Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 3 iunie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Rugămintea este ca declaraţiile prezentate verbal să nu depăşească 3 minute.

S-ar putea, astăzi, să avem o sesiune în care să poată să ia cuvântul toată lumea care s-a înscris. Nu sunt foarte, foarte mulţi.

Oricum, din câte observăm, sunt relativ puţini şi în sală.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

O să invit pe domnul deputat...

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Nu sunteţi dumneavoastră, e Adrian Alda? Cine e?

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Eram primul pe listă, parcă, nu?

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, nu sunteţi primul pe listă, dar, o secundă, să vedem cine este. La Biroul permanent s-a stabilit ca grupurile parlamentare să aibă calupuri de câte 3 deputaţi - PSD, PNL, câte 2 - USR PLUS, câte 1 - AUR şi Grupul parlamentar al minorităţilor, adică în circuitul acesta să fie.

Dar, având în vedere prezenţa din sală, se pare că...

Deci, de la PSD, Adrian Alda? Nu este.

Florian-Claudiu Neaga? Nu.

Silviu Nicu Macovei? Nu.

Doamna Dinu? Nu.

Deci, aveţi dreptate, domnule Coarnă, vă rog, sunteţi primul pe listă, numărul 5, dar dumneavoastră v-aţi dat seama, de fapt, că...

Domnul Dumitru Coarnă:

Cineva m-a sabotat, domnule preşedinte.

Mulţumesc mult.

Bună dimineaţa!

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Domnul Dumitru Coarnă:

Declaraţie politică - "Colegiul Medicilor Veterinari semnalează - animale comercializate fără documente şi fără să fie supuse procedurilor de depistare a bolilor! Cauza - lipsa creditelor de angajament din bugetul alocat către ANSVSA. Guvernul tace şi nu face! Pericolul din farfuria noastră!"

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, aflată în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, a semnalat două situaţii foarte grave, cu impact direct asupra populaţiei - cazul medicilor veterinari fără contracte şi lipsa fondurilor necesare desfăşurării activităţii sanitar-veterinare.

În România sunt în prezent 339 de comune la nivelul cărora ANSVSA, prin Direcţiile Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, nu efectuează acţiunile prevăzute în H.G. nr. 1156/2013, deoarece nu sunt atribuite contractele către medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii.

Medicii veterinari sunt lăsaţi fără contracte. Cauza - lipsa creditelor de angajament din bugetul alocat către ANSVSA! Guvernul a uitat de această categorie profesională şi nu a alocat fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii sanitar-veterinare, lăsând judeţe întregi cu teritorii imense neacoperite.

Consecinţa imediată - animalele care trebuiau să fie supuse acţiunilor de depistare a bolilor sunt comercializate fără documente şi fără să se cunoască dacă sunt sau nu bolnave.

Impactul nociv asupra cetăţeanului - produsele obţinute de la animalele netestate sunt consumate de către proprietari şi vândute către populaţie.

Pericolul din farfuria noastră - cumpărăm şi consumăm produse, fără a şti dacă acestea sunt sau nu sigure şi dacă provin de la animale sănătoase.

În plus, ANSVSA nu a realizat plăţile aferente lunilor februarie-aprilie 2021 către medicii veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii care deţin contracte de concesiune/prestări servicii pentru realizarea acţiunilor sanitar-veterinare prevăzute în Programul aprobat prin H.G. nr. 1156/2013 - acţiuni de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor, protecţia mediului şi controlul în domeniul siguranţei alimentelor.

Nu au fost realizate nici plăţile aferente lunilor februarie-aprilie 2021, conform Legii nr. 236/2019 pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Ca urmare a neachitării plăţilor restante, medicii veterinari din mediul rural sunt în pragul falimentului, întrucât au de plătit impozite şi taxe lunare către stat, salarii, chirii, utilităţi şi credite la bănci.

Statul are, conform legii, obligaţia să sprijine activitatea de apărare a sănătăţii animalelor, de supraveghere, prevenire şi control al bolilor ce se pot transmite de la animale la om, prin asigurarea cadrului instituţional, juridic şi financiar pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar. Dar statul a uitat de această obligaţie. În zadar au fost semnalate problemele din acest domeniu. Guvernul tace şi nu face!

Sunt două situaţii extrem de grave care necesită implicare imediată şi luarea de măsuri urgente, în vederea remedierii lor, întrucât sănătatea publică este în pericol!

Când vor fi alocate fondurile pentru efectuarea plăţilor aferente lunilor februarie-aprilie 2021 către medicii veterinari de liberă practică organizaţi în condiţiile legii ?

Când vor fi dispuse verificări la instituţiile abilitate, pentru a identifica cauzele ce determină lipsa creditelor de angajament din bugetul alocat către ANSVSA?

Cine este responsabil pentru calitatea produselor consumate de cetăţeni?

Rămân doar nişte întrebări, întrebări retorice, la care încă aşteptăm răspuns.

Deputat al PSD, Dumitru Coarnă, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Coarnă.

Tot de la Grupul PSD, Romulus-Marius Damian? Este? Nu este.

Dan-Constantin Şlincu?

Vasile Cîtea nu este.

Alexandra Huţu, nu.

Dumneavoastră? (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Constantin Bîrcă.)

Este cineva de la secretariat, să verificăm lista? Se pare că este o problemă. Cei care s-au înscris la intervenţii nu figurează, nu că nu sunt. Nu este vorba despre ordine, e vorba despre faptul că nu figurează. (Vociferări.)

Deci, colegii noştri s-au înscris pentru intervenţie, da, şi nu figurează pe listă. (Vociferări.)

Aici scrie - lista din 3 iunie. (Vociferări.)

Este 3 iunie, da. (Vociferări.)

Vă rog să verificaţi.

Până verificaţi dumneavoastră, da, ca să nu pierdem timpul...

Haideţi să verifice întâi, da? Ca să nu ne încurcăm.

De la Grupul parlamentar al PNL este cineva care s-a înscris?

Deci eu am aici - Andrei Daniel Gheorghe.

Poftiţi!

Da, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "200 de ani de la naşterea marelui Ion Brătianu".

"Viaţa nu merită decât a o jertfi pentru ţară" - spunea Ion Brătianu, unul dintre cei care se înscriu în generaţia paşoptistă şi în generaţia care s-a remarcat prin tot ceea ce a însemnat evoluţia democratică a României, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi momentul glorios al dobândirii Independenţei de Stat a României, prin Declaraţia de Independenţă de la 10 mai 1877, şi apoi în urma tratativelor de la Congresul de la Berlin din 1878.

Ion Brătianu a fost un om care şi-a jertfit întreaga sa viaţă şi activitate pe altarul idealului naţional, luptând încă din tinereţe pentru ceea ce înseamnă libertate, identitate naţională şi, nu în ultimul rând, consolidarea unei Românii, o Românie pe care a cunoscut-o în prima parte a vieţii sale ca un stat însuşi în pericolul de a fi destructurat şi de a fi spulberat de pe harta Europei, dar o Românie care, odată cu aducerea Principelui Carol, eveniment la care Ion Brătianu a contribuit din plin, s-a consolidat ca principala putere regională în această parte a Europei.

Ion Brătianu a fost un om care a dus o viaţă austeră, care a dus o viaţă de jertfă, care a pus mai presus de familie, mai presus de siguranţă, mai presus de libertate ceea ce înseamnă construirea unei Românii libere şi a unei Românii puternice, iar acest lucru se vede prin întreaga sa activitate, o activitate care este subsumată unei conştiinţe transistorice, şi anume, chiar dacă el nu va trăi să vadă, generaţiile care vor veni după sine vor cunoaşte îndeplinirea idealului naţional al reîntregirii românilor.

Alături de alte personalităţi, precum Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, Ion şi Dimitrie Ghica, Nicolae, Ştefan, Alexandru şi Radu Golescu, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie A. Sturdza şi mulţi alţii, Ion Brătianu se înscrie în ceea ce a reprezentat capacitatea românilor de a arăta forţă în ceea ce înseamnă construirea unei naţiuni, o naţiune construită de la zero, aproape, o naţiune construită cu sacrificii uriaşe şi deseori în pofida intereselor marilor puteri şi luptând pentru interesul naţional mai presus de propria viaţă, a persoanei.

Cred că este esenţial să rememorăm ceea ce a însemnat această epocă şi ceea ce a însemnat România de ieri, o Românie a cărei moştenire o ducem şi noi mai departe.

În încheiere, voi cita din Ion Brătianu, unul dintre arhitecţii construcţiei conştiinţei naţionale româneşti de secol XIX, moştenite de noi până astăzi, care spunea astfel - "Voim ca românul să se restabilizeze în înşişi ochii săi ca om, şi să se întroneze în toate drepturile sale, ca să poată trăi după legile naturii sale, dezvoltându-se, perfecţionându-se şi împlinindu-şi misiunea sa în societate cu toată gloria şi virtutea de care este capabil. Voim să aibă o patrie unde toţi să aibă aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorii şi o parte întreagă şi deopotrivă la viaţa naţională; o familie, de vor merita-o prin iubire şi moralitatea lor; o proprietate, de vor voi să muncească. Voim ca fiecare să fie stăpân pe roadele muncii sale, fără a putea să ia un pai măcar trântorii omenirii!"

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Să nu uităm niciodată ce a spus Ion Brătianu, în 1878, în faţa dublei presiuni a Rusiei şi Germaniei - "Eu nu vând suflete de români".

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Să ne construim viitorul pe patriotism, domnule preşedinte!

Domnul Alexandru Rafila:

Haideţi să nu exagerăm, domnule deputat!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Şi noi vă mulţumim.

Dacă vă încadraţi în timp, vă mulţumim şi mai tare.

Mulţumesc frumos.

Este foarte frumos patosul cu care dumneavoastră aţi prezentat spusele lui Brătianu. Am fost impresionaţi!

Deci, ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD, s-a corectat lista.

Domnul Coarnă a avut dreptate.

Urmează domnul Constantin Bîrcă.

Şi se pregăteşte Bogdan Gheorghe Trif.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Îmbunătăţirea vieţii pensionarilor este o datorie a guvernanţilor!"

Declaraţia de astăzi reflectă îngrijorările şi temerile cu care se confruntă atât vârstnicii, dar şi cei cărora o asemenea stare de fapt nu le este indiferentă.

Un sistem sanitar, în care geriatria nu mai există - pacientul pierde zile întregi la uşile cabinetelor medicale. Investigaţiile, mai ales cele imagistice, comportă luni de programare sau costuri inimaginabile.

Medicamentele gratuite şi compensate au fost revizuite şi aranjate în ultimul an, astfel încât reţeta lunară să coste pacientul peste 300 de lei, în condiţiile unui tratament de întreţinere. Doamne fereşte de cazuri urgente!

Declaraţiile de intenţie ale guvernanţilor arată că ne aşteaptă zile grele. Se vor produce majorări ale tarifelor la gazele naturale, energia electrică şi termică, dar şi majorarea preţurilor carburanţilor, cu impact direct asupra tuturor preţurilor.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, la începutul anului 2021, în România, din totalul de 5 milioane de pensionari, 23% trăiesc de pe o zi pe alta. Pensia medie în România este de 1.300 de lei.

Ce înseamnă pensionar care trăieşte de pe o zi pe alta? Înseamnă o pensie mai mică cu 60% faţă de medie, adică 520 de lei.

În topul ţărilor europene cu cei mai predispuşi pensionari la sărăcie, România este pe locul 8. Suportă oare comparaţie, 23% din ţara noastră, cu Luxemburgul, cu 7% risc de sărăcie, sau Franţa şi Danemarca, cu 9% risc de sărăcie?

Faţă de această situaţie, guvernanţii refuză orice majorări, indexări sau compensări ale impactului creşterii preţurilor. Mai mult decât atât, se anunţă cu nonşalanţă că se analizează, se caută soluţii pentru viitor etc. Anul acesta, exclus!

Este stupefiantă declaraţia ministrului muncii, în acelaşi timp viceprim-ministru în Guvern, pe Facebook - "Discuţia despre echitatea şi sustenabilitatea sistemului de pensii - obiective pe care mi le-am asumat - trebuie aşadar în mod obligatoriu să includă o soluţie pentru echilibrarea pensiilor...".

Poate nu ştiaţi, doamnă ministru, pensionarii nu mai au timp să aştepte "soluţiile" dumneavoastră, pe care acum le căutaţi, urmând să le scrieţi mai târziu şi a le promova altă dată!

Numărul mediu de pensionari înregistraţi în România, la nivelul anului 2020, este de 5,128 milioane de persoane.

Conform datelor INS, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară - 99,98% - în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,18%, în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent de 78,4%, în cadrul pensionarilor de asigurări sociale.

Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială, în anul 2020, a fost de 968.400 de persoane, din care 800.800 de persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,1% din totalul pensionarilor din această categorie; 152.700 de persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,5% din totalul acestora.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să vă pregătiţi să încheiaţi.

Domnul Constantin Bîrcă:

Imediat.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Constantin Bîrcă:

Cât vor putea aceşti oameni să supravieţuiască? Este întrebarea care ar trebui să vă determine la adoptarea unei soluţii viabile.

Un vechi proverb românesc spune - "Cinsteşte pe cei bătrâni, că poţi ajunge şi tu bătrân".

Stimaţi guvernanţi, interveniţi de urgenţă, până nu e prea târziu!

Mulţumesc.

Bîrcă Constantin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte doamna deputat Luminiţa Barcari, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Ne-am obişnuit deja cu ipocrizia voastră, stimaţi liberali şi USR-işti!"

În campaniile electorale, aţi mimat grija faţă de pensionari, medici, dascăli şi mediul de afaceri, fără prea mult succes, pentru că nu aţi câştigat alegerile. Aţi ajuns, totuşi, la putere şi v-aţi dezis imediat de tot ceea ce aţi promis. Aţi reuşit, din păcate, să aduceţi tupeul şi făţărnicia, care vă caracterizează, la paroxism. Aţi găsit de cuviinţă să profitaţi şi de copii, pentru a câştiga capital politic!

În disperarea de a-şi cârpi imaginea sfâşiată, preşedintele PNL, Ludovic Orban, s-a folosit fără scrupule de funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi a invitat copiii, de 1 iunie, să-i viziteze biroul din Palatul Parlamentului. "Cum să nu iubeşti copiii?" - se întreba, retoric, domnul Orban, pe toate canalele de ştiri care au transmis, bineînţeles, evenimentul.

Vă răspund eu, stimaţi liberali aflaţi la guvernare, ce înseamnă să nu iubeşti copiii:

• Să refuzi să le dublezi alocaţiile, încălcând o lege în vigoare, adoptată de Parlament şi promulgată de preşedintele ţării;
• Să nu-ţi pese că unul din trei copii se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, potrivit datelor oficiale comunicate de Asociaţia "Salvaţi Copiii";
• Să nu faci nimic pentru ca părinţii a peste 100.000 de copii din România să se întoarcă în ţară, acasă, din străinătate, să poată munci la noi în ţară, în România;
• Să nu asiguri condiţii propice integrării socio-educaţionale a celor 78.000 de copii cu dizabilităţi;
• Să nu le dai nicio şansă elevilor cu posibilităţi materiale precare să înveţe;
• Să nu garantezi accesul tuturor copiilor la educaţie şi sănătate.

Şi lista ar putea continua. Nu mă aştept din partea dumneavoastră la nimic bun, pentru că singurele lucruri la care excelaţi sunt austeritatea şi ameninţarea.

Nu ştiţi şi nu vreţi să guvernaţi pentru oameni. Întotdeauna aţi făcut-o în detrimentul lor şi în beneficiul vostru!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Bogdan Trif.

Doamna deputat Luminiţa Barcari, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL, Marian Cruşoveanu? Se pregăteşte.

Mulţumesc.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Mă adresez astăzi dumneavoastră, pentru a vă atrage atenţia asupra situaţiei personalului medical şi auxiliar care a fost angajat anul trecut, în baza Legii nr. 55/2020, fără concurs, pe posturile vacante din instituţii sanitare publice - spitale, servicii judeţene de ambulanţă, Direcţii de sănătate publică - în perioada stării de alertă.

Ne referim la oameni calificaţi, care, într-o situaţie de criză, în care sistemul sanitar era sufocat de cazuri de COVID, în care nu se ştiau multe despre riscurile epidemiologice şi mai apăreau şi cazuri în care, de teama virusului, membri ai personalului din spitale şi DSP-uri demisionau, au venit să lupte cu boala care a luat atât de multe vieţi în ultimul an. Ei au fost printre cei care şi-au asumat riscuri, lucrând zi de zi în secţiile ATI, în cele COVID, în DSP-uri, în serviciile judeţene de ambulanţă. Contractele acestor oameni sunt, însă, pe o perioadă determinată. În 30 de zile de la încetarea stării de alertă, ele vor înceta. Şi nu vor fi afectaţi doar aceşti angajaţi, ci întregul sistem sanitar.

Este bine cunoscut că, în momentul izbucnirii pandemiei, în martie 2020, Direcţiile de sănătate publică erau nepregătite pentru gestionarea acesteia, ca urmare a faptului că, de-a lungul timpului, au fost neglijate, nu au fost adoptate măsuri eficiente pentru dezvoltarea lor, ajungându-se la subfinanţarea acestor instituţii şi existenţa de personal insuficient. De asemenea, este ştiut că şi în prezent, cu tot cu aceşti oameni, sistemul sanitar este subdimensionat, iar Direcţiile de sănătate publică au nevoie de personal specializat.

În acest context, cred cu tărie că este absolut necesar ca aceşti oameni să fie menţinuţi în sistemul sanitar. Deşi nu au fost angajaţi în urma unui concurs pe post, ei şi-au dovedit într-o perioadă dificilă competenţa şi disponibilitatea de a se implica. Iar, din păcate, unii dintre cei care au fost angajaţi ai DSP-urilor au decedat după ce au fost infectaţi cu virusul COVID-19 la locul de muncă. Pentru cei rămaşi, în semn de mulţumire pentru activitatea lor ireproşabilă din timpul pandemiei, trebuie identificată o soluţie prin care contractele de muncă să fie pe o perioadă nedeterminată.

Chiar dacă situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit, este necesar să existe o viziune pe termen lung şi să fie adoptate măsuri corespunzătoare pentru activitatea Direcţiilor de sănătate publică, astfel încât acestea să fie pregătite pentru viitoare situaţii dificile.

Nu este normal, acum, când greul a trecut, să fie lăsaţi aceşti oameni să plece din sistem, mai ales că sunt oameni care au demonstrat dăruirea lor, asumându-şi riscuri, care zi şi noapte au stat la căpătâiul bolnavilor şi i-au îngrijit, chiar dacă aceasta a însemnat să fie departe de propriile lor familii. Nu de puţine ori, în spaţiul public s-a vorbit despre ei ca fiind nişte eroi ai acestor vremuri.

De aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, fac apel în acest sens la Ministerul Sănătăţii şi mă bazez pe sprijinul dumneavoastră, al tuturor deputaţilor, indiferent de partidul din care faceţi parte. Sunt convinsă că veţi evalua corespunzător situaţia şi veţi susţine acest demers.

Declaraţia mea s-a numit "Eroii pandemiei nu trebuie uitaţi!"

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Marian Cruşoveanu?

Din partea Grupului parlamentar al PNL.

Şi urmează de la Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

De ani buni, municipiul Medgidia se află într-un proces continuu de dezvoltare economico-industrială. Din aceste investiţii uriaşe va rezulta o activitate intensă a transportului de mare tonaj.

Ca să putem avea o imagine de ansamblu, voi prezenta câteva dintre investiţiile importante din municipiul Medgidia, care confirmă necesitatea realizării nodului rutier de descărcare a traficului de pe Autostrada A2, la intersecţia cu Drumul Judeţean 222, în zona municipiului Medgidia.

Unul dintre cei mai mari producători de fructoză din Europa va produce amidon natural, fructoză şi glucoză, pe o suprafaţă de aproximativ 10 ha, pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, realizată etapizat, investiţie care va depăşi 200 de milioane de euro.

Noua fabrică îşi propune să utilizeze peste 1.000.000 de tone de materii prime, pentru a obţine produse finite de peste 100.000 de mii de tone. La un calcul matematic simplu, atât pentru transportul materiilor prime, cât şi pentru cel al produselor finite, ţinând cont de tonajul maxim admis, de 24 de tone, pentru transportul acestora, rezultă o medie de peste 100.000 de curse, atât aprovizionare cu materii prime, cât şi în ceea ce priveşte livrarea produselor finite.

O altă investiţie este Fabrica de producţie mase plastice, care se întinde pe o suprafaţă de 42.000 mp, iar valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 10 milioane de euro.

Fabrica de construcţii metalice şi părţi componente ale acestora se va desfăşura pe o suprafaţă de 18.861 mp, iar investiţia este de peste 3,5 milioane de euro.

Construcţia nodului rutier va aduce avantaje semnificative şi pentru Parcul Industrial Medgidia, care are o suprafaţă de aproximativ 660 ha, zonă în care diverşi investitori sunt interesaţi să îşi dezvolte activităţi.

Aceste investiţii din municipiul Medgidia confirmă faptul că acest nod rutier este atât de necesar, iar Ministerul Transporturilor are obligaţia de a veni în sprijinul acestor proiecte atât de utile pentru dezvoltarea economiei locale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe de altă parte, construirea nodului rutier de descărcare a traficului de pe Autostrada A2, la intersecţia cu Drumul Judeţean 222, va avea câteva contribuţii semnificative, adică un impact pozitiv important, atât asupra calităţii vieţii comunităţii locale, cât şi pentru mediu, printre care putem reţine:

• Promovarea unui transport eficient, care va reduce cu 30%-40% poluarea atmosferică şi fonică;
• Reducerea emisiilor de dioxid de carbon anual;
• Reducerea traficului greu şi dirijarea acestuia în afara localităţii;
• Mărirea fluenţei traficului, a siguranţei circulaţiei şi reducerea numărului de accidente.

Realizarea acestui obiectiv de către Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, va ajuta la promovarea dezvoltării economice a municipiului Medgidia, a localităţilor limitrofe, dar şi a întreg judeţului Constanţa. Totodată, construirea unui nod rutier este extrem de importantă, întrucât conduce la crearea unui sistem de transport eficient şi sigur în favoarea mediului şi a comunităţii locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Beniamin Todosiu, vă rog.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alin Apostol.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vă supune atenţiei o temă extrem de importantă - "Colectarea şi reciclarea deşeurilor în România".

România este, din păcate, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană şi la capitolul colectare selectivă şi reciclarea deşeurilor. Este o poziţie care nu ne onorează şi care atrage pentru ţara noastră sancţiuni din partea autorităţilor europene. Înseamnă zeci de milioane de euro pe care România le va plăti anual, pentru că suntem departe de ţintele de reciclare pe care şi le-a stabilit Uniunea Europeană pentru statele membre.

Pentru deşeurile municipale ţinta este de 55%, în anul 2025, în condiţiile în care, în prezent, în România nu reciclăm nici măcar un sfert din deşeuri. Gradul de reciclare a deşeurilor municipale este de aproximativ 15%, iar restul ajung la groapa de gunoi.

Apoi, dacă vorbim despre deşeurile electronice, în Uniunea Europeană se reciclează sub 40%. Practicile de reciclare variază de la un stat membru la altul. Spre exemplu, în ultimii ani, potrivit datelor Eurostat, România s-a clasat pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu un grad de colectare de doar 25%, comparativ cu Croaţia care a reuşit să recicleze peste 81% din deşeurile electrice şi electrocasnice.

Vă reamintesc, dragi colegi, faptul că, anul trecut, Comisia Europeană a arătat mai multe cartonaşe roşii României, pe probleme de mediu. Comisia a solicitat, printre altele, României, să închidă, să etanşeze şi să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 15 depozite ilegale de deşeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziţie, în conformitate cu Tratatul de aderare a României.

Marea problemă rămâne însă reciclarea, pentru că dozele de aluminiu, sticlele şi mai ales PET-urile ajung în râuri sau în alte zone din natură, afectând grav mediul.

O soluţie care ar putea accelera reciclarea este legislaţia care să introducă sistemul de tip garanţie - returnare, care funcţionează cu succes în multe state europene. În Germania, colectarea ambalajelor reciclabile atinge un grad de aproximativ 90% prin aplicarea acestui sistem, prin care în preţul unei sticle de apă sau a unei doze de suc se introduce o garanţie de reciclare, sumă care poate fi recuperată ulterior de client.

În concluzie, dragi colegi, avem nevoie de măsuri serioase, în perioada următoare, pentru a susţine colectarea şi reciclarea deşeurilor în România, iar aceste măsuri trebuie aplicate cu rapiditate de Guvern şi susţinute de Parlament printr-o legislaţie adecvată. De această dată, codaşii Europei la reciclare înseamnă că suntem buni de plată şi din buzunarele tuturor românilor vor fi plătite sancţiunile impuse de Comisia Europeană.

Vă mulţumesc şi vă rog să gândiţi şi să susţineţi proiecte legislative care să stimuleze reciclarea deşeurilor şi protejarea mediului!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Alin Apostol, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Nicolae Roman.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Astăzi vă vorbesc despre necesitatea de a integra alfabetizarea digitală şi tehnologia informaţiei încă din ciclul primar.

Trăim în epoca digitală, însă nu toţi. Mulţi români, chiar instituţii publice nu aparţin acestei epoci.

România este pe penultimul loc la capitolul abilităţi digitale - 31% -, urmată de Bulgaria - 28%. În ultima statistică publicată de Eurostat, unul din 4 români nu a folosit niciodată Internetul acasă sau nu are acces deloc la Internet.

Vorbim despre reforma rapidă a învăţământului, însă contextul actual mă face să spun că o reformă a educaţiei trebuie să includă, de urgenţă, proiecte de creştere a abilităţilor digitale. Şi poate ar trebui să extindem acest deziderat la nivelul întregii societăţi. România rămâne înapoiată şi din cauza acestui "analfabetism digital".

Reforma educaţiei trebuie să crească abilităţile digitale şi să fie dublată de accelerarea dezvoltării rapide a infrastructurii. Avem încă şcoli fără calculatoare şi Internet. Trebuie să dezvoltăm reţeaua broadband, căci avem încă zone rurale şi urbane fără acces la Internet.

Pandemia ne-a dat o lecţie importantă - tehnologiile digitale aduc beneficii cetăţenilor şi instituţiilor şi contribuie la păstrarea sau crearea locurilor de muncă. Sub presiunea crizei, procesul de digitalizare a autorităţilor publice a făcut câţiva paşi, crescând serviciile ce pot fi accesate online, pentru plăţi sau obţinerea de avize. Iar în mediul privat, tehnologiile digitale au permis continuarea activităţii, fără întrerupere, prin "munca de acasă". Aşa au fost prevenite creşterea ratei şomajului şi prăbuşirea economică.

Degeaba vom investi în digitalizarea instituţiilor, dacă copiii sau adulţii nu învaţă cum să folosească tehnologiile şi nu au acces la Internet. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Acum este cea mai bună ocazie. Programele de redresare economică lansate la nivel european includ şi o componentă de digitalizare a statelor membre. În plus, suntem pe locul 5 în Europa la numărul de absolvenţi din industria IT. Avem profesionişti cu care putem forma viitoarele generaţii şi cu care putem preveni "analfabetismul digital" la nivelul întregii societăţi.

Alin Apostol, deputat al USR PLUS de Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Nicolae Roman.

Vă rog.

Şi se pregăteşte, de la Grupul parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru. Dar nu ştiu dacă este în sală.

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, fiindcă poporul român trebuie să ştie, mă voi referi la tema "Perpetuarea naţiei poate fi în pericol!"

Din analiza comentariilor referitoare la vaccinare, făcute în spaţiul public de către unii medici şi specialişti, rezultă mai multe concluzii, pe care doresc să vi le prezint.

Pentru a nu încălca cutuma cu timpul, eu am identificat, vă spun, 6 dintre ele, dar le voi prezenta pe ultimele două.

5. Întreaga campanie mass-media de promovare şi de îndemn la vaccinare, dar mai ales atitudinea ministrului educaţiei, care anunţă triumfalist numărul de copii vaccinaţi zilnic, creează confuzie privind scopurile acţiunii.

6. Conform afirmaţiilor de pe contul personal, doamna Ursula von der Leyen susţine - citez - "S-au securizat 1,8 miliarde doze pentru 2022 şi 2023", ceea ce creează pentru cele 508 milioane de persoane ale Uniunii Europene suspiciuni privind scopul acestei activităţi. Actualele produse nu asigură protecţia, deci nu au efect imunizant, fiind necesară reluarea vaccinării în anii care urmează. Afirmaţia potrivit căreia vaccinarea masivă a populaţiei este soluţia salvatoare, înseamnă că este falsă.

Ritmul lent de vaccinare ne poate duce la concluzia că pentru campaniile de vaccinare viitoare este posibil să se aplice măsuri abuzive de determinare a populaţiei pentru a participa. Certificatul de vaccinare este de fapt unul de control al acţiunii de imunizare, nu de liberă circulaţie.

Japonia consideră că este inacceptabil să se administreze cetăţenilor săi un produs insuficient testat şi a cerut Companiei Pfizer date suplimentare.

De ce Guvernul României nu a cerut niciun fel de garanţii pentru a-şi proteja cetăţenii, dar a acordat, în schimb, imunitate firmelor producătoare?

De ce nu este informată populaţia că nu s-au făcut studii de genotoxicitate, adică capacitatea de a produce mutaţii genetice, şi nici de carcinogenitate, adică capacitatea de a induce cancer, deşi lipsa acestor studii este menţionată în prospecte?

Acest vaccin introduce în corpul uman un fragment modificat de ARN străin. Situaţia este susceptibilă de a avea consecinţele menţionate anterior?

Tot mai multe voci afirmă public că vaccinarea copiilor nu trebuie să se întâmple, fiind posibilă afectarea genetică a acestora şi, implicit, a naţiei noastre.

Pentru cei constituiţi în instrumentarea acestei dictaturi politico-medicale transfrontaliere, le spun de la această înaltă tribună un singur lucru - Jos ghearele de pe copiii României! (Aplauze.)

Deputat AUR, Circumscripţia 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al minorităţilor? Nu este nimeni de la Grupul parlamentar?

Domnul Petreţchi, da?

Vă rog.

Şi revenim ulterior la Grupul parlamentar al PSD. Doamna Alexandra Huţu se pregăteşte.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice - "Necesitatea susţinerii infrastructurii feroviare".

Situaţia transportului feroviar, precum şi problemele generate de întârzierile exagerate, modificările de orar efectuate fără consultarea cetăţenilor, ca şi lipsa investiţiilor în modernizarea garniturilor de tren sau a materialului rulant nu mai reprezintă un secret.

Aceste neajunsuri au generat o reprofilare a cetăţenilor către sectorul transportului rutier, în defavoarea celui feroviar.

Lipsa unor soluţii concrete din partea celor care, de-a lungul timpului, trebuiau să restructureze, iar mai apoi să reabiliteze acest sector al transporturilor, au dus la situaţia actuală în care atât interesele economice, cât şi bunăstarea cetăţenilor să fie afectate.

Subiectul transportului feroviar este studiat îndeaproape de Comisia Europeană, care a propus ca anul 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate, fapt ce dovedeşte potenţialul uriaş al acestui sector al transporturilor.

Mai mult decât atât, domeniul transporturilor feroviare este inclus şi în cadrul Pactului ecologic european al transporturilor, în general, Uniunea Europeană dorind să promoveze un transport feroviar modern, ecologic, sustenabil şi sigur.

Din acest motiv, dezvoltarea infrastructurii feroviare trebuie privită şi din perspectiva necesităţii extinderii transportului feroviar, elaborând strategii bazate pe analize reale ce permit prezentarea situaţiei actuale, cu ajutorul cărora să fie identificate punctele slabe, iar, ulterior, îndreptate şi aliniate la standardele europene prin măsuri concrete.

Nu o dată am prezentat, de la această înaltă tribună, deficienţele transportului feroviar, în special în zonele aflate la graniţa ţării noastre, cu exemple concrete, însă schimbările din ultimii ani au şters orice urmă de responsabilitate pentru problemele deja cunoscute.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tot la nivel european se discută despre crearea unei reţele de căi ferate care să angreneze statele membre într-un proces mai intens de cooperare, iar România nu îşi permite să piardă "acest tren", cu atât mai mult cu cât ţara noastră deţine comisariatul pe transporturi în cadrul Comisiei Europene.

Nu mai este o opţiune să luăm act privind deficienţele cunoscute ale acestui sector.

Este timpul să conlucrăm pentru a reuşi să aducem transportul feroviar din ţara noastră la nivelul celui european. Doar prin colaborare, comunicare şi prin promovarea acestui tip de transport la nivel naţional, în toate colţurile ţării, şi prin implementarea unor soluţii optime putem integra acest domeniu al transporturilor în sistemul feroviar european, realizând astfel o alternativă viabilă atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De ziua lor, copiii din România sunt umiliţi de un guvern dezinteresat de viitorul nostru!"

Copiii sunt viitorul nostru! Cum ne creştem copiii, aşa va arăta viitorul!

Din păcate, este tragic faptul că guvernarea de dreapta nu a înţeles că avem nevoie de copii sănătoşi şi educaţi pentru a ne construi o naţiune puternică şi competitivă cu restul lumii.

De fiecare dată când reprezentanţii dreptei au ajuns la guvernare, au luat măsuri împotriva celor mai vulnerabile categorii de populaţie, dar parcă nicicând nu au fost mai multe sabotaje ca în cele două guvernări ale sărăcirii.

Unde sunt banii pentru majorarea alocaţiilor?

Unde sunt banii pentru acordarea deducerilor de 1.500 de lei pentru fiecare copil, pe care ar fi avut-o angajatorul pentru susţinerea educaţiei timpurii?

Unde sunt banii pentru transportul elevilor către şcoală?

Cred că i-aţi cheltuit cu achiziţiile la suprapreţ din pandemie şi cu dotarea birourilor pentru politrucii pe care i-aţi angajat la fiecare partid, câte 4, 5, 6 secretari de stat la fiecare minister.

Vă anunţ că, indiferent ce măsuri veţi mai lua împotriva copiilor, PSD va vota pentru menţinerea celei de-a doua tranşe de majorare a alocaţiilor, prevăzute pentru anul 2021, şi va cere încă o dată Guvernului să aplice legile ţării.

Stimată Coaliţie a austerităţii, rolul partidelor aflate la guvernare nu este de a se plânge că nu sunt bani, ci de a veni cu soluţii pentru dezvoltarea economică şi de a asigura resursele necesare, inclusiv pentru viitorul educaţiei şi sănătăţii copiilor.

Nici eu şi nici colegii mei nu putem înţelege cum de premierul Cîţu propovăduieşte numai lucruri fantastice, dar nu găseşte banii necesari pentru a da copiilor ceea ce li se cuvine legal. Ar trebui să fie bani, din moment ce Guvernul se laudă că avem cea mai mare creştere economică din Europa.

Anunţul din urmă cu câteva zile, al preşedintelui PNL, că n-ar fi bani pentru copiii din România, confirmă ceea ce PSD a avertizat încă de la începutul anului, când Guvernul nu a prins în Proiectul bugetului de stat decât una dintre cele două tranşe de majorare a alocaţiilor prevăzute pentru acest an.

PSD, pe lângă moţiunea de cenzură, va depune şi o propunere legislativă care să oblige Guvernul să respecte deciziile adoptate anul trecut de Parlament, în ceea ce priveşte majorarea alocaţiilor pentru copii.

Trebuie să înţelegeţi o dată pentru totdeauna - viitorul copiilor noştri, dreptul la educaţie şi sănătate şi viitorul României nu se negociază cu nimeni şi pentru nimic în lume!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Situaţia este una critică pentru actualii şi viitorii pensionari din România, dacă angajamentele ascunse, asumate de Guvernul Cîţu în faţa Comisiei Europene şi incluse în PNRR, vor fi transpuse în lege.

O analiză succintă a ultimelor date prezentate de Eurostat arată că în România şi în Bulgaria este cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană. În acest moment, speranţa de viaţă în România este de 72 de ani la bărbaţi şi 79 de ani la femei. În schimb, vârsta de pensionare este la acelaşi nivel cu cea din ţările în care speranţa de viaţă este mult mai mare.

Un salariat plătit cu salariul mediu nu apucă să-şi primească la pensie banii pe care i-a dat statului sub formă de contribuţii de-a lungul unui stagiu complet de cotizare.

Un calcul simplu demonstrează că un bărbat din România care lucrează pe salariul mediu, respectiv 3.100 de lei net şi 5.400 de lei brut, la un stagiu de cotizare complet de 35 de ani, plăteşte la stat, fără inflaţie şi capitalizări, 565.000 de lei. Dacă iese la pensie la 65 de ani, are de încasat o pensie medie de 1.600 de lei lunar, iar dacă trăieşte 72 de ani, primeşte în total de la stat, ca pensie, 134.000 de lei. Statul rămâne cu 431.000 de lei de pe urma acestui pensionar.

Dacă se măreşte vârsta de pensionare pentru bărbaţi, românii vor ieşi prea târziu la pensie pentru a mai putea beneficia de aceasta.

Ministrul muncii susţine că a creat oportunităţi pentru persoanele care vor să muncească după pensionare. În realitate, toţi românii aveau şi până acum acest drept, care este garantat prin Constituţie. Ceea ce face însă doamna Turcan este exact pe dos - după împlinirea vârstei de pensionare, îngrădeşte dreptul persoanelor de a munci, prin condiţionarea pierderii pensiei, în cazul salariaţilor la stat, sau prin limitarea neconstituţională a vârstei până la care poate lucra orice cetăţean român, respectiv 70 de ani.

Aşa cum Partidul Social Democrat a demonstrat de nenumărate ori, Guvernele lui Iohannis nu au guvernat şi nu vor guverna nici măcar o secundă în interesul românilor, ci doar în interesul celor care i-au adus şi îi susţin la putere.

Ca membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, alături de colegii mei social-democraţi, voi milita pentru a opri toate măsurile antisociale, ale guvernanţilor dreptei, de creştere a vârstei de pensionare şi voi susţine iniţiativele Partidului Social Democrat pentru apărarea drepturilor constituţionale ale fiecărei categorii sociale, indiferent că este vorba despre pensionari, salariaţi la stat sau la privat, tineri, copii şi familii.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc pentru perfecta încadrare în timp.

Doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

De la Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "România normală. «România lucrului bine făcut» înseamnă şi îngroparea judeţului Hunedoara".

Stimaţi colegi,

În acest an şi jumătate de guvernare a Coaliţiei PNL - USR PLUS - UDMR am avut parte doar de vizite ale liderilor acestora în teritoriu în scop electoral. În acest an am aflat cu toţii că alocaţiile nu se măresc, că pensiile sunt îngheţate - se vorbeşte doar despre o posibilă majorare a vârstei de pensionare; de asemenea salariile sunt plafonate. Nu mai vorbim despre faptul că nu avem măsuri concrete pentru susţinerea mediului de afaceri, în aceste vremuri greu încercate pentru cei care au societăţi comerciale, şi nu numai.

Am aflat de la doamna ministru Raluca Turcan că aproximativ un milion de români din diaspora s-au întors acasă, dar măsuri pentru a-i susţine pe aceştia să rămână aici, acasă, nu avem. Nu ştim ce măsuri adoptă Ministerul Educaţiei pentru aceşti copii care s-au întors acasă pentru a le fi mai uşoară integrarea în sistemul de educaţie din România.

Am aflat, de asemenea, că studenţii nu mai reprezintă o prioritate, tăindu-li-se beneficiile pentru transportul gratuit.

De asemenea, transportul elevilor gratuit, mult trâmbiţat de actualul Guvern, se pare că nu mai reprezintă o gratuitate.

Cât despre acest PNRR, aflăm din presă că anumite judeţe sunt pe lista de priorităţi, respectiv doar judeţele care au lideri ai acestei guvernări, care susţin această guvernare. Este nedrept!

Pentru judeţul Hunedoara, ce să vă spun? Minerii au fost nevoiţi să stea blocaţi în subteran pentru a protesta să-şi primească drepturile salariale, pentru ceea ce au muncit ei.

În schimb, din partea guvernanţilor, lipsă de respect! Nimeni, dar nimeni nu a venit să stea la discuţii cu ei!

Cât despre Termocentrala Mintia, ieri am aflat de la tribuna Parlamentului, Camerei Deputaţilor, că se doreşte vânzarea ei. De ce? De ce nu sunteţi de acord s-o lăsaţi în administrarea unei instituţii de stat? De ce vreţi să vindeţi România?

Ce să mai vorbim despre CFR Marfă?!

Am auzit şi astăzi, de aici, de la această tribună. În judeţul Hunedoara, aproximativ 100 de oameni vor rămâne fără loc de muncă.

Stimaţi guvernanţi,

Stimaţi parlamentari care susţineţi această coaliţie de dreapta, ştiu că printre dumneavoastră sunt şi oameni cu frică de Dumnezeu, oameni care au candidat pentru a-i reprezenta pe români.

Partidul Social Democrat, aşa cum a afirmat preşedintele partidului, Marcel Ciolacu, va depune o moţiune de cenzură.

Haideţi cu toţii să facem ceea ce-şi doreşte poporul român, să-i trimitem acasă pe aceşti guvernanţi care nu-şi iubesc ţara!

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, Hunedoara. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc doamnei deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola.

Şi se pregăteşte doamna deputat Cristina Burciu. Este? Perfect.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Puterea de producţie a apelor Dunării, cu bălţile, gârlele şi lagunele ei, se manifestă aci în prima linie prin producţia de peşte. Condiţiunile naturale pentru producţiunea peştelui sunt în adevăr aci unice în Europa, şi numai prin nepriceperea şi rapacitatea omului, care, în loc să respecte şi să se acomodeze la cerinţele naturii, se dedă la vandalisme, face câteodată ca acest izvor natural de bogăţie să nu dea roadele la care suntem în drept să ne aşteptăm". Acestea erau vorbele pline de înţelepciune ale lui Grigore Antipa, exact acum 100 de ani, în cadrul lucrării sale "Dunărea şi problemele ei".

România intra atunci într-o perioadă de boom economic, intra în perioada modernă a pescăriei, odată cu promulgarea legii asupra pescuitului, la 7 octombrie 1896, iniţiată de acelaşi Grigore Antipa. Încă de la înfiinţarea Direcţiei Generale a Pescăriilor, în acelaşi an, s-a început construirea unei baze materiale de excepţie, ajutând mult la dezvoltarea acestui domeniu strategic, statul român ajungând în anul 1920 să deţină 98 de clădiri cu terenuri, 107 gheţării, 153 de bărci, 8 şalupe cu motor, 4 vapoare, 11 şlepuri şi o dragă. Însă venirea regimului comunist şi după aceea a democraţiei prost înţelese, de după 1989, a distrus tot ce gândise şi construise marele savant român.

Situaţia dezastruoasă în care ne aflăm în acest moment se ilustrează cel mai bine prin nişte simple cifre - între 1920-1924, capturile comerciale de crap, în Delta Dunării, se situau undeva la 1849 de tone/an, ajungând ca între anii 2003-2020 să fie doar 132 de tone/an. Aceasta înseamnă de 14 ori mai puţin crap pescuit, într-o perioadă de patru ori mai mare. De asemenea, capturile de ştiucă, o altă specie importantă din punct de vedere economic, raportate în aceleaşi perioade de timp, în Delta Dunării, au fost de 1816 tone/an, comparativ cu doar 98 de tone, în vremurile noastre. Aceasta înseamnă o scădere de peste 18 ori mai puţin.

Toată această scădere a pescuitului comercial este uriaşă, în pofida faptului că vorbim despre o creştere exponenţială a efortului de pescuit şi a acestui domeniu, prin dezvoltarea de noi materiale şi unelte de pescuit, o mobilitate crescută a pescarilor şi tehnici moderne de detecţie a exemplarelor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă rog să vă gândiţi că, în ultimii 9 ani, capturile declarate de către pescarii comerciali din România s-au situat undeva la sub 50% din cota alocată de stat pentru pescuit. Din punctul nostru de vedere, doar trei factori cumulaţi pot genera această situaţie - stocurile de peşte foarte scăzute, o evaziune fiscală extrem de ridicată şi nişte cote alocate pescuitului supradimensionate.

Tocmai de aceea, în ultimele luni, alături de colegul meu Alexandru Kocsis, lucrăm la o nouă lege a pescuitului, care să elimine cadrul legislativ actual, total ineficient. Fie că vorbim despre braconajul excesiv, despre protecţia mediului dar şi a pescarilor tradiţionali, despre înăsprirea pedepselor sau de măsuri de ajutorare a acestui domeniu strategic, totul va fi prevăzut în viitoarea lege.

Să nu uităm că peştele reprezintă o resursă strategică de hrană, însă este şi un important bioindicator al calităţii mediului acvatic confirmând, prin prezenţa unora dintre specii, ape curate, nepoluate şi implicit un mediu de viaţă adecvat traiului uman.

Faptul că mortalitatea prin pescuit a crescut, iar productivitatea, prin alterarea habitatelor, a scăzut, ar trebui să ne amintească tuturor că resursele pescăreşti nu sunt infinite.

Raportul Curţii de Conturi...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Da.

Raportul Curţii de Conturi de anul trecut ne arată că în acest domeniu al pisciculturii evaziunea fiscală se ridică la peste 70%.

Tocmai de aceea trebuie să intervenim noi, ca legiuitor. Dacă vrem să avem o pescărie performantă şi un viitor pentru acest domeniu, trebuie să reglementăm toate aceste neajunsuri şi să restabilim echilibrul natural.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Cristina Burciu.

Se pregăteşte domnul deputat Onuţ Valeriu Atanasiu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Este? Perfect!

Doamna Cristina Burciu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reuşita Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă va creşte calitatea vieţii românilor".

Prezentarea oficială a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un pas extrem de important în implementarea acestui obiectiv fundamental pentru dezvoltarea ţării noastre în următorii ani.

Acest document este unul programatic, care detaliază modul în care solidaritatea statelor europene contribuie la susţinerea şi dezvoltarea ţării noastre, ca răspuns la dificultăţile prin care au trecut economiile tuturor statelor componente în ultimul an şi jumătate de pandemie.

Acest plan de investiţii va fi în măsură să stopeze cea mai mare criză economică europeană din ultimul secol, iar România va beneficia de sume considerabile atât pentru investiţii, destinate în mod direct pentru redresare şi rezilienţă, cât şi pentru realizarea unor reforme absolut necesare în unele domenii.

Sunt convinsă că instituţiile statului român care vor contribui la implementarea PNRR vor conlucra exemplar în ceea ce înseamnă îndeplinirea criteriului de finalizare a investiţiilor derulate prin program, până în anul 2026. Nu ne permitem să pierdem niciun euro din suma care ne revine, astfel încât toate proiectele trebuie încheiate în termenul prevăzut, pentru a nu risipi aceste oportunităţi şi facilităţi de finanţare.

Sunt câteva componente de care ţara noastră are mare nevoie şi care au fost incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv reducerea gradului de poluare şi dinamizarea digitalizării, capitole la care avem anumite întârzieri. Prioritizarea în cadrul documentului a componentei verzi şi a digitalizării ne va permite să realizăm investiţii consistente în noi tehnologii digitale şi în reducerea poluării de toate tipurile, astfel încât să îndeplinim condiţiile clare impuse de Comisia Europeană prin acest program, respectiv 37% pentru tranziţia spre o "economie verde" şi 20% pentru digitalizare.

În paralel, PNRR va accelera reformele îndelung amânate în România, unele necesare şi aşteptate de 30 de ani, astfel încât prin investiţii majore să putem trece la un alt stadiu de dezvoltare generală şi, implicit, la creşterea bunăstării românilor. Prin acest program, ţara noastră va atrage 29,2 miliarde de euro în şase ani, fapt ce va genera atât stabilizarea economică, cât şi dezvoltarea pe toate palierele unde suntem deficitari.

Sunt încrezătoare că Guvernul liberal va păstra cursul ascendent şi asumat în faţa Comisiei Europene în ceea ce priveşte menţinerea în parametri stabiliţi a strategiei fiscal-bugetare, eliminarea risipei banului public şi reformarea companiilor de stat.

Cuvintele de ordine în implementarea acestui plan trebuie să fie performanţa, predictibilitatea, eficienţa, stabilitatea şi reforma, astfel încât reuşita acestui program să conducă la dezvoltarea tuturor regiunilor ţării şi la îmbunătăţirea vieţii românilor.

Deputat al PNL Cluj, Cristina Burciu.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Onuţ Valeriu Atanasiu, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan-Iulian Lörincz, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică este legată de acelaşi PNRR şi se intitulează "O singură Românie".

M-am născut într-una din cele mai sărace zone ale României, în judeţul Vaslui. Am profesat în Galaţi, o zonă bogată în urmă cu 20-30 de ani, prin prisma Combinatului siderurgic, a şantierului naval ori a zecilor de fabrici care erau în funcţiune acum 20-30 de ani. Din păcate, forţa economică s-a stins, iar nivelul de viaţă s-a degradat şi aici extrem de mult.

Sunt zone sărace nu pentru că oamenii nu ar dori să muncească, ci pentru că nu au ce să muncească, iar puţinele slujbe sunt prost plătite. Este şi motivul pentru care mai mulţi gălăţeni au luat drumul străinătăţii - Italia, Spania, Germania sau Anglia. Mai nou, pentru că Bucureştiul, Iaşiul sau unele oraşe din Transilvania oferă condiţii decente de muncă, îi regăsim şi în aceste zone.

Stimaţi colegi,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă oferă o imensă oportunitate de dezvoltare, dar poate fi şi o armă cu două tăişuri. Există în momentul de faţă două Românii - o Românie în zona de vest, unde lucrurile sunt pe o cale bună, dreaptă, şi o zonă a României de est, unde practic natalitatea a scăzut foarte mult.

În afara marilor proiecte pe care le vizează Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, cred că ar fi nevoie ca în momentul de faţă criteriile de eligibilitate pentru proiectele stabilite prin PNRR să fie cu prioritate pentru aceste zone defavorizate.

Vom încuraja două fenomene îngrijorătoare, dacă nu vom face acest lucru, vizibile de ani de zile - migrarea forţei de muncă, respectiv depopularea, la care se adaugă, aşa cum am precizat în declaraţia mea politică de săptămâna trecută, o scădere a natalităţii cu 25% în judeţul Vaslui, în 2020, faţă de 2019, cu 20% a scăderii natalităţii în judeţul Galaţi, în 2020, faţă de 2019, pentru că viitorul, în aceste zone sărace ale României, se vede într-un singur fel, sumbru!

Dragi colegi,

Ţine de noi să dovedim că ne pasă şi că vrem să dezvoltăm şi regiunile lăsate în urmă.

România nu poate avea două viteze în acelaşi timp.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos domnului deputat.

De la Grupul parlamentar al USR PLUS este cineva? Cine? Doamna Özmen Oana-Marciana, da?

Vă rog.

Şi se pregăteşte, de la Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Eficienţa energetică - reformă şi investiţii".

Renovarea clădirilor publice, din punctul de vedere al eficienţei energetice, pentru a optimiza pe termen lung consumul banului public, este o temă care priveşte şi siguranţa cetăţenilor, nu doar optimizarea costurilor. Toate clădirile publice au un consum energetic mare, deci pierderi de bani care pot fi folosiţi în alte proiecte.

Ieri a fost prezentat public Planul complet de Redresare şi Rezilienţă, o şansă pe care ţara noastră o are pentru a implementa reforme, pentru a eficientiza cheltuirea banului public şi, nu în ultimul rând, pentru a aduce investiţii atât de necesare pentru dezvoltarea României.

Componenta numită Fondul pentru Valul Renovării propune două reforme şi patru categorii principale de investiţii, cu scopul de a implementa modificări legislative şi programe, precum şi un fond de renovare a clădirilor publice, rezidenţiale şi de patrimoniu. Bugetul total propus este de 2,2 miliarde euro, din care rezilienţa şi eficienţa energetică în clădirile publice - sedii administrative, clădiri publice care deservesc servicii publice - au alocate 1,17 miliarde de euro.

Eficienţa energetică este o componentă importantă a PNRR, iar instrumentul financiar pentru implementare va fi gestionat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în calitate de partener.

La finalul implementării reformelor şi a investiţiilor, vor exista circa 1.000 - 1.500 blocuri reabilitate energetic - aproximativ 4 milioane de metri pătraţi de clădiri rezidenţiale - şi circa 2.000 de clădiri publice reabilitate - aproximativ 2,5 milioane de metri pătraţi, dintre care 30 de ambulatorii, unităţi medicale publice, alte structuri publice care furnizează asistenţă medicală ambulatorie reabilitate, modernizate, extinse, dotate.

Ne propunem îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% până în 2030, o mare provocare, deoarece, în prezent, în sectorul rezidenţial mai puţin de 5% din fondul de clădiri au fost reabilitate termic şi eficientizate energetic, în ciuda faptului că o astfel de lucrare ar duce, în medie, la economii de energie de peste 50%. România deţine un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică şi consolidare seismică, cu accent pe intervenţii care să asigure atât creşterea performanţei energetice, cât şi stabilitatea structurală şi funcţională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziţia către un parc imobiliar verde şi rezilient, care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.

Se va înfiinţa un fond pentru valul renovării care să finanţeze adecvat, printr-un program de investiţii, lucrări de îmbunătăţire a clădirilor existente.

Aproximativ 77% din suprafaţa totală a fondului de clădiri este în plan pentru a fi renovată din 2021 până în 2050, iar până în anul 2025 este planificată dublarea ratei de renovări.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încheiaţi!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Prin Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, se estimează 13 miliarde de euro investiţii şi crearea a aproximativ 234.000 de locuri de muncă.

Astfel, până în trimestrul IV din 2023 vor fi derulate cel puţin...

Domnul Alexandru Rafila:

Doamnă deputat, vă rog să încheiaţi!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Da, domnule preşedinte.

...cel puţin 10 scheme de certificare în domeniul performanţei energetice a clădirilor, în cadrul cărora se estimează pregătirea a cel puţin 6.000 de specialişti şi pentru lucrători în domeniul construcţiilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Vă mulţumesc.

Oana-Marciana Özmen, deputat al USR PLUS, Bucureşti.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna Anamaria Gavrilă.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc.

"PNRR, un act de trădare naţională. O jumătate de miliard de euro din energie făcuţi cadou firmei care vrea să cumpere Termocentrala Mintia la preţ de fier vechi".

Domnule ministru Popescu, de ce ne-aţi minţit?

În urmă cu aproximativ două luni, când eram în biroul dumneavoastră, alături de colegi de-ai mei de la AUR, pentru a discuta despre soarta minerilor care îşi vor pierde locurile de muncă şi despre viitorul termocentralelor pe cărbune, v-aţi prefăcut că nu cunoaşteţi interesele GSP Power în domeniu, că nu ştiţi cine este domnul Comănescu.

Iată, ieri am aflat că, prin PNRR, veţi da mai mult de o jumătate de miliard de euro către GSP Power, o firmă constituită anul trecut, cu cifră de afaceri zero, deţinută de domnul Comănescu, pe care aparent nu îl cunoaşteţi.

Mai mult, în ultimele două luni aţi schimbat strategia pentru Mintia. În loc să daţi termocentrala Consiliului Judeţean Hunedoara sau Primăriei Deva, aşa cum v-aţi angajat prin Programul de guvernare chiar în decembrie 2020, aţi decis să o vindeţi la preţ de fier vechi. Nu e nicio surpriză, GSP Power s-a arătat interesată să cumpere Mintia. Din jumătatea de miliard de euro primiţi gratis prin PNRR, oricine şi-ar permite să cumpere activele ieftinite premeditat de la Mintia.

PNRR este un act de trădare naţională. România împrumută bani pentru a-i da gratis, fără dobândă, firmelor de casă ale partidelor de la guvernare. Fiecare român trebuie să plătească 30 de euro firmei GSP Power, la care se adaugă dobânda la care se împrumută România. În schimb, pentru reconversia Văii Jiului sau pentru rezolvarea termoficării din Deva, Guvernul nu a alocat prin PNRR niciun cent, niciun ban.

Termocentrala Mintia este astăzi încă a statului. De ce nu aţi vrut, domnule ministru Popescu, ca statul să ia bani europeni pentru creşterea competitivităţii şi decarbonarea termocentralei şi să facă profit? Dacă statul a putut să preia datoriile Complexului Energetic Hunedoara, a plătit angajaţii să scape de ei şi a curăţat calea pentru ca băieţii deştepţi să poată mima o licitaţie şi să preia Termocentrala Mintia, oare Ministerul Energiei nu se putea ocupa şi de planul de investiţie în Termocentrala Mintia, prin PNRR, pentru ca aceasta să rămână în proprietatea şi spre beneficiul viitor al tuturor românilor?

Aşa cum energia nu se pierde, ci se transformă, nici "băieţii deştepţi" din energie nu dispar, ci se adaptează, găsesc noi oportunităţi, de această dată verzi, de a exploata slăbiciunile statului român. Dacă PNRR este un program pentru "băieţii deştepţi" din energia verde, să nu ne mai mirăm că nu avem bani la buget, că sistemul nostru medical se prăbuşeşte, că şcolile şi secţiile de poliţie au grupuri sanitare afară în curte, iar oamenii ne pleacă de-a valma în străinătate.

Domnule Virgil Popescu, corectaţi PNRR şi daţi banii pentru energie companiilor de stat devalizate de politicieni ca dumneavoastră.

Dacă aţi uitat, vă amintesc eu, până nu e prea târziu - nu sunteţi ministrul prietenilor şi al firmelor de partid, sunteţi ministru în Guvernul României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Manea, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Vă rog.

După care ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ se pregăteşte.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se va referi la problemele din educaţie şi aş începe prin a semnala o mare problemă sau mai curând prin a vă reaminti o mare problemă din domeniul educaţiei, respectiv România este pe primul loc în Uniunea Europeană la abandonul şcolar.

Peste 450.000 de copii, îndeosebi din mediul rural, au abandonat şcoala în ultimii doi ani. Mai sunt aproximativ încă 200.000 de copii, îndeosebi şi aceia tot din mediul rural, care, deşi au vârsta legală de înscriere în sistemul educaţional, nu sunt la şcoală, nu sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ.

Din câte ştiu eu, şi mai ales în calitatea noastră de aleşi ai poporului, cred că ar trebui să respectăm în integralitatea sa prevederile art. 32 din Constituţia României, Legea fundamentală a acestei ţări, care prevede că învăţământul este asigurat de stat şi este gratuit pentru copii.

Nu ştiu cât de greu le este guvernanţilor să înţeleagă că, dacă nu vor interveni cât mai curând în acest domeniu şi dacă nu vor trata cu maximă seriozitate, sutele de mii de copii la care mă refer astăzi, doar peste puţini ani, într-un orizont de timp nu foarte greu de proiectat, să spunem, de pildă, zece ani, vor deveni sutele de mii de adulţi ai României fără calificare, fără un loc de muncă, sutele de mii de români, de cetăţeni români care vor fi, într-o formă sau alta, dependenţi de intervenţia statului.

Mi se pare că în ultima perioadă educaţia este tratată cu superficialitate şi încep să am din ce în ce o convingere din ce în ce mai mare că cei care decid în acest domeniu sau cei mai mulţi dintre ei sunt nişte amatori, sunt nişte oameni care sunt efectiv depăşiţi de realitatea în care trăim.

Motiv pentru care, solicit Guvernului României şi dumneavoastră, tuturor, în calitate de aleşi ai poporului, să trataţi cu maximă seriozitate problemele din sistemul educaţional. Să nu uităm că, în pandemie, sau mai bine spus, în prima perioadă a stării de urgenţă de anul trecut, şi după aceea în toate celelalte stări de alertă, aproximativ un milion de copii au fost privaţi de dreptul constituţional de a participa la sistemul de învăţământ, pentru că n-au putut fi în online.

Aşadar, stimaţi colegi, vă invit pe toţi să abordaţi cu maximă seriozitate acest domeniu, pentru că o ţară cum este România, un stat democratic, fără educaţie şi fără a se implica activ în acest domeniu, cu siguranţă va ajunge - deşi suntem pe primul loc în Europa la abandon şcolar - probabil că vom ajunge şi la multe alte "performanţe", cu ghilimelele de rigoare, de acest gen.

Mulţumesc frumos.

Cătălin Manea, deputatul minorităţii rome. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Se pregăteşte doamna deputat Dumitriţa Gliga.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică este mai mult un semnal de alarmă pentru înfiinţarea primului centru de dializă în Munţii Apuseni.

Stimaţi colegi,

Vin în faţa dumneavoastră pentru a vă expune o situaţie sanitară greu de digerat, mai ales pentru anul în care ne aflăm, şi cu atât mai mult într-o ţară care se mândreşte a fi stat membru al Uniunii Europene.

Această perioadă pandemică, prin care am trecut recent cu toţii, a avut şi un rol benefic, dacă putem spune aşa, acela de a ne ajuta să conştientizăm cât de important este sistemul sanitar, accesul la servicii medicale performante şi sigure pentru fiecare cetăţean în parte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În Munţii Apuseni trăiesc peste 80.000 de locuitori, oameni muncitori, iubitori de ţară şi cu rădăcini puternice în valorile neamului nostru românesc! Cu toate acestea, pacienţii care suferă de insuficienţă renală avansată trebuie să parcurgă zeci de kilometri pentru administrarea tratamentului ce le asigură supravieţuirea, ori până în judeţul vecin, la Turda, ori să traverseze munţii până la Alba Iulia sau Aiud, şi asta doar pentru a duce o viaţă normală, dacă viaţa trăită aşa se poate numi normală.

Aşa ceva este inadmisibil! Aşa ceva este inuman!

Înfiinţarea unui centru de dializă la Abrud sau Câmpeni este o investiţie necesară şi extrem de importantă pentru întreaga zonă a Munţilor Apuseni.

De aceea, am înaintat ministrului sănătăţii, doamnei Ioana Mihăilă, propunerea de înfiinţare în regim de urgenţă a unui centru de dializă, în oraşele Abrud sau Câmpeni, care va deservi pacienţii din întreg arealul Munţilor Apuseni. Sunt convins că, dacă se doreşte realizarea acestui proiect medical, se vor găsi şi soluţii, spaţiul adecvat, aparatura necesară, mai ales în contextul fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

De asemenea, cu sprijinul administraţiilor locale, vom putea găsi şi cadrele medicale indispensabile înfăptuirii proiectelor în domeniul sănătăţii.

Ştim cu toţii că pacienţii care suferă de boală cronică de rinichi în stadiu avansat şi-ar putea pierde viaţa fără dializă, din cauza acumulării toxinelor din circuitul sangvin. Administrarea tratamentului la Alba Iulia sau în alte oraşe presupune consum de energie, costuri suplimentare şi timp mai mult pentru pacienţi, care oricum nu duc o viaţă tocmai uşoară. Astfel, înfiinţarea unui centru mai aproape de domiciliile lor este o investiţie obligatorie, care va conduce la uşurarea crucii pe care o au de dus şi la creşterea standardului de viaţă şi de normalitate.

Stimaţi guvernanţi,

Fac apel la Domniile Voastre, haideţi să dăm dovadă de umanitate, în primul rând, şi de empatie, în mod special, cu oamenii care au nevoie să se simtă guvernaţi şi haideţi să dăm ascultare vocilor care strigă şi au nevoie de ajutor, nu mâine, nu săptămâna viitoare, nu anul viitor sau după Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ci astăzi, fiindcă pentru aceşti oameni mâine poate fi deja mult prea târziu!

Vă mulţumesc.

Radu-Marcel Tuhuţ, deputat de Alba, PSD.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Dumitriţa Gliga, Grupul parlamentar al PSD.

Urmează doamna deputat Cristina-Elena Dinu. Este?

Atunci, doamna deputat Viorica Sandu, şi încheiem lista de la PSD.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "PNRR, între carenţele grave de comunicare şi transparenţă şi necesitatea selectării corecte a proiectelor comunităţilor locale".

Recent, premierul României a prezentat foarte vag, spre a nu spune lapidar, în Parlament, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a ţării noastre, depus în sfârşit la Bruxelles, după mai multe tentative nereuşite ale actualului titular al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Ceea ce iniţial ni s-a prezentat de la cel mai înalt nivel în stat ca fiind un adevărat cadou pentru România, reprezintă, de fapt, în proporţie de peste 51%, un colosal împrumut, un împrumut de aproximativ 15 miliarde de euro, care survine după alte zeci de miliarde de euro împrumutate de aceiaşi guvernanţi în ultimii doi ani, de când se află la guvernare, fără să ştim însă nici până la ora actuală care a fost destinaţia exactă a fondurilor respective.

Constatăm apoi că această îndatorare în ritm galopant a României, realizată acum şi prin PNRR, se produce cu preţul sacrificării serioase a nivelului de trai al populaţiei, al instituirii unor veritabile "curbe de sacrificiu", de tristă amintire pentru cetăţeni, din fosta guvernare PDL-istă, de vreme ce aceiaşi guvernanţi ne anunţă, cu emfază, intrarea într-o perioadă de austeritate marcată, între altele, de îngheţarea salariilor şi a pensiilor, precum şi de sistarea oricărei indexări a acestora cu rata inflaţiei, alături de suprimarea sporirii alocaţiilor pentru copii.

Stimaţi colegi,

Aş dori să vă reţin atenţia şi cu un alt aspect de importanţă deosebită, ridicat de PNRR, şi care merită, în mod incontestabil, o reflecţie serioasă din partea noastră şi o monitorizare atentă din partea Parlamentului. Este vorba despre maniera în care se selectează şi se finanţează proiectele care vor fi promovate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru comunităţile locale.

Îngrijorarea noastră este cu atât mai legitimă cu cât, din cauza faptului că la precedenta rectificare bugetară, din decembrie 2020, sumele alocate de Guvern au avut în vedere criterii preponderent politice, bazate nu pe valoarea adăugată, în sine, a proiectelor respective pentru cetăţeni, ci pe culoarea politică a administraţiilor locale.

Într-o asemenea logică strâmbă, majoritatea fondurilor alocate au ajuns la primăriile administrate de partidele din actuala coaliţie de guvernare, de parcă toate celelalte municipii, oraşe şi comune ale ţării nu ar fi locuite tot de către cetăţeni ai României.

În acest context, doresc să evidenţiez că primăriile PSD din numeroase localităţi, cu referire expresă la cele din circumscripţia mea electorală, judeţul Mureş, au pregătit şi au prezentat ministrului proiectelor şi investiţiilor europene, încă din luna februarie a acestui an, o serie de proiecte concrete, mature, perfect fezabile, capabile să contribuie în mod efectiv la satisfacerea exigenţelor şi aşteptărilor cetăţenilor care îşi doresc, în modul cel mai legitim, ca problemele ridicate de ei să fie tratate cu transparenţa şi corectitudinea necesare, găsindu-şi astfel, soluţionarea cuvenită.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PSD, Mureş, Dumitriţa Gliga.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Viorica Sandu, şi încheiem lista şi de la PSD.

Şi urmează, de la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Titi Stoica.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, moneda oficială cu care se cumpără funcţia de lider al Partidului Naţional Liberal".

Chiar dacă subiectul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost disecat la maxim, tot mai apar dovezi noi că este moneda oficială cu care se tranzacţionează funcţia de lider în Partidul Naţional Liberal.

Deşi premierul Florin Cîţu a declarat că unul dintre obiectivele acestui plan este ca toate zonele ţării să beneficieze de investiţii, zona de sud-est a României, judeţul Galaţi, au primit firmituri de la masa bogaţilor, lucru care reiese şi din scrisoarea deschisă a preşedinţilor de Consilii judeţene Galaţi şi Brăila, domnii Costel Fotea şi Francisk Iulian Chiriac, adresată premierului Florin Cîţu, vice-premierului Dan Barna şi liderului Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, prin care trag un semnal de alarmă cu privire la modul în care Guvernul înţelege să dezvolte regiunile, iar excluderea unei aglomerări urbane de aproape un milion de locuitori de la şansa finanţării şi a creşterii durabile este inadmisibilă, riscându-se astfel o izolare economică şi socială a zonei.

Judeţul Galaţi are un uriaş bazin legumicol, bazându-se pe agricultură şi pe sistemul de irigaţii atât de promis în campania electorală şi chiar după campanie.

Acum, dintr-o declaraţie a ministrului Cristian Ghinea, în spaţiul public, aflăm că bugetul din acest plan, dedicat sectorului agricol, este de 300 de milioane de euro, mult sub cele 6,5 miliarde de euro promise de oficiali şi că nu a existat niciodată o posibilitate reală de includere a proiectului pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În schimb, la Capitolul "Energie" din acest plan sunt prevăzute două proiecte-pilot, ambele cu dedicaţie pentru o firmă privată românească, al cărei patron este suspectat a fi sponsorul Partidului Naţional Liberal şi al campaniei electorale pentru Primăria Constanţa.

Unul din proiecte se va derula în Mehedinţi, judeţul de baştină al ministrului energiei, iar celălalt la Constanţa. Acolo, patronul firmei, Gabriel Comănescu, a susţinut candidatura la primărie a PNL-istului Vergil Chiţac, ajutându-l să câştige. Cine e Vergil Chiţac? Unul dintre primarii marilor oraşe româneşti care şi-au anunţat susţinerea pentru candidatura lui Florin Cîţu la şefia PNL.

De aceea, zona de sud-est nu există pe harta PNL, pentru că Galaţi nu contează în această luptă PNL-istă, aşa că, investiţiile merg către zonele care pot asigura voturi la congresul liberal din septembrie, chiar cu preţul adâncirii decalajului dintre zona Moldovei şi restul ţării.

Se conturează tot mai clar definiţia Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă - o datorie a întregii ţări, din care se înfruptă politicienii, dar îi obligă la plată pe toţi românii, o monedă cu care se cumpără influenţa şi şefia în Partidul Naţional Liberal.

Deputat al PSD Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Titi Stoica.

Şi se pregăteşte - văd că a revenit în sală - domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru. Luaţi cuvântul?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este un îndemn la adresa Guvernului şi a Coaliţiei de guvernare - "Încetaţi acest apartheid în aer liber!"

După cum bine ştim, de la 1 iunie, stadioanele vor putea fi deschise la mai mult de 25% din capacitate, însă doar pentru spectatorii care sunt vaccinaţi complet sau care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori rezultatul negativ al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore. În plus, aceştia din urmă vor trebui să se vaccineze la intrarea în incintă, adică, probabil, să ceară la bufet şi un vaccin.

Trecând peste cinismul autorităţilor şi peste ridicolul situaţiei, vă întreb cum se cheamă atunci când institui, gradual, măsuri care separă un segment al societăţii de altul? Nu cumva, apartheid? Cam aşa a fost legiferat el în 1948, în Africa de Sud. Diferenţa este că acum criteriul este medical, şi nu etnic sau rasial, dar avem de-a face, în definitiv, cu acelaşi modus operandi.

Se creează, treptat, încă o prăpastie, de parcă nu existau atâtea în societatea românească. Pe lângă tineri şi bătrâni, cei de la oraş şi cei de la sat, cei din diaspora şi cei rămaşi acasă, în România, va fi promovată de acum înainte o nouă dihonie - între vaccinaţi şi nevaccinaţi. Să înţelegem că vaccinaţii se vor putea bucura de toate "avantajele" unei vieţi normale - meciuri, spectacole, vacanţe - iar nevaccinaţii vor trăi ca într-un ghetou, izolaţi, pentru a nu pune în pericol restul societăţii?

Din fericire, cu cât această campanie distopică de vaccinare este mai furioasă, cu atât lumea înţelege mai bine şi cât de absurdă este. Pentru suporterii de fotbal, în special, dragostea pentru fenomen este însoţită şi de solidaritate în momentele importante. Ne bucură anunţurile mai multor grupuri de suporteri care refuză în bloc să vină la stadion, atât timp cât tribunele nu sunt deschise pentru toţi oamenii. Cu siguranţă lor li se vor alătura şi alţii, dacă aceste măsuri absurde vor fi menţinute.

Stadioanele se află, prin definiţie, în aer liber. Suporterii trebuie să aibă acces pe stadion! Este o aberaţie să restricţionezi o activitate care are loc în aer liber! Vreţi să opriţi oamenii la gardurile arenelor sportive, doar pentru că nu sunt vaccinaţi cu un ser experimental?

Oare cât vor mai fi promovate aceste măsuri segregaţioniste? Până când vom uita ce înseamnă activităţile sportive şi evenimentele culturale? Sau până când va fi atinsă cota de vaccinare asumată de guvernanţi, la fel cum regimul de tristă amintire îşi asuma cote agricole obligatorii?

Vecinii noştri bulgari au deschis complet graniţele, accesul pe litoral şi prezenţa la evenimente sportive. Pentru ei, viaţa merge înainte. Pentru noi, când?

Vă mulţumesc.

Ciprian-Titi Stoica, deputat de Timiş, Circumscripţia electorală nr. 37. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat.

Încheiem aici seria declaraţiilor politice şi o să dau citire listei de colegi care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD - Silviu Nicu Macovei, Oana-Gianina Bulai, Bogdan-Gruia Ivan, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Aurel Bălăşoiu, Adrian Alda, Gheorghe Şoldan, Romulus-Marius Damian, Georgeta-Carmen Holban, Mirela Adomnicăi, Ştefan Muşoiu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Mihai Weber, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Vasilică Toma, Adrian Alda - a doua oară văd că e menţionat - şi Vasile Cîtea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Iulian-Alexandru Muraru, Florică Ică Calotă, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu, George Şişcu, Ştefan-Bucur Stoica, Radu-Marin Moisin, Sebastian-Ioan Burduja, Gabriel Plăiaşu, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Valentin-Ilie Făgărăşian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Nelu Tătaru, Christine Thellmann, Dumitru Rujan, Angelica Fădor, Călin-Ioan Bota şi Popa Alexandru.

Din partea Grupului parlamentar AUR, Lilian Scripnic.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Declar şedinţa încheiată.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"România, transformată în marea scenă a bătăliei premergătoare congresului PNL"

România tocmai ce a fost plasată sub spectrul unui nou pericol major de către guvernarea nepricepută a dreptei. Contextul geopolitic pe care îl traversăm, pandemia şi efectele sale care contribuie la dezastrul economic atât pe plan extern, cât şi pe cel intern, împrumuturile excesive ale Cabinetului Cîţu şi valul de majorări ale preţurilor carburanţilor, energiei electrice şi alimentelor se pare că nu sunt suficiente poveri pentru români, după calculele urechiste şi meschine ale PNL-USR PLUS. Luptele din interiorul arcului de guvernământ, dintre liberali şi USR-işti, asezonate cu înţepăturile venite de la UDMR, dar şi încasate de formaţiunea lui Kelemen Hunor, vor fi completate de numeroase bătălii de interese pentru supremaţie în PNL.

"Operaţiunile" de război civil din PNL se vor duce din nefericire nu pe scena mică a unui partid istoric, dar clasat în preferinţele electoratului la limita podiumului, pe locul al treilea, ci în principal pe marea scenă a ţării. Românii, şi aşa săriţi din schema bunăstării creionată de PNL-USR PLUS-UDMR strict în favoarea vastei lor clientele politice de casă, vor fi obligaţi nu doar să ia parte la spectacolul grotesc pentru supremaţie, pus în scenă de liberali pe parcursul a aproape patru luni de zile, ci vor fi şi cei care vor deconta direct concentrarea guvernanţilor doar pe eliminarea competitorilor lor pentru preşedinţia PNL.

Cel de-al treilea om în stat, actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi lider al PNL, Ludovic Orban, îl are contracandidat pe cel de-al patrulea om în ierarhia statului român, pe premierul Florin Cîţu, pentru şefia PNL, iar în perspectiva nebuloasă pe care această funcţie le-ar putea-o oferi, pentru o candidatură la prezidenţialele viitoare.

Domnul prim-ministru Cîţu sau domnul "zombi politic", după cum l-a catalogat, cel mai probabil într-un puseu de sinceritate, colegul său de guvernare, nimeni altul decât ministrul transporturilor şi infrastructurii, Cătălin Drulă, şi el un aspirant la conducerea USR, susţine că Domnia Sa reprezintă "schimbarea în PNL", dar şi că îşi va îndeplini echitabil treburile sale de la Palatul Victoria, în ciuda competiţiei interne din partidul său şi pe care chiar ţine morţiş să o câştige. Cu aceeaşi retorică propagandistică şi lipsită de dovezi palpabile defilează şi Ludovic Orban din scaunul de preşedinte al PNL şi al Camerei Deputaţilor.

Mă văd obligat să le apăr interesele românilor şi să analizez cât mai pe scurt anumite aspecte din agenda personală a celor doi vectori decizionali pentru soarta întregii Românii, aflaţi acum într-o încleştare făţişă. Nu voi intra în prea multe amănunte şi refuz orice polemici cu vreun coleg liberal, mai vocal, transformat în avocatul vreunuia dintre cei doi domni pe care i-am menţionat în cuprinsul acestei declaraţii politice de astăzi, dar trebuie să fac populaţia să conştientizeze şi mai bine cine sunt autorii morali, cocoţaţi în fruntea ţării în mod ilegitim şi care sărăcesc constant România şi în favoarea unor corporaţii străine, pe lângă clientela lor de partid.

Aşadar, stimaţi colegi şi dragi români, premierul şi candidatul Florin Cîţu este cel care a ascuns, a confuzat şi a manipulat pe faţă opinia publică cu cifrele privind numărul morţilor din pandemie, precum şi cu rata îmbolnăvirilor, la adăpostul unei propagande ieftine şi a unui cult forţat al personalităţii care l-a lovit precum bumerangul direct în imaginea sa pirpirie de premier lipsit de experienţă politică.

Şi pentru că tot am adus în discuţie "abilităţile politice" ale lui Florin Cîţu, mă întreb retoric cum ar putea cineva fără carismă şi fără să fi condus vreodată măcar vreo organizaţie de partid să îşi asume preşedinţia PNL şi să şi reformeze această structură politică de care încă mai depinde soarta fiecăruia dintre noi, pentru că se află în continuare la guvernare.

O altă întrebare care rezultă din această premisă, dar pe care nu îndrăznesc să o dezvolt din lipsă de certitudini, o reprezintă o posibilă imixtiune prea consistentă a Palatului Cotroceni în această bătălie intestină din PNL. La fel, nu vreau să girez zvonistica politică dâmboviţeană privind reînnoirea clasei politice, folosind instrumentele pe care unii le au la îndemână, adică serviciile, dosarele şi transferul de credibilitate. Iar când spun credibilitate, nu pot să nu invoc răsunătoarea declaraţie a preşedintelui încă în funcţie al liberalilor, veteranul Ludovic Orban, cel care proclama România ca fiind o ţară "sigură" fix în ziua în care la noi, la Arad, un om de afaceri cădea victima unui asasinat cu bombă în propria sa maşină, nu doar o tragedie incredibilă, ci şi încă o premieră toxică pentru România!

Tot Ludovic Orban, şi aici mă refer din nou la calitatea sa de lider PNL, era cel care, prin nişte escamotări demne de Harry Houdini sau David Copperfield, reuşea să înlăture de la Palatul Victoria, în 10 octombrie 2019, performanta guvernare a PSD. Tot din cauza unor strategii deloc ortodoxe, Orban îşi impunea partidul, plasat pe locul al treilea la alegerile din decembrie 2020, la conducerea României într-un mod care a fentat şi sfidează democraţia.

Aşadar, dacă liberalismul încă se mai pretinde o atitudine, o stare de spirit, un crez al unei formaţiuni, faptele oamenilor angajaţi în bătălia internă din PNL duc ireversibil spre derizoriu toate idealurile Brătienilor!

Domnul Alexandru Popa:

"Măsuri de sprijin pentru sectorul vitivinicol din România"

Producătorii din sectorul vitivinicol beneficiază de sprijin consistent din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind cunoscut faptul că aceştia se confruntă cu dificultăţi financiare, ca urmare a instituirii de către autorităţi a unor măsuri de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul ţării noastre. Ştim cu toţii că situaţia din acest domeniu este mai mult decât îngrijorătoare, iar interesul nostru este acela de a veni în ajutorul fermierilor, astfel încât să reuşim să redresăm economic sectorul vitivinicol.

Astfel, în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută a fost adoptată Hotărârea de Guvern referitoare la stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol, în perioada 2019-2023. Adoptarea acestui act normativ era mai mult decât necesară, dacă avem în vedere greutăţile pe care le-a întâmpinat în ultimii ani întreaga industrie vinicolă din România, ca urmare a schimbărilor climatice, la care s-a suprapus, din păcate, şi criza sanitară, care a găsit piaţa vinului cu stocuri mari de vin, în condiţiile unor recolte record din anul 2018.

Concret, prin această nouă Hotărâre de Guvern se stabileşte cadrul juridic de instituire a trei măsuri temporare pentru exerciţiul financiar 2021, şi anume, distilarea vinului în situaţii de criză, ajutor pentru depozitarea vinului în situaţii de criză şi recoltarea înainte de coacere.

Considerăm că prin implementarea acestor noi măsuri vom contribui la reducerea stocurilor de vin în exces pe piaţa naţională, la reducerea producţiei de struguri şi vom crea şi posibilitatea acordării unui ajutor pentru depozitarea unei părţi din cantităţile de vin care nu sunt comercializate.

Trebuie menţionat, totodată, că aceste măsuri temporare se finanţează din Fondul european de garantare agricolă, FEGA, în cadrul Programului Naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023 şi se încadrează în cuantumul total alocat României de 45,844 milioane euro pentru acest an.

Este vital să accelerăm gradul de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, pentru că trebuie să pregătim viticultura românească la noile condiţii climatice, dar şi la noile cerinţe concurenţiale de pe piaţa mondială a vinului.

Am certitudinea că actualul Guvern şi ministrul agriculturii ştiu ce au de făcut în acest domeniu, că au o viziune coerentă de dezvoltare a sectorului vitivinicol şi că vom reuşi, astfel, să reducem din presiunea financiară care apasă pe umerii viticultorilor!

Domnul Aurel Bălăşoiu:

"O pensie cât meniul zilei"

Pe data de 30 mai 2021 - vă asigur că este anul corect - doamna Vătăşescu Ionica mi-a comunicat faptul că mama sa, Vătăşescu Elisabeta, în vârstă de 83 de ani, domiciliată în comuna Corbeni, judeţul Argeş, primeşte din partea statului român o pensie de numai 34 de lei.

Ruşinos!

Cum să nu măriţi pensiile oamenilor cu cele mai multe boli, într-o ţară cu un sistem de sănătate la pământ?

De ce să nu măriţi pensiile celor care au construit România, au fost pe şantierele de la drumuri, şcoli, spitale, baraje şi uzine?

Cum puteţi să-i priviţi în ochi pe cei care sunt cei mai supuşi riscului de a muri din cauza pandemiei şi a spitalelor pe care le gestionaţi foarte prost?

Chiar puteţi fi atât de lipsiţi de afecţiune, încât să spuneţi că nu aveţi să daţi bani celor care prin sudoarea şi munca lor ne-au deschis drumul spre educaţie, spre viitor?

Bine că irosiţi fără rost banii publici pe afaceri de partid, dar nu aveţi pentru o mână de oameni care au trăit vremuri în care primeau pâinea cu porţia şi care totuşi au făcut sacrificii şi eforturi mari, ca noi să fim generaţia care să aducă schimbarea!

Părinţii şi bunicii sunt aceia care te iubesc. Ei sunt smeriţi, cuminţi şi calzi, au mereu o povaţă bună, te ceartă că nu mănânci suficient şi vei cădea din picioare din cauza anemiei, le e teamă să nu deranjeze, sunt ca nişte icoane, îngălbenite de vreme, cu mâini bătătorite, care te-au îmbrăţişat, te-au sprijinit şi s-au rugat în tăcere ca să nu cazi. Bunicii şi părinţii se sacrifică, nu fiindcă le-ai cere aşa ceva vreodată, ci pentru că aşa consideră că e ordinea lucrurilor pe pământ - să nu trăim niciodată mai mult sau mai bine decât copiii noştri. Părinţii şi bunicii ar lua asupra lor toate suferinţele şi nedreptăţile, ca tu să fii ocrotit de rele şi de nenorociri, ar fi în stare să îşi dea viaţa pentru binele copiilor şi nepoţilor.

Aceasta este România zilelor noastre, acestea sunt motivele pentru care bunicii şi părinţii noştri merită să-şi trăiască bătrâneţea demn şi liniştit!

Domnul Eugen Bejinariu:

Urmează o vară de campanie politică pentru alegeri în cadrul partidelor din coaliţia nefastă care conduce azi România. Aşteptările românilor, nevoile lor, promisiunile făcute de guvernanţi când au preluat puterea, starea economiei, revendicările legitime ale mediului de afaceri, atragerea fondurilor europene disponibile pentru acum, investiţiile şi toate celelalte imperative ale bunului mers al ţării vor fi puse în paranteze, iar energia liderilor politici se va concentra doar pe bătălia de putere din fiecare partid. Într-un fel, în reproşurile pe care şi le adresează unii altora, avem prilejul să observăm mizeria ascunsă sub preşul frumos amenajat la faţadă. Sperăm noi, cei care ne-am confruntat dintotdeauna cu rigoarea judecăţii cetăţenilor, ca, în ultimul ceas, pe durata acestor războaie interne de partid, galeriile de susţinători care le-au acordat sprijin necondiţionat să vadă impostura politicienilor PNL-PLUSR.

La jumătate de an de mandat liberal-progresist, sunt dezamăgiţi profund chiar şi românii care au crezut cu adevărat în poza "omului nou în politică". Sunt dezamăgiţi oameni din toate categoriile sociale de care PSD s-a îngrijit în mandatele sale de succes economic. Sunt dezamăgiţi tinerii care şi-au agăţat speranţele de zmeul imaginii imaculate a noilor politicieni. Sunt dezamăgiţi oamenii de afaceri, care s-au lăsat orbiţi de nostalgia doctrinei şi au crezut că în Coaliţia de dreapta-stânga vor domina viziunile liberale.

Peste România amăgită si dezamăgită se pogoară în aceasta vară spiritul războinic al găştilor de partid şi zgomotul încrâncenării în lupta pentru putere. Va fi un spectacol trist, la care asistăm în timp ce cresc toate preţurile, se degradează puterea noastră de cumpărare şi condiţiile noastre de trai. În ciuda cifrelor triumfaliste, ajustate din pix priceput la mistificări, economia agonizează, agricultura este în stare mai precară decât oricând şi viaţa românilor este mai sumbră şi mai lipsită de speranţă decât a fost vreodată.

Eşecul campaniei de vaccinare, mizeria jocului de-a alba-neagra cu PNRR şi nepăsarea faţă de problemele reale ale oamenilor sunt principalele cauze ale necazurilor viitoare în mandatul Coaliţiei ipocriţilor care guvernează acum România, indiferent cine câştigă în luptele lor interne pentru accesul la resurse.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Veşti excelente de la FMI pentru România"

Faptul că Partidul Naţional Liberal guvernează bine o dovedesc toate cifrele, indiferent că emitentul lor este o instituţie naţională sau internaţională. Măsurile liberale luate de Guvernul României s-au dovedit a fi singurele capabile să ţină ţara pe linia de plutire într-una dintre cele mai nefaste perioade din istoria recentă a umanităţii. În tot acest timp, Guvernul nu a mărit taxe sau impozite, iar fondurile alocate investiţiilor au atins un maxim istoric. Pentru că matematica şi cifrele reprezintă un adevăr obiectiv, lucru greu de înghiţit mai ales de către PSD-işti, FMI confirmă, încă o dată, eficienţa măsurilor economice luate de Guvernul coaliţiei de dreapta.

Fondul Monetar Internaţional estimează, pentru 2021, o redresare economică puternică în România, cu o creştere a PIB de 7%. Experţii instituţiei financiare internaţionale arată că economia românească a făcut faţă foarte bine crizei COVID-19, iar contracţia PIB din 2020, indusă de pandemie, a fost considerabil mai redusă decât media UE. Conform instituţiei, "măsurile eficiente din domeniul sanitar şi o demarare timpurie a campaniei de vaccinare au contribuit la această situaţie. Important, populaţia şi mediul de afaceri au beneficiat de o relaxare coordonată a politicii fiscale şi monetare, fapt ce a contribuit la limitarea recesiunii economice şi a creşterii şomajului".

Totodată, reprezentanţii FMI amintesc că autorităţile au asigurat sprijinul fiscal necesar similar celor oferit de alte ţări UE - în primul rând, majorarea cheltuielilor sanitare; în al doilea rând, măsuri de susţinere a veniturilor sub forma subvenţionării temporare a salariilor şi măsuri ţintite de stimulare a angajărilor; şi, în al treilea rând, sprijin acordat companiilor, sub formă de împrumuturi nerambursabile şi asigurarea lichidităţii prin amânarea obligaţiilor de plată a impozitelor şi taxelor şi prin garantarea creditelor, mai ales pentru IMM-uri. Această estimare optimistă este rezultatul muncii românilor şi a măsurilor liberale luate de guvern. Politica economică socialistă, populistă şi total iresponsabilă a PSD au dus ţara aproape de colaps. Politicile economice şi fiscale liberale sunt singura cale de a dezvolta România şi acest lucru s-a văzut.

Pe lângă confirmarea venită din partea analiştilor internaţionali, şi instituţiile naţionale confirmă eficacitatea măsurilor guvernului. Potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,7%, în luna aprilie 2021, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă (5,8%).

Căderea Guvernului Dragnea-Dăncilă a fost cel mai bun lucru care i se putea întâmpla României. De când guvernarea a fost preluată de Partidul Naţional Liberal, economia românească s-a aflat numai pe un trend ascendent, iar calitatea vieţii românilor s-a îmbunătăţit constant.

Partidul Naţional Liberal, principalul promotor al politicilor liberale în România, este singura forţă politică capabilă să administreze eficient resursele şi să ducă ţara în locul pe care îl merită!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Campania de vaccinare, un nou eşec pentru Guvernul Cîţu!"

În urmă cu o săptămână, am fost anunţaţi de premierul Cîţu că noi măsuri de relaxare vor fi instituite de la 1 iunie. Foarte bine! Este un lucru îmbucurător că România revine la normalitate. Totuşi, această relaxare a restricţiilor vine în contextul în care România nu a atins ţinta de vaccinare pe care Guvernul şi-a asumat-o. Mai întâi ne-au spus că 10,4 milioane de români vor fi vaccinaţi până în septembrie, apoi 5 milioane de vaccinaţi la 1 iunie. În realitate, nici ţinta de 5 milioane de români vaccinaţi nu va fi atinsă prea curând. Această diminuare a ţintei de vaccinare până la nivelul de "lasă că merge şi aşa" reprezintă o fugă ruşinoasă de răspundere din partea actualului Executiv.

Guvernul Cîţu ne arată din nou că nu este capabil să ducă nimic la bun sfârşit. Datele oficiale ne spun că suntem într-un declin dramatic în ceea ce priveşte campania de vaccinare. În condiţiile în care tu, Guvernul României, vezi că această campanie este un eşec şi ai ratat toate ţintele propuse, de ce nu schimbi strategia? De ce nu apelezi la specialişti în domeniul sănătăţii de la toate partidele? PSD are unii dintre cei mai buni specialişti din sănătate, dar cu toate acestea Guvernul Cîţu şi coaliţia PNL - USR- UDRM îi ignoră. Motivul? Doar pentru că sunt la PSD!

Domnul Cîţu a găsit şi de această dată alţi vinovaţi în afară de propriul Guvern - aleşii locali ai PSD! Exact, domnul Cîţu, premierul României, vine şi ţipă la primarii cărora nu le-a oferit vaccinuri şi la opoziţie, în general, că nu-l ajută!

Domnule prim-ministru, stimaţi guvernanţi, acuzaţia absurdă pe care o faceţi, că PSD nu se implică, că nu susţine vaccinarea, este o minciună ordinară şi o tentativă meschină de a deturna atenţia de la realitatea că Guvernul dumneavoastră a eşuat lamentabil în angajamentul de a asigura imunizarea populaţiei. Nu există lider PSD care să nu fi susţinut, inclusiv public, necesitatea vaccinării.

Dacă vă aduceţi aminte, stimaţi membri ai coaliţiei de guvernare, PSD a propus demult, prin intermediul domnului profesor Rafila, 8 măsuri esenţiale care să readucă credibilitate şi să intensifice procesul de vaccinare. Mai mult, PSD a propus Pactul Naţional pe sănătate, de două ori, în 2020, dar dumneavoastră şi partidele din care faceţi parte aţi refuzat zgomotos!

Acuzaţiile pe care Guvernul Cîţu le aduce la adresa primarilor PSD, că nu au susţinut vaccinarea, nu ţin, în condiţiile în care Guvernul este direct şi exclusiv responsabil şi în care mult timp vaccinurile n-au fost disponibile la liber, ci strict pe bază de programare.

PSD a propus un plan de măsuri pentru accelerarea vaccinării şi concentrarea pe zona rurală, la începutul acestui an. Ne-aţi spus, pe acelaşi ton de superioritate, că ştiţi mai bine! Nici până în momentul de faţă nu aveţi o strategie de vaccinare a românilor care locuiesc la sate. Aproape jumătate din populaţia ţării nu se regăseşte în nicio strategie de vaccinare a actualului Guvern. Vă lăudaţi cu maratoane în marile oraşe, pentru a vă promova la televiziuni, dar nu faceţi nimic pentru satul românesc.

Guvernul Cîţu a îngropat oficial campania de vaccinare, abandonând iresponsabil orice ţintă, după ce, oricum, de tot ce şi-a propus s-a ales praful!

Domnul Călin-Ioan Bota:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şansa românilor la o viaţă mai bună"

În această săptămână, Guvernul României a trimis la Bruxelles Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un document la care am colaborat, în prima fază, alături de colegii mei din Ministerul Fondurilor Europene.

Ştiu cât de mult s-a lucrat la acest proiect, un mecanism unic conceput de Uniunea Europeană pentru redresarea ţărilor europene postpandemie. Se vorbeşte despre acest plan ca despre un nou Plan Marshall pentru Europa şi, dacă ne gândim la proiectele prevăzute, la miliardele de euro pe care le avem la dispoziţie pentru dezvoltare, comparaţia nu este nepotrivită. Dimpotrivă, acest Plan, în care avem la dispoziţie circa 30 de miliarde de euro, bani care merg în cea mai mare parte spre investiţii, ne vor ajuta să reducem decalajele de dezvoltare faţă de celelalte ţări europene.

PNRR înseamnă investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi o viaţă mai bună pentru toţi românii.

Astfel, pentru proiectele de infrastructură de transport - rutier, feroviar şi maritim - sunt alocate 7,6 miliarde de euro, educaţia beneficiază de 3,6 miliarde de euro, fondul pentru spitale de 2,4 miliarde de euro, managementul apei - circa două miliarde euro, împăduriri - 1,3 miliarde euro, managementul deşeurilor - 1,1 miliarde euro, energie regenerabilă - reţele de gaze şi hidrogen - 1,6 miliarde de euro, cloud guvernamental, digitalizarea administraţiei publice - două miliarde de euro, fondul local pentru tranziţie verde şi digitală - 2,1 miliarde euro.

Investiţiile reprezintă miza acestui plan şi miza guvernărilor liberale. De ce subliniez investiţii? Pentru că ştiu că stimaţii colegi din PSD au alergie la investiţii şi le ocolesc cu succes de fiecare dată când se află la guvernare.

Datele oficiale ne arată că, la sfârşitul anului 2017, cheltuielile de personal ale statului erau de 8,3% din PIB, iar cele de capital, reprezentând investiţiile publice făcute de stat, erau de doar 2,3% din PIB. În 2018, în Guvernul Dăncilă, cheltuielile de personal au avansat la 9,1% din PIB, iar investiţiile la numai 2,5% din PIB, iar în 2019 avem un 6,6% din PIB ocupat de cheltuielile cu angajaţii statului şi un anemic 1,2% ocupat de investiţiile publice. Aceasta este importanţa pe care o acordă PSD investiţiilor şi consider că criticile reprezentanţilor PSD la adresa PNRR sunt legate tocmai de faptul că PSD nu crede că investiţiile sunt şansa noastră de dezvoltare.

Noi, liberalii, suntem adepţii principiului că economia poate creşte doar prin investiţii. Prin urmare, anul trecut am alocat 53 de miliarde de lei pentru investiţii, circa 5,1% din PIB, iar pentru anul acesta avem o creştere de 8 miliarde a investiţiilor, comparativ cu anul trecut, până la suma de aproximativ 61 de miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB.

Credem în investiţii şi de aceea alocăm în fiecare an mai mulţi bani pentru acest sector şi cheltuim cei mai mulţi bani din PNRR, tot pentru investiţii. Iar aceste investiţii, îi asigur pe colegii noştri din opoziţie, nu au culoare politică, vor merge în toate regiunile, în toate judeţele, pentru că noi chiar credem că proiectele de investiţii din PNRR şi celelalte investiţii pe care le avem stabilite prin buget vor oferi tuturor românilor şansa unei vieţi mai bune, aici, în România.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Salvarea sectorului piscicol"

Trebuie conştientizată importanţa pescuitului şi a pisciculturii pentru mijloacele de trai ale oamenilor, în special pentru milioanele de familii care aparţin unor comunităţi dintre cele mai sărace din lume.

La nivel internaţional, cazul cormoranilor a fost discutat încă din 1994, la reuniunea Comitetului ştiinţific al Convenţiei de la Bonn, când a fost făcută recomandarea de a se elabora un plan de administrare a efectivelor de cormorani.

Producătorii români au solicitat de mulţi ani realizarea unui echilibru între obiectivele de dezvoltare durabilă a acvaculturii româneşti şi cele care privesc protecţia cormoranilor.

S-a demonstrat că în multe state membre ale Uniunii Europene cormoranii au provocat daune permanente vegetaţiei din anumite zone geografice.

Pentru a se ilustra problema efectivelor piscicole din apele de coastă şi interioare, s-a evidenţiat faptul că, în condiţiile unui consum zilnic de 400g-600 g de peşte, aceste păsări fac să dispară anual peste 300.000 de tone de peşte din apele europene. În multe state membre, cantitatea de peşte consumată de cormorani este de mai multe ori mai mare decât producţia obţinută de pescuitul profesionist din apele interioare şi din crescătoriile de peşte de consum.

Deosebit de grave sunt pierderile la speciile de peşti ameninţate cu dispariţia. Industria pescuitului are de suferit nu doar prin reducerea oportunităţilor de a prinde peşte, ci şi prin pagubele directe provocate prin distrugerea plaselor.

Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producţiei din piscicultură precum plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvenţe, laser, cormoranii s-au adaptat, astfel încât aceste metode s-au dovedit ineficiente.

Această specie de pasăre, ca toate celelalte specii sălbatice, de regulă, se bucură de o protecţie cvasiabsolută, astfel încât este interzisă capturarea sau uciderea intenţionată, deteriorarea sau distrugerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor, precum şi perturbarea păsărilor, în special în perioada de reproducere.

Potrivit Directivei privind conservarea păsărilor sălbatice, statele membre pot aplica derogări de la aceste măsuri de protecţie stricte "pentru a preveni daune considerabile asupra recoltelor, a şeptelului, a pădurilor, a pescăriilor şi a apelor" sau "pentru protecţia florei şi a faunei", dacă nu există altă soluţie satisfăcătoare.

Anul trecut, cu membrii Comisiei pentru agricultură am modificat Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, prin excluderea cormoranului mare din Anexa nr. 2 şi includerea acestei specii în Anexa nr. 1, la care vânătoarea este permisă între 1 septembrie şi 28 februarie.

Obiectivul nu este reglementarea populaţiei de cormorani ca scop în sine, ci realizarea unui echilibru între obiectivele diferite, dar perfect legitime, în sensul unei utilizări durabile a efectivelor piscicole, protecţia păsărilor şi conservarea unei faune variate de peşti şi păsări, pe de-o parte, şi respectarea intereselor legitime ale pescarilor şi proprietarilor de iazuri piscicole pentru o utilizare economică a efectivelor de peşti, pe de altă parte.

Doamna Christine Thellmann:

"«Din grijă pentru copii» este primul program care vine cu adevărat în sprijinul copiilor!"

Bunăstarea copiilor nu este un dat. Fiecare dintre noi are obligaţia să apere acest drept al copiilor, mai ales în această perioadă în care cei mai afectaţi au fost copiii. Ultimul an nu a fost doar unul în care ne-am luptat cu efectele pandemiei, am încercat să salvăm firme de la faliment sau să sprijinim crearea de noi locuri de muncă, a fost şi anul în care copiii s-au confruntat cu foarte multe riscuri. Un studiu dat publicităţii de "Salvaţi Copiii" arată că efectele asupra copiilor au fost mult mai grave decât se presupunea - este vorba despre anxietate, tulburări de comportament, depresie, tulburări de somn etc.

Acestor copii li s-a schimbat viaţa complet în ultimul an. Nu au mai mers la şcoală. Nu s-au văzut cu profesorii şi colegii. Au fost supuşi unor presiuni suplimentare în familiile lor, fiind de cele mai multe ori martori sau direct implicaţi în certuri sau conflicte dintre părinţi.

Susţin Programul lansat de Guvern, "Din grijă pentru copii", care va fi structurat pe două arii de intervenţie - inteligenţă emoţională-managementul emoţiilor şi siguranţa copiilor.

Sunt de părere că ajutorarea copiilor afectaţi de pandemia Covid-19 trebuie să vină în primul rând de la şcoală. Propunerea de a introduce la orele de dirigenţie tematici precum "managementul emoţiilor şi inteligenţă emoţional" este una bine-venită. Adevărul este că nu putem lăsa întreaga povară pe umerii părinţilor sau ai consilierilor şcolari, care oricum sunt foarte puţini.

În acest sens, va trebui pus un mare accent pe programe de formare pentru profesori. Vor trebui redactate şi distribuite ghiduri de intervenţie, vor trebui implementate programe de facilitare a accesului copiilor la terapii psihologice şi psihoterapeutice. Un punct foarte important şi accesibil va fi crearea de resurse pe tema siguranţei online şi a celei domestice pentru a identifica pericolele şi semnele diferitelor forme de violenţă şi abuz, poate chiar un site web sau o aplicaţie pe care să o folosească uşor elevii, părinţii şi profesorii.

În acelaşi timp, consider că şi autorităţile locale vor avea un rol esenţial în rezolvarea acestor probleme. Ele sunt cele care ştiu câţi copii au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, câţi copii au probleme acasă, din ce familii provin şi cum pot fi ajutaţi. Tot autorităţile locale vor avea şi resurse financiare prin PNRR şi vor putea dezvolta programe utile copiilor şi şcolii.

Domnul Vasile Cîtea:

"Nu este suficient!"

Documentul integral al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost făcut public. Conform acestuia, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant şi aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi, pentru un total de 29,2 miliarde euro.

PNRR reprezintă un pachet de investiţii publice şi reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Ţară 2019-2020. Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026. Recomandarea Comisiei Europene a fost aceea de a oferi acces la informaţii, din acest plan, reprezentanţilor statului român, inclusiv parlamentarilor, stimaţi guvernanţi!

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. Plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până în decembrie 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali - Tranziţia spre o economie verde; Transformarea digitală; Creşterea economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă; Coeziunea socială şi teritorială; Sănătate şi rezilienţă instituţională; Copii, tineri, educaţie şi competenţe.

Noi, Partidul Social Democrat, solicităm Guvernului să facă publice criteriile care au permis ca doar o singură firmă particulară să fie beneficiara a sute de milioane de euro din fondurile PNRR alocate capitolului energie.

Aproape 600 de milioane de euro din PNRR, bani fără licitaţie, respectiv o treime din fondurile alocate capitolului Energie, sunt daţi cu dedicaţie de Guvernul premierului PNL către sponsorul PNL din campania electorală pentru alegerile locale din septembrie 2020.

Până în ultimul moment, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a rămas un adevărat mister pentru toţi românii, realizându-se într-o secretomanie ieşită din comun.

PNRR reprezintă un document strategic pentru România şi pentru români. Nu este planul partidelor politice, este planul României. Angajamentele făcute prin PNRR vor afecta poporul, nu Guvernul.

Orice măsură pe care o angajaţi şi care va viza tăieri de venituri, plafonarea pensiilor, majorări de taxe şi impozite sau orice altă măsură de acest fel, va pune o presiune şi mai mare asupra românilor.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Dovezile unei bune guvernări"

Supuşi constant criticilor nefondate, acuzaţiilor făcute exclusiv în temeiul obiectivelor politice, coaliţia de guvernare a avut de luat decizii dificile, decizii care să le redea cetăţenilor români speranţa că situaţia curentă nu este definitivă. Nu doar eu consider că putem afirma în momentul de faţă că am implementat o strategie eficientă de combatere a crizei sanitare, ci putem face acest lucru dacă analizăm lucruri concrete - scăderea ratei de incidenţă, testarea cu succes a Certificatului Verde european în România, precum şi finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În ultimele săptămâni am avut o incidenţă cumulată a cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2 de sub 1,5 la mie, cu aproximativ 250 de cazuri noi pe zi. Realitatea epidemiologică a făcut posibilă adoptarea treptată a măsurilor de relaxare promise cetăţenilor. Şcolile s-au redeschis, evenimentele private vor fi din nou posibile, alături de competiţii sportive şi adunări culturale. Societatea îşi revine, păstrând însă sănătatea românilor pe primul plan, întrucât cea mai mare este scăderea presiunii asupra secţiilor ATI. Personalul medical a trecut printr-un an inuman, fiind suprasolicitaţi de ritmul accelerat pe care l-a avut pandemia. Vaccinarea a constituit modul nostru, al cetăţenilor, de a le mulţumi pentru eforturile depuse.

În prezent, avem indicatorii unei imunităţi colective. Maratonul vaccinării a făcut posibilă atingerea cifrei de aproape 4,3 milioane de persoane imunizate cu cel puţin o doză. În urma aprobării recente a Agenţiei Europene a Medicamentului pentru folosirea serului BioNTech-Pfizer la copiii cu vârste cuprinse între 12-15 ani, scopul unei normalităţi complete devine, astfel, fezabil.

Şi sectorul turismului şi al ospitalităţii, greu încercat de criza economică, va avea mijloacele necesare pentru a se recupera, Uniunea Europeană oferind un imbold suplimentar prin formarea cadrului legal necesar Certificatului Verde de Vaccinare. Acesta a fost testat cu succes în cursul săptămânii trecute în România. Începând cu luna iulie, libera circulaţie atât între graniţele UE, cât şi ale spaţiului Schengen va fi considerabil îmbunătăţită. Persoanele vaccinate, care au trecut prin boală sau care au un test negativ, vor putea circula fără emoţii cu ajutorul paşaportului COVID.

În final, instrumentul care va asigura durabilitatea perioadei optimiste prin care trece România este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, trimis la Bruxelles pentru aprobare. Executivul României şi-a luat angajamentul faţă de Comisia Europeană nu doar de a repara practicile corupte care au fost promovate în trecut la nivelul guvernării, dar şi de a implementa reforme durabile. Este vorba mai exact de 29,2 miliarde de euro care vor fi accesaţi de ţara noastră până în 2023. Proiectele finanţate trebuie finalizate până în 2026. Conform actualei variante a PNRR, reţeaua de transporturi ar putea beneficia de 7,6 miliarde de euro, reformele fiscale şi ale sistemului de pensii de 682 milioane de euro, iar împădurirea şi protejarea biodiversităţii de 1,3 miliarde de euro.

Cifrele ne indică consolidarea unui progres real. Datorită eforturilor depuse, până în 2026 vom putea avea o Românie educată, reformată, normală!

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ziua Copilului"

România sărbătoreşte Ziua Copilului pe data de 1 iunie şi aş dori să profit de această ocazie să urez tuturor copiilor un călduros la mulţi ani!

Un citat celebru din Dostoievski spune aşa: "Dacă vrei să vezi Raiul pe Pământ, priveşte în ochii unui copil."

Anul acesta am avut plăcerea şi onoarea de a sărbători această zi specială la Oţelul Roşu, la invitaţia primarului Luca Mălăiescu, unde a fost organizat un eveniment ce a încântat sutele de copii cărăşeni prezenţi acolo, cu spectacol de teatru, filme pentru copii, cadouri şi multă voie bună.

Este de datoria noastră, a tuturor, să facem tot ce ne stă în putinţă pentru protejarea copiilor. Ziua copilului nu este doar un motiv de sărbătoare, ci trebuie privită ca o ocazie în care să facem cunoscute problemele cu care se confruntă copiii şi să luăm măsuri pentru a combate abuzul, exploatarea şi discriminarea copiilor de pretutindeni.

În calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, una dintre principalele mele preocupări o constituie accesul copiilor la educaţie. Copiii din România se confruntă cu lipsa accesului la tehnologie, la echipamente şi la Internet, cu sărăcia din mediul rural şi nu numai, cu lipsa accesului la cabinete medicale în şcoli şi, având în vedere acest an pandemic în care şcoala a fost mai mult închisă, aş putea spune chiar cu lipsa accesului la educaţie. Este de datoria Guvernului României să ia toate măsurile necesare pentru ca elevii să participe fizic la şcoală, în condiţii de siguranţă.

Viitorul României depinde de protejarea şi educaţia copiilor noştri.

La mulţi ani tuturor copiilor!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, puşculiţa PNL sau bani pentru toţi românii?"

Bătălia pentru conducerea Partidului Naţional Liberal are consecinţe nefaste pentru toţi românii, fiind transferată în mod anacronic din plan politic în plan guvernamental. Este tot mai vizibil că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, a devenit arma premierului pentru atacarea preşedinţiei PNL, acesta fiind, de altfel, şi motivul pentru care s-a eschivat în a prezenta documentul în faţa Parlamentului.

Banii pe care România trebuie să-i primească prin PNRR au devenit moneda de schimb pe care Cîţu o oferă pentru şefia PNL, prin atragerea unor nume grele din partid, care să-i asigure succesul la viitorul congres de alegeri al partidului.

Retorica populistă a prim-ministrului, dominată de replici precum "Nu sunt bani", "Trebuie concediaţi bugetarii", "Sistemul de pensii nu e sustenabil", "Trebuie să creştem vârsta de pensionare", nu mai este valabilă însă atunci când trebuie mulţumite judeţele care îl vor sprijini pentru a câştiga şefia PNL.

Interesant este că, deşi PNRR este viabil şi va fi aplicat, aşa cum susţin exponenţii "guvernului meu", acesta nu cuprinde respectarea legilor propuse de PSD şi votate în Parlament, chiar şi de către liberali, respectiv creşterea pensiilor şi a salariilor, precum şi a alocaţiilor copiilor.

În consecinţă, vom asista doar la satisfacerea unor mize politice ale liberalilor care-l susţin pe Florin Cîţu. Vom avea judeţele conduse de PNL net favorizate la împărţirea banilor, în timp ce judeţele cu conducere PSD vor fi discriminate, aşa cum deja s-a întâmplat în acest an, la distribuirea bugetară defalcată pe localităţi.

Aceste acţiuni cinice şi clientelare ale conducerii Guvernului... României (?!) vor avea repercusiuni dramatice tot pentru oameni. Cîţu va vedea toată ţara în campania electorală internă de partid, dar, ca şi până acum, nu cunoaşte realităţile din adevărata Românie, cea în care nu este apă şi canalizare, cea cu depopulare severă şi cu lipsa unor servicii publice minime pentru populaţie.

Rezultatul acestei politici lamentabile de partid şi clan va fi dezastruos, prin accentuarea decalajelor dintre zonele ţării, precum şi dintre mediul rural şi cel urban. Regiuni întregi din România vor fi în continuare condamnate la subdezvoltare, deoarece Guvernul dreptei pompează bani tot în cele mai dezvoltate areale, prin aprobarea proiectului fantasmagoric al metroului de la Cluj-Napoca, de exemplu. În acest timp, proiectele preşedinţilor Consiliilor Judeţene, care nu contează pentru lupta internă din PNL, sunt respinse din start. Injust, imoral, inacceptabil!

Domnule prim ministru, banii europeni sunt pentru toată România, pentru toţi românii, nu vom admite să fie folosiţi ca puşculiţe de partid!

În concluzie, PSD va denunţa modul discriminatoriu al PNL de a exercita actul guvernării la Comisia Europeană, astfel încât PNRR să nu fie transformat într-o afacere oneroasă de partid.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Adopţia sau «Copiii născuţi din inimă»"

Instituită prin Legea nr. 21/2014, Ziua Naţională pentru Adopţie este marcată în fiecare an, la 2 iunie, şi nu întâmplător această sărbătoare urmează în calendar celei internaţionale a copilului şi a părinţilor.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 11 din anul 2014, a fost desfiinţat Oficiul Român pentru Adopţii şi s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, ANPDCA, care i-a preluat atribuţiile.

În 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 1002/2019, a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, ANDPDCA, prin preluarea activităţilor şi atribuţiilor de la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, ANPD, şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor şi Adopţie.

Legislaţia în vigoare prevede că persoana/familia care doreşte să adopte trebuie să fie atestată ca persoană/familie adoptatoare, atestatul obţinându-se în urma parcurgerii unui proces de evaluare şi de pregătire de către persoana/familia solicitantă.

Necesitatea modificării şi completării actualei legi care reglementează procedura s-a impus în condiţiile în care atât specialiştii, cât şi familiile adoptatoare au continuat să semnaleze o serie de aspecte care, în opinia acestora, îngreunau procesul de adopţie sau erau de natură să descurajeze iniţierea acestuia de către cei interesaţi.

Pentru simplificarea procedurii de adopţie, Parlamentul României a modificat şi completat Legea nr. 268/2020.

Principalele elemente de noutate, care vizează situaţia familiilor adoptatoare şi situaţia copilului pentru care urmează să fie deschisă procedura de adopţie, sunt:

• Prelungirea valabilităţii atestatului de adoptator sau familie adoptatoare de la doi la cinci ani;
• Eliminarea din procedura de adopţie a identificării rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia; rudele vor fi căutate o singură dată şi doar până la gradul al treilea, scurtându-se, astfel, perioadele în care copiii rămân blocaţi în sistemul de protecţie;
• Vor putea fi adoptaţi şi copiii cu vârsta cuprinsă între 14 ani şi 18 ani;
• Adoptatorul sau familia adoptatoare beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 de lei pe an, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură, a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social;
• Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei; cuantumul indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea Indicatorului Social de Referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei;
• Introducerea, pe lângă rudele copilului din cadrul familiei extinse şi a persoanelor alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, în categoria familiilor/persoanelor care au prioritate la adopţie şi a celor care au adoptat fraţi ai copilului sau care se află în procedură de adopţie cu un frate/fraţi al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

Conform ANDPDCA, la 30 iunie 2020 erau protejaţi în sistemul de protecţie specială, 49.765 de copii. Dintre aceştia, 12.175 erau îngrijiţi în familia extinsă (rude), iar 37.590 erau îngrijiţi în familii substitut (familii/persoane/asistenţi maternali) şi în instituţii.

La aceeaşi dată se aflau înregistrate în evidenţa Registrului Naţional de Adopţii, RNA, 2.609 persoane/familii atestate în cadrul procedurii adopţiei interne şi 55 de persoane/familii atestate în cadrul procedurii adopţiei internaţionale.

În anul 2019 au fost adoptaţi 1.286 de copii, dintre care 1.264 de copii au fost adoptaţi naţional şi 22 de copii au fost adoptaţi internaţional.

Conform datelor aflate în evidenţa Registrului Naţional de Adopţii, în anul 2020, până la finele lunii septembrie au fost adoptaţi 744 de copii, dintre care 729 de copii au fost adoptaţi naţional şi 15 copii au fost adoptaţi internaţional, cifrele fiind puternic influenţate de pandemia de COVID-19 şi suspendarea activităţilor instanţelor.

În contextul menţionat, Uniunea Elenă din România se alătură instituţiilor publice, ONG-urilor şi tuturor celor care promovează importanţa adopţiei în ţara noastră şi sprijină desfăşurarea procesului sub coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

Domnul Dumitru Rujan:

Cu regret constat că, deşi ar trebui să ne concentrăm pe ce putem face pentru ca proiectele de investiţii să fie puse în aplicare în viitorul apropiat, unii dintre noi am ales să facem jocuri politicianiste, fără să luăm în calcul interesul ţării.

Colegii social democraţi anunţă că vor depune pe 14 iunie o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, pentru eşecul în elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este greu de înţeles de ce vorbiţi despre eşec.

Comisia Europeană, prin vocea preşedintelui Ursula von der Leyen, a anunţat următoarele - "Am primit Planul de Redresare şi Rezilienţă al României. Acesta include reforme şi investiţii pentru a sprijini tranziţia ecologică şi digitală, creşterea inteligentă, sănătatea şi rezilienţa şi politici pentru următoarea generaţie. #NexGenerationEU va contribui la construirea unui viitor mai ecologic şi mai durabil în România."

Aşa că, nu putem vorbi despre un eşec. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin iniţiativele propuse, atinge toate cele 7 sectoare emblematice ale politicilor UE.

În următoarea perioadă, Comisia Europeană va evalua Planul României în baza celor 11 criterii stabilite de Regulament. Aşa că, nu înţeleg de ce unii dintre voi alegeţi să acţionaţi politicianist, pentru că asta va arăta că nu putem fi de acord că ţara noastră are nevoie de aceste fonduri pentru a face investiţii, pentru a dezvolta!

Cred că ne dorim cu toţii aceasta, pentru că de aceea am ales să ne prezentăm în faţa cetăţenilor să le cerem votul, pentru că avem soluţii, pentru că vrem să dezvoltăm.

În anii următori, în ţară vor intra aproape 80 de miliarde de euro, aproximativ 50 de miliarde din fonduri europene clasice şi aproape 30 de miliarde prin PNRR. Guvernul condus de prim-ministrul PNL, Florin Cîţu, a demarat deja cel mai amplu program de investiţii din istoria României. Cum putem discuta despre austeritate, când în economie intră bani, când veniturile cresc, când economia a avut în ultimele două trimestre cea mai mare creştere din Uniunea Europeană?

Nu putem vorbi despre austeritate! Aşa că, manipulările nu ar trebui să fie în codul unora de conduită sau în planul de acţiune.

Stimaţi colegi, haideţi să dăm dovadă de responsabilitate şi să arătăm că suntem politicieni, nu politruci!

Doamna Angelica Fădor:

"Din grijă pentru copii!"

Pandemia de COVID-19 a afectat serios viaţa copiilor, mulţi dintre aceştia confruntându-se în toată această perioadă cu anxietate, anxietate şcolară, tulburări de comportament, depresie şi izolare.

Un raport UNICEF arată că a crescut numărul copiilor înfometaţi, abuzaţi, afectaţi de anxietate, care trăiesc în sărăcie ori sunt forţaţi să se căsătorească, iar în acelaşi timp a scăzut accesul lor la educaţie, socializare, sănătate, nutriţie şi protecţie.

În condiţiile în care nu s-au mai dus la şcoală, nu au mai participat la diferite evenimente, iar întâlnirile cu prietenii au fost rare, copiii au avut nevoie, poate mai mult ca oricând, de persoane care să le fie aproape, au avut nevoie să se simtă înţeleşi, ajutaţi şi protejaţi.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul României a lansat lucrările dedicate Programului Naţional de Suport destinat copiilor în contextul pandemiei de COVID-19 - "Din grijă pentru copii", primul program de această amploare, dedicat exclusiv bunăstării copiilor din România.

Scopul acestui Program este să ofere soluţii în plan psiho-emoţional, dar şi în raport cu riscurile de siguranţă online şi violenţa domestică.

Câteva dintre măsurile guvernamentale propuse prin acest Program se referă la introducerea tematicii "managementul emoţiilor şi inteligenţă emoţională" în şcoli, formarea profesorilor, elaborarea unor ghiduri de intervenţie adaptate contextului pandemic, crearea de resurse pe tema siguranţei online şi domestice, pentru a identifica pericolele şi semnele diferitelor forme de violenţă şi abuz, planuri aplicate de acţiune pentru raportarea şi asistarea cazurilor identificate de abuz şi violenţă împotriva copiilor, precum şi crearea unei platforme de resurse online pentru părinţi, copii şi profesori.

"Din grijă pentru copii" se ocupă de problemele emoţionale ale copiilor, oferă ajutor şi soluţii.

Campania de vaccinare continuă şi are multe acţiuni dedicate adolescenţilor, pentru a trece cu bine de pandemia COVID-19.

Din grijă pentru copii, trebuie să luăm cele mai bune decizii acum, sănătatea fizică şi emoţională a copiilor şi a tinerilor trebuie să constituie o prioritate imediată, pentru a nu risca să vorbim despre o întreagă generaţie traumatizată, pierdută, după această pandemie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România inaugurează Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă"

Statutul României pe scena internaţională se consolidează pe zi ce trece. De la debutul pandemiei, România a organizat Summit-ul Bucureşti 9, având onoarea de a-l avea ca participant pe preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi o importantă trilaterală de securitate cu Polonia şi Turcia, la care au fost invitate Georgia şi Ucraina. De asemenea, ţara noastră este gazda unor importante exerciţii militare NATO şi SUA, precum sunt Defender Europe 21 şi Steadfast 21.

În plus, pe 31 mai 2021, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a inaugurat sediul Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), eveniment la care au participat preşedintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîţu, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.

Centrul E-ARC, condus de diplomatul de carieră Adrian-Cristian Bratu, va elabora strategii de răspuns şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor pentru securitatea naţională.

Centrul este gândit să funcţioneze ca un hub de expertiză în domeniul rezilienţei, care poate fi folosit inclusiv în sprijinul statelor membre NATO şi UE, respectiv al celor partenere. De asemenea, E-ARC va colabora cu sectorul privat, mediul academic, instituţii de cercetare internaţionale şi societatea civilă, pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind rezilienţa la nivelul societăţii. E-ARC va asigura o platformă pentru discuţii strategice, instruire şi exerciţii, dezvoltare de concepte, precum şi furnizarea de lecţii învăţate şi va permite dezvoltarea de diferite programe şi iniţiative în domeniul rezilienţei pe următorii trei piloni:

• Combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare şi adaptare;
• Dezvoltarea de instrumente analitice şi bune practici;
• Cooperare practică în domeniul educaţiei, instruirii şi exerciţii comune.

În perioada imediat următoare, în cadrul E-ARC vor funcţiona o serie de grupuri de lucru complexe, care se vor concentra pe următoarele teme: rezilienţa societală; rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive; rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice; rezilienţa la crize şi urgenţe complexe; rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale; rezilienţa infrastructurii de transporturi; rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi nonstatali.

Pentru înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, a fost constituit un grup de lucru interinstituţional coordonat de MAE, cu participarea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Secretariatului General al Guvernului şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă este un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, fiind creat prin O.U.G. nr. 212/2020. Organizarea şi funcţionarea Centrului sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 565/19.05.2021.

Sub administraţia Partidului Naţional Liberal, România dovedeşte constant că este un partener serios şi preocupat de îndeplinirea angajamentelor asumate, precum şi de dezvoltarea alianţelor la care este parte.

Apărarea libertăţii, drepturilor fundamentale ale omului şi a statului de drept reprezintă pilonii după care se ghidează politica noastră externă.

Noi, liberalii, garantăm că nu ne vom abate niciun moment de la susţinerea acestor valori esenţiale pentru o ţară democratică.

Domnul Gabriel Plăiaşu:

"Născut într-un an cu semnificaţie istorică, Ion C. Brătianu a scris istorie"

Născut în data de 2 iunie 1821, Ion C. Brătianu va fi rânduit să făurească un capitol important de istorie, rămânând în conştiinţa generaţiei care-i va urma ca puternică personalitatea politică de numele căreia se leagă modernizarea ţării. S-a născut în anul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, semnul revoluţiei fiind cel care marchează viaţa politică a lui Brătianu, un nume al cărui puternic ecou se va face auzit şi respectat peste veacuri.

Un alt an zbuciumat al istoriei - şi vorbim aici despre Revoluţia din 1848 - îl găseşte pe Brătianu gata să se implice, fiind cunoscut şi recunoscut pentru curajul şi destoinicia cu care a slujit interesele mişcării revoluţionare. După ce oştirea otomană a pătruns în Bucureşti, Brătianu avea să cunoască o lungă perioadă gustul amar al exilului, fiind obligat să trăiască aproape un deceniu departe de ţară. Distanţa de graniţele patriei nu avea să însemne pentru el îndepărtarea de idealuri, resemnarea sau înstrăinarea. De altfel, în 1857, întors în Ţara Românească, Ion C. Brătianu se află printre fruntaşii eterişti.

Ceva mai târziu, în anul 1859, ca membru al Adunării Elective, personalitatea pe care o evocăm astăzi a fost printre artizanii alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Ţării Româneşti, act prin care se realiza un prim şi decisiv pas în făurirea Marii Uniri a românilor care aveau să-şi vadă întreagă ţara, în anul 1918. Susţinător al proceselor de reformă, Ion C. Brătianu trece în rândul adversarilor domnitorului Alexandru Ioan Cuza, odată cu instituirea dictaturii de către acesta.

A continuat să se implice în destinele ţării şi a contribuit la aducerea Principelui Carol I, ca domnitor al României. În 1876, Brătianu a ajuns prim-ministru al României, funcţie pe care a deţinut-o, cu scurte întreruperi, timp de 12 ani. Datorită profilului său de om politic puternic şi autorităţii pe care o câştigase în urma faptelor sale, avea să fie supranumit Vizirul.

Pentru că a fost un om care a ştiut clipă de clipă care este drumul pe care ţara trebuie să-l urmeze, Ion C. Brătianu avea să fie promotor al unui alt moment important, consemnat în paginile de istorie - anul 1881, instituirea regatului. După cei 12 ani de guvernare, a intrat în opoziţie. Trei ani mai târziu, Ion C. Brătianu a încetat din viaţă, lăsând în urmă regrete şi în rândul celor care nu i-au împărtăşit părerile şi viziunea politică.

Mihail Kogălniceanu, adversar politic al celui care păşise în veşnicie, avea să consemneze: "Oamenii zilei, mari sau mici, pot fi ingraţi cu dânsul, istoria însă, istoria nepărtinitoare, ea care purcede prin mintea şi inima naţiunii întregi, va păstra cu litere de aur amintirea celui care şi-a pus numele în fruntea tuturor marilor fapte naţionale şi politice ale renaşterii României." Iar Regele Carol avea să spună: "Am pierdut pe cel mai bun amic ce aveam!"

Ion C. Brătianu a lăsat ţării, pe lângă actele şi faptele sale, aşezate la temelia României moderne, şi o generaţie de oameni politici marcanţi, care vor duce mai departe, cu demnitate, numele Brătianu, un nume care obligă la onoare şi dedicare totală faţă de patrie.

Lucrările istorice care fac referire la perioada pe care Ion C. Brătianu şi-a pus puternica amprentă sau care vorbesc direct despre omul politic admirat, temut şi respectat chiar şi de adversarii săi politici, consemnează, de bună seamă, şi datele drumului politic parcurs de personalitatea de care este şi va fi legat, peste timp, Partidul Naţional Liberal. Aceste date biografice pot fi consultate de toţi cei care vor să ştie mai multe despre una dintre personalităţile importante ale României moderne, om politic marcant, despre care, într-un moment întunecat al istoriei noastre, s-a vorbit doar în şoaptă sau nu s-a vorbit deloc. Mai cu seamă, tânăra generaţie trebuie să-i cunoască pe cei care au contribuit la reformarea ţării, fără să uităm că vorbim, în acest context, despre o epocă în care România, aflată la răscrucea intereselor marilor puteri, îşi căuta drumul.

Dar este şi o datorie faţă de noi înşine şi faţă de înaintaşi, să ne cunoaştem istoria şi să-i preţuim pe cei care au contribuit la construcţia ţării, cu determinare, viziune şi curaj. Portretul lui Ion C. Brătianu, omul a cărui biografie se confundă cu constituirea statului naţional român, nu poate lipsi din galeria personalităţilor istoriei româneşti şi universale, cuvenindu-i-se deplina recunoaştere şi un loc de seamă în conştiinţa naţiunii.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Stop abuzului de putere!"

Sunt valori de care, cu niciun preţ, cu atât mai mult cu unul politic, nu ar trebui să ne atingem vreodată!

Şi cred că sunteţi de acord cu mine că una dintre acestea sunt seniorii noştri, cărora le datorăm, dacă este vorba despre părinţii noştri, viaţa, iar dacă despre profesori şi învăţători este vorba, le datorăm lumina cărţii!

Şi tot astfel, mergând din aproape în aproape, putem ajunge la blocul în care locuim, strada pe care mergem, stâlpul de care este prins cablul care ne aduce energia electrică, adică, aproape tot, inclusiv independenţa acestei ţări, pe care unii par să o fi scos la mezat!

Şi, da, am uitat esenţialul - tot lor, seniorilor, le datorăm cei şapte ani de acasă, petrecuţi sub semnul respectului, credinţei în Dumnezeu şi omeniei! Aceşti oameni, câţi mai sunt "pe pământ, nu în gând", nu vor mai trăi o veşnicie! Este un privilegiu nepreţuit de a-i avea alături şi o datorie de onoare de a-i trata cu respect, cu grijă şi dragoste.

Dar ce vedem în loc de aceasta? Un abuz generalizat, ridicat la nivel de politică de stat de acest guvern lipsit de empatie, de respect şi pricepere în gestionarea resurselor şi stabilirea priorităţilor!

Pensiile bătrânilor noştri au ajuns subiect-sperietoare la ştirile de seară. Vârsta de pensionare şi îngheţarea pensiilor românilor sunt arginţii cu care negociatorii USR îşi cumpără, la Bruxelles, favoruri de miliarde pentru firmele de consultanţă abonate la avantaje.

V-aţi gândit, măcar o secundă, ce efecte pot avea vorbele pe care le aruncaţi, la întâmplare, asupra acestor oameni, cu inimile slăbite de anii care s-au rostogolit, mereu dureros, peste ei?

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în articolul 25, recunoaşte şi respectă dreptul persoanelor vârstnice de a duce o viaţă demnă şi independentă şi de a participa la viaţa socială şi culturală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS, include, în definirea formelor de violenţă asupra bătrânilor, "ameninţarea sau utilizarea intenţionată a forţei fizice sau a puterii (...) care antrenează un risc crescut de a produce un traumatism, un deces, o daună psihologică, o dezvoltare anormală sau o privaţiune".

Vă folosiţi puterea abuziv! Îi traumatizaţi, fără regret, pe actualii pensionari ai acestei ţări, în fiecare zi, cu câte o nouă spaimă, le induceţi teama zilei de mâine şi celor din generaţiile următoare care îşi pregătesc dosarul de pensie sub semnul fricii şi incertitudinii! Cu ce drept? Cu ce inimă?

Opriţi-vă!

Rezumaţi-vă afacerile, şi interesele, şi lupta la cei de o seamă cu voi!

Doamna Gianina Şerban:

"Copiii reprezintă viitorul, iar noi trebuie să avem grijă de viitor!"

Pe 1 iunie am sărbătorit cu toţii Ziua Copilului, fie că suntem părinţi sau nu. Aş vrea să le transmit din nou tuturor un sincer la mulţi ani, sănătate, pentru că de asta au nevoie în primul rând, şi le doresc doar bucurii întreaga viaţă!

Destinele copiilor ne privesc pe toţi, pentru că ei înseamnă viitorul, al lor, al nostru, al întregii ţări. Aş vrea ca drumul lor în viaţă să fie unul cât mai uşor, fără greutăţi, fără suferinţe, dar, din păcate, sunt conştientă ca şi dumneavoastră că drumul pavat doar cu intenţii bune nu este îndeajuns pentru a avea un viitor aşa cum ne dorim. Trebuie să acţionăm cu adevărat, doar declaraţiile politice nu ajută pe nimeni.

Pentru a le asigura copiilor de azi o perspectivă, trebuie pusă educaţia pe primul plan, începând de la stagiul preşcolar până la înalte studii, fără a mai bloca procesul educaţional, aşa cum a fost în ultimul an.

Prioritatea Guvernului trebuie să fie asigurarea calităţii în învăţământ, prin punerea tuturor mijloacelor şi a cât mai multor fonduri pentru dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare, aparatură de calitate şi ultimă tehnologie, în concordanţă cu epoca vitezei în care trăim.

Un alt instrument care îi poate proteja pe copii, apărându-le drepturile, este Tribunalul pentru Minori şi Familie, precum cel de la Braşov, înfiinţat în 2004 ca proiect-pilot, însă cu rezultate foarte bune în cauzele civile şi penale în care sunt implicaţi minori. Acest proiect pilot ar fi trebuit să devină o realitate în toate judeţele României, devenind o necesitate prin acordarea de atenţie sporită proceselor ce privesc drepturile şi protecţia copiilor.

Nu în ultimul rând, în drumul lor în viaţă, copiii trebuie sprijiniţi şi pe plan financiar. Programele existente pentru sprijinirea copiilor în procesul de dezvoltare, de la cei cu dificultăţi financiare grave până la cei cu capacităţi extraordinare, trebuie să asigure tuturor aceeaşi atenţie, indiferent de mediul din care provin.

Siguranţa copiilor este o altă latură căreia trebuie să-i acordăm o importanţă pe măsura vremurilor, iar în această direcţie aş propune înfiinţarea în cadrul inspectoratelor de poliţie a unui departament dedicat prevenţiei împotriva abuzurilor asupra copiilor, de protecţie şi consiliere psihologică a victimelor. Un bun psiholog-poliţist poate preveni atât părăsirea sânului familiei de către copii, cât şi educarea copilului, pentru ca acesta să se ferească de agresori sau de diverse tentaţii care există zi de zi şi, de asemenea, poate oferi sprijin celor care s-au confruntat cu abuzuri.

Însă pentru a eficientiza activitatea poliţiştilor, mai trebuie avut în vedere un aspect extrem de important, care trebuie să pună siguranţa copiilor, a noastră, a tuturor, pe primul loc, şi anume, depolitizarea numirilor în funcţii a şefilor structurilor MAI, de la şeful Poliţiei Române până la şefii de posturi comunale. Numirile politice nu aduc profesionalism în desfăşurarea activităţii, ci delăsare, chiar de multe ori dezinteres total faţă de situaţiile apărute în teritoriu. Această depolitizare trebuie aplicată în toate domeniile, nu doar în structurile MAI, doar aşa vom avea eficienţă cu adevărat în ceea ce înseamnă punerea românilor dinaintea intereselor politice.

Sunt sigură că veţi acorda atenţia cuvenită aspectelor menţionate şi vă asigur de conlucrare, pentru a asigura acest viitor copiilor, pentru că ştiu cu siguranţă că în fiecare dintre noi e un copil care astăzi le doreşte binele şi celor din jur!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Campania de vaccinare, un eşec zdrobitor al Guvernului dreptei"

Campania de promovare a vaccinării este un eşec total al Guvernului, care nu a reuşit să îşi îndeplinească obiectivul declarat de minimum cinci milioane de români imunizaţi până în data de 1 iunie.

Angajamentele pline de triumf şi emfază ale responsabililor de vaccinarea românilor sunt lovite de nulitate, trista realitate fiind aceea că Executivul Cîţu a trimis România pe penultimul loc în Uniunea Europeană, la acest capitol. Oricât s-ar strădui, Guvernul dreptei incapabile nu îşi poate depăşi condiţia mediocrităţii, consecinţă a politicii de cadre defectuoase a liberalilor şi aliaţilor săi, bazată pe satisfacerea propriilor interese şi grupurilor de susţinere.

Au aruncat oamenilor praf în ochi, cu promisiunea că vor intensifica imunizarea în mediul rural, dar nici până acum nu au emis un program coerent care să stimuleze medicii de familie să se implice în campania de vaccinare. De asemenea, nu au iniţiat un plan coerent de furnizare şi distribuţie a dozelor la nivelul primarilor din mediul rural. Totul este doar imagine şi dispreţ. În schimb, au ordonat miniştrilor să "dea bine" la televizor în cadrul unor maratoane de vaccinare în marile oraşe, dar au uitat că este mult mai important să organizeze caravane la sate, acolo unde sunt cu adevărat necesare, pe fondul lipsei asistenţei medicale primare, precum şi a posibilităţilor limitate de deplasare ale persoanelor în vârstă şi ale celor cu venituri reduse.

Una dintre consecinţele noii campanii a Guvernului, de promovare a vaccinării, este diminuarea numărului zilnic al persoanelor vaccinate, ajuns pentru prima dată la cel mai scăzut nivel, sub 20.000. Acesta este rezultatul difuzării spoturilor de promovare lamentabile cu anumiţi miniştri, nu doar lipsiţi de credibilitate, ci şi dovediţi că au încălcat în mod repetat regulile în pandemie! Nu trebuie să mai mire pe nimeni că noua campanie de încurajare a vaccinării nu insuflă încredere, ba chiar îi descurajează pe oameni să se mai imunizeze anticovid.

Spoturile cu Bode, Gheorghiu şi Turcan în rol de actori principali sunt pline de erori elementare de comunicare, nu doar socială, ci şi politică, şi nu au nicio legătură cu întrebările pe care românii şi le pun înainte de a decide dacă se vaccinează sau nu. Guvernul a promovat vaccinarea parcă doar pentru a promova imaginea PNL, a premierului şi a miniştrilor.

În timp ce Executivul a distrus credibilitatea vaccinării, în alte state aceste campanii sunt extrem de profesioniste, cu accent pe componentele emoţionale şi pe clarificarea întrebărilor legate de utilitatea vaccinurilor.

Guvernarea este haotică, dezordonată, "după ureche". Nu există predictibilitate, strategie, respect pentru români. Au mizat greşit pe dorinţa românilor de a se vaccina şi au pierdut.

Domnul Ioan Balan:

"Coeziunea economică şi socială ar trebui să fie mai prezentă în programele naţionale de investiţii finanţate din fonduri europene nerambursabile, atâta vreme cât avem cele mai sărace regiuni din UE!"

Coeziunea economică, socială şi teritorială este prevăzută expres de articolul nr.174 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Pentru a înţelege ce înseamnă acest obiectiv, vă citez: "În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta îşi dezvoltă şi desfăşoară acţiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale şi teritoriale. Uniunea urmăreşte, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile avute în vedere, o atenţie deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziţia industrială, precum şi regiunilor afectate de un handicap natural şi demografic grav şi permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populaţiei, precum şi regiunile insulare, transfrontaliere şi muntoase." Acest principiu nu este doar o lozincă generoasă, ci reprezintă structura de bază a celor mai importante axe de finanţare ale bugetului Uniunii Europene, în scopul reducerii decalajelor din interiorul Uniunii şi din interiorul statelor membre. Altfel spus, fondurile europene trebuie să ajute regiunile mai slab dezvoltate să le ajungă din urmă pe cele prospere.

România va avea în acest an o creştere economică puternică, din estimările FMI, de 7% din PIB. Graţie politicilor demarate de Guvernul Orban în anul 2020, România se dezvoltă şi se modernizează. Din păcate, nu putem trece cu vederea că zonele dezvoltate ale ţării precum Bucureşti-Ilfov, Cluj, Oradea, Sibiu, se dezvoltă şi mai puternic, iar regiunile sărace continuă să se menţină în topul european al subdezvoltării. Ne bucurăm că Regiunea Bucureşti-Ilfov are un PIB mai mare ca cel al Bulgariei, însă ne întristăm că Bucovina sau Oltenia au un PIB/locuitor printre cele mai mici din UE. Este de apreciat faptul că Guvernul a finalizat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi va încheia în viitorul apropiat şi Acordul de parteneriat cu UE, pentru a putea utiliza banii europeni aferenţi bugetului european 2021-2027.

Aşadar, peste 80 de miliarde vor veni în proiecte pentru dezvoltarea României. Cu toate acestea, am auzit destul de timid vorbindu-se despre coeziune, despre dezvoltarea armonioasă a întregii ţări. Coeziunea economică şi socială înseamnă sprijin mai mult pentru regiunile sărace, unde locurile de muncă sunt puţine şi neatractive prin nivelul scăzut al salariului. Coeziune înseamnă infrastructură de transporturi, educaţională, de sănătate şi utilităţi în toate regiunile ţării, nu doar în unele. Dezvoltare armonioasă şi eliminarea decalajelor înseamnă că românii nu-şi mai părăsesc casele părinteşti ca să meargă la sute de kilometri distanţă sau chiar în afara ţării pentru a munci, pentru a studia sau pentru a-şi îngriji sănătatea.

Cercul vicios al sărăciei în care a împins PSD întreaga Moldovă poate să fie rupt de un plan de investiţii publice şi private pe termen scurt şi mediu. PIB-ul/locuitor va creşte în Moldova, dacă infrastructura de transporturi va începe să prindă contur cât mai repede, dacă întreprinderi medii şi mari vor fi stimulate să aducă în Moldova locuri de muncă cu productivitate mare şi salarii pe măsură, dacă oamenii vor avea condiţii de locuire în satele moldoveneşti, la fel ca la oraş.

Stă în puterea celor responsabili astăzi de utilizarea fondurilor europene nerambursabile să dirijeze cea mai mare parte a efortului investiţional către Moldova. Fără o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor ţării, nu vom putea să ne bucurăm că România este unul dintre miracolele economice şi sociale din Uniunea Europeană. Câtă vreme în ţara noastră unii români trăiesc bine, iar alţii nu, nu ne vom putea mândri că suntem un stat puternic în Uniunea Europeană.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

"Zero euro pentru tineri, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă!"

Zero euro pentru tineri, în PNRR! Parcă e tras la indigo planul prin care Guvernul Boc, alături de Băsescu, a găsit de cuviinţă să taie de-a valma salarii, pensii şi alocaţii, pentru a trece peste criza economică. Prin acest PNRR al guvernării Cîţu, românii vor fi lipsiţi din nou de creştere economică - pensii, salarii şi alocaţii pentru copii, timp de 5 ani, ani în care costul pentru un trai decent va fi tot mai mare!

Veniturile vor rămâne aceleaşi, impozitele vor fi mărite, iar preţul alimentelor şi al altor bunuri va creşte! Cine va plăti acest cost? Românii cu venituri mici şi medii din clasa de mijloc!

Sunt revoltat de ura pe care "Guvernul meu" ne-o arată nouă, tinerilor, cu 0 (zero) euro alocări pentru proiecte de tineret! Conform draft-ului acestui plan, bâlbâit evident şi refuzat de două ori până acum de Comisia Europeană, tinerii vor avea şansa să o ia de jos şi să rămână tot acolo.

La fel şi bunicii noştri vor vedea neputincioşi cum mărirea pensiilor este amânată sistematic. Până când? Până se sting!? Oricum, dacă vă iese planul meschin şi măriţi vârsta de pensionare, oamenii nu vor apuca să îşi încaseze pensiile pentru care au plătit o viaţă întreagă!

Un pensionar care a avut salariul mediu, a contribuit la stat cu 565.000 de lei, de-a lungul a 35 de ani de muncă. Ca să îşi încaseze toţi banii cotizaţi, acesta ar trebui să trăiască 94 de ani, când speranţa de viaţă în România este de 72 de ani. Este furt legalizat, domnilor guvernanţi!

PNRR, în această formă de dreapta, vorbeşte despre digitalizare şi protecţia mediului, elemente cu care sunt de acord. Dar aceste lucruri nu se pot face cu un popor cu venituri la limita subzistenţei. Faci digitalizare fără să iei în calcul zonele neelectrificate sau fără semnal pentru telefonul mobil. Vrei tu, USR, Uniunea Sărăcim România, ca din pensia aia amărâtă mătuşa Maria să-şi ia telefon de ultimă generaţie, renunţând la medicamente şi pâine?

Cum vrei tu, coaliţie, în virtutea PNRR-ului tău, să protejezi mediul prin reducerea emisiilor de carbon? Să-şi ia maşini electrice, nu? Din ce bani? Din ajutorul de şomaj? Din alocaţia copiilor care, oricum, spune domnul Orban, că nu va creşte? Din afacerile închise?

Avem oameni în ţara asta cu venituri extrem de mici, care supravieţuiesc de pe o zi pe alta şi noi încercăm programe-pilot pentru introducerea reţelei de gaze în amestec cu hidrogen? Sau facem doar hârtii şi studii de sute de milioane de euro?

Românii au nevoie de proiecte şi investiţii concrete care să relanseze economia şi care să le aducă mai mulţi bani în buzunar.

Ce au primit din partea voastră? Bâlbe, scuze şi poveşti! Aţi putea mai bine să mergeţi la stand-up comedy, unul de plâns, nu de râs!

Domnul Lilian Scripnic:

"În companiile multinaţionale se fură mult mai mult decât la stat?"

Problema comportamentului moral şi juridic al corporaţiilor multinaţionale este una dintre cele mai acute probleme socio-economice ale secolului în care trăim. Peste tot în lume se discută despre această problemă, nu însă şi în România, unde orice multinaţională funcţionează ca un stat în stat.

Un specialist român în recrutare declara zilele trecute că "în companiile multinaţionale se fură mult mai mult decât la stat", "că multinaţionalele au propriile departamente de anticorupţie, deoarece nu au încredere să apeleze la poliţie sau procuratură" şi că "cel care a fost furat face orice, numai să nu fie informaţia publică". Mai mult, de la acelaşi specialist în recrutare am aflat că "sunt şi în guvern dintre cei care au fost daţi afară şi care nu au ce să mai caute în mediul privat, găsindu-şi posturi prin ministere, chiar foarte sus". Asemenea afirmaţii sunt extrem de îngrijorătoare, dar problemele noastre cu multinaţionalele nu se termină aici.

De multe ori, aceste companii foarte mari apelează la tehnici de optimizare fiscală, pentru a ascunde profitul real şi a plăti cât mai puţin impozit pe profit, dacă se poate, chiar deloc. Lipsa de transparenţă a modului în care multinaţionalele îşi plătesc impozitele afectează firmele româneşti, întreprinderile locale, multe dintre ele IMM-uri, care concurează acasă împotriva unor astfel de companii.

Spre deosebire de multinaţionale, firmele româneşti care duc povara taxelor şi impozitelor naţionale, plătind 66% din angajaţii din România, stau la uşă pentru a obţine contracte cu statul, plătesc taxe împovărătoare pentru a intra în mall-uri şi taxe de raft în supermarketuri.

Vă invit să luăm în discuţie, în Parlamentul României, obligativitatea declarării de către multinaţionale a veniturilor şi profiturilor obţinute în ţara noastră, în contextul în care în Parlamentul European se discută impunerea acestei reguli în toate statele membre. În acelaşi timp, trebuie să generăm legislaţie şi să luăm măsuri concrete de susţinere a firmelor româneşti slăbite economic de pandemie şi discriminate în faţa multinaţionalelor.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Ziua Copilului ar trebui să fie un semnal de trezire!"

Aproape în fiecare an, de când am fost desemnat de către alegători pentru a le reprezenta interesele în Parlament, am vorbit de 1 iunie despre situaţia copiilor din ţara noastră, nu în termeni elogioşi şi festivi, fiindcă asta ar trebui să o facem în fiecare zi, nu doar de 1 iunie! Nu, eu am ales de fiecare dată să folosesc acest prilej pentru a trage un semnal de alarmă asupra greutăţilor prin care trec copiii din România. Nici în acest an nu voi proceda diferit!

În ţara noastră încă nu s-au schimbat în bine problemele pe care le semnalam şi în ceilalţi ani - abandonul şcolar, violenţa în familie, alcoolismul, abandonul chiar şi temporar, lipsa reperelor.

Abandonul şcolar este la un nivel mult peste media europeană. În ultimii ani a scăzut cu mai puţin de 3%, ceea ce este complet insuficient. La această dată avem o rată de abandon de aproape 9,7%. Problema nu o reprezintă însă doar abandonul şcolar, ci şi calitatea educaţiei. Din 175.000 de profesori şi învăţători câţi sunt acum în România, peste 4.500 sunt necalificaţi, iar dintre aceştia, 2.700 sunt în mediul rural, asta dacă tot vorbim despre cum ar trebui să reducem discrepanţele între rural şi urban!

Este adevărat şi faptul că pandemia de COVID-19 a disturbat şi mai mult sistemul românesc de educaţie. Experţii în educaţie prognozează că, în acest an, din cauza haosului în gestionarea închiderii şi deschiderii şcolilor, analfabetismul funcţional va creşte cu peste 10% faţă de anul trecut. Aceşti copii vor deveni adulţii care nu vor putea să înţeleagă texte simple, nu vor putea să înţeleagă idei abstracte, practic vor fi nişte inadaptaţi la o societate în continuă transformare. Din cauza carenţelor în educaţie, ei nu vor avea nicio şansă să iasă din sărăcie, căci analfabetismul funcţional, abandonul şcolar şi sărăcia sunt, din păcate, indisolubil legate.

Dacă tot vorbim despre sărăcie, ţin să vă reamintesc faptul că aproape 38% din populaţia din România se află în categoria de risc crescut de sărăcie. Majoritatea sunt în mediul rural, iar asta aduce cu sine o mulţime de probleme conexe care afectează tot copiii. Într-un studiu al World Vision, s-a constatat că 15% din cei chestionaţi au declarat că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar, iar 46% afirmă că banii abia le ajung de la o lună la alta, în creştere, comparativ cu 38% în 2018! Mai grav este că în mediul rural alocaţiile pentru copii reprezintă 94% din sursele de venit ale gospodăriei.

Sărăcia generează grija zilei de mâine, lipsa oricărei perspective, iar alcoolul devine o modalitate de evadare. Alcoolul generează violenţă fizică şi verbală în familie, abandon, abuz, iar cei mai vulnerabili sunt tot copiii.

Luând în considerare aceste aceste realităţi triste din ţara noastră, consider că este de datoria noastră, a politicienilor, de a gândi şi a implementa strategii care să aducă îmbunătăţiri vizibile în viaţa copiilor. Personal, sunt adeptul interzicerii folosirii alocaţiilor copiilor pentru achiziţia de alcool şi tutun. Chiar dacă alocaţiile reprezintă o sursă importantă de venit, mai ales în mediul rural, acei bani trebuie să ajungă direct şi indirect la copii, în interesul lor. De aceea, voi milita pentru o lege care să interzică folosirea alocaţiilor pentru cumpărarea de alcool şi tutun.

Este poate un mic pas, însă trebuie să ne aplecăm cu seriozitate către politici şi măsuri care să aducă măcar o mică îmbunătăţire a condiţiei copiilor din România!

Domnul Ioan Mang:

"Doamna ministru Turcan trebuie demisă urgent!"

Două lucruri grave, prea puţin evidenţiate, s-au petrecut recent în România, iar impactul lor poate fi şi va fi devastator pentru milioane de români!

În primul rând, mesajul asumat de premierul Cîţu, transmis europarlamentarilor români, de a nu susţine instituirea salariului minim european. Repet, Guvernul PNL-USR nu susţine salariul minim european! Dreapta politică de la noi a vorbit mereu împotriva măririlor salariale, a vorbit mereu împotriva creşterilor salariilor mici, iar când a făcut ceva, le-a aruncat oamenilor câţiva bani - nu lei, bani (!) - în plus şi au vorbit despre creşterea veniturilor, iar asta în vreme ce puterea reală de cumpărare scade de peste un an şi jumătate, de când sunt la putere Orban Cîţu, Barna, Cioloş şi găştile lor. Mereu au dat vina pe români - de parcă vorbeau corporaţiile prin gurile lor - spunând, minţind de fapt, că românii nu sunt productivi, când adevărul, confirmat de Eurostat, este că românii au cea mai mare productivitate a muncii din UE, raportată la salariu!

În acest context, tăcerea doamnei Raluca Turcan, ministrul PNL-ist educat la Moscova, este asurzitoare. Şi este primul motiv pentru care ar trebui să fie demisă! Ori nu ştie ce face Guvernul, iar atunci nu îşi are rostul în funcţie, ori ascunde ce face Guvernul, iar atunci este un gest eminamente abject.

Al doilea fapt grav, discuţiile pe marginea inexistentului PNRR, legate de creşterea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare.

În repetate rânduri, doamna ministru Turcan a negat vehement până şi discuţiile legate de acest subiect. Domnia Sa vorbea despre minciuni gogonate, doar că, ce să vezi, gogomănia era chiar la Domnia Sa, pentru că, în decurs de numai o zi, atât şeful ei direct, premierul Cîţu, cât şi şeful pe linie de partid, Orban, au confirmat nu doar discuţiile, ci şi detalii din ele, precum corelarea vârstei de pensionare cu speranţa de viaţă - toate, iarăşi, pe altarul intereselor marilor companii, şi nu în interesul românilor!

Ei spun că sistemul de pensii nu ar fi sustenabil. Ştiţi care este adevărul? La speranţa actuală de viaţă sistemul de pensii nu pierde nimic. Pentru a primi înapoi banii cotizaţi, un român ar trebui să trăiască peste 90 de ani ori, din nefericire, suntem foarte departe de asta!

Iarăşi, un motiv imens pentru demiterea doamnei Turcan, că la o demisie de onoare nu ne putem aştepta, dat fiind că a fost dovedită mincinoasă sau, chiar şi mai rău, pentru că iarăşi nu a avut habar de ce se întâmplă în domeniul pe care se presupune că îl coordonează.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Mihai Viteazul - «domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei»"

În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei ţări româneşti cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai Viteazul se intitula într-un hrisov emis la 27 mai "Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei" şi îşi confecţiona bine cunoscuta pecete pe care figurează cele 3 ţări române surori.

Fiind simultan domnitor în Ţara Românească (1593-1601), Transilvania (1599-1600) şi Moldova (1600), Mihai Viteazul a realizat pentru prima dată unirea unui teritoriu, ceea ce noi numim astăzi România, fiind perceput de români ca unul dintre cei mai importanţi eroi naţionali.

Momentul aderării Munteniei la "Liga Sfântă" este cel care conduce la izbucnirea unei revolte antiotomane, soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii garnizoane otomane staţionată în Bucureşti. Pe acest fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva Înaltei Porţi, atacând cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale Dunării.

Cu o armată de aproximativ 16.000 de ostaşi (sursa - historia.ro), la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obţine victoria de la Călugăreni, în 1595. Contraofensiva otomană îl forţează să se retragă în munţi, aşteptând sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ieremia Movilă vine pe tronul Moldovei, domn fidel polonezilor.

În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory, şi acesta fiind fidel Poloniei. În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române se diminuează, iar Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea "planului dacic", mai precis, Prima Unire a celor 3 Ţări Române. Acesta intră în Transilvania prin pasul Buzău, iar după primele victorii îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia în 1599, stabilindu-se acolo. În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingându-l la Bacău, realizând astfel prima unire a trei principate române. Titulatura folosită de voievod, într-un hrisov, era: "Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei".

Pentru consolidarea Unirii, Mihai Viteazul aplică o serie de măsuri: adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile, construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia şi oferă bisericii ortodoxe aceleaşi drepturi în Transilvania ca şi cele pe care le aveau înainte celelalte biserici.

Deşi efemeră, prima unire de facto a celor trei ţări medievale româneşti, realizată de Mihai Viteazul în 1599-1600, a făcut ca acest erou să rămână în conştiinţa românilor ca un simbol al unităţii naţionale.

Mihai Viteazul a fost ceea ce am putea numi astăzi un european convins, deoarece a apărat întreaga creştinătate europeană în faţa invaziei otomane. Creştinismul nu ar mai fi existat în Europa fără campaniile duse de Mihai Viteazul!

În semn de apreciere faţă de activitatea istorică a marelui domnitor, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 137/2020, iar zilele trecute am avut onoarea de a-l comemora la Cluj-Napoca!

Nicolae Iorga a spus despre Mihai Viteazul: "De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie".

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Unul dintre subiectele mediatizate în aceste zile, cu girul PSD, este legat de vârsta de pensionare. În mod speculativ, ca o trăsătură caracteristică social-democraţilor, se face uz de teme sensibile pentru crearea unor frici nejustificate în emoţia colectivă.

Dragi colegi, noi am spus foarte clar că nu se pune problema ridicării vârstei de pensionare sau a creşterii stagiului minim de cotizare pentru pensionare.

Social-democraţii au ajuns să se încurce în propriile minciuni şi manipulări, susţinând că actualul guvern vrea să crească stagiul complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi la 35 de ani. Dar exact atât este acum!

Proiectul care există, şi despre care ştie toată lumea, permite celor care doresc să muncească şi după ce ating vârsta de pensionare. Este o opţiune, şi nu o obligaţie!

Lucrăm acum la un proiect de reformă al sistemului de pensii, bazată pe echitate şi contributivitate. Motivul este că, dacă nu vom interveni, sistemul va intra în colaps în 10-15 ani.

De aceea, am crescut cotizaţia către Pilonul II, astfel încât românii să poată beneficia de mai multe surse de bani atunci când se vor pensiona.

Ţinând cont de contextul economic, guvernul a majorat pensiile cu procentul maxim posibil pentru bugetul actual, puternic afectat de pandemie şi criza economică generată de aceasta. Pensionarii au primit pensii majorate cu 14%, inclusiv pensiile sociale, care au crescut de la 704 la 800 de lei. Ca valoare absolută este cea mai mare creştere din istoria majorării punctului de pensie, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Guvernul ţine departe de ochii Comisiei Europene datoria publică de care depinde împrumutul din PNRR"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost trimis Comisiei Europene, deşi pentru români a rămas în continuare o mare enigmă. Ni s-au prezentat succint numai câteva direcţii de angajare a cheltuielilor post factum, într-o tentativă superficială de păcălire a populaţiei. Cert este că vom plăti cu toţii, pe viitor, mulţi ani de acum înainte pentru greşelile Cabinetului Cîţu, privind această strategie.

PNRR-ul lui Ghinea şi al lui Cîţu nu doar că nu a generat niciun fel de consens naţional şi nici nu ar fi avut cum, fiind atât de bine secretizat, pe cât de prost e realizat, dar le-a provocat îngrijorare până şi ONG-urilor de casă ale USR. Şi nu doar îngrijorare, ci i-a determinat pe celebrii protestatari de serviciu, cei de la Declic, confraţii de propagandă ai celor de la Rezist, să ceară Comisiei Europene să respingă PNRR. Declic împreună cu activişti polonezi au trimis o scrisoare deschisă Comisiei Europene, prin care cer forului european să solicite din nou modificarea Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă. Cele două organizaţii consideră necesar ca planurile naţionale să fie în acord cu obiectivele climatice ale Pactului Verde European, condiţie obligatorie pentru asigurarea competitivităţii economice pe termen mediu. Scrisoarea adresată autorităţilor de la Bruxelles reprezintă continuarea demersurilor iniţiate în ţară de către Declic, încă de la începutul redactării primului Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Peste 10.000 de membri Declic au scris Guvernului României, de la începutul lui 2021, şi au cerut să includă în PNRR măsuri pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE. Fără niciun rezultat totuşi!

Vă mărturisesc că nu mi-am închipuit până acum că aceşti protestatari vor întoarce vreodată "armele ideologice" şi mai puţin ideologice împotriva celor cărora le-au făcut mereu jocurile, ca să nu spun direct treburile politice mai puţin curate!

Mă frapează şi faptul că mulţi dintre actualii colegi parlamentari de la USR-PLUS provin din rândurile acestor ONG-uri de dreapta, mereu pregătite să protesteze indiferent de cât de performante ar fi şi se dovedesc deciziile şi soluţiile unei guvernări de stânga.

Aşadar, ce trebuie să înţelegem din gestul de-a dreptul disperat şi chiar făcut "împotriva firii lor" de către cei de la Declic? Este o întrebare grea, cu un răspuns aparent, dar cu multe dedesubturi. Îi îngrijorează protecţia mediului şi lipsa de sustenabilitate din planurile actuale privind acest domeniu. Este foarte corect acest punct de vedere, pentru că şi noi, cei de la PSD, aveam această reală preocupare. Însă, dincolo de faptul că România nu va reuşi să îşi îndeplinească obiectivele de mediu şi pe cele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi va elimina orice posibilitate ca UE să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050, se ascunde incapacitatea Cabinetului Cîţu de a genera un plan concret şi viabil pentru viitorul ţării şi pentru un parcurs european normal, şi nu doar pentru mediu, ci pentru toate domeniile de activitate! Altfel, cum să lucrezi un an la un plan, care să fie de mai multe ori respins şi din nou corectat pe ultima sută de metri?!

Mai mult, dacă ar fi cu adevărat fezabil acest PNRR de dreapta, de ce ai accepta tu, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, să transmiţi Bruxelles-ului pentru secţiunea Transporturi şase variante de lucru, şi nu una cu adevărat bună, iar apoi să te mai şi lauzi în spaţiul public cu o astfel de nereuşită?!

Pe lângă îngrijorările noastre fireşti, generate de PNRR şi de cele ale unor organizaţii, economiştii nu doar că vin şi ne confirmă concluziile privind irosirea acestei şanse de redresare şi rezilienţă pe care ne-a oferit-o UE, ci denunţă faptul că Guvernul fentează Comisia Europeană prin ocultarea datoriei publice de care depinde împrumutul din PNRR. Potrivit acestora, în acest moment, fiecare român este dator în plus cu peste 1.700 de euro. Datoria publică a României a ajuns la 530 miliarde de lei, la finalul lunii aprilie, o creştere cu 167 miliarde de lei faţă de nivelul lunii octombrie 2019, o creştere de 2,5 mai mare decât în perioada 2017- octombrie 2019.

Aşadar, politica economică generată de Florin Cîţu, pe care o numeşte chiar el "performantă", a adăugat la datoria publică peste 34 miliarde de euro în ultimele 19 luni. Probabil că această "viziune" falimentară pentru România este, în opinia premierului actual, cu adevărat o performanţă personală. Este clar că nimeni nu ar fi putut obţine o astfel de creştere păguboasă mai mare decât domnul Cîţu, proaspăt candidat pentru şefia PNL!

Şi pentru că o luptă pentru supremaţie în interiorul PNL este foarte grea, mai ales cu un contracandidat care a încălcat toate regulile democratice ca să-şi cocoaţe la guvernare partidul pierzător în alegerile parlamentare, îi urez domnului Cîţu să impună în partidul său aceeaşi "performanţă" dezastruoasă în care i-a târât, fără voia lor, pe toţi românii!

Domnul Nicolae Giugea:

"Salarii mai mari nu se pot obţine decât prin educaţie şi investiţii!"

În cei peste 13 ani care au trecut de la aderarea României la Uniunea Europeană, standardul de viaţă al cetăţenilor români a crescut semnificativ, însă nu la nivelul aşteptărilor noastre. Toxicele guverne socialiste au ţinut ţara pe loc, păcălind populaţia cu promisiuni înşelătoare, acreditând falsa idee că salariile, alocaţiile şi pensiile se pot majora scriind cifre mai mari pe hârtie, nu generând mai multă valoare în economie. Din păcate, chiar dacă socialiştii nu mai conduc ţara, românii vor mai resimţi ceva timp efectele negative ale guvernărilor PSD.

Salariile sunt direct condiţionate de productivitatea muncii, iar pensiile depind de cât de puternică este economia. Productivitatea muncii este direct proporţională cu nivelul de pregătire a resursei umane şi cu dotarea de capital a firmelor. De asemenea, pensiile sunt direct legate de nivelul salariilor, din care bugetul de pensii se alimentează. Aşadar, nicio lege scrisă în Parlament nu va putea să înfrângă principiile de funcţionare ale economiei.

Or, dacă dorim să facem o diagnoză sinceră a economiei româneşti, nu avem cum să nu constatăm că mediul nostru economic intern este în continuare marcat de întreprinderi care utilizează intensiv forţă de muncă slab calificată, puternic vulnerabile la eventuale şocuri economice. Săpăm în continuare pământul cu cazmaua, nu mecanizat, udăm cu furtunul, nu automat, împachetăm cu mâna, nu computerizat şi exemplele pot continua.

Este regretabil că guvernele anterioare nu au acordat niciun fel de atenţie semnalelor venite din partea Băncii Naţionale a României, care arătau cât se poate de clar că avem un mediu economic slab productiv, vulnerabil, necapitalizat, care nu va putea să asigure salarii superioare salariului minim brut garantat în plată pe ţară. În aceste condiţii, de ce ne mai întrebăm că, astăzi, peste 1,6 milioane de angajaţi din România încasează lunar puţin peste 1.350 de lei net, bani la care un angajat intră cu siguranţă în categoria persoanelor expuse sărăciei absolute.

Cele aproximativ 30 de miliarde disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi cele aproape 50 de miliarde aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 oferă României baza financiară pentru a realiza schimbări sistemice ale mediului economic. În primul rând, sistemul de învăţământ din România trebuie să genereze absolvenţi cu abilităţi şi competenţe specifice secolului în care trăim. Fără abandon şcolar şi cu elevi şi studenţi bine pregătiţi, problema şomajului nu va mai exista în ţara noastră. Gradul de ocupare pentru cei cu şcoală trece de 80% şi în România.

De asemenea, schemele de ajutor şi granturile generoase care se acordă firmelor româneşti trebuie să ţintească numai acele întreprinderi care se dotează cu factori de capital care încorporează ultimele elemente de progres tehnic. Aceste două schimbări majore ne vor crea premisele creşterii productivităţii muncii în mod sustenabil pe termen lung, cu efectul mult aşteptat al creşterii reale a veniturilor populaţiei.

Doamna Daniela Oteşanu:

"România trebuie să scape cât mai repede de Guvernul Cîţu, pentru a nu intra sub jugul social al austerităţii severe la fel ca în perioada PDL din 2010!"

Săptămâna trecută, în Parlament, nu s-a prezentat niciun Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. A fost un nou refuz din partea Guvernului Cîţu de a veni cu acest plan într-o dezbatere publică. A fost un act de sfidare a Parlamentului şi implicit a poporului român, care ar fi trebuit să se pronunţe asupra acestui plan, prin reprezentanţii săi liber aleşi.

PSD a făcut toate eforturile pentru a determina colaborarea şi dialogul politic în interesul României. Atunci când miza este interesul naţional, toate partidele au obligaţia de a sta la aceeaşi masă şi de a veni cu toată expertiza şi priceperea lor pentru a construi un plan naţional bun pentru România.

Am aflat despre acest program că nu este un plan de redresare şi rezilienţă, ci un veritabil plan de austeritate, care aduce FMI în România prin uşa din spate. Nu este un plan de redresare, ci un plan de sărăcire. Nu este un plan de rezilienţă, de revenire la normalitate după pandemie, ci un plan sinistru de austeritate.

În această lună, printr-o moţiune de cenzură, PSD va trimite în negura istoriei cel mai sinistru guvern pe care l-a avut România din 1990 şi până în prezent, Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR!

Guvernul actual trebuie să plece pentru eşecul repetat de a redacta şi a depune la Comisia Europeană Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă benefic pentru România şi pentru cetăţenii ţării. În loc de bunăstare şi dezvoltare, Guvernul Cîţu, în aceeaşi manieră haotică şi iresponsabilă cu care a gestionat pandemia şi vaccinarea, impune românilor noi curbe de sacrificiu, cum sunt îngheţarea salariilor, a pensiilor, biruri mărite, creşterea vârstei de pensionare, adică austeritate şi sărăcie.

Dezbaterea din Parlament, precum şi intervenţiile publice ulterioare au devoalat un adevăr crunt. Programul de Redresare nu există, există însă Planul de austeritate, da, iar partidele Coaliţiei de guvernare aruncă pisica de la unii la alţii pentru eşec.

Am fost uluită să văd cum vicepremierul Barna l-a atacat pe ministrul liberal al agriculturii, pentru că România nu va primi niciun euro pentru irigaţii. În loc să-şi admită neputinţa şi accepte sprijinul pe care PSD l-a oferit constant, pentru ca ţara să aibă un plan bun de revenire, Guvernul Cîţu continuă să sfideze şi, culmea cinismului, să etaleze noi probe ale incompetenţei sale.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat o prezentare care ilustrează haosul, dar şi jaful pe care-l pun la cale actualii guvernanţi, prin intermediul Planului de Redresare şi Rezilienţă. La capitolul "Reforma administraţiei publice, întărirea dialogului social şi creşterea eficienţei justiţiei", se prevăd 137 de milioane de euro doar pentru hârtii-strategii, revizuiri şi actualizări legislative care, în mod firesc, sunt şi trebuie făcute de Guvern şi Parlament.

La capitolul "România Educată" se finanţează, din cele 3,6 miliarde de euro alocate, 6000 de şcoli care au primit deja resurse şi tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică şi pentru derularea învăţării în format virtual" - cu alte cuvinte, actualii guvernanţi îi păcălesc pe cei de la Comisia Europeană, le iau banii pentru lucruri deja făcute şi rezolvate.

În capitolul "Reforme în domeniul social" nu se pomeneşte nici de pensii şi nici de salarii, deşi nu există lider al Coaliţiei de dreapta care să nu se laude cu ce reformă a pensiilor şi a salarizării vor face ei.

În schimb, la "Fondul local pentru tranziţia verde şi digitală" este menţionat Programul de locuinţe sociale pentru tineret. Ce legătură are? Nu se ştie, dar aşa au considerat specialiştii dreptei că este bine!

Dincolo de această bătaie de joc a documentului guvernamental, care ilustrează superficialitatea şi habarnismul, rămâne angajamentul de o gravitate extremă, pe care, fără să fi fost cerut de cineva, Guvernul Cîţu l-a asumat şi l-a transmis deja Comisiei Europene, prin care readuce austeritatea dură şi adânceşte sărăcia.

Condiţionalitatea de tip FMI, în schimbul căreia actuala putere vrea să îndatoreze cu încă 15 miliarde de euro România, pe lângă cele 31 de miliarde deja împrumutate în ultimul an, vor amputa grav orice şansă de progres economic şi de creştere a bunăstării. Vă aduc aminte că România mai are de atras încă 15 miliarde de euro, bani europeni nerambursabili, din exerciţiul financiar 2014-2020, iar actualul guvern nu a reuşit să absoarbă decât 0,2 miliarde de euro, în acest an.

Toate aceste motive îndreptăţesc PSD să depună moţiune de cenzură.

Aşadar, fac apel la toţi parlamentarii responsabili, indiferent de partid, cărora le pasă cu adevărat de oameni şi de ţară, să voteze pentru înlăturarea actualului guvern.

România merită să aibă un executiv capabil să fructifice extraordinarele oportunităţi de finanţare europeană actuale şi să asigure nu doar dezvoltare şi sustenabilitate economică, ci şi bunăstare socială.

Domnul Ringo Dămureanu:

"Ce sens mai are Ministerul român de Externe pentru românii din Serbia?"

Ziua Românilor de Pretutindeni, sărbătorită duminică, 30 mai 2021, a fost din păcate umbrită de un incident diplomatic grav, petrecut în seara precedentă la vămile sârbeşti de la Porţile de Fier I şi II, accesul meu către fraţii de limbă şi de sânge din Serbia de Răsărit fiind blocat în mod repetat.

Motivul? O carte - Atlasul lingvistic român, cu graiurile dintre Morava, Dunăre şi Timoc, Editura Academiei Române, volumul I -"Corpul omenesc"; volumul IV - "Agricultura şi legumicultura. Pomicultura. Viticultura. Agricultura. Cânepa".

Această carte a deranjat teribil autorităţile vamale şi de frontieră sârbeşti. Nu faptul că aveam la mine aproape 30 de exemplare din această carte este partea cea mai importantă, ci lipsa dumneavoastră de eficienţă timp de 30 de ani, lipsa oricărui interes naţional pe care să îl serviţi, domnule ministru, lipsa cauzei naţionale, pe care refuzaţi cu obstinaţie să o slujiţi!

Acestea au dus la bătaia de joc pe care nişte umili poliţişti de frontieră, vameşi şi agenţi de securitate sârbi o produc la adresa unui demnitar român, vicepreşedinte al unui partid parlamentar, preşedinte al unei comisii parlamentare şi membru, culmea, al Grupului interparlamentar de prietenie româno-sârbă.

Din cauza atitudinii dumneavoastră, consulii din Serbia se plimbă prin comunitate cu maşini de lux, sfidând bunul simţ şi acţionând pentru dezbinarea comunităţii.

Din cauza dumneavoastră, Ministerul de Externe refuză să răspundă de o lună şi jumătate întrebărilor parlamentare, iar oamenii pe care îi plătiţi în Serbia refuză să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu, în dauna intereselor românilor din această comunitate.

Nu vameşii sârbi sunt de vină, domnule ministru!

România se comportă ca un stat trădător, în raport cu etnicii români dimprejur.

Vreme de peste 7 ani, aţi uitat complet de Protocolul încheiat cu Republica Serbia la nivel interministerial, în 2012, la Bruxelles, referitor la minorităţile naţionale.

Între timp, românilor li s-a furat şi dreptul la limbă, fiind inventată "limba vlahă".

Diplomaţii trimişi şi plătiţi de România în Serbia sunt demascaţi de presa independentă ca aserviţi unor interese străine, iar dumneavoastră vă remarcaţi prin lipsa oricărei reacţii.

Reprezint în Parlamentul României Alianţa pentru Unirea Românilor şi nu înţeleg pentru ce plătim Ministerul român de Externe, precum şi diplomaţi şi consuli pe teritoriul Serbiei?!

Ale cui interese le serviţi, domnule ministru Bogdan Aurescu?

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Lumea se apropie de era postcoronavirus. Cât de pregătită este România?"

În urmă cu mai bine de un an, când lumea întreagă era paralizată de războiul cu un inamic necunoscut şi priorităţile pe termen scurt erau salvarea vieţilor şi a economiilor, scriam pentru prima dată despre lumea postcoronavirus. Ideile de atunci s-au regăsit în cartea "Planul pentru România", publicată în plină pandemie, în toamna lui 2020. Chiar şi atunci, această nouă etapă se întrevedea printr-un parbriz fără vizibilitate pe termen lung, pe un drum nou, cu ceaţă şi furtună. Ştiam un singur lucru cert, că va fi altfel. Astăzi, aceeaşi lume vorbeşte despre revenirea la normalitate. Întrebarea este, cât de pregătiţi suntem?

După promulgarea Legii privind ratificarea deciziei referitoare la resursele proprii ale Uniunii Europene, EURATOM, preşedintele Iohannis a anunţat trecerea într-o nouă etapă a dezvoltării României - "Am depăşit împreună o perioadă dificilă, care ne-a demonstrat, odată în plus, cât de profunde sunt hibele unui stat lipsit de reforme sănătoase şi de finanţări consistente în domenii esenţiale. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un plan ambiţios, pe care îl susţin, dar bucuria finalizării lui este doar o bucurie de etapă. Vreau să fim foarte bine pregătiţi pentru etapa cea mai importantă, şi anume, punerea lui în aplicare şi finalizarea reformelor propuse". Klaus Iohannis a vorbit despre construcţia României postpandemice, punctând că nu este doar un concept abstract, ci o oportunitate istorică.

Despre PNRR s-a scris şi s-a vorbit suficient de mult cât să reţinem elementele de bază - în România vor intra multe miliarde de euro în anii următori, care nu vor fi cheltuiţi doar pe proiecte, ci în primul rând pe reforme care vor da siguranţă şi stabilitate investiţiilor. Preşedintele a anunţat că vor fi investiţii în reţele de şcoli verzi, eficiente energetic, în spitale municipale şi judeţene, în infrastructură, în digitalizarea administraţiei şi în reformarea companiilor de stat.

Lumea se schimbă. Sub presiunea Uniunii Europene, a solidarităţii şi creativităţii de care statele membre au dat dovadă, suntem parte din schimbare. Am fost nevoiţi să ieşim din paradigma clasică "merge şi-aşa", să ne învingem teama de schimbări majore şi să privim reformele îndelung amânate ca pe repere obligatorii pentru viitor.

Am învăţat, după decenii de tranziţie grea, că "singurul lucru de care trebuie să ne fie frică este însăşi frica" - the only thing we have to fear is fear itself - acestea sunt cuvintele lui Franklin D. Roosevelt (FDR), preşedintele SUA, care a condus ţara prin marea criză economică şi al Doilea Război Mondial, rostite în discursul său de inaugurare, de altfel definitoriu pentru tot ceea ce a urmat. Clasa politică din România şi-a învins teama de reforme, iar asta înseamnă totul.

România postpandemie nu poate să ignore câteva dimensiuni vitale pentru reaşezarea economiei pe piloni sănătoşi:

• Digitalizare cât mai rapidă în sectorul public şi în mediul privat;
• Investiţii masive în infrastructură - un Plan Marshall adaptat secolului 21;
• Inovare şi creativitate - o mentalitate axată pe ruperi de ritm, vitală pentru a duce România înainte;
• Preocupare pentru mediu şi ecologie, prin investiţii verzi şi răspuns la apelul european de atingere a neutralităţii climatice până în 2050;
• Metropolizarea României;
• Infrastructură conectivă - pentru conectarea oamenilor la oportunităţi, pentru a le permite să circule rapid şi fără piedici;
• Consolidarea sectoarelor economice strategice, prin noi înşine, în Europa;
• Încurajarea competitivităţii în domenii majore precum turismul sau agricultura, care par blocate în alte epoci;
• Repatrierea românilor din diaspora - o resursă strategică, dacă reuşim să capacităm mentalitatea, ideile, capitalul şi puterea de muncă a românilor care şi-au câştigat pâinea ani la rândul sau încă şi-o câştigă departe de ţară.

În urmă cu un an, când destule voci spuneau că nu vom ieşi bine din cea mai grea criză a ultimelor decenii, dar şi acum, scepticii şi cârcotaşii primesc cel mai bun răspuns în cuvintele marelui Constantin Brâncuşi - "Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face".

Domnul George Şişcu:

"Cum să anunţi moţiune de cenzură pe tema PNRR, când abia am depus planul la Bruxelles? Este lipsită de logică acţiunea PSD!"

PSD a anunţat, prin vocea lui Marcel Ciolacu, depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Cîţu, demers pe care îl consider demagogic şi politicianist.

Moţiunea PSD nu îşi propune să rezolve problemele economice importante ale ţării, ci este doar un exerciţiu de imagine, pus în scenă de lideri politici de stânga care nu au de oferit vreo perspectivă electoratului.

Domnul Ciolacu vine acum şi spune că este necesară moţiunea de cenzură din cauza eşecului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Gluma liderului social-democrat nu cred că poate fi gustată nici măcar de membrii săi de partid. PNRR abia a fost depus la Bruxelles, iar despre un eventual succes sau eşec vom putea vorbi abia peste doi ani, când ar trebui să apară primele rezultate ale acestui ambiţios program.

În pană de idei, PSD depune în grabă o moţiune de cenzură lipsită de sens, pe care probabil că şi parlamentarii social-democraţi se gândesc serios dacă este cazul să o voteze.

PSD a fost atâţia ani la guvernare, dar nu a reuşit să ducă la bun sfârşit niciun proiect de anvergură. Marcel Ciolacu uită că partidul său nu a finalizat nici măcar studiile de fezabilitate pentru marile proiecte de infrastructură ale ţării, astfel încât acum, la startul PNRR, actualul Guvern să fi avut deja documentaţiile făcute şi să fie pornite licitaţiile pentru execuţia lucrărilor.

Eşecul este al partidului dumneavoastră, domnule Ciolacu, pentru că nu aţi reuşit să faceţi nimic bun pentru români!

Demersul PSD, de a depune o moţiune de cenzură, este mai degrabă unul demagogic, pentru că miza opoziţiei nu este aceea de a înlătura guvernul. Cum şi cu cine să guverneze PSD această ţară? Cu AUR, partid încropit peste noapte de patrioţi închipuiţi, care vântură discursuri naţionaliste?

PNRR este şansa României, iar Guvernul PNL este conştient că această ţară se poate schimba din temelii, dacă proiectul este dus la capăt. Vom avea zeci de miliarde de euro la dispoziţie pentru investiţii în următorii ani, iar alte miliarde de euro vor fi alocate anual de la bugetul de stat. Nu putem rata acest moment şi suntem pregătiţi să fructificăm şansa uriaşă pe care o avem în faţă.

Domnul Gheorghe Şoldan:

"România, educată pentru eşecul generaţiilor actuale în raport cu piaţa muncii"

Vor dispărea 85 de milioane de locuri de muncă din cauza evoluţiei tehnologice, pentru că noile tehnologii vor suplini munca umană, până în 2025, potrivit Forumului Economic Mondial. În acelaşi timp, Forumul aduce în atenţia publicului larg nevoia readaptării angajaţilor la noile condiţii care vor apărea pe piaţa muncii. Acest val de schimbări, existent pe plan mondial, nu va ocoli România, iar printre recomandările Forumului se numără 10 abilităţi care vor fi cerute de angajator, printre care regăsim învăţarea activă, gândirea analitică şi inovativă, toleranţă, flexibilitate. În acelaşi timp, va fi nevoie de o mai mare adaptabilitate la noile tehnologii, care urmăresc îmbunătăţirea potenţialului uman.

În România, conform unor studii recente, avem o situaţie care se află în contradicţie cu tendinţele care există pe plan mondial. Tinerii se confruntă cu o încredere de sine scăzută, frica de a greşi şi lipsa de valori. Când aceşti tineri vor păşi spre piaţa forţei de muncă, se vor lovi de bariere care le vor întări sentimentul de eşec.

Ministerul Educaţiei doar tipăreşte hârtii în care propovăduieşte adaptarea şcolii româneşti la nevoile pieţei forţei de muncă, dar nu face nimic în practică. Avem strategii, ghiduri, studii, recomandări europene, dar nimeni nu lucrează efectiv la implementarea lor.

Ce face concret ministrul educaţiei, pentru ca elevii şi studenţii din România să studieze materiile viitorului, să deprindă în şcoală abilităţile şi competenţele de care societatea are nevoie?

În continuare, elevii sunt obligaţi să memoreze, să ţină minte pe de rost texte, comentarii, încă fac practică pe tehnologii de pe vremea când însuşi ministrul era încă pe băncile şcolii.

Pandemia a făcut ca cei mai mulţi elevi din mediul rural să fie privaţi de tot de educaţie. Destinul lor este pecetluit. La nivelul întregii ţări, pandemia, în loc să accelereze investiţiile în educaţie, a blocat şansele tuturor elevilor români la educaţie de calitate. Nici PNRR-ul nu dă o şansă în plus educaţiei.

Le solicit guvernanţilor să nu mai piardă timpul. Avem numeroase studii recente, realizate în contextul pandemiei, care reflectă realitatea din educaţie.

Lăsaţi strategiile şi puneţi mâna la treabă, faceţi grupuri de lucru, proiecte, evaluări şi luaţi măsuri concrete.

Domnule ministru, ori ţineţi pasul cu vremurile, ori căutaţi-vă alt loc de muncă, iar asta, dacă vă puteţi adapta la noile cerinţe ale pieţei, inclusiv în domeniul educaţiei!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Promisiune onorată de către Guvernul Cîţu. S-a lansat licitaţia pentru Drumul de mare viteză Craiova - Drobeta Turnu Severin - Lugoj"

Documentaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru Drumul de mare viteză Craiova - Drobeta Turnu Severin - Lugoj a fost publicată în SICAP, termenul de depunere a ofertelor fiind data de 12 iulie.

Aşteptările sunt mari în legătură cu acest proiect major de infrastructură pentru regiunea Olteniei. De aceea, întreaga procedură trebuie să se desfăşoare în mod profesionist, termenele să fie respectate şi pe cât posibil reduse, iar documentaţia tehnică elaborată să fie una matură şi de calitate.

Este un proiect complex cu o lungime estimată de 250 de kilometri, care va antrena resurse importante, având o valoare de până la 127 de milioane de lei.

Mă bucur că am reuşit alături de colegii mei liberali din Regiunea de Sud şi Sud-Vest să impulsionăm acest proiect pentru care în acest an s-au alocat primele sume prin buget, 20 de milioane de lei, ceea ce îi asigură implementarea sigură în această fază. S-au pierdut mulţi ani în demararea acestui proiect, din cauza lipsei de viziune şi de preocupare a guvernelor social-democrate care mai mult au vorbit despre acest proiect decât au realizat.

Ne aflăm în această etapă de debut a implementării proiectului drumului de mare viteză Craiova - Drobeta Turnu Severin - Lugoj, o investiţie care asigură conectivitatea regiunii Oltenia cu reţeaua europeană de transport prin conexiunea la Coridorul IV rutier pan-european Constanţa-Nădlac, constituind totodată şansa relansării din punct de vedere economic a întregii zone de Sud şi Sud-Vest a României.

Împreună cu proiectul Drumului Expres Craiova -Piteşti, care are o evoluţie foarte bună, prin implementarea celor două proiecte, reţeaua de drumuri de mare viteză prinde contur şi în această regiune.

Pentru Guvernul Cîţu, dezvoltarea echilibrată a infrastructurii de transport reprezintă o prioritate în următorii ani, acest proiect îndeplinind toate condiţiile pentru a beneficia de sprijin prin intermediul instrumentelor europene de finanţare la care ţara noastră are acces.

Sunt convins că, odată ce va avansa, acest proiect va fi pe agenda de lucru a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a responsabililor din CNAIR.

Reţeaua rutieră de transport de mare viteză din sudul României nu trebuie să se oprească la Craiova. Ea trebuie să aibă coerenţă şi continuitate, să ofere perspective clare de dezvoltare pentru regiune şi pentru investitorii care aşteaptă o abordare profesionistă a politicilor de transport. Atractivitatea unei regiuni, din punct de vedere investiţional, se află în strânsă legătură cu gradul de dezvoltare a infrastructurii de transport. Guvernele care nu au învăţat această lecţie, au condamnat la izolare şi subdezvoltare regiunile respective. Pentru guvernele liberale, investiţiile în infrastructură au reprezentat o prioritate, dovadă fiind alocările bugetare însemnate, gradul mare de absorbţie a fondurilor europene destinate acestui domeniu, dar şi volumul mare de proiecte deblocate. În acest sens, anul 2020 a fost unul de referinţă, iar în următorii 4 ani, ritmul se va accelera.

Sunt convins că, odată demarat, acest proiect intră pe o traiectorie ireversibilă a implementării sale. Faptul că azi avem certitudinea realizării studiului de fezabilitate, fiind demarată licitaţia, reprezintă un pas important în materializarea acestei investiţii. Este un angajament al acestei guvernări în faţa locuitorilor regiunii Oltenia, care va fi respectat.

Domnul Nelu Tătaru:

"Planul-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030"

În contextul securităţii sanitare, influenţat de pandemia COVID-19, hepatitele virale continuă să reprezinte un subiect complex, care acoperă clase diferite de agenţi infecţioşi, cu modalităţi de transmitere variate şi posibilităţi inovatoare de tratament.

Pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie şi au nevoie, în general, de monitorizare. În acest sens, apreciez efortul colegilor mei din ultimul an şi jumătate de a păstra acel echilibru, în care clinicile de specialitate, de boli infecţioase sau de gastro-enterologie, să se poată ocupa de pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice.

România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani, dovadă în acest sens fiind lansarea "Planului-cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019 - 2030", exact acum 2 ani, de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Elaborat în concordanţă cu "Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale", Planul naţional:

• Creează un cadru de intervenţie bazat pe dovezi pentru un răspuns optim al sectorului de sănătate la hepatitele virale;
• Are ca scop minimizarea amplorii hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin hepatite virale şi complicaţii ale acestora, asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire şi tratament;
• Este implementat în parteneriat cu principalii actori implicaţi în prevenirea, supravegherea, controlul şi managementul hepatitelor virale;
• Dispune de un mecanism de monitorizare şi evaluare, în baza căruia Comitetul de coordonare apreciază stadiul implementării şi recomandă Ministerului Sănătăţii şi CNAS măsuri de îmbunătăţire a controlului acestei boli la nivel populaţional.

Nu în ultimul rând, consider că asigurarea continuităţii implementării Planului naţional este esenţială în ceea ce priveşte accesul la terapii, depistarea afecţiunilor hepatice şi a accesului cât mai urgent spre terapie a cazurilor pentru care medicul face recomandare în acest sens.

În mod special, hepatitele B şi C reprezintă cauze majore de morbiditate şi mortalitate, dar şi un domeniu terapeutic în continuu proces.

Pentru ca pacientul să aibă acces la condiţii de tratament adecvate, este nevoie de actualizarea standardelor medicale, de implementarea de protocoale privind traseul pacientului de la prima consultaţie şi până la externare, de digitalizare care să uşureze sarcinile personalului medical, dar şi de schimbarea modului în care se face management în spitale, într-unul bazat pe criterii de performanţă şi eficienţă.

Pe de altă parte, reamintesc că supravegherea hepatitei virale de tip A în rândul populaţiei României a continuat fără întrerupere, depistarea şi raportarea cazurilor fiind făcută în conformitate cu metodologia specifică elaborată de către specialiştii epidemiologi de la INSP.

Mai e mult până departe?

Sănătatea nu are culoare politică, aşa cum am spus-o de fiecare dată.

România are nevoie de spitale şi de condiţii de tratament adecvate vremurilor în care trăim.

Pentru a duce investiţiile în sănătate la alt nivel şi pentru a putea spune cu toată convingerea că avem spitale ca afară, avem nevoie să ne susţinem reciproc, să facem echipe pentru elaborarea de documente suport care pot contribui la îmbunătăţirea factorului legislativ pe toate palierele.

Planurile strategice trebuie să urmărească şi dotarea corespunzătoare a centrelor de asistenţă primară. Acestea au nevoie de capabilităţile necesare pentru a putea satisface o paletă largă de nevoi ale pacienţilor, mai ales în comunităţile vulnerabile.

Trebuie să recunoaştem că una dintre principalele probleme de la nivelul asistenţei medicale primare este reprezentată de existenţa unei capacităţi limitate de depistare activă a riscurilor pentru sănătate în rândul comunităţilor vulnerabile.

Totodată, fără o legislaţie clară şi actuală care să confere un suport real implementării programelor care sunt în derulare sau care vor veni, vom fi din nou nemulţumiţi. Orice investiţie în infrastructura medicală, orice acţiuni instituţionale pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus, inclusiv pentru controlul hepatitelor, trebuie să vizeze, în primul rând, pacientul, dar să fie şi cât mai pragmatice.

Programele performante de screening salvează vieţi. Este mult mai uşor şi din punct de vedere medical, dar şi economic, să previi decât să tratezi boala în stadii avansate.

Cred că împreună - autorităţi, manageri de spitale, specialişti - putem pune la punct un sistem prin care să ne aliniem unor standarde noi, actuale, care să prioritizeze siguranţa şi confortul pacienţilor.

Domnul Daniel Tudorache:

Ultimele alegeri locale din Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti au fost cele mai controversate şi cele mai contestate alegeri din toate timpurile. Operaţiunile nelegale şi frauda săvârşită la alegerile locale din 27 septembrie 2020 au fost semnalate atât opiniei publice, prin intermediul mass-media, cât şi organelor abilitate cu respectarea procedurilor legale încă de atunci. Cu toate acestea, instanţa civilă a validat mandatul primarului Sectorului 1.

După aproximativ 7-8 luni, procurorul de caz afirmă public că a existat fraudă.

Ce se întâmplă practic? Greu de răspuns!

Legislaţia electorală este lacunară, legiuitorul pare să nu fi prevăzut şi, implicit, reglementat, astfel de situaţii. Legislaţia civilă prevede validarea mandatului în procedură de urgenţă, însă legislaţia penală nu prevede o cercetare penală şi, ulterior, o judecată în procedură penală de urgenţă. Astfel, ancheta şi judecata, dacă se va trimite în judecată, pot să dureze ani de zile, fapt care vine în contratimp cu mandatul de primar care are un termen legal de 4 ani.

Ceea ce s-a întâmplat în Sectorul 1 al capitalei este un atac la democraţie, o subminare a puterii poporului, putere care, într-un stat democratic, se exprimă periodic prin vot direct, liber şi secret.

Aceste situaţii nu trebuie să se mai repete în România. Este nevoie de securizarea procesului electoral, este nevoie de redarea încrederii poporului român în procesul electoral, este nevoie de consolidarea democraţiei.

Dacă acest dosar penal în care se cercetează presupusele fapte frauduloase săvârşite la alegerile locale din Sectorul 1 va fi tergiversat, muşamalizat şi nu se va finaliza, nu doar procesul electoral va avea o pată neagră, ci şi toate instituţiile statului implicate atât în organizarea alegerilor, cât şi în instrumentarea dosarului penal în care se cercetează faptele.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Creşterea economică trebuie să genereze locuri de muncă bine plătite!"

Estimările autorităţilor române cu privire la numărul de români plecaţi în afara graniţelor ţării, pentru a munci şi pentru a-şi asigura un trai mai bun, ne arată că peste 4,5 milioane dintre prietenii şi rudele noastre îşi câştigă astăzi existenţa muncind onest în unul dintre statele Uniunii Europene. Nimeni nu poate să conteste faptul că libertatea de circulaţie a persoanelor pe care ne-a conferit-o apartenenţa la UE a avut beneficii uriaşe, inclusiv prin oportunitatea ca românii să poată muncii pe salarii mai mari în statele dezvoltate din Europa, în contextul în care guvernele socialiste nu au făcut nimic pentru a crea mai multe oportunităţi în România. Cine oare şi-ar lăsa familia şi ţara, dacă acasă i-ar fi bine? Cine ar merge la mii de kilometri distanţă pentru a câştiga o pâine şi a putea să-şi îngrijească familia şi copii? Câţi părinţi şi copii nu suferă astăzi pentru că situaţia economică nefavorabilă din România i-a despărţit?

Fondul Monetar Internaţional a marcat anul acesta două premiere în legătură cu România. În două rânduri succesive a majorat prognozele de creştere economică, mai întâi la 6% şi mai apoi la 7% din PIB, în condiţiile în care Fondul este recunoscut pentru pesimismul şi scepticismul său.

Aşadar, măsurile economice liberale dau rezultate economice excepţionale, existând premisele să avem anul acesta şi anul următor una dintre cele mai mari creşteri economice din istoria postdecembristă. Cu toate acestea, creşterea economică, un indicator financiar sec şi dur, trebuie să se regăsească nu doar în statistici, ci şi în nivelul de viaţă al românilor, în investiţiile pentru modernizarea ţării, în calitatea locurilor de muncă şi a salariilor, în evoluţia puterii de cumpărare a pensionarilor.

Criza sanitară şi economică provocată de virusul Sars-Cov2 a lovit puternic economiile dezvoltate din UE şi a determinat un număr mare de români să se întoarcă în ţară. Cred că acest lucru este o oportunitate uriaşă pentru România.

Dacă Guvernul va şti cum să utilizeze acest context economic favorabil, cum să gestioneze fondurile europene puse la dispoziţia ţării noastre de Comisia Europeană şi cum să facă locurile de muncă din ţara noastră mai atractive, atunci cred că mulţi dintre românii întorşi în ţară vor evalua cu maximă atenţie posibilitatea să rămână acasă şi să-şi construiască viitorul aici. Niciun român nu va pleca peste frontiere, dacă în ţara lui simte că lucrurile merg în direcţia corectă, că munca este răsplătită şi copiii lor pot avea un viitor luminos.

Am încredere că actuala majoritate parlamentară şi actualul Guvern vor reuşi să fructifice toate oportunităţile economice şi sociale din următoarea perioadă, generând un salt real al nivelului de viaţă pentru toţi românii. Este momentul pe care îl aşteptăm de peste 30 de ani.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"1 iunie - Ziua viitorului României"

Ziua de 1 iunie nu este o simplă zi, în care sărbătorim cele mai dragi persoane din vieţile noastre, este o zi despre viitor, pentru că toţi copiii de astăzi reprezintă adulţii de mâine, oamenii care vor prelua frâiele acestei ţări şi care, sperăm cu toţii, se vor descurca mai bine decât am făcut-o noi sau înaintaşii noştri.

Misiunea noastră primordială, a celor care trebuie să îi ocrotim, este să le lăsăm o ţară mai bună decât am primit-o noi. Însă toate aceste deziderate nu trebuie să rămână la stadiul de simple declaraţii, ci ele trebuie să fie susţinute de fapte concrete.

Salut, aşadar, iniţiativa Guvernului României, care a lansat, la 31 mai 2021, lucrările dedicate Programului Naţional de Suport destinat copiilor, în contextul pandemiei de COVID-19 - "Din grijă pentru copii".

Scopul programului este să ofere soluţii ca răspuns la efectele pandemiei COVID-19 asupra copiilor în plan psiho-emoţional, dar şi în raport cu riscurile de siguranţă online şi violenţa domestică. Este primul program de această amploare, dedicat exclusiv bunăstării copiilor din România. Pandemia de COVID-19 a generat un impact pluridimensional asupra creşterii şi dezvoltării copiilor. Studiile internaţionale în domeniu, dar şi analizele exploratorii realizate la nivel naţional indică o serie de efecte nocive asupra stării de bine a copiilor, cu posibile repercusiuni pe termen scurt, mediu şi lung.

Pandemia a avut un impact serios asupra copiilor, mai ales în primele sale luni de la declanşare, când, în loc să fie afară să se joace, să exploreze şi să descopere, copiii au fost obligaţi să rămână în case, ceea ce a reprezentat o tulburare în dezvoltarea lor armonioasă şi naturală.

Printre cele mai frecvente efecte ale pandemiei asupra copiilor, constatate şi prin cel mai recent studiu elaborat de Organizaţia "Salvaţi Copiii România", în mai 2021, se regăsesc anxietatea, anxietatea şcolară, tulburări de comportament, depresia, tulburări de anxietate sau somn.

Acest program lansat de Guvernul României are în vedere două arii de intervenţie: inteligenţă emoţională-managementul emoţiilor - această componentă vizează dezvoltarea de mecanisme de management emoţional, precum şi de resurse pentru practicieni şi beneficiari, atât prin sistemul de educaţie, cât şi la nivelul comunităţii; a doua componentă - siguranţa copiilor - vizează echiparea copiilor, a părinţilor şi a altor actori implicaţi cu instrumente şi informaţii în legătură cu riscurile utilizării Internetului, dar şi dezvoltarea de mecanisme de prevenire şi combatere a violenţei domestice împotriva copiilor.

Rezultatele obţinute în urma dezbaterilor Grupului interinstituţional de lucru se vor concretiza într-o hotărâre de guvern, care va reglementa măsurile din cadrul Programului Naţional, derulat pe o perioadă de 2 ani.

Am încredere că toate aceste măsuri vor face o diferenţă şi vor mai repara din daunele produse asupra copiilor de această nefastă pandemie. Vaccinarea a rămas singura cale pentru a reveni la normalitatea pe care o cunoşteam cu toţii. Prin vaccinare nu ne protejăm doar pe noi sau pe cei cu sisteme imunitare mai puţin rezistente, ci ii ajutăm şi pe copiii noştri să revină la viaţa lor lipsită de griji şi să oprească calvarul prin care ei trec de mai bine de un an.

Aşadar, vaccinaţi-vă pentru copiii voştri!

Domnul Mihai Weber:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un eşec sinistru, frumos ambalat în poleială!"

Am asistat cu stupoare la o piesă de teatru ieftină, pusă în scenă de premierul României, în Parlament. În realitate, Parlamentului nu i s-a prezentat niciun Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ci o dovadă a incompetenţei şi a lipsei de viziune a actualei guvernări.

Documentul prezentat de premierul Cîţu este, de fapt, o nouă sfidare la adresa românilor care aşteptau să afle care va fi drumul pe care România o va lua în următorii ani. Refuzul sistematic de a veni cu acest Plan, integral, într-o dezbatere publică, nu este o atitudine demnă de o guvernare a unei ţări membre a Uniunii Europene şi reprezintă o dovadă a faptului că temerile noastre, ale Partidului Social Democrat, legate de reaua intenţie a actualului Guvern se vor adeveri. Ne dorim cu orice preţ să evităm ca acest Plan să devină o unealtă proprie în mâinile actualilor guvernanţi.

PSD a depus toate eforturile pentru a deschide căi de comunicare şi dialog politic în interesul României, dar de fiecare dată Coaliţia PNL-USR-UDMR nu a dorit să ţină cont şi de părerea avizată şi competentă a reprezentaţilor celor aproape 40% dintre românii care au votat pentru PSD. Când miza este interesul naţional, toate partidele au obligaţia de a se aşeza la aceeaşi masă pentru realiza cea mai bună variantă a unui Plan de Redresare a României, a unui document care va avea un efect major asupra calităţii vieţii românilor, în următorii zeci de ani.

În schimb, tot ceea ce am aflat despre acest PNRR este că nu se constituie nicidecum într-un program de redresare şi rezilienţă, ci într-un veritabil plan de austeritate. Nu este un plan de redresare economică, ci un plan de sărăcire a românilor. Agricultura nu a fost introdusă, mediul de afaceri nu este luat în calcul, în timp ce educaţia şi sănătatea, prioritare într-un stat dezvoltat, primesc alocări jenant de mici.

Zilnic, aflăm că se reduc sumele alocate României, deoarece reprezentanţii ţării noastre, în negocierile cu Europa, nu ne reprezintă interesele. Nu este nici pe departe un plan de rezilienţă, de revenire la normalitate după pandemie, ci o adâncire a declinului unei naţiuni.

Ca atare, noi nu vom susţine un plan de pe urma căruia românii vor avea de suferit. Mai mult, PSD va informa instituţiile europene cu privire la faptul că poporul român nu este de acord angajamentele pe care şi le-a asumat Guvernul actual, în faţa Europei.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 134.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc şi programul de lucru pentru astăzi: între 10,00 şi 11,30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11,30 şi 12,00 avem o pauză; de la ora 12,00 - vot final, iar la încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci intrăm în ordinea de zi şi începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Continuăm cu poziţia 17, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 pentru stabilirea, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020, a condiţiilor de comercializare a benzinei şi motorinei în contextul crizei economice generate de pandemia SARS-CoV-2; PL-x 280/2020.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul, cu rugămintea să vă şi prezentaţi.

Mulţumesc.

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ákos Derzsi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul proiect de act normativ se instituie pe perioada stării de urgenţă decretate derogarea de la prevederile art. 3 alin. (3) lit. b) şi art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018, aprobată prin Legea nr. 311, în sensul în care se permite introducerea pe piaţă, de motorină şi benzină cu un conţinut de biocarburant redus faţă de valorile stabilite pentru anul 2019, sub condiţia ca reducerea să nu le fie imputabilă.

De asemenea, este permisă comercializarea benzinei şi motorinei fără conţinut de biocarburanţi, dacă achiziţia nu se poate realiza din lipsa acestora pe piaţă.

Furnizorii de carburanţi vor putea comercializa către consumatorul final benzină şi motorină cu un conţinut redus de biocarburanţi sau fără conţinut de biocarburanţi dacă notificarea şi aprobarea prealabilă a Ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri s-a făcut.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună dimineaţa!

Raport comun suplimentar.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 pentru stabilirea, pe perioada stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020, a condiţiilor de comercializare a benzinei şi motorinei în contextul crizei economice generate de pandemia SARS-CoV-2, transmis cu adresa PL-x 280 din 20 mai 2020.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, în şedinţa din data de 15 februarie 2021, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 la comisiile sesizate pentru dezbaterea în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui raport comun suplimentar.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

O să vă rog să propuneţi şi un timp alocat dezbaterii acestui proiect de lege.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Două minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea domnului deputat - două minute timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 111 voturi pentru propunerea a fost adoptată.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Zetea, din partea Grupului PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul două minute.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Sigur, carburanţii reprezintă sângele economiei, cel puţin aşa am învăţat cu toţii în facultate, şi până când vom avea o tranziţie spre o economie verde, economia bazată pe combustibili fosili va fi cea pe care o vom utiliza, pentru a creşte traiul zilnic, în viaţa de zi cu zi, calitatea vieţii pentru fiecare român.

Tocmai de aceea, haideţi să ne aducem aminte despre ce ne vorbea Partidul Naţional Liberal în 2019, când prin moţiune de cenzură, democratic, a căzut Guvernul Partidului Social Democrat, că va creşte puterea de cumpărare a românilor - aşa ne spunea PNL -, prin scăderea preţului carburanţilor, astfel încât să avem preţuri mai mici de producţie, preţuri finale mai mici la produsele la raft.

Şi ne aducem aminte şi facem un recurs la memorie. Luăm de site-urile de specialitate şi vedem că preţul benzinei pe 21 octombrie 2019 era 5,54 lei, şi ne uităm astăzi, în 2021, 14 mai, este 5,6 lei.

Deci, felicitări, dragă guvernare de dreapta PNL şi USR, astăzi românii cumpără carburanţi mai scumpi decât în ultima zi de guvernare a Partidului Social Democrat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm dezbaterile.

Are cuvântul domnul deputat Florin Alexe.

Vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Dacă am terminat declaraţiile politice, revenim la PL-x 280/2020.

Proiectul de lege supus astăzi spre dezbatere şi aprobare plenului are ca principal obiectiv stabilirea condiţiilor de comercializare valabile pe perioada duratei stării de urgenţă, a benzinei şi motorinei, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Concret, documentul legislativ prevede instituirea unei derogări de la prevederile art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, introducerea unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobate cu modificări prin Legea nr. 311/2018, în sensul că pe întreaga perioadă a stării de urgenţă furnizorii de carburanţi să poată comercializa către consumatorul final, cu notificarea prealabilă a Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, motorină şi benzină cu un conţinut de biocarburant redus faţă de valorile stabilite pentru anul 2019, cu condiţia ca reducerea să nu fie imputabilă.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Atunci trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt.

La amendamente admise, de la 1 la 6 dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci proiectul de lege rămâne la votul final.

Avem şi două rapoarte care ne-au sosit de la comisie, aşa că revenim la poziţia 12 de pe ordinea de zi.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 153/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, preşedintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 153/2021

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, la fel şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care susţine adoptarea proiectului de lege, cu observaţii şi propuneri.

Obiectul de reglementare este stabilirea caracterului imprescriptibil al răspunderii penale pentru anumite infracţiuni de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, prevăzute la art. 209, 210, 211 şi 213 din Codul penal, precum şi de pornografie infantilă.

De asemenea, se preconizează majorarea pedepsei pentru infracţiunea de nedenunţare, prevăzută la art. 266 alin. (1) din Codul penal, precum şi completarea respectivului articol cu un nou alineat, care să prevadă incriminarea nedenunţării infracţiunilor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile sau a infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor sau care au avut ca urmare moartea unui minor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun timp de dezbatere de cinci minute.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 14, Proiectul de Lege privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 241/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului Mihai Badea, preşedintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 241/2018

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, prin care precizează că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995, intervenţiile vizând lărgirea cadrului de activităţi compatibile cu exercitarea profesiei de avocat cu activităţi şi funcţii didactice în învăţământul superior, activitatea de cercetare juridică ori de creaţie intelectuală, pentru un tratament egal al avocaţilor cu executorii judecătoreşti, notarii publici, precum şi cu magistraţii, în această privinţă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

În şedinţa plenului din data de 21 aprilie 2021 s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse din Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale avem un vorbitor înscris, domnul deputat Andi Grosaru.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Pe procedură.

În mod normal ar fi trebuit să se discute şi despre amendamente.

Având în vedere faptul că la momentul în care acest proiect a fost supus dezbaterii şi amendamentele respinse, printre care un amendament pe care l-am formulat la art. 16 alin. (1) lit. d), acest amendament a fost admis în plen, plenul fiind suveran, proiectul a fost retrimis la Comisia juridică şi supus dezbaterilor în comisie.

În această privinţă, cu privire la aceste amendamente care au fost admise de plen, în mod normal nu trebuie să se mai ia în discuţie şi ar trebui, şi este normal şi regulamentar, ca acel amendament să fie trecut, cum spuneam, la amendamente admise, nemaifiind posibilitatea regulamentară să mai intervii pe un amendament care a fost, cum spuneam, admis de către plen. Plenul este suveran şi nicio comisie din Camera Deputaţilor nu se poate substitui plenului.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Daniel Florea.

Vă rog, aveţi cuvântul două minute.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voiam să vă vorbesc astăzi despre un amendament pe care l-am depus, care a fost admis, şi vreau să le mulţumesc tuturor colegilor din Comisia juridică pentru că au înţeles importanţa lui.

În acest moment, în România, este în dezbatere publică dacă se poate introduce în curricula educaţională educaţia juridică.

Este foarte aproape de a fi admis acest lucru, astfel încât toţi copiii noştri vor învăţa ce au voie să facă, de ce au voie să facă, ce nu au voie să facă, de ce nu au voie să facă şi, din fericire, există posibilitatea să afle de la profesionişti.

Încă din 2017 există un memorandum între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General şi CSM, astfel încât procurorii şi judecătorii să poată să meargă şi să le predea copiilor educaţie în şcoli.

Însă, din cauza limitărilor impuse de statutul magistraţilor, care nu au voie să se pronunţe cu privire la cauze aflate pe rol nicăieri în ţară, ar fi fost foarte limitată posibilitatea de a da copiilor exemple concrete pentru ca ei să înţeleagă.

În acest moment, prin această lege, prin acest amendament pe care l-am făcut, şi care a fost admis, se poate face educaţie juridică şi de către avocaţi, care pot explica copiilor mult mai pe larg, nu sunt ţinuţi de niciun fel de prevederi legale în a-şi exprima punctul de vedere.

În aceste condiţii, cred că este un lucru foarte important faptul că avocaţii pot preda, şi nu numai la facultăţi, şi mai ales le pot preda copiilor noştri, şi de la şcoala generală şi la liceu, pentru că este foarte important modul în care ei păşesc în viaţă şi modul în care înţeleg normele cărora trebuie să li se conformeze.

Încă o dată, salut această înţelegere a tuturor membrilor Comisiei juridice şi sper ca plenul să voteze acest amendament, pentru că eu cred că un lucru foarte important ar fi ca telejustiţia să înceteze în această ţară şi copiii noştri să poată să-şi facă, pe baza cunoştinţelor proprii, dobândite de la specialişti, o părere corectă despre ceea ce se întâmplă şi despre ceea ce este bine şi legal să facă în viaţă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am luat cuvântul pentru a corecta puţin ceea ce a spus colegul nostru de comisie, domnul Grosaru, în sensul în care, în mod evident, după ce acel amendament a fost admis de către plen, tot plenul a hotărât, văzând că acel amendament are consecinţe deosebite asupra întregului proiect de lege, retrimiterea la comisie - asta am şi spus de la acest microfon - pentru o nouă discuţie pe acel amendament şi pe celălalt amendament, cu acelaşi conţinut admis, ca urmare a propunerii comisiei.

A fost pe deplin regulamentar ceea ce s-a întâmplat în Comisia juridică, punându-se în discuţie ambele variante ale celor două amendamente admise, care reglementau acelaşi lucru.

Urmare a discuţiilor din comisie, aveţi un raport suplimentar pe baza căruia Camera Deputaţilor, în întregul său, urmează să se pronunţe.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Andi Grosaru.

Vă rog.

Ultima intervenţie.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trebuie să fac nişte clarificări, în primul rând.

Să facem un apel la memorie şi să ne aducem aminte că acum trei săptămâni, patru săptămâni în urmă, când s-a discutat acest proiect pentru prima dată... Şi fac o corecţie. Este vorba despre amendamentul de la art. 16 lit. c), în care era vorba despre activităţi în domeniul cercetării ştiinţifice sau al creaţiei intelectuale.

La acel moment am intervenit şi am prezentat - tocmai acesta a fost şi raţionamentul pentru care plenul a votat propunerea pe care am făcut-o -, pentru că, în primul rând, deci pe fond, în ceea ce priveşte creaţia intelectuală, este absolut normal că rezultatul unei cercetări ştiinţifice - şi este logic - este, de fapt, şi el o creaţie intelectuală.

În acest sens, stimaţi colegi, v-aţi exprimat votul, şi amendamentul pe care l-am făcut, cum spuneam, la art. 16 lit. c), a trecut cu votul dumneavoastră.

Se vede, se pare că cineva a avut un interes mai mare să treacă şi să despartă aceste aspecte, cel puţin să pună şi creaţia intelectuală şi cercetarea ştiinţifică în acelaşi articol, în sensul în care este acelaşi lucru şi nu-şi avea sensul.

În altă ordine de idei, cum spuneam, plenul este suveran. Nu se poate substitui nicio comisie plenului.

La momentul în care s-a trimis către comisie acest proiect de lege a fost invocată procedura în mod trunchiat, şi anume când este vorba despre... şi trebuie să fie făcută o motivare cu privire la modalitatea şi motivele pentru care trebuie trimise la comisie proiectele de lege. Numai că această motivare, la momentul respectiv, nu a existat. Deci a fost invocat art. 70 în mod trunchiat.

Şi atunci a apărut această situaţie, a apărut această chestiune procedurală, în care s-a creat efectiv o confuzie şi am ajuns, ne aflăm în clipa de faţă cu acest proiect de lege, în care, de fapt, amendamentul admis este trecut la amendamente respinse.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să şi concluzionaţi.

Mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

În această situaţie, doamnă preşedinte, este regulamentar şi normal ca acest amendament respins să fie trecut la admise.

Şi vă solicit dumneavoastră, doamnă preşedinte, să trimiteţi acest proiect de lege înapoi la comisie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Proiectul acesta de lege a fost trimis la comisie, l-am mai avut în plen acum câteva săptămâni.

În momentul de faţă avem opt amendamente admise şi şase amendamente respinse.

Dacă dintre amendamentele respinse doriţi să susţineţi unul, două sau câte doriţi dintre ele, în cazul acesta vom supune votului plenului Camerei Deputaţilor.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Doamnă preşedinte,

Dacă-mi permiteţi?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Îmi cer scuze!

Credeam că vă adresaţi către mine. Îmi dau seama că da.

Nu are rost să mai supuneţi, şi de aceasta am fost prezent şi nu am votat în comisie amendamentul la care fac referire.

Deci nici logic nu era şi nici regulamentar. De altfel, s-a încercat să mi se smulgă un vot în comisie. Domnul preşedinte al comisiei l-a supus din nou votului, mi-a cerut să votez un amendament care, cum spuneam, a fost votat de către plen. Drept urmare, nu mai am ce să vă cer sau să supuneţi votului un amendament care din perspectivă..., pe fond şi procedural, a fost admis. Şi eu tocmai asta vă ceream, să retrimiteţi la comisie acest raport şi să se refacă acest raport suplimentar conform a ceea ce s-a întâmplat. Stenogramele sunt pe site-ul Camerei, se poate observa fără niciun fel de problemă toată această chestiune, în logica pe care am prezentat-o mai devreme, şi procedural...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da. Vă mulţumesc.

Am înţeles.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Ce vreau să clarific, să înţeleagă toată lumea, am în faţa mea un raport suplimentar care a fost citit de preşedintele Comisiei juridice. Acest raport suplimentar a venit în urma retrimiterii acestui proiect către Comisia juridică. Deci regulamentar eu nu am decât să supun votului şi să vă întreb dacă aveţi observaţii pe amendamentele admise, respectiv pe amendamentele respinse, dacă se susţin, iar apoi acest proiect de lege să meargă la votul final.

Îi dau cuvântul domnului Mihai-Alexandru Badea.

Vă rog.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

S-a înscris domnul Badea.

Domnul Badea s-a înscris înaintea dumneavoastră.

S-a înscris la cuvânt. O să vă dau cuvântul după aceea.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Am cerut înainte retrimiterea!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am înţeles.

O să supun votului şi retrimiterea.

Îi dau cuvântul domnului deputat Badea şi după aceea retrimit.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să clarific un aspect. Amendamentele respinse din anexa raportului de la Comisia juridică se referă la amendamentele respinse de către comisie. Nu putem să trecem un amendament admis de către plen ca fiind admis de către comisie, dacă în comisie s-a respins de două ori.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Procedural pot să supun votului retrimiterea la comisie, dacă această cerinţă vine din partea unui vicelider al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Nu, nu se doreşte.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, ultima intervenţie.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Nu, doamnă preşedinte!

Nu că nu se doreşte!

Eu v-am cerut dumneavoastră, personal, să trimiteţi, conform art. 70...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

N-am nicio calitate să fac lucrul acesta!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Aveţi calitatea de preşedinte de şedinţă!

Şi, drept urmare, conform procedurii, puteţi şi sunteţi obligată, practic, pe procedură, la momentul în care vi se solicită acest lucru, să hotărâţi dumneavoastră personal, în persoană, retrimiterea sau nu la comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Hotărăsc, personal, să intrăm pe dezbaterea proiectului de lege.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 8, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Avem şi 6 amendamente respinse.

Doreşte cineva să susţină vreun amendament respins? Nu.

Atunci...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să susţineţi un amendament, domnule deputat?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, doamnă preşedinte.

Dacă aşa se procedează şi dacă dumneavoastră procedaţi la fel cum aţi criticat la un moment dat anumite proceduri parlamentare, în trecut, îmi pare rău...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doriţi să susţineţi...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să constat că...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...un amendament, domnule deputat?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Bineînţeles, da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...mă forţaţi efectiv să fac...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...susţineţi amendamentul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să fac acest lucru. Este efectiv o forţare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi cuvântul. Să ne spuneţi ce amendament susţineţi, de la ce poziţie?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este vorba despre amendamentul de la art. 16 alin. (1) lit. c).

Şi anume - revin la ceea ce am mai spus şi la începutul dezbaterilor pe acest amendament, în şedinţa în care acest proiect de lege a intrat în discuţie.

Şi anume, susţin amendamentul cu privire la activităţile în domeniul creaţiei intelectuale, care să fie activităţi pe care avocaţii să le poată desfăşura fără niciun fel de problemă, distinct, separat de cele de cercetare ştiinţifică, care practic sunt incluse în chestiunile de creaţie intelectuală, în tot ceea ce înseamnă creaţie intelectuală.

Creaţia intelectuală, cum vă spuneam, include aceste rezultate ale unei cercetări ştiinţifice.

Cum spuneam, creaţia intelectuală reprezintă descoperirea unor formule, crearea unor opere - opere artistice, opere literare, tot felul de opere. Deci avocaţii pot să îşi desfăşoare aceste activităţi fără niciun fel de problemă, fără a li se îngrădi dreptul.

Drept urmare, revin şi vă spun - art. 16 alin. (1) lit. c) activităţi în domeniul creaţiei intelectuale - este amendamentul pe care îl susţin din nou şi vi-l supun...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...votului.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului amendamentul susţinut de domnul deputat Grosaru.

Vot, vă rog.

Cu 5 voturi pentru, 91 de voturi împotrivă, 57 de abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, amendamentul a fost respins.

Am încheiat dezbaterea pe articole şi proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne întoarcem la poziţia 4 de pe ordinea de zi.

4. Reexaminarea Legii privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 187 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 mai 2021; PL-x 567/2020/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, legea urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul George Bogdan Ilea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Numele meu este Bogdan Ilea, sunt secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Proiectul de lege are în vedere punerea în acord a legislaţiei cu cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 187 din 17 martie 2021.

Prin decizia amintită, instanţa de contencios constituţional a reţinut, în esenţă, că cele două texte încalcă exigenţele constituţionale referitoare la previzibilitatea legii şi securitatea juridică întrucât nu reuşesc să normeze criteriile şi, eventual, cazurile în care persoana nu beneficiază de o bună reputaţie pentru a accede la funcţia de judecător sau procuror.

Astfel, au fost aduse modificări art. 18 şi 67 din proiectul de lege, pentru a respecta exigenţele constituţionale referitoare la aprecierea bunei reputaţii a candidaţilor la concursurile de admitere în magistratură şi la INM.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnul deputat Badea.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 567/2020

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei CCR nr. 187/2021.

Proiectul de lege în forma iniţială a avut ca obiect de reglementare unele măsuri temporare, pentru anii 2020 şi 2021, referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a INM, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură. Intervenţiile legislative au vizat reglementarea, în raport cu dispozitivul şi considerentele Deciziei CCR nr. 121/2020, a aspectelor esenţiale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură în anii 2020 şi 2021, a concursului de admitere la INM în anii 2020 şi 2021, formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a INM pentru auditorii de justiţie admişi la INM în anii 2020 şi 2021, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora.

Prin proiect au fost instituite, cu caracter temporar, pentru anii 2020 şi 2021, reglementări distincte ale acestor domenii, care cuprind, pe lângă dispoziţiile care se impun ca urmare a celor reţinute în Decizia CCR nr. 121/2020, şi unele soluţii derogatorii în raport cu cele prevăzute în Legea nr. 303/2004.

Această lege a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 13 februarie 2021.

La data de 15 februarie 2021 a fost formulată sesizare de neconstituţionalitate de către senatori aparţinând PSD, referitoare la prevederile legii.

CCR a pronunţat Decizia nr. 187/2021, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 18 şi ale art. 67 din lege sunt neconstituţionale.

CCR a constatat că art. 18 din lege încalcă exigenţele previzibilităţii legii şi creează o insecuritate juridică permanentă pentru candidaţii admişi aflaţi în situaţia de a fi evaluaţi din punctul de vedere al reputaţiei. În acest sens, a spus Curtea, revine legiuitorului obligaţia de a reglementa astfel de cauze obiective, sens în care trebuie să ţină seama atât de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor, cât şi de faptul că reputaţia este parte componentă a drepturilor generale ale personalităţii, care, la rândul lor, se întemeiază pe demnitatea umană, valoare supremă a statului român, conform art. 1 alin. (3) din Constituţie.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Membrii celor două comisii au propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii cu amendamentele admise şi respinse prevăzute în anexele acestui raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Vă rog să propuneţi şi un timp pentru dezbaterea proiectului.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Propun 5 minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea domnului deputat.

Vot, vă rog.

Cu 151 de voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, propunerea a trecut.

La dezbateri generale avem o intervenţie, doamna deputat Oana Murariu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Admiterea la INM, admiterea în magistratură sunt unele dintre cele mai dificile concursuri din România.

Nu exagerez când spun că absolvenţii facultăţilor de drept stau efectiv un an acasă, ca să înveţe şi să se pregătească pentru aceste concursuri.

Acum, să ne imaginăm că absolvenţii din 2019 au stat un an acasă şi în anul 2020 nu s-a organizat concurs.

Avem responsabilitatea să ne asigurăm că în anul 2021 vom crea cadrul pentru ca aceste concursuri să se organizeze.

În condiţiile în care numărul de pensionări în rândul magistraţilor creşte, iar rolul instanţelor şi parchetelor este efectiv sufocat cu noi şi noi dosare, trebuie facilitat cadrul pentru intrarea în sistem a magistraţilor.

4 ani de facultate, un an de pregătire intensă pentru admitere, 2 ani de pregătire în INM, pentru a putea profesa ca magistrat stagiar - se asigură echilibrul între necesitatea de a facilita intrarea magistraţilor în sistem şi a asigura capacitatea acestora de a gestiona responsabilităţile pe care şi le asumă.

Până la adoptarea legilor justiţiei, trebuie să înaintăm cu celeritate acest proiect de lege, după conferirea gradului de previzibilitate solicitat de Curtea Constituţională, astfel încât în 2021 să se poată organiza efectiv aceste concursuri.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Daniel Florea.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

E o lege necesară şi salut faptul că a fost admis în unanimitate, raportul este pozitiv, votat unanim, dar avem nişte probleme în ceea ce priveşte admiterea în magistratură, pe care va trebui să le soluţionăm cât mai repede şi cât mai profund, din două motive.

Unul, pentru că - uite, şi vă dau exemplul meu, personal. Eu, la 1 noiembrie '95, am fost repartizat judecător la Constanţa, după ce am terminat Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Din seria mea, care a terminat Facultatea de Drept în 1995, cred că mai sunt maximum 10% activi în magistratură; restul s-au pensionat.

Este o problemă pe care o avem, atât cu privire la judecătorii şi procurorii cu experienţă, care pleacă din magistratură, cred eu, mult înainte de vreme, abia... exact în momentul în care experienţa lor trebuia să-şi spună cuvântul încă 15-20 de ani de-acum încolo, şi trebuie să vedem cum facem pentru a-i reprimi în magistratură pe judecătorii şi pe procurorii care au plecat din motive neimputabile şi să le creăm cadrul, pentru că este foarte greu să renunţi la experienţa lor.

Şi cred că ar fi foarte bine dacă am găsi şi nişte soluţii pentru avocaţii cu experienţă, pentru profesorii universitari cu experienţă, care ar vrea să devină magistraţi.

Cred că trebuie să discutăm, şi cu CSM, şi cu Ministerul Justiţiei, şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, astfel încât să dăm posibilitatea oamenilor cu experienţă să judece sau să instrumenteze dosare la Parchet, conform pregătirii pe care o au.

În ceea ce priveşte admiterea la INM, este foarte bine că în sfârşit se face. Tinerii noştri trebuie să intre în sistem. Au învăţat mult mai mult decât am avut noi posibilitatea, la momentul respectiv, din experienţa statelor cu tradiţie democratică. Au foarte mare acces acum - cei de la Facultatea de Drept din Bucureşti, de exemplu, pot uşor să acceseze programe la Sorbona sau... ceea ce este un lucru foarte bun. Şi avem nevoie de experienţa lor în ceea ce priveşte aceste instrumente de lucru la care noi nu am avut acces atunci; şi de deschiderea lor, şi de tinereţea lor, şi de mintea lor proaspătă.

Şi salut faptul că, în Comisia juridică, toţi membrii au avut înţelepciunea să amendeze această lege într-un mod pozitiv, conform deciziei Curţii.

Nu vreau să discut despre ce s-a întâmplat, cum a fost cu Curtea, sunt lucruri trecute. Dar trebuie neapărat, cred eu, să avem o discuţie foarte clară şi foarte rapidă pentru ca admiterea în magistratură să aducă judecători şi procurori şi cu mintea deschisă şi proaspătă, dar şi pe cei a căror experienţă trebuie fructificată şi de care, cu siguranţă, justiţia românească are nevoie în continuare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt.

De la 1 la 20, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

De la 20 la 40? Nu sunt.

De la 40 la 60? Nu sunt.

De la 60 la 80, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Am terminat cu amendamentele admise.

Avem şi două amendamente respinse.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Domnul Grosaru, doriţi să interveniţi?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Da, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, doamnă preşedinte.

Pe procedură.

În primul rând, conform... obligaţiilor parlamentare şi, în primul rând, a Regulamentului şi a normelor de tehnică legislativă, se ştie foarte bine că amendamentele pe care noi le facem trebuie să vină în completarea textului de lege sau a textelor de lege care sunt deja în vigoare.

Ce s-a întâmplat cu Legea avocaturii încalcă orice fel de noţiune de drept şi de regulament şi, în primul rând, de Constituţie. Pentru că, de exemplu, la art. 16... (Vociferări.)

Da, este adevărat, dar vorbesc pe procedură.

...s-a făcut şi a trecut un amendament care era exact la fel ca legea în vigoare.

Stimaţi colegi,

Dacă ajungem să facem amendamente exact aşa cum este legea în vigoare, mai bine desfiinţăm acest Parlament, pentru că încalcă absolut orice fel de normă de legiferare!

Este incredibil ce s-a întâmplat, este strigător la cer!

Uitaţi-vă la art. 16, la legea în vigoare, Legea nr. 51/1995, la art. 16, cu privire la... (Vociferări.) ...exercitarea profesiei de avocat, iar textul amendamentului care a trecut este identic cu legea în vigoare!

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte observaţii, legea rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 13, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004; PL-x 180/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, doamnei deputat Oana Murariu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise redactate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi şi un timp alocat dezbaterii.

Doamna Oana Murariu:

3 minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Supun votului propunerea colegei noastre.

Vot, vă rog.

Cu 159 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, propunerea a trecut.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Andronache, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Iau cuvântul şi în calitate de iniţiator, alături de alţi colegi, lideri de grup.

Reuşim, prin adoptarea acestei reglementări, să readucem o structură a Parlamentului în matca sa constituţională.

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Adică în Parlament.

Domnul Gabriel Andronache:

Pentru că până în prezent Comisia pentru revoluţionari desfăşoară activităţi în organizarea şi executarea legii, ceea ce este absurd şi în mod evident neconstituţional, avizând dosare, deci îndeplinind activităţi de natură administrativă.

Prin amendamentele pe care le aducem legii - şi le mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru faptul că au aderat la acest demers legislativ - eliminăm acest atribut al comisiei, astfel încât comisia să desfăşoare doar activităţi de legiferare, aşa cum ar fi fost normal, de la începutul activităţii acestei comisii, reglementată printr-o lege specială.

Au fost şi voci - personal sunt de acord cu aceste susţineri, că această comisie poate nu ar fi cazul să mai existe în structura parlamentară. Dar, repet, aceasta este o opinie personală.

La nivelul grupurilor parlamentare, continuarea activităţii acestei comisii a fost agreată şi susţinem şi noi o asemenea modalitate de lucru în această legislatură.

Grupul parlamentar al PNL va susţine adoptarea reglementării şi să sperăm că vom avea alături de noi în acest demers toate grupurile parlamentare.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Solomon.

Vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de preşedinte al comisiei, eu o să susţin contrariul celor spuse de domnul Andronache.

Comisia îşi are... îşi are menirea ei. Pentru că dacă ne uităm puţin în istoria postdecembristă, ea vine din acele vremuri când revoluţionarii chiar conduceau ţara aceasta, mai ales până la 20 mai '90, când au avut loc alegerile. Ea a rămas apoi să reprezinte interesele revoluţionarilor. Şi în Legea nr. 341/2004 s-au preluat prevederi din Legea nr. 42, care era făcută înainte de apariţia acestui cadru constituţional.

E drept că preluarea fără puţină analiză, ştiu eu, critică, a acelor texte, în Legea nr. 341, a dus la o situaţie curioasă - un organism de lucru al Parlamentului, care ar fi trebuit să reprezinte aici interesele revoluţionarilor, a devenit un soi de... aparat de lucru al Executivului, prin implicarea în acele analize ale dosarelor, prin semnătura pe care preşedintele comisiei o pune pe certificatele de luptător şi aşa mai departe.

Lucrurile acestea au fost agravate însă de Guvernul României, prin Ordonanţa nr. 95.

Ordonanţa nr. 95, dată de Guvern în 2014, dă calitate pasivă în instanţă comisiei. O comisie care nu are personalitate juridică, care nu are buget şi care poartă Parlamentul României în peste 490 de dosare, în acest moment pe rol, unele dintre ele, în fază de recurs, altele, la început, iar unele, cu hotărâri definitive.

În urma acelor hotărâri definitive, comisia este obligată de instanţele din România să plătească amenzi, să plătească despăgubiri, să plătească sume reperatorii, cerute de persoanele îndreptăţite, în instanţă. Aceste sume, prin hotărârea Biroului permanent reunit şi a plenului Parlamentului, de la începutul acestei sesiuni, sunt preluate de către bugetele Camerei şi Senatului în solidar, dar ele sunt plătite - zic eu, puţin, ştiu eu, altfel decât ceilalţi - aproape ilegal. Orice debitor insolvabil trebuia să rămână debitor insolvabil şi nu trebuia să fie poprit... (Vociferări.) ...niciodată terţul, şi anume, Camera sau Senatul, cele care patronează comisia.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să şi concluzionaţi.

Domnul Adrian Solomon:

Iar celelalte...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...debite, care nu puteau fi executate de aici, să se răsfrângă asupra Secretariatului de Stat, care este de multe ori parte în aceleaşi procese.

Prin urmare, trebuie luată această decizie astăzi, să degrevăm comisia de această calitate pasivă.

Mă îndoiesc că vom putea ieşi chiar cu totul, prin efectul legii, din procesele care sunt în curs, dar să nu mai dăm naştere altor procese la acest capitol, pentru că vom ajunge la un moment dat să cheltuim pe aceste despăgubiri mai mult decât se cheltuiau pe pensiile sau indemnizaţiile speciale pentru foştii parlamentari.

De aceea, noi susţinem propunerea legislativă.

Mulţumesc Comisiei juridice că a acceptat şi amendamentul făcut de membrii comisiei, astfel încât, atât timp cât mai există Institutul Revoluţiei, să aibă din partea comisiei un supervizor în ceea ce priveşte programul de activităţi şi în ceea ce priveşte bugetul.

Şi sper ca împreună să putem crea fundamentele unei activităţi cât se poate de meritorii, a acestui institut, care trebuie să scoată până la urmă adevărul la lumină. Sunt destul de mulţi supravieţuitori, sunt destul de mulţi revoluţionari care pot, printr-o mărturie orală, să contribuie la ceea ce dorim cu toţii, adevărul despre Revoluţie.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Iulian Bulai.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Îi mulţumesc domnului Solomon pentru această introducere în istoricul parlamentarismului românesc, care justifică sau care a justificat această componentă a comisiei.

Este incorect atunci când Parlamentul exercită atribuţiile Executivului. De aceea, noi susţinem această propunere legislativă şi trebuie să corectăm acest aspect.

Şi, mai departe, într-o chestiune personală, sunt de acord cu opinia personală a liderului de grup, Andronache, de la PNL.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Şi ultima intervenţie, domnul deputat Badiu, vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Georgel Badiu:

Da.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul AUR va susţine această iniţiativă legislativă.

Şi sperăm să fie doar un început. După aproape 32 de ani de la Revoluţie, credem că ar fi cazul ca această comisie să-şi înceteze activitatea.

Nu mai au cum să mai apară alţi revoluţionari.

Nu ştiu ce proiecte de lege s-ar mai putea crea în legătură cu acest subiect.

Cu toţii ne dorim să aflăm realitatea despre ceea ce s-a întâmplat în decembrie '89, şi cei vinovaţi să fie traşi la răspundere pentru că, într-adevăr, au murit foarte mulţi oameni, alţii au rămas schilodiţi pe viaţă, şi este cazul ca organele statului să-şi facă datoria, chiar dacă până acum au lucrat cu o viteză extrem de redusă sau deloc.

Poate reuşim totuşi chiar în acest mandat să rezolvăm şi problema acestei comisii, care chiar mi se pare că nu-şi mai are locul.

Putem să înfiinţăm alte comisii, pentru că sunt probleme multe în ţara asta, dar în legătură cu revoluţionarii, atâta timp cât avem Secretariatul de Stat, cred că ar fi cazul să nu ne mai cramponăm de existenţa unei comisii absolut inutile.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Am încheiat dezbaterile generale şi, nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 18, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2020 privind modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 pentru stabilirea, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, a condiţiilor de comercializare a benzinei şi motorinei în contextul crizei economice generate de pandemia SARS-CoV-2; PL-x 349/2020.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Ákos Derzsi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul act normativ se modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 privind condiţiile de comercializare a benzinei şi motorinei.

Mai precis, alin. (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins.

Comercializarea benzinei şi/sau motorinei fără conţinut de biocarburanţi este permisă în condiţiile prevăzute la alin. (1) dacă:

- achiziţia nu se poate realiza din lipsa acestora de pe piaţă;

- furnizorii care deţin capacităţi de rafinare au un grad de ocupare a capacităţilor de stocare cu benzină în proporţie de peste 90%.

Şi se face notificarea - în termen de maximum 5 zile de la data constatării imposibilităţii respectării conţinutului de biocarburanţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun suplimentar.

Vă rog.

Domnul Gabriel Plăiaşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2020 privind modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 pentru stabilirea, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, a condiţiilor de comercializare a benzinei şi motorinei în contextul crizei economice generate de pandemia SARS-CoV-2, transmis cu adresa PL-x 349 din 10 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din data de 22 februarie 2021, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2020 privind modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 pentru stabilirea, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, a condiţiilor de comercializare a benzinei şi motorinei în contextul crizei economice generate de pandemia SARS-CoV-2 la comisiile sesizate pentru dezbaterea în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui raport comun suplimentar.

La lucrările Comisiei pentru mediu si echilibru ecologic au participat 12 deputaţi din totalul de 16 deputaţi, membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc frumos.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnule deputat Mang, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

La punctele 17 şi 18, dragi colegi, am avut astăzi două ordonanţe de urgenţă pe acelaşi subiect. Una, dată în 7 aprilie 2020, şi a doua, în 6 mai 2020, adică la mai puţin de o lună.

Aceasta arată, în primul rând, lipsa de profesionalism a celor care guvernează această ţară şi care au guvernat-o în 2020. Pentru că, iată, n-au fost în stare să dea o ordonanţă, în luna aprilie, care să fie valabilă şi în luna mai.

Şi mai arată un lucru. Arată faptul că guvernele de dreapta sunt paralele cu economia românească şi nu-i interesează deloc. Şi am să vă spun de ce consider acest lucru.

S-a dat prima ordonanţă, şi a doua, la fel, în care s-a spus că întrucât, pe starea de urgenţă, în toată Europa transportul se făcea greu, mulţi producători şi-au trimis oamenii acasă şi nu mai exista biocarburant care să fie adăugat în benzina clasică, s-a zis că venim în sprijinul economiei, ca să existe benzină şi motorină pe piaţă, şi dăm voie distribuitorilor şi furnizorilor să o vândă fără biocarburant.

Dar, în aceeaşi ordonanţă, spuneau aşa - e nevoie de declaraţia pe proprie răspundere - e în regulă - că din cauza transportului nu poţi să ai.

Dar mai e nevoie ca toţi furnizorii de biocarburant din Europa să-ţi trimită o adresă că nu pot să-ţi livreze.

În a doua ordonanţă, la mai puţin de o lună, s-a mai adăugat ceva - ai voie să faci asta, doar dacă ai în rezervele proprii peste... adică 90% grad de stoc. Dacă ai numai 50%, n-ai voie să o vinzi, decât dacă vrei primi vreodată biocarburantul.

Asta este ceea ce voiam să arăt. Încă o dovadă a faptului că dreapta nu se gândeşte la producătorii şi la distribuitorii români, nici de carburant, dar nici de alte produse şi, de asemenea, că dau dovadă şi au dat dovadă şi cu această ocazie de lipsă totală de profesionalism.

Referitor la cum va vota Grupul PSD, întrucât el a fost pentru starea de urgenţă o dată, şi şi-au consumat o bună parte din efecte, vom vota pentru cele două ordonanţe.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Gabriel Plăiaşu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Gabriel Plăiaşu:

Mulţumesc.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege deoarece prin acest act normativ se instituie o serie de măsuri benefice pentru industria petrolieră, cu rolul de a atenua efectele negative ale pandemiei SARS-CoV-2 asupra economiei româneşti în ansamblu.

Datele ne arată că piaţa românească de produse petroliere a înregistrat o scădere cu aproximativ 50% a consumului de carburanţi, aceasta în condiţiile în care activitatea din sectorul extracţiei şi prelucrării ţiţeiului a rămas relativ constantă, capacităţile de stocare sunt ocupate în proporţie de peste 80%, iar gradul de utilizare al rafinăriilor a fost redus.

Concret, prin acest proiect ne propunem să evităm orice posibilitate de generare a unor discontinuităţi în aprovizionarea cu carburanţi, ceea ce ar afecta în mod direct activitatea economică şi, implicit, ar avea efecte negative în plan social.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind amendamente şi nici intervenţii, atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 19, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2019 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/589 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o reţea europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate şi integrarea mai bună a pieţelor forţei de muncă şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 şi (UE) nr. 1296/2013; PL-x 492/2019.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Doamna deputat Oana Ţoiu, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 492/2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2019 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/589 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o reţea europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate şi integrarea mai bună a pieţelor forţei de muncă şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 şi (UE) nr. 1296/2013.

Proiectul de lege asigură cadrul legal şi instituţional necesar pentru ca persoanele juridice de drept public sau de drept privat să poată deveni parte a reţelei EURES, ca membri sau ca parteneri ai acestei reţele.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, având în vedere avizele favorabile şi punctul de vedere, favorabil, al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Christine Thellmann, de la Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

PL-x 492/2019 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2019 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/589 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o reţea europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate şi integrarea mai bună a pieţelor forţei de muncă şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 şi (UE) nr. 1296/2013.

Libera circulaţie a lucrătorilor este una dintre libertăţile fundamentale ale cetăţenilor Uniunii şi unul dintre pilonii esenţiali ai pieţei interne, consacrat prin art. 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

În acest sens, de la momentul lansării, în 1992, EURES are drept principal obiectiv furnizarea de informaţii, servicii de consiliere şi recrutare/plasare pentru agenţii economici şi angajatori pentru lucrători şi toţi cetăţenii UE care îşi doresc să beneficieze în practică de principiul dreptului la libera circulaţie a lucrătorilor prin intermediul reţelei umane şi al instrumentelor online disponibile pe portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă.

În acest sens, proiectul de ordonanţă de urgenţă supus astăzi spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor propune o serie de modificări de ordin legislativ, astfel încât România să-şi alinieze legislaţia naţională în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/589.

Concret, modificările legislative vizează desemnarea serviciului public de ocupare al României, respectiv Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, alături de Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ca membri ai EURES, formularea criteriilor privind admiterea în EURES, precum şi modalităţile de verificare a activităţilor desfăşurate de acestea.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Gabriel Zetea.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Sigur că este extrem de important pentru fiecare dintre noi asigurarea sprijinului pentru compensare, asistenţă pentru lucrători şi pentru angajatori în spaţiul comunitar, având în vedere numărul foarte mare de români care lucrează în spaţiul Uniunii Europene.

Dar, în acelaşi timp, trebuie să ne gândim în aceeaşi măsură şi la fel de importantă pentru noi trebuie să fie şi propria piaţă de muncă, piaţa de muncă din România.

Iar având în vedere revenirea economică potenţială, pe care România o va avea în viitor, dacă Guvernul PNL şi USR va lua în continuare măsurile necesare pentru a sprijini angajatorii români, măsuri care sunt în acest moment foarte aşteptate de mediul economic românesc, în continuare, şi care întârzie, atunci, dacă vom vorbi despre această revenire, economia României se va lovi, în principal, de o criză a forţei de muncă.

Iar aici vorbim despre o greşeală importantă pe care o face PNL - şi vorbim despre modul în care priveşte creşterea salariului minim pe economie.

Şi, atâta timp cât vă veţi raporta în continuare la teoriile trecutului, la lecţiile pe care Fondul Monetar Internaţional vi le-a predat, lecţii infirmate de criza de acum 10 ani sau criza economică actuală, atunci, nu vom avea pe piaţa forţei de muncă din România instrumentele necesare pentru a reţine oameni în ţară sau pentru a-i readuce înapoi în câmpul muncii.

Salariul minim în România, dragi colegi, este încă 1.386 de lei net, adică 280 de euro, iar creşterea de 3%, asigurată de Guvernul PNL şi USR, în acest an, este mai mică decât inflaţia pe care o vom avea la finalul anului.

Aşadar, vorbim despre o scădere a puterii de cumpărare a fiecărui salariat din România plătit cu salariul minim pe economie.

România are nevoie de muncitori şi de salariaţi bine plătiţi, pentru ca economia să îşi revină.

Aşadar, uitaţi lecţiile Fondului Monetar Internaţional, dragi PNL-işti, dragi USR-işti, şi ţineţi cu românii!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Continuăm cu doamna deputat Bulai, de la Grupul PSD.

Vă rog. (Vociferări.)

Mă văd totuşi nevoită să vă spun că proiectul de lege este în procedură de urgenţă, deci ar fi o intervenţie pe grup parlamentar.

Ce puteţi să faceţi este să luaţi cuvântul la explicarea votului.

Da?

Vă mulţumesc mult de înţelegere. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Îţi dă AUR din timp. (Se adresează doamnei deputat Oana-Gianina Bulai.)

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Îi dăm noi din timp.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

OK.

Luaţi cuvântul, vă rog. (Aplauze.)

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Stimaţi colegi,

Grupul PSD va vota acest proiect deoarece el asigură implementarea de către ţara noastră a Regulamentului Uniunii Europene privind o reţea europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă.

România trebuie să se alinieze standardelor europene în ceea ce priveşte mobilitatea şi integrarea pe piaţa forţei de muncă, precum şi în domeniul asistenţei acordate românilor care doresc să lucreze în statele Uniunii Europene.

Ştim cu toţii ce s-a întâmplat anul trecut, când mii de români au plecat, în plină pandemie, la cules de sparanghel în Germania. Au fost situaţii în care aceştia nu au avut contractele în regulă, iar condiţiile de muncă şi de cazare erau departe de ofertele de muncă primite.

Nu trebuie să ajungem în situaţia ca un ministru să meargă în Germania pentru a vedea ce se întâmplă cu românii aflaţi acolo la muncă, ci trebuie să avem instituţii puternice, care să-i sprijine şi să-i apere pe români.

Proiectul iniţiat de Guvernul PSD, pe lângă faptul că asigură cadrul legal pentru ca instituţiile româneşti să devină parte a reţelei EURES, oferă posibilitatea ca aceste instituţii să acorde sprijin sau servicii de asistenţă lucrătorilor şi angajatorilor, premisă esenţială pentru facilitarea libertăţii de circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare şi nici amendamente la acest proiect de lege, care rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 20, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate precum şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială; PL-x 282/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului comun.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi (din sală):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

În temeiul art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 282/2020 din 20 mai 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate precum şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2020 care prevede modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Intervenţiile legislative vizează, în principal, condiţiile şi modalitatea de acordare a certificatelor de concediu medical pentru carantină şi a indemnizaţiilor aferente acestor certificate. Totodată, se stabileşte în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice angajatoare obligaţia de a suporta integral indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical pentru carantină, de care beneficiază personalul propriu.

De asemenea, se urmăreşte crearea cadrului legal necesar acordării indemnizaţiei de hrană pentru personalul din sistemul sanitar şi cel din unităţile de asistenţă socială, respectiv servicii sociale cu cazare publice, implicat în aplicarea măsurilor de prevenire, limitare şi tratare a cazurilor de COVID-19, indiferent de timpul efectiv lucrat.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 mai 2020.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 14 decembrie 2020 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 9 februarie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci, nemaifiind nici amendamente la acest proiect de lege, rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 21, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora; PL-x 574/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cătălina Bădoiu, sunt secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Prezentul proiect de act normativ vizează, în principal, următoarele:

- Stabilirea modalităţii de implementare a acordării de sprijin educaţional la nivelul fiecărui judeţ, în baza unui apel necompetitiv, cu beneficiar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin serviciul de specialitate, respectiv stabilirea unui grup-ţintă format din mai multe categorii, în acord cu Programul Operaţional, şi anume, copiii cei mai dezavantajaţi din învăţământul de stat preşcolar, primar şi gimnazial;

- Se introduce prin acest act normativ Schema naţională de sprijin pentru elevii cei mai defavorizaţi, constând în acordarea de rechizite şi vestimentaţie necesare frecventării şcolii. Valoarea nominală a unui tichet social este de 500 de lei/an şcolar, pentru fiecare elev, iar bugetul alocat este de 130 de milioane de lei, cu finanţare asigurată prin POAD.

Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea în forma iniţiată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, doamna deputat Bulai, urmată de domnul Zisopol.

Doamna Oana-Gianina Bulai (din sală):

Raportul comun.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doriţi să citiţi raportul comun, am înţeles.

Atunci, dau cuvântul doamnei deputat Bulai, pentru prezentarea raportului comun.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege în şedinţa din 21 septembrie 2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor trei comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, transmiterea plenului Camerei Deputaţilor a unui raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

La dezbateri generale dau cuvântul domnului deputat Zisopol.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Având în vedere existenţa unei finanţări europene din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, implementat în România prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, s-a ajuns la concluzia că este necesară modificarea modalităţii de implementare a acestui program în ceea ce priveşte sprijinirea categoriilor de elevi defavorizaţi.

Astfel, este necesară revizuirea măsurii P2.1 - precaritate materială de bază, asistenţă constând în acordarea de materiale şcolare, rechizite şi vestimentaţie necesare frecventării şcolii, în sensul înlocuirii mecanismului noncompetitiv de achiziţie a materialelor şcolare de către Ministerul Educaţiei cu mecanismul noncompetitiv de acordare de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijinul educaţional, justificat de dificultatea implementării acestei măsuri prin intermediul oferirii unor materiale şcolare achiziţionate direct de către o instituţie centrală şi care nu se suprapune peste nevoile specifice şi diferite ale elevilor din diverse regiuni ale ţării, alături de introducerea, pe lângă materialele şcolare, a rechizitelor, şi a oferirii de articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii.

În acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Şişcu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George Şişcu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu această ordonanţă de urgenţă, se vor distribui tichete sociale pe suport electronic, pentru sprijinul educaţional, în cuantum de 500 de lei/copil/an şcolar, acordate copiilor proveniţi din familii cu situaţie materială dificilă, din învăţământul de stat preşcolar, primar şi gimnazial.

Aceste tichete sociale emise pe suport electronic vor putea fi utilizate pentru achiziţionarea de materiale şcolare necesare frecventării şcolii, constând în articole de papetărie, caiete, stilouri, ghiozdane şi alte articole necesare în şcoli şi grădiniţe, precum şi articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei.

Potrivit unui studiu al Asociaţiei "Salvaţi Copiii România", mai bine de o treime din copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Lipsa accesului la educaţie de calitate este unul din principalele motive ale acestei cifre îngrijorătoare.

În 2018, rata de părăsire a şcolii în România era de 16,4%, peste media europeană, care era de 10,6%.

Având în vedere acestea, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege, considerând că este un ajutor bine-venit pentru copiii defavorizaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Am încheiat dezbaterile generale.

De asemenea, nefiind amendamente la acest proiect de lege, el rămâne la votul final.

Stimate colege şi colegi,

Încheiem aici partea dedicată dezbaterilor proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Avem o pauză până la ora 12,00, când ne revedem, la votul final.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă rog să ne pregătim pentru sesiunea de vot final.

Rog liderii de grup să-şi invite, de asemenea, colegii în sală.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

O să vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru a efectua un vot de control.

Stafful tehnic, o să vă rog să daţi drumul votului de control.

Avem 242 de deputaţi prezenţi.

Astfel, putem începe sesiunea de vot final de astăzi.

Începem cu I. Legi ordinare. A. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 186/2003 privind susţinerea şi promovarea culturii scrise; PL-x 220/2020; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

2. Proiectul de Lege privind alăptarea în spaţiile publice; PL-x 257/2018; lege ordinară.

Comisia pentru egalitate de şanse şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 279 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

3. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Universităţii Române de Ştiinţe şi Arte "Gheorghe Cristea" din Bucureşti; PL-x 593/2020; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 188 de voturi pentru şi 93 de abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 218/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative; PL-x 93/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 291 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora; PL-x 113/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 288 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2021 pentru completarea art. 25² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative; PL-x 121/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 267 de voturi pentru şi 26 de abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 pentru stabilirea, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020, a condiţiilor de comercializare a benzinei şi motorinei în contextul crizei economice generate de pandemia SARS-CoV-2; PL-x 280/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 289 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

8. Proiectul de Lege privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 241/2018; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 264 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În primul rând, acest proiect de lege este neconstituţional, sens în care am fost prezent, nu am votat.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu punctul 9, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2020 privind modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2020 pentru stabilirea, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020, a condiţiilor de comercializare a benzinei şi motorinei în contextul crizei economice generate de pandemia SARS-CoV-2; PL-x 349/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu propun adoptarea.

Vot, vă rog.

Cu 290 de voturi pentru, un vot împotrivă şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi acest proiect de lege a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2019 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/589 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o reţea europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate şi integrarea mai bună a pieţelor forţei de muncă şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 şi (UE) nr. 1296/2013; PL-x 492/2019; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 295 de voturi pentru şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Continuăm cu punctul 11, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora; PL-x 574/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 291 de voturi pentru şi două abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul II. Legi organice. Adoptări.

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 86¹ din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 359/2020; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 295 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Continuăm cu punctul 13, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 31 iulie 2019; Pl-x 73/2018/2019; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Cu 197 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 100 de abţineri, legea a fost adoptată.

Continuăm cu punctul 14, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 153/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 293 de voturi pentru şi o colegă sau un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Avem o intervenţie la explicarea votului.

Vă rog.

Domnul deputat Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În numele iniţiatorilor, am venit să vă mulţumesc pentru votul unanim dat pentru această propunere legislativă. Prin votul dumneavoastră se instituie caracterul imprescriptibil al răspunderii penale a agresorilor, în cazul unor infracţiuni extrem de grave, cum ar fi sclavia, traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul sau agresiunea sexuală.

De asemenea, se instituie obligaţia martorilor de a raporta imediat sau de a contacta autorităţile atunci când iau cunoştinţă despre o potenţială infracţiune dintre cele expuse mai sus. Acest demers este legitim, în raport cu situaţia socială actuală din România, deoarece, aşa cum bine ştiţi, ţara noastră este principalul furnizor de carne vie în cadrul Uniunii Europene, din păcate, cât şi din perspectivă constituţională, în raport cu decizia Curţii Constituţionale nr. 682/2020, prin care Curtea a arătat că este opţiunea legiuitorului să aprecieze, în funcţie de politica sa penală, instituţia prescripţiei răspunderii penale.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Daniel Florea, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Salutăm această iniţiativă, este foarte bună, este o iniţiativă necesară, însă, de asemenea, cred că va trebui să facem eforturi pentru protejarea intereselor victimelor.

Infracţiunile despre care se vorbeşte în această iniţiativă sunt nişte infracţiuni care au urmări care nu se consumă numai pe moment, ci au impact pe termen lung şi asupra membrilor familiilor, copiii rămân de multe ori cu sechele din cauza acestor lucruri, părinţii nu îi pot reda societăţii. Societatea are nevoie în acest moment să-şi recunoască problemele şi să încerce să le rezolve în ansamblu.

Cred că trebuie să ne aplecăm cu atenţie de acum încolo, într-un proiect viitor, şi asupra protejării mai aproape de realitate a drepturilor victimelor infracţiunilor.

Ne ocupăm foarte mult de drepturile celor care comit infracţiuni, de multe ori ne gândim că drepturile omului sunt aplicabile tuturor, dar cred că ar trebui să facem nişte eforturi în plus şi pentru protejarea drepturilor victimelor infracţiunilor, mai ales la asemenea infracţiuni cu mare impact emoţional pe termen lung.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog.

Explicarea votului.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sigur că am susţinut proiectul, însă eu vreau să-i mulţumesc frumos domnului Andronache pentru faptul că a confirmat că România este principala sursă de trafic de carne vie în Europa şi să ştiţi, domnule Andronache, că toţi colegii dumneavoastră din Comisia juridică au votat împotriva amendamentului pe care l-am iniţiat, pentru mărirea pedepselor în cazul traficului de copii, traficului de carne vie, traficului de persoane şi a proxenetismului.

Să ştiţi că, la nivel de 2019, sunt peste 1.600 de dosare la DIICOT pe trafic de persoane şi, în raportul Ambasadei Statelor Unite ale Americii pe 2020, practic ne facem de râs, pentru că sistemul judiciar românesc nu reuşeşte să trimită după gratii persoanele... Avem condamnări cu suspendare, avem un nivel al pedepselor foarte îngăduitor - şi aici vorbim de victime, care sunt cele mai neajutorate persoane din societate: femeile şi copiii - şi chiar cred că ar trebui să depunem eforturi... OK. N-am votat amendamentul lui Dan Tanasă, că e de la AUR! Dar trebuie să facem eforturi, să nu mai avem condamnări cu suspendare în cazul traficului de copii sau al traficului de femei.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am încheiat explicarea votului.

Continuăm cu punctul 15, Legea privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 187 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 7 mai 2021; PL-x 567/2020/2021; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Cu 285 de voturi pentru, în unanimitate legea a fost adoptată.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004; PL-x 180/2021; lege organică aflată în procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 287 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

17. Şi ultimul punct de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate precum şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială; PL-x 282/2020; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 292 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Încheiem aici sesiunea de vot final.

Invit membrii Biroului permanent şi liderii grupurilor parlamentare la şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Vă mulţumesc tuturor.

O zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,28.