Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Chiar dacă nu este ora 8,30, vreau să vă spun bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi declara deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 24 februarie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă rog să-mi permiteţi să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. La 3 minute se opreşte microfonul. Dacă deputatul - aşa cum vă spuneam - depăşeşte timpul alocat, se închide microfonul; preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în această şedinţă.

Vom continua, tocmai pentru a ne încadra în timp, cu declaraţiile politice.

Cu voia dumneavoastră, voi începe, tocmai pentru a putea fi pe urmă în programul de organizare, eu, Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamţ, Partidul Naţional Liberal.

(Coboară la tribună.)

Bugetul propus de Partidul Naţional Liberal şi partenerii aflaţi la guvernare este, astăzi, un model despre cum ar trebui să arate un buget al dezvoltării şi modernizării României, al relansării economice.

Obiectivul major, în acest moment, este să punem bazele unei creşteri economice solide, sănătoase, în perioada următoare.

România se află în procedură de deficit excesiv, iar Partidul Social Democrat nu este străin de acest lucru. Este necesară reducerea treptată a deficitului, pentru a nu crea un şoc în economie şi pentru a menţine atractivitatea României pentru investitori, astfel încât aceştia să genereze mai multe locuri de muncă şi, sigur, mai bine plătite. Nu putem arunca ţara în datorii, căci asta ar însemna faliment, sărăcie, şomaj pe termen lung.

Bugetul pe 2021 prevede cea mai mare alocare din istorie pentru investiţii - 5,5% din PIB, adică 62 de miliarde de lei. Bugetul a fost construit pe aceeaşi filosofie ca şi anul trecut, când investiţiile au fost record - de 52 de miliarde de lei.

Estimăm că în 2021 creşterea economică va fi de 4,3%, dar ea poate ajunge chiar la 5% cu o executare corectă a bugetului. Putem fi campioni în Europa, putem lăsa mult în urmă consecinţele economice nefaste ale pandemiei.

PSD ştie prea bine miza acestui buget al dezvoltării şi de aceea îl atacă furibund. Ştie bine miza reformelor din 2021. Ştie bine impactul fondurilor europene masive pe care le avem acum pentru a finanţa aceste reforme. Ieşim din această criză globală prin investiţii şi reforme, nu prin austeritate. Aşezăm economia pe baze liberale, pe construcţie pe termen lung. Vin patru ani în care România se va dezvolta.

Acolo unde există dezvoltare, în multe localităţi şi judeţe conduse de PNL, PSD sau alte formaţiuni politice, devine irelevant politicul - dispare dependenţa de stat, de baronii locali, creşte sectorul privat. Impactul amendamentelor ultrapopuliste pe care vrea PSD vrea să le introducă la Proiectul de buget este enorm - de 6% din PIB. Aceasta ar însemna să mergem cu un deficit de aproape 13% din PIB. Ar fi un dezastru pentru viitorul României şi pentru credibilitatea finanţelor ţării pe pieţele internaţionale.

Estimările care au stat la baza creşterii economice şi a veniturilor la buget din acest an sunt moderat optimiste şi au legătură cu realitatea economică naţională, europeană şi globală. În construcţia bugetului nu am lucrat cu estimări nerealiste, ci am mers pe lucruri concrete, susţinând mediul de afaceri.

În sfârşit, avem un buget al modernizării României, un buget care propune sume record pentru investiţii şi care asigură finanţare pentru modernizarea sistemului de sănătate şi a sistemului de educaţie.

Decizia PNL şi a Coaliţiei de guvernare este ca bugetul de stat să fie adoptat în Parlament în forma propusă de Guvern, fără alte modificări aduse prin amendamente. Nu avem timp de populisme. Construim astăzi pentru generaţii.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamţ.

(Revine la prezidiu.)

Vă mulţumesc.

Continuăm declaraţiile politice.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Piper-Savu Florin.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Declaraţia politică se intitulează "Bugetul dezastrului naţional".

Proiectul de buget pe anul 2021, aşa cum arată el în viziunea Guvernului condus de Florin-Vasile Cîţu, prefigurează un dezastru la nivel naţional, în toate domeniile importante pentru România. Este un buget devastator pentru ţară, care doar taie bani, inclusiv de la domenii de maximă prioritate, precum Sănătatea şi Educaţia.

Nu pot să nu observ viziunea nefastă a actualei Coaliţii de la putere, care, în plină pandemie şi campanie de vaccinare, taie din bugetul Sănătăţii.

Nu pot să nu mă întreb, ce reformă se doreşte în Educaţie, dacă i se alocă cel mai mic procent din PIB, fapt care compromite grav cea mai importantă resursă de dezvoltare a ţării?

Construcţia bugetară este bazată pe o minciună - ni se propune ajustarea puternică a cererii, deci a consumului, şi se estimează iluzoriu creşterea economică.

Guvernul nu are de gând să aducă mai multe venituri la buget, gradul de colectare a veniturilor în PIB este de 31% faţă de 46%, cât este media Uniunii Europene.

În buget nu este cuprins niciun euro atras din PNRR din cei 30,4 miliarde euro, nici vorbă de prefinanţarea de 13% pe care o putem accesa în 2021.

Guvernul, în loc să stimuleze economia, adânceşte recesiunea, propunând doar austeritate, subdezvoltare, tăieri şi sărăcie.

Se continuă însă guvernarea pe datorie, cu o viteză de împrumut de 800-1000 euro pe secundă! Fiecare român va plăti din buzunar această datorie în următorii 30 de ani, prin taxe şi impozite mai mari.

Nu există nicio categorie socială care să fi avut vreun beneficiu de pe urma guvernării PNL. Copii, salariaţi, pensionari, oameni de afaceri, studenţi, elevi - nimeni n-a scăpat, confirmând astfel cele mai sumbre avertismente ale PSD.

Salariaţii au pierdut bani cuveniţi de drept la salarii, suntem anunţaţi că sporurile bugetarilor vor fi "plafonate", deşi Guvernul Cîţu nu are ce să plafoneze pentru că sporurile bugetarilor sunt deja plafonate prin Legea salarizării unitare la un nivel maxim de 30% din suma salariilor din fiecare instituţie publică. S-a depăşit acest plafon? Atunci, premierul Cîţu să-l tragă la răspundere pe ministrul finanţelor, Cîţu, că nu a respectat legea, plătind sporuri ilegale în anul precedent.

Copiii au pierdut mai mult de jumătate din alocaţia legal stabilită.

Studenţilor li s-a eliminat gratuitatea la transportul feroviar, pentru că "pe lumea asta nimic nu este gratis".

Pensionarii aşteaptă zadarnic aplicarea legii privind pensiile. PNL nu numai că a uitat ce promitea în campanie şi ce a trecut în Programul de guvernare, dar amână majorarea punctului de pensie pentru anul viitor.

Cîţu, groparul Economiei, omoară şi Turismul românesc! Voucherele de vacanţă, principalul motor de relansare a industriei turistice din România, nu se mai acordă în 2021, deşi neacordarea lor determină doar o reducere a deficitului bugetar cu 1,65 miliarde lei, respectiv 0,15% din PIB, conform calculelor Guvernului.

Agricultorii au fost abandonaţi în voia sorţii.

Antreprenorii şi-au pierdut afacerile aşteptând zadarnic sprijinul promis în pandemie.

Minciuna a ajuns să fie forma de manifestare a actualei guvernări.

Au câştigat prin minciună şi dezinformare, guvernează în minciună, sfidător şi dispreţuitor. Una e Programul electoral, alta Programul de guvernare şi cu totul altceva bugetul anului 2021!

Constatăm că nu e nicio diferenţă între un premier pentru care "nimic nu e gratis pe lumea asta" şi preşedintele care a făcut din "Să trăiţi bine!" un "Trăiţi prea bine" şi ne-a adus în pragul sărăciei.

Aşadar, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 prefigurează clar adâncirea sărăciei în România!

Vă mulţumesc.

Piper-Savu Florin, deputat, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Făgărăşian Valentin-Ilie, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Începând cu anul 2020, România a înregistrat o schimbare majoră de direcţie, în sensul în care Guvernul liberal a demarat ample reforme publice, a recredibilizat România în faţa partenerilor internaţionali şi a orientat ţara pe calea firească a dezvoltării şi modernizării. În plină criză sanitară şi economică, Partidul Naţional Liberal şi-a asumat şi a reuşit să protejeze viaţa şi sănătatea oamenilor, economia şi locurile de muncă, să înceapă digitalizarea administraţiei publice şi să revitalizeze investiţiile publice în domeniul infrastructurii. Dacă astăzi constatăm că România a trecut mai uşor prin criză decât state dezvoltate din Uniunea Europeană, cu o scădere economică mai mică şi o revenire mai puternică, acesta este rodul măsurilor corecte luate de guvernarea liberală.

Stimaţi colegi,

Obiectivul declarat al Partidului Naţional Liberal este acela de a dezvolta România. Dezvoltarea înseamnă o infrastructură de transporturi rapidă şi conectată la marile reţele din Europa, înseamnă o infrastructură de sănătate modernă, un sistem de educaţie performant, înseamnă digitalizarea proceselor administrative şi debirocratizare, înseamnă comunicaţii rapide şi energie ieftină. Dezvoltare înseamnă o economie competitivă, care exportă mai mult decât importă, care încurajează oamenii să muncească şi să-şi asume riscuri şi care are capacitatea de a plăti angajaţilor salarii atractive, poate chiar mai mari decât în statele dezvoltate. Dezvoltare înseamnă venituri bugetare superioare, din care să putem plăti pensii mai mari părinţilor noştri, alocaţii mai mari copiilor, indemnizaţii şi ajutoare persoanelor vulnerabile.

Stimaţi colegi,

Absenţa acestor elemente care definesc dezvoltarea reprezintă cauza principală pentru care milioane de români au plecat, în ultimele decenii, din ţară. Salariile mici şi condiţiile grele de muncă, serviciile nesatisfăcătoare de sănătate, educaţia tot mai puţin performantă, birocraţia şi corupţia din administraţie au reprezentat factori determinanţi pentru toţi cei care sunt astăzi plecaţi peste hotare, dar au rămas cu inima în ţara lor. Pot să vă garantez că fiecărui român din diaspora îi pasă de ceea ce se întâmplă acasă şi direcţia în care se îndreaptă România. Românii din diaspora ne-au demonstrat acest lucru cât se poate de clar în 10 august 2018, când s-au pus în calea bastoanelor şi a gazelor lacrimogene pentru a apăra democraţia. De asemenea, diaspora o demonstrează constant prin miliardele de euro obţinuţi prin muncă grea şi transferaţi anual în ţară, bani care susţin atât familiile, cât şi economia privată. Fără banii pe care aceştia îi trimit în ţară, România s-ar fi prăbuşit economic de mult, iar creşterea economică ar fi fost doar o dorinţă.

Am convingerea că o Românie dezvoltată, care să ofere standarde de viaţă asemănătoare statelor dezvoltate din UE, îi va îndemna pe tot mai mulţi să se întoarcă acasă şi pe tot mai puţini să plece.

Săptămâna trecută, am constatat cu satisfacţie faptul că bugetul pentru anul 2021...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

...are ca obiectiv principal dezvoltarea României şi reformarea marilor sisteme publice. Este imperativ ca în anul 2021 toate reformele demarate în 2020 să fie continuate şi accelerate, pentru că numai o Românie dezvoltată poate să genereze prosperitate pentru cetăţenii săi.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă rog să îmi permiteţi să dau cuvântul domnului deputat Varol Amet, de la Grupul parlamentar al minorităţilor. Trebuie să ajungă la judecătorie.

Deci, doar o inversare de grupuri, nu de...

Şi vă mulţumesc pentru înţelegere.

A spus că va fi foarte scurt, trebuie să ajungă...

Vă rog.

Domnul Varol Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Eroul tătar Numan Çelebi Cihan".

Anul acesta se împlinesc 103 ani de la trecerea în nefiinţă a regretatului lider Numan Çelebi Cihan, care a rămas în memoria tătarilor ca fondator al Republicii Populare Crimeea şi conducător al primului guvern al tătarilor.

Numan Çelebi Cihan a trăit între anii 1885-1918, fiind un politician tătar de renume, muftiu al tătarilor crimeeni, avocat şi totodată scriitor.

Acesta este cunoscut ca primul preşedinte în timpul scurtei existenţe a Republicii Populare Crimeea, proclamată la data de 26 noiembrie 1917, dar şi ca mare compozitor al poemului "Ant Etkenmen", care mai târziu avea să devină Imnul tătarilor crimeeni.

Numan Çelebi Cihan s-a născut în Crimeea, în satul Büyük Sonaq, unde şi-a petrecut întreaga copilărie, fiind trimis ulterior de către tatăl lui, în 1908, să studieze dreptul la Constantinopol.

După finalizarea studiilor, a Facultăţii de Drept, se întoarce în Crimeea, unde se implică în mişcările liberalilor, fiind selectat reprezentant al Peninsulei Crimeea în cadrul Congreselor de Partid ale Tătarilor Crimeeni. Acesta a fost cel mai popular delegat al acestei organizaţii datorită implicării de care a dat dovadă, deşi era la o vârstă fragedă, dar şi a pregătirii şi educaţiei dobândite în urma studiilor efectuate la Istanbul.

Numan Çelebi Cihan a fost un om politic excepţional, scriitor şi conducător care a rămas în sufletul tătarilor de pretutindeni, iar în ciuda scurtei sale existenţe a reuşit să realizeze tot ceea ce astăzi ne defineşte pe noi ca popor şi ne face mândri că suntem tătari.

Vă mulţumesc.

Deputat minorităţi, Amet Varol.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Todosiu Beniamin.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - efectele pandemiei asupra sectorului HoReCa.

HoReCa are nevoie de măsuri coerente pentru a traversa criza generată de pandemie! Trebuie să ascultăm strigătul celor peste 400.000 de români care lucrează în industria hotelieră şi în alimentaţie publică. Acest sector a fost grav afectat de măsurile restrictive impuse în contextul pandemiei, iar sute de mii de oameni şi familiile lor resimt din greu povara crizei.

Dragi colegi, sunteţi conştienţi, la fel ca şi mine, că o afacere nu poate funcţiona la nesfârşit cu lacătul pe uşă sau la capacitate de avarie. Scenariul este previzibil - rostogolirea datoriilor, concedieri sau falimentul. Mii de firme din industria HoReCa sunt acum în situaţia de a intra în incapacitate de plată, iar efectul va începe să fie vizibil în acest an. În 2021, specialiştii economici avertizează că rostogolirea datoriilor firmelor din industria HoReCa se va resimţi şi în domeniile conexe, fiind afectaţi direct furnizorii acestora.

După anul 2020, radiografia economiei afectate de pandemie nu arată prea îmbucurător. Pandemia a afectat, anul trecut, în principal firmele mici şi mijlocii. Cele mai multe dintre acestea s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare. Sondajele realizate pe piaţa bancară în această perioadă arată că 4 din 5 IMM-uri sunt nebancabile. Chiar dacă numărul dosarelor de insolvenţă a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenţe în anul trecut a atins un miliard de euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 miliarde de euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019. Cert este că, anul trecut, cele mai multe insolvenţe au fost în HoReCa.

Sunt toate premisele unui an în care economia va trece printr-o furtună, iar multe companii vor eşua în încercarea de a ajunge la liman.

O veste bună pentru sectorul HoReCa este că Guvernul va acorda, potrivit unei noi ordonanţe de urgenţă, compensaţii de un miliard de lei firmelor din această industrie. Noutatea este că vor fi acordate compensaţii financiare tuturor firmelor care au avut pierderi şi care vor aplica pentru a primi acest ajutor, fiind eliminat principiul "primul venit, primul servit".

Totuşi, trebuie să venim şi cu alte măsuri pentru a permite acestor unităţi să funcţioneze şi să producă venituri pentru a putea trece de criză. Avem judeţe în care industria HoReCa nu a mai funcţionat de luni de zile la o capacitate aproape de normalitate. Culmea este că aceste judeţe sunt şi cele în care autorităţile sanitare îşi fac treaba şi testează populaţia. Sunt discrepanţe enorme, de la câteva zeci de teste în unele judeţe, la sute sau peste o mie în judeţele fruntaşe. În aceste condiţii, premiem judeţele codaşe la depistarea şi controlul virusului SARS- CoV-2 şi pedepsim judeţele care testează. O situaţie similară este în Alba, unde avem peste 100.000 de persoane testate, adică aproape 1 din 3 cetăţeni ai judeţului. Această performanţă este pedepsită cu scenariul roşu în Alba Iulia şi în localităţile importante din judeţ, scenariu care impune restricţii în special în domenii precum turismul, alimentaţia publică şi serviciile.

Stimaţi colegi, de la tribuna Parlamentului României, solicit public autorităţilor care gestionează pandemia să reanalizeze modul în care se impun măsurile de prevenire a răspândirii coronavirusului, astfel încât să fie luat în considerare la calcularea incidenţei şi numărul de teste efectuate. De asemenea, solicit de urgenţă includerea angajaţilor din industria HoReCa în categoriile cu prioritate la vaccinare. De asemenea, se impune crearea Ghidului Naţional de Funcţionare, Redresare şi Rezilienţă pentru HoReCa, un ghid care să cuprindă reguli naţionale, general valabile pentru acest sector, dar şi măsurile de sprijin şi modul în care firmele pot aplica pentru obţinerea lor.

Vă mulţumesc şi vă rog să tratăm cu seriozitate efectele pandemiei asupra industriei HoReCa!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, are cuvântul domnul deputat Badiu Georgel.

Dacă este prezent.

Da, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

"Dezinteres sau crimă?"

În fiecare zi, în jurul nostru au loc drame şi mor oameni, deşi nu este mâna lui Dumnezeu, ci este nepăsarea şi ignoranţa unor semeni de-ai noştri. Mor oameni în spitale infestate de bacterii, în incendii la care se intervine ca în anii '50 ori în accidente datorate unei infrastructuri jalnice şi absolut criminale.

Instituţiile statului care ar trebui să ne apere, de fapt, ne persiflează, ne ignoră, manipulând faptele, făcându-i scăpaţi pe cei vinovaţi şi arătând cu degetul spre victimă, acuzator. Ce mai contează adevărul?

După 25 de ani de muncă într-un sistem de la care m-am aşteptat să scoată adevărul la liman, trebuie să constat, uimit, că toate lecţiile din tacticile de manipulare şi diversiune sunt aplicate în România, fără ca sistemul în care mi-am pus speranţele să reacţioneze în vreun fel. Oamenii corecţi şi bine intenţionaţi sunt huliţi şi ponegriţi, în timp ce slujitorii răului sunt prezentaţi ca salvatorii naţiei, toate acestea în dispreţ faţă de adevăr.

Recunosc că nu mă aşteptam la această dimensiune a minciunii. Minciuni în campania electorală despre mierea care va curge după, minciuni postelectorale despre cât de săraci suntem din cauza "ălorlalţi", minciuni despre pretinsa opoziţie a partidelor care nu-s "la ciolan". Un neadevăr grotesc generalizat, dar frumos ambalat în hainele unor promisiuni deşarte.

De 31 de ani suntem trataţi cu vorbe goale, manipulări, ipocrizii, aranjamente financiare nenumărate, doar-doar ar părea academic limbajul incoerent şi nesimţit al minciunii!

Adevărul este că în România nimănui nu-i pasă de copiii abandonaţi, de românul sărac, de cel bolnav, de toţi aceşti oameni ce sunt condamnaţi la un drum la capătul căruia nu se întrevede nici măcar un simulacru de luminiţă. Inteligenţă artificială, digitalizare, educaţie online... Vorbe şi deziderate frumoase, care sună a science fiction în contextul necazurilor românului obişnuit. Cum putem măcar să ne imaginăm că mergem mai departe pe calea unei dezvoltări spectaculoase, lăsând în urmă atâţia semeni sărmani sau bolnavi ce mor cu zile, suflete şi conştiinţe care se pierd doar pentru că unii care împart pâinea îi uită la poarta istoriei?

Cine are acest drept, domnilor? A împuternicit Dumnezeu pe cineva să piardă aceste suflete? Putem oare să depăşim limita acestei supraevaluate păreri a unora despre ei înşişi, să ne gândim la cei din rândul cărora am plecat?

Este de datoria noastră, a tuturor, să facem ceea ce trebuie pentru a acorda fiecărui român şansa la o existenţă decentă, şansa la sănătate, la educaţie. Politrucii care se opun acestui proces nu au ce căuta în Parlament, Guvern şi celelalte instituţii publice din România.

Apropo de politrucii "politologi" de partid, norocul unora că ale lor partide au luat naştere în 1990, iar presa "doctă" nu se oboseşte să-i întrebe de ideologii şi doctrine, ci îi susţine mediatic la guvernare, în schimbul unor subvenţii de zeci de milioane de euro. Dar chiar aşa, domnilor "politologi", ce ideologii mai aveţi?

Cât despre noi, nu ne purtaţi de grijă. Noi suntem români.

Deputat AUR de Vrancea, Badiu Georgel.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD are cuvântul domnul deputat Rasaliu Marian-Iulian. Şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Daniel.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre industria ospitalităţii din România.

HoReCa se prăbuşeşte!

Reprezentanţii industriei ospitalităţii şi-au strigat disperarea, ieşind în stradă. Să luăm exemplul municipiului Braşov, care de vineri, 19 februarie, a reintrat în scenariul roşu. Restaurantele s-au închis din nou la interior, după nici trei săptămâni de funcţionare. Cum vor mai rezista cei din HoReCa, în condiţiile în care schemele de ajutor şi granturile mult promise de actualul Guvern întârzie? Criteriile de eligibilitate se schimbă în permanenţă, aşa că multe firme rămân pe dinafară. S-au acumulat datorii. Şomajul tehnic este plătit cu întârziere şi, oricum, vorbim de o sumă infimă, insuficientă. Angajaţii trăiesc o adevărată dramă. Cum să lucrezi la un restaurant şi câteva zile să vii la muncă, pentru ca ulterior să fii trimis din nou în şomaj? Şi situaţia aceasta trenează de luni de zile.

Dragi guvernanţi, puneţi-vă doar o singură zi în locul acestor oameni - cum să-ţi plăteşti facturile, chiriile, ratele, în aceste condiţii? Cum să supravieţuieşti?

Cum vor mai putea rezista aceste afaceri? Statul ar trebui urgent să intervină, măcar acum, în al nouălea ceas, şi să compenseze aceste pierderi. Să nu uităm că, ani la rând, cei din HoReCa şi-au plătit taxele, impozitele, iar acum cei din Coaliţia de guvernare de dreapta au uitat de ei.

Autorităţile au gestionat haotic întreaga situaţie. Nimeni nu le-a explicat celor din HoReCa, de ce s-au fixat aceste praguri ale ratei de incidenţă? De ce se închid restaurantele la 3? Sistemul de testare nu prezintă realitatea. Ba sunt foarte multe teste efectuate şi se închide tot, ba sunt foarte puţine teste. De ce nu văd comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă aglomeraţiile de pe pârtiile de schi, din mall-uri? Adolescenţii nu merg fizic la şcoală, dar îi găsim în centrele comerciale, îi găsim în zonele de distracţii. Nu au existat cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 în rândul clienţilor care au luat masa în restaurant. De ce Guvernul alege să fie pentru unii mumă, pentru alţii ciumă?

Judeţul Braşov, care este unul preponderent turistic, a pierdut enorm. Ştiaţi că în perioada ianuarie-decembrie 2020, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, sosirile turiştilor în judeţul Braşov au scăzut cu 49%?

Iar eliminarea voucherelor de vacanţă este ultima picătură într-o situaţie care este de-a dreptul dramatică.

Vă mulţumesc.

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Braşov.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Gheorghe Daniel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Apostol Alin-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "România este datoare să apere drepturile românilor din Ucraina".

După cum se vede, în ultimul timp, există o politică discreţionară şi abuzivă a statului ucrainean de asimilare a minorităţilor naţionale, românii fiind victima directă a acestei conduite antieuropene şi rudimentare pe care statul ucrainean a stabilit-o în ultimii ani.

Atât legea adoptată în Educaţie, care elimină limbile minorităţilor din învăţământ, într-un termen de câţiva ani, aproape definitiv, cât şi legislaţia administrativă, care nu mai dă ocazia manifestării cetăţenilor în propria limbă, nativă, în cadrul tuturor formelor instituţionalizate ale administraţiei publice, sunt două elemente pe care România e datoare să le afirme, să le asume şi să se lupte pentru ele.

Acest fapt încalcă grav Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi toate tratatele europene şi internaţionale în materie de protecţie a minorităţilor, încalcă inclusiv Constituţia Ucrainei şi încalcă foarte grav şi acel tratat ruşinos pe care România l-a semnat cu Ucraina în 1997, atât cât prevedea el cu privire la drepturile minorităţilor din cele două state.

Mi se pare foarte grav faptul că în zonele locuite preponderent de români, din Regiunea Cernăuţi, deja există un fel de note ultimative ale administraţiei din regiunea respectivă, care vizează înlăturarea folosirii limbii române din cadrul instituţiilor, autorităţilor publice locale, într-un orizont foarte rapid, de câţiva ani.

Statul român are datoria să intervină şi are datoria să spună foarte clar Ucrainei că în aceste condiţii Ucraina nu are ce să caute în Europa, pentru că această conduită este una străină complet de orice perspectivă civilizată cu privire la protecţia drepturilor minorităţilor şi cu privire la ceea ce înseamnă buna vecinătate şi reciprocitatea dintre două ţări care se învecinează şi care au multe lucruri în comun.

De asemenea, este important de menţionat faptul că aceste comunităţi străvechi, din Bucovina, din nordul Basarabiei, din sudul Basarabiei, din nordul Maramureşului, nu beneficiază nici măcar de acele drepturi minimale cuvenite comunităţilor aşa-numite autohtone în legislaţia ucraineană.

Deci, românii care trăiesc de milenii în acest spaţiu, care astăzi face parte din Ucraina, aproape că rămân în afara oricărui drept fundamental.

România trebuie să-i apere pe fraţii noştri rămaşi pe actualul teritoriu al Ucrainei!

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Apostol-Alin Gabriel, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte domnul deputat Ciubuc Ciprian, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea de astăzi vă aduc în prim-plan educaţia de prim ajutor.

Haideţi să facem un exerciţiu de imaginaţie. Am putea avea următoarele situaţii:

În pauza mare, la şcoală, copilul dumneavoastră se îneacă. Un coleg de clasă observă situaţia şi, în loc să râdă, îi salvează viaţa aplicând o manevră simplă. Un alt "sanitar priceput" observă că bunicul său dezvoltă simptomele unui accident vascular cerebral şi, fără să ezite, sună la 112, oferind toate datele de care în primă fază medicii au nevoie pentru a minimiza impactul.

70.000 de români mor anual pentru că nu primesc la timp primul ajutor. Educaţia de prim ajutor este necesară pentru că salvează vieţi.

Vă reamintesc că, în 2017, câţiva parlamentari au încercat să introducă Educaţia de prim ajutor, ca o materie nouă, obligatorie, în şcoala românească. Această iniţiativă a fost respinsă pentru că, teoretic, Educaţia de prim ajutor este încorporată în Educaţia pentru sănătate.

Din păcate, Educaţia pentru sănătate este o materie opţională şi doar aproximativ 5% dintre copiii din România urmează această materie. Mai mult decât atât, în cadrul Educaţiei pentru sănătate, Educaţia de prim ajutor este reprezentată doar ca un subcapitol al capitolului 9 din manualele de clasa a V-a şi a VI-a.

De la preluarea mandatului, lucrez pentru a găsi soluţii ca Educaţia de prim ajutor să fie prezentă în şcolile noastre şi să-i ajute pe copiii noştri să fie pregătiţi pentru a salva vieţi. În ultimele două luni, am intrat în contact cu experţi în prim ajutor, atât din partea Crucii Roşii cât şi din partea DSU, am cerut părerea Consiliului Naţional al Elevilor şi punctul de vedere al Administraţiei Prezidenţiale.

Concluzia neechivocă este că la nivel instituţional este conştientizată utilitatea şi necesitatea Educaţiei de prim ajutor, ca materie care să ofere competenţe pentru viaţă. Pentru asta, ea trebuie să fie o materie atractivă, predată de specialişti cu pregătire psihopedagogică şi cu o bază practică, nu doar teorie. Sunt de acord că este nevoie de resurse. Trebuie formaţi profesori şi trebuie achiziţionate echipamente specifice. Nu am nicio reţinere să afirm că există un impact bugetar, însă el este infim faţă de impactul pozitiv asupra siguranţei vieţilor noastre. În plus, putem folosi fonduri europene pentru a diminua impactul bugetar.

Stimaţi colegi,

Fac un apel la puterea dumneavoastră de reflecţie asupra importanţei acestei materii şi vă invit să susţineţi alături de mine acest demers.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al Alianţei USR PLUS, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ciubuc Ciprian, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor.

Domnul Ciprian Ciubuc:

"În faţa cui s-a plecat «Infinitul» lui Brâncuşi?"

În mod normal, declaraţia pe care urmează să o prezint ar fi trebuit să fie rostit de maestrul Nicolae Voiculeţ, în calitate de senator al României. Tertipurile sistemului i-au invalidat candidatura, iar eu aduc în plen mesajul acestui ambasador al culturii româneşti.

În faţa cui s-a plecat "Infinitul" lui Brâncuşi?

În mod normal, creştinii şi românii, oamenii de cultură, dar şi angajaţii Muzeului Ţăranului Român trebuie să ia atitudine şi să ceară explicaţii ministrului culturii - domnul Bogdan Gheorghiu, managerul muzeului - domnul Virgil Niţulescu, preşedintelui Comisiei pentru cultură din Parlamentul României, dar şi domnului Bulai pentru felul în care s-au atribuit cei 218.099 de euro unui proiect aşa-zis cultural, "Mirrors of Brâncuşi", eveniment organizat de Fundaţia Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă şi Christian Westblink, cu sprijinul JTI şi al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, la împlinirea a 145 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, a marelui Brâncuşi.

După părerea lui Nicolae Voiculeţ şi a altor personalităţi culturale din ţară şi din străinătate, cu prilejul acestei expoziţii, care se va încheia pe 24 februarie, adică astăzi, este denigrată una dintre cele mai importante lucrări ale marelui Brâncuşi, "Coloana Infinitului" sau "Coloana fără de sfârşit", cum spunea Brâncuşi.

Prin schimbarea poziţiei verticale a cunoscutei lucrări, consider că s-a adus o mare jignire creaţiei lui Brâncuşi, dar şi a verticalităţii şi demnităţii noastre ca neam.

Cerem scuze publice din partea celor care au fost implicaţi în finanţarea, realizarea şi promovarea acestui eveniment!

Totodată, cerem o direcţionare a fondurilor, cel puţin egale cu cele alocate Proiectului "Mirrors of Brâncuşi", pentru repararea casei copilăriei lui Constantin Brâncuşi, de la Hobiţa, care de zeci de ani este în ruină şi este o paragină.

În aceeaşi situaţie de paragină sunt zeci de obiective culturale, unele cu mare potenţial turistic şi istoric, abandonate în nepăsarea unora, ba chiar din dorinţa de a ne stârpi identitatea românească.

Asta am avut să vă spun. Este un semnal de alarmă!

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Petreţchi.

Se pregăteşte domnul deputat Georgescu Nicolae, Grupul PSD.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În fiecare an, la data de 21 februarie, celebrăm Ziua Internaţională a Limbii Materne, ocazie cu care auzim alocuţiuni, în care este subliniată importanţa promovării multiculturalităţii, a diversităţii lingvistice şi a valorilor universale.

Însă, tocmai acum, trebuie să ne punem o serie de întrebări - oare este suficient să ne rezumăm la alocuţiuni privind importanţa acestei zile? Sau trebuie să reflectăm şi asupra modului în care reuşim să conservăm şi să promovăm patrimoniul mondial material şi imaterial?

Recent, UNESCO a atras atenţia asupra faptului că jumătate din limbile vorbite pe mapamond sunt pe cale de dispariţie, iniţiind o serie de proiecte pentru prevenirea sau încetinirea pierderii limbilor, inclusiv prin promovarea educaţiei şi în limbile minoritare, subliniind faptul că limba maternă este cel mai puternic element de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial.

Conştientizând aceste aspecte, în cadrul dezbaterilor organizate la Bruxelles ori Strasbourg, în plenul Adunării, în şedinţele comisiilor parlamentare, precum şi în cele ale grupurilor politice este utilizată şi limba maternă.

Mai mult, în fiecare an, un număr tot mai mare de state îşi adaptează politicile naţionale în vederea promovării limbilor materne, precum şi în vederea încurajării diversităţii şi a educaţiei multilingvistice, construind, în acelaşi timp, o solidaritate bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.

Fără doar şi poate, România reprezintă cel mai elocvent exemplu de bune practici când vine vorba despre promovarea identităţii etnice, lingvistice şi culturale a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, aducând în concordanţă reglementări legislative din domenii precum protecţia drepturilor omului, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi aşa mai departe.

Cu toate acestea, în repetate rânduri, de la această tribună, am subliniat necesitatea continuării respectării garanţiilor corespunzătoare, în toate domeniile, prezentând cazuri izolate de încălcare a drepturilor, care contravin spiritului european.

Din nefericire, lejeritatea cu care au fost tratate cazurile semnalate, precum şi lipsa măsurilor ferme au făcut ca diverse probleme să apară şi în cele mai neaşteptate domenii, unde însăşi funcţionari responsabili cu aplicarea prevederilor constituţionale şi legale privind conservarea limbii materne, necunoscând sau prefăcându-se că nu cunosc cadrul legal, au ajuns să organizeze până şi aşa-zise dezbateri care pun la îndoială însăşi necesitatea instruirii în limba maternă, felul în care aceasta îi ajută pe copii şi în ce anume constă, ori, în cazuri şi mai grave, să solicite chiar managerilor instituţiilor de învăţământ să reducă ori să înlocuiască studiul limbii materne cu o limbă modernă, culmea, studiată opţional.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, iată câteva exemple care ne obligă ca, tocmai în astfel de zile festive, să analizăm cu mai multă responsabilitate trendul privind respectarea acestor garanţii, făcând, în acelaşi timp, diferenţa între cazurile izolate şi politica naţională din acest domeniu, reamintindu-ne că limba maternă nu trebuie să reprezinte o monedă electorală, iar, prin neacordarea atenţiei cuvenite, s-ar putea ajunge ca peste câţiva ani să nu mai putem celebra această zi.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Georgescu Nicolae, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Tuţă George, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PNL-iştii şi progresiştii, în război cu poporul român!".

Suntem în război! Aşa au declarat guvernanţii de dreapta, în anul 2020, despre lupta împotriva coronavirusului. O fi aşa cum spun dânşii. Dacă au în capul lor asemenea idei, nimeni nu le poate contesta, şi nimic nu se poate face ca ele să fie scoase din capul acestora. Noi ştim din istorie că în stare de război întreaga funcţionare a ţării este îndreptată către două obiective majore - protejarea pe cât se poate a propriilor cetăţeni şi a producţiei industriale naţionale. Pentru asta guvernanţii instituie stare de urgenţă. Pentru asta îşi direcţionează statul toate resursele. Să asigure propriilor cetăţeni protecţie, servicii medicale, să-i ţină în viaţă, să le ofere locuri de muncă şi să le menţină moralul ridicat.

La noi ce s-a întâmplat? În stare de aproape război, instituită de liberali şi progresişti, am aflat că guvernanţii se împrumută enorm în numele nostru pentru a face achiziţii la suprapreţ de la firmele lor de casă sau pentru a achiziţiona materiale medicale neconforme.

Am aflat, de asemenea, că în anul 2020 a avut loc o scădere drastică a accesului la îngrijire a pacienţilor cronici, mai ales în cardiologie. Semnala, în acest sens, prof. univ. dr. Andrei Dan, şeful Secţiei de Cardiologie al Spitalului Colentina, faptul că foarte mulţi bolnavi nu au avut acces la tratament. Gestionarea incorectă a pandemiei de către Costache, Tătaru şi Voiculescu, cu acest sistem numit spital COVID, prin care spitalele mari au fost sacrificate, dedicate exclusiv îngrijirii COVID, a dus la o creştere a mortalităţii poate mai mare sau la limita superioară, în România, faţă de Comunitatea Europeană. Am mai aflat că în lunile noiembrie şi decembrie, anul trecut, s-au înregistrat cele mai multe decese de la al Doilea Război Mondial încoace, conform datelor prezentate de preşedintele INS.

Acelaşi lucru a fost subliniat şi de presă, care relata faptul că avem foarte mulţi morţi de COVID, dar, cu siguranţă, avem mult mai mulţi morţi de ne-COVID, despre care nu se vorbeşte oficial. Oameni bolnavi de cancer, diabet, de inimă, care n-au avut acces la spital şi nici la alte servicii medicale. Oameni neasiguraţi, lipsiţi de medicamente luni în şir, oameni fără adăpost care nu sunt căutaţi şi, în cazul de faţă, nu sunt nici vaccinaţi. Aceştia mor la o rată devastatoare şi nici măcar nu ştim dacă de COVID sau de alte boli netratate. Pentru aceste pierderi de vieţi omeneşti cine răspunde, domnilor guvernanţi neoliberali şi progresişti?

Dacă, în numele luptei împotriva pandemiei, atâţia oameni au fost obligaţi să se sacrifice, de ce nu cereţi aceleaşi sacrificii...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi.

Domnul Nicolae Georgescu:

...de la companiile farmaceutice, de la băncile comerciale, de la oameni cu averi impresionante?

Aşadar, dacă suntem în război, să acţionăm conform stării de război. Cine nu guvernează în favoarea cetăţenilor, cine fură sau nu acţionează conform aşteptărilor cetăţenilor pe care îi conduce, cine lasă oameni nevinovaţi să moară cu bună-ştiinţă, să fie judecat pentru trădare!

Georgescu Nicolae, deputat al PSD de Argeş.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Are cuvântul domnul deputat Tuţă George, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Lőrincz Ştefan-Iulian, Grupul USR-PLUS.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi colegi,

În aceste zile, Parlamentul va dezbate Legea bugetului. Un document care nicicând nu a fost mai important, având în vedere momentul pandemic, cu implicaţii sociale, pe care trebuie să-l depăşim cu bine.

Pot anticipa că vom avea discuţii lungi. Noi vom susţine necesitatea unei administraţii eficiente, vom discuta despre tehnologii şi reducerea costurilor, dar nu trebuie să lăsăm amendamente populiste, lozinci înflăcărate şi indignare ipocrită să ne afecteze demersurile constructive pe care vrem să le avem.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, va trebui să reflectăm asupra domeniilor care trebuie finanţate cu prioritate. Dacă ne punem întrebările corecte vom ajunge la concluzia că pentru unele dintre meseriile viitorului nu avem încă legislaţie.

Studiile spun că 85% din joburile din 2030 nu au fost inventate încă. De aceea, cred că este necesară o dezbatere pragmatică, pe bază de trenduri şi scenarii, asupra ocupaţiilor care vor fi dominante în viitorul apropiat.

Un lucru este cert, au loc transformări de fond în tot ceea ce înseamnă muncă - unde se munceşte, cum se munceşte, în ce condiţii se munceşte, care sunt cerinţele naturale ale pieţei, care este de fapt statutul acestor meserii ale viitorului.

Această reglementare a muncii poate fi un pariu riscant. Va fi nevoie de îndrăzneală şi asumare pentru a putea anticipa evoluţiile atât în mod ştiinţific, cât şi în mod empiric. Va fi un joc în care trebuie să găsim cel mai mare divizor comun pentru toate scenariile posibile.

Închei prin a vă semnala un amănunt amuzant asupra căruia ne vom apleca în curând împreună cu Ministerul Muncii. În nomenclatorul ocupaţiilor, la numărul 421104, este o ocupaţie, pe cât de anacronică, pe atât de importantă.

Stimaţi colegi,

Dacă nu vom fi deschişi la schimbare, riscăm ca această ocupaţie să rămână fără obiect.

421104 este ocupaţia numărătorului de bani.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lőrincz Ştefan-Iulian.

Se pregăteşte domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Săptămâna trecută, în Parlament, am votat pentru repararea unei mari nedreptăţi. Am votat eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Articolul 4 din Constituţie este foarte clar în ceea cea priveşte principiul egalităţii între cetăţeni - "România este patria comună a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".

În fapt, de ani de zile, asistăm la o sfidare a cetăţenilor şi ignorarea echităţii.

Vechi politicieni care se simt speciali, în nemărginita lor generozitate pe banii altora, fără nicio justificare, au decis că anumitor categorii, ca de exemplu demnitarii, li se cuvine să primească o pensie determinată după alt sistem, în timp ce majorităţii cetăţenilor, în funcţie de cât au contribuit.

În 2020, România a plătit cu 60% mai mult pentru aceste pensii speciale, comparativ cu 2016.

Aţi avut majoritate în fosta legislatură, doamnelor şi domnilor de la PSD, şi în loc să le fi eliminat, aţi găsit de cuviinţă să mai daţi o palmă cetăţenilor!

Şi aţi stabilit voi că şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene merită să fie... pe banii contribuabililor!

Iată doar un exemplu care reprezintă o insultă permanentă adresată românilor:

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, de altfel, fost parlamentar PSD, are două pensii speciale, potrivit declaraţiei de avere. Una de fost avocat al poporului şi alta de fost parlamentar.

Astfel, Dorneanu a încasat în anul fiscal 2018 suma de 322.000 de lei.

Ce părere aveţi, doamnelor şi domnilor de la PSD? Aţi respectat voi cetăţenii? Credeţi că demagogia voastră va înşela românii?

Noi, parlamentarii USR PLUS, vom căuta toate căile constituţionale pentru urgentarea eliminării pensiilor speciale pentru toate categoriile la care nu se justifică excepţia de la contributivitate.

Iar voi, doamnelor şi domnilor de la PSD, nu veţi mai putea minţi oamenii pretinzând că îi respectaţi în timp ce inventaţi privilegii pentru anumite categorii şi luptaţi pentru a le păstra.

Pentru USR PLUS eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost doar un prim-pas.

Vom continua!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Dămureanu Ringo.

Se pregăteşte domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se numeşte "Dreptate pentru Oltenia. Vrem să fim legaţi cu Europa!".

Stimate domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru, Vasile Cîţu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Reprezint în Parlamentul României judeţul Dolj, fiind singurul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor din Regiunea Oltenia, singurul parlamentar AUR de la Giurgiu şi până în Banat, pe o rază de 8 judeţe.

Zona "roşie" a României atât a dat. Restul reprezentanţilor, sunteţi cei care aţi guvernat 31 de ani, aşa-zisa dreaptă, PNL şi asociaţii, şi aşa-zisa stângă, PSD, majoritară.

După ce a dat miniştri în guvernele PSD şi PNL, Craiova rămâne cel mai izolat mare oraş din România şi din Europa, dintre capitalele de euroregiuni. Oltenia nu are niciun metru de autostradă, iar Craiova, alintată "capitala unei mari iubiri", a fost abandonată, nefiind legată de nicio autostradă care să ducă undeva, existentă sau în proiect - nici spre Transilvania prin Râmnicu Vâlcea, nici spre Europa prin Lugoj, nici spre Vidin sau Negotin către Balcani sau Valea Timocului.

Discutăm în Parlament bugetul pe anul 2021, cu proiecţia pe termen mediu, iar această ocazie nu trebuie din nou ratată în defavoarea Olteniei.

Avem obligaţia de a închide coridorul european care ne străbate.

Tronsonul Banat-Oltenia, parte a coridorului ce leagă Europa Centrală de porturile de la Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Nordului, trebuie să fie un proiect de infrastructură de transport pe care să-l includem începând cu anul 2021.

Au dreptul cei de la Ford, care investesc şi au creat mii de locuri de muncă, să-şi vândă în toată Europa producţia, modelele şi motoarele produse la Craiova fiind în topul vânzărilor, conectarea lor la pieţele europene fiind o datorie asumată de România, dar încă neonorată.

Au dreptul bănăţenii să vină în Capitală pe un drum direct, care să nu mai ocolească Oltenia.

Pentru ei şi pentru transportul internaţional de la Calafat spre Lugoj, sectorul de serpentine Orşova-Caransebeş este absolut anormal pentru secolul XXI.

Domnilor colegi, în numele oltenilor şi al bănăţenilor, al producătorilor de maşini şi al şoferilor, vă rog să susţineţi proiectele de autostrăzi care să lege Craiova de Lugoj şi Slatina de Râmnicu Vâlcea. Să arătăm că ne pasă de oameni şi să facem dreptate şi pentru Oltenia!

Vă mulţumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ghera.

Se pregăteşte domnul deputat Popa Radu Mihai, din partea Grupului PSD.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Să vizităm Perla Adriaticii - Dubrovnik".

Noi, croaţii din România, suntem o comunitate puţin numeroasă, abia câteva mii de cetăţeni. Cine a trecut prin Caraşova şi prin Lupac ne cunoaşte mai bine - oameni liniştiţi, muncitori, iubitori de copii şi de locurile natale, păstrători de tradiţii şi de obiceiuri străbune.

Noi, croaţii din România, suntem o minoritate mai puţin zgomotoasă, gazde primitoare, având încă prea mult de lucru pentru propăşirea comunităţilor în care trăim, suntem dornici şi de oaspeţi. Dorim ca toţi conaţionalii noştri să ne cunoască şi să ne bucurăm împreună de tot ceea ce ne oferă acest pământ frumos şi mănos, unde, de veacuri, s-au stabilit străbunii noştri.

Sud-vestul României, zona Caraş-Severin, beneficiază de frumuseţi naturale neasemuite. La fel este şi pământul pe care bunii noştri l-au părăsit cu secole în urmă. Croaţia este o ţară nespus de pitorească. Concetăţenii noştri o pot vizita anul acesta, din iunie până în septembrie, datorită unui minunat proiect asumat de două companii aeriene române care vor executa numeroase zboruri din Bucureşti spre "perla Adriaticii", oraşul Dubrovnik. Cunoscut în vremuri sub numele de Ragusa, situat pe coasta dalmată, Dubrovnik a fost întemeiat în secolul VII. Este un imens muzeu în aer liber, înţesat de vestigii, preromane şi baroce. În acest loc de vis îi puteţi cunoaşte mai bine pe croaţi, iar pentru noi, croaţii din România, desigur, nu există un loc mai frumos în afară, fireşte, de locul natal şi de judeţul Caraş-Severin!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Popa Radu Mihai?

Se pregăteşte domnul deputat Varga Glad-Aurel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Nu este.

Atunci, domnul deputat Salan Viorel? Nu este.

Domnul deputat Lungu Romeo-Daniel?

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În curând, pe 28 februarie, se împlineşte un an de la confirmarea primului caz de infectare cu noul coronavirus în ţara noastră. De atunci vieţile noastre s-au schimbat radical. Însă, pandemia de COVID-19 nu a reprezentat o provocare doar pentru cetăţeni, ci şi pentru autorităţile locale, care au preluat direct lupta cu virusul.

De exemplu, Primăria municipiului Buzău a cheltuit anul trecut pe măsurile de combatere a virusului SARS-CoV-2 aproximativ un milion de euro, bani pe care nu i-a recuperat nici măcar acum de la Guvern.

România a fost prinsă pe nepregătite, iar Guvernul, în loc să fie locomotiva care să conducă ţara în siguranţă prin această pandemie, a preferat să transfere multe dintre obligaţii în sarcina UAT-urilor. Astfel se face că primăriile au cheltuit din propriile bugete sume considerabile pentru ca cetăţenii să fie cât mai protejaţi. Cu promisiunea de a-şi primi banii înapoi, primăriile s-au văzut, ulterior, cu vistieriile goale şi înşelate de Guvernul României.

În plus, amânarea termenelor de plată a impozitelor şi celelalte facilităţi fiscale oferite persoanelor fizice au contribuit şi ele la o mai slabă colectare a taxelor şi impozitelor locale. Tocmai de aceea, în 2021, multe dintre primării s-au văzut nevoite să crească taxele şi impozitele pentru a mai avea bani pentru investiţii.

Anul acesta, amenajarea, dotarea şi funcţionarea centrelor de vaccinare, alături de continuarea măsurilor de combatere a noului coronavirus au rămas în competenţa autorităţilor locale. Doar la nivelul Primăriei municipiului Buzău cheltuielile cu centrele de vaccinare ajung la două milioane de euro.

Guvernul doar mimează interesul faţă de situaţia delicată în care se află UAT-urile. Acestea trimit raportări lunare cu privire la cheltuielile cu pandemia din acest an, dar nimeni nu le poate garanta că vor primi banii înapoi.

2020 a fost un an negru! Însă nu doar din cauza noului coronavirus, ci şi din cauza faptului că la conducerea ţării am avut oameni incompetenţi, fără viziune şi fără empatie!

Stimaţi colegi, mai ales dacă faceţi parte din Coaliţia de guvernare, vă rog să-i îndrumaţi pe cei care au capacitatea de a lua decizii în această privinţă să sprijine autorităţile locale, să asigure proceduri clare de decontare a cheltuielilor pentru gestionarea pandemiei şi să se preocupe de siguranţa cetăţenilor. Pandemia nu a trecut, necesitatea de a lua măsuri eficiente este mai mare ca oricând. Haideţi să nu obligăm autorităţile locale să aleagă între dezvoltare şi sănătatea oamenilor!

Vă mulţumesc.

Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Varga Glad-Aurel.

Se pregăteşte doamna deputat Hangan Pollyanna, din partea Grupului USR PLUS.

Dacă nu este Glad Varga, îl invit pe domnul deputat Cozma Adrian-Felician.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să aduc în discuţie o problemă pe care cu toţii o cunoaştem, dar, din păcate, a fost ignorată - satul românesc, care, din nefericire, din păcate, sub ochii noştri se stinge. La fel şi tradiţiile. Iar unii ar vrea să ne uităm şi credinţa.

"Să nu lăsăm satul românesc să piară!".

Una dintre priorităţile noastre trebuie să fie restaurarea lumii rurale, salvarea şi susţinerea satelor care trebuie să fie într-un ritm cu totul, cu totul special, o atenţie specială din partea noastră.

Şi, de aceea, trebuie să observăm că, în ultimele trei decenii, România a trecut prin cea mai accelerată depopulare a satelor, care a dus la o destructurare a comunelor ţării.

Oamenii au fost nevoiţi să plece pentru o viaţă mai bună, tinerii nu şi-au găsit rostul în ţara lor şi au luat drumul pribegiei.

Milioane de români au fost nevoiţi să-şi părăsească pământul, ţara, casele părinteşti, să-şi găsească salvarea. Satul românesc este astăzi aproape pustiu, bunicii noştri sunt năuciţi de faptul că pământul lor rodnic rămâne nelucrat, iar nimeni nu face nimic.

Exodul românilor nu se mai termină.

Se nasc mai mulţi copii români în afara graniţelor decât în interiorul ţării, iar acest lucru spune enorm despre drama pe care o trăim în aceşti ani. O dramă care nu se mai sfârşeşte!

Avem o responsabilitate şi trebuie să acţionăm acum, astăzi, nu mâine.

Avem nevoie de programe ample de relansare a civilizaţiei rurale din toate punctele de vedere, şi sigur că relansarea economiei locale e prima condiţie.

Refacerea asociaţiilor agricole ţărăneşti şi asigurarea finanţării acestora prin creditul rural vor putea să impulsioneze mult dezvoltarea acestora prin optimizarea muncii pământului şi prin dezvoltarea industriilor alimentare, a produselor procesate. Avem nevoie de această însănătoşire a întregii economii din satele noastre, creându-se astfel şi condiţii pentru revenirea în ţară a tinerilor noştri români, care-şi pot asigura traiul decent din rodul pământului.

Un mare câştig, pe care astăzi poate nu-l percepem aşa bine, e oportunitatea de a consuma mereu produse proaspete şi sănătoase.

Potenţialul României este imens, majoritatea terenurilor sunt naturale, poate cele mai bune din întreaga Uniune Europeană pentru culturile agricole.

România este obligată să facă un mare pas în condiţiile în care lumea se poate îndrepta oricând spre o criză alimentară la nivel european sau global.

În aceste condiţii, nu e vorba despre o protecţie, ci de o obligaţie a statului faţă de cetăţeni.

România trebuie să creeze condiţiile prosperităţii şi pentru cei plecaţi, şi pentru cei care încă sunt acasă.

Politicile privind revenirea în ţară a românilor şi menţinerea tinerilor care, astăzi, sunt încă în ţară trebuie să fie prioritate naţională.

Nu vorbim de o facilitate, nu vorbim de privilegii, ci vorbim de o politică naţională care poate fi relansată economic şi spiritual.

Nu în ultimul rând, putem păstra bogăţia imaterială a acestor locuri. Tradiţiile noastre sunt o comoară pe care trebuie să o protejăm, iar tinerii noştri trebuie să fie stimulaţi să o descopere.

Porcul de Crăciun e mai mult decât asigurarea hranei pentru iarnă, iar pălinca din Ţara Oaşului şi din alte regiuni e mai mult decât un produs de piaţă. Toate aceste bunuri păstrate din generaţii, alături de multe altele, ce ţin de portul popular, casele ţărăneşti şi locurile obârşiei noastre...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...pot fi elementele care pot redefini civilizaţia rurală. Meşteşugurile tradiţionale şi produsele artizanale sunt într-o ofensivă economică, şi asta e un lucru foarte bun, fiindcă pot relansa rapid satul românesc.

O întoarcere a unui milion de tineri ar echivala cu creşterea economiei cu câteva procente. Vorbim de mulţi bani cu care putem dezvolta şi mai mult întreaga economie. Vorbim de românii harnici, productivi, care au crescut economiile altor ţări timp de zeci de ani şi care ar face acelaşi lucru în ţara lor. Astăzi ei nu sunt aici, iar cei din satele româneşti aşteaptă momentul să plece.

E trist, dar adevărat.

Cine n-are tineri, n-are viitor!

Avem nevoie de fiecare tânăr, de fiecare român care doreşte să vină acasă, altfel nu vom reuşi să ne regăsim ca şi comunităţi şi nu vom reuşi să ne mai găsim nici liniştea. Fără linişte nu vom gusta nici prosperitatea.

Supravieţuirea noastră, ca neam şi naţiune, va depinde...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...de ce vom face...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

...în următoarea perioadă.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aţi depăşit cu mult timpul acordat prin Regulament.

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Lăsaţi-l să vorbească!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Ideea este că trebuie să vedem ce se întâmplă în alte ţări. Putem învăţa mult şi să nu facem aceleaşi greşeli.

România e binecuvântată şi aşa trebuie să rămână!

Adrian Cozma, deputat al PNL, Satu Mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul doamna deputat Hangan Pollyanna.

Îi rog pe colegi, în respect unii faţă de ceilalţi, să încercăm să ne încadrăm în program. Sigur că nu suntem stricţi acum, la secundă, dar sunt înscrişi foarte mulţi colegi şi vor cu toţii să prezinte declaraţia politică.

Se pregăteşte domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am asistat, în aceste zile, la un nou spectacol al ipocriziei marca PSD, partidul responsabil de distrugerea sistematică a mineritului în ultimii 30 de ani. În încercarea de a capitaliza politic, pe seama celor care îşi riscă viaţa în subteran, în condiţii de muncă improprii, se erijează în salvatori ai minerilor, deşi sunt singurii vinovaţi de starea deplorabilă în care a ajuns Complexul Energetic Hunedoara.

În prezent, Complexul Energetic Hunedoara are patru mine: Lonea şi Lupeni, care sunt în program de închidere, şi Vulcan şi Livezeni, încă funcţionale, plus două termocentrale - Paroşeni şi Mintia, termocentrala care asigură agentul termic în municipiul Deva.

Iniţial, Complexul Energetic asigura aproximativ 5% din producţia de energie a României, acum abia dacă mai produce 2% şi înregistrează pierderi de peste 6 miliarde de lei, iar începând cu 2019 se află în insolvenţă.

Dezastrul construcţiei s-a văzut de la început, societatea înregistrând pierderi din primul an de existenţă. Conducerea CEH, numită de PSD, iroseşte, în 2014, oportunitatea de retehnologizare a minelor printr-o licitaţie cu dedicaţie, ulterior anulată, pentru achiziţia de echipamente necesare îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi scăderii costurilor de producţie. Directorul numit de PSD la conducerea CEH ratează şi modernizarea termocentralei Mintia, semnând un contract în contradicţie cu cerinţele Uniunii Europene, sub atenta privire a prim-ministrului de atunci, Victor Ponta.

Guvernul PSD primeşte, în 2015, de la Comisia Europeană un ajutor financiar consistent pentru a sprijini CEH, dar nu este capabil să elaboreze un plan de restructurare şi întârzie nejustificat plata. Din cauza PSD, Complexul Energetic plăteşte un milion de euro în plus pentru certificatele de carbon cumpărate cu depăşirea termenului limită. Din cauza PSD, în tot acest timp, în minele din Valea Jiului îşi pierd viaţa 7 persoane şi tot atâtea suferă răni grave în urma accidentelor de muncă.

Guvernul PSD nu a elaborat niciodată planul de restructurare, iar, în aceste condiţii, Comisia Europeană stabileşte că CEH trebuie să returneze statului român aproximativ 60 de milioane de euro. Deşi, în ţară, Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Eugen Teodorovici şi Mihai Tudose se plimbau prin Valea Jiului, promiţând redeschiderea minelor, sprijinirea CEH şi a termocentralei Mintia, printr-o abordare strategică, la Bruxelles europarlamentarii PSD votau un amendament la Guvernanţa Uniunii Energetice care prevede că statele membre vor elimina, până în 2020, subvenţiile directe şi indirecte acordate pentru combustibilii fosili, dând astfel lovitura de graţie mineritului hunedorean.

În acest timp, colega mea, deputat USR - Cristina Prună, făcea demersurile necesare către comisarul însărcinat cu Politicile Energetice şi Schimbări Climatice şi obţinea includerea Văii Jiului în Platforma Regiunilor Carbonifere în Tranziţie, astfel Valea Jiului primind o şansă a tranziţiei la un mediu care să stimuleze creşterea, diversificarea economică şi angajarea forţei de muncă, oferind oportunităţi pentru generaţia tânără.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, cei din PSD sunt responsabili de dezastrul de la Complexul Energetic Hunedoara, pentru că au văzut CEH strict ca pe o sinecură şi puşculiţă de partid. Social-democraţii de carton nu mai pot veni astăzi ... (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos! Este activitatea de declaraţii politice. Fiecare are cuvântul.

Haideţi să ne ascultăm!

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Social-democraţii de carton nu mai pot veni astăzi să facă alte vizite oficiale şi să promită că remediază situaţia. S-au aflat la guvernare şi au condus companiile de stat, aveau toate pârghiile necesare pentru a reforma şi eficientiza Complexul Energetic.

Măcar în ultimul ceas PSD ar trebui să dea dovadă de decenţă şi să se abţină de la încercarea de politizare şi manipulare a tuturor hunedorenilor afectaţi de situaţia în care se află acum CEH şi Valea Jiului.

Mulţumesc.

Sunt Pollyanna Hangan deputat al USR PLUS, Hunedoara. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel, Grupul PSD. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă:

Bună ziua!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi să ne ascultăm! E activitatea de declaraţii politice! Sigur că fiecare parlamentar poate să vină, să-şi spună punctul de vedere, nu trebuie să intrăm în polemică cu sala.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se intitulează "Cât va mai tolera România politica revizionistă a Ungariei în Transilvania?".

Doamnelor şi domnilor,

Trebuie să ne venim în fire şi să recunoaştem că de 800 de ani în Transilvania se desfăşoară o operaţiune veche de geopolitică. Prin aceasta, România pierde, de facto, faţada geopolitică a Carpaţilor Orientali spre Marea Neagră. O comunitate întreagă de cetăţeni români, cea a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, devin cetăţeni de rangul doi, în zonele controlate politic, economic şi administrativ de UDMR, chiar pe teritoriul nostru naţional.

În timp ce pentru instituţiile româneşti, pentru Ministerul Culturii, pentru Ministerul Educaţiei şi chiar pentru instituţiile de forţă, simbolistica naţională a devenit o simplă butaforie lipsită de conţinut, prietenii noştri dau substanţă obsesiei lor istorice privind "Ungaria Mare".

În timp ce structurile informative ungare sunt încurajate de ministrul ungar de externe să fie cele mai puternice din Europa Centrală, în propria lor ţară interesele legitime ale românilor sunt mai abandonate ca niciodată!

În timp ce Ungaria derulează, de câţiva ani, programul de dezvoltare al Ardealului, Ministerul Român de Externe se limitează la ridicola declaraţie că Ungaria face ce vrea în Transilvania, fără girul Bucureştiului! Ultima dată, Bogdan Aurescu a "cântat" această arie minunată zilele trecute, chiar la Bucureşti, la întâlnirea cu determinatul ministru de externe maghiar. Dar tocmai acest lucru arată că Ungaria face ce vrea în Transilvania, cu girul Bucureştiului. Ce înseamnă acest lucru? Că pun în practică preocupările lor mai vechi privind Transilvania. Programul de dezvoltare economică al Ardealului lansat de Budapesta, acum mai bine de doi ani, capătă forma nu doar a desuveranizării Transilvaniei, dar şi a României!

Pentru a-şi asigura recucerirea economică şi politică a Ardealului, prietenii noştri s-au infiltrat cu ideologia lor revizionistă în toate instituţiile statului român. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti se mulţumeşte să constate că programul se desfăşoară fără acordul statului român? Care stat, din moment ce programul se desfăşoară?! Performanţa, pentru care îi felicit, este că au reuşit, ca de fiecare dată în ultima sută de ani, să-şi facă toxicul demers acceptabil. În 1940 a fost acceptabil pentru Germania nazistă! În 1946 a fost acceptabil pentru Uniunea Sovietică! De 31 de ani este acceptabil pentru toate partidele politice care s-au perindat la conducerea României!

Înţelegem prea bine complexul istoric al vecinilor noştri, botezat pompos, de câţiva ani, "geopolitica bazinului Carpatic". De fapt, nostalgia adăpostirii statalităţii ungureşti în voievodatul Transilvaniei după bătălia de la Mohacs. Dar nu înţelegem de ce statul român pune frişcă pe acest complex mental, oferindu-le pe tavă, azi, statalitatea românească, deşi nu-i mai fugăreşte nimeni pe nobilii unguri!

Da, ştiu, pare greu de crezut, dar acestea sunt faptele! Dimensiunea retrocedărilor, începute acum 15 ani, se apropie de 60 de miliarde de euro, centrele istorice din marile oraşe din centrul Transilvaniei sunt retrocedate, ca şi o bună parte din terenurile Transilvaniei de Nord, exact ca în 1940! Retrocedările s-au făcut în condiţiile în care statul român a răscumpărat aceste proprietăţi, dar şi pe cele agricole, cu bani foarte grei în perioada interbelică.

Doamnelor şi domnilor - şi închei -, vecinii noştri declară că sunt îngrijoraţi de situaţia demografiei lor etnice în statele din jur, inclusiv din România. Le împărtăşim îngrijorările, pentru că şi noi considerăm un gest moral suportul acordat fraţilor noştri din jurul României. Din păcate, statul român nu-l face! Dar nu înţelegem să acceptăm această preocupare pe spinarea comunităţilor româneşti. Recunoaştem că, spre deosebire de perioada dualistă, când vecinii noştri acţionau de capul lor, astăzi au reuşit să-şi multiplice presiunile asupra comunităţilor româneşti, confiscând pârghii importante în statul român! Este rezultatul celor 31 de ani de politicianism, de veşnică târguială pe seama intereselor românilor. Această situaţie trebuie să înceteze!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Năcuţă Sorin, PNL.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect de care depinde siguranţa alimentară a ţării - Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 690/2019, care de un an şi jumătate aşteaptă finanţarea pentru a începe să funcţioneze.

Acest proiect, în al cărui obiect principal de activitate se află explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice înseamnă, practic, protejarea soiurilor româneşti de legume, îmbunătăţirea acestora prin cercetare şi multiplicarea pentru producţie a seminţelor de legume care ar putea asigura necesarul de hrană al României.

Banca de gene, practic, ne-ar asigura patrimoniul nostru genetic, ne-ar garanta securitatea în faţa bolilor, a dăunătorilor, a deprecierilor, a schimbărilor climatice.

Pe de altă parte, inventarierea soiurilor româneşti ar proteja drepturile de proprietate intelectuală, iar agricultura din România şi-ar căpăta independenţa şi ar putea supravieţui oricărui tip de calamitate.

În ciuda importanţei de netăgăduit, de la preluarea guvernării, liberalii joacă rolul advocatus diaboli, blocând sistematic finanţarea Băncii de Gene de la Buzău, invocând motive care ţin de orice, mai puţin de buna-credinţă. De la confuzii cu privire la activitatea băncii, informaţii eronate despre o altă bancă, până la lipsa poziţiei mediului academic cu privire la necesitatea funcţionării unei astfel de bănci la Buzău, chiar dacă aceasta reprezintă ideea, munca şi eforturile unuia dintre cei mai mari specialişti în domeniu pe care îl are ţara noastră.

Fiecare dintre aceste motive au fost demontate rând pe rând. Ce lipseşte? Conditio sine qua non: finanţarea. Finanţare care trebuie să vină cât mai repede pentru a nu mai afla cum România pierde soiuri de legume, cum agricultorii noştri importă cantităţi mari de seminţe, cum alte ţări înregistrează materialul semincer românesc.

Ştirile trebuie să fie despre un nou soi autohton rezistent la secetă dezvoltat de cercetători, despre cantitatea de seminţe autentice româneşti utilizate în agricultură sau despre independenţa României în ceea ce priveşte hrana.

Într-adevăr, există afirmaţii de dată recentă că, după adoptarea Legii bugetului, se vor aloca banii necesari funcţionării Băncii de Gene de la Buzău. Însă, având în vedere tergiversările de până acum şi declaraţiile guvernanţilor actuali, care în general nu se soldează cu respectarea promisiunilor, este de datoria mea să reamintesc faptul că această instituţie nu trebuie să reprezinte o armă politică, ci o soluţie prin care românii să aibă hrană românească de calitate, o soluţie chiar pentru dezvoltare economică.

Pentru aceste motive, precum şi pentru cele care nu au încăput în această scurtă declaraţie, solicit Guvernului României şi în special ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale să aloce fondurile pentru funcţionarea Băncii de Resurse Genetice de la Buzău.

Vă mulţumesc.

Deputat Laurenţiu Ţepeluş, Circumscripţia electorală nr. 10, Buzău.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Năcuţă Sorin, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Poliţeanu Mihai, Grupul USR.

Domnul Sorin Năcuţă:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al transporturilor,

Domnilor deputaţi,

De ani buni, Iaşiul şi întreaga Moldovă imploră construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de vestul ţării şi de Europa, iar prin Legea nr. 291/2018 atât Parlamentul, cât şi preşedintele României au girat acest deziderat. Este evident decalajul de dezvoltare dintre Moldova şi celelalte regiuni istorice, datorat în mare parte infrastructurii rutiere deficitare.

La începutul acestui an, judeţul Iaşi a devenit primul judeţ din România care a depăşit pragul de un milion de locuitori, şi tendinţa este de creştere continuă. Prin dezvoltarea aeroportului, a zonei metropolitane şi a zonei industriale, traficul rutier dinspre şi către municipiul Iaşi a devenit unul foarte dificil, iar la orele de vârf se produc blocaje pe traseele importante, mai ales că niciunul dintre oraşele judeţului nu are şosele ocolitoare.

Bugetul pentru anul 2021, prezentat de Guvernul Alianţei PNL - USR PLUS - UDMR, alocă sume importante pentru investiţiile în infrastructura rutieră, fapt ce va conduce clar la o dezvoltare accelerată şi durabilă a României.

Am urmărit declaraţiile domnului ministru Cătălin Drulă şi a unor reprezentanţi ai Ministerului Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor privind stadiul în care se află această autostradă şi preocupările pentru recuperarea termenelor de studii şi proiectare. Sunt ferm convins că, mai mult ca oricând, se fac eforturi pentru realizarea acestei autostrăzi şi că termenele de 2021, de realizare a proiectelor, şi de 2028, de execuţie, sunt termene posibile, cu condiţia ca această investiţie să fie printre principalele obiective ale actualului Guvern.

Mandatul parlamentarilor liberali de la Iaşi şi promisiunile din campania electorală sunt de susţinere necondiţionată a acestui obiectiv de investiţie, iar aşteptările moldovenilor sunt şi mai mari. Ca urmare, vă solicităm să acordaţi o atenţie deosebită şi să urmăriţi în mod special îndeplinirea obligaţiilor contractuale, respectarea sau devansarea pe cât posibil a termenelor de proiectare şi de execuţie pentru această autostradă şi să alocaţi resursele necesare pentru finanţare.

Consider că prin realizarea acestui proiect se va repara o mare nedreptate făcută întregii zone, se vor stimula investiţiile, se va acorda şansa pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare economică şi vă garantăm că Iaşiul şi întreaga Moldovă vă vor fi recunoscătoare.

Deputat de Iaşi, Sorin Năcuţă.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Poliţeanu Mihai, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Ivănuţă Cristian-Daniel, Grupul AUR.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Colegi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor,

Preţ de mai mult de un deceniu am fost activist în zona societăţii civile şi am militat pentru statul de drept, anticorupţie şi pentru independenţa justiţiei.

Am făcut parte din mişcările de protest împotriva abuzurilor guvernelor conduse, de facto, de Liviu Dragnea, am fost în stradă de sute de ori, inclusiv pe 10 august 2018, am inhalat gazele Jandarmeriei comandate de Carmen Dan şi am văzut oameni nevinovaţi, prieteni, camarazi, abuzaţi de către forţele Jandarmeriei.

Dreptul de a protesta, dreptul de a manifesta, dreptul cetăţenilor de a se aduna paşnic pentru a se exprima politic şi social este un drept fundamental scris în Constituţie, este o libertate recunoscută de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi consolidată de către jurisprudenţa CEDO.

Şi aş vrea să fie foarte clar. Actuala Lege a adunărilor publice contravine în multe puncte jurisprudenţei CEDO şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Legea română instituie de facto necesitatea aprobării adunărilor publice de către autorităţi, adesea fix acele autorităţi împotriva cărora tu protestezi. Aceasta este o încălcare flagrantă a recomandărilor comisiei şi o relicvă a anilor '90.

Legea română permite autorităţilor să sancţioneze contravenţional cetăţenii pentru simpla participare la un protest aşa-zis neautorizat.

Legea română permite folosirea forţei împotriva oricărei persoane prezente la o adunare publică, odată ce au început presupusele acţiuni de "eliberare a perimetrului".

Acestea sunt doar câteva exemple.

Practica brutală şi abuzivă a Jandarmeriei am văzut-o cu toţii pe 10 august 2018. Am văzut oameni bătuţi, protestatari paşnici gazaţi, jurnalişti străini coborâţi din taxi şi agresaţi de către jandarmerie.

Nu mai putem accepta aşa ceva! (Vociferări.)

Aş zice să aducem Germania în România şi să nu acceptăm să fim bătuţi, domnule deputat al PSD!

Jandarmeria trebuie să devină un serviciu public, un garant al securităţii protestatarilor paşnici, şi nu un organ de represiune la dispoziţia dumneavoastră, domnule deputat al PSD!

Lucrez împreună cu colegii mei parlamentari USR PLUS, dar şi colegi din PNL şi din societatea civilă, la reformarea acestei legi şi va fi un test al moralităţii şi democraţiei pentru acest Parlament, inclusiv pentru dumneavoastră, domnule deputat al PSD.

Şi vreau să cred că, în legislatura 2021-2024, toţi colegii deputaţi şi senatori vor alege o Românie europeană, o Românie care respectă drepturile fundamentale de liberă exprimare şi asociere.

Mulţumesc.

Aştept votul dumneavoastră, domnilor de la PSD, astfel încât Jandarmeria să nu mai fie scula...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, nu dialogaţi cu sala!

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

... dumneavoastră politică de represiune!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Prezentaţi-vă şi încheiaţi!

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ivănuţă Cristian-Daniel, Grupul AUR.

Se pregăteşte doamna deputat Holban Georgeta.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Proiecte pentru Unire".

Am onoarea să vă expun, în cele ce urmează, o problemă deosebit de importantă şi, totodată, dramatică ce ţine de situaţia social-economică a judeţelor Moldovei.

Lipsa infrastructurii, a unor proiecte de anvergură finanţate de la buget, din cauza lipsei de viziune şi voinţă politică a tuturor guvernelor postdecembriste, au determinat subdezvoltarea şi sărăcia judeţelor din Moldova, o educaţie precară şi, nu în ultimul rând, lipsa de speranţă a românilor din cele opt judeţe. Or, pentru a da un orizont şi un sens românilor de pe ambele maluri ale Prutului, ca reprezentant al Alianţei pentru Unirea Românilor, susţin proiectul Autostrăzii A8, Autostrada Unirii.

Acest proiect al Autostrăzii Unirii are rolul să realizeze conexiunea de infrastructură cu spaţiul românesc intracarpatic, pe sectorul Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ-Târgu Mureş, care să permită accesul comercial economic spre spaţiul central european, iar dincolo de Prut să se execute tronsonul Ungheni-Chişinău.

Pe lângă Autostrada A8, supun atenţiei colegilor proiectul Prutului navigabil, gândit pe o distanţă apreciabilă, de la Stânca Costeşti până la Galaţi, la vărsarea Prutului în Dunăre. Evident că acest proiect necesită studii de prefezabilitate şi fezabilitate, necesită lucrări de amenajare şi dragare periodică pentru asigurarea unui pescaj de 1,5-2 m şi a unei lăţimi optime care să permită circulaţia simultană a barjelor din amonte spre aval şi invers.

Evident că sunt costuri, dar necesitatea implementării acestor două proiecte ar integra în circuitul comercial, în primul rând, judeţele de pe ambele maluri ale Prutului. Ar cointeresa factorii locali din stânga şi din dreapta Prutului şi ar antrena, în baza unor convenţii economice, protocoale, administraţiile de la Chişinău. Pentru că - cel puţin aşa cred eu, ca deputat AUR - această colaborare în plan economic a Bucureştiului cu Chişinăul, a administraţiilor locale de pe ambele versante ale Prutului, realizează o adevărată "împreună lucrare", care să conducă în mod firesc la Unirea Basarabiei cu România.

Pe de altă parte, în calitate de parlamentar ieşean şi profesor de istorie, deopotrivă, nu mă pot preface că nu văd că ignorarea intereselor judeţelor Moldovei şi subfinanţarea de la bugetul de stat au creat o realitate dureroasă care trenează de peste un veac şi jumătate.

Ştim că sunt foarte multe probleme de rezolvat, dar îi rog pe stimaţii colegi din legislativul României şi, nu în ultimul rând, cer actualului Guvern să nu ignore interesele economice ale judeţelor Moldovei şi să demareze lucrările pentru realizarea Autostrăzii Unirii.

Şi pentru că reprezint Alianţa pentru Unitatea Românilor, a tuturor românilor, unii dintre ei răşluiţi în tragicul an 1940, rămaşi şi astăzi în afara graniţelor fireşti, cu atât mai mult aştept înţelegerea deplină a interesului românesc, conţinut de aceste două proiecte. Pentru că trebuie să îi reorientăm pe românii din Basarabia către România.

Prea de mult timp ţara poartă pe trup o rană deschisă la hotarul de răsărit. Prea de multă vreme Prutul desparte român de român, mamă de fiică, frate de frate.

Vrem ca, odată demarate aceste proiecte şi multe altele, Prutul să înceteze a mai fi graniţă între noi şi basarabeni şi să devină o Axă de civilizaţie românească şi coeziune culturală.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi!

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Vă mulţumesc tare mult.

Cristian Ivănuţă, deputat AUR, Iaşi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Holban Georgeta.

Se pregăteşte doamna deputat Murariu Oana, Grupul USR.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Guvernul falimentează sistemul de sănătate".

Politica bugetară a guvernului dreptei este una falimentară pentru sănătate, în plină pandemie de coronavirus. În mod cu totul halucinant, Ministerul Sănătăţii va primi în acest an doar 17,5 miliarde de lei de la bugetul statului, respectiv cu 11,2% mai puţin decât anul trecut.

Diminuarea drastică a bugetului alocat acestui domeniu fundamental, mai ales în această perioadă de care depinde, practic, viaţa românilor, reflectă indiscutabil nepăsarea actualei guvernări la adresa stării de sănătate a populaţiei.

De asemenea, acest buget improvizat, al neputinţei, demonstrează, din nou, nepriceperea acestor oameni în activitatea de a gestiona aşa cum se cuvine problemele ţării.

Reamintesc faptul că bugetul de anul trecut, întocmit de liberali, a fost cu două miliarde de lei mai mic faţă de cel din 2019, atunci când guvernarea Partidului Social Democrat a alocat sănătăţii un buget cu 12% mai mare faţă de anul anterior - fiind cel mai mare buget de după 1989 destinat Ministerului Sănătăţii.

Este inadmisibil ca în această perioadă critică, cu victime omeneşti, spitale în flăcări, haos în vaccinare, degringoladă în sistemul de sănătate publică, minciuni la testare şi raportare, bugetul destinat sănătăţii să fie tăiat atât de semnificativ şi, în acelaşi timp, să primească mult mai mulţi bani alte ministere, a căror activitate nu este indispensabilă românilor în prezent.

La fel de grav consider şi faptul că, potrivit previziunilor guvernanţilor, fondurile pentru Ministerul Sănătăţii vor fi mai mici în următorii ani, urmând să ajungă la 15,3 miliarde de lei, în 2022, şi la 14,3 miliarde de lei, în 2023.

Vreau să mai amintesc şi faptul că premierul în funcţie spunea anul trecut, când era ministrul finanţelor, că sănătatea şi educaţia nu sunt prioritare pentru Guvernul Partidul Naţional Liberal. Lumea a trecut cu multă lejeritate peste această declaraţie a domnului Florin Cîţu, însă acum totul e limpede pentru români - "guvernul meu" nu este interesat de oameni, nici de sănătatea, nici de educaţia lor.

Este inacceptabil ca lucrurile cu adevărat importante pentru destinul, evoluţia şi dezvoltarea unei ţări, cum sunt sănătatea şi educaţia, să fie tratate atât de batjocoritor de cei puşi să vegheze tocmai la folosirea bugetului ţării în scopul bunăstării oamenilor.

În încheiere,...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

... îmi exprim convingerea că plenul Parlamentului va vota amendamentele parlamentarilor PSD Dâmboviţa referitoare la suplimentarea bugetelor cu sumele necesare pentru finalizarea proiectului Reparaţii capitale Sanatoriul TBC Moroeni - Corp Central din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte şi pentru finanţarea construcţiei extinderii şi dotării cu aparatură a Secţiei Cardiologie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Georgeta-Carmen Holban.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Murariu Oana.

Se pregăteşte domnul deputat Botez Mihai.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Luni s-a înregistrat la Biroul permanent Proiectul de Lege pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie - SIIJ, cunoscută în spaţiul public şi ca Secţia Specială, şi e important să votăm în cunoştinţă de cauză.

CSM a dat aviz negativ înfiinţării SIIJ, motivând, la vremea respectivă, faptul că nu există argumente care să justifice un tratament juridic şi procedural diferit pentru categoria magistraţilor.

Comisia de la Veneţia, GRECO şi Comisia Europeană, în raportul MCV, au completat, criticând înfiinţarea SIIJ ca având potenţial de afectare a independenţei justiţiei. Nicio astfel de precizare în avizul CSM la momentul înfiinţării SIIJ.

Acum, la momentul desfiinţării SIIJ, ne aflăm în bizara situaţie în care aceeaşi instituţie, CSM, dă din nou aviz negativ şi de această dată utilizează argumentul necesităţii asigurării independenţei justiţiei, solicitând garanţii în acest sens.

În realitate, CSM nu a avizat negativ desfiinţarea SIIJ, ci a avizat negativ un aspect cu analiza căruia nu a fost învestit, respectiv dacă sistemul judiciar din România, în general, conferă suficiente garanţii magistraţilor împotriva eventualelor cercetări abuzive, astfel încât să se limiteze, pe cât posibil, orice eventuală presiune asupra acestora. Este o discuţie pe care, da, trebuie să o purtăm, însă e important ca noi, parlamentarii, să putem face distincţia clară între:

1. Situaţia urgentă - desfiinţarea unei structuri care acum, în momentul în care mă adresez dumneavoastră, are potenţial de a afecta independenţa justiţiei şi, drept urmare, trebuie să acţionăm imediat. Asupra desfiinţării SIIJ trebuie, stimaţi colegi, să ne pronunţăm acum, pentru că ridicarea MCV poate să depindă de votul nostru;

2. Analiza unui cadru legislativ de conferire a garanţiilor de limitare a posibilităţii creării presiunilor asupra magistraţilor prin eventuale cercetări abuzive, situaţie care, in abstracto, vizează orice tip de cercetare penală, indiferent de structura de parchet şi de tipul de infracţiune. Aceasta este o iniţiativă mult mai complexă, care comportă discuţii sensibile şi, drept urmare, nu poate fi analizată în procedură de urgenţă, adică la acest moment.

Asupra desfiinţării SIIJ vom vota în curând, iar componenta negativă a avizului CSM nu vizează per se desfiinţarea acestei secţii, precum am argumentat anterior.

Stimaţi colegi,

Este, în fond, un vot pentru întărirea statului de drept.

Vă mulţumesc.

Murariu Oana, deputat al USR PLUS de Cluj.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Şi ultima prezentare de declaraţie politică, domnul deputat Botez Mihai-Cătălin.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi vorbi astăzi, în declaraţia mea, despre combaterea evaziunii fiscale, ca mijloc de dezvoltare a României.

Parlamentul va adopta, în doar câteva zile, bugetul pe anul 2021. La fel ca toate statele din Uniunea Europeană şi din lume, România a fost afectată de criza sanitară, iar acest lucru se vede şi în construcţia bugetului, care, de înţeles, prevede o rată a deficitului mai mare decât în mod obişnuit.

Însă avem şi veşti bune, precum faptul că avem cel mai mare buget de investiţii de până acum, investiţii care vor aduce valoare adăugată şi vor contribui la dezvoltarea comunităţilor locale.

În timp ce ne pregătim pentru adoptarea bugetului, consider că este mai mult decât necesar să ne îndreptăm atenţia şi către un fenomen care subminează economia românească - evaziunea fiscală.

Sunt multe moduri prin care se face evaziune fiscală şi multe motivaţii pentru aceasta, dar implementarea cu celeritate a sistemului de facturi electronice şi case de marcat legate la ANAF ar creşte foarte mult conformarea şi ar scădea presiunea pe buget.

Conform estimărilor Consiliului Fiscal, economia subterană reprezintă 21,5% din economia României, peste o cincime din total.

Aceştia sunt bani care, în loc să meargă către şcoli, spitale, infrastructură sau alte investiţii, rămân în buzunarul celor care comit fraudă.

Acest Guvern a făcut un prim pas spre un sistem care să elimine frauda fiscală, prin înfiinţarea unui minister al digitalizării.

Implementarea digitalizării în colectarea taxelor şi impozitelor, legătura dintre casele de marcat şi ANAF, dar şi alte măsuri de acest gen sunt primul pas către un sistem mai eficient.

Noi, membrii coaliţiei de guvernare, avem datoria ca, în 4 ani, să realizăm reforma sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor.

Datoria noastră nu este doar faţă de stat, ci şi faţă de toţi cetăţenii care, zi de zi, an de an, îşi plătesc taxele şi impozitele, în mod cinstit. Trebuie să creăm un sistem care să fie just, şi prin care cei care sunt cinstiţi să nu se simtă hăituiţi, iar timpul necesar conformării cu legea să fie cât mai redus.

Peste o săptămână, toate discuţiile despre buget şi adoptarea sa vor fi lăsate în urmă, iar autorităţile locale şi centrale vor trebui să muncească pentru implementarea proiectelor bugetate.

Însă, în continuare, va trebui să venim cu iniţiative legislative şi proiecte de lege care să reducă la minimum evaziunea fiscală. Evaziunea fiscală doar din TVA reprezintă aproximativ 3% din PIB. Anual, România colectează mai puţin cu aproximativ 30% din cât îşi propune.

În condiţiile în care ne-am propus pentru anul acesta un deficit de 7,16%, imaginaţi-vă ce înseamnă 3% doar din această măsură.

Acest Guvern şi această coaliţie vor avea întregul suport al cetăţenilor, în momentul în care vor eficientiza sistemul de colectare şi atunci când românii vor vedea că banii lor se regăsesc în investiţii care le fac viaţa mai uşoară.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR PLUS, Vaslui.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Au mai fost înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice: domnul deputat Ghiţă Daniel, Florea Daniel, Stoica Elena, Huţu Alexandra, Macovei Silviu, Şlincu Dan-Constantin, Ostaficiuc Marius-Eugen, Cîtea Vasile, Muşoiu Ştefan, Coarnă Dumitru, Bîrcă Constantin, Weber Mihai, Bălăşoiu Aurel.

Dacă doresc, le pot depune şi în scris.

De asemenea, au depus declaraţii în scris, din partea Grupului PSD: Vicol-Ciorbă Laura, Bejinariu Eugen, Adomnicăi Mirela Elena, Mang Ioan, Oteşanu Daniela, Popică Eduard-Andrei, Toma Vasilică, Dinu Cristina-Elena, Barbu Florin-Ionuţ, Albotă Emil-Florin, Gîdei Laurenţiu-Viorel, Gliga Dumitriţa.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Moisin Radu-Marin, Muraru Iulian-Alexandru, Giugea Nicolae, Huţucă Bogdan, Stănescu Vetuţa, Bălan Ioan, Bola Bogdan, Cruşoveanu Marian, Roman Florin-Claudiu, Fechet Mircea, Cozmanciuc Corneliu, Calotă Florică Ică, Burduja Sebastian, Burciu Cristina, Horga Gabriela.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Zisopol Dragoş.

Acestea au fost declaraţiile care au fost prezentate astăzi, într-un număr de 26.

Vă mulţumesc.

Vă urez o zi bună!

Declar închisă sesiunea de prezentare a declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

O zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Agricultura este un sector strategic. Fără hrană, omul moare!"

Agricultura României, în anul 2021, traversează o perioadă dificilă, generată de pandemia COVID-19 şi de seceta pedologică extremă din anul 2020.

Ca urmare a publicării în dezbatere publică a Proiectului Legii bugetului aferent anului 2021 pentru agricultură, ca urmare a numeroaselor întâlniri ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare cu reprezentanţii Ministerului, ai Guvernului, au fost date asigurări cu privire la luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu. În schimb, membrii Asociaţiei sunt nemulţumiţi şi protestează pentru:

• nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură - pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
• desconsiderarea sectorului economic numit agricultură;
• încurajarea falimentului sectorului zootehnic, prin lipsa producţiei vegetale;
• posibila închidere a activităţii exploataţiilor agricole, care va duce la preluarea exploataţiilor de fonduri de investiţii, un grad mai mare de sărăcie în rândul populaţiei, un nivel ridicat al şomajului, dar şi la creşterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale.

Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deşi valoarea lor ajunge la maximum 35% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, şi hrana trebuie să reprezinte o prioritate.

În timp ce alte state membre subvenţionează suplimentar şi solicită simplificare în vederea acordării banilor europeni, România îşi penalizează fermierii, pentru că nu au acces la apă şi la infrastructură publică nici după 30 de ani de la Revoluţie. Consideraţi decizia de nealocare bugetară şi, pe cale de consecinţă, de neacordare a acestor sume, ca fiind în interesul economic al României?

Veniturile şi salariile din agricultură au crescut în ultimii ani, ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii şi profesioniştii îşi fac curaj să investească în agricultura României, încercând să asigure cofinanţarea proiectelor ori făcând credite furnizor pentru derularea activităţii, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist. Pe cale de consecinţă, unde este stimularea investiţiilor şi susţinerea tinerilor fermieri?

Din situaţiile financiare aferente lunii decembrie 2020 şi transmise ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70%, comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploataţiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică.

Deşi au fost precipitaţii în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20%-30% din deficitul hidric creat în ultimul an. Este foarte puţin probabil ca acesta să se refacă şi să ajungă într-un an aproape de normal. Cunoaştem cu toţii că, pentru ca fermierii afectaţi de seceta din anul 2020 să intre pe profit, este nevoie de circa 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic, şi din punctul de vedere al recoltelor, dar şi al veniturilor obţinute.

Din motive neimputabile fermierilor, aceştia au ajuns să plătească penalităţi exagerate, cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafaţă realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată Ordonanţa de urgenţă privind declararea stării de calamitate.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a purtat în permanenţă un dialog cu autorităţile şi a solicitat prin nenumărate adrese oficiale şi publice, începând cu luna iulie 2020, următoarele:

• aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare şi evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă, în conformitate cu gradul de dăunare;
• aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică 2020.

S-au dat asigurări fermierilor că vor depăşi dificultăţile generate de seceta pedologică prin promovarea unei ordonanţe de urgenţă sau prin includerea în bugetul MADR pentru 2021 a sumelor necesare pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care, în anul 2020, au avut culturile de primăvară calamitate.

Parcurgând Bugetul MADR aferent anului 2021, constatăm că nici ultima promisiune nu s-a îndeplinit, respectiv nu este cuprinsă suma de 1.000.000 mii lei, necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate.

Sumele prevăzute pentru despăgubiri reprezintă aproximativ 30%-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situaţiile drastice menţionate mai sus, ar asigura continuarea activităţii pe întreg lanţul agricol, având efecte pozitive pentru întreaga economie naţională.

Stimate domnule ministru al agriculturii, aveţi de gând să riscaţi destinul sectorului agroalimentar sau aveţi de gând să prevedeţi în Bugetul MADR aferent anului 2021 suma de 1.000.000 mii lei pentru acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli, aferente culturilor de primăvară, calamitate de secetă?

Domnul Emil-Florin Albotă:

"Prim-ministrul Cîţu, sfidător şi cu minerii"

Guvernul de dreapta se uită din nou dispreţuitor şi impertinent la cei care protestează pentru drepturile salariale. De data aceasta, victime ale austerităţii au căzut minerii.

A fost nevoie de aproape o săptămână, timp în care 70 de mineri n-au văzut lumina zilei, protestând în subteran, pentru ca premierul Cîţu să-şi aducă aminte de restanţele pe care le datorează muncitorilor. În maniera cunoscută, le răspunde sfidător că s-au găsit soluţii, dar "...nu i se pare normal ce se întâmplă...", pentru că, "...în timp ce ei şi-au primit salariile lună de lună, în România au fost 1,4 milioane de oameni în şomaj tehnic, pentru că trecem prin cea mai mare criză din sănătate". Cu alte cuvinte, ar fi putut să mai aştepte "cuminţi" îngăduinţa guvernanţilor care au preocupări mai "înalte", şi anume, "lupta" cu pandemia, nu cu restanţele la bonurile de masă.

Căci da, minerii nu cer măriri, nu cer sporuri sau vouchere de vacanţă, au o singură solicitare, să primească salariile restante din 2021, dar şi bonurile de masă şi decontarea transportului, pe care nu le-au mai primit de aproape un an.

Aproximativ 20 de milioane de lei reprezintă sumele restante pe care Guvernul le datorează celor 3300 de mineri în toată Valea Jiului, o mână de oameni care susţin o industrie întreagă.

Fals susţinător al programelor europene, Guvernul actual se dovedeşte incapabil să beneficieze de ajutorul pe care UE îl oferă statelor membre.

România are la dispoziţie 4,45 miliarde de euro prin Fondul pentru o Tranziţie Justă, pentru Valea Jiului şi zonele puternic industrializate, dar Guvernul PNL-USR-UDMR încă nu a elaborat un ghid final pentru cheltuirea acestor sume. Planul de Rezilienţă este şi el un eşec lamentabil.

Concluzionând, preconizăm un buget auster, am observat un guvern incapabil să acceseze fonduri europene, dar nu am crezut vreodată că statul român a ajuns atât de sărac, încât să nu poată asigura nici tichetele de masă pentru 3300 de mineri.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Coaliţia de guvernare a eliminat pensiile speciale pentru parlamentari în două luni, după ce PSD le-a menţinut 7 ani"

Am făcut primul pas pentru eliminarea pensiilor speciale de care se bucură mai multe categorii de cetăţeni privilegiaţi.

Am început cu eliminarea pensiilor speciale pentru demnitarii aleşi în Parlament. Nu pot exista "unii cetăţeni români mai egali decât alţii".

Însă nu ne oprim aici. Vom continua până când situaţia absolut scandaloasă precum încasarea unei pensii speciale de 74.000 de lei, cea mai mare la nivelul României, să nu mai existe.

Partidul Naţional Liberal consideră că principiul contributivităţii trebuie să primeze, de aceea vom continua lupta pentru eliminarea tuturor privilegiilor necuvenite.

În ultimii 5 ani, pensiile speciale au crescut cu 60%.

Anul trecut, am plătit de la bugetul de stat peste două miliarde de euro pentru pensiile speciale, aproximativ 10.1 miliarde de lei, pentru cei aproximativ 185.000 de beneficiari.

În ultimul timp, PSD a încercat să confişte eforturile pe care Partidul Naţional Liberal şi partenerii de coaliţie le-au întreprins în toţi aceşti ani pentru eliminarea pensiilor speciale, demersuri care au stat în sertarul Birourilor permanente, pe tot parcursul guvernării PSD din legislatura anterioară.

Din 2016 şi până la căderea Guvernului Dăncilă, social-democraţii au avut pe mână toate structurile, toate pârghiile instituţionale şi tot timpul din lume să elimine pensiile speciale.

În schimb, coaliţia de guvernare a reuşit acest lucru, la doar două luni de la formarea actualului Legislativ.

Consider că votul de eliminare a pensiilor speciale nu a fost o victorie, ci a fost făcută dreptate tuturor românilor care muncesc zi de zi pentru o pensie construită prin contributivitate.

Nu suntem mai speciali decât ei. În esenţă, noi suntem în slujba lor şi nimeni nu e mai presus de legile scrise şi morale ale societăţii noastre!

Domnul Aurel Bălăşoiu:

"Demnitate şi respect pentru ţăranul român"

În actualul Guvern, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Adrian Oros, este un exemplu de făţărnicie şi indolenţă faţă de fermierii români, după ce nu au fost acordate în totalitate despăgubiri producătorilor agricoli din sectorul vegetal, ale căror culturi din toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, precum şi pentru culturile de floarea soarelui şi porumb din primăvara anului 2020, pentru care existau promisiuni că vor fi acordate despăgubiri în cursul lunii decembrie 2020, despăgubiri care până la acest moment se dovedesc a fi o mare păcăleală.

Fermierii au răguşit strigând să primească urgent ajutoare financiare pentru culturile afectate de secetă, dar nu se ştie încă dacă se va face ceva, cum se va face, când se va face, iar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar trebui să aloce ceva timp reflecţiei şi noi să trăim cu speranţa că "revelaţia" va veni cât de repede posibil.

Asociaţii agricole din România, în numele celor aproximativ 90.000 de fermieri ale căror culturi au fost afectate de secetă, a înaintat în cursul anilor 2020-2021 către Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Senatul României şi Camera Deputaţilor o serie de petiţii privind acordarea de ajutoare financiare pentru susţinerea producătorilor agricoli români cărora seceta le-a efectuat culturile de primăvară, fără vreun rezultat.

Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii, 34.647 fermieri au fost afectaţi de secetă şi o suprafaţă de peste 1,16 milioane hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului 2019, după cum urmează:

Documentele oficiale arată că seceta a afectat, la nivel naţional, culturile înfiinţate în primăvara anului 2020 în cazul a 1,2 milioane de hectare, 710.000 de hectare afectate fiind suprafeţe cu porumb, iar aproximativ 240.000 de hectare fiind suprafeţe cu floarea-soarelui.

Ceea ce cred că este mai grav, este faptul că, în toată această perioadă, conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în loc să caute soluţii, a dus o politică ostilă de învinovăţire a fermierilor pentru "inutilizarea" irigaţiilor şi a asigurărilor culturilor agricole, în condiţiile în care niciuna dintre măsuri nu era posibilă la nivelul de a acoperi toate zonele agricole afectate, lucru ştiut de oficiali şi arată din păcate modul greşit şi fără viziune de a rezolva problema.

Decât să acorde despăgubiri, mai bine domnul Adrian Oros şi-ar turna cenuşă în cap! Încă o dată, ministrul se arată neputincios - un haos şi un eşec constant, care se preconizează a fi cele mai mari ţepe trase vreodată fermierilor de către un ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale.

Gata! S-au pus tunurile pe evazioniştii cu cinci porci!

Stăpânirea a hotărât - maximum cinci porci în gospodărie - o idee trăsnită a buclucaşului ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Adrian Oros, care, în goana de a distruge complet agricultura de subzistenţă, dă o lovitură ţăranilor noştri.

Ministrul a pus vreo vieţuitoare pilită de prin minister, aflată la dietă, pe care, dacă aş cunoaşte-o, i-aş trimite în fiecare zi flori, să conceapă Ordinul nr. 24/2021, prin care cei care au în gospodărie mai mult de cinci porci, trebuie să se declare persoane juridice, intrând astfel în rândul plătitorilor de taxe şi al beneficiarilor de nimic.

Da, nu mai poţi creşte mai mult de cinci purceluşi, dintre care să vinzi şi tu câţiva înainte de Crăciun, pentru ca din banii obţinuţi să îţi faci o vilă în Paris şi să-ţi cumperi şi un elicopter! Gata cu distracţia! Guvernul a spus stop marii evaziuni din rândul crescătorilor de porci, iar acum vrea să-i treacă în rândul lumii.

V-aţi gândit că în ţara asta există oameni care depindeau de cei 5-10 purcei pe care-i creşteau să-i vândă?

Vreţi să-i taxaţi?

Dar ce le oferiţi în schimb?

Promisiunea iluziei accesării unor fonduri?

Mergeţi în mediul rural şi vedeţi care este ponderea în rândul celor care au reuşit să acceseze fonduri!

Mergeţi prin sate şi vedeţi cât "de bine" trăiesc ţăranii cu mâinile bătătorite de muncă!

Ajutaţi în continuare clientela politică, că săracii sărăcesc şi singuri! Dă-i încolo, s-or descurca ei şi cu doi porci!

Stimate domnule ministru Adrian Oros, lasaţi-ne, domnule, în pace! Plecaţi acasă, domnule ministru, şi lăsaţi locul domnului Petre Daea!

Domnul Eugen Bejinariu:

"Coaliţia de dreapta-stânga şi România austeră"

O coaliţie de fandosiţi mincinoşi, alcătuită din partide care au pierdut, în fapt, alegerile, ne conduce abrupt şi nemilos pe drumul pe care îl anticipam - austeritate! Neputinţa lor financiară de a construi se manifestă plenar în arhitectura bugetului de stat: vor tăia! Vor reduce salarii, pensii şi orice altă forma de venit pentru oameni, au adăugat deja zeci de taxe în Proiectul Legii bugetului şi vor distruge orice speranţă a bunăstării noastre în anii care vin. Reducerile de costuri n-au creat niciodată plus valoare, stimaţi guvernanţi! Tăierile n-au dus niciodată la progres, după cum adăugarea de taxe nu va salva nimic din infernul în care împingeţi ţara. Dimpotrivă!

O coaliţie de buimaci neputincioşi, alcătuită din partide cărora electoratul le-a amendat deja aroganţa, ne minte cu privire la o viitoare bunăstare asigurată, chipurile, din zeci de miliarde ce vor inunda România de la Bruxelles.

Explicaţi, farsorilor, că aceste fonduri sunt bani împrumutaţi şi vor trebui înapoiaţi! Explicaţi-le oamenilor că sunt împrumuturi care se adaugă la zecile de miliarde deja împrumutate iresponsabil, că sunt bani incerţi şi scumpi, că vor trebui recuperaţi din taxe şi mai mari... dacă vor veni vreodată aceste fonduri sub managementul unor oameni care provin din guvernarea anului 2016, rămasă in istorie ca Guvernul Zero. Am văzut ca deja pregătiţi soluţii inovatoare de a direcţiona bani din Planul de Rezilienţă către companii şi ONG-uri de casă. Prin acest gest, alimentaţi nu doar corupţia, ci şi revelaţia că statul condus de voi se recunoaşte neputincios în a clădi, a construi, a desăvârşi ceva.

Un prim-ministru abulic, împiedicat în cuvinte, idei si soluţii, mereu cu privirea în jos şi mereu depăşit de situaţie prezintă poticnit un buget ruşinos: alocă mai puţini bani decât s-au alocat vreodată în domenii pe care anterior le declara prioritare şi cosmetizează proiecţiile viitoare cu soluţia lui eternă - bani proveniţi din împrumuturi cu dobânzi de ţară eşuată. Ne prezintă investiţii virtuale din bani inexistenţi şi e mereu îmbufnat că insistăm să-i prezentăm realitatea mizeră în care trăim sub conducerea lui, realitate care contrazice statisticile lui mincinoase. Insistă şi el, aiuritor, să ne convingă cu cifre amestecate abil, că trăim mult mai bine, că economia şi-a revenit miraculos din agonia pandemiei şi că suntem ţara model în Europa.

Trăiţi în continuare în paralel cu viaţa reală a oamenilor, stimaţi guvernanţi, orgoliile voastre ne costă pe noi toţi, iar luptele voastre egocentrate din guvern ne condamnă la un viitor chiar mai păgubos decât arată bugetul pe care îl prezentaţi în aceste zile.

Noi, PSD, vom încerca să salvăm în Parlament ceea ce se poate la Proiectul Legii bugetului, vom propune amendamente şi soluţii cât să nu pierdem bruma de bunăstare pe care au adus-o guvernările noastre trecute, dar cauza pierzaniei la care ne conduce acest guvern este tocmai încăpăţânarea oamenilor lui de a refuza să admită că noi putem acolo unde ei nu ştiu.

Domnul Constantin Bîrcă:

"Bumerangul dispariţiei voucherelor de vacanţă"

În şedinţa din 18 februarie 2021, Guvernul a anunţat că renunţă la voucherele de vacanţă pentru bugetari.

Este o lovitură grea atât asupra bugetarilor, cât şi asupra întregului sector HORECA şi implicit asupra economiei.

Anul 2020 a fost un an plin de încercări şi provocări în istoria turismului românesc. Într-o totală lipsă de predictibilitate, industria turistică s-a confruntat cu lipsa unor măsuri coerente.

Hotelierii şi agenţiile anunţă primele efecte negative ale dispariţiei voucherelor de vacanţă. Un studiu realizat de Academia de Studii Economice Bucureşti arată că "un leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la PIB-ul României".

Contribuţia directă la PIB a sectorului HoReCa este de 2,79%, iar cea totală este de 5,4%.

Argumentele "străvezii" ale decidenţilor sunt contrazise de realitate.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism a dat publicităţii numărul de vouchere care au rămas nefolosite în 2020 şi pot fi utilizate în acest an. În 2019 plus primele zece luni ale lui 2020, au fost emise tichete de vacanţă în valoare totală de 2,7 miliarde de lei. Din acest total, până în prezent au fost consumate vouchere de vacanţă în valoare de 2,15 miliarde de lei, deci, din 77,5% emise, 22,5% dintre tichete mai sunt utilizabile pentru acest an, astfel încât nu mai sunt atât de multe vouchere de vacanţă acordate, aşa cum susţin oficialii.

Efectele pandemiei asupra turismului românesc sunt reflectate de statistică. Astfel, numărul sosirilor a scăzut cu 50,6% pe total în primele nouă luni ale anului 2020. Totodată, numărul de sosiri ale turiştilor români au înregistrat o scădere cu 42,8%, iar cel al turiştilor străini o scădere cu 81,3%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Rezultă, în consecinţă că industria turismului a fost ramura cea mai grav afectată. În loc de măsuri stimulative, Guvernul adoptă "măsuri represive".

Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) şi Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), voucherele de vacanţă asigură creşterea activităţii economice şi crearea numărului locurilor de muncă, prin stimularea consumului şi a ofertei interne.

Voucherele asigură creşterea încasărilor bugetare prin venituri fiscale aferente activităţii economice şi a locurilor de muncă generate, care depăşesc facilităţile fiscale, reducerea economiei subterane, prin descurajarea muncii la negru şi prin reducerea evaziunii fiscale.

Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la PIB-ul României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.

În consecinţă, ţinând cont de argumentele expuse, se impune, de urgenţă, revizuirea acestei ordonanţe, abordarea de măsuri constructive destinate creşterii activităţii economice şi crearea de locuri de muncă prin stimularea consumului şi a ofertei interne în turism.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Pensiile speciale ale parlamentarilor au fost anulate!"

După îndelungi tergiversări şi minciuni invocate permanent de către PSD, deşi a avut o majoritate parlamentară consistentă în Parlament în ultimii ani, până la debutul actualei legislaturi parlamentare, pensiile speciale pentru parlamentari au fost, în sfârşit, anulate săptămâna trecută! Acest lucru a fost posibil acum, doar prin voinţa parlamentarilor PNL şi a partenerilor de coaliţie, USR-PLUS, deoarece noi am solicitat introducerea pe ordinea de zi şi dezbaterea tuturor proiectelor existente în Parlament pe tema pensiilor speciale ale parlamentarilor, proiecte care zăceau închise în sertarele PSD! Noi, cei din PNL şi USR-PLUS, având acum majoritatea parlamentară necesară, am şi putut vota aprobarea acestei solicitări, astfel încât a şi trecut la vot!

Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Ludovic Orban, imediat după constituirea Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, a solicitat să fie întrunită de urgenţă comisia mai sus menţionată şi apoi să fie introdus pe ordinea de zi a şedinţei plenului comun, raportul comisiei, pentru a fi dezbătut şi votat.

Astfel, un prim pas, din angajamentul PNL în privinţa anulării pensiilor speciale a fost îndeplinit la votul din plenul Parlamentului, săptămâna trecută. Dar nu ne vom opri aici, ci vom continua cu îndreptarea legilor strâmbe adoptate ani la rândul de PSD, pentru acordarea de privilegii şi beneficii preferenţiale.

Trebuie să ştie toată lumea faptul că, deşi PSD susţine public cu totul altceva, pensiile parlamentarilor reprezintă o invenţie brevetată de PSD. Acestea au fost introduse de PSD în anul 2015, iar orice tentativă a noastră de a le elimina s-a lovit de refuzul categoric al majorităţii nocive formată în jurul PSD, în legislatura trecută.

Mai mult decât atât, PNL a fost singura forţă politică care a votat împotriva introducerii pensiilor speciale. Încă de anul trecut, am depus un proiect de lege pentru desfiinţarea pensiilor speciale ale deputaţilor şi senatorilor, dar acesta a fost blocat intenţionat, până în prezent, de către actuala conducere a PSD.

Este limpede că PSD ar fi avut aceeaşi abordare în continuare, dacă ar fi deţinut din nou majoritatea parlamentară, şi anume, ar fi luptat cu toate puterile pentru menţinerea pensiilor speciale, contrar discursului duplicitar pe care îl afişează astăzi.

Dar noi am promis că ne ţinem de cuvânt şi exact aşa procedăm! Noua majoritate de dreapta din Parlament a reuşit să elimine aceste pensii, din respect pentru fiecare contribuabil român!

Respectăm, astfel, voinţa cetăţenilor care ne-au dat votul de încredere, la alegerile parlamentare, pentru a îndrepta legile strâmbe ale PSD.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. România, în guvernarea PNL"

Economia românească începe să se redreseze, chiar să performeze. Datele statistice şi evoluţiile economice din anul 2020 şi de la începutul anului 2021 ne arată că Guvernul PNL a luat anul trecut unele dintre cele mai eficiente măsuri pentru atenuarea crizei economice. Faptul că economia noastră a înregistrat o scădere de doar 3,9% din PIB în anul 2020, an în care întreaga economie mondială a avut de suferit din cauza pandemiei, este o dovadă în sprijinul acestei afirmaţii, comparativ cu media Uniunii Europene, situată la o pierdere de 4,8%, sau media statelor din zona monedei euro, care au înregistrat o contracţie de 5,1%.

Mai mult decât atât, cifrele pentru ultimele trimestre ale anului 2020 ne indică faptul că ţara noastră este pe drumul unei certe refaceri economice. În mod concret, în trimestrul al treilea s-a înregistrat o creştere de 5,6%, iar în trimestrul al patrulea creşterea a fost de 5,3%, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, conform Eurostat. Astfel, este limpede că măsurile luate de guvernarea liberală îşi arată eficienţa în aceste cifre clare, pe care nu le poate nega nimeni. Chiar şi cei mai înverşunaţi detractori ai noştri sunt obligaţi, dacă nu vor să cadă în penibil şi în desuetudine totală, să recunoască treaba bună pe care am făcut-o de când am preluat guvernarea, mai ales în contextul sanitar şi economic deosebit de dificil.

În plus, în anul 2020 am alocat sume record pentru a ne asigura că oamenii nu îşi vor pierde locurile de muncă. Aproximativ 1.400.000 de oameni în şomaj tehnic au beneficiat de plata a 41,5% din salariul brut, bani veniţi de la bugetul de stat. Aceste măsuri au făcut ca rata şomajului să nu crească, ba din contră, chiar să scadă constant, România având, în prezent, una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Uniunea Europeană.

Aceasta este realitatea atunci când ţara este condusă competent de oameni care lucrează în interesul ei, şi nu în cel personal sau al partidului.

Vom continua pe acelaşi drum pe care am plecat şi în acest an. Redresarea economiei este abia la început, dar suntem convinşi, mai ales când efectele pandemiei încep, cu paşi mici, să se diminueze pe măsură ce campania de vaccinare avansează, că panta ascendentă pe care se află România va fi menţinută şi în următoarea perioadă. După şapte ani în care PSD a promovat numai politici publice populiste şi rudimentare din punct de vedere economic, România experimentează o guvernare competentă, responsabilă şi orientată spre viitor, o guvernare capabilă să găsească metode prin care să aducă, în mod real, mai mulţi bani în buzunarele românilor, îmbunătăţindu-le calitatea vieţii în general.

Coaliţia PNL-USR-PLUS-UDMR poate schimba paradigma perimată cu care a operat PSD. Reformele sunt abia la început şi nu ne vom opri decât atunci când România va fi în locul pe care îl merită între ţările cele mai avansate din Uniunea Europeană, o ţară în care cetăţenii europeni vor dori să vină, şi nu să plece.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Exporturile de animale vii"

Exporturile de animale vii au fost şi vor rămâne un sector important atât pentru agricultura ţării, cât şi pentru economia românească.

România dispune de mari efective de ovine pentru export, potenţial care trebuie valorificat. Ţara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare şi, nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Pieţele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părţi ale lumii ar înlocui oferta europeană.

Pandemia de Covid-19 a lovit toate ramurile economiei şi acest lucru se vede şi în cazul exporturilor de animale vii. Anul trecut, România a exportat animale vii în valoare de 186,52 de milioane de euro în primul semestru, în scădere cu aproape 10% faţă de perioada similară a anului 2019, când încasările au depăşit 206,68 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii.

Pe de altă parte, importurile de animale vii au fost de 98,77 milioane de euro, în primul semestru din 2020, în scădere uşoară faţă de perioada similară a anului precedent, când s-a consemnat o valoare de 99,69 milioane de euro.

România a continuat să înregistreze excedent în comerţul internaţional - intra şi extracomunitar - cu animale vii şi în 2020, respectiv 87,75 milioane de euro în primele şase luni ale anului, însă acesta s-a redus faţă de primul semestru din 2019 cu 18%, însumând 106,99 milioane de euro.

În perioada ianuarie-iunie 2020, deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu 11%, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 968,2 milioane de euro.

În fiecare an, mai mult de 3 milioane de animale vii sunt exportate din Uniunea Europeană către ţări terţe. Această activitate comercială provoacă suferinţă animalelor, ca urmare a transportului pe distanţe lungi şi a condiţiilor în care se realizează îngrăşarea şi sacrificarea animalelor în ţările de destinaţie.

Anul trecut, în Parlamentul European, s-a înfiinţat o Comisie de anchetă privind protecţia animalelor în timpul transportului - ANIT. Această comisie a fost lansată din cauza accidentului care s-a produs în 2019 la noi, în portul Midia. Scopul ei este de a analiza lacunele din lege şi încălcările regulamentelor care duc la accidente şi la ignorarea standardelor minime de bunăstare a animalelor.

Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români, membri în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru susţinerea crescătorilor de animale din România. Ministrul agriculturii a transmis europarlamentarilor solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislaţie clară care să asigure respectarea strictă a condiţiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului, şi nu să fie interzis.

Nu putem opri exportul de animale vii, pentru că ar fi un dezastru pentru crescători, nu este vinovat crescătorul pentru asta!

Domnul Vasile Cîtea:

"«Şi tot românul să prospere» - I. L. Caragiale - O scrisoare pierdută!"

Acoperiţi de adeverinţe şi certificate de studii îndoielnice, adăpostiţi sub pulpana raglanului prezidenţial, liberalii şi USR-iştii pun mână de la mână să năruiască ţara, să o năruiască în direcţia cea bună, direcţie cunoscută doar de ei şi de câţiva activişti mitingişti, consistent motivaţi material.

Pe scurt, tot ce mişcă trebuie redus, tăiat, îngheţat, un NU hotărât burselor, subvenţiilor, ajutoarelor sociale, creşterii pensiilor şi a alocaţiilor, un NU şi mai hotărât investiţiilor. Educaţia, sportul, sănătatea şi cultura sunt un lux în România, la fel ca şi drepturile omului, aşa cum se exprima public, nu demult, o fostă doamnă ministru a justiţiei.

Efectele pandemiei ar trebui compensate cu măsuri de sprijinire a economiei, nu cu decapitarea industriei şi iniţiativei autohtone. Sărăcirea populaţiei nu poate produce bunăstare. Bunăstarea prin sărăcie este un nonsens, pe care-l poate pricepe orice student la Viena sau la Harvard.

Dacă nu îmbunătăţeşti colectarea la ANAF şi nu faci investiţii, vei împărţi sărăcia la din ce în ce mai mulţi români. Este vorba despre o lecţie simplă uşor de înţeles chiar şi de către "un factor politic" care nu reuşeşte să pronunţe cuvinte cu mai mult de 2 silabe.

Doamna Cristina Burciu:

"Reformarea sistemului de pensii este un demers necesar şi curajos al actualei guvernări"

Fără îndoială, România are nevoie de o reformă a sistemului public de pensii, care să corecteze discrepanţele uriaşe existente în prezent. Actualmente, există 4,9 milioane de pensii în plată, cu o pensie medie puţin peste 1.500 de lei, precum şi 9.500 de pensii speciale, care au o medie de 9.100 lei.

Evident, se impune o redimensionare a acestor diferenţe, unele extrem de mari, deoarece o recalibrare a pensiilor va presupune aducerea pensiilor speciale mai aproape de principiul contributivităţii. În acest sens, în prezent casele teritoriale de pensii din ţară lucrează la evaluarea dosarelor, pentru a avea o situaţie elocventă a situaţiei din sistem.

Guvernul României este în plin proces de evaluare a dosarelor de pensii, o etapă premergătoare recalculării după o nouă lege care va fi adoptată după finalizarea inventarierii tuturor pensiilor seniorilor noştri.

Investiţiile necesare resurselor acestui program complex vor fi alocate din fondurile europene acordate ţării noastre prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba despre echipamente, soft şi personal suplimentar, asigurarea acestora fiind în măsură să permită finalizarea procesului până la jumătatea anului viitor. În acelaşi timp, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale lucrează la Proiectul noii Legi a pensiilor, care va conţine formula cea mai indicată şi mai sustenabilă financiar.

Nu în ultimul rând, o bună organizare a muncii, profesionalismul oamenilor, simplificarea procedurilor de plată, precum şi eliminarea disfuncţionalităţilor semnalate de pensionari sunt tot atâtea garanţii pentru ca reforma sistemului de pensii să fie un succes al actualei guvernări.

Consider că demersul de recalibrare a pensiilor românilor va fi benefic tuturor categoriilor de pensionari, deoarece va aduce echitatea mult dorită de toată lumea. Sunt convinsă că avem specialişti şi funcţionari de calitate în instituţiile responsabile de ducerea la bun sfârşit a acestui proces, iar conducerea Executivului va reuşi să rezolve în timp scurt necesarul de resurse umane şi financiare.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Bugetul Sănătăţii, redus drastic în plină pandemie"

"Bugetul Ministerului Sănătăţii este mai mare decât cel de anul trecut; unii nu ştiu să citească un buget" - astfel minte cu seninătate prim-ministrul Florin Cîţu, vorbind despre bugetul sănătăţii româneşti în plină pandemie.

Premierul dreptei, incapabile să guverneze pentru români, evită în mod deliberat informaţia esenţială, respectiv dacă sunt sau nu mai mulţi bani la sănătate. Realitatea demonstrează că nu sunt mai mulţi, dimpotrivă.

În declaraţia sa publică, prim-ministrul Cîţu vorbeşte doar despre bugetul instituţiei Ministerului Sănătăţii, dar nici aici nu spune clar adevărul. Şeful Guvernului "Nu se poate" nu se referă la toate aspectele, ci doar la sumele alocate Ministerului Sănătăţii, însă a omis să se raporteze şi la partea transferată de minister altor instituţii.

În realitate, bugetul Ministerului Sănătăţii, compus din sumele alocate şi transferuri, a scăzut în acest an faţă de anul trecut cu 2,2 miliarde de lei, respectiv cu 11% mai puţin.

Acelaşi Cîţu nu le-a spus românilor că în acest an scad şi sumele de care va dispune Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu 0,4 miliarde lei.

În consecinţă, sănătatea va avea în 2021, în plin efort împotriva efectelor dezastruoase ale coronavirusului, cu 2,6 miliarde lei mai puţin faţă de anul precedent, minus în plină pandemie.

Cu certitudine, cu aceşti bani se puteau face multe lucruri pentru îmbunătăţirea infrastructurii de specialitate, precum şi a serviciilor de sănătate oferite populaţiei. În schimb, vedem doar haos şi incoerenţă, atât la testare, cât şi la vaccinare, oameni morţi în spitale, multă indiferenţă şi nepăsare!

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Limbii Materne"

În luna noiembrie a anului 1999, în scopul promovării diversităţii lingvistice şi culturale, dar şi a multilingvismului, Conferinţa Generală UNESCO a proclamat data de 21 februarie ca Ziua Internaţională a Limbii Materne.

Astfel, începând cu anul 2000, această zi este sărbătorită de către toate instituţiile şi organizaţiile care luptă pentru promovarea diversităţii culturale şi recunoaşterea rolului important al limbilor materne în lume.

Uniunea Elenă din România sărbătoreşte limba maternă, în mod fericit, în aceeaşi lună de două ori, în data de 9 februarie, când întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Limbii Elene şi în data de 21 februarie, Ziua Limbii Materne.

În baza Ordinului Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 4699 din 14 octombrie 1999, începând cu anul şcolar 1999-2000 şi până în prezent, în cadrul sistemului învăţământului de stat din România, funcţionează grupe de studiu al limbii neogreceşti, ca limbă maternă/modernă, pentru elevii aparţinând minorităţii greceşti din România. La cererea membrilor Comunităţilor Elene din România, predarea limbii neogreceşti este asigurată de cadre didactice detaşate şi retribuite de Ministerul Educaţiei şi Cultelor din Grecia.

Eforturile Uniunii Elene din România pentru promovarea educaţiei în limba elenă se regăsesc în numeroasele sale proiecte desfăşurate: Olimpiada Naţională de Limba Neogreacă, Olimpiada Internaţională a Elenismului, Seminarul pentru perfecţionarea cadrelor didactice etc.

Graţie demersurilor conducerii Uniunii Elene din România, începând cu anul şcolar 2009-2010 Olimpiada Naţională de Limba Neogreacă a fost inclusă în seria olimpiadelor şi concursurilor naţionale şcolare finanţate şi încadrate în calendarul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Un alt mare succes a fost organizarea, începând cu anul 2014, alături de Ministerul Educaţiei din România, a primei Olimpiade Internaţionale de Limbă Neogreacă, ajunsă în 2019 la cea de-a VI-a ediţie, la care au participat elevi din 12 ţări.

În anul 2009, ca un răspuns firesc la nevoia de a susţine şi prin intermediul cuvântului scris scopurile fundamentale ale organizaţiei noastre, a fost înfiinţată Editura UER Press. Prin intermediul acesteia, Uniunea Elenă din România s-a străduit să acumuleze şi să publice, prin tipărire şi online, date şi documente privitoare la istoria elenismului, a relaţiilor româno-elene, la viaţa comunităţilor greceşti din România. Au fost şi sunt publicate monografii bilingve ale comunităţilor greceşti din România, volume ştiinţifice şi literare, Revista Elpis-Speranţa, periodic distribuit în mod gratuit tuturor membrilor comunităţilor teritoriale, instituţiilor statului român şi elen, colaboratorilor externi.

An de an, cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Materne, Uniunea Elenă din România, alături de celelalte organizaţii ale minorităţilor naţionale din România, promovează limba maternă prin diferite activităţi culturale şi educative, pentru a evidenţia faptul că însuşirea limbii materne, precum şi folosirea ei ca mijloc de comunicare, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de păstrare a identităţii fiecărei minorităţi.

Domnul Daniel Florea:

"Nicuşor Dan aruncă în aer dezvoltarea Capitalei!"

Prin decizia de a propune, fără niciun argument, fără consultare publica şi fără discernământ, suspendarea pe o perioadă de 2 ani a aplicării PUZ-ului coordonator al Sectorului 5, actualul primar general face jocul reţelelor mafiote care şantajează dezvoltatorii imobiliari şi pune în pericol mii de locuri de muncă.

PUZ-ul coordonator al Sectorului 5 prevede:

A. Artere de Circulaţie:

• Închiderea inelului median de circulaţie al Capitalei - Bulevardul Ghencea - Şoseaua Alexandriei - Şoseaua Giurgiului;
• Conectivitate între Sectorul 4 şi Sectorul 6, Răzoare - Luică, 7,4 kilometri;
• 122 de artere noi - 58 de kilometri de legătură între cartiere nou construite;
• 10 kilometri de linie nouă de tramvai;
• 143 artere modernizate/extinse/lărgite;

B. Spaţii verzi:

• 252 ha de parcuri amenajate;
• Marele Parc Central din Bucureşti - 80 ha;
• 6 parcuri noi zona Antiaeriană - 25,40 ha;
• 3 baze sportive noi - 21,64 ha;
• grădini publice între blocuri - 50 ha;
• peste 600.000 arbori şi arbuşti nou plantaţi;

C. Artere pietonale generoase şi piste de biciclete în fiecare parc.

D. Zone de protecţie aferente monumentelor istorice.

E. O nouă reţea de metrou, având o lungime de 20 de kilometri.

F. Dezvoltare integrată, pe baze ştiinţifice moderne, a proiectelor imobiliare, în scopul imposibilităţii construirii de clădiri fără autorizaţie sau pe terenuri fără cadastru;

G. Regenerare urbană reală a zonelor Ferentari, Prelungirea Ferentari, Iacob Andrei, Amurgului, Prelungirea Ghencea, Zeţari.

Nicuşor Dan îşi vede visul cu ochii. Chiar dacă nu a reuşit să blocheze dezvoltarea ştiinţifică a Sectorului 5 - nici în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, atunci când a fost aprobat PUZ-ul, în 18 iunie 2020, când PNL şi USR au votat împotrivă, şi nici în instanţă, întrucât acţiunile în justiţie introduse de ONG-urile prietene sau din care face parte Nicuşor Dan nu au fost admise, iar Primăria Generală, de când Nicuşor Dan e la conducere, nu a depus niciun document şi nu a trimis niciun reprezentant care să apere punctul de vedere al administraţiei publice locale, Dosarul nr. 25473/3/2020 - Tribunalul Bucureşti Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal - 6 termene începând cu 4 noiembrie 2020 - în prezent, ascunzându-se după majoritatea din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, va da o lovitura mortală dezvoltării Sectorului 5 şi oricine va avea nevoie de o autorizaţie de construire va trebui să facă plecăciuni în faţa perfidului primar general.

Ştim că are interese meschine şi este clar că este dator vândut mafiei imobiliare.

Trebuie să îl convingem să se oprească cât timp răul pe care îl face, zi de zi, mai poate fi îndreptat.

Nicuşor Dan trebuie oprit până nu distruge iremediabil Capitala României!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Este timpul ca doamna Renate Weber să plece. Avocatul Poporului trebuie să apere interesele poporului, nu pe cele personale sau de partid!"

A sosit, în cele din urmă, momentul în care Avocatul PSD, nicidecum al Poporului, doamna Renate Weber, să plece din această funcţie. Cererea pe care am făcut-o, încă de anul trecut, în vederea revocării doamnei Weber din funcţie, a fost perpetuu ignorată de majoritatea toxică PSD, care a făcut scut în jurul Domniei Sale, însă acum putem şi trebuie să reparăm nedreptăţile trecutului.

Pentru a ne readuce aminte faptele doamnei Weber, care fac necesară şi de bun-simţ destituirea sa, amintim declanşarea Mecanismului naţional privind prevenirea torturii, cu privire la unităţile sanitare care tratează pacienţi COVID-19, mecanism instituit fără a se comunica unităţilor sanitare respectivul act administrativ care a stat la baza declanşării procedurii de monitorizare şi prin care şi-a depăşit flagrant atribuţiile conferite de Constituţie şi de legile în vigoare.

Mai mult, prin înştiinţarea semnată de adjunctul Avocatului Poporului, adresată unităţilor vizate de monitorizare, se solicită documente medicale cu un conţinut complet de date, care intră sub incidenţa mecanismului european de protecţie a datelor personale, emise în perioada stării de urgenţă, deşi monitorizarea, după cum reiese din înştiinţare, urma să fie întreprinsă pe perioada stării de alertă.

Aşadar, considerăm că, prin aceste acţiuni, doamna Weber şi instituţia pe care o conduce au generat confuzie, afectând buna funcţionare a sistemului medical românesc. Mai mult decât atât, doamna Weber a arătat limpede interesele cui le serveşte atunci când a atacat la Curtea Constituţională Legea de modificare a Codului fiscal, adoptată de Parlamentul României la 17 iunie 2020, prin care se opera o impozitare drastică a pensiilor speciale. Deşi curentul popular majoritar indica, fără putinţă de tăgadă, dorinţa eliminării acestei inechităţi din sistemul public de pensii, doamna Renate Weber, beneficiară de pensie specială, a dorit să oprească o lege care îi afecta nemijlocit interesul patrimonial. Prin acţiunea sa, în calitate de Avocat al Poporului, doamna Weber a încălcat dispoziţiile legale în vigoare în materia conflictului de interese.

Aşa cum stipulează legea, Avocatul Poporului este revocat din funcţie ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor ţării, lucru de care doamna Renate Weber se face vinovată. Cât timp a ocupat această demnitate, a servit numai interesele proprii şi pe cele ale partidului aflat la guvernare în acea perioadă, şi nu pe cele ale poporului român, aşa cum însuşi numele funcţiei îndeamnă.

Prejudiciile pe care le-a adus doamna Weber imaginii şi legitimităţii acestei funcţii sunt foarte mari, iar orice zi cu Domnia Sa la conducerea uneia dintre instituţiile fundamentale ale statului democratic românesc nu face decât să agraveze starea de fapt.

Prin urmare, fac apel la toţi colegii din coaliţie, atât deputaţi, cât şi senatori, să încuviinţeze eliberarea din funcţia de Avocat al Poporului a doamnei Renate Weber. Astfel, vom putea transmite un semnal ferm către oricine a fost sau va fi numit într-o funcţie de demnitate publică şi crede că nu poate fi tras la răspundere pentru acţiunile sale împotriva legii şi a interesului general.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Ce mai fac Serviciile de Informaţii?"

Serviciile de informaţii şi de siguranţă naţională sunt înfiinţate de statul român, pentru ca, alături de forţele armate, să protejeze şi să garanteze suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională. Toate serviciile de informaţii şi de securitate naţională - Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Protecţie Internă din Ministerul Afacerilor Interne - sunt organizate prin lege şi au atribuţii foarte clare, iar statul român le pune la dispoziţie resurse financiare consistente, pentru ca aceste servicii să îşi poată îndeplini atribuţiile legale.

Potrivit legilor de organizare şi funcţionare, activitatea acestor servicii este supusă controlului parlamentar, pentru ca deputaţii şi senatorii, aflaţi în serviciul poporului, să se asigure că serviciile de informaţii şi siguranţă naţională îşi îndeplinesc menirea de a proteja statul român, valorile şi interesele poporului român. Dar situaţia în care se găseşte ţara de 30 de ani de democraţie constituţională - cu industria naţională complet distrusă, cu toate resursele naturale exploatate de companii străine, cu o datorie externă uriaşă, cu şubrezirea partidelor naţionale şi apariţia unor partide care în mod vădit nu exprimă voinţa românească, cu distrugerea carierelor unor oameni politici români şi preluarea unor importante funcţii de conducere în ţară de impostori ori persoane cu puţine legături cu poporul român - fac legitime astfel de întrebări:

Unde au fost aceste servicii când s-au întâmplat toate aceste lucruri?

Mai lucrează aceste servicii pentru poporul român?

O enumerare succintă a unor aspecte din activitatea serviciilor de siguranţă naţională din ultimii 16 ani ne oferă o imagine dramatică. Scandalurile în care a fost implicat Serviciul Român de Informaţii, de la promovarea unui tânăr ofiţer lipsit de experienţă în cea mai importantă funcţie din serviciu şi până la înlăturarea sa din serviciu - dezvăluirea interesului pentru legăturile cu securitatea ale unor judecători de la Curtea Constituţională, farsa cu ziariştii răpiţi în Irak, celebra întâlnire din sufragerie a unor înalţi responsabili ai statului român în seara alegerilor prezidenţiale din 2009, controlul informativ al urmăririi penale, prin protocoalele secrete cu parchetele - au arătat că Serviciul Român de Informaţii şi-a uitat menirea pentru care a fost înfiinţat şi pentru care primeşte sume exorbitante din banii publici. În loc să lupte pentru protejarea valorilor fundamentale ale poporului român, a resurselor naturale, a pădurilor şi a demnităţii naţionale, SRI se implică în constituirea de partide politice, în subminarea activităţii altora, în sprijinirea unor politicieni şi distrugerea carierei altora, ceea ce face ca astăzi poporul când vede cine îl conduce să se întrebe unde sunt românii?

De asemenea, Serviciul de Protecţie şi Pază a fost acuzat în dese rânduri, uneori întemeiat, că desfăşoară activităţi de poliţie politică. Acest lucru coincide cu situaţia fără precedent în Europa ca un director de serviciu de siguranţă naţională să aibă un mandat de peste 15 ani. Informaţiile obţinute de acesta despre demnitarii protejaţi într-o perioadă de timp atât de îndelungată îl fac un personaj periculos pentru democraţia din ţara noastră.

La rândul său, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pare că a căpătat misiunea de a controla alegerile electorale şi a fost în dese rânduri acuzat de influenţarea rezultatelor acestora, iar achiziţiile de echipamente speciale făcute de acest serviciu au fost în dese rânduri puse sub semnul întrebării.

Direcţia Generală de Protecţie Internă din Ministerul de Interne a fost supusă deseori unor reorganizări structurale controversate. Potrivit mărturiilor unor ofiţeri din unitatea respectivă, reorganizarea din anul 2009, care a condus la înlăturarea a circa 30 de ofiţeri de valoare din conducerea Direcţiei, a avut ca scop să lase cale liberă unor reţele de interese de partid pentru ca acestea să-şi desfăşoare afacerile nestingherite, ceea ce a fost confirmat de justiţie prin anchetarea şi chiar condamnarea unor politicieni apropiaţi de conducerea ministerului din acea perioadă. Una dintre cauzele acestei situaţii dramatice este absenţa unui control parlamentar real asupra activităţii acestor servicii, ceea ce ne împiedică să avem răspunsuri clare la întrebările privind modul în care serviciile îşi îndeplinesc menirea. Este cunoscut faptul că serviciile de informaţii, în lipsa controlului parlamentar real, tind să abuzeze de puterea pe care o au şi să controleze societatea, chiar şi pe parlamentari.

De aceea, dragi colegi parlamentari, vă chem să căutăm împreună soluţii, pentru ca starea de lucruri pe care am prezentat-o să înceteze şi să dăm viitorului acestei ţări o şansă. În ce mă priveşte, voi prezenta foarte curând grupului parlamentar al PSD o propunere legislativă pentru întărirea controlului parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii şi, pe această cale, vă rog pe toţi să o susţineţi!

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

"Pentru cine guvernaţi?"

Cele patru semne ale unei democraţii adevărate sunt:

• Un sistem politic ai cărui reprezentanţi sunt aleşi prin alegeri libere şi corecte;
• Participarea activă a cetăţenilor în viaţa civică şi politică;
• Protecţia drepturilor de bază a tuturor cetăţenilor;
• Legi care se aplică egal tuturor cetăţenilor.

Pe baza acestei enumerări, la 32 de ani de la căderea comunismului, nu sunt sigur că bifăm niciunul dintre aceste cerinţe de bază.

Angajatorii bugetari şi antreprenorii din toată ţara merită să vadă un plan guvernamental care va stimula întreaga economie, care va îmbunătăţi infrastructura locală şi naţională şi care va restaura încrederea tuturor românilor în capacitatea Guvernului de a reporni întreaga economie. Lipsa de viziune şi predictibilitate a Guvernului, degringolada financiară provoacă neîncredere, reticenţă şi o lipsă acută de iniţiativă. Or, austeritatea economică, impusă prin tăieri peste tăieri, nu va duce la creştere economică, oricât se insistă pe acest lucru.

Aşadar am câteva întrebări, pentru a putea înţelege şi eu, şi românii, pentru cine guvernează acest Guvern?

Pentru generaţiile de preşcolari şi elevi? Nu, pentru că alocaţiile nu le măriţi, condiţiile pentru şcoala online nu aţi fost în stare să le asiguraţi, condiţiile pentru un act educaţional eficient şi modern nu sunt printre preocupările dumneavoastră.

Aţi solicitat la începutul semestrului al doilea, în februarie, verificarea şi asigurarea de către fiecare şcoală a stocului de măşti şi materiale dezinfectante. Dar nu aţi alocat niciun ban pentru aceasta!

Pentru studenţi? Nu, pentru că nici măcar un minimum de confort nu doriţi a le oferi, nici măcar gratuitate pe transportul CFR nu vreţi să le asiguraţi!

Pentru educatori, profesori? Nu, trebuiau să aibă salariile majorate cu 25% de mult timp, să aibă demnitatea şi respectul pe care-l merită. Trebuiau să fie vaccinaţi după medici şi cadrele medicale. Nici acum nu sunt vaccinaţi cu toţii, deşi sunt în linia întâi, ca şi medicii. Bugetul pentru învăţământ în anul 2021 este cel mai mic din toate timpurile. Dar, cum unii dintre dumneavoastră nu aţi frecventat şcolile din România, este de înţeles.

• Pentru medici, cadrele medicale, toţi angajaţii din sistemul sanitar? Nu, nu vă pasă, sunt ocoliţi de orice urmă de empatie din partea dvs. Zădărniciţi toate eforturile depuse de PSD, pentru a le asigura un venit pe măsura pregătirii şi importanţei lor în societatea noastră, în speranţa că vor rămâne în spitalele româneşti să trateze români!
• Pentru ţărani, legumicultori, agricultori, fermieri? Nu, sunt în bună parte furioşi pentru că nu au primit banii promişi doar electoral, pentru calamităţile anului 2020! Aceste sume absolut necesare nu sunt prinse în buget. Programul "Tomata", anulat, se aşteaptă povestea electorală a unui program extins pentru multe alte culturi, dar, din păcate pentru acest an este prea târziu. Legumele din import au gust de comision, cele autohtone au gust de muncă! Aţi reuşit să-i disperaţi şi pe ţăranii gospodari care mai creşteau porci pentru consumul propriu sau pentru valorificarea în cadrul comunităţilor în care trăiesc. Doar 5 porci, atât, restul, aroma comisionului cărnii importate e mai plăcută?
• Pentru bugetarii din administraţiile centrale, judeţene, locale? Nu, ei sunt cei care trebuie sacrificaţi, veniturile lor diminuate, disponibilizaţi cât mai repede. Este preocuparea dumneavoastră principală, reformarea prin austeritate a aparatului bugetar. Mult anunţata modificare a legii salarizării pe criterii de performanţă este de fapt o diversiune pentru scăderea veniturilor bugetarilor.
• Pentru cei din industria HORECA? Nu, ei sunt aproape falimentaţi, majoritatea dintre ei au închis. Aţi tăiat tichetele de vacanţă, luându-le astfel şi bruma de oxigen pe care o mai aveau.
• Pentru mineri? Nu, vă gândiţi cum să restructuraţi şi acest domeniu. Nu vă gândiţi la numeroasele familii ale celor care trăiesc în bazinele carbonifere, la condiţiile de sărăcie de acolo, la sănătatea celor care trudesc în subteran.

Pentru românii din diaspora? Nu, nimic pentru ei. Au dispărut din discursul şi preocupările dumneavoastră. Ei sunt buni doar în perioada campaniilor electorale.

• Pentru pensionari? Nu! Sigur nu vă interesează decât o tergiversare a majorării pensiilor, prin farsa numită "o nouă Lege a pensiilor" - o generaţie umilită, sacrificată, batjocorită.

Aş putea să vorbesc despre toate lucrurile pe care românii le merită, ore la rând. Dar m-aş mulţumi dacă am începe să respectăm cel patru cerinţe de bază, cu care am început. Poate astfel am reuşi, mai bine mai târziu decât niciodată, să demonstrăm românilor şi lumii întregi că putem deveni o democraţie adevărată.

Pentru cine guvernaţi? Pentru voi şi camarila voastră? Pentru colegii de partid şi grupurile de interese? Poate aveţi curajul să le spuneţi românilor pentru cine guvernaţi! Pentru români şi România, sigur nu!

Doamna Alexandra Huţu:

"Întotdeauna guvernările de dreapta iau decizii împotriva românilor şi îi învrăjbesc pe oameni, unii împotriva altora"

Odată cu eliminarea voucherelor de vacanţă, noii guvernanţi de dreapta de la PNL-USR-PLUS-UDMR au lovit puternic pentru a zecea oară în antreprenorii locali şi în angajaţii din domeniul HORECA şi din turismul românesc. După ce i-au ţinut închişi luni de zile, i-au blocat, i-au amendat, le-au promis ajutoare de stat care nu au mai venit niciodată, acum îi condamnă la sărăcie, faliment şi dispariţie.

Deşi intenţia Guvernului austerităţii naţionale a fost de a se răzbuna pe bugetari prin scoaterea voucherelor de vacanţă pentru acest an cel puţin, de fapt, operatorii economici din turism, oamenii care lucrează în acest domeniu, peste 200.000 de persoane şi mai ales bugetul de stat sunt afectate de această decizie iresponsabilă, inutilă şi fără să genereze vreun efect pozitiv în economie. Din contră, toată lumea pierde.

Voucherele de vacanţă erau impozitate în momentul acordării lor, 10% din valoare întorcându-se imediat la bugetul de stat. Apoi, generau cele mai sigure venituri pentru bugetul de stat, cele din TVA, pentru că serviciile turistice sunt purtătoare de TVA, pentru ca în final să se regăsească în profitul agenţilor economici din turism, care şi ele sunt impozitate.

În lipsa măsurilor reale şi concrete de relansare economică a ţării, de realizare a investiţiilor mult promise, de alocare a fondurilor pentru programele de dezvoltare locală iniţiate de guvernările PSD, Cîţu şi compania, au început răfuiala cu sporurile şi voucherele de vacanţă ale bugetarilor, care de fapt îi pun la pământ pe reprezentanţii mediului privat autohton, mai mult decât îi afectează pe angajaţii de la stat.

Însă, din acest moment şi românii care primeau vouchere de vacanţă se vor gândi de două ori înainte de a-şi cheltui banii în turismul intern şi vor pleca în străinătate, la preţuri comparabile sau chiar mai bune. Astfel, prin decizia de eliminare a voucherelor, pur şi simplu Guvernul Cîţu a "exportat" venituri către ţări ca Bulgaria, Turcia, Grecia sau chiar Ucraina.

Guvernanţii actuali, în loc să extindă politica de vouchere de vacanţă şi în mediul privat, pentru a susţine cu adevărat dezvoltarea pe termen lung a turismului românesc, au decis eliminarea acestora şi, astfel, în loc să avem o fiscalizare reală a acestui domeniu, o parte dintre operatori, pentru a-şi acoperi pierderile, se vor întoarce în economia subterană.

Cu toate că domnii Orban, Cîţu, Iohannis, Barna şi colegii lor se lăudau că au ca obiectiv prioritar crearea de locuri de muncă, în realitatea contribuie din plin, prin măsurile aberante pe care le iau, la desfiinţarea a sute de mii de locuri de muncă din zona HORECA şi la decizia celor care activează în acest domeniu să plece să lucreze în străinătate, unde beneficiază de venituri mai mari, pentru că angajatorii lor sunt susţinuţi de statele în care îşi desfăşoară activitatea.

Realitatea crudă este că bugetul de stat pentru 2021 este construit doar pe tăieri, reduceri, amputări şi scăderi de venituri în toate domeniile de activitate şi la toate capitolele, indiferent că este vorba despre salarii, despre pensii, despre alocaţii sau chiar despre investiţii şi sprijin pentru mediul privat.

Domnul Ioan Balan:

"Bugetul pentru anul 2021 este orientat către dezvoltare şi relansare economică. Este imperativ ca execuţia să fie foarte bună!"

Deşi continuăm să traversăm o criză sanitară şi economică fără precedent, Guvernul a reuşit performanţa de a găsi resursele financiare necesare pentru a acoperi toate obligaţiile financiare ale statului, prevăzute prin legile în vigoare, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor sanitare generate de pandemie şi pentru continuarea campaniei de vaccinare. Mai mult decât atât, Guvernul îşi propune pentru anul 2021 un buget istoric pentru investiţii publice, de 61,4 miliarde de lei, aproape dublu faţă de anul 2018. Este cel mai mare buget de investiţii din ultimele trei decenii, iar el poate să crească şi mai mult, dacă vom dovedi eficienţă în atragerea fondurilor europene nerambursabile. Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că Guvernul a reuşit această performanţă fără să majoreze impozite şi taxe sau să introducă o povară fiscală suplimentară. Spun acest lucru pentru că nu trebuie să uităm că, în anii de guvernare PSD, adoptarea bugetului pentru anul următor venea mereu însoţită de veşti proaste, precum noi majorări de impozite şi taxe sau preţuri mai mari la produsele de bază şi utilităţi.

Văzând această alocare record pentru investiţii, am vrut să aflu dacă cele mai importante proiecte de infrastructură pentru Moldova au fost cuprinse între priorităţi. Am constatat cu satisfacţie că în cuprinsul bugetului pentru anul 2021 sunt prevăzute sumele necesare pentru elaborarea studiilor şi proiectelor tehnice pentru cele mai aşteptate obiective de infrastructură din Moldova: Autostrada A7 Ploieşti-Bacău-Suceava-Siret, Autostrada Nordului, Autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Neamţ-Târgu Mureş, Autostrada Braşov-Bacău, variantele ocolitoare ale marilor oraşe. Aşadar, proiectele deblocate în anul 2020 de Guvernul PNL merg mai departe, în ritm accelerat, anul acesta având finanţarea necesară asigurată.

Ar fi nefiresc să nu vă împărtăşesc bucuria mea personală, pentru faptul că, după atâţia zeci de ani de aşteptare, Moldova este în sfârşit în fruntea priorităţilor investiţionale. În plus, am primit asigurări de la tânărul ministru al transporturilor, că proiectele pentru Moldova vor fi tratate cu maximă responsabilitate şi celeritate. Cu toate acestea, ştim cu toţii că simpla alocare a banilor în buget sau promisiunile politice nu coincid automat şi cu apariţia peste noapte a autostrăzilor. Banii au fost alocaţi, intenţiile miniştrilor sunt cele mai bune, însă succesul acestor investiţii depinde dacă Guvernul şi constructorii îşi fac treaba repede şi bine. Mai mult decât atât, în anul 2021 nu ne permitem nici ezitări, nici amânări şi nici să ne împiedicăm de hăţişuri birocratice, pentru că mare parte din investiţii se pot finanţa din fonduri europene şi, dacă nu vom şti să fim eficienţi, atunci vom pierde oportunităţi majore de dezvoltare.

Aşadar, de modul în care Guvernul va reuşi să implementeze Programul de investiţii în anul 2021 depinde nu doar relansarea României şi creşterea sustenabilă a PIB pe termen lung, ci şi eliminarea decalajelor de dezvoltare între provinciile istorice ale ţării şi creşterea calităţii vieţii pentru toţi românii.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Zilele acestea avem responsabilitatea enormă de a analiza, de a amenda şi de a aproba sau nu, prin vot, Proiectul Legii Bugetului pentru anul 2021.

Aţi asistat recent la o nouă demonstraţie de aroganţă şi tupeu din partea premierului Florin Cîţu care, în timp ce trebuia să dea explicaţii în Parlament la "Ora prim-ministrului", adresa jigniri şi invective la adresa reprezentanţilor cetăţenilor. Nu ai dreptul să te adresezi de la înălţimea funcţiei de şef al Executivului cu apelative jignitoare, cum ar fi "slugi", la adresa parlamentarilor. Mai mult, aroganţa domnului Cîţu a atins cote paroxistice, transmiţând practic tuturor românilor că el "nu poate fi contestat" şi că noi toţi ceilalţi nu înţelegem filosofia acestui proiect şi "nu ştim să citim un proiect de buget". Această aură atotştiutoare şi atotputernică pare a fi principalul obiectiv al colegilor liberali, aşa cum ne-a obişnuit şi domnul Ludovic Orban când ocolea Parlamentul şi îşi asuma proiecte de buget care au îngropat economia României în timp de pandemie.

Dar haideţi să vedem care este această filosofie bugetară despre care vorbeşte domnul Cîţu! Este un proiect care, în aparenţă, este centrat pe investiţii şi pe reforma bugetară. Cel puţin aşa declară aceşti guvernanţi. Însă, în realitate, Proiectul Legii bugetului propus de PNL-USR-UDMR este bazat pe tăieri, pe împrumuturi şi pe creşteri de taxe şi impozite.

Dacă vreţi să vorbim pe cifre, să ne aducem aminte că ultimul guvern PSD a lăsat Guvernului Orban un deficit de 2,8% şi o datorie publică de 34% din PIB. Orban şi "Cîţu din 2020" i-au lăsat lui "Cîţu din 2021" un deficit de 10% şi o datorie de peste 47% din PIB. Unde s-au dus aceşti bani? Ajutoarele pentru antreprenori au întârziat; HoReCa nu a primit nimic pentru pierderile enorme suferite din cauza directă a bâlbâielilor în gestionarea pandemiei; agricultorii loviţi de secetă nu au nici o perspectivă!

Domnilor, premierii PNL au volatilizat până şi banii care se cuveneau prin lege minerilor care au stat o săptămână blocaţi în subteran!

Vă transmit încă de pe acum, eu nu voi vota acest buget al austerităţii şi al tăierilor! Nu voi vota, deoarece Cîţu şi Cabinetul său au declarat clar că nu vor să asculte niciun fel de amendament la acest buget haotic, nici măcar din partea celor care îi susţin, liberalii şi USR-iştii! Noi, PSD, avem din teritoriu mii de strigăte de alarmă din cauza acestui buget, dar guvernanţii nu vor să îi asculte pe oameni!

Nu voi vota acest buget, pentru că este făcut în batjocură la adresa nevoilor din teritoriu. La Iaşi, s-a alocat pentru Autostrada A8 nici 10% din banii necesari reabilitării unui drum judeţean, darămite a unei autostrăzi cerute insistent de 5 milioane de români de ani de zile!

Nu voi vota acest buget, pentru că aceşti guvernanţi vor să taie 89% din banii necesari Bisericii, nu doar ortodoxe, ci a tuturor cultelor! Nu pot vota un asemenea abuz la adresa coloanei vertebrale a poporului nostru!

Nu voi vota acest buget, pentru că nu sunt prevăzuţi bani pentru sprijinirea agricultorilor afectaţi extrem de puternic de seceta din anul trecut! Nu doar că aceşti oameni muncitori nu îşi pot acoperi pierderile din 2020, dar sprijinul financiar este esenţial pentru pregătirea culturilor în acest an care se anunţă cel puţin la fel de dificil ca şi cel anterior!

Când un guvern se împrumută pe spinarea tuturor românilor doar pentru a aloca discreţionar fonduri pentru primăriile PNL - a se vedea metroul din Cluj-Napoca, exact aceasta era prioritate în România, în timp ce categorii întregi de oameni se luptă pentru un trai decent - acel guvern nu mai lucrează pentru cetăţenii săi, ci pentru camarila de partid şi pentru interese care numai naţionale nu sunt!

Domnul Ioan Mang:

"Fuga de răspundere a ministrului Năsui"

Ca membru al Comisiei pentru industrii şi servicii, urmăresc îndeaproape evoluţia economiei naţionale şi observ cu foarte mare atenţie activitatea sau, mai bine zis, inactivitatea şi lipsa de reacţie a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, mai ales că, în plină criză economică, această pasivitate a adus în pragul falimentului mii de firme româneşti, îngropând sectoare întregi de activitate.

În aceste condiţii dezastruoase pentru economia românească, nu mică mi-a fost mirarea să citesc ştirea conform căreia, pe data de 18 Februarie 2021, ministrul economiei, Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, a semnat mai multe ordine prin care şi-a delegat toate atribuţiile către doamnele secretar de stat Simona-Carmen Fătu, Valentina Saygo şi Daniela Nicolescu. Practic, acestea ar urma să avizeze, să aprobe şi să semneze, în numele ministrului, actele administrative care vizează domeniile pe care le-a primit fiecare, inclusiv pentru companiile din subordinea directă a ministrului.

Iniţial, am crezut că ministrul economiei a plecat în vreo delegaţie mai lungă sau şi-a luat un "binemeritat" concediu, după cele două luni grele de ministeriat în care s-a luptat cu platforma de înscriere pentru granturi acordate IMM-urilor. Delegări de atribuţii împreună cu delegarea dreptului de semnătură se practică în astfel de cazuri. Nu este însă cazul domnului Năsui! El şi-a delegat atribuţiile şi semnătura către secretarii de stat, dar a rămas în instituţie, urmând a se ocupa, conform consilierului său Ionuţ Tudorică, de "obiectivele mari ale Ministerului".

Nu îmi este clar de ce aceste delegări făcute de Claudiu Năsui prevăd ca secretarii de stat să avizeze, să aprobe şi să semneze, în numele ministrului, toate actele administrative care vizează principalele domenii, inclusiv pentru companiile din subordinea ministrului. Una este să delegi atribuţii către secretari de stat pentru coordonarea unor domenii şi alta pentru semnătură, pentru că este responsabilitatea ministrului să semneze aceste acte administrative, până la urmă el fiind cel care conduce ministerul şi poartă întreaga răspundere pentru activitatea acestuia, cu bune şi cu rele!

Nu îmi sunt clare nici "obiective mari ale Ministerului", de care se va ocupa în continuare ministrul Năsui, atâta vreme cât principalele sale atribuţii tocmai le-a cedat secretarilor de stat, care vor fi şi cei cu aprobarea şi cu semnătura.

Un prim obiectiv personal al său ar putea fi să ajungă cât mai des pe la DNA, pentru a da cu subsemnatul pentru fraudele şi "optimizarea procesului" de înscriere a companiilor pentru granturile acordate de minister prin măsura 3!

După ce va lămuri aceste suspiciuni şi acuzaţii de fraudă, domnul Năsui se va putea ocupa pe îndelete şi de rezolvarea disputei cu ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, astfel încât să-şi împartă "frăţeşte" companiile de stat între cele două ministere! Poate aşa, după mai bine de două luni, vor reuşi să deblocheze situaţia absurdă de reorganizare a ministerelor şi domnul Popescu va ajunge ministru nu doar cu numele şi un cabinet restrâns, dar va avea şi un minister cu personal propriu, cu secretari de stat, cu direcţii şi cu atribuţii.

În orice caz, această pasare a atribuţiilor şi delegarea semnăturii dovedeşte clar că domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui fuge de răspundere. Nu vrea să îşi asume nimic şi de aceea nu vrea să semneze nimic! Din păcate, el confirmă astfel un lucru extrem de îngrijorător pentru funcţionarea întregii economii româneşti - pălăria de ministru este mult prea mare pentru Claudiu-Iulius-Gavril Năsui!

Doamna Maria-Gabriela Horga:

"Continuarea măsurilor de sprijin pentru asigurarea lichidităţii companiilor"

În declaraţia politică de astăzi voi face referire la măsurile concrete luate de Guvern pentru sprijinirea IMM-urilor, convinsă fiind că democraţia trebuie să se bazeze pe cunoaşterea faptelor, şi nu pe lozinci populiste.

Acum aproape un an de zile, pe 26 februarie 2020, în România se înregistra primul caz de îmbolnăvire cu coronavirus. Epidemia a fost însoţită de o criză economică la nivel mondial. Guvernul PNL a luat, rapid, măsuri pentru sprijinirea economiei. Asigurarea lichidităţii companiilor a fost extrem de importantă pentru continuarea companiilor prin programe, precum IMM Invest, IMM Leasing, garantarea creditelor pentru marile companii.

Astfel, Guvernul PNL a asigurat în 2020 acces la finanţare rapidă şi ieftină, credite cu dobândă zero în primele 8 luni, cu garanţia statului, fără alte garanţii suplimentare pentru 27.000 de IMM-uri. Au fost acordate doar anul trecut credite prin IMM Invest de peste 17 miliarde lei. În acest fel, Guvernul a salvat afaceri şi locuri de muncă.

Vom continua aceste programe. Guvernul condus de PNL va decide, prin ordonanţă de urgenţă, prelungirea programelor cu garanţii de stat pentru companii. Măsurile de sprijin pentru economie, sub forma unor programe de creditare cu garanţii de stat, precum IMM Invest, Agro Invest, IMM Leasing sau IMM Factor, adoptate de Guvernul României în 2020, vor continua şi în acest an şi vor fi deschise pentru noi beneficiari, cel puţin până la 31 decembrie 2021.

De asemenea, va fi lansat Programul Agro-IMM Invest, un program nou, asemănător Programului IMM Invest, destinat exclusiv fermierilor din agricultură, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, cu un sprijin de maximum 100.000 euro pe fermă.

Vreau să mai amintesc că, în anul 2020, Guvernul PNL a sprijinit IMM-urile şi prin facilităţi fiscale. Astfel, în perioada martie- decembrie 2020 au fost declarate obligaţii fiscale în sumă de 238,39 miliarde de lei, din care 18,12 miliarde de lei au fost amânate la plată. Astfel, companiile româneşti au beneficiat de credit fiscal pentru ocuparea lichidităţii.

De asemenea, contribuabilii beneficiari ai măsurilor de sprijin fiscale sunt în număr de 103.737, valoarea fiind de 23 de miliarde de lei. Ca urmare a plăţii impozitului pe profit, un număr de 24.116 agenţii economici au beneficiat de o bonificaţie în sumă de 0,9 miliarde de lei.

Mai mult, au fost soluţionate un număr de 89.399 de cereri de rambursare TVA, cu 19.778 mai multe faţă de anul precedent, suma restituită fiind mai mare cu 2,2 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019.

Din perspectiva colectării veniturilor fiscale, în anul 2020, ANAF a încasat 263,6 miliarde de lei. Obligaţiile fiscale declarate în anul 2020 au fost în sumă de 280,6 miliarde de lei, cu 3% mai mult decât în perioada similară din 2019.

Săptămâna aceasta, vom începe dezbaterile bugetului de stat pe anul 2021 şi le solicit colegilor din toate partidele un lucru simplu, să pornim orice analiză de la fapte, să recunoaştem toţi aceleaşi cifre, oficiale, din surse credibile. Sigur, pe baza cifrelor putem avea opinii diferite. Nu cred, însă, că vom restaura credibilitatea Parlamentului, dacă unii dintre colegi vor inventa subiecte sau dacă vor nega cifrele oficiale.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Bugetul Ministerului Educaţiei înregistrează o creştere substanţială de finanţare în acest an"

Pentru orice ţară democratică care îşi doreşte să aibă o populaţie educată şi sănătoasă, educaţia şi sănătatea reprezintă domenii vitale. Însă, după cum bine ştim, România postdecembristă s-a confruntat cu cele mai mari deficienţe în aceste domenii, din toate punctele de vedere, mai ales în privinţa fondurilor alocate. În plus, sănătatea şi educaţia au fost nevoite să dea cel mai dificil "examen" în anul pandemiei, anul 2020.

În această situaţie economică deosebit de dificilă, cu care se confruntă întreaga economie mondială, după criza provocată de pandemia de coronavirus, deşi nu ajunge nici în acest an la 6% din PIB, bugetul Ministerului Educaţiei ţării noastre înregistrează o creştere substanţială de finanţare a domeniului învăţământ, în valoare absolută de 241,8 milioane lei pentru anul 2021.

Totuşi, finanţarea acestui sector deosebit de important, aşa cum este educaţia, creşte în acest an cu 6%, în comparaţie cu anul precedent. Cu alte cuvinte, pentru învăţământ, ca total finanţare educaţie, se înregistrează, conform Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, o valoare de 39,65 miliarde de lei, în creştere cu 6% faţă de 2020, creştere cu 2,24 miliarde de lei.

În acest context, mai trebuie menţionat faptul că cele mai relevante creşteri constau în asigurarea, în premieră, de la bugetul de stat, prin bugetele locale, a finanţării pentru bursele elevilor - 535,7 milioane de lei. De asemenea, o creştere substanţială înregistrează şi finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, componenta destinată cheltuielilor materiale şi pregătirii profesionale - creştere de 26%, de la 1,259 miliarde de lei la 1,585 miliarde de lei.

Bugetul din 2021 este cel mai mare buget în valoare absolută alocat de către vreun alt guvern pentru domeniul educaţiei, în ultimii 30 de ani.

Da, ştim foarte bine faptul că acesta este încă un buget subdimensionat în raport cu necesarul de resurse în educaţie, dar trebuie spus faptul că se poate constata că anii 2020 şi 2021, ani în care PNL a intrat la guvernare, au beneficiat de un maximum de finanţare a învăţământului românesc din ultimii 10 ani, atât în valoare absolută, cât şi procentual, raportat la PIB. Mai mult decât atât, acestui buget alocat învăţământului urmează să i se adauge finanţarea care va fi obţinută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru reforma educaţiei.

Educaţia are nevoie stringentă de digitalizare, de modernizare şi reformare profundă, care să dea posibilitatea elevilor să poată învăţa în orice situaţie care ar putea apărea de acum înainte, fie prin prezenţa lor fizică în unităţile de învăţământ, fie online. Dar pentru ca toate acestea să se poată transpune în fapte, fiecare leu alocat prin buget acestui domeniu trebuie cheltuit cu maximă eficienţă şi responsabilitate!

Domnul Mircea Fechet:

"PSD oftează după foştii liderii cu probleme în justiţie!"

În timp ce, în ultima perioadă, PSD se prezintă ca un partid nou care nu a avut treabă cu conducerea ţării şi cu starea în care e acum România, în realitate, PSD-iştii oftează după marii lor lideri din trecut, care au făcut cel mai mult rău românilor şi României.

Într-o declaraţie recentă, preşedintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, spunea că este nostalgic după lideri precum Ion Iliescu, Adrian Năstase sau Liviu Dragnea. Întâmplarea face ca aceştia să aibă toţi în comun mari probleme în justiţie.

Ion Iliescu, acest "tătuc" al PSD, este astăzi acuzat oficial de crime împotriva umanităţii în Dosarul Revoluţiei şi trimis în judecată în Dosarul Mineriadei. Dovezile arată că acesta ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului. Oameni care au căzut victime nevinovate, familii care şi-au pierdut fiinţe dragi, violenţe de nedescris - aceasta este imaginea episoadelor în care e protagonist Ion Iliescu.

Preşedintele PSD continuă şirul nostalgiilor cu Adrian Năstase, un alt lider de vârf al social-democraţilor. Fostul premier PSD a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită în formă continuată. Nu poţi să spui Adrian Năstase, fără să te gândeşti la epoca marilor privatizări şi la eşecul reformei anticorupţie. Oare ce este de regretat, domnule Ciolacu?

Lista de modele ale liderului PSD se încheie cu Liviu Dragnea. Fostul preşedinte al social-democraţilor, condamnat şi el definitiv la închisoare cu executare, a ţinut prea mult România pe loc pentru a-şi atrage foloase necuvenite. Să nu uităm cum transformase Insula Belina, proprietatea statului, în moşia personală.

Acestea sunt doar câteva dintre exemplele de top ale PSD, pentru care respectarea legii, bunul-simţ, guvernarea în interesul oamenilor sunt doar simple cuvinte fără conţinut.

Avem astăzi, aşadar, un PSD care îşi regretă liderii care au făcut atât de mult rău românilor şi României. La ce ne putem aştepta în continuare de la acest partid toxic, dacă nu la a repeta istoria după care suspină acum?

Un partid al cărui singur interes a fost să obţină foloase pentru ei şi pentru baronii locali, este un partid care nu se va schimba. Cu aceleaşi metehne, PSD încearcă acum să pozeze într-un partid în schimbare, însă românii nu uită şi nu mai pot fi păcăliţi.

Este timpul să mergem înainte, e timpul unei dezvoltări adevărate, şi nu al unei nostalgii pentru unele personaje care au adus România în starea în care este astăzi.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Relansarea producţiei româneşti de medicamente şi vaccinuri"

Industria românească pentru fabricarea medicamentelor are nevoie de sprijin în adevăratul sens al cuvântului din partea autorităţilor, pentru a traversa perioada de regres tehnologic din industria farmaceutică naţională şi pentru a fi capabilă să fabrice vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente, grupul reprezentant al celor 19 dintre cele mai renumite companii din sectorul de producţie de medicamente, arată că România nu doar că nu are capacitate din punct de vedere tehnologic, dar că resursa umană nu este suficient pregătită pentru a începe demersurile de creare a unui vaccin românesc anti SARS-CoV-2. Din păcate, contextul pandemic actual ne-a forţat trezirea la realitate din mai multe puncte de vedere, sectorul medical şi toate palierele acestuia fiind doar câteva dintre exemplele de domenii unde ne dorim mai mult ca niciodată să observăm schimbare şi dezvoltare.

Prin urmare, pentru a parcurge distanţa de la ţara importatoare de medicamente la ţara producătoare şi ulterior deschiderea pieţei spre export, România trebuie să îşi mărească competitivitatea în acest sector. În primul rând este nevoie de progrese tehnologice, un subiect pe care îl semnalez adesea în activitatea mea şi, în al doilea rând, de investiţii pentru formarea de personal calificat, resursa cea mai importantă în acest domeniu de cercetare. În acest sens, îmi doresc să observ o recalibrare asupra acestei priorităţi şi să ne concentrăm mai mult pe programe economice care permit relansarea în acest sector esenţial pentru ţara noastră.

Pe principiul că bani europeni există, deschidere spre şi expertiză pentru scrierea de proiecte să avem, Axa EU4Health este special creată ca un instrument de sprijin financiar oferit de Uniunea Europeană, pentru a oferi asistenţă statelor membre, în special pe perioada de pandemie, acest sprijin cuprinzând şi producţia de medicamente şi vaccinuri pe teritoriul Uniunii. Accesarea de fonduri ar putea grăbi recuperarea anilor pierduţi prin declinul tehnologic şi am reuşi să ajungem mai aproape de momentul în care România are realizări importante şi cu privire la fabricarea de vaccinuri şi medicamente de ultimă generaţie, necesare pacienţilor români sau celor străini.

Am credinţa că aceste ajutoare din partea UE vor fi valorificate de experţii în domeniu şi nu vom pierde oportunităţile de dezvoltare de care sectorul medical are atât de multă nevoie în acest moment.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Bugetul anului 2021, un buget de compromis"

Adoptarea bugetului anual este cel mai dificil act normativ pus în dezbatere publică şi apoi supus adoptării. Implică dezbateri extinse pe marginea fiecărui segment, în aşa fel încât toate ministerele şi domeniile vizate să beneficieze de sume avantajoase pentru punerea în practică a legilor şi îmbunătăţirea vieţilor de zi cu zi ale românilor. Mai mult decât atât, anul 2020 este departe de a fi catalogat ca o simplă criză în domeniul sanitar, întrucât fiecare sector al societăţii a fost afectat, ducând la consecinţe ce sunt şi vor fi resimţite şi în 2021.

Misiunea Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021 a fost de a atenua aceste şocuri provocate de criza pandemiei de COVID-19, de a readuce toate domeniile cât mai aproape de normalitate. PNL a depus eforturi în negocieri alături de partenerii săi de coaliţie, pentru a ajunge într-un punct de mijloc dacă nu ideal, cel puţin acceptabil pentru toate părţile implicate, misiune care a fost vizibil mai grea decât în anii precedenţi datorită contextului nefavorabil.

Nu trebuie să uităm că avem de a face cu cifre mai mult decât îngrijorătoare, deficitul bugetar de aproape 10% din PIB, cel mai mare din istoria ţării, este rezultatul unei combinaţii între criza economică şi guvernarea precedentă defectuoasă. Vorbim despre foşti conducători care s-au concentrat pe lupta pentru funcţii şi sporuri, în detrimentul bunăstării poporului român.

Actuala guvernare şi-a propus să îndrepte aceste aspecte încă de la început. Corelarea creşterii nivelului de trai cu atragerea de investiţii şi focusarea pe reforme au fost cuprinse în bugetul de stat pentru acest an. Dovada o fac cei cinci piloni principali pe baza cărora a fost alcătuit planul bugetar: susţinerea campaniei de vaccinare, măsurile de redresare economică, sănătatea, educaţia şi investiţiile, fiind evidenţiate priorităţile pentru România şi pentru noul guvern de coaliţie.

Schimbarea nu se poate face fără reforme şi restructurare majoră, iar votarea în plenul Parlamentului a Proiectului de Lege care elimină pensiile speciale ale parlamentarilor indică înclinarea către un sistem echitabil, un sistem meritocratic care să funcţioneze cu ajutorul românilor şi pentru români, aspect democratic profund neglijat în anii precedenţi. Presiunea suplimentară creată de pandemia de COVID-19 va fi transformată într-un imbold adiţional pentru reformare şi îmbunătăţire.

Din aceste considerente, cred că bugetul anului 2021 nu este un buget de austeritate, ci unul de compromis, care a avut şi are în continuare misiunea dificilă de a reversa acţiunile defectuoase ale conducerii trecute şi de a repara carenţele create în urma crizei sanitare provocate de COVID-19.

Împreună, lucrăm pentru materializarea acestor idealuri ale normalităţii şi bunăstării şi avem încrederea că putea ajunge unde ne-am propus!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Bugetul Cîţu, actul de oficializare a instalării şi mai accelerate a pauperizării României"

Proiecţia bugetară a Cabinetului Cîţu pentru anul în curs nu reprezintă doar cheia minciunilor electorale servite tuturor românilor în campania electorală de la finele anului trecut, ci şi explicarea pe larg a altui slogan câştigător al dreptei, cel care vorbea despre "România lucrului bine făcut". În concepţia coaliţiei de dreapta, "România lucrului bine făcut" înseamnă, prin bugetul pentru anul în curs, tăieri de finanţare şi sărăcirea maselor. "România lucrului bine făcut" înseamnă o sărăcire a bugetului Sănătăţii cu 2,6 miliarde de euro. Aceeaşi "Românie a lucrului bine făcut" va avea de suportat, în plină pandemie, alocarea celui mai mic procent din PIB, echivalentul a 2,5% pentru Educaţie, fapt care compromite grav cea mai importantă resursă de dezvoltare a ţării. Tot ca un lucru "bine făcut" de dreapta, prin buget sunt condamnaţi la sărăcie şi umilire atât pensionarii, cât şi antreprenorii români şi, indirect, toţi angajaţii acestora. Dar pentru buna-credinţă a unei părţi a populaţiei care a crezut în poveştile de campanie electorală ale PNL şi ale USR-PLUS şi le-a oferit votul său, acum, toţi românii au ajuns în punctul în care retrăiesc, fără consimţământul lor, tristele crize financiare anterioare, prost gestionate de guvernele de dreapta. Numai că fantasmele guvernării CDR cu "strânsul curelei" şi guvernarea PDL de învrăjbire naţională nu trebuie să îşi mai aibă locul în România lui 2021 şi în plină pandemie!

Retestarea suportabilităţii poporului român cu lipsa de viziune şi cu erorile istorice sau mai noi ale dreptei trebuie oprită! S-a văzut, în trecut, că atât CDR, cât şi PDL nu au reuşit decât să îngroape România şi să-i îndatoreze excesiv pe români. Aceste două politici falimentare aplicate n-au rămas însă fără răspuns, fiind trimise direct în coşul de gunoi al istoriei postdecembriste, însă cu ce preţ pentru fiecare dintre noi! La asta trebuie să medităm fiecare în orice moment, atunci când ni se servesc din partea actualilor guvernanţi tot felul de explicaţii învelite în neologisme pompoase, deloc uzuale pentru românul de rând, cu care încearcă să-şi acopere gravele erori decizionale, care ne vizează pe toţi, mai puţin numeroasa lor clientelă politică.

Cabinetul Cîţu ne obligă să rezistăm în faţa unui buget care nu doar că ne sărăceşte, care distruge toate măsurile guvernării PSD implementate pentru creşterea nivelului de trai şi care, pe lângă insuficienţa finanţării tuturor domeniilor, ne impune să plătim împrumuturile excesive făcute de Florin Cîţu în cele 15 luni de guvernare de dreapta. Cu Florin Cîţu la Ministerul Finanţelor Publice, iar acum ca premier, Guvernul s-a îndatorat cu o sumă care depăşeşte împrumuturile contractate de România în 21 de ani. Altfel spus, suntem îndatoraţi de guvernarea de dreapta în fiecare secundă cu alţi 1.000 de euro! Pragul psihologic de 100 de miliarde de euro împrumutaţi a fost de ceva vreme depăşit prin contribuţia distructivă a celor care ne guvernează. Dar poate aşa arată "o Românie normală" în viziunea strict personală a colegilor de la PNL şi USR-PLUS! Nu şi pentru restul românilor, care deja se declară revoltaţi de austeritatea cu care suntem forţaţi să trăim nu doar anul acesta, ci şi în viitorii patru ani!

Şi totuşi, în ciuda haosului pe care Cîţu şi miniştrii săi vor să-l legitimeze drept politică de stat prin votul pe Buget, vot dat în Parlament, PSD a demonstrat public că poate salva România de la un nou dezastru financiar! În varianta noastră de buget alternativ, am evidenţiat concret cum se poate evita cercul vicios al austerităţii şi al sărăciei, păstrând aceiaşi parametri macroeconomici cu cei ai Proiectului Legii Bugetului făcut de actualul guvern.

Noi am identificat şi acum soluţiile care să asigure reintrarea pe traseul sănătos al creşterii economice susţinute, care să aducă veniturile necesare pentru majorarea alocaţiilor, a pensiilor, a salariilor, potrivit legilor în vigoare. Bugetul alternativ publicat de PSD a fost realizat strict în urma consultărilor cu organizaţiile societăţii civile, cu sindicatele, cu patronatele, cu reprezentanţii fiecărui domeniu de activitate din România. Mai mult, guvernele social-democrate au arătat că se poate să majorezi venituri pentru populaţie şi să obţii, în acelaşi timp, una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa.

Deci sunt soluţii funcţionale!

Nu vă mai rămâne decât să vă asumaţi proiecţia noastră bugetară corectă, să le demonstraţi tuturor românilor că vă pasă de soarta lor şi de prosperitatea ţării noastre! Trebuie să faceţi dovada că nu doar vă plângeţi că nu aveţi bani, ci că vă propuneţi cu adevărat să-i faceţi! Doar aşa veţi anula perspectiva că politica dumneavoastră de îngheţări şi tăieri, pe care ne-o băgaţi cu forţa pe gât, nu va submina încrederea în perspectiva economică a ţării şi în plan extern şi nu va alunga investitorii. Doar în acest mod veţi infirma că tensiunile dintre partidele coaliţiei de guvernare nu sunt în măsură să slăbească şi mai mult încrederea buna funcţionare a puterii executive a ţării. Nu este dificil, este pur şi simplu un act de demnitate care nu vă jigneşte orgoliile politice, ci vi le-ar înnobila!

Dar, din păcate, ştiu că nu veţi recurge la un asemenea gest, pentru că pentru dumneavoastră ar fi prea frumos ca să fie adevărat!

Tocmai din aceste considerente, noi, cei de la PSD, vom depune amendamente la Proiectul Legii Bugetului de stat pe toate domeniile, de la sănătate la educaţie, de la agricultură la protecţia mediului şi la domeniul social, precum şi al cultelor. Milităm pentru alocarea de fonduri pentru înfiinţarea a 200 de centre medicale comunitare şi a 50 de centre de asistenţă medicală de specialitate, fonduri pentru reabilitarea şcolilor şi pentru realizarea unei infrastructuri pentru învăţământul online, pentru agricultură, economie, Programul Start Up Nation şi un program start up pentru studenţi, pentru programele Rabla, dar şi alocarea a 400 de euro la naşterea fiecărui copil.

În timp ce PSD va avea mereu grijă de bunăstarea românilor, indiferent că sunt angajaţi la stat sau la privat, că sunt antreprenori, pensionari, elevi sau studenţi, dumneavoastră, domnilor guvernanţi, trebuie să răspundeţi în faţa tuturor românilor pentru lipsa unui plan viabil de guvernare. Cel mai probabil, la prima rectificare bugetară, din partea dumneavoastră trebuie să ne aşteptăm şi la alte noi măsuri de austeritate! O astfel de variantă de lucru pentru viitor nu face decât să reconfirme faptul că cei lipsiţi de curaj şi de vocaţia de mari conducători nu pot niciodată să dezvolte un stat, cu atât mai puţin în vremuri de criză. Tocmai din aceste considerente vom depune o moţiune de cenzură, în situaţia în care amendamentele noastre la Legea Bugetului de stat nu vor fi adoptate la dezbaterile din Parlament!

Domnul Nicolae Giugea:

"Criza sanitară impune dezvoltarea cercetării şi industriei medicale în România"

La începutul anului trecut, atunci când au fost confirmate primele cazuri de persoane infectate cu virusul Sars-Cov2, autorităţile române s-au văzut neputincioase din cauza lipsei stocurilor de materiale esenţiale, medicamente şi personal specializat pentru asemenea situaţii critice. România, stat membru al Uniunii Europene, nu dispunea la acea oră nici măcar de banalele măşti faciale, pentru că, la nivel naţional, producătorii români nu fuseseră susţinuţi şi încurajaţi să genereze asemenea produse esenţiale. Măşti, mănuşi, combinezoane, dezinfectanţi şi chiar şi unele medicamente generice veneau exclusiv pe calea importurilor, în cele mai frecvente situaţii chiar din Orientul îndepărtat, la o calitate îndoielnică şi la un preţ mare. Graţie măsurilor luate de Guvernul liberal în anul 2020, astăzi nu mai avem o asemenea situaţie de criză, ci, dimpotrivă, am reuşit să susţinem chiar şi acordarea unor ajutoare umanitare către fraţii noştri de peste Prut.

Campania de vaccinare gestionată exemplar de autorităţile române ne oferă un grad mare de optimism cu privire la faptul că până la finalul anului să putem vorbi despre o largă imunizare a populaţiei şi despre intrarea în normalitate.

Cu toate acestea, cea mai aspră lecţie a crizei este aceea că în asemenea situaţii limită, un stat puternic trebuie să aibă capacitatea de a produce materiale sanitare esenţiale şi de a mobiliza structuri de cercetare medicală, care să contribuie la identificarea de soluţii medicale sau chiar la dezvoltarea de produse - vaccinuri, medicamente inovative etc. Stimularea producţiei autohtone de materiale medicale esenţiale este un proces care se poate realiza destul de facil, prin măsuri stimulative pe care le-ar putea aplica, pe termen lung, Ministerul Economiei. Putem deveni chiar exportatori pentru acest tip de produse. Din păcate, cercetarea medicală aplicativă nu se poate realiza la fel de uşor, în condiţiile în care pentru dezvoltarea acesteia sunt necesare două elemente de bază: o infrastructură de cercetare la nivelul secolului XXI şi cercetători stimulaţi financiar ca în statele dezvoltate.

Personal, din perspectiva cercetătorilor, nu îmi fac mari probleme, pentru că în centrele universitare de la Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, avem o resursă umană cu nimic mai prejos decât în marile centre de cercetare din SUA sau Vestul Europei. Ceea ce ne lipseşte este infrastructura de cercetare şi operaţionalizarea principiului cercetare-dezvoltare. Nu de puţine ori, descoperirile cercetătorilor români au rămas prăfuite în biblioteci, pentru că autorităţile române nu le-au dat nicio importanţă.

Bugetul propus anul acesta de Guvern, care are cele mai mari alocări financiare pentru investiţii din perioada postcomunistă, de peste 61,4 miliarde lei, îmi oferă o doză mare de optimism, că o parte din acest efort va ajunge şi în dezvoltarea cercetării şi a industriei naţionale din sectorul medical. Sper că la finalul anului, când vom face bilanţul, să constatăm că ţara noastră a făcut progrese semnificative în acest domeniu.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Bugetul austerităţii devine oficial. Guvernul Cîţu aruncă România în cercul vicios al sărăciei!"

Guvernul Dreptei Unite a adoptat fără niciun fel de remuşcare Bugetul austerităţii naţionale pentru 2021, care doar taie bani, inclusiv de la domenii de maximă prioritate, precum Sănătatea şi Educaţia.

Nici eu şi niciunul dintre colegii mei de la PSD, nu vom vota în Parlament un astfel de buget care afectează viaţa fiecărui român în acest an, prin amputări, reduceri şi eliminări de fonduri de la toate domeniile esenţiale de activitate.

În calitate de parlamentar al judeţului Vâlcea, resping categoric viziunea nefastă a actualei coaliţii de la putere, care, în plină pandemie şi campanie de vaccinare, taie din bugetul Sănătăţii 2,6 miliarde de euro.

Este o bătaie de joc la adresa copiilor noştri, alocarea celui mai mic procent din PIB, echivalentul a 2,5% pentru Educaţie, fapt care compromite grav cea mai importantă resursă de dezvoltare a ţării. Este un adevărat sabotaj la viitorul generaţiilor viitoare.

Condamn lipsa de pricepere şi de viziune a actualului guvern care se plânge că nu are bani, dar care nici măcar nu-şi propune să-i facă. Este apogeul incompetenţei şi neputinţei guvernării coaliţiei austerităţii, care, în loc de o creştere obligatorie a veniturilor, îşi asumă o scădere a lor pe toată linia.

Stimaţi apostoli ai austerităţii, există soluţii care să asigure reintrarea pe traseul sănătos al creşterii economice susţinute, care să aducă veniturile necesare pentru majorarea alocaţiilor, a pensiilor, a salariilor, potrivit legilor în vigoare.

PSD a demonstrat public, în varianta sa de buget alternativ, cum se poate evita cercul vicios al tăierilor şi al sărăciei, în aceiaşi parametri macroeconomici cu cei din Proiectul Legii bugetului făcut de Guvernul Cîţu.

PSD a redactat deja amendamente consistente, care să evite sau măcar să atenueze austeritatea generată de iresponsabila guvernare a Dreptei Unite. Printre ele se regăsesc creşterea alocaţiilor de la 1 martie, la nivelul corespunzător dublării lor, aşa cum era prevăzut în legea adoptată de Parlament, promulgată de preşedintele Iohannis, măcelărită prin Ordonanţă de urgenţă şi amânată de Guvernele Orban şi Cîţu.

Proiectul Legii bugetului al Guvernului "Nu se poate" a primit un nu categoric şi de la Consiliul Economic şi Social, care, de altfel, se poziţionează şi împotriva Ordonanţei de urgenţă a austerităţii şi sărăciei adoptate deja de Coaliţia PNL-USR-PLUS-UDMR.

Reuşitele PSD, de a ridica veniturile populaţiei la nivel european, de a aduce pensiile şi salariile la nivelul mediei europene, în perioada 2017-2019, au fost distruse cu cinism şi premeditare de guvernarea lui Iohannis, prin Ordonanţa sărăcirii naţionale.

Domnul Eduard-Andrei Popica:

"Sănătatea copiilor noştri începe cu ora de educaţie fizică şi sport!"

Cu siguranţă, conştientizăm cu toţii - părinţi, cadre didactice, autorităţi publice, mass media - importanţa de a avea copii sănătoşi. Adesea, chiar afirmăm în mediile publice că, dacă ne dorim un viitor mai bun decât al generaţiilor anterioare, trebuie să avem astăzi grijă de copiii noştri. Să fie oare acesta doar un slogan şi nimic mai mult?

Pe de altă parte, pandemia COVID-19, acest duşman nevăzut al omenirii, care a afectat toate ariile vieţii, ne-a făcut să conştientizăm, mai mult ca niciodată, faptul că investiţiile în sănătate sunt esenţiale, vitale ca oxigenul, dacă îmi este permisă comparaţia.

Declaraţia mea politică de astăzi se constituie într-un semnal de alarmă pe care-l trag astăzi privitor la modalitatea în care se pot organiza orele de educaţie fizică şi sport eficient în contextul pandemic actual, în şcolile noastre, cu săli de sport vechi, adeseori insuficiente pentru toate clasele.

Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 3235 din 4 februarie 2021 urma să facă lumină în acest domeniu, mai ales în această perioadă, în care, din cauza temperaturilor scăzute, desfăşurarea orelor de sport în aer liber este practic imposibilă.

Prezentul ordin, încă, de la primele articole, vorbeşte despre faptul că "Orele de educaţie fizică efectuate în sala de sport trebuie limitate la activităţi sportive care nu presupun efort intens, cu asigurarea obligatorie a distanţei fizice maxim posibile şi a unei aerisiri permanente". De asemenea, "elevii vor fi instruiţi ca pe tot parcursul activităţii să nu îşi atingă faţa, gura, ochii sau nasul cu mâinile neigienizate. "Toţi elevii trebuie să respecte normele de igienă a mâinilor, prin utilizarea unor dezinfectanţi pe bază de alcool".

Pe hârtie totul pare posibil, onorat prezidiu, dar vin şi întreb, ce facem cu copiii din şcolile care nu au deloc o sală dedicată şi fac orele de sport afară sau chiar în sălile de clasă? Cum vor păstra copiii noştri distanţa de 1,5 metri, la vestiare când vor fi nevoiţi să se schimbe? Cum vor putea copiii să depună efort cu masca acoperindu-le nasul şi gura? Cum vor face rostogolirile pe saltea sau cum vor sări la lada de gimnastică?

Surpriză! Ministrul Sănătăţii încurajează mişcarea în pandemie, însă fără materialele adiacente, cum ar fi mingea, salteaua etc., nefăcând de fel referire la acestea, în prevederile legale care se limitează doar la a invoca "creativitatea cadrului didactic şi disponibilitatea claselor respective". Numai mişcare nu se mai numeşte aceasta, stimaţi colegi, unde jumătate din clasă rămâne acasă să urmărească online ora de sport.

Deocamdată, pentru Guvernul Cîţu şi ministrul sănătăţii, domnul Vlad Voiculescu, ora de sport nu pare să fie o prioritate naţională, cu toate că cifre mai mult decât alarmante ar trebui să ne oblige să luăm măsuri, mai ales că România se clasează printre primele ţări din UE la obezitate infantilă.

Domnul Viorel Salan:

"Trebuie să existe o soluţie pentru o viaţă decentă şi în Valea Jiului"

Minerii protestează acum în Valea Jiului, pentru că sunt deznădăjduiţi.

În ultimii 30 de ani, toţi minerii au crezut mereu într-o lume mai bună, o viaţă mai bună, acolo unde îşi trăiesc zi de zi destinul, în Valea Jiului. Şi au sperat mereu într-o viaţă decentă, tot acolo în Valea Jiului.

Conceptul european de "tranziţie justă" a apărut tocmai din necesitatea de a oferi o alternativă decentă de trai comunităţilor din zonele monoindustriale. În alte zone din Europa, s-a trecut deja de la minerit, la turism sau la industrie uşoară.

Politica Uniunii Europene este orientată în prezent şi către reconversia economică a bazinelor monoindustriale. Până în 2030, majoritatea bazinelor miniere din Uniunea Europeană ar trebui să aibă un plan de viitor, care să nu includă cărbunele ca unică formă de supravieţuire. Şi Valea Jiului nu face excepţie.

De aceea programele de guvernare social-democrate au avut mereu în atenţie crearea unei opţiuni care să integreze armonios soluţionarea aspectelor economice cu cele sociale.

În 2017, Comisia Europeană a lansat Platforma pentru regiuni carbonifere în tranziţie, cu scopul de a asista tranziţia energetică în regiunile carbonifere din Europa.

Valea Jiului a fost inclusă în această platformă, alături de alte 13 regiuni cu tradiţie minieră din Europa. Este vorba despre proiecte finanţate din fonduri europene dedicate. Zona Valea Jiului figurează în cadrul Iniţiativei Teritoriale Integrate pentru exerciţiul bugetar european 2021-2027, ceea ce înseamnă că Iniţiativa europeană trebuia să devină operaţională până la începutul anului 2021.

În baza acestei decizii, Guvernul României a cerut la începutul anului 2019 şi a primit asistenţă tehnică de la Comisia Europeană, pentru a elabora Strategia pentru tranziţia de la cărbune în Valea Jiului.

În septembrie 2019, ministrul fondurilor europene de la acea vreme, a anunţat, chiar din Valea Jiului, faptul că se pregăteşte deja finalizarea proiectului pe asistenţă tehnică. Timp de 9 luni, un grup de experţi la nivel european urma lucreze, în parteneriat cu reprezentanţii comunităţii din Valea Jiului, la elaborarea Strategiei care sa stea la baza solicitării de fonduri europene în cadrul Iniţiativei Teritoriale Integrate.

Pe 10 decembrie 2019, trebuia să aibă loc reuniunea de lansare a proiectului de asistenţă tehnică. Dar n-a fost să fie.

Partidul Social Democrat a crezut şi crede şi în continuare cu tărie în acest proiect pe care l-a susţinut constant. Guvernul social-democrat a negociat cu Comisia Europeană, pentru a oferi locuitorilor din Valea Jiului perspective concrete şi o speranţă pentru un viitor mai bun.

Am cerut guvernelor liberale care s-au succedat la putere din octombrie 2019 până acum să preia şi să continue derularea acestui proiect pentru Valea Jiului. Dar nu am primit niciun răspuns.

În ultimul an, România a trecut prin cea mai dificilă criză de sănătate, economică şi socială de la Revoluţie încoace, o perioadă în care împrumuturile financiare au crescut spectaculos de la o săptămână la alta, iar perspectivele au scăzut constant, inclusiv pentru Valea Jiului.

Acum, suntem aici. Desigur, pentru rezolvarea situaţiei de criză din Valea Jiului, premierul Florin Cîţu a adoptat o soluţie de moment, rapidă, parţială şi pe termen scurt. Însă din această soluţie este exclus complet viitorul Văii Jiului. Dar mai departe?

Ştiu din propria experienţă ca orice problemă are o soluţie practică. Şi de data aceasta există o soluţie şi anume, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2019. Aceasta asigură cadrul legal pentru divizarea Complexului Energetic Hunedoara, respectiv pentru salvarea de la faliment a unităţilor componente. Pe baza acestui act normativ, Consiliul Judeţean Hunedoara şi-a arătat deja disponibilitatea de a prelua în proprietate şi administrare Termocentrala Mintia. Mai este nevoie şi de voinţa politică din partea actualului Guvern.

De fapt, am identificat două aspecte importante relevate de întreaga situaţie de criză.

Primul, pe termen mediu şi lung, se referă la necesitatea de a găsi şi a pune în aplicare o soluţie viabilă pentru o tranziţie corectă a Văii Jiului, de la statutul economic de zonă monoindustrială la o economie alternativă sustenabilă. Şi pentru aceasta sprijinul financiar şi de expertiza oferită de Comisia Europeană este o condiţie obligatorie pentru succes.

Al doilea aspect are legătură cu atitudinea Guvernului faţă de situaţia creată. În plină criză, premierul Florin Cîţu a ales să ameninţe minerii, în loc să se concentreze asupra soluţionării situaţiei în sine. Pentru că, de fapt, protestele minerilor sunt o reacţie la modul în care Statul român îşi onorează raporturile juridice de angajator în raport cu angajaţii. Şi aici, doctrina politică nu mai contează. Vorbim doar despre un raport juridic legal pe care statul, dacă îl vrem să fie "de drept", trebuie să îl respecte. Până acum, ceea ce vedem este că social-democraţia guvernamentală şi-a respectat sistematic toate obligaţiile financiare faţă de salariaţii angajaţi la stat, în vreme ce "liberalismul" guvernamental se comportă discriminatoriu cu angajaţii săi. Cu un asemenea exemplu, sectorul privat se va simţi încurajat să procedeze similar cu salariaţii. Ceea ce este cu adevărat foarte grav.

Dar România este stat membru al Uniunii Europene şi s-a angajat să îşi asume obiectivele şi valorile ei. Printre acestea se află şi "promovarea bunăstării cetăţenilor săi" şi "asigurarea unei dezvoltări durabile bazată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea preţurilor, să menţină o economie de piaţă deosebit de competitivă care să favorizeze ocuparea integrală a forţei de muncă şi progresul social".

Deci, din această perspectivă, îi răspund premierului Florin Cîţu că nu Partidul Social Democrat va scoate România din Uniunea Europeană, ci politica liberală a Guvernului pe care îl conduce, iar soluţia pe care o va adopta pentru comunităţile din Valea Jiului va fi nu doar un cerc de vorbe, ci o demonstraţie practică, adevărată şi elocventă în acest sens.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Circul politic nu ţine de foame copiilor care adorm flămânzi în satele României"

Ne uităm îngroziţi, în fiecare zi, la personaje bizare care se hrănesc din circ politic şi scandal. Fie că vorbim despre un incendiu în spital, despre o criză gravă sau despre dezbateri în Parlamentul României pe subiecte importante, inevitabil apar cei care cred că, ţipând foarte tare, distrag atenţia de la probleme reale care i-ar lăsa fără argumente şi refrene populiste.

La sfârşitul zilei, când cortinele piesei lor triste cad şi strigătele isterice se sting, România oftează apăsată de probleme grave şi de o nevoie tot mai acută de soluţii.

Ştiu că românii s-au săturat de circ şi scandal, de rufe spălate în public şi forme fără fond. Ştiu că acest circ nu le ţine de foame copiilor care adorm flămânzi în fiecare seară. În satele României de azi, un copil din 10 nu are ce să mănânce seara. În satele României de azi, 3% dintre copii nu s-au spălat niciodată pe dinţi, iar doi din trei copii între 7 şi 12 ani nu se spală în fiecare zi, conform unor statistici prezentate de World Vision, în 2019. Mai mult, un copil născut astăzi în România va atinge doar 58% din potenţialul său de productivitate în societate, faţă de scenariul în care ar beneficia de acces la servicii de educaţie şi sănătate decente (Banca Mondială, Indexul Capitalului Uman).

Cifrele sărăciei nu se termină aici. La nivelul anului 2019, un român din trei este expus riscului de sărăcie şi excluziune socială, iar ţara noastră avea cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE (17,4%). Cifrele au crescut în 2020, ca urmare a pandemiei.

Oare aceste personaje setate pe circ şi scandal, zi după zi, ştiu că 49,2 % din populaţia României are încă toaleta în curte? Sau că peste 21% dintre copiii români trăiesc în condiţii materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%?

Putem continua şi cu alte statistici. În studiul Indicele de Progres Social 2019 privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, România ocupă locul 45 din 149 de ţări, fiind depăşită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Mai exact, ţara noastră este în acest clasament mai jos decât ţări ca Argentina, Bulgaria şi Mauritius.

Acest studiu măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 149 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoile de bază (hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală), bunăstare (acces la educaţie de bază, la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului), elemente care ţin de oportunităţi (drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată).

Toate aceste cifre rămân o oglindă rece, în care noi, clasa politică, ar trebui să ne uităm măcar în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, dacă nu în fiecare clipă. Acestea, nu punctajele de opoziţie sau retorica de critică permanentă, ar trebui să ne ţină trezi noaptea, ca să ne gândim, să căutăm, să nu avem linişte până nu găsim soluţii, căci de asta au nevoie românii, de soluţii.

Partidul Naţional Liberal şi-a asumat în actul de guvernare, în activitatea din Parlament şi în toate administraţiile locale pe care le coordonează trei dimensiuni fundamentale ale unui efort naţional de reconstrucţie: investiţii, reforme, locuri de muncă. Dacă ceilalţi participanţi din arena publică vor ţine cont de problemele urgente ale României profunde, cu siguranţă vom reuşi realizarea unui consens naţional bazat pe soluţii deştepte şi de bun simţ. E timpul.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Guvernul Cîţu a pus la pământ antreprenorii şi IMM-urile afectate de pandemie, prin mimarea măsurilor de sprijin economic"

Bugetul pentru 2021, care a fost aprobat la finalul săptămânii trecute de Guvernul Dreptei Unite, este construit doar pe tăieri, nu şi pe creşteri de venituri bugetare. Deci veşnicul argument al Guvernului "Nu se poate" că "nu sunt bani" are la bază faptul că premierul Cîţu nici măcar nu şi-a propus să obţină mai mulţi bani la buget. Acest fapt este demonstrat de eliminarea voucherelor de vacanţă, care în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă, iar fiecare leu investit în acestea aducea bugetului statului 0,51 bani care se regăseau în Produsul Intern Brut. Supravieţuirea şi dezvoltarea turismului românesc şi a domeniului HoReCa sunt pecetluite.

Placa pe care o repetă în declaraţiile publice toţi reprezentanţii Coaliţiei austerităţii, că vor face totul cu banii europeni, se dovedeşte a fi doar o veşnică iluzie. Nici măcar un singur euro nu va intra în România până la mijlocul anului, deşi preşedintele Iohannis promitea că vor curge fondurile europene în cascadă încă de anul trecut. Consiliul Fiscal arată că România riscă să piardă sume importante din fondurile structurale, întrucât Comisia Europeană a respins Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă făcut după ureche de Guvernul "Nu se poate".

În cazul în care parlamentarii PNL-USR-PLUS-UDMR vor vota Bugetul aprobat de Guvernul Cîţu în forma actuală, vor da lovitura de graţie antreprenorilor şi IMM-urilor de la nivel local, după ce nu au fost sprijiniţi decât prin vorbe şi programe neaplicabile., Voucherele de vacanţă şi programele de ajutor de stat au dispărut peste noapte, ele fiind ultima gură de oxigen la care mai putea spera mediul de afaceri din turism şi din HoReCa.

Este o măsură cu totul inexplicabilă, pentru că toţi banii din aceste vouchere şi măsuri de sprijin intrau în economie şi aduceau venituri suplimentare la bugetul de stat. Practic nu era o cheltuială, ci un stimulent care punea în mişcare economia.

În numai un an şi trei luni ai Guvernului Dreptei, România revine la anii de sărăcie de dinaintea guvernării PSD. Vor creşte decalajele sociale. Cei săraci vor deveni şi mai săraci, în timp ce bogaţii vor deveni şi mai bogaţi. Asta este politica şi viziunea acestui Guvern al austerităţii naţionale.

Doamna Elena Stoica:

Ultima mea declaraţie politică de la acest pupitru a vizat demersurile fără precedent luate de ministrul economiei, domnul Claudiu Năsui, privind retragerea finanţării programelor, prin care firmele din industria românească puteau participa la târgurile internaţionale, pentru a-şi promova activitatea şi pentru a încheia noi contracte.

Astfel, am încercat să trag un semnal de alarmă, să previn riscurile la care se supune economia ţării noastre prin luarea acestor măsuri aberante.

Din acest motiv, mesajul meu de astăzi este adresat domnului prim-ministru care, dacă tot a insistat să trimită la studii deputaţii PSD pe teme de economie, poate va reuşi să facă acelaşi lucru şi cu domnul Năsui, care îi este subordonat şi care, în ciuda tuturor semnalelor venite din partea asociaţiilor de exportatori, ignoră cu aroganţă realitatea.

Domnule prim-ministru, vă propun să facem un exerciţiu de românism şi să lăsăm de-o parte politica. Ceea ce vă cer exportatorii în acest moment nu are legătură cu politica, ideologiile de partid ori imaginea unuia sau a altuia dintre politicieni, ci are legătură strict cu românii de rând care, în urma unor astfel de decizii, vor rămâne fără locuri de muncă din cauza intrării în faliment a unor firme care vor duce lipsă contracte.

S-a întrebat oare domnul Năsui, sau dumneavoastră, domnule Cîţu, v-aţi întrebat de ce toate ţările europene, şi subliniez, toate ţările europene şi majoritatea celor din afara UE susţin de la bugetele naţionale astfel de programe de internaţionalizare a firmelor exportatoare? Şi aici vorbim în special despre IMM-uri.

Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România a făcut toate demersurile posibile să se revină la normalitate, transmiţând petiţii preşedintelui statului, prim-ministrului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, dar şi Comisiilor de specialitate din Parlament. Oare chiar nu realizaţi că în această situaţie nu este vorba despre politică, ci despre viitorul unor firme româneşti aflate în pragul falimentului din cauza crizei generate de pandemie?

Ieri, în cadrul şedinţei comisiilor reunite pentru industrii şi servicii, respectiv pentru mediu şi echilibru ecologic, am profitat de prezenţa domnului ministru Virgil Popescu, căruia i-am adresat o scurtă întrebare legată de acest aspect şi modul cum a ales să procedeze domnul Năsui. După ce mi-a menţionat că în mandatul Domniei Sale a acordat o importanţă deosebită Programului de internaţionalizare a firmelor din industria românească, cu atât mai mult cu cât în perioada în care a deţinut funcţia de secretar de stat s-a ocupat nemijlocit de aceste programe, domnul ministru a apreciat că, în acest moment, este necesară bugetarea participării firmelor româneşti la târgurile internaţionale. Cu alte cuvinte, un ministru al actualei guvernări, care a deţinut până nu demult portofoliul economiei, recunoaşte importanţa finanţării acestor programe şi consideră că ar trebui prevăzută în Legea Bugetului de Stat pentru 2021.

Revenind la actualul ministru al economiei, doresc să îi amintesc domnului prim-ministru că nu PSD doreşte să scoată România din UE, prin amendamentele depuse la Legea Bugetului, asta o face chiar Guvernul condus de dumnealui, cel mai clar exemplu fiind al domnului Năsui, care vrea scoată România de pe harta industriilor şi a comerţului european.

Domnul Vasilică Toma:

"Culmea calamităţii - soarta agricultorilor afectaţi de seceta pedologică depinde de ministrul-calamitate"

Mă număr printre parlamentarii care i-au adresat domnului ministru Adrian Oros, de-a lungul timpului, poate cele mai multe interpelări şi întrebări cu privire la situaţiile grave care îi privesc pe agricultorii noştri şi agricultura românească în general. Şi, tot de-a lungul timpului, am încercat să găsesc o cale de a-l face pe domnul ministru să conştientizeze că este primul direct responsabil de absolut tot ceea ce înseamnă acest sector cheie, verigă esenţială a lanţului economic.

Din păcate, văzând modul în care domnul ministru înţelege să gestioneze agricultura românească, se pare că nici acum, odată cu un nou mandat de ministru, Domnia Sa nu poate sau nu doreşte să se manifeste ca un real manager. Pentru că, da, domnul ministru, deşi a venit pe filieră politică, rolul dumnealui este cel de manager, fapt care implică o fişă a postului, obligaţii, responsabilităţi, performanţă şi eficienţă, obiectivitate, interes şi mai ales cunoaşterea domeniului pe care îl manageriază. Speram ca până acum să fi deprins măcar datele de bază ale acestui domeniu.

Cu fiecare demers care l-a vizat pe domnul ministru Oros, i-am cerut în mod public să părăsească cadrul abstract şi izolat al biroului şi să coboare printre cei pe care îi reprezintă, sperând, încă o dată, că aşa va căpăta atât perspectivă practică, cât şi interesul şi empatia faţă de nişte oameni a căror soartă depinde de deciziile sau, în acest caz, indeciziile, apatia şi lipsa de acţiuni coerente şi bine ţintite, ca să nu mai vorbesc de a vedea cu propriii ochi dimensiunea dezastrului la care agricultorii şi agricultura româneşti sunt supuse.

Pe tot parcursul anului 2020, agricultorii noştri au fost nevoiţi să se lupte cu un factor ce s-a dovedit mai grav chiar decât pandemia de COVID. Vorbesc despre seceta pedologică, pe care poate domnul Oros nu a simţit-o din fotoliul de ministru, prins şi cu pregătirile de campanie electorală, dar care, credeţi-mă, a adus la pragul subzistenţei zeci de mii de agricultori care şi aşa se luptau să-şi salveze culturile şi să supravieţuiască fără ajutor. Dimpotrivă, chiar, acţiunile domnului ministru nu doar că nu au constat şi nu constau nici acum în vreun sprijin real, ci mai mult în măsuri de anulare de programe, de întârziere, de amânări repetate şi pe deplin nejustificate, de incapacitate totală de a oferi vreun suport.

Nu o să reiterez acum şi aici rolul şi importanţa agricultorilor şi agriculturii în lanţul economic şi nici potenţialul nostru agricol care se pierde de la o secundă la alta cu fiecare nonacţiune sau acţiune nocivă care îi aparţin domnului ministru şi care îl caracterizează atât de mult. Poate va deduce şi va înţelege singur, în speranţa că, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, domnul ministru va învăţa şi va înţelege ce este şi ce reprezintă domeniul pe care îl gestionează.

Îi recomand să citească cu atenţie fişa postului de ministru, nu fişa politică.

Pe această cale, acum şi aici, vă anunţ că zecile de mii de agricultori afectaţi de seceta din anul 2020 nu mai pot, iar pentru acest lucru, domnul ministru Oros este direct implicat şi responsabil, cu toate pierderile care decurg din aceasta.

Pentru recuperarea pierderilor produse de secetă, precum şi pentru alocarea unor resurse financiare suplimentare de sprijin, domnul ministru nu a făcut nimic.

De ce ne mai mirăm că agricultorii sunt acum în colaps?

De altfel, zilnic, aceştia i-au adresat domnului ministru apeluri repetate şi disperate, cerându-i ajutorul, dar toate au rămas fără niciun răspuns.

Suntem în momentul adoptării Legii Bugetului de Stat pentru anul 2021. Nu l-am auzit până acum pe domnule ministru, să fi menţionat vreodată ceva despre subiectul despăgubirilor şi ajutoarelor de recuperare pentru agricultorii afectaţi de seceta pedologică.

În rarele momente în care vorbeşte, nu aud nici eu şi nimeni din ţara asta nimic concret, ca să nu mai vorbesc de făcut ceva concret, de angajamente clare, termene limită, concizie, explicaţii simple, doar vorbe fără acoperire de la domnul ministru, expresii golite de conţinut, scuze şi acelaşi etern viitor nedefinit care pare că a devenit politica universală a dumnealui şi a colegilor dumnealui.

A venit momentul ca vorbele domnului ministru să se transpună rapid în acţiuni. A venit momentul să se prezinte în faţa tuturor celor pe care îi reprezintă şi să îşi asume poziţia, iar aceasta implică un singur lucru care face diferenţa între prăbuşirea totală a agricultorilor şi agriculturii şi o şansă pentru un început de recuperare.

De aceea, acum şi aici, vă cer cât se poate de tranşant şi fără echivoc să alocaţi acum şi nicio clipă mai târziu resursele financiare necesare pentru asigurarea despăgubirilor fermierilor afectaţi de seceta din 2020!

Ieşiţi din apatie, dezinteres şi amorţeală, domnule Oros. Dumneavoastră, nimeni altcineva, sunteţi ministrul agriculturii în România, din păcate pentru toţi agricultorii şi pentru acest domeniu.

În calitatea dumneavoastră, sunteţi obligat din toate punctele de vedere să luaţi de urgenţă măsurile corecte care se impun! Este clar că nu vă ştiţi rolul şi nu ştiţi sau nu vreţi să vi-l asumaţi.

De aceea, vă spun eu cu ce să începeţi.

Alocaţi resursele financiare necesare pentru asigurarea despăgubirilor fermierilor afectaţi de seceta din 2020. Este minimumul lucru pe care îl puteţi face până nu veţi deveni oficial mai dăunător decât orice secetă sau pandemie posibilă!

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Legislaţie de mediu există, însă deseori o cunosc doar cei care o iniţiază"

Zilele acestea a intrat în vigoare o nouă lege privind deşeurile, importantă pentru reciclare, pentru valorificare, capitol la care suntem pe ultimul loc în Europa. Mă refer aici la Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, cunoscută mai simplu ca "Legea compostului". Am transpus vreme de doi ani o directivă europeană printr-o lege naţională, însă mai departe, deşi termenele de conformare sunt strânse, ne mai trebuie încă şase luni pentru a elabora normele tehnice de aplicare a legii. Ca şi în cazul altor legi de mediu, lipseşte şi de data aceasta o strategie clară de implementare a reglementării.

Între timp, începând de anul acesta, legea impune autorităţilor administraţiei publice locale o serie de obligaţii, şi anume, să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei "plăteşte pentru cât arunci", şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural. Sancţiunile variază între 5.000 de lei şi 20.000 de lei pentru UAT-uri şi de la 400 de lei la 800 de lei pentru persoanele fizice.

Ce vreau să subliniez este lipsa unei campanii naţionale de informare cu privire la acest subiect. Câţi dintre dumneavoastră aţi auzit că Legea compostului e în vigoare de săptămâna trecută şi mai ales câţi dintre dumneavoastră se conformează prevederilor sale? Cum putem respecta o lege, de la cetăţean de rând la autoritate publică locală, dacă nu ştim despre ea, iar normele de aplicare nu există încă?

Există programe destinate conştientizării problemelor de mediu derulate de Administraţia Fondului de Mediu, însă succesul lor este local, sporadic, inconsistent. Trebuie să înţelegem odată că problema deşeurilor trebuie promovată zilnic, la nivel naţional, prin toate canalele media disponibile, iar după atenuarea crizei pandemice, şi prin campanii din uşă în uşă, atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane. Altfel, vom mai bifa elaborarea unui act normativ fără finalitate, vom mai primi o scrisoare de punere în întârziere de la Comisia Europeană şi apoi ne vom revolta pe reţelele sociale pentru încă un eşec înregistrat în gestionarea deşeurilor.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Cel mai mare buget pentru investiţii din istorie, propus de guvernarea PNL-USR-PLUS-UDMR"

Vremurile în care PSD guverna România încep să se facă uitate cu fiecare zi care trece. După o perioadă de trei ani, în care ţara s-a aflat sub jugul roşu PSD-ist, ea a ajuns, în sfârşit, pe mâna unor oameni oneşti, competenţi şi responsabili. Acest fapt se regăseşte foarte bine în bugetul structurat de Guvernul condus de Florin Cîţu, un buget realist, care pune la dispoziţie toate resursele necesare pentru cheltuielile curente şi care, cel mai important, este orientat, cu precădere, spre investiţii, şi nu risipă.

Cea mai mare alocare bugetară în domeniul investiţiilor din ultimele decenii se regăseşte în bugetul pentru anul 2021. Dacă în guvernarea PSD, în anii 2017 şi 2018, au fost alocaţi 26 de miliarde de lei, respectiv 32 de miliarde de lei pentru investiţii, în anul 2021, Guvernul Coaliţiei PNL-USRPLUS-UDMR a prevăzut 61,4 miliarde de lei - o cifră istorică!

România trebuie să înceapă o reformă profundă, iar acest lucru este înlesnit de către bugetul propus de Cabinetul Florin Cîţu. Gândirea economică PSD-istă, bazată covârşitor pe creştere economică prin consum, s-a dovedit a fi una nesustenabilă şi care nu oferea perspective reale de dezvoltare a României, ba din contră, provoca dezechilibre economice şi deficit.

În contextul pandemiei de Covid-19, care a generat cea mai mare criză economică din ultimul secol, România a făcut faţă cu brio provocărilor sanitare şi economice, dar acum trebuie să meargă mai departe. Guvernarea de dreapta a arătat că se poate dacă se vrea şi dacă se caută soluţii viabile.

Astfel, în septembrie 2020 am mărit pensiile cu 14%, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, alocaţiile cresc etapizat până la dublarea lor, iar salariul minim şi alte drepturi de protecţie socială au fost majorate şi nu, NU vor fi tăiate! Însă, cu toate acestea, avem astăzi cel mai generos buget pentru investiţii, adică pentru cheltuieli care vor genera plus valoare constant şi în timp, nu imediat şi efemer. De asemenea, nu au fost introduse taxe sau impozite noi, nici nu au fost majorate cele deja existente, aşa cum, la fiecare construcţie bugetară, PSD obişnuia să facă.

Ştiu că poate părea greu de înţeles pentru colegii din PSD cum poate cineva să crească salarii, alocaţii şi pensii, iar în acelaşi timp să opereze cea mai mare alocare bugetară pentru investiţii, fără a mai adăuga alte poveri pe spatele contribuabilului român.

Ei bine, aflaţi, dragi colegi din PSD, că se poate, dar doar atunci când laşi profesioniştii să se ocupe de finanţe şi economie, nu figuranţi precum Eugen Teodorovici, Darius Vâlcov sau inegalabilul Dănuţ Andruşcă. Economia românească, afectată şi ea de pandemie, asemenea tuturor economiilor lumii, are nevoie de timp pentru vindecare. Bugetul pe care îl avem astăzi în faţă este unul echilibrat, dar şi ambiţios, ambiţia constând în determinarea de a reforma structural administrarea banului public, dar şi a ţării, în general.

Guvernarea PNL-USR-PLUS-UDMR va asigura, în continuare, buna dezvoltare a României pe calea sa europeană şi proatlantică!

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

"Guvernul Cîţu justifică propagandistic decizia de a veni cu noi proiecte de lege în domeniul pensiilor şi al salarizării"

Nu au trecut nici măcar doi ani de când avem o Lege a pensiilor, iar actuala coaliţie de guvernare anunţă intenţia de a propune un alt cadru legislativ. Sunt doar patru ani de când a fost promulgată Legea salarizării unitare, dar actuala guvernare vrea să o schimbe şi pe aceasta.

Până la acest moment, nu am auzit de la Guvern nimic despre intenţia de a acţiona în cadrul legislativ existent sau măcar despre intenţia de a-l îmbunătăţi, dacă într-adevăr sunt probleme.

Voi, cei de la guvernare, vreţi să ştergeţi totul cu buretele, să luaţi totul de la zero, pentru a justifica politicile de austeritate pe care aţi început deja să le aplicaţi.

În fiecare zi le serviţi românilor o porţie de propagandă tipic USR-PNL. În problema salarizării, aţi redus discuţia la sporuri, pentru a induce ideea că toţi angajaţii din sectorul bugetar au venituri foarte mari pe care le încasează nemeritat. Ştiţi că minţiţi!

În problema pensiilor, vă ascundeţi deciziile prin care nenorociţi milioane de pensionari prin discuţii legate de pensiile speciale. Sunt probleme cu pensiile speciale? Rezolvaţi-le! Pensiile speciale nu au însă nicio legătură cu lipsa voastră de voinţă de a le asigura un trai decent milioanelor de pensionari obişnuiţi.

Le spuneţi şi salariaţilor, şi pensionarilor să stea liniştiţi, că legile pe care le veţi propune voi nu le vor afecta veniturile în viitor. Cine să vă creadă, când toată lumea vede că minţiţi?

Nu mai departe de acum două luni vă juraţi toţi, de la premier la parlamentari, că pensiile vor creşte în 2021, dar le-aţi îngheţat prin ordonanţă de urgenţă. La finalul anului trecut, premierul Cîţu se lăuda cât de mult ţine el la sectorul HoReCa şi explica de ce sunt importante voucherele de vacanţă, pentru ca acum să le elimine tot prin ordonanţă de urgenţă.

Milioanele de români care văd zilnic ce faceţi nu pot sta liniştiţi. Luaţi decizii care le afectează traiul de zi cu zi şi care le aduc mari incertitudini pentru viitor.

Cei mai mulţi dintre români se tem când vă aud vorbind despre pensii şi salarii, pentru că deja se aşteaptă la ce este mai rău. Trauma tăierilor din 2010 nu a dispărut, iar deciziile voastre de acum îi fac pe mulţi dintre ei să retrăiască acele momente.

Noi am ştiut de la bun început că o guvernare PNL-USR va însemna austeritate şi exact asta înseamnă. Asistăm acum la un nou experiment al aşa-zisei drepte româneşti, pe spatele a milioane de români.

Şi, ca întotdeauna, costurile politicilor de austeritate sunt puse mai ales pe umerii celor mai vulnerabili.

Domnilor guvernanţi, încetaţi să mai ascundeţi sub sintagma "reforme necesare" ceea ce de fapt este mult cinism, multă nepăsare şi multă incompetenţă!

Domnul Mihai Weber:

"Restaurarea şi protejarea operelor lui Constantin Brâncuşi nu sunt un moft politic!"

Sărbătorirea, în data de 19 februarie, a 145 de ani de la naşterea marelui nostru sculptor Constantin Brâncuşi, a fost, în acest an, mult mai tristă pentru noi, gorjenii. Trecând peste faptul că niciun oficial din cadrul Ministerului Culturii nu a venit în judeţul Gorj pentru a marca împreună acest moment plin de semnificaţii, observ cu mâhnire cum moştenirea spirituală şi culturală pe care ne-a lăsat-o părintele artei moderne este desconsiderată, în continuare.

După batjocura celor 1.000 de lei alocaţi în bugetul de anul trecut pentru restaurarea Ansamblului Monumental "Calea Eroilor", anul acesta, guvernarea PNL-USR a obosit, pur şi simplu, să se mai gândească la protejarea şi punerea în valoare a operelor lui Brâncuşi.

Aşa se face că, în Proiectul Legii bugetului pe 2021, dincolo de celebrarea "marelui sculptor gorjean", făcută la Bucureşti, ca să dea bine la televizor, actualul Guvern a prevăzut zero lei pentru restaurarea capodoperelor ce constituie Ansamblul Monumental "Calea Eroilor" - Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana fără sfârşit.

Iată cum aleg cei aflaţi vremelnic la cârma ţării să batjocorească arta brâncuşiană de la Târgu-Jiu, opere unice în lume şi cele mai valoroase din întreaga carieră a sculptorului. Sculpturile, fiecare în parte cu valoare de simbol, sunt singurele opere de artă ale marelui artist expuse în aer liber şi, prin urmare, au nevoie de atenţie, de competenţă şi de profesionişti, dincolo de un efort sporit care trebuie susţinut atât de Consiliul Local Târgu-Jiu dar, mai cu seamă, de Guvernul României prin Ministerul de resort.

În consecinţă, vă solicit să nu rămâneţi indiferenţi în faţa artei, să nu nesocotiţi marile valori ale naţiunii noastre şi să alocaţi banii necesari întreţinerii acestor capodopere! Restaurarea şi protejarea operelor lui Constantin Brâncuşi nu sunt un moft politic, ci ar reprezenta un omagiu adus unuia dintre cei mai însemnaţi reprezentanţi ai artei moderne, un geniu al cărui loc este, fără îndoială, în patrimoniul cultural al omenirii!

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Vreau să rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, astfel încât să putem să continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor.

Liderii de grup, vă rog!

Vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 140 şi, potrivit art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de miercuri, 24 februarie 2021; programul de lucru pentru perioada 22-27 februarie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 22-24 februarie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între 10,00 şi 11,30 avem dezbateri generale asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, de la 11,30 la 12,00 pauză, iar la ora 12,00 votul final. La încheierea şedinţei vom avea şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi de astăzi? Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă anunţ că în consens cu toţi liderii grupurilor parlamentare de aici am decis să mutăm PL-x 90/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare (DAC) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte) pe poziţia 4 a ordinii de zi de astăzi, PL-x 56/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă dedicat gestionării civile a crizelor - European Center of Excellence for Civilian Crisis Management, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte) pe poziţia 5 şi PL-x 4/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari) pe poziţia 6.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi şi începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 23/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Urmează punctul 2, Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021; PL-x 111/2021.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Procedură, vă rog frumos.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am rugămintea să treceţi la punctele următoare. Este o rugăminte adresată de preşedintele comisiei. Vine cu raportul în maximum zece minute şi să revenim la acest punct în momentul în care ajunge raportul.

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

În regulă, o să trecem la următorul proiect de lege.

Punctul 3. Nici aici nu avem raportul. Anume, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecţie socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

Aşa că trecem la poziţia 4.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare (DAC) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 90/202.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rugăm să vă şi prezentaţi, astfel încât colegii de la staff-ul tehnic să ştie numele dumneavoastră.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat pentru relaţii interinstituţionale de la Ministerul Afacerilor Externe.

În aprilie 2018, România a dobândit statutul de participant la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Acest comitet face parte din clusterul de dezvoltare al OCDE şi reprezintă un forum internaţional unic care reuneşte, pe de o parte, cei mai mari donatori internaţionali de asistenţă pentru dezvoltare şi are multiple obiective, printre care: stabilirea activităţilor eligibile drept asistenţă pentru dezvoltare, actualizarea listei statelor beneficiare de asistenţă şi asigurarea unui schimb de experienţă şi bune practici în domeniul cooperării pentru dezvoltare.

Participarea noastră este de dorit, în acest comitet, şi presupune achitarea unei taxe anuale la bugetul acestui comitet, care este ajustată în mod anual de secretariatul comitetului. Pentru anul 2020 aceasta este în cuantum de 11.400 de euro, sumă care urmează a fi plătită anual, în funcţie de ajustări.

Guvernul susţine acest proiect, precum şi completarea Anexelor nr. 1 şi 2 de la Ordonanţa de urgenţă nr. 41/1994, prin care se introduce o nouă poziţie în lista organizaţiilor internaţionale guvernamentale la care România a aderat.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumim şi noi, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Bogdan Huţucă, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului. Sau un vicepreşedinte, dacă nu este domnul Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru anul 2020, precum şi pentru anii următori, pe întreaga durată a deţinerii de către România a statutului de participant în cadrul comitetului.

De asemenea, se completează Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 cu două articole ce reglementează autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare al Proiectului de Lege privind aprobarea cotizaţiei anuale a României.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumim frumos şi noi, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Am fost anunţată că între timp a venit şi raportul de la Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor; PL-x 111/2021 (Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021).

Astfel, potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă, iar conform prevederilor din Regulament urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă mulţumim.

Am o mare rugăminte, să vă şi prezentaţi!

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Lucian Heiuş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul a iniţiat Proiectul Legii privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în domeniul fiscal-bugetar.

Prin proiectul legii se aprobă următoarele plafoane obligatorii: plafonul soldului bugetului general-consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut pentru anii 2021 şi 2022, care reprezintă 7,16% din PIB, respectiv 5,84% din PIB; plafonul pentru cheltuielile de personal, exprimat ca pondere în produsul intern brut pentru anii 2021 şi 2022, care reprezintă 9,8% din PIB, respectiv 9,1% din PIB; plafonul propus pentru datoria guvernamentală conform metodologiei Uniunii Europene pentru anul 2021 este de 52% din PIB, plafonul privind finanţările rambursabile care pot fi contactate de către UAT-uri este în sumă de 1.200 de milioane de lei, plafonul privind tragerile din finanţări rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către UAT-uri este în sumă de 1.600 de milioane de lei fiecare, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, este de 30.000 de milioane de lei; soldul primar al bugetului general consolidat pentru anul 2021 este de 63.131 de milioane de lei, iar deficitul structural pentru anul 2021 este estimat la 7,76% din PIB, prezentând o traiectorie de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu, începând cu anul 2021.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021, în conformitate cu prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, precum şi opinia Consiliul Fiscal.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă puteţi să propuneţi şi un timp afectat dezbaterilor, fiind în procedură de urgenţă proiectul?

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Trei minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun aprobării Camerei propunerea făcută de comisie.

Vot, vă rog.

Avem 134 de voturi pentru, din 134 de deputaţi prezenţi.

Avem trei minute pentru dezbatere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Înţelegem cu toţii, până la urmă, momentul greu prin care trece România, criza sanitară care a generat o criză economică şi faptul că e nevoie de o ajustare fiscală şi de o consolidare fiscală importantă, dar propunerea pe care Guvernul o face în acest moment şi prin Legea bugetului, dar mai ales prin Legea plafoanelor, în acest moment, face această consolidare fiscală exclusiv pe baza cheltuielilor, tăind cheltuielile, nereuşind să facă creşteri de venituri pentru populaţie. Iar acest lucru este nerealist, atâta vreme cât Guvernul nu propune şi creşterea veniturilor, fie prin creşterea colectării, recuperarea arieratelor sau reorganizarea ANAF, atâta vreme cât nu avem aceste propuneri şi pe partea de venituri, evident că nu este realizabil acest proiect de hotărâre. Şi până la urmă, şi ca o continuare a discuţiilor care au existat în Comisia pentru buget, finanţe ieri, vă cer, dragi colegi, să analizaţi personal, şi nu ca un ordin de partid, acest proiect de lege şi să-l respingem astăzi, prin vot, având în vedere, până la urmă, şi opiniile Consiliului Fiscal extrem de critice la acest proiect de lege, precum şi la Legea bugetului de stat, precum şi avizul negativ dat de către Consiliul Economic care, fără a-l prelua în detaliu, vorbeşte până la urmă despre nişte nerespectări ale legii, atunci când acest proiect a fost depus.

Fie că nu s-au preluat în proiect observaţiile Ministerului Justiţiei, fie că proiectul face abstracţie de opiniile partenerilor sociali, fie că vorbim despre o abatere de la principiul transparenţei sau că plafoanele nu favorizează creşterea economică, ci scăderea nivelului de trai, fie că plafoanele nu permit adoptarea salariului minim brut de 2.400 de lei, conform discuţiilor cu partenerii sociali, sau deficitul bugetar în 2021 şi creşterea datoriei publice generează efecte sociale drastice, toate aceste lucruri trebuie să ne dea de gândit şi să ne gândim, dragi colegi, - în nume propriu şi personal fac un apel la dumneavoastră - să respingeţi prin vot, astăzi, acest proiect de lege al Guvernului.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

A, mai este o intervenţie!

Vă rog, domnule deputat Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am avut o guvernare 2017-2019 a colegilor care astăzi sunt în opoziţie, care a generat cele mai mari dezechilibre economice din ultimii 31 de ani.

Apoi, România s-a confruntat cu cea mai cruntă pandemie, la fel ca multe ţări, la nivel mondial, şi structura veniturilor şi a cheltuielilor s-a modificat substanţial.

Vă amintiţi că am preluat guvernarea pe un deficit real de peste 4,2%, de la Guvernul Dăncilă, într-o perioadă în care acel guvern se lăuda cu una dintre cele mai mari creşteri economice de la nivelul Uniunii Europene.

Bugetul pe care îl prezintă Guvernul Cîţu este bugetul care prevede cei mai mulţi bani pentru investiţii din ultimii 31 de ani.

Filozofia bugetară propusă de Partidul Naţional Liberal este că putem depăşi această criză prin investiţii. Sigur, atunci când eşti în opoziţie obişnuieşti să dai drumul larg pungii pe zona socială şi să propui creşteri la tot ceea ce nu ai făcut tu în perioada în care ai fost la guvernare. Şi o să vă dau doar câteva cifre.

Actul normativ prevede o limită precisă cu privire la datoria publică în anul 2021, respectiv 52% din PIB, un plafon al cheltuielilor de personal de 9,8% din PIB în acest an, şi un deficit al bugetului general-consolidat de 7,16% din PIB, în scădere cu peste 2,6%, faţă de anul precedent, an de vârf al crizei sanitare.

Astăzi votăm Legea plafoanelor, care ne spune foarte clar că atât ne putem permite într-un an pandemic, într-un an în care cheltuielile pe partea sanitară înseamnă încă foarte mult.

Este un buget echilibrat, este un buget al solidarităţii, este un buget al investiţiilor care asigură ieşirea României din criză prin investiţii, nu prin tot felul de pomeni promise de pe băncile opoziţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi o intervenţie pe procedură, pentru că e procedură de urgenţă şi avem o singură intervenţie pe grup. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul comisiei conţine un amendament respins.

Dacă se susţine? Nu se susţine.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la poziţia 5 de pe ordinea de zi.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă dedicat gestionării civile a crizelor - European Center of Excellence for Civilian Crisis Management, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 56/2021.

Dacă din partea iniţiatorului? Guvernul României.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Centrul European de Excelenţă pentru gestionarea civilă a crizelor este un proiect care a fost iniţiat de Germania pe durata preşedinţiei la Consiliul UE, iar centrul este găzduit de Germania, la ora actuală, şi reuneşte participarea a 19 state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit statutului, pentru a fi membru al acestui centru trebuie achitată o cotizaţie anuală în valoare de 20.000 de euro.

România a aderat la 1 iulie 2020, ca urmare a aprobării Guvernului României, şi dorim să continuăm această participare, deoarece acest centru funcţionează ca o platformă de schimb de bune practici, experienţă şi idei, oferind beneficii pentru perfecţionarea structurilor naţionale participante la politica de securitate şi apărare comună, pe dimensiunea civilă, deoarece facilitează lansarea de proiecte comune pe teme de interes reciproc şi oferă o platformă în cadrul căreia România poate să-şi prezinte propria perspectivă asupra evoluţiilor legate de politica de securitate şi apărare comună pe dimensiunea civilă.

Guvernul susţine acest proiect, considerăm că este foarte necesar pentru România, dat fiind că avem numeroase proiecte concrete şi participări la misiuni civile ale Uniunii Europene şi considerăm că este foarte oportună continuarea participării noastre.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul Bogdan Huţucă, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă dedicat gestionării civile a crizelor, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă dedicat gestionării civile a crizelor, pe întreaga perioadă a participării României la activitatea centrului.

De asemenea, se completează Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 cu două articole ce reglementează autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la poziţia 6 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari; PL-x 4/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Vă rog. Cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Marius Bălu, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege propune creşterea atractivităţii serviciului militar, în calitate de rezervist voluntar, prin majorarea nivelului de remunerare a acestei categorii şi prin eliminarea unor obligaţii şi restricţii, precum şi o corelare legislativă cu celelalte acte normative care reglementează situaţiile excepţionale, introducându-se în cuprinsul actului normativ sintagma "stare de urgenţă".

Demersul legislativ a fost avizat de CSAT, prin Hotărârea nr. 140/2020.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordaţi votul dumneavoastră favorabil.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Dau acum cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, trimis cu adresa PL-x 4/1 februarie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015, în scopul creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, prin creşterea nivelului de remunerare şi prin eliminarea unor obligaţii sau constrângeri.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia a dezbătut acest proiect de lege în şedinţa în format hibrid din data de 16 februarie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos şi eu.

Din partea grupurilor parlamentare, avem două intervenţii.

Domnul deputat Nicu Fălcoi, din partea Grupului USR-PLUS, aveţi cuvântul.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

România, la fel ca orice alt stat din spaţiul euroatlantic, are nevoie de o rezervă operaţională.

Pe vremea când serviciul militar obligatoriu era încă în funcţiune, această rezervă operaţională se completa an de an cu contingentele care îşi terminau stagiul militar.

Suntem într-o perioadă istorică în care nu mai este posibilă impunerea unui stagiu militar obligatoriu şi singura posibilitate de a reîmprospăta această rezervă operaţională este prin voluntariat.

În 2015 s-a găsit această soluţie, a rezervistului voluntar şi atunci... cei de atunci au venit cu un proiect de lege.

Din păcate, această lege nu a produs efectele scontate de-a lungul timpului.

Şi, în acest moment, Guvernul vine cu nişte modificări la acest proiect de lege. Modificări care, în opinia Guvernului, dar şi în opinia mea, cred că vor face ca instituţia aceasta, a rezervistului militar, să capete o altă valenţă şi să avem parte de cât mai mulţi tineri care se înscriu pentru această, să zic, carieră.

Prin urmare, Grupul USR va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Mai era o cerere de cuvânt. Nu mai este.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Este, este.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mai avem o intervenţie sau...?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Da, domnul Chelaru.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnul deputat Mircia Chelaru, de la Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc foarte mult.

Distinşi colegi,

Fiecare moment al vieţii îşi are un început. Este prima mea intervenţie în faţa Parlamentului şi o fac numai şi numai în calitatea mea de specialist în domeniul la care se referă această lege.

Am votat în comisie pentru - şi vă rog şi pe dumneavoastră să votaţi pentru -, doar că vreau să atenţionez, de la înălţimea şi autoritatea Parlamentului, că această formă este doar un surogat de soluţie.

A aştepta ca în Armata Română, pentru îndeplinirea misiunilor pentru apărarea acestei ţări sau a altora, la care România este angajată ca parte, printr-un voluntariat, curios, plătit, nu este suficient şi poate chiar cădem în bagatelă.

De la acest microfon atrag atenţia că resursa cea mai puternică a unei naţiuni, în securitate, este voinţa naţiunii de a lupta, este conştiinţa fiecărui cetăţean de a-şi face datoria.

Încep să cred că a-ţi face datoria iese de sub regimul conştiinţei şi intră sub regimul platnicului sau al mercantilului.

Doresc să atenţionez instituţiile responsabile că e nevoie să creeze un sistem integrat al Sistemului Naţional de Apărare, care, în opinia mea - şi spun, suficient de calificată - este depăşit, din punctul de vedere al necesităţii momentului.

De aceea, sugerez introducerea unui sistem general valabil pentru provocările care vin, de pregătire a întregii populaţii, a acestei naţiuni pentru autoapărare armată.

Din acest punct de vedere, legea de astăzi este o necesitate a momentului, dar total insuficientă şi demonstrează încă o dată cât de firavă este forţa vie a acestei naţiuni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Am încheiat dezbaterile generale.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Dacă are voie şi PSD să vorbească astăzi. Dacă nu...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnul Salan Viorel, vă rog.

Aţi... v-aţi înscris mai târziu la cuvânt, dar, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să vă spun sincer că, într-adevăr, structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trebuie susţinute în demersurile de ordin legislativ, dar nu oricum.

Aşa cum am scos în evidenţă şi în şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nu avem nevoie de proiecte de act normativ la număr.

Iată, această lege care este în vigoare în momentul de faţă este din 2015. (Vociferări.) Cât a rezistat? Asta se vede. Cum specialiştii în domeniu s-au aplecat asupra acestei probleme foarte serioase.

Aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, în contextul în care serviciul militar n-a mai fost obligatoriu, trebuia să acoperim acest vid. Însă, spuneam, nu oricum.

Eu am pus şi întrebări, în şedinţa din comisie, reprezentanţilor Ministerului Apărării, să-mi spună şi mie care au fost efectele, din 2015 şi până în prezent? Cam câţi rezervişti voluntari au fost atraşi?

Însăşi sintagma să ştiţi că nu este cea mai potrivită. Dar noi ne-am obişnuit cu asemenea situaţii.

Vă spuneam că sunt elemente de neconstituţionalitate, în contextul în care sunt vizate 24 de articole din 32, câte cuprinde legea.

Or, în acest context, legiuitorul spune că în atare situaţii trebuia venit cu un proiect de lege nou.

Spuneam, da, este necesar să găsim soluţiile, dar totodată fac apel şi de la această tribună, nu numai pentru reprezentantul Ministerului Apărării, ci pentru reprezentanţii tuturor structurilor de apărare, ordine publică, siguranţă naţională, când este vizat interesul... în ansamblul lor, al structurilor, să se pună la masă, să se consulte. Pentru că am scos în evidenţă şi în această şedinţă că Ministerul Afacerilor Interne... n-au cam fost consultaţi. N-au cam fost consultaţi. Cum, de altfel, în multe din asemenea proiecte.

Categoric că susţinem proiectul, dar tare sunt curios dacă nu va fi declarată neconstituţională.

Iar dacă nu va fi declarată neconstituţională, care vor fi efectele în timp?

Pentru că se făcea vorbire că au venit cu unele măsuri atractive. În ce sens? Că aveau câteva interdicţii - două, trei, iar acum îi introducem sub incidenţa Legii nr. 80 privind statutul cadrelor militare, în care sunt mult mai multe interdicţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nu există amendamente admise sau respinse, iar proiectul de lege rămâne la votul final.

Înainte de a trece mai departe, o să dau cuvântul domnului secretar Victor Ovidiu Ganţ, pentru o scurtă intervenţie.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să vă adresez o rugăminte. Şi anume, atunci când doriţi să luaţi cuvântul, să utilizaţi butonul "Speak". Noi urmărim ecranul şi ne apare acolo dacă doriţi să luaţi cuvântul.

Totodată, vreau să vă reamintesc că în cazul procedurii de urgenţă există un singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Trecem mai departe.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice; PL-x 506/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă, iar conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Domnul Dan Cîmpean (directorul general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Sunt Dan Cîmpean, directorul general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO.

Acest proiect de lege deblochează implementarea Legii nr. 362/2018 pentru asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice şi practic rezolvă întârzierile de implementare acumulate în ultimii 2 ani pentru această lege.

Mai mult, adresează şi Cauza Uniunii Europene nr. 2214 din 2019 împotriva României pentru neîndeplinirea unor obligaţii de implementare a Directivei (UE) 2016/1148.

Deblochează un domeniu tehnic transversal, dar de actualitate, care este acela al securităţii cibernetice.

Pentru aceasta, vă mulţumesc anticipat pentru votul dumneavoastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumim şi noi.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri, iar Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 septembrie 2020.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018, urmărindu-se instituirea unor măsuri referitoare la funcţionarea Grupului de lucru interinstituţional, astfel încât să se accelereze implementarea Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice în Uniune.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 7 octombrie 2020.

La şedinţă au fost prezenţi 12 deputaţi din totalul de 15 membri.

În conformitate cu prevederile art. 55 şi 56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la lucrările comisiei au participat, din partea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, domnul Dan Cîmpean - director general, şi din partea Autorităţii Naţionale NIS, domnul Constantin Călin - director.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi - 12 voturi pentru -, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin-Dan Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prin Legea nr. 362/2018 s-au transpus în legislaţia naţională prevederile Directivei europene privind măsurile luate pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice din Uniunea Europeană.

Implementarea directivei europene este de o importanţă deosebită pentru România, prin prisma asigurării unui mediu cibernetic sigur şi pentru desfăşurarea activităţilor operatorilor de servicii esenţiale şi a furnizării de servicii digitale, în condiţii de securitate cibernetică ridicată.

Prin adoptarea acestui proiect se va debloca şi accelera implementarea directivei europene în România.

Ţinând cont de importanţa acestei directive, Grupul parlamentar al PNL va susţine adoptarea prezentului raport.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la votul final.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; PL-x 382/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Şi îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului României.

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Bună ziua!

Noi susţinem în continuare proiectul de ordonanţă. El vine în sprijinul fermierilor afectaţi de reducerea mobilităţii, precum şi a respectării unor norme de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID-19 la nivelul Uniunii Europene şi, de fapt, pune în aplicare un regulament al Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Acum dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog frumos, domnule preşedinte.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 iunie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, intervenţiile legislative vizând prelungirea termenului de încheiere şi depunere la APIA, pentru anul 2020, a tabelului centralizator, până la data limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată, în contextul pandemiei cauzate de COVID-19.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, s-a hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, înregistrându-se o abţinere, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare acest proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem mai departe şi continuăm cu...

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel; PL-x 2/2021.

Proiectul este în procedură de urgenţă.

Şi urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României? Este.

Domnul secretar de stat.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mircea Ursuţa, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă prin care s-a prorogat aplicarea acelor complete de 3 judecători, începând cu procesele pornite din 1 ianuarie 2023.

Dacă pe fond este de discutat dacă este bine sau nu să fie complete de 2 sau de 3, în acest moment, România nu-şi permite ca legea să intre în vigoare în acest moment pentru că nu se pot crea aceste complete de 3 judecători, în acest moment.

Ca atare, Ministerul Justiţiei şi Guvernul susţin adoptarea legii de aprobare a ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

În continuare, dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul Badea Mihai-Alexandru, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 2/2021.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel, în sensul suspendării aplicării prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv, astfel încât să se asigure un interval de timp rezonabil pentru pregătirea sistemului judiciar pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la soluţionarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Nu sunt.

Avem o intervenţie, din partea domnului Alfred Simonis, domnul lider de grup.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Un scurt comentariu înainte.

Evident că ştim faptul că la iniţiativele care au procedură de urgenţă avem un singur vorbitor.

Tocmai de aceea n-am urcat la tribună şi am cerut permisiunea pentru a lua cuvântul, ştiind că se mai fac şi excepţii - e adevărat, pentru USR şi PNL. Speram că faceţi una şi pentru PSD.

Şi după ce m-aţi invitat la tribună mi-aţi spus că trebuie să am o intervenţie pe procedură.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

N-au fost excepţii, domnule deputat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Au mai fost şi excepţii, însă dumneavoastră sunteţi o... cum să spun, o adevărată apărătoare a Regulamentului Camerei şi respectaţi foarte bine Regulamentul Camerei. Am văzut, lunea trecută, la moţiunea simplă împotriva ministrului sănătăţii.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă puteţi să...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...continuaţi intervenţia dumneavoastră?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În privinţa acestei iniţiative, n-am să intervin pe fond, ci pe formă.

Nu ştiu dacă e bine sau e rău, poate că era nevoie de acest timp. Aţi avut un an de zile la dispoziţie, Guvernul liberal, pentru a proroga prin lege acest act normativ.

Însă am să mă refer, pe formă, la un element extrem de important.

Acum doi ani, în 2019, mai exact, în 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare, în România a avut loc un referendum convocat de Preşedintele României. Referendum în care se regăsea următoarea întrebare: "Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare?".

Ştiţi care a fost rezultatul acelui referendum, stimaţi colegi?

86,18% din românii care s-au prezentat la vot au spus că nu-şi mai doresc modificarea şi organizarea judiciară prin ordonanţă de urgenţă. (Aplauze.)

O voce de la AUR:

Corect!

O voce de la PSD:

Bravo, Freddy!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aceasta a fost... (Aplauze.) ...aceasta a fost voinţa românilor.

Iar astăzi încercaţi să aprobaţi o ordonanţă care practic a modificat în ceea ce românii nu-şi doreau să se modifice.

Cred că este unul din puţinele lucruri bune care ar fi rămas după preşedintele Klaus Iohannis, după susţinerea de către PNL şi USR - acest referendum. Era unul din puţinele lucruri bune.

Dumneavoastră, astăzi, Guvernul dumneavoastră, ministrul justiţiei, domnul Stelian, despre care vom mai vorbi, în 30 decembrie, aşa, pe şest, a emis această ordonanţă de urgenţă, când toată lumea era ocupată cu altceva.

Şi nu pot găsi decât una sau două explicaţii.

Ori îi sfidează pe preşedintele României şi pe români, care au votat covârşitor împotriva unui astfel de demers, ori aceste referendumuri şi aceste dorinţe ale societăţii, ale românilor sunt bune doar atunci când vă avantajează.

În altă ordine de idei - şi cu asta închei - ar trebui să vă gândiţi ce precedent aţi creat în acest moment. Pentru că după acel referendum am fi avut ocazia, şi noi, şi dumneavoastră...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...dar şi dumneavoastră... (Vociferări.) ...şi dumneavoastră, să respectăm o voinţă a societăţii, a românilor şi să nu mai emitem ordonanţe de urgenţă în acest domeniu.

Dumneavoastră aţi creat acest precedent pe care unii care sunt ca dumneavoastră vor putea să-l folosească pe viitor. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mai avem o intervenţie.

Din partea Grupului PNL, domnul Ioan Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

N-am fi dorit să intervenim. Era inutil, pentru că este absolut necesar să prorogăm acest termen. Termen care a fost prorogat, de altfel, prin ordonanţa de urgenţă dată în 30 decembrie 2020.

Dată în 30 decembrie 2020 pentru că de la 1 ianuarie 2021 ar fi apărut un blocaj în sistemul judiciar, din cauza unor modificări aduse legilor justiţiei de către Partidul Social Democrat, în anii de graţie 2018, 2019.

Intervin totuşi astăzi şi intervin pentru că neseriozitatea a fost maximă în felul în care a fost abordată această problemă.

Ni s-a spus aşa: de ce n-aţi făcut o lege în anul 2020, o lege care avea suficient timp să treacă, pentru ca această prorogare să fie adoptată prin lege?

E foarte simplu. Pentru că atâta timp cât Partidul Social Democrat alături de ALDE au avut majoritatea în acest Parlament, niciuna dintre modificările pe care noi le-am propus prin iniţiativele noastre legislative, modificări care vizau legile justiţiei, n-a trecut. Şi acesta este un fapt.

Am fost nevoiţi în 30 decembrie 2020, pentru că Partidul Social Democrat, cel care a pus stăpânire absolută pe acest Parlament între anii 2016-2020...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Drept la replică.

Domnul Ioan Cupşa:

...s-a opus...

Drept la replică? Ce, Partidul Social Democrat va avea drept... (Vociferări.) ...va avea drept la replică?

Veţi veni cu toţii la acest microfon? V-am pomenit pe toţi? (Vociferări. Aplauze.)

Permiteţi-mi, însă... (Aplauze.) ...permiteţi-mi, însă, să termin.

Intervenţia era absolut necesară pentru că, altfel, de la 1 ianuarie 2021, sistemul nostru judiciar avea mari probleme în funcţionare.

După cum bine ştiţi, ne lipsesc câteva mii de judecători şi procurori. Selecţia a fost îngreunată prin felul în care aţi modificat, domnilor din PSD, şi doamnelor din PSD, iertaţi-mă, aţi modificat legile justiţiei, în aşa fel încât s-a intrat mult mai greu, selecţia s-a făcut dificil pentru intrarea la Institutul Naţional al Magistraturii, dar, pe de altă parte, aţi dublat perioada de timp în care magistraţii trebuiau să se pregătească, totul culminând cu această mărire a numărului de membri în completele de judecată.

Vă daţi seama ce presiune puneau pe sistemul judiciar? Era imposibil un sistem judiciar supraîncărcat să funcţioneze în condiţiile pe care dumneavoastră le-aţi pregătit în cursul vremurilor.

Dar o ştiaţi, această urmare. Ştiaţi că urmarea demersurilor dumneavoastră este o îngreunare a funcţionării sistemului judiciar din România. Şi v-aţi dorit acest lucru.

Noi am intervenit tocmai pentru ca sistemul judiciar să funcţioneze în continuare, calitatea actului de justiţie să fie una măcar acceptabilă, dacă nu bună, aşa cum ne-o dorim cu toţii.

Acesta este demersul pe care noi astăzi îl împlinim prin adoptarea acestei legi de adoptare a ordonanţei de urgenţă dată în 30 decembrie 2020.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează domnul Badea Mihai-Alexandru.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Nu... nu vi s-a pronunţat numele.

Dreptul la replică intervine atunci când...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă preşedinte...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...se pronunţă numele unui coleg.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...partidele se exprimă prin reprezentanţi.

Nu putem...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aţi luat deja cuvântul, domnule...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...nu putem chema Partidul...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...lider de grup.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...să vorbească aici. (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am dat cuvântul domnului Badea Mihai-Alexandru.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Să ştiţi că dreptul la replică se dă imediat după, nu după Badea Alexandru. (Vociferări).

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

După cum ştim cu toţii, în legislatura precedentă, PSD a încercat să stranguleze sistemul de justiţie.

Pe de o parte, a blocat pentru 2 ani intrările în profesie ale absolvenţilor INM, prin dublarea duratei cursurilor de formare profesională ale auditorilor de justiţie, de la 2 ani la 4 ani. Au dublat şi durata stagiaturii magistraţilor, de la un an la 2 ani.

Pe de altă parte, a încurajat pensionarea anticipată a celor mai experimentaţi magistraţi din Curţile de Apel şi din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care pot ieşi din sistem după doar 20 de ani de activitate, cu minime reduceri faţă de cei care lucrează 25 de ani şi cu pensie mai mare decât indemnizaţia.

După ce au stopat intrările şi au dat startul la ieşiri, s-au gândit cum ar putea să dea lovitura de graţie judecătorilor şi justiţiabililor şi au inventat completurile de apel formate din 3 judecători, în loc de 2.

Guvernul actual au respectat voinţa românilor, exprimată prin referendumul naţional din 26 mai 2019, şi nu au modificat legile justiţiei prin ordonanţă de urgenţă.

Nici nu puteam, pe de altă parte, să lăsăm lucrurile aşa cum sunt. Motiv pentru care această măsură a fost prorogată pentru încă 2 ani, timp în care vom face reforma justiţiei prin legi aprobate în Parlament.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Aveţi o intervenţie pe procedură, domnule Simonis?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă drept la replică n-am voie, măcar pe procedură.

Stimate coleg,

Să nu rămâneţi fără baterie la telefon, că vă blocaţi la tribună. (Râsete. Aplauze.)

Înţeleg că Guvernul... (Aplauze.) ...înţeleg că Guvernul "au" prorogat şi "au" amânat sau...

Pe procedură, dacă doriţi. Pentru că s-a spus un neadevăr.

Stimate coleg de la PNL,

Nu ştiu cum am avut noi majoritate în ultimul an, dar dumneavoastră aveaţi Guvernul. Şi dacă aţi fi avut o iniţiativă în Parlament prin care încercaţi să prorogaţi asta şi era respinsă aş fi înţeles, dar n-aţi avut.

Eu nici măcar n-am vrut să intru pe fond şi am spus asta de la început.

Vreau să vă spun un singur lucru.

Că dacă dumneavoastră aţi dorit... aţi găsit explicaţii pentru a săvârşi un abuz împotriva unui referendum...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate coleg...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...vor găsi şi alţii, să ştiţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Procedura înseamnă să vă referiţi la Regulament.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Procedura înseamnă să mă lăsaţi să vorbesc, aşa cum îi lăsăm şi noi pe alţii să vorbească.

Şi domnul Roman pe ce o să vorbească?

Voci de la PSD:

Care e procedura?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi o intervenţie pe procedură, domnule Roman?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi din PSD,

Dacă tăceaţi, filosof rămâneaţi pe subiectul justiţie.

Suntem mulţi din vechiul Parlament care ştim că în legislatura trecută...

Voci de la PSD:

Care e procedura?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

..3 ani de zile...

Voci de la PSD:

Care e procedura?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...n-am avut altă activitate în plen...

Voci de la PSD:

Care e procedura?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...decât de a ne lupta cu dumneavoastră pe modificarea...

Voci de la PSD:

Care e procedura?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...Codului penal şi a Codului de procedură penală.

O voce de la PSD:

Care e procedura?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule Roman, haideţi să ne referim la procedură, vă rog.

O voce de la PSD:

Care e procedura?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă preşedinte,

Rugămintea e să faceţi apel către turbulentul din sală, să înţeleagă că nu este nici pe maidan şi, dacă vrea să vină să-şi spună cuvântul, să vină la microfon. Asta este tribuna Parlamentului. (Vociferări.)

Dacă nu, luaţi-vă pastilele, poate vă ajută!

Stimaţi colegi,

Aţi luptat 3 ani de zile în Parlamentul României cu un singur scop - să-l scăpaţi pe Dragnea de puşcărie.

La momentul respectiv, dacă vă amintiţi, i-aţi promis că mergeţi şi cu el până la capăt.

Dragnea a ajuns în puşcărie şi dumneavoastră nu aţi mers cu el până la capăt.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule Roman, vă rog să concluzionaţi, pentru că nu aveţi o intervenţie pe procedură.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă, doamnă preşedinte.

Vă spun doar atât.

Dragi colegi,

Pe justiţie.

Lepădaţi-vă de Satana!

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Vreau doar să punem lucrurile în ordine.

Avem un proiect de lege care este în procedură de urgenţă. Asta înseamnă o singură intervenţie pe grup.

Mai pot acorda cuvântul doar pentru intervenţii pe procedură. Dar în cazul acesta trebuie să vă referiţi la un element din Regulament, şi nu să luaţi cuvântul pe fondul dezbaterilor proiectului aflat pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România"; PL-x 503/2020.

Acest proiect este în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbateri.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimaţi parlamentari,

Prezenta ordonanţă de urgenţă are în vedere constituirea cadrului legal specific prin care să se pună în aplicare principiul de bază al finanţatorului ca "achiziţia sau importul de bunuri şi servicii din fondurile aferente granturilor să fie exceptată de la taxarea din ţările gazdă, inclusiv taxa pe valoarea adăugată".

Ca urmare, este imperios necesară acoperirea de la bugetul de stat a TVA pentru bunurile şi serviciile achiziţionate în cadrul grantului... Fondul Global.

Suma estimată pentru acoperirea TVA este în valoare totală de 568.433 de lei.

Grantul în derulare reprezintă una din sursele de finanţare importante ale Strategiei Naţionale pentru Controlul Tuberculozei 2015-2020.

Vă mulţumesc anticipat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia pentru sănătate.

Şi Comisia pentru buget este comisie raportoare.

Pentru prezentarea raportului, vă rog, domnul deputat Tătaru.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România".

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege în şedinţa din data de 2 septembrie 2020.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii online are ca obiect de reglementare asigurarea sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România", de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii.

Acest program este finanţat de Fondul Global de Luptă Împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, prin Grantul de Tranziţie ROU-T-MOH şi este implementat de către Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Fundaţia Romanian Angel Appeal şi Asociaţia Română Anti-SIDA ARAS, pe perioada 1 octombrie 2018-31 martie 2021.

În cadrul programului sus-menţionat sunt incluse o serie de activităţi dedicate întăririi capacităţii Ministerului Sănătăţii de a controla epidemia de tuberculoză.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Următorul punct pe ordinea de zi.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2020 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Fundaţiei Europene pentru Tineret; PL-x 488/2020.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului României, din partea iniţiatorului, este cineva? Da.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Florin Coman (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună dimineaţa!

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Referitor la PL-x 488/2020.

Adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2020 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Fundaţiei Europene pentru Tineret, în forma adoptată de Senat, va asigura cadrul legal necesar efectuării plăţii contribuţiei României, în calitate de membru al Consiliului Europei, la bugetul Fundaţiei Europene pentru Tineret, fără riscul perceperii de penalităţi ulterioare.

De asemenea, proiectul de lege în forma adoptată de Senat abilitează Guvernul României să efectueze plata cotizaţiei anuale prin adoptarea unei hotărâri de Guvern în acest sens.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Dau acum cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1994, în scopul asigurării cadrului legal necesar efectuării plăţii contribuţiei României la bugetul Fundaţiei Europene pentru Tineret la termenul stabilit, fără riscul perceperii de penalităţi ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din data de 21 august 2020.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 14 octombrie 2020, comisia a propus, cu 20 de voturi pentru şi două abţineri, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Trecem la dezbateri generale.

Avem o înscriere la cuvânt, din partea Grupului PNL, doamna Barcari Rodica-Luminiţa, vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/1994, în scopul asigurării cadrului legal necesar efectuării plăţii contribuţiei României la bugetul Fundaţiei Europene pentru Tineret la termenul stabilit, fără riscul perceperii de penalităţi ulterioare.

Fundaţia Europeană pentru Tineret a fost înfiinţată în 15 mai 1972, prin Rezoluţia Comitetului de Miniştri, cu scopul de a oferi sprijin guvernelor pentru activităţi de tineret din Europa, suportul financiar fiind asigurat de către ţările participante.

Prin adresa Ministerului Afacerilor Externe din 10 februarie 2020 au fost transmise documentele justificative emise de către Directoratul General pentru Administraţie al Consiliului Europei, iar prin Infograma Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Consiliul Europei nr. 915 din 2 iunie 2020 au fost comunicate obligaţiile de plată care revin Ministerului Tineretului şi pentru asigurarea contribuţiei României la bugetul Fundaţiei Europene pentru Tineret.

În conformitate cu art. 12 al Regulamentului Financiar al Consiliului Europei, orice plată ulterioară datei de 30 iunie 2020 antrenează penalităţi lunare de 0,5% pentru sumele neachitate după 30 iunie a anului în curs, respectiv 1% pentru sumele rămase neachitate după 1 ianuarie a anului calendaristic viitor.

În plus, neplata contribuţiei poate duce la suspendarea dreptului de participare a României în cadrul Fundaţiei Europene pentru Tineret.

Astfel, având în vedere lipsa cadrului legal care să autorizeze Ministerul Tineretului şi Sportului să efectueze plăţi către Fundaţia Europeană pentru Tineret, pentru a evita un impact negativ asupra activităţii de tineret la nivel european şi pentru a nu periclita bunele relaţii de cooperare cu statele membre, dar şi pentru a nu supune România la riscul pierderii avansului de care se bucură în acest moment, Guvernul propune completarea Anexei nr. 1 - Lista organizaţiilor internaţionale la care România este membră, la punctul I - Organizaţiile internaţionale guvernamentale la care România a aderat în baza unor legi/decrete/hotărâri ale Guvernului din Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, cu Fundaţia Europeană pentru Tineret.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Grupul deputaţilor PNL va vota pentru adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Alte intervenţii mai sunt? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la ultimul proiect de pe ordinea de zi.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de grâu pentru panificaţie; PL-x 575/2020.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Şi invit reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Dacă este cineva? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de grâu pentru panificaţie.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 septembrie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iar la întocmirea raportului comun comisiile au avut în vedere atât avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cât şi avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea acumulării în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de 100.000 de tone de grâu pentru panificaţie, urgenţă determinată de necesitatea prevenirii unor dificultăţi în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de grâu pentru consumul de pâine pe cap de locuitor, în cazul persistenţei unor perioade de criză cu potenţial de recurenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului de lege doar dacă există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, şi acest proiect de lege rămâne la votul final.

Programul de lucru de astăzi se termină la 11,30. Programul de lucru destinat dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Aşa că o să luăm o pauză de jumătate de oră, timp în care staff-ul tehnic va pregăti lista de vot final.

Iar la ora 12,00 vă rog să începem sesiunea de vot final.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege şi colegi,

Vă invit să luaţi loc în bănci şi să vă pregătiţi cartelele şi tabletele, pentru colegii care sunt conectaţi la distanţă, pentru un vot de control.

Vă mulţumesc.

Rog staff-ul tehnic să pregătească votul de control.

În momentul de faţă avem 181 de colegi care şi-au exercitat votul de control, deci suntem în cvorum.

Stimaţi colegi, începem sesiunea de vot final.

Începem cu proiectele de hotărâre ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Camerei Deputaţilor la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 21/2021.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Cu 271 de voturi pentru şi 4 colegi care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 22/2021.

De asemenea, proiectul se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Cu 288 de voturi pentru şi doi colegi care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 23/2021.

Proiectul se adoptă cu votul majorităţii.

Vot, vă rog.

Cu 295 de voturi pentru, o abţinere şi doi colegi care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Trecem la punctul II de pe ordinea de zi - Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 473/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot.

Cu 295 de voturi pentru, o abţinere şi 3 colegi care nu votează, proiectul a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2020 privind desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei, precum şi din cadrul Curţii de Conturi; PL-x 23/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru şi doi colegi care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3⁴ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii; PL-x 272/2019; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 301 voturi pentru şi doi colegi care nu votează, proiectul de lege a fost, de asemenea, adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 365/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 280 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2020 privind modificarea art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 445/2020; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă" (SIML); PL-x 88/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege, Camera decizională fiind Camera Deputaţilor.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, două abţineri şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Forumului Internaţional al Transporturilor al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE; PL-x 465/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 314 voturi pentru şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2020 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia; PL-x 467/2020; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, 31 de voturi contra, 19 abţineri şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare (DAC) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 90/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru şi doi colegi care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă dedicat gestionării civile a crizelor - European Center of Excellence for Civilian Crisis Management, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 56/2021; lege ordinară

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege, Camera decizională fiind Camera Deputaţilor.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice; PL-x 506/2020; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru tehnologia informaţiei propune adoptarea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 316 voturi pentru şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; PL-x 382/2020; lege ordinară, în procedură de urgenţă

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 318 voturi pentru şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România; PL-x 503/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 315 voturi pentru şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2020 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Fundaţiei Europene pentru Tineret; PL-x 488/2020; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 316 voturi pentru, un vot împotrivă şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de grâu pentru panificaţie; PL-x 575/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege, Cameră decizională fiind Camera Deputaţilor.

Vă rog să vă exprimaţi votul.

Cu 314 voturi pentru şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021; PL-x 111/2021; lege ordinară, în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă rog să vă exprimaţi votul şi pe acest proiect.

Cu 179 de voturi pentru, 135 de voturi contra şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul III. Legi ordinare. Adoptări.

Punctul 20.

Voci din sală:

Organice!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă...

Legi organice.

Reiau.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 1/2021; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Cu 275 de voturi pentru, 34 de voturi contra şi 3 colegi care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari; PL-x 4/2021. De asemenea, este o lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 312 voturi pentru, un vot împotrivă şi doi colegi care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel; PL-x 2/2021; lege organică, în procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog, şi pe acest punct de pe ordinea de zi.

Cu 213 voturi pentru, 105 voturi împotrivă şi doi colegi care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

Am încheiat sesiunea de vot final şi continuăm.

În conformitate cu prevederile art. 115 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi 24 februarie 2021, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021; PL-x 111/2021; procedură de urgenţă;
2. Legea pentru completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 473/2020; procedură de urgenţă;
3. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2020 privind desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei, precum şi din cadrul Curţii de Conturi; PL-x 23/2021; procedură de urgenţă;
4. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2019 pentru modificarea art. 3⁴ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii; PL-x 272/2019; procedură de urgenţă;
5. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 365/2020; procedură de urgenţă;
6. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2020 privind modificarea art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 445/2020; procedură de urgenţă;
7. Legea pentru realizarea "Capabilităţii de luptă împotriva navelor de suprafaţă", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă" (SIML); PL-x 88/2021; procedură de urgenţă;
8. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Forumului Internaţional al Transporturilor al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE; PL-x 465/2020; procedură de urgenţă;
9. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2020 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul financiar acordat de statul român Schitului românesc "Prodromu", de la Muntele Athos, Grecia; PL-x 467/2020; procedură de urgenţă;
10. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice; PL-x 506/2020; de asemenea, în procedură de urgenţă;
11. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; PL-x 382/2020; procedură de urgenţă;
12. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România; PL-x 503/2020; procedură de urgenţă;
13. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2020 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României în cadrul Fundaţiei Europene pentru Tineret; PL-x 488/2020; procedură de urgenţă;
14. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2020 privind acumularea în vederea constituirii ca stoc rezervă de stat a unei cantităţi de grâu pentru panificaţie; PL-x 575/2020; procedură de urgenţă;
15. Legea privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare (DAC) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 90/2021; procedură de drept comun;
16. Legea privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă dedicat gestionării civile a crizelor - European Center of Excellence for Civilian Crisis Management, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 56/2021; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 24 februarie 2021.

Acestea fiind spuse, încheiem programul de astăzi al Camerei Deputaţilor. Urmează Biroul permanent, iar restul colegilor, care mai au activităţi în comisii, vor continua ziua de astăzi.

Vă mulţumesc frumos.

O zi bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,37.