, incorect. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bacalbaşa.

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Domnilor,

Doamnelor,

Am auzit lamentările acestei "amante" a procurorilor.

Eu ce vreau să amintesc? Acum două zile, justiţia română, aia care este, a absolvit un procuror DNA care, beat mort, a intrat în plin pe lângă Arcul de Triumf în trei maşini şi le-a făcut praf, după care s-a dus la spital, unde a declarat că el este procuror al DIICOT şi nu se poate atinge nimeni de el. Şi la ora actuală, după un an şi ceva în care nu s-a luat nicio măsură, a fost iertat.

Dacă vrem să fim în ţara procurorilor, daţi-i înainte, domnilor liberali! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

19. Proiectul de Lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Instituţia Prefectului - judeţul Giurgiu în domeniul public al judeţului Giurgiu; PL-x 162/2018; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

194 de voturi pentru, 25 contra, 48 de abţineri. Adoptat.

20. Proiectul de Lege privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" - S.A. Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate; PL-x 104/2019; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

183 de voturi pentru, 78 contra, 5 abţineri. Adoptat.

21. Proiectul de Lege pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 125/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Legea privind sistemul public de pensii...

(Domnul deputat Ionuţ Simionca solicită să ia cuvântul.)

Aveţi solicitare?

Domnul Simionca Ionuţ.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Noi am susţinut această propunere legislativă.

Ce voiam să transmit colegilor şi dumneavoastră - poate cei din Guvern aud mesajul meu - toate instituţiile publice au pauza de masă; unii au de la 11,00, unii de la 12,00, alţii de la 13,00 şi ar trebui pauza de masă - foarte serios vorbesc, pentru că mi s-a sesizat de la mai mulţi bistriţeni această problemă - ar trebui să fie setată fix la toate instituţiile în acelaşi timp, pentru că dacă mergi la una, mergi la alta... (Vociferări.)

Foarte serios vorbesc şi mulţi bistriţeni mi-au spus aşa!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

22. Legea privind sistemul public de pensii, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 138 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 14 mai 2019; PL- x 725/2018/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea legii cu amendamente.

Vot, vă rog.

Cu 197 de voturi pentru, niciun vot contra şi 70 de abţineri, adoptată.

Domnul Vîlceanu Dan, PNL.

Vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În momentul în care aţi adoptat această lege vă spuneam că este o lege proastă şi neconstituţională şi am avut dreptate. Este şi a fost neconstituţională, da?

Aţi promis că veţi elimina inechităţile...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai avem o lege de votat, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să nu părăsiţi sala.

Domnul Dan Vîlceanu:

... şi nu le-aţi eliminat, le-aţi adâncit în această lege. Pensionarii săraci vor fi şi mai săraci, iar cei speciali, cei bogaţi, ai dumneavoastră, pe care-i susţineţi voi, PSD-ul, vor fi şi mai bogaţi.

De asemenea, aţi spus că toţi pensionarii vor fi avantajaţi şi vor primi pensii mai mari. Nu! Această lege îi face pe cei care au muncit în condiţii grele să primească pensie şi mai mică şi să fie pedepsiţi de această lege, iar cei care au muncit mult, de asemenea să fie dezavantajaţi de această lege şi să nu primească pensie mai mare.

În paralel continuaţi cu pensii speciale, aşa cum aţi făcut şi acum două, trei săptămâni, când aţi mai dat nişte pensii speciale unor categorii. (Vociferări.)

Partidul Naţional Liberal nu poate fi părtaş la politica PSD-istă de sărăcire şi batjocorire a pensionarilor din România!

Partidul Naţional Liberal nu poate fi părtaş la o politică prin care zi de zi îi minţiţi că le majoraţi pensii, iar pensionarii din România sunt tot mai săraci!

Partidul Naţional Liberal nu poate vota şi nu poate susţine o asemenea lege, prin care pur şi simplu vă bateţi joc de oamenii care au muncit în condiţii grele sau care au muncit toată viaţa şi îi avantajaţi pe cei care îi consideraţi dumneavoastră speciali şi le protejaţi acest statut de pensionari speciali!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Victor Ponta.

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deputaţii PRO România au votat pentru acest proiect de lege, luând în considerare şi cu toată seriozitatea declaraţiile publice făcute de ministrul finanţelor, ministrul muncii şi fostul ministru al muncii, doamna Olguţa Vasilescu.

Vreau, de la acest pupitru, să reamintesc prevederile Legii nr. 115/1999. Art. 8 lit. b) spune aşa: "Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor, şi anume, prezentarea de date inexacte Parlamentului cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister".

Deci noi considerăm că domnul Teodorovici, domnul Budăi - săracul, nu este proiectul său, dar îl susţine -, doamna Olguţa Vasilescu ne-au informat, cu exactitate că au resursele bugetare pentru aplicarea acestei legi, în caz contrar, cu siguranţă, sper că ştiu că este o infracţiune. (Rumoare.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Olguţa Vasilescu.

Vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Având în vedere că pe mandatul dumneavoastră mi se făcea dosar penal pentru că văruiam faţade şi deci făceam bine oraşului meu, nu mă miră abordarea dumneavoastră.

Aş vrea să le spun tuturor colegilor că această lege este foarte importantă. Este cea mai importată lege pe care o votăm în acest mandat şi sper din toată inima să nu fie retrimisă Parlamentului de preşedinte. Sper din toată inima! Pentru că aţi împiedicat-o, stimaţi colegi de la PNL, şase luni să intre în vigoare. Legea nu este neconstituţională, să vă intre bine în cap!

Şi domnul care a vorbit anterior de la tribună, se vede că nici măcar n-a citit-o, pentru că l-am văzut şi ieri, în comisie, spunând nişte lucruri care nici măcar nu erau în această lege.

Deci întâi citiţi şi după aceea criticaţi! (Aplauze.)

De asemenea, cred că este foarte important să facem o precizare. Ne place tuturor să ne comparăm cu Uniunea Europeană, să avem standardul de viaţă al Uniunii Europene. Păi, haideţi să aducem şi pensiile la nivelul mediei din PIB, ca în Uniunea Europeană. Acolo este de 13%. În România este de 7% acum, şi asta pentru că l-am crescut noi, în ultimii ani.

Pe această lege, pe care am votat-o astăzi - şi vreau să le mulţumesc tuturor celor care au votat această lege, pentru că este o lege care creşte pensiile, nu-i sărăceşte pe pensionari - se ajunge la 11,7% din PIB. Tot nu este suficient, dar este oricum mult mai bine decât s-a putut.

Şi dacă tot s-a discutat aici despre resursele financiare, pentru că unii dintre colegii noştri n-au catadicsit să vină la dezbaterile generale pe această lege, vreau să le spun că în cei şapte ani de guvernare, din 2009 până în anul 2016... (Vociferări.) ... sunt trei guverne, exact, sunt trei guverne! ... nu au crescut veniturile din PIB cât au crescut în ultimi doi ani. Vorbim de 266 de miliarde în ultimii doi ani şi 234 în ceilalţi şapte - aceasta apropo dacă avem sau nu resursele necesare.

Sigur, trebuie să vină un guvern care să vrea să aplice această lege. Am văzut că unii au votat contra ei, am văzut că unii au vrut să întârzie această lege, dar este foarte important ca din creşterile veniturilor de la bugetul de stat să direcţionăm şi către veniturile populaţiei, pentru că asta promitem toţi în campaniile electorale. Haideţi s-o şi facem! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.