Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 21, 2019

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.145/2019
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 21, 2019

  Şedinţa comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor. (Ceremonia de învestire în funcţie a Preşedintelui României.)

Şedinţa a început la ora 14.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Teodor-Viorel Meleşcanu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul Dragoş Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Preşedinte al României,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru al României,

Domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Preafericirea Voastră,

Înaltpreasfinţia Voastră,

Domnule Episcop,

Majestatea Voastră,

Domnule preşedinte şi stimaţi membri ai Curţii Constituţionale,

Stimată doamnă preşedintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

Domnule preşedinte al Consiliului Legislativ,

Domnule preşedinte al Curţii de Conturi,

Domnule general-locotenent, şef al Statului Major al Apărării,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Stimaţi reprezentanţi ai instituţiilor din domeniul securităţii naţionale,

Onorată asistenţă,

Stimaţi invitaţi,

Declar deschisă şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată ceremoniei de depunere a jurământului de către domnul Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele ales al României.

Vă invit să ascultăm imnul naţional al României.

(Se intonează imnul naţional al României.)

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Îmi revine astăzi onoarea deosebită de a prezida şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată unui act de mare însemnătate naţională şi de profundă semnificaţie democratică - depunerea jurământului constituţional de către Preşedintele ales al României.

În conformitate cu prevederile art.11 şi 37 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art.72 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, dau cuvântul domnului Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, pentru a prezenta Hotărârea privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valer Dorneanu - preşedintele Curţii Constituţionale a României:

Domnule Preşedinte al României,

Domnule preşedinte Emil Constantinescu,

Maiestatea Ta Custode al Coroanei României,

Preafericirea Voastră Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe,

Înaltpreasfinţia Voastră Ioan Robu,

Stimaţi preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului,

Domnule prim-ministru şi onoraţi membri ai Guvernului,

Stimaţi parlamentari,

Onorată audienţă,

Permiteţi-mi să dau citire Hotărârii nr.86 din 28 noiembrie a Curţii Constituţionale privind validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin în conformitate cu dispoziţiile art.82 alin.(1) şi ale art.146 lit.f) din Constituţie, precum şi cu dispoziţiile art.53 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională s-a întrunit în plenul său, potrivit art.37 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în vederea validării rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

Curtea:

  • examinând dosarul candidaturii, având în vedere procesele-verbale privind rezultatul votării pentru alegerea Preşedintelui României din 10 noiembrie 2019 şi, respectiv, 24 noiembrie 2019 întocmite de Biroul Electoral Central, procesele-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă şi birourile electorale ale secţiilor de votare, Hotărârile Curţii Constituţionale nr.77 din 15 noiembrie 2019 şi nr.85 din 28 noiembrie 2019 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin, desfăşurat la 10 noiembrie 2019, şi, respectiv, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, desfăşurat la 24 noiembrie 2019,
  • constatând că au fost respectate dispoziţiile art.81 din Constituţie şi ale Legii nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
  • ţinând seama de faptul că la al doilea tur de scrutin, care a avut loc la data de 24 noiembrie 2019, domnul Klaus-Werner Iohannis a obţinut cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, precum şi de faptul că, prin Hotărârea nr.85 din 28 noiembrie 2019, Curtea Constituţională a constatat că domnul Klaus-Werner Iohannis este ales în funcţia de Preşedinte al României,
  • în temeiul art.146 lit.f) şi al art.82 alin.(1) din Constituţie, al art.37 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, precum şi al art.53 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu unanimitate de voturi,

Curtea Constituţională, în numele legii, hotărăşte:

  1. Validează alegerea domnului Klaus-Werner Iohannis în funcţia de Preşedinte al României.
  2. Un exemplar al hotărârii se prezintă Parlamentului în vederea depunerii jurământului prevăzut la art.82 alin.(2) din Constituţie, un exemplar al acesteia se înmânează Preşedintelui ales al României, domnul Klaus-Werner Iohannis, iar un exemplar rămâne la Curtea Constituţională.
  3. Prezenta hotărâre este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din 28 noiembrie 2019.

Semnează subsemnatul şi prim-magistrat-asistent, Marieta Safta.

Menţionez că exemplarul original a fost predat domnului Preşedinte la data de 28 noiembrie 2019, în şedinţa publică a Curţii Constituţionale, iar acest exemplar o să-l predau biroului celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Vă urăm succes, în numele meu şi al colegilor mei, în îndeplinirea mandatului dumneavoastră. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Adresez acum Preşedintelui ales al României, domnul Klaus-Werner Iohannis, invitaţia de a depune în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă solemnă comună, jurământul prevăzut de art.82 alin.(2) din Constituţia României.

Domnule Preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnule preşedinte al Curţii, vă rugăm să înmânaţi textul jurământului.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Klaus-Werner Iohannis - Preşedintele României:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" (Aplauze.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

Vă mulţumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumim şi noi, domnule Preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Onorată asistenţă,

Daţi-mi voie să citesc Declaraţia Parlamentului României cu privire la depunerea jurământului...

Declaraţia Parlamentului României cu privire la depunerea jurământului de către Preşedintele României.

Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, la data de 21 decembrie 2019, în vederea depunerii jurământului de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României, a cărui alegere a fost validată de către Curtea Constituţională prin Hotărârea nr.86 din 28 noiembrie 2019, ţinând seama de actul de validare, întocmit în conformitate cu prevederile art.53 alin.(2) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al cărui conţinut a fost prezentat în faţa Parlamentului de către domnul Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, constatând că domnul Klaus-Werner Iohannis a depus jurământul prevăzut de art.82 alin.(2) din Constituţie, iau act de începerea exercitării de către domnul Klaus-Werner Iohannis a mandatului de Preşedinte al României.

Domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Îl rog pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, să binecuvânteze învestitura Preşedintelui ales al României.

Preafericirea Voastră!

Şi rog, onorată asistenţă, să ne ridicăm în picioare.

 
Video in format Flash/IOS  

Preafericitul Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:

Domnului să ne rugăm! Doamne, miluieşte!

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce cu negrăita bunătatea şi înţelepciunea Ta ai purtat de grijă neamului nostru românesc, ca să faci din el un popor credincios Ţie, şi i-ai dat spre moştenire ţara aceasta, România, în care ai întemeiat Biserica Ta pentru poporul român, iar prin ea ai sfinţit pe strămoşii noştri şi i-ai făcut vrednici să slujească Ţie ca Domnului şi Împăratului tuturor, caută cu milă, din lăcaşul Tău cel sfânt, asupra ţării acesteia, România, şi asupra poporului nostru drept-credincios.

Preamilostive Doamne, dăruieşte conducătorilor noştri duhul înţelepciunii şi al dreptăţii, care întăreşte popoarele şi le înalţă. Insuflă în inimile aleşilor iubire de patrie şi de neam, ca să fie ei conducători binecuvântaţi, prin care să se arate voia Ta cea sfântă şi ocrotirea pe care întotdeauna ai dăruit-o cu bunătate Bisericii Tale şi poporului român.

Auzi-ne, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, precum ai auzit cu bunătate rugăciunile strămoşilor noştri când chemau ei mila Ta şi ajutorul Tău şi binecuvântează pe Preşedintele României, pe toţi membrii Parlamentului şi Guvernului României, ca să lucreze spre slava Ta şi spre folosul bine-credinciosului popor român, ca toţi să Te slăvim pe Tine, Dumnezeu cel necuprins cu mintea şi în Treime închinat, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, şi să strigăm Ţie din adâncul inimilor noastre: Slavă Ţie, Dumnezeului nostru, dătătorului de bine, în vecii vecilor! Amin!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Klaus-Werner Iohannis:

Preafericite, mulţumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumim, Preafericirea Voastră.

Stimate domnule preşedinte Klaus-Werner Iohannis,

Vă rog să rostiţi de la tribuna Parlamentului cuvântul de inaugurare a noului dumneavoastră mandat de Preşedinte al României.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Klaus-Werner Iohannis:

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte Constantinescu,

Preafericirea Voastră,

Înalt Preasfinţia Voastră,

Herr Bischofsvikar,

Alteţă,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor membri ai Guvernului,

Excelenţe,

Doamnelor şi domnilor,

Dragi români,

Preiau astăzi cu multă emoţie al doilea mandat de Preşedinte al României.

Profund onorat de încrederea care mi-a fost acordată, primesc această înaltă responsabilitate cu multă recunoştinţă şi cu speranţă în ceea ce priveşte viitorul României.

Le mulţumesc concetăţenilor noştri care au înţeles că votul constituie esenţa democraţiei şi cel mai puternic instrument aflat la îndemână pentru a indica drumul pe care vrem ca ţara noastră să îl parcurgă.

Am rostit astăzi înaintea dumneavoastră, în faţa reprezentanţilor aleşi ai poporului un jurământ solemn. Îmi voi dedica toată puterea şi priceperea următorilor cinci ani pentru progresul naţiunii române, însufleţit de credinţa că destinul românilor rezidă în forţa uriaşă, creatoare a neamului nostru.

Înţelegând pe deplin responsabilităţile constituţionale, vă asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor, atât al celor care m-au votat şi susţinut, cât şi al celor care au avut altă opţiune.

Sunt convins că, dincolo de lucrurile care ne diferenţiază, avem foarte multe în comun, pentru că, de fapt, nu există două sau mai multe Românii. Există o singură Românie, care ne aparţine tuturor şi căreia îi aparţinem cu toţii.

În limitele competenţelor constituţionale, voi face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă şi puternică, visul unor întregi generaţii pentru care românii au ridicat baricade în decembrie ’89 şi proiectul pentru care au ieşit de nenumărate ori în stradă şi la vot, să devină realitate.

Cu 101 ani în urmă, părinţii naţiunii noastre - românii curajoşi care au visat, au trudit şi au murit pentru unire - au dat naştere celui mai frumos şi mai măreţ proiect românesc al încercatei noastre istorii. Drumul nu a fost deloc uşor în veacul care s-a scurs de la Marea Unire din 1918.

Am progresat împreună, depăşind nenumărate tragedii, perioade întunecate de represiune cruntă sub tiranie şi dictatură. Istoria ne învaţă multe lecţii, dar, poate că una dintre cele mai importante este aceea că, atunci când ne confruntăm cu dificultăţi care par insurmontabile, nu trebuie să ne pierdem nădejdea.

Nu trebuie să dăm vina pe alţii, nu trebuie să fugim de responsabilităţi. Nu, dimpotrivă, trebuie să ne unim forţele şi energiile, aşa cum au făcut-o înaintaşii noştri, pentru că doar împreună vom reuşi.

Nu a existat niciun obiectiv naţional de anvergură care să fi fost realizat fără sacrificii, fără solidaritate sau fără implicarea majorităţii românilor.

Se împlinesc trei decenii de la Revoluţia din Decembrie '89, care, prin jertfă de sânge, a redat României destinul său european şi democratic. Însă, dincolo de progresele evidente, bilanţul ultimilor 30 de ani nu este unul satisfăcător, nu se ridică nici la nivelul aşteptărilor societăţii şi este dezamăgitor în raport cu potenţialul real al ţării.

Trebuie să depăşim odată pentru totdeauna marasmul veşnicei perioade de tranziţie. Prea multe generaţii au fost de sacrificiu! Oamenii s-au săturat, pe bună dreptate, de atâtea schimbări fără finalitate, care nu au produs rezultatele scontate.

Nu ne mai putem permite să irosim preţioase şanse, valoroase oportunităţi şi inestimabil timp! Este, aşadar, momentul unei noi etape de dezvoltare a României.

Doamnelor şi domnilor,

Obiectivul meu fundamental este acela de a construi o ţară prosperă, sigură, un stat funcţional, cu instituţii democratice consolidate, în care legea este egală pentru toţi, o voce puternică în Europa şi în lume, o ţară care-şi promovează valorile şi identitatea şi îşi protejează resursele, un stat în care Guvernul lucrează cu responsabilitate în beneficiul tuturor cetăţenilor, iar Parlamentul legiferează bine şi eficient, altfel spus "România normală", proiectul în care se regăsesc milioane de români şi faţă de care şi-au arătat, de o manieră atât de categorică, susţinerea.

Care sunt aşadar paşii de urmat, astfel încât să construim o ţară în care cetăţenii se simt în siguranţă, cu sisteme publice competitive şi performante care funcţionează ireproşabil?

Ce trebuie să facem, în definitiv, pentru ca toate aceste lucruri să devină repere ale normalităţii, aşa cum este firesc?

Principiul de la care va trebui să plecăm în acest amplu demers de transformare a României este acela că statul, prin instituţiile sale, se află în slujba cetăţeanului pe care îl serveşte şi îl respectă. Este imperativă refacerea încrederii oamenilor în autorităţile publice, a căror credibilitate a fost puternic zdruncinată. Dar acest lucru nu se poate realiza fără o evaluare serioasă şi fără reaşezarea pe fundamente corecte a administraţiei publice.

Toate instituţiile statului vor trebui să treacă printr-un riguros proces de modernizare pentru a răspunde cu adevărat nevoilor societăţii şi interesului general.

Sunt şi voi rămâne un susţinător ferm al creării unei culturi a integrităţii funcţiei publice, la baza căreia se află un set de valori etice şi principii imuabile.

O justiţie independentă este o condiţie indispensabilă a unei democraţii veritabile, o garanţie a respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale. Şi în acest mandat voi continua să acţionez cu aceeaşi hotărâre pentru ca cetăţenii să-şi consolideze încrederea în stat.

Voi continua să sprijin fără rezerve lupta anticorupţie şi voi folosi toate prerogativele constituţionale pentru ca independenţa justiţiei şi domnia legii să nu fie alterate.

Totodată, legislaţia va trebui să fie sistematizată şi simplificată, printr-un proces de maximă responsabilitate, pentru a elimina riscul ca România să devină un stat blocat într-un hăţiş birocratic şi legislativ imposibil de desluşit.

Îmi doresc ceea ce aşteaptă, în definitiv, şi cetăţenii, mediul de afaceri şi chiar decidenţii politici: o legislaţie coerentă şi adecvată realităţii, uşor de înţeles şi aplicat, eliberată de orice formă nocivă de populism.

Doamnelor şi domnilor,

"România Educată" este un proiect-pilon al construcţiei României normale, pe care sunt hotărât să îl văd pus în practică.

Nimic nu produce o schimbare mai benefică în fibra profundă a unei naţiuni decât formarea tinerilor pentru a deveni cetăţeni implicaţi şi activi, care, prin propriile lor realizări şi succese, clădesc o ţară mai bună pentru noi toţi. Dacă dorim să anticipăm viitorul ţării, un indiciu îl putem găsi în modul în care se realizează educaţia tinerilor.

Funcţionarea eficientă a marilor sisteme publice este, de asemenea, esenţială. Venituri suficiente şi sigure pentru pensionarii noştri, spitale şi şcoli curate şi bine dotate, cu medici şi dascăli corect răsplătiţi pentru munca lor, pe criterii de performanţă, infrastructură modernă, toate acestea nu mai trebuie să reprezinte excepţia, ci starea de normalitate în România.

Pentru a asigura creşterea economică necesară susţinerii acestor sisteme publice, încurajarea mediului de afaceri şi sprijinirea lui prin politici guvernamentale sănătoase sunt vitale.

România are un potenţial uriaş în industria auto, în energie şi în infrastructura energetică, în sectorul de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor, în agricultură, domenii a căror dezvoltare o voi încuraja şi mai mult în acest nou mandat de preşedinte.

România normală este ţara care-şi protejează cetăţenii. Voi asigura şi pe mai departe îndeplinirea acestui obiectiv, continuând angajamentele de succes ale politicii noastre externe şi de securitate, bazate pe cei trei piloni: consolidarea rolului României în Uniunea Europeană şi în NATO, precum şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Sunt convins că în următorii cinci ani ţara noastră îşi va creşte influenţa şi profilul internaţional, iar implicarea la nivelul Uniunii Europene în luarea unor decizii în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni va fi mult mai consistentă.

Toate aceste linii majore de acţiune creionează proiectul "României normale".

Ştiu ce avem de făcut şi voi aduce alături de mine forţele politice autentic democratice pentru ca această viziune să devină realitatea de zi cu zi a fiecărui român.

Există astăzi premisele pentru ca şi Preşedintele, şi Parlamentul, şi Guvernul să lucreze temeinic în direcţia atingerii aceloraşi obiective de ţară. Este o şansă extraordinară pentru dezvoltarea reală a României, suntem datori să nu o irosim! Să răspundem, aşadar, cu loialitate aşteptărilor a milioane de români!

Doamnelor şi domnilor,

Dragi români,

Nu vom înceta niciodată să ne amintim că suntem moştenitorii şi, pe vecie, păstrătorii a două momente cardinale. La capetele secolului trecut stau, ca două greutăţi ale talerului, cele două momente astrale ale istoriei naţiunii noastre: Marea Unire de la 1918 şi Revoluţia Română din 1989.

Noi suntem cei care am primit, ca un arc peste timp, cea mai de preţ moştenire plătită cu sângele semenilor noştri: idealul unei Românii libere şi democratice, al unei Românii puternice şi drepte, al unei Românii europene care îşi câştigă respectul întregii lumi.

Ce responsabilitate uriaşă să nu deviem de pe acest drum! Dar şi ce forţă creativă a românilor încă nepusă suficient în valoare, câte energii individuale care se cer descătuşate şi care, odată aduse laolaltă prin politici corecte, vor schimba pur şi simplu faţa ţării noastre. Nu mai este nicio zi de pierdut!

În baza milioanelor de voturi acordate de cetăţeni, îmi asum să conduc această muncă de reconstrucţie, să aduc alături toţi factorii responsabili, astfel încât întregul potenţial al naţiunii noastre să-şi găsească împlinirea.

Dragi români de pretutindeni,

Şi nouă ne este dor de voi şi vă aşteptăm cu drag acasă! Indiferent că trăim în interiorul graniţelor sau în afara lor, în inimile noastre visăm cu toţii la aceeaşi Românie: o ţară prosperă şi sigură, o casă primitoare pentru toţi cetăţenii săi. Devotamentul şi implicarea voastră sunt de nepreţuit şi contăm şi în viitor pe contribuţia voastră valoroasă.

Doamnelor şi domnilor,

La 30 de ani de la Revoluţia din 1989, trebuie să avem maturitatea să înţelegem că suntem obligaţi să ne rupem definitiv de tarele trecutului şi să începem un nou capitol. Destinul nostru va fi pe atât de impunător, pe cât de măreţ este idealul în care credem.

Să credem, aşadar, cu toată tăria, că transformarea ţării noastre poate fi extraordinară, iar, peste ani, 2019 să rămână în istorie ca reperul definitoriu al începerii construcţiei României normale!

Când ne va fi greu, să ne găsim sprijin unii în ceilalţi, fiindcă noi, românii, oriunde ne-am afla, suntem o mare familie, uniţi pentru totdeauna de dragostea de ţară care ne dă forţa să depăşim orice obstacol.

Să credem în noi şi în puterea noastră de a lăsa moştenire o Românie a visurilor şi aşteptărilor în sfârşit împlinite!

Acesta să fie legământul pe care cu toţii îl facem astăzi, 21 decembrie, zi simbol a renaşterii naţionale!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte,

Felicitări şi succes în realizarea obiectivelor pe care vi le-aţi propus în acest nou mandat!

Doamnelor şi domnilor,

Mulţumindu-vă pentru participare, vă rog să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa comună solemnă a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

 
   

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.35.