Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12,01.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator George-Edward Dircă, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Robert-Marius Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună online de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ordinea de zi şi programul de lucru, precum şi modalitatea de desfăşurare a acestei şedinţe comune au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, distribuite şi afişate pe site-urile celor două Camere.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Pe ordinea de zi a şedinţei comune de astăzi avem solicitarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, adresată Parlamentului, cu privire la prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020.

Programul de lucru va dura până la finalizare.

Doamnelor şi domnilor,

Avem o solicitare de la liderul Grupului parlamentar al PNL, pe procedură.

Vă rog să faceţi legătura.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveţi cuvântul, domnule lider.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe procedură este intervenţia mea.

În numele Grupului Partidului Naţional Liberal, solicităm adoptarea Decretului privind instituirea stării de urgenţă în forma transmisă de preşedintele Klaus Iohannis, să procedăm în mod similar ca la primul vot, pe primul decret. Pentru că, dacă vă reamintiţi, atunci aţi acceptat ideea că decretul nu poate fi modificat, iar acum aţi schimbat regulile constituţionale peste noapte.

Din punct de vedere regulamentar sunt încălcate cel puţin trei articole şi decizia Birourilor permanente reunite de sesizare a comisiilor pentru raport comun. Vorbim de încălcarea art. 22 alin. (1), art. 28 şi art. 29. Nu avem un singur raport comun, avem trei rapoarte comune, şi avem un raport de adoptare în forma decretului la Comisiile pentru apărare şi un fel de raport, cu modificări, la Comisiile juridice.

Prin urmare, domnule preşedinte, o să vă rog să supuneţi la vot eliminarea articolelor 2, 3, 4 şi 5 din proiectul de hotărâre care ne-a fost transmis, având în vedere că, aşa cum ştiţi, există un amendament respins la Comisiile juridice.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Categoric că, atunci când vom ajunge la vot, voi supune votului propunerea dumneavoastră.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc pentru intervenţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Intrăm în ordinea de zi.

Solicitarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, adresată Parlamentului, cu privire la prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020.

În cursul zilei de marţi, 14 aprilie 2020, a fost primită solicitarea Preşedintelui României, adresată Parlamentului, cu privire la prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, însoţită de Decretul nr. 240/2020.

Birourile permanente, reunite în şedinţă comună online, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât ca aceste documente să fie trimise comisiilor juridice, pentru apărare şi pentru sănătate ale celor două Camere, în vederea examinării şi întocmirii rapoartelor, iar pentru elaborarea avizelor comune au fost sesizate comisiile pentru politică economică, pentru afaceri europene, pentru muncă, pentru transporturi şi pentru învăţământ ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Termenul de depunere a rapoartelor comune a fost stabilit la data de 15 aprilie 2020.

Toate documentele comisiilor, inclusiv proiectul de hotărâre, au fost afişate pe site-urile celor două Camere.

Referitor la procedura de vot, vă reamintesc că exprimarea votului prin mijloace electronice la distanţă se face în intervalul de timp de minimum 5 minute, alocat votării, anunţat de preşedintele de şedinţă, textul "puteţi vota" fiind afişat pe ecranele dispozitivelor.

Deputatul sau senatorul are următoarele posibilităţi:

• apăsarea tastei "da", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat "prezent", cu opţiunea de vot "pentru";
• apăsarea tastei "nu", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat "prezent", cu opţiunea de vot "contra";
• apăsarea tastei "ab", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "abţinere";
• apăsarea tastei "nu votez", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat "prezent", în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune de vot.

În cazul în care nu apăsaţi nicio tastă, sunteţi considerat absent la votul respectiv.

Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot.

La închiderea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afişat textul "vot oprit".

După finalizarea şedinţei, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Începem dezbaterile.

Avem lista cu înscrierile la cuvânt din partea grupurilor parlamentare, maximum doi reprezentanţi din partea fiecărui grup - Camera Deputaţilor şi Senat -, în total 5 minute pentru fiecare grup reunit, conform înţelegerii liderilor.

Vă rog să-l apelaţi pe domnul Titus Corlăţean, reprezentantul Grupurilor PSD.

Se pregăteşte reprezentantul Grupurilor PNL, domnul deputat Ioan Cupşa.

Domnul Titus Corlăţean:

Alo!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Domnul Titus Corlăţean:

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua, domnule senator! Vă rugăm.

Domnul Titus Corlăţean:

Mă rugaţi ce?!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveţi intervenţia. Domnul Titus Corlăţean?

Domnul Titus Corlăţean:

Ştiu! Da, da, dar vă rog să-mi spuneţi când voi lua cuvântul. Nu acum!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, vă rugăm să aveţi intervenţie...

Domnul Titus Corlăţean:

Scuzaţi-mă, domnule preşedinte!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nicio problemă!

Domnul Titus Corlăţean:

E un decalaj...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da, nicio problemă!

Domnul Titus Corlăţean:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Azi Parlamentul este chemat să dezbată şi să adopte măsura prelungirii stării de urgenţă pentru încă 30 de zile, instituită prin decretul preşedintelui.

Parlamentul va încuviinţa - sunt convins - această măsură, pentru că este necesară şi realitatea o impune, însă nu orice fel de gestiune a stării de urgenţă de către autorităţile împuternicite de lege, începând cu Guvernul, ar putea fi acceptată de Parlament.

Şi, din acest punct de vedere, aş vrea să salut faptul că azi Parlamentul îşi confirmă rolul său de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, rolul său de garant al apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale cetăţeneşti, obligaţia de a-şi exercita competenţele sale în folosul celor pe care-i reprezintă şi respectiv o garanţie împotriva oricăror posibile excese sau abuzuri comise de autorităţile împuternicite să adopte măsuri excepţionale în această perioadă.

De aceea Parlamentul era obligat să introducă nişte clauze democratice de siguranţă în hotărârea sa, precum referirea la necesitatea ca Guvernul să respecte şi să aplice pe deplin dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

De aceea este prevăzută şi obligaţia pentru Guvern de a prezenta Parlamentului un raport detaliat cu măsurile luate şi justificarea lor, în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă, pentru că Parlamentul are competenţa constituţională de control parlamentar asupra acţiunilor Executivului.

De aceea şi obligaţia ca restrângerile drepturilor şi libertăţilor fundamentale să nu se facă în orice condiţii, abuziv sau discreţionar.

De aceea obligaţia Curţii de Conturi de a verifica modul de gestiune a resurselor publice în perioada de criză, de către Guvern.

Parlamentarii PSD vor vota forma distribuită a hotărârii Parlamentului de încuviinţare a măsurii de prelungire a stării de urgenţă.

Aş vrea însă, domnilor preşedinţi, pentru că este o zi foarte importantă pentru toţi cetăţenii români şi pentru creştinii din ţara aceasta - e vorba de Joia Mare - să transmit un mesaj guvernanţilor.

În această zi foarte importantă, atunci când El a frânt pâinea şi a dat-o ucenicilor ca să o mănânce şi le-a dat şi vin, sângele legământului celui nou, pentru a-l bea, Iisus nu a făcut aceste lucruri pentru preamărirea sau pentru puterea Sa, a făcut-o cu multă smerenie şi dragoste pentru ceilalţi, pentru salvarea lor.

Un împărat, un rege, un preşedinte, un prim-ministru sau chiar un guvern care guvernează o naţiune, chiar şi fără legitimitatea unor alegeri în spatele lor, au obligaţia de a guverna pentru ceilalţi, iar în perioadă de încercare pentru naţiune trebuie să o facă cu transparenţă şi corectitudine, fără aroganţă, consultându-se şi cu alţii, în primul rând cu Parlamentul, cu respect şi cu dragoste pentru ceilalţi, pentru naţiune şi chiar cu respect pentru cei care-i critică în mod justificat, pentru că guvernanţii trebuie să redea speranţa naţiunii.

Atunci când profiţi de putere, mai ales în situaţii de criză, şi recurgi la utilizarea abuzivă, adesea, a resurselor ţării, pentru - de exemplu - achiziţii dubioase, cu intermediari clientelari şi preţuri duble sau triple pentru măştile care de mult trebuiau să ajungă la medici, la poliţişti, la cetăţeni, ca să îi protejeze.

Atunci când nu faci ceea ce trebuie să faci pentru cei aflaţi în linia întâi pentru a-i proteja şi, în schimb, modifici regulile şi legile pentru a schimba abuziv oameni din funcţii, atunci când nu ajuţi motorul economic al ţării sau nu susţii, bugetar în primul rând, primarii, aleşii locali care au foarte multe sarcini şi lucruri importante de făcut în această perioadă, dar tu nu-i bagi în seamă, atunci când vrei să tai veniturile oamenilor în plină criză sau când generezi politici discriminatorii între propriii cetăţeni, unii, pe de o parte, transportaţi ilegal şi încălcând toate ordonanţele militare, "noaptea, ca hoţii", către aeroport, pentru a satisface interese politice şi economice care pot fi legitime, ale altora, ale fratelui sau ale surorii mai mari, în timp ce pe ceilalţi cetăţeni ai României îi ţii la izolare sau în carantină şi le ceri să nu meargă la biserici pentru rugăciune, atunci să ştiţi că vă paşte, domnilor guvernanţi, un virus foarte periculos. Nu este corona, Doamne fereşte, şi vă doresc, cu sinceritate, foarte multă sănătate şi dumneavoastră şi celui care vă conduce, ci un virus care e omenesc şi care, politic vorbind, e denumit "lăcomia de putere", politică, sau administrativă, sau de bani, iar pentru acest virus - vă informez - nu există niciun vaccin omenesc care să vindece, decât, politic vorbind, o sănătoasă moţiune de cenzură, la momentul cuvenit, şi, după aceea, alegeri libere şi democratice.

Sper ca guvernanţii să fi înţeles mesajul acesta!

În orice caz, ca şi concluzie, PSD va vota proiectul de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.

Vă rog să-l apelaţi pe domnul deputat Ioan Cupşa.

Se pregăteşte domnul senator Daniel Fenechiu, tot de la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ioan Cupşa:

Bună ziua tuturor!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Vă rugăm, domnule deputat.

Domnul Ioan Cupşa:

Mă auziţi, da?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, perfect!

Domnul Ioan Cupşa:

Bună ziua tuturor!

Cu tot respectul cuvenit, astăzi mă adresez în mod special parlamentarilor din Partidul Social Democrat şi vă rog să mă ascultaţi cu mare atenţie. Voi pomeni doar, fără a intra în amănunte şi fără a argumenta, că hotărârea, aşa cum este redactată în proiect, este neconstituţională, dă naştere unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi preşedintele ţării, abrogă de facto, parţial şi temporar, un act cu putere de lege, Ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999, care reglementează starea de urgenţă.

Este mult prea mult, chiar şi pentru acest Parlament!

Se poate scrie o carte despre felul în care s-a desfăşurat acest proces legislativ şi urmările, efectele viitoare ale acestei hotărâri.

Se poate scrie o carte despre raporturile dintre puterile în stat şi nesocotirea principiului echilibrului şi colaborării loiale, despre rolul constituţional al Preşedintelui, al Parlamentului, despre respectarea regulamentelor noastre de funcţionare, despre desfăşurarea procesului de legiferare în sine.

Onoraţi parlamentari,

Respectul faţă de om şi respectul faţă de lege, ca mijloc de apărare a demnităţii umane, de protejare a intereselor noastre legitime, ar trebui să ne călăuzească în deciziile pe care noi le luăm.

Din păcate, trăim zilele unei crize grave, ne luptăm pentru viaţă acum şi ne temem de ce ne va aduce viitorul, din punct de vedere economic şi social.

Măsurile pe care le luăm pot face diferenţa între viaţă şi moarte, criza va lăsa urme, ne va afecta viitorul, dar dacă vrem să avem un viitor trebuie să alegem înţelept. Astăzi se iau măsuri care restrâng exerciţiul unor drepturi şi libertăţi, dar se iau pentru a salva vieţile a cât mai multora.

Atenţie! Legea de adoptare şi modificare a acestei Ordonanţe de urgenţă nr. 1/1999 a fost adoptată în anul 2004, în vremea Guvernului Adrian Năstase, şi a fost promulgată de către preşedintele vostru, Ion Iliescu.

Ordonanţele militare, ordinele reglementate prin această lege, sunt acte normative, acte administrativ-normative necesare, prin care se iau măsuri în vreme de criză profundă, atunci când se restrânge exerciţiul unor drepturi şi libertăţi temporar, pentru a ne salva vieţile, sănătatea, modul de trai. Nevoia ne împinge, măsurile sunt nediscriminatorii şi restrângerea este proporţională cu nevoia.

Hotărârea pe care vreţi s-o adoptaţi, prin prevederile art. 2 şi ale art. 3, interzice practic adoptarea ordonanţelor militare şi a ordinelor - şi subliniez acest lucru -, măsurile specifice care se adoptă prin aceste ordonanţe militare şi ordine restrâng exerciţiul unor drepturi sau libertăţi.

Dacă ordinele şi ordonanţele militare nu se pot adopta, nu se vor mai putea lua măsurile necesare. Guvernul va trebui să adopte ordonanţă de urgenţă, după ordonanţă de urgenţă, într-o avalanşă imposibil de controlat şi urmărit, pentru fiecare intervenţie necesară, fie ea necesară la nivel local - Suceava, Cluj, Ţăndărei, Oradea, Bucureşti -, fie necesară la nivel naţional.

Activitatea Guvernului va fi paralizată, măsurile nu se vor putea lua la timp. Şi dacă măsurile nu se pot lua, ce se întâmplă cu noi? Criza va fi scăpată de sub control, efectele crizei se vor agrava în scurt timp, oamenii se vor îmbolnăvi, colectivităţi întregi vor fi afectate, numărul de morţi va creşte. Sunt convins că nu doriţi asta!

Ordonanţele militare şi ordinele ne câştigă timp, iar timpul înseamnă viaţă.

Nu uitaţi câteva nume: Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii! Cu înţelesul - sute de mii de bolnavi şi zeci de mii de morţi.

În concluzie, vă rog să votaţi eliminarea art. 2 până la art. 5 din proiectul de hotărâre, dar în mod special votaţi pentru a se elimina art. 2 din hotărâre.

Iar pentru a-l parafraza pe un antevorbitor, faceţi acest lucru, votaţi cu dragoste, înţelepciune şi smerenie pentru salvarea altora, pentru că obligaţia noastră este de a legifera pentru alţii, pentru toţi românii.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul senator Daniel Fenechiu.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnilor...

Mă auziţi?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Perfect, domnule senator!

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnilor preşedinţi,

Dragi colegi,

Articolul 93 din Constituţia României spune clar şi neechivoc pentru toată lumea: "Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia".

Deci textul constituţional trimite, domnilor colegi, la lege. Textul constituţional nu condiţionează în niciun fel măsura preşedintelui.

Parlamentul poate încuviinţa sau nu decretul prezidenţial, dar nu poate, din păcate pentru dumneavoastră, stabili condiţii.

Noi ştim foarte bine că Partidul Social Democrat şi alţi colegi sunt deranjaţi de faptul că Guvernul a administrat impecabil această criză, şi din perspectivă sanitară nu se pot pune probleme. Ştim că politica înseamnă să găseşti peste tot bube, să îl acuzi pe cel care se găseşte la guvernare, că face parte din democraţie, însă, dragi colegi, suntem astăzi în situaţia în care noi vorbim de sănătatea românilor şi vorbim de viitorul sanitar al României, sens în care toate giumbuşlucurile juridice, toate şmecheriile prin care noi încercăm să adăugăm la lege, să adăugăm la Constituţie printr-o hotărâre a Parlamentului, nu-şi găsesc sensul.

Vreau să vă reamintesc că hotărârea Parlamentului nu este altceva decât o hotărâre cu valoare politică, fără îndoială, o hotărâre a Parlamentului, dar care nu are forţa juridică a unei legi şi care nu poate crea obligaţii pentru alte autorităţi. Dacă vă doreaţi, puteaţi să modificaţi Legea pentru aprobarea Ordonanţei nr. 1/1999, eventual Constituţia României, dar nu puteţi adăuga la Constituţie şi condiţiona decretul preşedintelui doar din motive politice.

Vreau să vă spun, dragi colegi, că suntem în Săptămâna Mare, vreau să vă spun că românii aşteaptă de la noi unitate şi aşteaptă de la noi măsuri ferme, sens în care, personal, atât eu, cât şi colegii mei, suntem surprinşi de ideea de a condiţiona şi de a constrânge voinţa autorităţilor în mecanisme care, din păcate, nu au nicio şansă să fie eficiente.

Măsuri de genul "Guvernul să raporteze în şapte zile", în contextul în care Parlamentul lucrează în teleconferinţe, măsuri de genul "să dea explicaţii de anume soi" sunt lucruri care astăzi nu-şi au sensul. Fără îndoială, ele pot fi analizate la expirarea stării de urgenţă. Fără îndoială, trebuie verificate lucrurile, cum a fost cheltuit banul public - nu avem nimic împotrivă -, dar nu e în regulă să aducem discuţii de acest gen, în aceste momente.

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota pentru decretul preşedintelui. Fără îndoială, ne-am fi dorit să nu aibă cele patru adăugiri şi sperăm din toată inima, urându-vă sărbători fericite, să vă dea Dumnezeu lumina necesară ca să votaţi aşa cum trebuie şi cum e bine pentru români!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Se pregăteşte reprezentantul Grupurilor USR, domnul deputat Dan Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Uniunea Salvaţi România va vota în favoarea decretului de prelungire a stării de urgenţă. O facem pentru că noi considerăm că aceasta este atitudinea raţională şi responsabilă, dacă ar fi să ascultăm şi doar poziţia epidemiologilor. Nu e niciun loc de interpretare aici!

Sănătatea şi siguranţa oamenilor sunt prea importante ca să le riscăm, din nerăbdare, cum am văzut zilele acestea, sau pentru că nu reuşim să luăm deciziile corecte, la timpul corect.

Vom vota acest decret şi pentru că sperăm că nu va fi nevoie de încă unul, la câteva săptămâni după ce, în sfârşit, sperăm într-o lună, poate ceva mai mult, restricţiile se vor ridica. Însă vreau să avertizez foarte clar Guvernul să înceteze să mai ia aceste voturi ca pe nişte cecuri în alb, că nu sunt nici pe departe aşa.

Suntem la o lună, peste o lună de la instaurarea stării de urgenţă, şi Cabinetul se comportă, cel puţin în ultima perioadă, de parcă tocmai a descoperit că a intrat la guvernare. Spun aceasta pentru că vedem miniştri care se contrazic cu alţi miniştri, vedem miniştri care spun total altceva decât spune apoi premierul sau vedem miniştri care încasează scatoalce de la preşedinte. Să mai amintesc oare de ping-pongul cu subiectul şomajului tehnic, o temă dramatică pentru foarte mulţi dintre români, sau joaca la limita responsabilităţii, cu restricţiile impuse şi cerute prin ordonanţă militară şi relaxate apoi prin diverse acorduri semnate de ministrul de interne?

Toată această hârjoană se întâmplă pe fondul unor temeri majore pe care le resimte fiecare familie din România: temeri privind locul de muncă, temeri privind perspectivele afacerii din care mulţi dintre ei trăiesc.

Noi sperăm că nu putem să continuăm să-i lăsăm pe oameni să ghicească în ce fel de lume se vor găsi peste o lună sau două, când, fără îndoială, situaţia de urgenţă va trebui să fie ridicată.

Una din vorbele populare pe care o ştim toţi spune că "omul înţelept îşi face iarna car şi vara sanie". Un guvern înţelept ar trebui să facă acum, în perioada de criză, planul pentru ce urmează după. Aceasta este marea întrebare care se află pe buzele fiecărui cetăţean. Deocamdată vedem doar reacţii, unele mai bune, altele mai puţin inspirate, dar nu vedem niciun fel de strategie. Nu sunt planuri concrete, nu există nicio viziune dincolo de azi. Ştim că nu vor fi bani, dar nu facem nimic să recuperăm sumele pierdute din pensii speciale. Este o temă pe care societatea ne-o cere în mod repetat. Refuzăm să ne ocupăm de acest subiect.

Ştim că economia va suferi, dar nu încurajăm nicicum antreprenorii. Din contră, se creează - vedem zilele acestea - noi linii de business medical pentru companiile de stat. Avem peste un milion de contracte de muncă suspendate, sute de mii desfiinţate, dar nici urmă de reducere a cheltuielilor statului.

Cum ne uităm noi în ochii acestor oameni dacă statul pare că nu mişcă niciun deget pentru ei? Tocim cuvântul acesta, pe care-l folosim toţi, în toate intervenţiile - solidaritate -, îl golim de sens, dar nu facem nimic ca să arătăm ce înseamnă în termeni concreţi pentru stat acest termen. Da, vorbesc de zona bugetară, pentru că avem o structură instituţională care tolerează din plin - şi în aceste zile presa a arătat foarte clar lucrul acesta - instituţii ineficiente.

Noi vorbim de solidaritate doar către mediul privat. Când vine nota de plată, plătesc fix oamenii din economia privată, cei care s-au angajat acolo, cei care au avut curajul să-şi deschidă o afacere.

Factura parcă vine - deocamdată aici suntem - întotdeauna către cei care, în vremuri bune, erau motoarele creşterii economice cu care s-a mândrit fiecare Guvern. Singura direcţie care se vede în momentul de faţă pare că urmăreşte să înlocuiască starea de urgenţă cu starea de faliment anunţat pentru foarte multe companii. Această direcţie este una greşită.

Vreau să-i reamintesc Guvernului că a preluat o ţară care avea nevoie de reconstrucţie şi dezvoltare, graţie unei guvernări iresponsabile a PSD. Nu-l va ierta nimeni, de fapt pe noi toţi nu ne va ierta nimeni dacă după această criză România va înţepeni la periferia Europei!

Aşadar, întrebarea reală, astăzi şi în perioada următoare, este cum va arăta România după pandemie? Se gândeşte Guvernul la asta? Lucrează la aşa ceva? Nu există un răspuns astăzi la această întrebare.

Câte crize financiare, sociale, de sănătate publică, cum trăim acum, trebuie să mai suporte România, până când guvernele să îndeplinească nişte aşteptări? Că, deocamdată, perspectivă nu se vede nicăieri! Vedem, în schimb, reglementări confuze, improvizaţii, corecturi - nu mai revin aici. Şi mai vedem şi atitudinea aceasta de ţâfnă, aroganţă absolut nejustificată şi contraproductivă.

Dragi colegi din PNL, care guvernaţi în momentul de faţă, e foarte greu de spus astăzi dacă mergem într-o direcţie rea sau bună, pentru că, de fapt, nu vedem o direcţie.

Am rugat Guvernul să fie transparent. A auzit puţin, cu o ureche!

Am rugat, de asemenea, Guvernul, să asculte ce-i spunem aici, în Parlament, şi ce-i spun oamenii de acasă. A auzit tot puţin, cu cealaltă ureche!

Am rugat, de asemenea, Guvernul, să lase la o parte calculele politice, pentru că trecem toţi prin această criză. Aşteptăm să vedem dacă măcar puţin lucrul acesta a fost auzit şi mai ales dacă se înţelege situaţia în care suntem, cu adevărat, noi, ca ţară, în momentul acesta.

Închei, spunând că, da, USR o să voteze în favoarea acestui decret, pentru că avem încredere în ştiinţă şi experţi şi în necesitatea ca noi, ca societate, să rămânem sănătoşi, dar nu pentru că am fi convinşi că există o viziune de guvernare pentru România, în momentul de faţă. Poate reuşim să o găsim într-un "împreună" care să aibă şi sens de acum înainte.

Sărbători fericite tuturor românilor!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Vă rog să-l apelaţi pe domnul preşedinte Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi salut pe toţi colegii parlamentari!

Aş vrea să spun, de la început, că eu - şi nu doar eu -, colegii mei de la PRO România şi probabil foarte mulţi români ne-am săturat să tot auzim politicieni care nu sunt de acord cu Guvernul, care nu sunt de acord cu ce face domnul preşedinte, care nu sunt de acord cu faptul că nu există un plan de relansare a României, şi totuşi votează. E puţin o chestie ori ilogică, ori de derutare a oamenilor.

Noi suntem consecvenţi şi îi reprezentăm pe cei care nu au fost de acord cu Guvernul Orban, de aceasta în luna martie nu că nu voiam Guvern, voiam, dar nu Guvernul Orban, un guvern care s-a dovedit foarte rău, şi am votat împotrivă.

Acum, la fel, vom fi singurii care avem şi logică în discursul acesta critic, pentru că vom vota împotriva decretului preşedintelui.

Deşi ne dorim şi înţelegem, şi sprijinim toate măsurile sanitare de protecţie, faptul că nu putem reporni viaţa aşa cum era ea înainte, în acelaşi timp noi votăm împotrivă, pentru că domnul preşedinte şi "Guvernul său" refuză să ataşeze la acest decret ceea ce aşteaptă toţi românii, şi anume un plan de repornire a economiei româneşti, pentru că toţi ştim că, dacă nu facem nimic acum, criza economică ne va afecta de o sută de ori mai mult decât pandemia de coronavirus, în termeni de timp, de oameni afectaţi şi de pierderi pentru economia românească. Am cerut un asemenea plan şi nu există!

Am cerut, de asemenea, o garantare a dreptului la muncă pe teritoriul României pentru toţi românii. Este absolut inacceptabil ca românii să aibă drept de muncă în Germania, în Marea Britanie, în ţări care au de multe ori mai multe cazuri decât noi, şi să nu aibă dreptul de a munci în România, iar 1 Mai era o zi simbolică, în care toată România trebuia şi trebuie să se întoarcă la muncă. Acest decret face imposibil acest lucru.

Am cerut - şi nu există - un pachet fiscal şi financiar cu măsuri concrete pentru firmele româneşti. Pentru că altfel firmele româneşti vor fi distruse chiar mai rău decât în 2009 şi vom pierde 10 ani din viaţa noastră. 10 ani pentru care cineva trebuie să răspundă, de ce a omorât firmele româneşti şi nu a încercat să le salveze, aşa cum fac toate celelalte ţări?

Am cerut şi cerem în continuare, la acest decret, o strategie naţională pentru agricultură şi industria alimentară. Din păcate, iarăşi, cu sprijinul Guvernului României, românii produc alimente în alte ţări, după care le importăm în România, la supermarketuri, ca să-i îmbogăţim pe alţii, nu pe români.

Am cerut, alături de alte partide, care acum votează pentru decret, transparenţa achiziţiilor publice. N-am primit. Şi nu primim. Citim în presă despre tot felul de afaceri dubioase. Şi totuşi nu vom avea încă 30 de zile această transparenţă.

Am cerut, pentru milioane de copii şi de părinţi, un scenariu serios pentru anul şcolar. N-am primit nimic decât bâlbâielile doamnei ministru al educaţiei şi o incertitudine pentru milioane de părinţi şi de copii.

Am cerut o reformulare a restricţiilor şi a modului de aplicare a amenzilor. E absolut anormal ca oamenii să nu poată să iasă din casă să-şi plimbe câinele sau să meargă până la ogor, pentru că ordonanţele sunt atât de neclare. Şi am crezut că erau neclare că le citea prost domnul Vela, dar sunt neclare pentru că sunt scrise neclar şi lasă loc la abuzuri.

Am cerut un program naţional de testare, de care premierul Orban a încercat să ne convingă că n-avem nevoie. Şi până la urmă o să avem nevoie şi vrem să-l vedem aplicat până la 1 mai.

Şi am cerut un program naţional de salvare a companiilor strategice şi investiţii publice în infrastructură. Nu avem aşa ceva.

Având în vedere că acest decret nu prevede ceea ce aşteaptă foarte mulţi români, vom vota împotrivă. Pentru că noi, cei de la PRO România, credem că în această perioadă România şi toate ţările lumii au nevoie de conducători, de lideri cu viziune. Nu au nevoie, ca în România, de un paznic care te ţine închis în casă şi-ţi dă amenzi. Au nevoie de conducători. Şi, din păcate, conducătorii, în România, nu sunt capabili să dea o perspectivă, să dea o speranţă, să dea o imagine clară pentru toţi românii, cei care sunt obligaţi să stea în casă, fără să ştie ce urmează în zilele şi în săptămânile următoare.

Spre deosebire de toţi ceilalţi politicieni, noi avem curajul să şi votăm ceea ce spunem. Că văd că toată lumea critică şi toată lumea votează pentru.

Noi avem curajul să votăm împotrivă şi suntem convinşi că făcând acest lucru reprezentăm ceea ce gândesc foarte mulţi români care nu au, ca noi, posibilitatea să vorbească.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-l apelaţi pe domnul preşedinte Kelemen Hunor, reprezentantul Grupurilor UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Hunor:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi domni preşedinţi,

Dragi colegi,

Au trecut aproape cinci săptămâni din momentul în care am votat un guvern minoritar propus de Partidul Naţional Liberal. Atunci am avut un singur argument în favoarea acelui vot, şi anume faptul că România se afla la începutul epidemiei de COVID-19.

În aceste condiţii, stimaţi guvernanţi, aţi primit un cec în alb. Preşedintele României a decretat imediat starea de urgenţă, pe care din nou am votat-o, şi, prin acel vot dat de Parlament, încă o dată aţi primit puteri sporite. Aţi primit responsabilitatea pe care aţi dorit-o şi toate instrumentele administrative necesare pentru a gestiona ţara, pentru a proteja viaţa oamenilor, pentru a lua decizii în perspectiva postpandemie, pentru a proteja în primul rând firmele mici şi mijlocii, locurile de muncă fără de care România ar risca să fie nu numai o ţară săracă, la periferia Europei, dar ar putea deveni şi foarte vulnerabilă la toate schimbările care vor urma acestei pandemii.

Stimaţi colegi,

Dacă am evalua activitatea Guvernului din primele 30 de zile ale stării de urgenţă, mai degrabă ar trebui să ne gândim la sancţionarea Executivului.

Dar, să fim corecţi, nu declararea stării de urgenţă şi votarea decretului prezidenţial sunt motivele deciziilor greşite şi ezitărilor Guvernului.

Sigur, am putea discuta dacă prin decret prezidenţial Preşedintele Republicii poate legifera sau doar stabileşte un cadru general. Dar nu vom face nici acest lucru pentru că avem convingerea fermă că a fost şi este nevoie în continuare de decretarea stării de urgenţă.

De aceea vom vota hotărârea Parlamentului prin care încuviinţăm prelungirea stării de urgenţă.

Am văzut multe măsuri care nu erau necesare. Am văzut cu toţii că în nicio democraţie mai avansată din Uniunea Europeană - Germania, Franţa, Italia, Spania, ţări care se confruntă cu o situaţie epidemiologică mult mai gravă, nu au cerut derogări de la aplicarea Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, dar a făcut-o Guvernul condus de domnul Ludovic Orban.

Am văzut cum unii şefi de instituţii din subordinea Guvernului erau preocupaţi de epurare şi de hăituirea angajaţilor, prefecţi care au rămas în poziţie de război politic şi erau prea puţin preocupaţi de situaţia epidemiologică.

Am văzut cum Guvernul se grăbea să renunţe la transparenţa minimă decizională pentru a adopta ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor organice, deci în mod ilegal.

Şi am văzut cea mai sinistră decizie a ministrului de interne, în momentul în care preşedintele a cerut prelungirea stării de urgenţă. O ţară întreagă a primit cu stupoare decizia prin care un membru al Guvernului, în numele Guvernului, semnează o înţelegere cu o entitate privată, prin care anulează efortul milioanelor de cetăţeni, al zecilor de mii de medici şi asistente de a pune stăpânire pe răspândirea pandemiei. Prin acea semnătură, ministrul de interne a ignorat Constituţia, decretul prezidenţial, legile votate în Parlament şi o parte din ordonanţele militare, nemaivorbind de caracterul absolut discriminatoriu la adresa unui segment important al societăţii.

La presiunea societăţii şi a politicienilor responsabili, a trebuit să intervină preşedintele. Şi foarte bine a făcut.

Am văzut şi lipsa de viziune economică, lipsa de curaj, am văzut nesiguranţă şi multe ezitări, am văzut demisia ministrului sănătăţii. Şi am putea continua la nesfârşit.

Dar astăzi nu suntem chemaţi să votăm un Guvern. Vor fi alte momente când se va întâmpla acest lucru. Astăzi, măsurile de siguranţă a cetăţenilor, de protejare a personalului medical şi susţinere a economiei sunt cele mai importante şi rămân prioritare pentru noi.

Decretul de prelungire a stării de urgenţă, prin esenţa lui, nu poate fi supus unor modificări. Are unele prevederi, nu puţine, care au fost prevăzute şi în primul decret prezidenţial, deci votate în Parlament, dar nu au fost deloc puse în aplicare.

Este nevoie în mod cert de măsuri şi programe curajoase şi coerente pentru a ajuta mediul de afaceri şi pentru a proteja angajaţii.

Decretul are şi multe prevederi care nu sunt destul de clare sau care prin formularea lor ar putea determina aplicarea unor măsuri disproporţionate.

Văzând comportamentul Guvernului în aceste 30 de zile, considerăm importante prevederile articolelor 2, 3, 4 şi 5 din proiectul de hotărâre, care dau mesaje clare Executivului, privind modalitatea şi limitele gestionării crizei în perioada următoare. Toate aceste prevederi izvorăsc din prevederi şi măsuri necorespunzătoare ale Guvernului, din primele 30 de zile.

Şi, nu în ultimul rând, ceea ce a lipsit cu desăvârşire, şi nu din vina Parlamentului, dialogul între Parlament şi Guvern. Acesta trebuie readus în cursul firesc, în logica instituţională.

Da, este nevoie ca Executivul să vină în faţa Parlamentului şi să prezinte cu argumente clare măsurile dispuse pe perioada stării de urgenţă, inclusiv ordonanţele militare. Nu putem şi nici nu trebuie să ne ferim a spune: nu există suficientă încredere în acest Guvern.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să mulţumesc le tuturor celor care au respectat regulile şi măsurile dispuse pentru a încetini răspândirea bolii.

Să mulţumim tuturor celor din linia întâi, medicilor, cadrelor sanitare, autorităţilor locale şi forţelor de ordine, inclusiv celor ale Armatei, pentru efortul depus.

Şi, prietenilor noştri ortodocşi şi greco-catolici, le doresc Sărbători Pascale binecuvântate, în maximă siguranţă, stând de această dată acasă!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Urmează domnul lider, domnul Marius Paşcan, reprezentantul Grupurilor PMP.

A, domnul Pambuccian.

Domnule Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Păi, hotărâţi-vă, domnule preşedinte!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dumneavoastră, domnule...

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă ar fi să ne raportăm strict la decretul Preşedintelui României, v-aş spune că grupul nostru parlamentar va vota acest decret din motive foarte limpezi. Nici nu cred că are sens să discutăm de ce este nevoie să prelungim această stare de urgenţă. Motivele sunt în primul rând de ordin medical. Şi atunci când e vorba de vieţile oamenilor, vorbim despre cele mai importante lucruri pe care suntem chemaţi să le apărăm.

Or, din punctul acesta de vedere, clar vom vota acest nou decret pentru prelungirea stării de urgenţă.

Pe de altă parte, constat că discuţia pe care o aveţi merge şi într-o altă direcţie, şi ea exprimă o nervozitate şi o nemulţumire a Parlamentului în ceea ce priveşte felul în care Guvernul procedează în aceste zile. Şi aici sunt câteva lucruri care sunt deja de domeniul evidenţei. De la dezastrul de la Suceava, la toată lipsa de organizare şi toată povestea care a fost cu aeroportul de la Cluj, cu toate întâmplările care au fost acolo, la bâlbele care au fost, legate de cum trebuie să procedeze populaţia în Noaptea de Înviere. A trebuit să intervină preşedintele, ceea ce nu era necesar, dacă lucrurile acestea ar fi fost discutate raţional, aşa cum am propus, o parte dintre noi, într-o scrisoare pe care am adresat-o prim-ministrului şi la care, din câte înţeleg, nu am primit un răspuns, ca lucrurile importante să fie discutate la nivel politic, între liderii politici care vremelnic sunt în momentul de faţă în conducerile partidelor parlamentare. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Şi faptul că nu s-a întâmplat, după părerea mea, este o foarte mare eroare pe care o face Guvernul. E o mare eroare pentru că îşi asumă o serie de lucruri, care pot fi bune, dar pot fi şi rele şi pot fi şi foarte rele, şi pe care şi le asumă de unul singur. Or, nu ştiu dacă e bine să faci lucrul acesta, într-o perioadă atât de dificilă. Îşi asumă o serie de decizii pe care le ia, iată, şi fără să consulte pe absolut nimeni. Nici măcar pe Preşedintele României, din bâlba pe care am văzut-o ieri, nu l-au consultat.

Or, în situaţia aceasta, fac din nou un apel clar, care, din păcate, nu poate fi legiferat. Sigur, el poate să aibă şi consecinţe care să fie la un moment dat legiferate.

Haideţi să deblocăm situaţia în care suntem în momentul de faţă! Există un blocaj evident între Parlament şi Guvern, pe care cred că în sinea noastră îl recunoaştem cu toţii şi pe care nu cred că este bine să-l continuăm în felul acesta. Pentru că prin acest blocaj pierdem cu toţii, pierde România, pierde populaţia României şi pierdem şi noi.

Nu cred că este bine să continuăm în direcţia aceasta. Şi cred că este bine să începem să avem discuţii raţionale între noi, în legătură cu hotărârile pe care le luăm. Altfel, o să ajungem în situaţia în care ordonanţele de urgenţă o să fie transformate de nerecunoscut în Parlament, legile date în Parlament o să fie atacate la Curte, o să fie... şi, dacă trec până la urmă, o să fie anulate prin ordonanţe de urgenţă. Şi ajungem la un blocaj care poate să dureze cât va dura criza aceasta.

Cred, de asemenea, că dacă vorbim de măsuri care ţin de perioada postcriză, iarăşi este foarte important ca aici să existe un consens asupra lor. Sigur, fiecare partid are nuanţe în ceea ce priveşte măsurile. Sigur că dacă ajungem la un consens nu înseamnă că el va fi aplicat ad litteram de cei care vor fi la un moment dat la putere. Dar, după părerea mea, perioada aceasta, de care vorbim, şi consecinţele ei mai ales, vor dura mult mai mult decât am crezut la începutul crizei. Şi faptul că vor dura mult mai mult presupune existenţa unui asemenea consens. Pentru că la un moment dat va fi o anumită formulă politică la putere, în alt moment va putea să fie alta, dar consensul acesta, dacă ajungem la el, trebuie menţinut, repet, cu nuanţele fiecăruia dintre noi. Trebuie menţinut dacă vrem ca ieşirea din toate consecinţele acestei crize să fie făcută raţional şi în folosul poporului român.

Cred că e momentul să începem să gândim şi aşa. Chiar dacă până acum precedentele au fost puţine, cred că este bine să evităm erori mari care au fost făcute în crize precedente. Şi nu vreau să vi le amintesc, pentru că le ştim cu toţii.

Cred că de data aceasta suntem în faţa unei crize care are o amplitudine mult mai mare decât crizele precedente. Şi, de aceea, fac un apel, din nou. Facem un apel cu toţii, toţi colegii mei. Să ajungem la formule care să permită o gândire pe termen lung, în aşa fel încât să ieşim cât mai lin din toată situaţia aceasta complicată în care ne-a adus un virus nenorocit.

Vom vota, evident, decretul preşedintelui. Vom sprijini absolut orice măsură care va duce la salvare de vieţi şi la curmarea cât mai rapidă a acestui moment inflamat de acum.

Dar facem, de asemenea, un apel pentru o soluţie comună pentru viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule lider.

Domnul lider Marius Paşcan, reprezentantul Grupurilor PMP.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua, domnilor preşedinţi!

Distinşi colegi parlamentari,

Dreptul la viaţă şi sănătate sunt garantate de Constituţia României.

Partidul Mişcarea Populară consideră că sănătatea şi vieţile românilor constituie priorităţi ale statului, care nu pot fi negociate politic.

Câtă vreme pandemia nu şi-a atins apogeul şi nu există o curbă descrescătoare a cazurilor şi a deceselor în România, măsurile de distanţare socială instituite prin decretul privind starea de urgenţă şi ordonanţele militare succesive trebuie păstrate. Reprezintă singura cale de a limita proporţiile unui dezastru.

În nicio ţară a Uniunii Europene nu s-a ridicat starea de urgenţă, tocmai pentru că pericolul încă nu a trecut.

Partidul Mişcarea Populară este prima formaţiune politică din România care a solicitat instituirea stării de urgenţă. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit încă de la sfârşitul lunii februarie despre această necesitate imperativă pentru a opri avansul pandemiei de coronavirus.

Dacă măsurile ar fi fost implementate încă de la acel moment, poate că acum nu ne-am mai afla în situaţia de a prelungi starea de urgenţă, poate că urgia ar fi trecut deja pentru români sau ar fi fost aproape de sfârşit.

Partidul Mişcarea Populară aşază în prim-plan viaţa şi sănătatea românilor şi, ca atare, votează în favoarea aprobării Decretului Preşedintelui României pentru prelungirea stării de urgenţă cu 30 de zile.

Însă susţinerea PMP pentru decretul prezidenţial nu exonerează Guvernul de asumarea măsurilor necesare, concrete şi imediate pentru repornirea economiei.

Domnule prim-ministru, domnilor miniştri, acţionaţi hotărât şi responsabil, astfel încât economia României să nu se prăbuşească!

Considerăm că se impune elaborarea şi implementarea unui plan coerent şi curajos de restartare a economiei. Să aveţi în vedere decizia Uniunii Europene privitoare la suspendarea temporară a restricţiilor de deficit bugetar.

Poate fi asumat, aşadar, cu înţelepciune şi cumpătare, un deficit bugetar mai mare, promovându-se concomitent proiecte importante de infrastructură şi dezvoltare, nefinanţabile prin fonduri structurale, dar care pot fi gestionate la nivel de stat.

Investiţiile considerăm că ar asigura locuri de muncă şi totodată ar genera o dinamică benefică a resurselor care se întorc către bugetul de stat.

Măsurile economice care considerăm, noi, cei de la PMP, că trebuie promovate imediat sunt:

• Finanţarea proiectului Autostrăzii Transilvania;
• Extinderea reţelei de gaze naturale, astfel încât minimum două treimi dintre români să-şi poată asigura în acest fel necesarul de energie pentru încălzire;
• Decolmatarea canalelor de irigaţii, repararea sistemelor de pompare, achiziţia de sisteme fixe şi mobile de irigaţii şi furnizarea gratuită a apei timp de 3 ani în zonele afectate de secetă;
• Realizarea de centre regionale de colectare legume, fructe şi zarzavaturi în marile bazine legumicole şi producătoare de fructe;
• Finanţarea Pactului naţional pentru sănătate, propus de PMP printr-o iniţiativă legislativă în care este inclusă construirea celor 8 spitale regionale.

De asemenea, dacă tot vorbim despre drepturile constituţionale la viaţă şi ocrotirea sănătăţii, PMP solicită urgent asigurarea materialelor de protecţie pentru doctori, testarea întregului personal medical şi a personalului auxiliar din spitale, urmată de retestarea săptămânală a acestora.

Nu în ultimul rând, domnilor guvernanţi, daţi dovadă de mai multă transparenţă! Renunţaţi la comunicarea strategică şi asumaţi promovarea nestrategică a adevărului în spaţiul public, oricât ar fi acesta de dureros sau neprielnic din perspectivă electorală!

Înainte de Sfânta Sărbătoare a Învierii, mă rog să ne dea Dumnezeu putere şi clarviziune politică să votăm prevederile care îi ocrotesc pe români şi le garantează acestora sănătatea, viaţa şi siguranţa locurilor de muncă.

Românii au nevoie de nădejde, de solidaritate şi încredere, în această perioadă. Să nu-i deznădăjduim!

Vă adresez, în numele Partidului Mişcarea Populară, urarea de sănătate deplină tuturor, să aveţi parte de o Sărbătoare a Învierii pilduitoare, Paşte binecuvântat, pace şi iubire în familii, să auzim numai de bine!

Doamne ajută!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să-l apelaţi pe domnul preşedinte Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, sunt pe linie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi parlamentari,

Pentru că am respect pentru timpul dumneavoastră, nu aş vrea să reiau argumentele pe care le-a prezentat deja domnul Victor Ponta, care a anunţat, de asemenea, că Partidul Domniei Sale, parlamentarii nu vor vota prelungirea actualei stări de urgenţă.

Aş vrea să adaug două elemente care mi se par importante.

Primul este acela că actuala stare de urgenţă instituie o discriminare inacceptabilă şi, aş spune, mai mult de atât, umilitoare, degradantă, pentru persoanele cu vârstă de peste 65 de ani care sunt considerate practic persoane incapabile, imature să-şi asigure propriile măsuri de protecţie medicală, sanitară în faţa epidemiei de coronavirus. Şi acest lucru cred că este unic în toată Europa.

Sigur că grija pentru cei în vârstă este una firească, dar ea nu trebuie să se manifeste în acest fel.

În al doilea rând, observăm că Parlamentul României, prin prezenta hotărâre, sancţionează fără doar şi poate demersurile Guvernului de a suspenda în mod discreţionar drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prevăzute şi garantate de Constituţie şi de convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte. Şi foarte bine face că pune, aş spune, punctul pe i, în această privinţă.

După cum se ştie, pe 17 martie, anul acesta, reprezentantul permanent al României pe lângă Consiliul Europei a solicitat în numele Guvernului activarea art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, procedură care permite luarea de măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie.

Având în vedere că Guvernul nu a indicat ce drepturi anume urmează a fi afectate, se înţelege că solicitarea priveşte ansamblul drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Şi, după cum ştiţi, niciun alt Guvern, parte a Convenţiei, nu a făcut vreodată o asemenea solicitare în care să nu fie precizate drepturile al căror exerciţiu intenţionează să-l suspende.

Caracterul abuziv al acestei solicitări e întărit şi de faptul că aceasta a fost înaintată la o zi după emiterea Decretului prezidenţial din 16 martie privind instituirea stării de urgenţă şi cu două zile înainte ca Parlamentul să aprobe prin vot, pe 19 martie, decretul în cauză şi intrarea în vigoare a stării de urgenţă.

Cred că este de prisos să adaug că niciun alt Guvern al României nu a iniţiat în ultimii 30 de ani un astfel de demers care să desconsidere în asemenea măsură rolul Parlamentului. De ce? Pentru că în drept Parlamentul României este deopotrivă şi unica autoritate legislativă a ţării şi organul reprezentativ suprem al naţiunii. Este instituţia prin care se exprimă în indiviziunea sa suveranitatea tuturor cetăţenilor, indiferent dacă aceştia au participat sau nu la alegeri.

Nici preşedintele României şi nici Guvernul nu pot exercita atribuţii legislative fără delegarea sau încuviinţarea Parlamentului. Şi nici nu pot acţiona în forurile internaţionale în numele României fără aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Aşadar, Parlamentul nu poate rămâne indiferent la derapajele acestea autoritare, iliberale şi antieuropene, ale actualei puteri executive.

După cum ştiţi, facem parte dintr-un grup deloc onorant de ţări care au făcut un demers similar; alte 3 ţări numai, membre ale Convenţiei Europene.

Aşadar, nu asistăm doar la o asumare abuzivă de competenţe şi atribuţii prin care preşedintele şi Guvernul înţeleg să ocolească Parlamentul şi să funcţioneze în afara controlului parlamentar prevăzut de art. 111 al Constituţiei. Ne aflăm, de fapt, în faţa unei încercări deliberate şi explicite de suspendare de către Guvern a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi a democraţiei parlamentare.

Parlamentarii ALDE solicită Guvernului să retragă neîntârziat solicitarea adresată Consiliului Europei, de activare a art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin urmare, parlamentarii ALDE vor vota contra prelungirii stării de urgenţă pentru că acest decret nu răspunde nici aşteptărilor şi nici necesităţilor reale ale oamenilor, ale economiei. Fie că vorbim de plan medical, sanitar, fie că vorbim de cel social sau economic.

Urez tuturor românilor, în final, Sărbători fericite de Paşte!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Senatului, Robert Cazanciuc.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi Parlamentul reafirmă necesitatea unui efort comun, coordonat, al tuturor, în combaterea pandemiei.

Suntem toţi conştienţi, noi, cei de la PSD, suntem conştienţi, că pe lângă starea excepţională în care ne aflăm suntem şi în faţa celei mai lungi perioade, de după comunism şi dictatura personală a lui Carol al II-lea, în care românii sunt nevoiţi să suporte constrângeri extraordinare, cum nu şi-au putut imagina vreodată că vor trăi.

Astăzi, parlamentarii PSD vor vota pentru încuviinţarea stării de urgenţă.

Astăzi, Parlamentul îşi reafirmă rolul său de unică autoritate legiuitoare în stat, contribuind la sporirea eficienţei ansamblului de măsuri juridico-instituţionale pentru gestionarea crizei.

Nimeni nu împiedică Guvernul să emită ordonanţe pentru gestionarea crizei, în acord cu legea fundamentală, Constituţia, care nu a fost suspendată.

Au trecut 30 de ani de la Revoluţia Română şi unora li se pare că este doar istorie, crezând că românii au uitat idealurile pentru care în Decembrie '89 s-a luptat şi s-a murit.

În niciun caz starea de urgenţă nu trebuie folosită în detrimentul transparenţei şi pentru limitarea excesivă a unor drepturi şi libertăţi fundamentale.

Trebuie să facem tot posibilul să nu apară "băieţii deştepţi" ai stării de urgenţă.

De aceea, prin hotărârea Parlamentului de astăzi, am creat mecanismele de control al utilizării fondurilor publice prin intermediul Curţii de Conturi.

Într-o intervenţie anterioară, PNL ne-a arătat că astăzi procedăm corect. Partidul Naţional Liberal ne-a arătat că Guvernului îi este teamă să vină în faţa Parlamentului, prin Guvern, să dea socoteală pentru cum gestionează criza în această perioadă.

Unul din câştigurile Revoluţiei a fost tocmai înlăturarea unui mod de a conduce ţara crezând că cineva deţine monopolul soluţiilor bune pentru România.

În ultima lună au început să apară nostalgici care cred că pot să conducă ţara în stare de urgenţă fără să consulte pe nimeni, cu decizii pe care le aflăm în miez de noapte.

Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu este un joc nocturn în care Guvernul ne spune ce e de făcut şi toată lumea trebuie să execute.

Câtă încredere putem avea în protagoniştii stării de urgenţă, dacă aceştia ne arată decizii contradictorii?

Toţi suntem preocupaţi de lipsa unor măsuri riguroase şi rapide pentru atenuarea efectelor crizei economice. Toţi suntem îngrijoraţi de modul în care Guvernul acţionează în plan medical pentru prevenirea răspândirii epidemiei. Toţi vrem să fie reluată cât mai grabnic activitatea economică. Toţi vrem să mergem la serviciu. Toţi vrem să mergem la film. Toţi vrem să ne putem da mâna fără să ne fie teamă. Să revenim la vieţile noastre.

Iar pentru ca aceste lucruri să se întâmple trebuie să avem încredere că cei chemaţi astăzi să ia decizii iau cele mai bune decizii şi măsuri, astfel încât aceste dorinţe să devină realitate cât mai repede şi în siguranţă.

Şi, pentru că am această şansă de a transmite un mesaj public, m-aş adresa celor care nu şi-au pierdut speranţa, nu şi-au pierdut credinţa că împreună putem trece şi peste această grea încercare.

M-aş bucura dacă în Noaptea de Înviere, la ora 12,00, toate televiziunile din România, toate radiourile din România ar putea transmite în acelaşi timp un singur mesaj, acelaşi mesaj, astfel încât noi toţi, oriunde ne-am afla, în casă, pe balcon, în curte, la datorie în spital, la datorie pe stradă, să putem spune simplu - Hristos a Înviat!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În cazul în care sunt intervenţii la dezbateri, vă rugăm frumos să trimiteţi e-mail, aşa cum a făcut liderul Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul Roman. SMS, e-mail, cum se doreşte.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii?

Nefiind obiecţii, adoptat.

Dacă la preambul sunt obiecţii?

Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La art. 1. Dacă sunt obiecţii sau comentarii?

Aş dori să dau şi citire art. 1: "Se încuviinţează măsura prelungirii stării de urgenţă pe teritoriul României, pentru o perioadă de 30 de zile, instituită de Preşedintele României prin Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020".

Cu alte cuvinte, nimeni nu a intervenit cu nicio modificare la decretul emis de către Preşedintele României.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt.

Am să dau citire articolului 2, articolului 3, articolului 4 şi articolului 5 din proiectul de hotărâre şi pe urmă supun votului propunerea liderului de grup al Partidului Naţional Liberal, domnul Roman.

Daţi cuvântul domnului Roman!

Domnule lider, aveţi cuvântul.

Da, domnule lider, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Am solicitat cuvântul pe procedură şi eliminarea art. 2, 3, 4 şi 5.

Rugămintea este să supuneţi votului fiecare articol în parte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Prima oară aţi solicitat să supunem toate articolele!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bun, e în regulă şi aşa, ca să fim mai operativi, dar rugămintea e, atunci, să supuneţi votului mai întâi propunerea noastră, de eliminare a articolelor 2, 3, 4 şi 5.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aşa am şi spus!

Vom citi toate articolele şi pe urmă voi supune votului exact propunerea dumneavoastră, de eliminare a art. 2, 3, 4 şi 5.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu v-am auzit, din cauza decalajelor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nicio problemă! Dar am reţinut exact conversaţia cu dumneavoastră.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bine, mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Articolul 2 alin. (1): "Pe durata stării de urgenţă, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se dispune numai prin acte normative cu putere de lege"- lucru prevăzut în Constituţia României.

Alineatul (2): "Restrângerea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie determinată exclusiv de prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19, temeinic motivată şi cu respectarea strictă a exigenţelor art. 53 alin. (2) din Constituţia României".

Alineatul (3): "Durata restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi nu poate depăşi durata stării de urgenţă".

Articolul 3: "Modificarea, completarea sau abrogarea, după caz, a unor dispoziţii prevăzute în acte normative cu putere de lege, motivate de prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19 se dispune numai prin acte normative cu putere de lege".

Articolul 4: "Pe durata stării de urgenţă, Guvernul va acţiona pentru deplina respectare şi aplicare a Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, publicat în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994".

Şi nu în ultimul rând,

Articolul 5 alineatul (1): "Pe perioada stării de urgenţă, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul prezintă Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19 şi motivele care le-au determinat".

Alineatul (2): "În termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport complet privind măsurile adoptate pe perioada stării de urgenţă pentru prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19, măsurile care au restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale şi măsurile cu caracter economic şi social, temeiurile care au determinat luarea măsurilor şi efectele produse, precum şi conformitatea acestora cu exigenţele dispoziţiilor art. 53 şi art. 93 din Constituţia României, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare".

Alineatul (3): "În termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă, Curtea de Conturi va efectua un control al modului de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgenţă şi va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând cele constatate, concluzii şi propuneri, în condiţiile prevăzute de art. 140 alin. (3) din Constituţia României".

Domnul lider Cătălin Drulă, nu?

Domnul Cătălin Drulă doreşte să intervină. Vă rog să luaţi...

Domnul Cătălin Drulă:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Aş dori să solicit şi eu supunerea la vot a amendamentului respins, cu precizarea că acel amendament respins care elimină articolele de la 2 la 5 este iniţiat de colegii mei din USR, deci este un amendament al USR, şi vă solicit, ca lider de grup, supunerea la vot a acestui amendament, înainte de votul pentru proiectul de hotărâre în ansamblu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Şi hotărâsem deja cu liderul Partidului Naţional Liberal să supunem la vot eliminarea art. 2, 3, 4 şi 5. Vom sta câteva minute, să acoperim decalajul, ca votul să fie în timp real.

Mulţumesc mult, domnule lider.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Cu precizarea că este un amendament al USR.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, acesta e dreptul dumneavoastră.

Aş dori să intervină domnul senator Titus Corlăţean.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O chestiune tot de procedură, dacă îmi este permis.

E vorba de o eroare materială, înainte de a supune votului, ca să ştim ce text votăm.

Art. 4 din textul care a fost distribuit, cel puţin cel pe care eu l-am primit, are un dezacord. Şi v-aş ruga, cu respect, ca această eroare materială să fie reparată.

Respectiv, în art. 4 se face referire la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ratificată prin Legea... - care este la feminin. Urmează, după virgulă, "publicat în Monitorul Oficial.

Să facem acordul, să fie "publicată în Monitorul Oficial".

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Consider că nu e nicio problemă. Stafful tehnic a preluat observaţia dumneavoastră, domnule senator.

Pregătim votul.

Vă rog, verificaţi decalajul.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului lider Roman, de eliminare din proiectul de hotărâre a articolelor 2, 3, 4 şi 5.

Intrăm în procedură de vot.

Porniţi votul, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să opriţi sesiunea de vot.

Dintr-un număr total de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au exprimat votul 441 de deputaţi şi senatori, dintre care:

• 180 au fost pentru eliminarea articolelor 2, 3, 4 şi 5 din proiectul de hotărâre;
• 254 - împotrivă;
• 7 abţineri.

Propunerea de eliminare a articolelor 2, 3, 4 şi 5 din hotărâre a fost respinsă.

Vă rog să vă pregătiţi pentru exprimarea votului electronic la distanţă pentru proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Vă rog să permiteţi votul.

Start vot.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rugăm să opriţi votul.

Dintr-un număr total de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au exprimat votul un număr de 439, respectiv pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României:

• Da - 404;
• Nu - 29;
• 5 abţineri;
• Şi un coleg - "nu votez".

Hotărârea a fost adoptată.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 16 aprilie 2020, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996; PL-x 326/2017; procedură de urgenţă;
• Legea pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 262/2019; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 16 aprilie 2020.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această şedinţă comună online a Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,32.