Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Daniel Constantin şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 194.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de marţi, 10 şi miercuri, 11 septembrie 2019; programul de lucru pentru perioada 9-14 septembrie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 4-10 septembrie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00 avem prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Dacă nu sunt alte chestiuni, trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

De la USR domnul Iulian Bulai, vă rog. Pe procedură.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În numele sutelor de colegi, care în luna martie au votat începerea Comisiei de anchetă parlamentară pentru TVR, vă aduc la cunoştinţă că trebuie să începem acum, măcar la şase luni de la acel vot, această comisie de anchetă.

Dacă nu sunteţi la curent, vă spun eu că, în momentul de faţă, în cadrul Televiziunii protestează 600 de oameni, în cadrul Federaţiei Mediastin, din cauza condiţiilor proaste de muncă de acolo şi împotriva dictaturii doamnei Gradea.

Dacă aveţi dorinţă să... (Vociferări.)

Poftiţi? Se simte foarte bine, pentru că dumneavoastră contribuiţi la starea de haos de acolo.

Haideţi împreună să ne punem la aceeaşi masă, să vedem ce se întâmplă, să analizăm rapoartele din ultimii ani şi să dăm un nou start acestei instituţii de media foarte, foarte importantă.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi lideri de grup,

În special mă adresez, aici, PSD-ului, care, chiar dacă nu mai are majoritate la Camera Deputaţilor, poate să decidă, împreună cu celelalte forţe politice, să dea drumul acestei comisii de anchetă parlamentară.

Doamnă preşedinte,

Vă anunţ că, începând de astăzi, în fiecare zi, la începutul şedinţei voi face acest anunţ, până această anchetă parlamentară va începe în cadrul Comisiei de anchetă parlamentară.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Gigel Ştirbu. Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte, pentru amabilitate.

Doamnelor şi domnilor,

În completarea a ceea ce spunea antevorbitorul meu, trebuie să vă anunţ sau să vă reamintesc că de la această tribună am făcut această solicitare de minimum două ori. Am făcut către Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului o scrisoare, o adresă în luna mai anul curent, prin care solicitam celor două Birouri permanente reunite să sesizeze comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat cu rapoartele de activitate ale celor două instituţii de media naţionale.

Totodată, de la acest microfon am sesizat atât Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi conducerea Camerei Deputaţilor din acea perioadă şi, implicit, preşedintele acelei comisii de anchetă să demareze odată procedurile de solicitare a prezenţei conducerii TVR-ului în faţa acestei comisii de anchetă.

Această comisie de anchetă, condusă de către liderul de grup de la Partidul Social Democrat, nici până astăzi nu a avut nici măcar o întrevedere, nu s-a întrunit absolut niciodată în ultimele şase luni de când este înfiinţată. Nu pot să mă gândesc decât la faptul că există rea-voinţă sau că dumneavoastră sunteţi complici cu cei care conduc astăzi cele două instituţii media din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Paşcan. Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua, distinşi colegi.

Din luna septembrie a anului trecut, un coleg parlamentar, deputatul Octavian Goga, este condamnat penal, cu sentinţă definitivă. A contestat la Înalta Curte pe cale extraordinară, i s-a respins şi contestaţia.

Avem un coleg care de un an de zile ocupă fotoliul de parlamentar, fiind condamnat penal.

Am solicitat Biroului permanent, în temeiul Constituţiei României, care prevede că în ceea ce priveşte calitatea de deputat sau de senator încetează, în caz de pierdere a drepturilor electorale, în temeiul Legii nr. 96/2006 - atenţie! - care stipulează explicit: "Preşedintele Camerei ia act de situaţia de încetare a mandatului de deputat sau de senator şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator". Deci nu mai face vorbire legea de niciun fel de aviz al Comisiei juridice sau de tot felul de pretexte de acest gen.

De un an de zile domnul parlamentar ia salariul absolut gratuit. Cineva va da socoteală pentru acest lucru, pentru că este o chestiune de abuz în serviciu, e o chestiune penală. Nu se poate acest lucru!

Din nou, săptămâna trecută, domnul preşedinte Marcel Ciolacu a solicitat Comisiei juridice un aviz, un raport, nu se ştie pentru ce, că legea este cât se poate de explicită - şi v-am dat citire prevederii legale. Astăzi s-a spus că, deşi a trecut o săptămână de la termenul pe care însuşi l-a formulat şi stabilit, nu s-a întâmplat nimic.

Eu vă rog, stimaţi colegi, nu putem să fim legiuitor câtă vreme noi suntem primii care încălcăm legile acestei ţări, pe care tot noi le votăm şi le stabilim.

Eu vă rog foarte mult. Este pe ordinea de zi, la punctul 24, proiectul privind încetarea mandatului de deputat al colegului parlamentar Octavian Goga.

Eu vă solicit şi vă rog să supuneţi la vot ca, de pe poziţia 24, acest punct să ajungă la numărul curent 3 de pe ordinea de zi şi să-l supuneţi votului plenului.

E cât se poate de clară legea în această privinţă. Repet, preşedintele ia act şi cu asta basta, supunem la vot şi mandatul a încetat!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să supun votului dumneavoastră, cu o singură precizare: nu este vorba de punctul 24, este vorba de punctul 38 din ordinea de zi.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Vot, vă rog.

A fost respinsă această propunere cu 71 de voturi pentru, 4 împotrivă, 82 de abţineri, 3 colegi fără opţiune.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Da, eraţi înscrisă la cuvânt. Când? Am avut o propunere, a trebuit s-o supun votului dumneavoastră.

Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Eram înscrisă la cuvânt tocmai pentru a susţine intervenţia liderului de grup de la PMP, ca plenul Parlamentului să voteze încetarea mandatului unui deputat care este condamnat şi are interdicţia drepturilor electorale.

În baza Constituţiei, interzicerea drepturilor electorale conduce automat la încetarea mandatului.

Aşadar, solicitarea pe care v-a făcut-o colegul de la PMP şi pe care Partidul Naţional Liberal o susţine în continuare este aceea ca o persoană condamnată deja ca infractor şi căruia i s-au interzis drepturile electorale să nu mai fie membru al Camerei Deputaţilor.

Vi se pare atât de mult?!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vi se pare o solicitare atât de deplasată?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, doamnă Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Am o propunere de procedură pe care vreau să v-o fac tocmai pentru că, de la această tribună şi de la acest microfon, s-a afirmat de mai multe ori că, odată Liviu Dragnea plecat din fruntea Camerei Deputaţilor, majoritatea parlamentară îşi schimbă conduita şi nu mai legiferează în interesul infractorilor.

Votul de astăzi, prin care PSD s-a abţinut, ceea ce echivalează cu un vot împotrivă, înseamnă, de fapt, o protejare a infractorilor, prin vot, în Camera Deputaţilor.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

Stolo!

Doamna Raluca Turcan:

Vreau să vă atrag atenţia că n-ar strica o evaluare psihiatrică, ţinând cont de ceea ce se strigă din sală în momentul de faţă, din partea Grupului PSD,...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă Turcan, vă rog frumos!

Doamna Raluca Turcan:

...dar, în acelaşi timp, vă solicit ca, din respect pentru 6,5 milioane de români care au votat ca legile să nu fie făcute de infractori şi să fie făcute în interesul cetăţeanului, să nu mai protejaţi infractorii, prin vot, în Camera Deputaţilor. Asta aţi făcut astăzi, în timp ce preşedintele PSD şi candidat la preşedinţie spune peste tot că politica PSD s-a schimbat, că este europeană, că este de conduită internaţională, când, de fapt, este fix o continuare a politicii infracţionale de tip Liviu Dragnea.

Este revoltător ce aţi votat astăzi în Parlamentul României şi este revoltător modul în care protejaţi, prin vot, o persoană condamnată şi care are interzicerea drepturilor electorale.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Voturile în Parlament sunt de regulă politice, stimată doamnă, pe de o parte.

Pe de altă parte, această solicitare se află pe ordinea de zi. Astfel, când vom ajunge la ea, o să-i dăm curs cu siguranţă.

Domnul Ion Stelian-Cristian. Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Şi eu solicitasem cuvântul înainte de a se da acest vot.

Eu vă spun următorul lucru. Este absolut clar că în următoarele şedinţe vom veni, de fiecare dată, la fiecare şedinţă, cu aceeaşi solicitare, până când veţi înţelege că nu puteţi face scut faţă de un coleg care a primit o condamnare penală definitivă pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie.

Se poate înţelege interesul dumneavoastră în ideea de a avea un vot în plus la moţiunea de cenzură sau la votul de încredere pe care Parlamentul îl va putea da săptămâna viitoare, dar astfel de tertipuri şi astfel de procedee sunt absolut inacceptabile, şi ele nu fac altceva decât să denigreze, decât să aducă o atingere gravă reputaţiei acestei instituţii, care este Parlamentul. În orice stat civilizat Parlamentul este o instituţie absolut respectabilă. În momentul în care parlamentari ai României se abţin de la o propunere absolut decentă, legală, constituţională, aceea ca o hotărâre judecătorească a unei instanţe româneşti să fie respectată de puterea legislativă şi Constituţia României să fie respectată, atunci este clar că se aduce o atingere gravă prestigiului acestei instituţii. Şi vă rugăm să nu vă mai miraţi atunci când oamenii spun despre parlamentari că-i protejează pe infractori şi fac scut.

În alte situaţii, când discutam de o lege sau de alta...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Stelian, staţi, că vă aflaţi într-o gravă eroare şi, chiar, trebuie să vă întrerup, pentru că aberaţiile chiar nu le mai pot tolera. Îmi pare rău!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Care sunt aberaţiile, doamnă preşedinte?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Şi din partea PNL-ului, şi din partea USR-ului!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aberaţia este că se face scut...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aberaţia este următoarea...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...faţă de o persoană... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Stelian-Cristian, noi nu ne-am abţinut pentru a discuta această chestiune şi îmi pare rău că vă vorbesc de aici, trebuia să cobor acolo, dar chiar nu e în regulă să aberaţi în acest fel de la tribuna Parlamentului! A fost un vot pentru ca acest proiect să nu urce la punctul 3! (Aplauze.) Nu a fost un vot împotriva acestei solicitări!

Aşa că, vă rog frumos, recalibraţi-vă şi după aceea puteţi să veniţi să invocaţi orice elemente procedurale doriţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Dar nu se poate! Serios! Cum puteţi să aberaţi aşa? Că nu era vorba despre asta! OK.

Voci din sală:

E acelaşi lucru!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

E vina mea că discut cu dumneavoastră. Puteţi să mergeţi la locul dumneavoastră.

Domnul Stelian-Cristian Ion (fără microfon):

Supuneţi la vot, că nu se poate!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Am supus-o votului. Probabil că aţi lipsit.

Vă rog frumos...

Domnul Stelian-Cristian Ion (fără microfon):

Nu se poate! Cum e posibil să protejăm un condamnat penal?!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos!

Vă rog frumos să mergeţi la loc.

Vă mulţumesc.

Declaraţiile politice sunt astăzi la ora 17,00 sau mâine dimineaţă. (Vociferări.)

Mulţumesc.

Am sistat aici orice chestiuni legate de acest subiect.

Ca preşedinte de şedinţă, o să trec la dezbaterea ordinii de zi.

Punctul 1, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 37/2019.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt dezbateri generale la acest subiect? Nu.

La dezbaterea pe articole...

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 121/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat; PHCD 38/2019.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu sunt.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecţii, dacă sunt? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii, dacă sunt? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

La punctul 3 nu am primit raportul.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018, la Tokyo; PL-x 271/2019. Este lege ordinară.

Guvernul României. Vă rog.

Aveţi cuvântul.

Reprezentantul Guvernului.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018, la Tokyo, instituie obligaţii de diligenţă, în vederea atingerii obiectivelor comune, prin coordonare, consultare, schimb de informaţii, necompletând pe fond obligaţiile internaţionale ce revin părţilor.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm frumos să acordaţi un vot favorabil acestui proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii, este cineva? Vă rog.

Domnul Toma Ilie. Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018, la Tokyo.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018, la Tokyo, transmis cu adresa PL-x 271 din 11 iunie 2019.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, cu unanimitate de voturi.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte. Acordul reflectă un angajament de cooperare structurală, în baza valorilor comune ale celor două părţi, fiind conceput pe doi piloni: dialog politic, cooperare în domeniul politicii externe şi de securitate şi, respectiv, cooperarea tehnică pentru dezvoltare.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 25 iunie 2019 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi Japonia.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Domnul Sorin Bumb. Vă rog.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL va vota pentru ratificarea acestui acord între Uniunea Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte, deoarece acest acord dezvoltă cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene şi Japonia pe cei doi piloni, pe dialog politic, cooperare în domeniul politicii externe şi de securitate şi respectiv pe cooperare tehnică şi dezvoltare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 689/2018.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte Sorin Lazăr.

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. V din Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 noiembrie 2018.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea dispoziţiei potrivit căreia persoanele juridice de drept public nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice ori emise sau încheiate în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt.

Mergem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2, obiecţii? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 3, obiecţii? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 4. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 7. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente; PL-x 11/2019.

Avem 6 amendamente admise.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun.

Domnule preşedinte Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 11/2019 din 4 februarie 2019, cu dezbaterea în fond, în procedură obişnuită, a proiectului de lege amintit.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 19 decembrie 2018.

Suntem Cameră decizională, cu aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz favorabil de la Comisia pentru învăţământ, aviz favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, punct de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea unor dispoziţii care vizează ca până la 1 ianuarie 2020 conducătorii instituţiilor publice să dispună începerea expertizării tehnice, realizată de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie asupra clădirilor cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ care au fost construite înainte de anul 1978, expertize care vor trebui finalizate până la data de 1 iunie 2024.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, cu amendamente admise prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doriţi la dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vreau să cred că prin cele 6 amendamente făcute la nivelul Comisiei pentru administraţie publică am reuşit să ne înţelegem şi cu Guvernul, pentru că pe acest proiect vreau să vă spun că au existat de la acelaşi minister 4 puncte de vedere diferite de punctul de vedere al unui alt minister.

Deci, dacă vom continua să lucrăm de maniera asta, înseamnă că ne apropiem de un punct de vedere comun, probabil undeva spre finalizarea mandatului.

Eu sper că ceea ce n-au reuşit cei din Guvern, am reuşit noi, la nivelul Comisiei pentru administraţie publică şi, dincolo de chestiunea de necesitate şi de oportunitate, mai trebuie să ne uităm şi la partea de asigurare a resurselor financiare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale nu mai sunt.

Mergem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Punctul 7, Proiectul de Lege privind exonerarea de la plată a unor obligaţii, PL-x 639/2018, are un caracter ordinar şi avem 3 amendamente admise.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun?

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind exonerarea de la plată a unor obligaţii fiscale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 24 octombrie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare exonerarea de la plata sumelor stabilite ca debite şi accesorii aferente diferenţelor neachitate ca urmare a neacordării subvenţiilor pentru decontarea energiei electrice destinate irigaţiilor pentru anul 2009.

În urma examinării Proiectului de Lege privind exonerarea de la plată a unor obligaţii fiscale şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare, cu amendamentul prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la nr. crt. 1 sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 3. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Pl-x 605/2018, are un caracter ordinar şi avem 6 amendamente admise.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul preşedinte Sorin Lazăr, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc.

În raport cu acest proiect de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul l-a respins în şedinţa din 17 octombrie. Am avut aviz favorabil de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, avize favorabile de la Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare excluderea din sfera operaţiunilor care sunt considerate livrări de bunuri a operaţiunilor de transferare a bunurilor de către o persoană impozabilă către o instituţie publică, în scopul stingerii unei obligaţii fiscale restante. De asemenea, se propune eliminarea din sfera operaţiunilor asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată a unei operaţiuni şi se reglementează stabilirea prin norme metodologice a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Domnul Bogdan Huţucă?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Bună ziua!

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem în faţa unui proiect de lege care aduce aspecte cu impact pozitiv asupra mediului de afaceri din România.

O primă prevedere se referă la implementarea unei decizii a Curţii Europene de Justiţie privind interpretarea Directivei privind taxa pe valoarea adăugată. Respectiv, toate transferurile de bunuri imobile pentru stingerea unor datorii restante către instituţii ale statului român nu mai fac parte din sfera operaţiunilor impozabile privind TVA.

Dar cea mai importantă prevedere în acest proiect de lege priveşte transparentizarea actului de administrare fiscală a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

După cum bine ştiţi, pentru toate companiile din România, înregistrarea ca plătitor de TVA sau anularea înregistrării ca plătitor de TVA are un impact asupra business-ului, un impact asupra contractelor în curs, un impact asupra poziţionării pe piaţă.

Astăzi această înregistrare ca plătitor sau anularea înregistrării ca plătitor de TVA se face pe baza unor criterii ale căror evaluări sunt stabilite prin ordine de preşedinte, la nivel confidenţial. Ele nu sunt publicate în Monitorul Oficial.

Mai clar: un agent economic, o companie nu-şi poate ajusta comportamentul astfel încât să evite neînregistrarea ca plătitor sau anularea înregistrării ca plătitor, din cauză că aceste abordări legislative nu sunt transparente.

Acest proiect de lege permite ridicarea acestor criterii şi a modului de evaluare a acestora la nivel de norme metodologice publicate în Monitorul Oficial.

Aceste aspecte au fost promovate de Partidul Naţional Liberal şi susţinute de acesta.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 2. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 4. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 6. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Punctul 9, Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 646/2018; are caracter ordinar şi sunt 3 amendamente admise.

Din partea Guvernului României?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se propune aprobarea plăţii taxei anuale, începând cu anul 2018, constând în echivalentul în lei a sumei de 100 de euro pe an, în vederea participării Arhivelor Naţionale ale României la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Da, îmi cer scuze, domnul preşedinte Lazăr. Am luat-o pe repede înainte.

Prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Da. Reprezentantul Guvernului a explicat obiectul de reglementare.

Noi suntem... în raport cu acest proiect de lege suntem Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 24 octombrie 2018.

Avem avize favorabile ale Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi al Consiliului Legislativ.

Repet, proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii cotizaţiei anuale pentru participarea Arhivelor Naţionale ale României din subordinea Ministerului Afacerilor Interne la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, cu un amendament admis, de tehnică legislativă, prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Intervenţii? Nu sunt.

Mergem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 3. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru şedinţa de vot final.

Punctul 10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, PL-x 582/2018; are un caracter ordinar.

Din partea Guvernului României?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Murguleţ (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Executivul a adoptat Ordonanţa Guvernului nr. 7/2018, având ca obiect de reglementare aprobarea aderării Secretariatului General al Guvernului ca membru cu drepturi depline la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în valoare de 3.000 de lire sterline, respectiv completarea O.G. nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organismele internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Guvernul susţine aprobarea acestei legi. Şi vă rugăm să daţi votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Lazăr, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 17 octombrie 2018.

Avem avize favorabile de la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea aderării SGG la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală, ţinând cont de faptul că Secretariatul General al Guvernului coordonează domeniul tehnologiei informaţiei la nivelul întregii administraţii publice centrale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi aprobare Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc.

Profit de ocazie pentru a vă spune câteva cuvinte despre această organizaţie.

Şi pentru că de fiecare dată când vin la noi, la comisie, astfel de proiecte de lege, le citesc cu mare interes, realizez că de obicei România - Guvernul, în general - aderă la astfel de organizaţii, fie ele nonprofit, mai mult în mod declarativ.

Desigur, Partidul Naţional Liberal votează pentru acest proiect.

Dar mi-aş dori ca pe viitor - şi aici mă îndrept spre noul CEO al Guvernului - să ne aducem contribuţia într-un sens bilateral în cadrul acestor organizaţii, de exemplu, în cadrul ICA, pentru că, din păcate, realitatea zilelor noastre ne spune foarte clar că dacă real astăzi noi vom face parte din acea organizaţie, din păcate, nu putem livra niciun fel de expertiză, la nivel de administraţie publică, digitalizată. Asta este realitatea zilelor noastre. Şi asta, din cauza faptului că deşi avem o putere excepţională în a livra produse de calitate pentru Europa, în domeniul IT, niciodată nu am reuşit să le aplicăm în interiorul ţării.

Şi vă recomand şi îi recomand Secretariatului General al Guvernului ca, cel puţin de această dată, această colaborare în cadrul instituţiei să fie bilaterală şi să învăţăm multe de la această organizaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar, vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să profit şi eu de ocazie şi poate o să dau şi câteva răspunsuri colegului care a fost antevorbitorul meu.

Dar, înainte de toate, vorbim de o ordonanţă care propune aderarea României, de fapt a adoptat aderarea României la acest Consiliu Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală.

E o ordonanţă foarte simplă care stabileşte nişte chestiuni tehnice, respectiv: plata cotizaţiei de 3.000 de lire sterline anual; modificările diverselor anexe prin care mai apare o nouă organizaţie internaţională, şi faptul că, de fapt, nu participăm în mod abstract, ci trebuie să participăm cu o instituţie. Această instituţie este Secretariatul General al Guvernului, care va deveni membru al Consiliului.

Într-adevăr sunt câteva cuvinte de spus despre această instituţie. Am crezut că le va spune colegul meu antevorbitor. Nu s-a întâmplat. Deci vorbim de International Council for IT in Government Administration. Este o organizaţie nonprofit.

Necesitatea unui asemenea organism a apărut în anii '50-'60, când au apărut procesele ADP, adică procese de prelucrare automată a datelor. A fost înfiinţat de înalţi funcţionari guvernamentali, în anul 1968, într-o primă formă, şi cu altă denumire. A devenit ceea ce este astăzi - ICA - în 1986.

Misiunea acestui organism este aceea de a fi un forum pentru înalţi funcţionari guvernamentali, pentru dezbateri în domeniul dezvoltării tehnologice şi implementarea soluţiilor în administraţia guvernamentală, diseminarea informaţiilor şi facilitarea schimbului de idei.

Şi aici vin la reproşul pe care l-a făcut colegul meu. Pentru că prin participarea României la acest organism, cel puţin într-o primă fază, nu suntem în poziţia de a furniza expertiză, ci întocmai de a primi expertiza, de a fi beneficiarii expertizei care există, ai expertizei vaste la nivelul acestui Consiliu.

Cea mai importantă activitate a Consiliului este conferinţa anuală.

Totodată, sunt foarte importante studiile care sunt finanţate şi elaborate de acest Consiliu în domeniul relevant de activitate.

România participă la activitatea Consiliului din 2017 şi a devenit membră în 2018, pe baza acestei ordonanţe a cărei aprobare o vom vota probabil mâine.

Şi bineînţeles că Partidul Social Democrat susţine adoptarea acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Punctul 11, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, PL-x 576/2018; este un raport fără amendamente.

Din partea Guvernului?

Reprezentantul Guvernului?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Valentin Ţachianu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea facilitării procesului de transformare a societăţilor agricole în formele societare prevăzute de Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Ministerul Agriculturii susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor, prezentarea raportului comun?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, transmis cu adresa PL-x 576 din 22 octombrie 2018, înregistrat la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sub nr. 4c-13/919/2018, respectiv la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, sub nr. 4c-5/604/2018.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 17 octombrie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea facilitării procesului de transformare a societăţilor agricole în formele societare prevăzute de Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, prin Avizul nr. 654 din 4 iulie 2018.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, conform Hotărârii nr. 711 din 14 iunie 2018.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 18 decembrie 2018.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi la şedinţă conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 4 decembrie 2018.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Domnul Vasile Gudu, PNL.

Vă rog.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Reglementarea procesului de transformare a societăţilor agricole, precum şi mecanismele acestuia trebuiau reglementate de lege şi nu oricum, ci clar şi explicit, întrucât forma actuală a legii nu conţine reguli specifice realizării practice a acţiunilor pentru transformarea societăţilor agricole.

Asistăm aşadar la anularea unui blocaj legislativ prin introducerea prevederilor ce fac obiectul prezentului proiect de lege, cum ar fi cele referitoare la reorganizarea prin transformare, concomitent cu înfiinţarea societăţii, precum şi cele care se referă la documentele şi procedurile necesare.

Sperăm că cele aprobate pentru completarea legislaţiei vor contribui într-adevăr la încurajarea spiritului antreprenorial şi la o reală dezvoltare a societăţii noastre.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Solicitare scurtă, pe procedură.

Ştiu că am muncit şi de data aceasta până la epuizare, aproape o oră, astăzi, însă eu vă solicit prelungirea programului de lucru pentru a discuta inclusiv punctul 38 de pe ordinea de zi, astfel încât să luăm în discuţie şi chestiunea colegului nostru care a primit acea condamnare penală definitivă. (Vociferări.)

Aţi spus că nu e o problemă pe fond, e o problemă doar de ordine de zi.

Haideţi să rezolvăm această problemă!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. O să supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru, dar nu înainte de a chema liderii de grup la prezidiu. (Consultări.)

Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă cu 57 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă.

N-am terminat... staţi un pic, staţi puţin, unde vă duceţi?

La poziţia 11 am raport fără amendamente.

Am avut prezentarea raportului.

La dezbateri generale a intervenit domnul de la USR pentru prelungirea programului. Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Nu sunt amendamente, iar proiectul de lege rămâne la votul final, ca să termin şi punctul 11.

Închid aici prima parte a şedinţei de astăzi.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o seară bună!

Tacitele le fac mâine. Vă rog.

După o scurtă pauză

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm partea de doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Prevederile regulamentare le cunoaşteţi.

Domnul Simionca are o interpelare depusă. Nu este prezent.

Domnul Codreanu. Vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, şi vizează o situaţie regretabilă creată la Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni.

Obiectul interpelării este următorul: "Acţiunile MRP după pronunţarea de către Curtea de Apel Bucureşti a deciziei definitive, având ca părţi în litigiu IEH pentru românii de pretutindeni şi pe Nicolae Brînzea, directorul general adjunct".

Această interpelare vine ca urmare a mai multor solicitări primite din partea organizaţiilor nonguvernamentale, unele dintre ele întrunite la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, în vara aceasta, precum şi după şedinţa de astăzi pe care am avut-o în cadrul Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Vorbim de o imagine afectată a IEH, după scandalul care s-a iscat în urma apelului făcut de către două foste angajate ale IEH, persoane detaşate la IEH, vorbim de Iulia Modiga şi de doamna Ana- Maria Dalu, ambele consilier relaţii I la IEH.

Şi în întrebările pe care le adresez în această interpelare ministerului, aş vrea să aflu următoarele:

1. Doamnă ministru, dacă dumneavoastră, în calitate de conducător al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în a cărei subordonare se află IEH, aţi decis sau nu revocarea lui Nicolae Brînzea din funcţia de director general adjunct al IEH, respectiv desfacerea contractului individual de muncă al pârâtului Nicolae Brînzea, nr. 162 din 19 noiembrie 2013, urmare a sentinţei civile nr. 9.274, pronunţate de Tribunalul Bucureşti şi a deciziei definitive a Curţii de Apel Bucureşti nr. 2.095 din 9 aprilie 2019, în dosarul în care sunt părţi în litigiu cei doi menţionaţi.
2. În cazul în care dumneavoastră, în calitate de ministru pentru românii de pretutindeni, nu l-aţi revocat pe Nicolae Brînzea din funcţia de director general adjunct al IEH, care sunt motivele temeinice legale sau raţiunile superioare de stat pentru care nu aţi făcut-o?
3. Dacă MRP a sesizat sau nu oficial organele competente ale statului în legătură cu faptele lui Nicolae Brînzea, în vederea obţinerii unui folos patrimonial pentru sine.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Eugen Neaţă? O interpelare depusă.

Domnule Dohotaru, doriţi s-o prezentaţi? Nu. Va fi depusă în scris.

Domnul Horia Nasra, în scris.

Domnul Csoma Botond, în scris.

Domnul Nechita Oros, în scris.

Doamna Florica Cherecheş, în scris.

Domnul Pirtea? În scris.

Doamna Oana Bîzgan, în scris.

Domnul Tinel Gheorghe, în scris.

Domnul Ilie Toma?

Domnule Toma, o prezentaţi?

Vă rog.

Pe scurt.

Domnul Ilie Toma:

De fapt sunt două interpelări pentru Ministerul Transporturilor. O să vă prezint pe scurt.

Una din ele face referire la Aerodromul din Săuleşti care nu a are o balizare pe timp de noapte, fapt pentru care mijloacele şi aparatele de zbor refuză noaptea să preia pacienţi poate grav accidentaţi, poate gravide cu probleme şi sunt nevoiţi să meargă de la Deva la Simeria.

A doua interpelare face referire directă la lotul de autostradă A1, Deva-Lugoj, şi anume, cel mul reziliat, cel mult discutat, acel lot 3 de la Ilia până la Coşava. Şi cum preocuparea noastră, a tuturor, este sănătate şi integritatea umană, şi transporturile pe autostrăzi în ziua de astăzi reprezintă tot ceea ce poate fi mai bun în materie de autovehicule, ca urmare a informaţiilor vehiculate în spaţiul public referitoare la rezilierea contractului pentru lotul 3 al autostrăzii A1 şi preluarea acestuia în regie proprie de către CNAIR, pentru o bună informare a persoanelor direct interesate, domnule ministru, vă rog să ne comunicaţi data la care se deschide traficul rutier al lotului 3 al autostrăzii A1.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Normal că am fost şi personal şi am discutat cu foarte mulţi reprezentanţi de la CNAIR şi de la minister. Toată lumea spune că spre sfârşitul lunii acesteia se va deschide lotul A3.

Eu vreau să am certificat scris acest lucru.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Cornel Itu? În scris.

Domnul Năsui? În scris.

Doamna Iurişniţi? În scris.

Domnul Ungureanu? În scris.

Domnul Vlad? În scris.

Domnul Duruş? Prezentaţi, da?

Vă rog.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Cuc, ministrul transporturilor, şi se referă din nou la DN 18B.

Stimate domnule ministru, la finalul lunii iunie mi-aţi răspuns la o altă interpelare faptul că tronsonul Baia Mare-Târgu Lăpuş al DN 18B va fi finalizat până la sfârşitul lunii august 2019.

Suntem în septembrie şi situaţia este neschimbată. Ba, mai mult, am aflat din presă că DNA a demarat o anchetă legată de acest drum şi că Inspectoratul de Stat în Construcţii a decis, încă din iunie, să sisteze orice lucrare pe sectorul amintit.

Faptele suspectate de DNA sunt extrem de grave. Se invocă faptul că au fost făcute achiziţii de materiale de peste 5 miliarde de lei, fără să existe autorizaţie de construire sau proiect tehnic avizat de CNAIR, excluzând partea de achiziţie, subiect ce intră sub incidenţa competenţelor organelor de anchetă. Sunt contrariat - cum ministerul a girat şi alocat bani pentru o lucrare care nu are documentaţie tehnică, aşa cum a scris presa, făcând trimitere la documentele existente la DNA?

În cazul în care suspiciunile se confirmă, ne aflăm în faţa punerii în pericol, inconştient, a siguranţei celor care au traversat sectorul de drum reabilitat.

Vă reamintesc că participanţii la trafic au semnalat pericolul pe care-l constituie acostamentul drumului, realizat din produse de balastieră, care este total lipsit de aderenţă. De altfel, au fost semnalate chiar şi numeroase accidente în zonă.

Aşadar, în urma celor amintite, vă rog să-mi spuneţi, domnule ministru, dacă modernizarea DN 18B va continua, la ce dată şi de ce depinde reluarea lucrărilor?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată domnului Vasile-Daniel Suciu, ministru dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

Obiectul interpelării: "Renunţarea la investiţii ale CNI la stadionul municipal «Francisc von Neuman»".

Stimate domnule ministru,

Compania Naţională de Investiţii şi-a asumat în toamna anului 2016 finanţarea unor lucrări aferente stadionului municipal "Francisc von Neuman", mai exact "Modernizare instalaţie de nocturnă şi alimentare cu energie electrică la Stadionul UTA" şi "Lucrări de amenajare gazon, instalaţie de încălzire şi instalaţie irigare Stadion UTA".

În prezent, autorităţile administraţiei locale ale municipiului Arad realizează aceste investiţii cu finanţare din bugetul local, declarând că CNI a refuzat să-şi realizeze partea de înţelegere legată de cele două investiţii, tăind finanţarea acestora.

Referitor la cele menţionate mai sus, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. De ce a sistat CNI finanţarea celor două lucrări la stadionul municipal?

2. Dacă mai există posibilitatea finanţării lor de către CNI?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis în scris la adresa: Parlamentul României, Grupul parlamentar al USR.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Seidler? În scris.

Doamna Lavinia Cosma? În scris.

Doamna Tamara Ciofu.

Vă rog.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării este "Acordarea sporurilor specifice tuturor angajaţilor din structurile de inspecţie şi control care lucrează în sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor" şi este adresată doamnei prim-ministru, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă.

Cu toate că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, prin Decizia nr. 82 din 2018 ca din 1 ianuarie 2019 să se acorde integral majorarea salarială de 12,5% pentru personalul din sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, această majorare s-a acordat fracţionat.

Totodată, personalul din cadrul administraţiei publice sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care îşi desfăşoară activitatea în structurile de inspecţie şi control sau prin atribuţiile specifice contribuie în actul oficial de control, respectiv de inspector al ANSVSA, beneficiază de majorarea salariului de bază cu 12,5%, însă această prevedere nu se aplică pentru toţi inspectorii, o serie de angajaţi fiind excluşi de la acest drept, deşi au calitatea cerută de lege.

În acelaşi timp, s-a ajuns în imposibilitatea de a se remunera activitatea prestată în afara orelor de program sau de a se acorda timp liber corespunzător, deşi în circumstanţele actuale epidemiologice întreg sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor acţionează pentru îndeplinirea sarcinilor specifice, nefiind posibilă întreruperea activităţilor de combatere, iar acestea sunt desfăşurate numai de personalul de specialitate, personal care, în majoritatea cazurilor, nu beneficiază nici de sporurile specifice.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Răzvan Rotaru? În scris.

Domnul Cristian Buican va depune în scris.

Domnul Dumitru Lovin? Vă rog.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului Nicolae Bădălău, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: "Utilaj necesar pentru activitatea de extracţie a cărbunelui la cariera Alunu, din judeţul Vîlcea".

Domnule ministru,

În urmă cu câteva săptămâni, principalul utilaj folosit în extracţia de cărbune la exploatarea minieră de la Alunu, ce aparţine CET Govora, companie a cărui proprietar este Consiliul Judeţean Vîlcea, a cedat.

Până în momentul de faţă nu s-a găsit nicio soluţie de reluare a activităţii, iar situaţia este pe cale să degenereze, în sensul că sute de locuri de muncă sunt deja în pericol. Stocurile s-au epuizat, rezerva naţională nu se ştie clar dacă mai există, iar în curând n-ar fi exclus ca mai multe localităţi din zonă să rămână fără apă caldă.

Se pare că Complexul Energetic Oltenia, companie deţinută de Ministerul Economiei, ar dispune de un utilaj care nu este folosit la ora actuală, dar mutat, cel puţin până la găsirea unei soluţii mai bune, ar putea permite reluarea activităţii miniere la Alunu.

Sunt sigur însă că pentru asta - cum numai în România se poate întâmpla - există o birocraţie excesivă.

Sunt convins însă că ministrul economiei poate simplifica lucrurile rapid şi le poate rezolva în aşa fel încât în doar câteva zile situaţia să se remedieze.

În aceste condiţii, stimate domnule ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi cu autoritatea de care dispuneţi să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Şi domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Singura interpelare pe care o depun astăzi se adresează domnului ministru al transporturilor şi vizează lucrările pentru legătura feroviară Gara de Nord Bucureşti-Aeroportul "Henri Coandă" Otopeni.

Domnule ministru,

Doresc să vă rog să-mi comunicaţi care este programul de execuţie al acestor lucrări şi care este termenul final de dare în folosinţă a liniei feroviare mai sus menţionate.

De asemenea, consider că este foarte important să luaţi măsuri în zona Aeroportului Internaţional "Henri Coandă" Otopeni şi a căilor de ieşire/intrare către DN1 Bucureşti-Ploieşti în aşa măsură încât să asiguraţi fluidizarea traficului pe cea mai aglomerată cale rutiera din România, în aşa măsură încât să se poată circula în bune condiţii de siguranţă pentru toţi participanţii la trafic.

Cer răspuns verbal şi scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Mai am eu!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Unde? Domnul Ungureanu? Sunteţi înscris? Da. Nu eraţi, probabil, când v-am strigat.

Şi ultimul, cu voia dumneavoastră, domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Interpelarea mea se referă la situaţia fetiţei Mureşan, din Cluj-Napoca, care nu a putut fi operată la Spitalul de Copii din Cluj-Napoca, în luna august, pentru că medicii din această unitate sanitară erau în concediu.

Interpelarea se adresează doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să trimiteţi în regim de urgenţă Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii pentru a efectua un control de fond la Spitalul Clinic de Copii din Cluj-Napoca, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

În ziarul "Adevărul", din data de 9 septembrie, a fost relatat cu lux de amănunte cazul unei minore din Cluj-Napoca care a suferit o fractură şi care nu a fost operată din cauza proastei organizări a acestui spital care nu a putut asigura prezenţa unui medic chirurg ortoped capabil să rezolve în regim de urgenţă, în luna august, problema de sănătate a minorei Raluca Mureşan din Cluj-Napoca.

Conform anchetei jurnalistice, "Clujeanca Raluca Mureşan, mamă a trei copii, s-a prezentat, în data de 24 iulie, la Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca cu fetiţa sa care şi-a rupt mâna".

Am mers timp de o lună la acest spital. A fost un lanţ de erori medicale şi de erori de organizare birocratice care au avut o consecinţă directă. Până în data de 26 august această fetiţă minoră a fost plimbată de la spitalul de copii la spitalul de recuperare şi abia în data de 27 august, după insistenţe şi multă umblătură, la spitalul de recuperare s-a găsit un loc pentru rezolvarea problemei ei de sănătate.

Doamna ministru Sorina Pintea, vă rog să îmi transmiteţi, în urma controlului efectuat de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii, răspunsul la următoarele întrebări ridicate în spaţiul public de către această anchetă jurnalistică.

Este adevărat că nu a existat un medic la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, în luna august, care să poată opera urgenţa respectivă?

Dacă da, cum s-a ajuns la această situaţie şi ce măsuri de organizare va lua Ministerul Sănătăţii ca această situaţie să nu se mai repete?

Vă rog frumos, în acelaşi timp, doamnă ministru, să dispuneţi demiterea urgentă a managerului Spitalului de Copii Cluj-Napoca, Cornel Aldea, pentru incompetenţă, pentru că este inadmisibil să permită ca trei medici, singurii medici din Spitalul de Copii capabili să rezolve urgenţele chirurgicale ortopedice să-şi ia concediu în acelaşi timp şi să lase copiii cu probleme de sănătate în stare gravă abandonaţi.

Vă mulţumesc.

Emanuel Ungureanu, deputat al USR de Cluj.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,27.