Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache şi de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 11 septembrie 2019, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Cunoaşteţi prevederile regulamentare.

Din partea PSD, doamna Aida Căruceru.

Vă rog.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Klaus Iohannis, candidatul-speriat-că-nu-prinde-turul-doi".

Stimaţi colegi,

Începutul toamnei şi apropierea campaniei electorale au scos la iveală tot ce este mai urât din Klaus Iohannis.

Poate pentru că preşedintele reacţionează mai rău decât alţi români la finalul vacanţei de vară, deşi nu ar avea de ce, el fiind într-o continuă vacanţă!

Poate pentru că preşedintele este speriat că USR îi va sufla postul şi va pierde intrarea în turul doi, în faţa lui Dan Barna!

Poate că de aceea este şi singurul candidat în funcţie care a umplut ţara de bannere!

Cert este că şeful statului a venit din SUA chitit să dea foc ţării!

Mai întâi, a anunţat că refuză remanierea propusă de PSD, fără să ofere nici măcar un pretext, un motiv cât de simplu. Aşa cum chiar Constituţia îi cere!

Pur şi simplu a decis să se comporte discreţionar, ca un adevărat dictator, şi nu ca un preşedinte de republică europeană.

Apoi a refuzat, împingând termenele legale la maximum, să spună ce decizie ia în legătură cu propunerile pentru miniştrii interimari, aruncând România în blocaj.

Fără să îi pese vreun moment de stabilitatea ţării, făcând abstracţie de faptul că nici măcar aliaţii săi nu se înghesuie la guvernare, Klaus Iohannis caută să dea jos Guvernul. Cu orice risc şi cu orice cost! Doar pentru a demonstra românilor că este mai anti-PSD decât Barna!

Cred cu tărie că un mandat de preşedinte nu trebuie obţinut prin sacrificarea ţării sale, dar eu nu sunt atât de cinică precum se dovedeşte a fi Klaus Iohannis.

PSD a fost, este şi va fi responsabil. Vom merge în Parlament cu o nouă structură a Executivului, care va face actul de guvernare mai simplu şi mai uşor de îndeplinit pentru români. Nu o facem pentru că aşa vrea Klaus Iohannis, ci pentru că, spre deosebire de Klaus Iohannis, candidatul-speriat-că-nu-prinde-turul-doi, nouă ne pasă de România!

Vă mulţumesc.

Aida-Cristina Căruceru, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mugur Cozmanciuc. Vă rog.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este intitulată "România are nevoie de o guvernare responsabilă!".

Dragi colegi,

Alegerile europarlamentare, Referendumul, de asemenea, convocat pentru viitorul României, din data de 26 mai, au evidenţiat determinarea poporului român de a consolida proiectul european, taxând discursul antijustiţie, antieuropean, demagogia coaliţiei de guvernare şi demonstrând astfel că în ţara noastră există o democraţie participativă funcţională.

Revenind în prezent, criza politică generată de un Guvern iresponsabil al PSD tinde să se acutizeze şi să blocheze activitatea Guvernului. Disperarea de guvernare cu orice preţ nu este cuprinsă în "Programul de guvernare 2018-2020" la niciun capitol.

Schimbarea componenţei politice a Guvernului României necesită un vot de încredere în Parlament, altfel PSD guvernează nelegitim politic. Observ însă o lipsă de curaj în a face acest lucru, conştienţi fiind probabil de pierderea majorităţii parlamentare. În fond, nu ar fi vorba despre curaj, ci despre onoare şi seriozitate, pe care PSD va trebui să le demonstreze cu vârf şi îndesat, pentru că în momentul de faţă nu le are.

Cu doi ani şi jumătate de guvernare, PSD nu se remarcă prin nimic altceva decât printr-o avalanşă de schimbări de guverne - trei la număr -, un număr de nu mai puţin de 80 de miniştri, la care se adaugă şi 35 de remanieri sau demisii. Într-o democraţie normală aceste lucruri nu se întâmplă. Problema gravă este că aceste schimbări au survenit nu ca urmare a unor demisii pentru neîndeplinirea atribuţiilor, ci în urma unor lupte interne din partid.

Cum poţi oferi stabilitate la toate nivelurile, când avem o avalanşă de schimbări la cel mai înalt nivel? România nu aparţine unui partid politic, România aparţine românilor şi trebuie să fie a tuturor românilor. Indolenţa cu care PSD guvernează nu are limite şi creează un haos, în dauna stabilităţii şi prosperităţii.

Dacă în 2016 se vorbea despre un "Program de guvernare" care promitea lapte şi miere, mari proiecte, autostrăzi, spitale regionale, putem spune acum, în anul 2019, că acest program ambiţios s-a schimbat de două, trei ori, şi nu s-a întâmplat nimic din promisiuni.

În concluzie, având în vedere că PSD nu îşi va depune mandatul guvernamental, pentru că onoarea nu este un punct forte pentru PSD, cred că venirea pentru votul de încredere în Parlament este o acţiune firească pentru a demonstra dacă mai au sau nu legitimitate. Indiferent dacă acest lucru se va întâmpla sau nu, Partidul Naţional Liberal va depune o moţiune de cenzură.

Guvernul trebuie să rămână al tuturor românilor, în orice moment!

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL, Neamţ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Botez este? Da.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, consilierul colegei noastre de la PSD, Laura Moagher, a fost filmat de către un echipaj de poliţie cum încerca să-şi folosească influenţa pentru a scăpa de o amendă. În mintea lui, acest domn, care coboară dintr-o maşină de lux, avea ca principală realizare în viaţă faptul că era consilierul doamnei Moagher, şi pentru asta levitează cumva deasupra legii.

Stimaţi colegi, dacă un simplu angajat are tupeul să facă aşa ceva, mă întreb câţi alţii or mai face astfel de presiuni? Societatea dezaprobă profund astfel de comportamente, dar încă există oameni care consideră că legea nu li se aplică. Încă mai există oameni care consideră că rezolvă situaţii de acest gen apelând la cineva sau la o autoritate închipuită dată de o legitimaţie.

Încet, dar foarte încet, societatea noastră s-a îndepărtat de situaţia în care poliţiştii sau procurorii aveau o listă cu nume de care nu aveau voie să se atingă, sau situaţii în care se dădea un telefon şi imediat procesul-verbal era rupt sau dosarul penal era făcut nevăzut. Treizeci de ani de la Revoluţie, şi încă avem cazuri ca cel al domnului consilier de la Prahova.

Stimaţi colegi, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că, deşi consilierul a fost demis, poliţistul tot are probleme. Ştiţi de ce? Nu pentru că nu şi-a făcut treaba bine. Nu pentru că nu a aplicat legea corect sau că a fost cumva părtinitor, ci pentru că statul este incapabil să-şi doteze poliţiştii cu cele necesare vremurilor în care trăim iar poliţistul a fost nevoit să-şi cumpere singur o cameră corporală cu care a filmat toată scena.

Închipuiţi-vă la ce nivel de disperare au ajuns aceşti oameni dacă din salariile lor, şi aşa rămase în urmă, aleg să cheltuiască pentru dotări! Cum e posibil să permitem un aşa hal de degradare a unei instituţii esenţiale de ordine publică? Cum ne putem permite să-i umilim în aşa fel pe aceşti oameni care ar trebui să furnizeze siguranţă şi încredere?

Poliţia Română are în plan să facă mai multe achiziţii de noi dotări şi sunt în discuţii pentru achiziţia unor camere corporale, tasere, veste antiglonţ, veste antiînjunghiere sau haine care să permită o mai bună mobilitate echipajelor de stradă.

Haideţi să oferim suport ministerului de resort să facă aceste achiziţii cât mai repede!

Stimaţi colegi, în numele a zeci de mii de poliţişti, vă rog să vă aplecaţi şi dumneavoastră atenţia asupra problemei dotării poliţiştilor de stradă, astfel încât demascarea abuzurilor şi a presiunilor asupra poliţiştilor să nu mai aibă ca efect urmărirea acestora prin tribunale sau comisii de disciplină, pentru că au folosit echipament neconform.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Ambrus Izabella este? Nu.

Doamna Mihaela Huncă, vă rog.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice: "Bacalaureatul va putea fi fraudat, ca urmare a deciziilor inexplicabile ale actualului Guvern".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ministerul Educaţiei Naţionale desfiinţează oficial corectarea încrucişată între judeţe a lucrărilor elevilor de la examenul de bacalaureat, procedură introdusă în anul 2015 de domnul Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei, la acea vreme, în Guvernul Ponta, tocmai pentru reducerea fraudelor şi a acuzaţiilor de mită pentru corectură.

Trebuie să atrag atenţia asupra faptului că astfel de schimbări introduse într-un an electoral ridică mari semne de întrebare: Ce grupuri de interese serveşte Guvernul actual şi de ce se ascund marile probleme ale învăţământului românesc sub preşul unor modificări cu scop pur electoral? Profesorul nu poate fi interesat decât de numărul de lucrări pe care poate să le corecteze, şi nu de unde provin acestea şi ale cui sunt! Evaluarea încrucişată, pe judeţe, a lucrărilor elevilor elimina până acum orice suspiciune.

Ba mai mult, în mod paradoxal, Ministerul Educaţiei Naţionale renunţă la obligativitatea ca profesorii corectori să fie formaţi în ceea ce priveşte evaluarea. Eliminarea acestei condiţii vine fără nicio raţiune logică, în contextul în care în ultimii ani au existat diferenţe de notare şi probleme de evaluare a lucrărilor.

Examenul incapacităţii acestui Guvern de a salva sistemul de învăţământ pare a fi trecut cu brio, în condiţiile în care şi învăţământul profesional, pe care ar fi trebuit să-l dezvoltăm, ajunge Cenuşăreasa educaţiei. Ordinul ministrului interimar al educaţiei trimite toţi elevii care au obţinut note sub 5 la examenul de evaluare naţională, la şcolile profesionale, coborând astfel calitatea învăţământului profesional şi baza de selecţie a firmelor care activează pe piaţa muncii.

Consider că nu mai putem tolera o guvernare care ridică suspiciuni majore prin deciziile care sunt luate în domeniul educaţiei, fără a se acţiona pentru un sistem de învăţământ performant.

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, deputat al PRO România, Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

De la ALDE se află cineva în sală? Nu.

Domnul Ionuţ Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Pentru PSD legile sunt «poveşti de babe bete»!".

Preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, s-a referit zilele trecute la unul dintre proiectele mele legislative ca fiind "poveşti de babe bete". Este vorba de iniţiativa legislativă privind autostrada Nordului, semnată de 65 de deputaţi şi senatori din toate partidele politice, inclusiv din PSD, care a fost aprobată în luna martie la Senat.

Dacă autostrada Nordului va trece, această lege nu va putea să fie ignorată şi nu contează şi nu va conta coloratura politică din 2020. Orice Guvern va fi în România, va trebui să aplice această lege şi să facă acest proiect.

În timp ce pentru noi, românii de rând, legile sunt sfinte şi trebuie respectate întocmai, pentru actuala putere legile nu sunt altceva decât "poveşti de babe bete".

Prin declaraţia sa, preşedintele PSD-ist al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, i-a jignit nu numai pe cei 65 de parlamentari care au susţinut acest proiect legislativ, dar şi pe cei peste 3.000 de bistriţeni care au semnat până acum pentru susţinerea acestui proiect legislativ.

"Poveşti de babe bete" sunt mai degrabă minciunile PSD cu privire la performanţele administraţiei locale din Bistriţa-Năsăud, conduse de PSD. După ce primarul PSD-ist al Bistriţei a cheltuit peste 6,5 milioane de euro pentru amenajarea unei pârtii de schi care a funcţionat doar 14 zile, iarna trecută, viceprimarul PSD-ist al Bistriţei s-a lăudat de curând cu asfaltări făcute anapoda, în care au apărut găuri la doar trei zile după finalizarea lucrării. După ce a anunţat demolarea Stadionului "Jean Pădureanu" din Bistriţa, lăsat de izbelişte, preşedintele PSD-ist al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a cheltuit 13 miliarde de lei vechi, din banii publici, pentru reabilitarea Stadionului Central din Raionul Glodeni din Republica Moldova.

Domnule Radu Moldovan, oricât de mult aţi încerca să denigraţi o lege, nu vă mai crede nimeni. Prea mult timp le-aţi servit bistriţenilor "poveşti de babe bete". Dacă, totuşi, în al zecelea ceas, vreţi să dovediţi că susţineţi autostrada Nordului, asiguraţi-vă că toţi parlamentarii PSD vor vota, în Camera Deputaţilor, această lege atât de importantă pentru bistriţeni! Altfel, veţi rămâne în istoria judeţului ca un politician care a reuşit să producă pentru Bistriţa-Năsăud mai multe poveşti şi promisiuni de babe bete decât proiecte concrete.

Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Oana Bîzgan, vă rog.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Munca noastră de zi cu zi presupune asumarea responsabilităţii pentru modul cum funcţionează şi, poate, cum va funcţiona România.

Aşa cum probabil ştiţi, în luna iunie a apărut în spaţiul public un caz, cel puţin controversat, legat de adopţia unei fetiţe de către o familie de români care trăieşte în Statele Unite. Fetiţa fusese îngrijită de un asistent maternal. Întregul tăvălug de evenimente care au urmat ne-a adus aminte, dacă mai era nevoie, că sistemul de protecţie din România este unul de o importanţă extraordinară, tocmai pentru că vorbim de destinele unor copii.

Ultimele date publicate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale arată că 52.608 copii sunt încă înscrişi în sistemul de protecţie al statului - 16.961 sunt în sistemul rezidenţial, adică în orfelinate, şi 35.647 în cel familial. Toţi aceşti copii sunt, teoretic, doar temporar în grija statului, până când este identificată o familie definitivă potrivită pentru ei, fie că vorbim de reintegrarea în familia biologică sau de adopţie. În practică, mulţi copii ajung adolescenţi, iar apoi ating vârsta majoratului fără să fi avut vreodată o familie a lor. Asta în cazul în care nu sunt răpuşi de lipsa condiţiilor, de neglijenţă sau din cauza privării de afecţiunea de care au atât de multă nevoie.

Din păcate, doar un mic procent dintre copiii din sistem sunt declaraţi adoptabili. Declararea adoptabilităţii este un proces greoi, care poate dura până la 2 ani, la care se mai adaugă alte luni şi chiar ani de aşteptare. Perioada medie pe care un copil o petrece în sistemul de protecţie, astăzi, este de 7 ani şi jumătate, conform datelor colectate de Banca Mondială împreună cu UNICEF şi Guvernul României.

Ne dorim cu toţii îmbunătăţirea sistemului de protecţie. Această schimbare poate şi trebuie să se realizeze. Este nevoie de colaborare şi de dialog constructiv, nu doar la nivel central, ci şi cu structurile locale. Procesul de dezinstituţionalizare a început deja, o parte dintre centrele de plasament urmează să fie închise în următoarea perioadă. Copiii din centre vor beneficia de alte servicii de protecţie, pe care să sperăm că le vor aprecia şi care îi vor ajuta să se dezvolte. Dar să nu uităm, toţi aceşti copii au dreptul de a avea o familie.

Avem în mâinile noastre una dintre cele mai importante decizii pe care le putem lua cu privire la viitorul acestor copii şi, prin urmare, la viitorul acestei ţări - Legea adopţiei.

Vă invit, dragi colege şi colegi, să lăsăm disensiunile la o parte şi să facem posibil ca modificările Legii adopţiei, modificări pe care atât copiii din centre, cât şi părinţii care îşi doresc să adopte copii le aşteaptă de mult timp, să se transforme în realitate cât mai curând, să ne asigurăm că fiecare copil nu numai că are un prezent, dar are cu siguranţă un viitor.

Vă mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Macovei?

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează astfel: "La început de an şcolar trebuie să fim mai mult realişti decât să ne amăgim cu festivism!".

Stimaţi colegi parlamentari,

Odată cu începerea noului an şcolar, le doresc tuturor elevilor mult succes şi putere de învăţare, cadrelor didactice le urez înţelepciune şi răbdare pentru a oferi copiilor toate cunoştinţele necesare în viaţă.

Însă cred că suntem din nou în punctul în care trebuie să privim dincolo de cuvintele frumoase rostite la deschiderea fiecărui an şcolar. Sunt sigur că mult mai benefic pentru societatea românească şi mai ales pentru viitorul copiilor noştri este să abordăm cu sinceritate şi mintea limpede problemele care afectează grav învăţământul românesc. Trebuie să lăsăm deoparte autosuficienţa şi mândria şi să privim în ochi eşecurile şi tarele pe care şcoala românească le are în prezent!

De aceea, îmi doresc dezbateri reale despre curricula prea încărcată, despre faptul că elevii învaţă prea multe lucruri pe care nu le folosesc în viitoarea lor carieră profesională. Realităţile ştiinţifice se schimbă cu viteză extrem de mare, însă noi ne învăţăm copiii despre lucruri de mult depăşite.

Mai mult, este absolut necesară intensificarea eforturilor pentru serviciile de consiliere în carieră, corelate cu evaluări psihologice bazate pe aptitudini. Adică, să identificăm din timp la ce sunt bunii unii copii şi să le ghidăm viitorul traseu şcolar în funcţie de aceste talente. Iar mai apoi să le conducem paşii spre o profesie în care să se regăsească şi pentru care să fie pregătiţi.

Ar trebui să vorbim cinstit despre faptul că şcoala nu mai este atractivă pentru elevi. Şi nu este vina lor că nu sunt interesaţi, ci a noastră, că nu facem învăţătura interesantă pentru ei. Este prea facil să acuzăm nişte copii că nu le place şcoala, să stea şase, opt sau chiar zece ore nemişcaţi şi să fie entuziasmaţi de lucruri greoaie şi pe care ei le consideră inutile. Nu ştiu câţi dintre noi, ca adulţi, am putea face acest lucru zi de zi.

De aceea, şcoala trebuie să facă apel la noile tendinţe, noile tehnologii şi la strategii inovative de educaţie. Dar pentru asta trebuie să fim pregătiţi să discutăm despre unii profesori poate prea slab pregătiţi şi blazaţi. Avem nevoie să aducem un suflu nou, mai tânăr şi ingenios în procesul de a-i învăţa carte pe copii.

Vreau să ne gândim la presiunea pe care copiii de vârste prea fragede o resimt din partea "competiţiei pentru note". Acum, nota şcolară este vitală pentru eşecul sau succesul şcolar de-a lungul întregii educaţii. Poate presiunea este prea mare; poate notele sunt prea importante şi generează anomalii în educaţie, atât pentru profesori, cât mai ales pentru copii. Atunci când doar nota contează, calitatea învăţământului scade dramatic, fiindcă profesorii predau fără interes, iar elevii sunt interesaţi doar de a "vâna" o notă.

Acum, la început de an şcolar, trebuie să vorbim despre profesorii care pun presiune la clasă, nu îşi predau suficient de coerent materia, tocmai pentru a-i determina pe părinţi să îşi trimită copiii la meditaţii, doar pentru a obţine acele note atât de importante.

Da, este un subiect sensibil şi dureros, însă dacă ne prefacem că el nu există, asta nu înseamnă că el va dispărea. Dimpotrivă, va căpăta amploare tot mai mare.

Îmi doresc să ne asumăm vina pentru rata colosală a abandonului şcolar din România. De ce avem copii care sunt retraşi de la şcoală de părinţi pentru a-i trimite la muncă? Sau de ce copiii aleg să abandoneze şcoala pentru că ajung să fie atraşi în activităţi adesea periculoase sau chiar infracţionale?

Problemele sunt mult mai numeroase decât am încercat eu să le enumăr aici, în faţa dumneavoastră. Însă există soluţii - unele mai la îndemână şi care pot fi implementate rapid, iar altele, cele mai numeroase, care necesită ani de muncă şi de asumare onestă a dificultăţilor.

Ca soluţii, trebuie să dezbatem cu toţii în societate, poate, eliminarea definitivatului în învăţământ şi să îl înlocuim cu o formă de contract pe termen mediu între şcoală şi profesor, cu criterii clare de evaluare a performanţei şi cu asumarea responsabilităţii în cazul delăsării sau a neprofesionalismului.

Poate este necesar să acordăm o autonomie extinsă şcolilor, care să poată angaja singure profesorii cei mai buni şi să hotărască nivelul de salarizare, în funcţie de performanţe. Dacă am avea directori de şcoală care poartă responsabilitatea calităţii actului didactic al profesorilor din subordine, iar şcoala va putea avea resurse autonome, transparente şi legale de autofinanţare, poate interesul şi implicarea tuturor va duce la performanţe superioare. Sau poate nu, dar trebuie să discutăm noile modele de reformă.

Societatea, noi, toţi, de fapt, trebuie să înţelegem de ce...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să încheiaţi, vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

... de ce sistemul educaţional din România este dominat de confuzie, lipsa coerenţei, a viziunii sau a unei strategii decente. Este inacceptabil ca în fiecare an să facem experimente, poate, poate o fi mai bine. Trebuie să luăm totul de la zero şi să reconstruim tot sistemul de învăţământ. Dar pentru asta ne trebuie curaj şi onestitate în a ne recunoaşte şi asuma tot ceea ce ascundem sub preş chiar din prima zi de an.

Vă mulţumesc.

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică: "Statul român nu respectă art. 7 din Constituţia României".

Art. 7 din Constituţia României prevede protecţia pe care statul român este dator s-o acorde comunităţilor româneşti din afara graniţei şi diasporei româneşti, sub aspectul protejării drepturilor acestora, prevăzute conform legislaţiei internaţionale, şi păstrării identităţii româneşti a românilor care locuiesc pretutindeni, în afara României de astăzi.

Din păcate, vedem foarte des cum, atât sub ceea ce înseamnă diaspora, comunităţile care sunt plecate din România, mai de mult, în timpul istoriei, ori în perioada recentă, cât şi sub aspectul protecţiei drepturilor comunităţilor istorice româneşti care din pricina tragediilor istorice au rămas în afara graniţelor României, statul român neglijează o serie de aspecte fundamentale, precum ar fi: dreptul acestora la educaţie în limba română, susţinerea reprezentării acestora la nivelul societăţilor şi instituţiilor ţărilor respective, în care trăiesc, cât şi acordarea de drepturi politice şi electorale în cadrul sistemului din România. Şi aici vedem tot ce s-a întâmplat cu votul din diaspora şi vedem toată această, pur şi simplu, degringoladă, sub ceea ce înseamnă păstrarea drepturilor românilor din afara graniţelor.

Românii au nevoie să se întoarcă în ţara lor. Românii din diaspora trebuie să se întoarcă acasă. Legislaţia românească trebuie să permită stimularea întoarcerii acestora în ţara lor, şi nu aducerea de forţă de muncă de prin Asia, de prin Orientul Mijlociu, ori de prin Africa. Românii care au plecat în afara ţării trebuie să-şi regăsească rădăcinile şi să fie făcuţi să se întoarcă acasă.

Dar, pe lângă comunitatea din diaspora, îi avem pe fraţii noştri din comunităţile istorice şi vedem tot mai des cum, spre exemplu, în Serbia şi în Ucraina drepturile românilor nu sunt respectate deloc. Sunt împărţiţi în moldoveni şi români, în români şi vlahi, le sunt închise şcolile, le este lezat dreptul la biserică în limba română, nu sunt reprezentaţi în organismele puterii locale.

Toate aceste lucruri mi se par foarte grave. Iar drepturile fundamentale ale românilor din afara graniţelor trebuie să fie respectate în aceeaşi măsură în care statul român respectă drepturile tuturor minorităţilor din România. Cred în această reciprocitate şi cred că este inadmisibil ca statul român să tolereze în continuare abuzurile care se produc împotriva românilor din afara graniţelor, şi în special a românilor din Ucraina, Serbia şi din spaţiul sud-est european, unde aceştia sunt autohtoni.

De aceea, cred că statul român trebuie să se opună categoric procesului de aderare europeană al Ucrainei şi al Serbiei, atâta timp cât aceste ţări nu respectă drepturile minorităţii româneşti în aceeaşi măsură în care minorităţile respective au drepturile apărate în România, conform Constituţiei şi legislaţiei româneşti, aşa cum se cuvine şi aşa cum sunt ele prevăzute în normativele europene şi internaţionale.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Balint?

Vă rog.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Declaraţie politică: "Comemorarea a 79 de ani de la tragicele evenimente de la Ip şi Treznea".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În fiecare an, la începutul lunii septembrie, comemorăm ceea ce a rămas în istorie drept masacrele de la Ip şi Treznea. Anul acesta se împlinesc 79 de ani.

După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a intrat sub ocupaţie maghiară. Teritoriul ocupat de horthyşti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în istorie sub numele de Transilvania de Nord. Judeţul Sălaj a fost alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940, Armata a II-a a intrat în oraşul Zalău. Imediat, după ocuparea teritoriului transilvănean, a început seria masacrelor împotriva populaţiei civile româneşti. Cel mai afectat de teroarea horthystă a fost Sălajul, unde au fost masacraţi 477 de români.

În data de 9 septembrie 1940, nouăzeci şi trei de persoane, dintre care 87 de români şi 6 evrei au fost ucise de armata hortystă, în localitatea Treznea. Următorul masacru de proporţii comis de horthyşti, după Treznea, s-a petrecut la Ip, localitate situată în partea de vest a Sălajului, în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, când trupele ce făceau parte din armata de ocupaţie cantonată la Şimleu Silvaniei, împreună cu localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei maghiare "Straja naţiunii" au ucis 157 de locuitori români din comuna Ip.

Este greu de descris modul în care au fost ucişi românii - femei, bărbaţi, copii. Aceştia au fost torturaţi, împuşcaţi, răstigniţi, arşi de vii şi apoi aruncaţi într-o groapă comună.

Este datoria noastră să îi comemorăm pe aceşti martiri în fiecare an. În fiecare an, urmaşi ai victimelor, locuitori ai satelor din jur, personalităţi culturale şi oficialităţi participă la ceremoniile religioase şi militare pentru a aduce un omagiu celor care au fost ucişi într-un mod atât de brutal.

De asemenea, este datoria noastră să atragem atenţia asupra efectelor devastatoare provocate de prejudecăţi, ură, discriminare şi intoleranţă. Atrocităţile din septembrie 1940 rămân în istorie ca un testament al acestor efecte şi ca un îndemn la pace, toleranţă şi respect faţă de semenii noştri, indiferent de naţionalitate, etnie sau religie.

Vă mulţumesc.

Liviu Balint, deputat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes a depus în scris.

De la ALDE se mai află cineva în sală? Nu.

Domnul Marius Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Un nou asalt legislativ al UDMR pentru subminarea şi dezmembrarea României".

Astăzi, un curent politic naţionalist-extremist, separatist, s-a evidenţiat pregnant în România. Nu este autohton, ci provine din import, mai exact este dirijat din ţara vecină, Ungaria. De acolo sunt susţinute manifestări etnic separatiste, segregaţioniste, de enclavizare pe criterii etnice, autonomiste teritorial, de subminare a statului naţional, urmărindu-se dezmembrarea României. Avangarda politică a acestor acţiuni antistatale este UDMR. Iată încă o provocare în acest sens, pe fondul crizei politice actuale şi al disperării Guvernului Dăncilă, aflat în picaj, printr-un nou proiect legislativ iniţiat de UDMR şi aflat în dezbatere la Senatul României.

UDMR-iştii doresc angajarea cu prioritate a etnicilor minoritari, administrare autonomă a învăţământului şi a culturii, separatism şi "autonomie specială". Sunt pretinse noi privilegii pentru minoritatea maghiară, absolut discriminatorii în raport cu drepturile celorlalţi cetăţeni români.

"1. UDMR solicită angajarea cu prioritate a etnicilor minoritari în instituţiile publice, în cadrul instanţelor de judecată, al parchetelor, al ministerelor şi al serviciilor publice deconcentrate".

Şi vă citez din proiectul legislativ.

"La instanţele de judecată şi parchetele de pe lângă acestea, unde proporţia angajaţilor aparţinând unei anumite minorităţi istorice, în numărul total al personalului, se situează sub proporţia respectivei minorităţi istorice în populaţia zonei arondate, se vor face angajări cu prioritate din cadrul persoanelor aparţinând minorităţilor istorice respective.

La nivelul ministerelor, precum şi la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, se va asigura angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporţional cu numărul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale istorice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

2. Administrarea autonomă a învăţământului şi a culturii minorităţilor:

- Modul de administrare autonomă a învăţământului şi a culturii minorităţilor naţionale istorice se reglementează prin Legea privind statutul minorităţilor naţionale din România.

3. Regiuni de dezvoltare separate care pot obţine o «autonomie specială»:

- Consiliile judeţene din judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă pot solicita înfiinţarea prin lege a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obţine, prin lege, un statut de autonomie specială", conform proiectului de lege al UDMR.

Să nu vă pună şarpele, colegilor parlamentari, să votaţi în favoarea acestui nou asalt pentru dezmembrarea României, a statului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Reiterez spre responsabilă cumpănire versurile unui poet transilvănean, George Coşbuc, lăsate cu limbă de moarte: "Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,/ Să vrem noi sânge, nu pământ!/ Când nu vom mai putea răbda,/ Când foamea ne va răscula,/ Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa/ Nici în mormânt!".

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ion Spânu?

Vă rog.

Nu. Nu e.

Domnul Dohotaru?

Vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Vreau un Cluj fără poluare fonică şi fără poluarea venită de la kerosen!

Cer ROMATSA în subordinea Ministerului Transporturilor!

Cer ministrului Cuc să găsim modalităţi pentru a avea un alt culoar de zbor, care ocoleşte oraşul şi nu vine deasupra oraşului! Sunt zeci de mii de clujeni afectaţi de această problemă, mai ales noaptea. Am cunoştinţe, am prieteni care se trezesc noaptea din cauza faptului că avioanele zboară mult prea aproape de oraş. Sunt imagini pe Internet cu avioane care zboară la 100 de metri de blocuri. Doamne fereşte să fie un astfel de accident la un moment dat, mai ales că ştim că majoritatea accidentelor au loc la decolare şi la aterizare! Mă gândesc în special la cartierul în care am trăit, în Mărăşti, timp de 20 de ani, la cartierul Între Lacuri, la Someşeni, care sunt în apropierea aeroportului. Aeroport care s-a construit la 8 km de centrul oraşului şi avioane care tranzitează pe axa Est-Vest. Motiv pentru care trebuie să găsim soluţii pentru ca avioanele - care sunt între 400 şi 500, săptămânal, la Cluj - să ocolească oraşul.

Da, asta înseamnă costuri mai mari pentru companiile aeriene, dar costuri pe care trebuie să şi le asume, pentru sănătatea oraşului. Pentru că ştim foarte bine la ce conduce tipul acesta de poluare fonică. Conduce la stres. Dacă ne trezim noaptea, suntem mai puţin productivi la locul de muncă. Calitatea vieţii în aceste cartiere scade. Mai ales că în zonă propun un parc natural pe modelul Parcului Natural Văcăreşti. Fac tururi ghidate constant în zonă şi nu ne mai auzim. Trebuie să urlăm de la unul la altul în momentul în care survolează un avion, la câteva sute de metri de noi.

Este un pericol. Sunt foarte mulţi clujeni deranjaţi. De aceea, trebuie găsită o soluţie, la nivelul ROMATSA, la nivelul Ministerului Transporturilor, la nivelul Consiliului Judeţean, care nu a luat atitudine, la nivelul Primăriei, care nu a reiterat cererile ca avioanele să nu mai tranziteze deasupra oraşului.

Şi, repet, nu doar acei zeci de mii de clujeni sunt afectaţi. Eu stau în Mănăştur, în momentul de faţă, în celălalt capăt al oraşului, şi aud avioanele, în pat, la 6 dimineaţa.

Repet, cer ceea ce spun toţi clujenii - scoateţi avioanele de deasupra oraşului! Trebuie gândit un alt culoar.

Da, profiturile vor scădea pentru companii, pentru că trebuie să ocolească 30-40 de kilometri, dar miza e sănătatea cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Vasile Cîtea, vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Guvernul PSD respectă Programul de guvernare! Pensionarii României sunt respectaţi!".

Dragi colegi,

Luna septembrie corespunde cu implementarea de către Guvernul României a unor noi măsuri sociale care au ca obiect îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru pensionarii din România.

Iată că, deşi opoziţia are ocupată agenda politică doar cu acţiuni de campanie, căutând să maximizeze rezultatul la scrutinul prezidenţial, dar ignorând, ca de obicei, nevoile românilor, Guvernul PSD arată seriozitate prin îndeplinirea Programului de guvernare la termenele asumate.

În acest sens, prin creşterea pensiilor de stat, din septembrie 2019, punctul de pensie a fost majorat la 1.265 de lei, urmând ca valoarea acestuia să ajungă în 2020 la 1.775 de lei. Făcând o comparaţie cu valoarea punctului din anul 2016, din perioada Guvernului Cioloş, vom constata că anul viitor pensiile vor fi practic dublate.

Astfel, dacă ar fi să analizăm noile valori, prin raportare la pensia minimă garantată, având drept date de referinţă lunile noiembrie 2016 şi mai 2019, din perspectiva preţurilor la alimentele de bază şi carburanţi, vom observa că puterea de cumpărare a pensionarilor ar fi astfel: în anul 2016 un pensionar îşi permitea, din pensia minimă, cumpărarea a 276 de pâini, iar în 2019, ţinând cont şi de indicele de majorare al preţurilor, de 7,8%, acelaşi pensionar poate cumpăra 405 pâini. De asemenea, în 2016, cu pensia minimă se cumpărau 53 de kg de carne de pui sau 714 ouă, iar în 2019 se pot cumpăra 80 de kg de carne de pui sau 985 de ouă. Nu în ultimul rând, se poate observa că, la nivelul anului 2016, un pensionar cu pensia minimă cumpăra 81 de litri de benzină, iar în prezent poate cumpăra 122 de litri de benzină.

Toate aceste cifre ne arată că, prin raportare la pensia medie aflată în plată în România, puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu o valoare netă de peste 18,3%.

În mod concret, alături de aceste majorări ale pensiilor, au fost adoptate şi aplicate şi alte măsuri sociale, prin scăderea preţului medicamentelor inovative cu 35%; introducerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a 37 de noi substanţe cu efect terapeutic; acordarea pentru anul 2019 a 60.000 de bilete pentru pensionari, la preţ preferenţial redus, în staţiunile balneare din România. În acelaşi timp s-a actualizat lista de medicamente compensate şi a crescut pragul de venit de la 700 de lei la 990 de lei, privind accesul persoanelor la programul de compensare cu 90% din preţul de referinţă al medicamentelor.

Iată că, stimaţi colegi, Partidul Social Democrat consideră că interesul românilor este prioritar oricărui alt interes. Din acest motiv, Guvernul Dăncilă şi PSD îşi vor asuma în continuare aplicarea măsurilor sociale, economice, culturale şi politice, aşa cum au fost prevăzute în Programul de guvernare.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Tudoriţa Lungu, vă rog.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Stop declinului şcolii româneşti!".

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de oameni pregătiţi, capabili şi care să se adapteze rapid unei pieţe a muncii într-o continuă transformare. Avem nevoie de copii echilibraţi emoţional şi apţi să treacă cu uşurinţă peste încercările vieţii. Este şcoala românească capabilă să ofere aceste "produse finite"? Eu zic că nu! Pune şcoala românească astăzi accent pe creativitate, inovare, capacitate de sinteză, şi nu pe simpla memorare? Iată întrebarea la care e absolut necesar să avem un răspuns.

Până una-alta, anul şcolar în România a început la fel - cu discursuri multe şi plictisitoare, cu şcoli fără autorizaţie sanitară şi fără aviz ISU, cu tot mai multe ilegalităţi în procesul de selecţie a profesorilor. Educaţia a ajuns un domeniu în care contează mai mult carnetul de membru de partid decât cunoştinţele acumulate şi care trebuie transmise elevilor. Ne aflăm în faţa unei crize de personal care devine tot mai severă, atât cantitativ, cât şi calitativ. Anul şcolar debutează cu aproape 1.500 de şcoli cu toalete în curte, în ciuda promisiunilor sforăitoare ale domnului ministru Eugen Teodorovici, care declara în februarie că nu vor mai fi unităţi de învăţământ cu WC-uri în curte, că primăriile vor primi câte 10.000 de euro pentru fiecare şcoală aflată în această situaţie. Cum încurajăm educaţia, cum eradicăm abandonul şcolar dacă privim nepăsători cum şcoala românească rămâne neprietenoasă cu elevii şi anchilozată în trecut?

Stimaţi colegi, o Românie puternică se construieşte cu oameni educaţi, cu oameni instruiţi. Iar investiţia în educaţie este singura care aduce roade sigure. Vă invit să privim cu maximă responsabilitate spre acest domeniu, să abandonăm sintagma românească: "Lasă, merge şi-aşa".

Nu, nu merge şi-aşa! Este nevoie de viziune şi de reformă profundă, dacă vrem ca şcoala să nu mai producă analfabeţi funcţionali, dacă vrem ca abandonul şcolar să scadă, dacă vrem ca elevii să vină cu plăcere la şcoală. Asta, dacă ne dorim, într-adevăr, o Românie puternică!

Vă mulţumesc.

Tudoriţa Lungu, deputat al PNL, Bacău.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

De la ALDE a venit cineva? Nu.

De la PMP, domnul Todoran?

Vă rog.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Intervenţia mea de astăzi vizează un caz legat de învăţământul românesc. O situaţie aparte din judeţul Maramureş, oraşul Borşa. O situaţie în care 17 familii sunt umilite de statul român, de Ministerul Învăţământului, cât şi de autorităţile locale.

Concret, în oraşul Borşa, 17 copii de şcoală primară se află în imposibilitatea de a urma cursurile şcolii unde au învăţat până acum, pentru că mai mulţi angajaţi ai statului român doresc să-i mute la o altă şcoală, aflată la câţiva kilometri distanţă de şcoala veche.

Sigur, Maramureşul şi oraşul Borşa se află într-o zonă muntoasă, unde transportul se desfăşoară cu dificultate. Din spusele părinţilor, anul trecut, microbuzul şcolii a rămas împotmolit. Ştiţi cine a ajutat la a împinge microbuzul? Copiii. Sunt părinţi care au declarat acest lucru. Sunt părinţi care au făcut poze cu acest lucru.

La Şcoala nr. 2 din oraşul Borşa există interese imobiliare, adică mai cu seamă terenul de sub şcoală. Marea indignare a părinţilor este faptul că în data de 28 februarie s-au adresat ministerului. Şi au primit un răspuns din partea ministerului - am răspunsul aici, în faţă - prin care şcoala trebuie să rămână deschisă.

Şi vă citesc aici doar o frază: "ISJ Maramureş a aprobat pentru anul şcolar 2019-2020 să funcţioneze Şcoala nr. 2 cu clase cu predare simultană". Este o şcoală cu predare simultană.

Marea problemă a apărut în august, când părinţii au primit o înştiinţare cum că copiii li s-au mutat la o altă şcoală.

Gândiţi-vă că au fost luaţi pe nepregătite! Gândiţi-vă că acei copii nu sunt astăzi pregătiţi să facă câţiva kilometri, chiar dacă li se asigură un transport care, subliniez, şi anul trecut, microbuzul şcolii a fost deszăpezit cu ajutorul copiilor.

Domnule ministru, marea problemă este că, şi în iunie, şi în iulie, li s-a sugerat părinţilor să se adreseze ministerului, să se clarifice cu precădere această problemă. Nici până astăzi nu au primit un răspuns clar de la dumneavoastră, decât cel din februarie, prin care s-a subliniat că şcoala trebuie să rămână deschisă.

Marea problemă este şi a directorului acelei instituţii. Unul dintre artizanii închiderii şcolii este directorul unităţii de învăţământ - un angajat al statului, plătit din banii părinţilor, care îşi permite aroganţa de a vorbi indecent cu părinţii, adresându-le cuvinte jignitoare, umilitoare şi chiar ameninţări.

Atât directorul unităţii, cât şi directoarea, din câte am înţeles, fac o presiune constantă asupra familiilor, să-şi treacă dincolo, la cealaltă şcoală, copiii.

Cred că în România trebuie să punem accent pe învăţământ şi trebuie să punem accent pe copii, pe părinţi şi pe bunici. Pentru că, dincolo de toate, nucleul societăţii rămâne familia.

Domnule ministru, ştiţi problema din Borşa, aţi fost informat. Vă cer să vă implicaţi, pentru că nu se poate ca angajaţi ai statului, în speţă, directorul instituţiei, să facă ameninţări!

Şi am măsura cuvintelor în ceea ce vă spun, sunt declaraţiile celor 17 familii - 17 familii - cărora li s-au făcut presiuni pentru...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

... a-şi trece copiii la o altă şcoală.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Adrian Todoran, deputat de Maramureş.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Camelia Gavrilă, vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Dacă este septembrie, evident, vorbim mai mult decât oricând despre şcoală. Şi, dincolo de emoţie, de sentimente, de nostalgii, de melancoliile toamnei, o analiză lucidă, de profesionişti, ne îndemnă să cântărim şi ceea ce este bun, şi ceea ce înseamnă evoluţie, ceea ce înseamnă valoarea şcolii româneşti, europenitate, dar şi zone de umbră, nevoia de intervenţie, nevoia de completare, de finanţare.

Sigur că trebuie să ne întrebăm, acum, după 30 de ani de evoluţie democratică, în ce măsură şcoala românească face faţă globalizării, dezvoltării accentuate în toate sferele de educaţie, tehnologizării, în ce măsură sunt pregătiţi absolvenţii de a se integra într-o piaţă a muncii extrem de dinamică, extrem de fluidă, în ce măsură reuşim să păstrăm un echilibru între valorile şcolii româneşti, între competenţele pe care le-a probat timpul şi, pe de altă parte, imperativele europene, deschiderile spre ceea ce presupune a trăi într-o Uniune Europeană, a respecta principiile incluziunii şi echităţii.

Conceptele pe care am construit această declaraţie care se doreşte a fi o reflecţie la început de an, cu preocupări pentru idealuri educaţionale, dificultăţi, împliniri şi proiecţii necesare, se referă la ideea de construcţie, modelare, dar şi reconstrucţie, remodelare a personalităţii umane, în acord cu ceea ce presupune un învăţământ modern, eficient, o dezvoltare personală şi o dezvoltare profesională.

Şi termenul de construcţie personală şi prin educaţie ne trimite şi la nevoia de specialişti, de tehnicieni, de o forţă de muncă bine calificată, adecvată momentului, care să răspundă şi nevoii de reconstrucţie de ţară, de infrastructură de ţară - fie că ne referim la autostrăzi, spitale, căi ferate, aeroporturi, acolo unde avem nevoie de muncitori, de tehnicieni, de IT-işti, de ingineri pricepuţi. Aş merge însă şi pe componenta socială, care presupune domenii socio-umaniste: cercetători, specialişti în resurse umane, profesori, pedagogi, învăţători, oameni care să motiveze, să inspire, să genereze dezvoltare socială.

Şi nu trebuie să uităm nici aspectul moral, aspectul etic, aspectul preocupării pentru implicare civică, pentru a-ţi păsa de cetate, a fi implicat în ceea ce înseamnă evoluţia socială.

Dacă ne referim la lucrurile bune, derulate în ultima perioadă, aş puncta cu maximă luciditate şi responsabilitate: evoluţiile salariale, preocupările pentru infrastructură, pachetul, conceptul de pachet social, cu rechizite, tichete pentru grădiniţă, masă caldă, bursele pentru elevi şi pentru studenţi, bursa profesională, bursa "Bani de liceu", o multitudine de proiecte de formare a profesorilor - fie că sunt acestea prin proiectul "Profesori motivaţi în şcoli defavorizate", de care beneficiază aproape 7.000 de profesori, sau prin acest mare proiect de anvergură, de sistem, "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi", care va atinge la finalul proiectului un număr de 55.000 de cadre didactice.

Toate aceste lucruri - sigur, lista continuă cu aspectele pozitive. Însă analiza lucidă de care vorbeam trebuie să semnaleze că ne aflăm într-un context în care suntem într-o premieră, în absenţa unui ministru titular la început de an şcolar, că există probleme legate de arhitectura curriculară, probleme legate de relaţia dintre conţinuturi şi piaţa muncii, că sunt încă manuale absente la început de an şcolar, că mai avem de lucrat la infrastructura educaţională.

Însă dincolo de ziduri, dincolo de umbre, dincolo de critici, de polemici şi de discursuri uneori cu tenta politică accentuată, alături de filosofia educaţională şi de importanţa programelor de guvernare, în centru se află elevul, tânărul, cu nevoia lui de cunoaştere, de evoluţie, la care trebuie să ne raportăm cu multă empatie, cu multă înţelegere şi cu multă responsabilitate. Şi, de asemenea, să subliniem rolul profesorului, a cărui competenţă ştiinţifică, pe de o parte, dar şi har pedagogic, har didactic sunt condiţii esenţiale pentru a vorbi de o educaţie de calitate.

Trebuie să le arătăm şi noi, ca politicieni, că ne pasă şi că prin ceea ce legiferăm, la început de an şcolar şi universitar...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

... nu suntem doar apartenenţi ai lumii politice, ci suntem parte implicată, responsabili şi extrem de serioşi şi de lucizi în ceea ce facem.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Dobrovie, vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Demisia, domnule Teodorovici, pentru sabotarea preînregistrării românilor din diaspora!".

Dragi colegi,

În momentul de faţă avem circa 50.000 de români înregistraţi pentru votul în străinătate, pentru secţiile de vot în străinătate sau pentru votul prin corespondenţă.

Este un număr extrem de mic, raportat la câţi români sunt plecaţi în afara ţării. Şi totuşi, Guvernul PSD, în loc să desfăşoare campanii puternice de informare, vine cu o iniţiativă absolut halucinantă, a domnului Teodorovici, de înregistrare în spaţiul privat virtual.

Da, domnule Teodorovici, acum era momentul! Acum, când majoritatea românilor din diaspora se tem, şi există aceste temeri neîntemeiate referitoare la faptul că ANAF ar putea să obţină datele personale de la AEP, dacă românii se înregistrează, tocmai, veniţi să alimentaţi aceste temeri, veniţi să subminaţi acest proces firesc de preînregistrare şi astfel să zădărniciţi şi să aruncaţi în haos şi alegerile prezidenţiale, aşa cum aţi făcut şi la alegerile europarlamentare.

Mai grav decât atât, pe lângă faptul că PSD, Guvernul Dăncilă nu derulează campaniile necesare de informare, prin Ministerul de Externe, prin Ministerul Românilor de Pretutindeni, mai mult decât atât, acest Guvern, prin Ministerul de Finanţe, nici măcar un leu nu a alocat pentru achiziţionarea de dispozitive electronice şi de tablete pentru alegerile prezidenţiale.

Ce înseamnă acest lucru?

În lipsa tabletelor, practic, sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului multiplu nu poate fi folosită, ceea ce înseamnă, practic, posibilitatea de fraudare. Să înţelegem că PSD doreşte să fraudeze aceste alegeri, sau altfel cum putem înţelege faptul că aceste tablete care au fost folosite la alegerile europarlamentare sunt sigilate, în momentul de faţă, pe o explicaţie total abracadabrantă, şi anume că trebuie să fie investigată de către comisia specială de anchetă a alegerilor europarlamentare.

Mai grav decât atât, nici măcar pentru dispozitivele electronice nu au fost prevăzute în bugetul de stat şi de Ministerul de Finanţe, nu au fost începute achiziţiile, astfel încât alegătorii nu vor putea semna pe un dispozitiv electronic, aşa cum prevede legea votată de Parlament, legea la care am contribuit toate partidele în Comisia specială pentru legile electorale, comisie care a lucrat în câteva săptămâni ceea ce trebuia să însemne îmbunătăţirea sistemului de vot, pentru ca să nu se mai repete haosul la alegerile prezidenţiale.

Stimaţi colegi,

În acest context, vreau să trag un serios semnal de alarmă că PSD încearcă din nou să împiedice diaspora să voteze, că PSD nu a învăţat nimic din ce s-a întâmplat la ultimele alegeri şi riscăm să avem iar cozi interminabile, riscăm să avem acelaşi haos, riscăm să avem şi fraude electorale, pentru că sistemul SIMPV nu va putea fi folosit dacă nu vor exista tablete, pentru că achiziţiile publice nu s-au făcut pe ceea ce înseamnă dispozitive electronice, şi, mai grav decât atât, colac peste pupăză, domnul Teodorovici vine acum şi propune înregistrarea în spaţiul virtual privat pentru a descuraja, pentru a-i speria pe români într-un mod total anormal şi neîntemeiat, pentru că românii trebuie să ştie un lucru foarte simplu, că datele lor nu vor fi preluate de la AEP şi folosite de ANAF.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc.

Matei Dobrovie, deputat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Petru Movilă. Susţineţi declaraţia? Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică este "Până la urmă, cine răspunde de şcolile din România?".

Unii dintre noi suntem preocupaţi şi colaborăm cu conducătorii instituţiilor de învăţământ din România pe parcursul întregului an, fie că vorbim de directori, managerii de şcoli, de cadrele didactice, de asociaţiile de părinţi, însă problemele din învăţământ ies în evidenţă cu atât mai puternic la începutul anului şcolar, în preajma începerii anului şcolar.

Încă avem foarte multe şcoli la care se lucrează. Şcoala a început de două zile, avem şcoli la care se lucrează, fie că sunt şcoli în oraşe, fie că sunt şcoli la ţară.

Avem încă foarte multe şcoli, sute de şcoli care au WC-urile în curte, au toaleta la sute de metri de corpul principal de clădire, şi pe vreme rea, iarna, accesul este foarte greu. Însă, una dintre cele mai mari probleme, cum spuneam, este aceea că de şcolile din România răspund mai multe ministere, mai multe instituţii, şi, în esenţă, atunci când lucrurile nu sunt rezolvate nu răspunde nimeni.

Oare trebuie să răspundă cadrele didactice pentru faptul că primăriile nu alocă bani, nu alocă fonduri pentru ca aceste şcoli să fie renovate, reparate? Trebuie să răspundă profesorii pentru faptul că nu există cabinete de medicină şcolară în şcolile din România? Eu cred că nu. Şi din acest punct de vedere ar trebui regândit tot ceea ce înseamnă responsabilitatea statului faţă de comunităţi şi faţă de şcoli.

O modificare legislativă ar fi foarte importantă, să ducă clar responsabilitatea totală pe ceea ce înseamnă infrastructura şcolară, să fie transferată, să fie alocată direct Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Locale.

De asemenea, este foarte important să responsabilizăm direct Ministerul Învăţământului pentru manuale, pentru curriculă şi, de asemenea, pentru situaţiile în care nu există manuale şcolare.

Trebuie să rezolvăm aceste lucruri, pentru că problemele sunt mereu aceleaşi la începutul fiecărui an şcolar, şi foarte mulţi politicieni nu trăiesc decât din promisiuni, din imagini cu fotografii la deschiderea anului şcolar şi, mai departe, uită de şcoli.

Petru Movilă, deputat PMP de Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Dragoş Zisopol a depus în scris.

Doamna Alina Teiş. Vă rog.

Doamna Alina Teiş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă prima zi de şcoală.

Prima zi de şcoală, o amintire care nu va dispărea niciodată, va rămâne întipărită în memoria tuturor. Prima zi de şcoală ne aminteşte că încrederea şi preţuirea se câştigă în anii în care învăţăm. De la grădiniţă şi până la liceu, cu părinţi, profesori şi autorităţi care se implică pentru binele copiilor.

Prima zi de şcoală vine cu emoţii şi momente de neuitat, cu oameni care te marchează o viaţă întreagă. Este ziua în care elevii clasei pregătitoare îşi cunosc pentru prima dată învăţătorii, cei din clasele primare se gândesc la gimnaziu, elevii de gimnaziu îşi doresc să devină liceeni, iar liceenii visează deja la viaţa de student. Toţi, dacă sunt susţinuţi şi ajutaţi, devin oameni de valoare ai societăţii româneşti.

În prima zi de şcoală cadrele didactice privesc cu bucurie şi multe aşteptări spre fiecare dintre reprezentanţii acestor generaţii de elevi, în timp ce familiile lor îşi doresc să-i vadă oameni mari, cu idealurile realizate.

În prima zi de şcoală am vrut să-mi amintesc şi eu de această perioadă frumoasă din viaţa mea, aşa că am fost alături de elevii de la trei unităţi de învăţământ din municipiul Orşova, judeţul Mehedinţi. Este vorba de Şcoala Gimnazială "Petru Dumitriu", de Colegiul Tehnic "Dierna" şi de Liceul Teoretic "Traian Lalescu". Am simţit emoţiile elevilor, emoţiile dascălilor şi părinţilor.

Odată cu acest început de an şcolar îmi pun încă o dată speranţa în cei care au grijă de elevii noştri, în dascălii care sunt sigură că vor face tot posibilul să-i înveţe pe cei mici, să-i transforme în oameni mari, frumoşi şi inteligenţi. Şi mai am încredere că autorităţile vor face tot ce trebuie pentru binele elevilor: că aceştia vor avea transportul şcolar decontat, că vor primi bursele şcolare cuvenite, că vor primi o masă sănătoasă la şcoală, că vor avea pe bănci toate manualele de care au nevoie şi că vor învăţa în condiţii decente. Şi am încredere că, în următorii 2, 3 ani, se va rezolva complet problema şcolilor cu toalete în curte.

În calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, vă doresc tuturor celor care înfloriţi inimile copiilor multă sănătate şi noi succese în nobila dumneavoastră misiune, iar elevilor, un an şcolar reuşit, care să vă deschidă noi orizonturi spre viitor!

Vă mulţumesc.

Alina Teiş, deputat al PSD, Mehedinţi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Mai sunt colegi de la PNL? Nu.

Domnul Codreanu.

Vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Bună dimineaţa, distinşi colegi.

În declaraţia mea politică de astăzi reiau un subiect pe care l-am evocat în sesiunile parlamentare anterioare, şi anume creşterea fondurilor alocate organizaţiilor reprezentative ale românilor din afara graniţelor ţării pentru implementarea proiectelor ce ţin de identitatea românească.

Este un subiect pe care l-am discutat de nenumărate ori şi la cele peste 100 de întâlniri pe care le-am avut în afara graniţelor ţării, fie că vorbim de diaspora economică, fie că vorbim de Republica Moldova sau de comunităţile istorice.

Este un subiect care a trecut şi ca fir roşu la o serie de evenimente recente la care am participat, şi acest obiectiv pe care l-au stabilit inclusiv organizaţiile reprezentative ale românilor din afara graniţelor ţării se regăseşte în rezoluţiile universităţii de vară de la Izvorul Mureşului pentru românii de pretutindeni, în rezoluţia Congresului profesorilor de limba română şi istorie de la Iaşi, în rezoluţia Forumului Românilor de Pretutindeni şi în rezoluţia Conferinţei anuale a Consiliului Mondial Român.

Este o aşteptare, o solicitare din partea românilor din afara graniţelor ţării, care văd în această suplimentare de fonduri un gest de recunoştinţă şi de respect pe care Guvernul României îl poate acorda acestor oameni. Este un gest pe care-l aşteaptă ca urmare a unor promisiuni pe care le-au făcut şi ministrul finanţelor publice, şi chiar premierul României la Forumul Românilor de Pretutindeni, care a avut loc săptămâna trecută. Şi ca să preiau un îndemn făcut chiar de ministrul finanţelor publice, spun şi eu de la tribuna Camerei Deputaţilor că nu voi folosi #rezist, voi folosi #insist. Insist asupra suplimentării fondurilor alocate acestui minister, fondurilor alocate acestor organizaţii nonguvernamentale, care văd şi o lipsă de respect, în condiţiile în care fondurile alocate minorităţilor naţionale sunt în creştere exponenţială an de an. Şi, aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, la dezbaterile Proiectului Legii bugetului de stat, nu trebuie să tăiem de la minorităţi pentru a da diasporei, ci, dimpotrivă, trebuie să creştem fondurile diasporei, păstrând şi fondurile alocate minorităţilor.

Tocmai de aceea vreau să-l invit pe ministrul finanţelor publice să facă acelaşi gest pe care l-a făcut atunci când era preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi anume să asculte de solicitările pe care le avem noi, românii din afara graniţelor ţării, şi să dispună asupra acestei majorări de fonduri.

În încheiere aş vrea să spun că nu vreau să cred că acea discuţie privind restructurarea Guvernului vizează şi eliminarea din arcul guvernamental al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. A fost o victorie, a noastră, a tuturor, şi ar fi o mare pierdere şi pentru românii din afara graniţelor ţării, şi pentru noi, ca parlamentari de diaspora, şi pentru Guvernul României.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Nicu Niţă? Vă rog.

Domnul Nicu Niţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată "Bani europeni pentru podul peste Dunăre de la Brăila".

În urmă cu trei ani PSD a preluat guvernarea cu zero fonduri europene atrase, însă a făcut tot efortul pentru ca România să beneficieze de bani europeni. În anul 2019, în ţara noastră au intrat 8,6 miliarde de euro, prin Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, iar acestor sume li se adaugă încă 6,6 miliarde de euro plăţi directe către fermieri.

De asemenea, România a beneficiat de alte 25 de miliarde de euro pentru liniile de finanţare deschise, iar valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanţare se ridică la 41,7 miliarde de euro.

În continuare, proiecte importante sunt finanţate cu bani europeni. Cel mai recent exemplu îl reprezintă podul peste Dunăre de la Brăila, care face parte din reţeaua transeuropeană de transport.

Podul Brăila-Tulcea are implicaţii în dezvoltarea regională a zonei Delta Dunării, şi nu numai, deoarece are o componentă economică importantă şi fluidizează traficul de mărfuri. În plus, podul are ca scop fluidizarea traficului între localităţile Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, creşterea siguranţei şoferilor, dar şi micşorarea timpilor de parcurs şi scăderea poluării.

Podul reprezintă una dintre cele mai impunătoare proiecte din ultimul deceniu. Se vor investi în el 540 de milioane de euro. Din acesta sumă, 363 de milioane euro sunt fonduri europene.

Podul Brăila-Tulcea va avea o lungime de peste 1.970 de metri, din care 489 de metri reprezintă deschiderea laterală, pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri cea de pe malul dinspre Tulcea. În proiect sunt prevăzute şi două viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Proiectul vizează nu doar construcţia podului propriu-zis, lung de aproape 2 km., ci şi realizarea infrastructurii adiacente, drumuri cu o lungime totală de 23 de kilometri.

Termenul de execuţie pentru acest obiectiv este anul 2023. Şi avem încredere că va fi respectat.

Podul Brăila-Tulcea reprezintă cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani. Şi mă bucur că ne putem prezenta în faţa românilor cu astfel de proiecte extrem de importante, finanţate din bani europeni. Acest lucru arată că munca noastră pentru a atrage fonduri europene nu a fost în zadar.

Deputat Nicu Niţă, Brăila.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnule Lupescu, mai aveţi nevoie de timp?

Domnul Dumitru Lupescu (din sală):

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Domnul Spânu, de la Pro Europa, se află în sală? Nu. O să depună în scris.

De la Grupul ALDE: domnul Olteanu, domnul Calotă, domnul Mihai Niţă? Nu. Vor depune în scris.

Din partea PMP-ului, domnul Cristache, domnul Moise, domnul Coliu, domnul Bozianu şi domnul Sămărtinean vor depune în scris.

De la PNL se mai află cineva? Nu.

Domnul Bica, domnul Pavel Popescu? Nu. Vor depune în scris.

Domnul Costel Lupaşcu. Vă rog.

Domnul Costel Lupaşcu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la importanţa drumului Botoşani-Târgu Frumos 28 B pentru dezvoltarea judeţului Botoşani.

Stimaţi colegi,

Modernizarea şi dezvoltarea transportului rutier a fost, este şi va fi o prioritate a Guvernului PSD. Regiunea Moldovei este de prea mult timp văzută drept cea mai săracă regiune a României şi a Uniunii Europene. Liberalii, cât au fost la guvernare, nu au făcut nimic în acest sens, iar judeţul Botoşani a fost lipsit de investiţii. Drumul Botoşani-Târgu Frumos a fost subiectul disputelor politice în ultimii ani, spre dezamăgirea cetăţenilor. Colegi care acum sunt în opoziţie au acuzat Guvernul PSD că drumul nu va primi niciodată finanţarea necesară.

Cu toate acestea, Guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă a stabilit ca prioritate, încă de la început, implementarea unei strategii de dezvoltare pentru Regiunea Nord-Est, în aşa fel încât decalajul dintre Moldova şi celelalte regiuni ale ţării să fie diminuat. Strategia de dezvoltare se bazează pe construirea unei reţele de infrastructură de transport menită să înlesnească fluxul comercial în regiune.

Sunt mândru să reprezint judeţul Botoşani în Parlamentul României şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că un pas important din strategia de dezvoltare a Regiunii de Nord-Est şi a judeţului Botoşani a fost făcut prin obiectivul de investiţii privind refacerea drumului naţional DN 28 B Botoşani-Târgu Frumos care a intrat în etapa de analiză a ofertelor depuse de trei asocieri de firme de construcţii. Botoşani-Târgu Frumos reprezintă un obiectiv de investiţii prioritar pentru actuala guvernare, care va fi realizat chiar dacă s-au înregistrat întârzieri de ordin tehnic.

Alături de colegii mei de la PSD Botoşani am urmărit îndeplinirea tuturor procedurilor legale pentru a finaliza acest proiect. Ne-am preocupat de emiterea hotărârii de Guvern, alocarea fondurilor în buget, prin susţinerea de amendamente în Parlament. Am susţinut de fiecare dată, la nivel guvernamental, importanţa acestei investiţii pentru locuitorii din judeţul Botoşani.

Este important să precizez că Guvernul României a asigurat finanţarea proiectului prin alocarea fondurilor necesare prevăzute în buget şi, totodată, îi rog pe reprezentanţii Ministerului Transporturilor să sprijine urgentarea lucrărilor, ca în anul 2020 botoşănenii să poată beneficia de un drum modern.

Realizarea acestui proiect va aduce o schimbare semnificativă în viaţa botoşănenilor, atât din punct de vedere social, cât şi economic, prin investiţiile ce vor fi atrase în judeţul Botoşani.

Deputat al PSD, Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnule Lupescu, vă rog.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se referă la încălcarea Legilor mediului, la Parcul Industrial Priboiu.

Pe scurt - restul, celelalte probleme le las la secretariat - este vorba de strigătul cetăţenilor din zona Priboiul, judeţul Dâmboviţa, care sunt oripilaţi de mirosurile pestilenţiale emanate de agentul economic din zonă, care prelucrează materiale naturale şi farmaceutice.

De trei ani de zile cetăţenii protestează, aleşii locali şi primarii de toate culorile politice protestează, nimeni nu-i aude. Şi aş vrea, pe această cale, să vă rog pe dumneavoastră, colegi din Parlament, să fim de acord cu reintroducerea pe zi a unui proiect de lege propus de Uniunea Salvaţi România, de acum un an, şi anume Legea mirosurilor, care va reglementa toată activitatea economică care degajă mirosuri.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR de Dâmboviţa, Lupescu Dumitru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan Muşoiou se află în sală? Nu.

Doamna Elena Hărătău? Nu.

Doamna Laura Georgescu. Vă rog.

Doamna Laura Georgescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tema declaraţiei mele: "Începutul anului şcolar - emoţii, speranţe, aşteptări, certitudini".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începutul anului şcolar vine, ca de fiecare dată, cu emoţiile elevilor şi ale cadrelor didactice, cu speranţele părinţilor şi cu aşteptările societăţii. Anul acesta începe cu sute de unităţi şcolare renovate, reabilitate cu fonduri guvernamentale sau cu fonduri europene, dotate cu mobilier nou şi cu echipamente performante, începe cu dascăli inimoşi, bine pregătiţi şi, aşa cum era firesc, mai bine recompensaţi pentru munca lor.

Învăţământul este domeniul care vizează întreaga societate, fie că vorbim de elevi, părinţi şi cadre didactice, fie că vorbim de agenţi economici, autorităţi locale, unităţi de cercetare sau cultură, şi lista poate continua. Din acest motiv, toată societatea este interesată şi, în egală măsură, influenţată de rezultatele şi progresele înregistrate de cei care se modelează şi se formează pe băncile şcolii, iar cei care trudesc zilnic în şcoala românească pentru a modela minţi, caractere, pentru a forma deprinderi, pentru a stimula setea de cunoaştere ştiu acest lucru foarte bine. Din acest motiv, eforturile cadrelor didactice şi ale tuturor celor care contribuie la formarea elevilor sunt demne de recunoştinţa noastră. Din fericire pentru aceştia, începând cu anul 2016, în timpul guvernării Partidului Social Democrat, recunoştinţa nu s-a materializat doar prin vorbe goale, ci şi prin creşteri salariale promise şi acordate, creşteri salariale care să aducă la nivelul firesc importanţa muncii dascălilor români.

Continua schimbare a societăţii, a tendinţelor şi cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă, a mobilităţii tot mai mari în spaţiul Uniunii Europene, şi nu numai aici, impune o reformare continuă şi o adaptare permanentă a stilului didactic, a metodelor, a strategiilor, a conţinuturilor, a programelor şcolare etc.

Din punctul meu de vedere, profesia de dascăl este cea mai solicitantă din această perspectivă, profesorul fiind cel care învaţă permanent pentru a-i învăţa şi educa pe alţii. De aceea, ţin să mulţumesc tuturor cadrelor didactice, cadrelor didactice auxiliare şi personalului nedidactic din şcolile româneşti şi să îi asigur de toată preţuirea mea.

Stimaţi colegi,

Sunt profesor, sunt om al şcolii, şi la fel ca mine sunt şi alţi colegi deputaţi. Sunt convinsă că, indiferent ce funcţie am ocupa într-un anumit moment, indiferent ce partid politic am reprezenta, pentru noi, toţi, începutul anului şcolar are o însemnătate aparte. Regretabil este, însă, că nu toţi înţeleg frumuseţea şi emoţia acestei zile şi, din păcate, încearcă să o murdărească ducând răfuieli politice în spaţiul sacru al şcolii. Surprinderea mea este cu atât mai mare cu cât persoana care a făcut acest lucru este fost cadru didactic şi, mai mult, ocupă o poziţie care trebuie să garanteze neutralitatea şi să asigure medierea conflictelor, nu să le provoace.

Mulţumesc celor care au fost şi sunt alături de şcoala românească. Mulţumesc celor care ştiu ce înseamnă să încerci şi să poţi forma oameni.

Urez un an şcolar plin de succese elevilor, părinţilor, tuturor celor care trudesc în şcoala românească şi, deopotrivă, celor care susţin şi administrează acest segment important al naţiunii noastre!

Vă mulţumesc.

Laura Georgescu, deputat al PSD, Galaţi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Închidem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Ne revedem la ora 10,00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Pentru a evita tragediile, poliţia trebuie să asigure securitatea echipajelor medicale de urgenţă"

"De regulă" şi "cu ajutorul" sunt sintagme pe care le întâlnim prea des în legislaţia românească şi care, din păcate, pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte, dintre a fi în siguranţă şi a te trezi victima unei agresiuni. Pe fondul acestui "de regulă" şi în absenţa unor reglementări clare, s-a ajuns în situaţia în care, în tot mai multe localităţi din ţară, poliţiştii refuză să însoţească echipajele de pe ambulanţe, în situaţii în care aceştia transportă bolnavi psihic sau persoane care prezintă vădite tendinţe de violenţă sau potenţial violente.

La baza acestui fenomen, semnalat de asistenţii medicali din Serviciile de Ambulanţă publice, reprezentaţi de Uniunea Naţională a Sindicatelor Asistenţilor Medicali din Serviciile de Ambulanţă, U.N.S.A.M.S.A., stau prevederile ambigue ale Legii nr. 487/2002, a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. Potrivit actului normativ, transportul unui bolnav psihic, agresiv sau potenţial agresiv, către spital sau de la un spital la altul, se realizează, "de regulă", prin intermediul Serviciului de ambulanţă, iar cazul în care comportamentul persoanei în cauză este vădit periculos, transportul acesteia la spital se realizează "cu ajutorul" poliţiei, jandarmeriei, pompierilor, în condiţiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranţă.

Numai că, pe fondul lui "de regulă" şi "cu ajutorul", echipajele de poliţie refuză să se urce în cabină, alături de personalul medical al ambulanţei, pentru a supraveghea împreună pacientul agresiv pe timpul transportului, evident, o situaţie care pune în pericol viaţa pacientului, care poate oricând să deschidă uşa maşinii, dar şi viaţa şoferului şi a asistentului şi medicului de pe ambulanţă. Situaţia este cu atât mai absurdă cu cât, atunci când este nevoie, poliţiştii sunt cei care imobilizează un bolnav agresiv şi, potrivit propriilor regulamente ale Ministerului Afacerilor Interne, tot poliţiştilor le revine şi sarcina de a-l supraveghea, pe toată perioada imobilizării, deci şi în timpul transportului către spital sau între diferite unităţi spitaliceşti, în cabină, alături de medic şi de asistentul de pe ambulanţă.

Mai mult, potrivit aceleiaşi Legi a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, un medic sau un asistent medical nu poate decide internarea unui pacient bolnav psihic, fără ca acesta să-şi dea consimţământul, în timp ce un poliţist, după ce constată că bolnavul reprezintă un pericol iminent pentru cei din jur, dar şi pentru sine, poate întocmi un raport în baza căruia propune internarea pacientului violent, chiar dacă acesta refuză.

În realitatea anului 2019, viaţa echipajelor de pe ambulanţă şi a bolnavilor agresivi este pusă serios în pericol, cât timp poliţiştii refuză să se urce în salvări şi, invocând proceduri operaţionale interne, se rezumă să escorteze cu maşina din dotare ambulanţa, fără a avea nicio secundă control pe ceea ce se întâmplă în interior cu pacientul, cu personalul medical, cu şoferul şi chiar cu aparatura, toate puse în pericol. Deşi parte a aceluiaşi minister, se pare că o colaborare optimă între cele două instituţii nu este posibilă în acest moment.

Prin arhive, susţin asistenţii medicali de pe ambulanţe, ar exista un protocol din 2006, încheiat între Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Sănătăţii, în care se prevede instituirea, ca "principiu de intervenţie, regula muncii în echipă mixtă (medic psihiatru/de familie, asistent medical/social, cu ajutorul poliţiei, jandarmeriei şi pompierilor), în cazurile în care tulburările mintale şi comportamentul unui bolnav psihic prezintă un risc major de săvârşire a unor acte de agresivitate, în vederea transportării acestuia la unitatea de psihiatrie cea mai apropiată şi care are asigurate condiţii de asistenţă specifice". Tot în acest protocol se specifică şi faptul că transportul se face cu ambulanţa, dar însoţită de poliţist, singurul în măsură să introducă pacientul în maşina salvării, chiar dacă acesta se opune.

Vă rog să remarcaţi că şi aici avem de-a face cu aceeaşi sintagmă, "cu ajutorul", fără ca nimeni să oblige poliţistul, jandarmul sau pompierul să urce alături de echipajul medical, pe care îl lasă lipsit de orice siguranţă.

De aceea, consider că se impune o modificare a Legii sănătăţii mintale, cu reguli clare, din care să dispară sintagmele "de regulă" şi "cu ajutorul" şi încheierea unor protocoale cu prevederi la fel de clare, între Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din subordinea aceluiaşi minister şi Ministerul Sănătăţii, astfel ca securitatea pacienţilor şi echipajelor de pe ambulanţe să nu mai poată fi pusă în pericol.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes:

"Problemele grave din educaţie şi drepturile minorităţilor"

Nici nu am început bine anul şcolar, că deja în judeţul Braşov ne confruntăm cu numeroase încălcări grave ale drepturilor noastre: schimbarea directorului adjunct, comasarea claselor, restructurarea învăţământului în limba minorităţii - toate acestea cu câteva zile înainte de începerea anului şcolar, nu întâmplător, ci pentru a da părinţilor aparenţa că totul este în ordine, pe parcursul verii, iar apoi, cu câteva zile înainte de a începe şcoala, le "aranjăm", la momentul oportun, că deja este târziu să se mai poată interveni.

Este cel mai mişelesc mod de acţiune, iar noi, minoritatea maghiară din Braşov, asemenea lupte avem de dus, în condiţiile în care legea ne permite funcţionarea claselor de elevi sub efectivul prevăzut de Legea educaţiei naţionale, clasele cu predare în limba minorităţilor nu pot fi reorganizate, comasate fără acordul organizaţiei care reprezintă minorităţile şi ale Ministerului Educaţiei Naţionale, Comisiei de coordonare din cadrul DRI.

Aşa că, în mod just pot pune întrebarea: ne sunt sau nu încălcate drepturile, este sau nu o atitudine abuzivă din partea reprezentanţilor statului faţă de minoritatea noastră?

În aceste condiţii, se respectă legea, drepturile fundamentale ale elevilor? Cine răspunde pentru toate aceste acţiuni care au ca scop vădit zădărnicirea şi desfiinţarea învăţământului în limba minorităţii, încălcarea gravă a unor drepturi legale?

Oare reprezentanţii Inspectoratului s-au gândit mult când au ajuns la concluzia că vor comasa Clasa 0 cu Clasa a III-a? Sau când au propus comasarea unei clase cu predare în limba română cu una în limba maghiară? Mă întreb dacă onoraţii reprezentanţi şi-ar înscrie în asemenea clase proprii copii?

Este revoltătoare această atitudine, fiind o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copiilor, a accesului la învăţământ gratuit, de calitate, în limba maternă.

Ceea ce pretindem este respectarea drepturilor noastre ca cetăţeni ai acestei ţări, aşa cum prevede legea, în condiţiile în care dreptul de a învăţa în limba minorităţii este un drept fundamental, prevăzut de Constituţie.

Domnul Ioan Balan:

"Anul şcolar a început, iar vechile probleme rămân neschimbate"

Nu ştiu cum au reuşit, în ultimii ani, Guvernele PSD să umbrească atât de puternic emoţia deosebită a elevilor care păşesc pentru prima dată în şcoală sau a celor care se întorc din vacanţă să audă primul clopoţel. De ani şi ani de zile se cunosc principalele probleme pe care le întâmpină sistemul românesc de învăţământ şi, în locul unor decizii înţelepte care să remedieze aceste neajunsuri, problemele se adâncesc de la un an la altul. PSD este de 7 ani la guvernare şi tot de 7 ani, elevii claselor a VII-a constată că în prima zi de şcoală nu au manuale. Sunt elevii care nu au avut niciodată manuale noi la începutul anului şcolar. Nici ceilalţi elevi nu sunt mai fericiţi, pentru că sunt nevoiţi să preia manuale mai vechi, rupte, cu foi lipsă, după care trebuie să înveţe, pentru că retipărirea manualelor încă nu este gata, din incompetenţa celor care populează Ministerul Educaţiei.

Apoi, şcoala, în loc să fie acel loc atrăgător, care să te întâmpine la intrare cu miros de var proaspăt pe pereţi, flori în curte şi cu o curăţenie exemplară în spaţiile comune, a devenit o sperietoare unde te temi dacă-ţi pică sau nu tavanul în cap şi unde toaleta a rămas tot acolo unde o ştim din străbuni, în fundul curţii. Ministerul Educaţiei a avut la îndemână sute de milioane de lei pentru a reclădi reţeaua şcolară, atât de la buget, cât şi din fonduri europene sau din împrumuturi de la Banca Mondială şi, cu toate acestea, la şcoli nu a ajuns decât, poate, nişte mărunţiş.

Restructurarea reţelei şcolare a fost şi ea făcută tot după ureche, astfel că mai toţi miniştri educaţiei au dat din umeri nedumeriţi şi nu au înţeles de ce în România anului 2019 aproape unul din cinci copii nu ajunge deloc la şcoală. Păi, cum să ajungă la şcoală micuţul care are de străbătut zeci de kilometri pe drumuri de pământ sau peste dealuri, până unde a considerat ministrul că e bine să fie comasate toate şcolile desfiinţate şi mai ales cu ce să ajungă el până acolo? Microbuze şcolare sunt puţine, iar de anul acesta Guvernul a lovit direct şi în naveta elevilor.

Dascăli sunt puţini şi nu sunt stimulaţi suficient să aleagă acele şcoli din mediul rural, unde copiii au cea mai mare nevoie de şcoală şi de un dascăl care să le arate că numai şcoala îi poate face mari. Mai mult decât atât, învăţătorii şi profesorii care-şi iubesc meseria au constatat, în ultimii ani, că Guvernul le-a pus în spinare atâtea sarcini birocratice, încât mai mult de jumătate din timpul lor se ocupă de hârtii, de raportări şi indicatori, rupându-le astfel din timpul preţios pe care ar trebui să-l acorde elevilor. Ştim cu toţii că profesorii fac pe paznicii de serviciu, sunt şi consilieri şcolari şi medici de ocazie şi psihologi şi secretare şi tot ceea ce mai este nevoie numai ca şcoala românească să nu se prăbuşească de tot. La fel de grav este şi faptul că, în ultimii 7 ani, politizarea excesivă promovată de PSD a ajuns o cangrenă şi în sistemul de învăţământ, afectând activitatea inspectoratelor, a şcolilor şi a dascălilor.

Educaţie de calitate fără finanţare este o minciună! Vă aduc aminte că, în urmă cu 12 ani, toate partidele politice au semnat Pactul pentru educaţie, prin care cel mai important sector al vieţii noastre sociale ar fi trebuit să primească anual o finanţare de la buget de minimum 6% din PIB. În anul 2011, Guvernul Boc a introdus în Legea nr.1 a educaţiei naţionale această prevedere, pe care PSD, din 2012 şi până astăzi, nu a respectat-o. În loc să avem o finanţare de 6% din PIB, constatăm că banii alocaţi învăţământului au scăzut la mai puţin de 2,7% din PIB. Numai la ultima rectificare bugetară, doamna Dăncilă a mai tăiat din bugetul educaţiei încă un miliard de lei.

Fac apel la parlamentarii de bună-credinţă, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, să ne unim şi să respectăm legea, să alocăm cât mai curând posibil banii cuveniţi educaţiei prin lege. Vă avertizez că ceea ce vom semăna astăzi în educaţie, vom culege peste ani de zile şi cred că anticipăm cu toţii ceea ce se va întâmpla, dacă problemele din educaţie vor fi ignorate. Regret nespus de tare că PSD a tratat cu atât dispreţ acest domeniu. În doi ani şi jumătate, PSD a perindat prin Guvern nu mai puţin de 6 miniştri în fruntea educaţiei, dintre care 2 interimari, iar începutul acestui an şcolar ne-a găsit fără ministru plin în funcţie. Demiterea Guvernului Dăncilă, prin moţiunea de cenzură demarată de PNL, ne va da şansa să aducem şi educaţia în normalitatea mult aşteptată.

Domnul Eugen Bejinariu:

"România şi lupta împotriva terorismului"

România a avut, până recent, pentru public, puţine exemple şi relativ abstracte, îndepărtate, referitor la ceea ce înseamnă "victime ale unor atacuri teroriste."

Cazurile de activităţi în legătură cu terorismul, care au fost soluţionate în instanţele româneşti sau activităţile de prevenire a unor posibile acţiuni teroriste, rezolvate tot în justiţie, prin expulzarea unor cetăţeni străini dubioşi, n-au produs ecouri semnificative în rândul opiniei publice româneşti, pentru că am fost binecuvântaţi să putem evita situaţiile tragice, să nu avem victime pe măsura dramatismului fiecărei situaţii.

Terorismul a constituit, până acum câteva zile, doar un pericol difuz şi distanţat de români, o ameninţare vagă şi lipsită de spaima iminenţei.

Mii de profesionişti ai armatei, ai diplomaţiei şi ai serviciilor de informaţii îşi fac datoria sub însemnele drapelului românesc şi ale NATO, în teatre de operaţii, în reuniuni cu însemnătate, pe câmpul de confruntare, în spaţii ale geografiei afectate de pericolul concret al atacurilor teroriste. Profesionişti recunoscuţi şi eroi neştiuţi şi-au dedicat viaţa activităţii antiteroriste, români care, iată, şi-au pierdut-o în lupta contra terorismului.

România îşi comemorează acum eroi care au pierit în condiţii tragice, victime ale unor sângeroase atacuri teroriste. Fie că le ştim numele, fie că facem o plecăciune în faţa eroismului lor fără chip, avem obligaţia morală de a păstra eternă recunoştinţă. Pentru că au existat ei şi pentru că există în continuare mulţi alţii ca ei, vizibili sau discreţi, noi putem păstra speranţa că lumea poate deveni un loc mai sigur pentru copiii noştri.

Pentru români şi România este un trist prilej de a ne aminti că terorismul nu este o ameninţare abstractă, că nu este doar o dramă din titluri de presă, despre locuri îndepărtate de noi.

Partidul Social Democrat este cel care a desăvârşit integrarea României în NATO, care a susţinut permanent, activ şi necondiţionat toate eforturile armatei române, ale diplomaţiei româneşti şi ale instituţiilor de intelligence, ale tuturor celor implicaţi în activităţi şi acţiuni antiteroriste şi contra teroriste. Parlamentarii PSD, demnitarii partidului, noi, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, am sprijinit mereu, consecvent, eforturile de dotare, de perfecţionare ale profesioniştilor din aceste domenii. Guvernul PSD, oricine ar fi fost liderul acestuia, a sprijinit activ şi consecvent eforturile de informare şi conştientizare privind pericolul terorismului, atât la nivel global, cât şi regional sau local. O vom face în continuare, poate chiar mai ferm şi mai determinat.

Domnul Dănuţ Bica:

"Fără o educaţie de calitate, românii nu pot spera la un viitor mai bun!"

Sistemul românesc de învăţământ se prăbuşeşte încet, dar sigur, sub greutatea incompetenţei celor care i-au condus destinele în ultimii şapte ani. Abrambureala din educaţie nu a reprezentat doar o emblemă pentru activitatea doamnei ministru care a fost demisă la începutul lunii august, ci, din păcate, a caracterizat managementul prestat de toţi cei care au ocupat această funcţie de mare responsabilitate în intervalul de timp respectiv şi care ar fi trebuit să rezolve problemele de bază ale şcolii româneşti, pentru binele elevilor despre care, pe bună dreptate, afirmăm cu toţii că reprezintă viitorul acestei ţări. Cum să nu fie explicabilă degringolada din sistemul de învăţământ, atâta vreme cât în ultimii trei ani un mandat de ministru a durat, în medie, şase luni? S-au schimbat miniştrii, s-au modificat şi proiectele de reformă, s-au restructurat şi curricula şi modul de desfăşurare a examenelor, ajungându-se în situaţia în care nimeni nu poate spune cu certitudine astăzi ce vor trebui să facă şcolarii la finalul anului viitor. Fiecare ministru a venit cu viziunea lui, una mai strâmbă decât alta, iar rezultatele se pot cuantifica prin cifrele dezastruoase pe care ni le oferă statistica: abandonul şcolar continuă să fie de aproape 20%, puţin peste jumătate dintre liceeni promovează bacalaureatul şi circa un sfert dintre elevii claselor a VIII-a nu trec de primul examen important al vieţii lor, evaluarea naţională. Mulţi studenţi, unii ajunşi chiar în anii terminali, abandonează studiile în favoarea unor locuri de muncă temporare, plătite modest, dar care li se par a fi mai avantajoase decât perspectivele oferite de absolvirea învăţământului universitar.

Ori de câte ori noi, cei din opoziţie, am semnalat probleme referitoare la deficienţele sistemului public de educaţie, miniştrii din ultimii ani s-au scuzat, afirmând că nu sunt suficienţi bani. Realitatea dură ne arată că guvernanţii nu au fost în stare să asigure finanţarea necesară renovării şi dotării corespunzătoare a şcolilor, reeditării manualelor, achiziţionării unui număr suficient de microbuze şcolare, decontării navetei elevilor şi profesorilor şi construirii toaletelor decente, racordate la reţelele de apă şi de canalizare. Şi, chiar dacă nu sunt suficienţi bani, în vara aceasta, Guvernul a mai şi tăiat un miliard de lei de la bugetul pentru educaţie.

Felul în care se prezintă şcoala românească în prezent va determina modul în care va arăta ţara noastră peste câţiva ani. Cei care încă mai guvernează astăzi au păcălit populaţia, promiţând că vor construi 2.500 de şcoli şi grădiniţe, că nu va mai exista unitate de învăţământ cu toaletă în spatele curţii şi că nu vom mai avea profesori necalificaţi la catedră. După aproape trei ani de guvernare, şcolile şi grădiniţele noi nu au apărut aproape nicăieri, manualele sunt tipărite tot cu întârziere, şcolile cu toalete insalubre sunt la fel de multe, iar mii de profesori suplinitori continuă să predea. Cetăţenii care şi-au pus speranţa în Programul de guvernare al PSD au fost încă o dată grav înşelaţi. Actualii conducători ai României nu par a fi conştienţi de faptul că elevilor de astăzi le vom lăsa peste câţiva ani în mâini soarta ţării.

Ca deputat, vin în contact cu mulţi oameni, călătoresc mult prin judeţul meu, dar şi prin ţară. Am avut astfel ocazia să constat că unii primari din judeţul Argeş au reuşit să facă adevărate minuni şi să modernizeze şcolile din oraşele sau comunele lor, deşi Guvernele PSD-ALDE i-au lăsat în ultimii trei ani fără cea mai mare parte din banii pentru investiţii. Am remarcat, de asemenea, că în oraşe precum Cluj-Napoca, Oradea, Arad sau Alba Iulia, nu întâmplător conduse de primari liberali, unităţile şcolare au ajuns la un nivel comparabil cu al celor din Occident, mai ales datorită faptului că edilii acestor localităţi au ştiut să folosească eficient banii europeni nerambursabili. Am mai constatat că, în aceste condiţii grele, majoritatea profesorilor şi învăţătorilor se dedică total elevilor şi şcolii româneşti, fapt pentru care trebuie să le fim recunoscători.

În acest context, acum, la începutul anului şcolar, concluzia este unică şi clară - pentru ca învăţământul naţional să iasă din situaţia dezastruoasă în care se găseşte, există o singură soluţie, şi anume, guvernanţii PSD, care au eşuat total, să plece de urgenţă de la Palatul Victoria. Suntem cu toţii datori să dăm educaţiei un ministru competent, o finanţare adecvată şi o legislaţie coerentă, astfel încât să reaşezăm şcoala românească pe un traseu al normalităţii şi competitivităţii!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Preşedintele Iohannis şi PNL vor să se răzbune pe PSD, prin tăieri de salarii, pensii, subvenţii şi blocarea programelor de investiţii locale"

PNL nu se dezminte şi redevine ce a fost în perioada 2009-2010, partidul tăierilor.

PNL, dacă va ajunge la guvernare, va elimina salariul minim despre care susţine că provoacă haos în economie, va amputa veniturile prin tăieri de salarii, prin diminuări ale alocaţiilor, ajutoarelor sociale, subvenţiilor, va bloca majorarea pensiilor. În general PNL, după modelul Boc-Băsescu, va tăia!

Atacul PNL la adresa bugetarilor, este, de fapt, un atac la mediul privat de afaceri. Desfiinţarea voucherelor de vacanţă, cerută de Ludovic Orban şi de alţi lideri ai PNL, înseamnă, de fapt, anularea sprijinului oferit de Guvernul PSD, industriei private din turism.

Odată cu acordarea voucherelor de vacanţă, mai mulţi români îşi petrec vacanţele în România, iar cheltuielile suplimentare pe care aceştia le fac susţin economia ţării.

Dacă pe vremea PDL/PNL sectorul turistic din România plătea cele mai mari taxe şi impozite din Europa, de exemplu TVA de 24%, acum, în România, oamenii de afaceri din turism au cele mai mici taxe şi impozite raportate la cele din UE, inclusiv TVA de 5%.

Este remarcabil că guvernarea PSD a reuşit, în condiţiile unei poveri fiscale minime în Europa, nu doar să mărească consistent veniturile bugetului de stat, ci să realizeze majorarea consistentă şi sustenabilă a salariilor şi pensiilor.

PNL vrea să se răzbune pe PSD prin concedierea masivă a personalului din structurile administraţiei centrale şi locale, dacă va ajunge la guvernare.

PNL în ansamblul său se defineşte ca un partid revanşard, care va readuce austeritatea, tăierile de salarii, amputarea subvenţiilor şi a ajutoarelor sociale, blocarea majorării pensiilor, anularea sporurilor şi, nu în ultimul rând, oprirea programelor de investiţii din comunităţile rurale.

Dincolo de declaraţiile repetate în acest sens ale diverşilor lideri, sta mărturie campania premeditată şi aplicată insistent, prin care "avertizează" că nu mai sunt bani de pensii şi de salarii. Este doar pregătirea şi justificarea politicii de austeritate, dacă vor ajunge să conducă ţara.

România va intra în zodia ciumei galbene PNL, dacă domnul Orban şi ai lui vor ajunge să conducă ţara. N-au nici un program economic, n-au viziune, dar au în schimb dorinţă de distrugere.

PNL anunţă epurări masive şi concedieri în întreg sistemul bugetar, sub pretextul halucinant al aşa-zisei colaborări a funcţionarilor de stat cu PSD. Pe lista neagră a liderilor PNL se află mii de salariaţi bugetari de la Ministerul Finanţelor Publice, Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză, Ministerul Agriculturii, ASF, ANAF, Curtea de Conturi.

PNL continuă politica PDL, de tăiere a veniturilor românilor, şi nu întâmplător actualul PNL este alcătuit în mare majoritate din foşti PDL-işti. Cu siguranţă, românii nu i-au uitat pe Turcan, Blaga, Boc şi mulţi alţii, care au tăiat salarii şi pensii fără nicio remuşcare, în timp ce camarila lor prăduia banii statului.

Doamna Cristina Burciu:

"Majorarea pensiilor, o realizare a Guvernului şi majorităţii parlamentare PSD"

Pentru cei peste cinci milioane de pensionari ai României, toamna a început cu o nouă majorare a pensiilor, operaţională începând cu 1 septembrie, graţie eforturilor Guvernului şi parlamentarilor PSD. Acest fapt este o realizare incontestabilă, creşterea pensiilor românilor fiind un demers aplicat în ciuda eforturilor opoziţiei de a anula majorările prevăzute în Programul de guvernare al PSD.

În consecinţă, de la 1 septembrie, valoarea punctului de pensie este de 1.265 lei, fapt ce reprezintă o creştere netă cu 15% faţă de ultima majorare. Demn de reamintit este faptul că, raportat la data de 31 decembrie 2015, valoarea punctului de pensie a înregistrat o creştere cu 32,5%, în intervalul 2016-2018, iar acum a ajuns la 36%, după majorarea de zilele trecute. Aceasta înseamnă că Executivul şi majoritatea parlamentară PSD şi-au făcut cu prisosinţă datoria faţă de pensionarii români, mai ales că tot de acum a crescut şi cuantumul pensiei minime. Astfel, pensia minimă a crescut cu 76% de la începutul guvernării PSD, respectiv de la 400 lei, în 2016, la 704 lei, în prezent.

În conformitate cu Programul de guvernare, valoarea prognozată a punctului de pensie pentru perioada 2020-2021 va fi de 1.775 lei, de la data de 1 septembrie 2020, iar ulterior va ajunge la 1.875 lei, de la la 1 septembrie 2021.

În cei doi ani şi jumătate de când se află la guvernare, PSD a reuşit să dubleze salariul mediu net pe economie, să crească exponenţial pensiile, salariile şi alocaţiile copiilor, precum şi indemnizaţiile persoanelor defavorizate, reuşind majorări importante ale veniturilor absolut tuturor categoriilor populaţiei. Vorbim despre o strategie guvernamentală aplicată în scopul creşterii bunăstării cetăţenilor României care, în mod evident, resimt în propriile buzunare măsurile de susţinere a creşterii calităţii vieţii.

Nu a fost deloc uşor pentru PSD să iniţieze şi să concretizeze aceste măsuri generale de susţinere a nivelului de trai al românilor, într-o perioadă delicată din punct de vedere politic şi cu o opoziţie care nu a dorit în niciun moment să conlucreze şi să acţioneze constructiv, pentru ca populaţia ţării să o ducă mai bine. Sunt bucuroasă pentru că am reuşit să bifăm punctele din Programul de guvernare, destinate îmbunătăţirii vieţii de zi cu zi a românilor, în special a pensionarilor, care au primit astfel, în sfârşit, respectul şi demnitatea care li se cuveneau de foarte mult timp!

Domnul Cătălin Cristache:

"Calea cea mai sigură pentru ieşirea din zodia nefastă a PSD

este revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin"

Observ foarte multă agitaţie, în ultima perioadă, pe subiectul demolării Guvernului Dăncilă şi al pedepsirii PSD pentru răul făcut României în ultimii trei ani. Demonizarea premierului este binemeritată, de vreme ce Viorica-Vasilica Dăncilă a ales voluntar să fie instrumentul lui Liviu Dragnea, neavând niciun fel de pregătire pentru demnitatea pe care o ocupă în acest moment. Totuşi, există sentimentul că unii dintre cei care se dau a fi mari anti-PSD-işti uită sau se prefac că uită faptul că puterea ciumei roşii nu stă la Palatul Victoria, ci în teritoriu. Şi dacă îi evacuăm pe Viorica Dăncilă şi pe miniştrii săi incompetenţi din Guvern, PSD va supravieţui liniştit printre baroni locali, precum Dan Nica - Galaţi, Marian Oprişan - Vrancea, Paul Stănescu - Olt sau Olguţa Vasilescu - Dolj, care sunt stăpâni peste o armată veritabilă de primari. Sigur, uriaşă conductă bugetară va fi împărţită în mii de ţevi, dar resursele naţionale tot se vor scurge pentru alimentarea clientelei roşii.

Pentru ieşirea definitivă din acest marasm, pentru a ne vindeca definitiv de ciuma roşie, este absolut crucial să fie adoptat Proiectul Partidului Mişcarea Populară privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Extrapolând rezultatul de la europarlamentare şi preconizând tendinţele politie actuale, dacă se revine la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, la alegerile locale din 2020, PSD nu va mai obţine nicio capitală reşedinţă de judeţ şi va pierde peste 80% din primăriile de oraşe şi municipii. Abia atunci vom putea discuta despre pedepsirea aşa cum se cuvine a celor care au încercat să ne scoată din Europa şi să ia toate instituţiile funcţionale ale acestei ţări.

Pe această cale, fac un apel la colegii parlamentari din PNL şi USR să susţină acest proiect al PMP. Înţeleg foarte bine că sunt mulţi primari ai PNL care se simt ei înşişi ameninţaţi de o asemenea modificare legislativă, mai ales la Cluj-Napoca, Timişoara sau Ploieşti, dar este infinit mai important să învingem definitiv PSD, să-i condamnăm pe aceşti politruci, aparent eterni, la irelevanţă, la fel cum înţeleg că există un curent de gândire în USR, care spune că PSD-iştii ar fi mult mai predispuşi să voteze cu PNL în turul II, ceea ce i-ar face să piardă multe oraşe pe care ei le cred câştigate, luându-ne după rezultatul europarlamentarelor din 26 mai 2019. Or, asta ar putea trăda o mentalitate specifică politicienilor vechi şi rutinaţi, nicidecum celor care afirmă că sunt "oameni noi".

Timing-ul votării acestui proiect de lege al PMP este favorabil. Pe de o parte, proiectul a ajuns la vot final, iar aceasta ar însemna că putem schimba încă de pe acum lucrurile. Să nu mai aşteptăm eterna poveste a OUG-ului presupusului viitor Guvern pe modelul Executivului Cioloş în 2016. Pe de altă parte, se prea poate ca, dacă aşteptăm până după prezidenţiale, să se intre în hora presiunilor legate de alegerile parlamentare anticipate. Or, dacă rezolvăm problema de acum, cu un an înainte de locale, nu mai riscăm ca tema să fie acoperită, de o manieră voită sau nu.

De asemenea, în logica OUG-ului promovat de premierul Dăncilă privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene uninominal, ar fi absolut necesar ca legea de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă să presupună şi acolo introducerea a două tururi de scrutin.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Majorarea punctului de pensie (şi) pentru pensionarii de lux, o insultă a PSD la adresa tuturor românilor"

De o săptămână, liderii PSD, în loc să se mute în opoziţie aşa cum le recomandă pierderea majorităţii guvernamentale, se laudă pe toate canalele TV cu majorarea punctului de pensie cu 15%. Strategia electorală a partidului de guvernământ este veche şi simplă: scoatem ochii pensionarilor cu majorarea, pentru a vota cu Viorica Dăncilă la alegerile prezidenţiale. Din păcate pentru PSD şi din fericire pentru România, această strategie are şanse mari să eşueze.

Vorbind mult cu oamenii în vârstă în toţi aceşti ani, am învăţat un adevăr elementar, o realitate pe care rezultatul alegerilor parlamentare o confirmă - aceşti oameni nu mai pot fi luaţi de proşti nici de PSD şi nici de oricare alt partid. Ei înţeleg foarte bine că sunt trataţi ca o simplă masă de manevră electorală de Viorica Dăncilă şi de un guvern PSD care a pierdut orice legitimitate morală de a mai conduce ţara. Mai mult, vârstnicii înţeleg perfect riscurile la care se expune economia românească prin măsurile populiste ale acestui guvern. De asemenea, ei au, până la urmă, aceleaşi nemulţumiri pe care le au şi segmentele mai tinere ale populaţiei: lipsa investiţiilor în autostrăzi, în drumuri naţionale ori în spitale. Pensionarii înţeleg foarte bine ce se întâmplă şi în politică, şi în economie, şi în societate. Viorica Dăncilă şi restul incompetenţilor desprinşi de realitate din guvern nu înţeleg nimic.

Viorica Dăncilă şi compania nu înţeleg, de pildă, că, lăudându-te cu majorarea nediferenţiată a pensiilor, îi insulţi pe pensionarii obişnuiţi ai acestei ţări, cărora pensia le creşte cu sume modice, în comparaţie cu sumele fabuloase pe care le vor încasa în plus "pensionarii de lux". Viorica Dăncilă şi ceilalţi PSD-işti care se agaţă cu disperare de scaune nu înţeleg că, lăudându-te cu majorarea pensiilor, în condiţiile lipsei acute de investiţii, îi insulţi pe întreprinzătorii români ale căror taxe şi impozite se duc pe astfel de mite electorale, în loc să se regăsească în proiecte de care beneficiază toţi cetăţenii acestei ţări. Viorica Dăncilă şi colegii, ei la fel de incompetenţi ca şi dânsa, nu înţeleg că, prin măsuri de acest tip, îi insultă pe angajaţii din mediul privat din ale căror contribuţii au mărit fără discernământ salariile celor de la stat. Viorica Dăncilă şi PSD nu înţeleg, şi nici nu au cum, că acest şir interminabil de insulte la adresa românilor va primi răspunsul celor insultaţi la vot, peste două luni şi anul viitor.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Manipulările PNL şi USR la nivel local versus faptele demonstrate de lucrările în teren realizate de PSD"

În toate judeţele din ţară USR-PLUS a preluat retorica de la nivel naţional a acestei combinaţii politice şi a copiat campaniile PNL de trivialitate şi grosolănie. Au ridicat mârlănia la rang de politică de stat.

USR-PLUS, la fel ca PNL, în lipsă de proiecte şi programe pe care să le propună ca alternativă la măsurile implementate de PSD, identifică tertipuri prin care să denigreze imaginea parlamentarilor PSD.

Tot ei sunt "noii politicieni" de la USR-PLUS care au ponegrit imaginea lui Isus Hristos în campania electorală la alegerile europarlamentare, pentru a adresa injurii la adresa PSD.

Toţi românii şi-au dat seama de ipocrizia şi comportamentul de care sunt în stare aceşti oameni. Este o atitudine dezgustătoare, lipsită de raţiune şi de blasfemie la adresa tuturor creştinilor din ţara noastră şi arată micimea acestor personaje care doresc să răstoarne ordinea morală şi de drept a statului român şi a Bisericii Ortodoxe Române.

USR-PLUS este combinaţia de partide care susţinea prin liderii săi că drepturile şi libertăţile românilor sunt un moft, sau ne spunea că românii trebuie să muncească pe doi lei, sau că nu avem nevoie de proprietate, iar acum vin să ne dea lecţii de politică.

Vrem să ne arate USR-PLUS un obiectiv susţinut şi promovat de dânşii în Parlament pentru unul dintre judeţele ţării.

Noi, PSD, avem ce le arăta românilor:

Prin PNDL II, 2017-2020, Guvernul a alocat suma de 30 de miliarde de lei pentru 7.179 obiective, dintre care 441 sunt deja finalizate:

• 6.500 km de conducte de apă şi canalizare, care vor deservi 6,5 milioane de locuitori - 4.750 km sunt deja realizaţi;
• 20.000 km de drumuri judeţene şi comunale, care vor deservi 15 milioane de locuitori - 7.000 km sunt realizaţi;
• 1.830 de obiective sunt estimate pentru a se finaliza în 2019: alimentare apă - 231; alimentare apă şi canalizare, proiecte integrate - 26; canalizare - 197; drumuri - 660; unităţi de învăţământ - 351, creşe şi grădiniţe - 188, unităţi sanitare - 44, poduri şi podeţe - 59; alte domenii - 74 de obiective.

Într-adevăr, sunt întârzieri la anumite proiecte de investiţii, dar nu din lipsă de fonduri sau din rea-voinţă a Guvernului, ci din cauze tehnice legate de ofertele prezentate de firmele de construcţii care s-au prezentat la licitaţii.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

"Despre reprezentativitate şi voinţa electoratului"

În 2016, românii au votat Partidul Social Democrat într-o proporţie de 45%. Ne-au mandatat deci, acum 3 ani, să îi reprezentăm şi să guvernăm potrivit unei filosofii de stânga, deoarece au simţit că stânga politică este răspunsul la problemele lor. Salarii mici, pensii mici, mobilitatea internă scăzută, dificultatea de a accede pe piaţă cu o afacere nouă sau nevoile comunităţilor locale, toate au fost adresate şi am luat măsuri să putem să le oferim românilor un trai decent şi posibilitatea de a-şi îmbunătăţi situaţia socio-economică. Toate acestea au fost făcute, însă, în ciuda unei presiuni constante din partea preşedintelui, mereu conflictual, atât cu Legislativul, cât şi cu Guvernul.

Parlamentul României este unica autoritate legiuitoare a ţării şi organul reprezentativ suprem al poporului român. Voinţa poporului în materie de elaborare de politici publice şi legiferare este reprezentată de către Parlament, aşa spune Constituţia, iar cei care încercă să ştirbească această realitate pot fi consideraţi, în opinia mea, duşmani ai Constituţiei.

Îndemnul meu este să fim lăsaţi să legiferăm, îndemnul meu este ca Guvernul să fie lăsat să îşi desfăşoare activitatea, după cum a vrut poporul român. Îndemnul meu este să ne desfăşurăm cu toţii, noi, actorii politici, activitatea, potrivit principiilor statului de drept, principii care includ pe cel al separării puterilor în stat. Rezultatele guvernării PSD vorbesc de la sine, respectaţi-le doleanţele electorale cetăţenilor noştri şi lăsaţi-ne să continuăm măsurile care au crescut economia României şi nivelul de trai. Lăsaţi Parlamentul să legifereze, lăsaţi Guvernul să conducă administraţia publică, iar dacă sunteţi dispuşi să avem un dialog cu un fond democratic puternic, în folosul României, haideţi să îl realizăm, respectând prerogativele instituţionale, aşa cum ne dictează legea noastră fundamentală!

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Educaţia - «prioritate de septembrie» a Guvernului Dăncilă"

Partidul Mişcarea Populară consideră că dezvoltarea României este strâns legată de patru domenii-cheie, şi anume: educaţie, sănătate, infrastructură, mediu de afaceri. Considerăm că educaţia este pilonul de bază al bunăstării, iar elevul trebuie să fie în centrul învăţământului. Din păcate, constatăm faptul că guvernarea actuală ignoră aceste axiome şi nu a elaborat vreo strategie concretă în ceea ce priveşte o nouă lege a educaţiei.

Reţeta succesului marca PSD în educaţie continuă să fie una foarte simplă: ordonanţe care conduc la scăderea performanţei şi calităţii în educaţie. Pentru Guvernul Dăncilă, prioritare sunt actele normative prin care se urmăreşte politizarea excesivă a întregului sistem educaţional. Priorităţile educaţiei trebuie să se centreze pe elevi, pe calitatea actului didactic, pe programe care să răspundă cerinţelor societăţii, pieţei muncii şi exigenţelor internaţionale, pe manualele elevilor la început de an şcolar şi finanţarea corectă a şcolii, pe respectarea dreptului constituţional la educaţie prin asigurarea unei minime infrastructuri şcolare şi asigurarea echităţii şi egalităţii tuturor elevilor şi profesorilor în faţa legii.

Consider că tema promovării şi dezvoltării învăţământului profesional ar trebui să fie una dintre priorităţile parlamentarilor pt următoarea perioadă, luându-se în considerare modificarea corespunzătoare a Legii educaţiei naţionale. Este esenţial să sprijinim această formă de învăţământ, pentru a conecta mai puternic educaţia tinerilor cu piaţa muncii din România. Inflaţia de şomeri cu diplome, cu care se confruntă ţara noastră, este o consecinţă a dezinteresului guvernamental faţă de învăţământul profesional. Tinerii care îşi vor însuşi o meserie vor avea parte atât de succes profesional, cât şi financiar, aşa cum se întâmplă în multe state europene dezvoltate.

Din 11 decembrie 2016, toate guvernările PSD au declarat că vor rezolva problemele din educaţie, însă şi în prezent situaţia învăţământului este dezastruoasă. Mii de şcoli şi grădiniţe nu vor putea fi deschise din cauza condiţiilor de desfăşurare a procesului de învăţământ la începerea acestui nou an şcolar.

Concret, reţeaua şcolară a judeţului Timiş, pentru anul şcolar 2019-2020, este formată din 225 de unităţi cu personalitate juridică. În ceea ce priveşte siguranţa unităţilor de învăţământ în judeţul Timiş, de exemplu, aproape 300 de unităţi de învăţământ nu au pază asigurată. IPJ Timiş, prin Serviciul de Ordine Publică, a solicitat subunităţilor de poliţie din subordine verificarea modului în care şcolile şi grădiniţele din judeţ sunt asigurate cu pază şi sisteme tehnice de protecţie, iar concluziile sunt că, la nivelul judeţului Timiş, numărul unităţilor de învăţământ care nu dispun de pază umană şi nici de sisteme tehnice de supraveghere video este de 269, dintre care 21 în mediul urban şi 248 rural. Dintre acestea, 213 sunt grădiniţe şi 56 sunt şcoli primare/gimnaziale.

Calendaristic, toamna i-a surprins din nou pe guvernanţi şi i-a luat pe nepregătite. Realitatea ne demonstrează încă o dată faptul că nu le pasă de interesul public, de educaţie, de bunăstare socială, de dezvoltarea societăţii. Practic, pentru Guvernul Dăncilă, educaţia rămâne şi în acest început de an şcolar o "prioritate de septembrie" şi doar la nivel declarativ.

Domnul Costel Alexe:

"Modernizarea infrastructurii rutiere, prioritatea zero"

A început o nouă sesiune parlamentară, iar opoziţia are o misiune extrem de grea luptând pe un flanc, pentru a restabili un climat legislativ şi social de normalitate în ţară, rectificând şi eliminând toate abuzurile comise de PSD-ALDE în ultimii 3 ani, iar pe de altă parte avem îndatorirea morală şi civică să sancţionăm şi să îndepărtăm cel mai nociv partid de la guvernarea ţării!

De la bun început, aş vrea să punctez faptul că, dincolo de proiectele legislative personale şi de partid, principala preocupare a parlamentarilor din Moldova, nu doar din Iaşi, trebuie să rămână realizarea Autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş şi modernizarea infrastructurii rutiere în judeţe Moldovei. Este vital să conştientizăm importanţa acestui obiectiv pentru dezvoltarea regională şi să acceptăm că este nevoie de consens şi colaborare între partidele politice pentru a reuşi!

Mi-aş dori, după toate obstacolele ridicate, ca şi parlamentarii din PSD să înţeleagă beneficiile economice şi sociale ale dezvoltării infrastructurii rutiere în regiunea noastră, iar proiecţia bugetului pe 2020 să conţină alocări bugetare pentru centuri ocolitoare şi drumuri moderne între capitalele reşedinţă de judeţ.

Ieşenii, fie că vorbim despre mediul rural sau mediul urban, circulă şi observă cum arată localităţile, se raportează la alte comunităţi din ţară şi, totodată, cred că ne-am convins cu toţii că promisiunile PSD sunt nişte gogoşi electorale spuse cu o ciclicitate de 4 ani.

Important este să arătăm seriozitate, să rămânem la fel de determinaţi şi preocupaţi de problemele localităţilor pe care le reprezentăm şi am certitudinea că în 2020 vom avea mult mai multe primării liberale.

Este timpul Iaşiului, este timpul să avem o administraţie cu adevărat orientată spre cetăţean şi spre modernizarea celui mai mare judeţ al României!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Educaţia a fost şi este o prioritate pentru guvernarea PSD"

Luni, 9 septembrie, a sunat din nou clopoţelul pentru aproximativ 2.824.000 de elevi şi copii de grădiniţă.

În acest an şcolar, peste 215.000 de cadre didactice se vor afla la catedră. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei Naţionale, sunt 6.293 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi 11.171 de structuri arondate.

Cu toţii avem aşteptări pentru condiţii mai bune la clasă, pentru salarii motivante, pentru o politică educaţională mai bună.

Numai cine nu vrea să vadă sau este de rea-credinţă nu va recunoaşte efortul depus de guvernarea PSD şi măsurile luate pentru educaţie.

În primul rând, au crescut salariile nete ale profesorilor cu 57,6%, iar de la 1 ianuarie 2020 se va acorda majorarea anticipată, corespunzătoare grilei de salarizare din 2022 prevăzută în Legea salarizării unitare.

În afară de majorările salariale, în guvernarea PSD, s-au plătit integral toate sumele dispuse de instanţă, inclusiv restanţele pentru profesorii cărora Guvernul Boc le-a tăiat salariile şi care au câştigat în faţa judecătorilor.

Bugetul educaţiei a crescut an de an, ajungând ca anul acesta să avem cel mai mare buget, resursele alocate fiind cu 9 miliarde de lei mai mari decât anul precedent. În 2019, s-au alocat pentru educaţie cu 11,9 miliarde mai mult faţă de alocarea din timpul guvernării Cioloş, aceasta însemnând o creştere de 50% a bugetului educaţiei.

De asemenea, investiţiile consistente făcute în infrastructura şcolară au îmbunătăţit substanţial condiţiile oferite elevilor.

Da, domnilor, dumneavoastră, care contestaţi Programul guvernamental PNDL şi pe care ameninţaţi să-l desfiinţaţi, aflaţi că sunt peste 5.000 de obiective la nivel naţional, creşe, grădiniţe, şcoli, licee, în care se fac investiţii la această dată!

Aţi criticat, chiar de la tribuna Parlamentului, faptul că există mii de şcoli care au toaletele în curte! Da, este adevărat, dar nu spuneţi şi că, dacă la preluarea guvernării de către PSD erau peste 2.300 de şcoli cu WC în curte, acum mai sunt doar 300 de şcoli într-o astfel de situaţie şi se lucrează în continuare pentru rezolvarea acestei probleme!

De asemenea, s-a îmbunătăţit radical şi situaţia şcolilor din perspectiva autorizaţiei primite de la ISU, astfel că, din 28.000 de clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ, doar 14% nu au încă autorizaţie.

Aici trebuie spus că în acest procent sunt însă şi cazuri când o astfel de autorizaţie este imposibil de obţinut în actualele reglementări, cum este şi exemplul dat de ministrul educaţiei, cel al Colegiului "Gh. Lazăr" din Bucureşti, care nu primeşte avizul ISU, pentru că nu are minimum 4 metri de la gard sau trotuar până la clădire.

Totodată, când vorbim despre măsurile luate de guvernarea PSD în educaţie, nu putem omite sistemul extins al burselor şcolare, dar, mai ales programele prin care se asigură o gustare pentru elevi.

Aceasta înseamnă că două milioane de copii vor primi, în anul şcolar 2019-2020, fructe şi legume proaspete, lapte şi produse de panificaţie.

În şedinţa din 31 iulie, Guvernul a aprobat bugetul de implementare a "Programului pentru şcoli al României", pentru anul şcolar 2019-2020, valoarea totală a programului fiind de peste 540 de milioane de lei.

Ştim că, deşi s-au făcut multe în acest domeniu, mai este încă mult de lucru, multe lucruri de adus la standarde moderne, europene.

Important este însă că, spre deosebire de alte guverne, Guvernul PSD acordă cu prioritate atenţie şi resurse acestui domeniu şi este profund implicat în rezolvarea problemelor sistemului de învăţământ.

Le urez succes în noul an şcolar tuturor cadrelor didactice, elevilor, dar şi părinţilor, şi le doresc să se bucure, la finalul lui, de rezultatele cele mai bune!

Domnul Ioan Dîrzu:

"Educaţia este piatra de temelie a unei naţiuni puternice. Elevii sunt comoara cea mai de preţ pentru România de mâine"

Educaţia este piatra de temelie a unei naţiuni puternice. Toţi trebuie să punem umărul, pentru a crea din învăţământul românesc un motor care să însufleţească întreaga ţară.

Le urez tuturor elevilor din judeţul Alba şi din România ca începutul anului şcolar să fie plin de energie, optimism şi putere, pentru a învăţa lucruri noi. Îmi doresc pentru ei ceea ce mi-am dorit şi pentru copiii mei, o şcoală aproape de nevoile elevilor şi centrată pe elev. Suntem datori să încercăm în fiecare zi să facem din şcoala românească un loc mai primitor, mai nonformal, unde elevul să vină cu drag, nu cu frică. Suntem datori să înţelegem noua lume în care trăim şi să apropiem relaţia elev-profesor, s-o redefinim în termeni de încredere, respect reciproc şi compasiune.

Îmi doresc pentru toţi elevii din România un învăţământ social, care să le rezolve problemele cu care aceştia vin din familie, nu să le creeze altele noi. Îmi doresc ca şcoala românească să nu mai lase niciun elev în urmă, să găsim locul fiecăruia în societate, nu să-l marginalizăm, Îmi doresc ca examenele naţionale să nu mai fie mijloc de segregare pe categorii sociale, ci mijloace de orientare în cariera elevului.

Cel mai important, îmi doresc ca elevii să înveţe într-un mediu modern, curat, plăcut şederii zilnice. În acest sens, ne putem mândri că în guvernarea PSD am construit 90 de creşe şi grădiniţe şi 115 şcoli şi licee în doar 3 ani. Am crescut costul standard per elev cu 18% şi am implementat manualele digitale în mai multe şcoli. Deci se poate!

Deopotrivă am apreciat mereu că performanţa nu poate să existe fără bani. Profesorii trebuie să fie plătiţi la fel ca medicii în România, iar de asta PSD s-a ocupat cu succes. În acest an şcolar, de la 1 ianuarie 2020, salariile profesorilor se majorează cu a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

La început de an şcolar, un gând se îndreaptă şi către administraţiile locale şi le solicit încă o dată să-şi ia în serios rolul lor în educaţie, în special în ceea ce priveşte finanţarea complementară. Le solicit în special primarilor şi consiliilor locale din judeţul Alba să arate respect pentru elevi şi să le mărească bursele. Dacă Guvernul a putut să facă atâta pentru educaţie în doar 3 ani, cred că pot şi "mai marile" administraţii locale.

Ca deputat de Alba, rămân deschis cererilor adresate de elevi, de cadre didactice şi părinţi cu privire la îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul educaţiei şi îi invit să-mi scrie, pentru orice problemă legată de atribuţiile Parlamentului României, la adresa ioan.dirzu@cdep.ro.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Voi face referire astăzi la o declaraţie a unui lider politic din România, candidat la prezidenţiale, om din sistem şi fericitul posesor de contracte cu statul, care susţine că prima sa acţiune în calitate de preşedinte al României va fi dizolvarea Parlamentului.

Această ştire este una dintre ultimele elucubraţii ale acestui distins domn care ar spune orice pentru a ajunge la putere, declaraţiile sale fiind făcute în mod propagandistic, doar în scopul de a aduna voturi pentru USR şi nicidecum în interesul cetăţeanului.

Cum poţi declara că vei dizolva Parlamentul imediat ce vei ajunge preşedinte al României? Nu cumva, prin această declaraţie a domnului Barna, USR se asigură de fapt că nu se va vota moţiunea de cenzură?

A insinua că vei face alegeri anticipate cu doar câteva luni înainte de data la care ar trebui organizate alegerile pentru Parlamentul României, nu este altceva decât o altă manipulare a USR, cu scopul de a acapara cât mai multă putere ca partid politic, uitând că trebuie să activeze în interesul cetăţeanului, nu în detrimentul lui. Presupun că domnul Barna cunoaşte destul de bine Constituţia României şi legile care reglementează organizarea alegerilor, astfel încât a calculat foarte bine termenele în care s-ar putea organiza alegerile anticipate, asigurându-se în acest sens atât că nu îi va lăsa fără mandate pe colegii de partid, cât şi că va impresiona cetăţenii români prin declaraţiile sale bombastice şi va aduna voturi pentru susţinerea candidaturii sale.

Îi solicităm expres distinsului domn Barna, să ne explice şi calendarul prin care doreşte a se ajunge la dizolvarea Parlamentului, o chestiune de altfel necesară pentru asanarea clasei politice. O va face imediat, va mai sta puţin, va negocia ceva, va oferi altceva... Pe cine va mai păcăli, pe cine va mai minţi şi va manipula, cum îi va face pe actualii parlamentari să renunţe la mandatul acestora?

Înţelegem că USR lucrează după un manual al unei manipulări foarte fine, cu rădăcini în alte strategii abordate de unii vecini ai României, din ţări unde aproape că s-a ajuns la infringement. Îşi face bine temele, dar, după ce România s-a luptat 30 de ani pentru a ajunge la democraţie, să avem un viitor preşedinte care are apucături puţin radicale, ca să nu le numim altfel, este puţin prea mult pentru noi! Cred că România are nevoie de lucruri precum cultură, educaţie, respectarea drepturilor, transparenţă, seriozitate, dar mai ales de un preşedinte care să nu aibă schelete în dulap. Distinsul domn Dan Barna încă nu a dat socoteală pentru finanţările sale deloc morale.

Altfel, dragă domnule Barna, nu faceţi altceva decât să vă folosiţi de inconştienţa votanţilor. Am vrea să credem că doriţi să vă adresaţi tuturor votanţilor, nu doar celor mai puţin cunoscători ai bucătăriei politice.

Democraţia înseamnă separarea puterilor statului, nu abuzul făcut de o formaţiune politică asupra acestor puteri.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Mesajul Secretarului General al diasporei elene, domnul Ioannis Hrisoulakis, adresat organizatorilor şi participanţilor la cea de-a VI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale a Elenismului care s-a desfăşurat la Bucureşti, în Parlamentul României, în perioada 5-8 septembrie 2019.

Îmi revine onoarea să prezint mesajul Secretarului General al diasporei elene, domnul Ioannis Hrisoulakis, adresat organizatorilor şi participanţilor la cea de-a VI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale a Elenismului care s-a desfăşurat la Bucureşti, în Parlamentul României, în perioada 5-8 septembrie 2019.

"Dragi prieteni,

Limba greacă este aceeaşi limbă care se vorbeşte fără întrerupere de cel puţin 3.000 de ani, din epoca lui Homer până în anii clasicismului, din perioada elenistică a lui Alexandru cel Mare până în perioada Bizanţului şi de atunci până astăzi.

Limba noastră reprezintă mărturia vie a modului în care Grecia antică şi-a plămădit grecii şi i-a condus către pluralismul gândirii şi către respectul diferenţei de opinie, la dialog şi retorică, la oraş şi la noţiunea de cetăţean, la politică şi democraţie, la filosofie şi la teatru, la arte şi, în final, la ceea ce câteodată lipseşte din politică, la estetică. Acestea sunt noţiuni aproape metafizice, care, având ca vehicul limba Evangheliei, au continuat din punct de vedere istoric să-şi tragă forţa din Grecia, pentru a se împrăştia în întreaga lume ca singurul sistem de valori în centrul căruia se află omul.

Prin participarea voastră, onoraţi Limba Neogreacă, pe care au vorbit-o renumiţi poeţi, premiaţi cu Premiul Nobel, ca Gheorgos Seferis şi Odyseas Elytis şi scriitori ca Alexandros Papadiamantis şi Nikos Kazantzakis.

Adresez călduroase felicitări din partea Ministerului de Externe al Greciei şi Secretariatului General al diasporei elene către Uniunea Elenă din România care, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale din ţara în care locuiţi, organizează a VI-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale a Elenismului, o competiţie care, prin participarea tinerilor comunităţilor elene, are garantată reuşita.

Sprijinirea educaţiei în limba greacă în spaţiul diasporei este în vârful preocupărilor Ministerului de Externe. Această competiţie va trebui păstrată şi continuată, dată fiind contribuţia acesteia la întărirea identităţii culturale şi naţionale, în special a tinerei generaţii. În această strădanie, Grecia va fi, după cum este firesc, întotdeauna alături şi un sprijin.

Gândul şi inima mea sunt alături de voi şi împărtăşesc bucuria fair play-ului în spaţiul competiţional al culturii greceşti. Călduroase felicitări învingătorilor, dar şi tuturor participanţilor!

Din partea Ministerului de Externe şi a Secretariatului General al diasporei elene, urez succes şi longevitate Olimpiadei Internaţionale a Elenismului, precum şi progres şi bunăstare grecilor din România care o organizează cu mare succes!"

În încheierea alocuţiunii, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, doresc să le mulţumesc din suflet tuturor celor care au contribuit şi anul acesta la reuşita acestui proiect unic în lume, Olimpiada Internaţională a Elenismului!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"După ei, potopul!"

Deşi reprezentanţi ai Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România au tras, încă din primăvara acestui an, semnalul de alarmă în privinţa dobânzilor împovărătoare la care se împrumută Guvernul de pe pieţele internaţionale, sarabanda îndatorării ţării noastre pe termen lung continuă, povara obligaţiilor de plată externe depăşind deja pragul critic de 100 de miliarde de euro.

Astfel, conform datelor publicate recent de BNR, datoria externă totală a României a crescut cu 4,109 miliarde euro în primele 5 luni ale acestui an, depăşind 103,5 miliarde euro.

Îngrijorător este însă faptul că România este ţara căreia i se percep cele mai usturătoare dobânzi la împrumuturile pe termen lung, acestea fiind mai mari şi de patru ori decât media practicată în raporturile instituţiilor financiare internaţionale cu restul statelor membre ale UE.

Presa economico-financiară a dat publicităţii recent o analiză comparativă în acest sens, care demonstrează, fără tăgadă, iresponsabilitatea de care dau dovadă oficialii Ministerului Finanţelor Publice care contractează împrumuturi la dobânzi istorice, pentru a întreţine consumul prin majorarea pensiilor şi salariilor, care nu vor putea fi rambursate decât prin angajarea unor altor credite în condiţii şi mai dezavantajoase.

Analiza citată relevă că, la nivelul anului 2018, România s-a împrumutat de pe pieţele externe cu o dobândă de 4,69%, în vreme ce alte state membre au beneficiat de dobânzi mai reduse, cum este cazul Greciei, care s-a împrumutat anul trecut cu o dobândă de doar 4,19%, după ce în anul 2016 se îndatorase cu dobânzi de peste 8%.

Alte state ale UE care beneficiază de dobânzi mai reduse ca ale României sunt Polonia, cu un nivel de 3,2%, Ungaria, cu 3,06%, în timp ce Croaţia a obţinut credite externe cu doar 2,17%, Cehia cu 1,98%, iar Bulgaria chiar şi cu 0,89%.

Este limpede pentru oricine că nivelul ridicat al datoriei externe şi impredictibilitatea politicilor guvernamentale ale PSD au contribuit decisiv la escaladarea nivelului dobânzilor la împrumuturile pe termen lung acordate României de instituţiile financiare internaţionale, de la 3% în anul 2016, la 4% în 2017, respectiv la 4,69% în 2018.

Ministerul Finanţelor Publice anunţa, la începutul anului curent, că va angaja în 2019 credite externe de 4,2 miliarde euro, dar la jumătatea exerciţiului financiar se împrumutase deja cu 5 miliarde de euro şi se pare că "licitaţia" continuă.

Potrivit proiecţiei serviciului datoriei publice, efectuată la finele anului trecut, numai în 2019 România trebuia să plătească 11,5 miliarde de lei, adică peste 2,4 miliarde euro, pentru dobânzi şi comisioane aferente datoriei publice guvernamentale. Această sumă însă va creşte, pentru că şi nivelul creditelor externe a crescut, depăşind deja 35% din PIB. Şi, din nefericire, nu se va opri aici...

Domnul Nicolae Giugea:

"O altă bombă a guvernării care va exploda în anul 2021 - preţul gigacaloriei"

Din anul 2012, de când PSD a venit la guvernare, România a fost îndatorată cu peste 125 de miliarde de lei şi românii au plătit în aceşti şapte ani dobânzi de peste 70 de miliarde de lei pentru împrumuturile făcute. Ce s-a făcut cu banii împrumutaţi, nimeni nu ne poate spune. Autostrăzi nu s-au construit, căile ferate se fărâmă sub trenuri, podurile cad sau sunt dezafectate, şcolile au toaletele tot acolo unde le ştim cu toţii, iar spitalele noi sunt tot la stadiul de promisiune. De la investiţii care urcau la peste 7% din PIB în anul 2011, am ajuns în anul 2019 la un minim istoric care nu va depăşi 3% din PIB.

Guvernările păguboase conduse de PSD au apăsat extrem de putenic şi asupra investiţiilor administraţiilor locale. Primăriilor li s-au confiscat banii agonisiţi pentru a mai schimba o ţeavă de apă, pentru a mai amenaja o şcoală sau a reabilita o stradă găurită. Mai mult, după ce le-a luat o parte din bani şi le-a diminuat veniturile, guvernul a aruncat pe spinarea administraţiilor locale şi cheltuieli noi pentru susţinerea persoanelor cu dizabilităţi sau pentru noi sarcini administrative. Aşa se face că, de aproape 3 ani, investiţiile făcute de primării au ajuns să dispară. Mai fac ceva investiţii de mântuială, cei care se au bine cu miniştrii PSD de la Bucureşti şi care le mai aruncă ceva mărunţiş pentru echilibrarea bugetelor locale.

În marile municipii, în special cele reşedinţă de judeţ, populaţia încă se mai află, într-un număr foarte mare, conectată la sistemul centralizat de apă caldă şi de încălzire a locuinţelor. Sistemele acestea de termoficare sunt, în procent de peste 90%, mai bătrâne decât tânăra noastră democraţie, adică au aceeaşi vârstă cu momentul în care au fost inaugurate. Aşa se face că eficienţa lor economică şi energetică este un dezastru. Apa caldă se pierde pe jumătate din cauza conductelor fărâmate, iar agentul termic ajunge în calorifere atât cât să nu îngheţe conducta.

Toate aceste lucruri se întâmplă în condiţiile în care investiţiile au fost aproape inexistente. Am ajuns la situaţia paradoxală ca centrala de apartament să fie mai eficientă decât sistemul centralizat.

Apoi, să nu ne facem iluzia că pierderile din reţea sunt gratuite. Ele apar pe factura cetăţenilor, însă, deocamdată doar parţial, pentru că Guvernul a amânat de la un an la altul termenul până la care autorităţile nu vor mai subvenţiona preţul agentului termic pentru toată populaţia.

Guvernul a amânat din nou, până în anul 2021, momentul în care se va renunţa definitiv la subvenţia pentru încălzire. În lipsa totală a investiţiilor, facturile oamenilor se vor dubla chiar din toamna acelui an. Acesta este un nou cadou otrăvit lăsat de PSD guvernului viitor, aşa cum au făcut şi cu pensiile şi cu salariile, adică ei au promis că le majorează, dar nu acum, ci din 2021, când ei nu vor mai fi, sper eu, nici măcar pe scena politică.

Soluţii există, însă ele trebuie puse în aplicare imediat. Spre exemplu, primarul PNL al municipiului Oradea a utilizat fonduri europene şi a modernizat întreg sistemul de încălzire centralizată din oraş. Gigacaloria la Oradea este foarte ieftină, astfel încât mii de orădeni renunţă la centrala de apartament şi solicită racordarea în sistem centralizat, pentru că vor avea costuri reduse pe jumătate. La polul opus se află Municipiul Craiova, condus de când se ştie de PSD, unde sistemul termic este în colaps, furnizând una dintre cele mai scumpe gigacalorii din ţară. Mii de olteni fug de rup pământul de sistemul centralizat, pentru că nu-şi permit să mai achite facturile.

Am analizat în detaliu modul în care PSD a reuşit nu folosească fondurile gratuite de la Uniunea Europeană şi am constatat că mai sunt încă miliarde bune pentru care PSD nici măcar nu a transmis proiecte pentru a aduce banii în ţară.

Haideţi ca, indiferent de apartenenţa noastră politică, să utilizăm aceste fonduri, aşa cum a făcut primarul de la Oradea, să modernizăm sistemele termice şi să scădem oamenilor facturile uriaşe pentru încălzire în sezonul rece. Dacă nu, anul 2021 va fi anul colapsului financiar pentru toate sistemele de încălzire centralizată!

Doamna Elena Hărătău:

"Importanţa multilateralismului în politicile publice ale statelor membre ale ONU"

După înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, evoluţiile sociale, culturale şi politice din marea majoritate a ţărilor membre au cunoscut modificări esenţiale. Când Naţiunile Unite au fost create, în urmă cu 73 de ani, lumea era un loc foarte diferit. Popoarele invocate în primele cuvinte ale Cartei Naţiunilor Unite au fost în mare parte eliminate din arena internaţională şi s-au bazat aproape în întregime, pentru ca guvernele să vorbească în numele lor. Multilateralismul se caracteriza printr-o încetinire a dialogului interguvernamental, departe de ochiul public.

De-a lungul deceniilor scurse de atunci, odată cu apariţia globalizării şi a instrumentelor moderne de comunicare, cum ar fi internetul, canalele de ştiri 24 de ore din 24 şi cele sociale, precum şi posibilitatea de a călători relativ uşor pe distanţe lungi, oamenii din toate ţările lumii pot acum comunica altfel şi pot organiza acţiuni transfrontaliere fără frecvenţă şi cu o viteză fără precedent.

Drept urmare, instituţiile multilaterale de acţiune şi reprezentanţii acestora se află sub o examinare mai intensă a opiniei publice, pentru acţiunile sau inacţiunile lor, dar şi sub o mai mare presiune. Din fericire, responsabilii internaţionali recunosc că există o discrepanţă tot mai mare între căile şi mijloacele sistemului multilateral şi cele ale lumii exterioare, ale căror implicaţii nu trebuie încă să fie pe deplin înţelese, iar tendinţa globală este de diminuare a diferenţelor existente.

Creşterea neîncrederii în procesele multilaterale poate fi parţială, în opinia ONU, din cauza unor crize instituţionale în cadrul jurisdicţiilor naţionale. În multe ţări, astăzi, politica a devenit extrem de divizată, iar pe acest fond instituţiile guvernamentale se află în impas, respectiv nu reuşesc să concilieze diferite poziţii şi să găsească soluţii eficiente la chestiunile cheie ale justiţiei sociale, sustenabilităţii mediului şi ale politicii economice. În acelaşi timp, instituţiile multilaterale trebuie să fie mai responsabile şi mai aproape de cetăţeni, mai ales atunci când deciziile lor afectează direct viaţa oamenilor obişnuiţi.

Îmi exprim încrederea că România va reuşi să îşi consolideze poziţia binemeritată în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, în calitate de garant al securităţii pe flancul estic al Europei, precum şi pe fondul progreselor semnificative înregistrate în ultimii ani!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Klaus Iohannis - campanie electorală disperată în faţa copiilor"

Cu cât se apropie mai mult data startului oficial al campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie, actualul şef al statului dă dovadă de o totală lipsă de scrupule, campania sa electorală fiind acum una directă, pe faţă, în dispreţul legii şi a românilor. După ce pe tot parcursul anului a denigrat la maximum PSD şi Guvernul, deşi el însuşi a girat instalarea Executivului condus de premierul Viorica Dăncilă, la începutul săptămânii, Klaus Iohannis şi-a dat jos toate măştile cu care a încercat până acum să manipuleze oamenii şi s-a lansat în atacuri sub demnitatea funcţiei sale tocmai în faţa unor copii, cu prilejul deschiderii noului an şcolar.

Consider că un asemenea gest descalifică iremediabil un om care ocupă cea mai înaltă demnitate în statul român! Să faci campanie electorală în faţa copiilor strânşi în careul de începere a şcolii şi să ataci PSD şi Guvernul, reprezintă o atitudine greu de catalogat, inexplicabilă chiar!

S-ar putea însă ca ieşirea preşedintelui să-i trădeze teama de confruntările care vor avea loc în campania electorală, al cărui start a fost furat oricum şmechereşte de Domnia Sa, prin panourile instalate pe toate drumurile din ţară. Oricum ai vrea să analizezi, discursul pur electoral al lui Iohannis în faţa elevilor Şcolii Gimnaziale "Ferdinand I" din capitală a fost un exemplu negativ pentru copii, şi sper că, deopotrivă, şi pentru părinţii şi bunicii acestora. Nu se potriveşte şi nu se cade să te duci la deschiderea anului şcolar, mai ales în faţa unor elevi de gimnaziu, şi să nu ai altceva de vorbit în afară de a ataca PSD şi Guvernul!

Cum spuneam, este posibil ca derapajul preşedintelui să-i exprime nesiguranţa, iar atunci i-am putea înţelege elanul populist de a convinge nişte copii că răul ţării ar însemna Executivul! Nici locul, nici momentul nu au fost bine alese, însă disperarea venită dinspre Cotroceni este vizibilă cu ochiul liber. Poate au înţeles şi copilaşii că discursul prezidenţial a fost în afara preocupărilor legate de sistemul educaţional, însă evenimentul rămâne unul impardonabil.

Pentru respectarea adevărului absolut, îi reamintesc preşedintelui că Guvernul PSD a majorat substanţial salariile cadrelor didactice, a dublat alocaţiile elevilor, a construit şi a reabilitat numeroase şcoli, grădiniţe şi săli de sport în toată ţara, a acordat la timp bursele elevilor şi a returnat banii profesorilor luaţi de fostele guvernări. Acestea sunt doar câteva măsuri extrem de benefice luate de Executiv cu sprijinul majorităţii parlamentare PSD în ultimii doi ani şi jumătate, în scopul creşterii calităţii învăţământului românesc.

Nu ştim ce a făcut Klaus Iohannis pentru şcoala românească şi pentru viitorul tinerei generaţii în ultimii cinci ani! Dacă a făcut ceva, dar nu cred! Iar dacă nu a avut nimic de spus despre activitatea sa, i-a fost mult mai uşor să se lanseze în atacuri şi să îşi continue campania electorală în faţa copiilor, într-un exces de zel de neînţeles...! Curat murdar, coane Klaus!

Domnul Neculai Iftimie:

"Ce facem cu terenul agricol românesc?"

Străinii continuă să cumpere teren agricol românesc "într-o veselie". Aceştia îl preferă pe cel mai fertil şi caută să "acapareze" proprietăţi la preţ cât mai mic, achiziţionând mai ales de la ţărani în vârstă şi care nu îşi pot lucra singuri pământul.

Instituţiile financiar-bancare au acumulat în ultimii ani peste 100.000 de hectare de teren arabil în România, fiind nume importante precum Rabobank, una dintre cele mai importante bănci olandeze, Grupul italian Generali şi Insight Investment din Marea Britanie. Se cumpără în general pentru a le arenda şi a le revinde peste câţiva ani, în contextul în care hectarul românesc este mult mai ieftin decât în alte state, iar valoarea lui creşte exponenţial. Instituţii bancare, fonduri de investiţii, agenţii imobiliare, fonduri de pensii şi companii de asigurare au ajuns de mulţi ani pe lista proprietarilor de terenuri arabile din România.

Atraşi de preţurile încă foarte mici, de legislaţia permisivă şi de atractivitatea lor pentru cei care doresc să facă agricultură, investitorii au pariat pe o afacere aproape sigură. Cei care au cumpărat la începutul anului 2000 au putut vinde deja cu până la de zece ori mai scump decât au cumpărat, iar cei care cumpără acum au şansa să recupereze de până la şase ori investiţiile în următorii zece ani. Potrivit unor estimări ale asociaţiei EcoRuralis, împreună cu partenerii săi internaţionali, între două şi patru milioane hectare de terenuri agricole au fost "acaparate" de către diferiţi actori naţionali sau internaţionali.

De asemenea, dintre cele 9,3 milioane de hectare de teren arabil din România, în jur de un milion ar fi în posesia cetăţenilor străini.

România este unul dintre cele mai fierbinţi puncte pe harta globală de investiţii în terenuri arabile, având în vedere fertilitatea solurilor locale şi subevaluarea activelor în comparaţie cu cele din vest.

Preţul terenurilor arabile a crescut de 25 de ori în ultimul deceniu, cu un ritm mediu de apreciere anuală de 40%.

În aceste condiţii, îmi pun întrebarea firească, pe care şi-o pune orice cetăţean român - de ce se tergiversează adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"În noul an şcolar 2019-2020, au fost reabilitate, prin PNDL, 5.000 de unităţi de învăţământ..."

2,8 milioane de copii au început noul an şcolar pe 9 septembrie 2019, o zi specială, pe care fiecare dintre ei, dar şi părinţii, bunicii şi profesorii au trăit-o cu mare emoţie. România are copii talentaţi şi deştepţi, pentru care eforturile de investiţii în infrastructura educaţională şi digitalizarea sistemului de învăţământ trebuie să continue. Cu bune, cu rele, sistemul de învăţământ românesc are rezultate deosebite şi ştim cu toţii că nu trece perioadă fără să citim despre elevii noştri care obţin rezultate deosebite la competiţii internaţionale.

Pentru noul an şcolar 2019-2020, viceprim-ministrul Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a anunţat că numai prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL, au fost demarate investiţii la aproximativ 5.000 de unităţi de învăţământ din ţară, care înseamnă creşe, grădiniţe, şcoli, licee.

De altfel, în pregătirea noului an şcolar 2019-2020, Guvernul a aprobat, în şedinţa din 31 iulie 2019, bugetul Programului pentru şcoli al României, care se va adresa unui număr de 1.920.062 copii. Valoarea totală a Programului este de peste 540 de milioane de lei, bani care vor fi folosiţi astfel: 79.181.000 de lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume; 196.435.000 de lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf; 188.054.000 de lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie. Obiectivul acestui program este de a promova obiceiurile alimentare sănătoase în rândul copiilor.

Cât priveşte profesorii, peste 13.500 de cadre didactice intră în programul de formare oferit de proiectul "Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi - CRED".

Prin acest proiect, profesorii primesc sprijin în procesul de interpretare şi implementare a noului curriculum. Este vizată o abordare metodologică centrată pe competenţele-cheie ale elevilor şi adaptarea activităţilor de învăţare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflaţi în risc de abandon şcolar.

În paralel, prin Ministerul Fondurilor Europene se află, în diverse forme de implementare, mai multe proiecte pe fonduri europene ce vizează educaţia.

O educaţie performantă este o educaţie care are în centrul preocupărilor elevul, pentru că educaţia fără adevărata implicare a noastră, a tuturor, este o simplă linie de producţie. Educaţia se face cu mult suflet şi trebuie dublată, în paralel, cu măsuri guvernamentale susţinute, ceea ce Executivul se străduieşte să realizeze.

Domnul Mihai Niţă:

"Moralitatea este un izvor necesar al guvernării populare"

Tensiunea emoţională care a cuprins toată suflarea românească, după aflarea monstruozităţilor petrecute la Caracal, a atins cote paroxistice. Faptele demenţiale comise de un conaţional au declanşat reacţia generală de condamnare, deopotrivă a modului în care autorităţile statului au intervenit în acest caz de o gravitate înfiorătoare.

Acest nefericit eveniment a scos la iveală, din păcate, disfuncţionalităţile din cadrul unor instituţii de primă importanţă ale statului, provocate de indivizi care folosesc funcţiile pentru care sunt generos retribuiţi, în scopuri meschine, sau de-a dreptul criminale, discreditând înseşi instituţiile din care fac parte şi pe colegii lor care-şi exercită atribuţiile corect, cu simţul răspunderii şi profesionalism. Este dovada concretă a modului în care sunt selectate asemenea persoane atunci când intră în slujba ţării, a cetăţenilor de la care pretind respect, după ce au depus un jurământ de credinţă. Este clar că testarea lor în privinţa moralităţii, a gradului de educaţie şi instruire s-a făcut de mântuială, acordându-li-se răspunderi faţă de care se află într-o flagrantă incompatibilitate.

Unii politicieni, împreună cu acoliţii lor care activează în domenii ce deţin oportunitatea de a manevra opinia publică, au profitat de ocazie să extrapoleze această nenorocire în temă fierbinte pentru campania electorală, acuzând actuala administraţie ca fiind vinovată de cele întâmplate. Din rândul puterii, aceştia îl exclud, prin omisiune, pe preşedintele Republicii, care se comportă ca fiind membru al opoziţiei, aflându-se, în realitate, în opoziţie numai cu România. Însuşi prezidentul glăsuieşte la unison cu ei.

În fapt, cei responsabili pentru tragediile de curând petrecute, ca şi pentru altele mai vechi, pe tot cuprinsul României, lipsiţi de reacţie, incompetenţi şi posibil complici ai grupurilor infracţionale, sunt indivizi care au trecut de partea cealaltă a baricadei, legaţi între ei prin interese oneroase. Aceste legături condamnabile s-au dezvoltat de-a lungul vremii, sub toate administraţiile, profitându-se de lipsa vigilenţei, de superficialitate, de corupţie, proliferând periculos şi afectând siguranţa naţională. Despre siguranţa naţională vorbim şi în situaţia când părinţii se tem a-şi mai lăsa copilele neînsoţite pe stradă, unde pândesc pedofilii, traficanţii de carne vie sau criminalii.

Statul român, în toată componenţa sa, conform atribuţiilor fiecărei instituţii în parte, are nevoie de o resetare. Politicienii, cei care hotărăsc modul în care trebuie reinstaurată ordinea de stat, sunt primii datori să intervină, indiferent de partidul pe care-l reprezintă, pentru soluţionarea problemei, acţionând urgent, cu soluţii pragmatice, într-o cauză comună, de interes major. Cei răspunzători de nelegiuiri trebuie pedepsiţi aspru, iar instituţiile curăţate de balast.

Iată un ţel pentru care să milităm sincer şi asiduu, în cursa menită a recâştiga încrederea poporului. Acesta este un aspect esenţial al politicii pe care o aşteaptă românii, sideraţi de grozăviile prezentate actualmente pe toate canalele media. Să redăm moralităţii locul cuvenit într-o societate sănătoasă, să redăm instituţiilor statului autoritatea care să garanteze autenticitatea democraţiei într-o societate modernă, guvernată prin forţa legii!

Cât despre setea de popularitate, care nu se poate potoli exclusiv prin demagogie, să luăm aminte la spusele unui mare om de stat, George Washington, singurul preşedinte care a luat 100% din voturile electorale: "Moralitatea este un izvor necesar al guvernării populare".

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Recordurile guvernării PSD versus dezastrele guvernărilor anterioare"

Realitatea economică favorabilă, confirmată prin excedentul bugetar, recordurile obţinute în agricultură an după an, creşterea susţinută a salariilor şi a pensiilor care determină şi îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor sunt în contrast total cu direcţia fundamental greşită pe care partidele de dreapta, USR şi PNL, vor să angajeze România pe viitor. Cuvântul de ordine al unei astfel de guvernări de dreapta este reprezentat de "tăieri" ale tuturor veniturilor. PNL şi USR se ghidează strict după modelul dezastruos Boc-Băsescu, al micşorării tuturor beneficiilor financiare. Nu sunt simple observaţii, ci o realitate rezultată atât din faptele din trecut ale guvernanţilor de dreapta, precum şi din planurile pe care aceştia le-au anunţat în eventualitatea în care ar accede la guvernare, contrar deciziei majorităţii românilor, exprimată prin vot la alegerile parlamentare din 2016.

În fruntea ţării cu Ludovic Orban şi Dan Barna, fără niciun program economic, cu singura viziune privind ciuntirea veniturilor, altfel spus cu o dorinţă a austerităţii extreme şi a deciziilor arbitrare, cu subvenţii tăiate, plăţi sociale amputate, salariul minim eliminat şi impozite mai mari, ţara noastră nu va bate pasul pe loc, ci va involua! Nu, nu vorbesc despre un scenariu sumbru, ci doar pun cap la cap acţiunile şi declaraţiile liderilor PNL şi USR care converg către o nouă criză pentru România, ţară care va purta, pe viitor, din nou emblema austerităţii.

În antiteză totală cu ceea ce le pregătesc cei de la USR şi PNL tuturor cetăţenilor, stau realizările noastre, ale guvernării PSD. Noi ne prezentăm în faţa electoratului cu realizări concrete, confirmate în repetate rânduri de organismele economice şi financiare interne şi internaţionale. Vă dau exemplul rezultat din datele publicate de Comisia Europeană, care relevă fără echivoc că România rămâne cel mai important exportator de grâu din blocul comunitar, cu livrări de 1,4 milioane tone în perioada 1 iulie - 2 septembrie 2019. Franţa, cea mai mare putere agricolă din UE şi ţara care ar urma să fie responsabilă pentru 41% din exporturile totale de grâu ale UE în perioada 2019-2020, este deocamdată în urma României în sezonul actual, care a început la 1 iulie 2019.

Ţin să vă reamintesc că România a raportat, anul trecut, o producţie totală de cereale de peste 30 de milioane de tone, cu recorduri istorice înregistrate la grâu, mazăre, orz, floarea-soarelui, soia, porumb, cartofi şi struguri. Spre exemplu, recolta de grâu din 2018 a depăşit 10 milioane de tone, deşi a fost un an în care s-au produs o serie de fenomene meteo extreme. Toate aceste rezultate remarcabile din agricultură se datorează deciziilor şi politicilor consecvente ale Guvernului, cât şi subvenţiilor acordate de acesta. Avantajele oferite de Executiv au favorizat şi creşterea investiţiilor semnificative în acest sector de activitate.

După cum remarcam de la această tribună într-o declaraţie politică făcută în primăvara acestui an, recordurile de producţie agricolă înregistrate, până în prezent, sub conducerea guvernării PSD, certifică faptul că implementarea tuturor punctelor privind Programul guvernamental al PSD-ALDE va conduce la noi rezultate notabile în agricultură, aceasta mai ales pentru că refacerea sistemului naţional de irigaţii constituie un obiectiv primordial al Programului nostru de guvernare.

Aşadar, Partidul Social Democrat rămâne alături de România şi de fiecare român în parte, motiv pentru care va continua să genereze creşteri de venituri, aşa cum s-a angajat prin Programul de guvernare.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Partidul Social Democrat are responsabilitatea guvernării, în timp ce opoziţia are «responsabilitatea» crizei politice"

PSD are o mare responsabilitate şi aceea este continuarea guvernării. PSD are responsabilitatea faţă de cei care ne-au acordat votul în 2016, PSD are responsabilitatea pentru implementarea Programului de guvernare, o responsabilitate pe care ne-am asumat-o împreună cu ALDE, dar, iată, trebuie să ducem mai departe aceste lucruri doar noi, Partidul Social Democrat!

PSD este conştient de faptul că cel mai important este ceea ce se întâmplă cu România, dincolo de interesele politice, dincolo de deciziile politice. PSD este conştient de faptul că are responsabilitatea de a asigura stabilitate pentru ţara noastră, are responsabilitatea de a ţine promisiunile în faţa românilor.

PSD va continua guvernarea, va implementa în continuare Programul de guvernare, pentru că este important şi ceea ce facem de acum încolo, care sunt următorii paşi şi ceea ce putem să facem pentru România şi pentru români.

Cum arată "resposabilitatea" opoziţiei?

Opoziţia vrea ca România să treacă din criză politică în criză politică, să nu mai aibă Guvern, să existe blocaje instituţionale de la cel mai mic până la cel mai mare nivel. Opoziţia nu este preocupată de guvernarea ţării, ci de modul în care pot să crească electoral, să vândă fake news, fără ca vreunul dintre ei să prezinte un Program real de guvernare.

Liderul opoziţiei, preşedintele Klaus Iohannis, a uitat demult, din prima oră de mandat, care este rolul său constituţional, acela de mediator. În schimb, Iohannis a ales să fie liderul opoziţiei şi face ce ştie el mai bine, pune piedici activităţii Guvernului, pentru a putea spune apoi că Executivul are o problemă.

Preşedintele României a respins toate propunerile de miniştri venite din partea premierului Viorica Dăncilă, singurul lui scop fiind să pună cât mai multe obstacole în calea bunei funcţionări a Guvernului PSD. Este evident că el îşi doreşte o criză guvernamentală şi face tot posibilul pentru a o declanşa.

În schimb, PSD dă dovadă de responsabilitate şi maturitate politică. Guvernul condus de Viorica Dăncilă trebuie lăsat să îşi facă treaba, trebuie lăsat să ducă la bun sfârşit unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale României, un trai mai bun pentru fiecare român.

Domnul Dumitru Oprea:

"Anul şcolar, ameninţat de incompetenţa PSD"

După o serie de bâlbe şi indecizii din partea Guvernului Dăncilă, anul şcolar a început pe data de 9 septembrie, cu un ministru interimar la educaţie. Din nefericire, şcoala românească a fost, în anii de guvernare PSD-ALDE, mult subfinanţată. Domeniul a ajuns, după recenta rectificare bugetară, la 2,9% din PIB, faţă de 6% cât prevede legea.

La finele lunii trecute, premierul Dăncilă declara că va anunţa soluţia minune pentru şcolile care nu au grup sanitar sau apă. Dar şi de această dată s-a dovedit a fi o altă minciună marca PSD. Vicepremierul Mihai Fifor, chiar înainte de începerea anului şcolar, spunea că abia urmează să afle câte unităţi şcolare nu au grup sanitar şi câte nu au autorizaţie ISU. Este încă o dovadă că actualul Executiv nu a făcut nimic pentru a îmbunătăţi starea deplorabilă în care se află o mare parte dintre şcolile din mediul rural, dar şi multe dintre oraşe.

Planurile prezentate de guvernarea PSD sunt nerealiste şi nu fac decât să deturneze atenţia populaţiei de la lucruri grave. Situaţia era clară încă din momentul în care am transmis o interpelare ministrului educaţiei, atât privind situaţia şcolilor la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Iaşi. Răspunsul primit conţinea promisiuni fără acoperire şi aruncarea responsabilităţii pe umerii autorităţilor locale.

Lipsite de apă curentă, cu toalete în curte, fără servicii de pază pentru elevi, şcolile României au ajuns să reprezinte o problemă uriaşă, chiar un pericol pentru sănătatea şi integritatea elevilor. La nivel de infrastructură educaţională, este necesar ca lucrurile să se schimbe radical cât mai curând.

PNL crede în viitor, crede în viitorul copiilor noştri şi va sprijini o Românie care să redescopere meritocraţia şi lucrul bine făcut. De aceea, educaţia reprezintă o prioritate esenţială a viitoarei guvernări liberale.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Preşedintele Iohannis vrea să blocheze Guvernul şi să amâne investiţiile din România, dar nu reuşeşte!"

Klaus Iohannis, prin amânarea acceptării miniştrilor interimari, vrea să amâne toate programele de investiţii din educaţie şi sănătate care sunt extrem de importante pentru români.

Preşedintele face totul pentru a mai împiedica Guvernul, pentru a mai amâna câteva măsuri foarte bune, neinteresându-l ce e bine pentru România, fiind concentrat doar pe campania electorală proprie.

Iohannis este singurul preşedinte din istoria României care a refuzat numirea miniştrilor interimari. Parlamentul se va pronunţa asupra propunerilor de remaniere, dar până atunci este necesar să fie cineva care să asigure buna funcţionare a ministerelor.

Iohannis împinge obsesia sa electorală anti-PSD dincolo de orice limită. Refuzul său abuziv nu poate fi perpetuat, cu atât mai mult cu cât peste câteva zile Curtea Constituţională dezbate sesizarea Guvernului privind conflictul cu Preşedinţia pe această temă.

Guvernul are soluţii la abuzul lui Iohannis de a refuza numirea miniştrilor interimari. Nu va exista niciun român care să sufere din cauză că Iohannis nu vrea să-şi facă datoria. Toţi salariaţii, inclusiv cei ai ministerelor care nu au titulari sau interimari, îşi vor primi salariul. Nu există nicio problemă, de nicio natură în asigurarea plăţii pensiilor, afirmaţiile în acest sens ale lui Iohannis fiind o manipulare dezolantă.

Gestul lui Iohannis îi sfidează pe cetăţeni. Acesta se foloseşte de funcţia prezidenţială şi de resursele Preşedinţiei pentru a-şi face campanie electorală. Iohannis foloseşte resursele şi simbolurile statului român în interes propriu, atunci când face conferinţe de presă electorale la Cotroceni, în care-l atacă pe principalul său contracandidat la Preşedinţia ţării, premierul Viorica Dăncilă.

Deşi, atât preşedintele Iohannis, cât şi liderii opoziţiei îşi doresc ca România să intre în criză economică şi să nu mai finalizeze niciun proiect important, în prezent sunt în desfăşurare mai multe obiective importante de infrastructură. Astfel, se lucrează la tronsonul Predeal - Cristian al Autostrăzii Bucureşti - Braşov, precum şi la tronsonul Sibiu - Boiţa al Autostrăzii Piteşti - Sibiu. De curând a demarat construcţia podului feroviar al viitoarei căi ferate Gara de Nord - Aeroportul Otopeni şi este în licitaţie studiul de fezabilitate pentru drumul expres Tişiţa - Albiţa. Urmează modernizarea Gării Braşov. Săptămâna trecută a fost inaugurat Spitalul de la Mioveni, în pofida declaraţiilor lui Iohannis că PSD nu a făcut spitale.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"În anul 2019, toţi copiii ar trebui să meargă la şcoală!"

Noul an şcolar a debutat cu aceleaşi probleme structurale, pe care guvernele din ultimii 30 de ani nu au fost în stare să le rezolve. Toată lumea cunoaşte deficienţele majore cu care se confruntă şcoala românească, puţini se implică, însă, în rezolvarea lor. Am fi uimiţi să aflăm cât de simple sunt soluţiile pentru ca elevii să beneficieze de un învăţământ de calitate.

Învăţământ de calitate fără bani, fără o finanţare adecvată, este o iluzie. De ani de zile, Guvernul a încălcat angajamentul făcut pentru a acorda educaţiei 6% din PIB. Parcă în ciudă, de la acel acord între partidele politice, finanţarea pentru educaţie a scăzut la mai puţin de jumătate, sub pretexte care mai de care mai absurde: elevii sunt mai puţini, reţeaua de şcoli este mai mică, mai trebuie să pună şi părinţii ceva bani din buzunar, dacă vor ca elevii să înveţe în condiţii decente, în condiţiile în care Constituţia prevede, negru pe alb, că învăţământul de stat obligatoriu este gratuit.

Nu pot să neg faptul că s-au mai făcut şi lucruri bune în educaţie, în special acolo unde primarii responsabili au făcut investiţii notabile în modernizarea şcolilor. Nu pot să nu recunosc faptul că avem dascăli de toată isprava, care reuşesc să ducă elevii la un nivel înalt de pregătire, confirmat prin medaliile obţinute la olimpiadele naţionale şi internaţionale. Cu toate acestea, veştile bune sunt puternic umbrite de faptul că, în România, elevii din mediul rural nu au nicio şansă să parcurgă toate etapele de pregătire - gimnaziu, liceu, facultate - şi aproape unul din cinci copii nu ajunge deloc la şcoală.

În anul 2019, copiii nu au cu ce să meargă la şcoală, pentru că microbuzele şcolare sunt puţine sau nu sunt deloc. În anul 2019, zeci de mii de copii continuă să înveţe înghesuiţi, câte 35 într-o singură clasă. În anul 2019, în România continuă să funcţioneze cel mai ineficient sistem de învăţământ, cel cu predare simultană, în care învăţătorul este obligat să predea la 2-3 clase în acelaşi timp. În anul 2019, toaletele moderne lipsesc, frigul va fi din nou în şcoală în anotimpul rece, dotările sunt puţine şi dascălii foarte slab motivaţi. Mai mult decât atât, Guvernul s-a opus şi programelor iniţiate de PNL împotriva abandonului şcolar, cum ar fi asigurarea unei mese diversificate la şcoală sau Programul "Şcoală după Şcoală", prin care elevii să fie supravegheaţi de profesori şi să-şi facă temele la şcoală.

PSD ne-a demonstrat că nu dă doi bani pe soarta educaţiei. A rotit în 2 ani şi jumătate nu mai puţin de 6 miniştri, care nu au oferit nicio soluţie la adevăratele probleme ale şcolii româneşti. Această atitudine faţă de sistemul de învăţământ românesc este unul dintre motivele principale pentru care Guvernul Dăncilă trebuie demis prin moţiunea de cenzură care va fi depusă de PNL.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"PNL vrea să desfiinţeze Programul «Start-Up Nation», care a dus la înfiinţarea a peste 17.000 de firme noi"

După impozitarea IT-iştilor, prelungirea săptămânii de lucru, desfiinţarea salariului minim, PNL se ia şi de tinerii întreprinzători care şi-au deschis şi îşi deschid firme prin Programul "Start-Up Nation."

Premierul lui Iohannis nu înţelege importanţa susţinerii unui domeniu economic care a devenit un motor economic important. Orban şi PNL dovedesc că nu pot asigura o bună guvernare, iar dezvoltarea României, bunăstarea românilor şi creşterea economică sunt noţiuni pe care nu le consideră importante.

În ciuda criticilor exprimate în spaţiul public de către Orban şi de pseudoanaliştii opoziţiei, Guvernul va acorda în continuare facilităţi acestui domeniu, va mări numărul de locuri la facultăţile de profil şi va susţine start-up-urile care produc proprietate intelectuală.

PSD şi-a asumat ca politică guvernamentală sprijinirea sectorului IT&C. Nimeni nu a luat atât de multe măsuri pentru dezvoltarea acestui sector, aşa cum a procedat guvernarea social-democrată, iar roadele se văd.

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit şi pe venit, atât pentru angajaţii cu studii superioare, cât şi cu studii medii, a făcut ca industria IT&C să aibă anul trecut o contribuţie de 5,2% în PIB-ul României, depăşind ramuri cu o mai îndelungată tradiţie.

În 2019, dimensiunea industriei româneşti de IT&C va depăşi 5,1 miliarde euro, dublu faţă de 2013, iar exporturile de software şi servicii IT sunt aşteptate să atingă 4 miliarde de euro, cu un miliard de euro în plus faţă de 2017.

Aceste performanţe importante sunt completate de numărul de specialişti din domeniul care va depăşi pragul de 100.000 anul acesta.

Ludovic Orban face dovada că ori nu înţelege ori nu-i pasă de importanţa strategică pentru România a domeniului IT. Această lipsă de viziune îl face incompatibil cu funcţia de premier.

Liberalii demonstrează că nu pot depăşi gândirea îngustă a fostului PDL care a promovat măsuri de austeritate şi a blocat relansarea economică a României în perioada 2010-2012.

Desfiinţarea Programului "Start-Up Nation" înseamnă anularea unui program prin care Guvernul sprijină iniţiativele antreprenoriale cu alocări de peste 200.000 de lei.

Liderii PNL demonstrează că au derapaje de gândire economică şi o slabă înţelegere a necesităţii unor programe de sprijinire a antreprenoriatului.

Prin Programul "Start-up Nation" s-au înfiinţat peste 17.000 de firme în ultimii doi, fapt care înseamnă cel puţin 35.000 de noi locuri de muncă.

De asemenea, propunerea parlamentarilor liberali, de a prelungi săptămâna de lucru, încalcă legea şi prevederile internaţionale.

Sindicatele au cerut PNL să renunţe la proiectul de lege privind prelungirea timpului de lucru cu încă o zi.

Liderii PNL au minţit atunci când au spus că sindicatele susţin acest proiect de lege. Declaraţiile mincinoase ale liberalului Dan Vîlceanu, iniţiatorul proiectului, nu pot acoperi incapacitatea parlamentarilor liberali de a cunoaşte şi de a-şi însuşi prevederile privitoare la normarea muncii şi legislaţia europeană din domeniu. Dacă o astfel de prevedere ar intra în vigoare, România ar face un regres de 30 de ani.

Doamna Elvira Şarapatin:

"Ministerul Sănătăţii a realizat primul program cu fonduri europene pentru creşterea gradului de vaccinare în România, care va fi implementat anul viitor"

În următorii 3 ani, Ministerul Sănătăţii va primi de la Uniunea Europeană aproximativ 22 de milioane de lei de pentru implementarea mai multor programe şi măsuri care vizează creşterea gradului de vaccinare în România.

În urma aplicării primului proiect finanţat din bani europeni pentru vaccinare, va fi elaborată Strategia Naţională de Vaccinare, inclusiv Planul de Acţiuni aferent acesteia şi va fi organizat un sistem de monitorizare a acestora. În acest sens, vor fi rezolvate o serie de probleme cu care ţara noastră s-a confruntat în ultimii ani: asigurarea stocurilor de vaccinuri în caz de epidemie, asigurarea unui buget dedicat pentru intervenţiile în caz de urgenţă, pregătirea personalului pentru intervenţie, stabilirea procedurilor standard de vaccinare pentru situaţiile de urgenţă, realizarea evidenţei copiilor eligibili de vaccinare.

Nevaccinarea copiilor poate conduce la epidemii care nu îi afectează doar pe copiii expuşi. În România, gradul de vaccinare a copiilor este mult mai scăzut decât în alte state din Uniunea Europeană. Nu există o educaţie civică semnificativă în România, în acest domeniu.

De aceea, este important să fie îmbunătăţită capacitatea instituţiilor din sistemul de sănătate pentru completarea şi accesul în timp real la informaţii privind stadiul vaccinării pentru populaţie, precum şi a stocurilor disponibile.

Un număr de 20 de judeţe identificate ca fiind prioritare vor fi dotate cu camere frigorifice pentru păstrarea stocurilor de vaccin, cu maşini şi servicii de curierat pentru transport vaccin. În acelaşi timp, va fi dezvoltat şi Registrul Electronic Naţional de Vaccinări, RENV, prin crearea, în secţiunile de management al stocurilor de vaccin existente la nivelul direcţiilor de sănătate publică, a unui modul de calcul valoric al acestor stocuri.

Personalul din Ministerul Sănătăţii şi din structurile cu responsabilităţi în dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicilor şi programelor de vaccinare şi imunizare va fi instruit şi, nu în ultimul rând, va fi derulată o campanie de informare şi conştientizare a importanţei vaccinării la nivel naţional.

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Programul «Start-Up Nation» nu trebuie închis, dar are nevoie de modificări!"

În contextul dezbaterii publice privind posibila închidere a Programului "Start-Up Nation", consider că ideea acordării unor finanţări nerambursabile din partea statului pentru micii întreprinzători care vor să-şi facă o firmă este foarte bună şi trebuie să continue, dar unele lucruri trebuie modificate. Pe de o parte, este clar că scopul final - încurajarea economiei şi a IMM-urilor - a fost atins doar parţial, existând multiple cazuri în care firmele deschise deja au fost suspendate sau chiar radiate. Pe de altă parte, nu s-a urmărit coeficientul de multiplicare economică a investiţiei, banii alocaţi de Guvern sfârşind, de foarte multe ori, doar în zona de consum ca urmare a cumpărării de mijloace de producţie economică sau de servicii adiacente. Măcar din această perspectivă şi tot se impune o modificare a criteriilor de eligibilitate.

În primul rând, este nevoie de schimbarea priorităţilor Programului "Start-Up Nation". Din perspectiva economică a statului român, nu are cum să fie egală finanţarea unor activităţi de producţie, servicii sau din zona industriilor creative. Trebuie încurajate zonele economice cu potenţial mai mare şi cu un coeficient de multiplicare crescut. Activităţile de producţie ar trebui să aibă un punctaj crescut faţă de celelalte domenii de activitate.

Un alt minus al programului, aşa cum este gândit el acum, ţine de discriminarea unor mici întreprinzători din zone ale ţării care chiar au potenţial economic - exemple: Bucureşti, Ilfov, Cluj etc. Nu există nicio logică pentru care ar trebui să existe criteriul densităţii IMM-urilor, aceasta fiind o abordare comunistoidă. Banii ar trebui alocaţi doar dacă proiectul în sine este bun şi aduce beneficii statului în cele din urmă. "Start-Up Nation" trebuie să fie un program economic, nu unul de natură socială.

Decizia Guvernului de a permite cumpărarea de maşini în cadrul programului este o eroare. Executivul, practic, pompează bani deloc puţini, două miliarde de lei, în ediţia a doua programului, în consum, eludându-se sensul iniţial al programului. Nu trebuie să mire pe nimeni din zona PSD că se trezesc apoi cu firme de vânzare pe OLX care au obţinut finanţare prin "Start-Up Nation".

În contextul în care taxarea muncii a crescut considerabil în perioada guvernării PSD-ALDE, folosirea drept criteriu de departajare a numărului locurilor de muncă este dezavantajoasă pentru micii întreprinzători. Practic, se încurajează doar firmele gata consolidate să migreze pe o entitate juridică nouă şi avem de-a face cu o fraudă morală şi financiară semnificativă.

Luând în considerare aceste observaţii, "Start-Up Nation" trebuie să continue. Avem nevoie de o clasă de mijloc de puternică şi de sprijinirea antreprenorilor mici care au cam fost ţinta favorită a guvernărilor socialiste. Două miliarde de lei anual este un preţ mic de plătit, faţă de risipa continuă făcută de Guvern în alte zone, pentru a sprijini mediul de afaceri privat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"Fiecare elev trebuie să aibă perspective de viitor, iar Ordinul privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat, pentru anul şcolar 2020-2021, adoptat de ministrul educaţiei, oferă perspective concrete în acest sens"

Un vechi proverb românesc spune că "cine are o meserie, are o moşie", bazându-se pe înţelepciunea de secole a poporului român, dând expresie unui principiu practic şi real - cine dobândeşte o profesie, are o sursă sigură de existenţă, dar şi de satisfacţii pentru o formare continuă în spectrul respectiv. Educaţia nu se rezumă sau nu implică numai dobândirea unor cunoştinţe teoretice şi absolvirea unui studiu universitar, ci ea înseamnă şi dezvoltarea practică a capacităţii fiecărei persoane şi formarea sa în acord cu propriile capacităţi, a potenţialului de muncă, dar şi a dorinţelor personale.

Acum, în săptămâna în care a început noul an şcolar, este bine-venită discuţia despre importanţa şcolilor de meserii din ţara noastră. Orice percepţie că un absolvent al unei şcoli de meserii este inferior unei persoane care are abilităţi pentru a urma o facultate şi a absolvi un studiu universitar de licenţă, sau că domeniile practice nu sunt la fel de importante şi de vitale pentru dezvoltarea societăţii, nu este în acord cu realitatea europeană. În Europa, cei care muncesc în domeniile practice, adică absolvenţii unor şcoli de meserii sunt percepuţi ca parte integrantă a societăţii respectate. Iar această percepţie se poate documenta şi la nivel de productivitate, adică astfel de absolvenţi au un rol activ în economia internă a statelor unde astfel de şcoli sunt într-un număr considerabil.

Orice tânăr trebuie să se formeze şi să aibă un ţel profesional, în funcţie de capacităţile proprii. Practicarea unei meserii este esenţială pentru a fi parte activă şi integrantă a societăţii, pentru dezvoltare personală, dar şi pentru stabilitate financiară care în România este de cele mai multe ori o condiţie pentru stabilitatea familiară. Iniţiativa Ministerului Educaţiei Naţionale ca elevii de clasa a VIII-a care obţin o medie sub 5 la Evaluarea Naţională şi care nu vor intra în procesul de repartizare computerizată, să acceadă la o formă de învăţământ profesional, este o măsură importantă şi realistă pentru a oferi o opţiune de viitor fiecărui tânăr, opţiune ce poate aduce cu siguranţă mai multă siguranţă în conturarea unui viitor pozitiv şi a unor perspective sigure pentru tinerii de astăzi.

Fiecare tânăr, ca şi persoanele din alte categorii de vârstă au capacităţi proprii de adaptare la cerinţele unui domeniu, capacităţi care se pot înmulţi ca talantul biblic din istoria evangheliilor, dacă tânărul sau persoana respectivă le pune în valoare în domeniul potrivit. Premisa că toţi cei înscrişi în învăţământul de stat trebuie să devină absolvenţi de liceu sau de facultate este eronată, pentru că nu toate persoanele sunt la fel, cum nici toate profesiunile. În plus, nu toţi reuşim să atingem standardele impuse de un anume domeniu şi tocmai de aceea ne orientăm către domeniul potrivit potenţialului nostru respectiv.

Ordinul privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021, adoptat de ministrul educaţiei, care prevede şi regula de înscriere a celor care obţin note sub 5 la Evaluarea Naţională într-un sistem de şcoală profesională, poate constitui o şansă pentru mulţi tineri, de a se orienta în mod constructiv şi realist, din punctul de vedere al formării lor educaţionale, şi îi poate conduce la reuşită în viaţă. Prejudecăţile creionate pe nedrept despre şcolile profesionale şi importanţa profesiei în consolidarea economii româneşti şi dezvoltare, trebuie schimbată, întrucât se bazează pe preconcepţii care nu îşi găsesc justificarea într-o societate liberă care îşi ţinteşte progresul şi bunăstarea. Şcoala trebuie reorientată către identificarea aptitudinilor proprii şi conştientizarea permanentă a acestora în relaţie cu perspective reale de viitor. Fiecare clasă şi categorie socială cu profesiunile sale îşi are rolul său indispensabil societăţii în ansamblul său, aspecte ce trebuie avute în vedere în mod clar pentru a crea un sistemul educaţional solid, echilibrat şi eficace.

Domnul Ion Spânu:

"Cine salvează România?"

La început de sesiune parlamentară, aceasta ar trebui să fie întrebarea pe care să ne-o punem cu toţii. În momentul de faţă, România se află, pe de o parte, într-un blocaj politic la nivel guvernamental, blocaj iniţiat de actuala conducere executivă şi amplificat cu succes de preşedinte, iar pe de altă parte datele financiare de la jumătatea anului indică un iminent colaps economic. Anul acesta, debutul sesiunii parlamentare aproape coincide cu noul an şcolar, iar România arată ca foarte multe dintre şcoli: bănci rupte, pereţi nezugrăviţi şi cu directorul încă în vacanţă.

Majoritatea măsurilor economice, luate cel puţin în ultimul an şi trâmbiţate de către guvern ca fiind mai mult decât nişte soluţii salvatoare pentru România, şi-au găsit răspunsul în datele financiare pe primele şase luni, ale acestui an. Practic, am ajuns la cel mai mare deficit bugetar din 2009 încoace, adică atunci când începe criza financiară. Administraţia de la Bucureşti s-a angajat în faţa Uniunii Europene să nu depăşească o ţintă de deficit de 3% din Produsul Intern Brut, ceea ce ar însemna un deficit de 31 de miliarde de lei. În primele şase luni deficitul este de 20 de miliarde de lei şi cu siguranţă va creşte până la sfârşitul lui 2019. Aceasta înseamnă că Ministerul Finanţelor Publice va lua măsuri drastice, mai ales că de la 1 septembrie a intrat în vigoare Legea pensiilor, un efort bugetar de 8 miliarde de lei pentru ultimele patru luni din an.

Cine salvează România? În principiu, poporul român. Generaţiile de acum, dar şi cele viitoare. Deficitul bugetar se acoperă cu împrumuturi. Aceşti bani îi vom plăti fiecare dintre noi, dar şi copiii noştri, pentru că orice împrumut are o dobândă care se întinde pe foarte mulţi ani. Istoria ne-a arătat că aceste deficite bugetare sunt întotdeauna plătite, în final, de oamenii cu venituri reduse şi de firmele medii si mijlocii. România se va întoarce la anul 2010, adică zece ani pierduţi, zece ani în care se puteau construi multe, zece ani ca o lecţie din care nu am învăţat mai nimic.

Ca şi cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, coaliţia de guvernare s-a gândit că este un moment prielnic pentru a se destrăma, divorţul pronunţându-se pe fondul unor ambiţii mai mult personale decât politice. De această situaţie nu avea cum să nu profite preşedintele României care, după cum ne-a obişnuit de multă vreme, face orice să blocheze ce a mai rămas funcţional din aparatul de stat. Aflat în campanie electorală de mai bine de un an, deţinătorul scaunului de la Cotroceni spune nu la orice, dar mai ales la oricine vine din partea Guvernului, fără să ia in calcul interesul naţional, bunul mers al administraţiei sau orice altceva. Partidul Naţional Liberal nu are curajul să declanşeze o nouă moţiune de cenzură, fiind mai mult speriat că aceasta ar putea să treacă.

Cine salvează România? Evident, tot poporul român. De data aceasta răspunsul poate veni de la urnele de vot care se vor deschide în noiembrie, odată cu alegerile prezidenţiale. Pro România a ales să susţină un candidat, în persoana domnului Mircea Diaconu, care, la numai câteva ore de la nominalizare, a reuşit să producă fiori reci celor care se vedeau deja câştigători. Pro România a ales să promoveze politica onestităţii, politica responsabilităţii şi profesionalismului. Românii trebuie să-şi recâştige respectul faţă de sine, iar în politica românească trebuie să primeze argumentele logice, în dauna injuriilor.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Vacanţa a trecut, problemele au rămas!"

Bilanţul la începutul anului şcolar 2019-2020 nu este deloc îmbucurător, nici pentru elevi, nici pentru profesori, nici pentru părinţi. Şcoala a început de două zile, dar cele mai multe dintre problemele anilor trecuţi sunt departe de a fi rezolvate, aceleaşi probleme la fiecare început de an şcolar, aceleaşi probleme care parcă nu au rezolvare - şcoli încă în şantier, şcoli fără autorizaţie de funcţionare, şcoli fără toalete, fără manuale şcolare, licitaţii întârziate pentru ca elevii să primească cornul şi laptele; nu în ultimul rând, siguranţa elevilor, care nu este asigurată nici de paznici, nici de camerele video la multe dintre unităţile de învăţământ. O altă problemă gravă, întâlnită în multe şcoli, este cea a microbuzelor şcolare, mai mult de jumătate din acestea reprezentând un pericol pentru elevi.

Cele mai grave probleme rămân în continuare în mediul rural, unde în majoritatea unităţilor de învăţământ copiii trebuie să suporte condiţii igenico-sanitare improprii. Multe şcoli nu au primit nici în acest an autorizaţii sanitare de funcţionare, pentru că nu au nici apă curentă, iar toaletele nu sunt prevăzute cu canalizare. Suntem doar în anul 2019! Ce pretenţii să mai avem?!

De fiecare dată se invocă lipsa banilor, iar părinţii sunt nevoiţi să tot contribuie la fondul şcolii şi cel al clasei, măcar pentru probleme mult mai mici.

De ce Guvernul PSD a vorbit despre educaţie doar în campania electorală? De ce aţi vorbit despre calitatea educaţiei, despre modalităţile de a transforma învăţământul românesc în unul performant, dacă nu aţi făcut nimic?

Nu pot să nu reamintesc declaraţiile acestui guvern din primăvara acestui an, prin care se promitea că toate şcolile care nu au toalete şi apă curente vor deveni istorie, dar nu aşa s-a întâmplat! Minciuni! Promisiuni!

Acum câteva zile, stimata doamna Viorica Dăncilă promitea că va aloca bani pentru aceste şcoli. Cam târziu, doamnă prim-ministru! Ceea ce nu s-a făcut peste vară, nu se va face acum în ultimul ceas. Dar poate că niciodată nu este prea târziu!

România are nevoie de o generaţie educată. România are nevoie de un învăţământ performant, prin care această ţărişoară îşi poate construi un viitor!

Domnul George Şişcu:

Un număr de 2.824.594 de elevi şi copii de grădiniţă au început luni cursurile anului şcolar 2019-2020, dar cele mai multe dintre problemele anilor trecuţi din sistemul de educaţie sunt departe de a fi fost rezolvate. Sunt lipsuri care persistă de ani şi totuşi, toamnă de toamnă, responsabilii din Ministerul Educaţiei par să fie luaţi prin surprindere.

La începutul anului şcolar 2019-2020, elevii nu vor avea din nou manuale pe bănci, mulţi dintre ei nu vor primi corn şi lapte şi în doar 30% din unităţile de învăţământ din ţară există cabinete medicale, toate acestea conform unei statistici publicate în luna martie a acestui an.

Această statistică precizează clar faptul că în România sunt 1.180 de şcoli cu grupuri sanitare necorespunzătoare, faţă de 1.489, câte erau anul trecut, deşi un copil a murit în luna aprilie a acestui an, după ce a căzut în fosa septică a unei şcoli din judeţul Iaşi.

Nici la numărul de cabinete medicale nu stăm mai bine, deoarece doar 1.902 şcoli aveau cabinete medicale generale în 2018, adică 30% din totalul unităţilor şcolare, potrivit datelor INS. Deficitul de cabinete nu este singura hibă de ordin medical din sistemul de învăţământ. În 2017, erau 821 de medici şcolari, raportaţi la 3.000.000 de elevi. Aceasta înseamnă un singur medic şcolar la 3.654 de elevi.

Nici capitolul siguranţa copiilor nu excelează, deoarece există încă un număr de 6.365 de şcoli, adică 34% din clădirile unităţilor de învăţământ, care nu beneficiază nici de pază şi nici de camere video.

La toate acestea adăugăm faptul că nici în acest an manualele nu vor fi pe băncile elevilor de clasa a VII-a la începutul anului şcolar, ei primindu-le cu trei săptămâni întârziere, potrivit directorilor de edituri.

De asemenea, doar 20 de judeţe din 41 au demarat licitaţie pentru pachete alimentare în şcoli - din produse de panificaţie, lactate, fructe şi legume.

Cam aşa arată tabloul la începutul anului şcolar, tablou care ne arată clar lipsa de responsabilitate a guvernanţilor, dezinteresul faţă de acest domeniu atât de important pentru ţara noastră.

În vreme ce toate statele europene privesc educaţia ca fiind pilonul principal al construcţiei unei societăţi, actualul guvern sugrumă în faşă viitorul noilor generaţii.

Este extrem de grav, deoarece lipsa de interes faţă de educaţie, protejarea incompetenţei, proasta gestionare a treburilor din educaţie şi lipsa de viziune pentru viitorul copiilor noştri vor avea consecinţe extrem de nefaste pe termen lung.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Impactul analfabetismului funcţional şi al abandonului şcolar asupra viitorului României"

Ziua Internaţională pentru alfabetizare, marcată anual în preajma începutului anului şcolar, aduce în centrul atenţiei sistemul educaţional şi multiplele sale provocări. Trebuie însă să mergem mai departe cu demersurile noastre, să găsim soluţii pentru ca educaţia românească să funcţioneze normal, fără sincope.

Sistemul de educaţie din România a fost bulversat în ultimii ani de numeroase schimbări şi modificări, iar pentru a fi redresat este nevoie de un demers integrat pentru viitorul României. Trebuie să depăşim stadiul discuţiilor teoretice şi să implementăm soluţii strategice, coerente.

În condiţiile unui declin demografic accentuat, al creşterii ratei abandonului şcolar şi al analfabetismului funcţional, am susţinut cu orice prilej necesitatea valorificării potenţialului fiecărui copil şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.

Şcoala românească trebuie să reprezinte un sistem educaţional modern, care să valorifice personalitatea fiecărui elev, să ofere un curriculum corelat cu dinamica pieţei muncii, furnizând absolvenţi capabili să practice meseriile viitorului.

Conform Raportului de ţară privind România pe 2019 al Comisiei Europene, "educaţia din România este subfinanţată, iar capacităţile pentru modernizarea sistemului de învăţământ trebuie consolidate".

În privinţa abandonului şcolar, raportul arată că rata persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ şi de formare profesională a fost de 18,1% în 2017, cu aproape 8 puncte procentuale peste media UE.

"Nu există încă o abordare integrată pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, ci se întreprind doar eforturi sporadice de îmbunătăţire a calităţii învăţământului în şcolile cu rate ridicate ale abandonului şcolar", se arată în raport.

"Rata de ocupare a absolvenţilor recenţi ai sistemului de educaţie şi formare profesională rămâne relativ scăzută - 67% în 2017, faţă de media UE de 77% -, ceea ce înseamnă că relevanţa lor pentru piaţa forţei de muncă este problematică", este subliniat în raport.

Totodată, rata de părăsire timpurie a şcolii este ridicată, "nivelul de instruire în ceea ce priveşte competenţele de bază sunt scăzute şi nu se îmbunătăţesc", iar disparităţile dintre mediul rural şi cel urban persistă.

Proporţia copiilor neşcolarizaţi este de 46% în zonele urbane şi de 63% în zonele rurale.

Conform Institutului Naţional de Statistică, abandonul şcolar în ciclul primar şi gimnazial este una dintre problemele cele mai importante şi acute cu care se confruntă învăţământul românesc la nivel naţional, dar şi european. Raportul INS din 2016 ne clasa pe locul 3 (12,1%), după Moldova (17,9%) şi Macedonia (13,1).

Potrivit specialiştilor în educaţie, analfabetismul funcţional poate fi identificat şi combătut în ciclul primar şi liceal, acolo unde sunt puse bazele educaţiei copiilor. Astfel, printr-o finanţare corespunzătoare a sistemului de învăţământ primar şi gimnazial, abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional ar putea fi redresate.

Executivul român a iniţiat o serie de acţiuni pentru reducerea ratei abandonului timpuriu al şcolii şi diminuarea analfabetismului, precum şi pentru stimularea şi recompensarea elevilor cu rezultate excepţionale. Strategiile aplicate până acum nu au dat rezultatele aşteptate, în sensul că numărul analfabeţilor funcţional şi rata abandonului rămân ridicate în România. Eficienţa oricărei iniţiative nu poate fi însă maximizată decât prin elaborarea unor politici publice integrate, bazate pe realităţile sistemului.

Ar fi, poate, oportun de aflat şi cum pot fi identificaţi elevii expuşi riscului de abandon şcolar? Cum pot fi aduşi aceşti copii înapoi la şcoală, pentru a nu ajunge să îngroaşe rândurile analfabeţilor funcţional şi social, din cauza lipsei de educaţie primară? Experţii susţin că acest probleme ale educaţiei, lăsate nerezolvate astăzi, prognozează un viitor catastrofal pentru piaţa muncii, pentru business şi economie.

Este cert că de noi depinde cum va arăta şcoala românească în următorii 20-30 de ani!

Doamna Raluca Turcan:

"PNL solicită Guvernului să aprobe o ordonanţă de urgenţă pentru prelungirea termenului de înregistrare a românilor din străinătate, pentru votul prin corespondenţă, şi să înfiinţeze noi secţii de votare!"

Solicităm Guvernului să nu mai împiedice românii să se înregistreze în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin proceduri birocratice inutile şi termene prea scurte.

Dacă termenul nu va fi prelungit, iar Autoritatea Electorală Permanentă şi Guvernul nu vor lua măsuri pentru a permite românilor din diaspora să parcurgă toţi paşii pentru înregistrare, vom constata din nou că oamenii nu vor putea vota la alegerile prezidenţiale.

Pentru a elimina în viitor şi alte distorsiuni ale procesului electoral, parlamentarii Partidului Naţional Liberal au depus o propunere legislativă pentru a rezolva această nedreptate făcută românilor din diaspora.

Concret, PNL propune ca începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri la termen pentru funcţia de Preşedinte şi până la expirarea a 5 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, cetăţenii să se poată înregistra în Registrul electoral ca alegător în străinătate.

Domnul Viorel Stan:

"Povestea începutului de an şcolar"

După o binemeritată vacanţă, a început un alt an şcolar. Pentru toţi, luna septembrie reprezintă, simbolic vorbind, sinonimul pentru educaţie.

A început o poveste în care eroii principali sunt cei mici, dar cu toate acestea sunt cei mai importanţi. Fără ei, fără copii, n-am putea face multe lucruri. N-am putea fi atât de fericiţi, de împliniţi, n-am avea motive să mergem până la capăt şi nici de la cine învăţa, deoarece credeţi-mă, sunt atât de multe lucruri de învăţat de la copii!

A sunat din nou clopoţelul şi a adus o mulţime de emoţii, atât pentru cei mici, cât şi pentru părinţii lor, iar pe lângă emoţii va aduce multe provocări cărora cei mici vor trebui să le facă faţă şi să demonstreze că sunt cei mai buni. Să demonstreze că educaţia din România chiar se face aşa cum trebuie, iar elevii români sunt capabili să facă performanţă şi să concureze chiar cu cei din alte state.

Doar cei puternici, prin voinţă, putere de concentrare, răbdare şi perseverenţă, vor fi învingători.

Tuturor, elevi, părinţi, bunici, colegi, parteneri ai comunităţii, vă doresc un drum uşor, pe care să-l parcurgem împreună cu dăruire, cu speranţe, cu satisfacţii!

Succes tuturor!

Doamna Viorica Cherecheş:

"Suferinţa bolnavilor nu trebuie tranzacţionată politic!"

Ministerul Sănătăţii, prin persoana care deţine portofoliul de ministru, a propus reducerea cu 81,3 milioane de lei a bugetului total alocat programelor naţionale de sănătate publică în 2019, în condiţiile în care România alocă cei mai puţini bani din Uniunea Europeană pentru sănătate, media la nivelul Uniunii fiind de 10% din PIB. Este grav să reamintesc că ţara noastră alocă aproape 5% din PIB, sumă mult prea mică pentru un sistem medical de calitate care nu are programe naţionale de prevenţie decât pe hârtie.

Fondurile insuficiente pentru rezolvarea problemelor din sistemul sanitar nu mai permit o nouă mutilare. Gândirea haotică şi lipsa de profesionalism a ministrului sănătăţii transformă Ministerul Sănătăţii într-un organism vulnerabil, fără resurse, finanţare şi lipsit de perspective.

Datele publicate de Eurostat reflectă realitatea şi haosul din sănătatea românească, ceea ce denotă că sistemul sanitar a fost aruncat în derizoriu de ambiţii subliminale şi făţarnice ale actualului ministru al Sănătăţii.

În toate ţările Uniunii Europene, guvernele sunt implicate în finanţarea serviciilor medicale, dar în România, în loc să se mărească sumele alocate sistemului medical, se taie şi din promisiunile făcute triumfalist pe toate canalele media, promisiuni de finanţare ale ministrului fără fundament, pacienţii aşteaptă materializarea angajamentelor care în fiecare zi se dovedesc neadevărate.

Diminuarea cu suma de 81,3 milioane de lei, atât la nivelul creditelor de angajament, cât şi al creditelor bugetare, arată disperarea acestui guvern rămas fără resurse inclusiv în finanţarea domeniilor strategice pentru care a girat cu proiecte, finanţări şi politici rămase doar în stadiul teoretic.

În Programul de guvernare şi politicile de sănătate aţi venit numai cu sloganuri care sună bine în mass-media, numai cu promisiuni şi iluzii. Aţi venit cu vorbe mari şi aici nu pot decât să citez că "viziunea principală a Programului de guvernare în domeniul sănătăţii este construită în jurul cetăţeanului şi nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetăţean". Care cetăţean? Cel care apelează la mila publică pentru un tratament în străinătate pentru a-şi salva viaţa, cel care este umilit zilnic în spitale insalubre, adevărate pericole pentru sănătatea oamenilor?

La începutul anului 2019, ministrul sănătăţii declara cu multă suficienţă că avem nevoie de bani pentru investiţii şi pentru programele naţionale. Acum, la câteva luni care ne mai despart de finalul anului, constatăm că investiţiile au fost improvizate, fără finalitate, construirea spitalelor s-a amânat, iar programele pentru prevenţie au rămas doar pe hârtie.

Oare când vorbiţi serios? La început sau la sfârşit de an?

Ministrul Sănătăţii afirma că "80% dintre manageri nu au ce căuta în sistemul de sănătate". Dumneavoastră v-aţi făcut o evaluare a activităţii prestate ca manager de spital sau la conducerea ministerului? Sunt convinsă că nu!

Sănătatea are nevoie de un om care să cunoască problemele şi priorităţile sistemului sanitar, cu o gândire coerentă şi soluţii viabile, pentru ca suferinţa bolnavilor să nu mai fie tranzacţionată politic.

Domnul Mihai Weber:

"Educaţia, între minciunile opoziţiei şi realizările PSD"

Odată cu începerea anului şcolar, opoziţia a lansat, din nou, acuzaţii grave, nesusţinute de realitate, la adresa Partidului Social Democrat. Declaraţiilor politicianiste ale opoziţiei, determinate de intrarea înainte de vreme într-o campanie electorală bazată pe zero proiecte şi argumente, zero program de guvernare şi idei constructive, li se opun însă cifrele care arată interesul şi importanţa pe care guvernarea PSD le-a acordat educaţiei, prin Legea bugetului de stat pe anul 2019. Aşa se face că opoziţia omite cu bună-ştiinţă că, în 2019, educaţia a primit 3,02% din PIB, cu 9,8 miliarde de lei în plus faţă de anul 2018.

În ceea ce priveşte sectorul investiţiilor, în bugetul alocat educaţiei în anul 2019 au fost prevăzute 65 de milioane de lei pentru îmbunătăţirea condiţiilor din 1.489 de şcoli care funcţionează cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă şi canalizare.

De asemenea, sumele cheltuielilor aferente programelor cu finanţare rambursabilă au avut o creştere de aproximativ 8,95% faţă de anul 2018, Proiectului "ROSE" fiindu-i alocată suma de 63,3 de milioane de lei, la care se adaugă alte 37 de milioane de lei pentru Programul "Proiectul Reforma Educaţiei Timpurii", program în cadrul căruia au fost alocate sume inclusiv pentru construirea a 380 de grădiniţe.

Introducerea Proiectului Naţional "România modernă, România digitală", destinat schimbării sistemului de predare a lecţiilor prin achiziţionarea de table inteligente şi de tablete, a majorat sumele destinate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 -2020, cu 2.000 de milioane de lei.

A fost demarat, pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial profesional şi liceal de stat, Programul de susţinere a educaţiei "Merg la şcoală", în cuantum de 700 de milioane de lei, sumele fiind alocate pentru rechizite şcolare, manuale şcolare, pentru Programul "Euro 200". Bugetul alocat în 2019 pentru acoperirea burselor pentru elevi şi studenţi, a indemnizaţiilor de merit şi a sumelor aferente persoanelor cu dizabilităţi a fost de 1.600 de milioane lei, faţă de 1.043,46 de milioane lei, în anul 2018.

Nu în ultimul rând, prin programele coordonate de MADR - PNDL I, PNDL II, POR şi AFIR - au fost prevăzute fonduri pentru realizarea lucrărilor de extindere, reabilitare, modernizare şi dotare a 5.095 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Deloc lipsit de importanţă este faptul că salariile profesorilor au fost substanţial majorate, fondurile salariale în 2019 marcând o creştere de 30,98% faţă de 2018.

Bineînţeles că mai sunt multe de făcut. Însă, guvernarea PSD a făcut incontestabil mai multe lucruri pentru sistemul de învăţământ decât guvernările tehnocrate sau de dreapta.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc:

"Un nou an şcolar"

Aproape trei milioane de copii şi elevi au început anul şcolar la debutul acestei săptămâni, cu o săptămână mai devreme decât de obicei. Atmosfera de emoţie şi entuziasm, generată de reluarea activităţii şcolare, a fost aceeaşi ca totdeauna în astfel de ocazii.

Am rămas însă cu impresia că acest an şcolar se deschide în condiţii mai bine pregătite. Am în vedere aici câteva date şi realităţi care ne indică unele progrese.

În primul rând, se înscrie în seria noilor îmbunătăţiri chiar felul în care este gândită şi hotărâtă structura anului şcolar. Principalele elemente ale acesteia se concretizează după cum urmează: Următorul an şcolar se întinde pe 35 de săptămâni întregi, începe pe 9 septembrie şi se încheie pe 12 iunie 2020. Anul şcolar este împărţit în două etape, prima se situează în perioada 9 septembrie - 20 decembrie, când începe prima vacanţă pentru elevii mai mari. Apoi, şcoala se reia pe 13 ianuarie, urmează vacanţa de Paşti, şi se încheie în 12 iunie 2020. Această structură este valabilă pentru toate ciclurile preuniversitare, cu deosebirea că elevii mai mei din ciclul primar şi copii de la grădiniţă au o vacanţă în plus, în săptămâna 26 octombrie - 3 noiembrie 2019.

Experienţa şcolară şi didactică îmi spune că, prin această structură, s-a găsit o programare mai potrivită cu cerinţele procesului de învăţământ, cu disponibilitatea elevilor şi copiilor pentru efortul de învăţare şi cu nevoia acestora de un odihnă, recreere şi refacere a capacităţii de efort.

În al doilea rând, sunt editate manualele şcolare şi celelalte lucrări pe baza cărora se vor desfăşura activităţile de învăţare din timpul anului şcolar. Apreciez strădania tuturor cadrelor didactice, a Ministerului Educaţiei, a personalului editorial care s-au îngrijit de elaborarea şi realizarea tipografică a acestei probleme care în alţi ani, cum ne amintim, lăsa de dorit. Tot la acest punct aş evidenţia şi asigurarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic calificat şi dedicat activităţii de educative. În fine, Ministerul Educaţiei şi primarii s-au achitat mai bine de obligaţia de a pune la dispoziţia învăţământului şcoli, licee şi grădiniţe curate, îngrijite, unele renovate şi dotate cu toate facilităţile necesare unei activităţi didactic şi de învăţare de calitate superioară. Până şi arhidezbătuta problemă a toaletelor din unităţile şcolare este pe cale a se rezolva în mare măsură. Potrivit declaraţiilor domnului ministru interimar al educaţiei, doar un număr foarte redus de şcoli mai rămân cu toaleta în afara clădirii în care se ţin lecţiile şi celelalte forme ale activităţii educaţionale. Rămâne acum ca rezultatele să depindă de efortul şi pasiunea personalului didactic şi ale elevilor. Profesorii sunt ceva mai motivaţi, graţie şi unei mai bune retribuiri şi recunoaşteri a valorii contribuţiilor lor. Avem un program de creştere a salariilor din învăţământ, ne vom respecta această hotărâre şi toate acestea ne dau asigurări că putem spera la un progres al procesului de educaţie în sistemul de învăţământ românesc.

Aşa cum spune Patriarhul Daniel, astăzi, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, familia, biserica şi şcoala sunt chemate să ofere copiilor şi tinerilor ajutorul necesar dezvoltării lor atât în plan personal, cât şi comunitar, să cultive libertatea, responsabilitatea şi demnitatea persoanei umane, într-o lume marcată profund de individualism şi secularizare."

În încheiere, le doresc succes şi putere de muncă elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor!

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Transformarea şcolilor profesionale în şcoli ajutătoare este un atentat la viitorul României"

Începutul acestui an şcolar vine cu o nouă modificare în structura sistemului de educaţie din România, din păcate o modificare care va afecta negativ România mulţi ani de acum încolo, distrugând ani întregi munca desfăşurată de administraţiile locale şi de mediul de afaceri. Mă refer, desigur, la decizia aberantă, luată de PSD, de a trimite obligatoriu la şcolile profesionale toţi elevii care au luat notă mai mică de 5 la examenele de evaluare naţională. Nu erau de ajuns haznalele fără apă de la şcolile din mediul rural, în care au murit copii înecaţi, nu erau de ajuns sălile de clasă cu dotare din anii ’50, sau lipsa profesorilor calificaţi, care fură şansele la o viaţă normală a multor elevi. Acum, PSD s-a gândit că, obligatoriu, cei care nu trec examenele, trebuie să meargă la şcoala profesională.

Prin această abordare total eronată, PSD transformă şcolile profesionale într-un fel de batalion disciplinar, un fel de şcoală ajutătoare la care nimeni nu va vrea să meargă de bună voie. Este o lovitură ucigătoare, nu doar pentru viitorul acestor copii, cât şi pentru viitorul României, un atentat pe termen lung la viitorul economic al ţării, o bombă economică şi socială cu efect întârziat. Şcolile profesionale, din cauza acestei măsuri stupide, vor ajunge să fie desconsiderate şi să fie asociate cu lipsa succesului educaţional. Este subminat astfel efortul din ultimii ani al administraţiilor locale şi al mediului de afaceri din România care, lucrând împreună, au reuşit să promoveze modelul şcolilor de tip dual şi să arate că şcolile profesionale sunt vitale pentru o economie sănătoasă şi uneori pot oferi alternative economice şi sociale mai bune decât unele universităţi, fiind un început foarte bun de carieră.

PSD nu înţelege însă deloc cum funcţionează educaţia şi nu înţelege că pentru o economie sănătoasă este nevoie de calitate în învăţământul profesional şi este nevoie ca acesta să devină o alegere pentru elevi, şi nu o impunere. De altfel, cei care au cel mai mult de pierdut sunt chiar elevii, care vor fi distribuiţi automat de un calculator, în loc să fie luate în calcul abilităţile lor sau să se caute adevăratele cauze ale eşecului lor şcolar şi să li ofere alternative adaptate problemelor lor.

PSD nu înţelege că statele din vestul Europei s-au dezvoltat punând accentul pe calitate în educaţie şi şcolile profesionale sunt o piesă indispensabilă din motorul economic european, mulţi dintre meseriaşii care pun în mişcare acest motor fiind produsul şcolilor profesionale.

Ca şi cum dezastrul nu era complet, PSD mai vine cu o măsură care va distruge şi mai mult ideea de calitate în educaţie: cei care au luat notă mai mică de 5 la examenul de titularizare, sau nici măcar nu s-au prezentat la acest examen, vor putea să predea în şcoli, graţie unei modificări legislative adoptate pe şest de Guvern, săptămâna trecută. Probabil că următoarea măsură a Guvernului PSD va fi reînfiinţarea şantierelor tineretului...

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Guvernarea Dăncilă aduce învăţământul în pragul dezastrului"

La debut anului şcolar, învăţământul românesc se află într-o situaţie din ce în ce mai critică, având în vedere că problemele cu care acesta se confruntă s-au acutizat foarte mult, atât din cauza lipsei foarte mari de fonduri, cât şi din cauza managementului tot mai slab, superficial şi neprofesionist, pe care Guvernul Dăncilă l-a implementat, în ultima perioadă, în sistemul public de educaţie.

Astfel, chiar înainte cu o lună de debutul anului şcolar 2019-2020, Guvernul Dăncilă a procedat exact pe dos, adică a luat decizia de a tăia sume consistente din banii alocaţi Ministerului Educaţiei Naţionale, în loc să evalueze cât mai bine necesităţile stringente din sistem şi să suplimenteze, de urgenţă, fondurile necesare.

În acest context, foarte multe unităţi de învăţământ nu au fost încă pregătite să-şi deschidă porţile pentru primirea elevilor sau a preşcolarilor, nefiind terminate sau nici măcar începute reparaţiile necesare ale acestora. Iar acest lucru se întâmplă chiar în multe unităţi de învăţământ din capitală, ce să mai vorbim de precaritatea în care se regăsesc unele şcoli şi grădiniţe, din mediul rural, care nici acum, în anul 2019, nu au încă toate toaletele în interiorul clădirilor?!

Totodată, sunt încă, în România, foarte multe unităţi de învăţământ care nu au autorizaţie de funcţionare sau nu sunt autorizate ISU şi, cu toate acestea, elevii sunt nevoiţi să înveţe în acele clădiri, punându-li-se viaţa cu adevărat în pericol de cei care permit astfel de lucruri!

Majoritatea dintre noi avem copii şi consider că ar trebui să ne pese tuturor de ceea ce se întâmplă cu învăţământul românesc, de involuţia accelerată a acestuia, fapt care afectează grav generaţiile actuale şi viitoare! Ar trebui să ne pese tuturor de rezultatele tot mai slabe pe care elevii le au la cele mai importante examene, dar şi de faptul că abandonul şcolar timpuriu este tot în creştere, şi nu în scădere, iar învăţământul profesional, în loc de ofertă alternativă viabilă pentru o parte dintre elevi, este considerat de Guvernul Dăncilă un coş de gunoi al educaţiei, şi nu o profesionalizare reală, aşa cum ar fi firesc!

Haideţi să nu mai permitem vreodată ca vreun guvern să mai facă experimente asupra copiilor care merg în şcolile sau grădiniţele din învăţământul public! Haideţi să lăsăm la o parte interesul de partid, odată pentru totdeauna, atunci când vine vorba despre interesul direct al copiilor şi de viitorul lor! Haideţi să ne punem la masa unor discuţii normale şi să luăm cu toţii cele mai bune decizii pe termen lung, pentru ca educaţia românească să redevină mândria noastră, dar şi a generaţiilor viitoare!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Un debut catastrofal al anului şcolar, sub guvernarea Dăncilă"

Este din ce în ce mai grav ce se întâmplă cu sistemul de educaţie românesc sub egida unor guverne PSD care s-au dovedit, în ultimii ani de guvernare, mai mult decât incapabile să gestioneze în mod responsabil acest domeniu vital pentru viitorul acestei ţări!

Astfel, Guvernele PSD au lăsat cu totul de izbelişte cele mai importante domenii pentru români, cum sunt educaţia, sănătatea sau infrastructura, neinvestind absolut niciun ban în proiecte noi pentru construirea de creşe, grădiniţe, şcoli şi spitale, aşa cum au promis solemn prin Programele de guvernare.

Guvernelor PSD nu le-a păsat deloc de generaţiile de copii care au intrat pentru prima dată în băncile şcolilor sau ale grădiniţelor, ori de copiii care se confruntau deja cu acest sistem public de educaţie din ce în ce mai sărac, mai perimat şi cu o curriculă şcolară extrem de sufocantă pentru elevi.

Mai mult decât atât, în loc să fie suplimentate fondurile pentru Ministerul Educaţiei Naţionale, astfel încât în acest an toţi copiii să beneficieze de manuale gratuite, încă din prima zi de şcoală, şi de o masă caldă zilnic, dar, mai ales, de toalete şi clase moderne şi decente, echipa Dăncilă&Teodorovici - cărora le-a "plăcut" mult şcoala... - au găsit de cuviinţă să mai taie peste un miliard de lei din banii pentru educaţie, chiar înainte cu o lună de debutul an şcolar!

Doamna Dăncilă iubeşte atât de tare educaţia, încât a tăiat toată suma alocată ministerului de resort care era necesară derulării Programului "Merg la şcoală", argumentând în mod pueril acest demers incalificabil!

Este demonstrat de datele statistice că cifrele abandonului şcolar nu sunt unele tocmai îmbucurătoare pentru statul român sau aflate într-o scădere semnificativă, ci, dimpotrivă, conform statisticii Eurostat, în anul 2018 România a înregistrat un nivel ridicat al abandonului şcolar timpuriu, de 16,4%, fiind a treia ţară în clasamentul abandonului şcolar din Europa.

Îi atrag atenţia doamnei Dăncilă că abandonul şcolar chiar a devenit un fenomen din ce în ce mai grav, după cum am demonstrat mai sus, făcând ravagii în România, în special în mediul rural! Deci, ceea ce a făcut dumneaei, prin tăierea banilor alocaţi exact pentru stoparea acestui fenomen, este o decizie total greşită, inacceptabilă şi inadecvată, faţă de problemele şi de necesităţile reale ale comunităţilor!

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel Constantin şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc să putem începe şedinţa de plen.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Imediat, domnule Bulai!

Deschid şedinţa şi vă dau cuvântul pe procedură.

Continuăm lucrările şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 169.

Până la ora 11,30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 12,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa Biroului permanent.

Chestiuni de procedură, Grupul USR, domnul Bulai.

Se pregăteşte domnul Ion Stelian.

Vă rog, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am promis ieri, mă ţin de cuvânt.

Astăzi sunt 203 zile de când s-a votat în plenul Camerei Deputaţilor Proiectul de Hotărâre pentru începerea Comisiei de anchetă pentru TVR. Atunci au votat 222 de deputaţi care au cerut să discutăm despre dictatura de la TVR.

Rog plenul, îl rog pe preşedintele Camerei Deputaţilor să dea drumul la această comisie.

Voi interveni la fiecare şedinţă, până când acest lucru se va întâmpla.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Nu preşedintele Camerei Deputaţilor dă drumul la o astfel de şedinţă.

A fost înfiinţată această comisie. Prin organele statutare ale acestei comisii puteţi începe să lucraţi şi să vă desfăşuraţi activitatea, potrivit regulamentului aprobat.

În continuare, Ion Stelian. Vă rog. Grupul USR.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Vă solicit ca proiectul de pe ordinea de zi de la punctul 38 să-l coborâm pe locul 20. Este chestiunea legată de vacantarea locului de deputat ocupat de colegul nostru, Octavian Goga, care a fost condamnat la o pedeapsă penală, cu interzicerea drepturilor electorale. În prezent îşi exercită mandatul în mod nelegal.

Vă fac această solicitare pentru că acest proiect de hotărâre privind vacantarea trebuie redactat, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, de Comisia juridică. Or, de un an de zile, Comisia juridică nu a luat în discuţie această chestiune.

Mai mult decât atât, preşedintele Camerei Deputaţilor trebuie să ia act de vacantarea acestui loc, iar Comisia juridică să vină în faţa plenului cu acest proiect de hotărâre.

Proiectul de hotărâre se poate redacta în 15 minute.

Vă solicit, totodată, odată cu această retrimitere, convocarea Comisiei juridice, pentru a veni cu acest raport în 30 de minute în faţa plenului.

Dacă doriţi să rezolvăm această problemă, o putem face astăzi, într-o jumătate de oră, altfel este foarte clar că există o dublă măsură.

În momentul în care am avut ca speţă cazul Liviu Dragnea, pe 27 mai s-a dat decizia definitivă şi pe 29 s-a dispus vacantarea locului. Nu există absolut niciun motiv legal şi de altă natură să nu procedăm în mod similar. A trecut deja un an de zile de când colegul nostru exercită fără drept acest mandat. Este clar - am spus-o şi ieri - că una dintre mizele dumneavoastră este votul pentru moţiune sau pentru acordarea votului de încredere cu privire la noua structură a Guvernului sau noua componenţă a Guvernului, însă nu vă puteţi prevala de un asemenea tertip şi de un mandat care este exercitat în mod nelegal. Este evident o încălcare a regulilor celor mai elementare şi nu vreau să accentuez că este o variantă de fraudă a votului, câtă vreme un deputat va da acest vot fără să aibă dreptul să-şi exercite mandatul.

Vă rog să supuneţi cele două chestiuni votului.

Aşadar, mutarea de la 38 la 20 şi retrimiterea la comisie pentru o jumătate de oră.

Domnul Florin Iordache:

Dacă primul vot este respins, aşteptăm raportul Comisiei juridice în cel mai scurt timp.

Supun votului dumneavoastră solicitarea Grupului USR. Să înceapă votul.

Cu 54 de voturi pentru, 86 de voturi împotrivă şi 15 abţineri solicitarea a fost respinsă.

Continuăm.

Domnul Varujan Vosganian. Vă rog.

Tot pe procedură, da?

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

În urma şedinţei Grupului parlamentar ALDE de ieri, doresc să vă comunic noua componenţă a conducerii grupului.

Lider de grup - Varujan Vosganian; vicelideri - Daniel Olteanu, Pistru-Popa Eusebiu-Manea şi secretar Marius-Gheorghe Surgent.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Am luat act.

Mergem mai departe.

Grupul PSD, domnul deputat Şerban. Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi la vot următoarele modificări la ordinea de zi.

Şi anume, poziţia 85, PL-x 551/2018 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale - devine 12¹.

Domnul Florin Iordache:

Deci să recapitulăm, ca să ştie colegii ce votează.

PL-x 551/2018, de la poziţia 85, să fie adus pe poziţia 12¹, da? Corect!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

133 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 21 de abţineri. A fost aprobat.

Mai departe, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Poziţia 86, PL-x 743/2018 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European - de pe 86, pe 12².

Domnul Florin Iordache:

Şi acest proiect tot la Comisia pentru muncă.

Să înceapă votul.

145 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 18 abţineri. Aprobat.

Mai departe.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Poziţia 88, PL-x 37/2019 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum şi pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - de pe poziţia 88, pe poziţia 12³.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de PL-x 37/2019, raport la Comisia pentru industrii şi Comisia juridică.

Să înceapă votul.

145 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 18 abţineri. Aprobat.

Mai departe.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca "Ziua pacientului cu arsuri"; PL-x 754/2018.

Domnul Florin Iordache:

La ce poziţie se află?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

93.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Devine 12⁴.

Domnul Florin Iordache:

Raport la Comisia pentru sănătate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

147 de voturi pentru, 18 abţineri. A fost aprobat.

Alte observaţii din partea colegilor vizavi de ordinea de zi? Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

3. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România; PL-x 356/2019; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor, vă rog. Îl invit pe colegul nostru, domnul deputat Silviu Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

În anul 2004, pe baza raportului Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, pentru prima dată, preşedintele României de atunci a recunoscut responsabilitatea ţării pentru Holocaustul care a fost săvârşit pe acest teritoriu.

Una din principalele recomandări care au fost incluse în raportul final a pus în vedere obligaţia noastră de a organiza un muzeu şi o serie de expoziţii permanente care să prezinte atât ceea ce s-a întâmplat în perioada Holocaustului, cât şi istoria unei comunităţi care a fost distrusă aproape integral.

15 ani mai târziu, prin intermediul acestui proiect legislativ, Parlamentul României transpune în realitate această obligaţie internaţională şi face, în acelaşi timp, dacă-mi permiteţi să spun, un gest de onoare.

Acest muzeu are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor evreieşti din România, pentru cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi dezvoltarea statului român modern.

Cred că muzeul este o instituţie strict necesară societăţii româneşti, atât din prezent, cât şi din viitor, şi este un loc care, prin prezentarea istoriei şi a tradiţiilor evreieşti din ţara noastră, are şansa de a deveni, în primul rând, un centru de educaţie, o sursă de toleranţă, de implicare civică şi mai ales un punct cheie al combaterii antisemitismului şi negaţionismului.

De asemenea, cred că este esenţial de subliniat că activitatea viitoarei instituţii va avea o importantă componentă educaţională, ale cărei elemente centrale vor fi protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi promovarea combaterii antisemitismului.

Istoria comunităţilor evreieşti din România este una cu totul deosebită, fiind definită de acea identitate unică, de loialitatea evreilor faţă de România, de-a lungul istoriei, şi de modul în care, alături de populaţia majoritară şi de celelalte minorităţi naţionale, au înţeles să contribuie la dezvoltarea României.

Sunt convins că în momentul în care muzeul va fi finalizat, va reprezenta un motiv de mândrie pentru întreaga ţară şi pentru noi, care facem astăzi acest gest istoric de reparaţie.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ne-aţi convins.

Îl invit, în continuare, pe domnul Ibram, domnul preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată cu adresa PL-x 356/2019 spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". Muzeul are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, cunoaşterea în plan internaţional şi intern.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa din 10 septembrie 2019.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 7 deputaţi, din totalul de 7 membri ai comisiei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale.

Grupul UDMR, domnul Korodi Attila.

Se pregăteşte domnul Bulai, de la USR.

Domnul Korodi Attila:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Aş dori să-mi exprim punctul de vedere al Grupului UDMR.

Facem un pas important astăzi.

Cred că nu sunt de ajuns nivelul şi instrumentele cu care, la ora actuală, în sistemul educaţional sau în sistemul muzeal lucrăm pentru a prezenta istoria României, cu cele bune şi rele, pe care le ducem înainte. Din cauza aceasta este important ca această lege, dacă este aprobată şi apare în Monitorul Oficial, statul român să facă toate diligenţele ca Muzeul Holocaustului să înceapă să funcţioneze cât mai repede. Este nevoie de instituţia aceasta şi sper să contribuie la o Românie mai corectă, la o Românie mai deschisă la diversitate şi la acceptarea corectă a istoriei.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Bulai, vă rog.

Se pregăteşte domnul Codreanu, de la PMP.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Încep această intervenţie felicitându-l din inimă pe colegul meu, Silviu Vexler, coleg în Parlament, dar şi romaşcan. Şi eu sunt din Roman.

Mă bucur foarte mult că astăzi, în Parlament, discutăm şi votăm această lege, pentru că cultura românească ar fi mult, mult, mult mai săracă fără o prezenţă activă a minorităţii evreieşti, cu personalităţi de marcă.

Ce ar fi literatura română fără Mihail Sebastian, fără "Jocul de-a vacanţa"?!

Ce ar fi avangarda interbelică fără Tristan Tzara sau Paul Celan?!

Ar fi mai săracă!

Ce ar fi teatrul românesc fără Maia Morgenstern şi ce ar fi lumea academică fără Solomon Marcus?!

Ar fi o Românie mai săracă!

Mă bucur foarte mult că astăzi sărbătorim contribuţia acestei minorităţi la cultura românească.

De asemenea, acest proiect legislativ organizează un cadru simetric pentru victimele Holocaustului şi susţin din inimă, împreună cu colegii mei de la USR, această iniţiativă.

Acum trei luni am votat împreună Legea Muzeului Comunismului, ororilor comunismului. Era firesc ca astăzi să votăm o lege care, din punct de vedere muzeal, va găsi sau va reprezenta o formă de justiţie pentru memoria scurtă a unora şi spre recunoaşterea sacrificiului multora.

Susţinem din inimă această iniţiativă şi îl felicit din nou pe colegul Silviu Vexler pentru calm, anduranţă şi perseverenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Codreanu. Vă rog.

Se pregăteşte domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Partidul Mişcarea Populară susţine acest proiect de lege pe care îl vede ca un gest de respect faţă de Comunitatea Evreilor din România, o parte componentă esenţială a corpului civic românesc.

În acelaşi timp, acest demers vine ca o componentă esenţială şi de cunoaştere pentru toţi cetăţenii români şi ca un loc de memorie, aşa cum spunem în antropologie, pentru a evita astfel de tragedii pentru viitor.

În acest context, dragi colegi, aş vrea să vă aduc aminte că avem o restanţă, Muzeul Românilor de Pretutindeni, Legea nr. 299/2007, art. 11 şi m-aş bucura să avem şi o formă fizică a acestuia, după ce în 2018 am reuşit să creăm o formă virtuală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Varujan Pambuccian.

Se pregăteşte domnul Varujan Vosganian, de la Grupul ALDE.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Asumarea istoriei este un semn de normalitate şi, din fericire, suntem una dintre naţiunile puţine în lume care învaţă să-şi asume istoria.

Gestul pe care l-a făcut Parlamentul României, prin iniţierea acestui proiect de lege, cu o foarte largă majoritate, dovedeşte că această normalitate nu este una conjuncturală, şi pentru asta vreau să le mulţumesc, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, tuturor grupurilor politice reprezentate în Parlament, pentru că la iniţierea acestui proiect, care va deveni în curând lege, am participat, stimaţi colegi, cu toţii.

Sunt situaţii în care tipul acesta de majorităţi largi sunt posibile, şi faptul că o asemenea majoritate a fost posibilă în jurul unui gest de mare normalitate nu poate să mă facă decât să mă bucur şi să vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Varujan Vosganian. Vă rog.

Se pregăteşte domnul Adrian Solomon, de la PSD.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Grupul ALDE susţine această iniţiativă, îi felicită pe iniţiatori şi ne bucurăm de faptul că un astfel de muzeu are, în primul rând, o incidenţă pozitivă. El prezintă contribuţia pe care comunitatea evreiască a adus-o pentru cultura şi civilizaţia românească.

Am văzut deunăzi un muzeu similar la Varşovia, şi acel muzeu este construit cu un management exemplar şi cu o grafică superbă, şi poate cei care vor construi muzeul de la Bucureşti se vor inspira din modul în care a fost construit cel de la Varşovia. Acolo se vede limpede că, aşa cum se întâmplă şi în România, e greu să imaginăm cultura şi civilizaţia română, aşa cum sunt ele astăzi, fără contribuţia comunităţii evreieşti.

În ceea ce priveşte Holocaustul, eu sunt convins că românii, după ce vor vedea exponatele din acest muzeu şi faptele grăitoare şi dureroase pe care el le va prezenta, îşi vor da seama o dată în plus că istoria, pentru a depăşi traumele, trebuie acceptată, şi atunci când trebuie să cerem iertare, trebuie să o facem şi sunt convins, de asemenea, că interlocutorii noştri vor respecta gestul nostru.

Aş vrea însă să adaug ceva, de data aceasta, vă rog să-mi permiteţi, ca preşedinte al Uniunii Armenilor din România.

Un muzeu dedicat Comunităţii Evreieşti, după opinia mea, are încă o valoare, aceea de a deschide drumul pentru susţinerea altor edificii de acelaşi fel, care există în România, muzee ale altor comunităţi etnice şi care au acelaşi scop, de a prezenta contribuţia şi loialitatea minorităţilor respective, şi ele să se bucure de protecţia şi susţinerea financiară a statului român.

Şi încă ceva. Avem o atitudine unanimă de condamnare a Holocaustului.

Vă rog să includem pe agenda partidelor şi o declaraţie politică în Parlament, de recunoaştere a genocidului armean. Este o temă pe care până acum partidele din România au evitat să o ia în seamă. Sunt zeci de parlamente din întreaga lume, Parlamentul European şi mai toate parlamentele din Europa, care au făcut astfel de declaraţii de recunoaştere a genocidului armean.

Atunci când vorbim despre o tragedie de acest fel, vorbim, în acelaşi timp, despre toate tragediile lumii, şi nicio tragedie de acest fel nu are limbă maternă.

De aceea, eu cred că recunoaşterea Holocaustului trebuie în mod simetric însoţită şi de un demers politic de recunoaştere a genocidului armean, care chiar dacă nu va avea un muzeu în România, pentru că acest genocid nu s-a petrecut pe teritoriul României, ci, dimpotrivă, teritoriul României a fost sălaş pentru supravieţuitorii genocidului, pune însă în faţa noastră ideea, provocarea unui tratament egal pentru toate aceste traume ale umanităţii.

Încă o dată, îi felicit pentru iniţiatori, şi ALDE va susţine cu toţi deputaţii săi acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Solomon Adrian, Grupul PSD, ultimul vorbitor.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Trebuie să-i felicităm, iată, pe iniţiatori - şi în primul rând pe principalul iniţiator al acestei legi, domnul deputat Silviu Vexler, cel care reprezintă în Parlament Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România -, pe cei care au dreptul moral, dar şi juridic de a cere insistent... măcar acum, la 80 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, la 1 septembrie 1939, la 75 de ani de la ieşirea României din Axă, din Pactul Tripartit şi afilierea României, cu tot cu armata sa, naţiunilor unite câştigătoare în al Doilea Război Mondial, şi la 15 ani de la raportul Comisiei "Elie Wiesel", care în 2004 a fost redactat de o comisie de istorici în mandatul preşedintelui Ion Iliescu.

Spun toate aceste succesiuni de date, pentru că, iată, e cumva curios de ce noi, după atâţia ani, trecând şi printr-un regim ostil naziştilor şi fasciştilor din Europa, nu am reuşit să ne asumăm faptele noastre, ale înaintaşilor noştri, ale celor care slujeau în Armata Română interesul naţional. Poate că aceasta a fost piedica principală, că ororile, crimele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, sub comanda mareşalului Antonescu, erau săvârşite de către Armata Română.

Trebuie să spunem, la un moment dat, fără, ştiu eu, a ne pune cenuşă în cap, asemenea evreilor, în Antichitate, că s-a greşit foarte mult, s-au produs erori fundamentale în relaţia cu comunitatea evreiască, în relaţia cu comunitatea romilor. Au fost momente pe care dacă le parcurgi, ca istoric, te îngrozeşti. Şi, dincolo de emoţia pe care o poţi simţi în faţa unui monument al recunoştinţei precum Yad Vashem, cred că te dărâmă orice proces-verbal, orice notă pe care le găsim în arhive şi pe care istorici curajoşi, în frunte cu domnul Adrian Cioflâncă, în ultimii ani, le-au scos la iveală.

E momentul ca după aproape trei generaţii de la acele vremuri, noi, cei de astăzi, să ne cerem iertare urmaşilor celor care au murit şi au suferit în Transnistria, în trenurile morţii sau deportaţi chiar către lagărele din Polonia - şi mă refer aici la comunităţile din nord-vestul României, ocupate de horthyşti.

Atunci, iată, la aproape a treia generaţie, să ne ridicăm în picioare, să ţinem un moment de reculegere şi să urăm, ştiu eu, nu doar iniţiativei, dar şi operei de punere în practică a acestei iniţiative, un succes imediat şi cât mai rapid, pentru ca copiii noştri, noi înşine să putem vedea ce au făcut bunicii noştri pe aceste meleaguri.

Dacă se poate, vă rog, un moment de reculegere.

Şi să votăm cu toţii această iniţiativă atât de importantă!

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Din partea Grupului PRO Europa, domnul Cătălin Nechifor.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Vă mulţumesc.

Sigur, s-a aşteptat foarte mult, din 2004 până acum, să avem acest proiect dus într-o etapă de legiferare.

Şi vreau şi eu să felicit iniţiatorul, Grupul minorităţilor, dar şi Parlamentul, care sunt convins că va da un vot favorabil.

Vin din Suceava, un judeţ în care există o comunitate evreiască importantă, există foarte multe alte minorităţi. Şi cred că e un moment important pentru reconciliere.

Să dea bunul Dumnezeu să fie un semnal pentru viitor!

Şi sper ca acest demers să fie dus în practică cât mai repede.

Mă bucur pentru că s-au găsit soluţii şi cu locaţia şi cu înţelegerea politică.

Şi vă doresc mult succes!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii nu mai sunt.

Trecem la dezbatere.

Sunt 9 amendamente admise.

Titlul legii, nemodificat.

De la 2 la 9. Intervenţii? Nu.

La Anexa nr. 1. Intervenţii? Nu.

A fost adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Vă informez că avem 3 iniţiative pentru care termenele pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

70. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei nr. 1/2011; Pl-x 236/2019, termenul pentru vot a fost depăşit.

74. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 238/2019. Şi în cazul acestui proiect termenul a fost depăşit.

73. Şi cel de-al treilea - Proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului, deschis spre semnare la Luxemburg la 8 iunie 2017, de modificare a Tratatului referitor la Sistemul european de informaţii privind vehiculele şi permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000, precum şi pentru modificarea art.115 alin.(1) lit.k) din Ordonanţa Guvernului nr.83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; PL-x 247/2019.

Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, iniţiativele se consideră adoptate.

Următorul.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere; PL-x 15.

Comisia pentru industrii?

Comisia pentru industrii.

Îl rog pe domnul...

Vă rog.

Domnul Mihăiţă Vîrză (din sală):

Vîrză.

Domnul Florin Iordache:

Da, da, da, vă rog.

Da, domnul Vîrză, da, prezentaţi raportul dumneavoastră, vă rog.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, transmis cu adresa PL-x 15 din februarie 2018, înregistrat la comisie în data de 13 februarie 2018.

Consiliul Legislativ, cu Avizul nr. 1013, avizează favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri preluate de iniţiator.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 februarie 2018.

Comisia pentru afaceri europene, cu avizul din februarie 2018, a avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonanţa de urgenţă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea literelor b) şi c) ale alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, în sensul precizării operatorilor economici cărora le pot fi delegate obligaţiile de stocare.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 5 februarie 2019 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere a fost abrogată prin Legea nr. 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 20.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Bumb.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

PNL va vota Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu amendamentele admise în anexă.

Legea nr. 360/2013 transpune în legislaţia naţională Directiva 2009/119 a Comisiei Europene privind nivelul ridicat de siguranţă a aprovizionării cu produse petroliere în Comunitate.

Prin scrisoarea nr. 13.449 din 20.11.2015, privind transpunerea incorectă a Directivei 2009/119 a Comisiei Europene, ne-au fost transmise trei aspecte care au fost incorect prevăzute în lege, şi anume: interdicţia de a utiliza stocurile de petrol ca garanţie reală, limită pentru drepturi de delegare şi lipsa unei proceduri şi a planurilor de urgenţă.

Am făcut parte din Comisia pentru industrii care a discutat aceste probleme, împreună cu domnul deputat Mohaci, ca raportori, şi am încercat să mediem între Ministerul Energiei şi operatorii care constituie aceste stocuri de ţiţei şi produse petroliere. De aceea, sunt multe amendamente. Absolut toate au fost asumate de comisie şi s-a votat în unanimitate respingerea ordonanţei de urgenţă şi menţinerea amendamentelor prin care au fost eliminate toate cerinţele scrisorii nr. 13.449 din 20.11.2015, astfel încât să nu mai fie nicio problemă cu transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2009/119 a Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Avem... intervenţii? Nu.

Avem 4 amendamente admise.

La titlul legii. Intervenţii?

La articolul unic. Intervenţii?

La titlul ordonanţei. Intervenţii?

Şi 4 marginal?

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Următorul.

12¹. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale; PL-x 551/2018.

Din partea Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi domnul preşedinte Solomon, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Cătălin-Marian Tutilescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cătălin Tutilescu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de lege facilitează implementarea asigurării calităţii serviciilor sociale prin calificări/modificări/completări în ceea ce priveşte etapele procesului de acreditare a furnizorilor şi licenţiere a serviciilor, atribuţiilor instituţiilor/personalului implicat în procesul de asigurare a calităţii.

Ministerul Muncii susţine acest proiect.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Continuăm cu prezentarea raportului.

Domnul preşedinte Solomon.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012, în vederea îmbunătăţirii reglementărilor actuale în ceea ce priveşte etapele procesului de acreditare a furnizorilor şi de licenţiere a serviciilor, atribuţiile instituţiilor şi ale personalului implicat în procesul de asigurare a calităţii, situaţiile de nerespectare a prevederilor legii care pot conduce la retragerea acreditării, respectiv a licenţierii.

Proiectul a fost adoptat de Senat în şedinţa din 15 octombrie 2018; face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexele ce fac parte integrantă din prezentul raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Doamna Csép Andrea, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vorbim de furnizorii de servicii sociale. Aceşti furnizori care în toată România prestează nişte servicii în locul statului. Servicii de bază de care trebuie să beneficieze fiecare persoană.

Serviciile acestea sociale sunt supuse unor metode birocratice, încât cei care îşi aleg calea de a ajuta pe cei nevoiaşi, care se află în dificultate, chiar trebuie să obţină aceste licenţe, aceste acreditări, timp de 40-60-90 de zile - diferă acest termen. Ei sunt cei care lucrează de dimineaţa până seara şi nu se vede ceea ce fac. Totuşi statul şi Guvernul trebuie să se aplece în faţa lor şi să alocăm fonduri mult mai multe, pentru că prestează servicii în locul ministerelor, în locul statului, ceea ce aduce nişte rezultate pozitive.

Totodată cred că ajutorul pe care îl aduce modificarea aceasta legislativă este bine-venit, dar nu este îndeajuns. Trebuie să lucrăm în continuare pe modificarea Legii nr. 272, în aşa fel încât cei care fac aceste servicii s-o facă foarte uşor şi să nu aibă probleme după aceea, pentru a da salariile oamenilor care lucrează zi de zi pe teren.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale nu mai sunt.

O să trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 28 de amendamente admise şi 6 respinse.

Doamnă Csép, doriţi să susţineţi? Nu.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La marginal... de la 2 la 10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 11 la 20. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 21 la 28. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Continuăm cu...

12². Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European; are un caracter ordinar şi sunt 36 de amendamente admise; este PL-x 743/2018.

Din partea Guvernului?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Valentin Bobescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mihai Bobescu mă numesc; secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi relaţii internaţionale în Ministerul Afacerilor Interne.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004, în scopul alinierii prevederilor acesteia la cerinţele actuale în materia integrării străinilor în societatea românească, identificate inclusiv din practica existentă în acest domeniu.

În considerarea acestor elemente menţionate, vă rugăm frumos să daţi votul dumneavoastră pentru adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, în forma propusă de Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul preşedinte Solomon, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004, cu scopul de a creşte susţinerea acordată pe perioada derulării programului de integrare a persoanelor care au dobândit protecţie internaţională, responsabilizarea acestora pe parcursul implementării programelor specifice, precum şi creşterea gradului de implicare a instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul integrării străinilor, dar şi a organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul menţionat.

De asemenea, se lărgeşte aria de beneficiari, respectiv prin introducerea categoriei cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, în scopul corelării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 5 decembrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia hotărăşte adoptarea proiectului de lege cu amendamente, în scopul consolidării juridice a drepturilor acordate persoanelor beneficiare ale protecţiei internaţionale.

În forma propusă, proiectul de lege răspunde obligaţiilor ce revin României, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene, în ceea e priveşte gestionarea eficientă a fluxurilor migraţiei ilegale.

Prin urmare, comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexele la prezentul raport.

Doamnă preşedinte,

Am şi o notă de tehnică legislativă.

Doamnă preşedinte...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

O notă de tehnică legislativă...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Adrian Solomon:

La nr. crt. 30, la art. 35² alin. (6) se renumerotează ca alin. (5), iar alin. (5) nou introdus se renumerotează ca alin. (6) şi va face obiectul unui punct nou în legea de modificare, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, după cum urmează.

La pct. 29, la art. 35², după alin. (5) se introduce un nou alineat, alin. (6) cu următorul cuprins: "Evaluarea şi eliberarea certificatului de competenţă lingvistică, prevăzute la alin. (4), se fac în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, care se aprobă prin ordin al ministrului".

De asemenea, punctele următoare din lege se renumerotează în mod corespunzător.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Solomon, puteţi veni puţin, vă rog frumos? (Discuţii la prezidiu.)

OK. Mulţumesc.

O să reţinem, în momentul în care intrăm la dezbaterea pe amendamente.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

O să trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dacă de la marginal 2 la 5 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 6 la 10. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 11 la 20. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 21 la 30. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 31 la 36. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Şi vom reţine şi modificările de tehnică legislativă făcute de colegul nostru, Solomon.

Proiectul de lege, prin urmare, merge la votul final.

Următorul.

12³. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum şi pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; este PL-x 37/2019; sunt 7 amendamente admise; proiectul are un caracter ordinar.

Din partea Guvernului României?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Paula-Marinela Pîrvănescu (secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat):

Bună ziua, doamnă preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Paula Pîrvănescu, secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, republicată, precum şi pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii conceptului de unitate-pilot prin intermediul căreia francizorul testează şi definitivează formula de afacere pe care urmează să o vândă în sistem de franciză.

De asemenea, se introduce termenul de "francizat", utilizat pentru partenerul francizorului, precum şi utilizarea termenului "document de dezvăluire de informaţii" de către toţi francizorii, pentru uniformizarea procedurilor de informare a potenţialilor francizaţi, document prin care este recomandabil să se realizeze dezvăluirea informaţiilor între viitorii parteneri.

Prin urmare, vă rugăm să aprobaţi prezentul proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, prezentarea raportului comun.

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum şi pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu avem niciun doritor.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

De la 2 la 7. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

12⁴. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca "Ziua pacientului cu arsuri", PL-x 754/2018, are un caracter ordinar.

Este un raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul preşedinte Buicu, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie vă prezintă Raportul asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca "Ziua pacientului cu arsuri", PL-x 754/2018.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de primă Cameră sesizată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Am avut în vedere, la întocmirea prezentului raport: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 30 octombrie ca "Ziua pacientului cu arsuri", zi ce va putea fi marcată de către autorităţi publice centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale din domeniul medical, reprezentanţe ale României în străinătate, entităţi medicale publice şi private, prin organizarea de evenimente medicale dedicate prevenirii, apariţiei şi îngrijirilor necesare pacientului cu arsuri.

Am examinat iniţiativa.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, iar în urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale are cuvântul domnul Emanuel Ungureanu.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Cel mai rău lucru care se poate întâmpla după o tragedie este să întinezi memoria unor oameni care au murit, prin uitare, prin indiferenţă sau prin incompetenţă.

"Ziua pacientului ars" este o iniţiativă a unui tată al cărui copil a murit la Colectiv.

Cu siguranţă că vom da un vot pentru.

Aşa cum am vorbit cu colegii mei din Comisia pentru sănătate, discuţia despre pacientul mare ars şi modul în care este tratat în România a rămas la stadiul unor vorbe goale.

Avem teoretic vreo 24 de paturi pentru marii arşi. În realitate însă - îmi vine în minte declaraţia pe care a făcut-o managerul Spitalului Judeţean Cluj, Şuşcă, atunci când a ieşit cu premiul în braţe de la Cotroceni. Când a fost întrebat dacă la Spitalul Judeţean din Cluj, ditamai centrul universitar, există măcar un pat pentru un pacient cu arsuri mai mari de 20% din corp, nici vorbă de 50% sau mai mult, răspunsul lui a fost: "Nu". Repet, tocmai fusese premiat de şeful statului.

La Mureş era un mic compartiment de chirurgie reconstructivă. A fost reconvertit în altceva. La Mureş nu se pot trata marii arşi.

De la momentul iniţiativei acestui tată suferind şi până astăzi nu avem nicio secţie de mari arşi făcută de la zero, după standarde europene. Atunci când avem un mare ars, primul instinct al ministrului sănătăţii este acela de a chema elicopterul. Aceasta este realitatea.

Şi crunta misiune pe care o avem ca parlamentari - să votăm pentru "Ziua pacienţilor arşi" care sunt trataţi în afara ţării.

Vă îndemn, mai ales cei care au responsabilităţi, care sunt la guvernare, care au în mână banii statului român, să fiţi responsabili de memoria copiilor care s-au stins la Colectiv cu zile, pentru că nu am avut resurse să-i ajutăm!

Şi pe lângă votul "pentru", de astăzi, să faceţi demersurile necesare ca măcar un singur centru de mari arşi să putem să avem, la anul, pe vremea aceasta. Pentru că la prima sărbătoare, din 30 octombrie, nu avem nicio şansă să avem o secţie de mari arşi.

Singurul medic din România care, cu resurse proprii, cu finanţare privată, a reuşit să amenajeze o secţie de mari arşi este doctorul Dan Grigorescu, de la spitalul din Braşov.

O să-mi spuneţi că sunt vorbe. Verificaţi, pe cifre! Când avem un mare ars, sunăm disperaţi la Bruxelles.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Vosganian, vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

ALDE susţine acest proiect de lege, dar eu sper ca el să iasă din zona declamativă.

Şi vreau să mă asociez la cele pe care le spunea colegul meu, aducând în discuţie un alt caz, anume acela al Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Spiridon", care are o astfel de secţie pentru mari arşi, care a fost finanţată pentru a fi construită şi care, din păcate, nu poate fi pusă în aplicare, pentru că Ministerul Sănătăţii nu alocă o sumă de bani - care nu este prea mare - pentru a se dota acest spaţiu.

Am făcut mai multe demersuri, la toţi miniştrii sănătăţii, din 2016 încoace, de mai multe ori şi la doamna Sorina Pintea, din păcate fără rezultat.

Şi unul dintre reproşurile pe care i le-am făcut doamnei Dăncilă, atunci când s-a dus la Iaşi, în zilele trecute, a fost acela că a preferat să vorbească despre ceea ce dânsa consideră că s-a făcut şi mai puţin despre ceea ce nu s-a făcut şi trebuie făcut, cum ar fi, de pildă, repararea Institutului de Cardiologie, în urma incendiului de anul trecut, şi definitivarea investiţiei privind secţia de mari arşi.

Eu îmi doresc ca până când, la anul, vom sărbători această zi, dar s-o sărbătorim cu realizări şi cu toată compasiunea pe care aceşti oameni o merită, să putem inaugura şi secţia de mari arşi de la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Spiridon" din Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Andrei Gheorghe?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine adoptarea acestei legi.

Dar cred că este foarte important de precizat faptul că cel mai mare lucru pe care îl putem face noi pentru aceşti oameni este să prevenim astfel de situaţii şi să investim acolo unde nu merg banii publici către sistemul de sănătate şi către acest domeniu al marilor arşi.

De multe ori vorbim doar după ce se întâmplă anumite tragedii, doar după ce mor oameni, doar după ce se întâmplă catastrofe.

Cred că trebuie doar să învăţăm să prevenim tragedii precum cea de la Colectiv şi multe altele care au avut loc şi, din păcate, încă au loc în România. Dincolo de zile omagiale sau festive, dincolo de conştientizare, trebuie să facem ceva concret pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete, iar banii pe care statul îi gestionează să meargă fix acolo unde este nevoie, dincolo de toate eforturile care se fac şi toate vorbele care se spun.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că această iniţiativă legislativă este mai mult o palmă dată tuturor celor care au guvernat după Colectiv, pentru că nu au reuşit să dea un răspuns clar, ce s-a întâmplat acolo, cine sunt vinovaţii, cine sunt responsabilii, pentru ca familiile celor care au pierit la Colectiv sau care au suferit de pe urma acelui tragic eveniment să aibă măcar o anumită linişte sufletească.

Cred că acest proiect de lege este palma dată, de la Cioloş încoace, tuturor celor care au guvernat, care s-au urcat la guvernare pe tragedia de la Colectiv, care nu şi-au asumat nimic din ceea ce s-a întâmplat acolo.

Este grav, pentru că au murit zeci de oameni. Unul singur dacă murea şi tot era obligatoriu ca instituţiile statului să dea un răspuns clar, nu să plimbe un dosar de la o instituţie la cealaltă; ca şi în cazul Caracal, dar este altă temă.

În ceea ce priveşte structurile spitaliceşti de mari arşi, au fost doar elemente de imagine pentru miniştrii sănătăţii şi mulţi alţi politicieni.

Fie că vorbim de Iaşi, de Timişoara, de Târgu Mureş, de Bucureşti sau de Constanţa, nu avem nicio structură de mari arşi nouă, funcţională, conformă cu normele europene, conformă cu minciunile pe care le-au spus public politicienii. Şi vreau să sancţionez cât se poate de dur acest lucru.

Colegul meu, Varujan Vosganian, parlamentar de Iaşi, a reamintit câteva lucruri. Sigur, îl tachinez prieteneşte, că putea s-o tragă mai mult de mânecă pe doamna Pintea, când era la guvernare, şi pe colegii din coaliţie. Dar mă bucur că în ultimul ceas Varujan pune umărul ca să facem ceea ce trebuie pentru Iaşi.

Moldova are 7 paturi pentru mari arşi sau pentru arşi, la Spitalul "Sf. Spiridon", la o populaţie de peste 5 milioane de oameni.

În 2016, clădirea care trebuia să adăpostească secţia de mari arşi - Chirurgie plastică reparatorie şi arşi, de fapt aceasta este denumirea -, clădirea a fost renovată şi, de 3 ani de zile... 4 ani de zile, Ministerul Sănătăţii mimează că dotează această structură, că sunt licitaţii, că e finanţare de la Banca Mondială şi aşa mai departe.

Este absolut necesar să avem aceste structuri de mari arşi.

Este absolut necesar ca românii să fie trataţi şi protejaţi în spitalele din România, cât mai aproape de casă.

Sigur că Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege, un simbol al neputinţei de fapt a statului român faţă de tratarea marilor arşi sau a arşilor din România.

Însă se impune de urgenţă ca Ministerul Sănătăţii şi Guvernul României să depăşească faza de minciuni şi poveşti.

Şi cred că ar fi mult mai uşor şi mai credibil dacă din când în când ar spune: am inaugurat secţia de arşi de la Iaşi, am inaugurat secţia de arşi de la Timişoara, avem la Constanţa secţie de arşi. Deci acest lucru ar fi mult mai credibil şi mult mai bine primit de români.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vosganian, drept la replică?

Domnul Varujan Vosganian:

Cum se zice la români uneori, ferească-mă Dumnezeu de prieteni!

Eu vă rog, domnule Movilă, nu mă mai tachinaţi aşa!

Vreau să vă amintesc că în 2016, când nu era deloc ultimul ceas, ba chiar nu era nici măcar primul ceas al colaborării noastre în Guvern, am sprijinit Spitalul "Sf. Spiridon" pentru a obţine suma de 32 de milioane de lei, pentru a termina construcţia.

Şi dacă nu mă credeţi pe mine, întrebaţi-l pe directorul Bârliba, dacă ceea ce spun eu e adevărat sau nu.

Aşa că vă rog eu, nu mă mai tachinaţi cu atâta prietenie! Mai bine elogiaţi-mă cu duşmănie de la această tribună!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Şi ultimul vorbitor.

Domnule Petru Movilă, nu v-a ofensat, nu v-a... (Vociferări.)

Cu ce v-a ofensat, domnule Movilă?

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Nu vreau să fac o polemică între ieşeni la microfonul Camerei. Sunt convins că Varujan vine la Iaşi, ne vedem la Iaşi.

Pentru adevăr, pentru stenogramă. Cel care a dat banii pentru clinica de arşi de la Iaşi a fost ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu - 160 de miliarde, da?

Şi puteţi vedea instrumentele de plată şi fila de buget. Este un lucru public. Pentru că puteţi să apelaţi la acelaşi Acar Păun, directorul spitalului, şi la ministrul Vlad Voiculescu, şi o să vă dea fila de buget care are dată luna octombrie 2016.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

De la ce am pornit şi unde am ajuns!

Pentru că vorbim de un proiect de lege, într-adevăr, colegul de la USR a specificat corect - în urma dezbaterilor avute la Comisia pentru sănătate, la care au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Colectiv, condusă de domnul Eugen Iancu, a reieşit această iniţiativă legislativă.

Bun. Aceasta este povestea iniţiativei şi a depunerii iniţiativei legislative la Parlament.

Legat de toate aceste cuvinte care au fost spuse, daţi-mi voie să vă fac câteva precizări.

Unu. Chiar dacă o filă de buget, domnule Movilă, şi vă spun numele, a fost emisă în luna octombrie, ştiţi foarte bine - şi ar trebui, tot pentru stenogramă, să repetaţi acest lucru - că dacă banii pentru reparaţii se dau în octombrie, ei nu apucă să fie folosiţi până în decembrie.

Aşa că dacă se dau nişte bani pe o filă de buget, la final de octombrie, n-ai ce să faci cu ei.

Numărul 2. Partidul Social Democrat, în acest an, împreună cu ALDE, cei care asigură guvernarea, în acest an, pentru dotări pentru toate spitalele, indiferent de subordonare, că sunt la Ministerul Sănătăţii sau la autorităţile publice locale, primării sau consilii judeţene, a asigurat, prin buget, o sumă de un miliard de lei, care practic merge pentru dotări pentru toate categoriile de spitale.

Legat de strategia privind paturile de mari arşi. Şi aici aş face o paranteză. Există o clasificare a pacientului - şi vă spun asta în calitate de medic - în funcţie de suprafaţa corporală arsă, o împărţire, practic, a pacienţilor pe categorii.

Degeaba un pacient are o suprafaţă arsă de 30% dacă sunt afectate căile respiratorii, pentru că pericolul este mult mai are. Avem pacienţi cu 10% suprafaţă corporală, dar, dacă sunt afectate căile respiratorii, riscul şi pericolul sunt mult mai mari.

Legat de intervenţiile acestea privind pacientul cu arsuri - pentru că aş vrea să revenim la el. Această iniţiativă legislativă oferă cadrul în care să nu uităm să implicăm organizaţiile non-guvernamentale în rezolvarea problemelor pacienţilor cu arsuri.

Şi PSD tocmai de aceea a sprijinit acest proiect de lege şi de aceea îl promovăm.

Aşa că vă invit pe toţi să votăm acest proiect şi să reuşim în data de 30 octombrie să conştientizăm că încă mai avem multe lucruri de făcut.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

Închidem aici sesiunea dedicată dezbaterilor.

La ora 12,00 - vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Începem şedinţa de vot final?

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Domnule Bănicioiu, vă aşteptăm.

Aveţi cartela la dumneavoastră?

Aveţi cartela?

Vă rugăm...

Să înceapă votul!

229 prezenţi. Suntem în cvorum.

Domnul lider, Ion-Stelian Cristian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Înainte de începerea votului final, am o solicitare de făcut.

Potrivit unei cutume a Camerei Deputaţilor, s-a întâmplat, în nenumărate rânduri, să procedăm în această manieră, şi, chiar dacă Regulamentul nu reglementează în mod expres această procedură, eu cred că poate fi urmată. În sensul scoaterii de pe ordinea de zi de la votul final a ultimului punct. E vorba de punctul de la III, nr. crt. 17 (Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.64 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.134 din 20 februarie 2019). Pentru următorul motiv - s-a strecurat o eroare în această lege. Eroare, în sensul în care o categorie de funcţionari publici sunt asimilaţi unei alte categorii care beneficiază de pensii speciale.

Discursul nostru, în USR, dar şi în partidele de opoziţie - am văzut că, mai nou, şi PSD şi-a clarificat, măcar declarativ, această chestiune, cu pensiile speciale - este în sensul că nu susţinem promovarea acestei categorii de pensii speciale.

Aşa încât vă solicit să facem clarificarea în cadrul comisiei şi să retrimitem acest proiect la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Aş dori liderii de grup să se reunească şi dacă este un acord...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Da, imediat. Să mă lăsaţi întâi să termin. (Vociferări.)

După dumneavoastră am dreptul să vorbesc.

Deci, voi scoate de pe ordinea de zi, în cazul în care există votul unanim al liderilor de grup.

Vă rog, doamnă Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Şi Partidul Naţional Liberal vă solicită să scoatem acest punct de pe ordinea de zi, să-l retrimitem la comisie şi să operaţi o modificare, şi anume ca toţi cei care fac parte din Comitetul de monitorizare pentru aplicarea legislaţiei pentru persoanele cu dizabilităţi să poată să fie asimilaţi funcţionarilor publici, dar nu şi în ceea ce priveşte pensiile.

Pentru că pe textul actual, pe care dumneavoastră îl propuneţi, practic se creează o nouă categorie de angajaţi cu statut cu pensii speciale, or principiul acesta noi nu-l susţinem. Acceptăm categoriile de pensii militare, pentru că sunt pe statutul din sistemul militar şi deciziile Curţii Constituţionale, însă în rest...

Partidul Naţional Liberal nu susţine crearea unei noi categorii de funcţionari cu pensii speciale.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnul lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum s-a spus mai devreme, nu avem prevederi regulamentare prin care putem retrimite la comisie un proiect deja dezbătut şi aflat pe lista de vot final. (Vociferări.)

Dacă stimabilii colegi de la USR doresc să încălcăm Regulamentul şi avem consens pentru asta, nu avem o problemă.

Însă trebuie să ne reamintim totuşi faptul că această propunere a fost dezbătută la propunerea PNL. A fost introdusă şi dezbătută la propunerea PNL, iar în luările de cuvânt de luni toată lumea a susţinut această iniţiativă.

Ne-am răzgândit între timp, n-am nicio problemă. Cameră decizională este Senatul. N-ar fi o problemă să o picăm astăzi şi să meargă la Senat, să o lucreze acolo, în comisie, şi s-o dezbată cum doresc.

Dacă hotărâţi în Comitetul liderilor să facem retrimiterea la comisie, noi nu ne opunem.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, doamnă Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Noi suntem deschişi pentru un acord al liderilor, de retrimitere a acestui proiect la comisie, şi nu acceptăm ca de la acest microfon să se spună neadevăruri. Întrucât precedentul retrimiterii de pe ordinea de zi de vot final la comisie a fost creat chiar de PSD, pe un proiect al domnului Liviu Dragnea, privind atacul la demnitatea publică.

Amintiţi-vă că era acel proiect iniţiat de fostul dumneavoastră preşedinte, pe care l-aţi trimis fără absolut nicio reţinere, aţi votat chiar retrimiterea la comisie, de pe ordinea de zi de plen.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi unde era neadevărul? (Vociferări.) Regulamentar nu se poate.

Doamna Raluca Turcan:

Adevărul este că de la acest microfon s-a spus că nu se poate. Ba se poate. Şi dumneavoastră aţi creat cutuma parlamentară să se poată.

Aşadar, dacă există voinţă în unanimitate să se voteze un proiect de lege bun, dar care are o componentă care nu răspunde principiilor pe care noi le susţinem, să retrimiteţi totuşi acest proiect la comisie, astfel încât să poată fi votat ulterior.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Îi rog pe liderii de grup să stăm de vorbă. (Consultări.)

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cât discută domnii lideri şi doamnele lider,

Dragi colege şi dragi colegi,

Aş dori să vă transmit mesajul a 38 de adolescente care au ţinut neapărat ca vocea lor să fie auzită, astăzi, în plenul Parlamentului de către dumneavoastră, de către noi.

Ceea ce s-a întâmplat la Caracal a zguduit o ţară întreagă. Am asistat neputincioşi la pierderea unui suflet lăsat în mâinile unui infractor sexual, în mâinile unui criminal.

Cu siguranţă, vinovaţii vor plăti, nu mă îndoiesc de asta. Însă vă invit să vă gândiţi serios la ce facem noi, ca parlamentari, pentru ca aceste cazuri să nu mai existe.

Astăzi aş vrea să vă citesc mesajul acestor fete, adolescente.

"Mii de articole, postări pe social media, comentarii, o întreagă ţară furioasă, întrebându-se cum au fost posibile răpirea, violul şi uciderea a două fete şi, mai mult, cum a fost posibil ca statul să contribuie la crimă la fel de mult ca şi atacatorul?

Şi, totuşi, pentru fetele şi femeile din România, răspunsul este atât de simplu. Această ţară, pur şi simplu, nu a fost dispusă niciodată să ne asculte. Femeile şi fetele din România vorbesc de zeci de ani despre violenţa cu care se confruntă, povestind totul, de la atingerile nedorite pe care le primim în transportul în comun, până la poliţie, care de multe ori priveşte cu nonşalanţă plângerile de violenţă domestică şi viol.

Vorbim despre cum ne afectează hărţuirea în şcoli, apoi, la serviciu şi pe stradă, de fiecare dată când ieşim din casele noastre, indiferent dacă este zi sau noapte, indiferent dacă purtăm pantaloni scurţi sau zece straturi de haine în timpul lunilor reci de iarnă.

Vorbim despre felul în care suntem sexualizate de mici, de fiecare dată când ni se spune să ne închidem picioarele, chiar dacă abia am trecut în gimnaziu, să purtăm haine care arată cât mai puţină piele, la reuniunile de familie, şi apoi despre cum suntem sexualizate de codul de îmbrăcăminte şcolar, de reviste, în reclame care se dau apoi luni de zile pe canalele de televiziune din toată ţara.

Vorbim despre agresiunea sexuală şi despre modul în care poliţiştii întreabă ce am făcut noi pentru a o provoca, ce purtam la momentul respectiv şi dacă suntem sigure că nu am flirtat cu bărbatul acela la un moment dat?

Vorbim despre violenţa domestică şi despre faptul că majoritatea persoanelor pe care le cunoaştem cred că este justificată, iar autorităţi precum şeful Poliţiei din Bacău ne spun să sunăm dimineaţă dacă suntem bătute în toiul nopţii, deşi astfel de agresiuni sunt printre primele cauze ale decesului femeilor din România.

Vorbim despre modul în care toate aceste aspecte normalizate portretizează fetele şi femeile ca obiecte, distrugând încrederea noastră, identitatea noastră, siguranţa noastră.

Astăzi, în special, vorbim despre cum, după spusele şefului Poliţiei din Caracal, Luiza era plecată cu un Făt-Frumos. Unde altundeva ar putea să fie o fată majoră? În mintea lor, cazul era închis.

I-am spus acestei ţări de nenumărate ori că lucrurile trebuie să se schimbe. Problema este că nu aţi ascultat.

I-am spus acestei ţări că nu aţi mai auzit de o crimă de acest gen?

Nu, noi nu suntem confuze. V-aţi întrebat cum e posibil? Poate atacatorul a fost cel care a comis crima. Poliţiştii au fost cei care au aşteptat un mandat la poartă. Dar în spatele acestora este o mentalitate colectivă profund marcată de misoginie şi lipsă de încredere în experienţele femeilor române. Iar pentru aceasta suntem cu toţii, ca ţară, responsabili.

Această organizaţie este alcătuită din 38 de fete cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani din aproape 10 licee diferite din Bucureşti şi încă patru din alte oraşe ale ţării. Deşi provenim din medii foarte diferite, avem aceleaşi experienţe. România - asta înseamnă voi, toţi - a crescut fete care până la vârsta de 15 ani împărtăşesc între ele, în conversaţiile de zi cu zi, diferite tactici de prevenire a violenţei, pe care le folosesc:

• Nu purta niciodată căşti când mergi pe jos noaptea!;
• Ţine cheile de la casă între degete!;
• Trimite-le prietenelor tale poză cu plăcuţa de înmatriculare a şoferului de Uber sau taxi! Anunţă-le de îndată ce ajungi acasă în siguranţă!;
• Prefă-te că te opreşti şi îţi cauţi ceva în geantă, astfel încât persoana care merge în spatele tău să ajungă în faţă, unde o poţi vedea!;
• Evită să-ţi porţi părul într-o coadă, dacă e posibil!;
• Mergi peste tot cu un prieten!;
• Nu pulveriza excesiv sprayul de piper, pentru că atunci ai putea fi tu cea care este arestată, şi nu atacatorul!

Toate avem poveşti. Ce este mai rău este că fiecare prietenă pe care o cunoaştem are, la rândul ei, o poveste la fel ca a noastră. Avem noroc că gravitatea acestor experienţa nu s-a intensificat, însă pentru Alexandra şi Luiza, din păcate, acesta nu a fost cazul.

De aceea suntem aici, pentru că această ţară nu îşi ascultă femeile şi fetele sale!

În mod ironic, răspunsul părea să fie chiar în studioul de înregistrare, deoarece comentatorii erau şapte bărbaţi, când discutau cu încredere despre siguranţa şi viaţa femeilor, pentru că această ţară nu îşi ascultă femeile şi fetele. În realitate, ei, comentatorii, nu aveau nici cea mai vagă idee despre ceea ce înseamnă să fi în locul nostru.

Dar noi, fetele şi femeile României, vă putem spune: Vă rugăm, deşi nu este, cu siguranţă, pentru prima oară, să ne ascultaţi!".

Este mesajul fetelor de la "Girl Up", o organizaţie de adolescente care s-au unit pentru a se sprijini una pe cealaltă. Au între 15 şi 18 ani şi sunt dispuse să lupte împotriva violenţei asupra femeilor.

Mulţumesc, dragi colegi.

Şi vreau să închei cu: Ce facem noi pentru a le sprijini? (Aplauze.)

Domnul Ion Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-a realizat un consens la nivelul liderilor şi vă rog să retrimiteţi ultimul punct, legea organică, punctul 17, pentru o săptămână, la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Marcel Ciolacu:

Şi eu mulţumesc.

Vot, vă rog.

Cu 257 de voturi pentru, un vot contra şi o abţinere, punctul 17 a fost retrimis comisiilor pentru o săptămână, cu acordul unanim al liderilor.

Intrăm pe ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 37/2019.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru şi un vot contra, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 121/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat, PHCD 38/2019.

Vot, vă rog.

Tot 261 de voturi pentru şi un vot contra. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Japonia, pe de altă parte, semnat la 17 iulie 2018, la Tokyo; PL-x 271/2019; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea...

Explicarea votului, vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc.

Grupul Uniunii Salvaţi România susţine ratificarea acestui parteneriat strategic.

Şi, ca membru în Grupul de prietenie cu Japonia, am încurajat tot timpul apropierea culturală, economică şi politică de Japonia.

În motivaţia acestui acord se spune că avem valori şi obiective comune.

Pe partea de valori, cred că guvernanţii noştri ar avea mult de învăţat de la omologii japonezi care pentru o întârziere de câteva minute a unui tren îşi dau demisia.

Dacă ei pot aşa, măcar noi... (Vociferări.)... la întârzieri de 3 ani de zile de realizare a unor obiective de guvernare, unii ar putea să-şi dea demisia!

Şi aşa vom învăţa ceva de la partenerii niponi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mi-aş dori din tot sufletul, în viitorul Guvern, să fiţi ministrul transporturilor şi să vedem de câte ori vă daţi demisia!

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 689/2018, lege organică.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

207 voturi pentru, un vot contra, 58 de abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, PL-x 11/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Adoptat cu unanimitate de voturi.

6. Proiectul de Lege privind exonerarea de la plată a unor obligaţii; PL-x 639/2018.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

235 de voturi pentru, 26 de voturi contra şi o abţinere. Adoptat.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Pl-x 605/2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea propunerii legislative.

Lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate de voturi, adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării la Centrul Internaţional pentru Cercetări Arhivistice, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 646/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internaţional pentru Tehnologia Informaţiei în Administraţia Guvernamentală (ICA) şi aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg din calitatea de membru, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 582/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, PL-x 576/2018, lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru şi o abţinere. Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, PL-x 356/2019, lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru şi o abţinere, adoptat.

Domnul Vexler, mi se pare corect.

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Apreciez unanimitatea cu care a fost adoptat acest proiect. (Vociferări.)

Mă voi abţine.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rugăm să nu vorbiţi cu sala.

Domnul Silviu Vexler:

Astăzi se împlinesc 80 de ani de la momentul când în România a fost interzis dreptul de exercitare a religiei, pentru evreii care trăiau atunci.

Cred că este un gest istoric şi moral pe care Parlamentul României l-a făcut astăzi, şi mai ales o reparaţie corectă.

Am sesizat cu plăcere că domnul Vosganian, în discursul dumnealui de mai devreme, a subliniat un lucru frumos - construcţia acestui muzeu a fost de la început una pozitivă.

Acesta este motivul pentru care titlul muzeului porneşte cu istoria evreilor în România şi continuă cu cel mai negru moment pe care această comunitate l-a îndurat, şi anume Holocaustul.

Am văzut proiectul care a fost gândit şi discutat de la început, şi modul în care este prezentată contribuţia acestei comunităţi la dezvoltarea României, rolul pe care evreii din România l-au avut în tot ceea ce a însemnat cultură, artă, ştiinţă, în România, îşi găseşte acum cu adevărat o casă.

Îmi exprim recunoştinţa faţă de toţi liderii de grup, şi faţă de domnul Ovidiu Ganţ, care au fost de acord să fie coiniţiatori ai acestui proiect, şi faţă de domnul deputat Ibram Iusein, care întotdeauna a susţinut proiectele privind comunităţile evreieşti, deşi e turc, dar unul drag nouă, doamnei secretar general, pentru toate sfaturile acordate, şi, deşi nu pot traduce chiar punctual, domnului Adrian Solomon pentru prietenia Domniei Sale şi pentru un sfat de calm care a prins tare bine într-un moment greu, şi, nu în ultimul rând, domnului preşedinte Ciolacu, dumneavoastră, pentru onoarea cuvântului dat.

Nu ar trebui să fac acest lucru, dar o să-l fac totuşi. Sunt oameni care cândva au fost cineva şi au rămas cu gândul că sunt în continuare ceva. Nu cred că este productiv sau frumos să jigneşti indirect un coleg, pe care poate îl placi, poate nu îl placi, într-un moment care cred că este frumos şi un moment de mândrie pentru Parlament.

Vă mulţumesc tuturor pentru acest vot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul deputat Ştirbu Gigel-Sorinel.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor,

Comunitatea Evreiască din România şi-a adus o contribuţie definitorie la modernitatea şi prosperitatea ţării noastre, iar această valoroasă contribuţie ne arată astăzi cât de important este să apărăm legăturile de solidaritate care fac convieţuirea armonioasă şi respectul faţă de celălalt.

Loialitatea Comunităţii Evreieşti faţă de România nu poate fi pusă la îndoială, iar această comunitate, alături de populaţia majoritară şi de reprezentanţii celorlalte comunităţi ale minorităţilor existente în România au făcut posibilă astăzi ceea ce noi numim Statul Naţional Unitar Român. Mărturiile şi simbolurile Comunităţii Evreieşti le putem regăsi peste tot în România. Fiecare dintre noi, cei care venim din comunităţile locale, am văzut în comunităţile de unde provenim mărturii ale existenţei comunităţilor minorităţilor naţionale.

Pentru toate acestea şi pentru multe altele care s-au spus şi se vor spune de la acest microfon, membrii Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor vor vota această iniţiativă legislativă, cu atât mai mult cu cât sunt iniţiatori, prin reprezentanţii lor.

Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Să ştiţi că aţi şi votat-o deja!

Domnul Botond.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

A fost absolut necesară înfiinţarea acestui muzeu, în opinia mea. Din păcate, în societatea românească, în anumite cazuri mai există o atitudine de negare a Holocaustului, atât printre maghiari, cât şi printre români.

Pentru mine, o experienţă elocventă în legătură cu această atitudine de negare a fost vizionarea filmului al cărui titlu este "Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari".

Acest film a fost regizat de Radu Jude, şi titlul este, de fapt, un citat din discursul lui Mihai Antonescu, fost ministru de externe al României în Guvernul condus de Ion Antonescu. Filmul spune, de fapt, povestea unei reconstituiri istorice, să zic aşa, a masacrului de la Odessa.

Stimaţi colegi,

Dacă cumva nu aţi văzut acest film, eu vi-l recomand. Spune multe despre o anumită atitudine existentă în societatea noastră.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bulai Iulian. Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Dacă la dezbaterea pe raport am discutat despre contribuţia culturală a acestei minorităţi în cultura românească, acum, ca reprezentant al Partidului Uniunea Salvaţi România, mă voi concentra pe chestiunea de memorie, memoria ca formă de justiţie, dacă justiţia nu şi-a făcut treaba atunci când putea şi trebuia.

Această lege, votată astăzi de către parlamentari, arată o recunoaştere a implicării României în brutalităţile împotriva comunităţii evreieşti şi în săvârşirea Holocaustului în România.

De asemenea, este şi o punere în oglindă a Legii ororilor comunismului din România, votată acum trei luni, şi este normal să fie aşa, să avem o lege care tratează victimele unui regim dictatorial şi o altă lege care tratează celelalte victime.

De asemenea, această lege arată că suntem în mare întârziere cu iniţiative muzeale care în ultimii ani, în ultimii zeci de ani au apărut peste tot în lume: în Berlin, în Washington, în Budapesta. Era şi timpul României să facă aşa ceva!

Această lege este o datorie de neuitare a vieţii lor, a sufletelor care au pierit în Holocaustul din România şi este o oportunitate de a reduce din antisemitismul prezent în România la orice pas. Şi aici mă refer la profanarea cimitirului din Huşi, de dată recentă, mă refer la vandalizarea pereţilor Casei Memoriale "Elie Wiesel", de dată recentă, şi mă refer la culmea antisemitismului. Să fii iniţiatorul acestei legi, să vii şi să vorbeşti cu respect în faţa Parlamentului României, şi din sală să ţi se strige "Soroş".

Îmi cer scuze, stimate coleg, pentru acest gest total nepotrivit şi profund antisemit din partea unor colegi. Mii de scuze! Nu ar trebui să se întâmple în România aşa ceva, nu ar trebui să se întâmple în Parlamentul României niciodată, mai ales astăzi!

Acum o săptămână, împreună cu preşedintele USR, Dan Barna, vizitam Casa Memorială "Elie Wiesel"...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

... unde am adus un omagiu celui mai mare activist pentru dreptul la memorie a acestei comunităţi.

Voi încheia aici, nu înainte de a citi un citat pe care mi l-am scris atunci şi pe care vreau să-l împărtăşesc cu dumneavoastră: "Opusul iubirii nu este ura. Opusul speranţei nu este disperarea. Opusul sănătăţii spirituale şi al raţiunii umane sănătoase nu este nebunia. Opusul amintirii nu se cheamă uitare, ci, de fiecare dată, se cheamă indiferenţă".

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Solomon Adrian.

Domnul Adrian Solomon:

Shalom, în primul rând!

După un discurs puţin mai belicos, aşa, cred că ar fi bine să cerem pace. Pace vouă, pace tuturor, pace naţiunii române care, iată, după atâta timp - şi nu mai repet toate datele, sunt cel puţin 15 ani de la elaborarea raportului Comisiei "Elie Wiesel", în mandatul domnului preşedinte Ion Iliescu, în care Holocaustul a fost pentru prima oară recunoscut de noi, ca ţară, ca stat, fiind o politică criminală a statului condus de Ion Antonescu -, iată, în acest moment, când cu toţii salutăm iniţiativa domnului Silviu Vexler, trebuie să mulţumi şi noi Guvernului pentru punctul de vedere favorabil şi pentru implicarea tuturor miniştrilor responsabili. Şi am văzut dezbaterea de-a lungul verii... de a se emite şi hotărârile de Guvern subsecvente, să se găsească cea mai bună locaţie pentru acest muzeu, care să nu influenţeze cu nimic alte entităţi muzeale, să se demareze cât mai repede şi disponibilizarea de fonduri pentru construcţie, pentru celelalte chestiuni legate de muzeu în sine. Este un muzeu care ţine de istoria evreilor, dar Holocaustul, încă o dată, pentru români, înseamnă şi suferinţa romilor, suferinţa unei etnii mult prea chinuite de-a lungul istoriei noastre.

Împreună, cele două comunităţi, au dat un sacrificiu de care nu avea nevoie nimeni, doar nişte minţi bolnave care au condus la un moment dat destinele României şi ale Europei.

Sperăm ca acele vremuri să nu se mai întoarcă niciodată! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Vosganian Varujan.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult şi vreau să-i mulţumesc colegului nostru, domnul Vexler, pentru că a amintit ceea ce spusesem, legat de esenţa existenţei unui astfel de muzeu, şi cred că în acest fel noi vom arăta lumii întregi că în ceea ce priveşte comunitatea evreiască s-au petrecut şi lucruri lăudabile pentru statul român, aşa cum s-au întâmplat şi pentru alte minorităţi vitregite de istorie.

Trebuie să ştiţi, stimaţi colegi, că vestita tiradă privind Constituţia României: "Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic, sau să nu se revizuiască, dar să se schimbe pe ici, pe colo!", se referea, de fapt, la chestiunea evreiască, la ipoteza acordării sau nu a cetăţeniei române pentru evreii care locuiau în teritoriile româneşti. Faptul că până la al Doilea Război Mondial a existat în România o atât de numeroasă comunitate evreiască este şi consecinţa faptului că evreii au găsit pe teritoriul românesc un adăpost în faţa vitregiilor la care acest popor a fost în decursul veacurilor supus.

Sigur, mi-am adus aminte că şi eu am fost elevul lui Solomon Marcus, la Universitate, la cursul de analiză matematică, şi sunt convins că civilizaţia română n-ar mai fi fost aşa fără contribuţia comunităţii evreieşti.

Aş vrea să mai adaug ceva. Am văzut, chiar şi printre colegii noştri, o anumită ezitare atunci când vorbim despre Holocaust, în România. Vreau să vă invit, pe cei care încă mai aveţi un astfel de sentiment, să veniţi cu mine la Iaşi, în sediul în care a fost pe vremuri Prefectura Iaşiului, de unde au plecat trenurile morţii şi de unde a pornit calvarul unui popor întreg, doar pentru că aparţineau unei anumite etnii. Şi vreau să vă spun, cu o mângâiere sufletească, faptul că noi, la Iaşi, suntem antemergătorii acestui proiect. La Iaşi se organizează un astfel de muzeu, care vorbeşte despre contribuţia Comunităţii Evreieşti şi calvarurile pe care această comunitate le-a îndurat.

Un singur lucru vreau să adaug, în final.

Plec cu mângâierea sufletească că în faţa unei astfel de tragedii suntem cu toţii solidari. Mi-ar face deosebită plăcere ca nu în faţa trecutului şi în faţa traumelor să avem astfel de sentimente, dar şi în ceea ce priveşte viitorul nostru, pentru că, până la urmă, memoria este prima temelie pentru viitor şi mi-aş dori să avem şi un proiect comun, un proiect naţional asupra căreia solidaritatea noastră să se manifeste în acelaşi mod.

Inutil să mai spun că ALDE a votat în unanimitate pentru susţinerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Pambuccian Varujan. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragă Silviu, îţi mulţumesc pentru prilejul pe care mi l-ai dat, să spun lucrurile pe care vreau să le spun acum.

Noi vorbim, sigur, despre minoritatea evreiască, despre un muzeu al istoriei evreilor în România şi despre Holocaust. Dar muzeul acesta are o semnificaţie mult mai profundă pentru noi, toţi, şi mai ales în vremurile în care trăim acum, pentru că astăzi omenirea riscă să repete greşeli din trecut, altfel decât au fost ele făcute în trecut, dar greşeli absolut izomorfe.

Astăzi, sunt voci care vorbesc unele de inutilitatea principiilor etnice, altele de antagonizarea etniilor, şi, de fapt, amândouă vorbesc despre acelaşi lucru, despre suprimarea diversităţii. Şi lucrul acesta - suprimarea diversităţii - poate fi la fel de periculos în lumea de azi, aşa cum putea el să fie în lumea din anii '30, '40. Atunci omenirea l-a depăşit, cu un preţ foarte mare, şi cel mai mare preţ l-a plătit poporul evreu.

Eu sper să-l depăşim fără a plăti un asemenea preţ astăzi, doar fiind mai inteligenţi decât au fost oamenii de atunci, şi exprimându-ne natura umană fără nicio teamă, aşa cum nu au făcut-o mulţi dintre oamenii de atunci.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

12. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere; PL-x 15/2018; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii propune adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea O.U.G. nr. 86/2017.

Vot, vă rog.

În unanimitate de voturi, adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale; PL-x 551/2018; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European; PL-x 743/2018; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 247 de voturi pentru, 10 voturi contra, două abţineri, adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum şi pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 37/2019; lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 24 de abţineri. Adoptat.

Şi ultimul proiect.

16. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca "Ziua pacientului cu arsuri"; PL-x 754/2018; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, 8 abţineri. Proiectul a fost adoptat.

Doamnă Săftoiu, la mulţi ani!

Domnul Stamatian Vasile-Florin, explicarea votului.

Membrii Biroului permanent, la şedinţa de Birou permanent.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

Văd că sunteţi grăbiţi. Totuşi, vreau să vă spun două cuvinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi a fost o zi a normalităţii. Am votat legea pentru instituirea unei zile în care vom comemora şi ne vom aduce aminte ceea ce s-a întâmplat, eveniment care a avut repercusiuni şi în istoria politică a României.

În acelaşi timp, ceea ce vă rog este să nu mai întrebaţi directorii de spitale dacă au paturi de arşi. A avea pat de ars înseamnă o instituţie foarte complexă, în care trebuie să ai chirurgie plastică, să ai bancă de ţesuturi, să ai o terapie intensivă deosebită, să ai laboratoare foarte performante, iar ce e de dat să se dea, să avem spitalele de urgenţă, cele trei spitale regionale care pot să-şi permită să aibă în structura lor un număr de paturi pentru marii arşi.

Eu vă mulţumesc şi sper ca Guvernul să-şi aducă aminte cât mai repede de necesitatea celor trei spitale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Pop Rareş Tudor, USR.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Stimaţi colegi,

Avem centre de tratament al marilor arşi pe hârtie, avem paturi doar pe hârtie, avem ghiduri şi protocoale doar pe hârtie. Pe hârtie suntem extraordinari!

Avem, astăzi, aici, în faţa ochilor, o hârtie pe care am votat-o, dar care este goală de orice conţinut, din cauza modului în care statul român alege să gestioneze permanent această criză a marilor arşi.

Eu înţeleg foarte bine şi susţin demersul celor de la Asociaţia "Goodbye to Gravity", iniţiatorii acestui proiect. Este un semnal de alarmă, o formă de protest, o formă de disperare, dacă vreţi, apropo de modul în care sunt trataţi marii arşi în România. Însă cu tot respectul vă spun: o hârtie goală nu va rezolva aceste probleme din această zonă!

Totuşi, acest proiect de lege are un merit. Ne reaminteşte tuturor că statul român este un stat eşuat, că sistemul de sănătate pentru care plătim este o glumă sinistră pentru care plătim şi cu viaţa atunci când chiar avem şanse de vindecare.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aia cu statul român eşuat mi-a plăcut cel mai mult!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,49.