Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Alexandru Konya-Hamar şi Miron Mitrea, secretari.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 343 de colegi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 241; participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 22, iar încă 2 sunt absenţi. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulament este întrunit.

Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenţii ale deputaţilor. Sunt înscrişi foarte mulţi colegi.

Are cuvântul domnul Acsinte Gaspar, din partea partea Grupului parlamentar PDSR, urmează domnul Vasile Vetişanu, din partea Grupului parlamentar PNŢCD.

Aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să vă reţin atenţia cu o problemă extrem de gravă prin consecinţele sale şi, mai ales, prin precedentul pe care l-a creat în viaţa publică românească, după formarea noului Guvern, în decembrie 1996. Mă refer la refuzul primului ministru Ciorbea de a demisiona din funcţia de primar general al Capitalei, în care a fost desemnat la alegerile locale care au avut loc în vara anului 1996, refuz aspru sancţionat de întreaga presă centrală din Bucureşti, chiar de publicaţii apropiate actualei coaliţii politice majoritare.

Potrivit prevederilor constituţionale şi legale, inclusiv dispoziţiilor Legii administraţiei publice locale, domnul Ciorbea era obligat, la data prestării jurământului în calitate de prim ministru - 12 decembrie 1996, să demisioneze din funcţia de primar general al Capitalei, urmând ca, în conformitate cu art. 40 alin. 3 din Legea administraţiei publice locale, Consiliul general al municipiului Bucureşti să adopte o hotărâre prin care să ia act de demisie şi să declare funcţia de primar general vacantă, pentru a oferi cadrul legal în care Guvernul să stabilească data alegerilor noului primar general.

În loc să respecte prevederile clare ale Constituţiei şi ale legislaţiei aplicabile administraţiei publice locale, domnul Ciorbea continuă să exercite ilegal funcţia de prim ministru şi pe cea de primar general, considerând, în contradicţie cu normele în vigoare, că acestea sunt compatibile. Chiar şi în şedinţa din 16 ianuarie 1997 a Consiliului general al municipiului Bucureşti, domnul Ciorbea a anunţat că cele două funcţii sunt compatibile şi, ca atare, nu poate fi vorba nici de demisia, nici de suspendarea sa din funcţia de primar general.

Ca urmare a acestei flagrante încălcări a Constituţiei, Consiliul general al muncipiului Bucureşti a extins ilegalitatea şi a adoptat o hotărâre prin care a stabilit că primarul general se află în imposibilitate de a-şi exercita mandatul datorită îndatoririlor ce-i revin ca prim ministru. Consiliul general a mai decis ca prerogativele primarului general să fie preluate, pentru o perioadă de 6 luni, de către unul dintre vice primari, la sfârşitul căreia să se organizeze alegeri locale anticipate pentru un nou primar general. Faptul că se recunoaşte că pentru soluţionarea situaţiei care a apărut la Primăria Minicipiului Bucureşti se va recurge la alegeri locale anticipate, este o dovadă că atât Consiliul general al muncipiului Bucureşti, cât şi domnul Ciorbea se străduiesc să acopere o ilegalitate, la care adaugă o alta: amânarea din raţiuni politice a alegerilor anticipate.

Prin această hotărâre s-a încălcat prerogativa Guvernului, prevăzută în art. 50 alin. 4 din Legea administraţiei publice locale, de a stabili el însuşi data alegerilor locale, în cazul în care funcţia de primar general devine vacantă.

Printr-o asemenea manoperă ilegală, care sfidează principiile democraţiei constituţionale şi impune ţării şi locuitorilor Capitalei un mod de guvernare bazat pe liberul arbitru, pe nesocotirea intenţionată a Constituţiei, se urmăreşte amânarea alegerilor locale şi se creează un precedent extrem de nociv prin implicaţiile sale politice şi sociale, care încalcă cele mai elementare principii ale statului de drept.

Prin această intervenţie am vrut să relev plenului Camerei Deputaţilor modul în care actuala putere, care a câştigat alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, nu îşi respectă angajamentele asumate în programul de guvernare, potrivit cărora întregul proces de conducere social-politică va fi întemeiat pe Constituţie şi legile ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Vasile Vetişanu din partea Grupului parlamentar PNŢCD, urmează domnul Lazăr Lădariu din partea Grupului parlamentar PUNR.

Domnul Vasile Vetişanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea de astăzi este o declaraţie politică şi se leagă de împlinirea, în acest an, a 50 de ani, de când, sub ameninţarea baionetei sovietice şi a haidamacilor comunişti români moscoviţi a fost abolită monarhia în România iar Regele Mihai silit să abdice. A urmat perioada tot de 50 de ani de prohibire, de ponegrire şi demascare în cel mai deşănţat stil comunist a monarhiei române, uitându-se tradiţia ei istorică, strâns legată de momentele hotărâtoare ale neamului, din care, dacă am aminti numai două, cucerirea independenţei prin Carol I şi întregirea neamului prin Ferdinand, numit "Întregitorul", şi ar fi destul. Regimul comunist nu a ţinut seama de tradiţia istorică, cultivând imaginea cea mai întunecată despre monarhie, începând cu manualul de şcoală şi terminând cu învăţământul ideologic, în care monarhia era reprezentată ca ultimul stâlp feudal al ţării, jecmănitoare a neamului şi străină de interesele acestuia, în timp ce satrapii comunişti îşi organizau viaţa în cel mai mare huzur şi abuz.

Era de aşteptat ca după revoluţia de sânge care a înlăturat comunismul, spiritul justiţiar să acţioneze şi în problema monarhiei, astfel încât suveranul, Regele Mihai I, născut în România şi cetăţean român, să poată veni în ţară. Nu s-a întâmplat aşa! Regimul de 7 ani, un regim criptocomunist, a lansat încă din 1989 aceeaşi sperietoare legată de venirea moşierilor şi a regelului în ţară sub lozinca: "Nu ne vindem ţara!" Spaima de adevăr a fost vizibilă timp de 7 ani şi din nou istoria României a fost deformată şi încorsetată, în timp ce ţările din jurul nostru, ca Ungaria şi Bulgaria, îşi căutau un suveran sau îl primeau. Până şi ruşii dezmorţeau imaginea ţarilor lor! La noi, era interzisă orice legătură cu Regele Mihai, mai ales după entuziasta primire făcută acestuia de Paşti în Capitala României. Voci înţelepte, ca acea a Înalt Prea Sfinţitului Nicolae Corneanu, Mitropolit al Banatului, a Înalt Prea Sfinţitului Pimen al Sucevei şi, mai nou, a fostului primar al Iaşiului, Simirad, au arătat nedreptăţile comise în trecut şi au propus invitarea regelui în ţară.

Domnilor deputaţi,

Vrem să se ştie în Europa de vest că România a declanşat în 1989 cea mai decisivă luptă, prin jertfele umane, pentru cucerirea libertătii, şi democraţiei umane! Vrem să fim cu adevărat un stat de drept care respectă drepturile fundamentale ale omului! Dorim să intrăm în structurile euroatlantice! Atunci, a sosit momentul să arătăm Europei că ştim să respectăm drepturile legitime ale omului şi, poate, la nivelul Parlamentului, dacă se impune, să cerem ca Regele Mihai, ca cetăţean român, să revină în propria sa ţară.

Vă mulţumesc.

(Vociferări, proteste în rândurile opoziţiei. Aplauze ale membrilor majorităţii.)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu, din partea Grupului parlamentar PUNR, urmează domnul Liviu Spătaru, din partea Grupului parlamentar USD-PD.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Şapte ani s-au petrecut de la entuziasmul general al serii de 8 februarie 1990, abia cuprins atunci în Sala Polivalentă, când nu întâmplător tocmai în Târgu Mureşul unui Ardeal, prin ai cărui munţi se aude tânguirea fluierului Iancului şi dăinuie durerea testamentului lui, prin ale cărui oase mai trozneşte roata cea frângându-l pe Horea, se năştea Vatra Românească. Atunci, în acel început de făurar, când ura minoritară a unora împotriva majorităţii unei ţări alunga românii din judeţele Harghita şi Covasna, când, puşi în fruntea UDMR, lideri foşti comunişti nostalgici au împins oraşul de pe Mureş la un pas de război civil, din durere se năştea vatra românilor, viitoarea stâncă de care s-a izbit şi s-a spart valul iredentist.

Ce vroiau vatra şi vetriştii? În primul rând, unirea românilor risipiţi, dintr-o gravă eroare istorică, în două state româneşti, a celor împrăştiaţi prin Timocul sârbesc, Macedonia, Grecia, Albania, Bulgaria, Ungaria, Ucraina subcarpatică. Vatra Românească se vroia şi se vrea un semnal al redeşteptării naţionale, de la crestele Carpaţilor până în ţinutul Herţei, ajunsă din păcate azi doar cu ceva peste 2 mii de locuitori, din Insula Şerpilor la Vladivostok, din sudul Basarabiei la Magadan, din Sahalin la Kazahstan, din nordul Bucovinei dincolo de Cercul polar, pe unde au ajuns, cu forţa duşi, în blestematul an 1940, pentru unica vină că s-au născut români pe pământul lor din totdeauna, ducând cu ei pretutindeni imaginea României mari, cu dorul moşiei celei ştefane. Dacă ei vor număra azi 5-6-7 sau 10-12 milioane, cum susţine Sandu Timoc, nu asta are vreo importanţă. Dacă te tai la degetul cel mic, te doare întreaga mână. În inima Vetrei Româneşti de la Târgu Mureş, continuatoarea Astrei, a memorandiştilor şi a făuritorilor Unirii la 1 Decembrie 1918 încap toţi românii.

Timpul a trecut repede iar visul cel de acum 7 ani al românilor, generat de acel entuziasm general născut de o singură voinţă şi un singur gând, când în cântecele românilor zburau spre înalt caschetele ofiţerilor Armatei române, veştnic alături de neam în momentele grele, s-a mai veştejit. Românul uită repede furtuna şi nenorocirile. Românii, odinioară uniţi şi neclintiţi în iubirea de neam şi de ţară, azi şi mai dezbinaţi, abia acum îşi dau seama că faţă de 8 ctombrie 1990, când se năştea Vatra, situaţia nu-i cu mult schimbată.

Singura deosebire, cum spunea domnul doctor Zeno Opriş, preşedintele Uniunii Vatra Românească, este aceea că suntem mai bătrâni, mai obosiţi şi uneori mai săraci... şi tot atât de umiliţi. Un soi de bizantinism păgubos, poate, îi face pe unii să uite vremea când ni se căuta nod în papură, să ignore minilovitura de stat de la Târgu Mureş, vijelia din 20 martie 1990, cele 300 de sate şi biserici arse la 1848-1849, cei 40 de mii de români ardeleni ucişi atunci, morţii de la Ip, Treznea, Moisei, Sărmaşu, Hedin, Aita Seacă, Sighiştel, milionul de fraţi basarabeni din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, să nu ia în seamă obrăznicia neprietenilor care în ultimul timp îi fac vinovaţi tot pe românii, care, jigniţi, umiliţi în propria lor ţară, nu au mai îngăduit în martie ‘90 insuportabila călcare pe bombeu şi, mistificând azi grosolan istoria, transformă călăii în victime. Să uite oare unii chiar atât de repede că uneori istoria se repetă şi se rescrie doar cu altă cerneală?

Pentru a se împlini o dorinţă eminesciană cuprinsă în versurile: "Iar noi codrului ne ţinem,/cum am fost, aşa rămânem..." va trebui să deschidem uneori mai bine ochii. Nu aş vrea ca afirmaţia mea să fie luată drept provocare, dar dacă nu ne vom trezi la timp, odată şi odată, s-ar putea amarnic să regretăm!

Vă mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Liviu Spătaru, urmează domnul Ilie Neacşu, din partea Grupului parlamentar PRM.

Domnul Liviu Spătaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Se împlinesc, în aceste zile, mai exact în data de 16 februarie 1997, 81 de ani de la un fapt pe care avem datoria de conştiinţă să-l amintim cu orice prilej şi pe care istoria neamului ne obligă să-l corectăm cu orice preţ: reţinerea fără just titlu pe teritoriul rusesc a tezaurului românesc. Nu voi încerca aici şi acum să rememorez evenimentele petrecute atunci. Esenţial este că, în două etape, una petrecută la începutul lunii februarie a anului 1916, cealaltă în decursul lunii iulie 1917, Banca Naţională a României, din îndemnul Guvernului şi cu al său consimţământ, a evacuat şi depozitat în Cetatea Kremlin imensele valori materiale şi spirituale pe care în mod generic le numim tezaurul românesc. Angajamentele luate atunci de guvernul ţarist nu au mai fost respectate de bolşevici. Din nefericire, Rusia nu s-a îndepărtat suficient de bolşevism, aşa că speranţele noastre de a ne recăpăta tezaurul sunt încă foarte mici. Totuşi, oricât de mici ar fi aceste speranţe, avem datoria de a nu uita că ruşii ne-au furat o semnificativă parte din istorie şi din sufletul românesc şi mai avem şi datoria de a acţiona prin toate mijloacele pentru a redobândi ce este al nostru.

Profit de acest prilej pentru a vă face cunoscut că la sfârşitul anului 1996, mai exact în data de 16 decembrie, a luat fiinţă Societatea română pentru protecţia bunurilor culturale, cu sediul în Reşita deocamdată, dar cu filiale în marile oraşe ale ţării. Principalul obiectiv al societăţii este de a promova, în cadrul apărării generale a statului român, a tuturor eforturilor care să garanteze predarea intactă a patrimoniului cultural român generaţiilor viitoare. Preşedinte de onoare al societăţii este domnul profesor universitar Ionel Cloşcă, iar preşedinte executiv, juristul Marian Mihăilă, autorul unui volum de mare valoare, unic în literatura română de specialitate, intitulat "Protecţia bunurilor culturale în dreptul internaţional".

Fac apel la toţi aceia care doresc din suflet repatrierea şi protejarea valorilor culturale româneşti să vină alături de noi ca membrii ai Societăţii române pentru protecţia bunurilor culturale! Celor interesaţi la stau la dispoziţie la Grupul parlamentar USD-PD. Vă mulţumesc tuturor pentru atenţie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Ilie Neacşu, din partea Grupului parlamentar PRM, urmează domnul Becsek Garda Dezideriu din partea Grupului parlamentar UDMR.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fac parte dintre aceia care s-au bucurat la vremea respectivă de debarcarea domnului Dumitru Titus Popa din turnul de fildeş al Televiziunii române. Am crezut atunci că embargoul impus Partidului România Mare privind mediatizarea pe principalul canal al televiziunii naţionale a acţiunilor noastre va fi ridicat şi noua echipă va privi cu aceiaşi ochi sau cu aceleaşi camere de luat vederi întregul spectru politic actual.

Nu a fost să fie aşa! Noua echipă, şcolită la Washington şi sponsorizată de "generosul şi dezinteresatul" Sörös, a scos cu totul din programele televiziunii acţiunile politice, culturale, social-creştine ale Partidului România Mare. Duetul Gulea-Mungiu este de departe cea mai bizară pereche de clauni care ar fi făcut cu adevărat carieră, fără nici o sponsorizare sau recomandare politică sub cupola circului! Aş fi crezut că cei doi, plus Anca Toader, fac din neştiinţă ceea ce fac, dacă măsurile adoptate de cele trei personaje nu ar avea un caracter selectiv, în funcţie de poziţia şi culoarea politică a fiecăruia.

Spre exemplu, în timp ce despre Partidul România Mare nu se scoate un cuvânt pe programele 1 şi 2 ale Televiziunii române, ai cărei contribuabili suntem cu toţii, indiferent de apartenenţa politică. Un alt partid parlamentar beneficiază din plin, de 7 ani şi mai bine, săptămână de săptămână, de un spaţiu de câteva ore bune pe micul ecran, devenit feuda doamnei Alina Mungiu Pippidi şi a domnului Stere Gulea. Nu am nimic cu liderii UDMR, pentru că de acest partid politic este vorba. Dimpotrivă, îi felicit pentru modul original cum au reuşit să-i îmbrobodească de un cincinal şi jumătate pe fesenişti şi pedeserişti şi care în nici două luni au pus şaua pe actuala putere. Mai mult, îl felicit pe prietenul meu, Elek Barna, că are asemenea colegi, care obţin succese şi când sunt în opoziţie, şi când sunt la putere!

Dar învăţul are şi dezvăţ, zice o vorbă românească de duh! Noi nu avem nimic cu emisiunea în limba maghiară, cu prezentarea pe micul ecran a tradiţiilor, obiceiurilor, portului maghiarilor din România şi din alte părţi, noi dorim depolitizarea imediată a acestei emisiuni, devenite tribună de propagandă electorală şi politică a UDMR! Şi tot aici protestăm pentru faptul că la Departamentul de minorităţi a fost numit un reprezentant al UDMR, credem că locul acesta revenea Partidei romilor.

Şi mai este ceva: să presupunem că după atâta belşug căzut pe capul românilor odată cu schimbarea, aceştia ar dori o altă schimbare şi forţele politice naţionale ar ajunge şi la Cotroceni, şi la Palatul Victoria, şi la Televiziune, şi aici, în Parlament. Atunci, colegii UDMR-işti s-ar trezi descoperiţi pe toate flancurile. Ar fi mai bine să le daţi o mână de ajutor acum, pentru că, oricâte sinagogi vor intra în grevă, noi vom fi nevoiţi să redăm televiziunea naţională tuturor românilor şi colegilor din UDMR le-ar cădea greu la stomac noul program de mediatizare a partidelor politice, conceput pe baza unui algoritm autohton.

Dar cum, până la Paşti, mai e ceva vreme, doresc să avertizez colegial actuala guvernare româno-maghiară că aceasta comite o gravă greşeală dacă îşi imaginează că va guverna o veşnicie, aşa cum credeau şi foştii guvernanţi. Dacă apelul nostru referitor la atitudinea noii conduceri a TVR nu va avea efectul scontat, Partidul România Mare îşi rezervă dreptul de a cere membrilor şi simpatizanţilor săi să nu mai cotizeze la bugetul unei televiziuni care nu mai are nimic românesc în ea, renunţând să vizioneze programe care le întorc intestinele pe dos. Mai ales că posturile de televiziune particulare, Antena 1, Pro TV, Tele 7 abc şi Amerom 38, realizează şi prezintă emisiuni informative şi de divertisment mult mai interesante şi mult mai ample.

Este sfidător cum Departamentul de informaţii al Televiziunii Române denaturează şi minimalizează tensiunile din Valea Jiului şi din alte zone. Ca deputat de Hunedoara, vă informez, stimaţi colegi, că lucrurile stau cu totul altfel decât se prezintă Stere Gulea, Alina Mungiu şi Anca Toader. În orice clipă poate izbucni cea mai păgubitoare explozie socială de până acum! Puşcăria este un domiciliu cu confort sporit faţă de iadul în care trăiesc zeci de mii, sute de mii de mineri!

Aşadar, stimaţi colegi, faceţi o faptă creştinească şi trageţi-i de mânecă pe cei c are, cu sau fără voia dumneavoastră, s-au trezit peste noapte în fotolii decizionale şi nu se ştie dacă într-una din zilele viitoare nu ne vom trezi cu vreun demnitar al puterii care să declare că Dumnezeu s-a transferat între timp de la PDSR la CDR. Pentru că a împărţi fotolii ministeriale şi posturi de prefecţi unor oameni săraci cu duhul, nu este o faptă creştină, ci una condamnabilă şi dăunătoare pentru ţară!

Vă mulţumesc.

(Aplauze ale opoziţiei.)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Becsek Garda din partea UDMR, urmează doamna Hildegard Puwak, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Domnul Becsek Garda Dezideriu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ţara noastră se află în faţa unei probleme extrem de delicate: cum va suporta populaţia României sacrificiile cerute pentru înfăptuirea reformei? Cum vom explica alegătorilor noştri că în situaţia actuală nu putem ţine în frâu inflaţia, şomajul şi alte repercusiuni negative ale reformei, fără de care nu se poate restructura economia naţională în vederea unei redresări eficiente?

Există însă o portiţă prin care avem posibiltatea să satisfacem doleanţele celor din mediul rural, care şi-au pus speranţa în noua coaliţie. Înfăptuirea acelor reforme nu depinde de posibilităţi financiare, ci de bunăvoinţa legiuitorilor şi a guvernanţilor. Mă refer în special la modificările necesare care se impun Legii nr. 18/1991, promisiuni prezente, de altfel, în programul electoral al CDR în privinţa retrocedării pădurilor şi izlazurilor proprietarilor de drept.

Insă, reîmproprietărirea cu păduri a gospodăriilor ţărăneşti trebuie înfăptuită cu mare atenţie, ca să nu pierdem din vedere tradiţiile istorice, socio-economice şi juridice ale satelor din ţara noastră. Şi aici, m-aş referi la pădurile şi păşunile stăpânite de răzeşi şi moşneui în devălmăşie, precum şi la composesorate.

Ce erau, de fapt, aceste devălmăşii şi composesorate? Ele reprezentau până la desfiinţarea lor forţătă de regimul comunist averea privată a gospodăriilor ţărăneşti, care datorită condiţiilor specifice erau folosite în comun. Cele mai multe devălmăşii şi composesorate existau în zona Vâlcei, Vrancei, Bucovinei, Munţilor Apuseni, Maramureşului, depresiunilor din Carpaţii Orientali şi Meridionali.

Devălmăşiile şi composesoratele îşi desfăşurau activitatea pe baza Legii silvice din anul 1910, apoi, a Legii pentru organizarea cooperaţiei din 28 martie 1929, cu modificările şi completările aduse prin legile din 4 aprilie 1930, 7 aprilie 1933, 27 martie 1935. Forul suprem al composesoratului era adunarea generală, care se convoca anual. Ea alegea pentru o perioadă de 3 ani conducerea composesoratului, compusă din preşedinte, vicepreşedinte, casier şi un secretar. Fiecare composesorat avea un statut propriu, aprobat de adunarea generală. Statutul reglementa exploatarea în comun a pădurilor şi păşunilor, împărţirea veniturilor cuvenite coproprietarilor, stabilirea cantităţii de material lemnos revenit anual coproprietarilor, repartiza stânele şi păşunile pentru creşterea animalelor.

Acum, când discutăm, după 6 ani, despre aplicarea Legii nr. 18/1991, se cuvine a se examina şi aspectul semnalat de noi, adică stabilirea dreptului de proprietate privată asupra pădurilor şi păşunilor, al membrilor devălmăşiilor şi composesoratelor, aşa cum se prevedea în programul electoral al CDR.

Stimaţi colegi, nu uitaţi că tradiţiile liberale, social-democrate şi ţărăniste vă obligă la adoptarea legii în acest sens!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Au luat cuvântul câte unul din colegii înscrişi de la fiecare grup parlamentar. Aş vrea să amintesc că art. 171 din regulament prevede o durată de 3 minute maximă a acestor intervenţii şi din acest motiv şi pentru a da posibilitatea celor vreo 20 de colegi care mai sunt înscrişi să poată lua cuvântul, doresc să vă atrag atenţia că această chestiune trebuie respectată şi de aceea trebuie să vă limitaţi intervenţiile la 3 minute.

Are cuvântul doamna Hildegard Puwak din partea Grupului parlamentar PDSR, urmează domnul Emanoil Barbaresso din partea Grupului parlamentar PNŢCD. 3 minute, doamnă!

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu câteva zile, Comisia naţională pentru statistica a dat publicităţii datele care prezintă evoluţia economico-socială a României în anul 1996, "Într-o manieră transparentă şi corectă", potrivit declaraţiilor noului preşedinte al comisiei, numit în această funcţie din partea puterii. Adevărul pe care l-a confirmat Comisia naţională pentru statistică în 7 februarie curent, nu mai poate fi infirmat: România se află înscrisă pe o traiectorie corectă de reformă economică şi socială.

Demersul domnul Ciorbea la premiera eşuată din 30 ianuarie, realizat în maniera neprofesionistă pe care practic o constatăm zi de zi, a dezinformat populaţia cu bună ştiinţă, nereuşind altceva decât să creeze panică şi să ridice probleme eventualilor investitori străini. Iată, pe scurt, principalele inadvertenţe între spusele domnului Ciorbea şi informaţiile Comisiei naţionale pentru statistică.

În primul rând, creşterea PIB în 1996 faţă de 1995 cu 3,5% faţă de 4,1% realizat, susţinut de un spor al valorii adăugate din industrie de 8,6%, obţinut exclusiv pe seama creşterii producţiei în ramurile cu o intensivitate mai redusă a consumurilor specifice, ceea ce dovedeşte încă o dată că acţiunile de restructurare microeconomică au avut efect.

În al doilea rând, domnul Ciorbea susţine că principala destinaţie a producţiei au fost stocurile. Iată realitatea din comunicatul comisiei: "Producţia a avut desfacere, demonstrat de faptul că vânzările de mărfuri către populaţie au crescut în 1996 cu aproape 8 %, iar investiţiile cu aproape 5%. Stocurile fizice de produse finite au fost în scădere, reprezentând la 31 decembrie 1996 sub 5 % din producţia anuală".

În al treilea rând, cu obstinaţie se afirmă de actualul
Executiv că nivelul de trai a scăzut în 1996. Iată, însă, că Buletinul Comisiei Naţionale pentru Statistică confirmă evoluţia favorabilă a raportului salarii-preţuri şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei cu 7,6 % faţă de 1995. Din păcate, începând cu luna ianuarie, această tendinţă a fost stopată.

În al patreulea rând, îmi permit să vă reamintesc că domnul Ciorbea anunţa că deficitul bugetar consolidat este de 3 ori mai mare decât cel iniţial programat, adică 6,6 % din PIB, iar domnul Roman se referea la un nivel de 8-9 %. În fapt, cifrele specialiştilor îi contrazic încă o dată.

În faţa unor asemenea discrepanţe evidente, nu putem spune altceva decât că actualii guvernanţi dovedesc incompetenţă şi prezintă cu rea credinţă realitatea pentru a scuza nerealizarea promisiunilor electorale.

În această situaţie, credem că suntem îndreptăţiţi să solicităm Executivului, îndeosebi primului ministru, scuze publice pentru dezinformarea populaţiei şi a comunităţii internaţionale privind situaţia economică reală a României.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea opoziţiei).

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Barbaresso, din parta Grupului parlamentar PNTCD. Urmează domnul Valentin Adrian Iliescu, din partea Grupului parlamentar PUNR.

Trei minute, domnule Barbaresso.

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Vin astăzi în faţă dumneavoastră cu o problemă gravă, care a produs pagube materiale, dar care, în viitor, poate duce şi la pierderea de vieţi omeneşti.

Ca deputat de Mehedinţi, de la această înaltă tribună, apăr interesele tuturor cetăţenilor mehedinţeni, indiferent că m-au ales sau nu. De aceea, vă aduc la cunoştinţă că minoritatea sârbă din comuna Şviniţa este grav ameninţată de alunecările de teren.

Aceşti locuitori sârbi din clisura Dunării au fost deportaţi în Bărăgan. Casele şi terenurile agricole, peste 300 de hectare de teren arabil calitatea I le-au fost inundate prin construirea Hidrocentralei Porţile de Fier I şi au fost strămutaţi pe nişte dealuri. De aproape două generaţii ei îşi reclădesc casele. După ce au fost urgisiţi de regimurile totalitare, acum solul pe care şi-au construit casele, solide, cu temelii de beton, stâlpi de rezistenţă, centuri şi zidărie de cărămidă, nu de chirpici, pământul, solul alunecă permanent, punându-le în pericol atât gospodăriile, cât şi viaţa.

Prin alunecările de teren, de pe 20 ianuarie 1997, circa 100 de metri din şoseaua de legătură dintre Orşova şi Moldova Nouă este distrusă, peste 60 % din construcţii, din locuinţe sunt grav afectate. Din aceste motive şi ţinând cont de suferinţele din trecut, că fără voia lor au fost strămutaţi din vechea vatră a satului, că prin hărnicia lor şi-au clădit o comună extrem de frumoasă, chiar o comună de tip elveţian - vă rog să o vedeţi, aveţi ce vedea în România -, că sunt o minoritate naţională activă, extrem de civilizată şi loială României, solicit ca Guvernul României, toţi factorii de răspundere, să analizeze cele relatate de mine şi să declare această regiune "zonă de calamitate naturală" şi, totodată, să ia măsurile de urgenţă pentru a limita dezastrul, care, în caz contrariu, se va amplifica. Ţinând cont că în curând vine şi sezonul ploios, această solicitare a mea este susţinută şi de următorii deputaţi: deci, de mine, Emanoil Dan Barbaresso, deputat PNŢCD, Ulpiu Micle Radu, deputat PNŢCD, şi domnul deputat de Timiş, Slavomir Gvozdenovici, din partea Uniunii Democrate a Sârbilor şi Caraşovenilor din România .

Vă mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul domnul Valentin Adrian Iliescu, din partea Grupului PUNR. Urmează doamna Paula Maria Ivănescu, din partea Grupului USD-PD.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să vă reamintesc prevederile art. 1 din Legea 34 din 1991 privind Statutul Băncii Naţionale a României: "Banca Naţională a României stabileşte şi conduce politica monetară şi de credit în cadrul politicii economice şi financiare a statului cu scopul de a menţine stabilitatea monedei naţionale". În ciuda acestei prevederi, în ultimii 7 ani, moneda naţională s-a devalorizat de 258 de ori, preţurile au crescut de 221 de ori, în condiţiile unor creşteri salariale de numai 132 de ori. În aceste condiţii, România se află la un nivel al venitului real de 51,9 % faţă de ianuarie 1990.

Nu aş fi venit în faţa domniilor voastre pentru a ridica această problemă dacă de la începutul anului şi până în prezent nu am fi asistat la cea mai dramatică prăbuşire a monedei naţionale în raport cu dolarul din ultimii 7 ani.

Şocul scumpirii benzinei şi motorinei din 1 ianuarie 1997 nu a trecut încă şi, iată, deşi Guvernul nu a finalizat negocierile cu sindicatele pentru adoptarea măsurilor de indexare-compensare a veniturilor în vederea acoperirii creşterii preţurilor şi nici a măsurilor de protecţie socială, noul val de scumpiri, alinieri, majorări sau liberalizări, se arată din nou la orizont. Ca urmare a devalorizării galopante a leului, în foarte scurt timp noul preţ al benzinei va fi de cel puţin 3000 de lei litrul şi cel al energiei electrice de 250 de lei/Kw. Moneda naţională, leul, a suferit în mai puţin de o lună şi jumătate o devalorizare de mai bine de 30 %, în timp ce salariul mediu lunar este acum de 71 de dolari faţă de 100 cât era în luna decembrie a anului trecut. Toate acestea vor conduce la o şi mai accentuată scădere a puterii de cumpărare a populaţiei, la o prăbuşire a cererii interne solvabile, fenomen care, coroborat cu impactul nefast al majorării preţurilor la materii prime, materiale, combustibili şi energie, va genera închiderea unor capacităţi de producţie şi o creştere rapidă a ratei şomajului.

Într-o ţară ca România, cu un potenţial agricol deosebit, este posibil ca în acest an, datorită creşterii uriaşe a preţurilor la combustibil, piese de schimb, substanţe active şi servicii pentru agricultură, mulţi dintre deţinătorii de terenuri agricole să nu le poată cultiva, astfel, România, în loc să-şi asigure un necesar de produse agro-alimentare de bună calitate şi la un preţ accesibil tuturor categoriilor sociale, să nu mai poată să-şi asigure securitatea alimentară a populaţiei, redevenind independentă ca în 1991-1992 de importul de produse agro-alimentare de bază.

Sigur, nu putem fi de acord nici cu politica de credite a Băncii Naţionale, politică care nu numai că nu a stimulat investiţiile, dezvoltarea şi, mai ales, retehnologizarea unor capacităţi de producţie, dar a şi contribuit la îndatorarea şi, dacă vreti, falimentarea unor unităţi economice în special din zona producţiei agricole şi industriei alimentare.

Nu cred - şi probabil şi dumneavoastră împărtăşiţi aceeaşi părere - că unele dintre măsurile adoptate de Banca Naţională a României au contribuit la relansarea reformei, la asanarea mediului economic, ci, dimpotrivă, au accelerat prăbuşirea economiei româneşti. Nu sunt un adversar al sistemului bancar actual şi, cu atât mai mult, al Băncii Naţionale a României, dar cred că este nevoie ca din perspectiva prerogativelor conferite prin Legea 34/1991, Parlamentul României să se aplece cu mai multă atenţie asupra activităţii şi deciziilor luate de Banca Naţională a României, inclusiv să-şi stabilească punctul de vedere asupra revocării membrilor Consiliului de Administraţie al Băncii, pentru că nu suntem şi nu vom putea fi părtaşi, prin indiferenţă, la situaţia de acum.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul doamna Paula Maria Ivănescu din parta Grupului parlamentar USD-PD. Urmează domnul Dumitru Bălăeţ, din partea Grupului parlamentar PRM.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În circumscripţia electorală Prahova, pe care o reprezint în Parlament, am fost sesizată de foarte multe persoane care au fost păgubite de Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri "SAFI".

Cetăţenii, care au achiziţionat cu bună credinţă şi încredere certificate de investitor, reclamă o fraudă financiară de tip "CARITAS", caracterizând-o astfel din mai multe puncte de vedere, şi anume: sumele provenite din vânzarea certificatelor FMOA "SAFI" au fost acordate drept credite unor societăţi comerciale, exemplul cel mai frecvent fiind societatea "ELVILA", în condiţii mult mai avantajoase decât orice bancă comercială.

Persoanele aflate în conducerea Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri şi/sau în conducerea societăţilor beneficiare de credite, nu au avut absolut nimic de pierdut în urma intervenţiei Comisiei naţionale a valorilor imobiliare din aprilie 1996, singurul afectat fiind micul depunător.

Când ilegalitatea şi şmecheria prin care înşelau populaţia a fost descoperită peste noapte, managerii fondului şi ai societăţii "SAFI" şi-au retras capitalul depus înmulţit cu valoarea hiperbolizată, ilegală, din aprilie 1996, îmbogăţindu-se ilicit pe seama înşelării bunei credinţe a unor oameni săraci.

Acest fapt nu este numai lipsit de moralitate, ci sugerează intenţia de înşelăciune în dauna avutului particular.

Sumele pretinse la vânzarea certificatelor de investitor, conform cotaţiilor arbitrare şi fără legătură cu adevaratul profit şi adevăratele lichidităţi ale fondului, erau de 2 până la 6 ori mai mari decât suma înscrisă, de 50.000 de lei.

După intervenţia CNVM, nu numai referirile, dar şi restituirile târzii şi fragmentate au fost tot timpul la valoarea înscrisă, de 50.000 lei, şi nu cea plătită.

Păgubaşii, încrezători în virtuţile fondurilor mutuale şi în corectitudinea managerilor Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri şi "SAFI" au depus în mâinile acestora, în avans, nişte sume ce nu aveau în realitate acoperire în afaceri rentabile, realizându-se astfel încă o mare posibilă înşelăciune a populaţiei.

Faptul că nu a fost o voinţă sinceră de a intra in legalitate din parte diriguitorilor Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri "SAFI", este demonstrat şi de mascarada de consultare a investitorilor, din august 1996, prin formulare care au ajuns la destinaţie după data limită. Chiar şi în acest moment este greu sau aproape imposibil să schimbi certificatele de investitor pe acţiuni "ELVILA" sau să recuperezi valoarea certificatelor, cea înscrisă, nu cea plătită efectiv.

Ţinând cont că în România există circa 300.000 de persoane păgubite şi numai câteva persoane care au realizat câştiguri masive prin acţiuni ce sugerează ilegalităţi, solicit intervenţia comisiilor de specialitate din Parlament, şi anume: Comisia pentru industrii şi servicii de la Camera Deputaţilor şi Comisia de buget-finanţe de la Senat să facă investigaţiile de rigoare asupra legalităţii activităţii Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri, precum şi audierea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, care a avut un comportament diferenţiat faţă de fondurile mutuale înfiinţate până în 1996.

Solicit, de asemenea, Parchetului General să deschidă o anchetă asupra activităţii Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Dumitru Bălăeţ. Urmează domnul Romulus Neagu din parta Grupului parlamentar PDSR.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

După cum vă amintiţi, joia trecută, la discuţia ordinii de zi a săptămânii în care ne aflăm, domnul vicepreşedinte Radu Berceanu mi-a cerut să fac o declaraţie politică în legătură cu această problemă. Iată, o fac acum, în nume personal, cât şi al grupului parlamentar al Partidului România Mare, din care fac parte.

Precizez, în acest sens, următoarea aserţiune: una din priorităţile legislative majore ale actualului Parlament o constituie Legea funcţionarului public. Ea trebuie solicitată în mod prioritar şi înscrisă cât mai repede şi la loc de frunte pe ordinea noastră de zi. De ce acest lucru?

"Pedeserizarea" a fost o floare la ureche pe lângă ceea ce se întâmplă acum cum cu "cederizarea", "pederizarea" şi, mai ales, "udemerizarea" după bun plac şi la întrecere a aparatului administrativ al ţării.

Trebuie să precizez că, pe ansamblu, mulţi funcţionari publici trăiesc o adevărată dramă, fiindcă nu sunt puşi sub ocrotirea legii şi a profesionalismului, ci a bunului plac al celor aflaţi la putere. Or, acesta este un viciu enorm, de care puterea însăşi ar trebui să se teamă, căci ea se află, în această privinţă, ca şi în multe altele, în afara statului de drept, despre care se trâmbiţează atât.

O măsură preventivă absolut necesară pentru intrarea în legalitate ar fi o bună lege a funcţionarului public. Această lege ar trebui să ne precizeze, în primul rând, până unde se poate amesteca un partid aflat la putere în viaţa aparatului administrativ al unei instituţii şi, care instituţii, şi câte.

Domnii de la putere ar trebui să înţeleagă să-şi pună chiar ei frâne legislative în acest sens, pentru că altfel totul devine o nebunie. Fiecare postişor e vânat şi transformat într-un şir nesfârşit de răzbunări personale şi de sinecure politice, de corupţie la pătrat, în dauna profesionalismului şi a muncii reale.

Legea funcţionarului public, tocmai astfel de pericole ar trebui să evite acum. De aici prioritatea ei absolută, dacă nu cumva este deja prea târzie, este post-factum şi post-festum.

În aceste condiţii, fac următoarele propuneri: până la apariţia acestei legi să se sisteze orice înlocuiri din posturile de conducere ale instituţiilor şi întreprinderilor, cât şi la eşaloanele lor inferioare. Cei ce se simt nedreptăţiţi în acest sens să aibă dreptul, sub ocrotirea acestei legi, să-i acţioneze în judecată pe cei ce săvârşesc abuzuri.

Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, cât şi Biroul Permanent al Camerei, să uzeze de întreaga lor autoritate pentru a cere Senatului, unde se zice că se află în momentul actual Legea funcţionarului public, ca ea să fie trecută cât mai repede, prin procedurile de rigoare, ca apoi să poată fi înscrisă prioritar şi pe ordinea noastră de zi. Sperăm ca noua putere să dea dovadă, în acest sens, de voinţă şi înţelepciune.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Romulus Neagu, din partea Grupului parlamentar PDSR. Urmează domnul Barbu Piţigoi, din partea Grupului parlamentar PNTCD.

Domnul Romulus Neagu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întors zilele trecute de la Bruxelles, unde avusese întrevederi cu omologul său belgian, domnul Gavril Dejeu, ministrul de interne, a dezaprobat, pe bună dreptate, pe acei români care, în deplasări în străinătate, prin comportamentul lor, strică imaginea României.

Într-adevăr, nu este permis, aşa cum remarca şi domnul ministru, ca imaginea României peste hotare să fie afectată de faptele iresponsabile ale unora dintre conaţionalii noştri. Prin declaraţiile sale însă, ca deţinător al portofoliului de interne, domnul ministru, departe de a fi îmbunătăţit această imagine, a afectat-o şi mai mult, ridicând deja semne de întrebare în ce priveşte politica actualului Guvern faţă de aplicarea normelor noastre democratice, în consonanţă cu normele dreptului internaţional, în general, şi ale drepturilor omului, în special.

Domnul ministru a afirmat că ministerul pe care îl conduce, "autorităţile române" - cum s-a exprimat domnia sa - preconizează să introducă nici mai mult nici mai puţin decât "o triere şi o selecţie riguroasă a turiştilor români care doresc să plece în Occident". Cum se va proceda la această triere? Domnul ministru porneşte de la premisa, de altfel apusă cu mai bine de 7 ani în urmă, că "toată lumea cere viză din partea noastră - respectiv a Ministerului de Interne - pentru plecarea în străinătate. Nu pleacă peste frontieră cine vrea şi cum vrea. Avem mijloace de control".

Eu vreau să atrag atenţia, cu toată deferenţa, că în România, azi, tot românul care se bucură de drepturi civile, are drept la paşaport, iar dacă obţine şi viza de intrare în ţara din Occident pe care doreşte să o viziteze trebuie să-şi efectueze călătoria fără nici un fel de triere.

În România. statul de drept este, şi trebuie să fie şi în continuare, o realitate. Declaraţiile domnului ministru Dejeu aduc grave prejudicii acestei realităţi şi dau apă la moară tocmai acelora care îl indignează pe domnia sa, respectiv persoanele şi grupurile de persoane care se opun integrării României în structurile europene şi euro-atlantice.

Pentru că domnul ministru a vorbit de atitudinile responsabile, problema care se pune acum este aceea cât de responsabile sunt declaraţiile domniei sale. Fără îndoială că ideea reintroducerii vizei de ieşire din ţară este aberantă. În momentul actual se impune întărirea în continuare şi nu slăbirea statului de drept, întărirea pazei la frontiere pentru stăvilirea trecerii ilegale a acesteia, delict care s-a cam accentuat în ultimele luni - reprimarea consecventă a crimei organizate şi a traficului de droguri.

Domnul ministru trebuie să-şi însuşească terminologia de specialitate şi îndeosebi să-şi lămurească concepţia. Într-un sector atât de important cum este cel al Ministerului de Interne şi în probleme atât de sensibile cum sunt cele ale drepturilor omului, în speţă dreptul fiecărui cetăţean de a-şi părăsi ţara şi de a se întoarece în ţara sa de origine, este nevoie de profesionalism mai mult decât, poate, în alte sectoare.

Diletantismul cu care începem să ne obişnuim într-o serie de domenii ale guvernării din ultimele luni trebuie epurat, şi cu cât această epurare şi nu alta va avea loc mai curând, cu atât va fi mai bine. Apoi, cred că, pentru repararea stricăciunii aduse imaginii României de declaraţiile menţionate, e necesar ca Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, să se delimiteze de ele şi să-şi precizeze poziţiile privind drepturile românilor la paşaport.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Barbu Piţigoi. Urmează domnul Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar PUNR.

Domnul Barbu Piţigoi:

Stimaţi colegi,

Se înmulţesc acuzaţiile aduse de actuala opoziţie legate de aşa-zisa "epurare politică". Poate că nu merită dată atenţie deosebită acestui fel de atac, cu tentă politică, dacă săptămâna trecută, un distins coleg din circumscripţia mea electorală, n-ar fi invocat, de la acest microfon, un imaginar scenariu produs, în opinia domniei sale, în judetul Argeş.

Spunea domnia sa că în amintitul judeţ s-ar fi trecut la înlocuirea în funcţia de decizie din prefectură a titularilor numiţi de Guvernul Văcăroiu, cu persoane provenind din rândurile actualei puteri.

Nimic mai neadevărat. Stimate coleg, sunt convins că ştiţi şi dumneavoastră, nu a fost schimbat, încă, nici un conducător cu funcţie de decizie din direcţiile prefecturii argeşene.

Legat de aşa-zisa epurare pe criterii politice, trebuie făcute câteva comentarii. Voi aminti că , recent, un alt distins coleg parlamentar din opoziţia actuală, a convocat la comisia din carea făcea parte conducătorii unor societăţi comerciale dintr-un anumit sector economic, desigur deficitar, cu scopul de a analiza soluţiile de redresare a situaţiei disperate la care a fost adusă, ca urmare a îndelungatelor guvernări trecute. A fost un fel de şedinţă de partid. Aş îndrăzni chiar să zic de BOB, deoarece atât distinsul meu coleg, cât şi toţi directorii convocaţi, erau membri PDSR numiţi de vechea administraţie, care a avut grijă să impună la conducerea societăţilor comerciale numai conducători emanaţi din partidul aflat atunci la putere, mai vechi sau mai nou racolaţi în perioadele trecutelor guvernări.

Oare numai PDSR-ul a avut dreptul de a numi conducători? Chiar nu s-au găsit persoane capabile şi în rândurile opozanţilor? Ce ar avea de spus FPS-ul condus atunci de domnul Emil Dima?

În ultima legislatură parlamentară, 1992-1996, Consiliul de Administraţie al FPS-ului a numit în Adunările Generale ale Acţionarilor, în consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale, ori în funcţiile de cenzori ale acestor societăţi, persoane provenite exclusiv din rândurile PDSR-ului sau ale aliaţilor din fostul arc guvernamental. Este cunoscut modul în care preşedintele FPS, domnul Emil Dima, a făcut aceste numiri, încălcând de multe ori chiar prevederile Legii 58/1991.

Aşa, de pildă, au fost numiţi oameni fără pregătire profesională de profil, profesori de gimnastică la fabrici textile, sau pur şi simplu oameni necalificaţi, propuşi să hotărască destinele unor societăţi comerciale numai pe motiv că erau activişti ai PDSR-ului.

La Fabrica textilă "DIVERTEX" din Piteşti a fost numit în Adunarea Generală a Acţionarilor, domnul Fieraru, secretar executiv PDSR Argeş, fără studii superioare şi chiar su studii medii neterminate. Numirea s-a făcut însă motivat, deoarece domnul secretar executiv Fieraru a manevrat în scopul privatizării abuzive a fabricii în favoarea prefectului de Argeş la acea vreme.

De semnalat circulara domnului preşedinte al UCECOM-ului, domnul Dângă, membru în conducerea PDSR-ului către toate unităţile sale din teritoriu de a sprijini prefecturile în a numi în funcţiile amintite AGA, şi Consiliul de Aministraţie ori cenzori, membri PDSR.

La judeţul Mehedinţi, lista numirilor operate de FPS a fost discutată în prealabil între fostul director de cadre, Medar, şi prefect. Lista cuprindea numai membrii PDSR, fără a consulta pe nimeni, deşi Legea 58/1991 prevede că aceste numiri trebuie să fie facute prin concurs public.

Solicitat de-a lungul mai multor ani, domnul Emil Dima a refuzat constant să pună la dispoziţia Parlamentului numirile în AGA şi consiliile de administraţie. Domnul preşedinte al FPS a refuzat să dea curs acestei solicitări chiar şi atunci când a fost chemat la ordine în faţa Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, negând că domnia sa şi consiliul pe care îl conduce ar fi subordonat Parlamentului României şi nimeni nu a îndrăznit să-i impună să dezvăluie lista numirilor, deoarece acestea erau întocmite aproape în exclusivitate din reprezentanţii celor ce guvernau ţara la acea vreme.

Schimbarea guvernării a găsit administraţia ţării la toate nivelele de decizie alcătuită din personalităţi marcante ale vechilor guvernanţi, în majoritatea lor obedienţi vechiului regim, înregimentaţi în partid, implicaţi în administrarea falimentară pe care vor să o continue sub noua guvernare. Ne întrebăm dacă atunci când aplicau programul Văcăroiu în conducerea treburilor publice, aceşti factori de decizie, încă în porsturi de conducere, o făceau din convingere sau din oportunism? Dacă acceptau să fie conducători din dorinţa de a-şi păstra funcţia cu orice chip, atunci ei lucrau din obligaţie, fără convingere şi întotdeauna legat de vechea concepţie de care nu se pot desprinde aşa de uşor şi mereu obligaţi a pleca urechea şi nu numai la foştii guvernanţi, cărora le datorează prezenţa lor în poziţiile în care s-au cocoţat.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Petre Ţurlea. Domnul Tabără a cedat locul domnului Petre Ţurlea, sunt din acelaşi grup parlamentar, şi urmează domnul Moiceanu Constantin, ultimul vorbitor pe ziua de astăzi.

Domnul Barbu Piţigoi:

Au vorbit 8 minute. Eu vă mulţumesc pentru întrerupere.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aduc în faţa domniilor-voastre o problemă pe care eu, şi bănuiesc că şi domniile-voastre, o consideraţi extrem de gravă.

În aprilie 1990 s-a încheiat, după cum ştiţi probabil, un tratat de prietenie cu U.R.S.S., tratat larg contestat de opoziţia de atunci, pentru faptul că nu conţinea o condamnare explicită a Pactului Ribbentrop-Molotov, în virtutea căruia României i se răpiseră Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţei, şi opoziţia de atunci avea perfectă dreptate.

Iată ce aflăm dintr-o carte a domnului Adrian Severin, intitulată "Lacrimile dimineţii", Bucureşti, 1995, la pag.153-159: În tratativele cu U.R.S.S., Guvernul Petre Roman i-a fixat ministrului de externe de atunci, domnul Adrian Năstase, trei obiective. Al treilea obiectiv era: "Tratatul să lase cel puţin deschisă calea, dacă nu chiar să creeze un mecanism, pentru rezolvarea problemelor litigioase între România şi U.R.S.S., anume retrocedarea teritoriilor româneşti ocupate prin ameninţare cu războiul, în baza ultimatumurilor sovietice din iunie 1940, sprijinite de prevederile Pactului Ribbentrop-Molotov".

Deci, Guvernul Petre Roman cerea atunci o condamnare explicită a Pactului; domnul Adrian Severin spune în carte că domnii Ion Iliescu şi Adrian Năstase au încheiat tratatul fără a traduce în practică dorinţa Guvernului. Ca urmare, citez iarăşi din aceeaşi carte, "...dezacordul Guvernului a fost practic unanim. Petre Roman l-a acuzat pe Adrian Năstase de minciună, de duplicitate, de dezinformare permanentă, luând, pe de altă parte, legătura cu preşedintele Ion Iliescu spre a-l convinge să renunţe la tratat, ceea ce preşedintele nu a admis".

Atunci, pentru a face tratatul inoperant, deoarece nu era de acord cu el, domnul Adrian Severin l-a boicotat. Iată cum. Citez iarăşi din cartea respectivă: "Din acel moment a fost rolul meu, în calitate de ministru pentru relaţiile cu Parlamentul, ca, în înţelegere cu primul ministru şi cu liderii Opoziţiei, să fac astfel încât tratatul să nu fie adus niciodată în dezbatere spre a fi ratificat". Într-adevăr aşa s-a întâmplat!

Mai ştim că în toate campaniile electorale, P.N.Ţ.C.D. şi P.N.L. au condamnat regimul Iliescu pentru tratatul încheiat în aprilie 1990.

Suntem în 1997, domnul Petre Roman şi domnul Adrian Severin sunt adevăraţii conducători ai României, deşi formal mai participă şi alţii la actul guvernării. (Aplauze din băncile Opoziţiei.) Aflăm din declaraţiile domnului Adrian Severin, acum ministru de externe, că ar trebui să încheiem grabnic Tratatul cu Ucraina, ţară care deţine teritoriile româneşti ale Sudului Basarabiei, Insulei Şerpilor, Ţinutul Herţei şi Nordul Bucovinei. Tratatul ar urma să fie orientat doar spre viitor. Nu ar mai avea nici un rost cererea de condamnare a Pactului Molotov-Ribbentrop, România trebuind să renunţe definitiv la ceea ce-i aparţine de drept. La fel s-a pronunţat şi domnul preşedinte Emil Constantinescu.

Este o concluzie aici. Toată campania pentru condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, dusă în anii anteriori de partidele aflate azi la putere, a fost mincinoasă. Azi, partidele respective se arată gata a sacrifica drepturile istorice ale României pentru zâmbetul binevoitor al occidentalilor. Zâmbetul nu este însă, doamnelor şi domnilor, binevoitor, ci dispreţuitor, căci numai dispreţ poţi avea pentru cei care renunţă la drepturile istorice ale ţării lor.

Recent, domnul preşedinte Emil Constantinescu declara: "Românii decid ce trebuie să facem, la ce să renunţăm şi la ce nu! "

Dacă domnul preşedinte aşa crede, atunci să-i lăsăm pe români, printr-un referendum, să decidă dacă renunţă la drepturile lor istorice asupra provinciilor din Răsărit.

Mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Moiceanu Constantin din partea Grupului U.S.D.-P.S.D.R.

Domnul Constantin Moiceanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca urmare a procesului de privatizare în masă, un număr considerabil de acţiuni aşteaptă să fie tranzacţionate pe piaţa de valori mobiliare. În toate ţările occidentale, acţiunile societăţilor care nu sunt cotate la bursă se tranzacţionează pe două căi: fie la ghişeu, prin societăţile de valori mobiliare, fie prin sistemele electronice care nu se rezumă nicăieri la unul singur.

Procedând după principiul de tristă amintire al economiei centralizate, vechea legislatură a decis ca tranzacţionarea tuturor acţiunilor rezultate în urma privatizării în masă să se facă la noi ca nicăieri în altă parte - numai printr-un singur sistem electronic, numit RASDAQ. Acesta conduce la consolidarea unui monopol foarte profitabil, prin protejarea următoarelor organisme: primul organism este Registrul Român al Acţionarilor. Pentru a ţine evidenţa acţionarilor şi a tranzacţiilor pe care aceştia le efectuează cu acţiunile lor, toate societăţile privatizate sunt obligate să încheie un contract cu Registrul Român al Acţionarilor. Miza afacerii respective este enormă. Fiecare societate trebuie să plătească în medie la Registrul Român al Acţionarilor suma de 5 milioane de lei pe an pentru un abonament. Cum sunt circa 6.000 de societăţi care fac obiectul privatizării, rezultă, în perspectiva încasărilor anuale, o sumă de 30 de miliarde de lei. Evident, beneficiile respective sunt mai mult decât substanţiale.

Investiţiile pentru punerea în funcţiune a Registrul Român al Acţionarilor sunt amortizate doar în câteva luni, mergând apoi la beneficii asigurate pe bază de monopol. Precizăm că Registrul Român al Acţionarilor este o societate pe acţiuni cu capital privat, având ca acţionari 8 bănci româneşti.

Al doilea organism este Societatea Naţională de Compensare, Depozitare şi Decontare. Toate acţiunile care urmează să fie tranzacţionate trebuie depozitate la această societate. Pompos denumită "naţională", Societatea Naţională de Depozitare este o societate cu capital privat, deţinut în proporţie de 83% de Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare. Această asociaţie este dirijată şi controlată de câţiva oameni de afaceri de mare anvergură şi cu mare influenţă. Marele avantaj care decurge pentru ei datorită acestui control este că sunt informaţi în premieră de toate tranzacţiile care urmează să se facă. Aceasta le permite să se organizeze în aşa fel încât să poată cumpăra ce-i interesează în condiţiile cele mai rapide şi cele mai avantajoase, înainte ca concurenţa să fie informată.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Constantin Moiceanu:

Victimele acestui sistem sunt: marea masă a investitorilor, societăţile de valori mobiliare care nu intră în grupul limitat al celor ce conduc societăţile de valori mobiliare.

În sfârşit, şi ultimul, al treilea organism este faimosul RASDAQ. Tranzacţionarea tuturor acţiunilor de pe teritoriul naţional trebuie să se efectueze printr-un ordinator instalat la Centrul Internaţional Bucureşti. Nicăieri în lume, agenţii de valori mobiliare nu sunt obligaţi să-şi exercite tranzacţiile de valori mobiliare pe un anumit calculator.

Ca urmare, sistemul RASDAQ nu poate satisface decât un număr limitat de tranzacţii, aproximativ unul pe zi din valoarea a ceea ce trebuia să facă.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Mulţumim.

Domnul Constantin Moiceanu:

Mai este puţin.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog!

Domnul Constantin Moiceanu:

În acest ritm, trancaţionarea acţiunilor rezultate în urma privatizării în masă nu se va putea face decât în 10 ani. O coadă interminabilă de acţiuni aşteaptă, deci, să fie soluţionată în condiţii de monopol de minunantul nostru RASDAQ!

Culmea ironiei este că argumentul de bază pe care îl folosesc cei favorizaţi de acest sistem este acela că ei caută să protejeze interesele micilor investitori. De fapt, cu acest argument de faţadă se apără nişte interese de mari proporţii, cu implicaţii personale.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă mulţumesc.

În continuare, avem de constituit câteva comisii de mediere. Dau citire deputaţilor propuşi în Comisia de mediere constituită pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/1996 pentru îmbunătăţirea regimului de impunere şi de utilizare a taxelor consulare încasate în străinătate de către reprezentanţele diplomatice ale României: Domnul Botescu Ion, Grupul PNŢCD-Civic Ecologist, domnul Morariu Teodor Gheorghe - PNŢCD-Civic Ecologist; Ana Gheorghe - PDSR, Bercea Florian - PDSR, Păcuraru Iuliu - USD-PD, Remeş Traian Decebal - PNL, Simion Florea - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Supun votului dumneavoastră componenţa acestei comisii de mediere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu-i nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva?

A fost adoptată în unanimitate.

Cea de-a două comisie de mediere, sunt deputaţii propuşi în comisia pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite privind proiectul de lege... Colegii de la pregătirea şedinţelor mi-au dat de două ori aceeaşi hârtie, este singura comisie de mediere care trebuie instituită.

În continuare, doresc să vă anunţ că în conformitate cu prevederile art.17, alin.2 şi 3 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale Legea pentru ratificarea Convenţiei Europene pentru reprimarea terorismului, adoptată la Strasburg la 27 ianuarie. Deci, în termenul cunoscut, puteţi să vă exercitaţi dreptul de a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu această lege.

Continuăm dezbaterile noastre la Legea privind Codul rutier.

Aş ruga comisia şi iniţiatorul...dacă vreţi să îi chemaţi.

Domnule Popescu, aş vrea să ştiu dacă doriţi să reluăm mai întâi chestiunile rămase şi apoi să mergem mai departe.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Articolele rămase.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, articolele rămase în dezbaterea comisiei, care s-au soluţionat.

Până sosesc reprezentanţii iniţiatorului, aş vrea să anunţ că astăzi la ora 16,00 vom avea votul privind Legea la Codul rutier. Deci, rugămintea ar fi către preşedinţii grupurilor parlamentare să mobilizeze toţi colegii la ora 16,00 pentru votul acestei legi.

Cred că primul articol care rămăsese la comisie era 108.

Dacă doriţi să daţi citire soluţiei la care s-a ajuns la art.108.

Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La art.108 rămăsesem la pct.2, lit.a) care, în urma discuţiilor purtate la comisie, dorim să aibă următorul cuprins: "Vehiculului care vine din dreapta în intersecţii unde circulaţia nu este dirijată prin comenzi ale poliţistului sau prin semnale luminoase, ori unde nu sunt instalate indicatoare de prioritate..." şi în continuare curge textul. Deci, am introdus "prin comenzi ale poliţistului sau prin semnale luminoase", întrucât am scos din cuprinsul Codului definiţia circulaţiei dirijate.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Altă chestiune nu mai era în cuprinsul art.108.

Supun votului dumneavoastră art.108.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă?Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

Art.108 a fost adoptat în unanimitate.

Următorul articol la care lăsasem o chestiune în dezbaterea comisiei şi a iniţiatorului este art.132.

Vă rog să daţi citire soluţiei la care s-a ajuns.

Domnul Ioan Bivolaru (la tribuna prezidiului):

Acolo, în loc de "şi a oricărui" să fie "sau a oricărui".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"...sau a oricărui participant".

Domnul Ioan Bivolaru (la tribuna prezidiului):

La lit.d) se adaugă: "...în condiţiile legii".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, "...în condiţiile legii".

Deci, la art.132, în partea iniţială s-a înlocuit cuvântul "şi" cu cuvântul "sau", "...oprirea conducătorului, pietonului sau a oricărui participant la trafic", iar la lit.d) s-a adăugat "...în condiţiile legii", "şi/ sau călători, în condiţiile legii".

Supun votului dumneavoastră art.132 cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu-i nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.134. Vă rog să daţi citire variantei la care s-a ajuns.A rămas aşa cum era propus.

Supun votului dumneavoastră art.134.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă. Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.145. Vă rog să ne comunicaţi soluţia la care s-a ajuns.

Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La art.145 era vorba de tragerea sau împingerea cu mână a altor vehicule, persoane pe biciclete, rotile ş.a.m.d.

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire textului după cum am convenit în Comisia juridică.

"Se interzice conducătorului de vehicul aflat în mers pe drum să tragă sau să împingă în orice mod un alt vehicul, obiect sau persoană pe bicicletă, rotile, patine, schiuri ori altele aflate în situaţii asemănătoare. Se exceptează cazurile prevăzute la art.142 şi 143". Este vorba de remorcare în anumite situaţii când este vorba de ştangă sau acea legătură flexibilă, care sunt permise.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră acest text al art.145.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.154. Domnule colonel, poftiţi.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Art.154 avea două puncte, pct.1 şi pct.2. Prin eliminarea pct.2 va avea un singur punct. Şi, am spus: "Se interzice conducătorului de automobile destinate transportului de persoane să transporte bunuri deasupra automobilului dacă acesta nu este prevăzut cu suport omologat pentru bagaje". Şi cu alineat nou:

"De asemenea, este interzis să transporte bunuri care depăşesc..." şi în continuare textul curge.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră acest text al art.154.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Secţiunea XIX - am adoptat titlul. Suntem la art.155. Dacă este vreo problemă la art.155? Vă rog!

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

În primul rând să revenim la titlu, pentru că în dezbateri aseară, discutând articolele a trebuit să revenim şi la titlu şi să propunem ca titlul să fie "Transportul produselor periculoase", având în vedere că aceste "mărfur" nu încadrează tot ceea ce cuprinde textul de lege.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, nu "mărfurilor" ci "produselor".

Deci, revenim la titlul Secţiunii XIX, el ar fi: "Transportul produselor periculoase".

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă e cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.155.

Domnul Ioan Bivolaru:

La art.155 se propune înlocuirea cuvântului "autovehicule" cu "vehicule", deoarece sunt şi remorcile aici; deci la rândul 5 din 155 alin.1, în loc de "autovehicule" să rămână "vehicule".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnul Ioan Bivolaru:

Sunt mai multe în textul respectiv, o să revenim peste tot în text unde sunt aceste probleme.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, la alin.1 aceasta este singura modificare?

Domnul Ioan Bivolaru:

Da, la alin.1 aceasta este.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La alin.2 este vreo modificare?

Domnul Ioan Bivolaru:

La alin.2 este o modificare - de introdus "după caz". Deci, "Produsele periculoase trebuie să fie însoţite, după caz, pe tot parcursul de cel puţin o persoană...", "după caz". Atât la acest articol.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Şi la alineat...

Domnul Ioan Bivolaru:

Mai există un nou alineat?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cum vă numiţi? Vă rog să spuneţi cum vă numiţi pentru stenogramă.

Domnul Gheorghe Caragea:

Caragea Gheorghe mă numesc.

Deci, în urma discuţiilor din comisie s-a stabilit că textul de la art.151, paragraful 1, să sune după cum urmează.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De la ce articol?

Domnul Gheorghe Caragea:

155, paragraful 1: "Produsele uşor inflamabile, explozive, substanţele radioactive, puternic otrăvitoare ori poluante sau alte produse periculoase se transportă, după caz, numai cu vehicule special amenajate şi dotate cu echipamente specifice cu respectarea strictă a condiţiilor stabilite prin normele în vigoare".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La alin.2?

Domnul Gheorghe Caragea:

La alin.2, textul devine astfel: "Produsele petroliere trebuie...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

...periculoase.

Domnul Gheorghe Caragea:

...periculoase", pardon, "Produsele periculoase trebuie, după caz, să fie însoţite pe tot parcursul de o persoană care să le cunoască bine caracteristicile. Conducătorul autovehiculului care transportă produse periculoase trebuie să fie atestat, conform art.179, şi să aibă asupra sa documentele legale pentru transportul respectiv şi instrucţiunile referitoare la transportul, la manipularea încărcăturii şi la măsurile care trebuie luate în caz de accident".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La alin.3?

Domnul Gheorghe Caragea:

Alin.3: "Dacă datorită deteriorării ambalajului sau din alte cauze produsul periculos se împrăştie pe drum sau apar scurgeri, conducătorul este obligat să oprească imediat şi împreună cu persoana care-l însoţeşte să ia măsuri de înlăturare a pericolelor şi să avertizeze...", textul curge în continuare; "...şi de avertizare a celorlalţi conducători" ş.a.m.d.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.155... Aţi făcut şi un alineat 4, nou?

Domnul Gheorghe Caragea:

Nu, nu!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bun. Are deci 3 alineate. Acest text al art.155 îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

(Către domnul Constantin Serban Rădulescu-Zoner):

Aveţi vreo chestiune de redactare?

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Da, o chestiune de redactare. "şi să avertizeze", nu "de a avertiza". Asta-i problema!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"şi să avertizeze", da, da. S-a introdus "înlăturarea" şi apoi "şi să avertizeze ceilalţi conducători", nu de "avertizare a celorlalţi conducători" sigur că da!

Deci, este vorba de alin.3, acolo unde s-a introdus "înlăturarea" când apar scăpări, eu ştiu, se împrăştie pe drum.

Domnul Gheorghe Caragea:

Mergea şi aşa cum era textul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"...să ia măsuri de avertizare".

Domnul Gheorghe Caragea:

"Să ia măsuri de înlăturare, de avertizare a celorlalţi conducători care circulă", deci este corect.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ea, e corect. Este vorba de măsuri.

Supun votului dumneavoastră acest text al art.155.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimenmi împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.156.

Domnul Gheorghe Caragea:

La art.156, lit.a) se va transforma într-un nou paragraf, astfel că avem art.156, paragraful 1, cu următorul text:

"Conducătorul care transportă produse periculoase este obligat să conducă în aşa fel încât să nu producă şocuri vehiculului aflat în mers".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Mai departe.

Domnul Gheorghe Caragea:

Paragraful 1 din text devine acum paragraful 2: "Conducătorului care transportă produse periculoase îi este interzis:

a) să conducă atunci când se află sub influenţa băuturilor alcoolice;

b) să fumeze în timpul mersului ori să aprindă foc la oprire sau staţionare la o distanţă mai mică de 50 m de vehicul", nu de "autovehicul".

c) rămâne la fel ...pardon, tot cu "vehicul". Deci, în loc de "autovehicul", "vehicul".

d) rămâne la fel. La d) rămâne "autovehicul".

La e) rămâne la fel.

f) "să transporte şi alte produse periculoase care, prin natura lor, ar putea spori pericolul".

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da.

Domnul Gheorghe Caragea:

g) "să permită prezenţa în vehicul a altor persoane în afara celuilalt conducător, precum şi a persoanelor de însoţire".

Şi ultima parte se elimină: "sau a celor încarcă sau descarcă încărcătura", deci, se taie, s-a eliminat.

h) "să intre pe sectoarele de drum semnalizatecu indicator ce interzice, după caz, accesul vehiculelor care transportă produse uşor inflamabile, explozive, substanţe radioactive, puternic otrăvitoare ori poluante sau alte produse periculoase".

Deci, am spus că mai intervine şi paragraful 3: "Se interzice transportul persoanelor de însoţire în caroseria vehiculului care transportă produse periculoase, cu excepţia cazurilor în care prin norme specifice se impune altfel".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Cu aceste trei alineate şi textele citite aici în faţa dumneavoastră supun votului dumneavoastră art.156.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

Art.156 a fost adoptat în unanimitate.

Secţiunea XX. Este vreo modificare?

Domnul Dumitru Ciobotea:

Dorim ca la Secţiunea XX titlul să sune în felul următor: "Circulaţia vehiculelor cu gabarite sau mase depăşite" adică să nu fie cumulativ cu acel "şi" "gabaritele şi masele".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Doreaţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule preşedinte,

În numele Grupului parlamentar PDSR, vă rugăm a se verifica cvorumul, aceasta şi în ideea de a veni în întâmpinarea solicitării dumneavoastră ca să fim prezenţi în număr cât mai mare pentru ora 16.00 pentru votul final.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, votul final era la ora 16.00. Eu rog secretarii să verifice cvorumul.

Luăm o pauză de o jumătate de oră. Dacă la sfârşitul pauzei nu vom avea cvorumul, o să facem apelul nominal. Îi rog şi pe domnii chestori de serviciu care s-au remarcat prin lipsă să ne ajute la această operaţiune.

- pauză -

- după pauză -

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aş ruga să invitaţi toţi colegii în sală, să vedem dacă avem cvorum.

Aş ruga şi pe domnii chestori de serviciu, care s-au remarcat prin lipsă, să ne ajute la această operaţiune.

Stimaţi colegi, să nu mai mergeţi la domnul chestor Mureşan în chestiunea cu dotări în săptămâna când este de serviciu, mergeţi numai în săptămâna când nu este de serviciu. Săptămâna aceasta este de serviciu şi trebuie să stea aici.

După numărătoarea noastră în prezent cvorumul este întrunit. La Secţiunea XX titlul care se propusese este "Circulaţia vehiculelor cu gabarite sau mase depăşite". Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.157. Sunt ceva probleme? Vă rog.

Domnule Ciontu, vă rog să poftiţi aici să luaţi un loc. Domnul Mureşan se simte singur. Da, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Caragea:

Deci, la art.157 primul alineat: în loc de "autovehiculul", "vehiculul", iar după textul "sau masele prevăzute de lege", se propune introducerea "şi care nu pot fi detarate", astfel încât acest paragraf devine după cum urmează: "Vehiculul care, prin construcţie sau datorită încărcăturii transportate, depăşeşte gabaritele sau masele prevăzute de lege..."

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

"...şi care nu poate fi detarat..."

Domnul Gheorghe Caragea:

Pardon, "şi care nu poate fi detarat", aşa este domnule preşedinte, "şi care nu poate fi detarat, circulă pe drum numai în baza autorizaţiei speciale, emisă de organul de administrare a drumurilor şi cu respectarea condiţiilor prevăzute în acest act".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La celelalte alineate este ceva?

Domnul Gheorghe Caragea:

La al doilea alineat, în loc de "auvehiculul", la fel "vehiculul". Deci, "Vehiculul care depăşeşte gabaritele trebuie echipat cu următoarele dispozitive suplimentare de semanlizare":

- la pct.a) nu se modifică nimic;

- la pct.b) - "câte un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a vehiculului" se taie "sau încărcăturii", "cât mai aproape de marginea laterală, format din benzi alternante albe şi roşii descendente către exterior, dacă lăţimea vehicului depăşeşte 2,5 m".

- la pct.c) "unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare", se adaugă: "cu lumină galbenă", montate astfel încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din faţă, spate şi din ambele părţi laterale. Atât.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, cu aceste modificări...

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Să ne punem de acord, ca să rezolvăm...

Scrie "vehiculul" şi după aceea... aici scrie "pot"...,

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"vehiculul poate", de acord.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.157. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.158. Nu este nici o problemă. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Secţiunea XXI. Titlul, vreo problemă? Supun votului titlul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.159. Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

La sfârşitul acestui articol să se completeze "în partea stângă sau în faţa acestora".

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da, da.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doreaţi să luaţi cuvântul? Pe o problemă de redactare. Vă rog! (Se adresează domnului deputat Sonea Ioan care a ridicat mâna).

Domnul Ioan Sonea:

Mulţumesc domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am impresia că cele două componente ale articolului, eu văd două, se cam suprapun. Consider că prima parte ar trebui să se refere la situaţia când vehiculul nu circulă, pentru că nunai în condiţiile acestea se poate produce abandonarea, nu? Este abandonat, deci nu circulă. Iar în a doua parte se pune problema ce se întâmplă şi cum se întâmplă conducerea când circulă. De aceea, aş considera că poate este mai bine dacă formularea la prima parte ar fi de forma următoare: "Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală nu are voie să părăsească pe drum vehiculul şi animalele de tracţiune", nu acel "nu trebuie", eu ştiu, poate fi considerat cu necesar "nu este necesar". Aş putea folosi un alt cuvânt. Deci, în loc de "nu trebuie", "nu are voie". Iar partea a doua, nu ştiu dacă este obligatoriu ca el să se afle în vehicul. Aceasta depinde de situaţie şi atunci probabil că este mai clar dacă am formula în felul următor: "în timpul mersului, conducătorul este obligat să aibă controlul...". Deci, eu cred că se referă mai mult la controlul asupra conducerii decât la locul unde el se află. Deci, "să aibă controlul asupra animalelor aflându-se în vehicul sau deplasându-se pe jos cât mai aproape de animale". Mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, domnul Bivolaru, dar chestiunea nu prea este de redactare. Aceasta trebuia să le discutaţi la comisie, aşa cum am convenit.

Domnul Ioan Bivolaru:

Problema nu este de fond, observaţiile pe care le-a făcut colegul nu sunt de fond şi sunt cuprinse destul de bine în acest articol, deoarece, în primul rând, conducătorul nu trebuie să abandoneze vehiculul ori controlul asupra animalelor în timpul mersului. Este chiar prima teză. Acoperă exact toate observaţiile pe care le-a făcut colegul. Iar cealaltă problemă: textul iarăşi acoperă foarte bine, conducătorul este obligat să fie în vehicul, dacă nu este în vehicul, i se stabileşte exact unde trebuie să fie, adică să protejeze siguranţa circulaţiei, adică în partea stângă sau în faţa animalelor. Nu există problemă de fond în obiecţiunile colegului.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun art.159 la vot, aşa cum a fost redactat de comisie împreună cu iniţiatorul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.160. Domnul Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La 160, pentru a ne integra cât mai bine în Convenţie şi în realităţile din ţara noastră, se impune următoarea modificare la lit.a): "să circule pe drumurile naţionale", se spune. Nu, "să circule pe drumurile europene, naţionale şi pe autostrăzi". Este vorba de o interdicţie care se realizează, mental, de la sine, este un lucru elementar că nu are ce căuta el pe autostradă, pe un drum european sau naţional şi atunci noi le-am înşirat în această ordine care este cea mai indicată. Vă mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Altceva mai este la articolul 160?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da. La lit.b) sunt nişte mici adaptări şi anume: "să circule pe timp de noapte pe străzile principale din localităţi". Adică se elimină "pe drumurile naţionale", fiindcă deja există în altă parte un text care interzice.

La litera c) "pe timpul staţionării să lase animalele înhămate, dacă nu le supraveghează, atât.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La k).

Domnul Emil Teodor Popescu:

La lit.k) "...cu lumina albă sau galbenă şi în spate elemente reflectorizante şi un dispozitiv..." şi textul curge.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu aceste modificări supun votului dumneavoastră art.160. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Daţi-mi voie să fac o precizare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă rog. Precizarea că nu este bun.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Comisia s-a gândit să vă propună şi, probabil că veţi accepta, cum aţi mai acceptat deja şi într-un alt caz, ca la "Dispoziţii tranzitorii şi finale" să introducem o normă care să prevadă ca această interdicţie, care necesită adaptarea populaţiei şi mai ales a conducătorilor de animale, să-şi producă efectele începând de la 31 decembrie 1998. Cam aşa s-ar pune problema. Când vom ajunge acolo, o să discutăm. Vă mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nici un fel de problemă. Numai aceste chestiuni să le aveţi pregătite, că noi ajungem astăzi acolo. Vă spun eu precis.

Art.161. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva?

A fost adoptat în unanimitate.

Secţiunea XXII. Supun votului titlul Secţiunii XXII.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.162. Nu sunt probleme. Supun votului dumneavoastră art.162.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.163. Da, vă rog.

Domnule Sonea, să fie de redactare.

Nu, dacă este aproape de redactare nu o să-l admitem.

Domnul Ioan Sonea:

Acuma, eu nu ştiu cum o să interpretaţi dumneavoastră.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, cel mai bine ar fi fost să mergeţi la comisie, care a discutat cu iniţiatorul şi interpretau dânşii.

Domnul Ioan Sonea:

Mă rog. Mulţumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Noi, aseară, am fost acolo.

Domnul Ioan Sonea:

Eu pun o singură întrebare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

"Să circule la mică distanţă în spatele unui autovehicul". Aceasta înseamnă că nu-i mai da posibilitatea să depăşească niciodată. Nu? Deci, facem un paradox.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, art.163, ce literă?

Domnul Ioan Sonea:

Deci, la lit.b) eu aş fi propus eliminarea acelei chestiuni şi ar mai fi fost încă ceva, dar..., chiar numai de exprimare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Care este obiecţiunea.

Domnul Ioan Sonea:

"Să circule la mică distanţă în spatele unui autovehicul". Deci, noi nu-l lăsăm să depăşească. El, ca să-l depăşească, trebuie să-l ajungă.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Aceasta este deducţia dumneavoastră.

Domnul Ioan Sonea:

Păi, nu?!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul colonel.

Domnul Dumitru Ciobotea:

S-a introdus această restricţie pentru biciclist, pentru că, în situaţia în care vehiculul din faţă opreşte brusc, automat, biciclistul intră în el.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sau sub el.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Sau sub el.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră art.163. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Cap.II. Supun titlul votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.164. Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

La alin.3 se propune o modificare a textului şi o eliminare a sintagmei "în toate cazurile" şi rămâne, cu o anumită completare, textul în felul următor: "Persoanele cu mobilitate limitată care se deplasează într-un scaun rulant pot să circule pe partea carosabilă numai ziua când vizibilitatea este normală". În caz contrar, textul lasă libertatea ca aceşti, să zicem, handicapaţi să circule în toate cazurile, adică inclusiv noaptea sau inclusiv pe zona cu vizibilitate redusă.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord. Supun votului art.164 cu aceste modificări.

Cine este pentru?

Domnul Ioan Sonea (din bancă):

Daţi-mi voie.

Iar nu-mi daţi voie?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Să vă dau voie la ce?

Domnul Ioan Sonea (din bancă):

La o explicaţie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, explicaţiile s-au cerut, aşa cum am spus, de acum două săptămâni, la comisie, care, împreună cu iniţiatorul, a stat la dispoziţia tuturor care au nevoie de explicaţii, care vor să facă propuneri şi care, conform Regulamentului, trebuiau să le facă dinainte, nu să le vină ideea acum în sală. Vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

Este vorba de o redactare, nu este vorba de o idee.

"...care conduc cu mâna o bicicletă". Păi, conduc? Am impresia că trebuie "împing", pentru că oricum nu o conduc într-un mod oarecare. Nu? Şi daţi-mi voie să vă spun că mai înainte nu m-aţi văzut, dar la un moment dat se face referire la obiecte şi la urmă spune bunuri ori animale. Totuşi animalele nu sunt obiecte. Trebuie clarificat.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Deci, este vorba de "celor care conduc cu mâna o bicicletă". La alin.2 de la art.164.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Şi ce-i cu asta?!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi, eu înţeleg că nu este nici o problemă, dar...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mai întâi ţin şi eu să precizez, ca şi domnul preşedinte, că îl rugam foarte mult pe domnul coleg şi îl rugăm pentru viitor, în mod frumos şi elegant să vină la comisie. Noi am stat aseară până târziu şi eraţi aşteptat. Şi chiar vă rog să veniţi, fiindcă dumneavoastră vă manifestaţi cu interes pentru Codul Rutier. Este foarte bine, dar veniţi când trebuie.

Observaţia pe care o faceţi dumneavoastră nu este întemeiată pentru motivul bun că există astfel de persoane care plimbă bicicleta cu mâna, merg pe jos pe lângă bicicletă şi o plimbă cu o mână. Prin urmare, este normal să existe în cadrul enumerării şi această ipoteză. Iar despre animale, nu văd...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Aici nu mai avem animale, am trecut.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu mai avem, tocmai.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră art.164.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.165.

Domnul Emil Teodor Popescu:

La art.165 vi se propune la pct.3, deci, pe verso, să facem puţin..., am mai ţesălat textul puţin: "Când circulă pe partea carosabilă, pietonii sunt obligaţi să se deplaseze pe partea stângă a drumului în sensul de mers, cu excepţia cazului când aceasta este de natură să le pericliteze siguranţa, precum şi în împrejurări speciale". După aceea, "în afara cazului" se înlocuieşte cu "cu excepţia cazului când formează o coloană..." şi textul curge. Adică, sunt pentru o mai bună precizare a ipotezelor, nişte modificări formale, exterioare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră art.165 cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.166. Nu sunt probleme. Supun votului dumneavoastră art.166.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.167. Nu sunt probleme. Supun votului dumneavoastră art.167. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.168. Vă rog.

Domnul Ioan Sonea:

În loc de "nu trebuie", nu este mai bine "nu au voie"? în amândouă alineatele.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popescu, se propune în loc de "nu trebuie", "nu au voie". Ei "nu trebuie să împiedice", ei "nu au voie să împiedice".

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Lăsăm aşa cum este.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Lăsăm aşa. Supun votului art.168. Cine este pentru ? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

Se abţin trei. Cu 3 abţineri a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Art.169. Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă propun o chestiune de redactare, având în vedere principiul că, de regulă, normele de drept se redactează în sens pozitiv şi atunci în loc de "pietonii nu trebuie...", v-aş propune să redactăm aşa: "Pietonii pot să se angajeze în traversarea părţii carosabile după ce s-au asigurat că acest lucru este în deplină siguranţă". Să mai citesc o dată?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu. ...pot să se angajeze după ce s-au asigurat că acest lucru...

Domnul Acsinte Gaspar:

"...Pot să se angajeze în traversarea părţii carosabile după ce s-au asigurat că acest lucru este în deplină siguranţă".

Domnul Emil Teodor Popescu:

Observaţia domnului coleg Gaspar este frumoasă în sine, dar, vă repet, de nenumărate ori am aplicat acest lucru, de câte ori este nevoie de interdicţii, domnule Gaspar.

Acuma, vreau să vă explic - şi colegilor noştri ca să înţeleagă bine - că această obligaţiune a fost foarte mult controversată la comisie, pentru că am vrut să accentuăm şi mai mult ideea de interdicţie şi de a pune în sarcina pietonului obligaţia de diligenţă, aceea de a se asigura înainte de a păşi.

Noi am constatat că sunt oameni care au traversat prin viaţă, au traversat prin viaţă, de la vârsta de un an, de la zero zile şi până la 60 de ani şi tot nu ştiu să circule. Şi mai stăruie în capul pietonilor ideea că ei fiind pietoni pot să facă ce vor. Şi atunci, de aceea s-au formulat aceste texte care încep cu "nu trebuie" sau "este interzisă".

Prin urmare, comisia a discutat foarte mult acest text şi noi ne menţinem pe această poziţie şi anume că este chiar în interesul pietonilor să le impunem un grad foarte mare de diligenţe, pentru a nu se expune la situaţii când sunt prinşi în mijlocul vehiculelor. Aţi văzut, de multe ori, cum se întâmplă. Prin urmare, eu vă propun să votaţi textul astfel cum este.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mai este ceva la art.169?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu. Şi mă refer la textul comisiei. "Pietonii nu trebuie să"...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, bineînţeles, după coloana 3.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aşa.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.3, lit.b) "Dacă trecerea nu este prevăzută cu o astfel de semnalizare, dar circulaţia vehiculelor este dirijată" şi introducem în continuare "prin comenzi ale poliţistului sau semnale luminoase ,altele decât cele pentru pietoni, să nu intre pe partea carosabilă...".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Aceasta este în concordanţă cu ce s-a mai făcut şi la alte texte. Supun votului art.169.

Domnul Ioan Sonea (din sală):

Mă iertaţi, domnule preşedinte.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

Din sală:

Dacă nu a fost la comisie...

Domnul Ioan Sonea:

Mulţumesc frumos, domnule coleg, nu mai vorbesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră art.169.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.170. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.170.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.171.

Da. Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.2 al art.171: "Persoanele majore care circulă împreună cu copii până la vârsta de 7 ani, pe drumurile unde nu sunt trotuare, sunt obligate să ţină şi să conducă copiii numai pe partea dinspre acostament".

Domnul Emil Teodor Popescu:

Este în regulă.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu această precizare, supun votului dumneavoastră art.171.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.172. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.172.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.173. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.173.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Cap.III - "Conducerea animalelor".

Supun votului acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.174. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.174.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.175.

Vă rog. Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.3 al art.175, pentru a nu ne găsi tot în situaţia în care eram la Decretul nr.328, cu "limita evitării oricărui pericol", s-a propus reformularea, în felul următor: "Conducătorii sunt obligaţi să ia măsurile necesare ca pe timpul deplasării pe drum, animalele să nu împiedice circulaţia celorlalţi participanţi la trafic". Deci se elimină "să nu stînjenească mai mult decât este necesar ori".

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, da.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La pct.5: "În afara localităţilor, animalele oprite trebuie ţinute în afara părţii carosabile" şi se taie "lăsate atât cât este posibil".

Iar la pct.6: "Turmele trebuie astfel conduse, încât să nu ocupe mai mult de o bandă" şi, în continuare, tot "turmele" - să nu zicem "ele" - "trebuie fracţionate în grupuri compacte şi de dimensiuni reduse".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Aceasta trebuie să vorbim şi cu ciobanii!

Supun votului dumneavoastră art.175, cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.176. Probleme? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art.176.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Titlul VI - "Atribuţii"

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Cap.I. Titlul cap.I, da?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia şi grupul de experţi vă roagă respectuos să fiţi de acord ca art.177 şi toate cele care urmează în legătură cu comisia aceasta naţională, cu competenţele şi alcătuirea ei, să fie lăsate în rezervă, fiindcă noi, încă, nu am ajuns să avem un punct de vedere unitar asupra acestei chestiuni, care este foarte complicată. De aceea, vă rugăm ca art.177, 178, eventual şi 179, mă rog, tot ce ţine de Comisia Naţională şi implicaţiile ei, să nu fie discutate astăzi, să mai rămână, în continuare...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi art.179 este deja la ministere.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, am văzut...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci numai art.177 şi 178, momentan, şi dacă mai apare undeva, bineînţeles că acolo o să se intervină ca atare.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Atunci nu mai votăm titlul respectiv. Să vedem ce hotărâre o să luaţi.

Domnul Ioan Bivolaru:

La Cap.II, tot atribuţii avem...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu. Eu mă refer la titlu.

Domnul Ioan Bivolaru:

La Cap.I?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnul Ioan Bivolaru:

Aveţi dreptate.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Pentru că s-ar putea să se cheme altfel sau eu ştiu ce hotărâre o să luaţi dumneavoastră.

Cap.II - "Atribuţiile unor ministere, instituţii, organizaţii şi autorităţi ale administraţiei publice".

Este vreo problemă?

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.179.

Domnul Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule preşedinte,

La acest articol sunt mai multe propuneri pe care le-am discutat. Deci, la art.179 lit.b): "asigură instalarea, aplicarea, întreţinerea şi ţine evidenţa mijloacelor de semnalizare rutieră şi echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei".

Deci "nu instalează personal", ci "asigură".

Lit.c), care aparţinea Ministerului Transporturilor, s-o trecem la atribuţiuni comune cu Ministerul de Interne şi să devină lit.e), la art.180. Adică: "autorizează, în condiţiile legii, efectuarea lucrărilor în zona drumurilor naţionale şi pe autostrăzi...".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Cu amendamentul că, în loc de "prin standard de stat", dispărând "de stat", "prin standard naţional".

În locul art.179 lit.c), să intre art.180 lit.b), care spune că - şi atunci o să fie Ministerul Transporturilor singur, nu cu Ministerul de Interne - "autorizează înfiinţarea şi funcţionarea staţiilor de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor, ţinând seama de dotarea materială şi nivelul de calificare profesională a personalului acestora".

Din lit.h), s-a hotărât să se redacteze două paragrafe.

h) "elaborează norme privind transportul cu vehicule a produselor periculoase, precum şi de atestare a conducătorilor acestora".

Şi cealaltă problemă, care era în continuare, devine h¹): "elaborează norme cu privire la examinarea psihologică a conducătorilor de autovehicule" - să nu se înţeleagă că elaborează norme numai pentru cei care transportă cu vehicule produse periculoase.

Lit.i)...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, dar atunci, aceasta o să devină i) şi se renotează.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Da. Noi am spus h¹).

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, dar propunerea este ca să devină i) şi i) să devină j) ş.a.m.d.

Domnul Dumitru Ciobotea:

I-am zis h¹, ca, după aceea, notarea să curgă normal.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, da.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Litera care era i)...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Care acum o să fie j)...

Domnul Dumitru Ciobotea:

...să fie comună cu Ministerul de Interne, adică "autorizează înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor pentru pregătirea de conducători de autovehicule, cu excepţia celor care aparţin Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne". Deci să fie comună, nu numai a Ministerului Transporturilor, să preia textul art.180 lit.b), în locul celui pe care l-am trecut, cu "înfiinţarea inspecţiilor tehnice".

Cam acestea ar fi la art.179.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Şi, atunci, lit.j) va deveni lit.k), ultima. Da. Bun.

Cu aceste probleme, supun votului dumneavoastră art.179.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat cu majoritate de voturi.

Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnul coleg Chiliman a propus la timp un amendament - astăzi a revenit cu el - prin care dânsul cere, la acest art.179, să se introducă încă un caz, şi anume este vorba de obligaţia de a îndepărta obstacolele de pe drumuri.

Noi am spus că există un astfel de text undeva în interiorul Codului, dar nu am reuşit să-l depistăm. Deci, în ipoteza în care există textul, acest amendament rămâne fără obiect, iar în ipoteza în care nu există, vă rog să fiţi de acord să reluăm această introducere, altădată.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

La art.180, în afară de schimbările acelea cu literele de la art.180 la 179, deja propuse, dacă mai sunt alte probleme? Nu mai sunt.

Supun votului dumneavoastră art.180.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.181, Ministerul Apărării Naţionale.

Da, domnul colonel. Vă rog.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La lit.b): "supraveghează circulaţia pe drum a vehiculelor aparţinând acestui minister...", pentru că au şi..., nu numai autovehicule...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, căruţe.

Domnul Dumitru Ciobotea:

"...şi controlează respectarea, de către conducătorii lor, a regulilor de circulaţie şi a celorlalte dispoziţii din prezentul Cod".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La lit.d): "înmatriculează sau înregistrează, după caz," - aceasta i-a fost introducerea "sau înregistrează după caz" - "autovehiculele şi remorcile".

La lit.f): "organizează şi execută inspecţia tehnică a autovehiculelor şi remorcilor aparţinând unităţilor ministerului, respectând normele legale", aceleaşi norme ca şi la...

Domnul Emil Teodor Popescu:

"cu respectarea normelor".

Domnul Dumitru Ciobotea:

"...cu respectarea normelor legale".

La lit.h): "elaborează, împreună cu" - în loc de "Inspectoratul General al Poliţiei" - "Ministerul de Interne şi Ministerul Transporturilor, condiţiile în care pot circula pe drum".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.181.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.182.

Domnul Dumitru Ciobotea:

La art.182, ca de altfel şi la art.183, în loc de "cu sprijinul Inspectoratului General al Poliţiei", "cu sprijinul Ministerului de Interne".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. La art.182, mai este vreo problemă?

Supun votului dumneavoastră art.182.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La art.183, în afară de modificarea cu Inspectoratul General al Poliţiei, deja anunţată, dacă mai este vreo problemă?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.184. Nu sunt probleme.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?...

Domnul Petru Şerban Mihăilescu:

Aveam un mic amendament, o chestiune de redactare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog.

Domnul Petru Şerban Mihăilescu:

În loc de "trusă individuală", să fie trecut "trusă sanitară auto" - este un articol la pct.c) sau d) - ca să fie clar pentru această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da, "trusa sanitară auto".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord.

Mai sunt probleme la art.184?

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.185. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.186. Nu este nimic.

Supun votului dumneavoastră art.186.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.187. Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Să ne lăsaţi şi art.187 lângă celelalte două articole, pentru că, consiliile judeţene au foarte multe atribuţii în ceea ce priveşte activitatea aceasta rutieră şi să convenim să completăm ca lumea legea. Am discutat-o de multă vreme...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Descentralizarea locală. De acord, la comisie art.187.

Art.188. Sunt ceva probleme la art.188?

Supun votului dumneavoastră art.188.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

Art.188 a fost adoptat în unanimitate.

Art.189. Vă rog. Domnul cololonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Vă rog să fiţi de acord ca şi art.189 să treacă pe la comisie din nou, pentru că sunt nişte amendamente făcute de ACR şi eu le consider pertinente.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sunt nişte propuneri ale ACR-ului. ACR-ul nu poate să facă amendamente.

La comisie.

Cap.III - "Atribuţiile Poliţiei". Este vreo problemă?

Domnul Acsinte Gaspar:

Poliţiei rutiere.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Poliţiei rutiere.

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.190.

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.1 să se pună "Poliţia rutieră".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, da, este clar.

Domnul Dumitru Ciobotea:

În afară de problema că "Poliţia rutieră are următoarele atribuţii", la lit.a), cred eu că, pe undeva, ne suprapunem: "organizează şi execută supravegherea circulaţiei şi controlul respectării de către participanţii la trafic, precum şi de către celelalte persoane fizice". Deci "...respectării de către participanţii la trafic, precum şi de către persoanele juridice a dispoziţiilor din prezentul Cod". Deci aş tăia "celelalte" şi "fizice" şi zic "persoanele juridice".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Altceva, la art.190?

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, la pct.a) nu se clarifică ce se controlează, şi atunci trebuie inversat: "organizează şi execută supravegherea şi controlul respectării circulaţiei" sau, dacă nu, "organizează şi execută supravegherea circulaţiei şi controlul respectării acesteia", pentru că, altfel, nu avem obiect de control.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

"Organizează şi execută supravegherea şi respectarea...". Nu înţeleg.

Domnul Emil Teodor Popescu:

"...dispoziţiilor din prezentul Cod".

Domnul Ioan Bivolaru:

"...controlul respectării dispoziţiilor din respectivul Cod". Este mai corect. Deci introducem sintagma: "controlul respectării dispoziţiilor din prezentul Cod".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Este la sfârşit: "dispoziţiilor din prezentul Cod".

Domnul Ioan Bivolaru:

Da.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Este în regulă. Altceva.

Domnul Ioan Bivolaru:

Eu propusesem să mutăm "dispoziţiilor" acestea mai sus.

La pct.c) să introducem: "organizează şi ţine evidenţa autovehiculelor şi remorcilor înmatriculate". Introducem această sintagmă: "înmatriculate".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnul colonel a propus să eliminăm "persoanele fizice" din această sintagmă. Mie mi se pare că trebuie să menţinem, pentru că, prin participanţii la trafic, se înţeleg, probabil, nu numai toate vehiculele şi autovehiculele, dar şi pietonii şi mai sunt şi alte persoane fizice şi juridice, care au legătură, într-un fel sau altul, cu circulaţia. Iată, de pildă, o persoană nu este pieton, nu circulă, dar stă pe margine şi face un foc periculos sau strică ceva la carosabil. El nu este pieton, dar este o persoană fizică. Sau o persoană juridică trage ea un şanţ, pe acolo, pe undeva, face ea o groapă, fiindcă trebuie să scoată de acolo nu ştiu ce sau să introducă o canalizare ad hoc. Toate treburile acestea mie mi se pare că trebuie să fie prinse în sintagma "persoane fizice şi juridice". Echivocul izvorăşte din faptul că nu se operează şi cu noţiunea de "pieton", dar el face parte, în mod normal, din participanţii la trafic. Prin urmare, dacă îl înţelegem astfel, sintagma "fizice şi juridice" trebuie să rămână.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. De acord.

Vă rog.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Nu pentru a contrazice, ci pentru a merge mai departe, la lit.c) "înmatriculează, radiază din circulaţie şi eliberează plăci şi certificate de înmatriculare". S-a zis numai "certificate de înmatriculare".

Domnul Emil Teodor Popescu:

"Plăci", da, dar nu se zice plăcuţe?

Domnul Dumitru Ciobotea:

Plăci.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Plăci.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art.190.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Titlul VII - "Răspunderi şi sancţiuni".

Aici devine mai frumos.

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Să-i spunem "Răspunderi, sancţiuni şi recompense".

Cap.I - "Dispoziţii generale".

Supun votului dumneavoastră acest titlu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.191. Nu este nici o problemă la art.191.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat cu majoritate de voturi.

Cap.II. Supun votului titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.192 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.193.

Din sală:

La a) - 60 km.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, 60 km. Aceasta am convenit, deja...

Domnul Ioan Bivolaru:

50 km!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

A, "cu 50 km", sigur, da.

Dacă mai este vreo problemă la art.193? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.194. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.195. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Se propune eliminarea art.196.

Domnul Miron Mitrea are un amendament de propus.

Vă rog să-l susţineţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Art.196, trebuie văzut împreună cu art.202, la art.202 trecem dreptul de a stabili, prin eliminarea art.196, cuantumul punctelor de penalizare la Hotărâre de Guvern. Eu cred că, fiind unul dintre cele mai importante aspecte din lege, trebuie să îl păstrăm aici şi, dacă decideţi ca art.196 să rămână în această formă, să nu fie eliminat, după aceea sigur, am şi alte propuneri la modificarea articolului.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog, comisia.

Eu înţeleg că s-a propus ca aceste puncte de penalizare să fie stabilite prin Hotărâre de Guvern, ca să se poată face unele reamenajări în privinţa punctelor de penalizare, deci după ce începe să între în vigoare acest sistem, să se facă unele corecturi mult mai repede, mai uşor, prin Hotărâre de Guvern şi problema este dacă lăsăm această chestiune, aşa cum a propus comisia, să se stabilească prin Hotărâre de Guvern sau mergem pe varianta care era iniţial în lege, prin art.196, ca aceste puncte să fie stabilite prin lege şi, deci, orice modificare să fie realizată tot prin lege.

Vă rog. Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul raport de dezbatere a acestui Cod, la Comisia pentru industrii, s-a acceptat această propunere a iniţiatorului cu stabilirea de puncte de penalitate şi era o problemă foarte interesantă, bineînţeles este şi destul de complicată, dar este foarte interesantă în ceea ce priveşte urmărirea stării acesteia, să zicem, infracţionale şi contravenţionale.

S-a redus şi s-a mers pentru a se rezolva printr-o hotărâre de Guvern, care, de regulă, hotărârea de Guvern va ţine foarte mult cont de hotărârile sau sugestiile Ministerului de Interne, recte ale Poliţiei rutiere. Nimic neimportant în acest lucru, dar noi am prevăzut în cadrul acestui cod, pentru că am înlăturat cu destulă uşurinţă această sintagmă de "şofer auto profesionist", care nu reprezintă un segment nesemnificativ, ci este un segment foarte important. De fapt, ei sunt coloana vertebrală a întregii circulaţii rutiere, noi, ceilalţi pe lângă ei suntem numai nişte accesorii, ca să spunem aşa. În condiţiile respective aceste punctaje care se vor stabili printr-o hotărâre de Guvern vor afecta foarte mult activitatea profesională a acestor conducători , pe care noi am şi acceptat-o. Am introdus la un moment dat sintagma de "calificare", "calificarea conducătorilor auto" sau a "conducătorilor".

Convingerea mea şi a Comisiei pentru industrie este că acest punctaj care nu ocupă prea mult loc în cod, este vorba de un articol cu câteva alineate ... este bine să-l stabilim de principiu noi, prin lege, şi să nu îl lăsăm ca pe orice cuantum de amendă care să fie revizuit ori de câte ori se consideră necesar. Este un lucru care este mult mai sensibil şi cu atât mai mult că este o problemă de mare noutate. Într-un fel va revoluţiona această activitate de sancţionare la nivelul activităţii rutiere. Este chiar foarte interesantă ideea şi, de asemenea, cu foarte multe implicaţii.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Cine ia cuvântul?

Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Chestiunea este foarte delicată şi consider că pentru a stabili aceste puncte de penalizare trebuie să ne consultăm mai mulţi, inclusiv cu liderii sindicatelor şoferilor, inclusiv cu cei de la A.C.R., pentru că s-au ridicat foarte multe probleme în acest domeniu.

A merge de acum pe ceea ce avem în faţă, cred că am greşi.

De aceea, v-aş ruga să lăsăm să se stabilească printr-o hotărâre guvernamentală, să ne aşezăm la masa tratativelor, cum se spune, să stabilim exact ceea ce trebuie să facem în viitor. La fel, de fapt, ca şi amenzile, pe care, tot aşa, o să le stabilim împreună.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul preşedinte Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu regret că nu pot să fiu de acord cu soluţiile preconizate până acum.

Propunerea mea este alta. Chestiunea prezintă, într-adevăr, o deosebită importanţă, are nişte implicaţii, sindicatele şoferilor au şi ele multe de spus...

Dar, cea mai bună soluţie ar fi ca acest art.196 să fie retrimis la comisie şi să discutăm acolo, într-un context complex, să fie invitaţi mai mulţi factori. Şi îmi pare rău că nu pot să fiu de acord cu domnul colonel, această soluţie trebuie să fie la nivelul legii. Repet, această soluţie trebuie să fie la nivelul legii şi nicidecum lăsată la alte niveluri, unde se pot produce modificări şi schimbări fără longevitate.

Eu vreau, însă, să observ altceva: că foarte multe aspecte la nivel de amănunt au fost votate ca fiind de domeniul legii.

Prin urmare, acest aspect, cu această grilă cu punctaje care este şi ceva nou, introdus este ... aşa, ceva până acum nemaiaplicat, trebuie să fie de domeniul legii.

De aceea, eu sunt de acord că există controverse şi puncte de vedere diferite în legătură cu aceste punctaje şi v-aş ruga să fiţi de acord şi dumneavoastră, domnule preşedinte, şi colegii, să retrimitem textul la comisie, dar, oricum, să rămânem la nivelul legii cu el.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, art. 196 la comisie.

Capitolul III.

Supun titlul Capitolului III votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art. 197. Nu sunt probleme.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? 1 abţinere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Articolul 198. Vă rog.

Domnul Sonea şi apoi domnul Mitrea.

Domnul Ioan Sonea:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să mai intervin, chiar dacă am zis că nu o să mai vin. Dar mi se pare că este o chestiune foarte importantă aici.

Alineatul a) sancţionează într-un mod conducerea celui care nu posedă permis de conducere.

Punctul c) sancţionează încredinţarea conducerii unei persoane care îndeplineşte aici nişte condiţii. Însă, nu precizează nimic dacă eu încredinţez permisul, eu ca şi conducător auto încredinţez permisul unei persoane în deplinătatea psihică şi fizică.

Păi eu ştiu că dumneavoastră nu aveţi permis, dar eu vă dau maşina, nu? Nu este precizat acest aspect nicăieri. Eu devin în acest fel complice. Nu există, eu am căutat tare mult .... Dacă există, ... Eu nu fac nici o propunere, pentru că nu pot să o fac, dar pun, totuşi, chestiunea în discuţie.

Eu devin complicele celui care conduce fără permis. (Este corectat din sală, deoarece nu a accentuat bine cuvântul "complice"). Complice...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă rog. Nu intraţi în ... sunt foarte răi, şi eu îi cunosc mai bine. Da.

Vă rog.

Domnule Popescu, ce părere are comisia?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu îmi aduc aminte că există o astfel de interdicţie. Este calificată contravenţie, şi nu infracţiune.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În Decretul 328 era infracţiune, aici este contravenţie. O mică consultare, vă rog să ...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor, amendamentul este întemeiat, dar necesită rediscutarea textelor şi, de aceea, vă rog să fiţi de acord să rămână la comisie acest pasaj. Şi îl rog pe domnul să vină mâine. Mâine lucrăm la comisie. Vă propun să veniţi pe la ora 10,00, 11,00, noi mai luăm între timp în discuţie şi altele. Argumentul este întemeiat.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, art. 198 la comisie.

Articolul 199. Vă rog.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Domnule preşedinte,

Din practică rezultă că una dintre infracţiunile prevăzute la art. 199 este deosebit de gravă şi mă refer la litera e): "părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea ofiţerului sau subofiţerului de poliţie ori a procurorului".

În anul 1996 am avut 526 de cazuri de acest gen, în care victimele au fost omorâte sau rănite grav şi lăsate în partea carosabilă, după care autorii au părăsit locul faptei.

Ne-au trebuit forţe deosebite să le mobilizăm din judeţe, de la mai multe judeţe, poate chiar la nivelul ţării, ca să prindem autorul, iar unii au scăpat şi la ora actuală.

Consider că de acest lucru se prevalează aceste persoane, că nu le pot spune oameni, şi ar trebui să mărim pedeapsa pentru cei care comit asemenea fapte.

În acest sens, aş propune să introducem art. 199 bis sau art. 200, unde să arătăm: "Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea ofiţerului sau subofiţerului ... " mă rog. Şi curge.

La punctul 2 se menţionează cine poate părăsi locul accidentului. Mulţumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Comisia juridică? De acord?

Domnul Ioan Bivolaru:

De acord.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, noi momentan suntem la art. 199. Ce aţi propus dumneavoastră este un articol nou, care o să poarte numărul 1991, dar apoi o sa se renumeroteze la final toate articolele, ca să fie în ordine normală.

Deci, pentru art. 199, dacă nu mai sunt alte chestiuni, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

Articolul 199 a fost adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul 199 bis, care a fost propus.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la art. 200 din Codul rutier, nu din Codul penal. Cu acela avem alte probleme. Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 200.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

Articolul 200 a fost adoptat.

Capitolul IV. La titlu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Titlul acestui capitol trebuie corelat cu art. 191, unde sunt stabilite formele de răspundere şi unde se vorbeşte despre răspunderea civilă. Văd că în titlul capitolului se vorbeşte de răspunderea civilă delictuală. Şi atunci, pentru unitate de tratament, ori adăugăm la art. 191 "răspundere civilă delictuală", ori scoatem din titlul Capitolului IV, să rămână numai "Răspunderea civilă".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Trebuie fără "delictuală". Trebuie inclus la art. 191 "delictuală"? Deci, "civilă delictuală".

Revenim la art. 191.

Îl supun votului dumneavoastră, cu această modificare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Şi acum titlul Capitolului IV.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Articolul 201.

Supun votului dumneavoastră art. 201.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Capitolul V: "Măsuri administrative". Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi: Capitolul V, intitulat: "Măsuri administrative", face parte din Titlul VII: "Răspunderi şi sancţiuni".

La art.191, când au fost stabilite formele de răspundere au fost enunţate: "răspundere penală, contravenţională, ori civilă delictuală", cum s-a completat. Nu se pomeneşte nimic despre măsurile administrative. Deci, este un capitol care face parte din titlul acelui capitol.

Ca atare, ar trebui ca la art. 191 să se introducă şi sancţiunile sau măsurile administrative, cum vreţi să le spuneţi, pentru că altfel nu este în concordanţă cu Titlul VII, intitulat "Răspunderi şi sancţiuni".

Pe de altă parte, v-aş propune, ţinând seama de modul în care a fost tratată materia în continuare,ca la art. 191 formele de răspundere să fie enumerate exact după cum au fost enumerate capitolele.

Deci, întâi avem răspunderea contravenţională, avem după aceea răspunderea penală, avem răspunderea delictuală şi ar mai trebui acum răspunderea administrativă. Nu ştiu dacă am fost suficient de clar.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu am înţeles. Nu ştiu domnul Popescu ce părere are... Este vorba de o problemă juridică.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Am înţeles amendamentul dumneavoastră, observaţia dumneavoastră. Un moment, nu vă grăbiţi!

La art. 191 se prevăd diferitele forme ale răspunderii în general: "penală, contravenţională ori civilă".

Mai întâi că eu aş fi introdus într-o altă ordine: penală, civilă, contravenţională. Dar nu aceasta este esenţial acum.

Se începe în Capitolul II, cu răspunderea contravenţională. Măsurile administrative se înglobează în noţiunea mai largă de răspundere contravenţională. Pentru că tot ce ţine de contravenţii le aplică organele administrative. Nu cumva o să spunem că există măsuri administrative în cadrul răspunderii penale? Aţi fost de acord că există numai trei forme ale răspunderii: penala, civila şi administrativă contravenţională.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popescu, domnul Gaspar a făcut următoarea propunere: art. 191 este la "Dispoziţii generale" şi el enumeră nişte chestiuni.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Ştiu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

După care urmează: răspunderea contravenţională, apoi cea penală, apoi cea delictuală şi apoi măsuri administrative.

Şi atunci este normal să spunem: "Nerespectarea dispoziţiilor prezentului cod atrage... " şi să le enumerăm aşa cum sunt ele tratate. "atrage răspundere contravenţională, răspundere penală, răspundere delictuală şi măsuri administrative".

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Eu am înţeles. În loc să avem trei forme, avem patru. Şi eu vă repet respectuos că din punct de vedere conceptual măsurile administrative nu pot fi considerate o altă formă de răspundere. Ele se înglobează, în mod normal, în răspunderea contravenţională.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi nu, că aici spune: "atrage:..." şi enumerăm trei tipuri de răspunderi "şi măsuri administrative". Că, altfel, atunci de ce le-aţi trata separat?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dacă spunem aceasta, creăm din nou ceva nesimetric, creăm un concept care nu îşi are un corespondent în realităţile juridice şi ale suprastructurii, şi mai ales între ramurile dreptului. Există un echilibru. Avem, vechi şi de demult, crime, delicte şi contravenţii. Această triadă este ştiută.

Acum, din punctul de vedere al împărţirilor pe care noi le-am admis în acest cod, avem trei forme de răspundere care s-au şi votat. Eu nu mă prevalez de faptul că s-au votat. Noi discutăm dacă ele sunt sau nu bine compartimentate aceste forme de răspundere. Şi avem, o dată, răspunderea penală, nu este controversă, răspunderea civilă, nu este controversă, iar în ceea ce priveşte răspunderea contravenţională s-ar părea că pe lângă ea ar mai exista şi măsuri administrative. Iar eu spun că în cadrul noţiunii mai largi de răspundere contravenţională, se aplică măsuri administrative. Sancţiuni şi măsuri administrative. Aceasta spun eu.

Prin urmare, nu avem patru forme principale de răspundere, avem trei forme de răspundere.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi atunci de ce aţi tratat ...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu sunt de acord cu altceva, că observaţia domnului coleg este întemeiată pe alt plan şi că ar trebui să fie reaşezată, mă rog, textele acestea revăzute sub aspectul denumirilor, şi anume, când este vorba de măsuri administrative, să discutăm într-un fel sau să reaşezăm textele încât să nu apară contradicţii în exprimări.

Sunt de acord cu ceva din ce spune dânsul, dar nu putem crea o a patra formă de răspundere, care ar fi soră cu ea, ar fi "răspunderea contravenţională" şi după aceea, "măsuri administrative" ca şi cum ar fi un capitol distinct, o altă formă de răspundere.

Eu, deci, sunt împotriva creării unei noi forme de răspundere în mod artificial, aceasta spun!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popescu, şi atunci de ce aţi tratat-o într-un capitol special? Aceste măsuri administrative sunt separate de răspunderea contravenţională.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Şi eu vă răspund imediat şi este bună întrebarea: aşa este, aveţi dreptate. Tocmai în aceasta constă, ca să spun aşa, lipsa de sistem, aici. Este vorba despre o critică întemeiată, cu privire la nerespectarea sistemului conceptual. Aceasta este cu totul altceva. Dar nu putem să rezolvăm în acest fel, adăugând o nouă formă de răspundere peste cea preexistentă, peste cele trei preexistente. Aceasta spun eu. Eu nu spun că textul, aşa cum este aici la Capitolul V, este bun. El nu reflectă sistemul în triadă şi, deci, de aceea am cerut să fie rediscutate textele acestea la comisie, pe planul acum examinat.

Deci, colegul nostru are dreptate, dar nu în sensul de a se crea o nouă formă, ci de a se găsi, de a se adapta şi sistematiza mai bine materia, pentru ca să fie corespunzătoare acelor forme de răspundere pe care noi le-am acceptat unanim până acum.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Staţi puţin, că nu este aşa uşor!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu nu fug de dialog, domnule preşedinte.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dar cu partea referitoare la înşiruirea în art. 191 a celor trei tipuri de răspunderi, în concordanţă cu felul în care sunt tratate ele mai departe, sunteţi de acord? Că atunci, ori schimbăm la 191 şi le înşirăm ...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aceasta vă spun că eu însumi am simţit nevoia unei reaşezări în ceea ce priveşte ordinea acestor forme de răspundere şi mi se pare că ar trebui să ... Depinde, este chestie de abordare. Acest cod rutier ar trebui, într-o viziune, să pună accentul în primul rând pe măsurile, pe latura contravenţională, fiindcă organele administrative le aplică...măsurile contravenţionale.

Ar trebui, după aceea, să fie ordinea penală, deci faptele penale, răspunderea penală şi după aceea răspunderea civilă, care este o derivată şi uneori are o poziţie autonomă. De pildă, este posibil ca o faptă să fie producătoare de prejudicii, să fie rezolvabilă în plan civil pe baza articolelui o mie şi următoarele din Codul civil, dar să nu fie infracţiune. Dacă este infracţiune latura civilă se rezolvă odată cu latura penală.

Prin urmare, o să discutăm la comisie toate acestea, îl invităm pe domnul coleg să vină. Nu am spus că nu are dreptate, am spus numai că nu aşa se rezolvă. Ceea ce pare că este într-adevăr o contradicţie în sistem.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Bun. Atunci, domnule Popescu, Capitolul II rămâne "contravenţională", III "penală" şi IV "civilă delictuală", deci sunt corect aşezate şi la fel trebuie aşezate şi în 191.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dacă vreţi, domnule preşedinte, vă mai arăt încă ceva. O inconsecvenţă. Răspunderea civilă este enumerată ca atare la art. 191, pentru ca la Capitolul IV să apară şi cuvântul "delictuală".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi aceasta am pus! Aceasta am votat deja!

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Or, răspunderea civilă delictuală este adevărat că este forma cea mai frecventă, fiindcă între părţi nu există raporturi contractuale, dar pot să existe, totuşi, şi alte forme de răspundere civilă.

De aceea, mi se părea că era mai bine să rămânem numai aşa: "răspunderea civilă", fără particula "delictuală". Acesta este cu totul alt aspect! Este vecin şi conecxt cu ce discutăm.

Deci, în principiu domnul Gaspar are dreptate, dar nu aşa se rezolvă, ci altfel. Soluţia este alta.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Şi acum noi ce facem? Mergem mai departe cu Capitolul V şi pe urmă o să primim de la dumneavoastră ...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu! Mergem înainte cu art. 202, iar modul cum îl botezăm este cu totul altceva, rămâne în suspensie.

Prin urmare, "Măsuri administrative" rămâne în discuţie, dar măsurile propriu-zise, enumerate în art. 202 şi următoarele, pot fi discutate şi votate.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, titlul Capitolului V rămâne la comisie, precum şi aşezarea acestor capitole şi o eventuală propunere de modificare la art. 191, cred că am înţeles bine, şi discutăm art. 202.

Dacă sunt probleme, vă rog? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 202.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

Articolul 202 a fost adoptat în unanimitate.

Articolul 203.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că art. 198 deja l-am returnat la comisie pentru precizări foarte clare şi că art. 203, 206 şi 207 se regăsesc sub influenţa art. 198 să fiţi de acord să le luăm şi pe acestea la comisie, odată cu art. 198.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Articolul 203 la comisie.

Domnul Ioan Bivolaru:

Articolele 206 şi 207.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, nu, ajungem acolo.

Domnul Ioan Bivolaru:

Să nu mai ies din nou să propun.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ba da!

Deci, art. 203 la comisie.

Articolul 204. Dacă sunt probleme la art. 204? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 204.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 205. Sunt probleme? Nu sunt probleme.

Supun votului dumneavoastră art. 205.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 206 aţi propus la comisie.

Articolul 207 tot la comisie.

Şi art. 208 tot la comisie.

Articolul 209. Sunt probleme?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 210.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 211.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Articolul 212.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Capitolul VI. În legătură cu titlul.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Articolul 213.

Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

În primul rând, la litera a) "poliţiştii rutieri".

La alineatul 2 propunerea este de a face o mică modificare, şi anume, să sune textul aşa:
"Amenzile se aplică persoanei fizice sau juridice care a săvârşit contravenţia sau, după caz, proprietarului vehiculului". Şi pe urmă textul curge cu alt alineat: "În cazul în care conducătorul nu este ..." şi aşa mai departe, curge textul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Şi ce să curgă? Că nu are predicat! E eliptic.

Domnul Ioan Bivolaru:

"În cazul în care conducătorul nu este de faţă sau nu a oprit la comanda regulamentară a poliţistului amenda se adresează proprietarului vehiculului".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Şi atunci ajungem la ce era înainte. Îl complicaţi! Eu am înţeles: "... sau, după caz, proprietarului vehiculului, în cazul în care conducătorul nu este de faţă sau nu a oprit la comanda regulamentară".

Domnul Ioan Bivolaru:

Este posibil să fie şi alte cazuri pentru care se aplică amenda proprietarului, nu numai pentru cazul în care conducătorul nu este faţă sau nu a oprit. Există şi caz de refuz şi alte cazuri. Noi spunem că în cazul în care conducătorul ori nu este de faţă, ori nu a oprit, atunci şi această amendă să meargă direct la proprietar. Iniţiatorul, să vedem care este punctul de vedere. Cu teza a doua.

Domnul Dumitru Ciobotea:

Acest text l-am introdus pentru faptul că întâlnim foarte multe situaţii când anumite persoane împrumută autovehiculul altora şi nu ai pe cine să tragi la răspundere. Or, în situaţia în care şi-a asumat riscul să-şi împrumute autovehiculul unei anumite persoane, să nu mai vină să-mi spună mie: "staţi, domnule, că nu am condus eu în ziua respectivă". Dacă şi-a asumat riscul să împrumute maşina, atunci răspunde şi pentru ceea ce face celălalt.

Deci, de aceea am zis noi ca să fie textul care este la ora actuală.

Nu mai vorbesc de faptul că alţii le vând şi le găsesc la a patra, a cincea mână, fără să fie stabilite formele legale.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Până la urmă, comisia, ce părere are despre această propunere? Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Este vorba de text, aşa, de ...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aceeaşi propunere, să lăsăm art.213 la comisie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, la comisie.

Art.214. Nu sunt probleme.

Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.215. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.216. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat cu majoritate.

Art.218. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.219.

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Art.219 trebuie corelat cu art.206 şi cu celelalte articole în care vorbim de numărul de puncte, aşa că propun să fie şi el păstrat pentru momentul respectiv.

Vreau să propun o modificare, dar cred că trebuie corelat cu celelalte articole care sunt la comisie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, cu 10 puncte. E clar. La comisie.

Art.220. Nu sunt probleme. Îl supun votului.

Cine este pentru?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte, o chestiune de terminologie.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnul Emil Teodor Popescu:

"Termenul de suspendare a permisului începe să curgă"...; termenele curg nu "suspendarea".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. "Termenul de suspendare a permisului ..." şi aşa mai departe.

Art.221. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.222. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Art.223. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.224. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.225. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.226. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Titlul VIII: "Dispoziţii finale şi tranzitorii". Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.227. Îl supun votului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, tot o chestiune de redactare. V-aş propune ca textul art.227 să sune în felul următor: "Mijloacele de semnalizare rutieră sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul cod".

Este o chestiune de tehnică legislativă care se practică dintotdeauna.

Sunteţi de acord, nu?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Cu această modificare, supun votului dumneavoastră art.227.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Art.228.

Domnul Bivolaru şi apoi ...

Domnul Ioan Bivolaru:

Pe parcursul câtorva articole avem termene de 2 ani, de 3 ani, în care să se aplice. Să punctăm de fiecare dată "de la apariţia legii", sau "de la promulgarea legii", sau, mai corect, "de la publicarea în Monitorul Oficial". Să stabilim un reper în sensul acesta, pentru toate articolele respective.

"... de la intrarea în vigoare a legii" spune domnul Popescu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, asta-i o chestiune care ... Eu am să vă rog, când discutaţi la comisie, o să participe şi domnul Acsinte Gaspar şi să luaţi în discuţie puţin şi alin.2 de la art.225: "Vehiculul reţinut, neridicat de proprietar, trece în proprietatea statului, în condiţiile legii"; neridicat în cât timp, şi aşa mai departe. Sunt nişte chestiuni care au eventual şi unele mici accente de altă natură.

Domnul Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La 228, "În termen de 2 ani trebuie aplicate marcaje reflectorizante şi în termen de 3 ani, indicatoare reflectorizante". Cred că timpii necesari pentru introducerea celor două tipuri de semnalizări sunt exact inverse şi aş propune ca "în termen de un an pentru indicatoare reflectorizante şi 2 ani pentru marcaje reflectorizante".

Şi, de asemenea, ca să nu mai intervin încă o dată, la art.229 - "2" în loc de "3 ani", pentru că este vorba de nişte mijloace de semnalizare rutiere de care depinde foarte mult siguranţa circulaţiei la trecerea de cale ferată.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Staţi puţin, deci aţi propus "un an pentru marcajele reflectorizante" ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt indicatoare reflectorizante; "pentru indicatoare ...". Este mai uşor ....

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Un an pentru indicatoare ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

2 ani pentru marcaje ....

Domnul Radu Mircea Berceanu:

... şi 2 ani pentru marcaje.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi la 229, ca să nu mai intervin o dată, "2" în loc de "3 ani".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Bineânţeles, la sfârşit, "de la intrarea în vigoare a legii" şi aşa mai departe, asta am convenit deja.

Domnul colonel Ciobotea.

Domnul Dumitru Ciobotea:

În legătură cu termenele la care intră în vigoare prezentul cod, deci termenele despre care vorbea domnul deputat Bivolaru, consider că nu trebuie să spunem "de la data intrării în vigoare", pentru că articolul ultim, "Prezentul cod intră în vigoare..." la data la care am spus noi acolo. Deci, se înţelege că la data respectivă încep să curgă şi termenele respective.

În legătură cu ceea ce arăta domnul Miron Mitrea, nouă ne convin aceste termene, sincer să fiu, dar ne-am gândit la situaţia în care ne aflăm şi dacă se pot face sau nu indicatoarele şi marcajele pe care le dorim noi în termenele stabilite. La aceasta ne-am gândit. Dacă se pot, suntem de acord cu aceste termene.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, da, da.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sigur, domnule colonel, dacă ar fi fost situaţia financiară în ceea ce priveşte construcţia şi întreţinerea drumurilor de până în 1996, aş fi fost de acord cu termenele care sunt în lege, dar de la 1 ianuarie acest an, a intrat în vigoare Legea fondurilor drumurilor, deci există sume importante la dispoziţia celor care întreţin şi repară drumuri, altele decât până acum. Pe aceasta s-a şi bazat, de fapt, cererea mea ca aceste termene să fie micşorate şi cred că sunt resurse, sunt mult mai mulţi bani, cam de 6 ori mai mulţi bani în fondul drumurilor decât erau anul trecut.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog.

Domnul Antal István:

Consider că acest punct trebuie rediscutat în comisie în prezenţa organelor care răspund de acest lucru, pentru că indicatoare se pun şi de alţii, nu numai de către drumari, da? Şi consiliile locale şi alţii şi consider ca trebuie să fie rediscutat şi stabilit în măsura în care dumnealor îşi spun punctul de vedere privind posibilităţile financiare.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Şi chemăm toate consiliile judeţene să-şi dea cu părerea, sau ce facem? Pentru că şi aşa, şi aşa, problema asta până la urmă, nu este nici într-un fel ...

Domnul Antal István:

Nu toate consiliile, domnule preşedinte, dar oricum, nu putem decide noi aşa, fără să ascultăm punctul de vedere ....

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Păi, am ascultat punctul de vedere. Legea asta este din 1992 la comisie.

Vă rog.

Domnul Antal István:

Da, este din 1992, dar acum un an, sau 2 ani, este o diferenţă, totuşi.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, ştiu, dar de o lună şi jumătate în toată presa apare că se discută la Camera Deputaţilor această lege şi dumnealor, dacă erau interesaţi, puteau să-şi trimită un punct de vedere.

Vă rog.

Domnul Antal István:

Nu era nici o modificare în textul iniţial ....

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În orice caz ..., nu-i nimic, o să-l trimită la Senat.

Domnul Antal István:

Nu s-a discutat miercurea trecută în comisie această propunere.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Vă rog.

Domnul Petru Şerban Mihăilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mihăilescu mă numesc.

Eu apreciez că este bună o scurtare a acestor termene, deoarece ultimele programe care s-au făcut cu finanţare internaţională şi ce va urma au creat posibilităţi deosebite ca să avem tehnologii pentru aceste marcaje şi indicatoare reflectorizante. Dacă nu punem nici acum nişte termene scurte, iarăşi o vom prelungi ani de zile. Dealtfel, s-a mai discutat asta şi în prima parte a legii.

Eu susţin reducerea termenelor, pentru că nu este nici o nenorocire.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Alte păreri?

Bun. Deci, cu un an şi cu 2 ani.

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

229. În afară de chestiunea cu 2 ani. Domnul Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Se cere să amendăm în continuare acest art.229. Deci rămâne aşa cum este al iniţiatorului şi să completăm la sfârşit, după o virgulă, "precum şi echiparea barierelor, semibarierelor şi a indicatoarelor referitoare la trecerea la nivel cu elemente reflectorizante", în acelaşi termen, de 3 ani.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, să rămână 3 ani şi să se adauge chestiunea aceasta. Altceva?

Da. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

230. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

231. Vă rog.

Domnul Gaspar, şi apoi.

Domnul Acsinte Gaspar:

V-aş propune ca să reformulăm un pic acest text, în sensul că "Proprietarii autovehiculelor care sunt dotate cu suporţi pentru ancorarea ...", nu "... care au suporţi pentru ancorarea ..." Deci, ele trebuie să fie dotate din uzină.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Corect. Şi aşa se înţelegea că "Proprietarii ... care au suporţi...", nu "autovehiculele".

Vă rog.

Domnul Gheorghe Caragea:

La art.231, propunem următorul text: "Proprietarii autovehiculelor prevăzute cu puncte de ancorare pentru centuri de siguranţă, sunt obligaţi ca în termen de un an să monteze centuri de siguranţă cel puţin pentru locurile din faţă".

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Cred că include şi ce aţi dorit şi dumneavoastră şi este mult mai corect. Alte probleme?

Supun votului dumneavoastră art.231.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

232. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat în unanimitate. Mai încet, domnule Gavra, vă rog.

Art.233. Nu sunt probleme. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Nu se abţine nimeni.

A fost adoptat.

Am ajuns la finalul legii.

În legătură cu textele care au fost trimise pentru o reanalizare la comisie, vă rog ca acest lucru să se petreacă miercuri, începând de la o oră pe care puteţi s-o anunţaţi aici şi tot ce nu se hotărăşte miercuri, se hotărăşte la Senat, pentru că noi joi dimineaţă discutăm textele respective, le votăm şi apoi votăm legea în ansamblu.

Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Respectuos vă informez că mâine comisia începe să lucreze, dar avem dificultăţi cu fixarea unei anumite ore, pentru că sunt mai multe grupuri de persoane care participă. Noi ar trebui, în mod normal, să începem pe la ora 9 şi jumătate. Dar, pentru ca să poată fi prezenţi toţi, toţi cei interesaţi, fixăm, în principiu, pentru ora 11,00. Şi asta cu consecinţa că stăm şi după-masă până când este nevoie.

Prin urmare, vă rog respectuos, de pe acum, să nu mai spună nimeni că nu-i avertizat, că n-a ştiut că mâine avem ..

Al doilea lucru. Deja noi am anunţat că la Capitolul "Dispoziţii tranzitorii şi finale" se vor mai introduce nişte texte, două-trei texte. Despre ele readuc acum aminte ca să nu apară ca o noutate sau ca o scăpare şi ele vor fi redactate mâine.

În al treilea rând, vreau să vă informez respectuos că în toată ţara există o teribilă reacţie negativă împotriva imobilizării pe care o fac cargourile. În realitate, prin imobilizare se înţelege mult mai mult decât atât, - deposedarea proprietarului de autovehicul pentru cel puţin o zi sau două, şi deplasarea lui de la loc într-un anume loc, ştiţi unde? La marginea Bucureştiului.

Eu vă spun de pe acum că această măsură este neconstituţională, fiindcă afectează dreptul de proprietate şi că soluţia ar fi trebuit să fie nuanţată, şi anume sigur că dacă el s-a aşezat prost să fie luată maşina de acolo, dar deplasată undeva în apropiere, pe o stradă mărginaşă şi să i se lase proces-verbal, de unde să rezulte că nu hoţii i-au furat maşina, ci că organul a venit şi i-a luat şi i-a deplasat maşina.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule preşedinte, asta este în toată lumea şi costă de vreo sută de ori mai mult decât la noi.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Ştiu. Reacţia este teribilă. Oamenii sunt deosebit de supăraţi pe chestia asta.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu-i nimic, le trece, ce să facem? Dar şi ceilalţi care nu pot să circule, sau să parcheze acolo, sunt la fel de teribil de supăraţi.

Da. Vă rog.

Domnul Vasile Stan:

Având în vedere noua situaţie, că această lege va fi votată joi, vin în faţa dumneavoastră cu un amendament care a trecut pe la comisie, la art.132, şi vă rog să fiţi de acord cu introducerea lu. La acest capitol ...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu, staţi puţin, că nu putem să procedăm în felul acesta. Mergeţi la comisie mâine, îi convingeţi pe dumnealor şi când dumnealor vin, pot să vină cu diverse probleme, articole noi, revenirea la unele articole, modificarea articolelor date la comisie etc. Deci, toate problemele care mai sunt în legătură cu această lege, cei interesaţi sunt rugaţi să participe la întrunirea de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu iniţiatorul şi cu reprezentanţii Comisiei pentru industrie şi servicii, mâine, la ora 11,00. Începând de joi dimineaţă discutăm toate aceste probleme, după care votăm legea în ansamblu.

În legătură cu anexa, vă rog să puneţi toate problemele, dacă există, comisiei, în aşa fel încât anexa s-o votăm tot joi dimineaţă, atunci când o să terminăm celelalte chestiuni.

Facem pauză, conform programului, până la ora 14 şi un sfert, după care vom relua conform ordinii de zi.

După pauză

După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea şi Kónya Hamar Alexandru, secretari.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor,

Urmează să intrăm în programul de după-amiază, trecând la punctul 2 al ordinii de zi, care este proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.36/1995, Legea notarilor publici şi activităţii notariale nr.110/1996 şi nr.64/1996.

Vă rog. Chestiune de procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, în numele grupului parlamentar PDSR, vă rog să decideţi să verificăm cvorumul, pentru că am senzaţia că nu este îndeplinit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să faceţi acest lucru. (Domnul secretar Miron Tudor Mitrea procedează la numărarea deputaţilor prezenţi în sala de şedinţă)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Optzeci şi patru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Optzeci şi patru.O să propun să luăm o pauză de o jumătate de oră, după care vom face apelul nominal şi vom intra în program. Nu pot să supun votului nici un fel de articol şi nici un fel de hotărâre fără cvorum.

După pauză

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar, vă rog să începeţi apelul nominal.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Judeţul ALBA

Judeţul ARAD

Judeţul ARGEŞ

Judeţul BACĂU

Judeţul BIHOR

Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul BOTOŞANI

Judeţul BRAŞOV

Judeţul BRĂILA

Judeţul BUZĂU

Judeţul CARAŞ-SEVERIN

Judeţul CĂLĂRAŞI

Judeţul CLUJ

Judeţul CONSTANŢA

Judeţul COVASNA

Judeţul DÂMBOVIŢA

Judeţul DOLJ

Judeţul GALAŢI

Judeţul GIURGIU

Judeţul GORJ

Judeţul HARGHITA

Judeţul HUNEDOARA

Judeţul IALOMIŢA

Judeţul IAŞI

Judeţul MARAMUREŞ

Judeţul MEHEDINŢI

Judeţul MUREŞ

Judeţul NEAMŢ

Judeţul OLT

Judeţul PRAHOVA

Judeţul SATU-MARE

Judeţul SĂLAJ

Judeţul SIBIU

Judeţul SUCEAVA

Judeţul TELEORMAN

Judeţul TIMIŞ

Judeţul TULCEA

Judeţul VASLUI

Judeţul VÂLCEA

Judeţul VRANCEA

Municipiul BUCUREŞTI

Judeţul ILFOV

Voi striga doar absenţii.

Judeţul Alba:

Berciu Ion absent

Georgescu Costin prezent

Judeţul Arad:

Calimente Mihăiţă prezent

Gheorghiof Titu Nicolae prezent

Ghidău Radu absent

Tokay Gheorghe absent

Judeţul Argeş:

Georgescu Mihai absent

Ghibernea Dan absent

Rizescu Sergiu George prezent

Stan Vasile absent

Stănescu Alexandru Octavian absent

Judeţul Bacău:

Duţu Ion prezent

Gheorghe Valeriu prezent

Hrebenciuc Viorel absent

Judeţul Bihor:

Bot Octavian prezent

Drecin Mihai Dorin prezent

Negrău Mircea absent

Rakoczi Ludovic absent

Judeţul Bistriţa Năsăud:

Oltean Ion absent

Pintea Ioan absent

Săndulescu Aureliu Emil prezent

Sonea Ioan prezent

Judeţul Botoşani:

Ioniţă Nicu absent

Sandu Dumitru absent

Judeţul Braşov:

Bran Vasile prezent

Cojocaru Radu Spiridon absent

Gherasim Ion Andrei prezent

Lepşa Sorin prezent

Judeţul Brăila:

Bartoş Daniela absentă

Corâci Ioan Cezar absent

Şerban George absent

Judeţul Buzău:

Ceauşescu Gheorghe Dan Nicolae absent

Pâslaru Dumitru prezent

Judeţul Caraş-Severin:

Vilău Ioan Adrian absent

Judeţul Călăraşi:

Bălăeţ Mitică absent

Judeţul Cluj:

Gavra Ioan prezent

Matiaş Eugen absent

Pop Iftene prezent

Roman Ioan prezent

Judeţul Constanţa:

Marinescu Ioan Sorin absent

Mazăre Radu Ştefan absent

Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae absent

Onaca Dorel Constantin absent

Osman Fedbi absent

Judetul Covasna:

Birtalan Akos absent

Tamaş Şandor absent

Judeţul Dâmboviţa:

Neagu Romulus prezent

Judeţul Dolj:

Ionescu Gheorghe prezent

Manolescu Oana prezentă

Judeţul Galaţi:

Iacob Elena prezentă

Manole Odisei prezent

Nica Dan prezent

Protopopescu Cornel absent

Judeţul Giurgiu:

Radu Alexandru Dumitru prezent

Judetul Gorj:

Drumen Constantin absent

Judeţul Harghita:

Raduly Robert Kalman prezent

Judeţul Hunedoara:

Dimitriu Sorin Petre absent

Giurescu Ion absent

Priceputu Laurenţiu absent

Şteolea Petru prezent

Judeţul Ialomiţa:

Bivolaru Gabriel absent

Cristea Gheorghe prezent

Popa Virgil absent

Judeţul Iaşi:

Baciu Mihai absent

Dobre Traian absent

Dorin Mihai absent

Lupu Vasile absent

Rânja Traian Nicolae prezent

Stoica Valeria Mariana absentă

Vintilă Dumitru Mugurel absent

Judeţul Maramureş:

Dunca Tudor Gavril absent

Judeţul Mehedinţi:

Micle Ulpiu Radu Sabin prezent

Raicu Romulus absent

Judeţul Mureş:

Kerekes Karoly absent

Popa Ioan Mihai absent

Judeţul Neamţ:

Rădulescu Cristian absent

Judeţul Prahova:

Antonescu Napoleon Nicolae absent

Avramescu Constantin absent

Opriş Constantin Remus absent

Judeţul Satu Mare:

Biriş Ana Maria Mihaela absentă

Budeanu Radu absent

Judeţul Sălaj:

Bara Radu Liviu prezent

Judetul Sibiu:

Pantiş Sorin absent

Judeţul Suceava:

Iorga Leonida Lari absentă

Judeţul Teleorman:

Noica Nicolae absent

Videanu Adriean absent

Judeţul Timiş:

Baranyi Francisc absent

Dugulescu Petre absent

Tabără Valeriu absent

Judeţul Vaslui:

Buzatu Dumitru absent

Dan Marţian absent

Petrescu Virgil absent

Judeţul Vâlcea:

Stancov George Iulian absent

Municipiul Bucureşti:

Cunescu Sergiu absent

Diaconescu Ion absent

Dobrescu Smaranda absentă

Dorian Dorel absent

Dumitrescu Paul Adrian absent

Gheorghiu Mihai absent

Ionescu Constantin absent

Ionescu Galbeni Niculae Vasile absent

Constantin

Sassu Alexandru absent

Stănescu Mihai Sorin absent

Stoica Valeriu absent

Teculescu Constantin absent

Voicu Mădălin absent

Weber Ernest Otto absent

Judetul Ilfov:

Petrovici Silvia absentă

Judeţul Hunedoara:

- Ana Gheorghe - prezent

Domnul Mitică Bălăeţ:

Bălăeţ este prezent de la Judeţul Călăraşi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile.

Ca urmare a verificării...

Din sală

Mai tare!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... Ca urmare a verificării prezenţei, suntem în momentul de faţă 249 de deputaţi, deci, putem să continuăm lucrările.

În ordinea de zi, următorul proiect este proiectul de Lege privind completarea şi modificarea Legii nr. 36/1995, Legea notarilor publici şi a activităţilor notariale nr. 110/1996 şi nr. 64/1996.

Dacă din partea comisiei... Da.

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte şi domnilor colegi,

Punctul de vedere al comisiei, care nu s-a putut întruni decât, aşa, cu oarecari intermitenţe, este următorul: acest proiect este compus în realitate din 4 proiecte.

Comisia nu a putut să avizeze nici unul în actuala alcătuire a comisiei.

Dintre iniţiatori, unii nu mai sunt deputaţi.

Este nevoie să se rediscute din nou textele toate, iar Ministerul Justiţiei doreşte să fie prezent.

În acelaşi timp, şi reprezentanţii de la Camerele Notariale lipsesc.

De aceea, propunerea pe care noi v-o facem, şi vă rog să fiţi de acord cu ea, este aceea de a se proroga, de a se amâna discutarea acestei legi, după ce ea va fi trecută miercurea ce vine prin comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă din partea Guvernului...

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii, legat de cele spuse până în prezent?

În cazul în care nu sunt alte intervenţii, singurul lucru pe care putem să-l facem este amânarea discutării în plen şi returnarea la comisie, pentru ca în noua organizare a acestei comisii, să poată să fie făcut un raport suplimentar la această lege, pe baza celor 4 proiecte, a celor 4 iniţiative înaintate şi, eventual, a altor modificări, dacă va fi cazul.

Domnule preşedinte Emil Popescu,

Aveţi ceva de...

Bun. Atunci, pot să supun la vot această chestiune, da? Bun.

Deci, în condiţiile acestea, vă supun la vot returnarea proiectului la comisie, în vederea refacerii din partea comisiei a raportului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă se abţine cineva? Sunt 4 abţineri.

Da. Vă mulţumesc.

Proiectul a fost înapoiat comisiei.

Pe ordinea de zi urmeză propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, cu modificările ulterioare. Această lege a fost o iniţiativă legislativă a doamnei deputat Ivănescu şi este o lege organică, deci, ea trebuie să fie adoptată cu votul majorităţii deputaţilor adică cel puţin 172. Deci, eu vă voi supune spre aprobare raportul comisiei, după ce iniţiatorul şi celelalte..., comisia şi eventual Guvernul îşi vor spune punctul de vedere.

Deci, o s-o rog pe doamna Ivănescu să poftească la microfon.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Iniţiativa legislativă se adresează unei categorii de pensionari de invaliditate, care, potrivit actualei legi, trebuie din 6 în 6 luni să se prezinte la expertiza medicală.

Deoarece din experienţa noastră din teritoriu, şi din multele scrisori primite la comisia de specialitate, am constatat că este destul de dificil pentru cei afectaţi de invaliditate, pentru cei care, în condiţiile de astăzi, când, chiar dacă nu este normal, trebuie să cam deschidem uşile la doctori încărcaţi de cadouri, este foarte dificil.

În aceste condiţii, ne-am gândit ca, pentru această categorie de pensionari de invaliditate, să prevedem o îmbunătăţire a situaţiei în sensul următor: deci, începând de la vârsta de 50 de ani femeile şi 55 de ani bărbaţii, aceştia să primească pensia de invaliditate, fără a mai fi supuşi revizuirii medicale.

Deci, nu este vorba de nici o schimbare de cuantum bănesc, care ar afecta bugetul asigurărilor sociale, ci este vorba de a-i scuti de acea prezentare la medic, din 6 în 6 luni, urmând ca la împlinirea vârstei legale de pensionare, să-şi ceară drepturile, conform vechimii.

Aceasta a fost iniţiativa mea legislativă. Ulterior, comisia a restrâns drepturile celor care puteau să fie scutiţi de această revizuire medicală, cu condiţionarea vechimii în muncă obligatorii, de 25 de ani pentru femei şi 30 de ani pentru bărbaţi, condiţie cu care am fost şi eu, ca iniţiator, de acord.

Aveţi în faţă, după cum o să vă spună domnul preşedinte al comisiei, un raport care-l înlocuieşte pe cel vechi, deoarece, între timp, a apărut o lege, Legea nr. 120/1996, care a introdus nişte modificări la acelaşi articol, nr. 31.

Într-un cuvânt, eu am rugămintea, către dumneavoastră, în numele acestor oameni, care sunt suferinzi, şi care aşteaptă de la noi, măcar această alinare, să nu mai meargă din 6 în 6 luni la expertiză medicală, să vă aplecaţi cu încredere asupra iniţiativei legislative, şi să votăm modificarea art. 31, aşa cum a propus comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei. Da.

Domnul deputat Iliescu, vă rog.

Domnul Valentin Iliescu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în noua componenţă a rediscutat propunerea legislativă a doamnei deputat Paula Ivănescu, pe care o considerăm extrem de pertinentă.

Având în vedere şi avizele Comisiei juridice, Comisiei pentru sănătate şi familie, inclusiv opiniile Compartimentului tehnic-legislativ, în plus doresc să vă informez că raportul comisiei, care păstrează spiritul iniţiativei doamnei deputat, se suprapune perfect punctului de vedere al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Aşa cum spunea iniţiatorul - doamna deputat Ivănescu, vă supunem aprobării un nou raport, nu cel depus, cu nr. 152 din 30 aprilie 1996, care îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi aprobat de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Din partea ministerului de resort. O să vă rog să vă spuneţi numele la microfon şi funcţia.

Vă rog.

Doamna Paula Apătean:

Deci, mă numesc Paula Apătean, sunt director general la "Pensii" în Ministerul Muncii.

Deci, iniţiativa legislativă vizează modificarea art. 31 din Legea nr. 3/1977, aşa după cum a spus şi doamna deputat Ivănescu, şi urmăreşte, în primul rând, ca persoanele invalide, care au vârsta de 50 de ani femeile şi 55 de ani bărbăţii să nu mai fie supuse revizuirii medicale.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a întocmit raportul şi l-a trimis comisiei, avizând favorabil iniţiativa legislativă, cu atât mai mult, cu cât nu afectează în nici un fel bugetul asigurărilor sociale, persoanele respective urmând să primească acelaşi cuantum al pensiei până la împlinirea vârstei de 55 de ani femeile şi 60 de ani bărbaţii, în sens contrar, trebuia să modificăm şi un alt articol al legii.

Visavis de acest lucru, punctul nostru de vedere este că legea poate să fie luată în dezbatere şi avizăm favorabil, deci, coincide cu raportul Comisiei de muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii în faza aceasta? Nu sunt.

În cazul acesta, voi trece la dezbaterea propunerii legislative.

Titlul legii: "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, cu modificările ulterioare".

Vă supun spre aprobare titlul, aşa cum l-am citit.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă se abţine cineva?

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

În unanimitate, s-a aprobat titlul legii.

Articolul I: "Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială se modifică după cum urmează."

Da. Vă rog, domnule Iliescu.

Domnul Valentin Iliescu:

Deci, propunerea comisiei este ca acest articol să fie articol unic, şi să aibă următoarea formulare. Deci, articol unic: "Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială se modifică şi se completează după cum urmează", deci, pentru a fi în deplină legătură cu titlul legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii la acest articol? Da. Nu mai sunt.

În cazul acesta, supun aprobării dumneavoastră, articolul cu amendamentul pe care l-a propus domnul Iliescu, şeful comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat textul aşa cum a fost propus şi modificat.

În continuare, voi trece la raportul comisiei, deci, amendamentul comisiei, deci art. I: "Alineatul 3 al art. 31 va avea următorul cuprins". Dacă sunt observaţii la acest punct? Nu sunt. Vă supun aprobării acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulţumesc. A fost adoptat în unanimitate.

În continuare, amendamentul comisiei. Nu ştiu dacă aveţi textul în faţă... Deci: " ... Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) prezintă invalidităţi ireversibile: b) au împlinit vârsta de 55 de ani bărbaţii şi au o vechime în muncă de cel puţin 30 de ani, şi de 50 de ani femeile şi au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani". Deci, acesta este amendamentul propus de comisie. Dacă sunt observaţii la acest amendament? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat acest text.

Art. II - "Alineatul 4 al art. 31 va avea următorul cuprins...

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă supun la vot acest text.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

În continuare, propunerea comisiei, deci: la alin. 4, a) "Pensionarii de invaliditate care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în muncă, prevăzute la alin. 3 lit. b), pot cere revizuirea medicală ori de câte ori starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau s-a agravat, dar numai până la împlinirea vârstei de 60 de ani bărbăţii şi 55 de ani femeile. b) Pensionarii de invaliditate, ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, pot cere revizuirea medicală şi după împlinirea acestor vârste". Supun votului dumneavoastră acest text. Înainte de aceasta, deacă sunt observaţii? Nu sunt. Vi-l supun spre aprobare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Vă mulţumesc. A fost adoptat în unanimitate.

În continuare, comisia propune eliminarea textului de la pct. 3şi eu vă supun spre aprobare acest text. Înainte însă, dacă sunt observaţii la această propunere de eliminare a textului? Deci, nu sunt. În cazul acesta, vă supun spre aprobare propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

Vă voi supune spre aprobare proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru?

Domnul Alexandru Albu (din sală):

Să se numere voturile, pentru ca este lege organică.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să număraţi, pentru că, fiind lege organică, trebuie să fie 172 de voturi. Vă rog.

Sunt 173 de voturi pentru.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Sunt 3 abţineri. Deci, sunt 3 abţineri şi nici un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată la limită, dar a fost adoptată.

Domnul secretar Miron Mitrea, am înţeles că doreşte să facă o intervenţie procedurală. Vă rog.

Domnul Miron Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunoaştem că şedinţa de azi este foarte prost pregătită şi lucrăm absolut la întâmplare..., nu chiar la întâmplare, dar pe picior... Atât ordinea de zi pentru această săptămână, şi nu discut din ce motiv, a fost, după părerea mea şi după cum se vede, de fapt, după cum rezultă din lucrările de astăzi, prost întocmită, ne-au venit la rând legi asupra cărora nici n-a apucat comisia să se uite, mă refer la legea referitoare la notari. Norocul nostru cu doamna Paula Ivănescu şi-i mulţumesc că a avut această iniţiativă legislativă, că am avut ce lucra, şi acum, în continuare, dacă mergem, intrăm pe ADAR şi pe alte legi, cu care suntem în aceeaşi situaţie, suntem total nepregătiţi. Ca şi luni, nu am invitat reprezentanţii Guvernului la discutarea ordonanţelor.

De aceea, eu vreau să rog Secretariatul general, Secretariatul tehnic al Camerei Deputaţilor să pregătească mai bine aceste şedinţe şi fac un apel la colegii membrii în Biroul permanent, şi la dumneavoastră, ca, atunci când dezbatem ordinea de zi, să nu dăm un vot politic doar pentru că se propune una sau alta, ci s-o gândim , pentru că suntem în situaţia de astăzi, în care suntem..., sau, cel puţin, eu mă simt uşor ridicol, să lucrez... stau de vorbă, ce luăm, cum luăm, ce facem?

Pentru astăzi, propun să suspendăm lucrările, ca măcar să avem o oarecare notă de seriozitate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

În continuare, pe ordinea de zi, este proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

Din partea stângă a sălii:

S-a propus suspendarea şedinţei!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnul Elek Barna:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că în cazul Agenţiei de Dezvoltare şi Amenajare Rurală suntem într-o situaţie identică cu proiectul de lege privind notarii de stat, sau notarii publici. Raportul comisiei, care vi s-a difuzat astăzi, este raportul vechi al Comisiei pentru agricultură, comisia nu a avut timp să analizeze raportul.

În consecinţă, rugămintea comisiei este ca dumneavoastră, plenul, să acceptaţi ca acest raport să revină la Comisia pentru agricultură pentru a fi analizat din nou, urmând a se supune votului dumneavoastră mai încolo, în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Care comisie?

Domnul Elek Barna:

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi servicii, domnule...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Şi preşedintele ei cine este?

Domnul Elek Barna:

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, nu intru în dialog cu sala, domnule Gavra, eu vorbesc în calitate de vicepreşedinte al comisiei.

Vă mulţumesc. (Rumoare).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Poftiţi dumneavoastră, şi după aceea domnul deputat Furo.

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul secretar Miron Mitrea a făcut o propunere interesantă şi pe bună dreptate. Şedinţa de astăzi nu a fost pregătită.

În continuare, tot ce se va vorbi va fi, ca şi Codul rutier, o pierdere de timp inutilă; s-a dezbătut la comisie acel Cod rutier, au venit şi din partea Comisiei juridice, şi din partea Poliţiei rutiere române, şi din partea deputaţilor mii de amendamente, ca să rămână cum a fost la început.

Dacă nu avem ce lucra, nu lucrăm .

De aceea, ceea ce a propus domnul Miron Mitrea, rog să se treacă la vot, că altfel ne lungim să vorbim de la această tribună.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Furo.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Având experienţa legislaturii trecute, îmi permit să fac o propunere Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, şi anume, de a revedea timpul de lucru afectat activităţii în comisii.

Iată, astăzi, sunt în totalitate de acord cu cele spuse de antevorbitorii mei: nu putem promova proiecte de legi, datorită nefinalizării rapoartelor elaborate în comisii. Or, timpul afectat activităţii în comisii, în condiţiile actuale, la început de legislatură, face imposibil să putem lucra în plen în continuare.

Ca atare, adresez respectuos propunerea, în numele grupului nostru parlamentar, Biroului Permanent, să analizeze posibilitatea majorării timpului afectat activităţii în comisii la două zile pe săptămână până intrăm într-o normalitate oarecare, până acumulăm un volum de legi care pot fi supuse dezbaterii plenului. Aceste legi să fie adânc analizate şi să se vină cu rapoarte precise în plen, ca să nu ne pierdem vremea acolo, pentru că, în realitate, comisia este laboratorul care trebuie să elaboreze aceste legi. Şi când avem un portofoliu suficient de legi care să intre în dezbaterea în plen a Camerei Deputaţilor, atunci, poate, să revenim, dacă nu putem permanetiza două zile de activitate pe săptămână în comisii.

În ceea ce priveşte propunerea domnului secretar Mitrea, şi eu susţin, este cazul să suspendăm şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gaspar. Vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Aici sunt nişte neînţelegeri de ordin procedural. Vă rog să revedeţi şi să lecturaţi art. 60 alin. 5 din Constituţie, care spune că: "Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament."

Deci, ordinea de zi care a fost întocmită şi care a fost supusă spre aprobare plenului nu face decât să dea viaţă acestui text din Constituţie. Dezbaterile asupra acestor proiecte de legi se fac pe baza rapoartelor care au fost întocmite de către comisiile care le-au analizat. În situaţia în care asupra acestor rapoarte se doreşte să se intervină, se procedează cum s-a procedat şi până acum, cu nişte amendamente care să fie remise comisiilor spre examinare. Aşadar, procesul legislativ nu poate să fie blocat pe faptul că comisiile noi vor relua în discuţie, pe fond, aceste proiecte de legi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Avâd în vedere că domnul secretar Miron Mitrea a făcut o propunere, eu vă supun aprobării propunerea făcută, de suspendare a acestei şedinţe şi de reluare a lucrărilor în plen joi dimineaţa, la ora 8,30.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri, propunerea s-a aprobat.

Şedinţa s-a încheiat a ora 16,32.