Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2020
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.55/2020
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2020 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 3, 2020
|
Şedinţa a început la ora 10,06. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. |
|
||||
|
|
Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 147. Ordinea de zi şi programul au fost distribuite şi afişate pe pagina de Internet. (Vociferări.) Imediat! Aveţi iniţiativele înscrise pe ordinea de zi. Voci din sală: Nu se aude! |
|||||
|
|
Nu auziţi? (Vociferări.) Acum se aude? Da. Bun. Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice. Înainte de a consulta liderii de grup, o chestiune de procedură, domnul Varujan Vosganian. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Varujan Vosganian (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă informez că următorii deputaţi ALDE, începând cu data de astăzi, 3 iunie, se vor afilia Grupului parlamentar al PSD. E vorba de domnul Anton Anton, domnul Constantin Avram, doamna Steluţa Cătăniciu, domnul Daniel Olteanu, domnul Doru Oprişcan şi Varujan Vosganian. Vă înaintez semnăturile lor. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Da. Mulţumesc. Înţeleg că toţi deputaţii ALDE s-au afiliat Grupului PSD. Invit liderii grupurilor parlamentare la o discuţie la prezidiu. Secretariatul, vă rog. (Consultări.) Bun. Vă propun să începem. |
|||||
|
|
|
Vă aduc la cunoştinţă următoarele chestiuni care au fost convenite cu liderii grupurilor parlamentare, şi prin consens, nefiind necesar votul, retrimitem pentru o săptămână la Comisia juridică Pl-x 108/2018 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. |
|
|||
|
|
|
Retrimitem la Comisia juridică să dezbată, în paralel cu plenul, PL-x 305/2020 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente). În momentul în care vor reveni colegii, îl vom discuta; oricum este pe poziţia 22. |
|
|||
|
|
|
Prin consens a fost introdus, pe poziţia 26, PL-x 19/2020 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene) - este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2019 - şi pe poziţia 27, tot prin consens, a fost introdus PL-x 103/2020 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic). Alte intervenţii pe procedură? Nu sunt. Intrăm în ordinea de zi. |
|
|||
|
|
|
Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 21/2020. Proiectul a fost distribuit. Dacă sunt intervenţii la proiect? Nu sunt. La titlu? Nu. La preambul? Nu. Rămâne la votul final. |
|
|||
|
|
|
Poziţia 1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului; PL-x 336/2018. Sunt 23 de amendamente admise şi tot 23 de amendamente respinse. Raport comun. Domnul preşedinte Stănescu, raport comun Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică. Vă rog. Comisia pentru agricultură. Comisia juridică lucrează în paralel cu plenul acum. |
|
|||
|
|
Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Avem un raport comun. Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, transmis cu adresa nr. PL-x 336/2018. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 22 mai 2018. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 1.023 din 27 noiembrie 2017, a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative, sub rezerva însuşirii propunerilor şi observaţiilor transmise. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu amendamentele admise, aşa cum sunt redate în Anexa nr.1 şi amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun. În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Dacă-mi permiteţi, pentru Departamentul Legislativ, aş vrea să le dăm posibilitatea să facă rectificări şi corelări de tehnică legislativă, dacă este cazul. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Începem dezbaterile generale. Înţeleg că Grupul USR, domnul Dehelean, are o chestiune pe procedură. Vă rog să faceţi legătura cu domnul Silviu Dehelean. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În numele Grupului USR, aş vrea să solicit retrimiterea acestui proiect pentru o perioadă de două săptămâni la Comisia juridică, întrucât, după cum rezultă chiar şi din punctul de vedere al Guvernului din 2018, sunt unele prevederi care încalcă Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană şi restrâng drepturi fundamentale... fără respectarea prevederilor Constituţiei... Mă rog, sunt mai multe aspecte pe care le-am ridicat. |
|||||
|
|
Bun. Invit liderii grupurilor parlamentare să-şi exprime... Păi, nu, nu, nu, pentru retrimitere! (Vociferări.) Vă rog. Grupul PNL... Grupul PSD. Vă rog, domnule Simonis, recomandaţi colegilor. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Grupul parlamentar al PSD nu susţine retrimiterea la comisie, prin urmare vom vota împotriva acestei propuneri. |
|||||
|
|
Grupul PNL? Voci din sală: Treceţi mai departe! |
|||||
|
|
Bun. UDMR? |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Suntem de acord cu retrimiterea. |
|||||
|
|
Bun. PNL, interveniţi? PMP? |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul PMP nu susţine retrimiterea la comisie. |
|||||
|
|
Bun. Mai sunt intervenţii? Nu. Să înceapă votul pentru propunerea USR de retrimitere. (Vot electronic la distanţă.) Prin înţelegerea cu liderii grupurilor parlamentare, numai colegii din sală... Vă rog. Exprimaţi-vă, ca să contabilizăm. La votul final îi vom suna şi pe colegii care n-au putut să voteze. Vă rog. Da, domnule coleg. |
|||||
|
|
Domnul Sergiu Cosmin Vlad (de la tribună): Sergiu Vlad. Pentru retrimitere. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Mai departe. Altcineva, dintre colegii din sală, care nu au putut vota? |
|||||
|
|
Domnul Vass Levente (de la tribună): Vass Levente, UDMR. Pentru retrimitere. |
|||||
|
|
Mai este vreun coleg în sală care nu a putut vota? Nu. Din 158 de colegi prezenţi, 49 pentru, 100 împotrivă, 8 abţineri, un coleg nu a putut vota. Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. Intrăm în dezbateri generale. Din partea Grupului PNL, domnul Varga e prezent? V-aţi înscris la cuvânt, domnule Varga. |
|||||
|
|
Domnul Vasile Varga (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Numai puţin, domnule Varga! Deci colegii care s-au înscris... Prin consens cu liderii grupurilor parlamentare, colegii care nu pot vota la proiecte în timpul dezbaterilor, nu-i mai luăm telefonic. Numai la votul final, cei care nu pot vota, numai la votul final pot interveni. Deci rog stafful tehnic, resetaţi numai colegii care vor să intervină. Discutăm la dezbateri generale. Da, domnule Varga! |
|||||
|
|
Domnul Vasile Varga (de la tribună): Ce am constatat în această lege? Schimbarea ordinii de exercitare a dreptului de preempţiune, incluzându-se între preemptori rudele de gradul I şi a tinerilor fermieri. Instituirea unor condiţii cumulative pe care trebuie să le îndeplinească cumpărătorii persoane fizice şi juridice. Instituirea unei interdicţii de vânzare a terenurilor pe o limită de 15 ani. Reglementarea obligativităţii utilizării strict a terenurilor agricole pentru desfăşurarea activităţilor agricole de proprietari, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea unui contract de arendare. Întrucât măsurile propuse, prin condiţionarea domiciliului reşedinţă şi sediului în unitatea teritorială unde se află terenul extravilan scos la vânzare, au ca obiectiv indirect şi restrângerea dreptului cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte a acordului privind spaţiul economic european de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, acest proiect de lege încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeană, încalcă prevederile Tratatului privind aderarea României, ratificat prin Legea nr. 157/2005, mai precis actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgariei şi României. Lista menţionată din protocol, ca măsuri tranzitorii pentru România, punctul 3, "Libera circulaţie a terenurilor", pe care legislaţia română le-a stabilit în acest domeniu, au încetat în termen de 5, respectiv 5 ani, 7 ani de la data aderării. Totodată, învederăm faptul că exercitarea dreptului de proprietate nu se poate face în mod absolut izolat, ci în cadrul societăţii din care titularul face parte. Astfel, interesele titularului dreptului de proprietate pot veni în conflict cu interesele titularilor altor drepturi sau chiar intereselor generale ale societăţii. Dobândirea în condiţii restrictive a dreptului de proprietate, impunerea unor condiţii de către cumpărător, cum sunt reşedinţa, domiciliul, cu cel puţin un an înaintea înregistrării ofertei de vânzare pe raza administrativ-teritorială unde se află terenul, desfăşurarea de activităţi agricole pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare, obţinerea unui procent al veniturilor din activităţi agricole desfăşurate pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale unde se află terenul, pentru o perioadă de trei ani, anterior acestui moment, pentru persoanele juridice, dincolo de caracterul lor incert şi nepredictibil, conduc la schimbarea regimului juridic al dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi nu pot fi calificate, în opinia noastră, drept măsuri de constrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizate cu titlu, de exemplu, prin Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 443 din 19 iulie 2013, şi Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, Curtea va analiza, prin prisma unui test de proporţionalitate, dacă astfel de limitare este justificată, dacă obiectul urmărit califică scopul reglementării ca fiind legitim, dacă limitarea este rezonabilă în raport cu obiectul urmărit şi nu tinde la transformarea acestui drept în unul iluzoriu, teoretic, conform principiului proporţionalităţii. Astfel, cum a reţinut Curtea, prin Decizia nr. 662 din 2014, "orice măsură luată trebuie să fie adecvată, capabilă, în mod obiectiv, să ducă la îndeplinirea scopului". Or, anumite condiţii impuse de legiuitor persoanelor fizice sau juridice pentru cumpărarea terenului reprezintă o limitare în vederea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole situate în extravilan şi, în consecinţă, este necesară efectuarea testului de proporţionalitate pentru fiecare condiţie în parte. Tot potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile legislative propuse nu trebuie să instituie o sarcină nerezonabilă şi excesivă, în raport cu obiectul. Mai mult, art. 44 alin. (2) din Constituţie: "Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai..." |
|||||
|
Concluzionaţi! |
||||||
|
|
Domnul Vasile Varga (de la tribună): "... în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică". |
|||||
|
|
Mulţumesc. Rog toţi colegii şi vorbitorii să ne încadrăm totuşi, să ne respectăm unii pe alţi şi să ne încadrăm în timp. Din partea Grupului USR, domnul Silviu Dehelean. Se pregăteşte, de la PMP, Ionuţ Simionca. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul pe care-l avem astăzi în dezbatere este un exemplu despre ce se întâmplă atunci când ai un lucru defect şi hotărăşti că e cazul să-l strici şi mai tare. Din 2014 până în 2018, statul român nu a folosit niciodată dreptul de preempţiune, care este legiferat în favoarea sa prin Legea nr. 17, pentru a cumpăra teren extravilan. Tot din 2014 până în 2018, în baza acestei legi, nu a fost constatată şi sancţionată nicio singură contravenţie. Singura concluzie care se poate trage, în urma acestor date, este aceea că nicio instituţie publică nu a supravegheat modul de aplicare a acestei legi. Informaţiile de mai sus sunt extrase dintr-un răspuns la o întrebare pe care am adresat-o Ministerului Agriculturii, în 2018, şi este certitudinea mea că nu există niciun element care să ne spună că s-ar fi schimbat ceva în ultimii doi ani. Singurul lucru pe care a reuşit să-l genereze Legea nr. 17 a fost birocraţie. Dacă până la adoptarea legii din 2014, o procedură de vânzare a unui teren necesita undeva la o săptămână, după Legea nr. 17 aceeaşi procedură durează cel puţin două luni, ca timp, şi sunt necesare în jur de 10-15 documente obţinute de la diverse instituţii ale statului. Dacă proiectul de astăzi va fi adoptat şi va intra în vigoare în forma actuală, care este propusă, procedurile se vor transforma radical, şi anume vânzarea unui teren extravilan va dura spre patru luni şi vor fi necesare 20-30 de documente. Este convingerea noastră că orice lege trebuie să dea posibilitatea unei conformări voluntare cât mai simple pentru cetăţeni, iar proiectul de astăzi eşuează lamentabil la acest capitol. Din pricina piedicilor birocratice se va genera un apetit pentru ocolirea legii şi cumva disimulaţii în raporturile civile dintre părţi. Efectele vor fi: denaturarea circuitului civil, şubrezirea actelor încheiate de români şi, probabil, undeva, pe un orizont de timp mediu spre lung, o serie de procese în instanţele din România. În altă ordine de idei, la fel cum a spus şi antevorbitorul meu, legea reuşeşte să fie o colecţie de încălcări ale Constituţiei, de paralelisme şi neclarităţi terminologice. Pe lângă cele invocate mai devreme, noi considerăm că restrânge şi un drept fundamental, dreptul la proprietate, pentru că restrângerile operate prin prevederile propuse nu respectă condiţiile din art. 53 din Constituţie. Sunt foarte mulţi termeni neclari şi impredictibili care pot fi folosiţi în limbajul comun, dar care nu ar trebui să aibă nicio legătură cu rigorile unui text legislativ. Pe lângă aspectele tehnice, este important să spunem şi că, din punctul nostru de vedere, această lege sau modificările propuse astăzi nu restrâng achiziţionarea terenurilor de către cetăţenii săi. Este fals să credem aşa ceva. Excesul de proceduri şi generarea de bariere birocratice va bloca, în primul rând, cetăţenii şi capitalul românesc. Nu putem să comparăm resursele materiale, logistice, de know-how, juridice şi de răbdare pe care le au cei care vin să investească în România, faţă de cetăţenii noştri. Predictibil, primele victime ale acestui labirint legislativ vor fi exact cei a căror protecţie se pretinde că se urmăreşte prin adoptarea acestei legi - fermierii români. USR nu consideră că aceasta este calea pentru susţinerea proprietăţii private româneşti şi pentru dezvoltarea agriculturii. Considerăm că, comasarea terenurilor nu a fost niciodată obiectivul real al acestei legi şi, în consecinţă, vom vota împotriva acestui proiect. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Grupul PMP, domnul Simionca. Vă rog să faceţi legătura cu dumnealui. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Ionuţ Simionca (prin audioconferinţă): Mă auziţi? |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Ionuţ Simionca (prin audioconferinţă): Bună dimineaţa, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Această lege este o lege bine intenţionată. Într-adevăr, iniţiatorii au făcut nişte greşeli, dar noi trebuie să ne gândim, în primul rând, la protejarea ţării noastre şi a terenurilor României. De prea mult timp România a fost vândută, terenurile României au fost vândute, de prea mult timp pădurile noastre au fost vândute şi este momentul ca noi, parlamentarii, să facem ceva, în acest sens, pentru stoparea acestor vânzări. Această lege aduce multe filtre şi obstrucţionează cumpărarea de terenuri agricole, şi intenţia legii a fost să protejeze fermierul român, să protejeze agricultorul român şi să le dea şansa şi oportunitatea fermierilor români, tinerilor fermieri să poată să-şi cumpere terenuri, să poată să se dezvolte. Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect legislativ, pe care noi îl considerăm necesar, şi, într-adevăr, modificările care sunt necesare se pot face şi ulterior. Nicio lege sau majoritatea legilor nu sunt perfecte, dar pot fi reparate, pot fi ajustate, pot fi amendate. Şi cei care şi-au dorit astăzi să retrimită legea la comisie sau la comisiile de specialitate trebuiau să se gândească cum să facă să fie prezenţi la comisii, şi când se dezbate legea în comisii să vină la comisii, să muncească şi să-şi depună amendamentele, pentru că noi trenăm de doi ani această lege, şi în aceşti doi ani s-au vândut terenurile României străinilor. Şi noi, dacă suntem responsabili şi vrem să ne protejăm ţara, trebuie să votăm această lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Grupul UDMR. Domnul Szabó Ödön. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul Szabó Ödön (de la tribună): Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această lege este o lege mai bună decât cea pe care o avem în momentul de faţă în vigoare, din perspectiva noastră, atât în ceea ce priveşte dreptul de preempţiune, cât şi limitarea unor posibile acumulări nejustificate, în care, practic, fermierii din România să aibă o concurenţă neloială pe piaţa internă. În momentul de faţă eu cred că trebuie, totuşi, să upgradăm puţin această iniţiativă legislativă. Avem pe punctul 8 - şi o să vă rog, domnule preşedinte, să-mi daţi voie ca la punctul 8 marginal, la respinse, să susţin un amendament, întrucât noi suntem pentru susţinerea fermelor mijlocii, care, practic, vin ca să nu lase să se depopuleze zona rurală, practic, vin ca să susţină fermele de până la 750 de hectare, practic, creând o clasă de mijloc a fermierilor în România, pentru că în momentul de faţă polarizarea începe să crească foarte mult, iar fermele şi fermierii români cu potenţial mare de investiţie în zona agricolă sunt foarte puţini. Deci, dacă această polarizare este susţinută de stat, în perioada următoare fermele mijlocii vor dispărea, cu atât mai mult fermele mici, şi cu toţii cred că avem nevoie - mai ales această pandemie a demonstrat - de o clasă de mijloc, inclusiv în zona fermierilor din România. Această lege în forma actuală ajută acest lucru, dar nu destul. Iar ceea ce au spus unii colegi de-ai mei mai înainte duce, practic, la desfiinţarea acestei clase de mijloc a fermierilor din România. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Roman, vă rog, o chestiune de procedură. Şi apoi ultimul vorbitor, domnul Steriu, şi începem dezbaterea pe articole. Vă rog, domnule Roman. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Partidul Naţional Liberal va ataca la Curtea Constituţională a României acest proiect de lege, dacă el va trece astăzi de Parlament. Unii n-au înţeles că nu mai putem să ne înfruptăm din ceea ce este al statului, să-l trecem către ADS-uri, iar după aceea să-l trecem către zona privată, către baronii latifundiari care au înţeles că după ce Dragnea a furat Belina nu e niciun fel de problemă să ne uităm, ca sursă de îmbogăţire, spre terenurile pe care, prin metode ilicite, unii le-au luat tot din proprietatea statului. Pe lângă chestiunile de constituţionalitate prezentate de colegul de la UDMR... Atenţie, stimaţi colegi, dreptul de preempţiune duce spre o zonă penală, pentru că, la modul în care aţi gândit dumneavoastră acest proiect de lege, el nu este decât o dedicaţie, o dedicaţie pentru patru sau cinci mari latifundiari, iar chestiunea aceasta se va întoarce împotriva dumneavoastră. Vă spun cu toată bunăvoinţa. Gândiţi-vă foarte bine, retrimiteţi-l la comisie! N-aţi fost de acord. Puteaţi să-l retrimiteţi la comisie, să aveţi o lege constituţională şi o lege bună. Domnule Stănescu, vă puteţi supăra şi vă înţeleg supărarea, însă vă spun un lucru... (Vociferări.) Vă înţeleg. Ieri, 56 sau 65 de hectare de pădure, astăzi discutăm despre chestiunea aceasta... Opriţi-vă! Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Simonis şi apoi domnul Steriu. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Domnule preşedinte, Unii colegi au nişte obsesii şi nu fac altceva decât să le repete la nesfârşit. Capitolul despre preempţiune a fost scris de cineva de la PNL, ca să fie foarte clar, amendament depus şi votat în comisie, dar depus de PNL. Pe de altă parte, să vii să spui nonşalant că ataci la CCR o lege care încearcă îngreunarea înstrăinării terenurilor... Ştiţi foarte bine că sunt judeţe întregi din ţară unde proprietarii nu mai sunt cetăţeni români! Prin această lege, tânărul fermier român va avea preempţiune atunci când cumpără un teren pe teritoriul României. Ştiu că nu aveţi nimic despre România în sângele dumneavoastră, dar măcar nu ne mai certaţi atâta! Veniţi cu tot felul de obsesii, la nesfârşit, cu nu ştiu ce blaturi... N-are importanţă, oameni buni, putem, prin această lege, să se înstrăineze mai greu suprafaţa românească, suprafaţa de teren din România. Ce discutăm?! Ne referim la una, la alta, încercăm să denaturăm adevărul, atacăm la CCR tot ce-i bun pentru români?! Voi atacaţi la CCR! Măcar n-o mai spuneţi nonşalant! |
|||||
|
|
Domnul Steriu. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună): Stimaţi colegi, Cred că antevorbitorul de dinaintea domnului Simonis nu citise legea, nu ştia toate aceste aspecte. Vreau să vă spun câteva cuvinte despre Legea nr. 17, cea pe care o modificăm astăzi. E o lege scrisă de Partidul Social Democrat în 2013, trecută în 2014; este o lege foarte bună care a oprit înstrăinarea terenurilor agricole din România. În 2013, scopul Legii nr. 17 era următorul: asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional, stabilirea unor măsuri pentru reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi comasarea terenurilor, în vederea creşterii dimensiunilor fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic. Legea nr. 17 spunea foarte clar - contextul european. De altfel, a funcţionat timp de 5 ani de zile fără să aibă niciun fel de rezervă din partea Uniunii Europene. Ea a fost propusă în 2013 în Guvern şi a fost votată în 2014. Să vă spun cum a fost votată. 221 de deputaţi - pentru. Practic, toţi deputaţii liberali au votat atunci pentru, alături de PSD, care a iniţiat-o. Au fost voturi împotrivă doar din partea PDL. USR nu se născuse încă. În cei aproape 4 ani de aplicare a acelei legi, 600.000 de hectare s-au vândut, în conformitate cu această lege, ridicând ferma medie românească de la 2,4 hectare la peste 4 hectare. Începem să contăm şi noi în Europa, cu o medie consolidată. Preţul terenurilor, da, s-a ridicat, aducând un patrimoniu mai important şi României, şi fermierilor, şi aducând o circulaţie clară şi predictibilă terenului agricol, asigurând posibilitatea de a folosi terenuri şi în zona bancară, ca garanţii. Şi se obţine astfel un capital de lucru suplimentar pentru fermieri. Rezultatul l-am văzut în ultimii ani - producţii agricole însemnate, mult mai bune. Evident, şi cu un bun management în Ministerul Agriculturii, nu cum îl avem astăzi. Actualul proiect vine cu nişte calităţi suplimentare. Este scris de 160 de deputaţi şi senatori din Partidul Social Democrat. Continuă stimularea consolidării pieţei funciare, se schimbă însă ordinea de exercitare a dreptului de preempţiune, incluzându-i pentru prima oară şi pe tinerii fermieri, aşa cum sunt ei definiţi în Uniunea Europeană. Aduce, într-adevăr, condiţii cumulative pentru cumpărători, persoane fizice sau juridice, pentru că dorim ca terenul acesta să fie folosit doar pentru agricultură, nu speculativ, cum s-a întâmplat în unele zone. Instituie interdicţii de vânzare pe o perioadă de 8 ani de la cumpărare. Sau îl poţi vinde, dar plătind nişte impozite suplimentare. Ca să nu-l mai cumperi astăzi cu un preţ şi să-l revinzi a doua zi făcând speculă. Şi pentru prima oară introduce un registru unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan. Acest registru, administrat de Ministerul Agriculturii, pentru prima oară va reuşi să analizeze şi să facă o situaţie clară a regimului de proprietate al acestor terenuri agricole. Să ştim şi noi cât capital românesc, cât capital străin, câţi cetăţeni români, câţi cetăţeni străini, câţi cetăţeni europeni sunt proprietari în România pe aceste terenuri. Ce este foarte important. În ultimii 2 ani această lege a fost, în comisie, discutată cu toate structurile profesionale şi asociative aparţinând fermierilor. Toţi - de la LAPAR, la PRO AGRO, la... - toţi au trecut şi şi-au adus punctul de vedere, completând-o, analizând-o şi, în final, validând-o. Cum a mers punctul de vedere din partea Guvernului? În 2018, pe o analiză de 7 pagini, Guvernul Partidului Social Democrat emite un punct de vedere favorabil, cu propuneri şi recomandări care au fost incluse ulterior. În urmă cu o lună, în 2020, Guvernul PNL menţionează sec, fără nicio explicaţie, că nu susţine acest proiect de lege, făcând doar o trimitere către Ministerul Agriculturii. Ciudat, ministrul agriculturii, ca deputat, în 2014, a votat "da" pentru această lege. Şi e şi domnul Nini Săpunaru, nu-l văd, aici, în sală, vorbeşte la telefon. Şi dânsul a votat "da", ca preşedinte al Comisiei pentru agricultură, în urmă cu 4 ani. Mă întreb dacă aceste puncte de vedere ale Guvernului Orban, pentru legi propuse de parlamentari, se adoptă în biroul premierului Orban, între sticle de bere, sticle de whisky şi prin ceaţa fumului de trabuc. Că altfel nu-mi explic de ce nu o acceptă. Înţelegem prin reacţia aceasta, atât a PNL, cât şi a USR, că nu le place să oprim înstrăinarea terenului român. Că doresc să continue exportul de muncitori pentru sparanghelul din Europa. Şi asta este singura concluzie pe care o putem deduce. Susţinem în continuare această lege, cu toată ardoarea. Dorim în continuare ca terenul agricol al României să stea pentru români. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Intrăm în dezbaterea articolelor. Rog colegii care au amendamente respinse, vom discuta pe amendamentele respinse. Cine doreşte? De la 1 la 10, dacă sunt intervenţii? Da, vă rog, domnul coleg, spuneţi, care amendament? Să pot să-l supun discuţiei. (Vociferări.) De la 1 la 10. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Marginal 8. Art. 41. alin. (1). "În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice care au domiciliul/reşedinţa în raza unităţii administrativ-teritoriale - şi aici vine completarea - sau pe o rază de 50 de km. faţă de amplasamentul terenului ce face obiectul ofertei de vânzare, stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare, cu condiţia să nu aibă în proprietate o suprafaţă mai mare de 750 de hectare...". Şi ar fi alin. (2). "Se interzice achiziţionarea de către societăţile comerciale, înregistrate conform prevederilor Legii nr. 31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, a terenurilor agricole care fac obiectul prezentei legi". Vă mulţumesc. (Vociferări.) Două. |
|||||
|
|
Este vorba de amendamentul de la poziţia 8, care are două alineate. Amendament respins în Comisia juridică şi în Comisia... (Vociferări.) E amendament respins. Asta era... (Vociferări.) Rog liderii să poftească la prezidiu puţin. (Consultări.) Vom supune votului alin. (1) al art. 41. Invit liderii grupurilor să precizeze poziţia grupurilor parlamentare. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Grupul PSD nu va susţine amendamentul UDMR. În consecinţă, va vota împotrivă. |
|||||
|
|
PNL? |
|||||
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună): Partidul Naţional Liberal se va abţine la acest amendament. |
|||||
|
|
Mulţumesc. USR? |
|||||
|
|
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună): Grupul parlamentar al USR nu susţine acest amendament. |
|||||
|
|
Mulţumesc. PMP? (Vociferări.) Ştiu, UDMR susţine. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): PMP nu susţine acest amendament. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Şi, domnul Varujan Pambuccian, minorităţile? |
|||||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Noi susţinem amendamentul, pentru că e vorba de preempţiune pentru localnici. |
|||||
|
|
Da. Bun. Să înceapă votul. (Vot electronic la distanţă.) Dacă dintre colegii din sală cineva nu a putut vota? Da, vă rog, domnule coleg. |
|||||
|
|
Domnul Csoma Botond (de la tribună): Sunt deputat Csoma Botond, deputat al UDMR de Cluj. Votez pentru amendamentul respins. |
|||||
|
|
Da. Mulţumesc. Mai departe. |
|||||
|
|
Domnul Vass Levente (de la tribună): Vass Levente - pentru. |
|||||
|
|
Da. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): Duruş Vlad - împotriva amendamentului. |
|||||
|
|
Da. Mulţumesc. Am finalizat. Pentru - 29, împotrivă - 139, abţineri - 38. Amendamentul nu a trecut. Dacă mai sunt... până la 10, dacă doreşte cineva să intervină la amendamente? Domnul Dehelean, vă rog. Doriţi să susţineţi un amendament respins? |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă): Da, domnule preşedinte, vreau să susţin două amendamente respinse. Cel de la poziţia 7... |
|||||
|
|
Da. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean prin audioconferinţă): ... şi cel de la poziţia 10, care prevăd eliminarea art. 41 şi art. 42. Motivele le-am expus şi mai devreme. Motive de încălcare a Constituţiei şi a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. |
|||||
|
|
Bun. Deci avem, la poziţia 7, amendamentul USR, de eliminare şi apoi de reformulare. Invit liderii să-şi prezinte poziţia. PSD. Repet, amendament respins în comisii. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Grupul PSD va vota împotrivă. |
|||||
|
|
PSD - împotrivă. PNL. |
|||||
|
|
Domnul Gabriel Andronache (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi ne vom abţine la toate amendamentele care vor fi propuse la această reglementare, pentru că, în opinia noastră, reglementarea în sine este neconstituţională. Mulţumim. |
|||||
|
|
Mulţumesc. UDMR? |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Grupul UDMR se va abţine. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă nu mai sunt... PMP. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): PMP votează împotrivă. |
|||||
|
|
Să înceapă votul. (Vot electronic la distanţă.) Reamintesc, dau cuvântul colegilor la votul final, celor care nu se pot conecta. Deci, domnul Chiriac sau ceilalţi colegi, dacă nu vă puteţi conecta, numai la votul final vă mai dau cuvântul. Pentru - 22, împotrivă - 123, 62 de abţineri. Amendamentul a fost respins. Dacă de la 10 până la... Domnul Dehelean, vă rog. La ce poziţie mai susţineţi un amendament? Faceţi legătura cu domnul Dehelean. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă): Mă auziţi? |
|||||
|
|
Vă aud. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă): Da. La poziţia 10. Eliminarea art. 42, amendament respins. Şi pentru că mai devreme am uitat să spun, şi USR va susţine orice demers de sesizare a aspectelor de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională. |
|||||
|
|
Da. Bun. Să treacă, şi apoi vedeţi dacă atacaţi. Bun. Supun votului dumneavoastră. Repet... PSD. Este amendament respins, la poziţia 10. Amendament USR, da, a fost respins. Precizaţi-vă poziţia. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Grupul PSD va vota împotrivă. |
|||||
|
|
PSD - împotrivă. PNL? Se abţine. |
|||||
|
|
Domnul Gabriel Andronache (de la tribună): Da. E ultima oară când mai vin la microfon pe această reglementare. Ne vom abţine la toate amendamentele care vor fi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. UDMR. |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vom vota împotrivă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Împotrivă. PMP? Domnul Movilă. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Vom vota pentru respingerea lui. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Să înceapă votul. (Vot electronic la distanţă.) Rezultatul votului - 24 pentru, 133 împotrivă, 47 de abţineri, un coleg nu a votat. A fost respins. Mergem mai departe. Dacă mai sunt colegi, de la 10 la 20, care doresc să intervină? Domnule Dehelean, doriţi în continuare? |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă): Nu, domnule preşedinte, n-am mai solicitat cuvântul. |
|||||
|
|
Păi, dacă nu doriţi, de ce solicitaţi, domnule Dehelean? Mergem mai... |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă): Dar nu am apăsat, a rămas din urmă. |
|||||
|
|
De la 10 la 23, dacă sunt intervenţii? Nu. Bun. În aceste condiţii, rămâne la votul final. Are... (Domnul deputat Vasile Varga solicită să ia cuvântul.) Domnul Varga, vă rog. Vorbitori din sală. Domnul Varga, vă rog. Şi apoi domnul Simonis. Numai puţin, domnule Varga. Veniţi... (Consultări.) Da, în urma consultărilor, Grupul PSD, domnul Simonis. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Da. Domnule preşedinte, Am rugămintea să supuneţi votului un amendament admis. Şi anume, la marginal 5, art. 41, vă propun eliminarea lit. d), cea care presupune că cumpărătorul unui teren trebuie să aibă studii în domeniul agricol. Deci, la art. 41, eliminarea lit. d). |
|||||
|
|
Dar toţi liderii grupurilor parlamentare, întreb, au fost de acord? Ca să nu mai supunem votului, da? |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Consens. Deci, prin consens, art. ... |
|||||
|
|
Prin consens. Deci, prin consens - pentru stafful tehnic -, lit. d) a art. 41 se elimină, da? Mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol; PL-x 38/2020. Raport din partea comisiilor, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru buget. Vă rog, cine prezintă? Da, domnul Steriu, vă rog, prezentaţi raportul. |
|
|||
|
|
Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună): Raport comun suplimentar. În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât trimiterea spre reexaminare Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în conformitate cu art. 75, în şedinţa din 10 februarie 2020. La reexaminarea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiei, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege supus reexaminării are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018, în sensul corelării textelor din lege cu textele anexelor care fac parte integrantă din lege. În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol cu amendamentele admise în prezenta anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. De la Grupul USR s-a înscris domnul deputat Daniel Popescu. Vă rog, faceţi legătura cu dumnealui. Domnul Popescu, vă rog, v-am dat cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Sigur, noi am susţinut iniţiativa legislativă încă din etapa dezbaterilor din Comisia pentru agricultură, deoarece considerăm că România trebuie să-şi dezvolte capacitatea de producţie şi incubaţie în sectorul avicol. În contextul crizei cauzate de noul coronavirus, şi nu numai, independenţa şi securitatea alimentară a României sunt la fel de importante ca independenţa energetică. Măsurile cuprinse în această iniţiativă sunt necesare. Pentru relansarea aviculturii româneşti e nevoie de altele, de susţinere a fermierilor, în special a micilor fermieri, prin ajutoare de stat şi fonduri europene. Trebuie să încurajăm producţia autohtonă de carne de pasăre şi a produselor româneşti, în general, şi credem că prin modificările aduse acestui proiect de lege, Guvernul şi instituţiile abilitate vor putea face calculul necesar pentru construcţia de ferme de reproducţie, staţii de incubaţie, ca acţiune împotriva... (Probleme tehnice.) ... de prăbuşire a producţiei de carne din România. Aşadar, Grupul parlamentar al USR din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Şi sigur că vom urmări implementarea şi rezultatele acestui program ca şi a celorlalte ajutoare de stat adoptate până acum. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu mai sunt. Avem 8 amendamente admise. La titlul legii, intervenţii? Nu. De la 2 la 8 dacă sunt intervenţii? Nu. Anexa nr. 1? Anexa nr. 2? Anexa nr. 3? Anexa nr. 4? Anexa nr. 5? Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Următoarea. |
|||||
|
|
|
3. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar; PL-x 263/2018/2020. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Iniţiatorii. Vă rog. Vă rog, domnule coleg. Domnul Dohotaru, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună): Bună ziua! Vă mulţumesc. Acest proiect legislativ prevede ca salariul minim să fie corelat cu acest coş minim pentru un trai decent, care este calculat de INS, anual. Este un proiect realizat cu sprijinul Campaniei pentru Viaţă şi Muncă Decentă, în care sunt angrenate sindicate, politicieni din mai multe partide, au participat cercetători de la ICCV, Fundaţia social-democrată Friedrich-Ebert Stiftung. Pe scurt. Acest coş minim pentru un trai decent presupune să avem un coş de peste 7.000 de lei, în momentul de faţă. Este vorba de o familie cu 2 copii. Un salariu minim spre care trebuie să tindem pentru a ajunge la un stat social adevărat, de peste 2.700 de lei. Lucru care este foarte relevant pentru angajaţii de pe piaţa românească, în condiţiile în care avem aproximativ o treime din angajaţi pe salariu minim. Spre 50% din contracte, pe salariu minim. De aceea, pentru a construi acest stat social este bine să avem acest coş calculat anual de INS. Le mulţumesc colegilor din mai multe partide, care au contribuit, prin dezbateri publice, la Comisia pentru muncă, la creionarea acestui coş. Bineînţeles, cu prezenţa experţilor de la SINDEX, ICCV şi INS. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Raportul Comisiei pentru muncă? Domnul preşedinte Solomon, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000, în sensul stabilirii ca evaluarea coşului minim de consum lunar să se facă trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică, iar valoarea acestuia să se aprobe prin hotărâre de Guvern. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 din Constituţia României, şi transmisă spre promulgare Preşedintelui în 26 octombrie 2019. Preşedintele a trimis-o spre reexaminare, pentru următoarele considerente. 1. Dacă legiuitorul a prevăzut prin lege valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent, modificarea acestui cuantum nu se poate realiza altfel decât printr-un act cu aceeaşi forţă juridică, respectiv tot prin lege, şi nu prin hotărâre de Guvern. 2. Întrucât coşul minim de consum pentru un trai decent va constitui unul dintre elementele de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară, Parlamentului îi revine sarcina de a analiza şi în ce măsură structura, componentele şi valoarea acestui coş trebuie să fie stabilite prin lege. Şi al treilea punct. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar schimbă concepţia generală a actului normativ supus modificării. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare şi a adoptat, în şedinţa din 3 februarie 2020, legea în forma prezentată. Membrii Comisiei pentru muncă s-au întrunit, în data de 4 martie 2020, şi au aprobat, în parte, cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente. Acestea se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. |
|||||
|
|
Vă rog, vreţi să interveniţi şi la dezbateri generale? |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (din sală): Da. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. După cum am prezentat, cele 3 puncte din cererea de reexaminare au fost analizate în cadrul comisiei. Am considerat de bun augur solicitarea Preşedintelui de a scoate valorile nominale pe fiecare categorie de produs în parte. Am păstrat, în tabelul din anexă, care va fi, până la urmă, baza analizei făcute de cei de la Institutul Naţional de Statistică, cantităţile necesare pentru stabilirea acestui coş minim decent. Evident, am eliminat din lege hotărârea de Guvern, lăsând doar un ordin al preşedintelui INS, care să instituie acest indicator, care nu este obligatoriu pentru Guvern, dar este un indicator de referinţă în momentul în care orice parte implicată în dialogul social poate să facă cereri în favoarea sau în defavoarea unor modificări la coşul minim şi, totodată, la salariul minim. Acest indicator, stabilit, ştiu eu, pe baza analizei preţurilor din 2018, ar fi astăzi, undeva, la 5.300-5.400 de lei pentru o familie cu 2 salariaţi şi 2 copii. Acesta ar fi necesarul lunar pentru un trai decent. Dacă evoluţia preţurilor, astăzi, la momentul în care vorbim, este cumva mai sus, vă daţi seama că şi acest indicator se modifică. Dacă e să ne uităm pe ceea ce câştigă 2 salariaţi, la nivel minim, nu mediu, din România, mai avem mult de lucrat pentru a ridica valoarea salariului minim, astfel încât să răspundă nevoilor decente de trai, în ţara noastră, pentru o familie cu 2 copii. De aceea, vă rog să fiţi de acord cu votul favorabil asupra acestui proiect de lege. Un proiect de lege care, repet, nu implică nicio obligaţie pentru Guvern, dar poate fi un indicator al stării naţiunii, al situaţiei în care ne aflăm noi, astăzi, din punctul de vedere al unui trai decent. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. În continuare, domnul Petru Movilă, de la PMP. Şi să faceţi legătura cu domnul Seidler, de la USR. Nu? Nu doriţi? Bun. Domnul Movilă a renunţat. Domnul Seidler, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca scop instituirea unui indicator statistic ca bază orientativă pentru stabilirea salariului minim brut pe economie. Sunt sigur că valoarea acestui indicator, care se referă la cheltuielile unei familii formate din 2 adulţi şi 2 copii, din clasa de mijloc, va fi folosită politic, în mod populist, de fiecare dată când ar urma să fie comunicată public. Orice politician care a participat la actul de guvernare, cel puţin 4 ani din ultimii 30 de ani, şi care foloseşte cuvintele "trai decent" comite un act de indecenţă, după părerea mea. Pentru că ideea de trai decent nu se măsoară doar în produsele şi serviciile consumate într-o lună de o familie, ci şi în numărul de kilometri de autostradă, în hectare de pădure, în şcoli şi spitale decente. Decent ar fi fost să trăim într-o ţară în care autostrada Transilvaniei şi autostrăzile Moldovei să fie realitate, nu să murim cu miile pe drumurile patriei. Decent ar fi fost ca mafia lemnului să nu fie protejată politic şi pădurile să nu fie defrişate sub ochii larg închişi ai autorităţilor. Decent ar fi fost să nu irosim bani pe borduri şi panseluţe când noi avem şcoli fără apă şi canalizare. Decent ar fi fost să folosim toate fondurile europene în mod eficient. Decent ar fi fost ca unii primari, parlamentari şi miniştri, ba chiar preşedinţi de partide politice să nu fure din banii publici. Într-un fel, îmi pare bine că legiferăm un adevăr - şcoala nu e gratuită în România. Părinţii plătesc fondul şcolii şi fondul clasei şi chiar contribuie la baza unităţii de învăţământ. Pentru că inclusiv asta urmează să legiferăm astăzi prin acest proiect - trai decent - nu-i aşa? Decent ar fi fost să avem spitale ca în Germania, pentru că şi Germania de Est a fost la fel de comunistă ca România. E adevărat însă că Germania are, până astăzi, Comisia GAO, cu ajutorul căreia se depistează şi sunt traşi la răspundere foştii torţionari comunişti, iar noi îl avem pe Ion Iliescu, care trăieşte decent. Trai decent ar fi însemnat să nu avem condamnaţi penali în funcţii publice. Trai decent ar însemna, într-un final, ca cei care sunteţi răspunzători de părăsirea de către România a propriilor săi cetăţeni, de ordinul milioanelor, să vă retrageţi definitiv din viaţa politică. Dar apelul către lichele, scris acum vreo 30 de ani, nu a fost citit de către cei cărora le era adresat, aşa că ne rămâne doar să sperăm că cetăţenii români se vor prezenta cu hotărâre la vot pentru a-i trimite pe mulţi dintre dumneavoastră în decenţă. Vă rog să o luaţi ca o promisiune, nu ca o ameninţare, dar să nu vă bazaţi în viitorul vostru trai decent pe pensiile speciale, pentru că vor fi eliminate în curând. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă mai sunt alţi doritori? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului. Avem 8 amendamente admise. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 8? Nu. La anexă, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. Pe procedură, vă rog, domnule vicelider Suciu. |
|||||
|
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În conformitate cu art. 112 din Constituţia României şi cu art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial nr. 338 din 27 aprilie 2020, vă înaintăm moţiunea simplă intitulată "Guvernul PNL după Grindă se cunoaşte!", iniţiată de deputaţii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, conform listei anexate. Sper ca durerile de şale ale domnului ministru să nu-l împiedice săptămâna viitoare să fie prezent aici. Vă mulţumesc. |
|
|||
|
|
Mulţumesc. Prezentaţi-o, să intrăm în Biroul permanent, să stabilim termenul de dezbatere. Mulţumesc. Secretariatul General? Domnule Tobă, vă rog. |
|||||
|
|
|
4. Proiectul de Lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională; PL-x 525/2019. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Comisia pentru muncă, vă rog. Domnul preşedinte Solomon? |
|
|||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea coeficienţilor minimali de ierarhizare salarială a personalului salarial din economia naţională, corespunzător nivelului de calificare. A fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 octombrie 2019. Face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. |
|||||
|
|
Doriţi la dezbateri generale? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, E vorba, iată, de o iniţiativă atât de mult aşteptată de către sindicatele din România, mai puţin, e drept, de partea patronală, dar până la urmă, cred că, aşa cum spunea şi Guvernul în punctul de vedere pe care ni l-a trimis acum două săptămâni, Parlamentul decide oportunitatea adoptării acestei legi. E vorba de un tabel cu indicatori, cu coeficienţi de ierarhizare a salarizării, care a fost, până în anul 2010, în Codul muncii şi a fost eliminat de guvernarea Boc, la presiunea, evident, a celor care au impus atunci modificarea Codului muncii, a Codului dialogului social şi a celorlalte legi conexe. Prin urmare, prin negocierile cu toate părţile din cadrul dialogului social, la comisie am ajuns la concluzia că revenirea la acest tip de reglementare este absolut necesară, dat fiind faptul că realităţile în domeniul salarizării sunt în continuă mişcare. Din 2012, de când guvernările PSD au ajuns să stabilească salariul minim, acest nivel al salariului a crescut continuu, de la 690 sau 740, cât era în 2012, până la ceea ce este astăzi, 2.300 aproape. Acest lucru a adus în multe întreprinderi la compactarea grilei de salarizare, astfel încât noii veniţi în întreprindere, noii angajaţi, de multe ori necalificaţi, au salariul aproape de cei cu vechime, de cei cu experienţă, de cei care au studii superioare şi aşa mai departe. De ce? Pentru că forţa sindicatelor a fost mult slăbită, contractul colectiv la nivel naţional a dispărut, nu mai există nicio posibilitate de dialog real, sincer între patronate şi sindicate. Prin urmare, reintroducând în lege aceste valori ale coeficienţilor de ierarhizare vom putea să vedem că un necalificat este plătit la nivelul salariului minim, un calificat va avea 1,20 din momentul acesta. De exemplu, cei cu studii de scurtă durată vor avea coeficientul, ca salarizare de bază, la 1,50, iar cei cu studii de lungă durată la 1,70. Nu este o grilă foarte mare, dar e un punct de plecare către nişte negocieri corecte, reale, care să dea şi sindicatelor, şi salariaţilor din România forţa necesară în cadrul negocierilor colective. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Gabriel Petrea doreşte? Şi apoi domnul Seidler. |
|||||
|
|
Domnul Gabriel Petrea (prin audioconferinţă): Bună ziua, domnule preşedinte! Mulţumesc mult. În completarea argumentelor domnului Solomon voiam să vă spun că acest proiect de lege îşi doreşte stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din sectorul privat din economia naţională, pentru a garanta o formă de protecţie minimă a salariului angajaţilor. Şi a avut două argumente. Primul a fost acela că, odată cu creşterea salariului minim pe economie, salariile s-au adunat în partea de jos a piramidei, practic a crescut doar salariul minim pe economie şi restul salariaţilor nu au beneficiat de o creştere, ajungând ca un muncitor necalificat să aibă acelaşi salariu cu un muncitor calificat, cu experienţă în muncă, mai ales în acele industrii unde există monopol şi unde într-o localitate nu au alte oportunităţi de angajare şi trebuiau să suporte aceste reguli. Şi al doilea argument a fost că trebuie să încurajăm calificarea la locul de muncă, astfel încât o persoană care face cursuri de calificare, care merge la şcoală şi învaţă o meserie să aibă un salariu mai mare. Astfel, într-un parteneriat cu sindicatele, am ajuns la aceşti coeficienţi de ierarhizare şi credem că se face o dreptate, după 10 ani de zile de creştere a salariului minim pe economie, să avem o creştere şi mai sus în piramidă, astfel încât atunci când salariul minim pe economie creşte, creşte automat şi salariul celorlalţi angajaţi cu calificări superioare. Mulţumesc tuturor celor care ne-au susţinut în acest proiect şi sper ca deputaţii să-l voteze. Vă mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Seidler, vă rog, Grupul USR. Şi apoi UDMR. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Această lege este neconstituţională, aşa cum ne-au semnalat atât Consiliul Legislativ, cât şi Guvernul României. Această lege înlocuieşte contractele colective de muncă, ceea ce nu ar trebui să se întâmple într-o societate normală. Când nu se înţeleg mecanismele economiei de piaţă, se impun salarii, prin lege, pentru că unii au impresia că aşa se face. Aţi eşuat major cu Legea salarizării pentru personalul din sectorul public, aţi demonstrat că nu vă pricepeţi, că nu luaţi în considerare realităţile, că legiferaţi după ureche, punând în legi cifre fără nicio bază, cifre scoase din burtă. Dar voi nu lăsaţi realitatea să vă strice un plan populist. De ani de zile mediul economic, antreprenorii din România, cei pe umerii cărora vă faceţi că plângeţi, vă cer, dacă nu puteţi să-i ajutaţi, măcar să nu le băgaţi beţe în roate. Probabil credeţi că dacă veţi creşte din pix salariul minim pentru un proaspăt absolvent de studii superioare, îi faceţi un bine. În realitate, din cauza calităţii învăţământului pe care în cea mai mare parte l-aţi condus înspre dezastru, valoarea muncii unui asemenea tânăr pe piaţa forţei de muncă, cea pe care aţi dovedit că nu o înţelegeţi, este de multe ori inferioară valorii pe care o aruncaţi într-un tabel dintr-o lege, astfel încât efectul va fi exact invers celui pe care-l urmăriţi, iar tinerii mai slabi instruiţi vor fi tocmai cei mai expuşi riscului de şomaj, sau de plată la gri, sau chiar de muncă la negru. USR nu va participa la acest demers şi credem, dimpotrivă, că trebuie să întărim antreprenorii din România, pentru ca în mod natural aceştia să ofere salarii mai mari, aşa cum se întâmplă în orice economie de piaţă funcţională. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Alţi doritori dacă sunt? Nu sunt. În afară de Grupul UDMR... O invit pe doamna deputat Éva Csép. (Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu solicită să ia cuvântul.) Te rog. Imediat! Grupul UDMR. |
|||||
|
|
Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Dacă ne uităm la anunţurile de angajare din România, aşteptările sunt din ce în ce mai mari din partea angajatorilor, care solicită candidaţi bine pregătiţi, cu experienţă vastă în mai multe domenii, cunoscători de limbi străine, cu capacitate de lucru în condiţii de stres, cu disponibilitate după programul de lucru, şi lista lungă de condiţii ar putea continua. Cu toate acestea, nu ar fi nicio problemă, deoarece fiecare angajator îşi stabileşte profilul candidatului propriu. Dar problema intervine atunci când adesea auzim fraza magică: "Dacă nu îţi convine, poţi pleca mai departe! Cei care doresc să se angajeze stau la coadă". Din păcate, mulţi dintre antreprenorii români nu sunt convinşi de faptul că raportul de muncă are la bază un contract de muncă, ceea ce se încheie prin negocierea între părţi. Prin urmare, vorbim de un contract bilateral, în care salariatul, prin activitatea pe care o prestează, contribuie la aducerea de profit al patronului, iar în schimb acesta primeşte un salariu, un salariu pentru care în mod normal a muncit, conform celor stabilite în fişa postului. Ce spun statisticile? Stimaţi colegi, De la momentul aderării la Uniunea Europeană, 3,4 milioane de cetăţeni români au plecat în străinătate, în speranţa unui trai mai decent, ceea ce înseamnă că unul din cinci români, cu vârsta între 25 şi 39 de ani, îşi petrece cel puţin un an în străinătate. După cum bine ştim, de la începutul anului trecut, deja există un salariu minim diferenţiat în România, în domeniul construcţiei. Stimaţi colegi, Cei din domeniul IT au primit facilităţi fiscale, cei din construcţii, salarii mai mari. Acum a venit momentul în care aducem modificări generale pentru toţi angajaţii, în funcţie de nivelul de studii, care, după ce s-au specializat, lucrează pentru un salariu mizerabil în sistemul privat din România. Este clar că prin intermediul salariilor minime diferenţiate, prevăzute în prezentul proiect legislativ, România ar ajunge în sfârşit pe harta salariilor civilizate. Însă haideţi să ne punem şi o întrebare retorică. Această măsură va înăspri prea mult situaţia sau până acum a fost mult prea avantajoasă folosirea salariaţilor din sistemul privat? Un lucru este cert. Este nevoie de o schimbare a mentalităţii în ţara asta! Termenul de salariat nu este egal cu cea de slugă. Salariatul bine plătit, care îşi desfăşoară activitatea cu profesionalism trebuie tratat ca atare şi trebuie remunerat pe merite. Sistemul din România trebuie să se bazeze pe respectul faţă de forţa de muncă şi nu trebuie să fie centrat doar pe obţinerea de profit. Vă mulţumim. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. O invit pe doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, şi apoi începem dezbaterile. În consultarea cu liderii grupurilor, vă reamintesc, stimaţi colegi, la două minute, la intervenţii, va fi... (Vociferări.) Păi, au două minute... Colegii au două minute... (Vociferări.) |
|||||
|
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Aş fi vrut să intervin de data trecută, de când un coleg de-al nostru de la USR ne dădea dreptul unora să vorbim, şi unora, nu. În sensul că cei care au fost în ultimii 30 de ani la guvernare n-au dreptul să vorbească. Deci doar ei au dreptul să vorbească. Asta în condiţiile în care unii dintre noi am făcut lucruri, în aceşti ultimi 30 de ani, cu care putem să ne mândrim. Alţii n-au făcut decât gargară până acum şi vin să ne dea lecţii. În ceea ce priveşte salariul minim, aşa cum propune USR, să fie lipsit de taxe, mie mi se pare cea mai mare aberaţie posibilă. Nu-i suficient că avem aproape două milioane de oameni care sunt pe salariul minim! Vrem să facem vreo 4 milioane. Pentru că în momentul în care angajatorul o să vadă că nu se mai plătesc taxe la salariul minim, o să treacă pe toată lumea pe salariul minim. Mai mult decât atât, nici nu vrem salariu minim diferenţiat, aşa cum am încercat să o facem în guvernarea noastră. Cei cu studii superioare să aibă un salariu minim mai mare, evident, decât al celor care n-au niciun fel de calificare sau au vreo calificare, dar, totuşi, angajatorul îi ţine pe salariul minim, şi salariul minim din sectorul de construcţii care, cum ştiţi foarte bine, a crescut la 3.000 de lei de anul trecut. Au venit cei de dreapta, le-au făcut praf! De ce o aberaţie asta, cu netaxarea salariului minim? Pentru că o să ajungă peste câţiva ani la pensie o persoană care lucrează pe salariul minim şi o să se găsească un Guvern de dreapta care o să-i spună: "Da, dar tu n-ai plătit contribuţii pentru pensie!". Deci, ia ghici, n-ai pensie! |
|||||
|
Concluzionaţi, doamnă! |
||||||
|
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că tocmai pe mine mă întrerupeţi, în condiţiile în care s-au spus numai aberaţii de la această tribună şi nici măcar n-avem dreptul să dăm replică! Deci este un proiect de lege bun, este un proiect de lege european. Peste tot în Uniunea Europeană sunt salarii minime diferenţiate. Din punctul nostru de vedere cred că trebuie să începem să intrăm şi noi uşor-uşor în Uniunea Europeană şi cu angajaţii, nu doar nu cu angajatorii. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Vă reamintesc, Regulamentul Camerei a rămas! La proiecte, dacă avem cinci minute şi avem un vorbitor şi s-au epuizat cele cinci minute, nu mai avem ce discuta! Deci, în urma consultărilor, două minute intervenţia de fiecare vorbitor. (Vociferări.) Avem şapte amendamente admise. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. De la 1 la 7? Rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
5. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; Pl-x 399/2018/2020. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Da. Şi domnul Dohotaru. Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Petre-Florin Manole (de la tribună): Bună ziua, stimaţi colegi! Acest proiect, care vine astăzi în faţa Camerei Deputaţilor pentru reexaminare, este un proiect pe care l-am iniţiat împreună cu colegi de la Partidul Social Democrat, de la Uniunea Salvaţi România, chiar, şi colegi parlamentari independenţi, care se referă la creşterea amenzilor, deja existente, atunci când se încalcă normele referitoare la munca suplimentară. Cine este pentru aşa ceva? Sunt pentru asta sindicatele, pentru că se încalcă legea pe ore suplimentare, de la şantierele navale până la corporaţiile din Pipera, în multe cazuri, sunt partidele despre care v-am spus mai devreme şi a existat o majoritate care a votat acest proiect. Cine s-a opus acestui proiect? În primul rând, preşedintele României, care l-a trimis la reexaminare. De ce s-a opus unui proiect care se referă la creşterea amenzilor pentru cei care deja încalcă legea? E greu de înţeles. În acelaşi timp, e greu de înţeles cum poţi să creşti amenzile pentru cetăţeni atunci când spui tu că ei încalcă dreptul la sănătate al celorlalţi, dar te opui să creşti amenzi atunci când se încalcă dreptul la muncă şi dreptul la viaţă decentă. Aşadar, să fii împotriva înăspririi pedepselor pentru cei care încalcă legea în domeniul muncii nu este deloc coerent cu a fi, în acelaşi timp, Guvernul care dă 400.000 de amenzi şi, în acelaşi timp, eşti Guvernul care nu respectă propriile reglementări în legătură cu aceste amenzi, conform unor fotografii publice deja. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Tot din partea iniţiatorilor, domnul Dohotaru, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună): Mitul e că românii ar fi leneşi, dar, dacă ne uităm pe statistici, suntem pe locul trei în Uniunea Europeană, ca număr de ore suplimentare. 35% dintre angajaţii din România prestează ore suplimentare. O parte prestează şi ore suplimentare ilegale. Şi proiectul acesta legislativ spune o chestiune foarte simplă. Dacă eşti o companie cu 1.000 de angajaţi care prestează ore suplimentare ilegale, aşa cum am constatat pe teren, vedem că este mult mai simplu pentru o companie să plătească o amendă între 1.500 şi 3.000 de lei. Iar noi ce spunem? Pentru o astfel de companii mari, în special, să avem aceste amenzi per angajaţi, pentru a descuraja o astfel de practică, în care în corporaţii, pe şantiere navale şi în alte zone să avem angajaţi care sunt puşi să lucreze peste limita legală de ore suplimentare. Sunt sute de mii de români într-o astfel de situaţie care vă vor mulţumi pentru acest proiect legislativ, dacă-l votaţi, proiect legislativ care vine tot dinspre Campania pentru viaţă şi muncă decentă, în care sunt angrenaţi politicieni din mai multe partide, confederaţii sindicale, experţi din universităţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Vă rog. Vreţi să interveniţi pe procedură? Pe procedură, da. Faceţi legătura cu domnul Drulă. Solicită o intervenţie pe procedură. (Vociferări.) Numai puţin, că poate solicită retrimiterea. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă): Domnule preşedinte de şedinţă. Regulamentul, aşa cum l-am modificat în luna martie, este clar, la art. 114 lit. b): "În cadrul dezbaterilor generale pot lua cuvântul doi reprezentanţi ai fiecărui grup parlamentar, respectiv maximum 6 minute pentru fiecare grup parlamentar". Este vorba de desfăşurarea şedinţelor de plen, în situaţiile excepţionale propuse la art. 129, aşa cum este cazul şedinţei de astăzi. La nivelul liderilor am avut o discuţie şi am convenit să încercăm, pe parcursul şedinţei, să limităm numărul de intervenţii, în interesul eficienţei, ceea ce s-a şi întâmplat, după părerea mea, din partea tuturor grupurilor parlamentare, în ultimele şedinţe, dar asta este o chestiune cutumiară. Aşa că vă rog, pe subiectele care sunt importante pentru şedinţă, unde dezbaterile contează, să lăsaţi colegii să ia cuvântul, conform cu Regulamentul, în limita, dacă e cazul, a celor şase minute - preferăm să nu fie, pentru eficienţa acestei şedinţe -, dacă e cazul, două intervenţii. Deci, ceea ce aţi spus dumneavoastră, că se aplică Regulamentul normal, nu este cazul pentru şedinţele care se desfăşoară conform art. 129. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule coleg, Regulamentul îl respectăm şi înainte, şi după! Şi chiar dacă acum discutăm prin mijloace electronice. Repet. Termenul acesta de cinci minute, care a fost, trebuie respectat şi atunci, şi acum. În momentul în care deja a fost epuizat acest timp de cinci minute, nu mai avem ce discuta. Raportul comisiei, şi apoi începem dezbaterile generale. Comisia pentru muncă, domnul preşedinte Solomon. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii, propunându-se ca nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară să fie sancţionată contravenţional cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Preşedintele României a trimis, în conformitate cu art. 77 alin. (2) din Constituţia României, legea la reexaminare, pentru următoarele considerente. Ar trebui să se clarifice dacă înăsprirea sancţiunii pentru încălcarea dispoziţiilor privind munca suplimentară vizează doar situaţia urmărită de iniţiatori - cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii - sau se referă/se aplică şi altor situaţii ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii. Ar fi necesar ca sintagma "pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară", din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanţiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispoziţiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înţelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deşi dispoziţiile legii se aplică numai în cazul unor angajaţi. Ar fi utilă reanalizarea legii şi sub aspectul stabilirii unei valori maxime cumulate, soluţie legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce priveşte regimul sancţionator din cadrul Codului muncii. Senatul a respins cererea de reexaminare şi a adoptat legea în şedinţa din 3 februarie 2020. În legătură cu obiecţiile formulate în cererea de reexaminare, membrii Comisiei pentru muncă, întruniţi în şedinţa din 4 martie 2020, reanalizând textul legii, au considerat că textul este acoperitor, este clar şi predictibil, întrucât angajatorul are la dispoziţie instrumente privind compensarea orelor suplimentare, prin acordarea de timp liber corespunzător sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin plata orelor suplimentare. Angajatorul este sancţionat abia după ce se constată că nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege şi este justificată sancţionarea pentru fiecare angajat faţă de care nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii. De asemenea, membrii comisiei au considerat că nu se impune stabilirea unei limite maximale cumulate a amenzii. Astfel, în temeiul art. 136 alin. (3), membrii comisiei au respins obiecţiile formulate de Preşedintele României şi au respins cererea de reexaminare. Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Membrii comisiei au hotărât să supună plenului prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, prin care se propune adoptarea legii în forma adoptată iniţial de Parlament. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Începem dezbaterile generale. Domnul Năsui, vă rog. Şi domnul Andronache apoi. Domnule deputat Claudiu Năsui, v-aţi înscris! Doriţi să interveniţi la dezbateri generale, aici? (Vociferări.) Bun. Mergem mai departe. Domnul Seidler, din partea Grupului USR. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Da, domnule preşedinte. Voi începe cu un citat: "Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine", spunea Ion Raţiu, citându-l pe Voltaire, asta apropo de ceea ce îmi reproşa doamna Lia Olguţa Vasilescu mai înainte. Puteţi vorbi! Chiar vă rog! Dar vă rog să o faceţi în aşa fel, încât să fi citit înainte, pentru că altfel riscaţi să vorbiţi despre un proiect al USR pe care dovediţi că nu l-aţi citit sau nu l-aţi înţeles. Va reveni colegul meu, Claudiu Năsui, cu detalii despre asta. Pe proiectul acesta de lege, întrebarea care se pune este dacă tratăm cauza sau efectul? Pentru că se fac ore suplimentare, aşa cum s-a afirmat aici, din cauza lipsei de forţă de muncă, pentru că cetăţenii României sunt plecaţi cu milioanele din ţară. Dacă veţi amenda, dacă veţi supraamenda, fără niciun fel de plafon, fără nicio corelare cu alte prevederi similare din Codul muncii, acest lucru, nu faceţi altceva decât să duceţi munca suplimentară care este înregistrată, conform legii, pe care se plătesc contribuţii, taxe şi impozite, o duceţi înspre munca la gri sau chiar la negru. Veţi obţine, exact cum vă spuneam la punctul anterior, exact efectul advers a ceea ce urmăriţi de fapt. Şi veţi face acest lucru tocmai acum, când economia începe să-şi revină, când oamenii revin la muncă. Aţi găsit un moment total neprielnic pentru a amenda munca suplimentară. Încă o dată, acea muncă suplimentară înregistrată corect. Sigur că da, în anumite situaţii economice, aşa cum sunt reglementate, de altfel, la nivelul Uniunii Europene, în alte ţări, în care e necesară flexibilitatea în raporturile de muncă, se depăşesc numărul de ore suplimentare maximale, aşa cum prevede, de altfel, Codul muncii din România şi în conformitate cu normele de securitate şi sănătate în muncă. Dar încă o dată, nu amendaţi orele suplimentare, pentru că în felul acesta trimiteţi angajaţii şi angajatorii spre muncă la negru. Domnule preşedinte, Voi avea un amendament care apare în raportul comisiei la "respinse". Vă rog să-mi daţi cuvântul ulterior pentru a-l susţine în plen. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Andronache, Grupul PNL. Şi apoi se pregăteşte domnul Solomon. |
|||||
|
|
Domnul Gabriel Andronache (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de procedură, fac încă o dată un apel către toţi colegii, să se încadreze în timpul regulamentar, astfel încât să putem desfăşura în cele mai bune condiţii această şedinţă. Revenind la proiectul supus dezbaterii, pentru a da, în primul rând, replica unui coleg. Trebuie să reamintesc Grupului PSD că foarte multe proiecte de-ale dumneavoastră au fost declarate neconstituţionale din cauza modului greşit de reglementare. Preşedintele României nu a avut nimic pe fond cu privire la obiectul de reglementare, ci cu modul absurd în care aţi înţeles să reglementaţi. Toate obiecţiile preşedintelui vizează aspecte de claritate ale legii. Aţi considerat să nu supuneţi dezbaterii şi să aprobaţi cererea preşedintelui. Totuşi, în raportul comisiei, faceţi precizări exact în sensul celor arătate de preşedinte în cererea de reexaminare. Or, o astfel de modalitate, stimaţi colegi, este total greşită. Ar fi trebuit să luaţi în considerare obiecţiile preşedintelui şi să aprobaţi cererea de reexaminare. O ultimă observaţie. A nu stabili un cuantum maxim al amenzii înseamnă să vă încadraţi exact în ceea ce a spus Curtea Constituţională în ultimele sale decizii, şi anume că reglementarea cu privire la amenzi trebuie să fie predictibilă. Or, exact lucrul acesta dumneavoastră nu îl faceţi. Şi, ca atare, persistă toate elementele pe care preşedintele le-a arătat în cererea de reexaminare. Procedaţi greşit, asta este. Este, până la urmă, decizia dumneavoastră, a majorităţii parlamentare, să procedaţi în felul acesta. Nu putem însă susţine modul greşit în care dumneavoastră reglementaţi, astfel încât vă spunem de pe acum că nu vom vota această reglementare în forma pe care o doriţi dumneavoastră. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Da. Vă mulţumesc. Domnul Solomon, ultimul vorbitor. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Stimaţi colegi, Ce-ar fi de răspuns antevorbitorului meu, când toate ordonanţele Guvernului, votate într-o noapte şi scrise peste încă o săptămână, sunt respinse pe bandă rulantă de Curtea Constituţională? Aceeaşi Curte Constituţională la care faceţi dumneavoastră apel astăzi, care v-a anulat amenzile din timpul "pandeliei" pe care o guvernaţi dumneavoastră în biroul domnului Orban, cu whisky, bere şi trabuc. (Vociferări.) Ce să spui astăzi... (Vociferări.) Ce să spui astăzi, să-i răspunzi antevorbitorului meu, când în lege ai un cuantum minim şi unul maxim pentru fiecare om supus sclaviei moderne de către multinaţionalele din ţara noastră? (Vociferări.) Ce să spui unor indivizi care apără astfel de exploatatori? Şi o să ziceţi că, vai, ce cuvinte grele foloseşte marxistul de Solomon! (Vociferări.) Păi, asta este, dragii mei. Duceţi-vă la toate multinaţionalele şi vedeţi cum muncesc oamenii respectivi, câte 14 ore pe zi, sub pretextul că se odihnesc vreo două, pe undeva, printr-un vestiar. Poate că n-aţi cumpărat niciodată de la multinaţionalele acestea marfă şi cumpăraţi de la buticul din colţul străzii. Duceţi-vă, mai staţi de vorbă cu vânzătorii de la respectivele hipermarketuri şi o să vă spună despre ce este vorba, dragii mei. Nu interzicem munca suplimentară. Nu interzicem munca suplimentară legală, aceea care este compensată la timp, care este plătită suplimentar de către angajatori. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Noi interzicem tocmai exploatarea cu încălcarea legii de către nişte indivizi pe care dumneavoastră îi apăraţi cu mare... (Vociferări.) ... cu mare grijă. (Vociferări.) Spre deosebire de cei pe care i-aţi amendat în timpul pandemiei... |
|||||
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. |
||||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): ... 300.000 de români. Pentru că n-aveau o hârtie la ei, pentru că greşiseră data, pentru că nu scriseseră corect destinaţia. Sunteţi nişte ticăloşi pe care sper ca istoria să vă trimită acolo unde vă este locul. Cât despre domnul Seidler, ferească Dumnezeu de astfel de oameni să conducă România! (Vociferări. Gălăgie.) |
|||||
|
|
Da. Faceţi legătura cu domnul Năsui, al doilea vorbitor de la Grupul USR. |
|||||
|
|
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă): Bună ziua! În primul rând, cred că ar trebui să menţinem o decenţă a limbajului, mai ales în Parlament. Legat de proiectul acesta şi de proiectele acestea, care sunt referitoare la legislaţia muncii, care sunt astăzi pe ordinea de zi. Facem o mare greşeală. Spunem că vrem să-i ajutăm pe cei cu salariile mai mici, de exemplu, pe cei cu salariul minim, dar nu-i ajutăm deloc. Exact aşa cum au spus şi antevorbitorii mei. O să îi punem fie în situaţia de a-i obliga să muncească la negru, fie îi vom pune în şomaj, involuntar, direct. Dualităţile acestea, de a interveni cu amenzi, cu represiune, coercitive, pe piaţa muncii, nu au funcţionat nicăieri şi nu o să funcţioneze nici la noi. Nu e de mirare că majoritatea celor care au vorbit - şi judeţele din care proveniţi sunt judeţe fruntaşe în sărăcie. Tocmai pentru că genul acesta de politici socialiste au fost aplicate şi sunt aplicate şi duc sistematic la acelaşi rezultat, adică la mai multă populaţie în sărăcie, şi nu la prosperitate, şi nu la bogăţie. Dacă am vrea să-i ajutăm pe oamenii aceia cu adevărat, dacă chiar îi plângeţi pe oamenii din multinaţionale, atunci ar trebui să flexibilizaţi dreptul muncii, ar trebui să faceţi în aşa fel încât ei să aibă cât mai multe opţiuni. Şi, da, neimpozitarea sau o impozitare mai mică pe salariul minim este cheia. Multe ţări din Europa practică lucrul acesta - impozite foarte mici sau chiar zero sub anumite cote. Şi asta nu sporeşte munca la negru, asta nu sporeşte numărul de salarii mici, ba dimpotrivă, în momentul în care scade impozitarea, în momentul în care scade povara fiscală, creşte conformarea. Dacă ar fi să ne luăm după logica dumneavoastră, dacă mâine am dubla taxele pe salarii, deodată ar creşte conformarea. Nu este deloc aşa. Deci, noi ce-ar trebui să facem, dacă chiar ne interesează soarta oamenilor acestora? Este să reducem povara asupra lor, să creştem salariul minim net, acela care contează. Şi aici trebuie şi noi să facem un efort, să nu mai creştem cheltuielile statului în halul în care au fost crescute până acum şi să lăsăm mai mulţi bani oamenilor acestora. Mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Gabriel Petrea, de la Grupul PRO Europa. Domnul Petrea? Da. Vă mulţumesc, domnul Petrea. Continuăm. Avem un singur amendament respins. Da, domnul Seidler, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. Da, într-adevăr, amendamentul meu priveşte, textual, "fără a depăşi suma de 3.000 de lei". Practic este o plafonare la 10 de ori maximul amenzii prevăzute, aşa cum figurează la alte puncte din art. 260 din Codul muncii, referitor la răspunderea contravenţională, aşa cum au fost introduse aceste amenzi şi această plafonare, la de 10 ori maximul amenzii, printr-o lege iniţiată şi aprobată de PSD. Deci vă rog doar să fim consecvenţi atunci când reglementăm în materie contravenţională. Sunt sigur că veţi susţine acest amendament. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Da. Procedural, sunt obligat să-l supun votului. Invit liderii de grup să prezinte poziţia grupurilor vizavi de acest amendament. Şi apoi vom face votul. |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Grupul PSD nu susţine acest amendament. Va vota împotrivă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. PNL? |
|||||
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună): Grupul PNL va vota pentru susţinerea acestui amendament. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. UDMR? |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Grupul UDMR nu susţine amendamentul. |
|||||
|
|
Şi PMP. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Vom susţine acest amendament. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins în Comisia pentru muncă. Să înceapă votul. (Vot electronic la distanţă.) Pentru - 63, împotrivă - 123, abţineri - 8. Nu a fost adoptat. Rămâne la votul final. Mergem mai departe. |
|||||
|
|
|
La poziţia 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale; PL-x 281/2020. Comisia pentru buget. Domnul preşedinte Lazăr? Sau cine...? A, doamna Ioana Bran, vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Ioana Bran (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri financiar-fiscale pe fondul efectelor economice generate de pandemia de COVID-19. La lucrările online ale comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 27 de deputaţi, din totalul de 27 de membri. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu 26 de voturi pentru şi un vot neexprimat, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, cu amendamentele admise prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
|||||
|
|
Bun. Începem dezbaterile generale, da. Domnul deputat Pavel Popescu, vă rog, PNL. Şi apoi domnul Todoran, de la PMP. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Pavel Popescu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi de la PSD, Stimaţi colegi de la AL... scuzaţi-mă, tot de la PSD, pentru că în urma transhumanţei care a început astăzi, mai devreme, în Parlamentul României, pot să mă exprim mult mai simplu şi voi fi mai scurt în discursuri, de astăzi, cu toţii vom fi mai scurţi - "Stimaţi colegi de la PSD". Nu mai avem ALDE în Parlamentul României. Îmi aduc aminte că în cazul acestei ordonanţe s-au perindat pe la acest pupitru mulţi dintre aşa-zişii lideri ai partidelor dumneavoastră, care au criticat inconsecvenţa sau fragmentarea cu care Guvernul Orban, în opinia voastră, a luat tot felul de măsuri fiscale pentru a aplica o microlegislaţie în timp de pandemie. Aş vrea să fac câteva clarificări. În această ordonanţă, Guvernul Orban a luat, practic, tot ceea ce înseamnă segment fiscal pe fiecare arie de competenţă. Şi vă spun ca un parlamentar membru al Grupului PNL care, alături de colegi, s-a dus aproape în fiecare săptămână, câte două, trei ore pe zi, la colegii lor, miniştrii, cu tolba plină din partea cetăţenilor. Pentru că voi aţi avut pretenţia ca în perioadă de criză, într-o situaţie nemaiîntâlnită în România, să se facă o singură ordonanţă, da, în care să se ia o sumedenie de măsuri fiscale... (Vociferări.) Desigur, care să acopere şi populismul vostru. Nu a fost posibil aşa ceva. Şi vreau să vă spun că nu veţi ajunge niciodată să înţelegeţi ceea ce înseamnă să conduci o ţară prin criză. Nu veţi ajunge niciodată să înţelegeţi ceea ce înseamnă să faci microlegislaţie contra timp atunci când populiştii din Parlament, când o parte a contestatarilor voştri din reţelele acelea de videochat-işti, de influenceri au pus presiune pe Guvernul Orban. Asta aş vrea să ştie astăzi, de la acest pupitru, cetăţenii români. Că toate aceste măsuri fiscale, pe toate ariile de competenţe... |
|||||
|
Concluzionaţi, vă rog. |
||||||
|
|
Domnul Pavel Popescu (de la tribună): ... pentru IMM-uri, pentru persoane fizice, pentru copii, pentru părinţi au trebuit să fie făcute de la zero. Practic s-au făcut microlegi în baza acestei ordonanţe, legi pe care cu siguranţă stafful dumneavoastră din Guvernul trecut... |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Pavel Popescu (de la tribună): ... nu ar fi putut (Vociferări.) ... n-ar fi putut să le facă. (Vociferări.) |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Pavel Popescu (de la tribună): Mulţumesc. (Vociferări.) |
|||||
|
|
Domnul... (Vociferări.) Vă rog. Da. Domnul Suciu. |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Totuşi, apropo de ipocriţi şi de populişti şi de transferuri. Andrei Alexandru - de la PSD la PNL. Balint Liviu Ioan, Cristina Burciu, Florea Damian, Găină Mihăiţă. Sunt de la PSD la PNL, dar sunt buni! Şi apropo de ALDE - Calotă Florică Ică, Tabugan Ion, Petcu Toma-Florin şi Surgent Marius. Hai, totuşi, lăsaţi ipocrizia deoparte! Vă mulţumesc. (Râsete. Aplauze.) O voce din sală: Bravo! (Aplauze.) |
|||||
|
|
Da. Domnul Todoran, vă rog, de la PMP, doreşte să intervină. Adrian Todoran, doamnă, da? Domnul deputat Todoran, vă rog. Domnul deputat Budăi, de la PSD. Încercaţi să refaceţi legătura cu domnul Todoran. Aveţi două minute, domnule coleg. |
|||||
|
|
Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună): O să mă încadrez, domnule preşedinte. Mulţumesc frumos. Am înţeles de la colegul nostru că ne referim la o microlege. Eu am să mă refer, totuşi, la o lege. Eu nu ştiam de acest termen, dar, în fine. Stimaţi colegi, Pentru un ajutor real pentru această perioadă şi o perioadă rezonabilă ulterioară, PSD a considerat necesitatea introducerii unui nou articol, care să prevadă, suplimentar faţă de ce era în ordonanţă, suspendarea măsurilor de executare silită prin poprire pentru creanţele civile şi comerciale declanşate după instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României. De asemenea, nu se declanşează măsuri de executare silită în materie civilă prin poprire pentru creanţele comerciale şi civile pe toată perioada stării de urgenţă, a stării de alertă şi până la data de 1 septembrie. Bineînţeles că aceste măsuri nu se aplică pentru creanţele civile sau comerciale, ci au drept titlu o hotărâre judecătorească pronunţată în materie penală. Vă mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Todoran doreşte să mai intervină? Nu mai doreşte. Bun. Am finalizat intervenţiile. Avem 33 de amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 20, intervenţii? Nu. De la 21 la 33? Anexa nr. 1? Anexa nr. 2? Rămâne la votul final. Caracter ordinar. |
|||||
|
|
|
La punctul 7, Proiectul de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea; PL-x 527/2019. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Iniţiatorii? Da, domnul Lucian Simion, deputat de Tulcea. Puteţi face legătura? |
|
|||
|
|
Domnul Lucian-Eduard Simion (prin audioconferinţă): Da. Bună ziua, domnule preşedinte! |
|||||
|
|
Vă rog. Vă rog, domnule coleg. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Eduard Simion (prin audioconferinţă): Mulţumesc. Acest proiect a fost şi este necesar pentru ca să închidem marele program pornit în 1996, care vizează mai multe localităţi din Delta Dunării. După multe blocaje datorate atât nefinanţărilor, cât şi schimbării constructorilor, în anul 2018, iată, s-a făcut o recepţie parţială a ultimelor 3 lucrări, ca în 2019 să avem recepţia finală pentru acestea. Iată că a fost nevoie de aproape 23 de ani pentru ca locuitorii celor două comune să poată beneficia de apă potabilă şi de o minimă civilizaţie. Astfel, datorită faptului că judeţul Tulcea este într-un mare program, ITI, care are linii de finanţare în zona dezvoltării acestor infrastructuri de apă, era necesar ca administrarea acestor infrastructuri să treacă la comunitate pentru ca să poată fi integrate în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. Vreau să le mulţumesc colegilor pentru... şi îi rog să voteze acest proiect de lege pentru că astfel arătăm că standardul de civilizaţie asigurat de apă potabilă nu este un lux pentru localităţile din Delta Dunării. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Avem raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică. Da, vă rog, doamna deputat Laura Moagher, raportul comun. |
|||||
|
|
Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea; PL-x 527/2019. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a proiectului de lege. Senatul a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea prezentului raport preliminar, comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea, bunurile imobile reprezentând alimentarea cu apă din localităţile Ceatalchioi, Pătlăgeanca şi Caraorman. Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Începem dezbaterile. Îl avem înscris pe domnul deputat Paşcan. Vă rog să faceţi legătura cu domnul deputat Paşcan, din partea Grupului PMP. |
|||||
|
|
Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, distinşi colegi! Reglementările, având ca obiect transferuri interdomeniale, au făcut obiectul deciziei Curţii Constituţionale, care arată că atunci "când bunurile pot aparţine, potrivit destinaţiei lor - în temeiul criteriului uzului sau interesului public naţional, judeţean sau local -, iar nu printr-o declaraţie expresă a legii, fie domeniului public al statului, fie domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, trecerea din domeniul public al statului în cel al unităţilor administrativ-teritoriale sau invers se face în condiţiile legii, după caz, prin hotărâre a Guvernului, sau, simetric, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al municipiului Bucureşti, sau a consiliului local". Aşadar, bunul ar fi trebuit trecut din proprietatea publică a statului în aceea a unităţii administrativ-teritoriale, prin hotărâre a Guvernului, la cererea consiliului judeţean. Motiv temeinic pentru care şi Consiliul Legislativ a acordat un aviz negativ propunerii legislative. La fel prevede, de altfel, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Se ştie însă că de la tertipurile administrative, procedurale şi problemele penale generate la nivelul Guvernului - de pildă, prin transferul proprietăţii Lacului Belina către Consiliul Judeţean Teleorman, purtând marca Liviu Dragnea şi a acoliţilor politici - funcţionarii din Guvern se feresc astăzi să mai promoveze acte normative privitoare la transferul unor bunuri din patrimoniul statului în patrimoniul administraţiilor publice locale. Iar acest blocaj deserveşte categoric nevoilor şi proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor locale. De aceea, Parlamentul, din păcate, a devenit practic unica variantă de promovare prin lege a unor transferuri patrimoniale. Pentru această propunere legislativă avem, în opinia PMP, o garanţie în plus privitoare la monitorizarea utilizării corecte a bunurilor cuprinse în transferul interdomenial, constând în prevederea cuprinsă la art. 5, conform căreia în situaţia în care imobilele transmise nu sunt folosite în conformitate cu destinaţia şi scopul pentru care acestea au fost construite, respectiv alimentarea cu apă a localităţii Ceatalchioi, alimentarea cu apă a localităţii Pătlăgeanca din comuna Ceatalchioi şi alimentarea cu apă a localităţii Caraorman din comuna Crişan, judeţul Tulcea, acestea revin în domeniul public al statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", respectiv Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, în condiţiile legii. |
|||||
|
Concluzionaţi, domnule coleg. |
||||||
|
|
Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă): În concluzie. Noi am dori ca în toate prevederile, în toate proiectele şi actele normative privitoare la transferuri interdomeniale de patrimoniu să existe o astfel de prevedere - ca într-un termen în care nu se pune în aplicare sau nu se materializează actul normativ de transfer, acestea să revină în proprietatea statului. Pentru toate aceste argumente, PMP va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ, conform şi raportului favorabil emis de cele două comisii de specialitate. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Avem 9 amendamente admise. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 9? Nu. Anexa modificată, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
Poziţia 8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 562/2019. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Din partea Comisiei pentru apărare, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Dumitru Lupescu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege. Senatul a adoptat proiectul de lege ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României, republicată. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 82/1992, în scopul reglementării exprese a posibilităţii ca, pentru îndeplinirea atribuţiilor unităţilor teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, personalul aflat în serviciul de pază să fie autorizat să deţină şi să folosească armamentul şi muniţia din dotare. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la dezbateri a participat ca invitat domnul secretar de stat Cătălin Necula din cadrul MAI. În urma dezbaterilor, în şedinţa din 26 noiembrie 2019, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, cu amendamente admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Începem dezbaterile generale. Din partea Grupului PNL, îl invit pe domnul deputat Sorin Moldovan. Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute. |
|||||
|
|
Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin acest proiect de lege, personalul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, care se ocupă de asigurarea serviciului de pază pentru unităţile teritoriale, va fi autorizat pentru a deţine şi a folosi arme de foc letale. Furturile şi tentativele de furt din unităţile teritoriale, în care sunt depozitate produse petroliere, pot conduce la incendii de mari proporţii sau la contaminarea mediului înconjurător şi din această cauză considerăm necesară dotarea celor care asigură paza acestor obiective cu mijloacele necesare. Grupul parlamentar al PNL susţine adoptarea acestui raport, cu amendamentele admise. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt. Avem 4 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 4? Rămâne la votul final; caracter ordinar. |
|||||
|
|
|
9. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 138/2020. Comisia juridică? Doamnă Laura Moagher, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei juridice. |
|
|||
|
|
Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună): Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil. Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil propunerea legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii soluţiei suspendării activităţii de judecată pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgenţă, în condiţiile art. 93 din Constituţie, precum şi a unor excepţii de la această regulă. În plus, potrivit proiectului, pe durata stării de urgenţă, "termenele de prescripţie şi cele procedurale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă". În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă doresc să intervină colegii? Nu doresc. Avem 14 amendamente admise. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 14, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. La poziţia 10... Domnule Halici? |
|||||
|
|
|
10. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; PL-x 63/2020. Sau... (Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită să ia cuvântul.) Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Domnule preşedinte, cu acordul tuturor liderilor de grup, vă anunţăm că acest proiect de lege a fost retrimis, o săptămână, comisiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Prin consens, PL-x 63/2020 a fost retrimis, o săptămână, Comisiei juridice. Mulţumesc. |
|||||
|
|
|
13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale; PL-x 270/2020. Comisia pentru apărare? Domnul secretar... Cine prezintă? Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună): În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2020. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, de asemenea, a avizat proiectul. Obiectul de reglementare constă în modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006. De asemenea, este vizată subordonarea Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I" şi a Academiei Tehnice Militare "Ferdinand I" de către Statul Major al Apărării, precum şi comasarea unităţilor sanitare, inclusiv a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", în subordinea Direcţiei medicale şi trecerea acesteia sub comanda Statului Major al Apărării. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor - primă Cameră sesizată. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul de lege în data de 26 mai 2020, iar membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă anterior precizată. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii? Nu. |
|||||
|
|
Domnul Victor Paul Dobre (din sală): Ba da! |
|||||
|
|
Vă rog, domnul Dobre. |
|||||
|
|
Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acest proiect de lege e un pas înainte în eficientizarea, îmbunătăţirea şi mai buna organizare a Ministerului Apărării, o propunere solidă pe care Grupul Partidului Naţional Liberal o sprijină. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Mai sunt alţi vorbitori? Nu. Nu are amendamente. Rămâne la votul final; caracter organic. |
|||||
|
|
|
14. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 10/2020. Comisia pentru muncă? Cine prezintă raportul? Doamna Violeta Răduţ, secretarul comisiei. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Violeta Răduţ (de la tribună): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. În temeiul art. 94 şi art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa nr. PL-x 10/2020 din 5 februarie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2020, care prevede amânarea intrării în vigoare a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020, în sensul ca norma referitoare la majorarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii să se aplice începând cu data de 1 august 2020, şi nu începând cu data de 1 februarie 2020. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 3 februarie 2020. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dezbateri generale? Grupul PSD, doamna Lia Olguţa Vasilescu. |
|||||
|
|
Doamna Violeta Răduţ (de la tribună): Domnule preşedinte, Vreau doar să mai fac câteva menţiuni. În cadrul discuţiilor, au fost formulate două amendamente care, supuse votului, au fost respinse cu 6 voturi pentru, 12 împotrivă şi o abţinere. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Daţi-mi raportul! |
|||||
|
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Anul trecut, când eram la guvernare, la buget a trecut un amendament al celor din opoziţie, de dublare a alocaţiilor pentru copii. Deşi era prost făcut, se cerea ca banii să fie luaţi din excedentul de la pensii, care, sigur, la vremea respectivă nu exista. Am considerat că este oportun ca în Parlamentul României să modificăm acel amendament, dar să lăsăm alocaţiile copiilor crescute, în sensul ca, din punct de vedere tehnic, el să poată fi şi aplicat. Nu ne-am plâns că n-avem bani, am găsit imediat resursele bugetare. Anul acesta este aceeaşi situaţie. De data aceasta, vine opoziţia cu o lege care prevede dublarea alocaţiilor copiilor. Nu o să facem ca dumneavoastră, aşa cum aţi făcut anul trecut, venind cu un amendament care chiar nu putea să fie aplicat, cu o sursă de finanţare care nu avea niciun fel de legătură cu realitatea, ci o să vă dăm chiar sursa de finanţare, de unde puteţi să luaţi aceşti bani, să vedeţi că alocaţiile copiilor pot să fie dublate. Nu este nevoie până la finalul anului de 6-7 miliarde, cum s-a tot discutat, este nevoie de o sumă de 3,2 miliarde. De unde puteţi să luaţi aceşti bani? Prin relocare, de la Capitolul "Bunuri şi servicii". Amintesc că la acest capitol, de "Bunuri şi servicii", în anul 2019, când noi eram la guvernare şi aveam 28 de ministere, era alocată suma de 44 de miliarde. Anul acesta, având 16 ministere, este alocată suma de 51 de miliarde, deci cu 7 miliarde de lei mai mult. Recomandarea noastră este să luaţi 3 miliarde, necesari pentru alocaţiile copiilor, 4 miliarde, de asemenea, puteţi să îi redirecţionaţi către bugetul de pensii, astfel încât să aveţi bani ca să creşteţi şi pensiile cu 40% în acest an. După cum observaţi, noi venim şi cu soluţii, nu doar cu cereri la Guvern, în ciuda faptului că domnul Cîţu ne-a catalogat drept "terorişti economişti" care vin cu tot felul de proiecte populiste. Având în vedere că săptămâna trecută şi domnul fost preşedinte al României, Traian Băsescu, avea o replică de genul că "Este criminal cel care măreşte veniturile, pentru că oamenii, cu banii, se duc la alimentară", vezi, Doamne, mănâncă, considerăm că Dreapta şi-a cam prezentat poziţia vizavi de tot ceea ce înseamnă creşterea de venituri în România. Deci nu mai aveţi niciun fel de motiv să nu creşteţi alocaţiile, pentru că v-am dat şi sursa de finanţare. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Da... domnul Roman. Vă rog, domnule Roman. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Partidul Naţional Liberal va majora alocaţiile, aşa cum a făcut-o şi prin proiectul de lege, devenit lege, al fostei noastre colege deputat, doamna Cristina Pocora, cum am reuşit, prin amendamentul depus de colegul Robert Sighiartău. Şi dacă cineva a uitat, eu n-am uitat, domnul Dragnea era foarte nervos la acest microfon, gesticula şi ne explica că nu sunt bani şi că această majorare nu se poate face, că liberalii sunt iresponsabili şi aşa mai departe. Îmi amintesc foarte bine momentul disputei de la tribună şi îmi amintesc că această discuţie avea loc - când? - în momentul în care discutam bugetul de stat, nu în timpul anului, nu la jumătatea anului, nu din răzbunare, nu după ce nu mai eram la putere şi am trecut în opoziţie. Deci, cam astea sunt lucrurile care trebuie spuse. Sigur, acum dumneavoastră aţi prezentat nişte cifre, Ministerul Finanţelor vorbeşte despre un impact financiar de 6,7 miliarde de lei, faţă de cele două miliarde, cât a însemnat prima majorare. Dumneavoastră spuneţi 4 miliarde, Ministerul Finanţelor spune 10 miliarde, pe Legea pensiilor. Cu 34 de anul viitor ajungem la 44, deci practic suma echivalentă celei destinate pentru investiţii în România... Guvernul liberal alocând 50 de miliarde, cea mai mare sumă din ultimii ani pentru partea de investiţii. Acum, foarte pe scurt, o să vedem, la şase luni, rezultatele economice. Ştim deja factura neplătită de PSD pentru România. Va trebui să vedem şi care sunt efectele pandemiei asupra celui de-al doilea trimestru, pentru că în primul trimestru am avut o soluţie foarte bună şi am terminat cu creştere economică; suntem una dintre puţinele ţări care am reuşit acest lucru. Pe aprilie, încasările au fost mai mari decât în aprilie 2019, în mai cam acelaşi nivel. Ne-am uitat şi la soluţiile dumneavoastră, însă noi vă propunem ca cea mai bună soluţie este să vă ţineţi de cuvânt. Vă spun şi acum ce v-am spus şi atunci. Haideţi, nu mai blocaţi impozitarea pensiilor speciale, nu mai blocaţi impozitarea lor. Avem acel amendament de impozitare la Ordonanţa nr. 29, care nu se discută de săptămâni... |
|||||
|
Concluzionaţi, vă rog! |
||||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): ... de săptămâni întregi şi sigur că putem creşte şi alocaţiile, şi pensiile, conform legii, dacă şi dumneavoastră veţi face ceea ce aţi spus, în sensul că veţi fi de acord cu anularea pensiilor speciale. Românii vor putea să facă diferenţa între un PSD care susţine pensiile speciale şi un PSD care vrea să facă o chestiune, populist, politic, demagogic. PNL va majora şi alocaţiile, şi pensiile, şi până la urmă vă vom forţa să renunţaţi şi la frăţia cu pensiile speciale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamna Csép, Grupul UDMR. Pentru corecta informare, domnule Roman, eu conduceam şedinţa când s-a aprobat bugetul anului 2019 şi tot într-o şedinţă, în prelungirea şedinţei, am găsit soluţii pentru a plăti alocaţiile. Deci tot PSD, la acel moment, a găsit soluţie la acel amendament care a fost adoptat în plen. Doamnă Csép, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Îmi amintesc că acum aproape un an de zile, era un ping-pong politic aici, în plenul Camerei Deputaţilor. Şi acest ping-pong mergea pe spinarea familiilor, pe spinarea copiilor, deoarece e foarte bine să încercăm să ajutăm familiile, dar acestea trebuie să fie ajutate nu doar retoric, ci să fim foarte atenţi la cum decidem şi pentru ce decidem. Noi am decis, împreună cu dumneavoastră, cu mulţi dintre dumneavoastră, că se vor majora alocaţiile de stat pentru copii, noi, legiuitorii. Şi Guvernul nu a fost în stare să identifice finanţarea, sursele de finanţare ale acestor alocaţii de stat pentru copii. Şi încă nu eram în plină pandemie. Eram la începutul bugetului, eram la începutul anului, deci aveam posibilităţi, să putem să creştem aceste sume. Familiile, mai ales în această perioadă, ar trebui susţinute mult mai accentuat. Ar trebui să fie majorate aceste alocaţii de stat pentru copii, pentru că în ultima perioadă multe familii contează pe aceste sume. Ceea ce este foarte important e faptul că, din moment ce nu există dialog între Guvern şi Parlament, până când doar ping-pongul politic se joacă, până atunci familiile sunt cele care vor rămâne la mijloc, şi copiii care vor suferi pe marginea acestor decizii politice iresponsabile. Grupul UDMR va vota pentru respingerea ordonanţei de urgenţă şi sperăm că, de îndată ce se poate, aceşti copii, aceste familii vor obţine o alocaţie de stat pe care o merită şi merită să fie sprijinite. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Am finalizat. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere a ordonanţei. Mergem mai departe. |
|||||
|
|
|
17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019 şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor; PL-x 203/2020. La primul este raport de adoptare, la celălalt de respingere. Domnule preşedinte Halici, prezentaţi raportul. Şi apoi dezbateri generale. |
|
|||
|
|
Domnul Nicuşor Halici (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra iniţiativelor legislative PL-x 457/2019 şi PL-x 203/2020. Cele două iniţiative au ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004, în scopul accelerării reformei structurii de protecţie a copilului în România, prin facilitarea şi urgentarea procedurilor de plasare a copilului instituţionalizat într-o familie, cel mai prielnic mediu pentru creşterea şi dezvoltarea sa personală. În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţele online ale celor două comisii, membrii acestora au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea cu amendamente a proiectului de lege cu nr. PL-x 457/2019 şi respingerea proiectului de lege cu nr. PL-x 203/2020, prevederile celui din urmă fiind preluate, parţial, ca amendamente, în forma adoptată de cele două comisii. Fac precizarea că proiectele de lege fac parte din categoria legilor organice. Pentru ambele propuneri, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu amendamente a Proiectului de Lege PL-x 457/2019 şi respingerea Proiectului de Lege PL-x 203/2020. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Imediat! La dezbateri generale, domnul Dobrovie. Vă rog. Grupul PNL. |
|||||
|
|
Domnul Matei-Adrian Dobrovie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este un proiect extrem de important, pentru că vizează Legea-cadru nr. 272/2004 privind protecţia şi drepturile copilului. Ieri am sărbătorit Ziua adopţiei şi pe această cale vreau să le urez la mulţi ani, multă sănătate şi multă putere celor care fac acest gest nobil, şi anume, să ia în plasament familial sau în adopţie nişte copii, să ofere unor copii traumatizaţi, unor copii abandonaţi posibilitatea să înceapă o nouă viaţă, să le ofere căldură, căldura unui cămin, a unei familii. Familia este mediul cel mai prielnic pentru dezvoltarea copiilor şi, ca urmare, am contribuit şi eu la îmbunătăţirea acestui proiect, am avut acest proiect PL-x 203, care parţial a fost preluat în proiectul Guvernului, care viza practic facilitarea plasamentului familial şi a adopţiei, astfel încât copiii din sistemul de protecţie... Avem în sistemul de protecţie din România peste 50.000 de copii care toţi îşi doresc şi merită să aibă o familie iubitoare, în care să se dezvolte, fiind mediul cel mai propice pentru dezvoltarea lor armonioasă. Ca urmare, am introdus nişte amendamente, nişte propuneri, pentru a facilita procedurile, astfel încât să nu mai fie atât de greoaie, astfel încât să nu mai dureze atât de mult, să fie respectate termenele, să fie instituită o ordine clară privind plasamentul familial, şi anume, în primul rând, să aibă prioritate familia sau persoana de plasament, pentru că aceasta este cea mai în măsură să-i crească. Asistenţii maternali sunt pe al doilea loc, pentru că totuşi plimbarea copiilor de la un asistent maternal la altul nu le asigură stabilitate. Cel mai stabil mediu este, evident, familia. Şi atunci, familiile care pot şi vor să ia în plasament sau în adopţie copii fac un bine mare de tot chiar şi statului român, prin faptul că îl degrevează de cheltuieli. Acest sistem de protecţie în care, vă spuneam, sunt peste 50.000 de copii, trebuie degrevat, iar această soluţie a familiei de plasament şi a adopţiei trebuie să fie una încurajată şi susţinută de statul român. Voi susţine şi amendamente. Vreau să-mi exprim satisfacţia că la Comisia pentru muncă anumite amendamente importante au fost preluate în proiectul Guvernului. Este un proiect bun care instituie inclusiv o alocaţie de plasament pentru aceste familii care îşi doresc să facă acest gest nobil şi vreau să-i încurajez încă o dată pe cât mai mulţi români să facă acest lucru, dacă au posibilitatea şi dacă îşi doresc, pentru că aceşti copii au nevoie de noi şi putem să-i ajutăm, putem să schimbăm vieţi, putem să îi scoatem din trauma în care sunt. Este un drum greu, dar vă spun din propria experienţă, a unui părinte de plasament, că este un lucru minunat şi că aceşti copii merită toată dragostea noastră. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Continuăm. Grupul USR, domnul preşedinte Barna şi apoi doamna Gabriela Podaşcă, de la PRO România. Faceţi legătura cu domnul Barna! |
|||||
|
|
Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferinţă): Bună ziua! Mă auziţi? |
|||||
|
|
Da, vă aud! Vă rog. Aveţi două minute. |
|||||
|
|
Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Votul de acum şi discuţia despre această lege e cumva mai mult decât obişnuinţa activităţii noastre cotidiene, pentru că, dacă e să fim sinceri unii cu ceilalţi, noi facem un spectacol în fiecare zi de plen, în fiecare miercuri, în care încercăm să convingem propriul electorat şi o parte din electoratul celălalt ce grozave sunt opiniile noastre şi ce păguboase, greşite sau prost formulate sunt opiniile celorlalte partide. Asta facem zi de zi, acesta e cumva jocul politic. Acum, avem pe masă un subiect, "Educaţia pentru sănătate", pentru copii, care e dincolo de asta. Şi am luat cuvântul - pentru că intervin destul de rar - am luat cuvântul pentru a vă cere tuturor, şi celor din PSD, şi celor din PNL, şi celor din celelalte partide care alcătuiesc acest Parlament, să gândiţi fiecare cu mintea dumneavoastră la acest vot. Discutăm despre două amendamente care sunt faţă în faţă, unul admis şi unul respins, amendamentul PSD care modifică efectul Legii nr. 45, tocmai adoptată, prin care am admis cu toţii, iar preşedintele a promulgat că e nevoie de educaţie pentru sănătate, pentru copiii noştri. România este, în momentul de faţă, pe ultimul loc sau, mă rog, pe primul loc în Europa la mame minore, ceea ce înseamnă că avem o problemă majoră. Faptul că tinerele, copilele, îşi încep viaţa sexuală în toalete de şcoală, arată că avem o problemă majoră. Şi avem două posibilităţi - cea prin care avem, s-a introdus... asta spune legea, că se va face educaţie pentru sănătate şi toţi susţinem lucrul ăsta, am votat! Şi avem acum o garanţie suplimentară pentru acei părinţi care, din considerente religioase sau de altă natură, consideră că respectiv copiii lor n-ar trebui să primească această educaţie. Şi putem respecta acest punct de vedere. Dar cum facem asta, e foarte important. Sunt două abordări. Este abordarea propusă de un coleg din PSD, care spunea - "Dacă părintele vrea ca al lui copil să primească educaţie pentru sănătate, să facă o cerere"; şi varianta pe care o propunem noi şi va fi susţinută de colegii mei, de colegul meu Cristian Seidler, la amendamente, prin care spunem: "Haideţi să avem educaţie pentru sănătate pentru toţi copiii şi acei părinţi care nu vor ca respectiv copiii lor să primească această educaţie, să facă cerere şi să-i retragă", adică opţiunea să fii primit sau opţiunea să ţi-l retragi. Şi eu vă cer să nu sancţionăm toţi copiii... |
|||||
|
Concluzionaţi, vă rog! |
||||||
|
|
Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferinţă): ... pentru grijile, legitime sau nu, ale unora dintre părinţi. Şi nu discut acest subiect. Şi atunci vă cer să votaţi la amendamentul pe care-l vom prezenta, respectiv, să avem educaţie pentru sănătate pentru toţi copiii. Şi părinţii care nu doresc lucrul acesta să poată să-şi retragă copiii. E foarte firesc şi e foarte normal şi sănătos. Pentru că nu putem să ne apărăm copiii neinformându-i. Protecţia se face prin informare, pentru că accesul la această informaţie e pe toate ecranele cu care copiii noştri se joacă. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Gabriela Podaşcă. Vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Gabriela-Maria Podaşcă (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Am ascultat cu mare atenţie luările de cuvânt de mai devreme şi într-adevăr discutăm astăzi despre un pachet destul de amplu de modificări la Legea nr. 272/2004, pe mai multe componente. Eu aş vrea însă să mă concentrez şi să aduc în atenţie o altă categorie vulnerabilă care este expusă riscului excluziunii sociale şi marginalizării şi care are mare nevoie de sprijinul nostru. Or, forma dezbătută astăzi în Camera Deputaţilor aduce o serie de modificări aşteptate, ce-i drept, de peste doi ani de zile de către cei peste 56.000 de copii care trăiesc în sistemul de protecţie şi cei 3.000 care îl părăsesc, la împlinirea vârstei limită, după ce şi-au petrecut viaţa în centre. Or, eu cred că acest proiect reprezintă poate cel mai bun cadou pentru copiii din sistemul de protecţie, cu ocazia Zilei de 1 iunie. Şi o să vă explic de ce. În 2018, am organizat, împreună cu Consiliul Tinerilor Instituţionalizaţi, cu Autoritatea pentru Protecţia Copilului, cu UNICEF şi cu sprijinul altor colegi parlamentari o dezbatere legată de nevoia de a avea un pachet integrat de măsuri pentru aceştia, inclusiv legate de sprijinul financiar de care au mare nevoie şi tocmai de aceea astăzi chiar vreau să salut faptul că vom vota, în sfârşit, alocarea unei indemnizaţii în cuantum de trei ori valoarea salariului de bază minim brut pe ţară pentru cei care părăsesc sistemul de protecţie. Ştiu că nu este suficient, pentru că sunt foarte multe provocări, însă chiar cred că este un prim pas pentru cei care-şi încep viaţa de adult în afara sistemului de protecţie. Nu aş vrea să închei fără să fac apel la nevoia de sprijin din partea administraţiei publice locale, de a-i ajuta pe aceşti tineri în găsirea de soluţii necesare tranziţiei către o viaţă independentă. Or, este important să conştientizăm că tinerii care părăsesc centrele de plasament aparţin comunităţii şi este în beneficiul tuturor, până la urmă, să fim alături de ei în identificarea de soluţii pentru locuire, sprijin pentru plata chiriei, consiliere, suport pentru găsirea şi menţinerea unui loc de muncă, iar administraţia publică locală poate să fie un partener de nădejde în aceste demersuri. Stimaţi colegi, Mai avem o decizie importantă de luat şi un vot pe care trebuie să-l dăm la fel de înţelept ca şi pe acesta - şi aici mă refer la Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Cred că este extrem de important. |
|||||
|
Vă mulţumesc, doamnă. |
||||||
|
|
Doamna Gabriela-Maria Podaşcă (prin audioconferinţă): Şi acum, vă transmit şi un mesaj din partea Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi - să-l punem pe ordinea de zi cât mai repede, să-l dezbatem, astfel încât, la final, să-i dăm fiecărui copil din sistemul de plasament şansa la o familie. Vă mulţumesc. Şi Grupul PRO Europa va vota în favoarea acestui proiect. |
|||||
|
|
Da. Mulţumesc. Domnul Petrică Movilă? Şi apoi domnul Halici, din partea PSD. Un vorbitor de grup. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege. Sunt două componente importante: componenta de susţinere a familiei, de susţinere a copilului, de integrare a acestuia, după finalizarea statutului de asistat social sau de individ din societate care este în grija statului într-o formă sau alta; vorbim şi despre componenta de sănătate, educaţia pentru sănătate - şi aici este foarte important să spunem că reţeaua de medicină şcolară ar fi trebuit să fie primul bastion pe care statul român să-l aibă în educaţia copiilor pentru sănătate. Fie că vorbim despre educaţia pentru igienă, fie că vorbim despre educaţia pentru alimentaţie, fie că vorbim despre educaţia pentru prim ajutor, fie că vorbim despre educaţia pentru mişcare, pentru sport, medicina şcolară, împreună cu cadrele didactice, cu asociaţiile de părinţi, trebuiau să fie cei care să facă primii paşi în educaţia copilului. Sigur că în textul acestui proiect de lege avem o prevedere clară privind educaţia sexuală pentru copii. Şi este foarte important ca aceasta să se facă cu acordul părinţilor, cu implicarea părinţilor, pentru că, până la urmă, cel puţin eu cred, şi colegii mei din PMP, părinţii trebuie să fie primele modele pentru copii. Este foarte important să gândim o soluţie prin care accesul la Internet, la site-urile cu filme explicit sexuale, porno, să fie îngrădit pentru copii. Este o mare provocare la care societatea românească - şi nu numai societatea românească - trebuie să răspundă. Şi dacă sunt soluţii pentru un proiect de lege şi soluţia tehnică pentru a frâna accesul copiilor, minorilor, la aceste site-uri cu tentă şi cu prezentare explicit sexuală, porno, trebuie să le adoptăm. De asemenea, eu fac apel şi la părinţii care au scris, au trimis SMS-uri, mailuri, au postat de ce trebuie ca educaţia sexuală să se facă cu acordul părinţilor - şi este corect. Dar să aibă grijă de copii, să le dea hăinuţe să se ducă la şcoală, să mai lase crâşmele şi băutura şi să le dea cele necesare pentru şcoală, pentru că grija faţă de copil nu presupune doar acest punct, presupune, în integralitate, suflet, grijă, implicare. Şi, mai ales, cum spuneam, pentru cei mai mulţi dintre copiii noştri, părinţii sunt primele modele. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Halici, ultimul vorbitor. |
|||||
|
|
Domnul Nicuşor Halici (de la tribună): Mulţumesc. Partidul Social Democrat susţine iniţiativa legislativă, pentru că, în primul rând, are în vedere viitorul, ziua de mâine, ziua în care va trebui să predăm ştafeta. Şi pentru asta trebuie să creştem oameni sănătoşi, nu doar fizic, ci şi moral, etic şi mental. Dacă lucrurile acestea nu le înţelegem - şi păcat că Dan Barna nu este astăzi în sală, să mă uit în ochii lui şi să-l întreb, cum ar reacţiona, ca părinte, dacă i-ar veni copilul în clasa a II-a sau a III-a şi ar fi fost învăţat în ziua respectivă cum fac sex două persoane, la clasa a II-a, şi să spună că aceea este o educaţie? Nu, aceea e de fapt o distrugere şi un impact de multe ori iremediabil asupra caracterului unui copil. Dacă vorbim despre astfel de derapaje, normal că trebuie sancţionate şi, bineînţeles, după aceea, legiferate. Poate uită Dan Barna, dar art. 29 alin. (6) din Constituţia României... (Vociferări.)... prevede un... (Vociferări.)... drept fundamental, domnilor, acela că părinţii sau tutorii au şi dreptul, şi obligaţia de a-şi creşte copiii... propriilor convingeri! Am formulat mai rar, ca să înţelegeţi şi dumneavoastră, da? Aşa că, nu puteţi să spuneţi că părinţii pot duce copiii la şcoală, îi pot îmbrăca, pot să-i ajute în diverse activităţi, dar nu-i pot îndruma sau nu pot avea în atenţie şi formarea lor psihologică. Amendamentul la care făcea referire Dan Barna sună aşa -"... derularea sistematică în unităţile şcolare, cu acordul scris al părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor...". Fals ceea ce a spus Dan Barna, pentru că în amendament se prevede foarte clar posibilitatea programelor de predare, dar atunci când părinţii consideră că, respectiv, copiii pe care îi au în grijă sau pentru care sunt reprezentanţi legali, îi pot determina să accepte astfel de informaţii. Fapt pentru care considerăm că iniţiativa legislativă este una nu doar care trebuie neapărat votată, ci este una care contribuie la viitorul acestei naţii, la viitorul poporului şi al copiilor, cărora trebuie să le predăm ştafeta. |
|||||
|
|
Grupul UDMR, doamna deputat Csép, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună): Stimaţi colegi, Legea nr. 272/2004, bine-venită la acea vreme, a reprezentat un moment de referinţă pentru reglementarea protecţiei copilului, prin alinierea României la standardele internaţionale în materie. Deşi această lege a suferit numeroase modificări pe parcursul anilor, evoluţia continuă a nevoilor copiilor şi existenţa unor disfuncţionalităţi, încă prezente în sistem, necesită din nou reevaluarea formei actuale a cadrului legal. Principiul "interesul superior al copilului" nu trebuie să fie doar o frază bine încorporată în doctrina juridică, ci acesta trebuie respectat şi tratat ca o prioritate de către toţi cetăţenii ţării, pornind de la părinţii copiilor, personalul DGASPC-urilor, inclusiv de către oricine care intră în contact cu acesta. În această lume, care se află în continuă dezvoltare din toate punctele de vedere, este clar că şi aspectele legate de copii se schimbă. Şi, ca atare, toate reglementările referitoare la bunăstarea şi la interesul superior al acestora trebuie actualizate în aşa fel încât să răspundă cerinţelor zilei de azi. DGASPC-urile, personalul din diferite centre şi - rostit cu un accent deosebit - asistenţii maternali, sau persoana, sau familia care are în îngrijire un copil lăsat în soarta vieţii sunt acele instituţii şi persoane cărora de cele mai multe ori aceşti copii le pot fi şi le sunt recunoscători. Stimaţi colegi, Un copil, un suflet curat, trebuie tratat cu acurateţe, cu particularităţile fiecărui caz în parte, şi nu exclusiv, stricto sensu, prin raportarea la nişte reglementări devenite ineficiente în timp. Stimaţi colegi, Vă îndemn să înţelegem secolul în care ne aflăm. Prezentul proiect legislativ vine în rezolvarea multor situaţii reglementate aspru, prea aspru, raportat la creşterea şi educarea unui copil. Mulţumesc colegilor de la Comisia pentru muncă pentru colaborare şi deschiderea privind amendamentele depuse de Grupul UDMR. Astfel, vă îndemn, stimaţi colegi, să votăm pentru facilitarea desfăşurării mai rapide a procedurilor menite să identifice cea mai bună soluţie de protecţie socială pentru copii, în sensul dedicării acestora la o viaţă independentă şi responsabilă. UDMR, prin amendamentele formulate şi adoptate în comisie, va vota astăzi pentru a crea un cadru legislativ care sprijină instituţiile din acest domeniu, în a urmări cu adevărat interesul superior al copilului. Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Dacă îmi permiteţi, o să am amendamente respinse, pe care aş dori să le supunem după aceea votului. |
|||||
|
|
Da, doamnă, sunt obligat să le supun votului. Avem 20 de amendamente respinse. Da, domnule Solomon, aveţi o problemă de procedură, da? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Să nu trecem chiar aşa uşor peste acest proiect de lege. Este un raport de 87 de pagini şi noi am vorbit despre un singur amendament, care nici nu are legătură, până la urmă, cu ceea ce ar trebui să fie dezbătut astăzi, aici, şi anume, modificările propuse de Guvernul PSD, la care a lucrat fosta preşedintă a Autorităţii pentru Protecţia Copilului, doamna Coman - şi îi transmit salutări şi mulţumiri. Pentru că este un proiect al Guvernului, ar fi trebuit să vorbească secretarul de stat şi să spună în ce formă susţine proiectul de lege. Ar fi trebuit să auzim aici despre faptul că avem termene asumate în faţa Uniunii Europene şi despre acestea se vorbeşte în proiectul de lege - pentru că, până la 31 decembrie 2020, trebuie să dezinstituţionalizăm toţi copiii, trebuie să facilităm adopţia copiilor, trebuie să acordăm, totodată, facilităţi celor care adoptă copii greu adoptabili. Pentru cei care nu cunosc conţinutul legii... După o anumită vârstă, să zicem, 7 ani, copiii devin din ce în ce mai greu adoptabili. Copiii cu handicap, de asemenea, sunt foarte greu adoptabili. Şi trebuie să stimulezi, ca stat, ca aceştia să aibă o familie adoptatoare. Despre asta am discutat noi, nu despre acordul părinţilor în cazul educaţiei sanitare, nu despre alte bazaconii cu care unii sau alţii încearcă de o săptămână să ne asasineze mediatic, sau online, sau cum vreţi dumneavoastră, să ne umple mailurile de tot felul de mesaje care n-au nicio noimă. Despre asta trebuia să vorbim aici! Domnule preşedinte, Vă rog să rugaţi şi Guvernul, prin secretarul de stat prezent, să se pronunţe asupra formei pe care doreşte să o dezbatem astăzi. |
|||||
|
(În continuare, conducerea şedinţei este preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.) |
||||||
|
|
Bun. Intrăm pe amendamente respinse. Dacă sunt intervenţii? Vă rog, interveniţi. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Solomon (de la tribună): Fără să fiu atent, s-a schimbat preşedintele de şedinţă. Vă rog şi pe dumneavoastră, totodată, ce l-am rugat pe predecesorul dumneavoastră pe scaun, să roage Guvernul să se pronunţe asupra proiectului de lege, pentru că este iniţiatorul acestui proiect de lege. |
|||||
|
|
Vă rog, iniţiatorul. |
|||||
|
|
Domnul Tudor Polak (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tudor Polak, secretar de stat, Ministerul Muncii. Guvernul susţine forma proiectului, aşa cum reiese din Comisia pentru muncă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Deci cu amendamentele admise şi respinse, da? |
|||||
|
|
Domnul Tudor Polak (din sală): Da. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul Matei-Adrian Dobrovie (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Un amendament respins la punctul marginal 6. O să dau citire amendamentului. "(7) În cazul în care o persoană sau o familie solicită direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului să primească în plasament un copil pentru care s-a dispus anterior plasamentul la un serviciu de tip rezidenţial, DGASPC sau furnizorul privat acreditat va evalua persoana sau familia şi, în termen de 30 zile de la primirea solicitării, va înainta comisiei pentru protecţia copilului sau instanţei judecătoreşti, după caz, o cerere de modificare a măsurii, ţinându-se cont de: a) prioritatea integrării copilului într-un mediu familial faţă de un mediu rezidenţial; b) opinia copilului". Şi aici vine modificarea, la alin. (8). "(8) În cazul în care reintegrarea copilului în familie, ca obiectiv al planului individualizat de protecţie nu este posibilă, se impune deschiderea procedurii de adopţie internă, ca finalitate a planului individualizat de protecţie - atenţie - în termenele prevăzute la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei...". De ce este important acest lucru? Pentru că în practică avem de foarte multe ori, din păcate, încălcări ale termenelor. Avem copii care, din păcate, rămân în sistem foarte mult timp, deşi procedura de adopţie internă trebuia deschisă pentru că reintegrarea în familia biologică nu era posibilă, din păcate. Ca urmare, trebuie să asigurăm faptul că în Legea nr. 272 se introduc termene clare, termenele din Legea nr. 273, astfel încât să ne asigurăm că aceşti copii nu rămân ani de zile blocaţi în sistem, pentru ca apoi să ajungă la vârste mai mari şi să nu mai poată fi adoptaţi. Solicit supunerea votului acestui amendament respins. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă dintre liderii de grup doriţi să-i anunţaţi pe colegii dumneavoastră cum se votează? |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Grupul PSD nu susţine acest amendament. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul lider al PNL? |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul PNL susţine amendamentul propus de colegul Dobrovie. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Mai e vreo intervenţie a altui lider? Doriţi, domnule Benedek? |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Grupul UDMR nu susţine. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Supun... Doriţi? Vă rog, Grupul USR. |
|||||
|
|
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună): Grupul USR se va abţine de la votul pentru acest amendament. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) PMP, doriţi? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Constantin Codreanu (de la tribună): Grupul parlamentar al PMP se va abţine. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Din sală există... care nu aveţi tableta şi vreţi să vă anunţaţi votul? Vă rog, domnul... Nu, la microfon, vă rog frumos, cine nu are tableta! Stafful tehnic şi secretarii de şedinţă, vă rog să... |
|||||
|
|
Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Vot pentru. Ştirbu Gigel, deputat. |
|||||
|
|
Domnul Vass Levente (de la tribună): Vass Levente, UDMR - împotrivă. |
|||||
|
|
Domnul Vasile Varga (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Varga Vasile, PNL - vot pentru. |
|||||
|
|
Domnul Radu Babuş (de la tribună): Radu Babuş - vot împotrivă. |
|||||
|
|
Domnul Szabó Ödön (de la tribună): Szabó Ödön - împotrivă. |
|||||
|
|
Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună): Dan Vîlceanu - pentru. |
|||||
|
|
Cu 60 de voturi pentru, 221 de voturi împotrivă, 41 de abţineri şi două opţiuni "nu votez", amendamentul rămâne respins. Dacă mai sunt intervenţii la amendamente respinse? Vă rog, domnule Benedek. Este o solicitare de intervenţie. După dumneavoastră, domnul Seidler. |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Avem marginal 16 şi marginal 17, pentru care există consens. Vă mulţumesc. |
|||||
|
Marginal... |
||||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Consens pentru adoptare - 16 şi 17. |
|||||
|
|
Liderii de grup, confirmaţi consensul? Supun votului dumneavoastră... (Vociferări.) Nu mai... da? Dacă mai sunt intervenţii? Domnul Seidler. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. Da, este vorba despre punctul 3 de la amendamente respinse, în contradicţie cu punctul 12 de la amendamente admise, ccare are în vedere toate îngrijorările care vin din convingeri religioase şi filozofice, aşa cum se prevede în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de altfel. Şi îi rog pe toţi colegii ca, atunci când se vor exprima prin vot, să citească în raport, se află la pagina 67. Este vorba despre introducerea unei opţiuni acordate părinţilor, tocmai în linia a ceea ce s-a discutat, pentru a scuti copiii de la asemenea programe educaţionale, dacă convingerile lor filozofice sau religioase sunt sau ar putea fi eventual lezate în vreun fel. Îi rog, deci, pe toţi colegii. atunci când se exprimă prin vot, să citească punctul 3, amendamente admise, pagina 67 şi, aşa cum bine s-a spus, să nu dea crezare tuturor vorbelor spuse, ba de o parte, ba de alta, pe acest subiect. Asta ar acorda mai puţină birocraţie părinţilor şi şcolilor, dar, încă o dată, ar oferi o protecţie tuturor părinţilor, indiferent de convingerile lor. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. |
||||||
|
|
Deci, supuneţi votului amendamentul admis de la marginal... (Vociferări.) |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Amendamentul respins de la marginal 3. |
|||||
|
|
Marginal 3? (Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită să ia cuvântul.) Vă rog, domnule lider. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): ... respins, marginal 3. |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Partidul Social Democrat nu susţine acest amendament şi va vota împotrivă. |
|||||
|
|
Vă rog, Grupul USR, mai doriţi să...? Sunteţi pentru, presupun, nu? Am înţeles. Alt lider de grup? Domnule Roman, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În cadrul Grupului PNL, colegii vor vota aşa cum le dictează conştiinţa fiecăruia. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule Ponta, doriţi să interveniţi? (Vociferări.) După această provocare... Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Din sală, dacă doresc colegii care nu au tabletă? |
|||||
|
|
Domnul Vass Levente (de la tribună): Vass Levente, UDMR - împotrivă. |
|||||
|
|
Împotrivă. Mai avem încă două secunde la procedura de vot. 60 de voturi pentru, 142 de voturi împotrivă, 27 de abţineri, 4 "nu votez". Dacă mai sunt intervenţii? Dacă nu, legea... Intervenţii? Pe procedură, pe ce doriţi? (Vociferări.) Vă mulţumesc. Rămâne... La votul final o să aveţi prioritate. |
|||||
|
|
|
20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; PL-x 184/2020; amendamente admise - 10; caracter ordinar. Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, doamnă deputat Fădor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Angelica Fădor (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu dezbatere şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 421/2002. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează modificarea şi completarea definiţiei termenului "vehicule fără stăpân", pentru a include şi acele vehicule înmatriculate în străinătate, deoarece au fost semnalate autoturisme de acest fel care nu au putut fi ridicate, din simplul motiv că nu au numere de înmatriculare româneşti. Se scurtează, de asemenea, de la 1 an la 6 luni, perioada în care vehiculele pot rămâne neutilizate în parcările publice, se introduce dovada de achitare a taxelor auto, a amenzilor şi dovada efectuării ITP-ului de către proprietar sau deţinătorul legal, în termen de 5 zile de la primirea somaţiei. Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa online din 26 mai 2020. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare...? Doriţi? Domnule Leoreanu, vă rog. Suntem la poziţia 20 pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună): Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor va vota în favoarea acestui proiect de lege. Este un proiect de lege care, şi prin modificarea definiţiei "vehicule fără stăpân, poate să aducă un plus în măsurile pe care poliţia locală poate să le ia. Ştim cu toţii că există probleme în acest sens. Ca fost primar, vă spun că, într-adevăr, maşinile abandonate pe domeniul public sau în parcări au creat probleme şi dificultăţi în circulaţia autovehiculelor, în ordinea şi disciplina în parcări, dar şi un element de poluare, pentru că abandonarea acestor maşini care nu sunt folosite - iată, e bine că s-a redus şi termenul, de la un an la 6 luni -, sigur, creează disfuncţionalităţi majore. Aşa încât, noi credem că această măsură este una care sprijină administraţia publică locală, poliţia locală, aducând mai multă ordine, mai multă disciplină şi eliminând, iată, şi un element de poluare în comunităţile noastre. Aşadar, vom susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva? Intervenţii? La titlu? La articole? Nu. Proiectul de lege rămâne la şedinţa de vot final. |
|||||
|
|
|
22. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; PL-x 305/2020; amendamente admise - 37; caracter ordinar; procedură de urgenţă. Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii? Da, domnule preşedinte. |
|
|||
|
|
Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună): Domnule preşedinte, Vreau să le mulţumesc colegilor de la Comisia juridică, care astăzi au clarificat tot ceea ce mai era de clarificat. În acest fel, partidele care au grupuri în ambele Camere au prioritate, celelalte partide completează Birourile. Sunt locuri destule în Birouri şi pentru alegeri această problemă nu o să o avem. Să sperăm, însă, în urma deciziei de azi, că o să avem alegeri. Dar, măcar din punctul de vedere al organizării, repet, ceea ce a ieşit azi de la Comisia juridică, prin acordul tuturor liderilor şi al grupurilor parlamentare, cred că e o formă absolut corectă şi aplicabilă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul lider Pambuccian. |
|||||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Din punctul nostru de vedere, proiectul acesta vine cu o reparaţie extrem de importantă, după două rânduri de alegeri în care dreptul nostru de a avea reprezentanţi în birourile secţiilor de votare a fost anulat. Faptul că acum readucem reprezentanţii din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale în secţiile de votare este o garanţie că nu vom păţi, în viitor, ceea ce am păţit la ultimele două alegeri, şi anume, ca voturi exprimate în favoarea uneia dintre organizaţiile noastre să nu fie luate în considerare, să nu fie transmise mai departe. Sunt lucruri... Noi nu ne-am plâns atunci în legătură cu chestiunea aceasta, dar lucrul acesta a contat foarte mult pentru organizaţiile noastre, la fel cum ar fi contat foarte mult şi pentru partidele reprezentate în Parlament. Sunt convins. Acum, odată ce a fost iniţiat acest proiect - şi vreau să le mulţumesc tuturor celor care au lucrat la el şi au participat la iniţierea lui - acum, după ce în Comisia juridică au fost corectate chestiuni care puneau din nou în pericol reprezentarea noastră, acum considerăm că avem un proiect clar, ambiguităţile care apăruseră ieri au fost rezolvate astăzi şi, în consecinţă, îl vom vota. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Preşedintele Comisiei juridice, raportul suplimentar, vă rog. Domnul Halici. |
|||||
|
|
Domnul Nicuşor Halici (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra iniţiativei legislative înregistrate cu nr. PL-x 305. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 115/2015, în sensul includerii în componenţa organismelor electorale a formaţiunilor politice care nu au constituit un grup parlamentar, dar au reprezentanţi în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului. În raport cu obiectul legii, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună dezbaterii plenului un raport de adoptare pentru PL-x 305/2020. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Dacă nu... Dacă la titlu? (Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.) Vă rog, domnule Andronache. |
|||||
|
|
Domnul Gabriel Andronache (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor. Am luat cuvântul pentru a spune că ne bucurăm, deoarece o soluţie pe care Partidul Naţional Liberal a propus-o mai întâi printr-o ordonanţă de urgenţă, referitoare la alegerile anticipate, a fost preluată de colegii noştri şi transpusă într-un proiect de lege. Ca atare, nu putem face altceva decât să susţinem această iniţiativă, mai ales că, tot în urma argumentelor de ieri aduse de noi în Comisia juridică, astăzi au intervenit clarificări binevenite. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă la amendamente sunt intervenţii? Dacă nu, legea merge la votul final. |
|||||
|
|
|
24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 122/2020. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
|
25. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; PL-x 46/2020. Amendamente admise - 9; caracter ordinar. Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, raportul din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul Cîmpeanu. Domnul Cîmpeanu? Dacă nu, o să-l rog pe domnul secretar să ne citească raportul. Vă rog. Domnul Cîmpeanu, care reprezintă un anumit grup parlamentar... De acum să luăm legătura măcar... dacă nu vine Domnia Sa... să ne lase un înlocuitor. |
|
|||
|
|
Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună): Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. În baza prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, proiectul cu titlul anterior amintit. În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 10 februarie 2020, în condiţiile art. 115 alin. (5) Teza a III-a din Constituţia României, republicată. În urma dezbaterii, în şedinţele din 10 martie şi 2 iunie 2020, comisia a propus, cu 16 voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte din prezentul raport. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Dacă sunt intervenţii la titlu? La articole? Nu. Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final. Domnul Drulă Cătălin. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi am tăiat finanţarea acestei false academii, 10 milioane de lei anual, prin amendament la Legea bugetului de stat pe acest an. Iată că se reintroduce, prin această lege, finanţarea acestei academii, care dă celor 250 de membri 2.000 de lei lunar. Cu 10 milioane de lei, credem că se pot face lucruri mult mai bune. Nu este o academie reală, este o falsă academie, creată de doamna Ecaterina Andronescu, iar astăzi PSD şi cu PSD2, adică Victor Ponta, iau 10 milioane din banii românilor şi dau rente lunare unor oameni care ajung în această academie prin obedienţa şi relaţiile politice pe care le au cu PSD, cu grupuri de interese, cu doamna Ecaterina Andronescu. Este ruşinos ce faceţi! Cerem tuturor celor responsabili să voteze împotriva acestei legi şi preşedintelui Iohannis să nu o promulge. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule rector, dacă tot... S-a citit raportul! Doriţi să interveniţi pe asta, cu PSD2, cu doamna Andronescu şi cu... Vreţi să ne spuneţi cum veţi vota proiectul măcar, domnule... Vă rog, da, vă rog! |
|||||
|
|
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt primul iniţiator al acestui proiect. Am promovat acest proiect... |
|||||
|
|
Nu sunteţi nici din PSD1, nici PSD2, nu?! |
|||||
|
|
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună): Nu! |
|||||
|
Nu? Vă mulţumesc! |
||||||
|
|
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună): Nu sunt nici din PSD1, nici din PSD2 şi nici n-am fost! Dar sunt însă din domeniul educaţiei şi, cunoscând activitatea Academiei Oamenilor de Ştiinţă, care este una dintre instituţiile cele mai vizibile în rank-urile internaţionale, am considerat că merită, şi trebuie susţinută această iniţiativă legislativă. Pe cale de consecinţă, raportul a fost prezentat. Aţi văzut rezultatul - cu 16 voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri - a fost mai mult decât concludent. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc pentru lămuriri. Doamnă Gavrilă Camelia, vă rog, din partea Grupului Partidului Social Democrat. Doamnă Gavrilă, vă ascultăm! Nu. Legea rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 103/2020; raport fără amendamente; caracter ordinar; procedură de urgenţă. Iniţiatorul? Guvernul României doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte. Comisia pentru administraţie, Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului comun. Avem? Vă rog, doamnă deputat. |
|
|||
|
|
Doamna Angelica Fădor (de la tribună): În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic. Potrivit prevederilor art. 61 şi ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au dezbătut acest proiect de lege în şedinţe separate. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Dacă la titlu sunt intervenţii? Dacă pe articole sunt intervenţii? Legea rămâne la votul final. Vă rog, stafful tehnic, pregătiţi-mi lista pentru votul final. Reamintesc că la ora 14,00 avem Birou permanent reunit. Şi după Biroul permanent reunit, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. În câteva minute, lista... (Vociferări.) În timp real lucrăm la Parlament, domnule Ponta. (Domnul deputat Ion Mocioalcă solicită să ia cuvântul.) Procedura... ce articol din Regulament invocaţi? Schimbaţi... nu schimbaţi partidul. Am înţeles. Gata! Atunci, spuneţi! |
|||||
|
|
Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună): Domnule preşedinte, Mulţumesc. Să ştiţi că nu schimb partidul, dacă aceasta era întrebarea dumneavoastră... |
|||||
|
|
Nu ştiam procedura, de asta! |
|||||
|
|
Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună): Vreau doar pe procedură să îi convocaţi pe liderii grupurilor parlamentare şi să conveniţi ca apelurile pe care le veţi da în ţară colegilor să se facă o singură dată pentru un singur deputat şi să-şi exprime votul pentru toate proiectele de lege pe care le-am avut pe ordinea de zi. Este total incorect să îi sunăm de câte 25 de ori pe fiecare şi vă rog să... |
|||||
|
|
Aveţi dreptate! Mulţumim mult pentru iniţiativă. Domnule Pambuccian, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. În continuarea acestei idei vreau să vă rog următorul lucru. Sigur că am constatat că foarte mulţi colegi îşi fac norma de luări de cuvânt, exprimându-şi votul, ceea ce nu este foarte fair, pentru că până la urmă votul şi-l exprimă toată lumea. Alţii preferă să voteze odată în bloc, şi apoi să-şi vadă de treaba lor, ceea ce iarăşi nu este fair pentru cei care votează la fiecare proiect în parte. De aceea, vreau să vă rog ca votul acesta dat prin telefon să fie la sfârşitul votului complet dat pe tabletă. Adică, votăm cu toţii pe tabletă... |
|||||
|
|
Domnule Pambuccian, cu tot respectul pe care vi-l port, nu pot face acest lucru, fiindcă eu după fiecare punct trebuie să anunţ rezultatul votului. |
|||||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Atunci, vă rog să faceţi apel la fair play! |
|||||
|
|
Corect. Vă mulţumesc. Domnule lider, vă rog. Există consens în Comitetul liderilor pentru propunerea domnului Pambuccian? |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, da, cu certitudine, da! Şi chiar şedinţa de astăzi ne-a demonstrat acest lucru. Chiar facem apel de colegialitate, indiferent de partidele pe care le reprezentăm. Cel puţin pentru dumneavoastră, cei prezenţi, din toate partidele, este profund incorect să staţi şapte ore în plen, iar alţi colegi de la telefon să intervină ori de câte ori cred că au ceva de spus. Această şedinţă este deschisă pentru toţi colegii şi, da, este o practică a unor colegi de a da telefon şi de a se scăpa, de a nu sta la dezbateri. Susţinem propunerea făcută mai devreme. Da, deputatul care este sunat îşi exprimă votul o singură dată, din respect şi din colegialitate pentru toţi cei de aici prezenţi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Am înţeles. Grupul PNL, sunteţi de acord? De acord. Grupul UDMR, de acord? De acord. Grupul USR? Nu sunteţi de acord. |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Grupul UDMR este de acord. Dar, domnule preşedinte, v-am ruga, în plus, la explicarea votului să ţinem cont de cutumă, să ţinem cont de Regulament, adică, cine explică votul, să nu depăşească două minute. Vă mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Aveţi perfectă dreptate! Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): În primul rând, aş vrea să le mulţumesc colegilor din stafful Camerei Deputaţilor care, împreună cu cei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au făcut o aplicaţie simplă, care merge foarte simplu, o poate porni şi un copil de 5-6 ani şi nu înţeleg de ce după două luni sunt colegi care nu sunt în stare să voteze de pe acea aplicaţie atât de simplă! Încă o dată, le mulţumesc colegilor! Nu suntem de acord cu ce aţi propus mai devreme! Haideţi să venim la muncă, haideţi să pornim acele tablete! Sunt parlamentari care stau liniştiţi acasă şi nu fac nimic şi vor să scape cu un telefon de două minute! Nu sunt de acord cu asta! |
|||||
|
|
Sunt perfect de acord cu dumneavoastră! Aş dori, din Grupul USR, câţi sunt în sală? Să-i număraţi dumneavoastră... Vă mulţumesc. (Domnul deputat Szabó Ödön solicită să ia cuvântul.) Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Szabó Ödön (de la tribună): Nu vă supăraţi, domnule coleg, dar totuşi atâta ipocrizie?! Sunteţi grupul care are cei mai puţini oameni prezenţi în sală! Sunt anumite... (Vociferări.) Sunt anumite zone în care, din păcate, această tabletă nu funcţionează, nu există semnal! Deci, nu generalizaţi! Prima dată veniţi dumneavoastră la muncă, frumos, în băncile dumneavoastră, şi după aceea daţi lecţii tuturor! Deci, după părerea mea, ceea ce s-a propus, este corect. Toată lumea, cei care nu pot veni aici pot să citească opţiunea de vot integral, pentru că există o decizie la... Acest lucru s-a cerut, nimic altceva! Sunt persoane care nu au semnal pe tabletă - şi pot să vă dau colegi de-ai mei, în Harghita, care nu au avut posibilitatea şi a ieşit tot STS-ul şi nu au reuşit nici cu antene pe casă să introducă acolo semnalul. Deci, în acest caz, lor să le daţi posibilitatea ca la o singură intervenţie să spună toată lista de vot. Atât! Atât s-a cerut! Nimic special! Nu fiţi întotdeauna... |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): O secundă, să explic despre ce este vorba. Este vorba despre un vot... |
|||||
|
|
O secundă! |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): Domnule preşedinte, e vorba despre votul care se dă pe tabletă! USR votează de pe tabletă, să fie foarte clar! |
|||||
|
|
Gata! Am înţeles! |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): Şi cei care n-au semnal, pentru o oră pe săptămână se pot deplasa într-o zonă cu semnal! |
|||||
|
|
|
Putem intra în votul final? |
|
|||
|
|
|
Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor. 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 21/2020. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Dacă din sală... Interveniţi direct, domnule deputat. Numele şi votul. |
|
|||
|
|
Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună): Gigel Ştirbu. Pentru. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Stafful, notaţi, da?! Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună): "Pentru" la toate, domnule preşedinte! |
|||||
|
|
Am reţinut! La toate! Bun. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună): Adnagi Slavoliub. "Pentru" la toate. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule Varga? |
|||||
|
|
Domnul Vasile Varga (de la tribună): Pentru acest proiect - "pentru". |
|||||
|
|
Domnul Radu Babuş (de la tribună): Radu Babuş. Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Nu s-a auzit, domnule... Mai spuneţi o dată, domnule Babuş! |
|||||
|
|
Domnul Radu Babuş (de la tribună): Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă rog, domnule... |
|||||
|
|
Domnul Daniel Constantin (de la tribună): "Pentru" la acest proiect, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Vass Levente (de la tribună): Vass Levente, UDMR, votez "pentru", pentru toată lista. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună): Dan Vîlceanu. "Pentru" la acest proiect. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Cîmpeanu? |
|||||
|
|
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună): Mulţumesc. Sorin Cîmpeanu. "Pentru" la acest proiect. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Csoma Botond (de la tribună): Csoma Botond, deputat UDMR de Cluj. Votez "pentru" la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu (de la tribună): Steluţa Cătăniciu. Vot "pentru" pentru toate proiectele. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Bogdan-Iulian Huţucă (de la tribună): Bogdan Huţucă. "Pentru" la acest proiect. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Szabó Ödön (de la tribună): Szabó Ödön. "Pentru" la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): Vlad Duruş, domnule preşedinte. "Pentru" la punctul 1. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Grosaru Andi-Gabriel. La punctul 15 - abţinere. Punctul 16 - împotrivă. Punctul 18 - împotrivă. În rest, la toate "pentru". |
|||||
|
|
Pentru. Vă mulţumesc. Altă intervenţie? Haideţi, vă rog! |
|||||
|
|
Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună): George Vişan. Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Mocioalcă? Dar nu ultimul! |
|||||
|
|
Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună): Domnule preşedinte, "Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, la fel ca şi PSD. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Păi, sunteţi PSD2, e normal! Domnul Chiriac Viorel. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Viorel Chiriac (prin telefon): Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Pop Georgian? |
|||||
|
|
Domnul Georgian Pop (prin telefon): Bună ziua! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Cucşa Marian? |
|||||
|
|
Domnul Marian-Gheorghe Cucşa (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Marian-Gheorghe Cucşa. Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Tîlvăr? |
|||||
|
|
Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Cîtea Vasile? Domnule Cîtea?! Domnul Roman Ioan Sorin? |
|||||
|
|
Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Bârlădeanu Dragoş? |
|||||
|
|
Domnul Dragoş-Petruţ Bârlădeanu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Rotaru Alexandru? |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Rădulescu Cătălin? |
|||||
|
|
Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Jivan Luminiţa? |
|||||
|
|
Doamna Luminiţa-Maria Jivan (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Boboc Tudoriţa-Rodica? |
|||||
|
|
Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Ciocan Dan? |
|||||
|
|
Domnul Dan Ciocan (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Biro Istvan? |
|||||
|
|
Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon): Bună ziua! "Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Rădulescu Alexandru? Domnule Rădulescu? |
|||||
|
Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon): Bună ziua! Votez ... |
||||||
|
|
Vă rog! |
|||||
|
Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon): Alo! |
||||||
|
|
Da! Vă ascultăm! |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon): Bună ziua! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Sămărtinean Cornel? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon): Bună ziua! Sunt Cornel Sămărtinean. Votez" pentru" la primul punct de pe ordinea de zi. Urmează restul pe tabletă. |
|||||
|
|
Noi am stabilit... Urmează pe tabletă, fără intervenţie telefonică. Da? |
|||||
|
Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon): Da. |
||||||
|
|
Bine. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon): Mulţumesc. |
||||||
|
|
Doamna Mareş Mara? |
|||||
|
|
Doamna Mara Mareş (prin telefon): Bună ziua! Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, cu excepţia punctului 4, PL-x 263/2018/2020 şi punctului 13, PL-x 10/2020, unde mă abţin, şi votez împotrivă la punctul 2, PL-x 336/2018, punctul 5, PL-x 525/2019, punctul 6, PL-x 399/2018/2019 şi punctul 10, PL-x 138/2020. |
|||||
|
|
Am o rugăminte. Să trimiteţi un SMS şi liderului dumneavoastră de grup, domnului Roman, fiindcă am convenit cu dânsul că va veni şi va explica votul exact. |
|||||
|
|
Doamna Mara Mareş (prin telefon): E în regulă! S-a făcut! Nu mai pot vota pe tabletă de ceva vreme... |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Răcuci Claudiu? |
|||||
|
|
Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon): Bună ziua! Votez "pentru" la primul proiect, şi la următoarele voi vota pe tabletă. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Ioniţă Antoneta? Vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Antoneta Ioniţă (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la acest proiect şi, dacă se poate să-mi exprim şi votul pe proiecte, întrucât mă aflu într-o arie fără semnal? Voi vota "pentru" la proiectele PL-x 38/2020, PL-x 281/2020... |
|||||
|
|
Vă rog frumos să trimiteţi liderului dumneavoastră, da? |
|||||
|
|
Doamna Antoneta Ioniţă (prin telefon): În regulă! Da. |
|||||
|
|
Mulţumesc mult şi o să ţinem cont. Categoric! Domnul Suciu Matei? |
|||||
|
|
Domnul Matei Suciu (prin telefon): Bună ziua! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Iancu Marius-Ionel? |
|||||
|
|
Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Căciulă Aurel? Domnule Căciulă, vă ascultăm! Mulţumesc. Doamna Fulgeanu-Moagher Laura? Vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon): Bună ziua! |
|||||
|
|
Vă auzim! |
|||||
|
|
Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Stancu Florinel? |
|||||
|
|
Domnul Florinel Stancu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Bota Sorin? |
|||||
|
|
Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon): Bună ziua! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. La primul am votat, dar nu ştiu dacă a luat tableta votul. |
|||||
|
|
Bine. Mulţumesc. Domnul Andruşcă Dănuţ? |
|||||
|
|
Domnul Dănuţ Andruşcă (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Simionca Ionuţ? |
|||||
|
|
Domnul Ionuţ Simionca (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la primul proiect legislativ, şi pe celelalte o să le votez de pe tabletă. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Apjok Norbert? |
|||||
|
|
Domnul Apjok Norbert (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna Radu Anişoara? |
|||||
|
|
Doamna Anişoara Radu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de lege. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Vîrză Mihăiţă? |
|||||
|
|
Domnul Mihăiţă Vîrză (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Sunt deputatul Vîrză Mihăiţă, Bucureşti. Votez "pentru" la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Căciulă Aurel? Mai încercăm o dată. Domnul Căciulă Aurel! |
|||||
|
|
Domnul Aurel Căciulă (prin telefon): Alo! |
|||||
|
Da! |
||||||
|
|
Domnul Aurel Căciulă (prin telefon): Domnule preşedinte? |
|||||
|
Da! |
||||||
|
|
Domnul Aurel Căciulă (prin telefon): Căciulă Aurel, deputat de Vaslui. "Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Perfect! Mulţumim. Vă rog, secretarii de şedinţă... 292 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere. Adoptat. Vă rog, liderii... A rămas că liderii... Veţi veni doar dumneavoastră, ca să nu mai vină fiecare coleg, şi veţi citi lista, în funcţie de fiecare... |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Nu. E simplu, domnule preşedinte. După primul rând de telefoane, am înţeles că toţi cei care nu au semnal au şi anunţat deja cum vor vota. Partidul Social Democrat va vota "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Avem în sală doi colegi de la UDMR, cinci de la PNL, trei de la PSD şi doi de la PRO România care nu au tabletele şi o să îi rog pe liderii de grup să vină să anunţe, după procedeul de la telefon, să anunţe cum vor vota, să nu venim după fiecare vot să anunţăm individual. |
|||||
|
|
Prin liderii de grup. Am înţeles! |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): PSD are în plus, faţă de cei doi care deja s-au anunţat, Babuş şi Vişan, domnul Iancu, care va vota "pentru" la toate proiectele. |
|||||
|
|
Domnul Petric Octavian. Apoi, domnul Roman. Vă rog. Domnul Roman... Domnule Petric, da, vă ascult! Domnule Petric? Mulţumesc. Domnule Roman, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. O să rog să se consemneze votul pentru colegii care nu au tableta la ei şi sunt prezenţi în sală, aşa cum am stabilit. Cinci colegi sunt în această situaţie. Deci la punctul 2 - "da". La punctul 3 - "abţinere". La punctul 4 - "nu". La punctul 5 - "da". La punctul 6 - "da". La punctul 7 - "da". La punctul 8 - "da". La punctul 9 - "da". La punctul 10 - "nu". La punctul 11 - "nu". La punctul 12 - "da". La punctul 13 - "nu". La punctul 14 - "da". La punctul 15 - "abţinere". La punctul 16 -"da". La punctele 17 şi 18 - "da". Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog, domnule lider. |
|||||
|
|
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu a fost consens în asumarea acestei metode de anunţare a votului. În momentul de faţă, Grupul USR are un singur coleg în sală care nu este în posesia tabletei. Colegul îşi va anunţa votul după fiecare vot, pentru că nu suntem de acord cu acest sistem de vot engros. Adică în câteva minute, prin poziţionări directe ale colegilor noştri de la diferite partide, de aici, din sală, se ştie, se emite o singură părere asupra întregii sesiuni de vot. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul lider Benedek? Vă amintesc, la ora 14,00, avem Birou permanent reunit. |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Deci eu am 3 colegi în sală care nu au tabletele. Pentru toate proiectele înscrise azi pe ordinea de zi votează "da", "pentru". Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Durbacă Eugen. |
|||||
|
|
Domnul Eugen Durbacă (prin telefon): Deci, eu votez "pentru" la toate punctele. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Cezar Preda. |
|||||
|
|
Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon): Votez exact cum a... |
|||||
|
|
... liderul de grup, domnul Roman. Corect. Mulţumesc. Domnul Văcaru Alin Vasile. Să-l treceţi şi pe domnul Preda. |
|||||
|
|
Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez pentru. La primul am votat, dar nu mai îmi merge tableta. Votez... |
|||||
|
|
Am înţeles. Suntem alături de dumneavoastră şi de această suferinţă. |
|||||
|
Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon): Da. Mulţumesc. |
||||||
|
|
Doamnă Popescu Mariana-Venera, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon): Domnule preşedinte, Această procedură de a se vota, de a vota liderul în numele deputaţilor din grupul respectiv sau din partid, este total ilegală. Adică, votul este netransmisibil. Vă rog să reveniţi asupra votului. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Cum votaţi dumneavoastră, doamnă Venera? |
|||||
|
|
Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon): Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepţia punctului 18. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Stafful tehnic, aţi...? Bun. Mulţumesc. Domnul Petric. Mai facem o încercare. |
|||||
|
|
Domnul Octavian Petric (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Mă auziţi? |
|||||
|
|
Da, vă auzim. Noi facem încercări cu dumneavoastră, periodic. |
|||||
|
|
Domnul Octavian Petric (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Vă rog. |
||||||
|
|
Domnul Octavian Petric (prin telefon): Domnule preşedinte, Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, dezbătute azi |
|||||
|
|
Vă mulţumim mult. Domnul Popa Florin. |
|||||
|
|
Domnul Florin Popa (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Vot "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe. |
|||||
|
|
Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon): Domnule preşedinte, Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Calista Mara-Daniela. |
|||||
|
|
Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
Sărut mâna! |
||||||
|
|
Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon): Dacă se va merge pe vot complet, aşa cum a precizat liderul grupului, din partea tuturor parlamentarilor PNL, aş vrea să fac o singură menţiune - la PL-x 457/2019 opţiunea mea este "abţinere". Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Muşoiu Ştefan. |
|||||
|
|
Domnul Ştefan Muşoiu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! |
|||||
|
Bună ziua! |
||||||
|
|
Domnul Ştefan Muşoiu (prin telefon): Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Popescu Virgil-Daniel? |
|||||
|
|
Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! La primul punct - vot pentru - la proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor. La al doilea punct - vot împotrivă. |
|||||
|
|
Cum...? |
|||||
|
Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon): La al treilea... |
||||||
|
|
Votaţi cum a spus liderul de grup, nu? |
|||||
|
|
Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon): Da, cum a zis liderul de grup. |
|||||
|
Gata, am înregistrat! |
||||||
|
Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon): Ca să nu o mai iau de la capăt. Mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnule Roman, să ţineţi cont şi de domnul Popescu, vă rog! Domnul Cîtea Vasile. |
|||||
|
|
Domnul Vasile Cîtea (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Lupaşcu Costel. |
|||||
|
|
Domnul Costel Lupaşcu (prin telefon): Bună ziua! Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Domnul Cojocaru Bogdan. |
|||||
|
|
Domnul Petru-Bogdan Cojocaru (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Longher Victoria, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Victoria Longher (prin telefon): Alo! |
|||||
|
Sărut mâna! |
||||||
|
|
Doamna Victoria Longher (prin telefon): Bună ziua! Victoria Longher. Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Drulă Cătălin, vă rog, intervenţie. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Domnule preşedinte, Vă aduc aminte că funcţionăm în baza art. 129 care prevede situaţiile excepţionale constatate de către autorităţile abilitate, precum pandemiile... |
|||||
|
Da... |
||||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Deci, dumneavoastră, în calitate de conducere a Camerei Deputaţilor, aţi hotărât să funcţionăm aşa, şi, înţeleg, pe baza unei constatări de la autorităţi abilitate. Dacă încetează situaţia şi ne chemaţi pe toţi, venim fără nicio problemă. |
|||||
|
Eu v-am chemat de mult. |
||||||
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Până atunci... |
||||||
|
|
Am înţeles, domnule Drulă. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): ... acceptăm orice... Lăsaţi-mă, un pic, să termin, vă rog. Până atunci, acceptăm orice ajută la eficienţă, cu nişte limite. Or, transferarea votului unui lider nu este în regulă. Şi este un motiv major de neconstituţionalitate această procedură. |
|||||
|
|
Nu a transferat nimeni votul unui lider, absolut deloc! |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): De acord. Deci, lăsaţi-ne colegii, pentru situaţiile întemeiate, să voteze... |
|||||
|
|
Nu am întrerupt pe nimeni. Dimpotrivă, dumneavoastră mă ţineţi de vorbă şi nu mă lăsaţi să-mi fac treaba. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Nu vă ţin de vorbă, vă spun că... |
|||||
|
Cine... |
||||||
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): ... nu poate vota liderul în numele membrilor. |
||||||
|
|
Cine doreşte, îşi exprimă votul. Nu închid procedura de vot până nu-şi exprimă şi dau cuvântul tuturor. Vă mulţumesc mult, domnule lider. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Aşa pare democratic. |
|||||
|
|
Doamnă Gavriliţă Bianca, vă rog. Doamna Gavriliţă Bianca? Vă urăm o zi bună! Domnul Weber Mihai, prin telefon. |
|||||
|
|
Domnul Mihai Weber (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. Votul meu este "pentru" toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu. Domnule Ion Stelian-Cristian, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon): Votez "pentru" la PL-x 38/2020. |
|||||
|
|
Ce punct este pe ordinea de zi? |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon): Punctul 2. |
|||||
|
|
Punctul 3. Când ajungem la punctul 3... |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon): Doi. Doi! |
|||||
|
|
Doi. Nici nu l-am supus votului, domnule Stelian! |
|||||
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon): Mulţumesc. |
||||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol; PL-x 38/2020; lege ordinară. Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnule Nasra Gabriel-Horia, vă rog. (Domnul deputat Vlad-Emanuel Duruş solicită să ia cuvântul.) Da. Şi apoi urmaţi. |
|
|||
|
|
Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la acest proiect şi la celelalte rămase de pe ordinea de zi. Deputat de Cluj, Horia Nasra. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. La acest proiect voi vota "pentru". Şi, dacă îmi permiteţi, voi vota şi la celelalte puncte, pentru a nu mai veni de fiecare dată aici. Aşadar... |
|||||
|
|
Nu vă permit, sunteţi în sală... |
|||||
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): Nu-mi permiteţi? Bine. Atunci... |
||||||
|
|
Prin liderul de grup. Dacă nu, interveniţi la fiecare. |
|||||
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): Bine, intervin după fiecare. |
||||||
|
|
Mulţumesc. Să terminăm votul la punctul 2. |
|||||
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): ... intervin după fiecare punct. Mulţumesc. |
||||||
|
|
Mulţumesc. Doriţi să interveniţi? Vă rog. Vă anunţaţi votul, nu? |
|||||
|
|
Domnul Constantin Codreanu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Avem un singur coleg care nu-şi poate exprima votul prin intermediul tabletei, deputatul de diaspora, Coliu. Votul acestuia... Şi dacă pot să exprim votul? |
|||||
|
|
Nu puteţi să explicaţi votul dânsului. Ori intervine telefonic, ori... |
|||||
|
|
Domnul Constantin Codreanu (de la tribună): Votul acestuia este "pentru". |
|||||
|
|
Nu, intervine telefonic, direct. Nu este... Votul nu se transmite. Vă mulţumesc. Avem 228 de voturi pentru. Câte are stafful? Plus 59. 287 de voturi pentru. Împotrivă mai există, în afară de cele...? 3 voturi împotrivă, o abţinere, adoptat. |
|||||
|
|
|
3. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 263/2018/2020; lege ordinară. Comisia pentru muncă propune adoptarea legii cu amendamente. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Rotaru Răzvan-Ilie. |
|
|||
|
|
Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon): Domnule preşedinte, bună ziua! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Paşcan? |
|||||
|
|
Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc să vă informez. Colegul, Doru Coliu, despre care a vorbit domnul Codreanu, anterior, nu a primit tabletă, deci nu poate vota şi nu poate fi sunat decât de către secretariat. Acest lucru vă rog să-l efectuaţi. |
|||||
|
|
Viceliderul... viceliderul dumneavoastră să ia legătura cu... Doamnă Gavrilescu Graţiela, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
|
212 voturi pentru, un vot împotrivă, 94 de abţineri. Adoptată. Avem telefonic? Domnul Coliu. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul Doru-Petrişor Coliu (prin telefon): Coliu Doru. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Doru-Petrişor Coliu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte. Votez "pentru" la toate, doar "abţinere" la... |
|||||
|
|
La care, domnule Coliu, abţinere? |
|||||
|
|
Domnul Doru-Petrişor Coliu (prin telefon): La 8 şi la 11, abţinere. |
|||||
|
|
La 8 şi la 11. |
|||||
|
Domnul Doru-Petrişor Coliu (prin telefon): Da. |
||||||
|
Vă mulţumim. |
||||||
|
Domnul Doru-Petrişor Coliu (prin telefon): Vă mulţumesc. |
||||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
4. Proiectul de Lege privind stabilirea coeficienţilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel naţional; PL-x 525/2019; lege ordinară. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Cu 212 voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, două abţineri, adoptat. |
|
|||
|
|
|
5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale; PL-x 281/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Petrea Gabriel. Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Gabriel Petrea (prin telefon): Domnule preşedinte, Cerusem cuvântul pentru explicarea votului la punctul 4. |
|||||
|
|
Da. Suntem în procedură de vot. Ne explicaţi. Domnul preşedinte Ponta e nerăbdător de explicaţie. Şi apoi dânsul ne-o transmite. Domnul Seidler. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Bună ziua! Tot pentru explicarea votului apăsasem şi eu. O să vă rog să fiţi un pic mai atent şi să nu... |
|||||
|
|
La care dintre puncte? |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): La punctul 4. |
|||||
|
|
Păi, l-am depăşit. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Păi, l-aţi depăşit, deşi noi apăsasem. Deci, o să vă rog, data viitoare să fiţi puţin mai atent. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Bontea Vlad. |
|||||
|
|
Domnul Vlad Bontea (prin telefon): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Îmi cer scuze, n-am reuşit până acum să mă conectez. Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. S-au făcut 62 de voturi pentru, da? Mulţumesc. 304 voturi pentru, o abţinere, adoptat. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale; PL-x 281/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă. Discuţii în sală.) Da, am... Nu, era votul pentru punctul 6. Asta este. Anulaţi votul, acest vot. Trecem... Domnule Seidler, vă rog. Presupun că aici aveţi, explicarea votului sau... |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Da, tot pentru explicarea votului. Şi aţi făcut exact acelaşi lucru, aţi mers mai departe, fără să vă uitaţi la cine a apăsat pentru explicarea votului. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
6. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 562/2019; lege ordinară. Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege. Îmi cer scuze, mai devreme... Domnule Seidler, o să vă dau cuvântul la sfârşitul votului. Atunci se face explicarea votului. Vă mulţumesc. Pentru punctul 6. (Vot electronic la distanţă.) Doamna Mirela Furtună, telefonic. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Mirela Furtună (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumim. 63, în acest moment, de voturi pentru, de adunat. Domnul Seidler, explicarea votului. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Mulţumesc. Cu întârziere repetată. Pentru punctul 4 - PL-x 525... |
|||||
|
|
Nu, este depăşit. Suntem la punctul 7. (Vociferări.) |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Da, domnule preşedinte. Sper că nu veţi cenzura ceea ce urmează să spun. |
|||||
|
Domnule, vă... |
||||||
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Mulţumesc. |
||||||
|
|
Vă dau cuvântul la încheierea votului final... |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Păi, nu, dumneavoastră îmi daţi cuvântul când îl solicit... |
|||||
|
... şi vorbiţi atunci pentru toate proiectele. |
||||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): ... şi mă lăsaţi să spun ce doresc eu, nu ce doriţi dumneavoastră. |
|||||
|
|
Nu, eu vă spun cum este Regulamentul. Vă mulţumesc mult. Doamna Birchall Ana. |
|||||
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon): Regulamentul este că, dacă cel... (Apel întrerupt.) |
||||||
|
|
Doamna Birchall Ana. |
|||||
|
|
Doamna Ana Birchall (prin telefon): Domnule preşedinte, bună ziua! Eu nu ştiu ce se întâmplă cu tableta. Mie mi-a apărut chiar acum propunere... 48. |
|||||
|
|
Nici eu nu vă pot ajuta, sunt la distanţă de dumneavoastră. |
|||||
|
|
Doamna Ana Birchall (prin telefon): Păi, nu, nu, nu, ascultaţi-mă cu atenţie, că poate totuşi stafful tehnic... |
|||||
|
|
Rog stafful tehnic... |
|||||
|
Doamna Ana Birchall (prin telefon): ... să remedieze în timpul votului. |
||||||
|
|
... s-o sune pe doamna Birchall Ana, să rezolve problema. Mulţumim mult, doamnă Birchall. (Apel întrerupt.) Domnul Benga. |
|||||
|
|
Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon): Pe procedură, domnule preşedinte. Ultimele două voturi sunt bulibăşite. A apărut vot... 48, nu ştiu exact. Dumneavoastră... |
|||||
|
|
Nu, am anulat un vot. |
|||||
|
Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon): ... de la ce punct reluaţi... |
||||||
|
|
Am anulat votul... |
|||||
|
Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon): ... şi să se sincronizeze... |
||||||
|
Am anulat votul... |
||||||
|
Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon): ... ce apare pe tabletă cu... (Apel întrerupt.) |
||||||
|
|
Domnule Benga, am înţeles. Vă mulţumim. Da, da, am anulat eu votul, că am dat de două ori vot pentru punctul 5. Am anulat al doilea vot şi am trecut apoi la punctul 6, da? Stafful tehnic, luaţi legătura cu doamna Birchall Ana. Cine mai este... telefonic? Da, vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul deputat (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
64 în acest moment. 272 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abţineri, 5 "nu votez". Adoptat. |
|||||
|
|
|
7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; PL-x 184/2020; lege ordinară. Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Vot, vă rog. 312 voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere. Adoptat. Vă rog. Vă rog, domnul deputat. |
|
|||
|
|
Domnul Kulcsár-Terza József-György (prin telefon): Kulcsár-Terza József, UDMR. Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Avem 65 de voturi pentru, de adunat. |
|||||
|
|
|
8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; PL-x 46/2020; lege ordinară. Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) 273 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 17 abţineri. Adoptat. |
|
|||
|
|
|
9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 103/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Havrici. |
|
|||
|
|
Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon): Domnule preşedinte, Votez "pentru" şi în continuare, la aceste proiecte de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Am reţinut. 66 de voturi pentru, de adunat. 311 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri. Adoptat. Da? |
|||||
|
|
|
Legi organice. Adoptări. 10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului; PL-x 336/2018; lege organică. Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) 66, da, avem de adunat? Cu domnul Havrici. 59 de voturi pentru... cu 7. Nu, am înţeles. Vreţi să ne faceţi vreo surpriză, doamnă Mihălcescu? 205 voturi pentru, 96 de voturi împotrivă, 8 abţineri. Adoptat. |
|
|||
|
|
|
11. Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 399/2018/2020; lege organică. Comisia pentru muncă propune adoptarea legii în forma adoptată iniţial de Parlament. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) 203 voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, 16 abţineri. Adoptată. Punctul 12. Domnul Seidler. Presupun, explicarea votului. Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Bine presupuneţi, domnule preşedinte! Explicarea votului, da. Practic aţi votat ca să amendaţi fără limită pe acei angajatori care dau de lucru mai mult angajaţilor lor, cu acordul angajaţilor. Şi îi împingeţi în sfera muncii la gri şi la negru. Asta înseamnă să ţinteşti într-un loc şi să dai în altă parte. Bravo, PSD! |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna Căruceru Aida-Cristina, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Aida-Cristina Căruceru (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Am reuşit să votez pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi, mai puţin pe acesta, ultimul. Şi votez "pentru". |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
12. Proiectul de Lege privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi şi Crişan, judeţul Tulcea; PL-x 527/2019; lege organică. Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) 279 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 27 de abţineri şi un coleg nu votează. Adoptat. |
|
|||
|
|
|
13. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 138/2020; lege organică. Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) 213 voturi pentru, 70 de voturi împotrivă, 28 de abţineri. Adoptată. |
|
|||
|
|
|
14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale; PL-x 270/2020; lege organică; procedură de urgenţă. Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. O, bine aţi venit în vizită, de această dată de lucru, în Parlament, domnule Bănicioiu! (Vot electronic la distanţă.) Cu unanimitate de voturi, adoptat. |
|
|||
|
|
|
15. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 10/2020; lege organică; procedură de urgenţă. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) La sfârşit, vă rog! Vă încălziţi, domnule Budăi? Luaţi cuvântul pe alocaţii? (Vociferări.) Nu acum! Când se termină sesiunea. Era un dialog între mine şi un coleg de-al meu, domnule Tinel. 209 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 98 de abţineri şi un coleg nu votează. Adoptat. Domnul Budăi şi pe urmă domnul preşedinte Ponta. |
|
|||
|
|
Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Iată că Guvernul Orban-PNL fuge astăzi de copii, cum a fugit şi ministrul Cîţu de responsabilitatea guvernării. Noi, PSD, le transmitem copiilor de ziua lor că le dublăm alocaţiile, Guvernul Orban-PNL transmite salutări! Mulţumesc frumos. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Domnul preşedinte Ponta. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau, în primul rând, să explicăm ce am votat astăzi, să explicăm pentru oamenii care ne privesc, şi anume, azi am respins ordonanţa prin care Guvernul a amânat plata alocaţiilor. Vreau însă să reamintesc, deşi sunt în opoziţie şi cu PNL, şi cu PSD, să reamintesc o faptă foarte bună, făcută şi de PNL, şi de PSD. În 2015, în luna mai, la propunerea PNL, şi cu votul celor de la PSD, s-a votat dublarea alocaţiilor pentru copii. 2015, mai. Domnul preşedinte Iohannis a făcut şi Domnia Sa o faptă foarte bună. Pe 1 iunie a promulgat legea. Şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă eu, ca prim-ministru, am mai făcut şi eu o faptă bună, în sensul că din 2 iunie am pus în aplicare legea votată de Parlament, de PNL şi PSD, la propunerea PNL, ca să fiu corect, şi promulgată de preşedintele Iohannis. Mi-aş fi dorit ca în 2020 să trăim un moment asemănător. Propunere PNL-PSD, de data asta şi PRO România, şi USR, şi UDMR au votat pentru, domnul preşedinte Iohannis să promulge legea - şi a promulgat-o - şi să o pună în aplicare Guvernul Orban. Înţeleg că Guvernul n-a vrut s-o pună în aplicare, a dat o ordonanţă s-o amâne, dar noi, astăzi, prin ceea ce am votat, obligăm practic Guvernul să pună în aplicare această lege, chiar de la data la care trebuia să fie în vigoare. Îmi doresc foarte mult ca PNL şi PSD să mai facă o faptă bună acum, ca în 2015, să nu amâne intrarea în vigoare a legii, să nu atace la Curtea Constituţională, să nu găsească niciun subterfugiu, pentru că ar fi foarte urât, şi atunci am putea să spunem, într-adevăr, cum spunea antevorbitorul meu, că Guvernul PNL este împotriva copiilor şi a părinţilor, ceea ce cred că ar fi greşit. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul lider Roman, Partidul Naţional Liberal. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă arunc o provocare deschisă, domnule Ciolacu, domnule Ponta, domnule Barna, domnule Kelemen Hunor, domnule preşedinte Tomac. Ne întâlnim peste o jumătate de oră, avem pe masă toate variantele de impozitare pe pensiile speciale şi luăm o decizie. V-am spus şi la momentul în care am discutat amendamentul lui Robert Sighiartău, la buget, vă spun şi acum: soluţia există! Dacă vreţi să putem rezolva cele două probleme din septembrie, şi alocaţiile, după o pandemie sanitară, avem totul la îndemână. Nu peste o săptămână, nu peste două săptămâni, nu peste o lună! Avem termen 1 august, da? Atunci, eu, ca lider, am depus trei variante. V-am întrebat şi v-am spus: votez orice variantă de impozitare! Nu o vreţi pe a PNL? O votăm pe a USR! O votăm pe a PSD, pe a cui vreţi dumneavoastră! Care este răspunsul din spatele acestei tribune? Că ne întâlnim, că discutăm, că de fapt PSD nu vrea să rupă frăţia cu pensiile speciale. Dacă chiar vă îngrijorează atât de mult, cum spuneţi, soarta pensionarilor şi soarta copiilor, vă aşteptăm, repet, nu plecăm din Parlament până nu dăm drumul şi eliminăm pensiile speciale şi terminăm odată cu ipocrizia! Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Ion-Marcel Ciolacu (de la tribună): Dacă vorbim despre ipocrizie, ipocrizia e la dumneavoastră! Vă rog frumos, toată lumea să se strângă, şi domnul Orban să vină să ia proiectul de la noi, de-îndată să facă şedinţă de Guvern, să dea o ordonanţă de urgenţă şi să termine odată cu aceste pensii speciale! (Aplauze.) Acum îl aşteptăm pe domnul Orban la Parlament, să preia de la liderii de grup proiectul de ordonanţă de urgenţă care intră de-îndată în aplicare. Îl aşteptăm pe domnul Orban! Vă rog frumos să-l sunaţi! (Revine la prezidiu.) |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Este cea mai bună dovadă că nu vreţi să rupeţi frăţia cu pensiile speciale! (Vociferări.) Dar vă spun ceva, domnule Ciolacu, aveţi grijă ce vă doriţi, aveţi grijă ce vă doriţi... |
|||||
|
|
Sunaţi-l pe domnul Orban, nu ne mai ţineţi de vorbă! |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Aveţi grijă ce vă doriţi, că înainte de a "dinamita" România, aşa cum vreţi dumneavoastră, fără să tăiaţi pensiile speciale, s-ar putea ca Guvernul pe care l-aţi chemat, să vină să-şi asume răspunderea şi cu ordonanţa de urgenţă pe pensiile speciale. Vă spun foarte clar. Aceste pensii au fost introduse prin lege, ele trebuie scoase prin lege, dacă vreţi cu adevărat. Dumneavoastră pe noi nu ne puteţi păcăli! Puteţi să-i păcăliţi, dacă vreţi, pe alţii! |
|||||
|
Aţi intervenit pe procedură, da? |
||||||
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Pe procedură... |
||||||
|
|
Chemaţi-l pe domnul Orban de-îndată să ia proiectul! |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Aşteptăm ca PSD să lase frăţia cu pensiile speciale. Vă repet, dacă există consens, stăm şi nu plecăm din Parlament până nu terminăm cu această ipocrizie! |
|||||
|
Chemaţi-l pe domnul Orban de urgenţă, să vină cu proiectul de lege, să dea ordonanţă astăzi! |
||||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Rupeţi frăţia cu pensiile speciale! Nu vă va crede nimeni că vă pasă de pensionari, de copii, până nu...până veţi continua să daţi pensii de zeci... |
|||||
|
|
Domnule Roman, chemaţi-l pe Orban să dea ordonanţă astăzi! |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Ca s-o atace Avocatul Poporului, al dumneavoastră! Lăsaţi! Lăsaţi!... |
|||||
|
|
Nu, Avocatul Poporului e al poporului! |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Lăsaţi glumele, domnule Ciolacu! Parlamentul a spus că este suveran... |
|||||
|
Mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Vreţi să fie suveran? Haideţi să impozităm... |
|||||
|
|
Domnul Năsui. |
|||||
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): ... pensiile speciale! |
||||||
|
|
Domnul Năsui. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă): Mulţumesc. Constat totuşi că este o mare doză de ipocrizie, având în vedere că ambele mari partide au putut să desfiinţeze pensiile speciale, şi nu doar că n-au făcut-o, ba chiar le-au sporit. Vă reamintesc Codul administrativ, care introduce chiar noi pensii speciale pentru primari şi viceprimari, un cod care a fost dat de către PSD, a fost susţinut tacit şi de către PNL, care a refuzat să-l atace la Curtea Constituţională, a fost un proiect al USR pentru care cu greu am strâns semnăturile, şi vă reamintesc că la Senat, în momentul acesta, există un proiect al USR de impozitare a pensiilor speciale la care au votat contra şi PSD, şi PNL, şi care are acum raport de respingere. Deci ar fi bine ca toate discursurile acestea mari pe care le facem în Parlament să se concretizeze şi prin voturi, că până la urmă voturile schimbă legea, nu declaraţiile acestea politice. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Procedură, doamna Olguţa Vasilescu. |
|||||
|
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să se mai consemneze un vot pentru, având în vedere că nu a funcţionat tableta, deşi suntem în Parlament. Mulţumesc. |
|||||
|
Mulţumesc. |
||||||
|
|
|
16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 457/2019; procedură de urgenţă. Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) 269 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 35 de abţineri. Adoptat. Doamna Iurişniţi Cristina-Ionela. Presupun, explicarea votului, nu? |
|
|||
|
|
Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă): Da, explicarea votului. Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi am asistat la un festival al ipocriziei - trebuie spus lucrul acesta - şi cu pensiile speciale, şi cu această lege care avea cu totul alt obiect de reglementare şi iată că în ultima secundă, în ultimele minute, în acea comisie de muncă şi în cea juridică s-au votat nişte amendamente care până la urmă aduc atingere accesului la educaţie pentru sănătate copiilor noştri. Pentru că trebuie explicată oamenilor, cetăţenilor, să înţeleagă foarte bine că sintagma "educaţie sexuală", de care s-au împiedicat foarte mulţi, exista din 2004, stimate colege, stimaţi colegi. Ce am propus în Legea nr. 45 care, iată, s-a modificat pentru acest articol, a fost doar o precizare clară: "cel puţin două sesiuni de informare pentru copiii noştri". Acum aţi scos şi cele două sesiuni minime. "Sistematic" înseamnă "mai deloc", exact ce s-a făcut şi până la momentul de faţă, pentru că doar 10% din copiii României au acces la acest opţional, care are o programă aprobată de Ministerul Educaţiei şi toate minciunile şi falsurile care circulă pe Internet trebuie demontate aici, de la tribuna Parlamentului. Vreau să spun că prezenţa părinţilor va îngreuna accesul copiilor la educaţie, prezenţa semnăturii părinţilor, pentru că, de multe ori, ştim foarte bine, să obţii semnătura părinţilor este foarte greu, mai ales cei care sunt plecaţi la muncă prin Europa, mulţi nu sunt acasă, alături de copiii lor, nu au capacităţi psihopedagogice ca să înţeleagă necesitatea unor informaţii legate de prevenirea bolilor sexuale, a sarcinilor accidentale, a traficului de minori, a agresiunilor. Mulţi copii din familii sunt agresaţi, există incest în familii. Sunt foarte multe cazuri. Suntem pe locul I în Europa, cu 18.000 de mame adolescente minore. Eu nu cred că este un lucru de laudă. Până la urmă am dat o undă verde discriminării şi restrângerii egalităţii de şanse... |
|||||
|
Vă rugăm să finalizaţi! |
||||||
|
|
Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă): Din păcate, ce s-a întâmplat astăzi a fost o dovadă de lipsă de înţelegere a secolului în care trăim. Ce înseamnă avortul responsabil..., pentru că, de fapt, toţi colegii aţi votat în 10 martie această lege, Legea nr. 45/2020, pe care astăzi aţi modificat-o. Preşedintele a promulgat legea şi public a fost de acord cu această lege. Prin urmare, ce se întâmplă astăzi e o dovadă de ipocrizie. Ne deranjează "sexual" şi am schimbat cu "sănătate", dar vorbim de boli sexuale. Ne deranjează un cuvânt, iar pe de altă parte semnătura părinţilor este o dovadă de birocraţie suplimentară... |
|||||
|
Mulţumim mult, doamnă deputat. |
||||||
|
Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă): ...şi o dublă reglementare. |
||||||
|
|
Mulţumim. Doamna Cherecheş Florica. |
|||||
|
|
Doamna Florica Cherecheş (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. Legea pe care tocmai am votat-o contribuie la dezinstituţionalizarea copiilor din România şi la stimularea adoptării copiilor readoptabili. Este o lege foarte bună, care răspunde interesului superior al copiilor şi familiilor acestora, şi înglobează şi un proiect la care sunt iniţiator, respins astăzi, ca ultim punct pe ordinea de zi, dar este un proiect, în ansamblul lui, care urmăreşte să grăbească reforma structurii de protecţie a copilului în România şi urgentarea procedurilor de plasare a copilului instituţionalizat într-o familie, pentru că acesta este cel mai prielnic mediu pentru creşterea şi dezvoltarea sa personală. E o lege care sprijină familiile de plasament, prin acordarea unei indemnizaţii lunare, pe lângă alocaţia de plasament, şi susţine tinerii care ies din sistemul de protecţie, nu doar în a-şi găsi un loc de muncă şi o locuinţă, dar şi prin acordarea unui stimulent care să-i ajute să înceapă o viaţă independentă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu. Domnul Bejinariu Eugen. |
|||||
|
|
Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu mi-a funcţionat sistemul de vot... şi votez pentru. |
|||||
|
|
Am înţeles. Vă mulţumim mult. Mai erau două solicitări, de la Grupul USR şi Grupul PNL. Îmi pare rău, un singur vorbitor la explicarea votului, de la fiecare grup. |
|||||
|
|
|
17. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; PL-x 305/2020; lege organică; procedură de urgenţă. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) 279 de voturi pentru, un vot împotrivă, 25 de abţineri. Adoptat. Domnul Pambuccian. Mai avem una singură şi vrem să mergem la Biroul permanent reunit. |
|
|||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care au votat pentru. S-a făcut dreptate şi pentru grupul nostru parlamentar şi vreau să spun un lucru legat de cum a fost prezentat raportul comisiei. Din prezentare reieşea că este construit proiectul acesta pentru cei care nu au grup parlamentar, ceea ce nu este adevărat. Iată, o dovadă vie este grupul nostru parlamentar, prezent în Parlament încă din 1990, şi care timp de două legislaturi a fost oprit de la a fi prezent în birourile secţiilor de votare. |
|||||
|
|
Corect! Foarte pertinentă explicaţia dumneavoastră! Mulţumim. |
|||||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Le mulţumesc foarte mult tuturor celor... |
|||||
|
Şi eu vă mulţumesc mult. |
||||||
|
|
|
Legi organice. Respingeri. 18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor; PL-x 203/2020; lege organică. Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Bejinariu. |
|
|||
|
|
Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon): Domnule preşedinte, mulţumesc. Vot "pentru" la toate care au mai rămas. |
|||||
|
|
Da. Toate, toate, da?! |
|||||
|
Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon): Da. |
||||||
|
|
Bine. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon): Şi eu. |
|||||
|
|
|
Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 3 iunie 2020, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului... Vă anunţ şi rezultatul votului. 261 de voturi pentru, două împotrivă, 30 de abţineri, un vot - "nu votez". Vă rog, la Biroul permanent. Imediat vă dau cuvântul! Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014... (Vociferări.) Ce s-a întâmplat, domnule?! N-aţi reuşit să votaţi. (Vociferări.) Da. Pentru sau împotrivă? Pentru. 262 de voturi pentru. Rectific!
Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 3 iunie 2020. Vă mulţumesc. Da. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
|||
|
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În fiecare an, în data de 2 iunie, italienii din toată lumea, în mod normal, sărbătorim Ziua Republicii, cunoscută şi sub numele de Festa della Repubblica. Proclamarea Republicii, ca urmare a rezultatului Referendumului de acum 74 de ani în urmă a constituit un semnal puternic, acela al reclădirii naţionale după distrugerile cauzate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe baze democratice, ca urmare a căderii regimului fascist, toate acestea desfăşurându-se într-un context internaţional dificil postbelic, marcat de începutul Războiului Rece. În aceste momente speciale putem afirma, fără putinţă de tăgadă, că relaţia noastră bilaterală a trecut testul actualei crize sanitare. Pe fondul evoluţiilor legate de epidemia de COVID-19, în Republica Italiană, umbrite de numărul mare de pierderi de vieţi omeneşti ce au condus la declararea zilei de 31 martie 2020 Zi de doliu naţional, s-a hotărât ulterior ca ziua de 2 iunie 2020 să nu fie celebrată. Solidaritatea s-a manifestat pe toate planurile. Astfel, la începutul lunii aprilie, preşedinte României, Excelenţa Sa, domnul Klaus-Werner Iohannis, aprinzând luminile Palatului Cotroceni în culorile drapelului italian: verde, alb şi roşu. Comunitatea română din Italia, afectată, la rândul ei, de provocările pandemiei, provocările medicale şi sociale, s-a implicat activ în combaterea pandemiei, fie că vorbim de lucrătorii români în sistemul sanitar sau de cei care asigură serviciile esenţiale unei societăţi contemporane, fie că vorbim de ajutorul concret şi imediat, prin intermediul echipei medicale trimise în Italia. La rândul lor, autorităţile italiene s-au implicat activ în garantarea respectării drepturilor şi beneficiilor prevăzute de legislaţia Uniunii Europene şi cea italiană pentru toate categoriile de cetăţeni, inclusiv pentru cetăţenii români din Italia. Ca de fiecare dată, liantul acestei legături speciale este reprezentat de fiecare dintre noi. Numeroasa comunitate românească din Italia şi importanta comunitate italiană din România constituie temelia acesteia. Zi de zi, clipă de clipă, cetăţenii statelor noastre, prin activităţile depuse, prin proiectele comune şi prin simplele gesturi de umanitate, consolidează acest edificiu. Minoritatea italiană din România este mândră să contribuie pe toate planurile - politic, economic şi social - la evoluţia societăţii româneşti şi la menţinerea legăturilor cu partenerii interni şi internaţionali. Chiar dacă astăzi, de Ziua Republicii, ne aflăm într-un moment dificil, aceasta reprezintă în fapt un nou început şi o oportunitate de consolidare a relaţiilor celor două state şi a proiectului european, în ansamblul său. Aceste vremuri ne-au făcut să fim mai conştienţi de cât de mult avem nevoie unul de celălalt şi sunt sigur că vom trece peste aceste clipe grele şi vom prospera din nou. Viva l'Italia! Viva la Romania! Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|||
|
După pauză |
|
||||
|
(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
||||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm lucrările de astăzi, 3 iunie 2020, cu şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă. Stimaţi colegi, E prima şedinţă pe care o prezidez şi vă asigur că vom respecta aceste reguli. În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius-Constantin Budăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Nu este prezent? Bun, vom reveni asupra Domniei Sale. Tamara-Dorina Ciofu? Nu. Oana-Mioara Bîzgan? Nicolae-Miroslav Petreţchi? Nu este. Domnul deputat Nicu Niţă? |
|||||
|
|
|
Atunci dau cuvântul domnului deputat Vlad-Emanuel Duruş, din partea USR. Domnule deputat, aveţi 3 minute, conform Regulamentului. |
|
|||
|
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): (Probleme tehnice.) Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Una din priorităţile României este, în mod clar, modernizarea infrastructurii mari. Autostrăzi şi drumuri expres de mare viteză care să înlesnească transportul de marfă şi de persoane cât mai rapid, pentru a fi competitive pe piaţa europeană, dar şi pentru a dezvolta alte ramuri mari ale economiei, printre care turismul sau agricultura. Iar unul dintre marile proiecte anunţate de foarte mulţi politicieni în ultimii 20 de ani este legat de construcţia unei autostrăzi pentru zona de nord a ţării. O propunere denumită generic "Autostrada Nordului", care ar lega Moldova şi Bucovina de Maramureş şi Satu Mare. Traseul acestei autostrăzi propuse şi promise de foarte multe ori şi de foarte mulţi politicieni este prevăzut ca fiind de la Petea la Suceava, trecând şi prin Baia Mare, Dej, Bistriţa şi aşa mai departe. Este un proiect într-adevăr ambiţios, însă nici până astăzi nu s-a clarificat ce se va întâmpla în această zonă a ţării pe acest sector de autostrăzi şi drumuri expres. Care este stadiul proiectului, dacă este fezabil din punct de vedere economic, când începe construcţia autostrăzii, cine o finanţează? Sunt câteva întrebări la care maramureşenii aşteaptă răspunsuri, nu promisiuni. Totuşi, vorbim de un proiect în care au fost parcurse nişte etape, documentaţii tehnice, fiindcă proiectul Autostrăzii Nordului a fost inclus şi în MasterPlanul General de Transport al României din anul 2006. De altfel, acest traseu apare chiar şi pe harta Planului de Amenajare Teritorială din 1996. Mai mult, anul trecut, în 2019, Senatul a votat un proiect de lege pentru aprobarea unui obiectiv de investiţii denumit "Autostrada Nordului". Vreau să întreb foarte clar şi răspicat, dacă se face vreun pas concret pentru realizarea acestui proiect extrem de important pentru maramureşeni şi pentru toată regiunea? Sau suntem amăgiţi în continuare? Dezvoltarea Maramureşului trebuie să fie o prioritate pentru guvernanţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc şi eu, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
În continuare, conform listei, dau cuvântul domnului Dohotaru Adrian-Octavian. Nu este. Domnul Constantin Codreanu? Da. Deci dau cuvântul domnului Constantin Codreanu, din partea Grupului parlamentar al PMP. |
|
|||
|
|
Domnul Constantin Codreanu (de la tribună): Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. Mult succes din această nouă postură! Ieri, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dezbătut şi a votat, cu unanimitate de voturi, Proiectul de Lege nr. 312/2020, care modifică art. 6 al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Este vorba despre un răspuns favorabil pe care îl primesc românii din afara graniţelor ţării. Mă refer aici la CRDS-işti, aşa cum îi cunoaştem în spaţiul public, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate. Şi este de fapt o victorie comună a noastră. Mă refer aici la cetăţeni persoane fizice care au militat pentru această modificare legislativă, dar şi la organizaţiile reprezentative ale acestora, alături de care am organizat mai multe ateliere legislative şi în România şi în afara României. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic şi Social şi un punct de vedere favorabil din partea Guvernului României. După avizul favorabil de ieri mă aştept şi sper şi fac apel la colegii parlamentari să treacă cu avize favorabile şi raport favorabil în celelalte comisii şi ulterior să avem un vot favorabil şi aici, în Camera Deputaţilor. Pentru că este firesc ca cetăţenii români cu domiciliul în străinătate să beneficieze de toate drepturile pe care le au ceilalţi cetăţeni români. Mai ales că nu vorbim de câteva zeci sau sute de cetăţeni români, ci de sute de mii de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. În egală măsură, este un semnal favorabil într-un an electoral. Şi nu voi obosi să repet de fiecare dată că sper ca la sfârşitul anului 2020, pe de o parte, să repetăm exerciţiul reuşit de la alegerile prezidenţiale, atunci când în afara României am reuşit să organizăm din punct de vedere logistic în mod exemplar exprimarea votului pentru românii din afara graniţelor ţării şi, pe de altă parte, să le asigurăm o reprezentare corectă în Parlamentul României. Vă mulţumesc. Deputat al PMP, diaspora, Constantin Codreanu. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc şi eu, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
O să revenim la începutul listei, la intervenţia online. Aşa că dau cuvântul doamnei deputat Tamara-Dorina Ciofu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru intervenţie online. |
|
|||
|
|
Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi, pentru că aţi început de astăzi să prezidaţi aceste şedinţe, vă doresc succes în continuare, să porniţi cu dreptul! Declaraţia mea politică de astăzi are ca obiect următoarea problemă - autismul. "Copiii cu autism au nevoie de îngrijire paliativă permanentă!". Stimate colege şi stimaţi colegi, Având în vedere că sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferinţa mondială pentru bunăstarea copiilor, de la Geneva, iar în 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului, dedicată fraternităţii şi înţelegerii între copiii de pretutindeni, a activităţilor dedicate promovării idealurilor şi obiectivelor Cartei şi bunăstării copiilor din toată lumea, vreau să anunţ că 100 de senatori şi deputaţi de la toate formaţiunile politice au semnat pentru iniţiativa legislativă pe care am elaborat-o pentru extinderea termenului de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru minori până la vârsta de 18 ani. În Legea nr. 448/2006 privind drepturile de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi se stabileşte că termenul de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru copiii cu anumite dizabilităţi este de minimum 6 luni şi maximum 2 ani. De aceea, am apreciat că pentru minorii care suferă de tulburări din spectrul autismului trebuie să luăm în considerare majorarea acestui termen până la împlinirea vârstei de 18 ani, întrucât recuperarea completă a acestora nu va fi realizată niciodată. De aceea, am depus în Parlament o iniţiativă legislativă. Astfel, prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru copiii cu handicap a căror afecţiune se încadrează în patologia bolilor degenerative, lipsa unui membru în urma amputaţiei, tulburările din spectrul autismului, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecţia copilului stabileşte un termen de valabilitate a certificatului până la vârsta de 18 ani. Această afecţiune este una ireversibilă în cele mai multe cazuri. Şi cred cu tărie că efectele autismului şi ale tulburărilor de dezvoltare care împiedică socializarea pot fi diminuate acolo unde se poate, atâta timp cât există toleranţă, deschidere şi apropiere. Sănătatea copiilor este o prioritate a activităţii mele politice şi este o continuare firească a profesiei de medic pediatru, căreia i-am dedicat 30 de ani de activitate profesională. În speranţa că acest demers legislativ va fi susţinut în continuare de toate formaţiunile politice, vă mulţumesc. Deputat al PSD, Tamara Ciofu. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, doamnă deputat. |
|||||
|
|
|
Înainte să dau cuvântul următorului vorbitor, aş solicita tuturor colegilor care sunt conectaţi prin tabletă să îşi exprime solicitarea de a intra la cuvânt. Aşa va fi mult mai uşor. Deci să apăsaţi tasta "diez". Bun. Aşa vom vedea - cei care sunteţi pregătiţi să luaţi cuvântul. În continuare, în ordinea înscrierilor, o să-i dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului minorităţilor. |
|
|||
|
|
Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă): Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă! Doamnelor şi domnilor deputaţi, În fiecare an, de 1 Iunie, celebrăm Ziua Internaţională a Copilului, ocazie cu care sunt organizate o serie de evenimente pentru a evidenţia semnificaţia acestei zile. Este firesc să sărbătorim împreună această zi, însă tocmai acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne punem întrebarea - care sunt dificultăţile reale şi stringente cu care se confruntă copiii din ţara noastră şi cum pot fi reduse aceste probleme? Nu am să mă refer astăzi la numeroasele reforme ale miniştrilor educaţiei, nesupuse consultării publice şi niciodată duse până la capăt, sau despre problema şcolilor online. Am să mă refer însă la datele statistice care înregistrează o scădere continuă a efectivelor de elevi în ultimii 10 ani, dar şi despre abandonul şcolar. Potrivit unui studiu publicat de INS, populaţia şcolară va scădea până în anul 2060 cu 42,5%. Vor fi cu 45,4% mai puţini copii cu vârsta potrivită pentru grădiniţă, iar scăderea se va resimţi puternic încă din 2030. Conform Raportului Ministerului Educaţiei Naţionale privind situaţia învăţământului preuniversitar în anul şcolar 2017-2018 erau cu 24.000 de elevi mai puţini decât în anul anterior şi cu aproximativ 349.000 de elevi mai puţini decât în anul şcolar 2009-2010. De parcă toate acestea nu ar fi suficiente, abandonul şcolar devine o problemă permanentă în educaţie. La nivelul aceleiaşi perioade, rata abandonului şcolar la nivel naţional în învăţământul primar şi gimnazial era de 1,7%, aproximativ 30.000 de elevi. Toate acestea reprezintă un fenomen serios şi larg răspândit, care ar trebui să fie o prioritate pentru toţi cei implicaţi în procesul de educaţie - factori de decizie, părinţi, cadre didactice şi elevi. Din păcate, progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt mai mult decât modeste. Sărăcia, starea de sănătate precară, dezorganizarea familiei, modelul educaţional oferit de părinţi, distanţa foarte mare până la unitatea de învăţământ reprezintă doar o parte a fracturilor care duc la abandonul şcolar, acestea fiind resimţite de persoana în cauză pe tot parcursul vieţii, reducându-i şansele de participare la viaţa socială, culturală şi economică a societăţii. Oricât de bine gândită şi fundamentată ştiinţific ar fi, prevenirea fenomenului este legată de multitudinea de elemente care condiţionează prin interacţiunea lor abandonul şcolar. Cu toate acestea, activitatea de prevenire trebuie să presupună intervenţii continue, concrete şi corecte, menite să limiteze, acolo unde este posibil, cauza abandonului şcolar, prin mărirea numărului de programe guvernamentale care să vizeze prevenirea şi reducerea fenomenului, acţiuni eficiente ale organismelor locale care se ocupă cu prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, precum şi prin promovarea şi încurajarea cercetărilor în domeniul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar. Toate acestea, cu regândirea programei şcolare şi dezvoltarea unui plan timpuriu de combatere a abandonului şcolar. Probabil pentru unii procentul acestor copii este mic, raportat la o întreagă generaţie de elevi, însă consecinţele pierderii contactului cu educaţia tocmai în actualul context vor fi costisitoare cu adevărat. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
În continuare, dau cuvântul domnului deputat Giureci-Slobodan Ghera. Nu este prezent. Domnul Biro Zsolt-Istvan, de la UDMR? Domnul Slobodan este? Atunci, domnule Slobodan, vă rog să apăsaţi tasta "diez", ca să puteţi lua cuvântul şi să începeţi. Şi toţi ceilalţi colegi care sunteţi online, apăsaţi "diez", vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Giureci-Slobodan Ghera (prin audioconferinţă): Bună ziua! |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Bună ziua! Vă ascultăm, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul Giureci-Slobodan Ghera (prin audioconferinţă): Declaraţia mea politică de astăzi este dedicată Zilei Naţionale a Republicii Croaţia. Ziua Naţională a Republicii Croaţia, anul acesta, a fost sărbătorită în 30 mai, marcând astfel cea de a 30-a aniversare a statului modern croat, liber, independent şi suveran. 30 mai 1990 este data de mare însemnătate pentru istoria recentă a statului croat, atunci fiind constituit primul Parlament democrat multipartit croat. Tot atunci a avut loc şi discursul primului mare vizionar şi om de stat, preşedintele Republicii Croaţia, dr. Franjo Tudman. Ziua de 30 mai a fost sărbătorită oficial în Croaţia ca zi naţională până în anul 2001, iar din 2001 Ziua Naţională a Croaţiei s-a sărbătorit în fiecare an la 25 iunie. Anul acesta, ziua de 30 mai, aprobată prin lege în 2019, revine ca sărbătoare naţională oficială a Republicii Croaţia. Ca atare, cu această ocazie doresc să transmit tuturor croaţilor gânduri bune şi un sincer la mulţi ani cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a Croaţiei, celebrate la 30 mai anul acesta. Croaţia a fost, este şi va fi un simbol al democraţiei, al promovării păcii, un simbol al curajului de a-şi croi singură propriul destin şi pentru a trăi într-o lume liberă, ştiind să renască de fiecare dată în faţa fiecărei greutăţi. La mulţi ani, Croaţia! Vă mulţumesc. Deputat, Uniunea Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, domnule deputat Slobodan Ghera. La mulţi ani, Croaţiei, şi din partea mea! |
|||||
|
|
|
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Biro Zsolt-Istvan, din partea Grupului UDMR. |
|
|||
|
|
Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferinţă): Sunt auzit? |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Da, vă auzim, domnule deputat. |
|||||
|
Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferinţă): Bună ziua! |
||||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin audioconferinţă): Bună ziua! Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Diversitatea etnică nu este sursă de pericol, ci resursă". Mâine, 4 iunie 2020, se împlinesc 100 de ani de la semnarea la Versailles a Tratatului de pace care a consfinţit încheierea Primului Război Mondial. Ca urmare a Tratatului de la Trianon s-a desenat o nouă hartă a Europei. Este o realitate istorică de necontestat faptul că, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, 3.300.000 de etnici maghiari care trăiau pe pământul lor natal au devenit cetăţeni ai altor state, fără voia lor, fără să se mute dintr-o ţară în alta. Este o realitate istorică faptul că trei din zece etnici maghiari, din membrii unei naţiuni majoritare în propria lor ţară, au devenit membrii unei comunităţi minoritare, tot în propria lor ţară; ţară unde trăiesc şi după 100 de ani. Trebuie să recunoaştem deci că această zi nu poate avea aceeaşi semnificaţie din perspectiva românilor sau a maghiarilor. Noi, maghiarii din Transilvania, de 100 de ani suntem cetăţeni ai României, dar am păstrat şi dorim să păstrăm în continuare limba noastră natală, cultura noastră, obiceiurile noastre pe care le-am moştenit. Noi, maghiarii din Transilvania dorim garanţii constituţionale, dorim ca drepturile noastre să fie asigurate prin legile ţării şi să fie respectate. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să profit şi de această ocazie, Ziua Trianonului, să atrag atenţia asupra promisiunilor formulate în 1918 la Alba Iulia, promisiuni care au avut un rol important şi în decizia de la Trianon, dar promisiuni care nu au fost respectate nici până astăzi. Noi, maghiarii, nu cerem altceva decât să fim recunoscuţi ca factori constituanţi ai ţării, devenind astfel cetăţeni într-adevăr egali. Stimaţi colegi deputaţi, Duminică enoriaşii maghiari am sărbătorit Rusaliile, urmează Rusaliile şi pentru comunitatea majoritară, zi în care sărbătorim desăvârşirea Duhului Sfânt. Ziua în care toate popoarele, indiferent de limba vorbită, s-au înţeles reciproc. Permiteţi-mi să-mi exprim convingerea că în ciuda aparenţelor şi a luptei politice zilnice, acum, după 100 de ani, avem şansa reală de reconciliere. Trebuie să ne bazăm pe faptul că noile generaţii nu mai au experienţele personale pe care le-au trăit bunicii şi străbunicii noştri. Dacă adăugăm contextul în care ne aflăm azi, când Europa se confruntă cu noi provocări, provocări şi probleme la care împreună trebuie să găsim răspunsuri, atunci este clar - nu avem alternative separate! Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Vă mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
Înţeleg acum de ce uneori treaba unui preşedinte de şedinţă este complicată - de a nu replica. Cu prima ocazie, vă aştept să discutăm, astfel încât toate promisiunile statului român să fie îndeplinite. Dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL. |
|
|||
|
|
Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): Bună ziua! Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "De ce discutăm iarăşi despre ideologii precum ideologia de gen şi alte aberaţii de acest tip?". În aceste zile, după cum aţi văzut şi dumneavoastră, s-a vorbit peste tot în România despre introducerea aşa-zisei educaţii sexuale în şcoală şi despre tot felul de subiecte din aceeaşi familie. N-o să insist asupra argumentelor pro sau contra, de natură juridică, educaţională, socială, medicală, morală, teologică, ci doar o să vă spun de unde vine această temă, o temă reziduală, o temă marginală, care nu înţeleg de ce a fost luată atât de tare în seamă în această perioadă. Acum vreo 100 de ani, în timpul Revoluţiei bolşevice din Ungaria, primele experimente de acest tip au fost puse în aplicare de un ministru din Guvernul bolşevic maghiar, care se numea Lukács. Acest individ, de fapt un pedofil comunist, a ajuns să fie cel care a fundamentat primele norme de reeducare prin ceea ce putem numi astăzi reeducarea prin sexo-marxism, să-i spunem. Şi am ajuns la sexo-marxism deoarece o bună parte din argumentaţia celor care susţin introducerea acestor ore în şcolile de la noi din ţară sunt foarte marcaţi de ideologia promovată şi de Herbert Marcuse, la sfârşitul anilor '60, şi de Şcoala de la Frankfurt - nu mai intrăm acum în detalii asupra acestor lucruri. Ceea ce doresc a spune este următorul lucru: că dezbaterea aceasta cu privire la ideologia de gen, numită şi educaţie sexuală în şcoli, este una care ţine de incapacitatea noastră de a vedea fondul real al problemei. Iar fondul real al problemei este revenirea tot mai agresivă, pe alte căi şi prin alte mijloace, a unor ideologii totalitare care de fapt nu vor decât să etatizeze copilul, să etatizeze omul, până la urmă, să-l rupă din mijlocul familiei şi al comunităţii sale şi să-l supună unor mijloace etatiste de reeducare, de îndoctrinare şi de ideologizare. Ca atare, toate aceste chestiuni nu intră deloc într-un acord cu ceea ce înseamnă libertatea conştiinţei, libertatea individuală şi demnitatea umană, cu care am fost înzestraţi de Dumnezeu. Aşadar, înainte de a discuta de astfel de ideologii bizare în spaţiul public, să încercăm să le cunoaştem rădăcinile şi să vedem de fapt unde stă problema cu adevărat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. |
|||||
|
|
|
În continuare, aş dori să se pregătească doamna Lavinia-Corina Cosma, după ce vom avea următorul vorbitor. Şi cu această ocazie îl invit să ia cuvântul pe domnul deputat Nicolae-Daniel Popescu, din partea Grupului parlamentar al USR. |
|
|||
|
|
Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă şi felicitări pentru prezidarea acestei şedinţe. Astăzi solicităm Ministerului Mediului şi instituţiilor subordonate şi abilitate din judeţul Suceava să nu elibereze autorizaţia integrată de mediu pentru groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş. Am să vă explic în următoarele minute şi de ce. Stimate colege, Stimaţi colegi, În ultimii trei ani, am avut mai multe solicitări şi poziţii oficiale în legătură cu groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, judeţul Suceava. Comunitatea locală din Valea Putnei se luptă de peste 12 ani cu autorităţile statului, în instanţele de judecată, pentru a pune capăt acestui proiect pe cât de aberant, pe atât de toxic pentru mediul înconjurător şi pentru locuitorii din zonă. În susţinerea acestei cauze sunt angrenaţi locuitori din zonă, activişti de mediu, avocaţi, parlamentari şi jurnalişti. Aceştia din urmă au realizat numeroase articole şi reportaje bine documentate despre acest proiect absurd, aflat în acest moment în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Stimate colege, Stimaţi colegi parlamentari, Stimate domnule ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Stimate domnule preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Stimate domnule director al Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Suceava, Vă solicit, în calitate de deputat sucevean, în numele locuitorilor din zonă şi din judeţul Suceava, să nu eliberaţi autorizaţia integrată de mediu pentru Depozitul ecologic Pojorâta, conform documentaţiei depuse de Consiliul Judeţean Suceava. Printre motivele obiective doresc să amintesc. 1. Populaţiei din zonă nu i s-a prezentat niciodată public şi efectiv riscurile investiţiei, prin dezbateri publice. Având în vedere amplasamentul depozitului de deşeuri, în scopul de a facilita participarea persoanelor din comuna Pojorâta, Valea Putnei şi din localităţile învecinate, vă solicit ca în această dezbatere publică să fie invitaţi oamenii la faţa locului, acolo unde se află amplasamentul, şi nu în municipiul Suceava, unde îşi are sediul beneficiarul şi Agenţia pentru Protecţia Mediului. Este vital ca locuitorii direct afectaţi şi persoanele interesate să poată participa şi să formuleze observaţii la faţa locului. În al doilea rând, lipseşte avizul privind sănătatea populaţiei privind întregul proiect. Există un aviz de principiu, fără să fie urmat de un alt aviz care să se refere la situaţia concretă, fiind astfel încălcate prevederile legale. Direcţia de Sănătate Publică Suceava nu a verificat dacă depozitul se află măcar la distanţa minimă legală faţă de zonele locuite şi nu s-a dispus nici efectuarea unui studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei şi a faunei din apropierea depozitului de deşeuri. În al treilea rând, imposibilitatea de a putea asigura funcţionarea în siguranţă a depozitului, având în vedere distanţele mici, foarte mici faţă de zonele locuite. Ca să vă dau un exemplu, depozitul de deşeuri, groapa de gunoi se află la 790 de metri distanţă faţă de satul Valea Putnei, la aproximativ 400 de metri distanţă faţă de locuinţele şi cabanele din Pasul Mestecăniş şi la mai puţin de 66 de metri faţă de calea ferată care face legătura între Bucovina şi Transilvania. De asemenea, se află la doar 40 de metri distanţă faţă de Drumul Naţional 17 şi Drumul European 58. În al patrulea rând, depozitul de deşeuri este amplasat în centrul unei mari zone de păşunat, fapt ce dăunează grav activităţii economice de creştere a animalelor, din cauza poluării zonei cu gaze toxice, bacterii şi alţi factori nocivi ce vor fi împrăştiaţi de vânt pe suprafeţele din vecinătate. În al cincilea rând, canalul colector-deversor situat pe versantul sudic, în pantă foarte mare - atenţie, 35-44%! - a favorizat apariţia fenomenului de eroziune a versantului şi face aproape imposibilă utilizarea în întregime a unor suprafeţe de păşune. În al şaselea rând, poluarea pârâului Putnişoara şi a pânzei freatice de mică şi mare adâncime, a izvoarelor, cu levigat şi alte substanţe toxice. Stimate domnule ministru al sănătăţii, Astfel de obiective au nevoie de un aviz din partea ministerului sănătăţii. În conţinutul acestuia am fi aflat dacă depozitul se poate construi şi s-ar fi prevăzut, pe cât posibil, efectele negative asupra mediului şi, mai ales, poluarea apelor de suprafaţă, a apelor subterane... |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Domnule deputat, vă rog să sintetizaţi! |
|||||
|
|
Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferinţă): ...a solului, a aerului şi a mediului în general. Bucovina, dragi colegi, constituie una dintre cele mai frumoase zone turistice ale ţării, o zonă în care agroturismul, agricultura ecologică şi produsele bio reprezintă un motor important al economiei. Turiştii tranzitează şi vor tranzita zona Pasului Mestecăniş şi vor trece, stimaţi colegi, la nici 50 de metri de acest depozit de deşeuri. Impactul depozitului asupra cetăţenilor români sau străini este, aşadar, unul deosebit de extins, trecând dincolo de persoanele care locuiesc în zonă. Stimaţi colegi, Stimate colege, Având în vedere cele prezentate, vă solicităm să nu daţi curs cererii de eliberare a autorizaţiei integrate de mediu pentru depozitul de deşeuri menajere din Pasul Mestecăniş. Vă rog, în numele comunităţii locale, să îi susţineţi pe locuitorii afectaţi şi să nu fiţi părtaşi la otrăvirea localnicilor, a turiştilor şi a mediului! Această bombă ecologică va distruge şansele locuitorilor să îşi câştige traiul din agroturism, apicultură şi creşterea animalelor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi depăşit timpul a două declaraţii politice. Sper să nu se mai întâmple şi să încercaţi să fiţi mai sintetic data viitoare, în spiritul Regulamentului Camerei. |
|||||
|
|
|
În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cosma Lavinia, din partea Grupului parlamentar al USR. Şi vă rog să-l apelaţi pe domnul Marius-Constantin Budăi, din partea PSD, pentru următoarea intervenţie. |
|
|||
|
|
Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fac astăzi un apel la ministrul sănătăţii, cu privire la situaţia medicală din Mureş. A ajuns, de curând, la Târgu Mureş un întreg alai de oficialităţi. Preşedintele, premierul şi ministrul sănătăţii au venit cu toţii să viziteze unitatea de suport medical COVID-19, aflată în incinta sălii de sport a Universităţii de Farmacie, Medicină, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade". Sigur, e bine că s-a inaugurat această unitate de suport medical pentru pacienţii cu COVID-19 care nu sunt în stare gravă, deşi n-a prea fost folosită până în momentul de faţă; ne bucurăm de acest lucru. Dar, pe de altă parte, în spitalele din Târgu Mureş există o mulţime de probleme care necesită rezolvare. Peste 700 de persoane infectate, peste 100 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, locuri insuficiente în ATI, criza acută de personal, apelul disperat al şefului de secţie ATI, disputa dintre conducerile celor două spitale, criza de management medical în ansamblu, toate aceste lucruri grave şi urgente care pun în pericol vieţile atât ale pacienţilor, cât şi ale personalului medical, ar fi necesitat, mai presus de poze cu paturi goale, intervenţia promptă a ministrului sănătăţii. Din păcate, s-a preferat o acţiune de imagine, în detrimentul salvării de vieţi. Acum, avem un spital COVID gol, în timp ce pacienţii care suferă de alte afecţiuni nu au posibilitatea de a fi trataţi de medicii lor curanţi. Aşa cum a relatat şi presa, ministrul sănătăţii a evitat fiecare întrebare care se referea la problemele medicale. A dat doar răspunsuri din colţ în colţ. Fac un apel la domnul ministru să revină în timp util la Târgu Mureş pentru a dispune măsurile necesare, astfel încât cei responsabili de dezastrul medical în care ne-am aflat şi ne aflăm în continuare să răspundă, iar pacienţii şi cadrele medicale să fie în siguranţă. Nu este normal să mergem mai departe fără ca cei care sunt vinovaţi de îmbolnăvirea cadrelor medicale şi de managementul defectuos să fie în aceleaşi funcţii şi astăzi. Vă mulţumesc. Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureş. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc şi eu, doamnă deputat. V-aţi încadrat foarte bine în timp. |
|||||
|
|
|
Până se conectează domnul Budăi, v-aş ruga să o apelaţi pe doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral. Doamnă deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragii colege, Dragi colegi, Am sărbătorit luni, 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului. 400 de familii nu au putut însă să se bucure de această zi, ci, din contră, şi-au amintit, din nou, cu durere, despre cum statul nu a reuşit să le ofere răspunsurile pe care le aşteaptă, unii dintre ei de ani de zile. Este vorba despre familiile celor 400 de copii dispăruţi, ale căror dosare nu au fost soluţionate nici astăzi. 400 de familii - părinţi, bunici, fraţi, surori care nu ştiu, mulţi dintre ei, de ani de zile, ce s-a întâmplat, de fapt, cu copiii lor din momentul în care i-au văzut ultima dată. Sute de oameni care aşteaptă în fiecare zi un răspuns la întrebarea "Ce s-a întâmplat?". Unii dintre ei s-au resemnat, acceptând ideea că nu-şi vor mai vedea niciodată copiii, că nu vor mai afla nimic despre ei. Cu toţii însă speră. S-a ajuns aici mai ales datorită lipsei unui sistem coerent şi a unei proceduri care să fie aplicată în cazurile de dispariţie. România încă tratează cazurile copiilor dispăruţi cu lejeritate, în condiţiile în care astfel de situaţii ar trebui să declanşeze mecanisme complexe de alertare a populaţiei, prin toate mijloacele disponibile, astfel încât să putem spune că facem tot ce a depins de noi pentru a salva viaţa unui copil. Ne-am obişnuit să asistăm mult prea pasivi la problemele pe care le considerăm a fi ale celorlalţi şi uităm că, de fapt, aceste probleme sunt ale noastre, ale tuturor. Un părinte al cărui copil a dispărut va fi întotdeauna incomplet. Contribuţia sa la tot ce presupune comunitate, familie, grijă faţă de propria persoană va fi întotdeauna incompletă, pentru că o parte din mintea şi din inima sa vor rămâne întotdeauna alături de copilul dispărut. Am ales să vă vorbesc despre acest subiect astăzi mai ales pentru că aceasta este o rană profundă a societăţii noastre şi pentru că eu cred că am suferit suficient şi este cazul să facem ceva pentru a începe să ne vindecăm. Şi cine este mai în măsură, dragi colege şi dragi colegi, să înceapă acest proces de vindecare, de remediere a acestor situaţii, dacă nu noi, cei care suntem responsabili pentru bunăstarea şi pentru protecţia tuturor cetăţenilor şi mai ales a copiilor? Am început timid să conştientizăm această problemă şi îmi doresc ca în continuare să reuşim să venim şi cu soluţii. Aştept cu interes rezultatele comisiei de anchetă înfiinţate aici la Camera Deputaţilor chiar înainte de declanşarea crizei sanitare şi vă invit pe toţi să urmărim acest subiect şi să îi acordăm toată atenţia noastră. Dar, dincolo de atenţie, vă rog, dragi colege şi colegi, să acţionăm, pentru că fiecare viaţă contează. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputat independent. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, doamnă deputat. |
|||||
|
|
|
În continuare am să-i dau cuvântul domnului deputat Budăi Marius-Constantin, din partea Grupului parlamentar al PSD. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferinţă): Mulţumesc frumos. Bună ziua tuturor! Stimaţi colegi, "PNL-izarea cu politruci a instituţiilor statului la nivel local şi central e în floare, în timp ce sute de mii de români rămân fără loc de muncă şi mii de afaceri se închid!" Stimate colege şi stimaţi colegi, Hoţul strigă "Hoţii!". Zicala se potriveşte perfect Guvernului PNL, care la început de guvernare ţipa în gura mare că administraţia publică a fost politizată. De şapte luni de zile liberalii nu se ocupă decât cu umplerea instituţiilor statului cu rubedenii şi apropiaţi, fie că e vorba de serviciile deconcentrate, fie că e vorba de administraţia centrală! PNL vrea să îşi plaseze oamenii de casă în funcţii-cheie, pentru a controla ministerele şi agenţiile locale, dacă nu vor mai ajunge la guvernare după alegerile parlamentare. Pe zicala "La vremuri noi, tot noi!", PNL politizează instituţiile statului. Antreprenorii români au fost sufocaţi şi aduşi în moarte clinică de guvernanţii liberali! Băncile, aliaţii de seamă ai lui Iohannis şi ai lui Orban, au recunoscut că au primit directive clare din partea Guvernului să nu susţină HoReCa. Ce spun antreprenorii din acest domeniu? "Un program de propagandă. În momentul de faţă, tot ce înseamnă domeniul HoReCa nu este susţinut! Adică Fondul a spus da, OK, dar când ai ajuns la bancă, băncile au spus că au primit directive clare că zona de HoReCa nu este susţinută". Confirmarea vine chiar de la premierul Ludovic Orban, care pe 5 mai a declarat public că: "Repornirea HoReCa nu reprezintă o urgenţă! Contribuţia sectorului HoReCa la PIB-ul României este limitată!". E clar pentru toată lumea de unde a venit directiva primită de bănci pentru a nu credita domeniul ospitalităţii şi a-l lăsa să moară încet şi sigur, şi odată cu el să îngroape 400.000 de locuri de muncă. PNL e virusul principal, nu COVID, care a pus la pământ antreprenorii români din HoReCa şi din toate domeniile principale de activitate din România: transporturi, producţie, industrie, comerţ. În timp ce producţiile de cereale ale fermierilor români se duc pe apa sâmbetei, liberalii fac strategii pentru alegeri. Iohannis e ocupat cu trimiterea lucrătorilor în Germania, Orban e ocupat cu recuperarea procentelor din sondaje, Vela e cu norma la amenzi şi blocarea vămilor, iar restul miniştrilor sunt absenţi cu totul. Economia o ia la vale, iar locurile de muncă dispar. PNL în acest timp nu face nimic, decât promisiuni şi minciuni. Niciun strigăt de disperare al antreprenorilor români afectaţi de criză nu este luat în considerare de Guvernul lui Iohannis! Reprezentanţii mediului de afaceri românesc au anunţat săptămâna trecută că, dintre cele 29.000 de companii de impact din România care au active de peste 1 milion de euro, 50% dintre ele aveau dificultăţi înainte de criza generată de pandemie, iar acum 70% dintre aceste companii au probleme. Economia se năruie, afacerile se închid una după alta, oamenii rămân fără locuri de muncă sau cu venituri amputate, dar pentru Cîţu şi Orban totul e pe roze, totul e fantastic! Inconştienţa guvernanţilor liberali va duce România în pragul falimentului generalizat şi va lăsa fără niciun fel de sprijin milioane de români! PNL = PDL = Orban = Iohannis - aceeaşi austeritate, aceeaşi mizerie! Vă mulţumesc. Deputat al PSD de Botoşani, Marius-Constantin Budăi. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu: Mulţumesc, domnule deputat, şi le mulţumesc tuturor celor care au participat fizic sau online şi mai ales celor care au şi respectat timpii regulamentari. În continuare, voi da citire listei declaraţiilor politice depuse pentru şedinţa din data de 3 iunie 2020: doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu - Grupul parlamentar al PMP; domnul Costin-Sebastian Moise - Grupul parlamentar al PMP; domnul Emil-Marius Paşcan - PMP; domnul Ionuţ Simionca - PMP; domnul Florin-Claudiu Roman - PNL; domnul Florică Ică Calotă - PNL; domnul Sorin-Ioan Bumb - PNL; domnul deputat Victor Paul Dobre - PNL; doamna Antoneta Ioniţă - PNL; domnul Dumitru Oprea - PNL; domnul Dănuţ Bica - PNL; doamna deputat Tudoriţa Lungu, de la PNL; domnul Aurel-Robert Boroianu - PNL şi domnul deputat Laurenţiu- Dan Leoreanu, de la PNL. Din partea Grupului PRO Europa, domnii deputaţi Mihai Niţă, Eugen Durbacă şi doamna deputat Mihaela Huncă. Din partea Grupului PSD, domnii deputaţi Răzvan-Ilie Rotaru, Claudiu-Augustin Ilişanu, domnul deputat Nicu Niţă, domnul deputat Laurenţiu Nistor şi doamna Cristina-Elena Dinu. Din partea PRO Europa, domnul deputat Ion Spânu. Doamna deputat Camelia Gavrilă, de la Grupul PSD. Domnul deputat Dan Barna, din partea Grupului USR. Şi, în final, domnul deputat Cornel Itu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Şi cu aceasta, declar închisă şedinţa de declaraţii politice din data de 3 iunie 2020. Vă mulţumesc. Numai bine! Doamne ajută! |
|||||
|
(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.) |
||||||
|
"Educaţia şi sănătatea, domenii în care investiţiile nu mai suportă amânare" Un recent anunţ al Comisiei Europene aduce cu siguranţă un strop de speranţă, într-o Românie încercată, la fel ca mai toate statele lumii, de această criză fără precedent, pandemia COVID-19. Cele 33 de miliarde de euro prevăzute a ne fi alocate prin Planul "Noua Generaţie UE", dintre care 21 de miliarde de euro sub formă de granturi care nu trebuie restituite, plasează ţara noastră pe locul al şaptelea, ca valoare a ajutorului, din cele 27 de state membre. Fondurile ar trebui să alimenteze domenii precum sănătatea, educaţia, transporturile sau turismul, să se regăsească în proiecte de infrastructură, să ajungă, fără o inutilă birocraţie, în companiile mari şi mici din industriile inovative şi, mai ales, acolo unde se impun reforme structurale. În anul 2020 şi cu ajutorul celor 33 de miliarde de euro, modernizarea României nu mai are voie să întârzie. Suntem obligaţi să ne aliniem cu restul Europei şi sunt bani suficienţi pentru toate. Cele 33 de miliarde de euro ar ajunge să construim, cum spun specialiştii, 6.600 de kilometri de autostradă. Este nevoie de drumuri, de infrastructură, de apă şi de aducţiuni de gaze în toate satele României, pentru că doar aşa putem vorbi despre dezvoltare şi creşterea calităţii vieţii. Consider, însă, că în capul listei de priorităţi trebuie să se afle cele două domenii care definesc viitorul unui popor şi la care am tot rămas corigenţi, educaţia şi sănătatea. În orice balanţă le-am pune, amândouă rămân la fel de importante. Fără ele, nu se poate gândi viitorul şi rolul României într-o lume a provocărilor de tot felul. Un popor educat şi sănătos este singura garanţie a unei voci puternice, luată în seamă în orice construcţie politică europeană a anilor care vor veni. Pentru că, dincolo de boală, viaţă şi moarte, pandemia COVID - 19 ne-a arătat propriile slăbiciuni, ne-a făcut să reflectăm şi să realizăm că ameninţările nu sunt doar exterioare, ci rămân ale noastre, aici, la noi acasă. Aşa am putut din nou constata cât de fragil şi nepregătit este sistemul românesc de educaţie, pe care pandemia aproape l-a paralizat - sute de mii de copii care nu au nici acum acces la o tabletă sau la un laptop şi nici posibilitatea să se conecteze la internet. Pe lângă ei, în 2020, mii de cadre didactice s-au declarat învinse, în imposibilitatea de a avea acces la un mijloc modern de comunicare sau la atât de banalul, pentru unii, Internet. Am multe semnale, de la mine din judeţul Brăila, dar şi din alte colţuri ale ţării, că, dacă în marile universităţi adaptarea a fost facilă şi rapidă, în şcolile României, mai ales în mediul rural, educaţia a fost grav afectată de criza sanitară. Cunosc învăţători şi profesori care le-au trimis elevilor teme şi explicaţii, prin intermediul funcţionarilor din primării, şi au primit feedback pe aceeaşi cale. Cunosc comunităţi care s-au mobilizat, primari care au considerat că pietruirea unui drum mai poate aştepta şi au optat pentru investiţia în educaţie, preferând să cumpere pentru copii, tablete şi cartele de internet. Cunosc, însă, şi locuri în care nu a existat nicio preocupare pentru asta, în care elevii au fost aproape abandonaţi, iar recuperarea va fi una greoaie şi complicată. Despre învăţământul românesc se vorbeşte de 30 de ani, cuvântul "reformă" pus în dreptul acestui domeniu a căzut deja în ridicol. Modernizarea nu poate să înceapă în absenţa unei analize realiste, pentru că noi continuăm să scoatem pe bandă rulantă tineri fără nicio pregătire pentru piaţa muncii, depăşiţi în faţa noilor meserii, alţii, fără abilităţile necesare lumii moderne sau de-a dreptul analfabeţi funcţionali. Continuăm să punem accent pe informaţie, şi nu pe formare, cu manuale şi curricule încărcate, unele lipsite chiar de realismul timpurilor noi. Investiţia în educaţie este obligatorie şi orice întârziere va produce pagube care nu pot fi comensurate. Pandemia COVID-19 ne-a adus în faţă şi o altă realitate, pe care o cunoşteam cu toţii, sistemul sanitar românesc. Aş vrea să-l felicit pe colegul meu Nelu Tătaru şi pe toţi cei care au reuşit să facă astfel încât să trecem cu bine prin această perioadă a pandemiei, fără pierderi majore, cu infrastructura existentă. Nici aici timpul nu mai are răbdare! Sistemul sanitar românesc trebuie reaşezat, fiecare verigă trebuie să-şi aibă rolul şi locul, banii trebuie cheltuiţi cu chibzuinţă şi eficienţă. Am văzut în această perioadă tot felul de erori manageriale, de încercări de a folosi la limita legii banul public. Sănătatea nu este tărâm de campanie electorală, iar numirea politică a managerilor, pe care PSD a practicat-o cu iresponsabilitate, şi-a arătat acum colţii. Cu toţii ştim că este nevoie de investiţii majore în spitale moderne, în echipamente, dar şi în personalul medical, pe care acum îl aplaudăm cu toţii, dar a cărui importanţă, mâine, o vom uita. Da, avem nevoie de sute de kilometri de autostradă, de aducţiune de apă şi de gaze, de poduri şi de clădiri, dar haideţi să dăm importanţă educaţiei şi sănătăţii, într-un proiect comun, al nostru, al românilor, respectat şi dus mai departe, indiferent cine s-ar afla la guvernare! |
|
||||
|
"Seceta pe timp de pandemie" Activitatea în agricultură, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei naţionale, se desfăşoară în condiţii de risc şi incertitudine, ca urmare a influenţei factorilor naturali, a căror evoluţie nefavorabilă poate provoca, an de an, însemnate pagube producătorilor agricoli. Seceta excesivă, inundaţiile şi temperaturile scăzute produc importante pagube în agricultură. Nu este prima dată când abordez subiectul secetei şi cum este afectat sectorul agricol. Şi în acest an ne confruntăm cu această problemă. Însă anul acesta, pe fondul pandemiei de coronavirus, se suprapune o secetă gravă, pedologică, şi care ar fi chiar mai cumplită decât cea din 1947. Este concluzia specialiştilor din domeniu, care spun că de vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară şi vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce şi, dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută. Pe aproape 40% din teritoriul României se manifestă seceta pedologică extremă sau puternică, şi cel mai puternic s-a resimţit în Moldova şi Dobrogea, unde a afectat trei milioane de hectare de culturi de grâu, orz, orzoaică şi rapiţă. Se estimează o pierdere a producţiei de până la 50%, ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecinţe în lanţ asupra preţurilor, iar asta fără să ştim cât va dura această criză. Amploarea fenomenului este semnificativă şi un număr foarte mare de fermieri se află în dificultate. Măsurile de sprijinire a producătorilor agricoli vin de la Parlament, cât şi de la Ministerul Agriculturii. Săptămâna trecută, Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor a adoptat Propunerea legislativă privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile. Această propunere prevede instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv acordarea de compensaţii producătorilor agricoli afectaţi de efectele fenomenelor meteorologice nefavorabile. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale a declarat, la începutul acestei luni, că se vor acorda despăgubiri pentru secetă din fondurile naţionale. Având în vedere Ordinul pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, generate de fenomenele meteorologice, având ca efect seceta pedologică, deţinătorii de terenuri agricole ale căror suprafeţe de culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale, să depună înştiinţări scrise la UAT-urile de care aparţin în format fizic sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin e-mail, în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deţinute. Despăgubirile vor fi acordate după data de 15 iunie, pentru a se putea face o analiză a fiecărui judeţ în parte. Este evident, în acest context, că irigaţiile prezintă o importanţă deosebită, atât pentru asigurarea unor producţii agricole, cât şi pentru ameliorarea condiţiilor de mediu. Agricultura României poate fi performantă cu ajutorul sistemelor de irigat, iar fermierii, cât şi consumatorii să nu mai sufere din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. |
|
||||
|
"Gara Regală din Curtea de Argeş, perla Căilor Ferate Române, îşi va recăpăta splendoarea de altădată" Luni, 18 mai, la numai o săptămână de la încheierea contractului pentru proiectarea şi execuţia Secţiunii 5, Curtea de Argeş-Piteşti, din Autostrada Sibiu-Piteşti, Lucian Nicolae Bode, ministrul liberal al transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, şi-a pus semnătura pe un alt contract extrem de important pentru infrastructura de transport din judeţul Argeş, cel de finanţare pentru elaborarea expertizei tehnice, în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeş. Gara din Curtea de Argeş a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc şi punerea în circulaţie a Căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. A fost construită în mai puţin de unsprezece luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez André Lecomte du Noüy. Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă - linia Piteşti-Curtea de Argeş, superbele gări din Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş şi alte elemente de construcţie specifice - a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române. Clădirea Gării din Curtea de Argeş a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcţie extrem de frumoasă, realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită şi cu decoraţiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia. Gara a fost înfiinţată şi cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeş, după alegerea acesteia de către Regele Carol I drept necropolă regală. A primit supranumele de "Gară Regală" pentru că toţi suveranii României înmormântaţi la Curtea de Argeş, cu excepţia lui Carol al II-lea şi a Reginei Elena, au fost aduşi în oraş cu trenul. În prezent, deşi este o bijuterie arhitecturală şi este amplasată la confluenţa unor drumuri importante, această clădire, care are o simbolistică specială atât pentru municipiul Curtea de Argeş, cât şi pentru istoria ţării noastre, din cauza neglijenţei autorităţilor, se găseşte într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereţi este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiş, ceasul Paul Garnier amplasat pe faţada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcţionează, iar maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de aşteptare, încăpere în care se ţineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeş pierzând astfel un element decorativ excepţional. Pentru a nu se vedea starea deplorabilă a clădirii, în luna decembrie 2017, cu ocazia funeraliilor Regelui Mihai I, pereţii exteriori ai acesteia au fost acoperiţi cu nişte pânze, care între timp au început să se desprindă. În consecinţă, având în vedere potenţialul turistic deosebit al municipiului Curtea de Argeş şi al zonei adiacente, restaurarea Gării Regale din Curtea de Argeş, singurul oraş regal din ţară, şi menţinerea sa în circuitul feroviar constituie obligaţii morale şi un omagiu care poate fi adus făuritorilor României Mari. În acest context, în data de 18 mai, ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, Lucian Nicolae Bode, a semnat contractul de finanţare pentru elaborarea expertizei tehnice în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeş, după ce în data de 18 martie 2020 fusese semnat şi contractul pentru DALI, documentaţia tehnico-economică de avizare a lucrărilor de intervenţie. Ministerul Transporturilor a precizat că, având în vedere statutul de monument de arhitectură al clădirii, lucrările de reparaţii, restaurare şi reabilitare vor fi realizate cu materiale şi tehnici specifice epocii în care a fost construită şi doar cu personal atestat de Ministerul Culturii pentru acest gen de obiectiv. Pentru mine, ca deputat de Argeş, semnarea acestui contract are o semnificaţie sporită. Fac această afirmaţie având în vedere că este încă unul dintre proiectele mele de suflet din acest mandat de deputat care, sub guvernarea PNL, devine realitate. Gara Regală din Curtea de Argeş, perla Căilor Ferate Române, lăsată să se prăbuşească de Guvernele PSD, va fi, în sfârşit, restaurată şi reabilitată. Cunoscând foarte bine cât de necesară este salvarea acestui monument de arhitectură, mai ales pentru revitalizarea industriei turistice în zonă, am depus în ultimii trei ani amendamente la proiectele de lege ale bugetului de stat, m-am adresat în mod repetat, prin întrebări şi interpelări, declaraţii politice şi comunicate de presă, miniştrilor cu responsabilităţi în domeniu, solicitându-le să adopte măsuri urgente pentru demararea investiţiei. De acum, am certitudinea că, într-un viitor apropiat, Gara Regală din Curtea de Argeş, care nu este o simplă clădire, ci o parte din istoria noastră naţională, îşi va recăpăta splendoarea de altădată. |
|
||||
|
Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu: "Fondurile europene pentru relansarea post-pandemie trebuie folosite şi pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov!" Am aflat, săptămâna trecută, o veste care sună bine: României ar urma să i se pună la dispoziţie 19,6 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, şi 11,6 miliarde, sub formă de împrumuturi, în cadrul unui plan amplu de reconstrucţie economică post-pandemie, în valoare de 760 miliarde de dolari, avut în vedere de Comisia Europeană. Cred că este evident pentru noi toţi faptul că aceşti bani trebuie accesaţi şi folosiţi ca un combustibil de dezvoltare economică. Cu alte cuvinte, direcţionaţi către acele investiţii publice de care România are atâta nevoie. Pentru noi, prahovenii, zecile de miliarde de euro puse la dispoziţia României de către UE înseamnă, în principal, o şansă - la care aproape că nu mai speram - de realizare a celui mai important proiect de infrastructură pentru judeţul nostru, tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov. Îndrăznesc să spun că Prahova este judeţul cel mai afectat de inexistenţa unei autostrăzi care să traverseze Carpaţii, atât în planul activităţii economice, cât şi în planul vieţii noastre de zi cu zi. Traficul infernal de pe DN 1 paralizează, practic, judeţul, în zilele cele mai aglomerate. Timp de un deceniu şi jumătate, acest proiect a bătut pasul pe loc, indiferent de culoarea guvernării, ba din cauza problemelor de legislaţie privind parteneriatul public-privat, ba din cauza "respectării indicatorilor macroeconomici la care s-a angajat România". Dar bani pe hârtii, studii şi proiecte s-au tocat constant. Ultima strigare în materie de justificări sau pretexte pentru nerealizarea autostrăzii, datând din ianuarie 2020, a fost tocmai lipsa fondurilor europene de coeziune pentru acest proiect. Acum, odată cu planul de reconstrucţie anunţat de UE, acest pretext dispare. Potrivit Planului Comisiei Europene, în următorii patru ani, România poate utiliza 13,5 milioane de euro din fondul nerambursabil de 19,6 miliarde pentru investiţii în infrastructură, atât în infrastructura de tip reţele de apă-canal, cât şi în infrastructura rutieră. Consider că a folosi aceşti bani pentru proiecte majore, aşa cum este tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, trebuie să fie o prioritate de grad zero pentru orice guvernare responsabilă şi onestă, iar refuzul, un atentat grav la adresa interesului economic al societăţii româneşti. Dacă planul de finanţare al CE va fi implementat, decidenţii de la Bucureşti nu vor mai avea nicio scuză în faţa prahovenilor şi a românilor. |
|
||||
|
"Banii trebuie să circule pentru investiţii şi dezvoltare, în condiţii avantajoase pentru români!" Agenţiile de rating Standard & Poors, Fitch şi Moodys au înrăutăţit în ultimele luni, de la stabilă la negativă, perspectiva ratingurilor pentru România, dar şi la "BBB minus" ratingul unor municipii: Bucureşti, Braşov, Oradea, Buzău. În rândul cauzelor, pornim de la deficitul bugetar de 4,6% lăsat de guvernarea Dăncilă-PSD şi sateliţii ALDE, UDMR, dar sunt invocate şi înrăutăţirea poziţiei României pe pieţele externe, deteriorarea structurală a finanţelor publice, agravată de creşterea datoriilor pe termen lung, ca urmare a reducerii încasărilor la bugetul de stat, dar şi reforma pensiilor adoptată în 2019, fără nicio sursă concretă de finanţare. Astăzi, în perspectiva apropiatei campanii electorale pentru alegerile locale, unii politicieni şi chiar partide politice clamează populist şi iresponsabil majorarea pensiilor, a salariilor pentru diverse categorii profesionale, măsuri strict electorale care pot îngropa economia României pe termen foarte lung. De fapt, unde conduce prioritar înrăutăţirea de la stabilă la negativă a perspectivelor de rating? Împrumuturile, la care România este nevoită să recurgă pentru acoperirea deficitului bugetar, vor avea dobânzi foarte mari, termene dezavantajoase, iar corelativ acestora, dacă guvernanţii se vor împrumuta suplimentar în aceste condiţii, pentru a finanţa nesustenabil majorări de salarii şi pensii, economia României se va prăbuşi periculos inevitabil, iar datoriile şi situaţia colapsului economic, agravate de pandemie şi criza sanitară, populismul politic şi iresponsabilitatea vor trebui să le plătească copiii, nepoţii şi, poate, strănepoţii noştri, pe termen foarte lung de acum încolo. Consider că factorii care pot conduce la revenirea perspectivei de ţară rezidă în creşterea alocărilor pentru investiţii şi dezvoltare, reducerea constantă a deficitului de cont curent, corelative altor măsuri care ar influenţa pozitiv sustenabilitatea fiscală. Pledez pentru susţinerea capitalului românesc, pentru implicarea Băncii Naţionale a României în scăderea dobânzilor, atât pentru creditele aferente investiţiilor IMM-urilor, cât şi pentru persoanele fizice, pentru a stimula dezvoltarea şi creşterea economică. Spunea Mitropolitul Simion Ştefan, cel care a tipărit la 1648 "Noul Testament de la Bălgrad", monument al literaturii române, că şi "cuvintele sunt ca banii, iar banii aceia sunt buni care circulă peste tot". Faceţi aşadar banii să circule pentru investiţii şi dezvoltare, în condiţii avantajoase pentru români! |
|
||||
|
"Marele plan al PNL, de relansare economică, în moarte clinică!" Au trecut două luni şi jumătate de la debutul stării de urgenţă, iar Guvernul PNL încă nu a prezentat marele plan de susţinere şi relansare economică pe care-l anunţă aproape zilnic. Suntem la începutul verii, dar nu există niciun program asumat oficial de Guvernul IOC, Iohannis, Orban, Cîţu. În aceste condiţii, disperarea care a pus stăpânire pe români şi pe agenţii economici este una firească. Până acum, totalul măsurilor aplicate efectiv de "guvernul meu" nu însumează nici măcar 1% din PIB, iar perspectivele sunt îngrijorătoare. Alte state europene s-au repliat la timp pentru a preveni grava criză economică ce va urma, alocând chiar până la 30% din PIB pentru susţinerea economiei şi a populaţiei. Astfel, ţările din jurul nostru au reuşit cu succes să facă faţă acestei provocări de salvare naţională. În Polonia, măsurile de sprijin înseamnă 16% din PIB, în Ungaria 18%-20%, în Bulgaria 11,7% din PIB. Suntem codaşi şi la acest capitol, dar Iohannis şi Orban continuă să-i mintă zilnic pe români, ceea ce este sfidător. Economia ţării este la pământ, cu o cădere de 15% şi cu peste un milion de locuri de muncă pierdute în mai puţin de trei luni. Din estimările unui studiu specializat, rezultă că un număr de 130.000 de firme nu se vor mai redeschide după starea de alertă şi la încetarea şomajului tehnic. Milioane de români vor fi pe drumuri. Soluţii? Ioc! Fără busolă, guvernul mincinos liberal putea foarte frumos să-şi rezolve moartea clinică în care se află încă de la preluarea guvernării, prin preluarea şi aplicarea măsurilor economice pozitive cuprinse în Programul PSD "Repornim România", lansat public încă din 10 mai. Dar nu a vrut! Pentru că, vorba românului, "Prostul dacă nu-i fudul..." |
|
||||
|
"Proiectele de infrastructură rutieră vor scoate Moldova din izolare" Lansarea şi accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră din zona Moldovei a constituit tema unei dezbateri publice organizate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, la iniţiativa CNAIR. Reuniunea a adus la masa dialogului primari şi reprezentanţi ai primăriilor din judeţele Moldovei, specialişti în infrastructura rutieră, precum şi miniştri ai Guvernului României. În cadrul dezbaterilor a fost prezentat stadiul celor trei proiecte majore de infrastructură rutieră din regiunea Moldova: A8 - Autostrada Unirii, A7 - Drumul de mare viteză Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani, precum şi Autostrada A13 - Braşov - Bacău. Experţii guvernamentali şi specialiştii CNAIR au transmis un mesaj cât se poate de clar, în urma discuţiilor purtate cu aleşii locali din judeţele Moldovei. Executivul susţine că parteneriatul şi colaborarea cu autorităţile locale, în vederea dinamizării şi susţinerii celor trei mari proiecte rutiere va continua în ritm alert în perioada următoare, astfel încât acestea să intre cât mai repede în faza de implementare. Evoluţiile pozitive ale proiectelor menţionate ne determină să transmitem băcăuanilor că s-au făcut paşi importanţi în reuşita acestor demersuri. În cazul A7, contractele sunt în prezent în derulare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic, iar în ceea ce priveşte A8 s-a decis revizuirea studiului de fezabilitate pentru întregul traseu. După finalizarea studiului de fezabilitate pentru A7, aplicaţia va fi depusă la Comisia Europeană pentru finanţarea din fonduri europene. Referitor la stadiul investiţiei Autostrăzii A13 Braşov-Bacău, zilele trecute a fost semnat Contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Proiectului Tehnic, a căror finalizare este estimată la finalul anului 2022. În concluzie, asistăm la acţiuni semnificative pentru scoaterea Moldovei din izolarea în care, din păcate, a rămas foarte mult timp după 1990, cel puţin din punctul de vedere al şoselelor. Realizarea acestor proiecte investiţionale din infrastructura rutieră reprezintă o dovadă clară a eforturilor Guvernului de a corecta nedreptăţile făcute oamenilor din judeţele Moldovei, până acum. |
|
||||
|
"Şcoala românească are nevoie de ochelari, ca să vadă şi realităţile din mediul rural. Anul şcolar este compromis. Ce facem cu viitorul an şcolar?" Doamnei ministru al învăţământului, Prof. Cristina Monica Anisie, Stimată doamnă ministru, Aţi introdus peste noapte învăţământul online obligatoriu, fără a vă consulta cu colegii dumneavoastră din ţară, în special cu cei din mediul rural, fără a şti câţi români au în casă Internet, dacă au un calculator sau o tabletă, dedicate activităţilor copilului şi câţi părinţi sunt dispuşi, dar şi capabili să-şi ajute copilul să intre pe platformele de studiu online, câţi profesori sunt familiarizaţi cu aceste platforme. Cred, doamnă ministru, că ar trebui să vedem realitatea României şi în special a celei rurale, unde sunt familii în care niciunul dintre părinţi nu are un loc de muncă stabil, nu are un venit sigur, nereuşind să plătească facturile la energia electrică şi apă - unii au fost chiar deconectaţi pentru neplată în vreme de pandemie - nu au lemne iarna şi trăiesc din alocaţiile copiilor şi din ce reuşesc să strângă muncind cu ziua. Dacă mai adăugăm acestei imagini şi degradarea relaţiilor dintre soţi, din cauza alcoolismului şi violenţei, a lipsurilor, a carenţelor educaţionale, a unor boli cronice, dumneavoastră credeţi că, în aceste familii, copiii vor putea participa la cursurile online, că aceşti copii vor şti să utilizeze un calculator, chiar dacă le va da mâine şcoala, unul, că părinţii lor îi vor putea ajuta să utilizeze aplicaţiile informatice, pentru a participa la cursul online? Sunt bunici, unii dintre dânşii analfabeţi sau bolnavi, care cresc nepoţii abandonaţi de copiii lor aflaţi la muncă în străinătate. Adăugaţi faptul că mulţi dintre aceşti copii sunt exploataţi, sunt obligaţi să muncească în gospodărie de la vârste fragede. Aceşti copii sunt pierduţi pentru sistemul românesc de învăţământ şi, indiferent cât am dori să ne minţim, din păcate numărul lor nu este neglijabil. Peste ani, în lipsa unui învăţământ adecvat posibilităţilor lor, în lipsa unui învăţământ profesional, în lipsa consilierii şi sprijinului din partea profesorilor şi a statului, vor ajunge să îngroaşe pătura săracă a societăţii şi, ceea ce este mai tragic, să devină o pradă uşoară pentru traficul de carne vie, pentru reţele infracţionale. Revenind la situaţia reală a învăţământului românesc, în unele zone din ţară oamenii nu au acces la Internet sau nu au banii necesari să plătească un abonament de internet. Dincolo, de declaraţiile populiste, Ministerul Educaţiei nu e capabil din bugetul actual să suporte aceste costuri. Nu doar în mediul rural, dar şi în cel urban, părinţii, fie nu se descurcă să folosească aplicaţiile informatice, fie nu au timp să îţi ajute copiii, pentru că au alte treburi în gospodărie. Sunt cazuri, în care au în casă un singur computer şi pe acela, exact în timpul orelor de curs, trebuie să lucreze părinţii, care au fost trimişi să muncească de acasă. Sunt cazuri în care părinţii sau bunicii nu au utilizat niciodată un computer şi nu îşi pot ajuta copiii, chiar dacă ar avea bani să le cumpere un calculator. Profesorii nu sunt nici ei, departe de părinţi, ca şi abilităţi informatice, mulţi dintre profesorii, mai ales în mediul rural, nu ştiu, nu vor sau nu pot, din lipsa echipamentelor necesare, să ţină cursuri online. Copiii şi profesorii nu sunt obişnuiţi să înveţe online, pentru că nimeni din minister nu i-a încurajat până acum să folosească formă de învăţământ. Aşadar, procentajul celor care excelează în lucru pe calculator şi se descurcă foarte uşor pe platformele de învăţământ online este irelevant. Seria neajunsurilor continuă, doamnă ministru: manualele nu au fost editate pentru sistemul online, Ministerul Educaţiei nu a realizat o platformă unitară, intuitivă, uşor accesibilă tuturor grupelor de vârstă şi toate materiile care trebuie predate în online, cadrele didactice nu au fost in prealabil instruite corespunzător pentru acest sistem de lucru cu copiii, proiectul cu Teleşcoala la TVR pare abandonat. Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a instruit cadrele didactice pentru varianta alternativă a învăţământului online şi, evident, neajunsurile se văd azi. Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a dotat toate şcolile cu calculatoare, cu tablete, pentru a putea azi suplini necesarul de echipamente de care au nevoie profesorii sau copiii. Vă solicit, doamnă ministru, să cereţi colegilor din teritoriu date reale în legătură cu situaţia învăţământului online, să veniţi în faţa Parlamentului cu toate aceste neajunsuri, să estimaţi corect necesităţile şcolii româneşti şi intervalul de timp necesar pentru implementarea studiul online, să prezentaţi un program coerent cu termene clare pentru implementarea sistemului şi pentru instruirea cadrelor didactice, să ne prezentaţi situaţia proiectului Teleşcoală la TVR, să căutaţi soluţii pentru copiii din familiile nevoiaşe din mediul rural şi să ne spuneţi adevărul în legătură cu situaţia învăţământului online, cu situaţia acestui an şcolar şi cu ce faceţi cu adevărat ca anul viitor, să putem face faţă provocării unei potenţiale epidemii care să ne oblige la această formă de învăţământ. |
|
||||
|
"PNL este singurul partid capabil să asigure buna guvernare a României!" În contextul crizei create de pandemia de coronavirus, PNL a arătat că este pregătit să facă faţă provocărilor şi să ofere un răspuns adecvat în plan economic prin măsuri care deja şi-au arătat eficienţa. Nu trebuie uitat faptul că PNL a fost singurul partid care şi-a asumat guvernarea într-un moment extrem de dificil pentru România, când semnele sufocării economiei naţionale începuseră să fie vizibile! Am fost conştienţi, încă de la început, că misiunea este una grea, dar ne-am asumat-o, pentru că ştiam că suntem capabili să îi facem faţă! Bineînţeles, situaţia s-a complicat şi mai mult, după ce ţara noastră a fost lovită de epidemia de coronavirus, iar Guvernul PNL a trebuit să contracareze, prin măsuri urgente, efectele negative asupra economiei naţionale şi asupra fiecărui cetăţean român. Dar iată că, deşi condiţiile nu au fost tocmai bune, în cele doar câteva luni de guvernare am reuşit să limităm declinul economic, ba chiar să asigurăm în primul trimestru din acest an o creştere economică de 2,7%, conform datelor oficiale oferite de Eurostat! Ştiu că nu este creşterea de 4,1% aşa cum era preconizată înainte, dar nu este nicidecum puţin, având în vedere că suntem statul din Uniunea Europeană cu cea mai mare creştere economică şi cu o inflaţie în scădere. Chiar dacă astăzi suntem atacaţi tocmai de cei care au adus România pe marginea prăpastiei, vedem că cifrele reprezintă faptele, şi nu vorbele. Până la urmă, doar cifrele arată întotdeauna cine a avut sau nu dreptate! Nu vreau să fac aici un laudatio Guvernului actual, însă lucrurile trebuie lămurite, pentru ca acei politicieni care atacă total nemeritat măsurile luate de PNL, să nu persiste în minciună! Iar dezbaterea din plenul Camerei Deputaţilor, când a fost organizată "Ora prim-ministrului", a fost cel mai bun exemplu de "Aşa nu!", pentru că ne-a arătat că nu există limite pentru minciună din partea reprezentanţilor majorităţii parlamentare, cu PSD în frunte. Însă, orice invective pe care ni le adresează urmaşii lui Dragnea din Parlament nu fac cinste României! Ştiu că PNL deranjează prin faptul că îşi vede de treabă şi nu ia măsuri cu dedicaţie pentru anumite grupuri de interese. Tocmai de aceea, spun, încă o dată, că vremea când guvernanţii erau preocupaţi doar de promovarea intereselor unor găşti de partid a trecut! Bugetul României nu mai este la cheremul clientelei politice, fiind conceput astfel încât să asigure relansarea economică pe baze sănătoase. Datele arată, aşadar, că PNL guvernează bine pentru români, într-o situaţie excepţională, iar cetăţenii sunt conştienţi de asta! Vom continua să ne facem treaba, pentru a construi împreună cu toţi românii o Românie modernă şi europeană! |
|
||||
|
"Copilăria, un început de poveste. Emoţii, sensuri şi responsabilităţi sociale" "Când nu mai eşti copil, ai murit de mult." (Constantin Brâncuşi) Copilăria este vârsta paradisiacă a începutului de poveste a vieţii, este timpul când jocul, bucuria, emoţiile se împletesc treptat cu etape de cunoaştere şi explorare a lumii din jur. În inocenţa lui, copilul întreabă, se miră, descoperă universul apropiat. De aceea, rolul şi influenţa părinţilor, a familiei sunt esenţiale pentru a modela devenirea fiinţei, pentru a crea atmosfera de calm şi bucurie, formând deprinderi, atitudini, oferind modele de comportament social, de comunicare cu ceilalţi, aspect pe care şcoala, educaţia le vor completa şi le vor multiplica. Miracolul naşterii, puritatea absolută din ochii de copil, întoarcerea noastră, a celor maturi, la inocenţă, promovarea bunăstării copiilor, puterea de a avea dorinţe şi vise reprezintă tot atâtea repere pe care le explorăm în această sărbătoare. Ziua Copilului trebuie să fie un moment de bucurie şi sărbătoare, dar şi un context în care problemele specifice acestei vârste trebuie conştientizate şi înscrise în agenda publică, cu implicarea responsabilă a instituţiilor, după cum este vital dialogul permanent între Guvern, Parlament, cetăţeni, societatea civilă, pentru a susţine eficient dezvoltarea, îngrijirea, educaţia copiilor, pentru a încuraja familiile acestora. Ziua de 1 iunie este, de fapt, Ziua Internaţională pentru Protecţia Copiilor, în prezent este sărbătorită în mai multe ţări ca Ziua Copilului. Anul acesta, Ziua Copilului se sărbătoreşte într-un moment dificil şi nefiresc. De aproape 3 luni, jocurile copilăriei în aer liber sau în şcoli şi grădiniţe au fost înlocuite cu activităţi în spaţiul casei, întâlnirile cu prietenii şi ieşirile în parc, interacţiunile între copii, târgurile, spectacolele, concertele, concursurile, atelierele, expoziţiile sau paradele de 1 iunie s-au metamorfozat în alte ipostaze, cu jocuri virtuale, cărţi, jucării, activităţi în spaţiul restrâns al casei, dar cu avantajul de a avea mai mult părinţii alături, ca prieteni de joacă şi învăţare. Dincolo de emoţie, de bucuria celebrării, de aspectele simbolice pe care le asociem cu naşterea unui copil, creşterea şi educarea lui în ambianţa familiei, a şcolii, a comunităţii, trebuie să cunoaştem şi imaginea reală a situaţiei copiilor din România, nevoile acestora şi necesitatea urgentării unor măsuri sociale, educaţionale, prin asumarea responsabilităţilor şi implicarea serioasă a guvernanţilor. Bunăstarea şi evoluţia copiilor sunt în legătură directă cu anumite domenii reprezentative: educaţie, protecţia socială, demersuri de abordare incluzivă, îngrijire şi sănătate. 1. Adaptarea permanentă a sistemului de învăţământ la realităţile sociale, astfel încât tuturor copiilor să le fie asigurat accesul la educaţie de calitate, în mod echitabil - aceasta trebuie să fie principala preocupare a oricărui ministru al educaţiei. Deşi au fost realizate îmbunătăţiri semnificative, regăsim încă o serie de probleme legate de educaţia copiilor, probleme care necesită atenţia noastră: abandonul şcolar provocat de diferiţi factori socio-economici, asigurarea echităţii şi a finanţării sistemului de învăţământ, conform legii, accesul egal, nediscriminatoriu la educaţie, orientarea şi consilierea şcolară, relevanţa conţinuturilor studiate, trasee educaţionale potrivite pentru potenţialul şi aptitudinile fiecărui copil. Statisticile ne prezintă o realitate dureroasă, aproximativ 30.000 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial au încetat să frecventeze şcoala, în timpul anului şcolar 2017-2018, ceea ce subliniază o rată alarmantă a abandonului şcolar. Se adaugă şi fenomenul absenteismului, cu alte cifre îngrijorătoare. În anul şcolar 2018-2019, peste 380.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 17 ani nu erau înscrişi în nicio formă de învăţământ - aproximativ 10% dintre copiii din aceste grupe de vârstă - din care 80.441 aveau vârsta specifică învăţământului primar, 7-10 ani. Un sistem corect de învăţământ, modern, eficient şi reformat necesită investiţii consistente nu doar în infrastructură, ci şi pentru dotări, pentru programe educaţionale diverse sau în vederea formării cadrelor didactice. Elevii şi studenţii români continuă să beneficieze de cea mai scăzută alocare bugetară din Uniunea Europeană, de aproximativ 3%- 3,4% din PIB, chiar dacă au trecut deja 9 ani de la adoptarea Legii educaţiei naţionale, care prevede imperativ alocarea bugetară de minimum 6% din Produsul Intern Brut pentru finanţarea educaţiei. 2. Din perspectiva protecţiei sociale, subliniez, din nou, că "în fişa postului" pentru absolut orice guvern, combaterea sărăciei în rândul copiilor trebuie să fie prioritatea esenţială. Mediul în care se dezvoltă copiii îşi va lăsa mereu amprenta, având influenţă directă asupra rezultatelor şcolare, ceea ce înseamnă că un context neprielnic studiului şi performanţei înseamnă repercusiuni grave, fiind vorba inclusiv despre limitarea iremediabilă a aspiraţiilor şi şanselor de realizare în viitor. Statisticile ne arată că situaţiile nefericite nu sunt izolate, iar bunăstarea tuturor copiilor reprezintă un deziderat greu de atins, chiar şi într-o societate modernă şi într-o democraţie consolidată, ca cea din România. Un alt raport public subliniază că peste 32% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei, 42% dintre copii se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, iar 21,5% dintre copii se află în condiţii de deprivare materială severă, deci nu le sunt asigurate condiţii materiale esenţiale pentru un trai decent, cum ar fi hrană adecvată, căldură în locuinţă, acces la utilităţi, telefon etc. În perioada pandemică, aceste cifre au fost confirmate şi completate cu alte dificultăţi, pentru că un număr foarte mare de elevi nu a avut acces la sistemul de educaţie, în lipsa tehnologiei adecvate. Ţinând cont de aceste realităţi sociale, ne întrebăm retoric dacă guvernarea PNL mai are nevoie de alte argumente pentru dublarea alocaţiilor copiilor, iniţiativă legislativă adoptată ca urmare a eforturilor depuse de Partidul Social Democrat. 3. În domeniul politicilor de sănătate, trebuie să reflectăm asupra informaţiilor recente din cuprinsul Raportului Naţional de Sănătate a Copiilor şi Tinerilor din România din anul 2018, care prezintă faptul că dinamica ratei mortalităţii infantile în România a crescut până la 7,6 în 2015, în timp ce media în UE era de 3,6 în anul 2015. Din punctul de vedere al dezvoltării fizice, grupurile de copii din colectivităţile şcolare, supuse examenului de bilanţ în anul şcolar 2016-2017, a înregistrat o dezvoltare armonică pentru 73,7% dintre copii şi dizarmonică pentru restul de 26,3%. Majoritatea cazurilor sunt reprezentate de un grad crescut de obezitate în rândul copiilor. Când vorbim despre sănătatea copiilor, trebuie să avem în vedere respectarea în primul rând a schemei de vaccinare, un stil de alimentaţie sănătos, o stare psihică foarte bună în mediul familial şi necesitatea unor controale periodice la medicii de familie. Lipsa educaţiei, slaba implicare a instituţiilor responsabile, mediul social, familia, efectele migraţiei părinţilor în spaţiul european, absenţa consilierii psihologice, a unor grupuri mixte de intervenţie, factorii economici vor conduce mereu spre afectarea, uneori iremediabilă, a stării de sănătate a copiilor, din perspectiva fizică, mentală, afectiv-emoţională. Dincolo de aceste repere importante pentru creionarea viitoarelor politici sociale şi educaţionale pentru copii, dincolo de analizele lucide necesare, ziua de 1 iunie rămâne în fiecare an un reper al copilăriei, o sărbătoare care îşi păstrează farmecul, retrăită de toţi, indiferent de vârstă, ca simbol al purităţii şi fericirii, al inocenţei, dar şi al speranţei. Ziua Mondială a Copilului reaminteşte fiecăruia dintre noi despre obligaţia de a promova şi a susţine drepturile copiilor, deschizând dialoguri, iniţiative, strategii complexe şi acţiuni concertate, prin care vom construi o lume mai bună pentru copiii de astăzi, pentru elevii şi tinerii aflaţi pe drumul formării, al devenirii profesionale şi umane, în general. Ca profesor dăruit educaţiei, şcolii, unei meserii de vocaţie pe care o desfăşor cu pasiune de peste 30 de ani, aş dori ca ziua de 1 iunie să fie o permanentă preocupare şi atenţie spre problemele copiilor, să fie ziua repetată a unor cadouri nepreţuite: cei mai mici să primească, prin dragostea şi energia noastră, ample programe naţionale, să adaptăm constant măsuri eficiente pentru copiii defavorizaţi şi pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, să conturăm reperele unui sistem de învăţământ modern, inspirat şi corelat cu valorile societăţii cunoaşterii, să finalizăm acţiuni concrete importante pentru dezvoltarea şcolilor şi a universităţilor, în sinteză, o unitate şi armonie a demersurilor şi a actorilor politici pentru cauza nobilă a copiilor. Am convingerea că nu avem nimic mai de preţ decât copiii, că nu este o îndatorire mai nobilă decât aceea de a avea grijă de ei, de aspiraţiile şi visele lor, aşa cum tot ei sunt singurii care pot să ne ofere promisiunea unui viitor mai bun! |
|
||||
|
Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu: "PNL nu poate aduce perspective pozitive în viaţa copiilor. Demagogia şi incompetenţa guvernanţilor afectează inclusiv educaţia copiilor. De ce nu luaţi măsuri pentru a mări alocaţiile şi pentru a aduce mai multă bucurie în viaţa copiilor şi a părinţilor?" Copiii reprezintă în fiecare societate din lume speranţa unui viitor mai bun. De aceea, toate eforturile societăţii trebuie să se îndrepte către educarea copiilor şi oferirea unui mediu prielnic de dezvoltare personală pentru aceştia. Actualul Guvern PNL promitea o "Românie educată", dar, în contextul pandemiei de COVID-19, nu a făcut altceva decât să împiedice accesul copiilor la educaţie, toate acestea în contextul în care ţările din nordul Europei au evitat dezechilibrele din învăţământ şi au tratat cu mai multă conştiinţă problema accesului la educaţie. Nu putem să nu rămânem impresionaţi de gândurile exprimate de un copil din mediul rural cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, pe care o celebrăm an de an la data de 1 iunie. La întrebarea ce îl face fericit pe un copil, acesta a răspuns cu o fermitate rar întâlnită chiar şi la adulţi, să meargă la şcoală şi să se întâlnească cu doamna învăţătoare şi colegii de clasă. Se subînţelege tristeţea majoră pe care acest copil şi mulţi alţii au resimţit-o în perioada în care au stat acasă, fără acces la educaţie, întrucât există copii care nu dispun de acces la o reţea de Internet. Atunci când guvernanţii propuneau soluţia online pentru perioada pandemiei, nu au avut în vedere nimic, nici măcar ceea ce părea evident la prima vedere, şi anume, că există un număr mare de copii din mediul rural care nu au acces la calculatoare şi Internet. La 1 iunie am sărbătorit Ziua Internaţională a Copilului. Prin respectarea tradiţiei acestei zile, statele membre ale ONU au recunoscut că, indiferent de rasă, culoare, sex, religie, origine naţională sau socială, copiii au dreptul la afecţiune, dragoste, înţelegere, hrană adecvată, îngrijire medicală, educaţie gratuită, protecţie împotriva tuturor forme de exploatare şi creştere într-un climat de pace universală. Guvernanţii noştri PNL-işti ar trebui să înţeleagă că drepturile universale ale copiilor înseamnă, înainte de toate, accesul neîngrădit la educaţie gratuită. Nu ne îndoim că nu ştiu acest lucru, însă de ce nu fac nimic pentru a asigura accesul tuturor copiilor români la educaţie online, indiferent în ce colţ al ţării locuiesc aceştia? Guvernul PNL are însă alte priorităţi. Strategii pentru copii nu există pe agenda PNL. În loc să vină cu proiecte solide pentru a sprijini educaţia copiilor, ministrul PNL al educaţiei a cerut, la finalul lunii aprilie, susţinerea Bisericii Ortodoxe Române pentru a-i echipa pe copii cu tablete şi calculatoare. Guvernul PNL marşa cu tema "România educată", însă se dovedeşte incapabil de orice acţiune de educaţie în viaţa copiilor români. Patriarhia Română a fost singura instituţie care a venit în sprijinul copiilor din comunităţi defavorizate şi al cadrelor didactice, oferind peste 4.000 de tablete şi dispozitive electronice, prin Proiectul "Alege Şcoala!". Biserica Ortodoxă Română a sprijinit învăţământul online şi prin alte proiecte, cum ar fi, "Dăruieşte o tabletă pentru o şansă la educaţie!". Şi la nivel local, Biserica a oferit sprijin elevilor. La Bacău, prin Proiectul "Donaţie pentru educaţie", Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, prin Sectorul de Asistenţă socială şi medicală, vine în sprijinul copiilor, pentru a facilita procesul de învăţare online a copiilor care provin din medii defavorizate. Guvernul PNL ignoră realitatea şi nevoile copiilor. Instituţia Bisericii a salvat neputinţa Guvernului şi a venit cu soluţii concrete pentru tineri, în timp ce guvernanţii moralişti se ocupă de temele lor esenţiale de campanie electorală. Nici vorbă să avem aşteptări de la acest Guvern PNL, care nu are un program economic pentru salvarea economiei, ci doar un program de împrumuturi permanente - în doar 7 luni, PNL s-a împrumutat cât PSD în cei 3 ani de guvernare - datoria publică a crescut cu 62,2 miliarde de lei, cu o medie lunară de 8,8 miliarde de lei. PSD susţine aplicarea Legii privind dublarea alocaţiilor pentru copii. Viitorul copiilor nu se negociază şi nici nu se amână. Parlamentul a decis, în decembrie 2019, dublarea alocaţiilor, de la 150 de lei la 300 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani, şi de la 300 de lei la 600 de lei pentru copiii cu handicap. PSD a iniţiat şi a votat acest act normativ extrem de important pentru copiii români, dând dovadă de responsabilitate şi indicând clar sursele de finanţare, dar liberalii au acţionat aşa cum o fac de obicei, dând dovadă de infatuare şi ignoranţă totală. Nimic mai clar - de la viziunea unei societăţi mai bune şi mai educate în teorie, în practică, PNL dovedeşte că interesele lor nu privesc acordarea unei şanse la o viaţă mai bună şi la educaţie pentru toţi copiii români. Aşa este în PNL, "pentru copii, nu sunt bani". |
|
||||
|
"Preşedintele fake news" "Am reuşit până acum să controlăm epidemia, iar măsurile pe care le-am luat pe parcursul stării de urgenţă şi-au dovedit eficienţa. Au fost două luni foarte grele pentru toţi, ar fi dramatic să le compromitem tocmai acum, când am reuşit să facem un pas important pentru a ne relua, încet-încet, un mod de viaţă mai apropiat de cel cu care eram obişnuiţi" - ne citea, deunăzi, din prompter, Preşedintele României. Ca în vechiul banc rusesc cu bicicleta, România se află, într-adevăr, pe primele locuri în Europa, dar într-un clasament al celor mai proaste decizii luate în timpul pandemiei. Coronacriza a afectat toate statele lumii, în primul rând din punct de vedere medical. Cu o situaţie mult mai gravă decât în ţara noastră, atât Spania, cât şi Italia au avut un număr de cadre medicale infectate cu COVID-19, mult mai mic decât România. Astfel, un studiu efectuat de European Centre for Disease Prevention and Control indica faptul că, din totalul persoanelor infectate, Italia înregistra numai 69 de cadre medicale, Spania 66, în timp ce România avea peste 1000 de doctori, asistente sau infirmieri în carantină. Totodată, raportat la Europa de Est, ţara noastră se situa şi continuă să se situeze pe primul loc la numărul de persoane decedate. În plus, ca să punctăm şi mai bine la imagine, România este singurul stat din Europa, şi poate şi din lume, în care ministrul sănătăţii a demisionat în plină criză. În plină pandemie, guvernul a mai reuşit să dea o lovitură sistemului sanitar, prin achiziţionarea la preţuri exorbitante a echipamentului medical de urgenţă (măşti de protecţie, mănuşi etc.) urmată, în mod evident, de vânzarea acestora către o populaţie obligată printr-un act normativ să le folosească. În ceea ce priveşte acest act normativ, ne păstrăm caracterul de unicitate pe continent, fiind singura ţară din Europa în care măsurile luate în timpul stării de urgenţă au fost declarate neconstituţionale. Ne întoarcem la clasament şi constatăm că, prin grija guvernului şi conducătorului iubit, România a fost ţara cu cea mai mare valoare a amenzilor din Europa, pe perioada stării de urgenţă. Pentru persoanele fizice, cuantumul amenzii se situa între un minim de 415 euro şi un maxim de 4150 de euro. Acelaşi amenzi variau în Spania între 100 şi 2000 de euro, în Italia între 400 şi 3000 de euro, în Germania între 200 şi 2500 de euro, în Marea Britanie între 60 şi 960 de lire, iar în Franţa între 135 şi 3750 de euro. Evident, nu are niciun sens să comparăm valoarea salariului mediu din aceste ţări cu cel al României, pentru a înţelege care a fost impactul asupra populaţiei. În al doilea rând, coronacriza a lovit puternic, la nivel mondial, în sistemele economice. România a reuşit să se distingă şi la acest capitol printr-o lipsă totală de reacţie. Guvernul şi preşedintele s-au limitat la discuţii cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, neoferind aproape nicio soluţie concretă. Atunci când totuşi au făcut-o, s-a dovedit a fi un dezastru, vezi programul IMM Invest, total ineficient chiar şi după ce a fost, cu greu, pus în funcţiune. Asta ca să nu mai vorbim de amânarea ratelor la bancă, o metodă sigură de sărăcire a creditorilor şi de îmbogăţire a societăţilor bancare. Ca urmare, populaţia rămâne complet vulnerabilă în faţa iminentei crize economice, confruntându-se deja cu o creştere necontrolată a preţurilor la alimente, iar de la 1 iulie cu liberalizarea preţului la gazele naturale. Rezumând, măsurile luate până acum şi care şi-au şi dovedit eficienţa, aşa cum ne spune Klaus Iohannis, au avut următoarele repercusiuni: România este ţara cu cel mai mare număr de cadre medicale infectate din Europa, România este ţara cu cel mai mare număr de persoane decedate din Europa de Est, România este ţara cu cele mai mari amenzi aplicate în timpul stării de urgenţă din Europa, România este ţara cu cele mai păguboase achiziţii de echipamente medicale de urgenţă din Europa, România nu are niciun plan real de redresare economică. Mulţumim, Domnule Preşedinte, suntem primii, în sfârşit! |
|
||||
|
Terasele din România au început să se deschidă de la 1 iunie, însă proprietarii acestora, aflaţi la un pas de faliment, riscă să primească amenzi copleşitoare din cauza introducerii obligativităţii completării unui registru de evidenţă a rezervărilor clienţilor. Regulamentul GDPR, intrat în vigoare in anul 2018, prevede amenzi de până la 20 milioane de euro şi până la 4% din cifra de afaceri globală a anului precedent, în cazul încălcării protecţiei datelor cu caracter personal. Ordinul de ministru comun al Ministerului Sănătăţii nr. 966 şi al Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri nr. 1809 din 29 mai 2020, obligă terasele să colecteze, într-un registru, datele de contact minime ale clienţilor, respectiv numele (prenumele) şi numărul de telefon - în scopul unui potenţial triaj epidemiologic. Or, proprietarii de terase trebuie să asigure, conform regulamentului GDPR, securitatea datelor, să respecte principiul legalităţii, echităţii şi transparenţei, principiul limitării scopului, principiul reducerii la minimum a datelor, principiul exactităţii, principiul limitării stocării, principiul integrităţii şi confidenţialităţii şi principiul responsabilităţii. Este nerealist din partea Guvernului să pretindă proprietarilor de terase, ale căror business-uri au fost şi aşa afectate de restricţiile impuse de autorităţi, să aloce resurse umane şi materiale pentru respectarea normelor GDPR. La fel cum este nerealist să-şi imagineze că toate persoanele care vor merge la o terasă îşi vor da numele şi numărul de telefon doar pentru că ministrul sănătăţii crede că, în felul acesta, se vor putea realiza mai eficient anchete epidemiologice. De aceea, fac un apel la luciditate şi cer Guvernului să renunţe la măsura de supraveghere în masă a clienţilor de la terase, să se limiteze la impunerea unor reguli stricte în ceea ce priveşte igiena şi distanţarea socială la terase şi în restaurante. Atât firmele, cât şi cetăţenii au nevoie de sprijin şi încredere din partea autorităţilor pentru a reveni la o viaţă economică şi socială normală. Un minim respect faţă de proprietarii de terase şi faţă de oamenii care ies în oraş la o limonadă după luni întregi de izolare ar impune anularea prevederilor Ordinului de ministru care cad sub incidenţa GDPR. |
|
||||
|
"Românii cu boli cronice, bătaia de joc a Guvernului Orban" Situaţia românilor care suferă de boli cronice, în criza sanitară generată de pandemia de coronavirus, a fost şi este, în continuare, complet neglijată de Guvernul Orban. Sute de mii de pacienţi cronici, diagnosticaţi cu cancer, diabet, AVC, boli renale sunt lăsaţi de izbelişte de stat, deşi ar trebui să beneficieze de tratamente prompte, care le pot salva viaţa. Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice a tras un semnal de alarmă în legătură cu această stare de fapt inadmisibilă, amintind faptul că s-au stins pacienţi cu AVC din cauza intervenţiei prea târzii, dat fiind că au aşteptat câte 4 sau 5 ore ca să treacă de triajul pentru COVID-19. Bolnavii cronici au nevoie de acces rapid la tratamente, Ministerul Sănătăţii are datoria de a stabili circuite şi reguli clare pentru urgenţele pacienţilor cronici, fiind vorba de vieţile a sute de mii de români! În ultimele trei luni, medicii au pus puţine diagnostice de boli cronice, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu există. Ba, dimpotrivă, spitalele vor trebui să trateze un număr mai mare de cazuri de bolnavi cronici, mulţi dintre ei cu forme agravate din cauza nepăsării Guvernului. Să nu uităm cât de greu au implementat liberalii emiterea reţetelor online, cum au obligat 3 milioane de bolnavi cronici, în plină epidemie (până la sfârşitul lunii martie) să stea la cozi pentru medicamente! Să nu uităm cum şi-au bătut joc de bolnavii de cancer, de diabet, de boli cardiovasculare, punându-i pe drumuri în astfel de vremuri dificile chiar şi pentru cei sănătoşi! |
|
||||
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: "Starea de alertă - ne menţinem vigilenţa, respectăm regulile, combatem pandemia!" Lupta cu noul coronavirus nu s-a încheiat, pandemia nu s-a terminat pe 15 mai, odată cu starea de urgenţă! Mulţumim românilor care au înţeles - într-o proporţie covârşitoare şi care ne face mândri - că regulile impuse de autorităţi trebuiau să fie respectate cu sfinţenie. Toţi românii trebuie să ştie că a fost adoptată decizia de a se institui stare de alertă prin Hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile legii. Cei care încalcă legea trebuie să ştie că Guvernul are toate pârghiile legale şi toate instrumentele juridice pentru a impune respectarea măsurilor, a regulilor stabilite care au un singur scop, protejarea sănătăţii şi vieţii românilor. Toate ministerele cu atribuţii în cadrul stării de alertă vor emite acte normative în baza legii şi a hotărârilor de guvern pentru a stabili toate regulile de desfăşurare a transportului public, a activităţii în instituţii, în spaţiile comerciale, de desfăşurare a activităţii în centrele de îngrijire personală, în centrele de îngrijire a persoanelor vulnerabile şi în alte spaţii publice. Toate ministerele vor lucra activ cu Ministerul Sănătăţii pentru a genera împreună toate reglementările secundare, pentru a avea garanţia că în fiecare loc se petrec lucrurile astfel încât să împiedice la maximum riscul de răspândire a riscului. În ciuda atenţionărilor autorităţilor, în ultimele zile au fost mai multe adunări publice sau mai multe evenimente la care s-au adunat mai multe persoane decât numărul permis de lege în situaţia în care suntem, de stare de alertă: aşa-zisele proteste din Piaţa Victoriei, petrecerea din Herăstrău şi îmbulzeala de la graniţă, de la Nădlac. În mod obişnuit, în ţară intră pe la Vama Nădlac aproximativ 3.000 de persoane pe zi, dar în aceste zile am avut un adevărat val. În două zile am înregistrat aproximativ 20.000 de intrări. Guvernul a dispus toate măsurile posibile pentru a gestiona situaţia: a direcţionat traficul de persoane către toate intrările în ţară, a crescut numărul de posturi la care se operează datele la intrarea în ţară, a asigurat măsurile care sunt necesare pentru a păstra distanţa fizică pentru perioada de aşteptare, a deschis toate punctele de trecere, atât cele pentru transportul de marfă, cât şi cele pentru intrarea persoanelor. În plus, românii care vin sunt întâmpinaţi cu apă şi măşti de protecţie, dacă nu au. În Bucureşti, parcurile sunt în subordinea autorităţilor locale, adică a Primăriei Generale sau a primăriilor de sector, poliţia locală trebuia să intervină ferm în astfel de cazuri. Situaţia din Herăstrău putea fi prevenită dacă forţele de ordine se mobilizau mai bine şi interveneau de la început, în loc să asiste la petrecerea ad-hoc de acolo. Forţele de ordine aveau toate instrumentele legale să intervină, însă nu au făcut-o sau au făcut-o mult prea târziu. În orice caz, s-au luat deja măsuri împotriva teraselor care au pus muzică şi care au vândut mâncare "la pachet". În plus, am decis să suplimentăm numărul forţelor de ordine din parcuri, pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc. Românii trebuie să ştie că în situaţii similare riscă amenzi de până la 2.500 de lei, pentru că sunt interzise grupurile de peste 3 persoane. În ceea ce priveşte protestele din Piaţa Victoriei, Partidul Naţional Liberal consideră că dreptul de a protesta este fundamental într-o democraţie, tocmai de aceea acest drept apare în orice document democratic din întreaga lume, inclusiv în Constituţia României. În acest caz, nimeni nu pune în discuţie dreptul acelor oameni de a protesta, problema este că unii dintre acei oameni nu au respectat recomandările noastre de a păstra distanţarea socială şi de a proteja astfel sănătatea şi viaţa lor, a familiilor lor, a prietenilor lor şi a altor persoane cu care intră în contact. Guvernul României a luat aceste măsuri pentru ca românii să fie mai bine protejaţi de acest virus şi acesta este motivul pentru care situaţia în România nu este scăpată de sub control, aşa cum se întâmplă în alte state europene. Înţelegem faptul că unii cetăţeni au trecut cu greu prin aceste două luni, tuturor ne este greu să nu ne vedem cu familia, cu prietenii, să nu putem merge în vacanţe. Îi atenţionăm însă pe toţi că astfel de evenimente pot strica efortul întregii naţiuni şi că pot pune în pericol atât sănătatea şi viaţa românilor, cât şi revenirea economică. |
|
||||
|
"PRO România propune asigurarea unui venit minim vital pentru românii afectaţi de coronacriză. Guvernanţii trebuie să înţeleagă că sănătatea şi bunăstarea fiecărui român sunt mai importante decât orice acţiune politică prin care se gândesc numai la data alegerilor sau decât petrecerile sfidătoare şi ilegale organizate în instituţii publice" Încă de la început observăm, din păcate, că la 3 luni după izbucnirea crizei generate de noul coronavirus, ţara rămâne în continuare neguvernată. Cum este posibil ca Guvernul să ignore problemele majore ale ţării în ceea ce priveşte copiii, pensionarii şi omenii care de-abia îşi mai asigură traiul din cauza crizei de COVID-19? Este strigător la cer faptul că Guvernul Orban, sfidează decizia Parlamentului şi refuză să aloce banii pentru dublarea alocaţiilor copiilor! Consider că PNL dă dovadă de ipocrizie, meschinărie şi că, pentru jocuri politice, sacrifică viitorul ţării. Ce să mai vorbesc de pensionari, care de abia îşi duc zilele cu puţinii bani pe care îi primesc, sau de cei care trăiau din salariul minim, intraţi în şomaj tehnic şi care au venitul diminuat cu 25 de procente? Stimaţi guvernanţi, sănătatea şi bunăstarea fiecărui român sunt mai importante decât orice! PRO România vine în ajutorul românilor şi propune ca fiecare cetăţean afectat de coronacriză să beneficieze de sprijin pentru un trai decent prin asigurarea, de către stat, a unui venit minim vital lunar. Astfel, ajutorul urmează să fie calculat ca diferenţa dintre suma de 1.500 de lei şi venitul net lunar al persoanei. Specialiştii PRO România susţin că măsura trebuie să fie valabilă atât pe perioada stării de alertă, cât şi pe o durată de un an după finalizarea acesteia. De asemenea, se propune majorarea cuantumului aferent venitului minim vital pentru familiile monoparentale cu suma de 500 de lei. Pentru familiile cu trei persoane majore care locuiesc în aceeaşi gospodărie se acordă un ajutor de maximum 3.000 de lei, respectiv 4.000 de lei pentru cele cu mai mult de trei membri peste 18 ani. PRO România susţine că, fără reglementarea venitului minim vital, românii vor fi puşi în situaţia de a nu-şi permite alimentele sau medicamentele necesare. Asta cu atât mai mult cu cât Guvernul Orban refuză să aplice legea care majorează pensiile, iar numărul celor care au rămas fără un loc de muncă trece de un milion. Pentru urgentarea parcursului de adoptare a acestor măsuri, PRO România a inclus toate prevederile descrise mai sus în Proiectul de Lege privind venitul minim garantat, iniţiativă proprie depusă încă din luna aprilie, aflată în procedură legislativă. Stimaţi colegi, închei aşa cum am început: ţara este neguvernată! Ba, mai mult, în timp ce copiii rămân fără alocaţii mărite şi pensionarii fără pensii mărite, liberalii ne râd în faţă şi fac petreceri sfidătoare şi ilegale în sediul Guvernului, cu ţigări şi băuturi fine. Cam asta este atitudinea lor faţă de bieţii amărâţi care i-au votat! |
|
||||
|
"Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor" În fiecare an, la 5 iunie este aniversată Ziua mondială a mediului înconjurător. Marcarea acestei zile reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite se străduieşte să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să ia atitudine. În fiecare an, la 5 iunie, în peste 100 de ţări sunt organizate manifestări dedicate mediului. Studiile în domeniu sunt la fel de uluitoare ca şi nepăsarea şi inconştienţa unei părţi considerabile a populaţiei care contribuie sau asistă la alterarea mediului. În toată lumea, un milion de sticle din plastic sunt achiziţionate în fiecare minut, iar până la 500 de trilioane de pungi de plastic de unică folosinţă sunt folosite în fiecare an. Totodată, 13 milioane de tone de plastic ajung anual în ocean. În total, jumătate din materialul plastic fabricat este destinat pentru a fi utilizat o singură dată, fiind apoi aruncat. Ce ar fi de făcut, în campaniile de conştientizare a populaţiei şi de educare a copiilor? Iată ce ne povăţuieşte, simplu şi convingător, înţelepciunea chinezească: "Dacă te gândeşti la anul următor - însămânţează pământul; Dacă te gândeşti la următorii zece ani - plantează un copac; Dacă te gândeşti la următorii o sută de ani - educă oamenii." Altcumva, în cazul în care vom înainta bezmetic în iureşul autodistrugerii, vom ajunge victimele propriei nesocotinţe, aşa cum ne avertiza Malthus, pe la 1798: "Populaţia creşte în progresie geometrică, iar masa mijloacelor de subzistenţă în progresie aritmetică; dezechilibrul creat face necesară intervenţia obstacolelor regresive pentru reglementarea raportului dintre populaţie şi mijloacele de subzistenţă". Manipulatorii teoriilor conspirative afirmă că aceste intervenţii au fost demarate, deja. Problema vitală a mediului a căpătat dimensiuni fabuloase. Conştient de pericolul distrugerii mediului, celebrul actor american Robert Redford avertiza umanitatea de mai multă vreme: "Cred că mediul înconjurător ar trebui inclus în chestiunile care ţin de securitatea naţională. Apărarea resurselor noastre este la fel de importantă ca şi apărarea graniţelor. În caz contrar, ce ar mai rămâne de apărat?" Guvernul României dispune de mai multe instituţii care ar trebui să se ocupe de starea şi protejarea mediului înconjurător. Este vorba de mii de salariaţi copios remuneraţi: directori, secretare, fonduri şi logistică la dispoziţie, iar rezultatele activităţii acestora se observă din avion, dar şi mai bine din satelit: pe Google Maps, ariile pădurilor virgine defrişate abuziv pe teritoriul naţional sunt înspăimântătoare. Ritmul defrişărilor se accelerează infernal. Domnul ministru Costel Alexe ne ameţeşte cu date şi cifre fantasmagorice şi nu pare să fie deloc îngrijorat de distrugerea ţării. În aparenta sa naivitate, ministrul dezastrelor naturale nu pricepe nici de ce zâmbesc satisfăcuţi pe sub mustaţă austriecii negustori de lemn românesc, ori lefegiii statului român care-i protejează pe infractorii ce ne distrug pădurile. Ne tot mirăm că schimbările climaterice ne afectează negativ atât viaţa, cât şi activităţile economice. "Natura nu face niciodată nimic fără motiv." Asta constatase la vremea lui şi înţeleptul antic Aristotel. După mai bine de două mii de ani, noi tot nu vrem să pricepem adevărul că lupta împotriva naturii este o luptă împotriva noastră înşine. Inundaţii şi alunecări de teren, tornade devastatoare, deşertificare, diminuarea concentraţiei de oxigen din aer, extincţia unor specii preţioase ale florei şi faunei etc. Acesta e rezultatul activităţii de protecţie a mediului în România de azi. Revoltător! Ce vină mai au muntenii care-şi fac singuri dreptate, stopând jaful lotrilor? Dacă statul e slab şi incapabil, oamenii îşi apără pe cont propriu pădurile. Aici s-a ajuns. Se aude, domnilor guvernanţi? Preşedintele Republicii ştie asta? |
|
||||
|
"Cadoul Guvernului Orban pentru copiii României" În acest an, de 1 iunie, politicienii PNL nu-şi mai dădeau rând să ureze copiii României, de ziua lor. În tot acest timp, asistăm cu toţii la o bâlbâială continuă când vine vorba despre dublarea alocaţiilor copiilor de la 1 august, aşa cum prevede legea. În schimb, liberalii confundă birourile celor mai înalte foruri ale ţării cu birturile, toate acestea în timp ce românii au respectat regulile şi au fost amendaţi fără măsură şi neconstituţional mai bine de o lună. Astfel, premierul României le-a făcut cadou românilor o doză de cinism şi lipsă de bun-simţ, fiind surprins la şpriţ cu o parte din cabinetul pe care îl conduce, într-o fotografie ce a făcut înconjurul României. Nu l-am auzit să îşi ceară scuze, măcar. Nu l-am auzit să regrete, dimpotrivă, poza a fost doar o poză. Şi nu pot să nu mă întreb care este limita aroganţei liberale, pentru că îmi pare că a fost depăşită de foarte mult timp. Revenind la 1 iunie şi la Ziua Copilului, pe care liberalii nu au ratat-o - declarativ vorbind, desigur -, le reamintesc faptul că ar fi trebuit să îi privească în ochi pe cei 250.000 de copii care în ultimele trei luni nu au avut acces la educaţie, în lipsa tabletelor necesare învăţământului online. Nu i-a preocupat acest aspect, aşa cum nu îi preocupă nici dublarea alocaţiilor celor mici. Au fost ocupaţi cu contractele dedicate, au fost ocupaţi cu angajări clientelare, au avut cu totul alte preocupări decât grija faţă de români. Mai mult, noul ministru al educaţiei a ignorat programul propus de PSD încă din luna noiembrie a anului trecut, respectiv - "România modernă, România digitală". Acest program, în valoare de 2 miliarde de lei, din care 400.000 de lei reprezentau cofinanţarea naţională, iar 1.600.000.000 de lei reprezentau fonduri externe nerambursabile, nu a fost implementat de guvernarea actuală. În această perioadă complicată, programul şi-ar fi dovedit utilitatea, el fiind destinat schimbării sistemului de predare a lecţiilor, prin achiziţionarea de table inteligente şi de tablete. Programul propus de PSD ar fi ajutat învăţământul românesc să facă un salt semnificativ în secolul XXI, nu cu paşi mici, ci într-un mod rapid. Dar programul nu a fost acceptat, după cum lesne reiese. Aşadar, domnilor PNL-işti: lăsaţi aroganţa şi măriţi alocaţiile copiilor! Lăsaţi aroganţa şi oferiţi tuturor elevilor şansa la educaţie. Faceţi parte din cel mai slab Guvern al României din ultimii 30 de ani, vreţi să intraţi în istorie şi cu titulatura de cel mai cinic Guvern din istoria României? |
|
||||
|
"Dezvoltarea competenţelor digitale, o prioritate" Starea de urgenţă, impusă în România timp de două luni pentru a limita răspândirea coronavirusului, a confirmat o situaţie pe care am reclamat-o cu mulţi ani în urmă. Închiderea şcolilor şi mutarea cursurilor în online, precum şi necesitatea ca multe activităţi economice să se desfăşoare de la distanţă, prin intermediul Internetului, au arătat că România trebuie să recupereze rapid decalajul privind digitalizarea instituţiilor şi asigurarea competenţelor populaţiei pentru utilizarea tehnologiei. Indicele european al digitalizării plasează capitalul uman din România pe locul 27 în UE în ceea ce priveşte competenţele digitale. Conform ultimului raport al The Digital Economy and Society Index, doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au aceste competenţe de bază, faţă de media europeană de 57%, şi doar 10% sunt la nivel avansat, faţă de media UE de 31%. Putem să recuperăm din acest decalaj, pentru că soluţia există deja: educaţia continuă, pe tot parcursul vieţii. În 2018, când la conducerea Ministerului Educaţiei se afla Ecaterina Andronescu, am întrebat-o pe doamna ministru, oficial, ce măsuri are în vedere pentru a stimula participarea la programele de formare profesională şi învăţare pe tot parcursul vieţii a adulţilor de vârstă activă. Întrebarea venea în contextul în care guvernul PSD-ALDE prevedea o investiţie de circa 1,6 miliarde de euro în această formă de educaţie. Evident, investiţia a rămas pe hârtie. În România, rata de participare a adulţilor la educaţia formală sau non-formală era, în anul 2016, de doar 7%, conform datelor oferite, la începutul anului trecut, de Ministerul Muncii. Aşadar, acest minister avea în 2019 date neactualizate, vechi de trei ani. Situaţia trebuie schimbată rapid. Funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunătăţi, în mod continuu, abilităţile şi pregătirea profesională. Instituţiile de stat trebuie să se digitalizeze urgent. În mediul privat, succesul aparţine doar celor care ştiu să se adapteze. Activităţile din mediul digital nu mai sunt din viitor, ceva de domeniul science fiction, ci fac parte din prezent. Iar dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să înceapă încă de la primele clase de şcoală. |
|
||||
|
"PNL susţine reducerea abandonului şcolar prin măsurile luate de către Guvernul Orban" Joi, 14 mai 2020, Guvernul PNL a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care este acordat dreptul elevilor de a circula gratuit, dus-întors, de acasă până la şcoală, inclusiv cu transportul în comun sau cu trenul. Prin acest demers, PNL repară tot ceea ce au lăsat guvernele dinaintea noastră în aer în privinţa transportului elevilor. Într-o ţară precum România, în care abandonul şcolar este o problemă stringentă, această ordonanţă vine în ajutorul familiilor şi copiilor care nu-şi pot permite să plătească transportul pentru a ajunge la şcoală. Astfel, elevii vor putea să circule gratuit, pe baza carnetului de elev, nemaifiind nevoiţi să achiziţioneze bilet sau abonament pentru drumul de acasă la şcoală şi înapoi, iar gratuitatea se aplică inclusiv transportului cu trenul, metroul sau cel public în comun. Aceasta reprezintă încă o problemă rezolvată de Guvernul PNL, problemă pe care PSD-ul, care se mai şi autodenumeşte social-democrat, nu doar că a lăsat-o în aer, dar a şi agravat-o, prin transformarea transportului judeţean din domeniul public în regim comercial, fapt care i-a pus în mare dificultate pe toţi elevii din zona rurală. Noi, liberalii, ne reafirmăm credinţa că orice copil, indiferent de mediul social şi economic în care s-a născut şi a crescut, are dreptul la educaţie. Educaţia nu este un privilegiu, iar noi nu credem în privilegii, ci credem în egalitate de şanse; având şanse egale, fiecare om poate, în funcţie de talentele şi ambiţiile sale, să-şi croiască un drum potrivit aspiraţiilor sale în această ţară. Un om fără educaţie nu are cum să-şi capete niciodată libertatea intelectuală, şi îşi va căpăta cu greu libertatea economică. În plus, şcoala este cea care creează cetăţeni responsabili, care îşi înţeleg drepturile şi îndatoririle. A avea cetăţeni informaţi şi şcoliţi duce la o mai mare democratizare a vieţii politice, precum şi la o mai mare responsabilizare a clasei politice. Dacă aruncăm o privire spre România interbelică, care se voia a fi un regim democratic, dar avea o rată a analfabetismului covârşitoare, viaţa şi practica politică erau foarte departe de dezideratul democratic clamat, deoarece cetăţenii nu aveau o cultură politică. Iar această cultură politică se formează numai prin educaţie. Partidul Naţional Liberal îşi doreşte ca România să aibă cetăţeni educaţi şi informaţi, cetăţeni care să participe activ la viaţa politică a ţării, să vină la urne atunci când sunt solicitaţi şi să voteze după cum le dictează conştiinţa. Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă doar pentru că a avut neşansa de a se fi născut într-o familie fără posibilităţi materiale, iar noi ne luăm angajamentul de a aduce cât mai mulţi copii la şcoală, pentru că ei reprezintă viitorul nostru, al tuturor. |
|
||||
|
"«Beneficiile» guvernării PNL - cresc preţurile, scade puterea de cumpărare, creşte şomajul!" Veniturile oamenilor şi puterea de cumpărare sunt din ce în ce mai grav erodate. Consumul se reduce, economia intră într-o spirală vicioasă a subdezvoltării. Acesta este tabloul sumbru al viitorului imediat pe care-l văd managerii români ca efect al proastei guvernări liberale. Preţurile vor creşte cu 22%. Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creşterea preţurilor de vânzare cu amănuntul. În următoarele trei luni se prefigurează un tablou acut al prăbuşirii economice, rezultat al incapacităţii şi incompetenţei guvernări liberale, dar şi a lipsei programelor eficiente de susţinere şi repornire a economiei. Producţia industrială va scădea cu 21%, cea mai mare cădere, echipamentele electrice vor avea minus 38%, iar numărul salariaţilor din industria prelucrătoare va scădea cu 26%, cererea de servicii va avea o cifră de afaceri diminuată cu 29%, iar activităţile de creaţie şi interpretare artistică vor fi pe minus 100%, activităţile agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor la fel, şi activităţile sportive, recreative şi distractive vor înregistra minus 82% scădere a încasărilor! Prin incompetenţă, indiferenţă şi aroganţă guvernarea liberală a măcinat bunăstarea pe care românii au câştigat-o în guvernările PSD. Sunt deja un milion de şomeri, salariile în mediul privat se diminuează, firmele se închid ori îşi reduc activitatea, preţurile au crescut şi urmează noi scumpiri, de la 1 iulie se liberalizează utilităţile, puterea de cumpărare scade constant. Austeritate pe toată linia. Creşterea punctului de pensie cu 40% şi dublarea alocaţiilor sunt nu doar măsuri sociale necesare, ci şi măsuri care pot reporni economia prin stimularea consumului. Banii ajunşi la pensionari şi la copii intră cu siguranţă în economie prin achiziţiile de produse şi servicii, care vor reporni IMM-urile blocate în starea de urgenţă. O treime din banii daţi pensionarilor şi copiilor prin dublarea alocaţiilor se reîntorc imediat la stat sub formă de taxe şi impozite pe consumul generat de aceşti bani. PNL nu înţelege acest mecanism, fiind concentrat doar pe tăieri, diminuări, reduceri şi scăderi. În doar 7 luni PNL s-a împrumutat cât PSD în cei 3 ani de guvernare! Diferenţa majoră e că în timpul guvernării PSD a crescut economia, la fel salariile şi pensiile, precum şi puterea de cumpărare, iar şomajul a scăzut. În timpul guvernării PNL economia s-a prăbuşit, veniturile şi puterea de cumpărare au scăzut, iar şomajul creşte ameţitor! |
|
||||
|
Domnul Costin-Sebastian Moise: "Soluţii pentru IMM-urile din România" Raportările publice conform cărora băncile au aprobat credite cumulate reprezentând doar 10% din fondul de 15 miliarde de lei atribuit Programului IMM Invest arată că o idee bună, pusă greşit în practică, poate să eşueze dacă nu sunt înţelese anumite mecanisme financiare şi economice. Culmea este că rezultatele mai mult decât modeste ale IMM Invest - până la sfârşitul lunii mai, cel puţin - sunt cauzate tot de stat. Astfel, chiar dacă BNR a scăzut considerabil dobânda de referinţă, de la 2,5% la 1,75%, aproape toată lichiditatea din piaţă a fost absorbită de Ministerul de Finanţe pentru asigurarea resurselor necesare funcţionării statului. Am văzut asta şi în criza financiară precedentă, când băncile erau tentate mai degrabă să dea bani pentru finanţarea deficitelor bugetare decât să crediteze economia privată, tocmai ca urmare a bonităţii crescute a statelor. Or, acum, pe fondul deciziilor mai multor bănci centrale de a tipări monedă şi a pune în practică programe de quantitative easing, tendinţa este şi mai accentuată. Atunci când domnul Florin Cîţu se laudă public că a atras împrumuturi la dobânzi mici, de fapt ne anunţă şi că băncile şi-au alocat resursele pentru a credita statul în detrimentul privaţilor. În altă ordine de idei, IMM Invest este un program care îşi doreşte să ajute firmele pe termen mediu şi lung prin accesul la linii de creditare. Or, pandemia a lovit fulgerător şi a generat probleme de cash flow. Nu sustenabilitatea business-ului unei frizerii este pusă în pericol, având în vedere cererea relativ inelastică pe acest domeniu de activitate, cât capacitatea de a face plăţi imediate şi a reporni lanţul economic. IMM-urile au, deci, nevoie de facilităţi care să le lase mai mulţi bani în casele de marcat şi în contabilitate. Nu în ultimul rând, IMM Invest trebuia discutat mai bine cu băncile înainte de a fi lansat la apă ca marele program care salvează firmele mici şi mijlocii. Practic, li s-a dat libertatea, aproape absolută, băncilor în a decide ce firme să primească aceste credite garantate de stat. Evident, băncile se orientează doar către IMM-uri fără probleme deosebite şi cu un rulaj semnificativ - anumite bănci au introdus condiţionalităţi privind un prag minim al cifrei de afaceri -, ignorându-se astfel tocmai scopul pentru care a fost conceput programul: de a salva business-urile aflate în dificultate. În declaraţiile politice precedente am analizat şi punctat faptul că există sectoare ale economiei - construcţiile şi IT&C - care au crescut mult peste orice aşteptări în ultimii ani, ba chiar şi în primul trimestru din 2020 în ciuda pandemiei. Aceste ramuri economice aveau un numitor comun - fiscalitate scăzută în ceea ce priveşte forţa de muncă. Dacă Guvernul va decide să aplice acelaşi tratament IMM-urilor aflate în dificultate, scăzând obligaţiile de plată la sfârşitul lunii, aceste companii mici şi medii vor avea un sprijin consistent. O a doua soluţie vine din înţelegerea dependenţelor economice între diversele firme: multe IMM-uri oferă bunuri şi servicii unor companii mai mari. Spre exemplu, o companie care ţine contabilitatea la Dacia Mioveni sau alta care produce tapiţerie vor putea reveni doar dacă uzina mare reporneşte la capacitatea de dinainte de blocaj. De aceea, trebuie decise stimulente şi pentru firmele mari, dar şi stabilite proiecte de investiţii care să asigure avantaje competitive acestor companii mamut. Ca exemplu, Dacia şi Ford ar beneficia masiv de pe urma grăbirii autostrăzii Piteşti - Sibiu sau a drumului expres Piteşti - Craiova. Grăbirea acestor proiecte de infrastructură ar putea stimula producţia în cele două fabrici constructoare de maşini, salvând astfel şi IMM-urile cu care au contracte. Beneficiul secundar al unei astfel de abordări ţine şi de faptul că banii n-ar sta blocaţi într-un fond de garantare, ci ar fi folosiţi pentru lucruri concrete, pentru plăţi şi rulaj în economia reală. |
|
||||
|
"Atacurile PSD la democraţie şi la ordinea de drept sunt în fapt atentate la siguranţa şi viaţa românilor" Pandemia de coronavirus a avut ca efect advers şi o recidivă a infecţiei cu ciumă roşie. În plină criză, PSD a apelat la toate tertipurile politicianiste posibile pentru a arăta că face ceva pentru români, când, în fapt, toate acţiunile sale au fost îndreptate împotriva românilor. Nu este prima dată când face asta. De altfel, perioada în care s-a aflat la guvernare PSD a fost o perioadă plină de ameninţări la siguranţa şi viitorul românilor, fie prin acţiuni directe, precum 10 august, dar mai ales prin inacţiunea şi indolenţa de care PSD a dat dovadă. Un fapt revelator este şi acela că Guvernul PSD ştia că spitalele româneşti nu sunt pregătite pentru o criză sanitară de proporţii şi nu pot face faţă unei situaţii de criză. Aceste lucruri sunt spuse negru pe alb chiar într-un document oficial al Guvernului Dăncilă, adică într-un raport, o expunere de motive, care însoţea un proiect de ordonanţă de urgenţă care s-a discutat în şedinţa de Guvern din 21 martie 2018. În document, semnat de Viorica Dăncilă, Orlando Teodorovici şi Paul Stănescu, se recunoaşte deschis că "Starea infrastructurii sistemului de sănătate din România este precară şi necesită atenţie imediată pentru a evita viitoare situaţii de criză posibile. Mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură (...) Această stare de fapt duce la riscuri pentru pacienţi - act medical ineficient, reacţie redusă la situaţii de criză, infecţii nosocomiale; riscuri pentru personalul medical, (...) cheltuirea ineficientă a banului public. (...) Infrastructura spitalicească neadecvată atrage după sine riscuri semnificative şi reduce capacitatea de operare a sistemului public de sănătate". Documentul continuă să enumere riscuri şi neajunsuri pe 7 pagini, făcând trimitere, în acelaşi timp, la strategia de sănătate 2014-2020, lucru care ne confirmă că PSD ştia toate aceste lucruri din 2013, sau mai devreme, dar nu a făcut absolut nimic în afară de gargară la televizor şi sifonat bani publici prin achiziţii trucate, unele patronate chiar de ministrul sănătăţii PSD de la acea vreme, Sorina Pintea, prinsă cu mâna până la cot în punga cu şpagă. Aceasta este realitatea peste care a lovit apoi criza pandemiei de coronavirus. Nici măcar din martie 2018 şi până în octombrie 2019, când a fost demis, guvernul PSD nu a făcut absolut nimic, în afară de numit oameni în posturi pe criterii politice, în afară de trucat licitaţii, luat şpăgi şi promis verzi şi uscate la televizor, în timp ce pacienţii alergau după medicamente, se tratau în aceleaşi spitale vechi şi pline de riscuri şi blestemau cardul de sănătate şi reţelele electronice aranjate de prietenii lui Ponta - pe milioane grele de euro - atât de bine, că nici azi nu funcţionează, şi pacienţii sunt încă captivi în judeţul de reşedinţă când e vorba de analize sau medicamente. Ce să mai vorbim de spitalele regionale mult promise, care nu erau decât nişte planşe frumos colorate ca şi autostrăzile imaginare ale condamnatului penal Dan Şova. PSD însă nu s-a oprit aici, ci a continuat războiul împotriva statului de drept şi al democraţiei pe care îl poartă, cu victorii de etapă, de pe vremea lui Iliescu. N-a contat că politizata Curte Constituţională a fost desfiinţată profesional de instanţele europene care au dovedit clar abuzurile făcute de PSD împotriva Codruţei Kovesi, n-a contat nici măcar că oamenii mureau zilnic din cauza îmbolnăvirii cu COVID. PSD şi-a dus atacul mai departe şi a început să instige la ură şi nesupunere, folosind politizata Curte Constituţională care, în loc să fie un garant al legalităţii, a început, sub bagheta lui Dorneanu, să semene tot mai mult cu instanţele staliniste. PSD a mers până acolo, încât a împiedicat Guvernul să mai poată lua decizii rapide şi ferme, în plină pandemie, mutând regulile pe tărâmul circului şi al trocului politic. Reşapând nişte condamnaţi precum Adrian Năstase, care are tupeul acum să dea România în judecată pentru o decoraţie dăruită de Iliescu, şi Adrian Severin, care urlă prin Piaţa Victoriei, cu un puternic accent estic, instigând la revoltă, ori fostul director de circ, ajuns ministru în timpul lui Ponta - Bogdan Stanoevici -, cel care împreună cu Meleşcanu a ţinut românii din diaspora la coadă la votul din noiembrie 2014, împiedicându-i să voteze, PSD se agită pe mai departe, cu un cinism grotesc. Alta ar fi fost însă situaţia acum dacă România avea spitale regionale, dacă România avea stocuri de medicamente şi echipamente de protecţie în spitale la început de pandemie şi dacă PSD s-ar fi ocupat de guvernare, nu de şpăgi. Altele ar fi fost măsurile luate pe timp de criză şi altul ar fi fost impactul economic al pandemiei, dar, din păcate, PSD s-a ocupat de jupuit, transformând România într-o sumă de moşii administrate de baronii partidului după modelul fanariot. Iată, deci, că toate acţiunile aiuristice ale PSD se răsfrâng, în fapt, în viaţa fiecărui cetăţean, iar atacurile repetate la democraţie şi la ordinea de drept devin adevărate bombe cu efect întârziat care, mai devreme sau mai târziu, atentează direct la siguranţa şi la viaţa românilor. |
|
||||
|
"Marile proiecte de investiţii sunt ale românilor şi ale României" "În chestiunile mari, care stăpânesc viitorul unei neam, de care sunt legate interesele lui supreme, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt şi sigur al principiilor". Sunt curioasă cu ce ochi ne-ar privi astăzi autorul acestor vorbe, marele I.C. Brătianu, pe noi, parlamentarii României, cei care reprezentăm vremelnic interesele acestei ţări. Oare omul care a vândut o moşie a familiei pentru a putea aduce regalitatea în ţară ar înţelege ceva din această veşnică gâlceavă a politicienilor români de astăzi, din această atmosferă de război, păguboasă pentru România? Ar pricepe el ceva din preocuparea care domneşte de peste 30 de ani, o preocupare preponderent pentru imagine şi mai puţin pentru ce rămâne în urmă? Ce ar înţelege Brătienii, care s-au luptat pentru unirea românilor, dacă ar vedea ce puţin punem astăzi preţ pe unitate şi că ne lipeşte, de fapt, dorinţa de a coagula în jurul unor obiective comune. Nu-mi face nicio plăcere să recunosc, dar reprezint una dintre cele mai sărace zone ale Uniunii Europene, regiunea de nord-est a României. O regiune în care locuitorii au ieşit în stradă şi au strigat, după 30 de ani de democraţie: "Moldova vrea autostradă!". Moldovenii vor o cale de acces spre Vest, astfel ca afacerile să se dezvolte, mărfurile lor să aibă şansa să devină competitive, iar locurile de muncă să fie mai bine plătite. Vă garantez că nu-i interesează nici numele ministrului sau al directorului de la CNAIR, nici câţi bani s-au alocat de la bugetul naţional sau de la Uniunea Europeană! În sfârşit, după 30 de ani, s-a intrat într-o linie dreaptă. Se lucrează la proiectul tehnic al A13 Braşov - Bacău. Ce motiv mai bun pentru PSD Bacău de a transforma, în plină pandemie, acest pas spre normalitate într-un subiect de campanie electorală? În timp ce în România şi peste tot în lumea se vorbea despre boală şi moarte, despre solidaritate şi respect, la Bacău s-a dus o luptă isterică pentru ca autostrada Braşov - Bacău să fie strâns legată de nişte nume aflate vremelnic în politică. Brătienii nu şi-au dorit ca cineva să scrie că monarhia este a lor, că unirea este legată de ei, că au dat o constituţie şi că au modernizat România. Poate tocmai de asta au rămas în cartea de istorie, spre deosebire de cei care luptă cu disperare să-şi lege numele de o şosea de centură şi o autostradă, după ce au stat 30 de ani şi au asistat, fără nicio viziune, la sărăcirea judeţului pe care l-au condus. Fac apel la noi, toţi, să încetăm să mai fim nişte caraghioşi care îşi smulg, la figurat, planşele autostrăzilor de sub nas, unii altora, să încetăm să mai credem că tăierea unei panglici impresionează şi aduce voturi, să nu ne mai gândim că aşa câştigăm alegerile, atribuindu-ne meritul unei investiţii. Marile proiecte nu sunt ale PNL, PSD, USR sau UDMR, sunt ale României şi ale românilor! Paternitatea lor este neimportantă, important nu este pe al cui mandat s-a gândit o investiţie, ci dacă aceasta a fost dusă la capăt şi a devenit funcţională. Dacă Brătienii şi toţi marii oameni politici ar fi procedat cum se întâmplă astăzi, nu am mai fi vorbit despre România Mare şi modernă, despre bunăstarea interbelică, despre universităţi. Nicolae Titulescu sigur n-ar fi fost niciodată preşedintele Ligii Naţiunilor, pentru că s-ar fi trezit cineva să-l boicoteze, să-i confecţioneze o biografie plină de ridicol. Stimaţi colegi, greşim cu toţii! Românii s-au săturat de toate aceste dispute fără sens. Prea puţin contează că ministru era Şova sau Bode, sau că un europarlamentar a vrut să transforme un proiect din MasterPlanul pentru Transporturi al Uniunii Europene într-o victorie personală, românii sunt interesaţi ca proiectele să fie realizate, sunt bucuroşi să vadă că marile investiţii sunt duse mai departe, de la un Guvern la altul, nu băgate prin sertare şi blocate doar pentru că au aparţinut predecesorilor. Vă garantez că alegătorii noştri, ai tuturor, apreciază mai mult concordia şi mai puţin jocul politicianist. Este momentul să acceptăm că marile proiecte nu trebuie să aibă culoare politică, pentru că în spatele lor stau oamenii şi nevoile comunităţilor. |
|
||||
|
"E timpul Galaţiului" În ultimii treizeci de ani, marile proiecte de infrastructură iniţiate şi realizate în România au ocolit constant zona de sud a Moldovei, în contradicţie cu potenţialul economic şi perspectivele dezvoltării zonei. Lucrurile au ajuns atât de departe, încât judeţul Galaţi a reprezentat o pată albă pe harta infrastructurii ţării şi, implicit, a zonei. Lipsa autostrăzilor, lipsa unei reţele de drumuri care să asigure interconectarea zonei, prin infrastructură de mare viteză, cu restul regiunii şi, mai departe, cu restul ţării a îngreunat dezvoltarea economică a zonei. A fost nevoie de o schimbare de viziune, şi acest lucru s-a întâmplat odată cu schimbările politice din noiembrie 2019. Astfel, lucruri care trenau de ani de zile, proiecte pe care s-a depus praful au fost reanalizate, finanţate şi s-a demarat execuţia într-un timp foarte scurt, ceea ce arată că, atunci când este bună-credinţă şi dorinţă, totul este posibil. Marile proiecte de infrastructură gălăţene, uitate ani la rând, în 6 luni, au primit un suflu nou, renăscând speranţa prosperităţii populaţiei. Iată câteva obiective care au fost deblocate şi se află în implementare: centura municipiului Tecuci, un proiect început în urmă cu 5 ani, oprit din lipsă de fonduri, a fost refinanţat, având perspective de finalizare apropiate Lansarea lucrărilor la Drumul de centură al municipiului Galaţi, un proiect care iniţial era fără finanţare, totuşi, prin realocări, s-a reuşit finanţarea lui, şi în luna martie au început lucrările. Acest proiect are rolul de a concentra traficul din nordul judeţului Galaţi, din municipiul Galaţi, de pe axul de transport Tecuci-Galaţi în zona Şendreni şi a deschide traficul pe drumul expres Galaţi-Brăila. Drumul de centură va avea un pod spectaculos de 600 metri şi o pistă pentru biciclişti. Un proiect uitat şi readus în atenţia autorităţilor centrale este Drumul expres Galaţi-Brăila, cu o lungime de 11 km., cu două benzi de circulaţie pe sens şi care va face legătura cu complexul rutier "Pod peste Dunăre" din zona Brăila şi va facilita traficul din zona judeţului Galaţi spre acest complex rutier. Un alt obiectiv lansat de actuala guvernare este "Varianta ocolitoare a municipiului Galaţi". Prin această lucrare se va facilita accesul mărfurilor din nordul Moldovei, PCTF Albiţa, Oancea, Giurgiuleşti, Portul Galaţi la complexul rutier "Podul peste Dunăre" şi accesul la magistralele de transport spre Constanţa şi spre reţeaua de autostrăzi. Acest proiect este în faza licitaţiilor de proiectare şi execuţie şi are o importanţă strategică, deoarece cumulează traficul de pe mai multe axe de transport zonale şi le dirijează spre magistrale importante de transport, creând, astfel, facilităţi economiei zonale. Un alt obiectiv important, care este susţinut de Guvernul Orban, este realizarea "Platformei Multimodale Galaţi", care va face din Galaţi cel mai mare port românesc la Dunăre şi va fi un element important al culoarului de transport naval Rin - Main - Dunăre. Acest proiect, în valoare de 80 mil. euro, va asigura realizarea platformei de operare pentru containere din şi către Asia. Am enumerat câteva obiective de infrastructură uitate, tergiversate sau oprite din |
|
||||
|
"PNL aruncă judeţul Gorj în sărăcie!" Declaraţiile premierului Ludovic Orban, legate de soarta Complexului Energetic Oltenia şi a mineritului din România, sunt îngrijorătoare şi au creat numeroase frământări în zona Olteniei, şi nu numai. Nu ştiu dacă este nevoie să vă mai spun ce ar însemna materializarea acestor declaraţii, dar trebuie să ştiţi că, cel puţin în ceea ce priveşte judeţul Gorj, ar însemna o grea lovitură, aruncarea în sărăcie a multor oameni. Toate investiţiile în retehnologizarea CEO şi sprijinul acordat de guvernarea PSD acestui obiectiv strategic, extrem de important pentru siguranţa şi independenţa energetică a României, sunt pe cale să fie distruse de o guvernare care nu ştie să facă altceva decât să distrugă, să închidă, să lase oameni pe drumuri. Pentru că, după ce s-a lăudat, luni de zile la rând, cât de preocupat este de soarta Complexului Energetic Oltenia şi a mineritului, adevăratele intenţii ale Guvernului au ieşit la iveală. Şi bineînţeles că în toată această "întrecere" a declaraţiilor iresponsabile, premierul Orban, ministrul finanţelor, parlamentarii PNL de Gorj nu mai stau să îşi pună câteva întrebări elementare şi de bun-simţ: ce facem cu cei peste 13.000 de angajaţi ai CE Oltenia? Ce facem cu cei peste 30.000 de angajaţi ai firmelor care sunt în strânsă legătură cu activitatea CE Oltenia? Ei bine, aici guvernarea PNL se opreşte şi depune armele atunci când vine vorba să găsească soluţii. Să nu cădem în capcana minciunilor ţesute de actuala guvernare, care acum a scos la înaintare ameninţarea Green Deal care, chipurile, vine peste noi. Documentul prevede, funcţionarea pentru încă 15-20 de ani a grupurilor care urmează să fie modernizate. Deoarece Guvernul nu poate, zeci de mii de oameni şi-au întors acum privirile către noi, parlamentarii. De la noi aşteaptă soluţii sub forma unor legi drepte, care să le apere modul de viaţă şi locul de muncă. Gorjenii nu îşi doresc reeditarea situaţiei din Valea Jiului, unde s-a distrus fără a se pune nimic în loc, motiv pentru care parlamentarii PSD vor face orice demers va fi necesar pentru ca această tristă istorie să nu se repete. |
|
||||
|
Domnul Adrian-Octavian Dohotaru: "Parlamentul a votat: o viaţă decentă şi fără exploatare pentru angajaţii români" Parlamentul a votat azi două legi care vin în sprijinul angajaţilor din România, pe care le-am iniţiat alături de reprezentanţi ai mai multor partide. Este vorba de legea care prevede fundamentarea salariului minim în baza coşului minim pentru un trai decent şi de legea care creşte amenzile pentru angajatorii care practică muncă suplimentară peste numărul de ore permise legal. Reamintesc că ambele legi au fost iniţial adoptate de Parlament în toamna anului 2019. În plină campanie electorală şi în total dispreţ faţă de soarta angajaţilor români, preşedintele Klaus Iohannis a întors, succesiv, ambele legi în Parlament, solicitând reexaminarea lor. Azi, Parlamentul a adoptat ambele legi în forma lor iniţială. Conform Constituţiei, preşedintele poate cere Parlamentului o singură dată reexaminarea legii şi este obligat să o promulge în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare. Coşul minim pentru un trai decent dublează salariul minim După intrarea în vigoare a legii privind corelarea politicilor salariale cu valoarea coşului de consum pentru un trai decent, Guvernul va fi obligat să ia în calcul valoarea coşului ca indicator pentru stabilirea salariului minim la nivel naţional. Salariul minim nu va mai fi stabilit din pix, dar nici nu ţine cont doar de criterii pur economice, cum ar fi productivitatea sau rata inflaţiei. Viaţa decentă va deveni un reper important în stabilirea salariului minim. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, pentru luna septembrie 2019, era de 6.954 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă, singură, de 2.621 lei pe lună (sursa: studiul FES România Syndex). În prezent, salariul minim net reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea coşului de consum pentru un trai decent pentru o persoană singură. La data de 1 aprilie 2020, 80% dintre contractele de muncă din România erau sub valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană singură. Stop exploatării prin ore suplimentare ilegale! Totodată, azi, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind modificarea prevederilor din Codul muncii, care sancţionează nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară. Angajatorii care nu respectă prevederile legale vor plăti amenzi mai mari. Amenda prevăzută de modificarea legislativă adoptată azi prevede amenzi cuprinse între 1.500 şi 3.000 de lei pentru fiecare angajat identificat ca prestând muncă suplimentară peste limita legală. Până în prezent, amenda prevăzută de Codul muncii era cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei, fără ca legea să aibă în vedere o corelare a cuantumului amenzilor cu numărul de ore suplimentare sau numărul de angajaţi care efectuează ore suplimentare. Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei, în cazul unor companii care practicau pe larg munca suplimentară peste limita prevăzută de lege, nu producea un efect disuasiv, având o valoare modică în raport cu veniturile companiilor. Conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul 3 din Uniunea Europeană, după Republica Cehă şi Grecia, şi peste media europeană de 23%. Orele suplimentare afectează viaţa personală şi familială a individului, prin simplul fapt că reduce timpul petrecut alături de familie, şi implicare scăzută în dezvoltarea copiilor. Cele două proiecte legislative au fost realizate cu sprijinul Campaniei pentru Viaţă şi Muncă Decentă. Mai multe informaţii sunt disponibile aici https://monitorsocial.ro/campanii/. |
|
||||
|
"Este momentul ca România să arate stabilitate şi solidaritate cu aliaţii americani" Ceea ce se întâmplă astăzi în SUA arată că societatea mai are încă multe probleme de rezolvat şi demonstrează nevoia de solidaritate în depăşirea oricăror probleme. Amploarea protestelor pornite de la tragedia din Minneapolis se datorează unor tensiuni acumulate şi care vedem că se repetă ca manifestare. Vorbim de o criză cauzată de o exploatare de către anumiţi factori politici, interni şi externi, a faliilor sociale, culturale şi economice existente în societate şi care este adâncită, fără doar şi poate, de criza provocată de pandemia de COVID-19, care a provocat atât de multe tensiuni şi a scos la iveală atât de multe carenţe sistemice peste tot în lume. Polarizarea politică şi socială trebuie depăşită prin dialog, cooperare şi soluţii care să unească, şi nu să adâncească faliile deja existente. Din această perspectivă orice formă de violenţă nu doar că nu îşi are locul, dar trebuie urgent înlocuită cu dialog, înţelegere reciprocă şi identificarea de soluţii comune. USR va transmite şi oficial un mesaj de solidaritate cu românii din Statele Unite ale Americii şi cu partenerii noştri americani şi sperăm ca şi statul român să o facă pe căi oficiale. În calitate de principal aliat de pe frontul estic al SUA, România trebuie să demonstreze că este un pol de stabilitate şi că suntem capabili de mobilizare în contextul în care partenerul nostru cel mai important trece prin momente delicate. Suntem legaţi printr-un parteneriat strategic care presupune şi colaborare bilaterală în combaterea riscurilor neconvenţionale, precum şi existenţa unui grup de lucru sectorial care acoperă zona afacerilor interne. România poate şi trebuie să arate o solidaritate puternică în astfel de momente de încercare. Ca principal partener strategic al României şi principal liant al structurilor de cooperare euro-atlantice, criza prelungită creată de pandemia de COVID-19 şi climatul intern din Statele Unite ale Americii pot afecta România în plan economic şi comercial, precum şi în ceea ce priveşte cooperarea pe zona militară şi de securitate. Ceea ce vedem peste tot în jurul nostru ne duce cu gândul la episoade pe care omenirea le-a traversat şi în trecut şi de la care avem destule de învăţat. Avem proteste de stradă în Statele Unite şi în multe alte puncte de pe glob, pornite de la falii vechi, sociale, politice, economice sau culturale, rămase încă nerezolvate. Şi vedem că nu doar un stat sau o societate pot fi reziliente, ci şi provocările mediului contemporan. Avem deja mai multe poziţii agresive, pe scena globală, cu state care acţionează la limita sau dincolo de tratatele existente sau de dreptul internaţional. Ceea ce face astăzi China în Hong Kong este şi o continuare a ceea ce a făcut tot China în Marea Chinei de Sud şi se alătură, într-un fel, acţiunilor Rusiei în Crimeea sau în conflictele îngheţate din regiunea Mării Negre, din rândul cărora Transnistria ne doare în mod special. Şi avem un exemplu de criză globală care nu doar că a lovit economiile peste tot în lume, ci a scos în evidenţă carenţele existente în sistemele de sănătate şi a consumat un nou episod în lupta deja consacrată pe care o ducem împotriva dezinformării şi propagandei. Astfel de momente scot în evidenţă nu doar nevoile punctuale de dezvoltare sau reformă internă în funcţie de specificul fiecărui stat, cât poate mai ales nevoia de cooperare şi cât suntem de puternici împreună. Ceea ce demonstrează astăzi Uniunea Europeană cu noul Plan Marshall e ceva ce ni se demonstrează constant de când există UE şi NATO şi de când noi, România, suntem membri ai familiei europene şi euro-atlantice. Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne principalul punct de referinţă al relaţiilor externe şi de securitate ale României, însă contextul ultimilor ani arată că România trebuie să fie capabilă să ofere mai mult aliaţilor noştri şi să se adapteze activ la contextul regional şi la cel general mondial în schimbare. În momentele de criză, rolul aliaţilor este unul care contează înzecit. Suntem principalul aliat al Statelor Unite pe flancul estic, ceea ce este de netăgăduit astăzi, însă România poate şi trebuie să facă mai mult pentru a confirma acest rol şi pentru a ne întări, în primul rând, poziţia ca stat relevant în regiune şi ca reprezentant al UE şi NATO pe flancul estic. Am mai spus-o în trecut. Aliaţii noştri, în frunte cu SUA, aşteaptă, în primul rând, ca România să corecteze sincopele de poziţionare din ultimii ani şi să îşi îmbunătăţească nivelul de predictibilitate şi angajament faţă de NATO şi UE. Suntem văzuţi, încă, drept principalii parteneri de dialog ai SUA şi NATO în regiune şi avem posibilitatea să devenim principalul actor NATO aici, însă e nevoie de mult mai mult efort şi de mai multă solidaritate şi din partea noastră. |
|
||||
|
"Ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile" Societatea trăieşte sub semnul schimbării climatice, schimbare ce se va amplifica în viitor, afectând, totodată, toate sectoarele economiei, agricultura fiind un sector foarte important. Schimbările climatice în acest domeniu o dovedesc deja. Acţiunea negativă a factorilor naturali asupra producţiei agricole nu poate fi anticipată sau eliminată, seceta excesivă din partea de sud-est a ţării noastre, inundaţiile, temperaturile scăzute, iar rezervele de apă sunt insuficiente pentru a face faţă, factori ce produc pagube imense în acest domeniu. Tocmai din aceste motive ne dorim să nu ne aflăm în situaţia anilor 2003-2004, când recolta de grâu a constituit puţin peste 100 mii tone. Pentru a veni în sprijinul agricultorilor, împreuna cu ceilalţi colegi, ne-am gândit la realizarea unui act normativ, ce prevede un ajutor de stat pentru protejarea agricultorilor care se confruntă cu aceste fenomene meteorologice, care aduc pagube majore în sectorul agricol. Mulţumesc tuturor colegilor care au votat acest proiect, pentru acordarea acestui ajutor de stat, atât de vital pentru producătorii agricoli. Despăgubirile se vor acorda producătorilor agricoli, ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate pentru cultura respectivă până la data producerii fenomenului. Agricultura este astăzi mai complexă ca oricând. Caracterul imprevizibil al vremii, insuficienţa resurselor naturale, asaltul bolilor, buruienilor, toţi aceşti factori sunt nişte provocări pentru agricultori. Ne dorim să putem ajuta acest domeniu, pentru ca fermierii să ne poată oferi mâncarea necesară, şi de aceea au nevoie de sprijinul nostru necondiţionat. |
|
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 16,00. |
||||||
![]() |



