Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 17, 2020
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.65/2020
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 17, 2020 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 17, 2020
|
Şedinţa a început la ora 10,22. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte şi domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Ultima parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen- Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. |
|
||||
|
|
Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 218 deputaţi. Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei. Astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la încheierea dezbaterilor vom avea votul final la distanţă. După votul final continuăm lucrările cu şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Potrivit prevederilor regulamentare, şedinţa Camerei se desfăşoară prin mijloace electronice. Intrăm pe ordinea de zi. Vă rog, domnule lider. Doriţi întâi să interveniţi sau chem toţi liderii? |
|||||
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Asta voiam să vă rog, să convocaţi liderii ca să... |
||||||
|
|
Da. Vă rog frumos. Liderii grupurilor parlamentare, vă rog. Sau viceliderii. (Consultări.) Conform deciziei în unanimitate a Comitetului liderilor, o să mai introducem pe ordinea de zi Pl-x 64/2018 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români), PL-x 434/2019 (Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist") şi PL-x 449/2019 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal). Vă rog. Poziţiile... Ultimele... Oricum, decizia este până la sfârşit. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă... Vă rog, domnule lider. Vă rog. |
|||||
|
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc colegilor care au acceptat introducerea pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie a acestor proiecte. Unul din ele, PL-x 449/2019, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal face referire la impozitarea pensiilor speciale. Prin urmare, solicit acordul plenului ca membrii Comisiei pentru buget să se reunească, să lucreze în paralel cu plenul şi dacă avem cu toţii bunăvoinţă şi dorinţa de a elimina acele pensii speciale nesimţite, aşa cum le spunem cu toţii, astăzi, în paralel cu plenul, să găsim împreună, cu toţii, toate forţele politice, modalitatea, procentul şi plafonul peste care impozităm substanţial toate aceste pensii speciale de serviciu şi ocupaţionale. Cred că o impozitare drastică, cu 70%, 80%, 90% peste un anumit cuantum, este soluţia cea mai bună. De aceea, vă solicit, mă rog, ori prin consens, ori vot în plenul Camerei, pentru ca cei din Comisia pentru buget să lucreze în paralel cu plenul, iar până la finalizarea dezbaterilor de astăzi să venim cu un raport asumat de toate forţele politice, prin care să impozităm substanţial, drastic, aceste pensii nesimţite. |
|
|||
|
|
Mulţumesc. Domnul lider al Partidului Naţional Liberal. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Apreciez acest gest, apreciez că discuţiile pe care le-am avut în Comitetul liderilor au ajuns în acest punct. Eu sper să nu fie doar o chestiune de PR, să fie o chestiune chiar serioasă, pentru că, în urma discuţiilor purtate în Comitetul liderilor, cel puţin am ajuns la o concluzie, până acum, că aceste pensii speciale trebuie impozitate. Nu putem merge pe anulare, întrucât intrăm în morişca deciziilor Curţii Constituţionale. Sunt diferite proiecte depuse pe ordinea de zi. Vă pot spune doar că şi Partidul Naţional Liberal propune impozitarea progresivă cu cele trei praguri de 10%, 60% şi 90%, dar dacă există voinţă politică vom vota orice proiect de impozitare a pensiilor speciale cu 70%, cu 80%, cu 90%, cu 95%, astfel încât să terminăm o dată cu această şaradă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnule lider, deci sunteţi de acord să o retrimitem, ca să nu mai supunem la vot, şi în cadrul comisiei fiecare grup parlamentar îşi trimite punctul de vedere. Domnul lider, domnul Benedek. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vă rog să nu uităm că în luna ianuarie, când noi am venit cu impozitarea de 90% a pensiilor ce depăşesc venitul preşedintelui, foarte puţini au fost care au susţinut această idee, adică, în afară de noi, nimeni nu ne-a susţinut. În sfârşit, avem un consens din punctul de vedere al liderilor. Şi noi suntem de acord cu impozitarea pensiilor speciale, deci vom vota orice variantă de impozitare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Repet, cel mai bine, la comisie le închidem. Din partea PMP, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi vom susţine acest proiect legislativ pentru impozitarea pensiilor speciale, de altfel noi am avut un proiect legislativ pentru eliminarea pensiilor speciale şi toată lumea ştie că PMP a fost pionier în acest lucru, sau în acest sens. Vom vota retrimiterea la comisie şi aşteptăm să dăm un vot pozitiv pentru impozitarea pensiilor. |
|||||
|
|
Deci sunteţi de acord cu retrimiterea? |
|||||
|
Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună): Da. |
||||||
|
|
Din partea Grupului USR, vă rog. Vă rog. Prefer pe cineva din sală. |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): Da, este o idee foarte bună. USR are, de asemenea, un proiect cu acelaşi obiect de legiferare, PL-x 374/2020, proiect care a fost respins de Senat săptămâna trecută. Ne bucurăm că s-au schimbat opţiunile în ceea ce priveşte impozitarea pensiilor speciale, de la o săptămână la alta. Haideţi să dăm şi proiectul acesta la comisie, să-l punem pe ordinea de zi, să le trimitem împreună, să se dea un raport comun, pentru că, aşa cum spuneam, are acelaşi obiect de legiferare, să nu mai rămână... |
|||||
|
|
Noi avem în discuţie, în acest moment, PL-x 449/2019. Cu adevărat, toate forţele politice au ... |
|||||
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): Şi PL-x 374/2020... |
||||||
|
|
Nu, nu! Toate forţele politice, în acest moment, au... Sunt ferm convins că la comisie, unde este reprezentare de la toate forţele politice, se poate face orice amendament din partea tuturor forţelor politice şi nu-şi asumă nimeni politic, merg toate lucrurile. |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): Haideţi, vă rog, să dăm un vot pentru adăuga pe ordinea de zi a PL-x 374/2020... |
|||||
|
|
Am terminat suplimentarea ordinii de zi la începutul şedinţei. Nu îmi cereţi să încalc Regulamentul! |
|||||
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): Atunci... |
||||||
|
|
Eu v-am spus opţiunea dumneavoastră, de a face, alături de ceilalţi colegi de la celelalte forţe politice, de a face un amendament comun, pe care şi-l asumă Parlamentul României. Şi închidem această discuţie. |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună): Bun. Atunci sper ca la comisie să le pună împreună pentru că, aşa cum spuneam... |
|||||
|
|
Puteţi să mergeţi la comisie, conform Regulamentului, înlocuitor al unui coleg, ca să nu mai speraţi să fiţi parte activă la acest demers. Domnul Pambuccian. |
|||||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Bună ziua, domnule preşedinte! Stimaţi colegi, Noi susţinem o soluţie de genul acesta. De altfel, am şi propus un set de principii şi o schemă de impozitare, în care se pot vedea şi rezultatele. Colegul nostru din comisie va susţine acest punct de vedere şi cred că este important ca el să fie asumat de toată lumea. Cred că este important ca tot spectacolul ăsta electoral să înceteze şi să ajungem la o soluţie raţională, echilibrată şi justă. Or, pentru o soluţie raţională, echilibrată şi justă trebuie consens. Sper să ajungem la acest consens şi... |
|||||
|
|
Am înţeles. Deci sunteţi de acord şi dumneavoastră, domnule Pambuccian, să fie retrimisă la comisie. Comisia pentru buget să se reunească, să lucreze... Văd mai multe solicitări. Au luat... cred că... peste liderii de grup... Pe acest punct s-au închis intervenţiile. La punctul 1 nu avem raport. |
|||||
|
|
|
La punctul 2, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă; PL-x 347/2020. Amendamente admise - 8. Amendamente respinse - două. Caracter ordinar. Procedură de urgenţă. Dacă din partea Guvernului României? Doamna ministru secretar de stat. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Carmen Moraru (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, După cât vă este cunoscut, prin Ordonanţa nr. 43/2020 a fost aprobată acordarea stimulentului de risc pentru personalul medico-sanitar şi paramedical implicat în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID. Urmare unei analize efectuate la nivelul Ministerului Sănătăţii, s-a constatat că în lupta împotriva coronavirusului există şi alte categorii de personal implicate, aşa încât, pentru a evita existenţa unei inechităţi, a fost modificat art. 8 al Ordonanţei nr. 43 şi au fost adăugate şi alte categorii de personal care să primească acest spor de 2.500 de lei. Aceste categorii de personal sunt: personalul care furnizează servicii de asistenţă medicală comunitară, personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică implicat în activităţi de recoltare pentru testare SARS-CoV-2, personalul din reţeaua de medicină legală, care este implicat în manipularea şi efectuarea necropsiilor pacienţilor decedaţi, diagnosticaţi cu COVID-19, personalul din cadrul direcţiilor sanitar-veterinare direct implicate în activităţile de testare şi diagnosticare a SARS-CoV-2, personalul militar şi civil din cadrul structurilor Ministerului Apărării Naţionale, personalul de mai sus care, în urma desfăşurării activităţii, a fost diagnosticat cu COVID-19. Precizez că ultimele categorii de personal adăugate beneficiază de stimulentul de risc în valoare de 2.500 de lei, în aceleaşi condiţii prevăzute de Ordonanţa nr. 43. Propunem aprobarea actului normativ în forma aprobată de Guvern, sau propusă de Guvern, şi considerăm că amendamentele propuse prin raportul Comisiei pentru muncă exced obiectului şi scopului actului normativ. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Vexler (de la tribună): Bună dimineaţa! |
|||||
|
|
Bună dimineaţa, Preasfinţia Voastră! Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Vexler (de la tribună): Bună dimineaţa! Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă. În temeiul art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 347/2020 din 10 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a proiectului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) şi (5) ale art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020, în scopul evitării apariţiei unor discriminări faţă de alte categorii de personal care sunt supuse riscului de infectare cu COVID-19 şi care pot fi beneficiare ale stimulentului de risc. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Timpul stabilit de liderii de grup pentru dezbateri - trei minute, din partea fiecărui grup. Din partea Grupului USR, domnul Ungureanu Emanuel-Dumitru. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună): Stimaţi colegi, Din păcate, ce reuşim noi să clarificăm în Parlament, cât de cât, iată, prin două ordonanţe care devin lege, trebuie să fie aplicate aceste prevederi, în cazul de faţă trebuie să ştim cu precizie care sunt persoanele din sistemul medical care beneficiază de aceste stimulente. Când mergem la firul ierbii constatăm că managerii de spitale nu ştiu sau nu vor să aplice aceste prevederi. Unii spun, de exemplu, că personalul de la UPU, care a avut un om cu o suferinţă şi care era suspect de coronavirus nu se încadrează în ceea ce reuşim noi să amendăm la propunerile Guvernului, şi asta creează o frustrare. Sunt oameni care au fost în prima linie şi nu reuşesc să primească aceste stimulente şi sunt oameni care sunt în linia a doua sau a treia care beneficiază de bunăvoinţa managerului. Va trebui, stimaţi colegi, să găsim o formulă prin care să obligăm Ministerul Sănătăţii să decidă cu precizie care sunt categoriile din spitale care primesc aceste stimulente, pe fiecare spital în parte, pentru că rămânând la latitudinea unor manageri care sunt încă numiţi politic şi sunt la mâna ministrului în perioada stării de alertă, pentru că - atenţie! - aţi blocat concursurile tocmai din cauza, sau sub acest tip de pretext, că avem stare de urgenţă şi stare de alertă prelungită, iar acei manageri împart aceste sporuri în funcţie de simpatiile personale, de reţeaua de susţinere pe care o au în spitale. Deci nici la această oră nu am clarificat până la urmă care sunt persoanele care au fost în prima linie şi care merită să primească acest stimulent. Repet, în ciuda faptului că avem a doua ordonanţă prin care noi, cei din Comisia pentru sănătate, lărgim categoriile care beneficiază de acest stimulent, şi la muncă se mai taie câte ceva, iarăşi ajungem în teritoriu, iarăşi managerii spun că ei nu ştiu cum să aplice aceste sporuri şi suntem din nou într-o situaţie în care, repet, cei care au muncit şi merită sprijinul nostru şi recunoştinţa noastră nu beneficiază de drepturile pe care ar trebui să le aibă. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Vlad Sergiu Cosmin, din partea Grupului parlamentar... Tot USR? Vă rog. Domnul Movilă Petru. Câte un vorbitor de la fiecare grup, aşa au convenit. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Mişcarea Populară va vota raportul de adoptare a acestui proiect de lege. Este important că prin acte succesive, fie că vorbim de ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, fie că vorbim de implicarea Parlamentului, care a venit şi a completat aceste documente - să-i includă pe toţi cei care în sistemul de sănătate, de la DSP până la medicii din sala de operaţie, s-au implicat în identificare, transport, tratare a românilor care au fost depistaţi cu COVID -, fie că am completat, la propunerea noastră şi a altor colegi, ca şi cei din medicina primară să fie incluşi în aceste acte normative - vorbim de cei care lucrează la cabinetele medicilor de familie, în medicină primară, asistenţi comunitari, ambulatorii şi aşa mai departe. Cert este că sunt manageri de spitale - cu adevărat, sunt în puţine ocazii de acord cu colegul meu -, dar este adevărat faptul că noi nu am trecut şi nu am considerat de cuviinţă să trecem în acest act normativ toate meseriile şi ocupaţiile dintr-un spital COVID, să enumerăm personalul medical, de la cei de la triaj, până la cei care fac externări, dar am fost semnalat cu foarte multe situaţii în care angajaţi ai spitalelor au spus că nu sunt regulile foarte clar stabilite, şi, mai ales, au sunat mulţi farmacişti care nu sunt enumeraţi efectiv în aceste acte normative, dar farmaciştii de spital, cei care sunt acolo, au fost implicaţi activ, ca specialişti în tratarea românilor cu COVID, în spitalele respective. Deci, clar, Ministerul Sănătăţii, dar şi administraţiile locale care au spitalele în subordine trebuie să supravegheze, să vadă ca ceea ce votăm noi să se aplice corect pentru toţi cei care merită legal acest stimulent. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc mult. Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Buicu, nu? |
|||||
|
|
Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună): Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul PNL vine, prin ordonanţe succesive, nr. 43 şi nr. 64, să acorde stimulent. Ce n-au reuşit şi n-au ştiut să facă în Ordonanţa nr. 43 au trebuit pe urmă să modifice în Ordonanţa nr. 64. Asta arată, practic, că, la diferenţe relativ scurte de timp, Guvernul PNL guvernează după ureche şi nu guvernează aşa cum trebuie. Prin cele două ordonanţe se acordă stimulentul pentru persoanele implicate în linia întâi. Parlamentul a reparat o parte din prevederile ordonanţelor Guvernului. Prima ordonanţă fiind adoptată de Parlament cu o largă majoritate. Prevederile legii de modificare a ordonanţei nefiind, în momentul de faţă, promulgate. Suntem acum în faţa unei a doua ordonanţe care modifică ordonanţa iniţială, prin care se reglementează acordarea stimulentelor, şi care face referire, în continuare, la acordarea stimulentelor pentru perioada de urgenţă. Parlamentul - şi aici vreau să le mulţumesc colegilor de la toate grupurile parlamentare, care au realizat că stimulentul trebuie acordat şi pentru perioada stării de alertă, pentru că şi în perioada de alertă personalul medical care lucrează se confruntă cu acelaşi pericol de tratament al pacienţilor cu COVID. Ce nu am reuşit, sau lucrurile care nu au fost înţelese la nivel local, este că decizia Parlamentului, spiritul legilor legate de acordarea stimulentului este ca tot personalul medical, pentru toată perioada stării de urgenţă şi de alertă, să poată beneficia de acest stimulent, pentru că în practică ne întâlnim cu piedici. A apărut ordonanţa doar din data de ... şi dăm doar persoanelor care s-au întâlnit cu COVID-ul după acea dată. Prin modificarea din Parlament ne dorim - şi asta am făcut la nivelul Comisiei pentru sănătate - să acordăm, repet, stimulent pentru toţi cei care au fost în linia întâi în perioada stărilor de urgenţă şi, respectiv, de alertă. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă la titlu sunt intervenţii? Dacă nu, la amendamente admise, de la 1 la 8, dacă sunt intervenţii? Nu. Proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem la punctul 8 de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
|
8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 245/2020; caracter organic. Amendamente admise - 54; respinse - 10. Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu. Dacă din partea Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, pentru prezentarea raportului? Domnul Cupă. |
|
|||
|
|
Domnul Ion Cupă (de la tribună): Bună ziua, domnule preşedinte! Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 107/1996. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează asigurarea cadrului legal optim pentru implementarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară şi în domeniul imobilelor aparţinând domeniului public al apelor. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 aprilie 2020. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege în şedinţa online din 16 mai 2020. Din numărul total de 16 membri ai comisiei au fost prezenţi la dezbatere 12 deputaţi. În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea proiectului de lege a fost prezent domnul Leonard Achiriloaiei, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi domnul Gheorghe Ştefan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, doamna Augusta Cristina Braic, director general adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - un singur vot împotrivă - adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. La dezbateri generale, aceeaşi propunere a grupurilor parlamentare, trei minute pe intervenţie. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Vă rog. Din partea Grupului USR, da? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Cornel Zainea (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege modifică într-adevăr Legea apelor, dar în sensul secării apelor. Unui alineat, care instituia excepţii pentru realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologică a apelor, i se adaugă o excepţie la excepţie la excepţie. Da, se vor face astfel de lucrări, dacă se consideră că sunt de interes naţional sau de siguranţă naţională, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activităţi umane. Ştiţi câte cursuri de apă nu sunt afectate în prezent de activităţi umane, în România? Sub 1% din total, şi toate situate mai sus de 1.500 de metri şi pe acestea vrem să le distrugem, desigur, în numele interesului naţional. Ministerul Apelor dă ca exemplu de obiectiv de interes naţional alimentarea cu apă a localităţilor. Suntem siguri că ştim despre ce e vorba? Dacă ne imaginăm că suntem într-un avion deasupra României şi un plafon de nori ascunde tot ce este sub 1.500 de metri, ce localităţi mai vedem? Vedem doar masive muntoase, nişte culmi, nişte creste. Nu multe. Sunt în jur de 350 de vârfuri cu înălţimea de peste 1.500 de metri, în ţara noastră, şi doar o parte dintre ele sunt străbătute de cursuri de apă neafectate de activităţi umane. În loc să le lăsăm zone de nonintervenţie, aşa cum au fost ele prevăzute prin O.U.G., în 2017, în urma procedurii de infringement, deschise de Comisia Europeană împotriva României, şi pe acestea vrem acum să le exceptăm? Într-o ţară în care o insulă, pe numele ei Belina, a fost luată din proprietatea statului şi dată în proprietate privată, ei bine, într-o astfel de ţară, cu ajutorul unui alineat din această lege, fiţi siguri că va ploua cu excepţii, desigur, de interes naţional înalt, având în vedere altitudinea vizată. Şi dacă aceasta ar fi totul, diavolul se ascunde în detaliile din această lege. Iată, la lucrările de barare sau de captare a apei, amplasate pe cursurile de apă, trebuie să fie prevăzute instalaţii care să asigure în aval debitul de servitute numai dacă - atenţie! - numai dacă realizarea acestora nu implică costuri disproporţionate. Aceasta va permite secarea oricărui râu, aşa cum se întâmplă acum cu Dâmboviţa pe cursul superior. De multe ori, cursurile de apă nu doar că sunt afectate, ele dispar pur şi simplu. Sunt captate şi curg printr-o conductă, iar pe vechile albii mai vine doar câte o viitură atunci când plouă. De fapt, doamnelor şi domnilor deputaţi, când un proiect, să zicem, o microhidrocentrală pe un râu implică costuri disproporţionate, ca să nu distrugă acel râu, de ce să mai construieşte microhidrocentrala? Distrugerea ecosistemelor, implicit, a aşezărilor umane aşezate tradiţional pe lângă cursuri de apă, acesta este adevăratul cost disproporţionat. Natura nu ne va ierta, iar USR nu votează contra naturii! Vă mulţumesc. |
|||||
|
(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
||||||
|
|
Vă rog, faceţi legătura cu doamna Doina Pană, din partea PSD. (Domnul deputat Cornel Zainea solicită să ia cuvântul.) La finalizare vă dau cuvântul. |
|||||
|
|
Doamna Adriana-Doina Pană (prin audioconferinţă): Mă auziţi, domnule preşedinte? |
|||||
|
|
Sărut mâna! Da, doamna Pană, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Adriana-Doina Pană (prin audioconferinţă): Mulţumesc mult. Stimaţi colegi, Eu vă vorbesc, în principal, în calitate de iniţiator. Şi vin astăzi să vă solicit votul, aşa cum am făcut şi în 2015, pentru un nou Cod silvic, pentru o nouă Lege de modificare şi completare a Legii apelor. Votul dumneavoastră de astăzi, contrar a ce s-a afirmat anterior de la acest microfon, pentru o nouă formă a Legii apelor, este foarte important. Şi am să vin cu argumente, foarte pe scurt. 1. Elimină toate neajunsurile constatate în activitatea de înregistrare a imobilelor, în special în ce priveşte evidenţa completă, actualizată a domeniului public al statului. Evidenţă absolut necesară, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, pentru dezvoltarea proiectelor care afectează domeniul public şi pentru absorbţia fondurilor europene. 2. Clarifică şi corelează cu legislaţia incidentă unele aspecte legate de regimul juridic al terenurilor necesare pentru promovarea proiectelor de interes şi utilitate publică; delimitează albiile minore şi intabulează terenurile din domeniul public al statului şi administraţia ANAR; asigură cadrul legal - foarte important ce vă spun - pentru implementarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară şi în domeniul imobilelor aparţinând domeniului public al statului, prin înregistrarea sistematică a imobilelor vizate de oportunităţi de dezvoltare socială şi economică de interes şi utilitate publică şi în care deţinerea terenului reprezintă o condiţie absolut obligatorie. Fapt ce va conduce la reducerea termenelor de implementare a proiectelor de infrastructură de importanţă naţională. 3. La fel, foarte important. Creează cadrul legal pentru dezvoltarea unei aplicaţii informatice privind monitorizarea şi verificarea exploatării, provenienţei, circulaţiei şi comercializării agregatelor şi produselor minerale, a regimului spaţiilor de depozitare şi al instalaţiilor de spălare/sortare a agregatelor minerale, care va conduce la reducerea la minimum sau chiar eliminarea exploatării, transportului şi vânzării ilegale de agregate şi produse minerale rezultate din activităţi de exploatare de pe cursul de râu pe terase, mai exact la stoparea dezastrului produs de balastiere pe râurile din România. Şi aceasta nu va mai fi o opţiune a Guvernului, ci o obligaţie. Pe scurt. Pe principiul radarului pădurilor va fi creat un radar al balastierelor. 4. Reglementează, din punct de vedere al gospodăririi apelor, monitorizarea calitativă şi protecţia resurselor de apă, prin puneri de acord cu prevederile Directivei-cadru privind apa şi diversele modificări ale Legii apelor. Şi 5, şi cu asta o să închei. Creează cadrul legal expres de aprobare a conţinutului-cadru a unor studii de fundamentare pentru luarea deciziilor de gospodărire a apelor prin gestionarea informaţiilor din Fondul Naţional de date de gospodărire a apelor pentru posibilitatea de actualizare - vă rog să reţineţi că este exact invers decât a spus colegul de la USR - a criteriilor de selectare şi a listei sectoarelor cursurilor de apă care nu sunt afectate de activităţi umane şi în care este interzisă realizarea de lucrări şi activităţi ce pot afecta starea ecologică a apelor. Stimaţi colegi, Sper că, în limita timpului avut la dispoziţie, am reuşit să mă fac înţeleasă cât de important este ca votul dumneavoastră de astăzi să fie "pentru". Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. Întreb dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doresc să intervină colegi la dezbateri generale? Nu. Bun. Avem 54 de amendamente admise şi 10 amendamente respinse. Dacă amendamentele respinse se susţin? Nu. Atunci discutăm pe amendamentele admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. Dacă de la 2 la 10 sunt intervenţii? Nu. De la 11 la 30 dacă sunt intervenţii? Nu. De la 31 la 54? Mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter organic. Domnul Roman. Înţeleg că aveţi o chestiune de procedură. La... există consens cu liderii grupurilor parlamentare. Vă rog, aveţi o intervenţie. |
|||||
|
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu acordul liderilor, vă propun intrarea pe ordinea de zi a PL-x 246/2020 (Proiectul de Lege privind consolidarea monedei naţionale ca monedă unică de plată pe teritoriul României) şi retrimiterea la comisie, două săptămâni. |
|
|||
|
|
Da. Există consens pe acest proiect de lege. (Discuţii la prezidiu.) Deci la acest proiect de lege, la care domnul Roman a solicitat retrimiterea, există consens. Deci nu mai avem nevoie de vot. A fost retrimis. O precizare. Deci colegii din partea grupurilor parlamentare care doresc să intervină se înscriu pe tabletă şi apar pe ecran, şi atunci domnul secretar îmi aduce la cunoştinţă şi vă dau cuvântul. Sau, aşa cum am întrebat, dacă alţi colegi, în afară de cei conveniţi din partea grupurilor parlamentare, doresc să intervină, la fel, "diez", şi stafful tehnic le dă cuvântul. Bun. Înţeleg că preşedintele Comisiei... Numai puţin. |
|||||
|
|
|
Deci, prin consens cu liderii grupurilor parlamentare, discutăm acum poziţia 19. Este vorba de Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; PL-x 478/2018. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Dacă nu doreşte nimeni, dau cuvântul... (Domnul deputat Cornel Zainea solicită să ia cuvântul.) Din partea iniţiatorilor? La dezbateri generale, nu? OK. Vă dau cuvântul la dezbateri generale, că înţeleg că trebuie să plecaţi la comisie. Numai puţin. Prezentăm întâi raportul. Domnul preşedinte Cupă, preşedintele Comisiei pentru mediu. Raport comun, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie publică. Vă rog, prezentaţi raportul. Şi apoi trecem la dezbateri generale. |
|
|||
|
|
Domnul Ion Cupă (de la tribună): Da, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea, reducerea şi controlul disconfortului olfactiv, măsuri ce trebuie respectate de operatorii economici/titularii de activitate care pot produce disconfort olfactiv, astfel încât să nu afecteze sănătatea populaţiei şi a mediului în întregul său. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate. Membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţele online din 26 mai 2020 şi 16 iunie 2020. La lucrările comisiei au fost prezenţi membri ai comisiei, conform listei de prezenţă. La dezbaterile comisiei a participat în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulament, domnul Mircea Fechet, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în şedinţa online din 9 mai 2020. La lucrările comisiei au fost prezenţi membri ai comisiei, conform listei de prezenţă. Invitat a fost domnul Iulian Octavian Stana, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Vreţi să interveniţi şi la dezbateri generale? |
|||||
|
Domnul Ion Cupă (din sală): Da. |
||||||
|
|
Din partea PMP? Vă rog. Şi apoi se pregăteşte domnul Zainea. La dezbateri generale am trecut, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Ion Cupă (de la tribună): Da. Acest proiect de lege este unul foarte important pentru România. În calitate de iniţiator, alături de colegii mei din Comisia pentru mediu, vreau să vă spun că necesitatea acestui proiect de lege a reieşit, în primul rând, din miile de sesizări care au venit la Comisia pentru mediu, la Ministerul Mediului, la Garda de Mediu, la agenţiile de mediu. Şi apreciez implicarea tuturor colegilor din Parlament şi din Ministerul Mediului pentru iniţierea acestui proiect şi votarea lui. De aceea, membrii PMP, parlamentarii PMP susţin cu tărie acest proiect. Mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Da. Mulţumesc. Din partea Grupului USR, domnul deputat Cornel Zainea. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul Cornel Zainea (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În primul rând, aş vrea să-i mulţumesc doamnei Rodica Militaru, colega mea de la Timişoara, care este prima persoană care a vorbit despre această idee, de a avea o lege a mirosurilor. De ce avem nevoie de o lege a mirosurilor? Deoarece avem un vid legislativ, iar Garda de Mediu de multe ori a spus că nu poate da amenzi şi sancţiona poluatorii, deoarece nu există cadru legal. Această lege defineşte disconfortul olfactiv şi instituie o obligaţie pentru operatorii economici, de a construi un plan de gestionare a mirosurilor. Legea mirosurilor face parte din viziunea pe care o are USR Plus în ceea ce priveşte calitatea vieţii. Ne dorim un aer proaspăt, la fel cum ne dorim şi un mediu politic proaspăt. Şi ne punem întrebarea, ce datorie avem noi, ca parlamentari? Avem datoria să facem lucruri pentru oameni, să le facem o viaţă mai bună oamenilor. Am fost într-o vizită la Groapa de gunoi din Chiajna. Şi atunci unul dintre colegi a spus, la reclamaţiile oamenilor că miroase îngrozitor, vinde casa şi păcăleşte pe altul! Nu cred că aceasta este soluţia, să păcălim alţi oameni. Mirosurile afectează pe toată lumea. Dacă pute, pute şi pentru USR-ist, şi pentru PSD-ist, şi pentru PNL-ist, şi pentru UDMR-ist, pute şi pentru copil, şi pentru adult, şi pentru bogat, şi pentru sărac, şi pentru cetăţean, şi pentru politician. O să vă dau exemplul din Chiajna, unde zeci de mii de oameni sunt supuşi unui asediu, unei poluări pestilenţiale. Sunt afectat şi eu, este afectat şi domnul deputat Borza, este afectat şi domnul senator Meleşcanu, şi domnul senator Dircă. Acest miros pestilenţial ne obligă să ne baricadăm în casă. Oricum pandemia ne obligă să ne baricadăm în casă, dar acum trebuie să ferecăm până şi geamurile? Am ajuns în această situaţie? Ştiţi ce este acest lucru? Este un dispozitiv de măsurare a hidrogenului sulfurat. Vi se pare normal ca un cetăţean să achiziţioneze aşa ceva, pentru că nu ştie ce anume respiră? Din acest motiv, la iniţiativa colegei noastre de la Timişoara, împreună cu colegul meu, senatorul Allen Coliban, am construit un grup de lucru cu Ministerul Mediului, am strâns semnături de la toate partidele politice, deoarece disconfortul olfactiv afectează pe toată lumea. Într-un final, legea a avut susţinere şi în Parlament. Şi doresc să le mulţumesc domnului Simion şi domnului Cupă, că nu au blocat această lege în Parlament. După 3 ani, putem vota legea. Avem unanimitate în două comisii. Legea e şi pentru cei 6.000 de oameni care au semnat petiţia pe legeamirosurilor.ro. Le mulţumesc pentru implicare. Şi dumneavoastră, dragi colegi, vă mulţumesc pentru vot. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt colegi, din partea grupurilor parlamentare, care doresc să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlul legii, intervenţii? Nu. Sunt 23 de amendamente admise. La articolul unic, intervenţii? Nu. De la 3 la 23, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. |
|||||
|
|
|
La poziţia 12 din ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii; PL-x 276/2020; procedură de urgenţă. Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru buget? Cine prezintă raportul? Da, vă rog, doamna doctor, Comisia pentru sănătate. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Cristina-Elena Dinu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2020. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de Lege supus dezbaterii online are ca obiect de reglementare plafonarea valorii procentului aferent contribuţiei trimestriale clawback pentru trimestrul I al anului 2020 la valoarea trimestrului IV al anului 2019, de 27,65%. În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe online separate. Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 9 iunie 2020, iar membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în şedinţa din 16 iunie 2020. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii, prezenţi online, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu amendamentele admise prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu. A, vă rog. Da, domnul Buicu. Păi, sunteţi ascuns, eu de unde să ştiu? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Este un proiect de lege prin care am reuşit, în cadrul Parlamentului, să limităm această valoare a clawback-ului. Această valoare a clawback-ului era unul dintre motivele pentru care medicamentele părăseau România, nemaiavând un preţ competitiv. Prin modificările aduse în Parlament, după cum bine ştiţi, stabilim 3 categorii de medicamente, cu 3 plafoane de clawback, de 15%, 20% şi 25%. Şi, ca să fie clar pentru toată lumea, plafonul de 15% pentru clawback se aplică tuturor medicamentelor care sunt produse pe o linie de fabricaţie din România, procesul de fabricaţie pornind de la substanţa activă şi finalizându-se cu împachetarea medicamentelor. Prin aceste lucruri am reuşit să reducem acest clawback de la 27%-28% la 15% pentru produsele făcute în România, 20% pentru generice şi 25% pentru inovative. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Întreb dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină? Nu. Mulţumesc. Am terminat dezbaterile generale. Avem 8 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Domnul Movilă unde este? Domnule Petru Movilă, doriţi să interveniţi? |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă): Da, da. |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă): Da. Domnule preşedinte, Este o lege care vine să mai rezolve mare parte din problemele producătorilor şi distribuitorilor de medicamente din România. Cum a spus şi preşedintele comisiei, domnul deputat Buicu, clarifică şi aşază medicamentele din piaţa românească pe categorii şi pe forme diferite de plată a acestui clawback. Dacă ne gândim că sunt mai bine de 10 ani de când se discută despre clawback şi sunt zeci de acte normative în Parlamentul României, ori la Senat, ori la Cameră, prin care se reglementează această problemă, noi, PMP, vom vota. Este un pas important înainte, dar mai avem încă multe de făcut, pentru că această taxă clawback trebuie să fie corect aplicată pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru producători, pentru că unii dintre producătorii din România plăteau taxă clawback mai mult de 50% din profitul anual. Deci Partidul Mişcarea Populară va vota pentru acest proiect de lege. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu. Articolul unic, intervenţii? Nu. De la 3 la 8, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. Caracter ordinar. |
|||||
|
|
|
La poziţia 14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 335/2020. Din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Atunci avem raport comun din partea Comisiei juridice şi a Comisiei pentru administraţie publică. Cine prezintă raportul? Îl rog pe domnul secretar să prezinte raportul comun. |
|
|||
|
|
Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună): Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei susţine adoptarea proiectului de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, în sensul că, pe lângă construcţiile cu caracter special având destinaţia de unităţi sanitare, şi la construcţiile cu caracter special având destinaţia de unităţi de învăţământ care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, să poată fi executate, fără autorizaţie de construire, lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al acestora. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în forma adoptată de Senat. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Începem dezbaterile generale. Domnul Florin Roman, Grupul PNL, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Grupul PNL va susţine adoptarea acestui proiect de lege şi vom vota "da" pentru adoptare. Practic, e o modificare a Legii nr. 50 la ultima modificare substanţială pe care am făcut-o în urmă cu 3 luni de zile, aproape prin consens, în Parlamentul României, şi care, practic, introduce şi unităţile de învăţământ, pe lângă unităţile sanitare, în zona obiectivelor de investiţii, unde pot fi realizate lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi aspectul arhitectural al construcţiilor, de finisaje interioare şi exterioare, reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile tâmplăriei, reparaţii la acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele prin care sunt executate. Deci, repet, practic, aplicăm aceeaşi unitate de măsură nu doar în cazul unităţilor sanitare, ci şi în cazul unităţilor şcolare, iar măsura nu face decât să debirocratizeze procedura de obţinere a autorizaţiei de construire. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Bun. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu. Neavând amendamente, rămâne la votul final. Are caracter ordinar. |
|||||
|
|
|
La poziţia 16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale ca integrator de servicii de comunicaţii critice destinate autorităţilor publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă; PL-x 271/2020. Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul se consideră adoptat. |
|
|||
|
|
|
La poziţia 18. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 64 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 20 februarie 2019; PL-x 30/2018/2019. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Avem un raport suplimentar din partea a 3 comisii - Comisia pentru sănătate, Comisia juridică şi Comisia pentru muncă. Vă rog, prezentaţi raportul suplimentar. |
|
|||
|
|
Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (de la tribună): Vă mulţumesc. Raport comun suplimentar asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Cele 3 comisii au fost sesizate cu reexaminarea legii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 64 din 23 ianuarie 2019. Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul extinderii atribuţiilor Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în vederea asigurării unei concordanţe depline cu prevederile art. 33 alin. (2) al Convenţiei, referitoare la obligaţia statelor membre de a menţine şi consolida mecanismele pentru promovarea, protejarea şi monitorizarea implementării Convenţiei, în vederea monitorizării respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. În cadrul dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât reanalizarea legii în ansamblul ei deoarece forma adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, nu este corelată cu alte dispoziţii legale în vigoare. Astfel, prevederile referitoare la raporturile de muncă, inclusiv salarizarea, ocuparea unor funcţii publice şi formarea profesională sunt de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Pentru toate aceste considerente, dar şi pentru respectarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 64/2019, membrii celor trei comisii au hotărât aprobarea legii cu amendamente. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. La dezbateri generale, din partea Grupului USR, domnul Seidler. Vă rog, faceţi legătura cu domnul Seidler, din partea Grupului USR. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Mă auziţi, domnule preşedinte? |
|||||
|
|
Da, da, vă rog. Vă rog, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): A, mulţumesc. Nu, nu mă auzeam. |
|||||
|
|
Vă rog, v-am dat cuvântul. Vă rog, suntem la dezbateri generale. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Da. E foarte important de spus că prin acest proiect de lege s-a încercat, deşi titlul şi conţinutul ne-ar putea face să credem altceva, s-a încercat introducerea unei noi categorii de beneficiari de pensii speciale. Rolul USR, în acest Parlament, printre multe altele, printre multe alte lupte pe care le-am dat în domeniul justiţiei, şi actualul conducător al şedinţei Camerei Deputaţilor României ştie foarte bine acest lucru, dar pe lângă acesta am avut şi rolul de a spune "nu" de foarte multe ori, de fiecare dată pensiilor speciale. Ca norocul, am existat noi, USR, în Parlamentul României şi am reuşit să oprim ca şi în acest proiect de lege să fie introdusă o nouă categorie de pensii speciale. Am reuşit, aşadar, să împiedicăm ca această categorie cancerigenă a pensiilor speciale să se extindă şi mai departe. Sper ca aceasta să fie săptămâna în care să scăpăm definitiv de pensii speciale, o dată pentru totdeauna, din spaţiul public românesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu. Avem 24 de amendamente admise. La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 24 dacă sunt intervenţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter organic. |
|||||
|
|
|
La poziţia 21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, precum şi pentru modificarea altor acte normative; PL-x 367/2020; procedură de urgenţă. Comisia pentru buget. Vă rog, prezentaţi raportul. Domnul secretar Zisopol, vă rog, prezentaţi raportul. |
|
|||
|
|
Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună): Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dau citire raportului asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, precum şi pentru modificarea altor acte normative. În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect. Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 mai 2020. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, precum şi pentru modificarea altor acte normative, cu amendamentul admis prezentat în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 19 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. De la 2 la 10, dacă sunt intervenţii? Nu. De la 11 la 19, dacă sunt intervenţii? Nu. Am finalizat dezbaterile. Rămâne la votul final. Repet, are caracter ordinar. |
|||||
|
|
|
La poziţia 23 avem Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen; PL-x 105/2019. Dacă din partea iniţiatorilor? Vă rog, domnule deputat. |
|
|||
|
|
Domnul Daniel Vasile (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor, săvârşit de regimul nazist şi de alte regimuri şi aliaţi ai acestora asupra romilor, este un fapt ignorat şi necunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori nepredat în şcoli, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale crimelor şi atrocităţilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Conform estimărilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 500.000 de romi au fost exterminaţi. În România, 25.000 de romi au fost deportaţi, în vederea exterminării, în Transnistria. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în lagărul Auschwitz-Birkenau au fost ucişi 23.000 de romi într-o singură noapte. În noaptea de 2 august 1944 au fost ucişi 2.897 de romi, în majoritate femei, copii şi bătrâni. Acest eveniment istoric este cunoscut în istoria celui de-al Doilea Război Mondial ca fiind singura revoltă de la Auschwitz-Birkenau, iar noi, romii, de la nivel naţional şi de la nivel european, am declarat această zi ca fiind Ziua rezistenţei romilor. Astfel, această dată a fost aleasă de organizaţiile romilor şi recunoscută la nivel european ca zi de comemorare a victimelor de etnie romă, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. În acest sens, la 15 aprilie 2015, Parlamentul European adoptă o rezoluţie prin care recunoaşte data de 2 august ca fiind Ziua europeană de comemorare a Samudaripenului, Holocaustul uitat al romilor, şi, totodată, solicită statelor membre şi parlamentelor naţionale să adopte şi să recunoască însemnătatea istorică deosebită a acestei date. Închei prin a vă spune că Samudaripen este un cuvânt din limba romani, termenul defineşte şi înseamnă ucidere în masă, ucidere totală, exterminare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Raportul, vă rog. Îl rog pe domnul secretar Zisopol să prezinte raportul comun. Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură. |
|||||
|
|
Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 martie 2019. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa. Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul României susţine, cu observaţii, adoptarea iniţiativei. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen. Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat proiectul de lege în şedinţa din 11 decembrie 2019. Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa din 18 februarie 2020. În urma examinării proiectului de lege, a avizelor favorabile ale Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social, a punctului de vedere transmis de Guvern, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen, cu amendamente admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt colegi la dezbateri generale? Vă rog, domnule Vexler. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Vexler (de la tribună): Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Holocaustul, Shoah sau Samudaripen sunt cuvinte diferite care, practic, exprimă acelaşi lucru, şi anume o suferinţă de nedescris, o suferinţă îndreptată împotriva unor oameni nevinovaţi care au avut greşeala de a aparţine unei anumite etnii. Cred că orice proiect care atrage atenţia asupra acestui subiect, orice proiect care comemorează victimele Holocaustului este binevenit şi îl felicit pe Daniel pentru această iniţiativă. Cred că ea poate genera mai departe de acest lucru ceea ce este strict necesar, şi anume discuţii, dezbateri şi, în principal, un proiect de educaţie strict necesară pe care să-l înţelegem şi să-l susţinem toţi. De multe ori a fost uitat sau nu a fost suficient evidenţiat că, alături de evreii din întreaga Europă, care au suferit drama Holocaustului, au fost şi numeroşi romi care au trecut prin aceleaşi lucruri. Acesta este şi motivul pentru care întotdeauna, când am făcut o comemorare a Holocaustului, am făcut-o împreună - evrei, romi şi toate celelalte minorităţi care au suferit. Îi felicit pe Daniel şi pe ceilalţi iniţiatori şi sper să fie un proiect de bun augur, care să aducă un respect suplimentar pentru acest subiect atât de dificil şi respectul cuvenit care trebuie arătat memoriei victimelor. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Da. Domnul Daniel Gheorghe. Doriţi să interveniţi, da? La dezbateri generale. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea acestei legi, dat fiind faptul că vorbim aici de una dintre cele mai mari tragedii din istoria umanităţii, Holocaustul, şi această dată este una aleasă potrivit, deoarece aminteşte despre marele masacru îndreptat împotriva romilor în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Holocaustul, după cum ştim cu toţii, a fost una din crimele umanităţii care au intrat în istoria sinistră a contemporaneităţii şi care ne-a arătat partea murdară, să spunem aşa, a condiţiei umane. Acest regim naţional socialist, care a gestionat aceste crime şi a fost unul axat, cum ştim cu toţii, pe ura de rasă, o ură de rasă pe care acesta o împărţea foarte interesant cu fratele său totalitar, comunismul, care se baza pe ura de clasă. Deci avem ură, avem totalitarism, avem o alungare a oricărui element de morală şi al oricărui respect faţă de Dumnezeu şi faţă de demnitatea umană, din viaţa lumii şi a comunităţii. Nazismul, un regim odios, înseamnă rasism, înseamnă materialism şi socialism revoluţionar. Ca atare, este datoria noastră, a tuturor celor care trăim astăzi, să păstrăm amintirea celor care şi-au pierdut viaţa şi s-au sacrificat, nevinovaţi fiind, în lagărele de exterminare şi în toate formele de represiune specifice epocii Holocaustului, şi, de asemenea, un alt element foarte important, pentru că aceste crime, şi nu doar crime, aceste tipuri de idei să nu mai poată fi păstrate în amintirea omenirii reprezintă educaţia, ştiinţa, cunoaşterea, înţelegerea şi dialogul între toţi. Doar învăţându-i pe oameni care au fost traumele şi tragediile trecutului, doar aşa nu le putem repeta. De asemenea, rasismul, o veche plagă a omenirii, nu trebuie instrumentalizat politic şi trebuie ţinut departe de umorile politice ale anumitor grupuri de stânga, de dreapta, nu contează, pentru că după aia ne trezim în situaţii hilare sau tragice - îmi permit să spun -, precum atacul, de exemplu, la statuia lui Abraham Lincoln, în Statele Unite, recunoscut pentru lupta sa împotriva rasismului şi a discriminării. De asemenea, este foarte important ca noi, toţi, să înţelegem limitele condiţiei umane şi să înţelegem că atunci când lumea se leapădă de morală, când se leapădă de conştiinţă, când ura devine fermentul social, când ura este singurul element de motor, să spunem aşa, al forţelor politice şi sociale, lumea este în faţa unor tragedii incredibile, precum a fost şi tragedia Holocaustului. |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): Vă mulţumesc şi eu şi Dumnezeu să-i odihnească pe toţi cei care au murit în Holocaust! |
|||||
|
|
Da. Mai departe. Domnul Ungureanu, din partea Grupului USR. Un vorbitor de grup. Domnul Ungureanu. Doamna Cosma, vreţi să interveniţi sau... Domnul Ungureanu. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună): În acest an, se împlinesc 75 de ani de la eliberarea unui loc absolut înfiorător, numit Auschwitz-Birkenau. Nu întâmplător, în iarna anului trecut am fost la Auschwitz, împreună cu un grup de liceeni. A fost a şasea călătorie în care am încercat să-i învăţ pe liceenii mei cât este de dramatic să tratezi omul ca pe o cifră, cât de dramatic este rasismul, cât de dramatic este antisemitismul, şi, din punctul meu de vedere, dacă pentru musulmani Mecca este locul unde ar trebui să meargă măcar o singură dată în viaţă, din punctul meu de vedere cei care se consideră creştini ar trebui să meargă măcar o dată în viaţă la Auschwitz şi să vadă de ce este capabil omul şi că omul poate să ajungă mult mai rău decât o fiară, în condiţii excepţionale. Îi fac o promisiune colegului meu Daniel, care a iniţiat această lege foarte importantă, pe care noi, cei de la USR, o susţinem fără rezerve. Următoarea călătorie iniţiatică la Auschwitz, pe care o s-o fac cu copiii de care mă ocup în fiecare an, cu liceenii mei, va fi pentru a comemora drama romilor din Transilvania. Succes! |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Pentru un minut, doamna Lavinia Cosma. Vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să îl completez pe colegul meu, prin a vorbi despre situaţia romilor, astăzi, care, din păcate, nu este una foarte fericită, şi aici purtăm cu toţii o mare vină. Judeţul Mureş şi Târgu Mureş, noi, aici, avem poate cel mai mare număr de romi din ţară, raportat la numărul populaţiei. Însă ce se întâmplă şi ce face primarul Florea, prin a-i scoate din case pe aceşti oameni, în stradă, în frig, copii, fără niciun fel de protecţie, este pur şi simplu crimă. Vă spun, aşadar, de aici, de la Parlament, că situaţia nu s-a schimbat, aşa cum bine ştim, şi atrag atenţia autorităţilor locale de la Târgu Mureş că, dacă 20 de ani au plătit şi i-au tratat într-un anume fel, mesajul romilor din Târgu Mureş către el este unul foarte simplu. Ne-am săturat, vrem să fim trataţi cu respect, şi de aceea comportamentul primarului este acela care este! În sfârşit, după 20 de ani, romii s-au trezit, îşi apără drepturile şi nu se mai lasă manipulaţi politic. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Din partea Grupului UDMR, domnul Márton Árpád. Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Mă bucur că, în sfârşit, avem pe ordinea de zi acest proiect de lege, deşi Comisia pentru cultură a depus raportul în octombrie. Dar, în sfârşit, am ajuns aici. Şi e bine să declarăm o zi în care să comemorăm acele orori comise de un tip de dictatură. Şi este, totodată, corect ca de la microfonul Parlamentului României să se vorbească despre toate ororile unor dictaturi, pentru că indiferent cum s-a numit acea dictatură, în care politica oficială era împotriva unor comunităţi, de religie, de diferite religii, culoarea pielii, etnie, şi era o politică oficială de încercare de a suprima acea comunitate, trebuie să dispară dintr-un sistem democratic. Şi e bine că vorbim de la microfonul Camerei Deputaţilor despre dorinţa de a nu mai avea ură între diferite comunităţi, să nu vorbim cu ură despre anumite comunităţi şi e bine că există colegi de-ai noştri care, la anumite proiecte de lege, au acest comportament, s-au trezit la realitate şi spun că nu e bine să se vorbească în felul acesta. Noi, întotdeauna, credem, am crezut şi am votat în consecinţă. Astfel de momente trebuie să fie comemorate, şi trebuie să fie comemorate exact în ziua pe care o propune comunitatea împotriva căreia o dictatură sau alta a intervenit. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Grupul PSD, domnul deputat Manole. |
|||||
|
|
Domnul Petre-Florin Manole (de la tribună): Bună ziua, stimaţi colegi! În numele Grupului PSD vreau să spun că acesta este un proiect important, serios şi pe care o să-l votăm. Îi felicit pe colegii de la Partida Romilor pentru această iniţiativă, şi în continuare o să spun câteva vorbe mai mult în nume personal, pentru că sunt, din păcate, doar unul dintre cei doi romi din Parlament. Am putea fi mai mulţi, asta depinde şi de cei care fac listele partidelor, apropo de incluziune. Dacă vorbim despre incluziune, de la tribuna Parlamentului, ar fi bine să ne gândim să includem şi romii în Parlament. Partidul Social Democrat s-a cam achitat de chestiunea asta aproape în fiecare legislatură. Aş încuraja pe toată lumea să o facă, şi la nivel local, şi la nivel naţional. Nu o să ţin aici un curs de istorie, suntem toţi oameni cu studii superioare, cu acces la informaţie, ştim toţi ce înseamnă Holocaustul, ştim toţi ce înseamnă prigoana etnică, dar sunt în România foarte mulţi oameni care nu ştiu, sunt în România foarte mulţi copii care nu ştiu şi este datoria Ministerului Educaţiei - şi mă adresez pe această cale ministrului educaţiei să ia cât mai mult în considerare includerea de informaţii despre romi, nu numai despre Holocaust, în curriculum-urile şcolare de la orice nivel. Lipseşte foarte mult cunoaşterea celuilalt, şi am văzut asta, dacă este să ne referim doar la ultimele luni de zile. Probabil aţi observat în presa mainstream foarte multe discursuri la ură despre romi. Au fost organe de presă, publicaţii, televiziuni care au vorbit despre clanuri de romi care aduc pandemia în România, care au etnicizat infracţionalitatea, sau responsabilitatea, sau iresponsabilitatea în legătură cu respectarea unor norme, în această perioadă. Ei, bine, sigur, nu este vorba despre Holocaust, dar este vorba despre un discurs de ură asemănător cu discursul la ură din anii '30-'40. Este vorba despre un discurs la ură, care generează distanţe între cetăţenii acestei ţări, pe criterii etnice. O să închei aici, spunând încă o dată: nu există un muzeu al istoriei romilor, din păcate, în acest moment, în care să avem exponate, să avem o poveste despre istoria romilor - e greu şi poate este scump să facem asta -, dar există posibilitatea, şi Ministerul Educaţiei trebuie să sprijine includerea de informaţii despre romi, despre Holocaust, despre sclavie, în curriculumul şcolar, pentru că nu doar parlamentarii trebuie să ştie şi să vorbească despre istorie în mod corect şi informat, ci toţi cetăţenii. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu. Avem patru amendamente admise. La titlul legii? Nu. Articolul 1? Articolul 2? Articolul 3? Mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. |
|||||
|
|
|
La poziţia 24. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 286/2018. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Da. Domnul Roman. Vă rog. Şi apoi Comisia juridică, prezentaţi raportul. |
|
|||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că prin adoptarea acestui proiect de lege, astăzi, Parlamentul va dovedi că este de partea poporului, şi nu de partea infractorilor. Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care au susţinut acest punct de vedere în Comisia juridică. Cred că este momentul ca cei care comit crime, tâlhării, violuri, agresiuni sexuale soldate cu moartea minorilor să ştie că nu se mai joacă nimeni de-a comisia de eliberare condiţionată, că nu mai pot găsi un judecător îngăduitor, că nu mai pot, în cadrul comisiei, să facă înţelegeri, pentru ca apoi să iasă pe stradă şi să ucidă, aşa cum s-a întâmplat în cazul Turnagiu de la Mehedinţi. Am spus, după abrogarea recursului compensatoriu, că va trebui să intervenim din nou legislativ, pentru că, ştiţi foarte bine, atunci mulţi criminali, violatori şi tâlhari, care au ieşit în stradă, au lovit din nou. E un mesaj foarte important pe care-l dăm astăzi de la nivelul Parlamentului, că cel care vrea de acum înainte să mai poarte ştampila de criminal, de violator şi de tâlhar să priceapă că nu mai are scăpare. Vreau să le mulţumesc anticipat tuturor colegilor, vreau să-i mulţumesc şi liderului de grup Simonis, care a susţinut acest amendament, şi vreau să cred că, într-adevăr, astăzi dăm semnalul către români că Parlamentul votează pentru popor, nu pentru infractori. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Raportul Comisiei juridice. Vă rog, doamnă deputat, prezentaţi raportul. Şi apoi începem dezbaterile generale. |
|||||
|
|
Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis un aviz negativ. Guvernul a transmis puncte de vedere negative asupra iniţiativei legislative. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 286/2009, în sensul majorării limitelor pedepselor pentru infracţiunile prevăzute la art. 214 alin. (1) - exploatarea cerşetoriei, la art. 215 - folosirea unui minor în scop de cerşetorie, precum şi la art. 216 - folosirea serviciilor unei persoane exploatate. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu amendamente admise. Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Începem dezbaterile generale. Faceţi legătura cu domnul Stelian Ion, din partea Grupului USR. Aveţi trei minute, domnule coleg. |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Cu toţii am fost zguduiţi de teribilele cazuri de la Caracal, cazul de la Mehedinţi, acesta din ultimele zile, la fel a cutremurat o ţară întreagă. Avem copii mulţi dintre noi, ne gândim la siguranţa fiecăruia şi evident că trebuie să luăm măsuri potrivite pentru a îmbunătăţi legislaţia în acest sens. Acum, propunerea are la bază majorarea unor pedepse pentru anumite infracţiuni legate de exploatarea cerşetoriei. Pe acest proiect a venit un amendament care exceptează de la posibilitatea liberării condiţionate a unor categorii de infracţiuni, crime, violuri, tâlhării. Este o propunere care însă a primit un aviz negativ din partea Guvernului, şi mă întreb - şi trebuie să găsim un răspuns cu toţii, să observăm care sunt argumentele Guvernului - acest Guvern este oare iresponsabil? Undeva se produce o greşeală. Ori greşim noi, ori greşeşte Guvernul. Iată ce scrie Guvernul României, referitor la această chestiune, a exceptării beneficiului eliberării condiţionate pentru anumite categorii de infracţiuni. Spune aşa: "Această exceptare de la vocaţia legală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni de omor calificat este de natură să comporte aspecte de neconstituţionalitate, prin instituirea unor discriminări de tratament între persoanele condamnate la pedepse privative de libertate şi toate tratatele internaţionale la care România este parte". Ce vreau să spun este: undeva se produce o eroare şi trebuie să vedem care este acea eroare. Şi proiectele de lege, oricât de bune ar fi intenţiile, trebuie făcute de specialişti, trebuie să treacă de filtrul specialiştilor, tocmai pentru a-şi produce efectele pe care le doresc iniţiatorii. Acum, o altă chestiune. Ştiţi foarte bine, în perioada atacului împotriva justiţiei, în care Liviu Dragnea, PSD dădeau legi care îmblânzeau regimul faţă de corupţie, se venea cu următoarea strategie: înăsprim acest regim juridic pentru faptele cu violenţă, pentru ca cei care sunt condamnaţi sau sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie să pară, în comparaţie cu tâlharii şi violatorii, să pară nişte îngeraşi. Noi am venit cu amendamente şi am spus aşa: nu trebuie să facem niciun fel de diferenţiere,... |
|||||
|
Concluzionaţi, domnule coleg! |
||||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă): ...trebuie să agravăm sau să punem nişte oprelişti pentru aceste eliberări condiţionate, nu doar pentru violatori şi criminali, ci şi pentru cei care au săvârşit fapte de corupţie. Concluzionez spunând şi rugându-i pe colegi să adoptăm nişte texte constituţionale, în acord cu deciziile CEDO, astfel încât să nu stabilim diferenţe, şi infractorii, toţi, şi cei care au săvârşit infracţiuni de violenţă, dar şi cei care au săvârşit fapte de corupţie, să nu poată zburda liberi şi să fie eliberaţi. Aşadar, vă solicit tuturor să votaţi amendamentele propuse de USR. |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă): Mulţumesc. |
|||||
|
|
Continuăm. Grupul PNL, domnul Roman. Se pregăteşte Grupul UDMR, doamna Ambrus. Vă rog, domnule Roman. Aveţi trei minute. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Atunci când un criminal cu cinci crime la activ iese şi loveşte din nou, Parlamentul trebuie să intervină legislativ. Nu mâine, nu poimâine, nu peste o săptămână, nu peste 20 de zile, nu peste 20 de ani, trebuie să acţioneze rapid. Din acest punct de vedere, Partidul Naţional Liberal a venit cu această propunere, pentru a reacţiona şi pentru a propune Parlamentului să avem o reacţie rapidă la ceea ce se întâmplă, pentru ca niciun alt criminal care iese să nu mai poată lovi din nou. Din acest punct de vedere, al oportunităţii, eu cred că nu există niciun fel de discuţie. Din punctul de vedere precizat de Guvern, îi recomand colegului meu să nu încurcăm merele cu perele. E un punct de vedere pe o cu totul altă speţă, nu are niciun fel de legătură cu acest subiect şi e doar o discuţie de natură politică. Eu am mai spus - şi sper să nu se supere colegii noştri - că eu mă bucur că suntem în permanenţă criticaţi pe munca noastră. Pentru că, dincolo de declaraţii la tribuna Parlamentului, în emisiuni televizate, în conferinţe de presă, munca unui parlamentar se concretizează şi în proiecte. Noi am făcut ceea ce am spus şi la televizor şi în conferinţe de presă, peste tot. Am venit şi am depus un proiect pe care l-am propus spre dezbatere şi adoptare Parlamentului României. Repet, munca nu omoară pe nimeni, stimaţi colegi. Mi-aş dori şi eu să pot critica proiecte ale altor colegi... (Vociferări.)... dacă ar exista. (Vociferări.) Din acest punct de vedere, sigur că - şi aici pot fi de acord cu colegul de la USR - e nevoie de o revizuire mai largă. E nevoie probabil... Şi noi, Partidul Naţional Liberal, vom face aceasta, dar nu doar la microfon. Adică vom alcătui o comisie internă, vom peria practic tot ceea ce înseamnă parte de vulnerabilităţi pe partea asta, la Codul penal, şi vom veni cu propuneri concrete. Vă repet, facem asta statutar, regulamentar, prin proiecte de hotărâre, prin amendamente şi aşa mai departe. Văd că există aşa, o boală grea. Că atunci când vrei să te lipeşti neapărat de un proiect, vii şi depui amendamente. Başca că ele sunt copy-paste după ceea ce a depus colegul nostru, Ioan Cupşa, la Legea de abrogare a recursului compensatoriu. Suntem deschişi, dar rugămintea este să fim şi fair play. Dacă tot ne declarăm susţinători înfocaţi ai principiilor care susţin un stat de drept, haideţi să nu încercăm să luăm munca altora, să fim corecţi şi să venim cu propriile noastre proiecte! Încă o dată, eu cred că Parlamentul face ceea ce trebuie -răspunde nevoii societăţii civile, intervine prompt pentru a opri criminalii să mai lovească din nou. Iar violatorii, tâlharii şi criminalii, v-am spus, după această lege, trebuie să se gândească foarte bine că nu vor mai avea parte de o comisie îngăduitoare, de un judecător care, poate, în baza legii, să-i dea drumul mult mai repede, pentru ca el să ucidă din nou. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Urmează Grupul UDMR, doamna deputat Ambrus. Se pregăteşte apoi domnul... |
|||||
|
Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||||
|
|
... Petru Movilă Grupul PMP. Vă rog, doamnă deputat. Aveţi 3 minute. |
|||||
|
|
Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin audioconferinţă): Modificările aduse Codului penal reprezintă o reacţie rapidă la o situaţie tragică, din păcate, şi vizează, în principal, majorarea pedepselor pentru anumite categorii de infracţiuni. Respectiv, modificarea instituţiei eliberării condiţionate, în sensul excluderii de la eliberarea condiţionată a unor persoane care au săvârşit un anumit tip de infracţiuni. Modificările aduse au fost imperios necesare, însă se impune o analiză mai amănunţită, urmată de o regândire a întregii instituţii a eliberării condiţionate, pentru a preîntâmpina pe viitor, pe cât posibil, situaţii tragice cu ecou în societate. UDMR va vota acest proiect legislativ. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Petru Movilă, vă rog. Şi apoi să faceţi legătura cu doamna deputat Birchall. |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cuvântul de ordine pentru acest proiect de lege este fără milă pentru cei care agresează copii în diverse moduri. Fie că vorbim, Doamne fereşte, de criminali, de pedofili, de violenţă domestică, cei care îi agresează, îi abuzează în familie sau în spaţiul înconjurător, în comunităţi, dar şi în cazul în care adulţii exploatează copiii în diverse forme. Şi noi vorbim doar de cerşetorie, dar avem foarte multe situaţii în care copiii sunt exploataţi mult mai grav, şi acest lucru trebuie stopat. Partidul Mişcarea Populară votează "pentru". Este important să vedem că anumite pedepse se pedepsesc cu închisoare sau cu amendă. Povestea cu amenda la cei care încalcă legea chiar este o poveste, pentru că de foarte multe ori administraţiile locale nu recuperează sumele. Instituţiile care trebuie să recupereze aceste amenzi nu recuperează banii de la aceşti indivizi care încalcă legea, un argument pentru ei să continue să comită faptele respective. Or, şi din acest punct de vedere, cred că ar trebui pentru situaţiile privind agresarea copiilor, violarea lor, pedofilia, crima, Doamne fereşte, să excludem în totalitate această soluţie cu plata amenzilor. Şi, sigur, în ansamblu, toată legislaţia privind copiii trebuie armonizată, trebuie regândită şi completată, pentru că este mare nevoie de o legislaţie bună. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Faceţi legătura cu doamna deputat Birchall. |
|||||
|
|
Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă): Mulţumesc frumos. Stimate colege, Stimaţi colegi, Sigur că opinia publică, societatea românească, fiecare român cinstit şi de bună-credinţă a fost din nou înfuriat. Şi această furie este justificată pentru că... şi aici eu cred că avem obligaţia fiecare dintre noi, pe lângă a folosi cuvinte care sunt bune ca declaraţii politice, dar cred că e important să ne uităm şi din punctul de vedere al dreptului şi al efectelor şi să vorbim exact ca specialişti. Eu regret că, de exemplu, ieri, mi s-a refuzat accesul la Comisia juridică, inclusiv din punctul de vedere al depunerii unor amendamente, pentru că voiam să depun câteva amendamente, în sensul celor susţinute de anul trecut, şi anume să înăsprim condiţiile pentru liberarea condiţionată pentru toate infracţiunile. Şi anume să înăsprim condiţiile astfel încât să avem anumite condiţii care să fie respectate cumulativ ca cineva să poată să ceară dreptul de liberare condiţionată şi - accentuez - să solicite. Că este un drept de a solicita, dar nu este nu este un drept care se acordă automat. Sau să majorăm fracţiile, astfel încât liberarea condiţionată, înăsprirea condiţiilor pentru liberarea condiţionată să se aplice inclusiv faptelor de corupţie. Acum, revenind punctual la această formă, eu nu am văzut forma finală pe care noi o votăm astăzi. Înţeleg că este un amendament care a fost introdus. Şi, repet, vreau să fiu foarte bine înţeleasă. Nu pun în discuţie necesitatea ca astfel de infracţiuni să fie aspru pedepsite. Nu, nu la acest aspect mă refer, dar mă refer la faptul că eu îmi exprim speranţa că ceea ce votăm noi astăzi trece şi testul hotărârilor CEDO. Şi anume, e o hotărâre CEDO, Hotărârea nr. 2 din 2019 care se referă la acest aspect. 2. Trece şi testul responsabilităţii noastre. Şi, iertaţi-mă dacă folosesc aceste cuvinte mai dure, dar eu cred că astăzi e mai important să rezolvăm o problemă, nu să ne prefacem că rezolvăm o problemă. Deci nu înţeleg de ce, de exemplu, s-au admis nişte amendamente care înţeleg că schimbă oarecum forma trecută din Senat, deci riscă să încalce principiul bicameralismului. Dar, în acelaşi timp, eu voiam ca pentru viol, pentru răpire, pentru trafic de persoane, pentru cerşetorie să ai imprescriptibilitatea faptelor. Deci erau câteva lucruri puţin mai de fond. Şi eu sper şi vă rog foarte mult ca pe viitor să putem să avem acces, ca fiecare dintre noi să ne putem exprima punctul de vedere. Pentru că n-a ştiut nimeni că acest proiect de lege va fi introdus în şedinţa Comisiei juridice. Or, cred că avem această obligaţie, ca fiecare să avem dreptul să ne putem să ne spunem punctul de vedere. Concluzionez, exprimându-mi speranţa că ceea ce votăm noi astăzi nu este doar o altă lege care o să cadă pentru că nu respectă constituţionalitatea. Şi oricine poate să invoce în instanţă această excepţie şi să ne trezim că noi, astăzi, le spunem oamenilor că rezolvăm o problemă, şi în realitate, peste ceva timp, această lege o să cadă pe neconstituţionalitate. Sper să nu fie acest scenariu. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Simonis, Grupul PSD. Se pregăteşte domnul Ponta, de la PRO Europa. Domnule Stelian, vă dau cuvântul când susţineţi amendamentele respinse. Vă rog, domnul Simonis. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Mie mi se pare că în ultima perioadă prea ne-am transformat noi, parlamentarii, în judecători la CCR. Orice ni se pare nouă că e neconstituţional venim la tribuna Parlamentului şi clamăm că e neconstituţional. Hai să-i lăsăm pe cei care sunt constituţionalişti şi judecători acolo să stabilească ce e şi ce nu! Mă mir de fiecare dată atunci când votăm o lege, zic eu, bună, că există colegi supăraţi că votăm acea lege. Astăzi, prin acest amendament, semnat de mine şi de colegi de la PNL - chiar domnul Roman este iniţiator, alături de mine - încercăm ca anumite fapte comise cu violenţă - omoruri, violuri - să nu mai poată beneficia de eliberare condiţionată. Am auzit un coleg de la USR vorbind de discriminare. Îi discriminăm pe violatori şi pe criminali. Şi era foarte supărat, înţeleg eu. În acelaşi timp, prea de multe ori am văzut, când am fost în situaţia în care persoane care au săvârşit astfel de fapte extrem de grave au ieşit mai devreme din penitenciare, şi după scurt timp au reintrat pentru că au săvârşit din nou aceleaşi tipuri de fapte sau mai grave. Ultima întâmplare - săptămâna trecută, la Mehedinţi - o persoană, un criminal care făcuse câteva crime înainte, a ieşit după 20 de ani, în loc de 27, parcă, şi după câteva săptămâni după ce a ieşit a săvârşit acea faptă. Aceste lucruri trebuie să înceteze. Parlamentul - poate târziu - are astăzi şansa, "discriminând criminalii", să facă acest gest de dreptate. Evident că în paralel cu noi, cei care legiferăm, trebuie să tragem un semnal de alarmă şi Guvernului şi domnului ministru de interne, pentru că victima de la Mehedinţi făcuse o plângere, cu câteva zile înainte, pentru agresiune sexuală şi alte agresiuni, împotriva făptaşului. Nimeni, timp de câteva zile, nu s-a sesizat, poliţia nu a făcut nimic, şi finalul îl ştim cu toţii. Deci, degeaba noi legiferăm aici, în pofida unora, împotriva unora care nu doresc asta, pare-se. Dar Poliţia, Ministerul de Interne, ministrul de interne trebuie să transmită aceste semnale mai departe, şi Poliţia să ia măsuri de îndată ce plângerile acestea sunt depuse, altfel va fi tardiv, aşa cum a fost şi la Mehedinţi. |
|||||
|
|
Domnul Ponta, vă rog. Aţi renunţat, da? Am finalizat... (Vociferări.) Am înţeles, aţi renunţat. Nu avem drept la replică. Ajungem la amendamentele respinse. Da, domnul Stelian, vă dau cuvântul să susţineţi amendamentele respinse. Faceţi legătura cu domnul Ion Stelian, care are 6 amendamente respinse. |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă): Mulţumesc. Amendamentele respinse se referă la înăsprirea condiţiilor liberării condiţionate nu doar pentru violatori, criminali şi infractori care au săvârşit fapte cu violenţă, ci şi pentru cei care au săvârşit fapte de corupţie şi pentru alte categorii de infracţiuni. Dorim înăsprirea acestor condiţii pentru toate categoriile. Această abordare este una constituţională şi în acord şi cu deciziile CEDO. Nu punctul nostru de vedere a fost acela că există o discriminare, eu am citat din Punctul de vedere al Guvernului României, semnat de premierul Ludovic Orban. Domnia Sa a spus, bazându-se, desigur, pe experţii din cadrul Ministerului Justiţiei. Aşa încât vă solicit să nu mai înfiinţăm comisii şi comitete. Dacă vorbim de desfiinţarea Secţiei speciale, Guvernul a înfiinţat o comisie şi a aruncat la calendele greceşti. Dacă vorbim de aceste propuneri pe care le-am făcut astăzi, se doreşte înfiinţarea unei noi comisii şi a unui nou comitet, la fel, pentru a se arunca la calendele greceşti. De vreme ce toate partidele - iată, suntem acuzaţi că am făcut copy-paste după PNL, vă rog să schimbaţi acolo, să treceţi în loc de USR, PNL sau să treceţi PSD, pentru că acesta este un proiect asemănător, într-adevăr, şi cu proiecte anterioare. Nu este identic, dar e în acelaşi spirit. Dacă asta e problema, că e proiect USR, treceţi acolo PNL + PSD şi haideţi să votăm împreună, pentru că e în acord cu un proiect mai vechi, de pe vremea când era ministru doamna Birchall, este un proiect asemănător cu unul al PNL. Nu mai faceţi comisii şi comitete, haideţi să dăm vot acum şi să rezolvăm problema aceasta pe fond. Să nu facem cum am făcut cu pensiile speciale. Că aţi votat abrogarea pensiilor speciale atât de bine, încât astăzi ne trezim, după luni şi luni de zile, să votăm din nou aceeaşi lege, pentru că a fost prost scrisă. Haideţi să facem legi ca lumea, care |
|||||
|
Mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă): ... trec de filtrul de constituţionalitate. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Bun. Invit liderii grupurilor parlamentare să recomande colegilor, că voi supune votului amendamentele respinse. Grupul PSD, vă rog, domnul Simonis. Deci voi da cuvântul liderilor grupurilor parlamentare, după care va începe votul. Aceasta e procedura. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Grupul PSD va vota împotrivă. |
|||||
|
|
Mulţumesc. PNL? |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Am înţeles de la colegi că tocmai asta reclamau. Că dacă ar fi mai multe amendamente, s-ar încălca principiul bicameralismului. Prin urmare, sugerez doamnei deputat neafiliat şi colegilor din partea stângă a sălii să se alăture demersului nostru. Facem o revizuire a întregului Cod penal, ne uităm, îl periem, vedem tot ce trebuie refăcut. Nu e niciun fel de problemă, suntem deschişi. Până atunci, din acest motiv, tocmai pentru că vrem o lege constituţională, care să nu încalce bicameralismul, vot de abţinere din partea deputaţilor PNL. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Grupul UDMR? |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Grupul UDMR va vota contra acestor amendamente. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Grupul USR? |
|||||
|
|
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună): Susţinem o dezbatere amplă şi profundă pe tot ceea ce înseamnă legile justiţiei, aşa cum şi românii au stabilit prin ultimul Referendum care a avut loc. În ceea ce priveşte amendamentele respinse, întăresc opinia şi discursul colegului meu, Stelian Ion. Grupul USR va susţine aceste amendamente. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. PMP? |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): PMP - abţinere. |
|||||
|
|
Mulţumesc. PRO Europa? Abţinere. Alte grupuri parlamentare? Minorităţile? Nu intervin. Bun. Să înceapă votul. (Vot electronic la distanţă.) Deci, colegii care nu se pot conecta, numai la votul final. E stabilită cu liderii de grup. Deci nu mai facem legătura. Rezultatul... Dacă avem colegi în sală care n-au putut vota? (Vociferări.) Da, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Ilie Toma (de la tribună): Mulţumesc. Toma Ilie, PSD - abţinere. |
|||||
|
|
Da. Mulţumesc. 28 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă, 65 de abţineri. Propunerile... Da, domnul deputat. |
|||||
|
|
Domnul Antal István-János (de la tribună): Nu am reuşit să votez. Antal István, UDMR - vot împotrivă. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Deci 107 voturi împotrivă. Mulţumesc. Amendamentele au rămas respinse. Avem 5 amendamente admise. Dacă la titlul legii, intervenţii? Nu. De la 2 la 6? Rămâne la votul final. Are caracter organic. |
|||||
|
|
|
26. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist"; PL-x 434/2019. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Din partea Comisiei pentru drepturile omului. Prezentaţi raportul? |
|
|||
|
|
Domnul Daniel Vasile (de la tribună): Da, domnule preşedinte de şedinţă. Bună ziua! Vă mulţumesc. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Raport asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist". Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit acest proiect de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ avizează favorabil. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, lasă la latitudinea Parlamentului oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative. Consiliul Economic şi Social avizează favorabil. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil această iniţiativă legislativă. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare, aşa cum am spus, declararea zilei de 18 iunie drept "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist". În urma examinării proiectului de lege şi a documentelor anexate, precum şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Începem dezbaterile generale. Vă rog, la dezbateri generale, Grupul PNL. Vă rog. Domnul Andrei Gheorghe, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Data de 18 iunie 1951, care corespundea fix cu Pogorârea Sfântului Duh - Rusaliile, reprezintă o dată tristă din istoria României. Atunci 44.000 de cetăţeni români de la graniţa de vest cu Iugoslavia, între care 10.000 de copii, au fost deportaţi forţat în Câmpia Bărăganului şi chiar în unele sate din Oltenia. Au fost lăsaţi în mijlocul câmpului, fără absolut nimic, şi au fost pur şi simplu privaţi de drepturile fundamentale, iar viaţa lor a fost lăsată în bătaia viforului din Câmpia Bărăganului. Acest eveniment tragic vine în contextul în care regimul comunist, instaurat cu sprijinul forţelor sovietice şi, din păcate, loial puterii lui Stalin, începe o politică de transmutare a populaţiei, în vederea controlării întregii Românii şi a dezmembrării oricăror forme de rezistenţă împotriva colectivizării. Zecile de mii de oameni din Banat, care au fost deportaţi, erau oameni care aveau opţiuni politice sau nu aveau deloc, erau oameni care făcuseră politică în partidele istorice sau nu făcuseră deloc, erau oameni de etnii, de religii diferite şi cu statute sociale dintre cele mai diverse. Deci, erau oameni care, pur şi simplu, au fost mutaţi de acolo, pentru a pune în aplicare o serie de politici staliniste, represive, criminale, pe care Uniunea Sovietică, prin intermediul ciracilor săi de la Bucureşti, le aplica. În acelaşi moment vine şi acel aşa-zis anti-titoism. Republica Populară Română, cum fusese redenumită România, era într-un, să spunem, război rece, la frontiera cu Iugoslavia. Iugoslavia lui Tito era considerată un stat care a deviat de la linia politicii marxist-leniniste sovietice, şi, ca atare, statul român a executat astfel de măsuri represive. Timp de minimum 3 ani aceşti oameni au stat acolo, au suferit, mulţi dintre ei au murit. Iar amintirea lor trebuie păstrată pentru totdeauna, deoarece represiunea comunistă reprezintă un episod sinistru, un episod sumbru din istoria României şi din istoria umanităţii. Iar aceşti oameni care au suferit pe nedrept trebuie să-şi păstreze locul în memoria noastră, în sufletele noastre şi în conştiinţa noastră. Şi este foarte important ca tinerii şi copiii care vin să înveţe ce a însemnat deportarea din timpul regimului comunist, să înveţe ceea ce a însemnat represiunea comunistă şi ceea ce înseamnă un regim totalitar criminal ateu, un regim care nu crede în absolut nimic, care nu respectă nicio regulă şi care îşi bate joc de viaţa şi de conştiinţa unor oameni. Partidul Naţional Liberal va vota acest act normativ. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul... Cine? De la minorităţi, vă rog. Da, domnul Adnagi. Vă rog, la dezbateri generale. Da, Grupul UDMR, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Szabó Ödön (de la tribună): Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Evident, vom vota această iniţiativă legislativă. În perioada comunistă trebuie să spunem că au fost mai multe decizii de deportare. Au fost unele care au fost luate inclusiv pe criteriu naţional. Germanii, în perioada de după al Doilea Război Mondial, au avut de suferit în urma noului regim, şi o serie de etnici ai comunităţii germane au fost catalogaţi ca vinovaţi în bloc din cauza celui de-al Doilea Război Mondial şi au fost deportaţi în Bărăgan. Inclusiv din judeţul Bihor au fost comunităţi întregi care au trecut prin această prigoană. Etnici maghiari, la fel, în această perioadă, din cauza naţional-comunismului, despre care colegii nu prea vorbesc, au avut de suferit tot aşa, din păcate, pentru că au avut altă etnie. Şi au fost mutaţi, fiind catalogaţi drept duşmani ai poporului şi statului comunist şi au fost printre victimele acestui regim. O altă categorie au fost cei care în anii '50 au avut aşa-numitele răscoale locale de foame, când, din cauza cotelor exorbitante pe care le-au pus comuniştii şi care trebuiau strânse, au fost realizate aceste răscoale, şi au fost tot aşa, deportaţi, pentru că nu au putut să plătească acele cote impuse de comunişti. Şi revoltele locale au fost înăbuşite în multe situaţii în sânge. Au fost omorâţi oameni, iar populaţia locală, o bună parte, a fost deportată tot aşa, în Bărăgan. Deci sunt mai multe categorii. Şi eu cred că e bine că nu s-a limitat legea, şi titlul legii doar la o singură categorie. Trebuie să spunem că acest sistem opresiv comunist a avut mai multe paliere, mai multe segmente, printre care unul dintre ele a fost îndreptat şi împotriva minorităţilor naţionale. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Da. Mai sunt alte intervenţii? La acest proiect discutăm. Nu. Avem 3 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu. La art. 1, intervenţii? Nu. Art. 2, intervenţii? Nu. O să facem o pauză de un sfert de oră, până cele două proiecte vor veni. (Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.) Numai puţin, domnule Simonis, că îi dau cuvântul colegului, că are o chestiune de procedură. Vom face o pauză de 15 minute, până când cele două proiecte, cu care am suplimentat ordinea de zi a plenului, vin de la Comisia pentru buget şi de la Comisia pentru apărare. Domnul coleg, domnul Adnagi, vă rog. Înţeleg că aveţi o chestiune de procedură. Şi apoi domnul Simonis. Şi facem pauză. |
|||||
|
|
|
Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În noaptea de Rusalii, 18/19 iunie 1951, peste 40.000 de persoane din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi au fost încărcate forţat, din ordinul autorităţilor comuniste, sub supravegherea armatei, în vagoane de transportat vite şi au fost duse din casele şi gospodăriile lor în Câmpia stearpă a Bărăganului. În câmp, între mărăcini, fără apă, fără nimic, unde aştepta un ţăruş pe care scria numărul casei, numărul străzii şi numele familiei care trebuia să locuiască lângă ţăruş. Fără să ştie dacă vreodată se vor mai întoarce acasă. Erau printre ei numeroşi bătrâni, dar şi copii, de vârste diferite, care nu ştiau că au devenit duşmani ai poporului. O fetiţă născută cu două zile în urmă a fost primul deportat şi cel mai tânăr deportat în Bărăgan. Şi-au lăsat oasele în pământul Bărăganului 1.731 de deportaţi, dintre care 175 de copii, în cimitire care astăzi sunt arate. După zile chinuitoare în vagoanele întunecate, în care au fost înghesuite familiile deportate, împreună cu bunurile pe care au avut voie să le ia cu ele, au ajuns în Bărăgan, locul unde sărăcia nu avea hotare, unde vara topea pietrele, iar iarna îngheţa şi sufletul în om. Lupta pentru supravieţuire a fost aprigă. Oamenii au trebuit să sape bordeie, au trăit în bordeie acoperite cu crengi, papură, într-un loc strâmt, unde dormeau îmbrăcaţi, aliniaţi, pentru că nu era loc. După aceea, au fost forţaţi să-şi construiască case din chirpici, precum şi clădirile oficiale, respectiv Consiliul Popular, Miliţia, magazinul, şcoala... |
|
|||
|
|
Concluzionaţi... |
|||||
|
|
Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună): ... şi astfel au înfiinţat sate din nimic. Au trăit acolo 5 ani. Fără apă, muncind din greu, câştigând poate 2-3 lei pe zi, din care cei care nu aveau acces deloc la apă plăteau 50 de bani pe găleata de apă. Au suferit de multe boli, au fost trataţi rău în instituţiile sanitare, şi-au crescut copiii, care au supravieţuit, în condiţii foarte grele şi mulţi şi-au lăsat oasele acolo. Stimaţi colegi, Încercaţi pentru o clipă să faceţi un exerciţiu, să vă transpuneţi în locul acestor oameni şi să vă imaginaţi cum aţi fi reacţionat în locul lor. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Simonis, vă rog. (Vociferări.) Păi, nu, am finalizat. Am finalizat. Înainte de pauză am zis că vă dau cuvântul. Vom face pauză 15 minute. Aţi solicitat cuvântul pe procedură. Facem pauză 15 minute, vă rog. |
|||||
|
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu art. 112 din Constituţia României şi art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial nr. 338, vă înaintăm moţiunea simplă intitulată "Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre!", iniţiată de deputaţii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, conform listei anexate. Mulţumesc. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc. Depuneţi-o la Secretariatul General! În şedinţa de Birou permanent, la finalizarea lucrărilor, vom stabili calendarul pentru săptămâna viitoare. Pauză - 15 minute, până vor veni rapoartele la cele două proiecte. |
|||||
|
După pauză - |
|
||||
|
(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.) |
||||||
|
|
Preşedintele Comisiei pentru buget... Domnule Lazăr, vă rog frumos! Domnule lider al PMP, vă deranjăm un pic! (Consultări.) Prin consensul liderilor de grup, în loc de PL-x 449/2019, cu privire la modificările la Codul fiscal, intrăm cu PL-x 396/2019. Mai avem Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist"; PL-x 434/2019. (Vociferări.) Am făcut-o? OK! |
|||||
|
|
27. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 396/2019; 47 de amendamente admise şi un amendament respins. Din partea comisiei, vă rog, citiţi raportul. |
|||||
|
|
Domnul Sorin Lazăr (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 18 septembrie 2019. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea taxei pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă. Taxa se aplică persoanelor care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale. La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 27 de deputaţi, din totalul de 27. În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse se găsesc în Anexa nr. 2 şi în Anexa nr. 3. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vreau să vă rog să ne lăsaţi, pentru conformitate şi pentru buna aplicare a legii, să mandatăm Departamentul Legislativ cu o modificare pe tehnică legislativă. La tabelul aprobat în comisie se va citi suma de "două mii un leu", peste care se aplică pragul de impozitare de 10%. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare se doresc intervenţii? Vă rog, domnule deputat. |
|||||
|
|
Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Practic, acum trei ani de zile, Grupul parlamentar al USR şi cu mine introduceam un proiect de desfiinţare a pensiilor speciale. Desfiinţarea aceea a pensiilor speciale nu a funcţionat. De ce? Pentru că a mai fost un proiect al PNL, cu care proiectul nostru a fost contopit, care a picat la Curtea Constituţională. Noi am avertizat că are probleme de constituţionalitate acel proiect. A picat. Imediat după aceea am venit cu un proiect de impozitare a pensiilor speciale, impozitarea lor făcându-se exact aşa cum prevede şi proiectul pe care-l vom avea acum la vot, adică se impozitează numai componenta specială, care depăşeşte un anumit prag. Pragul pe care l-am propus noi era 3.500 de lei. Pragul pe care-l avem acum în faţa noastră este de 7.000 de lei. Nu e o problemă, susţinem principiul, este foarte bine că facem lucrul acesta. De asemenea, impozitarea pe care o propuneam noi era cu 90% a componentei speciale. În prezent avem 85%. Nu e rău, e puţin mai uşoară impozitarea, dar este în regulă. Vreau să vă spun că este bine că facem un astfel de proiect, dar idealul era să nu-l facem pe genunchi. Astăzi de dimineaţă am aflat că vine acest proiect pe ordinea de zi, astăzi s-a întrunit o comisie, fulger, o şedinţă a Comisiei pentru buget. Acesta nu este un mod corect de a reglementa, dar este bine că impozităm aceste pensii speciale! Pensiile speciale sunt furt. Cei care şi le-au luat şi le-au luat numai pentru că au avut suficientă influenţă prin PNL, prin PSD, prin partidele care au fost la guvernare, ca să-şi atragă aceste privilegii, pentru că sistemul nostru de pensii nu funcţionează, nu dă pensii bune la toată lumea. Dar vă spun un lucru, soluţii nu vom găsi doar pentru unii. Pensiile speciale sunt ca şi cum am spune: "Nu funcţionează sistemul de sănătate. Vom face nişte spitale speciale pentru politicieni, pentru X şi pentru Y, dar nu pentru toată lumea şi spitalele alea le vom face bine". Nu aşa rezolvăm problemele unui sistem de pensii! Deci, este foarte bine că renunţăm astăzi sau încercăm să renunţăm astăzi, pentru că mai există şi hopul Curţii Constituţionale, la acest sistem ruşinos de pensii care le-a permis unora să aibă 76.000 de lei pe lună pensie de la statul român, din banii noştri, din taxe şi impozite, pe când altora 704 lei, pensia minimă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamna Olguţa Vasilescu. Apoi, domnul lider al PNL, apoi domnul preşedinte Victor Ponta... Da, domnule lider, şi dumneavoastră! |
|||||
|
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună): Stimaţi colegi, Acest proiect de lege a trecut în unanimitate. Sunt unii care spun că n-au votat nicio lege specială. Eu vă garantez că au votat şi ei legi speciale, la Senat, dacă nu-şi aduc aminte. Ce s-a întâmplat astăzi, în comisie? Toate partidele au căzut de acord că este necesară impozitarea pensiilor speciale. Toate categoriile de pensii sau indemnizaţii speciale sunt impozitate începând din acest proiect de lege, fie că este vorba despre funcţionarii de la Curtea de Conturi, judecători sau procurori, grefieri, funcţionari publici parlamentari, parlamentari, personal din aviaţia civilă, membrii Corpului Diplomatic, militari, poliţişti, primari, preşedinţi de consilii judeţene şi chiar şi foştii şefi ai statului român. Deci, practic, nu mai există la ora actuală vreo categorie de pensie sau de indemnizaţie specială care să nu fie impozitată. Din punctul nostru de vedere legea este constituţională, pentru că am respectat prevederile din Legea pensiilor publice, în sensul că şi pe aceste legi se urmăreşte, practic, aceeaşi impozitare până la pragul de 7.000 de lei. Cu alte cuvinte, ca şi în sistemul public, pensiile sub 2.000 de lei rămân impozitate cu zero lei. Peste 2001 lei până la 7.000 de lei impozitul este de 10%. Peste 7001 lei, impozitul este de 85%. Dar - atenţie! - dacă pensia magistratului, parlamentarului sau a cui o fi are o cotă de contribuţie de peste 7.000 de lei, până la acea cotă de contribuţie se aplică procentul de 10%. Deci, cu alte cuvinte, nu poate nimeni să vină acum şi să spună la Curtea Constituţională că i s-a furat vreun drept. Ai contribuit pentru 8.000 de lei, impozitul pe pensie va fi 10%, cât este şi în sistemul public. Din punctul acesta de vedere, cred că am făcut o lege bună, care să nu poată fi contestată. Sigur că putem acum să discutăm dacă era mai bun procentul de 90% sau de 30% sau de 40%. Până la urmă, a fost o decizie politică şi mă bucur să constat că votul a fost în unanimitate. În încheiere, aş vrea să mai spun un lucru. Dacă Legea pensiilor publice se va aplica şi va intra pe noua formulă, în anul 2021, pentru toată lumea, nu va mai fi nevoie de nicio pensie specială, pentru că cei care contribuie mult, vor avea şi o pensie mare. De exemplu, pe Legea pensiilor publice, un profesor universitar ajunge cu o pensie de 8.100 de lei, cât a unui parlamentar la maximum de mandate. Deci, cu alte cuvinte, dacă vom aplica acea lege, nu va mai fi nevoie de pensii speciale, pentru că asta am urmărit în momentul în care am creat legea respectivă, ca toată lumea să beneficieze, în România, de o pensie decentă, nu doar unii. (Aplauze.) Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Domnul lider al Partidului Naţional Liberal. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Astăzi cred că trăim o nouă "miercurea albă" în Parlamentul României. Au fost destule "marţi negre". Văd că încep să apară şi zile de "miercurea albă", în care Parlamentul îşi întoarce faţa către popor şi ascultă ce vrea poporul. Sigur că la ora actuală probabil sunt foarte mulţi judecători, foarte mulţi procurori, foarte mulţi şefi din poliţie sau din armată care sunt supăraţi. Dar ceea ce se întâmplă astăzi, prin această iniţiativă legislativă, este că se face dreptate pentru militari, pentru poliţişti, unde discrepanţele între cei care au fost în teatrele de operaţiuni şi cei care stăteau la birouri, dar aveau grad de general, erau imense. Formula propusă astăzi îi afectează pe şefi, afectează şefimea din aceste zone, unde pensiile erau oricum - şi o spun cu toată responsabilitatea - nesimţite. În momentul în care un fost magistrat, comandant de penitenciar, unde a făcut şi activitate politică de represiune, stă bine mersi cu 75.000 de lei - şi sunt mulţi în situaţia asta -, lucrurile astea nu puteau să continue la nesfârşit aşa. Poate că - nu ştiu dacă e important sau nu - faptul că există şi o schimbare de gardă la nivelul conducerii grupurilor şi sunt oameni ceva mai tineri - unii o să ne spună neexperimentaţi - poate a contat şi astăzi în luarea acestei decizii care ne pune în cap, cu siguranţă, pe unii colegi. Dar cred că ceea ce se întâmplă astăzi nu trebuia să ţină de colegi, de şefi, de prieteni, trebuia să ţină de poporul român. Partidul Naţional Liberal a dus la bun sfârşit un proiect de lege care prevedea abrogarea pensiilor speciale, cu excepţia celor pentru poliţişti şi militari, pe care noi le-am considerat pensii de serviciu. Curtea Constituţională a spus că nu e în regulă. În schimb, ne-a lăsat această portiţă de impozitare. Şi mă bucur că împreună am găsit această soluţie, chiar dacă ea nemulţumeşte şefimea din poliţie, din armată, din magistratură şi aşa mai departe. În schimb, militarii oneşti, poliţiştii oneşti, judecătorii şi procurorii oneşti care au primit acele pensii, în limite normale, trebuie să ştie că este un act de echitate. Este, spun eu, încă o dată, "miercurea albă", pentru că Parlamentul cred că astăzi a câştigat încrederea sau a recâştigat încrederea românilor. Am oprit criminalii, violatorii şi tâlharii să mai iasă din puşcării înainte de termen, oprim astăzi pensiile speciale şi, este adevărat că, fără un consens politic, acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla. Criticaţi-ne, spuneţi-ne ce vreţi, noi suntem cu conştiinţa împăcată, pentru că am făcut ceea ce trebuie pentru românii de acasă! (Aplauze.) Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul preşedinte Victor Ponta. Sunteţi din noua generaţie, să înţeleg, ca şi domnul Simonis, ca şi domnul Roman... am înţeles! |
|||||
|
|
Domnul Victor Viorel Ponta (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt din generaţia profesionistă, pentru că pe 28 ianuarie, exact de la acest microfon, încercam să-i conving pe tinerii mei colegi de la USR că proiectul lor este neconstituţional şi că-i păcălesc cei de la PSD şi PNL când îi împing să-l voteze. L-au votat, a fost declarat neconstituţional. Tot pe 28 ianuarie explicam că singura soluţie corectă este impozitarea, o soluţie progresivă, de centru-stânga, aşa cum se aplică în toate ţările moderne. Ştiu că am avut o discuţie şi cu domnul premier Orban, care mi-a spus: "Nu se poate, că noi, liberalii, suntem cu cota unică". Şi am vrut să întreb: "Dar cota unică cine a introdus-o?" Eu ştiam că a introdus-o domnul Tăriceanu, nu domnul Orban. Acum însă, prin noul proiect, în primul rând se ia decizia corectă, din punct de vedere constituţional, impozitare. În al doilea rând, se elimină nişte discrepanţe inacceptabile, între un ambasador şi un angajat militar de la ambasadă, între un procuror de la DNA şi un poliţist de la DNA, între cei care au pensii foarte mari şi cei care au pensii mici - aviatorii, de exemplu, personalul însoţitor de bord, rămân cu nişte pensii pe care le merită, în baza activităţii pe care au avut-o. Deci este, repet, o soluţie de stânga, progresistă, şi mă bucur că PNL şi USR, chiar dacă sunt partide de dreapta, au susţinut-o şi e un semn de înţelepciune, de maturizare, de experienţă pe care le dobândiţi cu timpul. Vreau însă să mă alătur domnului Roman, de la PNL, să salut "miercurea albă" şi să mai pregătim încă o "miercurea albă", domnule lider, momentul în care vom pune în aplicare Legea tuturor pensiilor, şi anume mărirea cu 40% sau, altfel, să sărbătorim în Parlament "joia albă", în care vom da jos Guvernul care nu vrea să dea alocaţii şi pensii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Am ţinut cont de sugestia dumneavoastră, domnule preşedinte Ponta, şi în program n-o să pun joia, moţiune, o să pun miercuri. Din partea Grupului UDMR... Apoi, domnul Movilă Petru şi domnul Pambuccian. |
|||||
|
|
Domnul Csoma Botond (de la tribună): Stimaţi colegi, Mă bucur foarte mult că astăzi avem un consens pe marginea acestui subiect între toate partidele politice. De foarte mult timp am insistat în legătură... Odată cu desfiinţarea indemnizaţiilor speciale şi a pensiilor de serviciu, am discutat şi despre această taxare sau impozitare a acestor pensii speciale şi pensii de serviciu, dar de multe ori eu am observat că acest subiect a fost utilizat de către partidele politice. Nu veneau cu o rezolvare, ci era utilizat mai mult în lupta politică internă acest subiect şi, de fapt, partidele nu aveau acest interes, de a rezolva, odată pentru totdeauna, această problemă. Şi din această cauză am spus la început că mă bucur nespus de mult că astăzi am ajuns la un consens pe marginea acestui subiect. Ţin să vă amintesc, stimaţi colegi, că în ianuarie, când am discutat despre desfiinţarea pensiilor speciale şi a pensiilor de serviciu, atunci opinia UDMR a fost că, dacă adoptăm o decizie de desfiinţare, atunci această decizie de desfiinţare trebuie să fie valabilă pentru toate pensiile speciale şi pensiile de serviciu. Atunci, decizia Parlamentului a fost că a lăsat neatinse 96% din pensiile de serviciu. Noi, din acest motiv, atunci ne-am abţinut la votul final şi am fost atacaţi pe această temă de celelalte partide, dar, de fapt, era o ipocrizie, stimaţi colegi, că lăsam 96% din aceste pensii speciale şi pensii de serviciu neatinse. Chiar atunci am avut şi un amendament, în vederea impozitării. Noi deja atunci am spus că o soluţie echitabilă, care se conturează astăzi, ar fi o impozitare progresivă a acestor pensii. Celelalte partide n-au fost de acord. Eu mă bucur, stimaţi colegi, că astăzi am ajuns la un consens şi adoptăm o decizie care prezintă un interes major pentru societatea românească. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Movilă Petru, da? Circumscripţia Iaşi, da? |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, PMP a considerat că pensiile speciale nu trebuie să existe. Am avut un proiect de lege depus încă din 2016, am adunat peste 1.000.000 de semnături, în acest sens. Proiectul nostru de lege nu a ajuns niciodată la plen, însă astăzi avem toţi aceeaşi poziţie, datorită Curţii Constituţionale. Curtea Constituţională este cea care a spus că pensiile speciale sunt constituţionale, un drept câştigat nu poate fi luat şi împreună, prin consens, prin consultări, s-a ajuns la această decizie, ca pensiile speciale, indiferent cine este beneficiar, să fie impozitate, astfel încât să fie aduse cât mai aproape de ceea ce cu toţii considerăm şi enunţăm că este corect, ca pensia să fie bazată pe contribuţia pe care fiecare dintre beneficiarii pensiilor din România o are la sistemul de pensii. Este un lucru important. Poate, odată cu această decizie, se pune capăt şi populismului, şi acuzaţiilor dure, violente, între partide. De asemenea, pe cei care încă contestă şi critică decizia de astăzi, îi rog să ne spună, vreun coleg care a renunţat până acum la beneficiile de parlamentar, pentru că în plenul Parlamentului şi la microfon toţi vin şi laudă, şi pupă poporul, şi iau oamenii în braţe, şi pe holuri se bucură de drepturile şi privilegiile pe care le au toţi parlamentarii. Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege şi sperăm să existe cât de repede o corelare între pensiile minime, pensiile sociale şi pensiile cele mai mari din statul român. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Am înţeles. Dumneavoastră când luaţi cuvântul, nu pupaţi poporul?! Domnul Pambuccian Varujan. Şi la sfârşit, procedură, domnul Simonis. |
|||||
|
|
Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este bine să spunem de la bun început că tipul acesta de pensii, ca şi tipul de indemnizaţii, există în toată lumea democratică şi ele au un sens. Au fost aşa gândite, demult - noi le gândim aşa de 30 de ani -, dar de multe democraţii consolidate, tocmai pentru ca atunci când impui nişte restricţii, trebuie să le compensezi într-un fel. Iar categoriile despre care vorbim în această lege fac toate obiectul unor restricţii în legile pe care le au. Asta în ceea ce priveşte rostul lor. În ceea ce priveşte felul în care s-a ajuns la discrepanţe enorme, chiar la nivelul acestor pensii speciale, aici intrăm într-o altă discuţie şi suntem absolut de acord cu o formulă pe tipul impozitării progresive, cu care venim astăzi. Noi am propus o formulă de impozitare progresivă ceva mai drastică, dar care avea în spate un mecanism raţional, adică ţinea de trepte de câte 5.000 de lei, în care la fiecare treaptă impozitul creştea cu 10%. Aici avem o soluţie cu un impozit care creşte brusc, de la o anumită treaptă. Este o soluţie, sigur, dar credem că o soluţie mult mai echilibrată şi mai raţională este cea pe care am propus-o noi. În rest, suntem de acord cu această lege. Este bine că am găsit o formulă după atâtea discuţii, după atâta stângism în jurul ei - stângism, nu de stânga, stângism e cu totul altceva - am ajuns la o formulă care să fie şi constituţională şi în acord cu principiile fundamentale ale unui sistem democratic, şi care permite în felul acesta şi o justiţie în interiorul acestor tipuri de pensii necontributive. Credem, de asemenea, că ceea ce s-a spus aici, faptul că la un moment dat, odată cu creşterea tuturor pensiilor, se va ajunge ca partea contributivă să rezolve problemele acestea de restricţii impuse, aceste tipuri de pensii să fie diminuate şi mai mult. În acelaşi timp, considerăm că toate referirile acestea, care sunt OK, de înţeles într-o perioadă electorală, legarea mecanismului acestuia progresiv de cota unică, n-au nicio legătură una cu alta. Cota unică se referă la impozitarea tuturor celor care contribuie cu ceva, tipul acesta de impozitare progresivă îl aplicăm în cazul unor venituri necontributive. Deci nu are nicio legătură una cu alta! Ideea că trebuie neapărat impozitate sau anulate numai pensiile parlamentarilor - păi, alea sunt cele mai mici şi efectul lor... Să presupunem că de mâine ar fi zero. Efectul lor în lumea reală ar fi complet neglijabil! Pensiile mari - şi cineva a spus aici - iată, alea de 70 şi ceva de mii, sunt ale torţionarilor foşti comunişti, nu ale parlamentarilor de astăzi! Adică lucrurile astea trebuie totuşi spuse aşa cum sunt ele în realitate, chiar şi într-un an electoral, pentru că, altfel, ştiţi, aşa, în timp, dacă tot deformăm şi deformăm, şi deformăm imaginea Parlamentului, o să ajungem la sfârşit să constatăm că nu mai avem democraţie deloc, pentru că nimeni nu mai vrea democraţie, crezând că instituţia fundamentală a democraţiei e ceva îngrozitor, exact pe discursuri de genul ăsta, care se tot cumulează! Vreau să-i rog pe colegii mei ca şi în viitor Parlamentul, totuşi, să fie respectat - ăla din care ei fac parte -, să fie respectat în primul rând de ei, ca să ajungem să avem un respect faţă de el la nivelul societăţii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Ţinând cont de timpul pe care l-aţi avut alocat, presupun că la exprimarea votului nu mai... Domnul Dohotaru, de la neafiliaţi. Şi la sfârşit domnul Simonis. |
|||||
|
|
Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună): O să fiu scurt. Şi cred că acest principiu al progresivităţii trebuie să se extindă şi spre alte domenii. Chiar acum citeam un studiu al lui Georgescu. Trebuie impozitare progresivă pe proprietăţi, pe venituri globale, capital, moşteniri, pentru a construi un stat social. Am fost în Portugalia, cu ceva timp în urmă, şi, când îi spuneam unui consilier dintr-un departament economic, la Ministerul de Finanţe, că există în România mai multe partide care susţin flat tax, spunea că asta, în Vest, ar fi o chestiune de extremă-dreapta, de ideologie libertariană. Pentru că avem flat tax în Rusia, în Bahrain, şi vedem că la proteste se strigă "vrem o ţară ca-n afară". Ei, bine, o ţară ca-n afară presupune că o diferenţă între stânga şi dreapta este pe gradul de progresivitate, şi nu între flat tax şi progresivitate, şi, de aceea, acest principiu de impozitare progresivă, în Legea pensiilor speciale, trebuie extins, pentru că suntem ţara cu cea mai mare inechitate din Uniunea Europeană. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Simonis. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Social Democrat a anunţat de la începutul anului că va vota împotriva acestui sistem, acestei anomalii a sistemului de pensii, prin care anumiţi pensionari privilegiaţi beneficiază de pensii de zeci de mii de lei, sute de milioane de lei vechi, iar două milioane de români au sub 1.000 de lei pensia pe care o primesc. Mă bucur că există un consens pe această lege. Este adevărat că trebuie menţionat faptul că, chiar de curând, diferite partide s-au jucat cu aceste iniţiative şi au tot depus abrogări pe bandă rulantă, ştiind cu toţii că nu pot fi abrogate nişte pensii aflate în plată şi pot fi doar impozitate drastic. S-a făcut referire de la tribuna Parlamentului la influenţa PSD şi PNL pentru implementarea acestor tipuri de pensii. Eu vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, faptul că fiecare grup parlamentar prezent astăzi în Camera Deputaţilor a votat măcar pentru un tip de pensie specială şi îi rog pe cei care ne privesc şi ne ascultă să verifice votul la pensiile pentru cei de la Consiliul Concurenţei şi veţi vedea votul de la USR pe acel tip de pensii speciale. Am văzut, de asemenea, că sunteţi supăraţi, unii dintre dumneavoastră, pe faptul că am făcut pe repede-nainte această lege. Înţeleg supărarea, dar nu e pe repede-nainte! Vă înţeleg supărarea, pentru că nu mai aveţi motive să ne acuzaţi la nesfârşit că susţinem pensii speciale. Însă vă reamintesc că în ultimele 6 săptămâni ne-am văzut de 4-5 ori, la propunerea mea, a Grupului PSD, şi am discutat despre diferite plafoane şi praguri pentru a impozita aceste pensii speciale. În final, astăzi, Parlamentul României rezolvă două probleme. Pe de o parte, elimină, impozitând foarte mult, acele pensii nesimţite, şi se întâmplă acest lucru. Iar al doilea lucru pe care îl face Parlamentul astăzi, foarte, foarte bun, oferă Guvernului posibilitatea să ia banii de la aceste pensii speciale şi să-i ducă în Fondul de Pensii, pentru a majora pensiile cu 40% şi a dubla alocaţiile pentru copii. Pentru că acesta era motivul pentru care Guvernul ne spunea că nu poate să o facă. După ce această lege este promulgată, vă aşteptăm, stimaţi colegi de la Guvern, să votaţi, să aprobaţi, să nu prorogaţi Legea de majorare a pensiilor cu 40% şi dublare a alocaţiilor pentru copii. În final, pe procedură, domnule preşedinte. Pentru că în această lege se face referire inclusiv la categoria parlamentari, pentru a nu exista niciun fel de dubiu de neconstituţionalitate, vă propun ca mâine, la plenul reunit, să introducem acest proiect, strict pentru articolul care face referire la parlamentari, pentru că, aşa cum ştiţi, pentru parlamentari este nevoie de un plen comun care să modifice Statutul parlamentarilor. Preşedintele Comisiei pentru regulament este aici. Mâine dimineaţă va face şedinţă, iar pentru acest articol plenul reunit să dea din nou un vot. În acest fel, avem o lege constituţională prin care eliminăm toate pensiile speciale din România. (Aplauze.) Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu mulţumesc. Deci, cu alte cuvinte, mâine dimineaţă să facem un Birou permanent reunit, online, şi să introducem pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. Dacă la titlu sunt intervenţii? Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 10? De la 10 la 20? 20-30? 30-40? 40-47? Nu. Proiectul de lege rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică; PL-x 241/2020; raport fără amendamente; caracter organic; procedură de urgenţă. Vă rog, domnule lider, daţi citire... Dorea cuvântul iniţiatorul, Guvernul? Nu. Vă rog, raportul. |
|
|||
|
|
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În temeiul dispoziţiilor art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2019. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Senatul a adoptat acest proiect de lege. Obiectul de reglementare vizează completarea Legii nr. 455/2001 cu un articol, în scopul de a desemna Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să furnizeze servicii de certificare digitală, destinate exclusiv personalului autorizat din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice, în scopul îndeplinirii atribuţiilor funcţionale. Prin obiectul de reglementare, acest proiect se încadrează în categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterilor din şedinţa din data de 19 mai 2020, Comisia pentru apărare a hotărât adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat. În urma dezbaterii proiectului de lege, şi membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună Camerei Deputaţilor aprobarea acestui proiect, în forma adoptată de Senat. Ambele comisii, în urma dezbaterilor din şedinţa din 17 iunie 2020, cu majoritate de voturi, au hotărât ca să înainteze plenului un raport de adoptare a proiectului de lege privind această ordonanţă, în forma adoptată de Senat. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Dacă din partea Grupurilor parlamentare? Doriţi din partea minorităţilor? Pe acest proiect, da? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu privire la acest proiect, nu am auzit că s-ar fi pus în discuţie şi amendamentele respinse, având în vedere raportul primit de la cele două comisii, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru tehnologia informaţiei. Eu am formulat nişte amendamente, pe care aş dori să le susţin. Dacă îmi permiteţi? Vă rog frumos. |
|||||
|
|
Preşedintele comisiei... Îmi pare foarte rău, eu am raport fără amendamente. |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Domnule preşedinte, Revin atunci la solicitările pe care le-am făcut şi în şedinţa anterioară, cu privire la excepţia pe care Parlamentul, Camera Deputaţilor a adoptat-o ca modalitate de lucru în data de 3 iunie şi vă rog frumos să-mi daţi voie să-mi susţin amendamentele la acest proiect de lege. |
|||||
|
|
Domnule coleg, cu tot respectul, nu am nicio problemă să susţineţi amendamente, dar când sunt amendamente în raport. |
|||||
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Păi... |
||||||
|
|
Eu nu am raport cu amendamente. |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Domnule preşedinte, Am fost prezent... |
|||||
|
|
Cred că cel mai bine cu preşedintele Comisiei pentru apărare şi cu preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei ar trebui avută o discuţie, dacă au existat astfel de amendamente, la comisie, formulate... |
|||||
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Da, domnule preşedinte. |
||||||
|
|
... de ce nu apar în raport? |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Domnule preşedinte, Am luat parte la Comisia pentru tehnologia informaţiei... |
|||||
|
|
Corect. Mi se pare corect ce solicitare aveţi. Oprim discuţiile pe acest proiect de lege. |
|||||
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Deci, nu... |
||||||
|
|
Trecem la proiectul următor. |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Daţi-mi voie să explic... |
|||||
|
Rog... |
||||||
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Domnule preşedinte... |
||||||
|
|
Rog preşedintele Comisiei pentru apărare şi preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei să vorbească cu domnul deputat şi să lămurească lucrurile, de ce nu sunt amendamentele în raport. |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Este vorba de a da un vot pe un raport care nu conţine amendamente respinse. Am solicitat, prin excepţia pe care v-am spus-o mai devreme. Este o modalitate de lucru pe care dumneavoastră aţi adoptat-o, domnule preşedinte. |
|||||
|
Uitaţi... |
||||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): ... şi solicit insistent să-mi daţi voie să-mi prezint amendamentele. Nu este... nu este niciun fel de problemă. (Vociferări.) |
|||||
|
|
Da. Vă rog, din partea Comisiei pentru tehnologia informaţiei, vă rog să daţi... Am înţeles explicaţia tehnică. Vă rog. A existat un raport, proiectul de lege a fost retrimis comisiei, s-a întocmit alt raport, iar respectivele amendamente nu s-au mai redepus. De aceea ele nu apar în raport. Corect? (Vociferări.) Nu, aceasta este explicaţia preşedintelui comisiei. Vă rog. Da, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Domnule preşedinte, Nu este corect, regulamentar, pentru că din perspectiva modalităţii de lucru a Camerei Deputaţilor... |
|||||
|
|
Doriţi să retrimitem proiectul de lege comisiei? |
|||||
|
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Da, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Vă rog, liderii de grup... |
|||||
|
Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună): Vă rog frumos să retrimiteţi proiectul comisiei. |
||||||
|
(Consultări.) |
||||||
|
|
Comitetul liderilor, sunteţi de acord cu retrimiterea, o săptămână, la comisie, să fie prinse şi amendamentele respinse? Nu sunteţi? Atunci... am o... O săptămână, deoarece altfel ar fi o problemă procedurală şi intrăm în alte lucruri. Presupun că nu este nicio problemă o săptămână. Domnule lider Roman? Rămâne o săptămână, domnule Roman? Bun. Se retrimite comisiei, o săptămână. |
|||||
|
|
|
PL-x 306, da? 17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 306/2020; caracter organic; procedură de urgenţă; amendamente admise - 23. Iniţiatorul, Guvernul României, doriţi? Scuzaţi-mă că v-am deranjat! Domnul ministru secretar de stat, da? Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale; de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Susţinem raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare, cu amendamente admise. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Din partea Comisiei pentru învăţământ şi Comisiei pentru apărare? Vă rog. Domnul deputat Cîmpeanu, da? Domnul profesor. |
|||||
|
|
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În baza Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport precum şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, PL-x 306 din 27 mai 2020. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul instituirii procedurii admiterii prin repartiţie a absolvenţilor învăţământului liceal militar în instituţiile de învăţământ superior militar, precum şi al implementării standardelor ocupaţionale care să ofere ocupaţii şi calificări specifice. De asemenea, proiectul vizează redefinirea unor prevederi privind managementul instituţiilor de învăţământ militar, în scopul creării unui cadru unitar, coerent şi integrat de coordonare eficientă a formării şi educaţiei profesionale specifice, potrivit nevoilor structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată. În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu o largă majoritate, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Doamna Gavrilă Camelia. |
|||||
|
|
Doamna Camelia Gavrilă (prin audioconferinţă): Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru învăţământ s-a aplecat cu multă atenţie şi cu mult interes, încercând să corecteze şi să completeze textul ordonanţei, punând de acord specificul învăţământului militar, fie că vorbim despre cel preuniversitar, despre cel postliceal, dar mai ales despre învăţământul superior, cu ceea ce presupune esenţa educaţiei, rigorile universitare. Este foarte important că sunt prevederi legate şi de statutul managerilor, fie că vorbim despre directori de licee militare, fie că vorbim despre rectori ai universităţilor aferente. Important este şi statutul studenţilor militari sau ai studenţilor de Poliţie, modul lor de pregătire. Ne-am aplecat cu foarte multă atenţie şi asupra statutului instructorilor, cei care asigură pregătirea de specialitate din domeniile armelor respective, încercând să ne focalizăm pe ceea ce înseamnă şi demers didactic şi obligativitatea modulului psihopedagogic, pentru că se lucrează totuşi cu tineri, cu studenţi şi este importantă abordarea pedagogică, abordarea didactică. Aş mai adăuga pe lângă aceste aspecte faptul că sunt două amendamente care vizează... şi ţinând cont de contextul pandemic şi de desfăşurarea învăţământului în sistem online, şi în acord cu sindicatele şi cu membrii comisiei, cu preşedintele comisiei, am susţinut două amendamente care presupun introducerea unor competenţe digitale în modulul de pregătire tehnopedagogică, fie că vorbim despre masterat didactic, fie că vorbim despre programe de formare. Atât pentru formare iniţială pentru studenţi, pentru masteranzi, dar şi pentru personalul didactic, pentru personalul de conducere - directori - sau de îndrumare şi control - inspectori - care au nevoie de aceste competenţe digitale mult mai consistente şi derulate într-o manieră coerentă şi instituţională, de curs bine pregătit, în vederea unor posibile situaţii ulterioare, fie de acest gen, de care nu ne dorim, fie în vederea unui învăţământ modern, a unui învăţământ centrat şi pe aspecte digitale. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii? Am aici o solicitare - domnul Drulă. La acest proiect? Nu. Mulţumesc. Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu. Dacă la amendamente admise, de la 1 la 10? Nu. De la 10 la 23? Nu. Proiectul rămâne la votul final. Vă rog, lista de vot final. Pauză - 5 minute. |
|||||
|
După pauză |
|
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Începem sesiunea de vot final. Legi ordinare. Adoptări. (Domnul deputat Sorin Lazăr solicită să ia cuvântul.) A, vă rog, preşedintele Comisiei pentru buget, domnul Sorin Lazăr, da? Dacă am reţinut bine... |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Am fost sesizat de stafful Comisiei pentru buget că este o mică inadvertenţă la PL-x 396. La nr. crt. 10 este în plus, pentru că se repetă la nr. crt. 9. Eliminăm din tabel ceea ce este trecut în anexă la nr. crt. 10. Este practic de două ori. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Stafful tehnic, să faceţi modificarea. |
|||||
|
|
|
1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii; PL-x 353/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia juridică propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Dacă în sală există deputaţi fără...? Vă rog. Domnul Ştirbu, da? Tot din... Şi apoi liderii de grup. |
|
|||
|
|
Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Ştirbu Gigel, deputat. La punctul 1 şi punctul 3 - abţinere. Punctul 6 şi punctul 15 - vot împotrivă. La restul proiectelor de lege - vot pentru. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Acesta este punctul de vedere al Grupului PNL? Voci din sală: Da. |
|||||
|
|
Bun. Şi apoi fiecare... E cel mai bine, da? Domnul Varga. |
|||||
|
|
Domnul Vasile Varga (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. La punctele 1 şi 3 - abţinere. La punctele 6 şi 15 - împotrivă. Pentru restul voi vota "pentru". |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Din partea Grupului PRO România, domnul preşedinte. |
|||||
|
|
Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună): Da. Voiam să vă rog să consemnaţi şi votul meu, pentru că nu voi mai fi în sală. La punctul 1 şi la punctul 7 - împotrivă. La toate celelalte - pentru. Şi am rugămintea să-l sunaţi şi pe domnul deputat Mocioalcă, care nu are tableta, în numele Grupului. Votul, evident, va fi ca al restului Grupului. Dar cred că trebuie să-l sunaţi, să vă confirme Domnia Sa că la punctul 1 şi la punctul 7 este împotrivă... |
|||||
|
Bineînţeles. |
||||||
|
|
Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună): ... şi la celelalte - pentru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună): Deputat Slavoliub Adnagi - vot pentru. |
|||||
|
|
La toate? |
|||||
|
|
Domnul Slavoliub Adnagi (din sală): La acesta. |
|||||
|
|
La acesta. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Octavian Petric (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Octavian Petric, Grupul PRO Europa. La punctul 1 şi la punctul 7 - contra, iar la celelalte puncte - pentru. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Vă rog. Domnul Roman. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În consens cu colegii din sală, anunţ votul pentru Grupul PNL, al celor care nu pot vota pe tabletă, din sală. Punctul 1 - Ordonanţa nr. 72 - abţinere. Punctul 2 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Decretul-Lege nr. 118/1990 - "da". Punctul 3 - abţinere. Punctul 4 - "da". Punctul 5 - "da". Punctul 6 - "nu". Punctul 7 - "da". Punctul 8 - "da". Punctul 9 - "da". Punctul 10 - "da". Punctul 11 - "da". Punctul 12 - "da". Punctul 13 - "da". Punctul 14 - "da". Punctul 15 - "nu". Punctul 16 - "da". Punctul 17 - "da". |
|||||
|
|
Mulţumesc. Deci, în acest moment, doar grupul. Da, domnule Dohotaru. |
|||||
|
|
Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună): Adrian Dohotaru, neafiliat. "Pentru", la toate punctele de pe ordinea de zi. (Vociferări.) |
|||||
|
|
Nu doriţi să intraţi în nişte discuţii cu... PSD? Că nu mai... |
|||||
|
|
Domnul Petru-Sorin Marica (de la tribună): Domnule preşedinte, Marica Sorin, Hunedoara. Punctul 1 şi punctul 7 - contra, iar pentru celelalte - "pentru". |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. De la ce grup? |
|||||
|
|
Domnul Petru-Sorin Marica (din sală): PRO România. |
|||||
|
|
PRO România. |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală): Votez şi eu, în numele Grupului PSD. |
|||||
|
|
Domnul Simonis, vă rog să vorbiţi... |
|||||
|
|
Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună): În numele colegilor de la PSD, absenţi astăzi, care n-au putut vota... absenţi, mă rog, cărora nu le-a mers tableta... votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
De la Grupul PSD, cine nu are tabletă şi...? (Vociferări.) Păi, nu, trebuie să anunţaţi la... (Vociferări.) Cum votează, da, dar să ştim câţi sunt în sală, şi să se prezinte. (Vociferări.) Nu, cei care sunt prezenţi, să ştim cum votează Grupul PNL. (Vociferări.) Spuneţi? Cum adică? Staţi, cu cine vă...? (Vociferări.) Dumneavoastră cumva mă urmăriţi sau...? (Vociferări.) Eu vă spun, cine este în sală, să vină să se prezinte, de la fiecare grup, iar secretariatul tehnic şi secretarii de şedinţă îşi notează cum votează grupul. |
|||||
|
|
Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală): Corect, pentru că se înţelege altceva... |
|||||
|
|
Am fost explicit? De la Grupul PSD, cine...? Doar vă prezentaţi. Modul de vot îl ştim de la lider. Vă rog. Corect. |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Eduard Simion (de la tribună): Deputat Lucian Simion - vot "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă rog, doamnă! |
|||||
|
Domnul Petru Movilă (din sală): Să-l sune pe Coliu... |
||||||
|
|
Cu soneria, domnule..., la doamne, acolo, la secretariat! |
|||||
|
|
Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună): Aida Căruceru, PSD. Votez, la toate proiectele de pe ordinea de zi, "pentru". |
|||||
|
|
Mulţumesc. Mai este cineva din sală care doreşte să intervină, nu are tabletă, până la cele telefonice? Domnule Muşoiu, haideţi, că ne pierdem timpul! |
|||||
|
|
Domnul Ştefan Muşoiu (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Deputat Muşoiu Ştefan. Votez "pentru", la toate iniţiativele legislative de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Da, vă ascult. |
|||||
|
|
Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună): Deputat Slavoliub Adnagi. Votez pentru toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Căciulă Aurel. |
|||||
|
|
Domnul Aurel Căciulă (prin telefon): "Pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, domnule preşedinte. |
|||||
|
Mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnul Weber Mihai. |
|||||
|
|
Domnul Mihai Weber (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Vot "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Rotaru Alexandru. |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Chiriac Viorel. |
|||||
|
|
Domnul Viorel Chiriac (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Ilişanu Claudiu. |
|||||
|
|
Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Havrici Iuliu. |
|||||
|
|
Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! La punctul 1 şi punctul 7 - împotrivă, la restul - pentru. |
|||||
|
|
Mulţumesc. La punctele 1 şi 7 - împotrivă, la restul - pentru. Domnul Bota Marius Sorin. |
|||||
|
|
Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon): Bună ziua! Vot "pentru", la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Petreţchi Nicolae. |
|||||
|
|
Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! |
|||||
|
(Probleme tehnice.) |
||||||
|
|
Nu vă auzim. Dacă doriţi... Domnule Petreţchi, nu vă auzim! Îmi pare foarte rău, eu nu am auzit. Dacă aţi auzit dumneavoastră? Nu. Luaţi-l telefonic pe domnul Petreţchi. Domnul Budăi Marius. (Probleme tehnice.) Vă rog frumos, tehnicul, este o problemă. Domnul Bejinariu Eugen. |
|||||
|
|
Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Eugen Bejinariu, deputat de Suceava. Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Popa Florin. |
|||||
|
|
Domnul Florin Popa (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Deputat Popa, de Galaţi. Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Popescu Virgil-Daniel. |
|||||
|
|
Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votul meu este exact votul liderului de grup, al domnului Roman. Dacă vreţi, îl pot relua. |
|||||
|
|
E perfect. Se ştie. |
|||||
|
Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon): Vă mulţumesc. |
||||||
|
|
Mulţumim. |
|||||
|
Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon): Mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnul Movilă Petru. Doriţi... la explicarea votului, ce...? Tăiaţi-i... tăiaţi-i intervenţia! Domnul Durbacă Eugen. |
|||||
|
|
Domnul Eugen Durbacă (prin telefon): Domnule preşedinte. Împotrivă - la punctul 1 şi la punctul 7, la restul - pentru. |
|||||
|
|
Am înţeles. Domnul Stancu Florinel. |
|||||
|
|
Domnul Florinel Stancu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! La punctul 1 şi la punctul 7 - împotrivă, la restul - pentru. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
A, dumneavoastră sunteţi de la PRO Europa, da? |
|||||
|
|
Domnul Florinel Stancu (prin telefon): Exact. Exact! |
|||||
|
|
A, ne-am dat seama după cum votaţi! Mulţumim. |
|||||
|
Domnul Florinel Stancu (prin telefon): Cu drag... |
||||||
|
|
Domnul Prisnel Adrian-Claudiu, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon): La punctul 1... Mă auziţi? |
|||||
|
|
Vă aud. |
|||||
|
|
Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon): La punctul 1 şi la punctul 17 - abţinere. La punctul 4 şi la punctul 14 - împotrivă. |
|||||
|
|
De la ce grup...? |
|||||
|
|
Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon): De la USR. |
|||||
|
|
A... USR. De la USR. Deci votul este conform Grupului USR, da? OK. Mulţumim. Domnul Bănicioiu Nicolae. |
|||||
|
|
Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! |
|||||
|
|
Bună ziua, domnule doctor! |
|||||
|
|
Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon): La punctul 1 şi la punctul 7 votez împotrivă, la restul - pentru. |
|||||
|
|
Perfect! |
|||||
|
Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon): Mulţumesc mult. |
||||||
|
|
De la Grupul PRO Europa, da? |
|||||
|
|
Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon): Da. |
|||||
|
|
Mulţumim. Doamna Chichirău Cosette. |
|||||
|
|
Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon): Bună ziua! Cosette Chichirău, USR. Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepţia punctului 1 - abţinere, punctul 4 - contra, punctul 14 - contra şi punctul 17 - abţinere. |
|||||
|
|
Corect. Mulţumesc. Doamna Şarapatin Elvira. |
|||||
|
|
Doamna Elvira Şarapatin (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Turcescu Robert. |
|||||
|
|
Domnul Robert-Nicolae Turcescu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc mult. Domnul Şişcu George? |
|||||
|
|
Domnul George Şişcu (prin telefon): Se poate, mă auziţi? |
|||||
|
|
Da. |
|||||
|
|
Domnul George Şişcu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Bună ziua, dragi colegi! Votul meu este exact votul Grupului PNL, exact votul domnului Florin Roman. |
|||||
|
|
Vă mulţumim. |
|||||
|
Domnul George Şişcu (prin telefon): Mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnul Ghera Giureci-Slobodan, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Giureci-Slobodan Ghera (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Răcuci Claudiu-Vasile? |
|||||
|
|
Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon): La punctul 1 - abţinere, şi la restul voi vota de pe tabletă. |
|||||
|
|
La punctul 1 - abţinere. OK. Mulţumim. |
|||||
|
|
Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon): Da, da, e în regulă, "abţinere" la punctul 1. |
|||||
|
|
Mulţumim. Domnul Vîrză Mihăiţă? |
|||||
|
|
Domnul Mihăiţă Vîrză (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Deputat Vîrză. Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Axinte Vasile? |
|||||
|
|
Domnul Vasile Axinte (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Drulă Cătălin? |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Vă solicit, pentru a nu crea vicii de constituţionalitate în procedura de adoptare, ca fiecare deputat să-şi exprime în mod neambiguu votul. Şi prin asta suntem de acord ca ei să menţioneze că votul este în acord cu votul... |
|||||
|
|
Am o singură rugăminte. Doriţi să ne spuneţi... |
|||||
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): ... de grup... |
||||||
|
|
... cum votaţi? |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Lăsaţi-mă un pic, să termin. Lăsaţi-mă... |
|||||
|
|
Nu, nu, suntem în procedură de vot. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Înţeleg că sunteţi în procedură, dar nu puteţi să luaţi oameni care n-au vorbit în microfon, că iarăşi facem pocinoguri. |
|||||
|
|
Vă ascultăm, cum votaţi? |
|||||
|
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): Eu am votat de pe tabletă. Dar vreau ca fiecare deputat... |
|||||
|
Vă mulţumesc. |
||||||
|
Domnul Cătălin Drulă (prin telefon): ... să vină la microfon... (Apel întrerupt.) |
||||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Petreţchi Nicolae. Sunt în procedură de vot. Domnul Petreţchi Nicolae. |
|||||
|
|
Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru", la toate proiectele legislative aflate pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Cojocaru Petru-Bogdan? |
|||||
|
|
Domnul Petru-Bogdan Cojocaru (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Bogdan Cojocaru, PSD. Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Ţachianu Marian? |
|||||
|
|
Domnul Marian Ţachianu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Surgent Marius? |
|||||
|
|
Domnul Marius-Gheorghe Surgent (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Marius Surgent, deputat al PNL de Hunedoara. Votez conform celor anunţate de liderul grupului, domnul Florin Roman. |
|||||
|
|
Perfect! Conform Grupului PNL. Doamna Trăilă Cristina? |
|||||
|
|
Doamna Cristina Trăilă (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votul meu este în acord cu cel exprimat de liderul grupului PNL, domnul Florin Roman. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Perfect! Mulţumesc mult şi eu. Domnul Petrea Gabriel? Spuneţi, domnule Petrea! |
|||||
|
|
Domnul Gabriel Petrea (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Gabriel Petrea, votez conform Grupului PRO Europa. La punctele 1 şi 7 "împotrivă", la restul "pentru". |
|||||
|
|
Gata! Am înţeles. Am avut emoţii că votaţi ca PSD! Domnul Stanciu Viziteu? |
|||||
|
|
Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! "Abţinere" la primul vot, la restul pe tabletă! |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Bulai Iulian? |
|||||
|
|
Domnul Iulian Bulai (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, cu următoarele excepţii: la punctele 1 şi 17 "abţinere", la punctele 4 şi 14 "contra". Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Nasra Gabriel-Horia? |
|||||
|
|
Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez toate proiectele de pe ordinea de zi, cu Grupul PSD. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Lupaşcu Costel? |
|||||
|
|
Domnul Costel Lupaşcu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Deputat Costel Lupaşcu, votez "pentru" la toate proiectele de lege de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Jivan Luminiţa? Doamna Jivan? |
|||||
|
|
Doamna Luminiţa-Maria Jivan (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Mulţumesc mult. Doamna Gavrilescu Graţiela Leocadia? |
|||||
|
|
Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Andruşcă Dănuţ? |
|||||
|
|
Domnul Dănuţ Andruşcă (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Ciocan Dan? |
|||||
|
|
Domnul Dan Ciocan (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doamna Tuşa Diana? |
|||||
|
|
Doamna Adriana Diana Tuşa (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Pauză, Secretariatul tehnic, să centralizăm, şi luaţi telefoanele. Vă rog. Vă ascultăm! |
|||||
|
|
Domnul Eusebiu-Manea Pistru (prin telefon): Bună ziua! "Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Dacă aţi dori să vă şi prezentaţi, ar fi ideal! Cine? Domnul Pistru. Domnul deputat Pistru. Să notaţi, vă rog. Domnul Rotaru Răzvan-Ilie? |
|||||
|
|
Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon): Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Telefonic, vă rog? Vă ascultăm! |
|||||
|
|
Domnul Radu Costin Vasilică (prin telefon): Bună ziua! Radu Vasilică, deputat de Argeş. Votez "pentru" la toate proiectele. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Mai departe. Altă intervenţie telefonică? |
|||||
|
|
Domnul Kulcsár-Terza József-György (prin telefon): Alo! |
|||||
|
|
Vă ascultăm! |
|||||
|
|
Domnul Kulcsár-Terza József-György (prin telefon): Kulcsár-Terza József, UDMR. Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Altă intervenţie telefonică, vă rog? Mai aveţi intervenţii telefonice? Foarte bine. Nu răspunde. Domnul Rădulescu Cătălin-Marian. Vă rugăm, domnule Rădulescu. Ne bucurăm! |
|||||
|
|
Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, mai puţin punctul 6, domnule preşedinte, unde votez "abţinere". |
|||||
|
|
Mai mult, mai puţin? |
|||||
|
|
Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon): Punctul 6! |
|||||
|
|
Punctul 6. Deci votaţi diferit de cum a spus liderul. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon): Păi...domnule preşedinte... sunt... şi de asta nu pot! |
|||||
|
|
Am înţeles! Da, nu e nicio problemă! |
|||||
|
|
Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon): Mă înţelegeţi? |
|||||
|
|
Democraţie... Telefonic, vă rog! Domnul Ben-Oni Ardelean? |
|||||
|
|
Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon): Vă mulţumesc. Vreau să-mi exprim votul pe proiectele de lege pentru ordinea de zi de astăzi... |
|||||
|
|
Conform indicaţiei liderului de grup? |
|||||
|
|
Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon): Da. Mulţumesc. Apreciez. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Mai departe? |
|||||
|
|
Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon): Alo? Bună ziua! |
|||||
|
|
Sărut mâna! Vă ascultăm! |
|||||
|
|
Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon): Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Doriţi să vă şi prezentaţi? |
|||||
|
|
Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon): Biró Rozália sunt. |
|||||
|
|
Bine. Mulţumesc mult. Mai avem telefoane? Trei. Bun. |
|||||
|
|
Domnul Adrian Mocanu (prin telefon): Alo? |
|||||
|
|
Da, vă ascultăm! |
|||||
|
|
Domnul Adrian Mocanu (prin telefon): Bună ziua! Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Cu cine am avut plăcerea? |
|||||
|
|
Domnul Adrian Mocanu (prin telefon): Mocanu Adrian. |
|||||
|
|
Vă mulţumim. Domnule deputat Stănescu, vă rugăm. |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Stănescu (prin telefon): Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Telefonic? |
|||||
|
|
Domnul Nicu Niţă (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! |
|||||
|
|
Bună ziua! |
|||||
|
|
Domnul Nicu Niţă (prin telefon): Votez pentru toate punctele de pe ordinea de zi. Deputat Niţă Nicu. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Bălănescu Alexandru. Vă rog. Domnule Bălănescu? Nu reuşim să luăm legătura cu dânsul. |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon): Alo? |
|||||
|
|
Alo? |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon): Alo! Domnule preşedinte, bună ziua! |
|||||
|
|
Bună ziua, domnule Bălănescu! |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon): La punctele 1 şi 7 "împotrivă" şi... |
|||||
|
|
Conform liderului Grupului PRO Europa, da? |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon): Da. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Sigur nu vreţi ca PSD?! |
|||||
|
|
Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon): Nu! |
|||||
|
|
Nu. Gata! Ne-am lămurit! |
|||||
|
Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon): Da! |
||||||
|
|
Mulţumim. Domnule Mocioalcă, vă ascultăm! |
|||||
|
|
Domnul Ion Mocioalcă (prin telefon): Toată stima, domnule preşedinte! La punctele 1 şi 7 "împotrivă", la restul "pentru". |
|||||
|
|
Conform indicaţiilor Grupului PRO Europa, da? |
|||||
|
|
Domnul Ion Mocioalcă (prin telefon): Da, domnule preşedinte, recunosc. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Am înţeles. Mulţumesc. Stafful tehnic? Mai aveţi două telefoane? Vă ascult! |
|||||
|
|
Domnul Doru-Petrişor Coliu (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Votez "pentru" la toate proiectele. |
|||||
|
|
Vă rog frumos să vă prezentaţi. |
|||||
|
|
Domnul Doru-Petrişor Coliu (prin telefon): Deputat Doru Coliu Petrişor. |
|||||
|
|
Mulţumesc. În acest moment, vă rog, secretariatul... Avem 165 plus 39, 204 pentru, 28 de abţineri... Da? 199 de voturi pentru, 27 de abţineri şi 101 voturi împotrivă. Adoptat. Explicarea votului, domnul deputat Silviu Vexler. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Silviu Vexler (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi am trecut printr-o şedinţă de plen şi acum o şedinţă de vot cu totul specială, aşa cum a fost şi cea de luni. Este pentru prima dată, în aceşti trei ani şi jumătate, când, în aceeaşi şedinţă, Camera Deputaţilor onorează atât victimele Holocaustului, cât şi victimele persecuţiilor comuniste. Vă rog să-mi permiteţi să repet. Este un moment cu totul deosebit. Mă refer atât la proiectul iniţiat de colegul meu, Daniel Vasile, privind comemorarea victimelor rome ale Holocaustului, cât şi cele trei proiecte pe care le vom vota astăzi, privind victimele persecuţiilor comuniste. Este un gest cu totul deosebit, indiferent dacă este vorba despre acest proiect care face dreptate persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate de comunişti, indiferent dacă este vorba despre proiectul iniţiat de colegii de la PNL, care comemorează deportările în perioada comunistă, sau proiectul care modifică Decretul-Lege nr. 118, acordând o majorare celor care au fost trimişi forţat în spitale de psihiatrie. Vreau să vă mulţumesc tuturor pentru gestul deosebit pe care l-aţi făcut şi pentru vot, indiferent care a fost el. Am apreciat discuţiile pe care le-am purtat cu toate grupurile, pe acest subiect. În mod special, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, vă mulţumesc pentru răbdarea cu care v-aţi aplecat asupra acestui proiect, colegului meu, domnul lider Simonis, şi domnului lider Varujan Pambuccian, pentru că au înţeles necesitatea şi importanţa acestui proiect şi în mod evident domnului Halici, preşedintele Comisiei juridice, şi domnului Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă, pentru sprijinul pe care l-au acordat întotdeauna acestui subiect. Aş vrea, de asemenea, să vă citesc un scurt text care sună cam aşa: "Proprietarii, cât şi chiriaşii au fost alungaţi prin mijloace sălbatice, pe ploaie, pe frig şi pe zăpadă, bolnavi grav, fără preocuparea cuiva dacă au sau nu au altă locuinţă, evacuări care au ruinat o mare parte şi ne-au distrus pe toţi. Pentru ei aţi făcut astăzi un gest deosebit, pentru ei aţi acordat astăzi respect, prin votul favorabil pe care l-aţi acordat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
2. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 225/2020; lege ordinară. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Cu unanimitate de voturi, adoptat. Doriţi explicarea votului? Vă rog. Vă rog frumos. Este pentru, da? |
|
|||
|
|
Domnul Ilie Toma (de la tribună): Toma Ilie, deputat al PSD. Vot "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Cu unanimitate de voturi, adoptat. |
|||||
|
|
|
3. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru activitatea de reproducţie; PL-x 640/2019; lege ordinară. Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Simonis se săturase de anumite lucruri, astăzi, şi de asta v-a trimis pe dumneavoastră. Vă rog. Vă ascultăm! Cu cine avem plăcerea? Doamna Furtună Mirela. Vă rugăm! Mulţumim, încercăm şi data viitoare! Domnule vicelider, vă rog frumos să luaţi legătura cu colega noastră, poate reuşiţi... să răspundă. Cu 233 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 71 de abţineri. Adoptat. |
|
|||
|
|
|
4. Proiectul de Lege privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; PL-x 493/2018; lege ordinară. Comisia juridică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Erdei István. Vă rog! |
|
|||
|
|
Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Până la punctul 2 am putut vota, de la punctul 3 încolo "pentru" toate punctele de pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Noi suntem la punctul 4. De acum încolo... |
|||||
|
|
Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon): De la 3 până la sfârşit... |
|||||
|
|
Suntem la punctul 4. |
|||||
|
Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon): Bine. Mulţumesc. |
||||||
|
|
Mulţumim mult. Vreo intervenţie telefonică? Vă rog, la secretariat, domnule vicelider! Tot la doamna Furtună? Vă rog. Vă ascult, domnule deputat. Vă ascultăm! Domnul deputat Stan Viorel? Mulţumim. 283 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abţinere. Adoptat. |
|||||
|
|
|
5. Proiectul de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al judeţului Cluj; PL-x 145/2020; lege ordinară. Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Terea? Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Ioan Terea (prin telefon): Domnule preşedinte, Nu am putut vota la ultimele două proiecte. |
|||||
|
|
Îmi pare rău, nici eu nu vă mai pot lua în considerare votul. |
|||||
|
Domnul Ioan Terea (prin telefon): Votez "pentru" la toate proiectele care urmează pe ordinea de zi. |
||||||
|
|
Deci la ultimele două nu vă mai pot lua în considerare. Doriţi să vă luăm în considerare votul la următoarele? |
|||||
|
|
Domnul Ioan Terea (prin telefon): La următoarele de pe ordinea de zi - vot "pentru". |
|||||
|
|
Bun. Mulţumim mult, domnule Terea. Domnul Roman Ioan. |
|||||
|
|
Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Am reuşit la primele să votez pe tabletă. Mi-e frică că mai departe nu se poate. Votez "pentru" la cele care mai urmează. |
|||||
|
|
Şi nu mai votaţi pe tabletă! 62... OK. Mulţumesc. 311 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. Adoptat. |
|||||
|
|
|
6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă; PL-x 347/2020; lege ordinară. Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Aici să aveţi grijă, domnul Rădulescu a zis că se abţine, de la Grupul PSD. Mare atenţie aici, să nu... Domnul Todoran Adrian-Mihăiţă. Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (de la tribună): Domnule preşedinte, votez "pentru", cum voi vota "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi ce urmează. Acest vot nu mi-a fost luat pe tabletă. Până acum a funcţionat tableta, în momentul de faţă s-a oprit, n-a mai reacţionat. |
|||||
|
|
Am înţeles. |
|||||
|
|
Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (de la tribună): Vă rog frumos să consemnaţi toate punctele! |
|||||
|
|
De la punctul 6 sunteţi pentru! Mulţumim mult, domnule Todoran. Domnul Arsu Alin-Ionuţ? |
|||||
|
|
Domnul Alin-Ionuţ Arsu (prin telefon): Pentru PL-x 347/2020 - "pentru". |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. 234 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptat. |
|||||
|
|
|
7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii; PL-x 276/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Arsu Alin-Ionuţ. Vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Alin-Ionuţ Arsu (prin telefon): PL-x 276/2020 - "pentru". |
|||||
|
|
Am o rugăminte. Noi suntem la punctul 7. |
|||||
|
|
Domnul Alin-Ionuţ Arsu (prin telefon): PL-x 276/2020, da! |
|||||
|
|
Corect! Pentru. Mulţumesc. |
|||||
|
Domnul Alin-Ionuţ Arsu (prin telefon): Pentru. Mulţumesc. |
||||||
|
|
Domnul Stan Viorel. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Viorel Stan (prin telefon): Bună ziua, domnule preşedinte! Din motive tehnice nu mai pot vota. La toate care urmează vreau să votez "pentru". |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Motive tehnice care nu ţin de Domnia Sa! 288 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă. Adoptat. |
|||||
|
|
|
8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 335/2020; lege ordinară. Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Arsu Alin-Ionuţ? Vă rog, din nou. |
|
|||
|
|
Domnul Alin-Ionuţ Arsu (prin telefon): Este o problemă tehnică cu tableta. Nu mai am conexiune, se întâmplă ceva. Pentru PL-x 335/2020 votez "pentru". Votez "pentru" la restul proiectelor de pe ordinea de zi, cu excepţia PL-x 245/2020, unde votez "contra", PL-x 306/2020, unde votez "abţinere". Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Am înregistrat votul dumneavoastră exact cum ne-aţi expus. 304 voturi pentru şi un vot împotrivă. Adoptat. |
|||||
|
|
|
Suntem la punctul 9. 9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; PL-x 478/2018; lege ordinară. Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Haideţi să încercăm unanimitate. 309 de voturi pentru şi o abţinere. Adoptat. |
|
|||
|
|
|
10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, precum şi pentru modificarea altor acte normative; PL-x 367/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Vă rog, doamna vicepreşedinte. |
|
|||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (de la tribună): Mulţumesc. Carmen Mihălcescu - "pentru", la toate proiectele rămase pe ordinea de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumim. Câte avem până acum? 67 de voturi pentru. Domnul Iancu Marius-Ionel. |
|||||
|
|
Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. "Pentru", la toate proiectele rămase pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
68, în acest moment. Vă mulţumim. Cu unanimitate de voturi, adoptat. |
|||||
|
|
|
11. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen; PL-x 105/2019; lege ordinară. Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Avem la explicarea votului? (Domnul deputat Daniel Vasile solicită să ia cuvântul.) Corect. Da, după ce terminăm procedura, domnule deputat. Din alte grupuri, explicarea votului, nu recunoaşte niciunul? În unanimitate de voturi, adoptat. Domnule deputat, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Daniel Vasile (de la tribună): Domnule preşedinte, Adoptarea prezentului proiect de lege este un moment istoric deosebit. Pentru a înţelege însemnătatea istorică deosebită a acestui moment, am să fac referire la câteva date istorice. 30 august 1941 - Tratatul de la Tighina. România şi Germania. România antonesciană încheia Tratatul de la Tighina, la 30 august 1941. De ce este atât de important acest tratat? Întrucât prin acest tratat, conform înţelegerii dintre Adolf Hitler şi Antonescu, se declanşează în România programul de epurare şi exterminare etnică. Şi, totodată, conform acestei înţelegeri, de la Tighina, din 30 august 1941, Transnistria, teritoriul dintre Nistru şi Bug, cu o suprafaţă de 40.000 de km2, locuit de etnici germani, ucraineni şi români, este conferit spre administrare civilă statului român. Administraţia civilă a statului român este exercitată de guvernatorul Gheorghe Alexianu. Noi numim acest teritoriu - noi, romii - "Valea Plângerii". În paralel cu încheierea acestui tratat - 30 august 1941 - în România, Antonescu declanşează... şi regimul antonescian şi legionar din România declanşează un recensământ al romilor. Recensământ care este finalizat în data de 25 mai 1942. 40.909 romi au fost recenzaţi, potrivit acestui recensământ, aşa cum am spus, încheiat în data de 25 mai 1942. Imediat după încheierea acestui recensământ, se dispune deportarea romilor în Transnistria. Deportarea romilor în Transnistria, în vederea exterminării, debutează în luna iunie, 1 iunie, şi debutează cu deportarea romilor nomazi. Sunt deportaţi 11.441 de romi nomazi, dintre care, atenţie, 6.714 copii. Foarte importante aceste date pentru că justificarea şi argumentele aduse de regimul antonescian şi legionar au fost că au deportat în Transnistria acele elemente care aduceau insecuritate socială în statul român, în acea perioadă. Totodată sunt deportaţi în Transnistria, în vederea exterminării, romii sedentari. Acei romi care aveau proprietăţi, acei romi care duceau o viaţă normală. Sunt deportaţi 13.167 de romi, dintre care, atenţie, 6.209 copii. În total, în Transnistria, dintre cei 40.909 romi recenzaţi, au fost deportaţi 24.686, dintre care 13.923 de copii. Stimate colege, Stimaţi colegi, Pentru a înţelege prezentul trebuie să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria poporului, cu istoria naţiunii noastre. Momentele istorice trecute şi prezente marchează existenţa generaţiilor viitoare. În istoria romilor avem două momente istorice definitorii care marchează existenţa noastră prezentă - 5 secole de sclavie pe teritoriul fostelor Principate Române, sclavia romilor - şi Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor. Avem nevoie de asemenea gesturi politice pentru a ne împăca cu trecutul. Astăzi marcăm, aşa cum am spus, un moment istoric, un moment de reconciliere, de dreptate şi echitate. În numele Asociaţiei Partida Romilor şi în numele comunităţii de romi, vreau să vă mulţumesc, tuturor colegelor, tuturor colegilor, vreau să mulţumesc grupurilor parlamentare - Grupului parlamentar al USR, Grupului parlamentar al PRO România, fostului Grup ALDE, Grupului parlamentar al PSD, Grupului parlamentar al PNL, Grupului parlamentar al PMP, Grupului parlamentar... (Vociferări.) Am spus, domnule... ... Grupului parlamentar al UDMR şi, nu în ultimul rând, deputaţilor neafiliaţi şi, desigur, Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, colegilor mei, pentru sprijin. Vreau să spun că acest proiect, această iniţiativă legislativă s-a bucurat de semnătura şi de acordul tuturor grupurilor parlamentare. În numele Asociaţiei Partida Romilor, în numele comunităţii de romi, vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Şi noi vă mulţumim. Domnule Vexler, doriţi să interveniţi? |
|||||
|
|
|
Domnul Silviu Vexler (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte scurt. Aş vrea să vă subliniez, fiind vorba despre Holocaust, şi un moment mai puţin plăcut care se desfăşoară astăzi. La Curtea Militară de Apel Bucureşti au fost depuse două dosare - unul pentru reabilitarea şi unul pentru revizuirea sentinţei celui care a fost generalul Nicolae Macici. Generalul Nicolae Macici, în perioada Holocaustului, a fost comandantul Corpului 2 Armată şi, ulterior, al Corpului 1 Armată şi a fost persoana trimisă personal de Ion Antonescu la Odesa, să supravegheze execuţia evreilor de acolo. Despre Masacrul de la Odesa probabil sau poate că aţi auzit. Au fost ucişi 40.000 de evrei, la ordinul lui Ion Antonescu şi sub supravegherea directă a acestui general, Nicolae Macici. Pe şi mai scurt. Ceea ce a hotărât domnul general, care a stat în Odesa fix două zile şi jumătate, cât să rezolve problema, a fost să-i strângă pe aceşti 40.000 de evrei într-un număr de hambare, a ordonat armatei să stropească hambarele cu benzină şi le-a înconjurat cu mitraliere de teren, după care le-a dat foc, iar cei care încercau să sară afară erau împuşcaţi. Bănuim că cei care au reuşit să sară afară şi să fie împuşcaţi şi nu arşi de vii au avut un noroc mai mare. Cei din ultimul hambar nu au mai fost chiar aşa norocoşi. Hambarul a fost înconjurat cu dinamită şi au fost aruncaţi în aer, de vii. Astăzi este primul termen al procesului de reabilitare a celui care a fost generalul Nicolae Macici. În mod evident, justiţia este independentă şi va decide orice doreşte. Am vrut doar să vă aduc la cunoştinţă acest fapt şi suplimentar faptul că Nicolae Macici este singurul criminal de război român, care a fost condamnat punctual pentru execuţia evreilor de la Odesa, pentru acest masacru. Dacă ceilalţi criminali de război au fost condamnaţi pentru o plajă mai largă de fapte, Nicolae Macici a fost condamnat punctual pentru execuţia a 40.000 de evrei. Este o decizie a justiţiei. E drept, a justiţiei militare. Nu ştiu dacă s-a terminat termenul sau nu, era programat să înceapă azi dimineaţă. Vom vedea ceea ce va urma. Vă mulţumesc mult. |
|
|||
|
|
|
Şi eu vă mulţumesc pentru această lecţie de istorie. Acum înţeleg de ce vă înţelegeţi aşa de bine cu domnul Solomon. |
|
|||
|
|
|
12. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist; PL-x 434/2019; lege ordinară. Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) În unanimitate de voturi, adoptat. |
|
|||
|
|
|
13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 396/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă. Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul Seidler. |
|
|||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): La explicarea votului, domnule preşedinte, o să vreau să... |
|||||
|
|
Mai aşteptaţi un pic. 307 voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat. Domnul Seidler, explicarea votului. Domnul Seidler, explicarea votului. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă): Da. Mulţumesc. Ne bucurăm că după ani de zile de presiune publică a Uniunii Salvaţi România, pe subiectul pensiilor speciale, în sfârşit facem ceva în această privinţă. Nu, soluţia, pentru cele mai multe categorii de pensii speciale, nu este doar impozitarea pe care am votat-o astăzi, ci chiar eliminarea lor în totalitate. Da, constituţional, în afara pensiei de serviciu a magistraţilor şi militarilor, soluţia este limitarea inclusiv prin impozitare. Toate celelalte categorii de pensii speciale pot fi abrogate. Pentru că nu, nu se... încadrează (Probleme tehnice.)... în categoria... drepturilor (Probleme tehnice.)... câştigate. Sper ca pensiile speciale ale parlamentarilor, de exemplu, să fie eliminate, cu ocazia şedinţei de plen reunit, de săptămâna aceasta. Pentru că majoritatea pensiilor speciale ale parlamentarilor sunt între 2.000 şi 7.000 de lei şi vor fi impozitate, conform proiectului tocmai votat de noi, cu doar 10%. Adică privilegiul rămâne în proporţie de 90%. Efectul este exact păstrarea nedreptăţii şi încercarea de manipulare. Că, de fapt, mare parte din pensiile speciale rămân abia atinse. Vreau să mai spun că nu se poate renunţa la pensia specială până în momentul în care persoana care ar urma să o primească nu îndeplineşte vârsta la care ar avea dreptul să o primească. Asta - pentru că s-a pretins aici altceva... (Probleme tehnice.) ... ceea ce s-a pretins a fost cu adevărat populist. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Suciu Daniel. Îmi cer scuze doamnei Prună, domnului Dehelean. Un singur purtător de vorbe din... |
|||||
|
|
Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună): Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Multe adevăruri s-au spus despre pensiile speciale. În aceeaşi măsură, foarte multe minciuni şi chiar foarte multă manipulare s-au spus exact despre acelaşi subiect. Stimaţi colegi, Se făcea, la dezbateri generale, referinţă la tinereţe, la gardă, la echipe de conducere dintr-un partid sau altul. Dar am să mă întorc la adevărul despre pensiile speciale. În 1997, o majoritate de dreapta şi o Guvernare de dreapta introduceau pensiile speciale. Mulţi dintre dumneavoastră nu eram în acea perioadă în acel Parlament şi în acea majoritate. Adevărul este că şi în 2000-2004, o Guvernare de stânga a adăugat privilegii. În următorul mandat, tot de dreapta, s-au mai adăugat privilegii, de către o majoritate, tot de dreapta. Şi, tot aşa, a crescut. Şi, tot aşa, a crescut nedreptatea. Şi supărarea, evidentă, a oamenilor, pe nişte privilegiaţi. Dacă totuşi mulţi dintre noi, mai tineri sau mai în vârstă, nu am prins voturile tuturor partidelor, pe acordarea privilegiilor, astăzi, noi, cu toţii, într-adevăr avem acest privilegiu să spunem stop acestei nedreptăţi, clamate, pe bună dreptate, de către foarte multă... o mare parte din populaţia României. Astăzi, într-adevăr, am făcut dreptate, indiferent de culoarea politică pe care o reprezentăm. Pentru că, da, stimaţi colegi, cu toţii, de la stânga la dreapta, am votat asemenea privilegii. Şi nu - trebuie să mai spun - nu, stimaţi colegi de la USR, nu ne-am dorit nicio secundă să supraimpozităm dreptul legal, pe contributivitate, al pensionarilor. Aceasta este o minciună. Şi trebuie să o spunem de la acest microfon. În rest, cred că această poveste, folosită, în special din punct de vedere politic, împotriva unui singur partid, de astăzi trebuie să înceteze. Şi, astăzi, parlamentari PSD, mai tineri sau mai puţin tineri, prin votul nostru, am făcut dreptate nu pentru noi, nu pentru un partid sau altul, ci pentru toţi cei care, pe bună dreptate, de-a lungul anilor, ne-au spus că în această sală, prin votul parlamentarilor, s-au făcut nedreptăţi. În numele unei generaţii care crede într-adevăr în dreptate, am votat astăzi cu inima deschisă şi cu conştiinţa împăcată că am făcut ceea ce trebuia. Vă mulţumesc tuturor pentru acest vot. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul lider al Partidului Naţional Liberal, domnul Roman, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă uitam dacă domnul Solomon este în sală, pentru că cred că doar înţelepciunea solomonică ne poate lămuri în cele din urmă cum e astăzi cu maternitatea sau paternitatea; şi aici mă refeream la calitatea dumneavoastră de preşedinte al Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor. Cred că astăzi, fără să rostesc cuvinte mari, e o zi istorică. E o zi istorică pentru că Parlamentul a făcut ceea ce ne cer cei care ne-au trimis în Parlament, fie că suntem de stânga, fie că suntem de dreapta, fie că suntem mai noi, dar cu metehne vechi. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt foarte clare. Centralizatorul votului a arătat un vot covârşitor - dacă am reţinut eu bine, doar un coleg a votat împotrivă. În rest, toţi ceilalţi colegi, inclusiv cei care critică şi spun că ar fi neconstituţional, pentru că nu e al lor, au votat acest proiect de lege. Nu pot să înţeleg, acestea sunt metehne cam vechi, să critici şi să votezi. Nu, domnule, trebuie să-ţi asumi. Aşa cum astăzi am ajuns la acest moment pentru că, în calitate de lideri de grup, al PNL şi al PSD, făcându-ne mulţi "prieteni", ne-am asumat acest amendament care a stârnit probabil "prietenii" peste tot, inclusiv în rândul colegilor noştri. Ne gândim la dreptate socială. Ne gândim la contributivitate. Ne gândim că nu pot fi pensionari mai speciali între ei. Sigur că, peste tot în lume, cei care au contribuit mai mult au primit mai mult. Aşa e peste tot în lume. În altă ordine de idei, stimaţi colegi, am respectat întocmai prevederile Curţii Constituţionale, care ne-a spus că abrogarea în integralitate a unui drept câştigat este neconstituţională. Despre ce vorbim? Iar vrem să păcălim oamenii? Să creăm himere, să creăm poveşti? Nu, ne spune Curtea Constituţională. Şi, vă întreb, dumneavoastră credeţi în Curtea Constituţională? Mai credeţi în deciziile lor? Sau, ce faceţi, transformaţi totul într-o politică ieftină, de doi bani? Astăzi Parlamentul României a răspuns apelului făcut de populaţia României. Am făcut ceea ce trebuie. Am adus echitate pentru pensionari. Şi asta aşteaptă românii de la noi, dincolo de orice jocuri şi declaraţii politice. Vă mulţumesc tuturor celor care aţi votat. Partidul Naţional Liberal şi-a respectat promisiunea făcută în campania electorală. Alegătorilor le-am spus întotdeauna că vom tăia pensiile speciale. Şi, iacătă, aici am ajuns. Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.) |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule lider. Domnul lider al UDMR. |
|||||
|
|
Domnul Benedek Zacharie (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Da, azi s-a votat impozitarea pensiilor speciale, a tuturor pensiilor speciale, ceea ce este foarte important. Pentru că foarte mult s-a discutat în spaţiul public despre pensiile parlamentarilor. Pensiile parlamentarilor, care sunt undeva la 4% din ceea ce înseamnă toate pensiile speciale. Deci am fi fost cel puţin ipocriţi dacă discutam şi impozitam doar pensiile speciale ale parlamentarilor. Aşa s-a făcut un pas. S-a făcut un pas spre normalizare. Şi bineînţeles că şi noi, ca grup, Grupul UDMR, am votat. Mai mult de atât. Noi am susţinut această idee încă din luna ianuarie, dar atunci n-am avut suficienţi parteneri. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Movilă Petru, din partea Grupului PMP. Şi am încheiat. Alte solicitări telefonice nu mai pot fi. S-a încheiat sesiunea... |
|||||
|
|
Domnul Petru Movilă (de la tribună): Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Colegii mei din Partidul Mişcarea Populară au votat toţi acest proiect de lege pentru că era o necesitate. De la ideea iniţială, lansată acum 4 ani într-un proiect de lege prin care noi, Partidul Mişcarea Populară, şi alţii, am afirmat în plenul Parlamentului că dorim eliminarea pensiilor speciale, a trecut mult timp până a venit decizia Curţii Constituţionale care ne-a aşezat pe toţi la aceeaşi masă şi împreună am convenit şi am votat acest proiect foarte important. Sigur că din punctul nostru de vedere este un lucru bun pentru că pensiile speciale sperăm să nu mai fie motiv, subiect, proiect de campanie electorală pentru unii care au luat voturi pe aceste subiecte cum sunt pensiile speciale şi au uitat de ele. Trebuie să punem în aplicare şi, cum am afirmat, încet, încet, corelate cu alte legi în domeniu, să ajungem ca pensiile românilor să fie pensii decente şi pensiile speciale, la fel, să fie pensii aşa cum am votat astăzi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă doamna Prună are intervenţie în ceea ce priveşte opţiunea de vot? Vă rog, doamna Prună. |
|||||
|
|
Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin telefon): Da. Domnule preşedinte, Mă înscrisesem la explicarea votului. |
|||||
|
|
A fost cineva din partea grupului dumneavoastră. Vă mulţumesc mult. Domnul Matei Călin. |
|||||
|
Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon): Da. |
||||||
|
|
Dacă este intervenţie în ceea ce priveşte votul? Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon): Da. La ultimele două puncte nu mi-a mai funcţionat tableta. Am vot pentru... |
|||||
|
|
Ele sunt depăşite. Vorbim de acum încolo. |
|||||
|
|
Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon): Am vot pentru şi la acelea. Şi la cele de acum încolo, "pentru". |
|||||
|
|
"Pentru". Vă mulţumesc, domnule Matei Călin. Domnul Dehelean, în ceea ce priveşte opţiunea de vot? |
|||||
|
|
Domnul Silviu Dehelean (prin telefon): Da, domnule preşedinte. La PL-x 396/2019 - vot pentru. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna Cherecheş Viorica. Vă rog, doamna Cherecheş. (Probleme tehnice.) Doamna Cherecheş? Doamna Cherecheş? Mulţumim. Domnul Pop Rareş Tudor. În privinţa...? |
|||||
|
|
Domnul Tudor Rareş Pop (prin telefon): Bună ziua! Am avut aceeaşi problemă cu tableta. Deci, vot pentru, la PL-x 396/2019... |
|||||
|
|
Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul Tudor Rareş Pop (prin telefon): ... şi vot pentru, la PL-x 434/2019. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu mulţumesc. 309 voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat. |
|||||
|
|
|
Legi organice. Adoptări. 14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 245/2020; lege organică. Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Doamna Ciofu Tamara-Dorina, vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon): Mulţumesc, domnule preşedinte. Vot "pentru"..., |
|||||
|
Mulţumesc. |
||||||
|
|
Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon): ... la acest proiect de lege. Şi la celelalte care urmează, ultimele pe ordinea... |
|||||
|
Am înţeles. |
||||||
|
|
Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon): ... de zi. Mulţumesc. |
|||||
|
|
235 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 15 abţineri, 4 "nu votez". Adoptat. |
|||||
|
|
|
15. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 64 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 20 februarie 2019; PL-x 30/2018/2019; lege organică. Comisia pentru muncă, Comisia pentru sănătate şi Comisia juridică propun adoptarea legii cu amendamente. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Domnul deputat Mărgărit, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon): Să trăiţi, domnule preşedinte. Nu mai îmi funcţionează tableta. Votez "pentru", la toate proiectele care au rămas pe ordinea de zi. |
|||||
|
|
62 de voturi pentru, în acest moment. 229 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă, două abţineri. Adoptată. |
|||||
|
|
|
16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 286/2018; lege organică. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) Liderul de grup al USR? Domnule lider de Grup al USR, avem iarăşi două solicitări, şi de la domnul Seidler, şi de la domnul Ion Stelian-Cristian, să hotărâm cine... Presupun că domnul Ion Stelian-Cristian. Văd că s-a... Nu, la finalul votului! În unanimitate de voturi, adoptat. Domnul lider al Partidului Naţional Liberal. Vă rog |
|
|||
|
|
Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună): Mulţumesc, domnule preşedinte. În calitate de iniţiator, vreau să le mulţumesc colegilor din toate partidele, tuturor celor care au votat acest proiect. Cred că am fost consecvent încă de la început, când am spus că locul criminalilor, violatorilor şi tâlharilor e în puşcărie, nu pe străzile României, producând victime zi de zi. Ceea ce a făcut astăzi Parlamentul este din nou un răspuns la o solicitare a românilor, a celor care ne-au votat, şi pentru asta vreau să le mulţumesc tuturor colegilor. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul Ion Stelian-Cristian? |
|||||
|
|
Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă): Grupul USR a votat pentru adoptarea acestui proiect, pentru că, în definitiv, ne dorim absolut toţi să protejăm viaţa, să îi protejăm pe cetăţeni. Sperăm că proiectul va trece de un eventual control la Curtea Constituţională. După cum ştiţi, Guvernul s-a opus ferm acestui proiect, spunând că e neconstituţional. Vom vedea care va fi soarta acestui proiect. Regretul pe care-l exprimăm este acela că nu au dorit colegii noştri din Parlament să adopte amendamentele pe care le-am propus, care vizau eliberarea corupţilor şi eliberarea altor categorii de infractori. Ne-am referit la cei care au săvârşit fapte de violenţă, am avut unanimitate aici, însă doar USR a fost cel care a susţinut că liberarea condiţionată, liberarea înainte de termen, atât de relaxată astăzi pentru infractorii care au săvârşit fapte de corupţie, ar trebui modificată şi ar trebui să venim cu reguli noi, care să pună nişte bariere acestor infractori. Să primeşti pentru fapte de corupţie, pentru luare de mită, pentru abuz în serviciu cu prejudiciu foarte mare cinci ani de zile, şase ani de zile pedeapsă şi să ieşi după un an, doi, nu e corect pentru că, în definitiv ştiţi foarte bine şi dumneavoastră, şi corupţia, într-un fel sau altul, ucide. Din cauza unor fapte de corupţie, uneori nu avem şcoli, de multe ori nu avem spitale, nu avem spitale dotate cum ar trebui şi, iată, într-un mod poate indirect, dar cât se poate de palpabil, murim şi din cauza corupţiei. Vă rugăm să promovăm acest proiect şi să eliminăm aceste anomalii, pe viitor. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Mi-aş dori să ştiu şi părerea dumneavoastră, ca avocat, dar în particular, dacă este constituţional sau nu proiectul. Mulţumesc. Doamna Birchall Ana, de la neafiliaţi. |
|||||
|
|
Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă): Mulţumesc mult, domnule preşedinte. Aşa cum am spus şi la dezbateri, eu salut faptul că Parlamentul dă un astfel de semnal. Îmi exprim speranţa că într-adevăr va trece testul de constituţionalitate. Regret şi fac apel la dumneavoastră, domnule preşedinte, ca pe viitor să nu mai fiu pusă în asemenea situaţii. Regret că nu mi s-a permis să pot să depun şi eu amendamente, aşa cum de fapt a fost depus un amendament adoptat la Comisia juridică, pentru că, din punctul meu de vedere, da, trebuie înăsprite condiţiile privind liberarea condiţionată şi pentru alte categorii de infracţiuni, de exemplu infracţiunile privind corupţia. Şi eu vă rog pe dumneavoastră, poate totuşi găsim acea formulă... |
|||||
|
Mulţumim mult, doamnă ministru. |
||||||
|
|
Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă): ... care să permită fiecărui parlamentar... N-am terminat, domnule preşedinte! Daţi-mi voie, concluzionez imediat! Deci eu sper ca votul de astăzi să pună, într-adevăr, în practică intenţia, altfel noi înşelăm din nou aşteptarea legitimă a opiniei publice. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc mult. Am înţeles! Îmi pare rău că nu aţi apucat dumneavoastră, cât eraţi ministru al justiţiei, să faceţi ordinea asta şi trebuie să o facă Parlamentul. |
|||||
|
|
|
17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 306/2020; lege organică; procedură de urgenţă. Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. (Vot electronic la distanţă.) |
|
|||
|
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 17 iunie 2020, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
|
|
|||
|
|
|
|
La ultimul proiect, cu 272 de voturi pentru, 22 de abţineri, adoptat. |
|
||
|
|
|
Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 17 iunie 2020. Vă mulţumesc. Membrii Biroului permanent, la Biroul permanent. |
|
|||
|
După pauză |
|
||||
|
(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. |
||||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Continuăm lucrările de astăzi, 17 iunie 2020, cu şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Potrivit cutumei şedinţelor online, vom începe cu colegii care sunt deja prezenţi în sala de plen. Ulterior vor intra pentru declaraţii colegii care se află în spatele tabletelor. De la PSD pe cine avem în sală? Vă rog. |
|||||
|
|
|
Doamna Cristina-Elena Dinu. |
|
|||
|
|
Doamna Cristina-Elena Dinu (de la tribună): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Susţin protestul salariaţilor DGASPC Giurgiu, neplătiţi de două luni". Sunt în asentimentul salariaţilor DGASPC Giurgiu şi susţin protestul organizat ieri şi astăzi de aceştia, deoarece situaţia lor este inacceptabilă şi inadmisibilă într-o ţară europeană, aşa cum este România. Consider că cei 1.000 de asistenţi sociali care nu şi-au primit salariile de două luni au perfectă dreptate în a-şi cere drepturile. Problema a rămas nerezolvată din vina exclusivă a Guvernului, care nu a returnat până acum sumele cheltuite de Consiliul Judeţean Giurgiu pentru combaterea pandemiei. De altfel, conducerea Consiliului Judeţean a făcut aproape zilnic, de două luni încoace, demersuri pentru plata angajaţilor DGASPC, însă reprezentanţii guvernamentali sunt ocupaţi de cu totul alte aspecte, precum deschiderea sălilor de jocuri de noroc şi a altor unităţi unde liberalii sunt direct interesaţi. Vreau să-i întreb pe conducătorii Guvernului, pe domnul Iohannis, domnul Orban şi domnul Cîţu, dacă şi-au primit salariile în ultimele două luni, după munca depusă zi şi noapte "în slujba poporului"? Dacă ei şi-au primit banii, atunci şi angajaţii DGASPC Giurgiu trebuie să-i primească, mai ales că marea majoritate a acestora sunt întreţinători ai familiilor şi pur şi simplu nu mai au bani să trăiască. Situaţia economică a angajaţilor şi familiilor acestora este dramatică. Au rate neachitate la bănci, utilităţi neplătite, îşi iau mâncare pe datorie, iar o mare parte sunt familii monoparentale, cu un singur venit, inexistent de două luni. În aceeaşi ipostază sunt şi persoanele instituţionalizate din subordinea DGASPC Giurgiu - copii, bolnavi şi persoane vârstnice. Lăudabil este faptul că salariaţii instituţiei nu au lipsit nicio zi de la locul de muncă, chiar dacă nu şi-au primit banii, activităţile nefiind afectate. Reiterez rugămintea adresată Guvernului de a adopta în regim de urgenţă un act normativ care să rezolve situaţia de la DGASPC Giurgiu şi a debloca plata salariilor, deoarece, în caz contrar, am putea asista la evenimente nedorite. Deputat al PSD de Giurgiu, Cristina-Elena Dinu. Mulţumesc. Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Din partea PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog. Care se află în sală. |
|
|||
|
|
Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Tot înainte, spre comunismul roz!". Au fost nişte discuţii şi până la urmă s-a adoptat o lege în Senat care, după cum se ştie, vizează împiedicarea copiilor să aibă, să spunem aşa, acces la o formă de îndoctrinare ideologică, un fapt absolut normal şi un fapt absolut firesc. Se vorbeşte de aşa-zisa ideologie de gen care e o năstruşnicie. Practic, fiecare se poate crede ba femeie, ba bărbat. Ştiu că era un caz celebru, cu un mare universitar care se credea viezure, la un moment dat. Deci putem să trecem prin toate stările posibile. Dar o lege absolut normală, o lege banală adoptată în Parlament, de ce ar fi putut ea să provoace aşa o mare nedumerire. Au trezit toţi radicalii progresişti, neomarxişti, cum vreţi să le spuneţi, pornind de la Brigada Roşie din USR şi mergând până la toate ONG-urile care se activează la comandă, de fiecare dată când cineva vorbeşte de libertate personală, vorbeşte de morală sau vorbeşte de valori fundamentale în societatea românească. Nu mai mult de atât, am văzut cum se încearcă a se spune faptul că această lege ar avea legătură cu egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. O aberaţie! Nimeni nu pune sub semnul întrebării aşa ceva, ba, din contră, însuşi creştinismul şi înseşi valorile creştine au fost primele care au stabilit egalitatea între femeie şi bărbat, ba au venit nişte domni din facultăţi, de la universităţi, care vorbesc că se încalcă libertatea academică, se încalcă tot felul de legi şi reguli, şi aşa mai departe. Iarăşi este o aberaţie ceea ce susţin domnii universitari. Poate vorbim odată şi de impostura universitară. Poate vorbim odată şi de colecţionarii de titluri, de diplome, de catedre care, de fapt, vin şi predau anumite ideologii, care vin, de fapt, şi răspândesc otrava, în loc să răspândească ştiinţa în universităţi. Poate fi o discuţie la un moment dat. Ideologia de gen vine de la o aberaţie. Pur şi simplu se consideră că genul nu este egal cu datul biologic. Apăi, pur şi simplu fiecare se poate considera orice! Dar ce înseamnă această ideologie? Această ideologie nu înseamnă faptul că o teorie radicală, o teorie controversată nu se poate dezbate într-un mediu academic, ceea ce este complet fals, ci pur şi simplu înseamnă că nu este o chestiune recomandată. Ca un copil de şcoală primară, de exemplu, să fie învăţat despre tratamentele hormonale în vederea schimbării sexului natural. Sau un copil să creadă că are un gen fluid şi să creadă că dimineaţă se trezeşte băiat, iar seara se culcă fetiţă. De asemenea, sunt anumite chestiuni absolut nefireşti care derivă din toată această ideologie, care este un construct neomarxist, un construct care ţine de dogmele lui Lukács, Gramsci şi Marcuse, pentru că mă uit câteodată la foarte mulţi oameni care au pretenţii de intelectuali şi care şi-i pun în spatele lor pe Eminescu, pe Maiorescu, ori pe Iorga, cum ei de fapt vin şi reiau diatribele ideologice ale marxismului cultural. Acest lucru mi se pare foarte important şi nu înţeleg de ce poate fi o nemulţumire în societatea românească, sau în anumite medii, sau în anumite zone, pentru că Senatul României a adoptat o lege absolut firească, o lege care vină să pună lucrurile în seama lor. Nu este rolul şcolii să predea copiilor teorii controversate, teorii extremiste sau tot felul de bizarerii. Cine ştie unde vom ajunge dacă vom continua în acest fel? De aceea, vreau să spun faptul că, sper ca preşedintele României va promulga această lege şi sper că vom înţelege toţi un lucru clar, până la urmă, că genul este o chestiune care ţine de naştere, şi nu un construct social, aşa cum spune teoria critică a neomarxismului. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Domnule Simionca? Vă rog |
|
|||
|
|
Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună): Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi: "Centura municipiului Bistriţa - proiect promis şi nerealizat de partidele tradiţionale". Printr-o adresă pe care am primit-o de la Ministerul Transporturilor, am aflat că Centura municipiului Bistriţa este "pe pauză". Mai precis, că nu se doreşte contractarea separată a studiului de fezabilitate al variantei de ocolire a municipiului Bistriţa, pe motiv că studiul de fezabilitate al Autostrăzii Nordului, care include şi şoseaua noastră de centură, este în evaluare. Din păcate, Bistriţa a scăpat printre degete şansa unei centuri ocolitoare în momentul în care administraţia PSD avea la dispoziţie 170 de milioane de euro din bani europeni în acest sens. Consilierii locali PSD au acceptat varianta propusă de primarul Creţu, care implica sume astronomice, de peste 10 milioane de euro/kilometru şi ar fi distrus cadrul natural al Dealului Codrişor care va deveni o zonă spectaculoasă imediat ce va fi pusă în valoare. Dacă liderii PSD înţelegeau că varianta optimă ar fi fost varianta Sărata - Monariu -Livezile, la această oră puteam fi departe. Dacă ar fi existat viziune şi voinţă, Bistriţa putea avea astăzi o centură ocolitoare şi ar fi reprezentat un pol economic în această zonă a Transilvaniei. Cel mai relevant exemplu este centura oraşului Gherla, care deţine o variantă ocolitoare şi a devenit atrăgător pentru marile companii, creându-se locuri de muncă şi o piaţă concurenţială care avantajează angajatul şi duce la salarii majorate. În mandatul meu de parlamentar, am avut nenumărate intervenţii politice şi publice în care am explicat că dezvoltarea municipiului Bistriţa este dependentă de dezvoltarea infrastructurii şi am atras atenţia că cea mai mare problemă a bistriţenilor este absenţa şoselei de centură. Mai mult, am iniţiat un proiect de lege pentru construcţia Autostrăzii Nordului, care include şoseaua ocolitoare a municipiului Bistriţa, iniţiativă care zace în sertarele comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor după ce, în urmă cu mai bine de un an, a trecut şi a primit un vot favorabil în Senatul României. Vă spun clar: bistriţenii s-au săturat de evaluări fără termen, de amânări de zeci de ani, de promisiuni neonorate. Îi cer astăzi ministrului transporturilor, domnul Lucian Bode, despre care ştiu că este un om serios şi de bună-credinţă, să vină urgent cu un plan concret, asumat, cu termene realiste de construcţie a şoselei de centură a municipiului Bistriţa. Aceasta va putea fi inclusă în Autostrada Nordului mai târziu, o autostradă pe care de altfel şi-o doresc 2,5 milioane de români. Vremea politicienilor cu promisiuni neonorate şi fără rezultate a trecut. Bistriţenii vor fapte şi nu mai acceptă compromisuri, după ce dorinţa lor de a avea o centură ocolitoare în municipiul Bistriţa a fost pusă "pe pauză". Toate guvernările partidelor tradiţionale din ultimii ani au eşuat! Mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Domnul Vlad Duruş. |
|
|||
|
|
Domnul Vlad-Emanuel Duruş (de la tribună): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Vreau să ridic problema aici, în Parlamentul României, şi să iau atitudine faţă de abandonul de către autorităţile centrale a zonei de nord a judeţului Maramureş, judeţ pe care-l reprezint în Parlamentul României. În mod constant, această regiune este neglijată de către guvernele ţării, dar şi de către Consiliul Judeţean Maramureş, în frunte cu preşedintele său. Sighetul, al doilea municipiu al judeţului, se află astăzi într-o stare absolut deplorabilă din punct de vedere economic, dar şi social. Singura ramură a industriei care funcţionează legal, să spunem, este cea a prelucrării lemnului. Ilegal, în schimb, cele mai prospere industrii sunt cele de contrabandă, dar şi tăierea ilegală a lemnului pădurilor judeţului. S-a ajuns aici pentru că maramureşenii nu au altă alternativă economică în această zonă. De altfel, rezultatul acestei izolări a nordului judeţului este că Maramureşul istoric are cea mai mare proporţie de oameni plecaţi la muncă în străinătate, din toată Transilvania. La asta a dus politica abandonului economic, social, politic, dar şi cultural, practicată de autorităţile naţionale şi judeţene. Tot ce veţi găsi pe Valea Vişeului sau pe Valea Izei sunt familii rupte în două, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi crescuţi de bunici, care îşi văd părinţii o dată pe an, la Crăciun sau la Paşte. Ce faceţi, domnilor guvernanţi, pentru Sighet, pentru Borşa, pentru Vişeu, pentru tot nordul judeţului Maramureş? Care este strategia, domnule Gabriel Zetea, preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş? Infrastructura feroviară este aproape desfiinţată, în această zonă, iar dacă vorbim de infrastructura rutieră şi drumurile care se fac, se fac cu întârziere de ani de zile, cum ar fi DN18 sau cel de pe Valea Ruscovei. Veţi inaugura acum, în prag de alegeri, câţiva kilometri de drum reabilitat şi veţi dori să-i amăgiţi din nou pe maramureşeni, aşa cum faceţi întotdeauna. Iar dacă vorbim de drumul de pe Valea Izei, acesta este un monument al incompetenţei autorităţilor judeţene. Chiar şi în ce priveşte turismul, aţi putea crede că judeţul nostru este în topul listei. Toată lumea ştie că judeţul Maramureş aţi putea spune că este plin de turişti. Este însă fals! Chiar şi în acest domeniu judeţul Maramureş se află la mijlocul clasamentului, în ceea ce priveşte numărul de turişti. Asta înseamnă zero strategie, domnule preşedinte de consiliu judeţean! Maramureşul, Sighetul, Borşa nu mai au răbdare cu asemenea nepăsare şi incompetenţă! Maramureşul are nevoie de o schimbare, iar dacă dumneavoastră nu aţi vrut sau nu aţi putut să o faceţi, USR-ul o va face! |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
|
Colegi din sală? Doamna Carmen Holban. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Georgeta-Carmen Holban (de la tribună): Mulţumesc, doamnă preşedinte. "Guvernul liberal aruncă bolnavii de cancer în disperare" Consider că tratamentul aplicat bolnavilor de cancer de către Guvernul liberal este incalificabil pentru o ţară democratică şi europeană. Asociaţiile bolnavilor de cancer acuză explicit Guvernul Orban că i-a condamnat la moarte pe bolnavii cu afecţiuni oncologice, transformaţi în victime colaterale ale bătăliei autorităţilor cu noul coronavirus. Acest fapt se datorează blocării accesului bolnavilor cronici la tratamentele medicale de specialitate, în perioada stării de urgenţă şi apoi în starea de alertă, din dispoziţiile responsabililor guvernamentali din domeniul sănătăţii. Consecinţele acestor măsuri au fost dezastruoase pentru pacienţi. Din cauza lipsei de acces la tratament, o serie de afecţiuni oncologice care ar fi putut fi vindecate s-au transformat rapid în cancere incurabile şi au avansat, din stadii incipiente în stadii terminale, ducând la creşterea exponenţială a numărului de decese. Reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer au atras atenţia Guvernului că media obişnuită de 142 de decese zilnic, înregistrată până la izbucnirea pandemiei în România, s-a dublat sau chiar s-a triplat, din martie până acum, tocmai din cauza accesului limitat sau întârziat la tratamentele şi procedurile necesare. Mi se pare inumană atitudinea conducerii Ministerului Sănătăţii referitoare la aceşti pacienţi, fiind bine ştiut faptul că un bolnav de cancer care este obligat să stea fără tratament o lună, două sau chiar trei, sau căruia i se amână chimioterapia, radioterapia sau operaţia, poate intra extrem de uşor într-o fază terminală a bolii şi implicit la deces. În aceste condiţii, Guvernul este în exclusivitate vinovat de situaţia incredibilă în care au ajuns pacienţii cu cancer, iar întrebarea "Cine răspunde de aceste decese?" este perfect îndreptăţită. Îmi exprim totuşi încrederea că Executivul nu ia dreptul la viaţă al acestor oameni şi va răspunde apelului Partidului Social Democrat privind deschiderea urgentă a tuturor spitalelor, pentru a se permite accesul la tratament, în siguranţă, pentru bolnavii cronici şi eliminarea restricţiilor de acest tip. Este deja foarte târziu, dar încă se mai pot salva vieţi, măcar acum, în ultimul ceas! Deputat al PSD Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban. Mulţumesc. |
|||||
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc. |
||||||
|
|
|
Doamna Iurişniţi. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (de la tribună): Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. "Miniştrii Vela, Predoiu şi Avocatul Poporului trebuie să dea explicaţii cetăţenilor. Fetele şi femeile din România nu pot fi la infinit victime ale infractorilor şi nepăsării autorităţilor" În 2020, statul român nu e încă capabil să ofere protecţie victimelor. Copile, adolescente, femei nu-şi găsesc sprijin în poliţişti, procurori, judecători; aceştia nu sunt aliaţii lor, ci susţinători ai abuzurilor. Cum este posibil ca la niciun an de la tragedia de la Caracal, un bărbat condamnat pentru cinci crime şi eliberat înainte de termen să incendieze o tânără de 17 ani, la câteva zile după ce aceasta a depus o plângere la Poliţie împotriva lui pentru viol şi agresiuni. Sunt mii de cazuri şi, la fel ca în celelalte zeci şi mii de cazuri de violenţă domestică, sexuală, din toată ţară, victima nu a primit niciun fel de protecţie sau sprijin din partea celor plătiţi din banii publici să o apere. Este revoltător şi toate autorităţile implicate trebuie să plătească pentru nepăsarea lor criminală. Am atras atenţia, în repetate rânduri, că Legea recursului compensatoriu, iniţiată şi votată de PSD-ALDE, a eliberat peste 20.000 de infractori periculoşi, iar celelalte modificări făcute în mod iresponsabil legilor justiţiei au generat un mediu propice agresorilor, vulnerabilizând în mod suplimentar victimele. Este inacceptabil ca într-o ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, cei care au comis fapte violente, de la crime la violuri, pedofilie, trafic de persoane, să poată scăpa fără o pedeapsă cuvenită, fie prin îngreunarea anchetei, fie prin recurs compensatoriu sau pedepse cu suspendare. Din păcate, modul în care autorităţile s-au comportat în cazul de la Piteşti, unde ştim bine că un tată şi-a violat fiica de 6 ani, acesta a fost condamnat la doar 2 ani cu suspendare. Apoi, alt caz, cel de la Mehedinţi, al acestei adolescente incendiate, care a făcut înconjurul mediatic în România. Sunt cazuri care nu sunt surprinzătoare şi oglindesc atitudinea acestora faţă de orice tip de agresiune fizică, sexuală, cibernetică, asupra minorelor şi femeilor din România. Săptămânal, stimate colege şi stimaţi colegi, 3 minore sunt violate sau agresate sexual, 5 femei mor ucise de actualii sau foştii parteneri. Tocmai pentru că autorităţile române le umilesc sau le ignoră, în ciuda cadrului legal existent. De aici, abandonul şcolar şi cheltuielile pe care un stat impotent trebuie să le facă pe toată zona socială şi medicală. Vă reamintesc, de exemplu, că în judeţul Bistriţa-Năsăud, în fiecare an, 100 de copii abandonează şcoala. În fiecare an, 100 de copii îşi pierd destinul pe drum, din cauza adulţilor, din cauza celor care ar trebui să le ofere un sprijin. Am transmis din nou o sesizare Avocatului Poporului şi Avocatului Copilului - am aflat că avem şi acest tip de instituţie, Avocatul Copilului, care este absolut absentă în spaţiul public - pentru modul în care instituţiile responsabile înţeleg să respecte drepturile cetăţenilor României, copii şi femei, victime ale violenţei. Poliţişti care ignoră plângeri depuse, procurori care nu încadrează cazurile şi nu solicită pedepse corespunzătoare gravităţii faptei, judecători care culpabilizează victima, dau pedepse cu suspendare sau eliberează criminali periculoşi. USR a propus o serie de măsuri necesare şi obligatorii pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete - abrogarea imediată a Legii recursului compensatoriu, modificarea pedepselor. Toate acestea sunt doar intervenţii punctuale ce repară situaţia pe termen scurt şi mediu. Pe termen lung, soluţia este o legislaţie fermă. Şi prioritară este educaţia. Nu putem preveni şi combate violenţa dacă generaţiile viitoare nu sunt educate în spiritul egalităţii de şanse şi de gen. Vă reamintesc că reforma sistemului educaţional din acest punct de vedere întârzie nepermis şi cu costuri uriaşe pentru copiii noştri şi pentru societatea românească, iar educaţia pentru sănătate sexuală şi psihoemoţională, drepturi reproductive şi prevenţie a fost recent schimbată printr-un amendament legislativ anticonstituţional. Da, dreptul la învăţătură, dreptul la informaţie - art. 31, art. 32 din Constituţie. Statul român poate şi are datoria să asigure tuturor cetăţenilor, inclusiv pentru cele 51% femei, egalitatea în drepturi şi de şanse, garantate constituţional şi legal. Printre acestea se numără şi siguranţa persoanei şi dreptul la viaţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. Mai avem 2 colegi în sală. Domnul Codreanu, vă rog. După care domnul Nicolae Popescu. Şi intrăm apoi pe lista colegilor care se află în faţa tabletelor. |
|||||
|
|
|
Vă rog, domnule Codreanu. |
|
|||
|
|
Domnul Constantin Codreanu (de la tribună): Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte. Ieri, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dezbătut şi a avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege - PL-x 360/2020 - care modifică şi completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. În esenţă, este vorba despre o iniţiativă legislativă care are ca scop eliminarea unei situaţii discriminatorii care îi vizează pe etnicii români fără cetăţenie română ce urmează studii în domeniul medical, pe teritoriul României. Odată încheiat ciclul respectiv, aceste persoane nu pot profesa pe teritoriul României, chiar dacă vorbim inclusiv de studii de rezidenţiat. Este o situaţie inacceptabilă şi o abordare inacceptabilă din partea autorităţilor, atâta timp cât România se confruntă cu o criză acută, atunci când vorbim despre cadrele medicale şi despre existenţa acestora în România, odată cu exodul pe care l-am remarcat cu toţii şi pe care nu îl putem nega, din ultimii ani, al medicilor români, spre Vest. Prin urmare, solicitarea mea, pe care o adresez celorlalţi colegi parlamentari din comisiile prin care va trece acest proiect de lege, este să susţină acest proiect de lege, astfel încât la votul final din Camera Deputaţilor să îl putem adopta. Am fost neplăcut surprins de punctul de vedere al Guvernului, care s-a opus acestei iniţiative legislative, culmea, invocând un argument ce ţine de discriminare, şi anume că în acest proiect de lege nu sunt incluse toate profesiile din spectrul medical. Prin urmare, alături de ceilalţi colegi, membri ai comisiei, am adoptat un amendament, pentru a contracara acest argument al Guvernului. În acelaşi timp şi în acest context, vreau să fac referire la un alt segment de medici, etnici români, de data aceasta cu cetăţenie română, pentru care există deja un cadru legal în vigoare - Hotărârea de Guvern nr. 764/2017. Suntem practic la aproape 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, dar, din păcate, numărul celor care au reuşit să beneficieze de prevederile actului respectiv este unul infim. Vorbim despre procedura de recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist ale medicilor basarabeni cu cetăţenie română, pe teritoriul României. Am avut numeroase intervenţii de la această tribună, declaraţii politice, interpelări, am avut şedinţe la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, întâlniri la Ministerul Sănătăţii, dar, din păcate, situaţia nu a fost soluţionată. S-au schimbat guvernele, s-au schimbat miniştrii, nu s-a schimbat însă procedura anevoioasă prin care trebuie să treacă sutele de cadre medicale, de care România, trebuie să recunoaştem, are nevoie. Voi insista în continuare, până la finalul mandatului de parlamentar, şi sper într-o soluţie similară celei pe care am obţinut-o în cazul dosarului minorilor non-cetăţeni, atunci când am convins Guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă care viza 40.000 de tineri cetăţeni români. Vă mulţumesc. Deputat Constantin Codreanu, PMP. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Domnul Popescu. |
|
|||
|
|
Domnul Nicolae-Daniel Popescu (de la tribună): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Astăzi voi vorbi despre situaţia copiilor dispăruţi din România. Stimate colege, stimaţi colegi, Situaţia pe plan naţional a copiilor dispăruţi este în măsură să ne îngrijoreze şi să îngrijoreze întreaga opinie publică. Aproape zilnic mass-media prezintă o nouă situaţie, un nou copil dispărut şi alţi părinţi disperaţi. La cum arată statisticile, aproximativ 4.000 de cazuri de copii dispăruţi în 2019, probabil că în fiecare zi trecem pe lângă un copil dispărut, neştiind că este căutat de o armată de oameni ai legii şi de rudele lor neconsolate. Eforturile Poliţiei Române de a-i găsi pe aceşti copii, de a-i ajuta să se întoarcă acasă şi de a-i reda familiilor lor nu sunt deloc de neglijat. Cu toate acestea, drama copiilor dispăruţi ai României pare să nu se mai sfârşească, iar în multe cazuri aceştia dispar pentru totdeauna. De remarcat este faptul că cele mai vechi cazuri de copii dispăruţi, aflate în evidenţă, datează din anul 1990. Printre principalele cauze identificate de Ministerul Afacerilor Interne menţionez:
Stimate colege, Stimaţi colegi, Vă reamintesc că România este, din păcate, ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe persoane traficate, dintre care, mai mult de jumătate sunt minori, aproape 70% dintre ei fiind traficaţi în scopuri de abuz sexual. Vă întreb, putem nega faptul că sărăcia din România, lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, neglijarea copiilor şi expunerea lor la anturaje negative ar putea duce la o nouă dispariţie? Răspunsul vă las să-l daţi singuri. Dragi părinţi, bunici şi familii afectate de drama dispariţiei unui copil, De prea multă vreme, este limpede că trebuie luate măsuri urgente şi tranşante pentru o ameliorare a situaţiei şi o mai bună prevenţie. Sunt convins că este nevoie de mult mai multă informare şi să fim mult mai bine informaţi referitor la aceste cazuri, dar să dăm dovadă şi de o creştere semnificativă a spiritului civic. Ca membru al Comisiei de anchetă, recent înfiinţate, privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi, mă angajez să îmi aduc în mod constructiv aportul la strategia de combatere a traficului şi dispariţiei de persoane, prin analiza cazurilor care duc la dispariţia copiilor, găsirea modalităţilor de prevenire şi măsurilor care se impun pentru combaterea acestui fenomen. Vă mulţumesc. Nicolae-Daniel Popescu. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Domnul Marius Budăi? Vă rog. Se pregăteşte doamna Oana Bîzgan, după care domnul Petreţchi. |
|
|||
|
|
Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună): Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte. Obiectul declaraţiei politice de astăzi este "Guvernul - zero măsuri în economie!". Stimate colege şi stimaţi colegi, Mediul privat este disperat că totul se prăbuşeşte în economie, dar liberalii nu au timp de el şi îl lasă să moară. Aroganţa Guvernului IOC - Iohannis-Orban-Cîţu - a dus România pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca impact în PIB al măsurilor implementate pentru relansarea economiei. În timp ce toate ţările lumii iau măsuri ferme şi cu impact serios pentru relansarea economică, Guvernul Orban-PNL nu iese din paradigma lui "vom face şi vom drege". Toate agenţiile internaţionale de rating ne spun că România merge în direcţia greşită din punct de vedere economic, numai Orban şi Cîţu văd lucrurile în roz. Domnule Vasile F. Cîţu, cel mai mare zdrobitor de locuri de muncă şi firme din România, trebuie să daţi socoteală pentru toate grozăviile şi lucrurile "fantastice" pe care le-aţi făcut în ultimele 8 luni şi care au dus şi vor duce, din păcate, la prăbuşirea economică a României! Generaţii întregi, de aici înainte, vor trebui să plătească împrumuturile "domnului fantastic". Şi măcar pentru atât ar fi trebuit să le dubleze alocaţiile copiilor. După ce a fost demis de mai multe ori în Parlament, după ce a refuzat onoarea de a fi prim-ministrul acestei ţări, după ce a fost dovedit mincinos şi incompetent, Vasile F. Cîţu nu se lasă până nu pune la pământ toată economia României. Românii trebuie să afle adevărul cu privire la împrumuturile excesive şi la desfiinţarea a sute de mii de locuri de muncă. Domnul Orban visează la cai verzi pe pereţi. În mintea lui economia duduie, în realitate totul se năruie. În timp ce preşedintele Iohannis a anunţat prelungirea stării de alertă, Orban anunţă triumfător că economia e principala lui preocupare. Niciunul nu aude şi nu vede că totul se prăbuşeşte în jurul lor. Doamna Violeta Alexandru a fost demisă de Parlament pentru că şi-a bătut joc de românii trimişi la export, la cules de sparanghel, pentru că a pus lacătul pe majoritatea firmelor româneşti şi pentru că a făcut un talmeş-balmeş cu şomajul tehnic. În loc să-şi pună cenuşă în cap pentru toate nedreptăţile pe care le-a generat pentru angajaţi şi angajatori, în loc să îşi dea demisia de onoare că a fost respinsă de Parlament, iese la atac. La fel ca ceilalţi miniştri din gaşca galben-portocalie, Cîţu, Vela, Oros, Anisie, care au fost demişi de Parlament, Violeta Alexandru trăieşte în propria bulă de fantezie, fără nicio legătură cu viaţa reală. Oamenii rămân pe drumuri, afacerile se închid una câte una, evaluările internaţionale sunt din ce în ce mai proaste, dar Orban ne spune cât de mult se preocupă el de economie. Aroganţa, iresponsabilitatea şi incompetenţa Guvernului PNL sunt acoperite de Orban cu sloganuri populiste, fără niciun fel de corespondent în viaţa reală. Toţi sunt fantastici, de la Iohannis până la Orban şi Cîţu, economia e admirabilă, e sublimă, dar, din păcate, lipseşte cu desăvârşire. Producţia industrială a României a înregistrat un declin major, de peste 36%, în luna aprilie, faţă de luna precedentă, şi de peste 38%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Domnii Iohannis, Cîţu, Orban şi compania sunt preocupaţi cu atacarea PSD şi cu alegerile, în rest nu aud, nu văd, nu îi interesează că economia se duce la vale, iar România intră în picaj cu o viteză ameţitoare. De fiecare dată când PNL-PDL a condus România, economia s-a dus de râpă şi a fost nevoie să vină un guvern PSD să repare toate stricăciunile şi să reia creşterea economică. Vă mulţumesc frumos. Deputat al PSD de Botoşani, Marius-Constantin Budăi. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Doamna Bîzgan este? Da, vă rog. Doamna Bîzgan. Se pregăteşte domnul Petreţchi, apoi doamna Burciu Cristina, apoi domnul Mihai Weber. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Dragi colege, Dragi colegi, Un tânăr influencer din România a reuşit să scandalizeze opinia publică, relatând cum ar viola o adolescentă care s-a îmbrăcat cu fustă "prea scurtă". Cuvinte greu de reprodus au fost folosite în descrierea explicită pe care tânărul a justificat-o ulterior ca pe o glumă. O faptă deosebit de gravă a fost tratată ca o glumă, într-o societate în care victima oricărui tip de abuz este considerată vinovată - pentru că "avea fusta prea scurtă", pentru că "s-a îmbrăcat provocator", pentru că "sigur a făcut şi ea ceva ca să provoace agresorul". Nu! Responsabilitatea faptei aparţine de fiecare dată şi în întregime agresorului. Şi nu vorbim doar despre fapta în sine, ci şi despre instigarea şi perpetuarea unui astfel de comportament. A venit momentul să înţelegem că abuzul de orice tip asupra unei persoane lasă urme adânci pe trupul şi în sufletul victimei, iar drumul către vindecare este unul lung şi greu de parcurs. Nu se poate glumi pe astfel de teme, cum nu se pot face glume despre experienţele prin care au trecut victimele, indiferent de condiţii. Vorbind despre responsabilitate, ea aparţine fiecăruia dintre noi - de la a vorbi despre aceste lucruri şi până la a lua atitudine atunci când vedem ce se întâmplă. Nu mai putem rămâne indiferenţi la astfel de situaţii. Nu când zeci, sute de femei şi copii sunt anual victime ale abuzului, iar atunci când cer ajutor, cei la care apelează le blamează din nou sau închid ochii şi le lasă singure în mâinile agresorilor. Este adevărat, există situaţii când lucrurile pe care le putem face par neînsemnate, dar este important să fim prezenţi şi să discutăm cu ceilalţi. Să ne argumentăm punctul de vedere, să atragem atenţia şi să ne educăm, pe noi şi pe toţi ceilalţi, pentru a acorda credit şi sprijin victimelor, şi nu agresorului sau celui care instigă, indiferent de popularitatea sau de statutul acestuia. Cât timp va mai dura până când vom înţelege că violul sau actul sexual cu un minor sunt infracţiuni? Câte femei şi câţi copii vor mai fi abuzaţi în timp ce noi stăm şi asistăm cu impresia că nu avem ce face? Avem ce face. Putem creşte pragurile minime ale pedepselor pentru infracţiunile sexuale, astfel încât persoanele care comit astfel de fapte să nu mai poată primi condamnări cu suspendare. Iniţiativa legislativă care prevede acest lucru este încă la Comisia juridică, de unde aşteaptă raport, pentru ca mai apoi să poată primi votul final, aici, în plen. Vă invit, dragi colege şi dragi colegi, să acordaţi acestei iniţiative şi acestui subiect atenţia de care au nevoie, pentru a ne asigura că agresiunile sexuale sunt tratate într-un mod corespunzător şi că toţi copiii sunt în siguranţă. Vă mulţumesc. Oana Bîzgan, deputată independentă. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Domnul Petreţchi. Se pregăteşte doamna Cristina Burciu. |
|
|||
|
|
Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Tema declaraţiei politice - "Cultura - element de sprijin în vremuri tulburi". Stimate colege, Stimaţi colegi, Când vorbim despre cultură, nu trebuie să ne referim doar la valorile materiale şi spirituale pe care le dobândim de la semenii noştri şi prin care ne creăm o imagine asupra trecutului, ci trebuie să vedem cultura şi ca pe un element prin care sunt transmise noilor generaţii anumite modele comportamentale însuşite de-a lungul timpului. În calitate de secretar al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, am putut să observ faptul că, în ultima perioadă, nu s-a pus accent pe cultură ca element care poate să ne ajute să rămânem uniţi, în pofida crizei în care ne aflăm. În contextul actual, educaţia tinerelor generaţii a fost limitată în mediul online şi s-a axat, în mare parte, pe latura informaţională mai degrabă, în defavoarea celei culturale. Acest lucru, corelat cu lipsa evenimentelor culturale din ultima perioadă, duce la un deficit cultural care poate să-şi lase amprenta atât asupra educaţiei tinerilor, cât şi asupra unităţii. În acest sens, este de datoria fiecăruia dintre noi ca în astfel de momente să readucem cultura în mijlocul societăţii, prin toate mijloacele posibile, luând în considerare şi măsurile de distanţare socială menite să ne protejeze. Apelul la cultură este cu atât mai important cu cât în această perioadă, mai exact, luni, 15 iunie, s-au împlinit 131 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui poet naţional, Mihai Eminescu. O zi cu o mare încărcătură spirituală, în care toţi cei care simt româneşte au luat o pauză de la grijile cotidiene şi s-au gândit pentru o clipă la Eminescu sau au citit o operă a marelui geniu, fiind, încă o dată, mândri că sunt cetăţeni români. Comunitatea ucrainenilor din România îl omagiază pe Mihai Eminescu, clasându-l pe acelaşi piedestal cu marele poet ucrainean Taras Şevcenko. Ambii poeţi au descris cu cea mai mare exactitate trăirile popoarelor pe care le reprezentau, iar măreţia operelor acestora dăinuie şi astăzi, arătând caracterul de geniu al celor două mari personalităţi culturale. Aşadar, stimaţi colegi, vremurile tulburi prin care trecem ne obligă să găsim elemente de care să ne agăţăm pentru a izbândi, iar cultura poate fi exact lucrul de care avem nevoie. Acum este momentul în care trebuie să ne protejăm cultura, să o promovăm şi să o înţelegem. Vă mulţumesc. Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, minorităţi. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Doamna Cristina Burciu. Se pregăteşte domnul Mihai Weber. |
|
|||
|
|
Doamna Cristina Burciu (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Prevenirea şi combaterea agresiunilor violenţei cibernetice, legiferate de Parlament". Am votat împreună cu colegii din Camera Deputaţilor un proiect de lege extrem de important, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice. Principala prevedere a actului normativ votat cu o largă majoritate este includerea în sfera noţiunii de "violenţă domestică" a acţiunilor sau inacţiunilor intenţionate de violenţă cibernetică. Este astfel pentru prima dată când cazurile de violenţă cibernetică sunt incluse în Legea privind violenţa domestică, fiind bine cunoscute cazurile de ameninţări, hărţuiri şi atacuri din mediul virtual care au avut şi au loc în România. Conform legii adoptate de Parlament, violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima. Violenţa cibernetică este definită de noul act normativ ca hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la Internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima. Instituţiile abilitate ale statului vor avea obligaţia de a asigura egalitatea între femei şi bărbaţi în toate politicile, programele şi cercetarea în domeniul inteligenţei artificiale, pentru a evita potenţialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen şi violenţa cibernetică. Totodată, reprezentanţii guvernamentali vor iniţia campanii de sensibilizare publică privind violenţa cibernetică şi vor oferi asistenţă practică autorităţilor centrale şi locale în prevenirea şi răspunsul la violenţa cibernetică. În opinia mea, este vital faptul că noul act normativ va pedepsi aceste forme de violenţă cibernetică, manifestate cu intensitate în ultima perioadă şi în ţara noastră. Salut adoptarea acestei legi deosebit de importante în actualul context social şi relaţional al României, în care comunicarea online a devenit uzuală la scară largă. Prevenirea formelor de violenţă domestică prin intermediul reţelelor online reprezintă un exemplu de civilizaţie şi modernitate a ţării noastre, care va avea, fără îndoială, un impact major în combaterea agresiunilor la care sunt supuse, în procent covârşitor, femeile. Vă mulţumesc. Cristina Burciu, deputat al PNL, Cluj. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc şi eu. |
|||||
|
|
|
Domnul Mihai Weber. Se pregăteşte doamna Lavinia Cosma. |
|
|||
|
|
Domnul Mihai Weber (prin audioconferinţă): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România poate şi trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic!". Stimaţi colegi, Aşa cum bine ştiţi, de ceva timp, actualul Guvern trenează aprobarea Strategiei Energetice a României, document elaborat în perioada Guvernării PSD, care trecuse inclusiv de etapa dezbaterii publice. "Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050" este un document care defineşte viziunea şi stabileşte obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic, documentul indicând reperele naţionale, europene şi globale care influenţează şi determină politicile şi deciziile din domeniul energetic. Ţinând cont însă de declaraţiile iresponsabile, din ultima perioadă, ale prim-ministrului Ludovic Orban, este necesar să luăm în calcul aprobarea atât a Strategiei Energetice a României, cât şi a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor climatice 2021-2030, prin lege, de către Parlament. În acest sens, pentru a veni nu numai în sprijinul Complexului Energetic Oltenia, ci al tuturor companiilor energetice, am depus, împreună cu alţi colegi parlamentari din PSD, o iniţiativă legislativă de modificare a Legii nr. 123/2012 - Legea energiei şi a gazelor naturale - astfel încât acest important act să nu mai reflecte culoarea politică a unui Executiv sau a altuia. Aprobarea Strategiei Energetice a României de către Parlament va face din acest document unul independent, iar strategia în sine va fi una cu adevărat puternică, care să reflecte interesele ţării, fiind mult mai greu de modificat în funcţie de interesele unui partid aflat vremelnic la putere. Viziunea Strategiei Energetice a României este de creştere a sectorului energetic în condiţii de sustenabilitate, şi asta deoarece dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României. Iată de ce, Strategia Energetică a României prevede menţinerea unui mix energetic care să ţină cont de necesităţile şi de obligaţiile internaţionale ale României, dar şi de realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic naţional. Iar în acest context, pentru anul 2030, cu perspectivă spre 2050, se preconizează că energia produsă din cărbune va avea o pondere de peste 20%. Însă, pentru a se putea realiza planurile de dezvoltare ale tuturor actorilor din piaţa de energie - producători, transportatori, distribuitori, furnizori -, precum şi demersurile companiilor în vederea realizării programelor de investiţii, inclusiv în zona investiţiilor de mediu asumate de România şi conforme trendului european, este necesară o stabilitate şi o predictibilitate legislativă. Stimaţi colegi, Îmi exprim speranţa că veţi pune pe primul plan siguranţa şi independenţa energetică a României, urmând a susţine în Parlament acest proiect. Deputat al PSD, Gorj, Mihai Weber. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Doamna Lavinia Cosma? Se pregăteşte doamna Tamara Ciofu. |
|
|||
|
|
Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferinţă): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Am votat astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, instituirea Zilei Holocaustului Romilor. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, se estimează că au fost exterminaţi între 200.000 şi 2.000.000 de romi. Avem datoria să nu uităm! Însă, la fel, avem şi datoria să facem lucruri concrete pentru romi. Pentru noi toţi. În judeţul Mureş avem cel mai mare număr de romi raportat la numărul de locuitori. Târgu Mureşul este un oraş cu foarte mulţi romi. Atitudinea administraţiei Florea, de 20 de ani încoace, a însemnat promisiuni deşarte, desigur, în schimbul votului romilor. Au cumpărat voturile, au manipulat oamenii. Însă trebuie să spun tot adevărul. Şi romii au intrat în acest joc al primarului, timp de foarte multă vreme. Târgu-mureşenii sunt supăraţi pentru că sunt romi care, în loc să meargă la şcoală, comit infracţiuni. Mă bucur însă că o mare parte dintre romi şi-au dat seama, chiar şi după 20 de ani, că Florea i-a minţit, că au rămas fără asfalt, fără apă, fără sprijin. De ce anume au nevoie romii din Mureş şi Târgu Mureş, după 20 de ani de promisiuni deşarte? Sigur, au nevoie de asfalt, condiţii decente de trai, locuri de muncă. Însă - foarte important - au nevoie de un parteneriat bazat pe bună-credinţă, pe respect reciproc şi pe respectarea cuvântului dat. Au nevoie să ştie că învăţământul profesional dual este o reală soluţie pentru a învăţa o meserie, iar sprijinul financiar este oferit atât de stat, cât şi de angajator, prin oferirea de burse. Au nevoie de centre de zi în care să aibă loc activităţi pentru copii şi tineri. Au nevoie ca primarii, fără a le pune beţe în roate, să le elibereze acele certificate de notorietate în baza cărora să îşi deschidă firme şi PFA-uri, deci să plătească taxe şi impozite. Sigur e o variantă foarte bună de a nu mai fi controlaţi. Însă nevoia noastră, a tuturor, o reprezintă educaţia. Educaţia trebuie să fie modalitatea prin care progresăm. Împreună - români, maghiari, romi, aici, la noi acasă, la Târgu Mureş. Să facem tot ceea ce ţine de noi, parlamentari, Guvern, autorităţi locale, profesori, părinţi, să ţinem copiii în şcoală. Să înveţe o meserie, să ajungă să aibă un trai cinstit şi decent. Au trecut 30 de ani şi n-am rezolvat mare lucru. De aici încolo, noi, cu toţii, împreună - români, maghiari, romi - trebuie, repet, împreună, să ne rezolvăm problemele. Nu este prea târziu. Da, se poate. Lavinia Cosma, deputat de Mureş. |
|||||
|
|
Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc. Doamna Tamara Ciofu este? A depus în scris. Doamna Mînzatu nu răspunde. Mai avem, în aceste condiţii, un singur coleg, de la PRO Europa, domnul Mihai Niţă. Da? Vă rog, domnul Niţă. Domnul Niţă este? Da. Perfect. Da, aşteptăm, sigur. Bun. În aceste condiţii, şi domnul Mihai Niţă o va depune. Daţi-mi voie să îi citesc şi pe colegii noştri care deja au făcut acest lucru, au depus declaraţiile în scris - domnul Rotaru, doamna Bozianu, domnul Moise, domnul Paşcan, doamna Huncă, domnul Pau Radu, domnul Spânu, domnul Roman, domnul Bumb, domnul Oprea Dumitru, domnul Ghilea Găvrilă, doamna Cherecheş, domnul Răcuci, domnul Giugea, doamna Ioniţă, domnul Boroianu, domnul Varga, domnul Bica, domnul Lupaşcu, domnul Ilişanu, doamna Oteşanu, domnul Itu, domnul Macovei, domnul Cîtea, domnul Toma, domnul Nistor şi doamna Gavrilă Camelia. În aceste condiţii, vă mulţumesc şi declar închisă şedinţa noastră de astăzi. |
|||||
|
(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.) |
||||||
|
"Dezinteresul guvernelor anterioare conduse de PSD i-a adus pe mulţi dintre românii plecaţi la muncă în străinătate în situaţia de a fi umiliţi de angajatorii lor" În ultimii 17 ani, după ce a fost ridicat regimul vizelor pentru ţara noastră, unul din cinci români a fost nevoit să plece peste hotare pentru a-şi scăpa familia de sărăcie şi a-şi câştiga existenţa în mod onest, prin muncă cinstită, în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Câtă vreme PSD a guvernat România, liderii acestui partid nu au recunoscut niciodată beneficiul uriaş pe care ni l-a adus libertatea de mişcare a lucrătorilor români în spaţiul comunitar. Dimpotrivă, au tot încercat să acrediteze falsa idee că Uniunea Europeană nu ne-ar fi prietenă, deşi aderarea noastră la aceasta şi la NATO reprezintă cele mai bune lucruri care ni s-au întâmplat în ultimul secol. Guvernele instalate de PSD au refuzat să admită că cel mai mare investitor extern din România în această perioadă a fost reprezentat tocmai de grupul masiv al lucrătorilor români din afara graniţelor, care anual au trimis în ţară miliarde de euro câştigate prin munca lor, susţinând astfel atât familiile rămase acasă, cât şi economia naţională. Totodată, deşi s-a ştiut foarte bine la nivel guvernamental că muncitorii români nu beneficiază întotdeauna de condiţii bune de viaţă şi de muncă în străinătate, ci, dimpotrivă, că sunt, în multe cazuri, exploataţi, batjocoriţi şi prost plătiţi, niciunul dintre cabinetele PSD-iste din ultimii şapte ani nu s-a deranjat să se implice în rezolvarea acestor probleme. Este, de asemenea, cunoscut faptul că, pe lângă fiecare reprezentanţă diplomatică a României din străinătate, funcţionează câte un ataşat al statului român care are competenţe de serviciu directe chiar pe problematica din domeniul muncii, având misiunea expresă de a veghea la respectarea drepturilor cetăţenilor români stabiliţi temporar sau definitiv în ţările respective. Din păcate, de la aceste structuri nu putem să avem prea multe aşteptări, atâta timp cât în anii trecuţi au fost încadrate mai ales cu fii, fiice, nepoţi şi prieteni ai unor persoane influente din zona politică, care nici măcar nu îşi cunoşteau cu adevărat fişa postului, având doar grija de a încasa nişte salarii extrem de atractive. În contrast cu predecesorii săi, actualul ministru al muncii şi protecţiei sociale, doamna Violeta Alexandru, a demonstrat că dacă îţi pasă, te implici şi găseşti soluţii. Aşa se justifică vizita pe care a efectuat-o recent în străinătate, în zone în care avem mari comunităţi de români şi unde problemele legate de respectarea drepturilor acestora sunt multiple şi nu foarte uşor de rezolvat. Vizita menţionată reprezintă un gest care nu a avut numai conotaţii protocolare, ci şi consecinţe directe pentru protejarea drepturilor lucrătorilor români, prin faptul că, în urma dialogului purtat cu miniştrii de resort din statele membre ale Uniunii Europene, vor fi iniţiate reglementări suplimentare, care să ofere o protecţie reală concetăţenilor noştri în ţările respective. Nu spun că s-au rezolvat astfel toate problemele întâmpinate de muncitorii români din afara ţării, dar o mare parte dintre ele vor deveni foarte curând de domeniul trecutului. De ce nu au făcut şi miniştrii din guvernele PSD acelaşi lucru ştim cu toţii. PSD nu i-a iubit niciodată pe românii care, neaşteptând mila şi pomana politicienilor, şi-au luat destinele în propriile mâini. Nepăsarea liderilor PSD faţă de problemele românilor din străinătate a fost provocată şi de faptul că aceştia, văzând cu ochii lor care sunt beneficiile democraţiilor consolidate şi ale economiilor competitive, nu vor vota niciodată un partid care are nostalgia trecutului întunecat al istoriei noastre. Cei din PSD ne-au demonstrat cu vârf şi îndesat acest lucru şi în data de 10 august 2018, când, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, i-au primit pe românii din diaspora cu bastoane şi gaze lacrimogene. Îmi doresc cu tărie ca măsurile de relansare economică puse în practică de actualul Guvern PNL să antreneze în piaţa internă a muncii cât mai mulţi dintre lucrătorii români care s-au întors acasă în perioada pandemiei de COVID-19. Locul lor este aici, alături de familii, iar obligaţia noastră, a politicienilor, este aceea de a adopta cele mai bune decizii, care să conducă la înfiinţarea a numeroase locuri de muncă bine plătite în România, pentru a le da toate motivele să rămână în ţară. |
|
||||
|
"Viaţa trebuie protejată, prelungirea stării de alertă trebuie votată!" În ultimele luni, de când România a fost atinsă şi ea de această pandemie, cetăţenii români au făcut eforturi şi sacrificii mari pentru a încetini răspândirea virusului COVID-19. Guvernul României, la sfaturile specialiştilor, a luat toate măsurile care se impuneau pentru a evita o creştere exponenţială a numărului de îmbolnăviri cu coronavirus şi a susţinut cât se poate de mult ramurile afectate ale economiei. Dacă facem o comparaţie cu alte state, europene şi nu numai, care au fost lovite de această pandemie, putem afirma că România, datorită măsurilor luate de Guvern, dar şi a responsabilităţii de care au dat dovadă cetăţenii, a suferit daune reduse, deşi importante. Un regretabil număr de 1.427 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza coronaviruslui, iar 175 se află în ATI. Poate părea o cifră infimă pentru statisticieni, însă ea reprezintă pentru noi o dramă, un caz tragic, pentru că vorbim de aproape 1.500 de persoane a căror viaţa a fost scurtată pe nedrept. Noi, cei de la Partidul Naţional Liberal, înţelegând sacralitatea dreptului inalienabil la viaţă al unei fiinţe umane, nu ne dorim nici măcar un singur caz adăugat acestei statistici morbide, de aceea considerăm prelungirea stării de alertă ca o necesitate ce se impune în acest moment, având la bază raţionamente fundamentate ştiinţific. Populismul anumitor politicieni a atins cote fără margini aceste zile, atitudinea şi discursul lor induc românii în eroare, până într-acolo încât unii, pe baza declaraţiilor făcute de liderii PSD şi ai sateliţilor săi, ar putea crede că nu mai există virusul printre noi sau că nu a existat vreodată. Să recurgi la astfel de manipulări, să nu le prezinţi românilor realitatea obiectivă, din dorinţa de a câştiga electoral, este un caz de iresponsabilitate crasă, chiar criminală. Românii trebuie să fie informaţi constant cu privire la evoluţia pandemiei, să înţeleagă pericolul pe care îl reprezintă aceasta, însă minciunile lansate de reprezentanţii PSD-PRO România îi bulversează şi îi induc în eroare. Pandemia nu a dispărut, dovadă cele 166 de cazuri noi apărute pe 15 iunie. Relaxarea trebuie făcută treptat şi numai cu bază ştiinţifică venită de la specialişti; a politiza o chestiune ce ţine de viaţă şi de moarte este dovadă de inconştienţă, ca să nu o numesc altcumva. Nu poţi sa te gândeşti la voturi în timp ce viaţa unor oameni atârnă de un fir de păr. Lansez un ferm şi direct apel către toţi parlamentarii să voteze prelungirea stării de alertă, să nu mai facă jocuri politicianiste, să arate că, măcar în momente ca acestea, dacă nu în altele, pot fi responsabili şi trebuie să se gândească la sănătatea românilor, nu la câştigurile lor electorale, bazate pe minciuni şi manipulări, care, nu doar că păcălesc, dar pun vieţi în pericol. Partidul Naţional Liberal va face întotdeauna o prioritate din siguranţa, sănătatea şi bunăstarea românilor, în ciuda opoziţiei de care se va lovi din partea celorlalte partide! |
|
||||
|
"Ministerul Educaţiei şi Cercetării s-a achitat cu brio de finalizarea în condiţii bune a anului şcolar" Sunt convinsă că principalul reproş adus în această perioadă ministrului educaţiei, şcoala online în pandemie, nu este acoperit de realitate. Cei care au acuzat-o pe Monica Anisie că nu şi-ar fi făcut bine treaba în calitate de ministru ar fi trebuit să înfiinţeze Biblioteca Şcolară Virtuală, care ar fi ajutat enorm elevii în timpul şcolii de acasă din anul şcolar recent încheiat. Practic, Monica Anisie şi echipa sa de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării au fost nevoiţi să construiască de la zero un sistem funcţional de predare şi învăţare online, cu reguli şi condiţii noi, adaptate situaţiei excepţionale pe care o traversăm. Referitor la lipsa dispozitivelor electronice pentru elevii din medii defavorizate, Programul "Euro 200" datează din 2004, dar nimeni nu s-a obosit până acum să verifice câţi copii au primit dispozitivele care i-ar fi ajutat enorm din martie încoace şi câţi elevi mai au nevoie de ele în continuare. În final, ministrul PNL al educaţiei a cerut situaţia reală inspectoratelor şcolare judeţene, iar Guvernul Orban a alocat suma de 150 de milioane de lei pentru achiziţionarea dispozitivelor electronice necesare, pentru a fi rezolvată această situaţie delicată. Să nu uităm totuşi că lista de priorităţi a ministrului educaţiei a fost extrem de vastă! Au fost prea multe lucruri de reparat şi prea multe lipsuri de recuperat în sistemul educaţional, toate pe fondul pandemiei. În consecinţă, apreciez că ministrul liberal a fost operativ şi eficient, dar nu i se puteau cere reforme peste noapte, în condiţiile în care a avut un timp foarte scurt la dispoziţie pentru a rezolva anumite aspecte ce nu s-au implementat în ani de zile. |
|
||||
|
"Criminalii în serie nu trebuie să mai vadă lumina zilei, de afară!" Ceea ce s-a întâmplat la Mehedinţi ne-a şocat şi înfuriat pe toţi. Un act monstruos a lovit un suflet inocent, o biată fetiţă care în acest moment duce o luptă pentru propria viaţă şi pe care, cu priceperea medicilor şi ajutorul lui Dumnezeu, sperăm că o va câştiga. Însă, chiar şi în eventualitatea în care tânăra va supravieţui, ea va fi marcată permanent atât fizic, cât şi psihic. Nu trebuie să mai permitem unor astfel de personaje diabolice să umble nestingherite pe străzi, punând în pericol vieţi nevinovate. Trebuie să înţelegem cu toţii că astfel de indivizi nu pot fi - de cele mai multe ori - reabilitaţi, oricât de exemplar ar fi comportamentul lor şi prin oricâte programe ar trece; nu mai avem voie să ne lăsăm înşelaţi de capacitatea lor de a disimula pocăinţa. Avem o datorie faţă de cetăţenii români, în slujba cărora suntem, să le protejăm drepturile şi libertăţile, în primul rând cel la viaţă, dar este necesar ca şi magistraţii să primească ajutor, din perspectiva clarificării legislaţiei privind liberarea condiţionată. Niciun criminal care a comis cu intenţie faptele pentru care a fost condamnat nu mai trebuie să fie eliberat condiţionat, în special criminalii în serie. Ei trebuie să ştie că penitenciarul va fi locul de unde vor părăsi această lume. În acest sens, solicit Parlamentului României, Camerei Deputaţilor, colegilor lideri de grup modificarea legislaţiei în privinţa interzicerii solicitărilor liberării condiţionate pentru persoanele care se află în executarea unei pedepse pentru săvârşirea unor infracţiuni precum omor, omor calificat, viol sau tâlhărie. Este de o necesitate ce nu mai poate suferi amânări, mai ales după marea eliberare făcută de PSD prin recursul compensatoriu, ai cărui beneficiari, unii dintre ei, mai devreme sau mai târziu, vor recidiva, şi atunci vom sta să ne întrebăm de câte vieţi distruse mai este nevoie pentru a acţiona cu responsabilitate maximă?! Câte destine frânte mai sunt necesare pentru a realiza că victima şi cetăţeanul nevinovat trebuie protejaţi cu adevărat? Din păcate, dacă nu vom interzice liberarea condiţionată pentru criminali, nimeni nu ne poate garanta că mâine-poimâine cei care au ucis o dată nu o vor mai face şi a doua oară! Fac apel către toate partidele politice să dăm dovadă de responsabilitate şi să reacţionăm de urgenţă la această situaţie excepţională, pentru că astăzi, dacă vom adopta cât mai rapid o corectare a legislaţiei în acest sens, nu vom mai fi puşi în situaţia de a mai vedea drame de acest gen, precum cazul Ion Turnagiu de la Mehedinţi, pe străzile României. Dumnezeu îi poate ierta pe aceşti monştri, noi însă nu! |
|
||||
|
"PSD joacă alba-neagra cu sănătatea românilor?!" Când specialiştii în medicină şi sănătate publică vorbesc, politicienii, în special cei din PSD, ar trebui să tacă. Sau măcar să asculte. Din păcate, prin condiţionarea votului pentru prelungirea stării de alertă de calcule politicianiste ipocrite şi mize electorale mărunte, PSD şi aliaţii săi demonstrează că vieţile şi starea de sănătate ale românilor nu se regăsesc printre priorităţile de pe agenda proprie. Chiar dacă, prin cutumele democraţiei parlamentare, se impune supunerea aprobării de către Legislativ a decretului prezidenţial de instituire sau prelungire a stărilor de urgenţă sau de alertă, aceste prerogative constituţionale nu pot fi exercitate condiţionat de beneficii ulterioare, obţinute printr-un troc politic meschin. Cu toate acestea, prin demersurile şi declaraţiile diseminate de nenumărate ori în spaţiul public, mai ales în ultima perioadă, propovăduitorii social-democraţiei mioritice abordează aprobarea prelungirii stării de urgenţă ca şi cum şi-ar negocia propriile sinecuri în Parlament, în funcţii publice sau parandărătul din nişte contracte finanţate de la buget. Prin prestaţia pe care a avut-o de când a preluat responsabilitatea guvernării, chiar sub auspiciile nefaste ale unui executiv minoritar ca susţinere parlamentară, dar îndeosebi în perioada ulterioară declarării pandemiei, PNL a demonstrat că nu este interesat de calcule politice, ci de adoptarea şi promovarea celor mai bune măsuri pentru români. De altfel, întreaga societate a putut constata că deciziile adoptate în ultimele luni de Guvernul PNL şi preşedintele Iohannis au fost prompte, eficiente şi corecte, având ca rezultantă protejarea sănătăţii românilor, salvarea vieţii acestora, sprijinirea concetăţenilor noştri aflaţi în dificultate, susţinerea economiei şi a locurilor de muncă. Astfel, România a fost mai puţin afectată de efectele pandemiei decât multe alte ţări din Europa şi din lume, fapt constatat şi apreciat de majoritatea covârşitoare a românilor, care a susţinut şi susţine aceste măsuri, respingând abordările populiste promovate de iresponsabilii din PSD şi acoliţii lor. Din aceste considerente, meritul depăşirii efectelor primului val al acestei pandemii se datorează atât înaltei probităţii profesionale a medicilor şi epidemiologilor din linia întâi, cât şi solidarităţii masive a concetăţenilor noştri care au acceptat provocarea de a lupta pentru înfrângerea flagelului şi pentru reîntoarcerea treptată la o viaţă normală, convinşi fiind că PNL şi preşedintele Iohannis nu vor negocia niciodată chestiuni ce ţin de sănătatea şi de viaţa românilor. |
|
||||
|
"Ludovic Economul" Într-o videoconferinţă cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene la Bucureşti, actualul premier, Ludovic Orban, a făcut o declaraţie care, dacă nu ar avea consecinţe nefaste asupra noastră, a tuturor, ar putea fi catalogată ca fiind de-a dreptul hilară. Acum, deviza noastră este "Economia, înainte de toate!" Foarte posibil ca după deschiderea teraselor, premierul să nu mai realizeze că suntem la mai bine de trei luni de la declanşarea pandemiei şi să aibă impresia că e luna martie. La fel de posibil este şi ca transmisiunea video să nu fi fost de foarte bună calitate, şi astfel să nu se fi auzit hohotele de râs ale ambasadorilor la auzul acestei declaraţii. Fiind totuşi o videoconferinţă cu reprezentanţi ai diplomaţiei europene, putem presupune că i-au fost aduse la cunoştinţă distinsului premier toate măsurile economice pe care statele UE le-au luat încă din aprilie. Astfel, Franţa a oferit amânări de la plata taxelor şi a contribuţiilor sociale, sume de bani pentru IMM-uri şi plăţi către angajaţii care nu pot lucra de acasă. La rândul ei, Germania a asigurat un împrumut de până la 1 miliard de euro, sume care pot fi accesate pe o perioadă mai mare de 5 ani de către companii mari, IMM-uri şi persoane fizice autorizate. Poate ţara cea mai afectată de pandemie, Italia a autorizat un moratoriu care vizează inclusiv ipotecile. oferă asistenţă pentru plata serviciilor, iar dobânda pentru IMM-uri a fost redusă timp de 12 luni. De asemenea, Spania a introdus un plan de stimulare a economiei ce are un buget de 18,23 miliarde de euro şi a suplimentat bugetele administraţiilor locale şi ale serviciilor sociale. Iar exemplele pot continua. Planul de redresare al economiei româneşti, propus de Ludovic Orban şi Klaus Iohannis, vizează în mod paradoxal blocarea întregii ţări pentru cel puţin încă o lună, prin prelungirea stării de alertă. Aşadar, "Economia, înainte de toate!", dar nu înainte de starea de alertă. Costurile pentru economia românească, cauzate de lipsa de eficienţă a guvernului, sunt deja enorme. Românii au ajuns la pragul maxim de exasperare fie pentru că îşi văd locurile de muncă puse în primejdie (dacă nu şi desfiinţate), fie pentru că, în fiecare zi, constată scumpiri necontrolate ale produselor de bază sau fie pentru că pur şi simplu s-au săturat să mai asculte de un executiv care are ca singură strategie socio-economică distanţarea socială cu masca pe figură. Cum ar putea să se redreseze economia românească atâta timp cât ţii oamenii închişi în casă? Cum ar putea reporni afacerile dacă atunci când te hotărăşti să le redeschizi, impui nişte condiţii imposibil de îndeplinit? Domnule Orban, economia românească nu are cum să supravieţuiască numai cu ajutorul firmelor Partidului Naţional Liberal care vând echipamente medicale de urgenţă! "Economia, înainte de toate!" a domnului Orban presupune însă împrumuturi externe pe bandă rulantă, cu cele mai mari dobânzi din regiune. Astfel, un calcul recent indică faptul că ne împrumutăm cu nici mai mult nici mai puţin de 1.000 de euro/secundă! Nu ni se spune însă pentru ce ne împrumutăm atât de mult şi atât de scump, pentru că aceşti bani nu se regăsesc în economie. La peste 80 de miliarde de lei împrumutaţi până acum, am fi aşteptat să vedem măcar un capăt de pod finalizat sau cel puţin o trecere de pietoni. Da, am înţeles că majorarea alocaţiilor pentru copii reprezintă pomeni electorale, dar, totuşi, ce faceţi cu banii atraşi de pe pieţele externe? |
|
||||
|
"Locul criminalilor este la închisoare!" Încă o dramă zguduie România. O adolescentă de 17 ani a fost incendiată de un bărbat cu cinci crime la activ, eliberat condiţionat din închisoare. La momentul la care scriu aceste rânduri, nu ştiu dacă tânăra va supravieţui sau va deveni încă un nume în cartea sumbră a victimelor erorilor din deciziile politice. Pentru că, dragi colegi, adoptarea cu prea mare largheţe a recursului compensatoriu, din dorinţa de a rezolva problema aglomerării penitenciarelor româneşti, are efecte dintre cele mai grave. Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din 19 octombrie 2017, data intrării în vigoare a legii, până la 2 decembrie 2019, 22.917 persoane condamnate au fost eliberate din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu. Există şi un top al infracţiunilor celor care au beneficiat de această măsură: furtul şi tâlhăria calificată sunt pe primele locuri, urmate de conducerea unui vehicul fără permis, traficul şi consumului ilicit de droguri şi, pe locul al 5-lea, omorul. În intervalul menţionat şi ca urmare a aplicării acestor eliberări condiţionate, 1.041 de criminali dovediţi de procurori şi condamnaţi de instanţe au ajuns să se plimbe liberi pe străzile României. Imperfecţiunile legii au făcut ca judecătorii să fie nevoiţi să permită reîntoarcerea în comunitate a foarte multor infractori, pentru că eliberarea condiţionată a acestora este, pur şi simplu, legală. În ultimul an, am asistat la cel puţin două astfel de situaţii cu un impact emoţional uriaş: tânăra din Mehedinţi şi fetele din Caracal, un alt caz care, chiar dacă nu similar, demonstrează imperfecţiuni legislative şi instituţionale pe care nu le putem nega sau ascunde. Din postura de mamă, de femeie, de medic, nu pot asista pasivă la această agresiune împotriva tinerelor din România, fără să mă gândesc că este şi responsabilitatea noastră de a da acele legi care să însemne securitate şi confort în spaţiul public. Nu pot să mă simt liniştită când ştiu că peste 1.000 de criminali, dintre care unii cu mai multe victime la activ, cum a fost acest caz de la Mehedinţi, nu au niciun fel de supraveghere şi nu răspunde nimeni pentru gesturile lor. M-am aşteptat ca, după cazul Caracal, atenţia să crească, unele lucruri să se schimbe esenţial. Din păcate, nu este aşa, şi devine evident că acest recurs compensatoriu, legal acordat, poate face victime în continuare. Interzicerea eliberării condiţionate a criminalilor este singura cale pentru a nu mai asista la astfel de fapte abominabile, pentru a nu mai pune alte suflete în pericol. De opt luni, un astfel de proiect a stat ascuns prin sertarele Camerei Deputaţilor, iar cei care au ales să procedeze astfel, doar din raţiuni politice, ar trebui să aibă pe conştiinţă ce s-a întâmplat la Mehedinţi. Nu există nicio justificare pentru ca un criminal în serie să se plimbe fără nicio restricţie în parcuri şi pe străzi, în pieţe şi în magazine, unde, eventual, să facă alte victime. Pentru astfel de crime, sunt responsabili toţi cei care pot legifera lucrurile corect şi responsabil şi nu o fac. Locul criminalilor în serie este la puşcărie! Când luăm decizii, ar trebui să ţinem seama de asta! |
|
||||
|
"Din nou această grabă şi preocuparea exclusivă pentru alegeri ne fac să ne gândim că liberalii au altă agendă decât sănătatea noastră, a tuturor" Observ că din nou preocuparea preşedintelui ţării şi a Partidului Naţional Liberal pentru a grăbi organizarea alegerilor trece în faţa preocupării pentru sănătatea românilor. Dacă vă mai amintiţi, criza generată de COVID-19, ne-a luat total pe nepregătite pentru că alegerile anticipate şi joaca de-a numi prim-miniştri care au dezertat în plenul Parlamentului au fost mai importante decât aprovizionarea cu materiale sanitare şi organizarea sistemului sanitar. În timp ce toate statele Europei se pregăteau pentru lupta cu COVID-19, Klaus Iohannis şi Ludovic Orban aveau exclusiv grija alegerilor, şi s-a văzut cât de pregătiţi am fost. Se puteau evita chiar pierderi de vieţi omeneşti, ale cadrelor medicale, ale angajaţilor SMURD sau ai serviciilor de ambulanţă care au fost trimişi la război cu mâna goală. La fel se întâmplă şi acum. Pe de o parte, preşedintele şi guvernul Orban spun că este necesară prelungirea stării de alertă, pe de altă parte, tot ei se pregătesc de alegeri în septembrie. În al 12-lea ceas însă, toţi politicienii României ar trebui să înţeleagă că alegerile locale, naţionale, rămân probleme minore în faţa ameninţării reale la sănătatea alegătorilor, în noile condiţii epidemiologice. Ce să înţelegem? Că situaţia este acum gravă şi se impune starea de alertă, iar în septembrie nu va mai fi? De unde ştiu liberalii acest lucru? Poate trebuie cineva să-i comunice şi preşedintelui ţării şi liderilor Partidului Naţional Liberal că poţi să prevezi data alegerilor, însă nu poţi prevedea evoluţia coronavirusului în viitor! Din nou această grabă şi preocuparea exclusivă pentru alegeri ne fac să ne gândim că liberalii au altă agendă decât sănătatea noastră, a tuturor. Sănătatea fiecărui român este mai importantă decât orice acţiune politică, iar alegerile trebuie să aibă loc atunci când vom fi cu toţii în siguranţă deplină atât la urne, cât şi în acţiunile electorale. |
|
||||
|
"Drumul expres Craiova-Piteşti prinde viteză!" Nu cred că există frustrare mai mare decât a noastră, a oltenilor, care ne uităm de ani buni peste Dunăre, în Bulgaria ori în Serbia, şi constatăm că aceste state, în ciuda unei situaţii economice mai slabe decât a ţării noastre, au reuşit să construiască o infrastructură de transporturi modernă, care să sprijine mediul economic şi să ajute dezvoltarea societăţii. Cu toţii ne-am pus întrebarea de ce în România nu se construiesc autostrăzi, drumuri expres sau căi ferate rapide, căci ingineri specialişti încă mai avem destui, banii europeni alocaţi special pentru acest capitol nu au lipsit niciodată, iar de firme dispuse să construiască nu am dus lipsă. Ne explicase acum vreo doi ani un fost prim-ministru PSD, că autostrăzile pe fonduri europene nu se construiesc în România pentru un motiv temeinic! Cică din banii Uniunii Europene nu se poate fura, şi atunci nici interesul autorităţilor române nu este să se lege la cap cu asemenea proiecte din care nu "iese" o atenţie sau măcar o zeciuială. Sub guvernele PSD, autostrăzi sau drumuri rapide s-au construit numai sub lupa camerelor de luat vederi şi, de regulă, în preajma campaniilor electorale. Oare uităm cum s-a fărâmat un sector de autostradă, după ce Ponta a încălcat orice normă pentru a tăia o panglică în campania electorală? Am uitat cum Olguţa şi cu Dragnea au adus 5 borduri şi două tractoare pe drumul de la Craiova la Piteşti, care au dispărut în jumătate de ceas după ce au plecat jurnaliştii? Eu, personal, apreciez enorm efortul Guvernului PNL care, pe lângă faptul că a reuşit să limiteze răspândirea virusului în România mult mai bine decât state foarte dezvoltate din Uniunea Europeană, a avut grijă de angajaţii şi firmele aflate în impas şi, mai mult decât atât, a accelerat şi lucrările de investiţii publice, în special cele de infrastructură. N-ai cum să treci cu vederea că pe autostrada Sibiu-Piteşti se lucrează, după ce proiectul a stagnat mai mult de 12 ani, că s-au avansat proiectele de autostradă pentru Moldova, că în Transilvania se vor da în circulaţie noi loturi, iar că pe drumul expres Craiova-Piteşti acum chiar se lucrează. Nu ştiu unde a găsit Guvernul bani în acest context economic greu, însă, cu numai câteva zile în urmă, a adoptat o hotărâre pentru plata despăgubirilor şi demararea lucrărilor pe un nou lot - lotul numărul 4 - din drumul expres al Olteniei. Aşadar, Guvernul PNL reuşeşte să gestioneze corect şi criza sanitară şi criza economică şi deblochează toate şantierele de infrastructură din ţară, pline de rugină de pe vreme guvernelor PSD. Cred că acest lucru ne dă noi argumente în plus pentru a spune că PSD are nevoie de o perioadă foarte lungă de opoziţie, în care să îşi deschidă urechile şi să afle care sunt adevăratele probleme ale românilor. |
|
||||
|
"PSD, fără voinţă pentru a proteja elevii" Se vor putea întoarce copiii noştri la şcoală în siguranţă din toamnă? Răspunsul e greu de dat în acest moment, pentru că guvernul liberal este obligat să rezolve în următoarele trei luni probleme pe care PSD le-a ignorat ani la rândul. Peste 2000 de şcoli mai aveau în 2019 grupuri sanitare în curte, fără apă şi canalizare. Cum se vor spăla pe mâini elevii din aceste unităţi de învăţământ, în condiţiile în care medicii au stabilit că apa şi săpunul sunt cele mai bune arme împotriva coronavirusului. Din 2017, de când PSD-ul lui Dragnea a preluat puterea şi a fost mai preocupat doar de încălecarea justiţiei, s-au făcut lucrări "de intervenţii în vederea îmbunătăţirii condiţiilor igienico-sanitare" în numai 34 de şcoli din cele 730 propuse. Doar 1,5% dintre unităţile şcolare au fost modernizate de PSD în 18 luni. În Programul de guvernare din 2016, social-democraţii se angajau la "Reabilitarea/modernizarea clădirilor şcolare pentru ca toate unităţile de învăţământ să obţină autorizaţii de funcţionare (sanitară şi ISU)". Dar, până anul trecut, aproape 4.000 de unităţi nu aveau autorizaţie de funcţionare de la ISU. Sunt, practic, un pericol pentru elevi, cadre didactice şi personalul auxiliar. În februarie 2019, miniştrii PSD de finanţe, Orlando Teodorovici, şi cel al educaţiei, Ecaterina Andronescu, dădeau asigurări că vor rezolva problema şcolilor cu toaletele în curte sau neconforme până la finalul anului. Evident, acest lucru nu s-a întâmplat. Primarii, care sunt puşi acum în faţa unui examen important - al protejării copiilor în faţa unui virus extrem de contagios - au ignorat, ani la rândul, situaţia gravă a toaletelor insalubre din curtea şcolilor. În aceste condiţii, ce aşteptări să mai fi avut în ceea ce priveşte digitalizarea învăţământului, care a fost pentru PSD echivalentul trimiterii unui echipaj în afara sistemului solar. O misiune mult prea grea! Digitalizarea trebuia să cuprindă două proiecte esenţiale pe care guvernele PSD-iste ar fi avut timp şi bani să le implementeze înainte de pandemie. Din nou a lipsit voinţa. Platforma digitală cu resurse educaţionale deschise (Biblioteca virtuală), în valoare de 49 de milioane de euro, care ar fi trebuit să doteze 5.400 de şcoli gimnaziale cu câte un kit multimedia, a demarat abia în septembrie 2019. Şi nu e gata. "Catalogul electronic" a demarat abia în septembrie 2019 şi nu este funcţional nici azi. Mai bine de 10% dintre cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, potrivit datelor din sistem, nu au competenţe digitale de bază. Ce să le cerem elevilor acestora? |
|
||||
|
A fost identificat fără nici un dubiu adevăratul motiv pentru care domnul Florin Cîţu s-a retras intempestiv din poziţia de premier, în urmă cu trei luni. Şi nu, nu are legătură cu incompetenţa sa dovedită în fiecare zi şi nici cu faptul că este ministrul cu cele mai multe moţiuni simple din istoria României. Ci are legătură cu faptul că domnul Cîţu este un pion mult prea important dintr-un puzzle pe care abia acum începem să-l devoalăm, iar poziţia dumnealui ca ministru de finanţe era mai importantă şi mai valoroasă chiar decât cea de prim-ministru al României. Haideţi să ne amintim cum, în urmă cu aproximativ 3 luni, pe 12 martie anul acesta, ne-am reunit cu toţii, în plina criză globală provocată de coronavirus, să dăm ţării un guvern. După ce, în mod absolut iresponsabil, atât domnul preşedinte Iohannis, cât şi domnul prim-ministru Orban au jucat România la ruleta rusească, insistând cu anticipatele, în loc să guverneze şi să pregătească ţara pentru pandemia ce, inevitabil, avea să ne lovească. Şi abia după ce, probabil, inclusiv partenerii noştri internaţionali le-au recomandat imperativ să-şi bage minţile în cap, fiindcă aveau să vină vremuri extrem de tulburi, în ceasul al doisprezecelea, domnul Iohannis şi "partidul lui" l-au propus premier pe domnul Florin Cîţu. Iar noi, deputaţi şi senatori responsabili, ne-am reunit să votăm Guvernul Cîţu. N-am mai reuşit, însă, pentru că domnia sa a primit ordin să se retragă, cu doar câteva ore înainte de votul de învestitură, când, probabil, s-a auzit până în Dealul Cotrocenilor că există o majoritate parlamentară responsabilă, gata să dea ţării un guvern. La momentul respectiv, am crezut că retragerea domnului Florin Cîţu face parte dintr-un joc politic meschin şi fără discernământ, aşa cum ne-a obişnuit tandemul Iohannis-Orban. Aflăm, acum, de la surse din Ministerul Finanţelor că, de fapt, domnul Florin Cîţu este ministru doar cu numele. Adevăratul şef peste vistieria ţării este colegul nostru de Parlament, domnul Dan Vîlceanu, care are inclusiv propriul birou în minister, fiind zilnic prezent "la serviciu". Abia acum ne dăm seama ce a însemnat mult-aşteptata reformă a Finanţelor, anunţată cu emfază la începutul anului, de domnul Cîţu. De fapt, domnia sa încerca să scape de toţi profesioniştii din sistem ca să-şi poată instala patronul la butoanele banilor României. Domnul Vîlceanu a luat tot ce înseamnă colectare de taxe şi restituiri de TVA în subordine şi nu pleacă niciun ban din vistieria ţării fără aprobarea sa explicită. În timp ce domnul Cîţu împrumută miliarde! Zilnic! Şi ne îndatorează pe zeci de ani. Mai aflăm, tot de la oameni din sistem, oripilaţi de ce se întâmplă cu avuţia românilor, că domnul Vîlceanu stabileşte controalele tematice, precum şi planul de amenzi, mai ceva ca-n vremea lui Blejnar. Acesta este partidul dumneavoastră, domnule Klaus-Werner Iohannis, şi acesta este guvernul dumneavoastră. Nu al românilor! Şi Dan Vîlceanu este tot al dumneavoastră, iar faptele sale extrem de grave, şi care atentează la securitatea naţională, intră inclusiv în responsabilitatea dumneavoastră, domnule Iohannis. Aşa că, vă rog să îl opriţi până nu va fi prea târziu şi il vor opri alte instituţii ale statului! |
|
||||
|
"Sănătatea românilor este mai presus de orice!" Măsurile adoptate de Guvernul PNL pe perioada stării de urgenţă şi, ulterior, pe perioada stării de alertă, s-au dovedit extrem de eficiente şi de eficace, motiv pentru care în ţara noastră numărul de îmbolnăviri şi de decese a fost semnificativ mai mic decât în majoritatea statelor dezvoltate din Uniunea Europeană. Acţiunile Guvernului PNL trebuie apreciate, cu atât mai mult cu cât, la nivelul Parlamentului României, s-a coalizat în jurul PSD o nouă majoritate toxică, care nu a făcut decât să împiedice acţiunile Guvernului în gestionarea crizei. Unii politicieni iresponsabili au încercat din răsputeri să acrediteze ideea că pandemia de coronavirus este o simplă răceală şi că milioanele de îmbolnăviri şi sutele de mii de decese înregistrate în lume sunt doar nişte simple închipuiri. Alţi politicieni fără scrupule, s-au opus din răsputeri aplicării unor măsuri care au făcut posibilă limitarea răspândirii virusului în România. Acum, când epidemia nu doar că nu a trecut, ci dă semne de revenire peste tot în lume, prin creşterea semnificativă a numărului zilnic de îmbolnăviri, toţi cei aciuaţi pe lângă PSD reîncep acţiunile de blocare a prelungirii stării de alertă, punând umărul la vulnerabilizarea stării de sănătate a populaţiei. Nimic nu este mai preţios decât viaţa şi sănătatea oamenilor! Nimic! Faptul că cei strânşi în jurul PSD vor să spună că sănătatea românilor trebuie să fie pe locul al II-lea, le arată adevărata faţă şi justifică pe deplin modul dispreţuitor în care ei au tratat acest sector în vremea Guvernelor PSD de tristă amintire. Românii nu trebuie să uite niciun moment că PSD şi aliaţii lor la guvernare au lăsat România, în prag de epidemie, fără stocuri de medicamente şi materiale sanitare, cu o infrastructură spitalicească precară, cu deficit de personal medical de mii de medici şi asistente şi cu un buget public deficitar, ciuruit din incompetenţă! Da, din păcate, aceasta este adevărata faţă a PSD şi a partenerilor săi. Ar face orice pentru a câştiga două voturi! Ar pune în pericol şi sănătatea întregii populaţii, numai ca ei să-şi menţină funcţiile publice. Am speranţa că gesturile iresponsabile ale tuturor partidelor grupate în jurul PSD vor fi aspru taxate de români, cu cel mai puternic instrument disponibil în democraţie, votul! |
|
||||
|
"România a intrat, oficial, în starea de austeritate din cauza iresponsabilităţii şi incompetenţei guvernării PNL!" România a intrat oficial în starea de austeritate. După starea de urgenţă şi starea de alertă, PNL bagă România în starea de Austeritate, dovedindu-se un semn descendent al PDL. Tandemul Iohannis-Orban-Cîţu "reuşeşte" să-i sărăcească pe români chiar mai rapid decât a făcut-o cuplul Băsescu-Boc. Institutul Naţional de Statistică a anunţat oficial intrarea în austeritate. În aprilie, puterea de cumpărare a scăzut pentru prima dată în ultimul deceniu, comparativ cu luna similară a anul trecut. În acelaşi timp, puterea de cumpărare corespunzătoare salariului mediu a scăzut la 96,3%, în aprilie, faţă de martie. Tandemul Iohannis-Orban se dovedeşte la fel de nociv ca Băsescu-Boc. Austeritate atunci, austeritate acum! Tăiere de salarii şi pensii atunci, se întâmplă şi acum! Salariaţi aruncaţi pe drumuri şi şomaj record atunci, la fel şi acum! PNL = PDL = aceeaşi mizerie! Nivelul de trai este lovit puternic. Scade continuu şi tendinţa se menţine. Trei români din zece câştigă mai puţin cu 30%, faţă de perioada anterioară pandemiei. Preţurile cresc şi este dramatic că în plină vară cea mai mare scumpire e la produsele alimentare de strictă necesitate, fapt care afectează cel mai mult populaţia cu venituri mici şi medii: fructe proaspete + 24%, cartofi + 20%, fasole + 11%. Prognozele sunt sumbre. Un studiu independent arată că angajatorii din România anticipează concedieri masive în următoarele luni, respectiv 22% au în plan reduceri de personal. Cifra de afaceri din industrie s-a prăbuşit. Este mai mică cu 40% faţă de anul trecut. Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 43% faţă de anul trecut. În plină cădere a economiei, Guvernul Orban continuă mascarada. Vom face, vom drege, dar măsuri, ioc! A trecut mai mult de o lună de când Orban şi Cîţu se angajau să prezinte Programul de redresare economică. Nu s-a întâmplat nimic! Ba mai mult, în bătaie de joc, acum două zile, Orban anunţa din nou că Guvernul său continuă lucreze la faimosul plan. O adevărată bătaie de joc la adresa tuturor românilor - alte palavre, alte vorbe goale ale Guvernului - vom face, vom drege, nimic, zero. Până vin liberalii cu planul, dacă vor veni vreodată, praful şi pulberea se alege de tot. Exact ca în zicala sinistră - "operaţia a reuşit, pacientul e mort". |
|
||||
|
"În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul liberal foloseşte cele 33 de miliarde de euro obţinute de la Comisia Europeană pentru redresarea economică a României" Eforturile Guvernului liberal au avut un ecou remarcabil la Bruxelles, România obţinând a doua cea mai mare sumă de bani din Europa de Est şi a şasea cea mai mare sumă la nivel european pentru redresare economică. Astfel, România va primi în total 33 de miliarde de euro, din care 19 miliarde fonduri nerambursabile din pachetul de ajutor al Comisiei Europene. Datorită negocierilor purtate de Guvernul PNL şi de europarlamentarii PNL la Bruxelles, România este una dintre ţările câştigătoare, alături de Spania şi Italia. Guvernul PNL va folosi în mod responsabil aceşti bani. Odată aprobat pachetul de ajutor economic, de către Parlamentul European şi de către Consiliul European, banii vor fi folosiţi pentru dezvoltarea economiei româneşti, pentru sprijinirea companiilor româneşti şi pentru angajaţii români. Chiar şi în plină pandemie, Guvernul PNL a acordat o mare atenţie utilizării fondurilor europene şi a reuşit să atragă peste un miliard şi jumătate de euro pentru combaterea efectelor pandemiei. Astfel, a fost uşurată presiunea asupra bugetului naţional, banii europeni fiind folosiţi chibzuit în timp de criză: 300 de milioane de euro pentru plata şomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflaţi în situaţii defavorizate sau cu risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflaţi în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În doar 6 luni, Guvernul PNL a recuperat întârzieri de ani de zile în folosirea fondurilor europene: au fost semnate contractele pentru spitale regionale din Craiova şi Iaşi, pe care PSD a eşuat să le facă în 6 ani, au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanţare europeană - care cumulează peste 800 de milioane de euro -, s-a evitat dezangajarea a 600 de milioane de euro încă din primele săptămâni de guvernare. România a depăşit cu peste 467 de milioane de euro ţinta de dezangajare. De asemenea, a fost alocat un buget de aproximativ 500 de milioane de euro din fonduri europene pentru înfiinţarea de reţele noi de distribuţie a gazelor naturale în localităţile din România. În plus, România a adoptat deja cadrul legislativ care va permite să putem absorbi bani europeni chiar din prima zi a viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Este pentru prima dată, de când România a aderat la UE, când este adoptat din timp cadrul legislativ pentru viitorul exerciţiu financiar. Până acum, România a fost codaşa Europei la utilizarea fondurilor europene, PSD situându-se pe primul loc doar la fraudarea banilor europeni. Guvernele PSD au eşuat în utilizarea miliardelor de euro din fonduri europene alocate pentru construcţia de autostrăzi. Cifrele spun totul: precedenta guvernare PSD promitea în ianuarie 2017 sute de kilometri de autostradă, dar niciun kilometru de autostradă nou nu a fost început şi finalizat de precedenta guvernare PSD în 3 ani de zile. Au fost inaugurate doar bucăţi din foste autostrăzi începute înainte şi care au acumulat mii de zile de întârzieri sub guvernările PSD. Uniunea Europeană a alocat în trecut sume uriaşe de bani care puteau fi folosite de fostele guverne ale României pentru construcţia de noi spitale. În exerciţiul financiar actual, care se încheie în curând, au existat bani pentru spitale. Chiar PSD, în Programul de guvernare din 2016, a promis că va construi 8 spitale regionale cu fonduri europene, însă, când au ajuns la guvernare, au început să critice instituţiile europene care ne rugau pur şi simplu să facem proiecte şi să le luăm banii! Timp de şase ani, în perioada 2014-2019, Guvernele PSD au atras doar o treime din fondurile europene structurale şi de coeziune alocate României din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2014 - 2020. Guvernul PNL se luptă acum să atragă în timpul rămas din acest cadru financiar restul de două treimi din banii disponibili de la Bruxelles. |
|
||||
|
"Colaborarea între Brăila şi Galaţi este benefică pentru realizarea Podului suspendat peste Dunăre" Încă din anul 2018 am fost preocupat de starea proiectului privind Podul suspendat peste Dunăre care va face legătura între Brăila şi oraşul Măcin. Pe parcursul ultimilor doi ani, am cerut, de la toate instituţiile implicate, informaţii privind derularea lucrărilor la acest obiectiv cu adevărat strategic atât pentru Brăila şi Galaţi, cât şi pentru economia naţională. Trebuie să subliniez faptul că, pentru succesul acestui proiect, Şantierul Naval Brăila şi Combinatul din Galaţi vor avea un rol important prin executarea şi livrarea unor componente pentru Podul suspendat peste Dunăre. Aceasta este o dovadă a faptului că, mai presus de orice orgolii, trebuie să primeze interesul binelui comun. Aşadar, investiţia în Podul de la Brăila va genera, în mai multe domenii de activitate, mii locuri de muncă esenţiale pentru ocuparea forţei de muncă din această regiune. Pe de altă parte, acest obiectiv de investiţii va fluidiza şi va oferi soluţii optime pentru legătura rutieră între judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea. După cum bine cunoaşteţi, Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, este o componentă a unui plan mai amplu în care se va regăsi un drum expres între Buzău şi Constanţa, trecând prin Brăila şi Tulcea. Această arteră rutieră se preconizează a fi construită între anii 2020-2030, având rolul de a conecta nordul Munteniei şi sudul Moldovei de nordul Dobrogei. Mă bucur să constat că podul a început să prindă contur şi sunt convins că la sfârşitul anului 2021, termenul de finalizare a lucrărilor, vom putea vorbi despre un succes al proiectanţilor, al constructorilor şi al tuturor celor care au crezut în acest proiect. Acest proiect ambiţios al autorităţilor române, atât de la nivel local, cât şi de la nivel central, va avea în mine un ferm susţinător! |
|
||||
|
"Criminalii să stea la puşcărie, nu pe străzi!" Suntem martori în aceste zile, la o nouă tragedie care a lăsat o fată de doar 17 ani pe patul spitalului, între viaţă şi moarte, în chinuri groaznice, cu arsuri pe 90% din corp. Ca acest tablou terifiant să fie complet, agresorul este un bărbat de 47 de ani, prieten al familiei, condamnat în 1993 pentru 5 crime, dar eliberat condiţionat. Această tânără este o nouă victimă a aprobării Legii recursului compensatoriu, pe baza căreia au fost eliberaţi aproape 23.000 de criminali, din care 1.000 sunt foşti criminali. Partidul Naţional Liberal a cerut în repetate rânduri ca Legea recursului compensatoriu să nu se aplice criminalilor, dar proiectul nostru de lege nu a fost aprobat de PSD. În activitatea mea de membru al Parlamentului României, de nenumărate ori am tras semnale de alarmă atât privind legislaţia în vigoare referitoare la protecţia victimelor supuse la viol şi violenţă domestică, nevoia de echipamente de monitorizare a celor eliberaţi condiţionat, cât şi asupra atitudinii autorităţilor cu privire la disputele de natură domestică. Întreaga societate trebuie să depăşească mentalitatea potrivit căreia, femeia are întotdeauna o parte de vină, că "ştie ea de ce". Grav este că, deşi victima a apelat la ajutorul autorităţilor, acuzând bărbatul de 47 de ani de viol, neconfirmat prin examenul medico-legal, tot ce au făcut autorităţile pentru minora de 17 ani a fost să o ducă într-un centru de protecţie socială, de unde a fost imediat scoasă cu uşurinţă de bunica ei. Din acel moment, cu toate că fostului deţinut îi era cunoscut trecutul extrem de violent, cu toate că se afla în autoizolare, fiind recent întors din străinătate, calea i-a fost deschisă spre a nărui o viaţă, un destin. Oare câte crime de acest fel trebuie să mai aibă loc pentru a realiza un consens în a face o reformă reală în ceea ce priveşte protecţia victimelor şi monitorizarea strictă a potenţialilor agresori? Când vom învăţa, ca popor, că manifestările violente, de orice fel, asupra femeilor, nu pot fi tolerate? Salut decizia ministrului justiţiei, care a dispus efectuarea imediată a unui control tematic în toată ţara, referitor la liberarea condiţionată şi Legea recursului compensatoriu, şi care l-a demis din funcţie, ieri, pe directorul Penitenciarului Drobeta-Turnu Severin, penitenciar din care a fost eliberat deţinutul care a incendiat-o pe tânăra de 17 ani. Cetăţenii trebuie să se simtă în siguranţă, iar infractorii trebuie să fie pedepsiţi, nu eliberaţi pentru a săvârşi alte nelegiuiri! În acest sens, invit toţi colegii parlamentari să voteze Proiectul PNL, conform căruia criminalii, violatorii, tâlharii şi pedofilii nu vor mai putea fi liberaţi condiţionat. |
|
||||
|
"Forme fără fond" Între starea de urgenţă şi starea de alertă au existat 3 zile de vid legislativ care s-ar fi putut transforma în haos. Dacă nu s-a întâmplat aşa, nu este meritul Guvernului, ci strict al cetăţenilor care sunt mult mai înţelepţi şi mai conştiincioşi decât membrii Cabinetului Orban II. Românii au înţeles că nu miniştrii şi nici ordinele lor, adesea contradictorii, dacă nu aberante, îi apără de pandemie. Dar ar fi meritat să fie ajutaţi, nu doar să li se repete obsesiv, de la cel mai înalt nivel, să spele pe mâini. În baza O.U.G. nr. 78 din 22 mai 2020, ar fi trebuit achiziţionate măşti pentru a fi distribuite unui mare număr de cetăţeni cu probleme materiale sau de sănătate. Unde sunt măştile? Şi pentru că aminteam de conţinutul aberant, ridicol, aiuritor al unor decizii ministeriale, care a fost exact reglementarea pescuitului cu mască şi dezinfectant pe lacuri şi în râuri, fără socializare şi grătare? Dar discriminarea clară între regimul de funcţionare a grădiniţelor, creşelor, after-school-urilor private şi de stat? Să ne amintim declaraţia domnului ministru Cîţu "...obiectivul nostru este dezvoltarea sectorului privat...". Ce înţelege doamna ministru, soprana educaţiei româneşti, prin "norme metodologice inexistente care vor fi aplicate de îndată"? A reevaluat distinsul ministru al culturii repertoriul dramaturgiei universale sau ne mulţumim cu Take, Ianke şi Cadîr, fiindcă personajele pot sta la 2 metri unul de altul? Şi acum vin şi cer încă o prelungire, încă un vot de încredere. Cu ce argumente? Meşteşugul vorbelor lungi, tărăgănate şi inconsistente, este specialitatea premierului de la care au deprins şi miniştrii ştiinţa "formelor fără fond", cum bine a ţintuit Titu Maiorescu exprimarea golită de conţinut. |
|
||||
|
"Guvernul Orban nu pare interesat de siguranţa cetăţenilor. Grave sincope în activitatea poliţiei rurale" Cele mai frecvente tipuri de infracţiuni cu care se confruntă poliţiştii din mediul rural sunt cele comise prin violenţă - agresiuni, loviri, vătămări, dar şi infracţiuni de tipul tâlhărie sau viol, care apar pe fondul consumului de alcool, în familie, în baruri sau discoteci. Dincolo de faptul că aceste situaţii grave sunt generate de lipsa educaţiei, datoria poliţiştilor este nu doar să intervină cu promptitudine, să identifice autorii, ci şi să prevină astfel de evenimente. Dacă adăugăm la acest şir de activităţi intervenţiile determinate de apelurile la Serviciul 112, soluţionarea de dosare şi petiţii sau activităţi de constatare a încălcării normelor rutiere, activităţi de verificare a respectării legislaţiei în domeniul comerţului sau pe linia pazei bunurilor şi valorilor, constatăm astfel că există o gamă largă şi foarte diversă de atribuţii şi activităţi ce nu pot fi asigurate în totalitate, în condiţiile în care există în prezent un deficit de lucrători în cadrul Poliţiei, mai ales la posturile rurale. Acest aspect înseamnă dificultăţi sporite, o multitudine de activităţi solicitante, presiune la locul de muncă şi, de multe ori, o întârziere nedorită atunci când trebuie să se răspundă problemelor şi solicitărilor cetăţenilor. Dificultăţile domeniului sunt accentuate de faptul că în multiple situaţii o singură patrulă asigură intervenţia pe raza mai multor comune, acoperind distanţe mari şi o paletă complexă de evenimente. În plus, de multe ori se constată o apelare excesivă şi nejustificată a numărului de urgenţă Serviciul 112, fără ca evenimentele sesizate să reprezinte o urgenţă. Numai în judeţul Iaşi, în 2019, au fost înregistrate 79.173 apeluri la 112, ceea ce reprezintă 5,05% din totalul apelurilor la nivel naţional, date prin care Iaşiul ocupă locul al II-lea în ţară, după municipiul Bucureşti, la mare diferenţă faţă de următorul judeţ. Este adevărat că judeţul Iaşi reprezintă o structură teritorială amplă, cu probleme complexe, în acord cu populaţia şi cu numărul de unităţi administrativ teritoriale. Este greu să desluşim, totuşi, care este situaţia la nivel naţional, în condiţiile în care pagina web a Ministerului Afacerilor Interne ne oferă date statistice privind numărul şi tipologia intervenţiilor serviciilor profesioniste în situaţii de urgenţă, doar din primele nouă luni ale anului 2013, comunicare deficitară, statistici incomplete, absenţa analizelor de specialitate, cu toate consecinţele implicate! Deşi, pe durata pandemiei, din cauza măsurilor restrictive de circulaţie a cetăţenilor, impuse de ordonanţele militare date de Guvern, a scăzut numărul de infracţiuni, nu trebuie să considerăm problemele rezolvate, să plasăm siguranţa cetăţenilor în plan secund şi să ignorăm statisticile alarmante din perioadele de normalitate. Datele oferite de Poliţia Română arată, de exemplu, că în martie anul acesta numărul infracţiunilor sesizate a fost cu 14,6% mai mic faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum o scădere importantă există şi în privinţa furturilor, aproape 20%, procent înregistrat şi în cazul tâlhăriilor. În mod firesc, infracţiunile stradale au fost cu aproape 27% mai puţine. Revenirea la starea de normalitate poate aduce un alt val de infracţiuni, pentru care avem nevoie de poliţişti pregătiţi şi intervenţii prompte. Poliţia se confruntă, însă, cu probleme stringente, printre care schema subdimensionată de personal, din cauza pensionărilor excesive din ultimii ani, cu plecări din sistem ce nu au fost compensate decât parţial cu alte încadrări, dar şi cu lipsa de experienţă a celor intraţi de curând în sistem. Ţinând cont de situaţiile care mi-au fost relatate de către primari, de specialişti în domeniul securităţii persoanelor, de cetăţeni veniţi în audienţă la cabinetul parlamentar, considerând relevante şi alte informaţii desprinse din dialogurile şi dezbaterile la nivelul instituţiilor de specialitate, se impun următoarele măsuri posibile, cerute de logica activităţilor şi de responsabilităţile Ministerului Afacerilor Interne:
Pentru a amplifica măsurile care pot fi luate în vederea protecţiei cetăţenilor, cu siguranţă este utilă şi Legea nr. 155/2010, care permite primăriilor să înfiinţeze Poliţia locală la nivel de comună, măsură care ar putea veni în ajutorul cetăţenilor, deşi insuficienţa fondurilor în cazul comunelor mai mici, cu bugete modeste reprezintă un impediment. Un exemplu de bună practică în acest sens se regăseşte în comunele Holboca, Tomeşti sau Miroslava din judeţul Iaşi, unde funcţionează deja, de câţiva ani, Poliţia locală a comunei. Activitatea lucrătorilor de poliţie rurală este deosebit de importantă, căci poliţistul - obiectiv, imparţial, profesionist, bine pregătit - joacă un rol primordial în aplanarea şi prevenirea conflictelor, în protecţia drepturilor omului, cu respect pentru lege, pentru ordinea publică, cu respect pentru cetăţean. Numai la nivelul judeţului Iaşi vorbim despre 9 secţii de poliţie rurală, care coordonează 93 de posturi de poliţie comunală. Deci, structurile-cadru sunt bine conturate, dar nevoia de personal suficient, motivat, bine plătit, cu pregătire iniţială şi continuă relevantă, se impune ca o condiţie esenţială pentru eficienţa şi calitatea activităţilor din unităţile menţionate. Dacă nu le vom asigura condiţii decente pentru desfăşurarea activităţilor, dacă nu va fi personal suficient pentru multiplele provocări, dacă posturile de poliţie nu vor avea dotările necesare, dacă nu se vor parcurge stagii de pregătire, poliţiştii riscă să se îndepărteze de toate aceste responsabilităţi de care societatea are nevoie, iar comunităţile sigure pe care le dorim vor rămâne doar la stadiul declarativ sau simple formulări ale unor obiective iluzorii. |
|
||||
|
"Turismul românesc, în pericol de faliment din cauza nepăsării Guvernului liberal" Turismul românesc se află pe muchie de cuţit, fiind unul dintre cele mai afectate domenii din economia naţională. Sectorul HoReCa a suferit pierderi financiare enorme în timpul crizei generate de epidemia de coronavirus, iar cifrele de afaceri ale restaurantelor, hotelurilor, pensiunilor şi ale firmelor de catering sunt aşteptate să scadă cu peste 50% în acest an. Guvernul trebuie să ia măsuri urgente, să se alinieze la măsurile luate deja de alte ţări europene, să permită redeschiderea restaurantelor cel puţin în cazul celor din hoteluri, şi să prevină catastrofa falimentului pentru acest sector în care lucrează peste 150.000 de români! Ce aşteaptă Guvernul Orban? Ca rândurile şomerilor să fie îngroşate şi de angajaţii din HoReCa? Ce să mai vorbim despre antreprenorii din turism, care, crezând în promisiunile PNL, au contractat credite, şi-au făcut datorii, bazându-se pe faptul că Guvernul îi va susţine, iar afacerile lor vor putea funcţiona! Însă liberalii nu au ridicat un deget pentru a sprijini turismul, ei fiind preocupaţi de redeschiderea sălilor de păcănele. Având în vedere nepăsarea totală a Guvernului Orban faţă de viitorul turismului românesc, PSD a depus în Parlament un proiect de lege prin care se acordă multiple facilităţi domeniului HoReCa, cu condiţia ca antreprenorii să menţină locurile de muncă şi să păstreze tarifele stabile. Principalele măsuri propuse de social-democraţi sunt: eşalonarea plăţii impozitului pe venitul din salarii pe trei luni după încetarea stării excepţionale; o bonificaţie de 10% pentru cei care plătesc acest impozit la timp; cazarea, masa şi transportul sunt scutite de plata TVA, până la finele anului 2020, pentru reducerea costurilor suportate de populaţie; statul susţine contravaloarea tichetelor de vacanţă acordate de orice angajator, în cuantum de 1.450 de lei pentru 2020 şi 2021; menţinerea voucherelor pentru ca agenţiile turistice să poată reprograma serviciile pentru care au încasat bani şi ajutoare nerambursabile prin Programul pentru modernizarea a 31 de staţiuni balneare. |
|
||||
|
"Prostia PNL ucide la Botoşani" În calitate de deputat ales în judeţul Botoşani, vreau să vă fac o descriere a situaţiei actuale după trei luni de pandemie. Lucrurile sunt departe de a fi sub control la Botoşani, iar cifrele sunt tot mai îngrijorătoare. COVID-19 s-a răspândit pe tot teritoriul judeţului Botoşani, iar până acum la Botoşani avem aproape 900 de cazuri de îmbolnăviri şi foarte multe decese. Situaţia este dezastruoasă! Le transmit un singur lucru celor de la PNL, până când nu este prea târziu - încetaţi să mai faceţi prostii! Prostia PNL ucide! Un lucru este cert şi clar pentru toată lumea - de 3 luni, PNL gestionează cu nepricepere sănătatea publică a judeţului Botoşani, dovedind neputinţă şi prostie. Acest lucru se vede cu ochiul liber prin nenumăratele cazuri de îmbolnăviri din judeţul Botoşani, cazuri pe care ar trebui să le aibă pe conştiinţă. Aceste cazuri de îmbolnăviri şi de persoane decedate îi vor urmări permanent şi, mai devreme sau mai târziu, vor răspunde pentru ele, administrativ, legal sau moral. PNL, ajunge, deja este prea mult! De ce doar la Botoşani creşte permanent numărul persoanelor infectate cu virusul COVID? Sunt prea multe persoane decedate! Numărul deceselor a crescut îngrijorător la Botoşani, iar orice viaţă pierdută este o tragedie. Iar cei de la PNL nu trebuie să uite un lucru, când se moare din vina autorităţilor, se numeşte crimă! Crimă este atunci când îţi laşi medicii să se infecteze, pentru că PNL era prea ocupat să dea contracte firmelor de casă, când interesul principal este să numeşti incapabili la conducerea spitalelor, România fiind în plină pandemie! Crimă este atunci când ascunzi informaţii publice, atunci când începi să nu mai raportezi numărul deceselor, când nu ştii să gestionezi situaţii, atunci când eşti total nepregătit, dar ţii cu dinţii de scaun, pentru că aşa spune PNL! Timp de trei luni, din cauza celor de la PNL nu am ştiut nimic despre stocurile despre teste, de numărul testelor efectuate, despre disfuncţiile care apar în aprovizionarea spitalelor cu materiale sanitare şi echipamente de protecţie, nimic referitor la numărul real al celor depistaţi pozitiv, nimic despre starea pacienţilor internaţi, iar anchetele epidemiologice vor rămâne la sertar pentru opinia publică. Nu vom şti dacă într-un anumit loc în care ne-am deplasat este sau nu focar de infecţie. Această secretomanie este fără precedent în România de după 1989 şi este din cauza liberalilor. Judeţul Botoşani este pe mâna unor nepricepuţi, ajunşi în posturi de decizie în momente grele. Sigur, vor spune că şi-au asumat responsabilitatea într-un moment greu, dar să accepţi să ocupi o demnitate de vârf, ştiind că îţi lipseşte expertiza necesară este, până la urmă, o formă de hoţie şi prostie! Este inacceptabil să vedem nişte incompetenţi liberali care se bâlbâie în decizii zi de zi. Ori au făcut prost, ori nu au făcut nimic pentru combaterea pandemiei, pentru că nu se vede niciun rezultat în urma lor. Nu în ultimul rând, am făcut apeluri repetate în presa locală şi voi face şi de aici, românii trebuie să se poată trata în spitale! Nu voi permite ca PNL să le mai ţină goale şi închise. Fără cozi ale umilinţei, fără bolnavi lăsaţi să moară la uşile spitalelor! |
|
||||
|
"Guvernanţii PNL-işti vor ajunge să reglementeze pandemia retroactiv" Este vizibil şi adevărat că trecem cu toţii printr-o perioadă dificilă şi complicată. În acelaşi timp, este foarte clar că aceste vremuri ne-au prins cu un guvern liberal în care oamenii şi-au pus speranţa unui liman la care să ajungem cu bine. Nu vă ascund faptul că democraţia în România a avut de suferit, prin aceea că liberalii au ajuns la guvernare nu prin câştigarea unor alegeri, aşa cum ar fi fost normal, ci printr-o concurs de împrejurări. Din păcate, zi de zi, săptămână de săptămână, am asistat sideraţi la bâlbâieli şi bâjbâieli guvernamentale, cu măsuri anunţate şi retrase, cu dispoziţii neconstituţionale sau, de mult prea multe ori, cu atacuri directe la adresa statului de drept. Despre accesele de autoritarism ale liberalilor, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis am tot avertizat, ba chiar însăşi Curtea Constituţională a României, s-a văzut nevoită să intervină, pentru ca liberalii să nu-şi asume discreţionar o putere pe care nu au câştigat-o prin alegeri directe şi, prin urmare, nu o merită! Mă văd nevoit să vă reamintesc cum, înainte de a doua etapă a relaxării măsurilor restrictive, impuse cu atâta pompă de liberali, Guvernul Orban nu avea normele prin care vor funcţiona terasele publice. Am spun noi atunci că este fără precedent ca Guvernul să anunţe la ora 23.00 normele de funcţionare a atâtor unităţi, cu doar o oră înainte de a intra, legal, în vigoare acele măsuri. La 15 iunie, asistăm din nou la o măsură a "impotenţei administrative" a Guvernului Orban! Este a treia etapă de relaxare a măsurilor restrictive, anunţată de mai bine de o săptămână. Astăzi ar trebui să se redeschidă grădiniţele şi marile centre comerciale. Ei, cu gurile lor au anunţat termenul de la care intră în vigoare noi condiţii de relaxare. Şi totuşi, la 15 iunie, liberalii au bătut un nou record mondial! Deşi măsurile au intrat în vigoare de la ora 00,00, iar grădiniţele trebuiau deschise de la ora 09,00, ruşinoasa ministresă a educaţiei, Monica Anisie, are îndrăzneala să transmită presei la ora 11,00 că "...peste o oră vom publica normele de funcţionare a grădiniţelor proaspăt redeschise...". Oare imaginea părinţilor cu copii de mână care stau în faţa grădiniţei, în soare sau ploaie, aşteptând normele de funcţionare a grădiniţelor, nu face să crape de ruşine obrazul ministerial al doamnei Anisie? Oare pe această doamnă sinistră a educaţiei din România nu o ating deloc gândurile deloc prietenoase ale directorilor de instituţii de învăţământ care stau cu ameninţarea amenzilor sau chiar a suspendării autorizaţiilor de funcţionare a grădiniţelor, fiindcă sunt obligaţi să deschidă fără norme legale? Atragerea atenţiei, bătutul obrazului, ameninţarea cetăţenilor, moţiunile de cenzură votate cu largă majoritate împotriva celor mai mulţi miniştri ai PNL, nimic din toate acestea nu îi atinge pe aceşti iluştri necunoscuţi, vremelnic cocoţaţi în fruntea ţării ca nişte carcasieri politici care se înfruptă nestingheriţi din bugetul ţării în vremuri de epidemie. Stimate Cabinet Orban, se apropie nota de plată! |
|
||||
|
"Guvernul IOC se face că face" Pe 15 iunie am sărbătorit Ziua Internaţională a Medicilor şi Farmaciştilor, o zi în care, în acest an mai mult ca oricând, le mulţumim eroilor care au luptat în linia întâi cu un inamic necunoscut, COVID-19, eroi pentru care Guvernul PNL nu s-a preocupat nici măcar să aibă protecţia necesară, pandemia prinzându-i pe medicii români fără măşti de protecţie sau combinezoane. Asta pentru că, la începutul acestui an, chiar preşedintele Klaus Iohannis, deţinătorul de facto al "guvernului meu" era preocupat mai degrabă de alegeri anticipate. Tot pe atunci, Iohannis numea pandemia de coronavirus o simplă răceală şi era foarte ocupat să organizeze alegeri anticipate. Mai mult, la două luni de la momentul în care România a început lupta cu virusul COVID-19, Guvernul IOC nu dăduse încă banii promişi medicilor care au luptat în linia întâi. Stimulentele de 500 de euro s-au lăsat aşteptate. Unde este respectul vostru faţă de medici, domnilor liberali? În schimb, PSD a răspuns apelului cadrelor medicale aflate în prima linie a bătăliei cu pandemia şi, într-un timp extrem de scurt, am transpus în lege solicitările acestora de a le fi protejată familia de către statul român. Am promis şi am făcut! De altfel, guvernarea PSD a oferit medicilor cele mai mari salarii din istorie, care au, în sfârşit, venituri comparabile cu cele ale colegilor europeni. Ne plecau sute de medici în fiecare an, însă măsurile PSD au încetinit acest fenomen. Iată câteva exemple de creşteri ale veniturilor "în mână" de pe fluturaşul de salariu: medic primar - de la 4.880 lei, în 2016, la 15.175 lei, în 2019; medic specialist ATI - de la 3.817 lei, în 2016, la 12.156 lei, în 2019; chirurg, chirurgie generală - de la 2.823, în 2016, la 7.700, în 2019. Este uşor să spui că faci, mai greu este să şi faci, domnilor liberali! Când aveţi de gând să vă treziţi, când aveţi de gând să trataţi cu respect acest popor? Ţineţi oamenii în case, nu deschideţi Bisericile, pentru că nu sunteţi în stare să veniţi cu soluţii! În nici 8 luni, aţi reuşit să duceţi România pe ultimele locuri în toate clasamentele europene. Ştim cu toţii că nu aveţi soluţii, ştim cu toţii că vă interesează mai degrabă afacerile voastre decât binele ţării. Şi nu uitaţi că oamenii vor sancţiona asta prin vot! |
|
||||
|
"Românii au nevoie de informaţii complete de la Guvern despre situaţia infectărilor cu virusul COVID, pentru a se putea proteja, nu de cenzură şi lipsă de transparenţă!" Este inadmisibil ca Ministerul Sănătăţii şi Guvernul să ceară prelungirea stării de alertă, să limiteze anumite drepturi şi desfăşurarea anumitor activităţi din cauza pandemiei de COVID, dar în acelaşi timp să cenzureze comunicarea informaţiilor cu privire la provenienţa cazurilor nou confirmate sau a celor internaţi din spitale. De mai multe săptămâni, Grupul de Comunicare Strategică, care coordonează acţiunile de supraveghere şi combatere a infecţiilor cu virusul COVID, în România, a oprit accesul publicului la harta cu cazurile confirmate de coronavirus pe judeţe, precum şi situaţia defalcată a îmbolnăvirilor pe fiecare judeţ. Românii, pentru a se putea proteja, trebuie să fie informaţi cu privire la riscul la care se expun când se internează într-un spital, când se deplasează într-o anumită zonă din ţară, când intră în contact cu anumite persoane. De aceea, Ministerul Sănătăţii trebuie să comunice opiniei publice în fiecare zi situaţia pacienţilor nou identificaţi şi a celor deja internaţi în spitalele declarate COVID, în cele suport, în secţiile de boli infecţioase şi în cele de terapie intensivă. PSD a anunţat deja că va ţine cont de recomandările epidemiologilor şi va susţine necesitatea unei stări intermediare, de tranziţie spre normalitate, pe o perioadă limitată strict în timp şi care să conţină strict măsurile pentru protejarea sănătăţii oamenilor şi nimic mai mult. Dar, dacă aceste informaţii nu sunt transmise de oficialităţi, totul se face în orb, nimeni nu ştie nimic, decât o mână de oameni care sunt membri în Grupul de Comunicare Strategică şi politicienii care se află la conducerea ministerelor. Aşa ceva nu e posibil, sănătatea nu e o marfă tranzacţionată politic de un partid! Nu te poţi juca cu viaţa oamenilor. De aceea, consider că se impune o informare permanentă cu privire la situaţia detaliată a îmbolnăvirilor pe fiecare spital din ţară, pe fiecare localitate, judeţ şi regiune. De aceea, este necesară redeschiderea de îndată a spitalelor pentru populaţie. De aceea, trebuie să se pună capăt achiziţiilor publice prin încredinţare directă. Gata cu numirile de chelneri şi coafeze pe funcţii grase la stat! În starea intermediară propusă de PSD, nu vor mai fi spitale închise pentru bolnavii cronici, se va pune stavilă achiziţiilor discreţionare, fără licitaţie şi tunurilor financiare, iar politrucii şi rubedeniile liberalilor nu vor mai putea fi instalaţi în funcţii publice, fără concurs. Cu 5 zile înainte de expirarea termenului pentru actuala stare de alertă, Guvernul trebuia să prezinte Parlamentului, "Analiza factorilor de risc", aşa cum prevede legea, cu date concrete, certificate. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar cenzura a crescut, întrucât accesul publicului la harta cu cazurile confirmate de coronavirus pe judeţe a fost blocat. Harta nu mai este afişată, precum şi tabelul care prezenta defalcat situaţia îmbolnăvirilor pe fiecare judeţ. Guvernul nu a venit până acum cu nicio analiză a situaţiei sănătăţii în perioada lunii martie, aprilie şi mai, şi nici nu a prezentat un plan cu ce va urma, măcar până la finalul anului. Asta demonstrează că liberalii nu sunt interesaţi de sănătatea românilor! Iohannis şi PNL vor doar să prelungească oportunitatea prin care liberalii pot ocoli legile în vigoare şi pot face achiziţii din bani publici, fără licitaţii şi fără frica de a fi traşi la răspundere. În plus, prietenii PNL, dar şi companiile de stat controlate de liberali, care au achiziţionat milioane de măşti de proastă calitate, pe care încă nu au apucat să le vândă, au nevoie de prelungirea restricţiilor, pentru a scăpa de marfă. Din păcate, cu PNL la guvernare, România este una dintre ţările europene cu cel mai prost răspuns şi cea mai ineficientă acţiune împotriva COVID. O arată studiile internaţionale. Ţara noastră este codaşa Europei în clasamentul privind reacţia la criza COVID. Iar la nivel global, este abia a treia grupă, pe unul dintre penultimele locuri, respectiv 57, în privinţa siguranţei. Înaintea României sunt toţi vecinii: Ungaria, Bulgaria, Serbia, Grecia, Croaţia, Polonia, Slovenia, Turcia. În schimb, PSD este un partid responsabil şi a venit în Parlament cu Legea măştilor, prin care a stabilit că statul va fi obligat să asigure, gratuit, măşti de protecţie pentru persoanele vulnerabile, în orice situaţie viitoare de pandemie, în care s-ar institui purtarea obligatorie a acestor măşti. |
|
||||
|
"PNL distruge, cu bună ştiinţă, România!" La acest moment, România este guvernată prin minciună, contradicţii, manipulare, drepturi îngrădite pentru cetăţeni, prin promisiuni de genul "vom analiza", "vom lua cele mai bune decizii", "vom face"! Astăzi, valorile fundamentale ne sunt puse la grea încercare şi instituţiile publice sunt puternic degradate, de dragul capitalului electoral. Valorile româneşti se prăbuşesc! Structura de rezistenţă, pe care ar trebui să construim modele de dezvoltare şi conduită, este mai şubredă ca niciodată. PNL sapă la piatra de temelie a ţării şi doreşte o Românie dezbinată, iar dacă sub guvernarea PSD am avut un climat de stabilitate în ţară, nu acelaşi lucru îl avem şi acum. Sub umbrela pandemiei, România este lăsată să se prăbuşească, i se pun biruri sub formă de credite şi este vândută bucată cu bucată clienţilor PNL. Oricât ar încerca PNL să cosmetizeze situaţia reală şi să arunce vina pe greaua moştenire, pe parcursul ultimelor luni ne-am putut da seama, cu toţii, de faptele PNL, care stau la baza guvernării acestei ţări. În timp ce drepturile românilor sunt din ce în ce mai limitate, PNL degradează şi vinde; degradează instituţiile publice, prin angajări de persoane care, pe lângă că nu au studiile necesare în domeniu, nici nu pun interesul României mai presus de interesul partidului; şi vinde România, bucată cu bucată. CEC, TRANSGAZ, ROMGAZ... În timp ce România este tot mai îndatorată, sub guvernarea PNL se fac achiziţii, fără transparenţă, prin firmele de casă, se exportă cereale, ziua se stă la bere, la terasă, unde între două fumuri se fac "planuri de ruinare" şi noaptea se guvernează. Şi cel mai grav este faptul că românii sunt lăsaţi să moară! Unii, de boli, la porţile spitalelor, iar alţii de foame şi disperare. La fel este lăsată să moară şi economia. În timp ce corporaţiile primesc bani şi legi cu dedicaţie, firmele româneşti sunt captive între guvern şi bănci, prin intermediul IMM Invest. Ca şi cum ar trăi într-o lume paralelă, alta faţă de cea în care trăiesc românii, PNL îi minte pe români şi prezintă zilnic rezultatele fantastice ale guvernării! Da, fantastic este faptul că peste un milion de oameni au rămas fără un loc de muncă, fantastic este că PNL vinde societăţi româneşti profitabile, fantastic este că societăţile private româneşti se închid, şi tot la domeniul fantasticului este faptul că preţurile la bunurile de consum s-au majorat. Ieşind din sfera fantasticului, realitatea este că PNL nu oferă nimic poporului român, dar cere voturi, stare de alertă, îngrădiri de drepturi şi oferă totul, dar nu românilor, ci străinilor şi clientelei PNL, în consens total cu interesele de grup. Toate legile făcute de PSD pentru protejarea românilor şi a patrimoniului ţării sunt contestate la Curtea Constituţională a României, ba pe motiv de manipulare naţionalistă, ba populism, pentru ca românii să se afunde tot mai tare în sărăcie şi România să devină tot mai dependentă de străini. PNL nu înţelege că resursele naţionale ale ţării, companiile de stat şi pământul ţării sunt ale românilor, şi înstrăinarea lor trebuie oprită. Pensionarii au dreptul la o viaţă decentă, tinerii au dreptul la un viitor în ţara lor natală, românii au dreptul să muncească şi să trăiască în ţara lor, într-un climat economic stabil, cu posibilitatea de a face planuri pe termen mediu şi lung. PNL nu înţelege că România este a tuturor românilor! Avem cu toţii o datorie în faţa românilor, şi minciunile prezentate de PNL, de sub umbrela pandemiei, nu trec neobservate. Partidul Social Democrat veghează asupra drepturilor românilor şi va taxa, de fiecare dată, interesele de grup ale PNL. Fiecare român este o parte din România, şi în România normală, reală, nimeni nu se îndepărtează de valorile tradiţionale şi ale unităţii şi identităţii româneşti. |
|
||||
|
"Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici reprezintă un prilej de reflectare asupra îmbunătăţirii condiţiilor sociale şi medicale ale acestor persoane" La începutul acestei săptămâni, pe data de 15 iunie, a fost marcată Ziua mondială a conştientizării abuzului faţă de vârstnici. În mesajul pentru 2015, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, sublinia că procesul de îmbătrânire al populaţiei lumii necesită urgent promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor în etate. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia numărul 66/127 din 19 decembrie 2011, a desemnat această zi ca fiind acea zi din an când întreaga lume se manifestă în mod deschis împotriva oricărei forme de abuz sau de suferinţă provocată persoanelor vârstnice. Abuzul faţă de vârstnici se defineşte drept "orice acţiune unică sau repetată sau prin lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau suferinţa unei persoane în vârstă". Abuzul faţă de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare şi reprezintă o problemă socială ce trebuie expusă, conştientizată şi combătută la nivel de comunitate. Abuzul faţă de vârstnici, în oricare dintre formele sale, nu trebuie subestimat şi ignorat de societate, acest fenomen reprezintă o problemă socială la nivelul tuturor societăţilor şi afectează sănătatea şi drepturile a milioane de persoane vârstnice din întreaga lume. Se estimează că majoritatea ţărilor se vor confrunta cu îmbătrânirea semnificativă a populaţiei în perioada 2020-2030, iar această creştere va fi mai rapidă în regiunile în curs de dezvoltare. Având în vedere creşterea ponderii populaţiei vârstnice, este de aşteptat să se majoreze şi incidenţa abuzurilor faţă de această categorie de vârstă. Potrivit unui studiu din anul 2017, prezentat de Organizaţia Naţiunilor Unite, în urma a 52 de anchete realizate în 28 de state din regiuni diferite, 16% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani fuseseră victime ale unei forme de abuz. Cel mai probabil, aceste cifre sunt subestimate, având în vedere că nu sunt raportate decât 1 din 24 de cazuri de abuz asupra vârstnicilor. Cu toate că aceste date sunt limitate, studiul estimează că pe primul loc se situează abuzul psihologic, acesta fiind urmat de abuzul financiar, neglijarea, abuzul fizic şi cel sexual. În acest sens consider că se impun condiţii mai bune privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice din ţara noastră. În urmă cu doi ani am votat alături de colegii mei o nouă lege privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, prin care am extins serviciile de îngrijire comunitară, am crescut calitatea facilităţilor de care beneficiază aceste persoane şi am majorat sumele necesare asigurării cheltuielilor din cadrul căminelor pentru vârstnici din bugetele locale şi bugetul de stat şi am scăzut nivelul contribuţiei lunare de întreţinere a susţinătorilor legali ai pensionarilor îngrijiţi în centrele rezidenţiale. Adoptarea acestei legi a arătat nu doar respectul faţă de persoanele vârstnice, care nu se mai pot descurca fără ajutor din partea comunităţii în care trăiesc, dar şi apărarea acestora faţă de abuzuri fizice, financiare şi psihosociale. Cel mai important este faptul că, prin acest proiect legislativ, s-a oferit posibilitatea oricărei persoane vârstnice, care nu se mai poate deplasa, să beneficieze de asistenţă socială şi medicală de specialitate şi să nu fie izolată şi abandonată. Cadrul normativ prevede în cadrul serviciilor comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu realizarea de lucrări pentru reabilitarea, amenajarea şi adaptarea locuinţei la nevoile fiecărui bătrân, precum şi asigurarea de servicii de tratament şi recuperare pentru afecţiunile de care suferă. Totodată, au fost crescute exigenţele privind persoanele calificate care acordă îngrijirea la domiciliul vârstnicilor, au fost adoptate mai multe modalităţi de semnalare a abuzurilor faţă de aceştia şi au fost incluse în această categorie inclusiv bătrânii care au susţinători legali, dar cu venituri reduse. Din păcate, în actuala guvernare, PNL devalizează bugetul pentru a umfla buzunarele clienţilor politici, dar nu găseşte bani pentru majorarea punctului pensii. Drepturile câştigate prin lege de fiecare pensionar, indiferent că este vorba de pensii, de alocaţii, de indemnizaţii, de programe de suport pentru persoanele vârstnice, toate trebuie respectate şi puse în aplicare. E datoria noastră, a oamenilor politici, să asigurăm creşterea calităţii vieţii pentru persoanele în vârstă şi respectarea drepturilor acestora pentru a putea trăi decent. |
|
||||
|
"Cei care uită trecutul sunt condamnaţi să îl repete" Preşedintele Republicii ne ceartă din nou, cu ţâfnă, că nu stăm cuminţi la "locurili" noastre. La preşedintele actual ne referim. Ne amintim că, pe la începutul lui Făurar, până spre Mărţişor, preşedintele dorea anticipate, zeflemisind apocalipsa virotică şi susţinea că e vorba de o gripă banală, nu de un virus diabolic. Apoi, cică Guvernul său a salvat milioane de vieţi pentru că ar fi intervenit din timp. Din timpul când făcea campanie pentru anticipate? Domnia Sa ne crede tâmpiţi, sau uituci? Aaaa, pardon! Ne crede doar proşti. De unde atâta insolenţă? Fostul ziarist, astăzi PNL-ist de frunte, zice că preşedintele găvăreşte elegant. Cu eleganţa sa remarcabilă a pus ştampila de "prost" pe românii care au îndrăzneala să nu gândească precum dânsul. După ce-a înţeles ce-a zis, a-ntors-o ca la Ploieşti, cerând scuze celor care n-au priceput ce-a zis. E şi acesta un mod original de a te scuza. Deşi ar părea că trecem de la una la alta, vă adresez câteva întrebări edificatoare: vă mai amintiţi ce spunea lordul Chamberlain, premierul Regatului Unit din vremea când Hitler se pregătea să invadeze Europa? Acel aristocrat rasat replica ritos serviciilor secrete că un gentleman nu citeşte corespondenţa altui gentleman. Scena fusese declanşată de cererea MI6 de a spiona corespondenţa Germaniei naziste în centrele de triaj poştal, prioritar în Anglia şi în Bermude. Agenţii britanici aflaseră despre intenţiile criminale ale nemţilor şi căutau mijloace de contracarare. Urmare a refuzului exprimat de premier, s-a declanşat iadul, adică al Doilea Război Mondial. Cu jertfe greu de imaginat, greşeala catastrofală a lui Chamberlain a fost reparată de cel al cărui soclu este pângărit azi la Londra: premierul Churchill, care i-a succedat la conducerea guvernului. Fac din nou apel la memoria dumneavoastră: vă amintiţi care a fost reacţia Occidentului la primirea celor dintâi informaţii despre lagărele de exterminare naziste? Responsabilii din Vest erau de părere că aşa ceva nu e posibil, că e manipulare menită să declanşeze reacţii nejustificate. Ce au găsit trupele americane şi sovietice când au preluat controlul militar în zonă? Imagini terifiante, greu de acceptat pentru oamenii cu mintea sănătoasă. Numai că, între timp, milioane de fiinţe fuseseră batjocorite şi ucise de călăii nazişti. Vin acum să vă întreb, în anul de graţie 2020: vă interesează ce se petrece, în realitate, cu omenirea, inclusiv cu România? Suntem pregătiţi să înfruntăm şi alte adevăruri, în afară de cele oficiale? Marea majoritate a Parlamentului este alcătuită din oameni cu studii, ştiutori de carte, adică intelectuali. Ne asumăm răspunderea lipsei de reacţie la primele semnale că în lume se petrec fenomene grave, ascunse publicului larg? Este semnificativ pentru mersul lucrurilor când vedem că sunt arse cărţile, sunt interzise filmele artistice şi se distrug statuile? Ştiţi ce fel de oameni sunt cei care se comportă aşa? Ştiţi ce l-a făcut pe Hitler să turbeze de furie când se afla la apogeul puterii? Un film. Dictatorul, realizat de Charles Chaplin. A cheltuit sume enorme pentru asasinarea actorului, dar n-a reuşit, din fericire. Pe 17 iunie ar trebui să marcăm Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU. Noi, care privim impasibil la jefuirea ţării, la devastarea nemiloasă a pădurilor noastre, ce am mai avea de zis la marcarea zilei de 17 iunie? Nu cumva suntem deja descalificaţi prin lipsa de reacţie la barbariile petrecute sub ochii noştri, care ne afectează de atâta vreme în mod ireversibil? Cred că înţelegeţi acum pentru ce v-am atras atenţia cu întrebări legate de istoria universală, dar şi de realităţile zilei. Mulţi dintre noi l-am cunoscut pe răposatul Corneliu Vadim Tudor şi ne amintim de câte ori avertiza politicianul asupra unor crime şi dezastre care urmau să lovească România. N-am fost un adept al convingerilor sale politice, dar nu pot să nu-i recunosc predicţiile postum, fără să le asociez cu avertismentul celebrului filozof Santayana: "Cei care uită trecutul sunt condamnaţi să îl repete". Optimist din fire şi un luptător convins, am speranţa că, în înţelepciunea sa, poporul român va trece şi peste această criză, aşa cum a depăşit şi situaţii mai grele. La fel sper să iasă la lumină întreaga planetă, îndepărtând pericolele mortale care o pândesc. Dar, indiferent de preţul acestor eforturi, guvernanţii trebuie să înţeleagă bine că n-au dreptul să se joace cu viaţa oamenilor, cu viaţa popoarelor pe care le conduc şi să înţeleagă că nu vor obţine admiraţie şi respect decât dacă ei înşişi vor fi exemple de urmat pentru cei mulţi. |
|
||||
|
Domnul Costin-Sebastian Moise: "Avem nevoie de o strategie coerentă de folosire a banilor europeni care vor veni în cadrul planului de redresare economică a UE" Având în vedere fragilitatea susţinerii politice parlamentare, resursele financiare reduse avute la dispoziţie şi succesiunea rapidă a evenimentelor, actualul Guvern a gestionat acceptabil pandemia de SARS-CoV-2 de pe teritoriul României. Nu grozav, dar mult mai bine decât s-ar fi aşteptat sau şi-ar fi dorit-o unii. În egală măsură, deciziile economice de pe perioada Stării de Urgenţă - plata şomajului tehnic, amânarea unor taxe şi impozite, suspendarea plăţii unor rate sau a unor facturi de utilităţi sau chirii - au reuşit să reducă din impactul economic. Din păcate, pe cât de bine a fost gestionată criza sanitară şi efectele sale în plan economic şi financiar în primă instanţă, pe atât de evident este, acum, că nu există o strategie clară de redresare economică a României. Guvernul pare să fie mai degrabă ancorat în managementul problemelor curente şi în asigurarea unei execuţii bugetare eficiente în detrimentul realizării unei strategii ca ţara noastră să folosească noile realităţi ca pe o fereastră de oportunitate. În acest context, cele 33 de miliarde de euro, care ar reveni României în cadrul planului european de redresare economică, sunt văzute ca panaceu al rezolvării tuturor problemelor naţionale. La nivel practic însă, în dulcele stil românesc în care se politizează orice, s-ar putea să irosim o bună oportunitate din cauza conflictului politic generat de faptul că 2020 este an electoral, cu două rânduri de alegeri - locale şi legislative. Pentru că există riscul politizării subiectului, soluţia acceptabilă ar putea fi organizarea unor consultări cu toate partidele parlamentare, poate chiar constituirea unei comisii transpartinice, pentru elaborarea unui asemenea plan de redresare economică. În felul acesta evităm riscul unor bătălii politice sterile şi avem o foaie de parcurs aprobată de toată lumea. Mai mult, dacă există consens privind drumul de urmat, ar conta mai puţin coloratura politică a viitorului Guvern, strategia rămânând aceeaşi. Această consultare politică se poate face sub patronajul Administraţiei Prezidenţiale, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut şi cu Pactul pentru Educaţie sau creşterea la 2% a bugetului pentru Apărare. De altfel, România a reuşit cele mai mari progrese instituţionale şi de prosperitate în momentele în care a existat această brumă de consens. Păstrarea liniilor de demarcaţie politică nu va face decât să limiteze eficienţa României de a absorbi respectivii bani de la UE şi de a-i direcţiona către zonele cu potenţial economic. Reamintesc faptul că PMP a propus cinci direcţii concrete de alocare a resurselor financiare de la UE:
|
|
||||
|
"Soluţiile noastre pentru însănătoşirea şi performanţa economiei româneşti" România se află astăzi în faţa unui moment istoric, dincolo de consecinţele nefaste generate de actuala pandemie, avem în perspectivă oportunitatea de a face un salt calitativ către economia digitală, o şansă care vine probabil doar o dată la o generaţie. Iar pentru aceasta trebuie doar să ne uităm la creşterile anuale ale sectorului privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (IT&C). În produsul intern brut, acest sector a avut în ultimii cinci ani o medie a creşterii de peste 10%, iar cea mai valoroasă companie românească este chiar o firmă din IT, liderul mondial în automatizări software, UiPath, o companie evaluată la miliarde de dolari. Totul este ca Guvernul să înţeleagă că ne aflăm într-un punct de inflexiune şi să sprijine inclusiv financiar acest salt la următorul nivel. Referindu-ne la perspectivele de însănătoşire a economiei, în ultimele zile, din partea Uniunii Europene au venit două veşti bune şi una rea. Cele bune sunt alocarea celor 33 de miliarde de euro pentru redresare economică şi linia de credit de 4,5 miliarde de euro, deschisă de Banca Central Europeană pentru Banca Naţională a României, în vederea asigurării lichidităţilor pe piaţa economică. Vestea rea ţine de faptul că, din păcate, România nu mai îndeplineşte niciunul dintre criteriile pentru aderarea la Zona Euro. În toată această perioadă, de la declanşarea crizei sanitare, PMP a încercat să fie o voce a raţiunii şi a echilibrului. Din păcate, nu toate propunerile şi soluţiile constructive, cu care am venit, au găsit un ecou favorabil la nivel guvernamental. Pentru că, domnule ministru, sunteţi din nou în Parlament, mă simt dator să vă reamintesc câteva dintre propunerile noastre. PMP a propus un Pact Naţional pentru Sănătate, care prevedea creşterea anuală a alocărilor din PIB necesare în Sănătate, pentru atingerea nivelului mediu din Uniunea Europeană până în anul 2025. În acest Pact Naţional pentru Sănătate s-ar fi putut angaja şi construcţia celebrelor spitale regionale promise de PSD şi pentru care nu s-a făcut nimic concret niciodată, dar pentru care PMP a iniţiat un proiect legislativ, tergiversat în momentul de faţă, în Parlament. PMP a pretins mai multă transparenţă în cheltuirea banilor publici: măsuri concrete ca - mai ales în această perioadă - toate contractele de achiziţii publice de la nivelul administraţiilor centrale sau locale să fie accesibile românilor, pentru a se vedea pe ce s-au cheltuit resursele şi aşa puţine ale statului. PMP a solicitat Guvernului să aloce resurse pentru cercetarea medicală din România, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Am ajuns să fim singurul stat din Uniunea Europeană care nu participă la efortul global privind găsirea unui leac la boala generată de acest coronavirus periculos. PMP a propus o rectificare bugetară participativă şi construirea unui buget care să permită relansarea economiei româneşti. Guvernul a preferat o abordare contabilă primară, făcând un calcul cu privire la cât au crescut cheltuielile şi cât au scăzut încasările. S-a preferat soluţia politică şi electorală favorabilă, în detrimentul celei economice. PMP v-a spus că este nevoie de un pachet de susţinere directă a IMM-urilor din România, puternic lovite de criză. Aţi preferat să mergeţi doar pe varianta garantării unor credite, în cadrul programului IMM Invest, şi vedem cu toţii apetitul scăzut şi condiţiile deloc stimulative, chiar inhibitorii, ale băncilor în privinţa acestei creditări. PMP reiterează ideea că, în contextul suspendării Pactului de Stabilitate şi de Creştere, care ne permite depăşirea deficitului bugetar, Guvernul poate avea o abordare mai creativă, în cooperare cu Banca Naţională a României, în ceea ce priveşte pachetul de măsuri pentru relansarea economiei. Recomandarea noastră pentru Guvern este să folosească soluţia care şi-a dovedit deja eficienţa în precedenta criză economică, adică relansarea prin investiţii în infrastructură mare, promovarea proiectelor care nu pot fi finanţate prin fonduri europene şi reducerea dobânzilor pentru investiţii, conform modelului european, atât pentru credite acordate persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice. Vă reamintim, Partidul Mişcarea Populară a propus angajarea a cinci proiecte majore care pot contribui decisiv la succesul oricărei guvernări:
Acestea sunt câteva dintre soluţiile noastre în perspectiva nevoii de însănătoşire şi performanţă a economiei româneşti. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 16,21. |
||||||
![]() |



