Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17,32.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de doamna senator Silvia-Monica Dinică, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Teodor-Viorel Meleşcanu, preşedintele Senatului.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deschid ultima şedinţă de plen comun.

Vă rog să nu răsuflaţi uşuraţi, că nu ştim cât durează.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă ultima şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul de 465 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 240.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu, o supun votului dumneavoastră deschis.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Nicio abţinere.

În unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi avem angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2020.

Reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost depus la Parlament la data de 18 decembrie 2019. Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în şedinţa din 18 decembrie 2019, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituţie, au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor, începând cu ziua de miercuri, 18 decembrie 2019, până în ziua de luni, 23 decembrie 2019, ora 10,00, precum şi transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Guvernul să hotărască asupra amendamentelor şi să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia îşi asumă răspunderea, în forma finală.

Cu aceste precizări, invit la tribună pe domnul prim-ministru, Ludovic Orban, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban (prim-ministrul Guvernului României):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Ieri am sărbătorit 30 de ani de la victoria Revoluţiei, o victorie care, prin sacrificiul celor care au avut curajul să iasă la luptă împotriva regimului dictatorial, ne permite, de 30 de ani, să ne îndreptăm spre democraţie, spre o autentică societate bazată pe respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi pe o economie de piaţă, o economie care să permită, în condiţiile unei competiţii oneste, fiecărui cetăţean, să acţioneze astfel încât să poată să trăiască mai bine, prin proprie iniţiativă, pe baza pregătirii profesionale, prin propriul merit.

Mâine este Ajunul Crăciunului, suntem între două momente. Și noi, astăzi, vă propunem să facem un cadou românilor, de Crăciun şi de Anul Nou, şi anume bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu am înţeles de ce alte guverne, fără să aibă nicio constrângere de timp, aşa cum am avut noi, nu au prezentat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat în termenul prevăzut de lege şi nu au permis adoptarea acestor acte normative fundamentale, care constituie temeiul pe baza căruia se fac toate planurile de viaţă ale fiecărui român, se fac toate planurile de afaceri ale fiecărei firme din ţara asta, de asemenea, fiecare autoritate locală poate să-şi construiască bugetul. Nu am înţeles niciodată de ce nu s-a respectat acest termen.

Obiectivul nostru, încă de la preluarea guvernării, a fost acela de a reuşi până la data de 31 decembrie să adoptăm Proiectul de buget şi Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vă mărturisesc că folosim în premieră o modalitate de adoptare a Legii bugetului de stat care nu a mai fost folosită până acum, şi anume procedura angajării răspunderii Guvernului. Este o procedură care este reglementată prin Constituţie şi care, spre deosebire de ordonanţa de urgenţă, ca instrument de legiferare, are foarte multe aspecte care o fac cu adevărat să fie democratică.

Sigur că poate am surprins pe mulţi prin utilizarea acestei proceduri de angajare a răspunderii Guvernului pe Legea bugetului de stat şi pe Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin angajarea răspunderii, orice parlamentar şi orice grup parlamentar a avut dreptul să formuleze amendamente. Și am aprobat foarte multe amendamente, formulate de parlamentari individuali şi de grupurile parlamentare.

De asemenea, dacă există formaţiuni politice care consideră că Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu trebuie să intre în vigoare au la dispoziţie instrumentul democratic al moţiunii de cenzură.

Nu în ultimul rând, există posibilitatea exercitării controlului constituţional asupra Legii bugetului de stat, asupra Legii bugetului asigurărilor sociale de stat şi a Legii de corectare a Ordonanţei nr. 114.

De ce am ales această procedură? Pentru că altfel nu am fi putut adopta bugetul. La modul în care este finalul de an, cu zilele libere care sunt acordate, cu Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, practic mai sunt zile lucrătoare... cred că două zile lucrătoare în care Parlamentul funcţionează, şi, dacă am fi venit în Parlament, e puţin probabil să fi reuşit adoptarea Proiectului bugetului de stat până la finele anului. Și, de asemenea, nu se ştie în ce formă ar fi ieşit. Pentru că acum trebuie să vă spun că nu este orice fel de buget. Venim după o perioadă în care au crescut cheltuielile bugetului de stat, în care s-a ajuns la un deficit bugetar care depăşeşte 4,4% din produsul intern brut, şi România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice care au fost provocate până acum - echilibrul bugetar, echilibrul balanţei comerciale, inflaţia şi toţi ceilalţi indicatori economici care au fost dezechilibraţi din cauza unor politici economice, bugetare şi fiscale fără cap şi fără coadă, care au declanşat cheltuieli fără niciun fel de acoperire în veniturile bugetare şi care, chiar şi atunci când au crescut nominal veniturile, de fapt le-au erodat puterea de cumpărare, prin intermediul inflaţiei şi prin intermediul altor fenomene economice negative.

În Proiectul de buget, trebuie să vă spun din capul locului că am încercat, aşa cum am încercat şi prin Ordonanţa de urgenţă de rectificare bugetară pe care a trebuit să o adoptăm în nicio lună de zile de la preluarea guvernării, am încercat să restabilim adevărul în ceea ce priveşte bugetul.

Vă readuc aminte că la rectificarea bugetară a trebuit să scoatem din veniturile bugetului de stat 18 miliarde, care erau puse din burtă, atât în ceea ce priveşte veniturile din absorbţia fondurilor europene, de aproximativ 8 miliarde, cât şi în ceea ce priveşte veniturile interne. 18 miliarde în minus - asta a însemnat rectificarea bugetară în care a trebuit să restabilim adevărul.

În privinţa cheltuielilor, v-am spus foarte clar, nu accept politica ascunderii unor cheltuieli, aşa cum a fost ascuns gunoiul sub preş. Statul, Guvernul trebuie să respecte legea, trebuie să respecte contractele, trebuie să respecte hotărârile judecătoreşti. Asta este o regulă fundamentală pentru sănătatea societăţii româneşti. Cum să ceri de la cetăţeni şi de la firme să respecte legea, contractele, dacă Guvernul, ministerele şi autorităţile publice nu respectă contractul şi legea?

Au fost amânate rambursările de TVA, au fost amânate cu peste un an de zile decontările cheltuielilor realizate de firme pentru concedii medicale, pentru concedii maternale şi pentru alte categorii de cheltuieli, au fost întârziate plăţi în cadrul contractelor. Toate, numai pentru a masca deficitul bugetar, în speranţa că mai pot fi rostogolite, prin trecerea cheltuielilor de pe un an pe altul, care n-au fost efectuate.

Minciuna asta nu poate să continue. Noi am asigurat, prin Ordonanţa de rectificare a bugetului de stat, revenirea la legalitate şi efectuarea plăţilor, atât cât ne-au permis resursele bugetare, pentru toate drepturile legale, pentru toate contractele aflate în vigoare pe care s-au emis situaţii de lucrări şi facturi în conformitate cu legea, şi, de asemenea, am asigurat şi plata unor sume care reprezentau drepturi câştigate de cetăţeni români sau cetăţeni străini, în instanţă, cum este aplicarea Legii nr. 85, şi anume plata pentru cadrele didactice a procentului de 25%, în cadrul alocării sumelor pe o perioadă eşalonată pe 5 ani de zile, sume datorate pentru veniturile neîncasate în perioada 2008-2011.

Construim bugetul de stat pe nişte date pe care noi le considerăm reale. Nu anticipăm o creştere economică aşa cum a fost anticipată în construcţia bugetului pe anul trecut. Aduceţi-vă aminte că în declaraţiile publice şi de la tribuna Parlamentului am atras atenţia asupra faptului că nu va exista o creştere economică de 5,5%. Și iată că am avut dreptate. Adevărul a ieşit la suprafaţă. O să închidem anul cu o creştere economică de un pic peste 4%.

În bugetul pe 2020 ne bazăm pe o creştere economică de 4,1%. Este o creştere care este apropiată de estimările Comisiei Europene, de estimările FMI şi de alte estimări, pentru că obiectivul nostru este să ne bizuim pe o creştere economică reală, adevărată. Pentru că altfel riscăm să anticipăm nişte venituri care nu vor veni la bugetul de stat şi ne vom trezi în aceeaşi situaţie, de a nu putea face faţă unor cheltuieli pentru care nu există resursă financiară.

În ceea ce priveşte rata inflaţiei, sigur că mi-aş dori să existe o rată a inflaţiei mai mică. Cu toate acestea, am trecut o rată a inflaţiei de 3,1%, rata anuală a inflaţiei.

Cursul mediu de schimb pe care îl anticipează Comisia de Prognoză este de 4,75 lei pentru 1 euro.

Gândiţi-vă că a trebuit să construim acest buget în condiţiile în care trebuie să facem faţă unor creşteri de cheltuieli pe anul 2020 care sunt provocate de legi aflate în vigoare.

Legea pensiilor - un plus de 16 miliarde pentru asigurarea resurselor financiare pentru a susţine aplicarea Legii pensiilor, şi anume creşterea pensiilor de la 1 septembrie.

Aplicăm Legea salarizării. Sigur că a fost un mod original de a legifera în domeniul salarizării în sectorul public. Eu nu prea am mai văzut prin legislaţiile din alte ţări aşa ceva, să prevăd o creştere a salariilor în sectorul public până în 2022. Prevederea din Legea salarizării conform căreia diferenţa dintre salariul pe 2022 şi salariul pe 2018 stă la baza creşterii anuale a salariului, asigurându-se creşterea cu o pătrime a salariului în sectorul public, din această diferenţă între salariul din 2022 şi salariul din 2018, este asigurată din resursele financiare.

Sigur că ne propunem o reducere a cheltuielilor de personal în cadrul produsului intern brut, în cadrul bugetului. Pentru că realitatea este că la structura bugetului dacă nu creştem alocările pentru investiţii pentru proiecte importante de infrastructură - atât infrastructură de transport, infrastructură şcolară, infrastructură medicală, infrastructuri critice, care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea economică a României - nu vom reuşi să construim o creştere economică solidă. Nu vom putea sta pe picioare stabile, ci, în continuare, mergem aşa, pe nisip, încercând să dregem busuiocul, fără să punem nişte baze reale.

În condiţiile constrângerilor bugetare, gândiţi-vă că am crescut suma alocată pentru investiţii de la 44,7 la peste 50 de miliarde, investiţiile reprezentând 4,6%, cred, din produsul intern brut. Este un efort extrem de mare, care efort trebuie să continue şi în anii care vor veni.

Am făcut o estimare a marilor lucrări de infrastructură. Numai în domeniul transporturilor, pentru a realiza marile proiecte pe infrastructură rutieră, pe infrastructură feroviară, pe infrastructură fluvială sunt necesare, în următorii 10 ani de zile, aproape 40 de miliarde de euro, pentru a putea finaliza aceste mari proiecte de infrastructură, numai în domeniul transporturilor. Și gândiţi-vă că asta se va întâmpla în condiţiile în care, pe exerciţiul 2021-2027, alocările pentru infrastructura de transport de care am beneficiat în anii anteriori, în 2007-2013 şi în 2014-2020, se vor reduce semnificativ, adică vom avea o alocare de aproximativ 4,6 miliarde de euro, din care, atenţie, o mare parte a banilor se va duce pe fazări, adică pe continuarea decontării lucrărilor care sunt pornite în exerciţiul financiar multianual prealabil. Adică posibilitatea de a finanţa obiective noi de investiţii de infrastructură pe exerciţiul financiar 2021-2027 se reduce dramatic. Și asta trebuie să ne determine să pregătim împreună un plan, astfel încât în următorii 10 ani să putem suplini această reducere a finanţării, fie prin alocări de la bugetul de stat, fie prin atragerea de bani privaţi în finanţarea acestor proiecte vitale pentru dezvoltarea economică a României. Pentru că fără infrastructură de transport nu vom avea nici dezvoltare economică, nu putem să dezvoltăm nici turismul, nu putem să ne fructificăm marile atuuri pe care le avem ca ţară şi nu vom putea cu adevărat să construim creşterea economică pe piloni stabili, care să permită şi creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, în baza creşterii economice.

Vreau să spun câteva lucruri, pentru că am văzut foarte multe informaţii care n-au legătură cu Legea bugetului.

Am văzut campanii că scad cheltuielile pentru sănătate. Este fals, o minciună gogonată. Cei care duc astfel de campanii trebuie doar să se uite la buget. Alocările pentru sănătate se fac atât la bugetul Ministerului Sănătăţii, cât şi la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Nu putem merge pe fake news-uri la nesfârşit.

Faţă de bugetul aprobat de Parlament, anul trecut, în martie, creştem semnificativ alocările pentru sănătate. Le creştem chiar şi faţă de execuţia bugetară în care noi am crescut, prin Ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului, foarte mult sumele alocate sănătăţii, tocmai pentru că nu existau resursele financiare pentru finanţarea programelor de sănătate, pentru asigurarea resurselor financiare, pentru decontarea sumelor din cadrul contractelor de finanţare ale Casei şi pentru plata restantă a concediilor medicale şi a concediilor maternale.

De asemenea, sumele cresc şi pentru educaţie, în raport cu bugetul pe anul trecut. Cresc în bugetul Ministerului Educaţiei.

Pe lângă asta, în schimb, orice om care cunoaşte structura bugetară ştie să se uite, că banii pentru educaţie se găsesc şi în alte locuri decât în bugetul Ministerului Educaţiei. Pentru că şi autorităţile locale finanţează instituţiile de învăţământ. Și acolo trebuie să ne uităm care sunt alocările. Și, de asemenea, există finanţări din fonduri europene, care sunt extrem de generoase pentru domeniul educaţiei.

Vă dau numai un singur exemplu. Pe supracontractarea pe care o prevedem noi dorim creşterea semnificativă, până la sute de milioane de euro, a finanţării proiectelor de investiţii în unităţi de învăţământ, sigur, cu un accent pus pe învăţământul tehnic, tehnologic şi pe şcolile profesionale, pe care putem să redirecţionăm sume importante din fondurile europene.

Ca atare, alocările pentru educaţie cresc, clar, fără nicio putinţă de tăgadă. Și oricine spune că dăm mai puţini bani la educaţie de fapt spune o mare minciună.

Voi continua prin a spune că ne onorăm angajamentul de a aloca 2% din produsul intern brut către apărare. Este un angajament pe care ni l-am asumat la nivelul NATO, pe care trebuie să-l onorăm. Pentru că noi trebuie să arătăm că suntem nu numai beneficiari, ci şi furnizori de securitate, alături de partenerii noştri.

De asemenea, multă lume ar putea să spună că nu ne comportăm ca un guvern liberal, pentru că alocăm mai mulţi bani către cheltuielile sociale.

Da, alocăm mai mulţi bani către cheltuielile sociale pentru că, evident, transferurile care se fac de la bugetul de stat către diferitele sisteme cresc. Creşte transferul pe care îl facem de la bugetul de stat pentru finanţarea deficitului bugetului de pensii, ca urmare a creşterii de pensii care este prevăzută de la 1 septembrie 2020.

În ceea ce priveşte autorităţile locale, am gândit o modificare a modului de împărţire a impozitului pe venit, în care gândirea noastră a fost să lăsăm un procent mai mare direct la dispoziţia bugetelor localităţilor. Am crescut de la 60% la 63% sumele către localităţi, direct în bugetul local, ca o formă de creştere a autonomiei.

Mai mult decât atât, am preluat 50% din cheltuielile sociale care fuseseră efectuate în bugetul pe anul 2019, de la bugetele locale, la bugetul de stat.

Gândiţi-vă că şi aici am făcut un efort bugetar, pentru a degreva cât de cât bugetele locale de cheltuielile care le-au fost impuse în anul 2019 şi de amputările de buget care le-au fost provocate în anul 2018, ca urmare a Ordonanţei nr. 79 privind aşa-zisa revoluţie fiscală.

Practic - sigur că în orice formulă de împărţire a resurselor financiare, unii sunt mulţumiţi, alţii sunt nemulţumiţi.

Pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, a aloca un procent mai mare direct la bugetele locale reprezintă o formă de a creşte autonomia locală, permiţându-le să aibă direct venituri din impozitul pe venit la bugetele locale.

În ceea ce priveşte amendamentele, am aprobat multe amendamente care au fost depuse de colegi parlamentari, care au fost depuse de grupuri parlamentare, şi care vizează îmbunătăţirea bugetului în diferite domenii de activitate.

De exemplu, am preluat un amendament privitor la creşterea sumei transferate de la bugetul de stat pentru întreţinerea drumurilor naţionale. Într-adevăr, alocasem o sumă mică pentru întreţinerea drumurilor naţionale şi am preluat amendamentul formulat, care urcă la 361 de milioane suma care este transferată din bugetul de stat către Companie, pentru asigurarea cheltuielilor de întreţinere a drumurilor naţionale.

Am preluat foarte multe amendamente depuse de ALDE, de PMP, de USR, privind obiective de investiţii importante. De exemplu, Autostrada Comarnic-Braşov, Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, finanţarea acestor tronsoane de autostradă, care au fost amendamente şi ale PMP şi ale ALDE.

În ceea ce priveşte proiectele de infrastructură din Moldova, am primit o serie de amendamente din partea, în special, ALDE, prin care am încercat să demarăm proiecte, să le finanţăm sau să asigurăm resursele pentru finalizarea proiectelor.

Vă dau un singur exemplu. Se construieşte podul peste Dunăre, de la Brăila-Tulcea. Păi, podul acela degeaba îl construieşti dacă nu asiguri conexiunea cu Coridorul IV paneuropean, printr-un drum expres până la Constanţa, şi conexiunea cu Coridorul IX paneuropean, fie prin Focşani, printr-un drum expres, fie prin Buzău.

Întotdeauna când gândeşti proiecte de infrastructură trebuie să le gândeşti pe o lungă perioadă de timp şi în cadrul...

De altfel, noi şi avem un MasterPlan, pe care l-am prezentat Comisiei Europene, şi care ne serveşte ca bază pentru prioritizarea investiţiilor în domeniul infrastructurii.

Păcat că cei care au prezentat MasterPlanul au uitat de el din momentul în care a fost aprobat de Comisia Europeană, şi proiectele care erau trecute în MasterPlan au fost lăsate pe hârtie şi nu au fost împinse înainte!

Avem amendamente pentru obiective importante din domeniul mediului, care au fost prezentate de partenerii de la USR, pentru practic operaţionalizarea SUMAL, adică a sistemului de monitorizare a masei lemnoase.

Avem, de asemenea, alocări pentru sistemele mobile de măsurare a calităţii aerului şi pentru alte obiective importante din domeniul mediului.

Sigur că mi-ar fi foarte greu să trec în revistă toate amendamentele care au fost formulate.

Există, fără discuţie, posibilitatea ca anumite amendamente care ar fi putut provoca efecte benefice să nu le fi putut accepta, indiferent de unde au provenit ele.

Pe de altă parte, vă mai spun încă o dată, credeţi-mă, este vital pentru România să dea un semnal ferm că porneşte lupta cu dezechilibrele economice, că readuce bugetul de stat şi, în general, indicatorii macroeconomici spre echilibru. Atât pentru Comisia Europeană, cât şi pentru finanţatorii internaţionali, cât şi pentru companiile care vor să investească în România, cât şi pentru companiile care sunt prezente şi vor să-şi dezvolte planuri de dezvoltare este esenţial acest semnal pe care trebuie să-l dăm. Să ne îndreptăm, într-o perioadă de 2, maximum 3 ani de zile, la revenirea în parametrii stabiliţi de Tratatul Uniunii Europene - un deficit sub 3% şi mai ales să avem grijă la deficitul structural.

Realitatea este că nu poţi la nesfârşit să generezi cheltuieli fără să ai venituri. Nu se poate!

Oricine vine şi spune că vrea să dea ceva trebuie să spună de unde există resursele financiare pentru a da acel lucru. Pentru că altfel nu face altceva - niciun guvern nu vine cu bani de acasă. Banii sunt strânşi din taxe şi impozite. Iar atunci când banii din taxe şi impozite nu ajung trebuie să ne împrumutăm. Orice împrumut costă. Dacă ne permitem să cheltuim mai mult un an, doi, există riscul ca, 10 ani de zile, noi şi copiii noştri să trebuiască ca o parte din resursele pe care le adunăm la bugetul de stat să fie date pentru a plăti datoriile, care au fost făcute pentru nimic.

Și atunci când există un deficit bugetar, deficitul bugetar, resursele financiare trebuie folosite pentru investiţie. Ca într-o casă. Când foloseşti bani şi te împrumuţi, îţi iei o casă, îţi cumperi un frigider, îţi cumperi o maşină, ceva care poate să te ajute, un obiect de folosinţă îndelungată sau investeşti în ceva care îţi poate produce venituri ulterioare.

Dacă nu schimbăm filosofia bugetară, dacă nu prioritizăm în structura bugetului alocarea resurselor în primul rând către proiectele de investiţii, către educaţie şi mai ales către creşterea calităţii în educaţie - că nu întotdeauna creşterile de salarii duc la creşterea calităţii serviciului de educaţie -, creşterea calităţii în serviciul de sănătate, dacă nu prioritizăm şi nu alocăm resursele pe care le avem la dispoziţie din taxele şi impozitele plătite de concetăţenii noştri riscăm să ajungem la un moment dat - nu suntem departe de momentul acela - în care n-o să ne ajungă bugetul să plătim salarii, pensii, subvenţii la fondul de pensii şi cheltuieli materiale şi servicii.

Închei prin a vă cere să aveţi încredere în acest buget. El a fost construit cu extrem de mare atenţie, încercând să asigurăm toate cheltuielile necesare, să asigurăm resursele financiare pentru a pune în aplicare legile, pentru a asigura resursele financiare în condiţii rezonabile pentru marile proiecte de investiţii şi pentru a creşte gradual calitatea serviciilor publice care sunt furnizate de instituţiile publice din România, mai ales în domeniul educaţiei, sănătăţii, dar şi în domeniul ordinii publice, siguranţei cetăţeanului şi în domeniul asigurării unei bune funcţionări a justiţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnul lider, pe procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură.

Aş dori să vă citez din Decizia CCR nr. 1657/2010, care spune foarte clar: "Guvernul are numai atribuţia de a elabora şi de a prezenta Parlamentului Proiectul Legii bugetului de stat, iar acesta, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, îl dezbate şi îl aprobă prin vot".

Tot pe procedură.

Domnule Cîţu, cum puteţi fi dumneavoastră arhitectul acestui buget? Cât tupeu puteţi avea să vorbiţi tocmai dumneavoastră de buget? (Vociferări.) Cu ce credibilitate? (Vociferări.) Parlamentul v-a spus deja de două ori... (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă vreţi, eu pot întrerupe şi şedinţa. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă doriţi, pot întrerupe şedinţa, n-am nicio problemă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Până se liniştesc colegii de la PNL, poate îi reglează cineva domnului Cîţu luminile, să-şi facă un selfie reuşit, că altfel nu reuşim.

Dacă dumneavoastră credeţi că Guvernul vine în Parlamentul României, încălcând astfel Constituţia, şi când un parlamentar în Parlament doreşte să ia cuvântul, după ce am făcut vreo 3-4 pauze de consultări, pentru a avea timp, dumneavoastră şi Guvernul, să listaţi bugetul de stat, mi se pare că n-are nimic în legătură cu democraţia acest lucru.

Aşa că, vă rog, aveţi răbdare două minute, până îmi închei şi eu procedura. (Vociferări.)

Guvernul v-a spus de două ori că nu sunteţi un ministru bun, domnule Cîţu. La fel, şi agenţiile de rating vă spun datele din economie, în fiecare zi. Dezastru peste tot.

Voci din sală:

Procedura?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă comportaţi ca şi cum aţi fi stăpân pe banii românilor. Nici măcar Guvernul Boc, pe care îl copiaţi la virgulă, nu a reuşit un asemenea abuz asupra democraţiei! Pur şi simplu călcaţi în picioare Constituţia României!

V-am lăsat o ţară cu perspectivă stabilă şi în 60 de zile aţi adus-o pe negativ. (Vociferări.)

În fiecare zi auzim acelaşi lucru - Guvernul PNL taie, îngheaţă, desfiinţează sau se împrumută. (Vociferări.) Nimic despre PNL care construieşte ceva, orice. Pe plus e doar clientela de partid, sponsorii PNL, care primesc sute de milioane de euro de la stat, şi toate rubedeniile plantate în funcţii publice pe bani grei. (Vociferări.)

V-aţi împrumutat deja 13 miliarde. Acum vreţi să luaţi bani şi de la oameni, să le creşteţi facturile la gaze şi curent, preţurile şi ratele.

Cât de cinici puteţi fi să îngheţaţi pensia minimă? Un milion, un milion dintre cei mai amărâţi români, dintre cei care au muncit fără a le fi luată munca în considerare, un milion, nu vor primi anul viitor o pensie mai mare. (Vociferări.) Pentru că aşa vrea PNL. Atât îi preţuieşte pe aceşti oameni. (Vociferări.)

Știu că îi urâţi pe bugetari, aţi spus-o deschis de nenumărate ori. Dar de ce vă răzbunaţi pe ei, tăindu-le veniturile? De ce vreţi să eliminaţi sporul de 15%? De ce luaţi cu două mâini din banii pentru spitale? E ordin să nu mai trataţi românii în România, anul viitor? (Vociferări.) De ce luaţi cu 10 mâini de la dezvoltare, de la educaţie, de la agricultură? Vă bateţi joc de copiii acestei ţări şi îndrăzniţi să spuneţi că veţi contesta la Curtea Constituţională dublarea alocaţiilor! Învrăjbiţi oamenii exact ca Boc şi ne ameninţaţi că va trebui să alegem între pensii şi alocaţii!

Este obligaţia dumneavoastră, ca prim-ministru, domnule Orban, să aveţi grijă de copiii acestei ţări, nu să le spuneţi bunicilor că le iau de la gură nepoţilor!

Nu, domnule Orban, vă spun eu de unde să luaţi bani. Eliminaţi clientela de partid! Faceţi o colectare mai bună şi supraimpozitaţi odată pensiile speciale! (Vociferări.) Nu mai măriţi bugetele instituţiilor de forţă! Acolo aţi avea suficienţi bani. Dar nu aveţi curaj, nu-i aşa? (Vociferări.)

În încheiere... În încheiere, înainte de a mai lua o pauză, ca să vină bugetul acela, mai stăm puţin, nu-i problemă, domnule Orban, fac un apel la dumneavoastră.

Luaţi manşa Guvernului din Dealul Cotroceniului şi asumaţi-vă funcţia de prim-ministru! Altfel, guvernarea se mută definitiv acolo, iar dumneavoastră, domnule Orban, veţi rămâne să puneţi în brad globuri şi să cântaţi colinde în Palatul Victoria!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Tot pe procedură, da?

Vă rog, domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg că se face apel să fie uşor. N-are ce să fie greu, pentru că, vorba unui clasic în viaţă, colegul nostru, Florin Iordache, aflat aici, ca un premiant, în prima bancă, când auzea genul acesta de discursuri, spunea clar şi răspicat: "Pentru declaraţii politice, dimineaţa, la ora 8.00".

E puţin mai târziu, dar declaraţia colegului meu, lider de Grup PSD, se încadrează foarte bine în ceea ce putea să spună dimineaţa, la ora 8,00, dacă ar fi venit la declaraţii politice.

Acum, dacă punem sub semnul întrebării democraţia, iar democraţia înseamnă vot, iar votul a arătat în 26 mai că românii vor PNL, nu PSD, ulterior, votul a arătat, la referendum, 6,5 milioane, că românii dau dreptate preşedintelui Iohannis, nu dumneavoastră, iar despre ultimele alegeri, ce să mai vorbim, că biata doamnă Dăncilă a trebuit să-şi vadă de pregătirile de Crăciun! Și e mai bine aşa pentru România.

Acum, dacă e să vorbim de cifre, haideţi să ne amintim de ceea ce s-a spus şi ceea ce am găsit. Am găsit la Ministerul Dezvoltării facturi de miliarde bune neachitate. Am găsit facturi de miliarde bune neachitate pe concedii medicale. Am găsit facturi de miliarde bune pentru fiecare minister, pentru lucrări care au fost antamate şi neplătite.

Guvernul liberal şi-a asumat responsabilitatea într-un moment dificil, şi a venit şi a spus: "1. Respectăm legea şi venim cu bugetul. 2. Vom avea un buget până la sfârşitul anului". Aşa cum este normal.

Dacă nu ar fi venit prin angajare - spuneaţi dumneavoastră că e neconstituţional, domnule coleg, noi suntem Parlament, nu suntem Curtea Constituţională. Lucrul acesta ni-l va spune Curtea, nicidecum dumneavoastră. Este a treia sau a patra oară când pe dumneavoastră vă aud spunând: "Este neconstituţional să...", "este neconstituţional să...". Dar de unde ştiţi dumneavoastră?

Dumneavoastră puteţi face sesizare şi sigur că, în democraţie, aşteptăm răspunsul Curţii Constituţionale a României.

Închei prin a lansa un apel către toţi colegii.

Avem timp să ne războim politic un an de zile, însă sunt câteva lucruri cu care nu putem glumi, nu ne putem juca şi nu putem face politică pe seama lor. Iar astăzi discutăm despre buget. Bugetul este al României, nu este al Partidului Naţional Liberal, al Partidului Social Democrat, cu atât mai bine, al celor de la USR, PMP sau mai ştiu eu de unde. Este bugetul României.

Și facem un ultim apel către dumneavoastră - l-a făcut şi premierul! - la responsabilitate. În 31 decembrie, dacă suntem oameni responsabili, dacă toţi facem ceea ce trebuie pentru ţară, va trebui să avem un buget promulgat de către Preşedintele României.

Sărbători fericite!

Să aveţi linişte în suflet, stimaţi colegi! Să vă mai liniştiţi puţin!

E grea opoziţia, am simţit-o şi noi.

Și, de anul viitor, ne întâlnim aici, pe baricade.

Doamne ajută!

Sărbători fericite! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

(Domnul Ludovic Orban solicită să ia cuvântul.)

N-aveţi... n-aveţi drept la replică, nu sunteţi parlamentar, domnule prim-ministru, îmi pare rău.

Pe procedură, domnule Cîţu, puteţi interveni, procedural.

Domnule lider de grup, n-am nicio problemă, e o singură...

Vă rog frumos să-mi faceţi şi mie calendarul, ţinând cont când a venit Guvernul cu bugetul, şi spuneţi-mi cum se promulgă pe 31 decembrie. (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Aşa ne dorim.

Aşa ar fi mai bine.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, eu... lăsaţi doritul, eu vorbesc de Constituţie şi de legile ţării, în vigoare.

Dacă mai doreşte cineva pe procedură?

Tot de la Grupul PNL.

Deci să se pregătească cineva de la Grupul PSD.

Am înţeles.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Vreau să-l rog pe colegul lider de grup de la PSD, domnul Simonis, să citească decizia corectă a Curţii Constituţionale, şi nu pe cea pe care a citat-o aici. Decizia corectă referitoare la angajarea răspunderii, stimate coleg, este Decizia nr. 2/2011 a Curţii Constituţionale, care se referă la angajarea răspunderii de către Guvern, pe celebra Lege a învăţământului, angajare pe care dumneavoastră, Grupul PSD, aţi contestat-o la Curtea Constituţională. Și Curtea Constituţională a declarat inadmisibilă sesizarea dumneavoastră. Aceasta este realitatea.

Dar ce a scris Curtea Constituţională în acea decizie? A scris următorul lucru - şi este important să ţineţi cont de aspectul acesta - că "Procedura angajării răspunderii este o procedură care implică ambele puteri, atât Guvernul, cât şi Parlamentul". Asta a spus Curtea Constituţională. Iar în momentul în care Birourile permanente reunite acceptă angajarea răspunderii, procedura este încheiată. Asta spune Curtea Constituţională. Restul procedurilor, decurgând din faza acceptării angajării răspunderii, sunt proceduri tehnice. Aceasta este realitatea.

Ca atare, atâta timp cât Curtea Constituţională s-a pronunţat pe chestiunea aceasta, printr-o decizie din 2011, nu putem decât să luăm act de jurisprudenţa existentă, anume că obiecţia dumneavoastră din 2011 a fost declarată inadmisibilă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulţumesc.

Domnule lider?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu n-am spus ce va face Curtea, eu am invocat o decizie a Curţii Constituţionale - aceasta pe de o parte.

Pe de altă parte, aţi invocat aici mai multe tipuri de alegeri: europarlamentare, prezidenţiale... Nu v-am văzut făcând referire la cele parlamentare, acelea în care aţi pierdut ruşinos alegerile - e adevărat -, însă dacă tot suntem la 30 de ani de la Revoluţia Română, la 30 de ani de libertate, de democraţie, eu vă spun că e foarte bine că uneori pierdem şi alteori câştigăm alegeri. Acesta este câştigul acelor zile. Nu trebuie să râdem unii de alţii atunci când pierdem şi să ne erijăm în veşnici câştigători atunci când câştigăm. Aceasta faceţi dumneavoastră acum. Dar acest lucru îl veţi deconta la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Însă pentru că n-aţi vorbit de alegerile parlamentare - noi suntem în Parlamentul României - dumneavoastră consideraţi, vă simţiţi utili în aceste clipe în care Guvernul vine - pentru prima dată în 30 de ani de democraţie - cu angajarea răspunderii pe buget, vă simţiţi utili neputând iniţia niciun amendament? Sau dacă îl iniţiaţi, oricum trec pe lângă Guvern aşa cum au venit?! Vi se pare că acesta este rolul Parlamentului, atunci când vorbim de Legea fundamentală a ţării?

Nu, oameni buni, sunt convins că vă este şi dumneavoastră ruşine cum îmi e şi mie!

O zi bună!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la ...

(Domnul senator Cătălin-Daniel Fenechiu solicită să ia cuvântul.)

Unul singur, haideţi să începe să limităm!

Domnul Popescu...

Domnul Popescu are aici solicitare.

Domnule Popescu, doriţi dumneavoastră? Vă rog.

Vă rog, domnule Popescu.

Domnul Fenechiu. Vă rog.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-a vorbit aici de utilitate. Ne-a întrebat cineva dacă suntem utili.

Păi, faptul că suntem utili l-au stabilit românii, domnule Simonis. L-au stabilit pe 26 mai, l-au stabilit în noiembrie. Iar dacă vreţi să discutăm de alegerile parlamentare, putem discuta foarte clar. Deci dumneavoastră aţi câştigat alegerile parlamentare şi sunteţi în opoziţie. Aceasta înseamnă că minţind românii, românii v-au trimis acolo unde trebuia să fiţi. Deci din punctul acesta de vedere eu n-aş pune întrebări. Eu m-aş resemna, mi-aş cere scuze de la românii pe care i-aţi minţit în urmă cu trei ani şi ceva, spunându-le că va curge mierea din cer şi alte lucruri, şi m-aş abţine să fac afirmaţii despre utilitate.

Eu v-aş recomanda să ascultaţi. Pentru că tot ridicând mâna, s-ar putea să vă pierdeţi energia şi pierzându-vă energia s-ar putea să nu mai puteţi fi foarte combativ.

Oricum am constatat că de vreme ce în Grupul PNL sunt o sumedenie de oameni care pot să exprime poziţia grupului, la dumneavoastră sunteţi cam singurul.

Vă doresc mult succes să ne combateţi!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Staţi uşor!

Are domnul Iordache. Nu puteţi numai dumneavoastră, au şi dânşii dreptate!

De la PNL aţi fost, domnule senator, nu?!

Legislatura aceasta, de la PNL! Am înţeles.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am ieşit la microfon datorită faptului că mi-a fost invocat numele.

Colegii ştiu, în acest an dezbaterea bugetului a avut loc într-o singură zi. Eu am condus şedinţa care a vizat dezbaterea bugetului.

Domnule prim-ministru, (Vociferări.)

Vă rog să mă ascultaţi!

Domnule prim-ministru Orban,

Rugămintea noastră era, constituţională şi regulamentară, ca dezbaterea bugetului să aibă loc aici, în Parlament. Până la urmă forma finală, dacă e să urmărim Constituţia, art. 138 alin. (1) şi (2), cât şi deciziile Curţii - unde sunt mai mulţi jurişti sunt mai multe păreri -, era normal să avem o astfel de dezbatere.

Sunt foarte curios dacă Ministerul Justiţiei v-a dat un aviz favorabil pe această procedură?

Din punctul meu de vedere, nu este o procedură tocmai normală. Cred că normal era să ascultăm dezbaterile. Într-o procedură accelerată vă era foarte frică că nu e adoptat bugetul. Eu cred că printr-o dezbatere, şi colegii de la putere, cât şi din opoziţie, puteau să-şi exprime un punct de vedere.

Cred că acesta este subiectul. Nu contează că astăzi eşti la putere, mâine eşti în opoziţie. Parlamentarismul aceasta înseamnă, să ne ascultăm unii pe alţii şi, prin vot, rezultă forma finală.

Cred că românii aşteptau de la noi mai mult respect. Acesta este tot. Eu vă respect pe toţi şi vă doresc un an 2020 cu mai multe împliniri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulţumesc.

Facem o pauză de 10 minute.

Mulţumesc mult.

După pauză

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Ca urmare a prezentării în faţa Parlamentului a Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2020 pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, începând cu data de astăzi curge termenul de trei zile în care poate fi depusă moţiunea de cenzură, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituţia României.

Ordinea de zi fiind epuizată...

Dar mai am...

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 23 decembrie 2019, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori, a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

• 1. Legea pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Brătianu"; PL-x 584/2019; procedură de drept comun.
• 2. Legea pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990; PL-x 440/2017; procedură de drept comun.
• 3. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 654/2019; procedură de urgenţă.
• 4. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; PL-x 549/2019; procedură de drept comun.
• 5. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 585/2019; procedură de drept comun.
• 6. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 124/2019; procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 23 decembrie 2019.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şi ultima şedinţă comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă mulţumesc.

Ședinţa s-a încheiat la ora 19,16.