Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator George-Edward Dircă, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Robert-Marius Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ordinea de zi şi programul de lucru, precum şi modalitatea de desfăşurare pentru şedinţa comună au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, fiind afişate pe site-urile celor două Camere.

Programul de lucru va dura până la finalizarea ordinii de zi.

La primul punct al ordinii de zi avem numirea unor membri în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Avizul comun al Comisiilor pentru drepturile omului, Comisiilor juridice şi Comisiilor pentru egalitatea de şanse, ale celor două Camere, a fost distribuit şi afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Înainte de a intra în procedura de dezbatere, daţi-mi voie să vă reamintesc că în cadrul Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării avem 7 locuri vacante, după cum urmează:

- 6 locuri devenite vacante ca urmare a expirării unor mandate complete de 5 ani;

- un loc vacant pe restul de mandat, urmare a revocării mandatului doamnei Bertzi Theodora.

Cu aceste precizări, dau cuvântul doamnei deputat...

Aida Căruceru?

Doamna deputat Aida Căruceru, prezentarea avizului comun al comisiilor, vă rog.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis în şedinţa comună din ziua de 26 mai 2020 să declanşeze procedurile de numire pentru 7 mandate de membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi ale art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, în şedinţa comună din ziua de 17 iunie 2020, Birourile permanente reunite au decis să înainteze Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, din Camera Deputaţilor, precum şi Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi şi Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, din Senat, propunerile pentru cele 7 mandate de membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării:

- pentru un rest de mandat:

1. Frunzulică Doru-Claudian şi

2. Doamna Moţa Maria;

- pentru mandat complet:

1. Asztalos Csaba Ferenc;

2. Bencze Marta-Iozefina;

3. Bursuca Andrei;

4. Covaci Lavrin-Ioan;

5. Danciu Florin;

6. Diaconu Adrian Nicolae;

7. Dincă Ilie;

8. Enache Ioana;

9. Gheorghiu Luminiţa;

10. Grama Horia;

11. Iordache Noni-Emil;

12. Jura Cristian;

13. Mavrichi Ionuţ;

14. Olteanu Cătălina;

15. Popa Claudia Sorina;

16. Potcoavă Radu Cristian;

17. Pruteanu Luminiţa-Gabriela;

18. Sandu Veronica Tatiana;

19. Şerban Valentina Filofteia;

20. Ştefănescu Daniela;

21. Tanasă Dan;

22. Tănase Laurenţiu;

23. Tomescu Mădălina;

24. Tontsch Daniela.

Domnul Potcoavă Radu Cristian şi-a retras candidatura pentru mandatul de membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Domnul Frunzulică Doru-Claudian şi-a retras candidatura pentru restul de mandat de membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, membrii celor cinci comisii au analizat documentele prezentate pentru fiecare candidat propus, inclusiv contestaţiile depuse. În acest sens, au examinat următoarele documente: curriculum vitae, declaraţia pe proprie răspundere a candidatului că nu a fost agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste, declaraţia pe propria răspundere că nu a colaborat cu organele de securitate sau nu a aparţinut acestora, diploma de studii, precum şi cazierul judiciar. De asemenea, s-a constatat că potrivit alin. (2) al art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, candidaturile au fost publicate pe paginile de Internet ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

După prezentarea candidaturilor, s-a trecut la procedura de vot. Membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea de voturi ale senatorilor şi deputaţilor prezenţi, să acorde aviz favorabil candidaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Potrivit art. 99 din Regulamentul activităţilor comune, votul pentru numiri este secret şi se exprimă prin buletine de vot.

Buletinele de vot vor fi completate conform propunerilor din avizele comisiilor.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi.

2. Numirea unor consilieri de conturi ai Curţii de Conturi, a unui vicepreşedinte al Curţii de Conturi precum şi a unui vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

Raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere ale Parlamentului.

Raportul comun a fost distribuit şi afişat.

Dau cuvântul doamnei deputat Anişoara Radu, din partea comisiilor reunite, care va prezenta raportul comun al comisiilor.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Anişoara Radu (de la tribună):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport comun cu privire la audierea candidaţilor pentru funcţiile de consilier de conturi, vicepreşedinte la Curtea de Conturi şi vicepreşedinte la Autoritatea de Audit.

În conformitate cu prevederile art. 8, 9, 46 şi 47 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancă şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, întrunite în şedinţa comună online din data de 29 iunie 2020, au procedat la audierea candidaţilor pentru funcţia de vicepreşedinte la Autoritatea de Audit şi a unui număr de 5 consilieri de conturi, în urma încetării mandatelor în luna octombrie 2020, precum şi pentru funcţia de vicepreşedinte la Curtea de Conturi, pentru durata rămasă a mandatului început prin Hotărârea Parlamentului României nr. 28/2014.

Comisiile reunite au procedat la verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 47 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au efectuat selecţia candidaţilor.

Lista candidaţilor înscrişi este prezentată în anexă.

În urma audierii, comisiile reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Parlamentului numirea candidaţilor cuprinşi în anexă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot.

Buletinul de vot va fi completat cu propunerile din raport.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Am finalizat dezbaterile.

Cu privire la desfăşurarea votului secret cu buletine, se propune următoarea procedură.

Exercitarea votului se va desfăşura în sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Sala "Barbu Catargiu", nivel P1, pe grupuri parlamentare, în ordinea crescătoare a acestora, după următorul program.

Începând din acest moment, 14,15 - deputaţii şi senatorii neafiliaţi;

Între orele 14,20... - Grupul parlamentar al PMP, Camera Deputaţilor;

Ora 14,25 - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, Camera Deputaţilor;

14,30 - Grupurile parlamentare ale UDMR;

Ora 14,40 - Grupul parlamentar PRO Europa, Camera Deputaţilor;

Ora 14,50 - Grupurile parlamentare ale USR;

Ora 15,00 - Grupurile parlamentare ale PNL;

Ora 15,20 - Grupurile parlamentare ale PSD.

În sala de vot "Barbu Catargiu" vor fi prezenţi permanent chestorii care înmânează buletinele şi secretarul care consemnează prezenţa parlamentarilor la vot.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Aşa cum am hotărât, urmează exercitarea votului secret cu buletine de vot.

În sala de vot "Barbu Catargiu" sunt amplasate două urne inscripţionate corespunzător.

Fiecare deputat şi senator va primi două buletine de vot.

Reamintesc semnificaţia modalităţii de vot în cazul votului secret cu buletine de vot, potrivit dispoziţiilor regulamentare.

Deputatul şi senatorul votează pentru numire lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei propuse pentru a fi numită şi votează contra numirii tăind numele persoanei propuse.

Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale căror nume nu fost tăiate depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea.

Ca urmare, în situaţia buletinelor de vot de la CNCD, pentru a avea un vot pentru numire valabil exprimat, pe buletinul de vot trebuie să rămână numele a 7 candidaţi.

Cu aceste precizări, urmează exprimarea voturilor.

Vă invităm la Sala "Barbu Catargiu".

(Se desfăşoară procedura de vot.)

După pauză

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Până se finalizează rezultatul votului, vă propun să trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi.

3. Strategia Naţională...

Domnul Mocioalcă este?

A, sunteţi dumneavoastră cu raportul.

Vă mulţumesc mult.

Vă propun să trecem la punctul 3.

3. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere şi proiectul de hotărâre au fost distribuite şi afişate.

Dau cuvântul domnului deputat, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre.

(Doamna senator Gabriela Creţu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Invocaţi vreun articol, doamna senator, din...?

Vă rog.

Doamna Gabriela Creţu (de la tribună):

Stimaţi domni preşedinţi,

Dragi colegi,

Conform punctului 36 din strategia supusă astăzi aprobării, în România, ar exista în ţara noastră, "o democraţie participativă funcţională matură".

N-aş vrea să contrazicem o aşa de optimistă afirmaţie.

Drept urmare, întreb şi solicităm o clarificare: de cine este asumată această strategie şi în baza cărei prevederi constituţionale este ea supusă Parlamentului?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Gabriela Creţu (de la tribună):

Dintre cele...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă senator...

Doamnă senator...

Doamna Gabriela Creţu (de la tribună):

Nu, daţi-mi voie, în mod democratic, să explic colegilor mei despre ce e vorba.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, dar eu vă dau voie după citirea raportului, la dezbateri, cu mare plăcere.

Doamna Gabriela Creţu (de la tribună):

A, bun.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos.

Aşa este procedura regulamentară.

Domnule deputat, îmi cer scuze. Am crezut că e o procedură de... a ordinii de zi.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Scrisorii Preşedintelui României privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Preşedintele României, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, în vederea întocmirii documentaţiei necesare aprobării în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional, având ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidenţial, conţinând totodată şi prevederi pe termen mediu şi lung.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună pe data de 23 iunie 2020, au analizat conţinutul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada amintită.

La lucrările comisiilor reunite a participat, în calitate de invitat, domnul Ion Oprişor, consilier prezidenţial, şeful Departamentului Securităţii Naţionale, din partea Administraţiei Prezidenţiale.

În cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat următoarele.

Actuala Strategie Naţională de Apărare a Ţării este structurată în 5 capitole, astfel:

Capitolul 1 - România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională;

Capitolul 2 - Interese şi obiective naţionale de securitate;

Capitolul 3 - Evaluarea mediului internaţional de securitate;

Capitolul 4 - Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi;

Capitolul 5 - Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României.

În cadrul primului capitol este prezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elemente principale în definirea strategiei naţionale de apărare.

Obiectivele naţionale de securitate, ca repere ale acţiunii practice de realizare a intereselor naţionale de securitate, sunt dezvoltate din perspectivă internă şi externă.

Cel de-al treilea capitol prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euro-atlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate regională.

Al patrulea capitol detaliază ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale.

Ultimul capitol abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni - diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională, de sănătate, socială şi demografică. De asemenea, este subliniată dependenţa funcţionalităţii sistemului naţional de apărare şi de securitate de relaţionarea şi colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcţiilor de acţiune cu obiectivele naţionale de securitate, din perspectiva ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, ca esenţă a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţia României, republicată, ale art. 4 din Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării şi ale art. 13 pct. 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este aprobată prin hotărârea Parlamentului.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi Senat au dezbătut solicitarea Preşedintelui României în şedinţa comună din data de 23 iunie 2020.

În urma acestor dezbateri, cu majoritate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul general Oprişor, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Oprişor (consilier prezidenţial, şeful Departamentului Securităţii Naţionale, Administraţia Prezidenţială; de la tribună):

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte interimar al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Conform prevederilor Constituţiei României şi în termenul stabilit de lege, la 6 luni de la preluarea noului mandat de preşedinte, domnul Klaus Iohannis, preşedintele României, a trimis Parlamentului, pentru aprobare, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.

Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării are la bază consensul şi efortul naţional comun al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, care au contribuit la procesul laborios de analiză, premergător elaborării strategiei.

Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2020-2024 este astfel expresia unui angajament naţional care poate fi realizat deplin doar prin implicarea noastră, a tuturor, a cetăţeanului, a societăţii în ansamblul său şi a instituţiilor statului.

Triada stat-societate-cetăţean trebuie să funcţioneze în parametri optimi pentru a răspunde aspiraţiilor românilor.

Noua Strategie de Apărare are o dublă valenţă - cea de expresie a efortului naţional comun şi cea de reper central pentru direcţionarea activităţii instituţiilor publice pentru realizarea obiectivelor naţionale prioritare de asigurare a securităţii României şi a cetăţenilor săi.

Continuitatea, predictibilitatea şi transparenţa decizională rămân condiţii esenţiale pentru o conducere strategică eficientă a României, precum şi pentru consolidarea profilului ţării noastre de actor credibil şi relevant în cadrul organizaţiilor internaţionale şi în relaţiile cu partenerii şi aliaţii noştri externi.

Aceste repere ale acţiunii noastre strategice se regăsesc şi în conţinutul noii Strategii Naţionale de Apărare.

Pilonii politicii noastre externe şi de securitate rămân aceiaşi - parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană.

Adaptabilitatea, flexibilitatea şi rezilienţa au devenit astăzi cerinţe imperative pentru orice ţară şi pentru România.

La provocările de securitate generate de tendinţele de reconfigurare a balanţei de putere şi manifestările asertive ale unor actori, care persistă în continuare, s-au adăugat pandemia COVID şi efectele pe care le comportă în plan economic şi în relaţiile de putere dintre actorii globali.

Trebuie să fim deplin conştienţi de potenţialul acestor evoluţii de a accentua volatilitatea şi impredictibilitatea mediului de securitate internaţional.

În plan practic, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru ca România să devină un stat rezilient puternic, care dispune de mecanisme de reacţie rapidă şi eficientă la provocările mediului de securitate actual.

Toate aceste aspecte se regăsesc în noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării.

De asemenea, această strategie operează cu conceptul de securitate extinsă, care a fost introdus şi definit în strategia anterioară. Pe lângă apărarea armată, cu dubla sa calitate, de apărare naţională şi de apărare colectivă, noua strategie abordează multe alte domenii relevante pentru securitatea naţională, precum: politica externă, ordinea publică, activitatea de informaţii, managementul crizelor, educaţia, cultura, sănătatea, economia, demografia, mediul, securitatea energetică şi cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice.

Acest concept multidimensional al securităţii are la bază relaţia securitate-prosperitate-stat de drept-democraţie-identitate şi echilibrul dintre stat şi individ, ca beneficiari ai securităţii naţionale.

Prin Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 se creează cadrul necesar pentru efortul conjugat al instituţiilor naţionale responsabile de implementarea politicilor de apărare şi securitate.

De asemenea, s-a avut în vedere nevoia unei componente de analiză strategică multidisciplinară, sens în care prin Strategie s-a prevăzut constituirea unui Grup de reflecţie strategică, care să evalueze dinamica mediului internaţional şi să ofere expertiză integrată.

Obiectivele naţionale de securitate sunt definite pornind de la situaţia reală a României şi având în vedere aşteptările cetăţenilor şi ale societăţii noastre.

Pentru a funcţiona în condiţii optime, sistemul naţional de securitate trebuie să aibă la bază o abordare integrată şi un proces continuu de consultare instituţională.

Consolidarea rezilienţei naţionale reprezintă un imperativ pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări, inclusiv cele derivate din dezvoltarea tehnologică.

În cadrul acestui efort naţional complex, un rol central îl va avea colaborarea public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar.

De asemenea, comunicarea strategică este o necesitate şi trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituţiile statului, inclusiv din perspectiva promovării obiectivelor de securitate naţională prevăzute de această strategie.

După adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 va fi elaborat Planul de implementare a acesteia, iar pe baza lui şi pe baza Strategiei, instituţiile publice cu responsabilităţi în securitatea naţională sunt chemate să îşi dezvolte strategii sectoriale şi să pună în aplicare măsuri în domeniile proprii de responsabilitate, destinate contracarării şi combaterii riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor şi, bineînţeles, îndeplinirii obiectivelor Strategiei.

Din perspectiva operaţionalizării Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2020-2024, o condiţie complementară tuturor celorlalte valori şi principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

De aceea, pentru perioada 2020-2024 se impune adaptarea cadrului legislativ în domeniul securităţii pentru a oferi instituţiilor publice responsabile instrumentele necesare racordării prompte şi flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securităţii naţionale.

Evaluarea gradului de implementare a strategiei se va realiza anual sau ori de câte ori situaţia o impune şi se va fundamenta pe informaţiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare având ca scop elaborarea unei analize cuprinzătoare, raportul de evaluare privind modul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, precum şi emiterea unor recomandări privind realizarea acţiunilor ulterioare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule general.

Doamna senator, dacă din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Creţu (de la tribună):

Mulţumesc încă o dată, domnule preşedinte de şedinţă.

Dar să ştiţi că intervenţia mea chiar era procedurală. Dar, dacă mi-aţi dat încă o dată cuvântul, aş dori să o explic colegilor mei.

În orice societate democratică, aşa cum Strategia bine spune, politicile publice sunt elaborate în general de guverne, care guverne răspund pentru eventualul eşec, în faţa parlamentelor.

O strategie reprezentând cadrul general al politicilor sectoriale... Ea se aprobă prin hotărâre de Guvern, pentru cele mai simple. Dar pentru cele generale, o strategie se poate adopta inclusiv prin lege, după ce această strategie este dezbătută şi amendată de Parlament; şi asumată de acesta.

În cazul particular al strategiei de care vorbim, majoritatea instituţiilor responsabile de implementare se află, de asemenea, sub control direct parlamentar. Dintre cele 217 puncte enumerate, n-au un concept foarte evident care să le organizeze, dar, oricum, din ele se poate observa că nu este vorba de planificarea apărării, în sensul Legii nr. 203/2015, ci de o strategie de securitate extinsă, chiar prea extinsă, căreia, în plus, îi lipseşte şi analiza strategică de suport. Şi se bazează pe nişte legi despre care cu toţii ştim că trebuiau de mult modificate.

Parlamentul nu a depus nici măcar amendamente. Sau nu i s-a permis să depună amendamente.

Ca urmare - aici era problema procedurală - ori e un caz în care aceste instituţii se autoreglementează şi nu mai sunt sub reglementare, control democratic, adică sunt stat în stat, ori am decis să supunem votului democratic instaurarea dictaturii instituţiilor de forţă.

Precedenta Strategie de Apărare - poate... foarte mulţi sunteţi doar la acest mandat - avea aceleaşi păcate. Dar a fost prezentată Parlamentului de Guvern, prin Gabi Oprea, care, prin jocul sorţii, la acel moment era premier în exerciţiu. El a solicitat... a prezentat-o şi a solicitat votul nostru pentru a putea fi pusă în aplicare. N-am făcut o evaluare a ei.

Astăzi nu avem nici măcar această situaţie.

Or, din această dilemă am dori să fim scoşi, dacă se poate. Pentru că măcar separarea puterilor în stat, acest trio, cum zice domnul consilier, ar trebui să funcţioneze.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă senator.

Domnul deputat Paul Dobre, vă rog.

Pe urmă, domnul deputat Viziteu, da?

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, în conformitate cu prevederile legale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ne propune Strategia Naţională pe următorii 5 ani, în domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei statului.

De la bun început aş vrea să subliniez faptul că Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal vor vota această strategie, întrucât ea se bazează pe cele 3 axe principale ale politicii de securitate externe, de apărare a statului român, care a fost în ultimele 3 decenii.

Partidul Naţional Liberal, imediat, la începutul anilor '90, a militat şi militează pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, pentru asumarea obligaţiilor noastre de stat membru al Tratatului Atlanticului de Nord, atât din punct de vedere strategic al României, cât şi participarea la misiunile NATO în lume şi apartenenţa la Uniunea Europeană.

Acestea sunt cheile de boltă ale securităţii naţionale, şi strategia menţine această direcţie şi chiar foloseşte concepte noi: rezilienţă, securitate extinsă, cu care suntem de acord.

Ceea ce însă vreau să subliniez şi a făcut obiectul discuţiei în Comisiile pentru apărare reunite, cu domnul consilier prezidenţial, necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ.

La începutul anilor '90 a fost un pachet de legi, începând chiar cu Legea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Domnul consilier prezidenţial sublinia faptul că orice modificare legislativă trebuie să înceapă de la capăt cu această lege îmbunătăţită, ca şi legile siguranţei naţionale, ca şi legile ce gestionează Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. Peste tot trebuie îmbunătăţit. Au fost legi care au fost benefice pentru ţară, pentru funcţionarea ei, pentru parcursul de integrare, pentru rolul pe care azi îl are România, un rol important şi respectat.

În acelaşi timp, suntem în al treilea deceniu, de acum, al mileniului III, şi trebuie să ne adaptăm noilor situaţii, tuturor acestor riscuri cu care ne confruntăm şi ceea ce trăim în aceste luni de zile, pandemia, un tip de criză pe care nici măcar nu o avea evaluată nu numai România, ci toate ţările lumii.

Lumea evoluează, schimbările sunt continue, riscurile sunt continue, vulnerabilităţile apar, strategia noastră este în direcţia corectă, politică, a României, la care a achiesat întregul spectru politic, în slujba cetăţenilor acestei ţări şi sunt convins, într-o perspectivă solidă, în continuare, pentru ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule general,

Dragi colegi parlamentari,

Observ, din păcate, că astăzi avem o nouă chestiune unde PNL şi PSD împărtăşesc aceeaşi poziţie.

Atât colegii de la PNL, cât şi cei de la PSD, încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupţiei. Noi, de la USR, nu suntem de acord.

Da, această luptă nu a fost perfectă, au fost scăpări punctuale, au mai fost lipsuri legislative, au fost şi sunt în continuare membri ai unor instituţii ale statului cu legături în zone mai puţin legale, dar, cu toate acestea, ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue.

Strategia Naţională de Apărare de astăzi are multe aspecte pozitive. Pe unele aş vrea să le scot în evidenţă: încercarea de a centra discursul pe cetăţean, şi nu pe stat, o tranziţie, practic, de la o viziune etatistă la una de dreaptă modernă. Chiar dacă în esenţă, în text, nu se vede aşa cum ne-am dori, salutăm acest demers.

Conceptul de rezilienţă a statului, un concept bun, care trebuie urmat asiduu de măsuri de implementare eficiente.

Identificarea clară a unor entităţi statale şi nonstatale, ca ameninţarea la securitatea naţională a României - şi aici mă refer, printre altele, şi la Federaţia Rusă.

Şi alt exemplu pozitiv din această strategie ar fi continuitatea strategică, spre exemplu, continuarea conceptului de securitate extinsă.

Chiar şi cu aceste puncte bune, considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie, în mod explicit, lupta împotriva corupţiei. Şi să nu vă gândiţi doar la câţiva politicieni certaţi cu legea, ci la consecinţele mult mai grave ale acestui flagel. Corupţia reprezintă una dintre vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale şi ea permite unor actori statali ostili, sau chiar unor grupuri de interese mafiote, să ajungă să controleze oameni în funcţii majore din statul român, sau chiar să acapareze instituţii întregi.

Am văzut cu toţii, acum cinci ani, în Ucraina, cum Federaţia Rusă s-a folosit de corupţia din această ţară pentru a îngheţa pur şi simplu reacţia Kievului la ocuparea peninsulei Crimeea.

Doar în ultimul an corupţia a afectat statul român, în sectoare ce ţin direct de securitatea şi apărarea naţională. Şi voi aminti doar câteva: achiziţiile de corvete, achiziţiile de rachete balistice defensive, demiterea neconstituţională a procurorului-şef al DNA şi, mai nou, iată, dosare penale şi anchete parlamentare privind achiziţia de materiale sanitare, chiar în timpul unei pandemii.

Corupţia a fost şi a rămas una dintre principalele vulnerabilităţi la adresa securităţii României şi la adresa românilor.

Corupţia continuă să fie prezentă în viaţa de zi cu zi a românilor, dar mai ales continuă să fie prezentă la cele mai înalte nivele din statul român. Acest lucru nu este explicat săptămânal doar de USR, ci este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, de rapoartele MCV, de rapoartele GRECO, de declaraţiile Comisiei de la Veneţia, cât şi de poziţionările publice ale principalilor noştri parteneri euroatlantici.

Unul dintre efectele acestei tendinţe - şi asumat declarativ chiar de preşedintele României - este reprezentat de poluarea din România. Anual mor, în România, peste 25 de români din cauze atribuibile direct poluării. Astfel, combaterea poluării, inclusiv degradarea resurselor naturale, printre care şi tăierile ilegale de păduri, ar fi trebuit să se regăsească în această strategie, conform declaraţiilor preşedintelui.

Aş dori să mai atrag atenţia spre altă chestiune, tot un exemplu de rezultat al corupţiei, şi anume, numărul uriaş de diplome, multe chiar doctorate obţinute la diverse instituţii, în subiecte legate chiar de securitatea naţională, de ordine publică sau de siguranţă publică.

Din păcate, am văzut cu toţii că mulţi dintre cei care au obţinut aceste diplome sunt nişte analfabeţi, unii chiar hoţi, iar unii dintre ei au primit acasă acele diplome, fără să treacă măcar să cunoască locul în care teoretic au urmat cursurile. Şi aici mă refer chiar la declaraţiile senatorului PSD Teodorovici.

Astfel de practici trebuie să înceteze, căci a avea în fruntea statului român, în poziţii-cheie, pe zone de apărare sau de siguranţă publică, astfel de analfabeţi cu diplome reprezintă, în sine, o vulnerabilitate uriaşă la adresa securităţii naţionale a românilor.

În plus, dragi colegi din PNL, vă reamintesc că în urmă cu fix un an preşedintele Iohannis propunea un referendum pe justiţie.

Mai mult, există o iniţiativă cetăţenească - "Fără penali în funcţii publice" - care vine să corecteze o problemă gravă a sistemului politic din România.

Milioanele de români care au ieşit la vot, la referendumul pentru justiţie, sau milionul de români care a semnat în stradă iniţiativa "Fără penali în funcţii publice" ne transmit exact acest mesaj, acela că ei consideră încă corupţia o problemă majoră a României, şi mai ales mesajul că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue.

Noi, cei de la USR, ascultăm vocea poporului. Voi, ce faceţi?

Grupurile parlamentare ale USR se vor abţine la vot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Neafiliaţi, nu?

Vă rog.

Domnul deputat...

Încercăm să concluzionăm.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Succint. N-o să fiu ca USR, un soi de Bulă cu castravetele anticorupţiei.

Şi vreau să arăt două probleme principale în strategie. În condiţiile în care două treimi din statele NATO nu ajung la 2% cheltuieli pentru apărare, preşedintele Iohannis vorbeşte de cheltuieli de cel puţin 2%, în această strategie.

O altă chestiune ţine de modul în care vedem secolul XXI, când principalele ameninţări nu mai sunt de ordin geostrategic, sau nu doar de ordin geostrategic, ci ţin de criza climatică. Şi în sensul acesta pot să fie gândite resurse pentru criza climatică ce va afecta şi România. Şi aici pot să fie de la investiţii în cercetare, pentru a apăra, de pildă, pădurile României, persoanele din zonele calamitate; şi aceste lucruri ar fi fost bine să apară în această strategie. Cam atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul senator Titus Corlăţean. La acest punct...

Domnul Titus Corlăţean (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe fond, de această dată, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD, o chestiune legată de securitatea naţională şi necesitatea unui nou ciclu, dacă doriţi, al Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada în speţă, 2020-2024. Sunt chestiuni fundamentale, nu sunt supuse negocierii.

Grupurile parlamentare ale PSD vor susţine adoptarea Strategiei Naţionale.

Nu voi intra în chestiunea de procedură ridicată, deşi ar merita o reflecţie, într-un Parlament aşezat, care nu e dominat de starea de urgenţă, de alertă şi de alte presiuni la care este supus în mod obiectiv sau subiectiv.

Aş menţiona aici un singur lucru: tare bine ar fi fost, la repartiţia acestui document important, nu doar Comisiile pentru apărare, ordine publică să fie sesizate, ci şi Comisiile pentru politică externă, cel puţin, pentru a putea să avem o contribuţie de fond ceva mai largă şi care ar fi putut, de exemplu, să ducă la evitarea unor greşeli care sunt în acest document şi a unor exprimări pe care eu, personal, pe meserie vorbesc acum, le înţeleg mai greu, preluate şi în raportul distinselor Comisii pentru apărare, ordine publică - şi citez cel mai mic exemplu -, respectiv ce ne îngrijorează în cadrul ameninţărilor: "Consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României".

Păi, vă anunţ că "vecinătatea României" înseamnă şi Balcanii, înseamnă şi state care sunt membre sau sunt aspirante la Alianţa Nord-Atlantică, înseamnă "în vecinătate" şi Ungaria, înseamnă şi Polonia, înseamnă şi americani, nu doar ruşi. Dacă ne preocupa şi ne preocupă ameninţarea rusă în bazinul lărgit al Mării Negre, haideţi să o spunem mai direct şi mai corect. Era nevoie de o dezbatere mai serioasă, mai aşezată, cu tot respectul pentru colegii care au o expertiză în Comisiile pentru apărare, dar am fi putut găsi formule şi mai bune pe anumite subiecte, în măsura în care ne e îngăduit nouă, Parlamentului, să ne exprimăm pe aşa ceva, pentru că noi am avut, într-un ciclu anterior, când un alt preşedinte, zece ani de zile a condus cu mâna forte această ţară, şi atunci domnul consilier prezidenţial, domnul general, pe care eu îl respect pentru profesionalism, i-a fost consilier şi aceeaşi instituţie prezidenţială ne-a propus în strategia aceea, de la acel moment, de apărare a ţării, de securitate naţională, să introducem presa, ca o ameninţare şi ca o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale.

Şi graţie efortului Parlamentului şi luărilor de poziţie publice ale unor oameni politici, nu doar ale presei, am putut să scoatem acea aberaţie.

Deci e nevoie într-adevăr de o dezbatere mai profundă, mai aşezată, în Parlament. Dar, încă o dată, în esenţă, partea principală trebuie susţinută, şi grupurile parlamentare ale PSD vor susţine adoptarea acestei strategii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

La strategie?

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am lecturat cu foarte mare atenţie Strategia Naţională pentru Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 şi se observă practic o schimbare semnificativă survenită ca urmare a implicării responsabile a României, ca actor în mediul internaţional de securitate, implicare caracterizată prin asumare şi implicare, atribute necesare ducerii la îndeplinire a obligaţiilor impuse de calitatea de membru al Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene.

Drept urmare, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota această strategie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, urmează să trecem la dezbaterea pe articole a proiectelor de hotărâre.

Cu această ocazie, vă reamintesc procedura votului electronic la distanţă.

Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp de minimum 5 minute alocate votării, anunţat de preşedintele de şedinţă, textul "puteţi vota" fiind afişat pe ecranele dispozitivelor.

Deputatul sau senatorul are următoarele posibilităţi.

Apăsarea tastei "da"- caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "pentru".

Apăsarea tastei "nu" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "contra".

Apăsarea tastei "ab" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "abţinere".

Tasta "b"- "nu votez" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune de vot.

În cazul în care nu apăsaţi nicio tastă, sunteţi considerat absent la votul respectiv.

Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot.

La încheierea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afişat textul "vot oprit".

După finalizarea şedinţei, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La anexă? Nu sunt. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Vom proceda la exprimarea votului online după finalizarea dezbaterilor la toate punctele de pe ordinea de zi.

La punctul 4 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia deplasării muncitorilor sezonieri români la cules sparanghel.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole şi anexa.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 lit. a) - f) sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 2 alin. (1) - (4) sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 3 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 4? Nu sunt. Adoptat.

La art. 5 alin. (1) şi alin. (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 6? Nu sunt. Adoptat.

La art. 7? Nu sunt. Adoptat.

La art. 8? Nu sunt. Adoptat.

La art. 9 alin. (1) - (7)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 10? Nu sunt. Adoptat.

La art. 11 alin. (1) şi (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 12? Nu sunt. Adoptat.

La anexă, cuprinzând componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă şi a biroului acesteia? Nu sunt. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi.

5. Proiectul de Hotărâre pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile şi gestionarea stării de urgenţă.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Urmează dezbaterile pe articole şi anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 2 lit. a) - m) sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 3 alin. (1) - (3) sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 4? Nu sunt. Adoptat.

La art. 5? Nu sunt. Adoptat.

La art. 6 alin. (1) şi (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 7? Nu sunt. Adoptat.

La art. 8 alin. (1) - (4)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 9? Nu sunt. Adoptat.

La art. 10? Nu sunt. Adoptat.

La art. 11 alin. (1) şi alin. (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 12? Nu sunt. Adoptat.

La anexa cuprinzând componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă şi componenţa biroului? Nu sunt. Adoptată.

La finalizarea dezbaterilor, votul.

Urmează punctul 6 al ordinii de zi.

6. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2017 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole şi anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la punctul 7 al ordinii de zi.

7. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Urmează dezbaterea pe articole şi anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează exprimarea votului final pentru punctele 3-8.

Domnul Titus Corlăţean, vă rog.

Şi secretariatul, aşteptăm procesele-verbale.

Vă rog.

Domnul Titus Corlăţean (de la tribună):

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

O scurtă declaraţie care sper, cred, că va fi în asentimentul grupurilor parlamentare, indiferent de poziţionarea ideologică.

După cum ştiţi cei mai mulţi dintre dumneavoastră, Parlamentul, Camera şi Senatul, au fost sesizate oficial de Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina în legătură cu o serie de evoluţii din statul menţionat, legate de reforma administrativ-teritorială din Ucraina. Pe scurt, este vorba de reconfigurarea regiunilor din acest stat. E un drept suveran al oricărei ţări de a recurge la o astfel de reformă administrativă.

Pe noi însă ne preocupă foarte mult ceea ce Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina ne-a semnalat în legătură, în esenţă, cu tentaţia autorităţilor ucrainene, motivată, este adevărat, de contextul de securitate intern şi extern al Ucrainei, pe care-l înţelegem, respectiv reconfigurarea unor regiuni în care etnicii români din Ucraina, cetăţeni loiali ai statului ucrainean, îi plasează pe aceştia din urmă în perspectivă, într-o formulă mult diluată, ca proporţie. Adică regiuni în care, să spunem, luăm Bucovina, Cernăuţi, în care ei sunt majoritari în clipa de faţă, vor deveni extraordinar de minoritari - dacă-mi permiteţi acest lucru -, undeva între 8 şi 15% - sunt anumite estimări -, ceea ce-i face total nerelevanţi, inclusiv în solicitarea dreptului la educaţie, care şi acela a fost afectat, ştiţi bine, de legislaţia ucraineană în materia educaţiei.

Acum, noi avem un proiect de declaraţie a Parlamentului pentru a reacţiona corespunzător din punct de vedere politic, la care a contribuit ansamblul grupurilor parlamentare. Colegi din diferite partide au venit cu amendamente constructive, au fost încorporate, deci noi suntem gata să exprimăm o poziţie politică pe această temă.

În egală măsură, noi întotdeauna am fost persoane şi... - ca stat vorbim - un stat responsabil faţă de partenerul şi vecinul nostru ucrainean. Am înţeles să aşteptăm o întâlnire oficială care va avea loc, din câte ni s-a comunicat, săptămâna viitoare, între miniştrii de externe român şi ucrainean, de la care aşteptăm - şi acesta este un mesaj public transmis celor doi miniştri - să şi găsească soluţii la respectarea - atenţie! - unor standarde. Aici nu e vorba de un interes subiectiv al unora sau al altora, pentru că una este reforma administrativă, drept suveran, şi alta este respectarea anumitor standarde europene, cum ar fi Carta europeană a autonomiei locale şi regionale, cum ar fi Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. Standardele pentru protecţia minorităţilor naţionale trebuie să fie valabile pentru toţi. Şi noi, din România, nu putem accepta ca drepturile etnicilor români, cetăţeni loiali ai Ucrainei, să fie încălcate. Aceste standarde sunt valabile şi în România, trebuie să fie valabile şi în Ungaria, şi în Ucraina, şi în orice stat european care a recunoscut conceptul de minoritate naţională.

Poziţia României nu s-a schimbat - şi cu asta închei! Am fost fermi susţinători ai integrităţii teritoriale, independenţei, suveranităţii Ucrainei, am condamnat anexarea ilegală a Crimeei, dar poziţia noastră, de susţinere a proiectului european şi euroatlantic, a obiectivelor europene euroatlantice ale Ucrainei nu s-a schimbat, suntem susţinători foarte consecvenţi, însă aceste procese se bazează pe respectarea criteriilor politice. Şi criteriul politic de care vorbim, valabil pentru toţi, înseamnă respectarea, prezervarea identităţii minorităţilor naţionale, conform standardelor europene pe care Ucraina le-a ratificat.

Acesta este mesajul nostru. Aşteptăm cu interes întâlnirea celor doi miniştri de externe. Aşteptăm un rezultat concret, pentru că am văzut alte cazuri.

Ungaria şi-a atins obiectivul, a făcut demersuri. Bravo lor!

Bulgaria a făcut demersuri, şi-a atins obiectivul. Bravo lor!

Eu cred că România nu poate să rămână în afara regulilor europene şi relaţiei speciale cu etnicii români din Ucraina.

Aşteptăm o reacţie din partea Guvernului ucrainean, aşteptăm demersuri serioase din partea Guvernului român, prin ministrul de externe, şi dacă nu va fi cazul de rezultat corespunzător, avem proiectul de declaraţie şi putem să-l discutăm şi să-l adoptăm şi în sesiunea extraordinară.

Mulţumesc tuturor colegilor care s-au implicat, din toate grupurile parlamentare, cu amendamente constructive. Avem un proiect de declaraţie foarte bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar Zisopol.

Aveţi rezultatele la Autoritatea de Audit, nu? Curtea de Conturi şi Audit.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună):

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Dau citire procesului-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unor consilieri de conturi ai Curţii de Conturi, a unui vicepreşedinte al Curţii de Conturi, precum şi a unui vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra candidaţilor propuşi pentru numirea unor consilieri de conturi ai Curţii de Conturi, a unui vicepreşedinte al Curţii de Conturi, precum şi a unui vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, şi au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 349;
• numărul total de voturi exprimate: 349;
• numărul de voturi anulate: niciunul;
• numărul total de voturi valabil exprimate: 349.

După verificarea şi numărarea voturilor, au rezultat următoarele.

Domnul Sârbu Ilie, consilier de conturi, vicepreşedinte al Curţii de Conturi - voturi pentru 329, voturi contra 20.

Domnul Bădălău Niculae, consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit - voturi pentru 294, voturi contra 55.

Domnul Lazăr Sorin, consilier de conturi - voturi pentru 329, voturi contra 20. (Aplauze.)

Domnul Călin Ion, consilier de conturi - voturi pentru 326, voturi contra 23. (Aplauze.)

Doamna Boghicevici Claudia, consilier de conturi - voturi pentru 326, voturi contra 23.

Domnul Dezsö Attila, consilier de conturi - voturi pentru 328, voturi contra 21.

Domnul Popa Adrian, consilier de conturi - voturi pentru 327, voturi contra 22.

Având în vedere rezultatul votului exprimat pentru fiecare candidat, Birourile permanente au constatat că toţi candidaţii au întrunit majoritatea de voturi necesare pentru numirea în funcţiile pentru care au fost propuşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aşteptăm şi de la CNCD.

Până intrăm în ordinea de zi cu votul, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 30 iunie 2020, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind instituirea zilei de 15 octombrie - "Ziua naţională a comerţului electronic"; PL-x 258/2020; procedură de drept comun;
2. Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 privind modificarea şi completarea altor acte normative; PL-x 513/2019; procedură de drept comun;
3. Legea pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar; PL-x 61/2019; procedură de drept comun;
4. Legea pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 233/2020; procedură de drept comun;
5. Legea pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociaţiile pensionarilor; PL-x 645/2019; procedură de drept comun;
6. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice; PL-x 306/2019; procedură de urgenţă;
7. Legea pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; PL-x 108/2018; procedură de drept comun;
8. Legea pentru declararea lui Mihai Viteazul, Domn al Ţării Romaneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, martir şi erou al naţiunii române; PL-x 329/2020; procedură de urgenţă;
9. Legea pentru declararea personajelor istorice Horea, Cloşca şi Crişan, martiri şi eroi ai naţiunii române şi pentru comemorarea la data de 8 noiembrie a Martirilor Români de la Beliş; PL-x 330/2020; procedură de urgenţă;
10. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 232/2020; procedură de drept comun;
11. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval; PL-x 112/2020; procedură de urgenţă;
12. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 101/2020; procedură de drept comun;
13. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; PL-x 311/2020; procedură de urgenţă;
14. Legea privind protecţia animalelor destinate exportului în ţări terţe; PL-x 637/2019; procedură de drept comun;
15. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 718/2018; procedură de drept comun;
16. Legea privind organizarea şi finanţarea serviciilor de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor; PL-x 342/2020; procedură de drept comun;
17. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2020 privind modificarea unor acte normative şi prelungirea unor termene; PL-x 350/2020; procedură de urgenţă;
18. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 204/2019; procedură de drept comun;
19. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi; PL-x 646/2019; procedură de drept comun;
20. Legea pentru completarea Anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 650/2018; procedură de drept comun;
21. Legea pentru modificarea art. 19 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto; PL-x 336/2020; procedură de drept comun;
22. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei; PL-x 155/2020; procedură de urgenţă;
23. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale; PL-x 270/2020; procedură de urgenţă;
24. Legea pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996; PL-x 582/2017; procedură de drept comun;
25. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului; PL-x 70/2020; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 30 iunie 2020.

Nu avem procesul-verbal.

Începem procedura de vot final şi revenim la procesul-verbal. Da?

Liderii de grup? Da? Bun.

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Cu 311 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 38 de abţineri şi un coleg care nu şi-a exprimat votul, adoptat.

Trecem la punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia deplasării muncitorilor sezonieri români la cules sparanghel.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

223 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, 40 de abţineri, 10 colegi nu au votat. Adoptat.

Trecem la punctul 3, Proiectul de Hotărâre pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile şi gestionarea stării de urgenţă.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

337 de voturi pentru, 3 abţineri, 8 colegi nu votează. Adoptat.

Domnul vicepreşedinte, vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unor membri în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Birourile permanente ale celor două Camere au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra propunerilor de numire în funcţia de membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, şi au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465;
• Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 349;
• Numărul total de voturi exprimate: 346;
• Numărul de voturi anulate: 24;
• Numărul total de voturi valabil exprimate: 322.

După verificarea şi numărarea voturilor, au rezultat următoarele:

Doamna Popa Claudia Sorina - voturi pentru: 295; voturi contra: 27;
Domnul Diaconu Adrian Nicolae - voturi pentru: 286; voturi contra: 36;
Domnul Grama Horia - voturi pentru: 293; voturi contra: 29;
Domnul Jura Cristian - voturi pentru: 298; voturi contra; 24;
Domnul Asztalos Csaba Ferenc - voturi pentru: 288; voturi contra: 34;
Doamna Olteanu Cătălina - voturi pentru: 271; voturi contra: 51;
Doamna Moţa Maria - voturi pentru: 288; voturi contra: 34;
Doamna Bencze Marta-Iozefina - voturi pentru: 3; voturi contra: 319;
Doamna Tomescu Mădălina - voturi pentru: 4; voturi contra: 318;
Domnul Bursuca Andrei - voturi pentru: 4; voturi contra: 318;
Domnul Iordache Noni-Emil - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Domnul Tănase Laurenţiu - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Doamna Gheorghiu Luminiţa - voturi pentru: două; voturi contra: 320;
Doamna Tontsch Daniela - voturi pentru: 9; voturi contra: 313;
Doamna Sandu Veronica Tatiana - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Domnul Covaci Lavrin-Ioan - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Domnul Danciu Florin - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Domnul Dincă Ilie - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Domnul Mavrichi Ionuţ - voturi pentru: 21; voturi contra: 301;
Doamna Pruteanu Luminiţa-Gabriela - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Doamna Şerban Valentina Filofteia - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Doamna Ştefănescu Daniela - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Domnul Tanasă Dan - voturi pentru: 42; voturi contra: 280.

Având în vedere rezultatul votului, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru desemnarea în funcţia de membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru un mandat de 5 ani, după cum urmează: doamna Popa Claudia Sorina, domnul Diaconu Adrian Nicolae, domnul Grama Horia, domnul Jura Cristian, domnul Asztalos Csaba Ferenc, doamna Olteanu Cătălina - pentru mandat complet şi, respectiv, doamna Moţa Maria - pentru un rest de mandat, ca urmare a revocării mandatului doamnei Bertzi Theodora.

Cu aceasta, am încheiat procesul-verbal.

Succes candidaţilor...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

... câştigători!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Potrivit rezultatului voturilor, Parlamentul României a hotărât numirea unor membri CNCD, numirea unor consilieri de conturi ai Curţii de Conturi, ai unui vicepreşedinte al Curţii de Conturi, precum şi a unui vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

Vă reamintesc că în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, consilierii de conturi urmează să depună jurământul în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

Felicitări tuturor celor numiţi în funcţie astăzi!

Trecem la punctul 4, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2017 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

330 şi...

Unanimitate de voturi, de fapt. Adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Şi, vă rog, cu liderul... domnul Pambuccian, să luaţi legătura, pentru intervenţie.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Pambuccian, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să iau cuvântul în legătură cu votul de la CNCD.

Pentru noi, pentru Grupul minorităţilor, este un moment foarte greu, pentru că singurul lucru pe care ni l-am dorit în tot ceea ce priveşte toate aceste instituţii sub control parlamentar era locul de la CNCD. Şi e firesc, pentru că acolo puteam să ne exprimăm în legătură cu discriminările legate de etnicitate.

Acum, eu înţeleg că a fost o înţelegere între partidele mari, n-avem ce să facem, nu avem atâtea voturi.

Eu mai înţeleg ceva. Că până acum a existat o înţelegere faţă de grupul nostru. De acum înainte nu va mai exista.

Şi probabil că de acum înainte discriminarea o să aibă şi o altă semnificaţie. Probabil, dacă spui "mama şi tata", discriminezi, nu e bine, dacă spui vreo culoare, discriminezi, nu e bine.

Şi, încetul cu încetul, o să ne ducem către o societate în care diversitatea o să dispară. Nu o să fie apărată, prin nediscriminare. O să dispară prin genul acesta nou de nediscriminare.

Şi, aşa cum spunea Darwin, o precondiţie a evoluţiei, adică diversitatea, o să dispară şi ea.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

E bine că trăim şi aşa ceva şi să sperăm că o să supravieţuim şi acestui lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aveţi perfectă dreptate.

323 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,16.