Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 130.

Invit liderii de grup pentru a avea o discuţie premergătoare începerii şedinţei. (Consultări.)

Deci, continuăm, stimaţi colegi.

În urma discuţiei cu liderii grupurilor parlamentare şi a consensului exprimat, vă aduc la cunoştinţă următoarele.

Se suplimentează ordinea de zi cu:

• Proiectul nr. 348/2020 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii pentru perioada de programare 2014-2020; este trecut, cu amendamente, de Comisia pentru buget şi Comisia pentru tehnologia informaţiilor;
• PL-x 313/2020 - Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia; este proiectul care vizează ambrozia, cu raport comun, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură.

PL-x 783/2015, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, prin consens, repet, va fi retrimis comisiei pentru două săptămâni.

De asemenea, prin consens cu toţi liderii grupurilor parlamentare, fiecare grup parlamentar îşi nominalizează un singur vorbitor.

Şi am rugămintea, la vorbitori, fie că discutăm la iniţiatori, fie că discutăm atunci când luaţi cuvântul la dezbateri generale, intervenţiile să fie scurte, pentru că avem foarte multe proiecte pe ordinea de zi, urmând ca după votul final să avem şedinţa comună, cu foarte multe puncte pe care le vom avea în dezbatere.

Dacă...

(Domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Băişanu, înţeleg că aveţi o problemă de procedură.

Apoi intrăm în ordinea de zi.

Vă rog, domnule Băişanu.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu (de la tribună):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma depunerii de cereri la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, următorii deputaţi, membri ai Partidului Puterii Umaniste - Social Liberal, respectiv, doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu şi domnii Băişanu Ştefan-Alexandru, Gerea Andrei Dominic, Durbacă Eugen şi Căprar Gheorghe-Dorel au înfiinţat Gruparea Umanistă în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii pe procedură? Nu. Bun.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică; PL-x 241/2020; procedură de urgenţă.

Raport din partea Comisiei pentru apărare şi a Comisiei pentru tehnologia informaţiei.

Cine prezintă raportul?

Vă rog.

Din partea Comisiei pentru apărare, vă rog.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Păi, nu, domnule coleg, amendamentele le discutăm după ce prezentăm raportul.

Domnule preşedinte, este şi procedură de urgenţă, vă rog să-mi precizaţi şi timpul maxim de dezbatere, da?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

OK.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere, în procedură de urgenţă, asupra acestui proiect.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 28 aprilie.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 455/2001 cu un nou articol, în scopul de a desemna Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să furnizeze servicii de certificare calificată, destinate exclusiv personalului autorizat din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice, în scopul îndeplinirii atribuţiilor funcţionale.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională.

Comisia pentru apărare a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 19 mai.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la dezbateri a participat, ca invitat, domnul general de brigadă Mădălin Mihai, din partea STS.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 19 mai, cu majoritate de voturi, membrii Comisiei pentru apărare au hotărât adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 18 mai 2020.

În conformitate cu prevederile art. 55 şi art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiei au participat, din partea STS, general de brigadă Maxim Dobrinoiu şi colonel Angelica Lămăşanu.

În urma dezbaterii proiectului de lege, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, cu amendamente admise.

Cele două comisii au reluat dezbaterile asupra iniţiativei, în şedinţă comună, în 17 iunie.

La lucrările şedinţei comune, membrii Comisiei pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În şedinţa din data de 17 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege comisiilor sesizate în fond, pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Cele două comisii au reluat dezbaterile asupra iniţiativei legislative, în şedinţă comună, în data de 23 iunie 2020.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 23 iunie, cu unanimitate de voturi, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică în forma adoptată de Senat, cu amendamentele respinse prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport.

Domnule preşedinte,

Dat fiind faptul că amendamentele au fost dezbătute pe larg, propun un termen, la solicitarea dumneavoastră, de 5 minute.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Prin consens...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, domnule deputat. Întâi sunt dezbateri generale, şi apoi.

La dezbateri generale, din partea Grupului PNL s-a înscris domnul deputat Pavel Popescu.

Şi apoi intrăm pe dezbaterea amendamentelor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

PNL va vota acest proiect. Este un proiect foarte important, din câteva puncte de vedere foarte simple.

Semnătura electronică aşteaptă de mult, în această ţară, să intre pe circuitul legislativ.

STS devine unul dintre furnizorii de semnătură electronică calificată, urmând a parcurge toate procedurile specifice pentru a deveni un astfel de furnizor.

Sperăm să vedem din ce în ce mai multe instituţii publice din statul român care vor folosi semnătură electronică calificată.

Simultan cu acest lucru trebuie să vă spun că se întâmplă alte lucruri bune în acest domeniu de expertiză, şi anume, tot astăzi vom avea un proiect de lege care simplifică modul de depunere a documentaţiei pentru accesarea de fonduri europene. În mod excepţional, totul se va petrece prin comunicare electronică, cu semnătură electronică calificată.

Pe circuitul legislativ, pentru a completa proiectul de astăzi, cel cu STS, va mai veni o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Guvern, de Autoritatea pentru Digitalizarea României, care va trata într-un mod complex problematica semnăturii electronice.

Şi vreau să vă mulţumesc, tuturor grupurilor parlamentare, şi colegilor de la PSD, şi celor de la USR, şi celor de la PMP, desigur, pentru modul în care am realizat la Comisia...

Ideea e că putem să facem lucruri bune pentru ţara aceasta, împreună.

Şi, printr-o negociere politică onestă, am trecut amendamente care vor debloca, şi au deblocat, mai ales după această perioadă de pandemie, proceduri la care eu, personal, sincer, nu mă aşteptam să se deblocheze într-un timp atât de scurt.

Meritul este şi al Guvernului, dar şi al colegilor care nu au blocat aceste proiecte la comisiile de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Socotar, vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o vorbă românească, aceea că tot răul e spre bine.

Această criză de sănătate, nenorocită, care a afectat toate domeniile vieţii noastre, economic, administrativ, politic, din toate punctele de vedere, bineînţeles, şi cel sanitar, a adus şi beneficiile ei, iată, ne-a învăţat că trebuie să folosim tehnologia şi ne-a arătat cât de importantă este folosirea tehnologiei.

În acest sens, onor Guvernul României a emis două ordonanţe de urgenţă, surori le-aş numi, Ordonanţa nr. 39, care este obiectul discuţiei noastre de astăzi, şi Ordonanţa nr. 38.

Prin Ordonanţa nr. 38, autorităţile publice sunt obligate să folosească semnătura electronică în activitatea lor interinstituţională.

Iar prin Ordonanţa nr. 39, pe care o dezbatem noi acum, STS este numit furnizor de servicii de certificate de încredere, respectiv calificate, respectiv de semnătură electronică, pe scurt, prin derogare de la prevederile Legii nr. 455 privind semnătura electronică şi a Regulamentului european nr. 910 din 2014, care reglementează acest domeniu.

Dacă vreţi, dacă aş fi răutăcios, aş spune că STS a fost făcut din pix furnizor de semnătură electronică. Dar nu spun acest lucru.

Să fim bine înţeleşi. Nu cred că cineva din această sală şi din această ţară contestă capacitatea STS de a furniza un serviciu care să fie exemplar în acest domeniu. Dar, totuşi, a primit nişte derogări, deci a parcurs... a ars câteva etape necesare pentru autorizarea ca furnizor de semnătură electronică.

Şi, totodată, are nişte prevederi care facilitează activitatea, respectiv, de exemplu, nu prezintă o asigurare pentru a acoperi posibile prejudicii care se nasc din folosirea frauduloasă a semnăturii pe care o furnizează.

Întrebarea pe care mi-o pun eu, care cât de cât cunosc piaţa, ar fi următoarea - ce a împiedicat STS-ul să devină furnizor de semnătură electronică, din 2015, de când se aplică, în România, Regulamentul european, parcurgând toate etapele?

Sau, şi mai important...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (de la tribună):

... de ce foarte puţine autorităţi publice au achiziţionat de pe piaţa liberă semnătură calificată, care oricând este opozabilă semnăturii olografe?

Oricum, este un pas înainte, chiar dacă vine destul de târziu.

Şi, ca o observaţie, chiar dacă a fost o urgenţă dată pe 3 aprilie, anul acesta, încă, STS, parcurgând etapele minimale de autorizare, nu a reuşit să emită nicio semnătură...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (de la tribună):

...chiar şi aşa...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (de la tribună):

... este important.

Şi Grupul PSD va susţine acest proiect, precum şi, probabil, Ordonanţa nr. 39, care va ajunge curând în Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am convenit, la începutul şedinţei, că vom avea nişte intervenţii punctuale. De aceea, îi rog pe liderii de grup, pe colegii care au fost desemnaţi să aibă un cuvânt la dezbateri generale, să vină cu nişte intervenţii punctuale şi să se încadreze în două minute, pentru că altfel ieşim din timp.

Avem 36 de amendamente respinse.

Înţeleg, domnule Grosaru, că doriţi să susţineţi...

La ce poziţie, domnule Grosaru? Sunt 36 de amendamente respinse. (Vociferări.)

Păi, nu, avem timpul aprobat, 5 minute.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am primit raportul, nu ştiu care sunt poziţiile.

Eu am tabelul cu amendamentele, aşa cum a fost depus de mine.

Drept urmare...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da. Este vorba despre poziţiile 3, 4, 5... până la poziţia 32.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog, susţineţi. Susţineţi şi apoi vom da un vot pe aceste amendamente.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este bine-venită această iniţiativă legislativă. Într-adevăr este o iniţiativă necesară. Dar problema este următoarea. Ştiţi foarte bine că diavolul stă ascuns în detalii.

Drept urmare, eu am formulat aceste amendamente care să acopere o serie de disfuncţionalităţi care ar putea să se nască din folosirea acestei semnături electronice.

Drept urmare, primul amendament pe care îl susţin la acest proiect de lege se referă la definirea şi introducerea termenului de "metadate", pentru că în cadrul semnăturii electronice noi folosim o serie de algoritmi, date. Şi acum solicit şi doream introducerea termenului de "metadate", pentru că acestea, aşa cum sunt definite, reprezintă date despre date şi au un caracter variabil.

Drept urmare, amendamentul este următorul.

"Metadate în formă electronică sunt reprezentări ale datelor într-o formă convenţională, adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice".

Este primul amendament, domnule preşedinte.

Vă rog să-l supuneţi votului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să le susţineţi, domnule deputat, avem 5 minute.

Apoi voi supune votului.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Să înţeleg că vreţi să daţi un vot pe toate o dată sau...?

Domnul Florin Iordache:

Păi, amendamentele...

Domnule coleg, dumneavoastră aveţi amendamente până la poziţia 31.

Am ascultat susţinerea dumneavoastră.

Mai avem încă un minut. Voi supune votului amendamentul pe care dumneavoastră l-aţi susţinut.

Invit liderii de grup să susţină.

Repet, este un amendament respins. (Vociferări.)

Da, timpul e oprit. Mai avem încă un minut.

Deci, Grupul PSD, este un amendament respins, vă rog să...

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

USR?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul USR nu susţine acest amendament.

Mulţumesc.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR se va abţine la acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

PMP?

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Grupul PMP va vota împotriva acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Minorităţile?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Minorităţile - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Numai puţin, numai puţin. Pentru a nu avea probleme de procedură, voi supune votului acest amendament al dumneavoastră.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Voi da cuvântul colegilor din sală care nu au putut vota, să anunţe.

Domnule Grosaru, lăsaţi colegii să se poată exprima.

Domnul Ionel Palăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ionel Palăr - împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Întreb dacă mai sunt colegi în sală care nu şi-au putut exprima votul? Mai sunt? Nu. Bun.

Rezultatul votului la primul amendament al dumneavoastră...

(Doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog, doamna doctor.

Vă rog, doamnă...

Numai puţin.

Doamna Ciofu.

Ziua iei, doamnă Ciofu!

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Votez împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Mai este cineva? Nu.

Mulţumesc.

Deci, rezultatul votului - 144 de voturi împotrivă, 5 voturi pentru, 14 abţineri. Amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule Grosaru, următorul amendament.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Următorul amendament este definiţia înscrisului sau documentului sub formă electronică.

Drept urmare, "Înscris sau document sub formă electronică reprezintă orice format de date, stocat electronic diferit, în special sub formă audio, video, foto sau text".

Am făcut această definiţie pentru a fi uşor de înţeles, domnule preşedinte, pentru că definiţia iniţială este mult prea tehnică şi riscă să nu fie înţeleasă de mulţi dintre cei care vor folosi această semnătură electronică.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Repet, amendament respins la cele două comisii.

Aţi auzit recomandările colegilor de la grupuri.

Da, domnule Băişanu, vă rog. (Vociferări.)

Păi, anunţaţi la microfon, nu anunţ eu, anunţaţi la microfon.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu (de la tribună):

Votez împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai sunt colegi în sală?

Da, vă rog, domnule coleg.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (de la tribună):

Ilişanu Claudiu - votez împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Deci - rezultatul votului...

Numai puţin, domnule Grosaru.

157 de voturi împotrivă, 6 abţineri, 6 voturi pentru. Amendamentul a fost respins.

Vă mulţumesc.

Următorul amendament.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Următorul amendament se referă la semnătura electronică, definiţia efectivă a semnăturii electronice, şi anume, "Semnătura electronică reprezintă metadate în format electronic, ataşate sau asociate logic cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate de semnatar pentru identificare şi semnare".

Am făcut acest amendament pentru că semnătura electronică reprezintă practic un compus cumulativ de date şi metadate. Iar metadatele au caracteristica principală că sunt informative şi pot fi întotdeauna prelucrate, dând posibilitatea utilizatorilor ca, în cazul în care o să-şi schimbe numele sau prenumele pe cale administrativă sau ca urmare a căsătoriei, odată atribuită această semnătură, să dăm posibilitatea acestora să schimbe, în cadrul semnăturii electronice, aceste date despre ei, ca persoane.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul asupra acestui amendament.

Repet, este un amendament respins.

Propunerile, le-aţi auzit... recomandările din partea colegilor lideri de grup. Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Am finalizat timpul, domnule Grosaru.

Vă rog să luaţi loc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos, un singur amendament, care este la fel de important, să-mi daţi posibilitatea...

Domnul Florin Iordache:

Numai...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

... să îl susţin.

Unul singur.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Numai puţin, să anunţ rezultatul votului.

(Domnul deputat Ionel Palăr solicită să ia cuvântul.)

Păi, domnule Palăr, aţi spus că votaţi...

Domnul Ionel Palăr (din sală):

... împotrivă.

OK.

Domnul Florin Iordache:

... recomandarea grupului.

Vă contabilizează colegii mei, vot împotrivă. (Vociferări.)

Voci din sală:

Păi, trebuie să-şi exprime votul.

Domnul Florin Iordache:

Îi dăm cuvântului şi domnului, sigur.

Numai puţin, să anunţ rezultatul votului. (Vociferări.)

Voci din sală:

Trebuie să-şi exprime votul, domnule preşedinte, pe procedură.

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu are procedură. (Vociferări.)

Domnul cu ie vorbeşte la sfârşit, de Ziua iei, da.

Rezultatul votului - 161 de voturi împotrivă, 6 voturi pentru, 7 abţineri. Amendament respins.

Şi ultimul amendament, pentru că s-a finalizat timpul.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte.

Ultimul amendament se referă la folosirea semnăturii electronice, efectiv procedeul de semnătură electronică.

Şi amendamentul este după cum urmează:

"Semnarea electronică reprezintă folosirea unui procedeu calificat de identificare a unei persoane care garantează legătura acesteia cu înscrisul în forma electronică ce urmează a fi semnat şi care certifică, până la proba contrară, existenţa consimţământului persoanei cu privire la conţinutul actului, integritatea acestuia fiind prezumată".

Acest amendament a fost formulat în acest fel pentru că textul iniţial, domnule preşedinte, dă naştere la o serie de probleme, confuzii, disfuncţionalităţi. În ce sens? Procedeul de folosire a semnăturii trebuie să fie calificat. Persoana care o foloseşte trebuie să aibă competenţe dobândite în acest sens.

În schimb, în cazul variantei iniţiale, cum am spus, dacă înscrisul are acelaşi efect ca şi actul autentic şi este recunoscut de semnatar pe proprie răspundere, atunci, oricine poate declara orice, sub garanţia că actul este semnat electronic, neputând fi desfiinţat ulterior, pe când instituirea prezumţiei de integritate a documentului se poate răsturna oricând, la solicitarea persoanei interesate.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

Repet, amendament respins.

(Vot electronic la distanţă.)

Rezultatul votului - 5 voturi pentru, 180 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Amendamentul rămâne respins.

Am finalizat dezbaterile.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale; PL-x 351/2020; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, domnul preşedinte Lazăr. Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 iunie.

Prezentul proiect de lege, supus dezbaterii, are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri fiscale, prorogarea unor termene, acordarea unor facilităţi la plata impozitului anual pe clădiri sau a taxei lunare pe clădiri, acordarea unor facilităţi la plata taxei şi a chiriei datorate pentru ocuparea domeniului public, precum şi anularea unor obligaţii accesorii, pentru perioada de urgenţă, alertă şi pentru durata ulterioară încetării stării de alertă, până la finalul anului 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru instituirea unor măsuri fiscale, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi vorbitori la dezbateri generale? Nu.

(Domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog.

Vă rog, domnule Băişanu.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Toate aceste chestiuni, pe care le reglementează acest proiect, sunt benefice. Totuşi - asta din punct de vedere economic, pentru firme zic că merită - şi PSD şi-a făcut datoria aici. Noi, cei de la Partidul Puterii Umaniste, spunem că trebuie să vorbim şi despre omenie.

Şi vreau să vă spun că am dezbătut ieri moţiunea simplă împotriva ministrului sănătăţii.

Ştiu un lucru foarte clar. Dacă un cetăţean, din greşeală, din imprudenţă, din neştiinţă, ucide într-un accident de maşină un om, va face puşcărie.

La Suceava au murit 300 de oameni îmbolnăviţi, în Spitalul Judeţean, de COVID, din cauza celor care au condus judeţul şi spitalul. Aici văd că nu se întâmplă absolut nimic.

Fac... şi o iau ca o atenţionare până la urmă... mă refer la partidele care vor trebui să voteze această moţiune simplă. Şi le aduc aminte celor de la PRO România următorul lucru, că prim-ministrul României, Victor Ponta, şi-a dat demisia atunci când, printr-un accident tragic, la acel incendiu de la Colectiv, au murit peste 60 de oameni; primarul de sector a plecat din funcţie.

Acum, când la Suceava au murit peste 300 de oameni, de COVID, nimeni nu păţeşte nimic. Ministrul este în continuare în picioare, prim-ministrul este în continuare în picioare şi toţi se laudă că au făcut şi au salvat.

Nu ştiu ce aţi salvat, dar ştiu câţi oameni au murit. Şi, pentru asta, cred că toate partidele din România ar trebui să-l trimită pe ministrul sănătăţii acasă, să vină un om serios, iar prim-ministrul României să-şi dea demisia, pentru că a fost la Suceava şi nici măcar un buchet de flori n-a fost în stare să ducă la spital, să-şi ceară scuze pentru nenorocirea pe care au produs-o oamenii care au condus judeţul şi spitalul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Intrăm în dezbateri. Avem 21 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

De la 3 la 29? Nu.

Rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. - S.A., în domeniul public al statului, respectiv al Consiliului Local Sector 5, şi în administrarea Consiliului Local Sector 5; PL-x 294/2020.

Avem raport comun - Comisia pentru administraţie, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică.

Cine îmi prezintă raportul?

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Vreţi...

Numai puţin!

Ca iniţiator?

Numai puţin!

Ca iniţiator, întâi.

Vă rog, doamnă deputat!

Doamna deputat Oana Florea, ca iniţiator, şi apoi discutăm despre raport.

Doamna Oana-Consuela Florea (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă reţin astăzi atenţia cu un proiect legislativ important. Este vorba de un transfer de terenuri.

Vă rog, în numele celor 240.000 de locuitori ai sectorului 5, să daţi un vot, astăzi, în favoarea acestei iniţiative.

Foarte pe scurt. Este vorba despre fostul coridor feroviar Filaret-Progresul, o şină de tren dezafectată care este în paragină de 30 de ani, care nu are iluminat stradal, nici trotuare, care a devenit o groapă de gunoi.

Primăria Sectorului 5 face demersuri de câţiva ani buni pentru a putea administra acest teren, deoarece doreşte să investească acolo şi să aducă zona respectivă la lumină.

Nenumăratele adrese făcute, şi la Ministerul Transporturilor, şi la Guvern, s-au finalizat cu o adresă, prin care reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi primarul Sectorului 5 au convenit: "Demararea unei iniţiative legislative în Parlamentul României, prin grija Primăriei Sectorului 5, având ca obiect trecerea terenului în suprafaţă de 50.629 de metri pătraţi, din domeniul public al statului, administrarea Ministerului Transporturilor, concesiunea Companiei Naţionale C.F.R., în domeniul public al Municipiului Bucureşti".

Primăria Sectorului 5, în parteneriat cu Banca Mondială, a făcut o analiză a acestei zone, o analiză de oportunitate şi dezvoltare. Cine este curios, eu pot să pun la dispoziţie acest studiu.

Foarte pe scurt, este vorba despre un bulevard care va conecta centrul capitalei cu sudul capitalei. Este vorba despre construcţia de locuinţe în zonele adiacente, de spaţii verzi, întrucât sectorul 5 are cea mai mică zonă de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi, nu în ultimul rând, conectarea anumitor zone din cartierul Ferentari cu o arteră principală, o arteră importantă.

Acestea fiind zise, eu vă rog frumos să daţi un vot în favoarea acestui proiect legislativ, pentru ca să putem asigura o dezvoltare a zonei respective, rămasă, aşa cum spuneam, de izbelişte, timp de 30 de ani.

Dacă există nelămuriri - nu mai insist, aş mai dezvolta, dar înţeleg că nu e timp - dacă sunt nelămuriri sub aspect juridic, trebuie să vă spun doar atât - şi închei - că există o practică parlamentară, respectiv preşedintele României a promulgat Legea nr. 64 din 2019 privind transmiterea unui teren... absolut situaţie identică, terenul aflat în proprietatea statului, în administrarea Ministerului Transporturilor, în concesiunea C.F.R., către oraşul Huedin. Este practic acelaşi obiect de reglementare, doar că, în loc de Huedin, avem Primăria capitalei, care urmează să dea acest teren în administrare, prin hotărâre de consiliu, Primăriei Sectorului 5.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisiile, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Găvrilă Ghilea (de la tribună):

Proiect de Lege 294/2020 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R.-SA, în domeniul public al statului, respectiv al Consiliului Local Sector 5, şi în administrarea Consiliului Local Sector 5.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu dezbaterea şi avizarea acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 12 mai 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, în fapt, transmiterea unui teren aferent liniei C.F.R. Bucureşti-Progresu către Bucureşti Cotroceni, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R.-SA, din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în domeniul public al Municipiului Bucureşti.

Conform celor prezentate în expunerea de motive, acest transfer ar fi necesar pentru a se putea implementa o serie de proiecte de utilitate publică pe porţiunea dintre pasajul Toporaşi şi pasajul Carol, în conformitate cu Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a Sectorului 5, aceste proiecte de utilităţi publice propunând o nouă arteră carosabilă de categoria I pe direcţia Nord-Sud, sub forma Bulevardului Rocar, între Pasajul Toporaşi şi Pasajul Rahova.

Comisiile au examinat actul normativ, după cum urmează: Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa comună online din 22 iunie 2020, iar Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat actul normativ în şedinţa online din data de 23 iunie 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R.-SA, în domeniul public al statului, respectiv al Consiliului Local Sector 5, şi în administrarea Consiliului Local Sector 5, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat Benedek Zacharie.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astfel de terenuri sunt foarte multe, la noi în ţară, care de 30 de ani nu mai sunt folosite de C.F.R.-SA, dar, în schimb, sunt şi clădiri care sunt în administrarea S.A.F.-SA, care este deja efectiv în paragină. Aceste clădiri, aceste zone, sau chiar şi parcuri sunt, aceste zone au devenit nişte focare de infecţie. Deci, ar trebui ca în Parlament să existe sau să iniţiem o lege prin care toate aceste terenuri, toate aceste clădiri să-şi găsească o utilitate, să fie date UAT-urilor sau celor care se pot folosi, să nu mai fie pline de mizerii şi să continuăm cu aceste focare de infecţie.

Deci, Grupul UDMR va vota această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, vă rog, faceţi legătura cu domnul deputat Benga Tudor.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Din păcate, este regretabilă lipsa de viziune administrativă şi din toate punctele de vedere, în ceea ce înseamnă acest proiect. Las la o parte problemele de constituţionalitate a proiectului. Dar, intrând pe fondul problemei, Bucureştiul este sufocat de trafic şi, în ciuda tuturor promisiunilor de revoluţie şi pararevoluţie pe care le-a făcut primăriţa Firea, în continuare se sufocă.

Această bucăţică de tren, acest coridor feroviar este foarte important pentru că, de fapt, ce se întâmplă? La toate capitalele europene, dacă vă uitaţi, inclusiv capitalele est-europene, nu vorbesc despre reţelele imense de trenuri metropolitane pe care le au capitalele vest-europene, toate au reţele de tren suburban. Există proiecte şi se discută şi la Ministerul Transporturilor, şi sunt parte din programul cu care Nicuşor Dan candidează, care intenţionează să transforme, astfel încât să aibă şi Bucureştiul un tren metropolitan adevărat. Şi peste tot în lume, dacă vă uitaţi, în ultimii 20 de ani, transportul public şi transportul feroviar generează dezvoltare urbană pe mai departe.

Noi, ce facem, în clipa de faţă, este exact opusul. Transmitem acest teren în administrarea Primăriei Capitalei, tăiem un bulevard, toate studiile arată că în momentul în care creezi mai mult asfalt, aduci mai mult trafic, în loc să folosim ceea ce există. Da, într-adevăr, poate că toată calea aceea ferată este neglijată de 30 de ani, dar se poate construi acolo, este pe un coridor feroviar, poate fi repusă în funcţiune şi poate să genereze... Gândiţi-vă, şi reţeaua de tramvai a Bucureştiului este aproape dublă, ca lungime, faţă de reţeaua de metrou, şi cu reţeaua de transport feroviar din jurul Bucureştiului se poate tripla densitatea de transport feroviar. Este o lipsă de viziune extraordinară, în clipa de faţă, să facem exact opusul a ceea ce se întâmplă în urbanism şi din punctul de vedere al dezvoltării în tot restul lumii.

Mulţumesc frumos de tot.

USR va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Înţeleg că nu.

Avem 5 amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii?

La articolul, până la art. 5, intervenţii? Nu.

La anexă, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

6. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; PL-x 244/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia juridică? Vă rog.

Doamnă Laura Moagher, vă rog, prezentaţi raportul suplimentar.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (de la tribună):

Raport suplimentar asupra Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţia României, cu Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 6 mai 2019.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 3 iulie 2019.

Preşedintele României solicită reexaminarea legii la data de 30 iulie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică la data de 22 octombrie 2019.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a transmis plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României şi de adoptare a Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 10 martie 2020, a hotărât retrimiterea la comisie a iniţiativei legislative, în vederea reexaminării şi adoptării unui nou raport.

Legea supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994, în sensul ca lucrările declarate de interes naţional sau de interes local să reprezinte lucrări de interes public major, acestea fiind, potrivit expunerii de motive, indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale ţării în domeniul asigurării infrastructurii locale şi naţionale.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a transmis plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României şi de adoptare a legii.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 20 mai 2020, a hotărât retrimiterea la comisie a iniţiativei legislative, în vederea reexaminării şi adoptării unui nou raport.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat legea în şedinţa online din data de 22 iunie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în forma adoptată iniţial de Parlamentul României şi trimisă l promulgare, şi respingerea cererii de reexaminare a legii formulate de Preşedintele României, cu un amendament respins prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

În raport de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul deputat Ion Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, domnule deputat!

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Două chestiuni.

Înţeleg că e şi ziua dumneavoastră... La mulţi ani!

Aveţi şi un amendament respins. Acum discutăm la dezbateri generale sau susţineţi şi amendamentul respins?

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Dezbateri generale.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Vă solicit tuturor deputaţilor respingerea acestui proiect. Este un proiect extrem de nociv pentru mediu. Avem multe râuri în România, am fost binecuvântaţi cu aceste daruri, dar vedeţi că în ultima perioadă unele lucrări hidrotehnice au reuşit să distrugă mare parte din habitatele naturale şi să distrugă pur şi simplu sute, mii de astfel de râuri.

Legea de faţă, numită şi Legea antirâuri, nu face altceva decât să permită să se dea acord de mediu inclusiv în toate situaţiile în care există impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate.

Este o lege cu un potenţial devastator. Am trimis tuturor colegilor şi tuturor grupurilor parlamentare materiale, unele filmate, unele reportaje făcute la faţa locului, pentru a vedea cu ochii dumneavoastră care sunt consecinţele unei asemenea legi.

Este foarte important ca peste ani de zile, când vom merge împreună cu copiii în munţii României şi vom vedea toate aceste zone, să nu ne pară rău că am votat o astfel de lege acum. Avem posibilitatea să respectăm legislaţia europeană. Vreau să spun că o astfel de lege încalcă în mod flagrant Directiva habitate, încalcă multe decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi este o lege incoerentă.

Nu putem să mergem pe această linie, pentru că trebuie să respectăm echilibrul între nevoia de dezvoltare şi protecţie a mediului.

Nu poate spune nimeni că nu se pot construi autostrăzi, nu se pot construi hidrocentrale, dacă nu adoptăm această lege. Putem face aceste lucruri, le putem dezvolta, dar haideţi să protejăm ariile naturale protejate! Este foarte important să observăm şi că legea este neclară, şi că este lipsită de predictibilitate, nu se defineşte despre ce interes este vorba. Nu putem spune că toate tipurile de interes, şi naţional, şi toate interesele locale sunt interese publice majore, astfel încât să fie permise astfel de lucrări.

Eu vă solicit foarte mare atenţie pe această lege.

Vă solicit, de asemenea, dacă-mi permiteţi, voi susţine şi amendamentul, în sensul în care am căutat ca din textul legii, aşa cum a rezultat în urma procedurilor parlamentare de până acum, să eliminăm partea nocivă, absolut nocivă care se referă la distrugerea râurilor, la acele lucrări hidrotehnice care urmează să fie aprobate fără discernământ, în cazul în care există impact negativ major asupra mediului.

Acesta este sensul amendamentului. Dacă nu dăm un vot de respingere pe lege, măcar gândiţi-vă şi luaţi în considerare când votăm acest amendament, pentru că, făcând asta, salvaţi ce a mai rămas din râurile României şi putem transmite mai departe generaţiilor următoare colţişorul acesta de natură pe care şi noi l-am primit în dar.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Paşcan, vă rog, Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Eu cred că într-un proiect legislativ, în asumarea sa, nu trebuie să pornim de la prezumţii de vinovăţie. Dacă nu exista o necesitate imperativă, pornită din administraţia publică, acest proiect nu ar fi existat.

Astăzi, în schimb, legislaţia ambiguă, interpretabilă diferit de la o instanţă la alta, conduce nemijlocit la blocarea unor proiecte de dezvoltare, la promovarea unor investiţii în infrastructură, în extinderea reţelelor de apă, canal, electrice, gaz etc., ducând la blocaje majore în administraţia publică locală.

Sigur, am văzut observaţiile, atât ale Consiliului Legislativ, care invocă previzibilitatea şi lipsa unei clarităţi a prevederii legislative din acest proiect, de asemenea observaţiile făcute de Guvern şi, de asemenea, din cererea de reexaminare, care invocă necesitatea unei definiri mai clare a interesului public major.

Vreau să vă spun că acest interes public major ţine de comunităţile locale, de nevoia de dezvoltare locală, şi astăzi legislaţia adiacentă obţinerii autorizaţiilor pe diverse proiecte de dezvoltare este un filtru, este un factor de prevenire pentru orice fel de abuz în această privinţă.

Vreau să vă spun unde a condus, în schimb, până acum, legislaţia. La mine, în judeţul Mureş, un drum asumat de administraţia publică locală, de legătură între două cartiere, a fost blocat de diverse organizaţii neguvernamentale de mai bine de zece ani, invocându-se perturbarea împerecherii liliecilor cu guler galben şi mai apoi a broscuţelor, procese aflate pe rol, care au condus la pierderea finanţării din bani europeni pentru o asemenea investiţie, legată de un drum între două cartiere, vă repet. Şi astfel de situaţii sunt frecvente, repetabile la nivel naţional.

De aceea, noi considerăm că această prevedere legată de un interes public major, asumat de comunitatea locală, prin împuterniciţii săi, care pot fi consilieri locali, consilieri judeţeni şi mai apoi toate acestea validate prin acte administrative şi prin acorduri de la Agenţia de Mediu, de la Ministerul Mediului, de la Garda de Mediu, sunt suficiente filtre pentru a preveni abuzurile.

În această privinţă, noi considerăm că este un proiect legislativ necesar, bine-venit, şi Partidul Mişcarea Populară va vota împotriva cererii de reexaminare a Preşedintelui României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Simonis. Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi ne-am învăţat ca ori de câte ori există proiecte majore, investiţii majore, făcute de statul român sau în beneficiul statului român, un partid, mai nou prin Parlamentul României, să se opună.

Eu un domn, cred că Goţiu se numeşte, l-am văzut acum câţiva ani pe o plajă - şi e o poză celebră pe Internet în acest sens - care umblă pe afară, înainte de a intra în Parlament, cu un castor, spunând că dacă această lege este votată nu ştiu ce vor păţi castorii.

Ştiu, sunt importanţi şi castorii, însă noi acum...

Domnul Florin Iordache:

Şi arici!

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

...suntem într-o plină pandemie şi cred că înainte de castori ar trebui să fie importanţi oamenii, şi pentru dumneavoastră, de la USR.

Dincolo de asta, ne-am învăţat ca USR şi alte ONG-uri susţinute... sau ONG-uri cu activitate dubioasă, ca să fiu elegant, să blocheze tot felul de investiţii. Şi vorbea antevorbitorul meu mai devreme despre un tronson de drum care a fost închis din cauza nu ştiu căror lilieci.

În Timiş, unde nu s-au mai văzut urşi de pe la 1800, au blocat un tronson de autostradă pe motiv că trebuie construit un tunel pentru urşi. Noi, în Timiş, la mine, în Timiş, nu avem un tronson de autostradă din cauză că un ONG din acesta, pe care dumneavoastră îl susţineţi, a susţinut sus şi tare că e nevoie să facem un tunel pentru urşi, repet, acolo neexistând urşi.

Pe un alt deal al liliecilor, tot din Timiş, nu poate fi terminat un tronson de autostradă acolo, pentru că, repet, tot aceste ONG-uri au spus că nu ştiu ce specie rară de lilieci trece pe acolo şi va dispărea această specie.

Avem pe Comarnic-Braşov un tronson oprit, o licitaţie oprită, pe motiv că nu ştiu ce gândac rar a apărut şi trebuie, din nou, să găsim soluţia pentru a reloca acei gândaci.

Avem, de asemenea, tronsoane oprite pentru că nu ştiu ce tip de broască, nu ştiu ce specie de broască rară a apărut undeva prin Moldova şi trebuie să nu putem face autostrăzi, să nu cumva să trecem peste broască. (Vociferări.)

Oameni buni, acest proiect permite ca, după obţinerea autorizaţiilor legale în domeniu, să se poată finaliza cele două hidrocentrale pe Jiu, investiţii făcute în proporţie de 99%, şi din cauză că această reglementare lipseşte, nu poate fi terminată şi sunt investiţii de sute de milioane de euro făcute de statul român. Nu pot fi terminate aceste investiţii, pentru că nu avem cadrul legal.

Revin şi închei cu asta. Suntem în plină pandemie, în plină criză mondială, planetară, sanitară. Sunt importante broaştele, sunt importanţi castorii, sunt importanţi gândacii şi liliecii, sunt importanţi şi urşii, dar mai importanţi decât toate aceste specii sunt oamenii. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt.

Avem un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative; PL-x 721/2018.

Comisia juridică şi Comisia...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Păi, nu, staţi puţin! Numai puţin, domnule Grosaru!

Comisia juridică şi Comisia pentru buget. Cine prezintă raportul?

Doamnă deputat Aida Căruceru, vă rog, prezentaţi raportul comun al celor două comisii.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 21 noiembrie 2018.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare; avizul favorabil, cu amendamente admise, al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare: eficientizarea mecanismelor de recuperare a creanţelor bugetare faţă de societăţile aflate în stare de insolvenţă; adoptarea unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurenţial, prin folosirea procedurilor insolvenţei în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenţei, cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat; adoptarea de măsuri care să permită conversia, reducerea sau cesiunea creanţelor bugetare, în anumite condiţii, pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăţi cu potenţial de viabilizare şi cu consecinţe grave în plan economic şi social.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării, dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexa 1. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbateri generale.

Domnule Grosaru, la dezbateri generale?

Întreb, la dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doresc să intervină colegii?

La dezbateri generale, domnul Grosaru. Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege binevenit.

Ştiţi foarte bine că procedura insolvenţei reprezintă un indicator foarte bun cu privire la sănătatea mediului de afaceri în România.

Drept urmare, atât timp cât noi, în România, vom avea foarte multe insolvenţe, să ştiţi că mediul de afaceri are de suferit.

Ceea ce facem noi - încercăm totuşi să îmbunătăţim cadrul legal, pentru a încuraja societăţile.

Dacă acum ceva timp în urmă această procedură era folosită pentru încurajarea societăţilor de a apela la această modalitate şi la această lege pentru a se salva de caz de faliment, acum suntem în situaţia în care acest indicator, acest instrument trebuie definit foarte bine, pentru că, din experienţa anilor în care am activat ca practician în insolvenţă, vă spun că am asistat la foarte multe situaţii în care debitori şi persoane juridice, să spunem, de mai puţină bună-credinţă, apelau la acest mecanism, pentru a eluda plata taxelor la bugetul de stat sau plata creanţelor către diferiţi creditori.

Acum, situaţia s-a mai schimbat puţin, din perspectiva acestei legi. Este o particularitate la noi în ţară cu privire la atingerea unui anumit prag de datorii care să poată să te denumească efectiv ca persoană în insolvenţă.

La nivel european, Regulamentul european nr. 948 nu prevede o valoare-prag, care este, cum spuneam, o particularitate a legislaţiei româneşti.

În acest sens, eu am intervenit cu o serie de amendamente care ar putea să mai îmbunătăţească acest cadru normativ, pe lângă cele care mi-au fost admise.

Drept urmare, la momentul în care se vor discuta acestea, am să le susţin, domnule preşedinte, după expirarea timpului pentru dezbateri generale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Întreb liderii de grup dacă mai au colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu. Bun.

Avem 6 amendamente respinse.

O să vă rog să vă înscrieţi când ajungem la poziţiile respective.

Avem 75 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Până la poziţia 72? Nu sunt intervenţii.

La poziţia 72 avem un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

A, vă rog, domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul se referă la majorarea valorii-prag, la care făceam referire mai devreme.

Este vorba despre majorarea de la 40.000 de lei la 52.000 de lei a valorii-prag pentru deschiderea procedurii insolvenţei. Tocmai pentru motivele spuse anterior, şi anume descurajarea debitorilor de a apela în mod abuziv la această procedură de insolvenţă.

Şi amendamentul este după cum urmează:

"Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 52.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat".

Acesta este amendamentul, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Dar acest amendament...

Domnule coleg, dumneavoastră aveţi la poziţia 2.

Acest amendament este amendamentul domnului Sitterli.

Dumneavoastră sunteţi domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da, e adevărat.

Domnul Florin Iordache:

Dumneavoastră aveţi la 72 valoarea-prag şi dumneavoastră discutaţi...

Dacă vreţi să susţineţi amendamentul de la poziţia 2? Cu 52.000 de lei.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Aţi făcut referire la art. 72. Nu aveam de unde să ştiu la ce marginal vă uitaţi.

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, eu v-am dat cuvântul...

Domnule Grosaru, în 4 ani... aţi văzut, dau cuvântul iniţiatorului de amendament.

Dumneavoastră aveţi amendament la poziţia 2, da? Acesta cu 40.000. Şi îl voi supune votului, dacă insistaţi. Creşterea de la 40.000 la 52.000. Acesta este amendamentul dumneavoastră. Corect?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Deci pregătiţi...

Stimaţi colegi,

Este un amendament respins pe care l-a susţinut domnul Grosaru, la poziţia 72.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

8 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă, 19 abţineri. Amendamentul a fost respins, domnule Grosaru.

Mergem mai departe.

Vă susţineţi amendamentul următor, la poziţia 143?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da, domnule preşedinte.

Este vorba despe art. 143 alin. (1), este la poziţia 3.

Domnul Florin Iordache:

Da, da...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Prezentaţi plusul cu care veniţi dumneavoastră, adică...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

... daţi citire sintagmei "Pentru datoriile acumulate...". Şi textul curge.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da, este adevărat, domnule preşedinte.

Procedura de insolvenţă... şi...

Legea prevede două stări, starea de insolvenţă, adică starea de observaţie şi starea de faliment, când se constată că debitorul, practic, nu mai poate să desfăşoare activităţile obiectului de activitate.

În perioada de insolvenţă, debitorul poate să acumuleze datorii.

Acest amendament pe care l-am formulat dă posibilitatea practicianului în insolvenţă, cel care observă activitatea debitorului în această perioadă, să introducă cereri de executare silită pentru datoriile care au mai mult de 60 de zile în cadrul procedurii. Şi tot acest amendament stabileşte competenţa judecării cererilor de executare silită în favoarea judecătorului sindic. Pentru că ştiţi foarte bine, competenţa judecării cererilor de executare silită revine judecătoriei de pe raza căreia debitoarea îşi are sediul principal.

Drept urmare, am dat şi această posibilitate, judecătorului sindic, să judece aceste cereri de executare silită, pentru că el este singurul în măsură şi are radiografia totală asupra procedurii de insolvenţă.

Drept urmare, amendamentul este după cum urmează:

"Pentru datoriile..." - deci, pe lângă textul de la alin. (1), aşa cum a venit de la Senat.

"Pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvenţă care au vechime mai mare de 60 de zile, se poate începe executarea silită în cadrul procedurii insolvenţei de către practicianul în insolvenţă. Competenţa judecării contestaţiilor la executare revine judecătorului sindic".

Acesta este amendamentul.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Vă rog...

Domnul Florin Iordache:

Voi supune votului amendamentul respins.

Să înceapă votul.

Amendament respins, repet.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Rezultatul votului - 12 voturi pentru, 173 de voturi împotrivă, 3 abţineri. A fost respins.

Amendamentul de la poziţia 6.

Domnule Cupşa, vă rog.

Domnule Cupşa, înţeleg că vreţi să vă susţineţi amendamentul respins de la 3¹.

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa (de la tribună):

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

... la 264, da.

Domnul Ioan Cupşa (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Susţin amendamentul de la poziţia 6 - amendamente respinse.

Aşa cum am discutat cu liderii, acest amendament este unul care trebuie votat şi îl susţin ca atare.

Vă citesc aşa cum arată amendamentul care a fost adoptat.

"Cesionarul creanţei bugetare preia, ca urmare a cesiunii de creanţă, toate drepturile şi garanţiile creditorului bugetar - şi, atenţie, urmează teza finală - "...cu excepţia rangului de prioritate conferit de caracterul bugetar al creanţei".

Propunerea noastră este ca această ultimă teză - "cu excepţia rangului de prioritate conferit de caracterul bugetar al creanţei" să dispară.

Şi, drept urmare, vă solicit să votaţi acest amendament de la amendamente respinse.

Scopul ultim al acestei legi, al Legii nr. 85/2014 care priveşte insolvenţa, este acela de a însănătoşi viaţa economică.

Însănătoşirea vieţii economice se face prin două modalităţi: se acoperă pasivul debitorului aflat în insolvenţă, aşa cum se dă o şansă aceluiaşi debitor, acolo unde este cazul, să supravieţuiască, să iasă din această procedură şi să rămână activ în viaţa economică a noastră, a tuturor.

Statul este titularul acestei creanţe bugetare. Statul are un rang de preferinţă. Rangul de preferinţă dacă se pierde, această creanţă se transformă într-una chirografară, nu mai există interes pentru cesiunea de creanţă. Drept urmare, neexistând interes pentru cesiunea de creanţă, nimeni nu "va cumpăra" această creanţă, iar statul va rămâne cu respectiva sumă, e posibil, niciodată încasată.

Vă rog să votaţi.

Subliniez încă o dată, sensul este acela ca cesionarul, cel care preia această creanţă, să păstreze, pe lângă dreptul în sine pe care îl dobândeşte, toate garanţiile, indiferent cum acestea se numesc, una dintre garanţii fiind acest... sui-generis, fiind rangul prioritar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Invit liderii grupurilor să recomande colegilor.

Grupul PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota pentru acest amendament.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

PNL? Domnule Roman?

Bănuiesc că susţineţi, nu?

Colegul dumneavoastră l-a...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Susţinem, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

USR?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR susţine acest amendament.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

PMP?

Domnul Emil-Marius Paşcan (de la tribună):

Grupul PMP va vota pentru acest amendament.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi UDMR?

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR va susţine acest amendament.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Varujan Pambuccian, vreţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Grupul minorităţilor va vota pentru acest amendament.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Întreb, există vreun lider de grup care recomandă altfel decât susţinerea? Nu.

Deci este consens.

Mulţumesc.

Amendamentul a fost admis.

Am finalizat.

Rămâne la votul final.

Înţeleg că se doreşte o intervenţie pe procedură.

Domnule Stelian, vă rog.

Înţeleg că doriţi să interveniţi pe procedură.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Am solicitarea următoare. Să reparăm viciul de procedură de la punctul anterior. Este vorba despre PL-x 244/2018.

În momentul în care mi-aţi dat cuvântul, am spus foarte clar că voi susţine şi amendamentul. În finalul pledoariei mele, am adus argumente în favoarea amendamentului.

Rugămintea este să supuneţi votului amendamentul de la PL-x 244. Este un singur amendament şi el se referă la eliminarea din textul acestui proiect a părţii legate de lucrările hidrotehnice. Restul, legate de autostrăzi, de gaze şi de alte lucrări, rămân în textul legii.

Am solicitat doar eliminarea... pentru a proteja aceste râuri şi pentru a se face lucrările în conformitate cu acordurile de mediu eliberate de autorităţi. Acesta e singurul sens pe care insistăm.

Şi vă rog mult să supuneţi votului acest amendament.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Deci, haideţi să ne înţelegem foarte clar.

Deci, domnule coleg, vedeţi că la fiecare dintre amendamente, atunci când doresc colegii să intervină, le dau cuvântul.

La acel amendament, al dumneavoastră, reţineţi, am secretarii, colegii mei, într-o parte şi alta, v-am întrebat, unde vreţi să interveniţi? După care am pus întrebarea, se doreşte să se susţină amendamentul? Şi nici pe ecran, şi nici liderul dumneavoastră... nu mi-a spus nimeni că doreşte cineva să susţină acel amendament. Şi atunci, am mers mai departe. Punct.

Nu ne putem întoarce la cineva care nu a reuşit să susţină un amendament.

Mulţumesc.

În încheiere, la acest proiect, Guvernul.

La acest proiect cu insolvenţa, doamna secretar de stat Barac, vă rog, o scurtă intervenţie.

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei; de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul susţine şi solicită adoptarea acestui Proiect privind aprobarea Ordonanţei nr. 88.

Pe lângă cele spuse aici, aş dori să subliniez că prin aceste norme cuprinse în aceste lege deopotrivă se transpune o directivă europeană în materia falimentului instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare, al cărei termen a expirat de mult.

Nu în ultimul rând, instanţele de judecată se vor bucura, întrucât au fost degrevate de un volum mare de muncă, generată de executarea silită paralelă şi cel mai rău lucru a fost că acest volum mare de muncă nu s-a putut consolida într-o practică unitară, dimpotrivă, am avut foarte multe soluţii jurisprudenţiale neunitare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 632/2019.

Dacă iniţiatorul?

Vă rog, domnule Adnagi. Vă rog, ca iniţiator.

Şi apoi din partea Comisiei pentru muncă. (Vociferări.)

Păi, nu, iniţiatorul întâi.

Vă rog, domnule coleg. Iniţiatorul... un singur iniţiator.

Şi apoi la dezbateri generale vă dau cuvântul.

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi vom vota legea copiilor fără copilărie, a copiilor a căror viaţă a început în puşcăriile comuniste, în deportare, în strămutare sau în timp ce părinţii lor erau deţinuţi politici, deportaţi, prizonieri, internaţi abuziv în spitale de psihiatrie sau cu domiciliu obligatoriu.

Aceşti copii, acum ajunşi la vârsta senectuţii, au purtat toată viaţa stigmatul "origine nesănătoasă", stigmat pus de regimul comunist. Proveniţi din familii pe care autorităţile comuniste din primele decenii, după instaurarea dictaturii comuniste, le considerau "duşmanii poporului", copii fiind, au îndurat suferinţe şi nedreptăţi care greu am putea să le înţelegem astăzi.

Încercaţi să vă imaginaţi o situaţie. Tatăl, în puşcărie, 15 ani, pentru o vină imaginară; mama, scoasă din casă cu miliţia şi împreună cu doi copii minori forţată să semneze că pleacă de bună voie, cu lucrurile pe care au putut să le ia în mâini, duşi în altă localitate, unde au locuit mulţi ani într-o pivniţă insalubră, controlaţi constant de Securitate. Mama nu avea drept de serviciu şi au trăit doar cu ce găseau pe câmp sau cu rămăşiţele rămase în piaţă, aruncate după plecarea ţăranilor. Copiii se îmbolnăvesc de TBC, dar trăiesc, deoarece au scăpat ca printr-o minune de moarte. Au fost daţi afară, pe rând, din mai multe şcoli şi, când primesc permisiunea să se întoarcă acasă, găsesc ocupată casa, de nomenclaturişti. Copiii muncesc ca salahori de la 14 ani, pentru a putea urma cursuri liceale serale. Suportând multe discriminări şi blamări, sunt duşi la muncă forţată pe marile şantiere, au accesul la studii superioare sau la posturi conform capacităţii lor, limitat, şi au fost urmăriţi de Securitate până în anul 1989.

Încercaţi o altă situaţie, prezentată pe scurt, să v-o imaginaţi.

O familie de oameni gospodari, deportată în Câmpia stearpă a Bărăganului, cu vagoane de transportat vite, cu un copil minor şi unul în pântecul mamei - această familie a fost lăsată în câmp, lângă un ţăruş. După o săptămână, avea să se nască un copil care avea să moară la câteva zile de la naştere, în bordeiul săpat în pământ de tatăl său. Şi-au îngropat copilul, nebotezat, cu miliţianul la spate. Primul lor copil s-a îmbolnăvit în prag de iarnă, din cauza frigului şi a umezelii din pereţii care nu apucaseră să se usuce la venirea iernii. Un medic, şi el deportat, i-a salvat viaţa. Copilul a supravieţuit bolilor, lipsei de apă şi de mâncare, arşiţei verilor şi gerului iernilor, a dormit în bordei în dulap, legat cu fular la gură, ca să se protejeze de şoareci, şopârle şi şerpi. Şi a muncit de mic ca să-şi ajute familia. După 5 ani, la întoarcerea acasă, a locuit cu familia, luni, în grajd, cu animalele, casa lor fiind ocupată de militari. La şcoala elementară a fost batjocorit de cadrele didactice şi de alţi copii, din cauza "originii nesănătoase", deşi mereu a luat premiul I. Acest copil, deşi a promovat examenul, nu a fost primit la niciun liceu. A lucrat ca zilier în agricultură, reuşind foarte greu, după câţiva ani, să devină doar tractorist, discriminările urmărindu-l până în 1989.

Stimaţi colegi,

În momentul când votaţi, gândiţi-vă la copiii fără copilărie, cărora de fapt li s-a furat viaţa.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, cine prezintă raportul comisiei?

Da, vă mulţumesc, domnul vicepreşedinte Vexler. Vă rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru muncă.

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc frumos.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 632/2019 din 2 decembrie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990, în sensul de a aduce reparaţiile juste, cuvenite pentru suferinţele îndurate de victimele regimului comunist aflate în viaţă, care, din cauza persecuţiilor politice, vădit nedrepte, au fost grav discriminate social şi profesional, ceea ce a avut ca efect limitarea şi restrângerea majoră a veniturilor materiale ale acestora şi ale familiilor lor, timp de decenii, în toată perioada comunistă. De asemenea, se are în vedere ca şi urmaşii celor care au fost victime dovedite ale regimului comunist să beneficieze de reparaţiile acordate prin Decretul-lege nr. 118/1990.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 26 noiembrie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Şi, cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

O mică eroare materială.

La marginal 4, respectiv alin. (5) al art. 5, sintagma "ori decedat" trebuie înlocuită cu sintagma "ori al celui decedat". Astfel, textul alin. (5) va fi următorul, incluzând formula "al celui".

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Începem dezbaterile generale.

Grupul PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă vine în completarea legii adoptate anul trecut, care modifică cadrul normativ al Decretului-lege nr. 118/1990, lege pe care noi, Partidul Naţional Liberal, am iniţiat-o şi care priveşte drepturile deţinuţilor politici, ale celor deportaţi şi ale celor persecutaţi de regimul comunist.

Această adăugare la lege este una profund benefică, deoarece ea vine şi îndreaptă o serie de erori nedorite care au scăpat în forma finală a legii adoptate anul trecut, reuşind să introducă într-un mod echitabil, cuprinzător şi complet moral din perspectiva aplicării legii, toate categoriile de urmaşi ai celor care au fost închişi de regimul comunist, ai celor care au fost deportaţi forţat de regimul comunist, ai celor care au opus rezistenţă armată în Munţii Carpaţi, ori ai altor persoane care au fost persecutate pe criterii politice ori de alt tip în timpul regimului comunist.

Ca atare, este esenţial să înţelegem un aspect. Copiii şi urmaşii celor deţinuţi politici ori deportaţi - astăzi, în România, din păcate, nu mai sunt mai mult de 1.500 de deţinuţi în viaţă sau mai mult de 17.000 de deportaţi încă în viaţă - trebuie să beneficieze de aceste despăgubiri, nişte despăgubiri de-a dreptul minore, raportate la bugetul de stat, dar nişte despăgubiri morale, chiar dacă vin cu întârziere.

Sunt oameni care s-au născut în anii '50, în condiţii deosebit de grele, sunt oameni care au suferit la şcoală, care au fost daţi afară din facultăţi, care nu au avut voie să se angajeze şi care au fost obligaţi în timpul regimului comunist să facă munci mai slab calificate decât era pregătirea lor. Sunt oameni care încă de când s-au născut, până la maturitate, până în 1989 au trăit cu stigmatul fricii, cu teama şi cu permanenta presiune, inclusiv a organelor de securitate şi organelor represive ale regimului totalitar comunist.

Ca atare, este un fapt absolut normal şi fericit acela că astăzi avem ocazia să adoptăm această lege, dat fiind faptul că...

Mă bucur că s-a amintit o sintagmă aici, "origine nesănătoasă". Acest cuvânt, această expresie bolşevică trebuie să dispară o dată pentru totdeauna din inventarul nostru, Pentru că această "origine nesănătoasă" a dus la sute de mii de morţi, a dus la milioane de victime ale represiunii comuniste în România, indirect ori mai direct, şi a dus la discriminarea a mai mult de jumătate din populaţia României...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

... pentru 40 de ani.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal susţine deplin adoptarea acestei legi benefice şi morale pe care noi astăzi o avem aici de dezbătut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Întreb colegii dacă mai sunt doritori, din partea grupurilor, la dezbateri generale?

Da, vă rog, domnule Codreanu, din partea Grupului PMP. Vă rog.

Aveţi 3 minute.

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Această iniţiativă legislativă este una dintre mai multe iniţiative legislative care completează şi modifică Decretul nr. 118/1990.

Fie că vorbim despre proiectul de lege dezbătut şi votat anul trecut, fie că vorbim despre cel dezbătut şi votat săptămâna trecută, fie că vorbim despre două iniţiative legislative ale colegilor parlamentari de la Partidul Mişcarea Populară, toate aceste proiecte au ca punct de pornire atât acte internaţionale, cât şi acte naţionale.

Atunci când vorbim despre cele internaţionale, ne referim, de exemplu, la două rezoluţii ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei - vorbim despre Rezoluţia nr. 1096 din 1996 a PCE privind măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste şi vorbim de Rezoluţia nr. 1489 din 2006 a PCE privind necesitatea condamnării internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare.

Atunci când însă ne referim la documente naţionale, sunt convins că majoritatea colegilor îşi aduc aminte de un raport prezentat de la această tribună, pe 18 decembrie 2006, un raport al comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, atunci când preşedintele Traian Băsescu a condamnat regimul comunist în România, declarându-l ilegitim şi criminal.

Prin urmare, Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege şi alte proiecte de lege care completează şi modifică Legea-decret nr. 118/1990.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi doritori? Nu.

Avem nouă amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 9, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

La poziţia 11, Proiectul de Lege privind meşteşugarii tradiţionali din România; PL-x 209/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Domnul preşedinte... (Vociferări.)

Din partea Comisiei pentru cultură sau... (Vociferări.)

Ca iniţiator. Vă rog.

Domnul Gigel Ştirbu, ca iniţiator. Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Unul dintre iniţiatori.

Această iniţiativă legislativă credem noi că va face dreptate celor care duc mai departe tradiţiile şi meşteşugurile populare în această ţară.

După cum ştiţi, şi sunt convins că majoritatea dintre dumneavoastră cunoaşteţi acest lucru, majoritatea târgurilor sunt pline de chinezării. Iată, astăzi, fiind Ziua Iei româneşti, majoritatea iilor din România, doamnelor şi domnilor, nu sunt produse în România.

Prin această lege, oferim acestor meşteşugari, acestor oameni care duc mai departe tradiţiile şi meşteşugurile româneşti, posibilitatea de a merge în aceste târguri, de a arăta că sunt păstrătorii tradiţiilor, de a le oferi posibilitatea organizării în asociaţii, în forme asociative, şi de a avea la mână, pentru participarea la aceste târguri, o autorizaţie din partea autorităţilor competente.

Mulţumesc anticipat celor care veţi vota această iniţiativă legislativă şi îi felicit pe toţi cei care au semnat pentru această iniţiativă.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Sunt 44 de colegi senatori şi deputaţi iniţiatori.

Din partea Comisiei pentru cultură, cine prezintă raportul?

Vă rog, doamnă vicepreşedinte Beatrice Tudor.

Doamna Beatrice Tudor (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind meşteşugarii tradiţionali din România.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru recunoaşterea statutului meşteşugarilor tradiţionali, a drepturilor şi îndatoririlor acestora, precum şi organizarea şi funcţionarea structurilor reprezentative ale meşteşugarilor tradiţionali din România, în scopul conservării, protejării, transmiterii, promovării şi punerii în valoare a meşteşugurilor şi a culturii tradiţionale.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de Lege privind meşteşugarii tradiţionali din România, cu amendamentele admise, aşa cum sunt redate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Din partea Grupului UDMR, domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Poate unii ştiu, eu unul nu prea încurajez înfiriparea acestor bresle în mileniul pe care tocmai l-am început. De obicei intervin împotriva acestora. Totuşi s-a încercat, de către iniţiatori, o modalitate de încurajare a acestei activităţi tradiţionale meşteşugăreşti, din România, care este o valoare însemnată. Drept urmare, chiar şi un coleg de-al nostru, senator UDMR, este unul dintre iniţiatori.

CES a susţinut acest proiect de lege, atrăgând totodată atenţia asupra unui posibil paralelism legislativ.

În acest sens, am propus câteva amendamente, adoptate de comisie - şi le mulţumesc colegilor noştri -, prin amendamentele astfel acceptate, paralelismul legat de Legea nr. 26 din 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, făcând doar o trimitere la această lege, a dispărut şi în mod evident au fost eliminate nişte elemente care nu sunt în acord cu dispoziţiile din această lege.

Totodată, la dezbaterea acestui proiect de lege mi-am exprimat punctul de vedere legat de un centralism excesiv, chiar dacă soluţia primară prin care o persoană va putea să aibă acest drept de a fi declarat meşteşugar tradiţional se realizează la nivelul judeţului, deci persoana îşi duce hârtiile la comisia specială din judeţ, şi în 60 de zile decizia o ia această comisie din judeţ. Cu toate acestea, această decizie va fi comunicată la Bucureşti şi hârtia de bază o va primi de la Bucureşti, de la o autoritate naţională care, mai ales cum este descrisă aici, nu ştiu dacă nu va avea soarta camerelor agricole. Este confuz... aşa cum credem noi.

Ca atare, eu am propus ca, dacă decizia tot se ia la nivel de judeţ, şi hârtioara respectivă să poată fi eliberată la nivel de judeţ.

Avem un amendament respins. Evident, ar veni şi amendamentul celălalt, dacă se adoptă. Este primul amendament la amendamente respinse. Se referă la varianta articolului 10 de la pct. 13, de la "Amendamente respinse". Mi-l voi susţine şi în mod evident, în funcţie de cum va rezulta din dezbateri acest proiect de lege, vom vota în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Suntem deocamdată la dezbateri generale.

Domnul Florin Manole, din partea PSD.

Dumneavoastră aveţi la articolul 10 alin. (1) şi (2), amendamente respinse. Dar să terminăm dezbaterile generale! Şi mai aveţi la 17 încă un amendament.

Domnul Manole, Grupul PSR, şi apoi faceţi... Numai puţin! Şi apoi, de la USR, domnul Năsui. Să faceţi legătura!

Domnul Petre-Florin Manole (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect este un proiect de lege care face foarte multe lucruri bune, aduce multe lucruri pozitive pentru meşteşugarii din România, indiferent că vorbim de meşteşugari din anumite regiuni geografie, care fac meşteşuguri diferite sau care vin din culturi şi etnii diferite.

Proiectul acesta aduce facilităţi referitoare la participarea la târguri, aduce facilităţi fiscale, aduce facilităţi de ordinul indemnizaţiilor pentru aceia dintre meşteşugarii care, fiind acreditaţi ca atare şi având recunoaşterea comunităţii locale, primesc din partea consiliului local o astfel de indemnizaţie.

Mă voi referi un pic la această indemnizaţie, pentru că ea a suscitat dezbateri mai ales în Comisia pentru buget. Era o anumită formă, forma aceea fost schimbată - şi le mulţumesc colegilor de la Uniunea Salvaţi România care au venit cu sugestia respectivă.

Sigur însă că o formă de sprijin material pentru meşteşugarii din România trebuie şi va fi păstrată în această lege. Este un lucru important pentru că - şi aceasta este ultima idee la care mă voi referi - meşteşugarii din România nu fac doar nişte produse care au o valoare economică. Ba, mai mult decât atât, ceea ce este cel mai important pentru noi, ca ţară, pentru noi, ca popor, încă o dată, indiferent de etnie, indiferent de regiune geografică, indiferent de meşteşug, ceea ce este cel mai important este valoarea culturală, valoarea de patrimoniu, valoarea de identitate naţională pe care meşteşugarii o aduc, iar aceasta trebuie nu doar protejată, nu doar recunoscută, dar şi susţinută şi recompensată, uneori chiar şi material, pentru că avem mulţi meşteşugari în această ţară care trăiesc greu din punct de vedere financiar şi care duc tradiţia mai departe, cu nişte greutăţi care le-ar fi uşurate dacă am avea consilii locale care să aibă posibilitatea să-i sprijine. Şi facem cu această lege aşa ceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, vă rog.

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum a spus şi antevorbitorul, această lege avea o prevedere complet inacceptabilă, în opinia noastră, anume faptul că dădea nişte rente viagere, deci pentru toată viaţa, unor persoane, aidoma unor pensii speciale. Din moment ce era rentă viageră, este acelaşi lucru ca şi o pensie.

În forma actuală, acest proiect dă practic acest lucru, dar pe o perioadă de cinci ani, persoanelor pe care primăriile le vor desemna ca fiind în regulă, la nivel local.

În perspectiva în care noi doar am crea o breaslă nouă, să zicem că am avea nişte rezerve, că ar putea fi în regulă, dar presiunea bugetară într-o perioadă în care oricum avem un deficit foarte mare...

Domnul Florin Iordache:

Liderii de grup, îi invit la tribună! (Consultări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

... şi în care statul român se îndatorează din ce în ce mai mult şi la dobânzi din ce în ce mai mari, ne face să ne punem o întrebare, dacă aceasta este cea mai bună întrebuinţare a fondurilor, şi mai ales faptul că primăriile sunt primele care în general sunt deficitare. Deci, practic, să dăm posibilitatea primarilor să dea un salariu, că nu mai este rentă viageră, timp de cinci ani, unor oameni pe care-i desemnează primarii, nu credem nu este o idee foarte bună. Credem că restul legii poate fi foarte în regulă, dar problema este această cheltuială bugetară pe care nu credem că România şi-o permite şi nu credem că România ar trebui s-o facă pentru nicio breaslă, nu doar pentru meşteşugari sau pentru altcineva.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul minorităţilor.

Un singur vorbitor!

Da. Vă rog.

Da, domnule Grosaru.

Vă rog! Numai puţin!

Să vă anunţ că, în urma consultării cu liderii de grup, mai avem încă zece proiecte. Avem ordinea de zi foarte încărcată.

Dau cuvântul tuturor celor s-au înscris, dar vă rog să ne încadrăm în timpul convenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege binevenit, pentru că inclusiv strămoşii noştri, minoritatea italiană, şi-au păstrat din tradiţii, şi anume ştiţi foarte bine că italienii sunt foarte buni pantofari. Noi, în continuare, susţinem şi am susţinut, şi încurajăm producerea acelor scarpeţi, sau pantofi, pe care strămoşii noştri îi purtau.

De asemenea, meşteşugarii noştri sunt foarte buni fabricanţi de măşti, măşti pe care dumneavoastră le-aţi văzut cu ocazia carnavalurilor de la Veneţia şi pe care noi, ca minoritate italiană, le-am promovat în continuare şi am încercat, prin resursele noastre, să facem şi la noi, în România, să ne bucurăm de Carnavalul veneţian.

Drept urmare, şi din perspectiva noastră, a minorităţii italiene, acest proiect de lege este un proiect foarte bun şi îl sprijinim şi îl susţinem cu tărie, pentru că va da posibilitatea membrilor noştri, cei care în continuare mai fabrică scarpeţi şi măşti, să facă acest lucru în continuare, în condiţii bune şi în condiţii în care să putem să ne transmitem mai departe tradiţiile noastre, ca minoritate.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale din partea grupurilor? Nu.

Avem 3 amendamente respinse.

Primul amendament înţeleg, domnule Árpád, că doriţi să-l supun votului, da? Bun.

Rog liderii de grup să se pronunţe pe amendamentul respins pe care-l solicită votului domnul Árpád, de la art. 10.

PSD?

La art. 10 alin. (1) şi alin. (2) domnul Árpád propune un amendament care a fost respins.

Poziţia grupurilor. Vă rog.

Grupul PSD?

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

PSD împotrivă.

PNL?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Grupul PNL va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

USR? (Vociferări.)

Mai departe.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

UDMR va vota, că noi am cerut!

Domnul Florin Iordache:

Da, am înţeles.

UDMR pentru.

PMP?

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Grupul PMP va vota împotriva acestui amendament.

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Mulţumesc.

Şi USR?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR se va abţine.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul la amendamentul de la art. 10. Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Avem colegi în sală care n-au putut vota? Da.

Vă rog, domnule Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Sorin Moldovan. Împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Ştirbu?

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

Gigel Ştirbu. Împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Rezultatul votului - 21 de voturi pentru, 134 de voturi împotrivă, 25 de abţineri.

Amendamentul de la poziţia 1, art. 10 a fost respins.

Articolul 16. Avem un amendament. Se susţine? Nu se susţine. (Vociferări.) La ce?

Deci la art. 16... Numai puţin! La art. 16... Grupul USR, iniţiatori sunt... Domnule Bulai, îl susţineţi amendamentul respins? (Vociferări.)

Deci poate fi susţinut de iniţiatori. Iniţiatori sunt domnul Bulai, domnul Năsui. Bun.

Întreb. Iniţiatorii îl susţin? Nu.

Păi, am spus!

Domnule Năsui, vă rog.

Faceţi legătura cu domnul Năsui!

Se propune eliminarea.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

Alo? Domnule preşedinte, mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Vă aud! Vă rog. Susţineţi-vă amendamentul respins. Deci amendamentele se pot susţine de iniţiatori.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

...punctul de vedere din lege, prin care, practic, persoanele care au certificat de meşteşugar ar putea să aibă, timp de cinci ani de zile, un salariu minim şi un salariu mediu, în funcţie de ce decid primăriile. Iniţial acesta era articolul care prevedea renta aceea viageră pentru oamenii aceştia, deci pentru toată viaţa să primească un salariu minim sau un salariu mediu, acum a fost limitat la cinci ani.

Considerăm că fără acest articol, care, repet, este aidoma unui privilegiu special pentru oamenii care au acest certificat, legea aceasta ar fi foarte bună, dar acest articol o viciază, de fapt, şi atunci susţinem eliminarea lui şi îi rog şi pe ceilalţi, din celelalte grupuri parlamentare, ceilalţi deputaţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

... să se gândească la impactul bugetar pe care aceste legi l-ar putea avea.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Deci amendament respins.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi precizeze poziţia.

PSD?

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

PSD - împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

PNL?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

PNL - împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

USR, bănuiesc "pentru", da?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR - pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

UDMR?

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR nu susţine acest amendament.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi PMP?

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Şi Grupul PMP va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Voturi pentru - 19, împotrivă - 157, 12 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Şi ultimul amendament respins.

Domnule Árpád, îl susţineţi? De la poziţia... Nu-l mai susţineţi.

Mulţumesc.

La poziţia 17...

Rămâne la votul final.

Poziţia 12. Proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 50/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Da. Vă rog.

Domnul Movilă, ca iniţiator, da?

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Da, da!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deşi prin O.U.G. nr. 60/2017 Guvernul şi-a propus să crească numărul persoanelor cu dizabilităţi angajate pe piaţa muncii, de la 35.480, cât era oficial raportat în trimestrul I din 2017, în datele ANAF, în luna ianuarie 2019 arată că numărul acestora a scăzut la 30.000, reprezentând o pondere de 7,25%.

Conform datelor furnizate de către ANAF, în perioada octombrie 2017-ianuarie 2019, suma colectată corespunzătoare persoanelor cu dizabilităţi colectate de stat a fost de 2.713.354.065 lei, aproximativ 571 de milioane de euro, în 16 luni.

Dacă ne raportăm doar la suma colectată în anul 2018, aproximativ 450 de milioane de euro, ar trebui să fie angajate minimum 86.000 de persoane cu dizabilităţi, cu 8 ore în 12 luni, ca această taxă să nu mai fie plătită la bugetul de stat, de 2,8 ori mai mult decât numărul actual de persoane cu dizabilităţi, angajate.

Reintroducerea acestui articol, în condiţiile propuse, va permite prestarea de servicii şi realizarea de activităţi de producţie în cadrul unităţii protejate de către persoanele cu dizabilităţi, fără activităţi de intermediere, utilizând doar 50% din taxe, faţă de 100%, cum a fost până la emiterea ordonanţei. Va permite atât autorităţilor, cât şi companiilor să utilizeze 50% din taxă pentru achiziţia de produse şi servicii realizate de către persoanele cu dizabilităţi, în atelierele proprii, reducând presiunea financiară legată de angajarea sau plata taxei, mai ales că puţine persoane cu dizabilităţi pot lucra 8 ore.

Având în vedere că în ianuarie 2019 era autorizat doar un număr de patru unităţi protejate, impactul asupra bugetului de stat va fi nesemnificativ.

Plecând de la premisa că în primul an s-ar autoriza aproximativ 100 de unităţi protejate, acestea nu ar putea atinge în primul an o cifră de afaceri mai mare de 150.000 de euro de entitate, din lipsă de infrastructură şi acces la piaţă, coroborat cu capacitatea redusă de producţie sau prestare de servicii a persoanelor cu dizabilităţi.

Practic, din cota de dizabilitate aferentă anului 2018 - pentru că avem datele din 2018 -, de aproximativ 451.000.000 de euro, ar putea fi utilizată de către unităţile protejate, în primul an de la aprobarea modificărilor legislative, doar suma de 15 milioane, de exemplu.

Practic, impactul final asupra cotei pe dizabilitate încasată la bugetul de stat, în primul an, va fi doar de 2%, cât reprezintă 9,3 milioane de euro, din cei 451.

Stimaţi colegi,

Sunt date statistice, sunt date din realitatea românească. Proiectul de lege este un proiect bun, este un proiect necesar, pentru că ştim foarte bine toţi care sunt condiţiile legii din România. Firme, instituţii obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi, acestea nu angajează, plătesc o taxă corespunzătoare. Este important de precizat că raportul comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru sănătate este un raport favorabil şi, de asemenea, să vă spun că mai sunt şi multe alte proiecte asemănătoare, pe traseul legislativ, în susţinerea acestei idei.

Eu vă rog pe toţi să votaţi acest proiect de lege, pentru că este absolut necesar să avem un tratament corect, pozitiv pentru persoanele cu dizabilităţi, persoane cu handicap care de multe ori, din cauza problemelor pe care le au, sunt la periferia societăţii, sunt la periferia mentalităţii privind angajarea şi reintroducerea lor în circuitul social, în circuitul uman al societăţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Rog, din partea celor două comisii...

Domnule preşedinte Buicu, vă rog, raport comun. Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă.

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul de reglementare a fost prezentat.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate s-au întrunit în şedinţe separate.

În urma evaluării, cele două comisii vă propun aprobarea proiectului de lege cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Din partea Grupului PSD, doamna Lia Olguţa Vasilescu. Vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să precizez încă de la început că nu pun la îndoială buna-credinţă a iniţiatorilor acestei propuneri legislative, dar absolut deloc, pentru că ştiu că printre ei sunt persoane absolut responsabile şi respectabile.

Ce nu cunosc însă iniţiatorii acestui proiect de lege - şi lucruri pe care le pot proba şi pe care le poate proba inclusiv Ministerul Muncii, dacă este cineva în sală din partea Ministerului Muncii - este că datele au relevat, în urma unui control pe care l-am făcut în 2017, că în spatele unei astfel de iniţiative legislative - aşa era legea până în 2017 - se ascundea, de fapt, cel mai mare tun care se dădea sub masca respectării drepturilor persoanelor cu handicap.

Şi o să vă dau toate aceste date concrete.

Dar înainte de orice, trebuie să vă spun cum era legislaţia înainte. Înainte de ordonanţa de urgenţă pe care am dat-o în 2017.

Toate instituţiile de stat şi toate societăţile comerciale cu un număr mai mare de 50 de angajaţi erau obligate să angajeze 4%, adică 2 angajaţi, persoane cu handicap. Dacă nu făceau acest lucru, atunci 50% din suma datorată, ca urmare a neangajării acestor persoane cu handicap, 50% din salariul minim pe economie se plătea statului. Era un fel de amendă. Sau cu banii respectivi puteau să fie achiziţionate bunuri de la Unităţi Protejate Autorizate.

Ce înseamnă aceste Unităţi Protejate Autorizate? Sau ce ar fi trebuit ele să fie? Nişte firme care angajează aproape în totalitate persoane cu handicap, care fac producţie, deci doar producţie, şi care apoi livrează statului sau altor firme, fără licitaţie - atenţie, fără licitaţie - statului român, produsele lucrate de persoanele cu handicap.

Ce am constatat noi? Că din totalul de 700.000 de persoane cu handicap cu drept de muncă, din România, erau angajate la aceste UPA sub 2.000 - procent de 0,26%.

Mai grav decât orice însă este că jumătate din aceste Unităţi Protejate Autorizate aveau una sau două persoane cu handicap angajate cu câte o oră pe zi. Cu alte cuvinte, îşi luau acel certificat în baza unor oameni nefericiţi, până la urmă, pe care îi plăteau cu un salariu de mizerie, vă daţi seama, aferent unei ore, pe zi, lucrate.

Mai grav decât atât este că existau societăţi comerciale foarte mari - şi noi am găsit un lanţ de retail - care îşi făceau societăţi protejate, pe unde rulau diferite sume de bani.

Ce am făcut în această situaţie? Am dat o ordonanţă de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2017, în care am spus aşa - Unităţile Protejate Autorizate pot să funcţioneze în continuare; pot să participe la proceduri de achiziţie simplificate, cu statul român - simplificate, deci nu fără licitaţie -, şi bineînţeles că pot să angajeze oricâte persoane cu handicap vor.

Din totalul de 732 de UPA, câte erau la vremea respectivă, ştiţi câte au mai rămas? A spus colegul mai devreme - 4.

De ce? Dacă le-am tăiat macaroana de la instituţiile publice şi n-au mai putut să ia fără licitaţie, n-au mai fost interesate.

Mai mult decât atât. Ce făceau aceste Unităţi Protejate Autorizate? Producţie? Nu. Doar 20 dintre ele făceau producţie. Restul cumpărau diverse din China - produse de papetărie, de exemplu - pe care le vindeau, cu preţuri de 3, 4 ori mai mari, instituţiilor statului român.

Ca să ştiţi, tot cu date concrete, vă spun că anvelopa financiară a instituţiilor statului român în anul 2017, când am făcut noi acest control, era de 430 de milioane de lei - 430.305.000 lei, adică 100.000.000 de euro.

Dar vă închipuiţi că numai aici era robinetul pe unde se scurgeau banii? Nu.

Prin faptul că noi, prin ordonanţa de urgenţă, am băgat o amendă mai mare, dacă vreţi, instituţiilor de stat şi firmelor care nu angajează persoane cu dizabilităţi, adică în loc de 50%, cât era taxa din salariul minim, am dus-o la 100%, am beneficiat de un miliard şi jumătate de lei în plus la bugetul statului român.

Ce am făcut cu aceşti bani? Am dublat indemnizaţiile persoanelor cu handicap, la toate cele peste 800.000.

Deci, în loc să beneficieze 0,26% persoane cu handicap din România, şi acelea de nişte salarii de mizerie, pentru o oră sau două pe zi, au beneficiat toate persoanele cu handicap din România.

Practic, dumneavoastră, astăzi, prin această iniţiativă legislativă, veniţi să anulaţi acea ordonanţă de urgenţă.

Eu sper că Guvernul României îşi dă seama că acest un miliard şi jumătate, plus încă vreo o sută de milioane de euro trebuie să-i ia de undeva. Pentru că banii aceştia, de fapt, se duc în prestaţiile persoanelor cu handicap, ale tuturor celor 800.000 de persoane cu handicap. Nu ştiu dacă s-au gândit atât de departe.

Ştiu ce lobby s-a făcut pe această iniţiativă. Pentru că, în calitate de ministru, vă spun că n-am avut pe nicio ordonanţă de urgenţă atâtea presiuni câte am avut pentru această ordonanţă de urgenţă.

Ştiu ce firme mari, sub masca, vezi Doamne, protecţiei persoanelor cu handicap, dădeau adevărate tunuri financiare, de milioane de euro, fiecare firmă în parte.

A, că au fost şi Unităţi Protejate Autorizate absolut respectabile - 20 la număr am găsit noi -, de acord cu dumneavoastră, unde se făcea producţie şi tot ce trebuie, acelea ar fi trebuit să fie altfel, dacă vreţi, să primească altfel de bonificaţii.

Dar noi ne-am asigurat, când am făcut ordonanţa de urgenţă, că vor putea în continuare să lucreze cu statul, dar printr-o procedură de achiziţie simplificată, nu fără licitaţie.

Deci vorbim de un tun financiar foarte mare, care este dat sub masca protejării persoanelor cu handicap din România.

Vreţi să faceţi dreptate pentru 800.000 de persoane cu handicap sau pentru 2.000 de persoane cu handicap, şi nici măcar pentru acelea, pentru că şi de acelea îşi bat joc nişte şmecheri ca să facă rost de bani pe spatele lor?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog, înţeleg că e o chestiune de procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi votului sau să încercaţi să obţineţi consensul pe retrimiterea la comisii pentru două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog, domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Grupul PNL e de acord cu retrimiterea la comisii, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Da.

UDMR?

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR este de acord cu retrimiterea, două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

USR?

Şi apoi PMP.

Dacă există consens, o retrimitem la comisii.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

O săptămână?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

Două săptămâni.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Suntem de acord cu retrimiterea la comisii.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi PMP?

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Şi Grupul PMP este de acord cu trimiterea pentru două săptămâni la comisii.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Există consens. Va fi retrimis la comisii, două săptămâni.

Mergem mai departe.

La poziţia 13 avem Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Decizie a Consiliului privind încheierea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte COM(2019)568; PHCD 8/2020.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, cine prezintă raportul?

Vă rog.

Domnul Romeo Florin Nicoară (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Propunerea modificată de Decizie a Consiliului privind încheierea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte COM(2019)568.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

1. A susţinut Acordul privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi Republica Moldova;

2. A susţinut continuarea implicării României în eforturile politicii de vecinătate a Uniunii Europene şi ale Parteneriatului Estic şi eforturile Republicii Moldova pe calea integrării europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, în data de 10 martie 2020, şi adoptată în unanimitate.

Supunem, astfel, aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Întreb dacă sunt comentarii de ordin general? Nu sunt.

Discutăm pe articole.

La titlu, intervenţii?

Preambul?

La articolul unic?

Rămâne la votul final.

Următoarea.

Poziţia 14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - pregătirea Conferinţei privind viitorul Europei COM(2020)27; PHCD 10/2020.

Domnul preşedinte Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr (de la tribună):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Şi îi salut şi pe toţi colegii mei din ţară.

În şedinţa noastră am adoptat raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - pregătirea Conferinţei privind viitorul Europei.

Am avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, al Comisiei pentru învăţământ, al Comisiei pentru cultură, al Comisiei pentru apărare, al Comisiei pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, precum şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe.

În acest context, am luat în discuţie şi am avut în vedere şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

Astfel, în principal - şi voi citi, aşa cum am convenit, doar trei dintre punctele pe care le avem cuprinse în raportul final.

Am susţinut obiectivul conferinţei legat de revigorarea democraţiei europene, prin implicarea mai largă a cetăţenilor în procesul decizional de la nivelul Uniunii.

Totodată am subliniat că un sector european puternic al educaţiei reprezintă o condiţie de bază pentru o piaţă unică solidă şi diversificată.

Şi am atras atenţia asupra absenţei obiectivelor concrete măsurabile şi fezabile.

Domnule preşedinte,

Vreau să vă informez că opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 28 aprilie 2020 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Da, domnule deputat, la dezbateri generale vreţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (de la tribună):

La dezbateri generale.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest mecanism privind Conferinţa privind viitorul Uniunii Europene este unul extrem de important.

Pentru ca Europa să aibă viitor trebuie să-şi asculte cetăţenii. Trebuie să fie cât mai aproape de ei în toate deciziile.

Avem principiul subsidiarităţii, astfel încât deciziile să fie luate cât mai aproape de cetăţeni şi este un lucru extrem de important.

Avem tot felul de instrumente democratice la nivelul Uniunii Europene, pe care le folosim, din păcate, prea puţin.

Unul dintre aceste instrumente este cel legat de iniţiativele cetăţeneşti europene. Au existat astfel de iniţiative cetăţeneşti europene, precum "Right to water", "One of Us", care, din păcate, nu s-au materializat în politicile Comisiei Europene.

În momentul de faţă, atât Comisia, cât şi Parlamentul, cât şi Consiliul îşi iau angajamentul de a implementa în politicile lor, de a ţine cont de observaţiile cetăţenilor şi de dorinţele cetăţenilor.

Aşa încât este foarte important ca acest proces de consultare să demareze cât mai repede.

Deocamdată, din cauza pandemiei de COVID-19, a fost întârziată această conferinţă, care trebuia să aibă loc în luna mai.

Acest proces va dura nu mai puţin de 2 ani şi trebuie să aibă la sfârşit un criteriu clar de evaluare.

Este important ca tot feedback-ul dat de cetăţeni să fie integrat în politicile Uniunii Europene şi să nu asistăm doar la un act formal.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petreţchi.

Vă rog, faceţi legătura.

La dezbateri generale.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene nu reprezintă o noutate. Aceasta a fost iniţiată de către Consiliul European, informal, în 2016, ca un proces de reflecţie politică în ceea ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor dintre statele membre şi apropierea de cetăţenii Uniunii Europene, iar în paralel fiind stabilite şi o serie de priorităţi vizând teme precum migraţia şi frontierele externe, securitatea internă şi externă, dezvoltarea socio-economică şi tineretul.

Conferinţa urmează, bineînţeles, să beneficieze de experienţele anterioare, de schimbul din dialogurile cu cetăţenii, de a introduce şi o multitudine de elemente noi, menite să atragă o audienţă mai largă şi să consolideze căile prin care cetăţenii pot influenţa acţiunile viitoare ale Uniunii Europene.

Astfel, se creează o oportunitate de evidenţiere a virtuţilor Uniunii Europene, existând suficiente premise pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă şi structurată cu cetăţenii veniţi din orizonturi profesionale diverse şi din toate categoriile sociale.

Viitorul Europei este cu siguranţă un subiect care trebuie să ne preocupe pe toţi, indiferent de culoarea politică sau apartenenţa etnică. Aceasta rămâne strâns legată de modul în care vom contribui la creşterea acesteia. Vom reuşi să trecem peste provocările aduse de globalizare, conlucrând pentru atingerea coeziunilor sociale şi crearea unei economii europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă la dezbateri generale mai doresc să intervină colegi? Nu mai doresc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu, intervenţii? Nu.

La preambul, intervenţii? Nu.

Numai puţin, domnule Tîlvăr.

La articolul unic?

Rămâne la votul final.

Şi ultimul.

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul regiunilor - Răspunsul la coronavirus - Utilizarea fiecărui euro disponibil, prin orice modalitate posibilă, pentru a salva vieţile şi mijloacele de trai COM(2020)143; PHCD 23/2020.

Domnul preşedinte Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul regiunilor - Răspunsul la coronavirus - Utilizarea fiecărui euro disponibil, prin orice modalitate posibilă, pentru a salva vieţile şi mijloacele de trai COM(2020)143.

Am avut în vedere, domnule preşedinte, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, de către Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, fişa de informare elaborată de către colegii noştri din Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut abordarea de amploare a Uniunii privind utilizarea fiecărui euro disponibil, prin orice modalitate, pentru a salva vieţile şi mijloacele de trai, răspunsul rapid şi solidar la criză, pentru a salva vieţile omeneşti şi a acoperi nevoile sistemelor de sănătate.

Am subliniat că medicina personalizată pe bază de date prezintă un potenţial insuficient exploatat de sporire a capacităţii de a gestiona epidemiile.

Şi totodată am apreciat că sunt necesare măsuri clare şi concrete, la nivelul Uniunii, astfel încât statele membre să nu se mai confrunte în astfel de crize cu dificultăţi în aprovizionarea cu materiale sanitare.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 iunie 2020 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt doritori la dezbateri generale? Nu sunt.

La titlul proiectului, intervenţii? Nu.

La preambul, intervenţii? Nu.

La articolul unic? Nu.

Rămâne la votul final.

Poziţia 16. Proiectul de Lege pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare; PL-x 315/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Raport comun din partea Comisiei pentru agricultură şi Comisiei pentru industrii.

Cine prezintă raportul comun?

Haideţi, Comisia pentru agricultură, domnul vicepreşedinte Păle, vă rog.

Domnul Dănuţ Păle (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19 mai 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, în scopul creării cadrului propice organizării de reţele de plasare a alimentelor între donatori şi beneficiari şi de valorificare a produselor agroalimentare improprii consumului uman.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale?

Da, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Risipa de alimente este o problemă care apare de-a lungul întregului lanţ alimentar, şi, prin urmare, măsurile trebuie să vizeze toate componentele acestuia.

Pentru a facilita donarea de alimente care altfel ar fi irosite, ne-am propus să clarificăm într-un mod util maniera în care să fie interpretate dispoziţiile legale ce pot îngreuna sau descuraja donaţiile de acest tip.

Astfel, pentru simplificarea procedurii de transfer prin donare, venim astăzi în sprijinul operatorilor donatori care donează alimente destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei de valabilitate, prin excluderea de la plata TVA a acestor bunuri.

Simplificăm, de asemenea, încheierea contractelor de transfer, pentru ca alimentele donate să ajungă în timp util la beneficiari.

Totodată, am făcut posibilă funcţionarea organizaţiilor neguvernamentale specializate în activităţi de transfer de alimente.

Prin prezenta propunere legislativă întărim sensul legii, prevenirea şi combaterea risipei alimentare, prin eliminarea unor obstacole identificate la apariţia legii.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi doritori? Nu mai sunt.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 8, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Poziţia 20. Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, precum şi transmiterea, cu titlu gratuit, a acestora din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în proprietatea privată a Municipiului Slatina şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina; PL-x 414/2019.

Raport comun din partea celor 3 comisii.

Vă rog.

Deci avem Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Ştefan Muşoiu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, precum şi transmiterea, cu titlu gratuit, a acestora din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în proprietatea privată a municipiului Slatina şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Slatina.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 septembrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea unor terenuri, aflate în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, din domeniul public al statului, în domeniul privat al statului, precum şi transmiterea acestora, cu titlu gratuit, din domeniul privat al statului în domeniul privat al municipiului Slatina şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Slatina, în vederea realizării obiectivului de investiţii "Construire drum legătură între zonele industriale".

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Şi apoi faceţi legătura cu domnul Drulă, din partea USR.

Vă rog, domnule deputat. Grupul UDMR.

Domnul Antal István-János (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acest teren aparţine de RNP Romsilva, mă rog, este în administrarea RNP Romsilva, dar aparţine de Herghelia Slatina.

Aceste unităţi, creşterea cailor, din anul 2002, sunt administrate de RNP Romsilva. Nimeni nu ştie de ce.

Concret, Herghelia Slatina, înfiinţată în 1984, a crescut rasa de cai Shagya Arabian, renumită în toată lumea. Azi toată unitatea deţine 57 de armăsari de montă publică, care nu sunt folosiţi în scopul pentru care încasează bani de la bugetul de stat. 500 de hectare disponibile pentru furajarea acestor cai - este exagerat.

Deci noi vom vota acest proiect pentru că nu ia niciun gram de furaj din faţa cailor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Drulă, Grupul USR.

Vă rog să faceţi legătura.

A, nu v-am văzut.

Am văzut că v-aţi înscris.

Grupul USR, domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect a mai fost pe ordinea de zi şi a fost retrimis la comisie, atunci când am sesizat că pentru un obiectiv de investiţii care ar ocupa 6 hectare, un drum judeţean, cereaţi transferarea a 200 de hectare către Consiliul Local Slatina.

Între timp, proiectul a venit, să spunem, "corectat". Adică aţi redus suprafaţa la 50 de hectare.

S-ar putea spune că USR a salvat 150 de hectare, dacă aţi redus de la 200 la 50.

Nu este singura modificare pe care aţi făcut-o. Domeniul din care se transferă acest teren devine din privat, public. Pentru că el este public, deci era scris greşit proiectul iniţial. Scria că se transferă din domeniul privat în domeniul privat, de fapt e din domeniul public în domeniul public.

Şi aţi mai făcut o corectură din pix, unde redenumiţi obiectul de investiţie din "Construire drum judeţean" în "Construire drum judeţean plus parc industrial". Doar că acest obiectiv de investiţie, fundamentat aşa cum cere legea, prin studiu de fezabilitate, prefezabilitate sau orice formă de aprobare în Consiliul Local al municipiului Slatina, nu există. Aţi făcut o corectură din pix.

În plus, proiectul e şi neconstituţional, Curtea Constituţională statuând clar prin decizii că astfel de transferuri se fac la cererea consiliului local, prin hotărâre de Guvern.

Deci este ilegal, este prost scris. O combinaţie cu terenuri, de fapt.

Eu vă solicit, din motivul acesta, înainte de altceva, să-l mai duceţi o dată la comisie. De la 50 de hectare, ştiţi cum e, mai lăsaţi poate la 25, la 20, poate mai rămâne ceva şi pentru Romsilva.

Şi poate renunţaţi, totuşi, la ideea de a face combinaţii cu terenuri prin Parlamentul României, care văd că este la modă în 2020.

Deci vă solicit retrimiterea la comisie, cu termen două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Liderii de grup să recomande colegilor propunerea de retrimitere.

PSD?

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

Explicaţiile le vom da atunci când vom dezbate proiectul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Grupul PNL se va abţine, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

UDMR?

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR nu va vota retrimiterea.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

PMP?

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Grupul PMP se va abţine.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

Numai puţin! Domnul Varujan Pambuccian. Minorităţile!

Domnul Varujan Pambuccian (de la tribună):

Grupul minorităţilor se va abţine.

Domnul Florin Iordache:

Abţinere.

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

27 de voturi pentru, 104 voturi împotrivă şi 53 de abţineri.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. (Vociferări.)

Da. Mulţumesc.

Deci propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Conform deciziei Grupului PNL, abţinere. Daniel Gheorghe.

Domnul Florin Iordache:

A trecut domnul secretar. A contabilizat şi prezenţa dumneavoastră.

Mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc la dezbateri generale? Nu.

Avem 7 amendamente admise şi o anexă.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

De la 2 la 7, intervenţii? Nu.

Anexa? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Mai avem două proiecte, stimaţi colegi. Trei proiecte.

Poziţia 25. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor; PL-x 605/2019.

Iniţiatorul? Gheorghe Andrei Daniel, PNL. Vă rog. Aveţi trei minute, domnule coleg, ca să ştiţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La 15 august 1714, la Constantinopol, avea loc unul dintre cele mai cutremurătoare evenimente din istoria românilor. Domnitorul Constantin Brâncoveanu, ultimul urmaş al marii dinastii a Basarabilor, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Radu, Ştefan, Matei şi ginerele său, Enache Văcărescu, erau executaţi din ordinul sultanului otoman.

În faţa morţii, Constantin Brâncoveanu le-a spus fiilor săi: "Fiţi curajoşi! Am pierdut tot ce aveam pe această lume! Să nu ne pierdem şi sufletele şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru!".

Constantin Brâncoveanu a refuzat ofertele sultanului, de a se lepăda de credinţa creştină şi de a se converti la islam, lucru urmat chiar şi de fiul său cel mai mic, căruia i se propusese acest lucru, şi la solicitarea tatălui său, care a spus că "Mai bine să mori de o mie de ori, decât să te lepezi de Iisus Hristos pentru câţiva ani în plus de viaţă!", acesta, deşi era un copil, a spus astfel: "Vreau să mor creştin! Loveşte!".

Domnia lui Constantin Brâncoveanu este esenţială atât din punct de vedere geopolitic, din punct de vedere moral, cultural. Să nu uităm ceea ce a însemnat stilul brâncovenesc, această combinaţie unică de elemente bizantine, de influenţe renascentiste, italiene şi germane, dar, în acelaşi timp, totul pus pe un substrat autohton.

Evident, Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor care are legături diplomatice până la nivelul lui Ludovic al XIV-lea al Franţei şi al lui Leopold I al Austriei. Această epocă, practic, încheie, prin acest regicid şi prin acest sacrificiu creştin al unui domnitor care a căzut victima unor intrigi geopolitice, cât şi a unor răzbunări de curte, încheie epoca renaşterii munteneşti din secolul al XVII-lea, acea epocă în care avem, iată, şi prima Biblie a lui Şerban Cantacuzino, la care a contribuit şi Brâncoveanu la 1787-1788.

Să nu uităm un aspect. Este foarte important să înţelegem rolul şi dimensiunea sacrificiilor pe care creştinii le-au făcut de-a lungul istoriei, nu doar din perspective religioase, ci şi din perspectivă civilă, şi de aceea este foarte important să avem o lege care să fie consacrată acestor jertfe, acestor martirii care, iată, ţin de pe vremea lui Nero şi Diocleţian, până astăzi, în zilele noastre, când creştinii sunt persecutaţi de grupări jihadiste în Africa şi Orientul Mijlociu, de regimuri totalitare prin Coreea de Nord ori China.

Ca atare, eu cred că este esenţial să înţelegem moştenirea deosebită pe care creştinismul românesc, ca parte esenţială din civilizaţia mondială, a lăsat-o...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

...şi vă invit pe toţi să susţineţi acest act normativ.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Raport comun, Comisia pentru cultură şi Comisia pentru drepturile omului.

Cine prezintă? Vă rog, domnule coleg, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Proiect de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează nefavorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României lasă la latitudinea Parlamentului să decidă cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 16 August drept ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni şi ziua naţională de conştientizare a violenţelor intentate asupra creştinilor, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

Legea are caracter ordinar.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Da, vă rog, domnule Paşcan, la dezbateri generale.

Domnul Emil-Marius Paşcan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, când România pare răzleţită de la adevăratele valori identitare, când unii consideră că triumful sexualităţii trebuie să domine, astăzi, România şi să indice calea către viitor, eu cred că avem nevoie de repere identitare valorice valide, cu adevărat importante pentru această ţară şi care să ne călăuzească şi pentru viitor.

Brâncoveanu nu este făcut de noi, astăzi, erou. Nu-l recunoaştem noi, l-a recunoscut România, istoria, prin faptele sale, prin faptul că a preferat să moară înainte de a-şi renega credinţa, de a renunţa la credinţa sa, şi cu atât mai mult este meritoriu că a acceptat, a consfinţit într-un moment tragic chiar să-şi vadă copiii murind, doar să nu renunţe la zestrea sa spirituală, la ceea ce a transmis acest popor. Sigur că i-a întors această răsplată spirituală, a identităţii, prin faptul că sub Domnia Sa Ţara Românească a înflorit, a prosperat. Sigur că acest lucru n-a convenit! Era într-un moment greu, în care România era la răspântia unor imperii, cel otoman, cel habsburgic, între Polonia şi Rusia, foarte puternice, şi încerca să menţină un echilibru şi să păstreze această Ţară Românească, la vremea respectivă liberă, şi a reuşit s-o facă până când s-a ajuns la această situaţie. Este, din acest punct de vedere, un martir al neamului românesc, un erou al neamului românesc, este canonizat şi de biserică.

Îl felicit pe colegul şi prietenul Daniel Andrei Gheorghe, care a promovat acest proiect legislativ, absolut necesar şi binevenit, repet, într-un moment de disoluţie morală, care pândeşte ca o capcană poporul român.

Eu vă îndemn să nu renunţăm la ceea ce este zestre istorică, culturală, patrimonială a poporului român, să promovăm aceste repere şi să le transmitem copiilor noştri, nu aşa cum se întâmplă astăzi, când, la bacalaureat, este exclusă tocmai o parte esenţială a statului român modern.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Emil-Marius Paşcan (de la tribună):

Copiii nu trebuie să înveţe şi nici să studieze despre Marea Unire, despre Trianon, despre Războiul de Independenţă! Nu sunt necesare! Dar sunt necesare panouri cu conţinut sexual! Şi asta este direcţia spre care vor unii să ne îndrepte!

Să ne ferim de acest lucru şi să respectăm ceea ce este cu adevărat definitoriu pentru poporul român şi pentru istoria şi viitorul său!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Da, domnule Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este într-adevăr o iniţiativă foarte bună. De ce? Pentru că, de-a lungul timpului, creştinismul a cunoscut foarte multe persecuţii, a cunoscut vremuri de prigoană şi am avut, din păcate, morţi, am avut victime ale violenţei şi ale terorismului creştin, în Egipt, în Sri Lanka şi în multe alte ţări, şi din Africa, şi din Asia şi aşa mai departe.

În Europa avem acum un nou mod de a persecuta creştinii, o nouă teroare, una mai subtilă câteodată, una ideologică, bazată pe o ideologie care este străină acestei ţări şi este străină valorilor fundamentale ale Europei. De ce spun acest lucru? Pentru că este foarte important să ne amintim că Uniunea Europeană, acest proiect atât de important, s-a constituit pe baza valorilor părinţilor fondatori, a lui Schuman şi a lui Alcide de Gasperi, şi a celor care împărtăşeau valori creştine.

Această Uniune Europeană, aşa cum o cunoaştem, este un proiect bazat pe aceste valori creştine, pe libertatea responsabilă, nu pe libertatea scăpată de sub control, pe responsabilitate, pe demnitatea persoanei umane, nu pe teorii deconstructiviste şi care încearcă să anuleze persoana umană, această creaţie unică a lui Dumnezeu, şi să o înrobească faţă de simţuri.

Părinţii fondatori nu şi-au dorit acest lucru, şi Europa face un rău foarte mare, îşi face un rău foarte mare singură, dacă-şi neagă şi-şi uită rădăcinile creştine.

Din păcate, în acea dezbatere privind Tratatul pentru Uniunea Europeană, pentru Constituţia Europeană, de fapt, nu a fost prinsă această referinţă la civilizaţia iudeo-creştină, ca fundament al Europei. Acest lucru ne costă şi ne va costa în viitor, dacă nu revenim la adevăratele valori europene, care nu sunt cele pe care le îmbrăţişează progresiştii extremişti, ci sunt cele ale părinţilor fondatori.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.

Avem şase amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 6, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii pentru perioada de programare 2014-2020; PL-x 348/2020; procedură de urgenţă.

Raport din partea Comisiilor pentru buget şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei.

Doamna deputat... Domnişoara deputat Ionela Dobrică, vă rog, prezentaţi raportul comun. Poate o facem doamnă până termină mandatul, da!

Doamna Ionela Viorela Dobrică (de la tribună):

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii pentru perioada de programare 2014-2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 3 iunie 2020.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii pentru perioada de programare 2014-2020.

Prin proiect se propune, în principal, ca, începând cu data de 1 iunie 2020, autorităţile de management, organismele intermediare şi beneficiarii proiectelor de finanţare din fonduri europene structurale şi de investiţii ale Programului Operaţional Infrastructură Mare, Programului Operaţional Capital Uman, Programului Operaţional Competitivitate, Programului Operaţional Regional, Programului Operaţional Capacitate Administrativă, Programului Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime, Programului Operaţional Asistenţă Tehnică, precum şi Autoritatea de Management şi beneficiarii proiectelor cu finanţare din Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate să emită, să primească şi să prelucreze documentele aferente apelurilor de proiecte, contractelor de finanţare/ordinelor/deciziilor de finanţare, actelor adiţionale la acestea, cererilor de rambursare, cererilor de prefinanţare, cererilor de plată, dosarelor achiziţiilor publice, rapoartelor de progres, precum şi a altor categorii de documente care stau la baza implementării proiectelor numai prin intermediul sistemului informatic SMIS2014, MySMIS2014.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe online separate.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege mai sus-menţionat, în şedinţa online din data de 23 iunie 2020.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 27 deputaţi, din totalul de 27 de membri.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi-a desfăşurat lucrările în şedinţa online din 22 iunie 2020.

Din numărul total de 15 membri ai comisiei, au participat la şedinţă 13 deputaţi.

În urma examinării proiectul de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în Anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Grupul PNL...

Nu, mai faceţi o precizare!

Doamna Ionela Viorela Dobrică (de la tribună):

O precizare! Lăsăm la aprecierea Departamentului Legislativ dacă este nevoie să facă anumite corelări.

Domnul Florin Iordache:

Nu e aprecierea, e obligaţia Departamentului Legislativ.

Domnul deputat Moldovan, de la Grupul PNL, la dezbateri generale.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Guvernarea digitală sprijină procesele administrative, îmbunătăţeşte calitatea serviciilor şi sporeşte eficienţa internă a sectorului public.

Sistemul informatic, care asigură colectarea, înregistrarea şi stocarea în format electronic a datelor referitoare la fiecare operaţiune, are ca element central Sistemul Unic de Management al Informaţiei SMIS 2014+, împreună cu aplicaţia My SMIS 2014, sisteme dezvoltate de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în colaborare cu Serviciul Român de Informaţii şi Ministerul Fondurilor Europene.

Schimbările, pe care prezentul proiect de lege le aduce, urmăresc îmbunătăţirea sistemelor deja existente, astfel încât să se asigure un acces rapid la informaţii, atât la nivelul tuturor instituţiilor implicate în procesul de gestionare şi control a instrumentelor structurale, cât şi la nivelul beneficiarilor.

Astfel, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă alţi colegi, de la alte grupuri parlamentare, doresc să intervină? Nu mai doresc.

Avem 17 amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenţii?

La articolul unic, intervenţii? Nu.

De la 3 la 17?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Şi ultimul proiect pentru astăzi.

28. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia; PL-x 313/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Raport comun, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu. Cine prezintă raportul?

Domnule Păle, vă rog, de la agricultură, dumneavoastră sunteţi cu buruienile. Haideţi!

Domnul Dănuţ Păle (de la tribună):

Da, domnule preşedinte. A fost cea mai dezbătută buruiană în Parlamentul României!

Raport comun. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 19 mai 2020.

La întocmirea prezentului raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, în scopul îmbunătăţirii soluţiilor legislative actuale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, o solicitare către Departamentul Legislativ, să facă o corectură de tehnică legislativă la nr. crt. 1. La titlul legii, sintagma "Lege pentru modificarea şi completarea" se înlocuieşte cu sintagma "Lege pentru modificarea", şi textul curge.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Corelările le face Departamentul Legislativ.

Faceţi legătura cu doamna Cherecheş, de la Oradea, de la PNL. De la Bihor.

Doamna Florica Cherecheş (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Florica Cherecheş (prin audioconferinţă):

Proiectul pe care-l vom vota astăzi propune simplificarea procedurilor în ceea ce priveşte combaterea acestei buruieni, care este cea mai alergenă plantă din România şi, practic împuterniceşte autorităţile locale ca să identifice terenurile pe care există ambrozia şi, de asemenea, să identifice proprietarii sau administratorii, să îi avertizeze, şi apoi să-i sancţioneze dacă nu se conformează prevederilor legii.

Este foarte important, de asemenea, să punem mai mare accent pe campaniile de informare şi conştientizare, pentru că, din păcate, această plantă se răspândeşte foarte, foarte uşor, are o putere extraordinară de a se răspândi, şi viaţa persoanelor care suferă de această alergie la ambrozia este un coşmar în perioada iulie, august, până prin octombrie.

Vă mulţumesc pentru susţinere, şi le mulţumesc şi colegilor din comisiile de specialitate pentru buna colaborare pe care am avut-o.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alţi doritori la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Avem 7 amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

De la 3 la 7, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Am finalizat.

Pauză cinci minute, până stafful tehnic organizează legile, să putem trece la votul final.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Ionel Palăr solicită să ia cuvântul.)

Vreţi să interveniţi?

Domnul preşedinte al Comisiei comune UNESCO. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Palăr (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

24 iunie este o zi de triplă sărbătoare. Este naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai însemnate figuri ale creştinismului.

Pe de altă parte, poporul român păstrează încă tradiţia sânzienelor, un obicei pierdut în sufletul nostru milenar, despre care cercetătorii spun că ar merge până la strămoşii daci.

Şi deloc întâmplător, 24 iunie este Ziua universală a iei, cea mai reprezentativă piesă a costumului popular românesc, cea care ne conferă individualitate culturală, admirată şi surprinsă de mari nume ale artei plastice mondiale.

De la un simplu obiect de vestimentaţie, purtat la muncile câmpului, dar şi la nuntă, la horă sau la înmormântare, cămaşa cu altiţă s-a transformat într-un simbol de românitate ce trebuie şi merită să-şi găsească recunoaşterea universală.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO face toate demersurile pentru ca ia noastră să ajungă în Patrimoniul Mondial al umanităţii, unde acest format vestimentar tradiţional românesc, de o frumuseţe unică, să fie protejat şi promovat.

Din păcate, traseul dosarului cămăşii cu altiţă, realizat împreună cu Republica Moldova, a fost unul sinuos.

Termenul de realizare iniţial, 2018, a trecut demult, pentru că indiferenţa unor miniştri ai culturii, indiferent din ce parte politică au făcut parte, a reprezentat o piedică reală în finalizarea acestuia.

Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, aflată în subordinea Ministerului Culturii, a fost o lungă perioadă nefuncţională, pentru că cineva a uitat să semneze o hârtie sau să aloce nişte fonduri.

Alături de colegii din Comisia parlamentară pentru relaţia cu UNESCO, cărora le mulţumesc - unii dintre ei sunt astăzi aici, în sală -, am avut mai multe intervenţii pentru deblocarea dosarului, şi astăzi, 24 iunie 2020, sunt bucuros să vă anunţ că se lucrează, că experţii din Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial au demarat cercetările din teren şi filmările necesare pentru depunerea documentelor la UNESCO.

Sunt fonduri, sunt specialişti, există entuziasm şi dorinţă.

În paralel, în Republica Moldova, se fac aceleaşi demersuri pentru ca istoria şi tradiţia cămăşii cu altiţă să fie recunoscută la nivel mondial.

Stimaţi colegi,

Am primit asigurări că dosarul "Arta cămăşii cu altiţă - ia", element de identitate culturală, în România şi în Republica Moldova, va fi complet până în martie 2021, când va fi depus la UNESCO. Este proiectul nostru comun şi ar trebui să nu existe nici orgolii şi nici dispute inutile, pentru că nimeni nu ne-ar ierta dacă o altă cămaşă tradiţională din spaţiul balcanic ar ajunge înaintea cămăşii cu altiţă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Această moştenire culturală nu este meritul nostru, ci al celor care au transmis, cu dragoste şi dăruire, din generaţie în generaţie, arta confecţionării iei româneşti.

Nouă ne revine însă obligaţia morală de a duce mai departe această artă, de a proteja şi de a promova acest tezaur unic în lume.

Vă mulţumesc.

O singură completare vreau să fac, dragi colegi. Indiferent de orgoliile noastre politice, sunt elemente de patrimoniu ale spiritualităţii româneşti, peste care trebuie să trecem, trebuie să ne dăm mâna şi ele trebuie să dăinuiască.

Aş parafraza un foarte înţelept om de cultură care a spus: "Indiferent cine conduce România, România rămâne, România va dăinui!".

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Începem sesiunea de vot final.

Colegii prezenţi în sală care nu au tabletele...

Imediat vă...

După primul vot voi da cuvântul colegilor care nu au tabletele, astfel încât secretarii să contabilizeze.

Iar colegii din ţară care nu se pot conecta, la fel, să se poată înscrie şi le dau cuvântul să-şi exprime opţiunea de vot. Da? (Vociferări.)

Da, da, da. În momentul în care dau cuvântul colegilor, fie celor din sală, fie celor din ţară, îşi exprimă opţiunea.

Avem 15 proiecte pe ordinea de zi şi, în funcţie de ceea ce aţi hotărât la nivel de grup parlamentar, veţi recomanda.

Începem, da? Bun.

Moţiunea simplă iniţiată de 93 de deputaţi; MS 4/2020.

Să înceapă votul.

Moţiunea simplă...

Imediat, domnule preşedinte Tîlvăr, vă dau cuvântul.

(Vot electronic la distanţă.)

Bun. Începem cu colegii din sală.

Vă prezentaţi şi vă...

Numai puţin.

Domnul Ştirbu.

A, doamna Doina Pană, vă rog.

Vă rog.

Doamna Adriana-Doina Pană (de la tribună):

Mulţumesc.

Votul meu pentru moţiune este "pentru".

Şi, la fel, pentru toate proiectele legislative de pe ordinea de zi de astăzi.

Domnul Florin Iordache:

"Pentru".

Mulţumesc.

Mai departe.

Domnul Ştirbu.

Imediat.

Dăm cuvântul tuturor colegilor.

Şi apoi...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

... facem legătura cu colegii din ţară.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

La Moţiunea simplă - vot împotrivă.

La punctul 5 al ordinii de zi, PL-x 294/2020 - abţinere.

La punctul 6, PL-x 244/2019 - împotrivă.

Restul punctelor de pe ordinea de zi au votul meu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul...

Prezentaţi-vă, haideţi!

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Moţiunea simplă - "nu".

Poziţia 5 - abţinere.

Poziţia 6 din ordinea de zi - "nu".

Poziţia 11 - "nu".

Toate celelalte - "da".

Domnul Florin Iordache:

Mai departe, următorul coleg.

Domnul Angel Tîlvăr (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Angel Tîlvăr.

Votez pentru moţiune şi "pentru" - la toate punctele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Victor Ponta, deputat de Gorj.

Votez "pentru" şi la moţiune şi la celelalte puncte. La toate -"pentru".

Şi, după ce se termină procesul de vot, o să vă solicit cuvântul, un minut, pentru explicarea votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Numai puţin, să terminăm cu colegii din sală şi apoi fac legătura...

Vă rog, domnul Bacalbaşa.

Şi apoi domnul Varga.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (de la tribună):

Deci votez "pentru" la moţiune.

Şi, în rest, îmi asum poziţia partidului.

Domnul Florin Iordache:

Adică "pentru".

Mulţumesc.

Domnul Varga?

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La moţiune - împotrivă.

PL-x 244/2019 şi PL-x 414/2019 - împotrivă.

PL-x 294/2020 - abţinere.

Pentru restul voi vota...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

... pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mai departe.

Vă rog, domnul Palăr.

Sau doamna deputat.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Aida Căruceru, PSD.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi la moţiune.

Doamna Bianca-Miruna Gavriliţă (de la tribună):

Bună ziua!

Bianca Gavriliţă, deputat de Timiş.

Votez "pentru" la moţiune şi tot "pentru" la restul proiectelor de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Palăr?

Domnul Ionel Palăr (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Nu" - la moţiune.

"Abţinere" la PL-x 294/2020.

"Nu" - la PL-x 414/2019.

În rest, "da" - la toate.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai departe.

Domnul Marius-Gheorghe Surgent (de la tribună):

Bună ziua!

Marius Surgent, deputat de Hunedoara.

Împotrivă - la moţiune.

Abţinere - la punctul 5.

Împotrivă - la punctul 6 şi punctul 11.

Restul - pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (de la tribună):

Carmen Mihălcescu.

Pentru moţiune.

"Pentru" - la toate celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mai departe.

Domnul Mihai-Cătălin Botez (de la tribună):

Mihai Botez - "abţinere" la moţiune.

La restul o să votez de pe tabletă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Acum...

Mai este cineva? Da.

Da, domnule Andruşcă.

Domnul Dănuţ Andruşcă (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votul meu este pentru moţiune şi "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Corneliu Ştefan (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Corneliu Ştefan.

Votez pentru moţiune şi "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai departe.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Todoran Adrian, deputat al PMP.

Împotriva moţiunii.

Nu-mi merge tableta.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Şi la restul proiectelor?

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (din sală):

Încerc să votez de pe tabletă!

Domnul Florin Iordache:

A, bine.

Domnul Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Nu-mi merge nici mie tableta.

Votez împotriva moţiunii.

Abţinere - la PL-x 294/2020.

Împotrivă - PL-x 244/2019 şi PL-x 414/2019.

În rest, votez pentru.

Domnul Radu-Adrian Pau (de la tribună):

Bună ziua, dragi colegi!

Bună ziua, domnule preşedinte!

"Pentru" - la moţiune.

"Pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Radu-Adrian Pau, deputat de Timiş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule Pau.

Domnul Octavian Petric (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Octavian Petric, deputat, PRO Europa.

Votez pentru moţiune şi "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Chiriac.

Domnul Viorel Chiriac (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru", la moţiune şi la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai sunt colegi în sală care nu au putut vota? Nu. Bun.

Vă rog, începem...

Domnul Georgian Pop, domnul Petreţchi, vă rog.

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Georgian Pop.

Votez "pentru" - la moţiune şi "pentru" - la restul proiectelor de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petreţchi?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Legat de moţiunea simplă nr. 4/2020 - "prezent, nu votez".

În ceea ce priveşte proiectele legislative aflate pe ordinea de zi, votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Inclusiv la moţiune, da?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon):

Nu, la moţiune - "prezent, nu votez".

Domnul Florin Iordache:

A, "prezent, nu votez" - la moţiune. Bun.

Cătălin Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Vă salut, domnule preşedinte!

Bună ziua!

... la toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi "pentru" - la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Sebastian Radu, deputat de Buzău.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mara Mareş?

Doamna Mara Mareş (prin telefon):

Bună ziua!

Votez împotriva moţiunii, împotriva PL-x 244/2019, împotriva PL-x 414/2019, "abţinere", la PL-x 294/2020, iar în rest votez pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Marius Iancu.

Te ascult, Marius.

Bun. Mergem mai departe. Şi refaceţi legătura.

Axinte Vasile.

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mihăiţă Vîrză?

Domnul Mihăiţă Vîrză (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, domnule preşedinte!

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua!

Domnul Mihăiţă Vîrză (prin telefon):

Pentru moţiune, pentru toate celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Căciulă Aurel?

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mihai Weber?

Domnule Weber, hai să mai facem o încercare.

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

A, bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru moţiune şi "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Weber, da.

Ciocan Dan.

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Pentru moţiunea simplă...

Domnul Florin Iordache:

"Pentru" - şi moţiunea şi restul proiectelor.

Mulţumesc.

Marius Iancu.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Domnul Florin Iordache:

Te rog.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi "pentru" - la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Şi la proiectul cu Slatina.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Alexandru Rotaru?

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune. Şi, de asemenea, "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Florinel Stancu?

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi pentru celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bălănescu?

Înţeleg că nu aţi putut vota, vă rog.

Domnul Alexandru Bălănescu (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi pentru celelalte proiecte de lege de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Marica Petru-Sorin?

Domnul Petru-Sorin Marica (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulţumesc.

Iulian Iancu?

Domnul Iulian Iancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru", la moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Todor Adrian?

Domnul Adrian Todor (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru", la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

La moţiune am reuşit să votez pe tabletă.

Domnul Florin Iordache:

Vreţi să repetaţi, domnule Todor?

Domnul Adrian Todor (prin telefon):

Da.

Votez "pentru", la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Moţiunea am reuşit să o votez pe tabletă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Graţiela Gavrilescu?

La mulţi ani, Graţiela!

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru urări.

Pentru moţiune am votat de pe tabletă.

Iar pentru celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi votez pentru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Marian Ţachianu?

Domnul Marian Ţachianu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Pentru moţiune am votat pe tabletă.

Şi pentru celelalte proiecte de pe ordinea de zi votez pentru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Dorel Căprar?

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Pentru moţiune - "pentru". Şi pentru celelalte proiecte de pe ordinea de zi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar (prin telefon):

... "pentru".

Domnul Florin Iordache:

Sorin Marius Bota.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru proiectele de pe ordinea de zi.

La moţiune am votat pentru, pe tabletă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şova Lucian?

Domnul Lucian Şova (prin telefon):

Bună ziua, tuturor!

Votez pentru moţiune şi votez pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Emanuel Ungureanu?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin telefon):

Votez "abţinere" la moţiune.

Domnul Florin Iordache:

Şi la restul proiectelor?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin telefon):

O să votez de pe tabletă.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Mulţumesc.

Valentin Boboc?

Domnul Valentin Gabriel Boboc (prin telefon):

Votez "pentru", la toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Şi la moţiune, da?

Domnul Valentin Gabriel Boboc (prin telefon):

Şi la moţiune. Am votat de pe tabletă.

Dar acum intru într-o zonă fără semnal.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Gabriel-Horia Nasra?

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

La moţiune am reuşit să votez deja.

La toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi - "pentru".

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Stan Viorel, pe telefon, vă rog.

Domnul Viorel Stan (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

La moţiune am votat pe tabletă - "pentru".

Iar pentru toate celelalte puncte de pe ordinea de zi...

Domnul Florin Iordache:

Pentru restul înţeleg că votaţi...

Domnul Viorel Stan (prin telefon):

... "pentru".

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Întreb, dacă mai sunt colegi în...

Da, vă rog, dacă mai sunt colegi.

Dîrzu. Faceţi legătura.

Dau cuvântul tuturor colegilor care doresc să intervină.

Domnul Dîrzu, vă rog, de la Alba, ziceţi.

Nu se aude.

Domnule Dîrzu...

Bun. Până ne răspunde domnul Dîrzu, domnul Mocioalcă, vă rog, direct.

Numai puţin, numai puţin, să vă dea drumul la microfon, domnule Mocioalcă.

Vă rog.

Domnul Ion Mocioalcă (de la tribună):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Am votat "pentru" la moţiune şi votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Dîrzu.

Şi apoi domnul Bănicioiu.

Domnul Ioan Dîrzu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru - şi la moţiune şi la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Dîrzu (prin telefon):

Să trăiţi!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bănicioiu.

Şi apoi domnul Suciu, faceţi legătura.

Vă rog.

Domnul Nicolae Bănicioiu (de la tribună):

Bună ziua!

Vot pentru - şi la moţiune şi la celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Matei Suciu?

Domnul Matei Suciu (prin telefon):

Bună ziua!

Votul meu este "pentru", atât la moţiune, cât şi la celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Întreb stafful tehnic, dacă mai sunt colegi care doresc?

Domnul Nistor, la Hunedoara, vă rog.

Da, Laurenţiu.

Păi...

Domnul Laurenţiu Nistor (prin telefon):

Alo!

Domnul Florin Iordache:

Da, Laurenţiu, te rog, intervino!

Domnul Nistor.

Domnul Laurenţiu Nistor (prin telefon):

Deci nu... nu îmi merge tableta. Poate mi-o schimb.

Şi votez prin telefon.

Domnul Florin Iordache:

Păi...

Deci...

Domnul Laurenţiu Nistor (prin telefon):

"Pentru". "Pentru".

"Pentru".

Domnul Florin Iordache:

A, votaţi "pentru".

Deci asta întrebam.

Moţiunea şi restul proiectelor - votaţi "pentru".

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu Nistor (prin telefon):

Votez "pentru". La toate. La toate. La toate.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Întreb stafful tehnic sau colegii din sală, dacă mai sunt colegi care nu au putut vota?

Domnul Corneliu Bichineţ (prin telefon):

Da.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Bichineţ, vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ (prin telefon):

Împotriva moţiunii.

Domnul Florin Iordache:

Şi la restul proiectelor?

Domnul Corneliu Bichineţ (prin telefon):

"Pentru".

Domnul Florin Iordache:

Şi la restul - "pentru".

Mulţumesc.

Mai întreb încă o dată, mai sunt colegi care nu au putut vota?

Cine? Mai este unul. Cine?

Domnul Ionescu, de la Prahova, vă rog.

George Ionescu, vă rog.

Domnul George Ionescu (prin telefon):

Alo!

Sărut mâna!

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule Ionescu, vă rog...

Domnul George Ionescu (prin telefon):

Să trăiţi, domnule preşedinte!

Domnul Florin Iordache:

... exprimaţi-vă votul!

Domnul George Ionescu (prin telefon):

Deci... la moţiune - "nu".

La PL-x 294/2020 - abţinere.

PL-x 244/2019 - împotrivă.

PL-x 414/2019 - împotrivă.

Restul - "pentru", domnule preşedinte.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Boboc Tudoriţa, vă rog.

Doamna Boboc Tudoriţa, vă rog.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Da.

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi pentru proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Andreea Cosma, faceţi legătura.

Andreea Cosma, Prahova.

Doamna Andreea Cosma (prin telefon):

Bună ziua!

Andreea Cosma, Prahova.

Pentru moţiune votez şi "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai departe.

Dumitru Oprea, vă rog.

Domnul Oprea, vă rog.

Domnul Dumitru Oprea (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doar la moţiune - un vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Rezultatul votului este următorul - 164 de voturi pentru, 85 de voturi împotrivă, 48 de abţineri şi 2 colegi - "prezent, nu votez".

Explicarea votului.

Vă rog, domnul Ponta. (Vociferări.)

Moţiunea a fost adoptată cu 164 de voturi pentru... am spus rezultatul votului.

Moţiunea a fost adoptată.

Explicarea votului.

Primul vorbitor, domnul Victor Ponta, vă rog.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În cele 60 de secunde regulamentare pentru a explica votul meu pentru moţiune, aş vrea totuşi să informez toţi colegii din Parlament, şi pe cei care au votat pentru moţiune şi pe cei care au votat împotrivă, în special pe colegii de la USR, care chiar cred că luptă şi îşi doresc combaterea corupţiei din România, că aseară, când domnul ministru Tătaru era aici, în plenul Camerei, şi discuta cu deputaţii, a avut timp să mai facă un contract pentru 115 milioane de măşti, în valoare de aproape 50 de milioane de euro. Aseară, aici, când era la Parlament. (Vociferări.)

Dar acest contract şi acest câştigător este o firmă - Naguma International, care încă din 9 aprilie a anunţat că a adus măştile în ţară. N-a reuşit să le vândă nimănui, şi atunci Ministerul Sănătăţii - de data asta direct ministerul, pentru că cel de la Unifarm era ocupat cu cealaltă afacere - Ministerul Sănătăţii, direct, a găsit o soluţie pentru bietul om care adusese 100 de milioane de măşti şi nu voia nimeni să le cumpere. Şi atunci a organizat o licitaţie în luna iunie, dar, vezi, ce s-a întâmplat, licitaţia era pentru măşti de protecţie, cum scrie în ordonanţa Guvernului, şi omul n-avea măşti de protecţie, avea măşti faciale.

Aşa că au anulat licitaţia, au reorganizat-o şi au schimbat în caietul de sarcini, deşi, repet, în Ordonanţa nr. 78/2020 a Guvernului se vorbea de măşti de protecţie. Au schimbat denumirea ca să fie exact ceea ce adusese omul în aprilie şi nu putea să rămână cu 100 de milioane de măşti. Au pus şi două condiţii, pe care sunt convins că le îndepliniţi dumneavoastră, toţi cei de aici - să ai măştile, cantitatea de 100 de milioane, şi să le livrezi în 7 zile.

O singură firmă, evident, avea şi cantitatea şi putea să le şi livreze în 7 zile.

Deci în timp ce dumneavoastră vă luptaţi să-l apăraţi pe domnul Tătaru, cu tot felul de prostii şi gogomănii, că l-a numit Ponta, nu l-a numit, l-a numit Raed Arafat, în 2012, şi sunt convins că aveţi, ca şi mine, o părere excelentă despre Raed Arafat, în 2016 l-a numit Vlad Voiculescu.

Dar, ca să înţelegeţi, n-are nicio legătură nici numirea lui Arafat din 2012, nici a lui Voiculescu din 2016, cu faptul că omul lua şpagă în 2020 pentru Orban şi pentru Tătaru, da? N-are nicio legătură chestiunea asta, decât într-o minte foarte îngustă şi obosită de numărat măşti.

Aşa încât vreau să ştiţi cu toţii, cei care protejaţi aceste afaceri, că, dacă nu v-aţi primit partea, să vă duceţi la minister să v-o primiţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Continuăm.

Domnul Roman, vă rog.

Şi apoi domnul Ungureanu.

Explicarea...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu n-am fost procuror, ca domnul Ponta, şi nu ştiu ce e în acel dosar. Nu pot veni să afirm, cu iresponsabilitate, de la tribuna Parlamentului, că cineva a luat şpagă pentru un prim-ministru şi pentru un ministru.

Dar probabil că domnul Ponta cunoaşte conţinutul dosarului. Văd că invocă documente care aduc din zona serviciilor pe care mai deunăzi le cam înjura, ca să spun aşa.

Eu am fost astăzi la Ministerul Sănătăţii şi am văzut panoplia miniştrilor. Şi m-am uitat foarte atent la anul 2012. Ministru al sănătăţii interimar - Victor Ponta; ulterior - Raed Arafat..

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Bun ministru!

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... după aceea, domnul Bănicioiu.

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Eugen Nicolăescu...

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Şi m-am uitat la actul de numire.

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Eugen Nicolăescu a fost.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Actul de numire aparţine Guvernului Ponta. Ulterior, acest domn este preluat, în 2016, prin decizia Consiliului de Administraţie, în mandatul domnului Voiculescu.

Ceea ce încercaţi dumneavoastră, domnule Ponta, să faceţi este profund incorect. Pentru că acest domn nu este membru al Partidului Naţional Liberal şi nu a ajuns acolo cu susţinerea Partidului Naţional Liberal.

Tocmai i-am pomenit pe cei care l-au propus şi susţinut.

Sunt de acord în schimb cu dumneavoastră că toţi cei care au luat şpagă - şi s-ar putea, cum aţi zis dumneavoastră, să mergeţi şi dumneavoastră pe acolo, să întrebaţi, încotro s-au dus? Pentru că, repet, eu nu sunt procuror. Şi nici nu sunt iresponsabil, să vă acuz de lucruri pe care nu le cunosc, de la tribuna Parlamentului.

Vă spun doar că asta este cronologia faptelor.

Nu ne puneţi în cârcă un om care a fost propus, susţinut de dumneavoastră şi de Voiculescu! (Vociferări.)

În altă ordine de idei, închei prin a vă spune: pentru noi, Nelu Tătaru este un erou care intrat în linia pandemiei când dumneavoastră stăteaţi doar la emisiuni televizate! A fost prin spitale, a fost alături de bolnavi, le-a dat curaj acelor oameni. Nu a încurajat inconştienţa de la tribuna Parlamentului, spunând că boala nu există, că amenzile nu trebuie date, că amenzile sunt prea mari.

Şi astăzi avem un număr mare de infectaţi în România din cauza faptului că de la această tribună, cu iresponsabilitate, se neagă boala. Se neagă existenţa acestei boli.

Spuneţi-le asta, uitaţi-vă în ochii familiilor celor care au murit şi lăsaţi politica deoparte! Aici e vorba de sănătatea oamenilor, dacă vă mai pasă! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Ungureanu, Grupul USR. (Vociferări.)

Linişte!

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită să ia cuvântul.)

Domnul Bacalbaşa, un vorbitor de grup, îmi pare rău, staţi în bancă!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

La Suceava au murit 300 de oameni din cauza iresponsabilităţii unui manager care a jefuit din bani europeni, spitalul, împreună cu conducerea PNL a lui Flutur.

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

L-am rugat, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor, pe domnul Tătaru, să-şi facă datoria de ministru şi să trimită Corpul de Control la Suceava.

În data de 11 mai, de la tribuna aceasta, am sesizat faptul că domnul Adrian Ionel face mizerii la Unifarm.

În data de 20 mai am cerut control, din partea ministerului condus de domnul Tătaru, la Unifarm.

N-am primit nici până astăzi niciun fel de răspuns, deşi au trecut cele 30 de zile legale.

Responsabilitatea actuală - putem merge în istorie oricând doriţi. Timp de 6 luni acest personaj a fost la conducerea unei instituţii. Rapoartele Corpului de Control, preliminare, îl indicau ca vinovat pentru fraude pe zona administrativă, nu pe zona de corupţie.

Nu trebuie să vină DNA să ia manager cu manager. Domnul ministru, de la această tribună, ieri, ne-a spus cât se poate de clar că 80% dintre managerii de spitale din România sunt incompetenţi.

Păi, dacă sunt incompetenţi, de ce nu vreţi să organizaţi concursuri?

De ce vreţi să vă puneţi oameni care sunt analfabeţi? (Aplauze.) Daţi drumul la concursuri! (Aplauze.)

Deci, dacă vreţi competenţă în sistemul sanitar, domnilor, indiferent de partide, nu mai numiţi oameni care să fie obedienţi partidului, la conducerea spitalelor!

În consecinţă, dacă domnul Tătaru se apucă să vorbească despre telefoanele primite de la PNL pentru a numi sau a împiedica îndepărtarea unor manageri corupţi, intraţi mai mulţi la puşcărie! (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Simonis.

Domnul Ponta, la final. V-a pomenit numele. Numai puţin...

Domnul Simonis, Grupul PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să vă reamintesc, stimaţi colegi, faptul că indiferent de momentul în care a fost numit, în 2012, de Arafat, sau în 2016, de Vlad Voiculescu, de la USR, acesta este acuzat că a furat în acest an, sub Guvernarea PNL. Nu în 2012, nu în 2016. Este acuzat de fapte de corupţie, de şpagă de 760.000 de euro, încasată în acest an, sub Guvernarea PNL, în plină pandemie.

Deci nu vi-l pune nimeni în cârcă. Dumneavoastră îl ţineţi în cârcă. Pentru că deşi de ieri avem comunicatul Parchetului, deşi presiunea în Parlament, în timpul dezbaterii pe moţiunea simplă a fost, zic eu, semnificativă, acest om se află încă pe funcţia de director al Unifarm!

De ce vă e teamă să-l demiteţi?

OK, l-a pus Arafat, l-a pus Voiculescu. De ce nu-l daţi afară, dumneavoastră, astăzi? De ce nu l-aţi dat afară ieri? Vă e teamă de el? Vă e teamă de ce poate să spună despre dumneavoastră?

Dincolo de acestea, moţiunea simplă a fost adoptată.

Sunt foarte bucuros că USR este supărat pe domnul Tătaru, pe politrucii pe care îi pune în funcţie, pe incompetenţii pe care îi numeşte şefi de spitale, dar astăzi moţiunea simplă a trecut cu voturile PSD şi PRO România. USR, PNL şi PMP s-au aliniat în spatele domnului Tătaru şi au susţinut un ministru despre care spun că este incompetent şi că numeşte politruci în funcţii publice.

Prin urmare, frăţia asta, PNL-USR-PMP e foarte bine să fie cunoscută în spaţiul public şi oamenii să ştie că cei care susţin Guvernul Orban, restricţiile, hoţiile şi aberaţiile pe care le implementează şi le impun în această perioadă, au susţinerea majorităţii PNL-USR-PMP în Parlamentul României. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Da, domnul Ponta, vă rog, drept la replică.

Aveţi un minut, vi s-a...

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mai puţin, domnule preşedinte.

Pentru că mi-a fost pronunţat numele de către colegul de la PNL.

Voiam să vă spun că aveţi dreptate, am făcut şi greşeli în 2012. L-a numit domnul Arafat şi îmi asum chestiunea aceasta.

Dar eu n-o să-mi iert niciodată că în 2012, ca şi co-preşedinte al USL, l-am pus pe listă, la sectorul 1, candidat, pe Ludovic Orban. Asta e o mare greşeală. Şi aveţi dreptate. Mi-o asum.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

S-a finalizat explicarea votului.

Mergem...

A, da, vă rog.

Da, domnul Movilă, vă rog, explicarea votului la Grupul PMP.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cel puţin, pentru noi, PMP, sună foarte urât "frăţie" şi "părtaş". Noi n-avem nici frăţie, n-avem nici părtăşie la nimic din lucrurile pe care le-aţi povestit.

Noi am votat împotriva moţiunii simple pe sănătate.

După cum am spus, Nelu Tătaru are două luni de când este ministru, însă în moţiunea pe care aţi prezentat-o aţi făcut o recenzie foarte clară a ceea ce înseamnă sistemul de sănătate din România - nu sunt structuri pentru arşi, nu sunt spitale regionale, nu sunt bănci de ţesuturi, nu sunt..., nu sunt..., nu sunt... şi nu sunt...

Aşa că, odată cu acest punct, ar fi bine, măcar cei care se pricep, se înţeleg, să se adune să facă o lege a sănătăţii clară. Pentru că este mare nevoie.

Şi eu, personal, nu agreez şi n-am fost nici în părtăşii, nici în frăţii, nici în cârdăşii.

Pentru că şi astăzi Parlamentul a pierdut ocazia să facă lucruri sănătoase şi am văzut o mulţime de colegi care... singurul lucru pe care îl fac la microfon - aruncă mereu, mereu cu noroi, unii în alţii, fără să vadă clar ce au făcut ei cât au guvernat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai există vreun coleg de la vreun grup parlamentar? Nu.

Trecem mai departe.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

Primul proiect, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Decizie a Consiliului privind încheierea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte COM(2019)568; PHCD 8/2020.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Slavoliub Adnagi - vot pentru toate punctele de pe lista de vot.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai sunt colegi?

Da, vă rog, doamna deputat.

Dacă mai avem colegi în sală care nu şi-au putut exprima votul?

Doamna Anişoara Radu (de la tribună):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Deputat Radu Anişoara.

Votul meu este pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai departe.

Doamna Mariana-Venera Popescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Popescu Mariana-Venera, minorităţi.

Votez pentru - de la punctul 1 până la final.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Vă rog, domnul coleg.

Domnul Iarco Furic (de la tribună):

Bună ziua!

Deputat Iarco Furic.

Votez pentru toate proiectele rămase pe lista de vot.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bălănescu?

Domnul Alexandru Bălănescu (de la tribună):

Deputat Bălănescu Alexandru.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe listă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Mai sunt colegi în sală care nu şi-au putut exprima votul?

Domnul Bârlădeanu, vă rog faceţi legătura.

Şi cu domnul Budăi.

Domnul Dragoş-Petruţ Bârlădeanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Budăi, vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la acest proiect.

Am încercat să votez pe tabletă, sunt în Parlament, dar n-a mers.

Domnul Florin Iordache:

Şi, până la capăt, ce faceţi, mai votaţi?

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin telefon):

Votez pe tabletă.

Sau, dacă nu, votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Mai bine aşa.

Vă mulţumesc.

Ca să nu vă mai chinuiţi.

Mulţumesc.

Roxana Mînzatu?

Roxana Mînzatu, te rog, la Braşov.

Doamna Roxana Mînzatu (prin telefon):

Da.

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Niţă Mihai?

Domnul Mihai Niţă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.