Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 192.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei din zilele de marţi, 22 iunie, şi miercuri, 23 iunie 2021; programul de lucru pentru perioada 21-26 iunie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 14-21 iunie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", potrivit art. 206 din Regulament, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, cu tema "Lămurirea viitorului mineritului de cărbune şi uraniu în România şi apariţia de companii private în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, trimis Comisiei Europene".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri, astfel:

• Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii;
• Reprezentantul Guvernului, ministrul vizat - 5 minute pentru a răspunde;
• Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute pentru lămuriri suplimentare;
• Celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere;
• Reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut pentru prezentarea punctului de vedere;
• Reprezentantul Guvernului, ministrul vizat - încă 5 minute, la final, pentru răspunsuri.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat George Simion, înţeleg că avem o intervenţie pe procedură.

Vă rog. Domnul deputat Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Nu interveneam dacă...

Problema poate fi rezolvată foarte uşor.

Respectiv, la PL-x 436/2018 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc) în cadrul raportului finalizat astăzi s-au mai semnalat câteva inadvertenţe tehnice în conţinutul lui.

Cu permisiunea liderilor de grup, de aici, din sală, vă solicităm retrimiterea lui la comisie, astfel încât astăzi să poată fi corectat şi mâine să avem proiectul pregătit pentru dezbatere şi vot.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Înţeleg că aveţi acordul liderilor de grup, da?

Bine.

Vă mulţumesc.

Atunci, PL-x 436 se întoarce la comisie.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat George Simion, reprezentantul Grupului parlamentar AUR, pentru prezentarea temei dezbaterilor de astăzi.

Domnule deputat, aveţi 5 minute la dispoziţie, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mă bucur că a ajuns aici ministrul energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, pentru că trebuie lămurite mai multe aspecte şi pentru că, din păcate, Parlamentul devine din ce în ce mai mult, în statul român, o instituţie onorifică.

Vom adresa mai multe întrebări, la care ministrul energiei probabil nu va răspunde.

Sperăm să răspundă, dar nu cred că este cazul.

Ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, ne-a promis că va fi aprobată şi va intra în Parlament, la începutul lunii aprilie, Strategia Energetică Naţională. Suntem la sfârşitul lunii iunie şi această strategie nu este încă în Parlament. Şi vrem să ştim, de ce s-a întâmplat acest lucru?

Totodată, vrem să ştim de la domnul ministru al energiei, de ce planează această suspiciune asupra relaţiei Domniei Sale cu domnul Gabriel Comănescu, cunoscut afacerist, asociat de mass-media cu PNL?

Vrem să aflăm, astăzi, de ce în PNRR a fost inclus GSP Power?

Şi, dacă ne poate spune domnul ministru, câţi ani are această firmă, câţi angajaţi şi ce expertize în lucrări similare are această întreprindere?

Pentru că noi, Grupul AUR, am fost la ministrul energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, şi domnul ministru ne-a spus că nu-l cunoaşte personal pe domnul Gabriel Comănescu şi ne-a spus că în niciun caz nu doreşte să se vândă Termocentrala de la Mintia.

Aflăm astăzi, în spaţiul public, că această termocentrală este pe lista de cumpărături şi a GSP Power, şi a altor companii.

Pentru transparenţă, pentru a nu lăsa în spaţiul public urme de îndoială, este bine ca ministrul energiei să clarifice aceste aspecte, pentru că reprezintă statul român, iar, din păcate, astăzi, statul român, prin guvernanţii săi, este un biet executant.

Vrem să ştim de la ministrul energiei, ce demersuri a întreprins în relaţia cu omologii europeni şi la nivelul Comisiei Europene, pentru a prelungi termenul în care minele din România se vor închide?

Polonia a prelungit acest termen până în 2050, până când s-a asigurat că personalul care lucrează în domeniul minier poate să fie relocat spre alte domenii.

Vrem să vedem dacă România a întreprins anumite demersuri pentru a prelungi termenele, pentru că Polonia a reuşit să ajungă cu închiderea minelor până în 2050.

Am mai dori să ne spună domnul ministru al energiei, la "Ora Guvernului", dacă pentru hidrocentralele de pe Jiu, care au fost închise, deşi au fost finalizate la 98% din termen, dacă a întreprins anumite acţiuni pentru a le redeschide?

Sistemul energetic naţional, din păcate, ajunge să importe în multe zile din anul 2021 energie electrică din Ungaria. Trendul este similar pentru anii următori.

Vrem să ştim, ce face ministrul energiei pentru a contrabalansa în mixul energetic naţional contribuţia cărbunelui? Pentru că 8.000 de locuri de muncă vor fi închise.

Vrem să ştim, acei 8.000 de muncitori unde vor ajunge să fie angajaţi?

Ministrul energiei a promis lucrătorilor de la Combinatul de Oţeluri Speciale din Târgovişte - importăm oţel beton astăzi, 90 şi... la sută din necesitatea internă - a promis ministrul energiei, când era şi ministru al economiei, faptul că va face darea în plată şi va prelua Combinatul de Oţeluri Speciale. S-a uitat în ochii acelor muncitori de la Târgovişte şi le-a promis acest lucru.

Mai spuneţi-ne, domnule ministru, cum v-aţi uitat şi în ochii noştri şi ne-aţi spus că lucrătorii de la Mina de uraniu de la Crucea nu vor fi disponibilizaţi şi îşi vor găsi loc de muncă, în continuare, la ecologizarea şi conservarea minei de la Crucea! Pentru că în momentul acesta, din păcate, din punct de vedere energetic, noi suntem obligaţi să cumpărăm uraniu din alte state - Canada, de exemplu -, când avem uraniu la noi în ţară.

Este Guvernul României într-adevăr reprezentat de guvernanţi sau de simpli executanţi în materie de sistem energetic naţional?

Acestea sunt întrebările, după care vom reveni la domnul ministru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc frumos şi eu.

Îl invit la tribună pe domnul ministru Virgil Popescu, pentru a prezenta răspunsul dumnealui.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil-Daniel Popescu (ministrul energiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Înţeleg că sunt multe întrebări ale colegului meu, ale domnului deputat Simion. Unele nu au legătură cu tema, dar voi răspunde la absolut toate.

Strategia Energetică a ieşit din minister, este în proiect de lege, în avizare intraministerială, pentru a fi aprobată în Guvern şi trimisă în Parlament.

N-am absolut nicio relaţie, nici privată, cu absolut nicio firmă privată.

În PNRR sunt bani pentru firme private, pentru firme de stat, pentru parteneriate publice-private, pentru firme deţinute privat majoritar. Lista este publică, puteţi să le vedeţi.

Romgaz - dacă vă referiţi la un anumit proiect - Romgaz a depus o propunere de proiect - pentru că nu sunt proiecte finanţate, sunt propuneri de proiecte - un proiect inovator, este asumat încă de anul trecut, într-un parteneriat public, semnat printr-un memorandum, cu o companie privată.

Mai multe vă pot răspunde cei care au făcut acest parteneriat.

Eu vă pot spune că proiectul este inovator, produce hidrogen verde din energie regenerabilă. Hidrogenul verde este amestecat cu gaz natural, producem energie electrică, apoi stocăm CO₂, deci noi emitem CO₂, pe care îl injectăm în sere.

Este un proiect inovator, european, inclusiv la nivelul Comisiei Europene a fost foarte bine primit.

Dacă va fi finanţat - deci, repet, dacă va fi finanţat, proiectul va respecta regulile ajutorului de stat, probabil, maximum 50%, dar în funcţie de ce va decide Comisia Europeană.

Nu vorbim despre proiecte gata finanţate, în PNRR, ci despre proiecte propuse spre finanţare.

Termocentrala de la Mintia.

Termocentrala de la Mintia cred că ar trebui să fie o preocupare a noastră, a tuturor.

Sunt de acord cu dumneavoastră că este o termocentrală strategică, este într-un nod strategic, este conectată la linia de 400, dar, din păcate, Termocentrala de la Mintia, ca şi Complexul Energetic Hunedoara, a fost jefuită.

Da, a fost jefuită. Din 2013 s-a format Complexul Energetic Hunedoara - 0 datorii; 2019 - insolvenţă, 3 miliarde de lei, datorii.

Oare unde s-au dus banii aceştia?! (Vociferări.)

3 miliarde de lei, datorii. A intrat în insolvenţă.

În 2013, tot atunci, s-a aprobat un studiu de fezabilitate, de către AGA, de la acea vreme, a Complexului Energetic, în care s-a solicitat să se facă studiu pentru desulfurare şi instalaţia de şlam dens.

Credeţi că s-a întâmplat ceva? Nimic. S-au complăcut toţi în această situaţie, până la insolvenţă, în momentul când eşti în insolvenţă. Când ajungi în insolvenţă, din cauza unui domn, ca să nu-i spun altfel, ministru de finanţe, din 2015, care n-a aprobat ajutorul de stat, n-a vrut să dea drumul la bani, să semneze ordonanţa, ajutor aprobat, la acea vreme, de salvare, pentru cumpărarea certificatelor de CO₂, aşa cum am făcut noi la Oltenia şi i-am salvat - n-a vrut să-l aprobe, până în aprilie, l-a aprobat în iulie, când certificatele de CO₂ se cumpărau până în 30 aprilie.

Ştiţi ce înseamnă asta? Înseamnă penalităţi de 100 de euro pe certificat. De aceea a intrat în insolvenţă.

Deci, v-aţi bătut joc, domnilor, de Termocentrala de la Mintia şi de Complexul Energetic Hunedoara! Şi acum îi plângem de milă?!

Da, vrem să salvăm Termocentrala de la Mintia, vrem să salvăm locurile de muncă de acolo, şi pe cea de la Paroşeni, pentru că aceea este retehnologizată. Acolo nu mai există... acolo nu sunt probleme de mediu. Termocentrala de la Mintia nu are aviz de mediu, nu are deloc autorizaţie de mediu.

De aceea a fost oprită, pentru că riscam cauză directă la CJUE, era infringementul pornit.

Deci, instanţa românească a spus da, poate funcţiona, poate funcţiona doar pe depunere de autorizaţii. Numai că legea europeană, directiva spune aşa - nicio instalaţie mare de ardere nu poate funcţiona fără autorizaţie. Pe asta este infringement, să ştiţi!

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Dar Polonia cum lucrează?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Polonia? Germania?

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Acolo probabil că au autorizaţii de mediu.

Lăsaţi-mă... veniţi la... să nu dialogăm... veniţi, mă întrebaţi şi vă răspund, în ultimele minute, la toate.

Asta s-a întâmplat cu Termocentrala de la Mintia. A fost pas cu pas distrusă, ca şi Complexul Energetic Hunedoara. Acum vom salva.

Da, am recomandat lichidatorului judiciar, că el decide, ca să nu vândă la fier vechi şi obligatoriu cine o va cumpăra, investitorul care va veni, să pună în locul ei, să pună în locul ei o termocentrală pe gaz natural sau orice altă formă de producere în bandă, dar nu cărbune, în bandă, pentru a produce 800 MW acolo. (Vociferări.)

Şi asta se va întâmpla.

Ştiu, vă faceţi că vă e grijă de ea!

Să ştiţi, domnilor colegi de la AUR, că sunt şi nişte firme din Republica Moldova, care în spate au Gazprom, care vor să vină să cumpere Termocentrala de la Mintia.

Au mai fost şi unii care s-au lăudat că vin şi retehnologizează şi o să meargă cu cărbune mai puţin bituminos, cărbune slab bituminos, sulfuros, mai puţin sulfuros, şi după primele teste au fost nişte explozii în cazan. Ghiciţi cine a zis că face acest lucru! Rosatom International. Poate vă spune ceva lucrul acesta. Şi-au cerut 13 milioane de euro pe cazan, în 2019.

Credeţi că suntem chiar atât de proşti să lăsăm o chestiune strategică, de importanţă naţională aşa, să ne batem joc de ea?

Că tot veni vorba despre COS Târgovişte. Cine l-a dus în faliment, domnule Simion? (Vociferări.) COS Târgovişte, cine l-a dus în faliment? Tot o firmă din acea zonă.

Deci aşa ceva nu se va întâmpla pe mandatul meu de ministru, domnilor!

Iar, respectiv, la COS Târgovişte, da, am modificat Ordonanţa nr. 69, pe care am aprobat-o în Parlament, când eram în Comisia pentru industrii. Am modificat-o pentru a introduce activele funcţionale industriale, pentru dare în plată. Sunt ministrul energiei, nu sunt ministrul economiei, vă rog să adresaţi întrebarea în altă parte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Referitor la Hidrocentrala de la Jiu, da, am avut discuţii cu ministrul...

Sunt multe...

Doamnă preşedinte,

Sunt multe întrebări, vreau să răspund la toate.

Referitor la Hidrocentrala de pe Jiu. Am avut săptămâna trecută discuţii cu ministrul mediului, pentru că avem o problemă. Sunt autorizaţii date înainte de definirea unor parcuri, unor rezervaţii naturale şi trebuie să venim cu... şi aici Parlamentul trebuie să ne sprijine... trebuie să venim cu un proiect legislativ şi să modificăm pentru toate investiţiile începute şi care nu sunt finalizate, iar ulterior acestor investiţii care au avut avize, s-au declarat parcuri naţionale acolo, trebuie să facem ceva, investiţiile acelea trebuie făcute.

Şi aici sunt de acord cu dumneavoastră, trebuie să finalizăm investiţiile de pe Jiu.

Importul de energie? Da, în 2019 a fost import de energie. 2018 a fost ultimul an de export.

Dar ştiţi cum stă balanţa energetică azi, acum? Sunt, astăzi, acum, astăzi, acum, vă citesc, domnule... astăzi, acum - am luat datele de la Transelectrica... (Vociferări.)

De două luni de zile suntem exportatori neţi. Suntem exportatori neţi. De ce? Pentru că am schimbat legea în 2020 şi am întors, preţul în România este mai mic decât preţul în Uniunea Europeană, la energie. Uitaţi-vă! Şi în momentul când preţul e mai mic, evident că toţi se duc să vândă unde e mai scump.

De ce aveam import masiv? Pentru că preţul la noi era mai mare, în 2020 şi în 2019, pentru că a fost prost făcută această Ordonanţă, Ordonanţa nr. 114, de a întors lucrurile cu fundul în sus.

Iar noi ce am făcut în 2 ani de zile? Am reuşit să întoarcem trendul, asta am reuşit să facem, schimbând legislativ. Şi ajungem exportatori neţi, suntem cu plus export 135.000 MW, astăzi, la ora aceasta, pe total an, ca să ştiţi. În ultimele două luni s-a exportat masiv - 578.000 MW s-au exportat în luna iunie. Asta trebuie să ştiţi toţi!

Deci, în România lucrurile au început să se redreseze în sistemul energetic naţional. Devenim din nou exportatori neţi de energie. Asta se întâmplă. Asta s-a întâmplat pe Guvernul liberal şi pe Guvernul de Alianţă PNL-USR PLUS-UDMR.

Referitor la Mina de la Crucea. Da, Mina de la Crucea va fi închisă, pentru că nu mai există zăcământ acolo, dar evident că minerii de acolo vor lucra la închidere. Pentru asta avem Ordonanţa nr. 69, cu care intrăm joi în Guvern, pentru pachet social, un pachet social prin care plătim salarii compensatorii celor care se disponibilizează şi le suportăm de la buget, pentru uraniu şi pentru Hunedoara, şi venituri de completare, mergându-le vechimea în acelaşi timp, între 24 şi 48 de luni.

O voce de la PSD:

Feldioara?

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Feldioara. Dacă vorbim despre Feldioara, ea a fost... este antecontract de vânzare-cumpărare către Nuclearelectrica, va trece la Nuclearelectrica şi acolo se va procesa dioxidul de uraniu pentru producerea octoxidului. (Vociferări.) ...octoxidul pentru producerea dioxidului, da.

Deci va fi circuit integrat nuclear în România, în interiorul Nuclearelectricii, şi vom deschide Mina de la Tulgheş-Grinţieş, tocmai pentru a avea minereu de uraniu în România, pentru că avem nevoie, vrem să construim 3 şi 4, şi atunci, este normal să avem în interiorul ţării totul nuclear.

Vă mulţumesc.

O să vă mai răspund.

O să vă ascult foarte atent şi o să vă răspund la următoarele întrebări, la sfârşitul... (Vociferări.) (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Vă reamintesc că fiecare grup parlamentar are la dispoziţie 3 minute, cu excepţia celui mai mare grup, care are la dispoziţie 5 minute. (Vociferări. Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Înainte de a intra în dezbateri, dau cuvântul domnului deputat George Simion, pentru lămuriri suplimentare.

Aveţi la dispoziţie 3 minute, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ne-aţi minţit, domnule ministru! (Vociferări.)

Domnule Ştirbu, care e problema?

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (din sală):

Nicio problemă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Aşa. (Vociferări.)

Dragul de domnul Ştirbu!

Domnul ministru ne-a minţit când a spus că va retehnologiza Termocentrala de la Mintia, şi după aceea o va da autorităţilor locale. Se întâmpla în martie. După cum, în campania din noiembrie-decembrie 2020, îi minţea pe cei de la Târgovişte că va face darea în plată şi nu a făcut-o.

Domnul ministru spune că nu-l cunoaşte pe Gabriel Comănescu şi nu ne-a răspuns la întrebările legate de firma GSP Power, care este inclusă în PNRR, PNRR trimis de domnul ministru Popescu. Domnul Ghinea şi domnul Cîţu i-au cerut explicaţii publice domnului Popescu, pe care el nu le-a dat. Spune că nu ştie nimic despre această firmă şi s-ar putea să nu fie proiectul aprobat.

Când vom da la fiare vechi toate termocentralele din România, ce vom pune în loc? Asta nu ne-a explicat domnul ministru!

Ştim că datorită energiei hidro, de două luni suntem pe plus în sistemul naţional energetic şi exportăm, dar trendul este unul îngrijorător.

Ce punem în loc faţă de cărbune?

Ce facem cu gazul din Marea Neagră?

Ce facem cu Legea offshore, care trebuia să ajungă în Parlament şi de care este interesat domnul Comănescu, de la Constanţa?

Dacă asta este supărarea, că am spus de prea multe ori de domnul Comănescu - este interesat să extragă gazele româneşti din Marea Neagră. N-ar fi nicio problemă, dacă ar fi o chestiune asumată, dar lucrul acesta nu este asumat de domnul ministru, care preferă să vorbească despre ruşi.

Haideţi să vorbim despre ruşi! Haideţi să vorbim despre legăturile domnului Gabriel Comănescu cu cei din Rusia!

Haideţi, domnule ministru, să spunem acelor mineri care merg două luni pe ani să lucreze la sparanghel în Germania, care este viitorul lor! Haideţi să spunem de ce închidem 8.000 de locuri de muncă şi unde îi trimitem pe oamenii din judeţul Gorj şi din judeţul Hunedoara!

Haideţi să vorbim ce facem cu Termo Mintia! Care este investitorul strategic care este planificat să vină acolo!

Să spunem lucrurilor pe nume, domnule ministru! De aceea am venit aici!

Şi ne bucurăm că, în sfârşit, după multe interpelări la care nu aţi răspuns, aţi venit în faţa noastră, pentru că în Parlamentul României ar trebui să discutăm şi despre Legea offshore, şi despre viitorul cărbunelui şi uraniului, şi despre acea strategie pe care ne-aţi promis-o în aprilie. Este iunie şi o să o vedem abia în septembrie în Parlamentul României.

Haideţi să spunem românilor adevărurile, domnule ministru! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Continuăm cu dezbateri asupra temei de astăzi.

Îl invit pe domnul deputat Ilie Toma, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Virgil Popescu,

În acord cu interesele Coaliţiei PNL-USR, aţi închis rapid Termocentrala de la Mintia. Voi vorbi despre Mintia, pentru că este judeţul pe care-l reprezint şi nu pot să nu fiu alături de dânşii, indiferent ce se va întâmpla.

Aţi anunţat, la începutul anului, închiderea unor grupuri energetice şi a unor exploatări miniere de la CEH, CEO şi CNU, anunţ ce a dus la creşterea preţului la energie electrică PZU - Piaţa Zilei Următoare - cu peste 150%, raportat la ultimii 15 ani, pentru aceeaşi perioadă de timp. Este din ce în ce mai clar că aveţi misiunea să închideţi Mintia.

Consiliul Judeţean Hunedoara a solicitat de mai multe ori preluarea Termocentralei Mintia, în vederea modernizării şi asigurării funcţionării, precum şi a păstrării tuturor locurilor de muncă, dar dumneavoastră aţi refuzat. Nu aţi dat niciun răspuns în scris, la niciuna dintre cele şase solicitări ale Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru că pregăteaţi vânzarea Termocentralei de la Mintia.

Aţi reuşit performanţa să promovaţi spălatul la lighean pentru 22.000 de suflete la Deva şi aţi închis şcolile din cauza frigului. Nu aveţi soluţii nici pentru iarna următoare pentru încălzirea devenilor şi a instituţiilor publice din Deva.

Aţi oprit Mintia într-o perioadă în care preţul la energie ar fi adus profit termocentralei şi aţi ales să pompaţi milioane de lei în bugetul statului, în salariile angajaţilor, în loc să aplicaţi prevederile Ordonanţei nr. 60/2019 care permiteau înfiinţarea Complexului Energetic Valea Jiului şi darea în plată a Termocentralei de la Mintia către Consiliul judeţean. În acest fel, activele viabile ale CEH ar fi rămas în proprietate publică.

Aţi declarat peste tot că Mintia nu poate funcţiona din cauza condiţiilor de mediu şi, cu toate acestea, deşi cunoşteaţi soluţia tehnică, aţi blocat trecerea pe un alt tip de cărbune, Indo 4200 cu sulf redus.

Pe 8 ianuarie 2021 aţi reuşit, domnule ministru, să scrieţi cea mai neagră pagină din istoria energetică post-decembristă a României, aţi stins lumina la propriu în şase judeţe din nord-vestul ţării şi vreţi prin această politică de guvernare antinaţională să stingeţi lumina în toată România.

Este vizibil că Ministerul Energiei încalcă astfel prevederile art. 1 şi art. 3 lit. m) din Legea nr. 31/1991 şi duce o politică de vulnerabilizare a sistemului energetic naţional, prin renunţarea la capacităţile de producţie ale energiei electrice pe bază de combustibil fosil, singurele capacităţi, repet, care pot opera, indiferent de condiţiile climatice. Este clar faptul că în spatele acestei politici de demolare a termocentralei se ascund interese geostrategice şi economice din diverse părţi. Termocentrala de la Mintia face legătura între sistemul energetic românesc şi cel al Uniunii Europene. De mare capacitate, această termocentrală poate asigura peste 10% din necesarul de energie electrică a României.

Nu aţi investit în echipamente de reducere a poluării sau în retehnologizare.

Împreună cu administratorul special al CEH SA, i-aţi înşelat pe salariaţii Termocentralei Mintia, inducându-i în eroare să facă cereri de disponibilizare, sub motivaţia că oricum Termocentrala Mintia nu va mai fi repusă în funcţiune.

Vă cer să opriţi jaful în această termocentrală, vă cer să fiţi alături de hunedoreni, să fiţi alături de români, vă cer să conservaţi, chiar dacă o închideţi pentru moment. Trei grupuri energetice sunt funcţionale în acea termocentrală şi două pot fi oricând remediate foarte rapid.

Vă cer încă o dată, nu opriţi aceste grupuri până nu investiţi şi puneţi celelalte două grupuri în funcţiune!

Vă mulţumesc mult.

Opriţi tot ceea ce înseamnă, economic şi social, prăpădul în judeţul Hunedoara!

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, tot de la Grupul PSD, domnului deputat Radu Popa.

Domnul deputat Radu Popa?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule ministru,

Aveam pregătit un punctaj, dar am renunţat la el, pentru că v-am ascultat vorbind despre retehnologizare şi n-aş vrea să lăsăm impresia în sală că aţi venit aici la nişte oameni care n-au auzit în viaţa lor de retehnologizarea companiilor din energie.

Domnule ministru,

Aţi minţit!

Aţi minţit!

Nu puteţi face retehnologizare nici la Mintia, nu puteţi face retehnologizare nici la CE Oltenia, pentru că retehnologizarea, domnule ministru, înseamnă schimbarea acelor cazane de ardere ale cărbunelui care nu sunt produse decât de Compania Siemens, care are producţia contractată pe următorii şase ani. Componentele de la cazane sunt făcute de General Electric care, de asemenea, sunt contractaţi în avans.

Spuneţi dumneavoastră până când ar trebui să face retehnologizare, ca să rămânem în reglementările Uniunii Europene?

Cum să faceţi retehnologizare, domnule ministru, când Centrala de la Mintia este în insolvenţă şi liniile de creditate 10C şi 10B sunt blocate din cauza acestei insolvenţe? Sunteţi totuşi în Parlamentul României! Cum puteţi să spuneţi lucrurile acestea, ca şi când spuneţi un fapt divers?!

Domnule ministru,

Îmi pare rău că aţi ajuns celebru pentru opiniile pe care le-aţi lansat în spaţiul public în ultimele şase luni. N-am foarte mult timp la dispoziţie, tocmai de aceea trec în grabă.

Am să vă transmit un material scris şi rugămintea mea e să-mi răspundeţi, nu aşa cum aţi făcut la ultima interpelare, când mi-aţi răspuns după două luni şi jumătate.

Domnule ministru,

Aţi afirmat în urmă cu cinci luni că liberalizarea pieţei de energie va genera scăderea facturilor pentru români. Nu s-a întâmplat asta! Aţi revenit şi aţi dat vina pe furnizori.

V-a răspuns, domnule ministru, un specialist în piaţă, domnul Nagy Imre, de la ANRE, care v-a spus cu subiect şi predicat că nu prea ştiţi ce vorbiţi.

Domnule ministru,

Haideţi să facem un scurt remember al situaţiei din energie, ca să înţeleagă toată lumea de ce creşte preţul pieţei.

De la momentul restructurării sectorului energetic post RENEL şi CONEL, sectorul producerii de energie electrică din România a fost împărţit pe principiul monocombustibilului. Strategia de a oferi autonomie producătorilor din diverse surse de energie a devenit în mod evident în contradicţie cu politicile energetice asumate la nivelul Uniunii Europene. Pachetul privind energia şi clima, elaborat în anul 2007, care a vizat anul 2020, a vizat în principal reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, faţă de 1990, creşterea la 20% a proporţiei de energie din surse regenerabile şi îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice.

Aceste ţinte au adus o avalanşă de reglementări şi directive, inclusiv piatra de temelie a combaterii schimbărilor climatice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat, o să vă rog să concluzionaţi.

Domnul Radu Mihai Popa:

Da.

Doamnă preşedinte şi stimaţi colegi,

Preţul certificatelor de carbon a crescut cu 500% de la momentul 2020. Din cauza asta, cresc toate preţurile, pentru că domnul ministru, care are în subordine companiile din energie, lasă producătorii pe cărbune să ridice preţul şi din cauza asta toată lumea se aliniază. Ăsta este motivul pentru care creşte preţul şi domnul ministru nu face nimic.

Dacă îmi mai daţi 20 de secunde, vreau să-i spun domnului ministru că este autorul unei nefaste legi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi în zece secunde.

Mulţumesc.

Domnul Radu Mihai Popa:

Da?

... modificarea Legii nr. 123 din energie, care a distrus piaţa de energie.

Vă las aici modificările, amendamentele mele la lege, domnule ministru. Vă e frică să le faceţi, pentru că i-aţi promis preşedintelui Iohannis că nu vă atingeţi de lege un an de zile.

A trecut anul ăla! Aveţi curajul şi faceţi-le! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu domnul deputat Gheorghe Pecingină, de la Grupul PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Emil Cioran spunea: "Bunul-simţ este duşmanul de moarte al sincerităţii".

O să fiu sincer. Dragi colegi din opoziţie, sunteţi întârziaţi în discurs!

V-aş aduce aminte aici despre Acordul de la Kyoto, 2005, v-aş aduce aminte aici despre Acordul de la Paris, din 12 decembrie 2015, şi dacă dumneavoastră veţi avea dorinţa şi puterea să citiţi la ce am aderat, veţi vedea că preţul certificatelor de carbon depinde foarte mult de ceea ce ne-am asumat.

În ceea ce priveşte complexele energetice care produc pe bază de cărbune, lucrurile sunt simple. Sunt competitive. Dar preţul, pentru că trebuie să plătească certificatele de carbon, preţul creşte exagerat. Nu mai intră într-o competiţie reală, sunt la fel ca şi cei din Germania, şi cei din Polonia. Să ştiţi - pentru că dădeaţi exemplul Poloniei - Polonia încearcă, are mix energetic şi încearcă să externalizeze producătorii de cărbune, deşi la ei energia pe producţie de cărbune este undeva peste 70%, spre deosebire de România, unde este 20%.

La noi, prin măsurile luate, în 2020, de Guvernul liberal condus de Ludovic Orban, şi în 2021, Guvernul de coaliţie, încercăm să salvăm ce se mai poate salva din Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara.

Colegii de la Hunedoara ar trebui să ştie că Mintia nu a intrat în faliment sau nu a intrat în această situaţie peste noapte. La o procedură de insolvenţă nu se ajunge aşa uşor. Da? Ca să ajungi acolo... (Vociferări.)

Din Gorj sunt, domnule deputat, din Gorj, un judeţ afectat, într-adevăr, şi nu vorbim doar despre 8.000 de locuri de muncă, pentru că vorbim despre locurile de muncă atât pe orizontală, cât şi pe verticală, şi vorbim despre 20.000 de locuri de muncă numai la nivelul judeţului Gorj!

Pe cale de consecinţă, domnilor, mă repet, sunteţi întârziaţi!

O voce din sală:

O să te caute minerii să te aplaude!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

De la Grupul USR nu avem intervenţii.

De la Grupul AUR, îi dau cuvântul domnului Simion sau domnului Aelenei.

Domnul Aelenei.

Vă rog, domnule Aelenei.

Trei minute aveţi la dispoziţie.

Mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Bună ziua!

Domnule ministru Virgil Popescu,

Eu o să vă pun şase întrebări.

Ţinând cont de faptul că centralele electrice de pe Valea Jiului reprezintă aproximativ 26% din producţia naţională de energie electrică, precum şi de faptul că acestea, ca să recunoaştem, vor fi închise, care este strategia dumneavoastră pentru înlocuirea acestora cu noi surse de energie regenerabilă, hidro eoliană, fotovoltanică, cu hidrogen şi surse pe hidrogen? Care sunt, de asemenea, măsurile pentru atenuarea impactului social rezultat din închiderea acestor capacităţi de producţie? Aceasta era întrebarea 1.

2. În iarna ce a trecut, Termocentrala de la Mintia a fost pusă în imposibilitate de funcţionare din cauza lipsei de cărbune, cărbune ce se afla în Portul Constanţa. De ce?

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Sabotaj, asta a fost!

Domnul Dănuţ Aelenei:

De ce în mina de uraniu de la Crucea muncitorii care lucrează acolo sunt puşi să foreze în locuri în care nu există uraniu? Sunteţi la curent cu această problemă?

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Habar n-are!

Domnul Dănuţ Aelenei:

În programul dumneavoastră aveţi în plan construirea unui terminal de gaze lichefiate în Portul Constanţa?

Sunteţi la curent cu conceptul de centrală electrică virtuală şi ce măsuri veţi lua pentru înfiinţarea aşa-numitor termocentrale electrice virtuale?

O ultimă întrebare este aceea cu privire la firma Exxon Mobile care a concesionat de la statul român perimetrul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Care a fost preţul acestei concesiuni? Şi atât.

Şi o ultimă întrebare ar fi aceea - puteţi garanta faptul că factura la energie electrică va scădea sau va creşte? Atât!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnule Simion, aşa este, mai aveţi 30 de secunde.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule ministru, pe scurt.

Veţi face, veţi drege. Sunteţi ministru din noiembrie 2019. Ştiu că e foarte facil, dăm cu toţii vina pe PSD, a guvernat cel mai mult timp România etc. Dar sunteţi ministru din noiembrie 2019. Ce aţi făcut până acum pentru hidrocentralele de pe Jiu, pentru Termocentrala de la Mintia, pentru Complexul Energetic Oltenia, pentru Complexul Energetic Hunedoara?

Ce aţi făcut pentru români până acum pentru preţul facturii, în primul rând pentru Legea offshore şi pentru gazele naturale din Marea Neagră, pentru exploatarea acestora? Ce aţi făcut dumneavoastră?

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Nimic!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Bende Sándor.

Vă rog, aveţi cuvântul trei minute.

Domnul Bende Sándor:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În legătură cu "mineritul de cărbune", ca să citez din titlul dezbaterii de astăzi, este clar că acesta nu mai are niciun viitor şi a fost clar că, de la aderarea României la Uniunea Europeană, reducerea utilizării acestui combustibil a fost pe agenda Uniunii Europene încă de la începutul anilor 2000, a primit un nou termen în 2010, când s-a reglementat modul de acordare a ajutoarelor de stat pentru închiderea minelor. Cel mai recent, prin Pactul ecologic european, se stabileşte ca obiectiv general consolidarea Europei, ca neutră din punct de vedere climatic.

Nu demult a fost adoptată Hotărârea Camerei Deputaţilor referitoare la o comunicare a Comisiei Europene COM (2020)562, intitulată "Stabilirea unui obiectiv mai ambiţios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030. Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetăţenilor".

Din această comunicare citez: "Atingerea obiectivului de reducere cu 50% a emisiilor de gaze cu efect de seră va conduce la un mix energetic nou şi mai ecologic. Până în 2030, consumul de cărbune ar urma să scadă cu peste 70%, în comparaţie cu 2015, petrolul cu 30%, iar gazele cu peste 25%".

Aşadar, închiderea minelor nu ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni.

În legătură cu apariţia firmelor private - PNRR, nu cred că astfel trebuie pusă problema, ci în felul în care ne pregătim pentru combustibilii viitorului. Consumul de energie în general nu va fi mai mic, dimpotrivă, societatea se va baza primordial pe energie în sectoare care până nu demult nu erau racordate direct la consumul de energie. Aşadar, este imperios la ora actuală să trecem cât mai rapid la conversia economiei şi a societăţii spre alte forme de generare a energiei.

Ceea ce doresc să subliniez este că Germania, Olanda, încă din 2018 au stabilit un cadru de reflecţie şi de acţiune înspre utilizarea hidrogenului, ca sursă de energie, cu studierea opţiunilor disponibile, au inclus Parlamentul în decizia asupra strategiei climatice, au cooptat sectoarele de cercetare-dezvoltare şi sfera privată în implementarea de proiecte-pilot şi şi-au analizat strategia asupra hidrogenului în iunie-iulie 2020.

Pericolul constă nu în faptul că ne bazăm pe sfera privată pentru derulare de proiecte de cercetare şi inovare, iar ulterior pentru implementare, ci că ne mişcăm prea încet şi prea târziu. Iar cu astfel de concepţii cu care vine astăzi opoziţia la discuţii nu facem decât să ne întârziem şi mai mult, să ne plasăm în coada valului de înnoire a feţei lumii, să fim pur şi simplu consumatori de produse, servicii know-how.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Bende Sándor:

Nu ar fi mai potrivit să înţelegem că a sosit timpul să preluăm măcar o parte din iniţiativă, să fim proactivi, să fim generatori de cunoaştere şi inovare, să valorificăm potenţialul de resurse umane şi naturale de care dispunem?

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu avem înscrieri la cuvânt.

Din partea deputaţilor neafiliaţi întreb dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci încheiem aici dezbaterile grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul...

(Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Înţeleg că Grupul parlamentar al minorităţilor doreşte totuşi să îşi folosească timpul alocat.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule ministru,

Vă adresez o întrebare, în numele miilor de cetăţeni români, îndeosebi cei din mediul rural, care trăiesc în condiţii similare cu cele din Evul Mediu, respectiv care în secolul XXI nu au încă acces la reţeaua de energie electrică.

Lenin spunea, în 1990, că URSS înseamnă puterea sovietelor plus electrificare.

Să ştiţi că, în România, sunt zeci de mii de gospodării şi aşezări informale, pentru că acelea nu pot fi numite gospodării, care nu au acces la energie electrică.

În numele minorităţii pe care o reprezint în Parlament, respectiv minoritatea romă, vă adresez întrebarea dacă ministerul pe care îl conduceţi are în vedere, prin PNRR, sau şi celelalte ministere, au în vedere, prin acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să rezolve şi această problemă care, din păcate, s-a amplificat direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din 1990 până în prezent. Eu cred că până la urmă vorbim despre nişte drepturi, şi nu de privilegii.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Încheiem aici dezbaterile grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul, în final, domnului ministru Virgil-Daniel Popescu, pentru o ultimă intervenţie.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

O să încerc să răspund pe rând la întrebările puse de colegi.

Am ascultat cu foarte mare interes ceea ce au spus şi un singur lucru mă miră. Să distrugi o companie din 2013, care să plece de la zero datorii, să ajungi cu ea în 2019 la peste 3 miliarde de lei datorii, cum este Complexul Energetic Hunedoara, şi să te plângi că ministrul de acum sau de anul trecut nu a făcut nimic, mi se pare prea mult.

Mi se pare că voi, cei din Hunedoara, trebuie să ştiţi ce s-a întâmplat şi să spuneţi aici, la Parlament, ce s-a întâmplat între 2013 şi 2019. De la 0 la 3 miliarde! A luat cineva ceva de acolo sau nu? Asta s-a întâmplat! 3 miliarde gaură, peste 3 miliarde gaură în judeţul Hunedoara! Asta ca să lămurim de unde plecăm.

2. Termocentrala de la Mintia nu se va tăia la fier vechi. Aici trebuie să înţelegeţi lucrul acesta. La Termocentrala de la Mintia, acolo se caută un investitor care să pună în loc cel puţin 800 de megawaţi. Că sunt gaz, că sunt gaz cu hidrogen, că e orice altă tehnologie de producere în bandă - deci nu vorbim despre regenerabile - aia se va face. Este prea importantă - şi aici cădem toţi de acord - pentru sistemul energetic naţional, ca să nu facem acest lucru. La fel se va întâmpla şi cu Paroşeni.

Referitor la programul de mină, da, mi-am asumat împreună cu sindicatele de la huilă un termen de phase out pentru huilă. 2030 - punere în siguranţă a zăcământului - şi 2032 - ecologizare. Poate vă întrebaţi de ce nu mai mult. Uitaţi-vă pe producţia pe care o scot cele patru mine. Două sunt deja în procedură de închidere, pe care le-aţi continuat în guvernele dumneavoastră. Eu le prelungesc până în 2024 şi am găsit înţelegere la Comisia Europeană pentru cele două şi 2030-2032 pentru celelalte.

Dacă avem pachete sociale, da, nu lăsăm pe nimeni în urmă. Veniturile de completare între 24 şi 48 de luni, simultan cu mergerea vechimii în condiţii speciale, este un fapt pe care sindicatele l-au negociat cu noi, cu Ministerul Energiei - atât la uraniu, atât la huilă, cât şi la Oltenia, iar salariile compensatorii se plătesc pentru companiile care nu pot să plătească, cum este Hunedoara, şi uraniul, se plătesc de la bugetul de stat. (Vociferări.)

Da, astea sunt măsurile sociale!

Dacă mă întrebaţi de cărbunele din Constanţa, probabil că trebuie să întrebaţi compania de ce n-a putut să cumpere; fiind în insolvenţă evident că nu avea bani. De ce e în insolvenţă? Întrebaţi colegii de la Hunedoara ce s-a întâmplat timp de 6 ani de zile de au ajuns de la 0 la 3 miliarde de lei datorii? Datorii! Deci, în 2012, Guvernul de la acea vreme a şters toate datoriile, a înfiinţat o nouă companie care astăzi, în 2019... 3 miliarde. Ei ştiu cel mai bine ce e acolo, la Hunedoara, ce s-a întâmplat.

La Crucea este procedură de închidere, nu pot să foreze după noul zăcământ. Deci, Crucea nu mai are zăcământ, este în procedură de închidere. Nu avem de ce să vorbim. Nu mai există zăcământ, deschidem alta. Orice mină are o viaţă, dar va trebui să avem grijă ca acea mină să nu rămână în paragină, pentru că acolo este material radioactiv, intră într-o procedură de închidere, de ecologizare, unde vor lucra tot oamenii de acolo, pentru că ei ştiu cel mai bine galeriile. Este logic!

Cum şi la minele de huilă, la închiderea minelor din Valea Jiului au lucrat tot oamenii de acolo! Asta se va întâmpla.

Ce se întâmplă cu centralele electrice virtuale? Ştiu că vă pasionează să dăm drumul la... şi avem în PNRR şi în fondul de modernizare direct finanţări pentru capacităţi de stocare, şi mici, şi mari; pe cele mici să le unim în reţele, în aşa fel încât să avem o centrală virtuală. Asta înseamnă o centrală virtuală.

Ştiu că mă testaţi, dar, credeţi-mă, n-are niciun rost. Haideţi să discutăm lucruri care să fie de interes, nu dacă ştim ce e o centrală virtuală sau nu.

Exxon Mobile. Da, Exxon Mobile, în 2008, mi se pare, a preluat 50% din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Îl exploatează încă cu OMV Petrom. Operator este Exxon Mobile. Romgaz negociază achiziţionarea pachetului de 50% din Neptun Deep, în acest moment. Şi aţi văzut, vinerea trecută, neobservată o ştire, un raport pe bursă al Romgazului, că Exxon a acordat deja exclusivitate în negociere, până pe 15 octombrie, pentru finalizarea acestei tranzacţii.

Deci, gazul natural din Marea Neagră va fi scos, probabil, la sfârşitul lui 2025-2026, exact când vrem ca centralele pe care le punem, înlocuind cărbunele cu gazul, le punem în funcţiune, să fie gata, tocmai pentru a avea unde consuma acel gaz, surplus pe care-l scoatem din Marea Neagră.

Şi haideţi, totuşi, că am înţeles marota cu "suntem importatori de energie", v-am arătat că în 2020 şi, evident, că nu pe loc... (Vociferări.) Nu pe loc! (Vociferări.)

Domnule Toma, eu nu v-am întrerupt absolut deloc. Bunul-simţ al dumneavoastră, de hunedorean, vă face să mă lăsaţi să vorbesc!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog frumos, stimaţi colegi... o să-l rog pe domnul ministru să încheie intervenţia, să concluzioneze şi vă rog să păstraţi liniştea în sală.

Vă mulţumesc.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Acum o să închei, pentru că nu vreau să rămân dator unui coleg care îmi spune de o afirmaţie cu privire la furnizori. Piaţa e liberă, dar nu sălbatică! Şi acel domn de la ANRE care a spus că au pe piaţă liberă, săptămâna trecută a revenit şi a spus: "Da, au dat faliment pentru că au vândut energie care nu aveau cumpărată". Asta a spus. Aşa ceva nu trebuie permis - să-ţi baţi joc de români, să le vinzi ceva ce n-au.

Or, asta am spus eu, piaţă liberă nu înseamnă că trebuie să fie sălbatică.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Am încheiat dezbaterile politice.

Potrivit programului de lucru, continuăm lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc frumos.

Îl rog pe colegul meu, Marius Budăi, să preia conducerea şedinţei.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua, dragi colegi!

Continuăm şedinţa cu partea a doua, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării răspunde domnului deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule ministru Ciprian-Sergiu Teleman, vă rog.

Domnul Ciprian-Sergiu Teleman (ministrul cercetării, inovării şi digitalizării):

Bună ziua!

Doamnelor, domnilor parlamentari,

În privinţa interpelării înregistrate la Camera Deputaţilor, sunt în măsură să răspund următoarele.

În primul rând, titlul ar fi putut fi formulat la modul indicativ prezent - în loc de "ar fi permis", "permite" crearea celui mai puternic laser.

Intrând în detalii,

Numărul 1. Construcţiile civile care găzduiesc infrastructura ELI-NP au fost finalizate şi date în folosinţă în 2016.

Numărul 2. Implementarea sistemului laser de mare putere a fost completată în 2019, iar a sistemului de transport al laserului de 10 PW până la faza experimentală, în 2020. Sunt operaţionale şi funcţionează la parametrii normali din proiect.

Numărul 3. Componenta gamma, cea despre care au fost foarte multe articole şi intervenţii de presă, este în curs de implementare. Prima parte a componentei a fost livrată şi instalată în luna aprilie 2020. La începutul acestui an au fost demarate livrările celorlalte componente din al doilea stadiu de implementare, există şi finanţarea aferentă pentru această fază.

Deadline-ul pentru punerea în funcţiune a sistemului complet - două linii laser şi componenta gamma - va fi luna mai 2023.

Proiectul iniţial nu a prevăzut niciun moment finanţarea operării infrastructurii, dar există din partea celor 3 state membre - Ungaria, Cehia şi România - angajamentul că vor susţine o parte din operarea acestei infrastructuri.

România s-a angajat din 2011 că va acoperi 30% din cheltuielile de operare.

Consorţiul despre care s-a vorbit în presă nu dispune la acest moment de resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor de operare. La fel, şi celelalte ţări, Cehia şi Ungaria, îşi acoperă propriile cheltuieli de funcţionare.

Aş încheia mulţumindu-vă pentru întrebările adresate ministerului.

Şi oricând aveţi alte întrebări, vă stăm cu plăcere la dispoziţie.

Mulţumesc frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

În primul rând, vă mulţumesc, domnule ministru, că aţi venit personal pentru a prezenta răspunsul la această interpelare pe care am adresat-o.

Şi sper că, în continuare, pentru Guvernul României şi pentru ministerul pe care îl reprezentaţi, Laserul de la Măgurele şi implicarea României în acest proiect internaţional vor continua să reprezinte o prioritate, deoarece cunoaştem nu doar experienţa anterioară pe care România a avut-o în acest domeniu şi investiţiile care s-au făcut în toţi aceşti ani, despre care aţi vorbit aici, în vederea realizării laserului şi a acestui proiect, ELI-NP, despre care s-a vorbit foarte mult, de multe ori s-au făcut şi scenarii de-a dreptul SF.

Şi cred că atât pentru ştiinţă şi cercetare, cât şi pentru sănătate şi multe alte domenii vitale pentru dezvoltarea României, acest proiect este unul fundamental, iar Guvernul trebuie să se aplece asupra sa cu toate resursele pe care le deţine şi inclusiv pe eforturile de lobby internaţional, pentru ca această investiţie esenţială nu doar pentru România, ci şi pentru Europa, să poată să fie recunoscută şi apreciată ca atare la nivel internaţional şi să nu treacă, să spunem, într-un con de umbră şi să stea permanent în aşteptare, fără să se vadă efectele pe care le dorim.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Concluzionez... cam asta este.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Da.

De la Ministerul Finanţelor, pentru doamna deputat Intotero Natalia.

Nu este în sală.

O să vă rog să-i trimiteţi în scris.

Ministerul Sănătăţii?

Ministerul Sănătăţii, pentru domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul secretar de stat Vass Levente.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastră este cât se poate de pertinentă.

Din fericire, Ministerul Sănătăţii a verificat stocurile de medicamente şi, din fericire, în sistemul electronic de raportare a stocurilor am găsit aproape toate medicamentele pe care le-aţi menţionat ca lipsă.

O să mă interesez personal şi o să vedem dacă putem să ajutăm spitalul respectiv, să înţeleagă cum trebuie să ceară ajutor atunci când nu mai are dintr-un medicament şi să se împrumute de la un alt spital.

Chiar vă recomand, dacă discutaţi cu managerul unui astfel de spital, să îi recomandaţi să ceară ajutorul DSP-ului din judeţul respectiv.

Sunt ferm convins că sunt cazuri în care lipsesc medicamente foarte, foarte importante.

Şi, de aceea, dacă îmi permiteţi, nu o să citesc tot răspunsul nostru. O să vă înmânez şi o să vă şi trimitem oficial, din Guvern, răspunsul scris.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim.

Mai aveţi o intervenţie, vă rog.

Un minut, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mă bucur că există cazul unor interpelări care reuşesc să-şi atingă obiectul şi să ajungă la subiectul care interesează cu adevărat cetăţenii. Ştim foarte bine ce înseamnă lipsa medicamentelor din spitale şi mă bucur că domnul secretar de stat a fost foarte operativ pe această temă, care este o temă de interes general şi pe care nu o putem neglija sub nicio formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Tot Ministerul Sănătăţii, tot pentru doamna deputat Intotero.

Vă rog să-i trimiteţi răspunsul în scris.

Tot Ministerul Sănătăţii, două interpelări.

O să le luăm pe rând.

Pentru domnul deputat Toma Ilie.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Domnule deputat,

Vă mulţumesc încă o dată pentru întrebarea/interpelarea dumneavoastră. Vă număraţi printre parlamentarii care îmi scriu foarte des şi întrebaţi de obicei lucruri importante.

Acum, v-aţi referit, în întrebarea dumneavoastră, la "Centre permanente de vaccinare".

Trebuie să vă înştiinţez că, în judeţul Hunedoara, etapizat, au fost deschise centrele de vaccinare comunitare din localităţile - Deva - cu două fluxuri de vaccinare, Hunedoara - un flux de vaccinare, Petroşani - un flux de vaccinare.

Menţionăm că, până la data deschiderii centrelor de vaccinare comunitare, au fost active, la nivelul judeţului, 10 centre de vaccinare, organizate în cadrul unităţilor sanitare, dedicate imunizării personalului medical, inclusiv în cadrul Spitalului Municipal "Dr. Alexandru Simionescu" din Hunedoara.

Începând cu luna aprilie 2021, a fost suplimentat centrul de vaccinare comunitar din Hunedoara cu încă două fluxuri de vaccinare, având un total de 3 fluxuri, la care s-au adăugat şi campanii de vaccinare la Castelul din Hunedoara şi în mediul rural.

Eu vă mulţumesc că vă număraţi printre parlamentarii care au susţinut cu toate forţele campania de vaccinare şi sper că în cursul lunii septembrie, octombrie, să putem să reluăm activitatea noastră, care suferă acum, dat fiind faptul că se vaccinează mai puţin de 7.000 de persoane la nivel naţional, în fiecare zi, cu primul vaccin.

Mulţumesc mult.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Aveţi intervenţie, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Scopul acestei interpelări a fost, de fapt, nu să naştem nişte contradicţii între noi, ci să încercăm să vaccinăm cât mai mulţi oameni.

Ideea era... am înţeles 13 centre, la momentul redactării răspunsului, în judeţul Hunedoara. Este adevărat? 10 plus 3, 13 centre permanente? Aşa.

Ideea este - şi am să vă rog să duceţi mai departe informaţia pe care v-o transmit - să încercaţi să faceţi nişte centre permanente de vaccinare, la nivelul marilor comune din judeţul Hunedoara, ca să aibă acces şi cei din mediul rural, că acolo este problema cea mai mare. Acolo ajung mai greu la oraş, la centrele de vaccinare, nu au cu ce să meargă, sunt persoane vulnerabile.

Şi am să vă rog mult să marşaţi pe această idee.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Aveţi aici răspuns sau... pentru următoarea?

Domnul Vass Levente:

Aş răspunde cu o singură propoziţie, mai lungă.

Să ştiţi, este un efort comun. Şi trebuie să fie un efort comun, vaccinarea, şi la rândul dumneavoastră - şi de aceea v-am şi mulţumit că ne ajutaţi şi vă interesaţi - împreună trebuie să convingem medicii de familie care au posibilitatea dată de Parlamentul României, prin votul dumneavoastră, cu finanţare de 40 de lei/vaccinare; dacă se dă Pfizer sau două vaccinuri, se dau 80 de lei. Este un lucru foarte, foarte important.

Iar drive-thru-urile, centrele mobile, spitalele care în continuare vaccinează, ar putea să ajute.

Şi, din păcate, suntem în situaţia în care trebuie să luăm în calcul închiderea unor centre de vaccinare, pentru că ar fi bani aruncaţi pe fereastră, să stea la 20%-30% numai... şi să fie folosite numai în 20%-30% şi să plătim toate salariile acolo.

Să sperăm că din septembrie, octombrie nu o să regretăm faptul că în cursul lunilor mai, iunie, iulie, august, vaccinarea a mers mai încet.

Dacă îmi permiteţi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Vă rog să trecem la următoarea. Dacă mai sunt clarificări, vă rog să le faceţi în scris. Nu vreau să-i privăm pe alţi colegi de răspunsuri.

Tot pentru domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, tot Ministerul Sănătăţii - interpelarea cu nr. 339B.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind "Valoarea raţie hrană pacienţi internaţi în spitale publice", vă comunicăm următoarele.

În perioada 2017-2019, guvernarea ţării aloca pentru hrană 10 lei/pacient, potrivit dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr. 665/2016 şi HG nr. 851/2018.

Propunerea legislativă la care vă referiţi, prin care parlamentari din Grupul dumneavoastră politic solicită şi propun 40 de lei minimum/pacient/zi pentru alimentaţia în spitale - considerăm o sumă foarte importantă care, din punctul de vedere al bugetului, astăzi nu poate fi asigurată.

Vă amintesc, 42 de lei este suma care se achită pentru o întreagă zi pentru cineva care este în delegaţie şi care trebuie să mănânce din restaurante sau din alimentare, în drumul lui către destinaţie.

De aceea, vă recomand să urmăriţi şi să vedeţi Hotărârea de Guvern nr. 470/2021, în care Guvernul României a crescut alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice la minimum 17,6 lei, deci nu maximum 10 lei, ci minimum 17,6 lei şi a dat posibilitatea atât autorităţilor publice locale, cât şi spitalelor din subordinea Ministerului Sănătăţii, să crească această alocare de hrană, cu condiţia să fie expusă această creştere, peste 17,6 lei, pe site-ul instituţiei respective.

Vă mulţumesc pentru interesul dumneavoastră şi să sperăm că aceşti bani o să ajungă în continuare să deservească interesele pacienţilor.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Toma Ilie, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Acum, cu tot respectul pentru profesionalismul domnului ministru, dar nu putem fi de acord. Este mult prea puţin şi 17,5 sau 17,6 lei/zi pentru un bolnav în spital.

Îmi spuneţi de acea normă de bani pe care o primesc cei care sunt în delegaţie. Şi ce puteţi mânca dumneavoastră, dacă aveţi 40 de lei/zi, nu vă supăraţi, o zi întreagă, în restaurante sau oriunde? Sub nicio formă. Nici la "împinge tava", cum se numesc acele unităţi de alimentaţie publică, e foarte greu să mănânci 3 mese pe zi.

Dar noi vorbim despre cei care se află în spital, despre cei care se află în suferinţă. Ei nu pot să mai aibă un venit suplimentar. Poate că unii nu au întreţinători.

Mă gândesc cu durere în suflet că este maximum necesar să încercăm să le mărim măcar la 40 de lei. Să ştiţi că nu este o sumă imensă, este o sumă care cât de cât acoperă norma de hrană zilnică.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi voi susţine această idee cât timp voi fi parlamentar, până sper că se va vota legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul secretar de stat doreşte o mică intervenţie.

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Este foarte important să precizăm că 17,6 lei înseamnă costurile materiilor prime. Deci, personalul, bucătăria şi aşa mai departe nu sunt incluse în 17,6 lei.

Mulţumesc mult.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bun.

Mulţumesc ambilor, pentru răspuns.

Pentru domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL, de la Ministerul Culturii.

Numărul interpelării - 344B.

Domnul secretar de stat András István Demeter.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră cu tema "Obiectivele culturale din România", vă comunicăm următoarele.

Protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice este una din atribuţiile fundamentale ale Ministerului Culturii.

Astfel, ministerul contribuie cu sume alocate de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Restaurare, la efectuarea unor intervenţii de conservare-restaurare asupra monumentelor istorice, program gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Aceste fonduri sunt însă limitate, din cauza constrângerilor bugetare şi cuprind intervenţii şi cercetări asupra unui număr restrâns de imobile-monumente istorice.

În ceea ce priveşte proiectele de reabilitare a monumentelor istorice aflate pe teritoriul ţării, în perioada 2015-2020, vă transmitem Anexa nr. 3 - Lista obiectivelor monumente istorice prevăzute în PNR pe anii 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 şi 2020, cu lucrări realizate de consolidare-restaurare şi conservare-restaurare componente artistice.

De asemenea, Ministerul Culturii, prin INP - Institutul Naţional al Patrimoniului - gestionează timbrul monumentelor istorice, care reprezintă o taxă extrabugetară destinată finanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice.

Astfel, obiectivele culturale - case memoriale, monumente istorice etc. - propuse pentru a fi recondiţionate în anul 2021, sunt regăsite în conţinutul Anexei nr. 4 şi Anexei nr. 5, care cuprind proiectele de restaurare pentru monumentele istorice ce vor fi finanţate şi sumele alocate în acest sens - Anexa nr. 4 - PNR 2021 şi Anexa nr. 5 - Finanţări prin timbrul monumentelor istorice.

Finanţările nerambursabile se acordă în urma unei sesiuni de selecţie de proiecte depuse de persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, la apelurile lansate.

Totodată, menţionăm că protejarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural al României reprezintă una dintre preocupările constante ale Ministerului Culturii, ce se manifestă atât prin acordarea de sprijin financiar, cât şi logistic, în scopul restaurării şi revitalizării unui număr cât mai mare de monumente istorice la nivel naţional.

În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră referitoare la "Sumele alocate Institutului Cultural Român pentru filiale din străinătate pe anul 2020", Ministerul Culturii nu deţine informaţii în acest sens.

Tot documentul, cu fiecare anexă pe care am menţionat-o, urmează să vă fie transmise, astfel încât să aveţi timp pentru a le studia şi a continua acest dialog.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Înţeleg că domnul deputat Andrei Gheorghe are o intervenţie.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Un răspuns cu o anumită întârziere în timp, dar un răspuns punctual asupra situaţiei cu privire la obiectivele de patrimoniu cultural-istoric din România. Şi aici cred că şi dumneavoastră sunteţi conştienţi, responsabilii din Ministerul Culturii, asupra importanţei pe care o au întreţinerea, susţinerea, cât şi cercetarea, nu doar a obiectivelor recente, cât şi a celor din Epoca Medievală, din Antichitate, mergând până la siturile arheologice.

Este foarte important ca Ministerul Culturii să desfăşoare demersurile prin care alocările financiar-bugetare pe care Guvernul României să le distribuie pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea patrimoniului cultural-istoric să fie unele care să crească anual cu sume considerabile, în raport cu cerinţele acestor obiective de interes naţional, care, dacă noi nu vom avea grijă de ele, se vor distruge în timp şi le vom pierde pentru totdeauna, o pierdere incomensurabilă pentru istoria şi cultura noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Piper-Savu Florin este în sală? Nu.

Ministerul Educaţiei este?

O să-i trimiteţi în scris, în situaţia aceasta.

De asemenea, următoarele două răspunsuri, pentru doamna deputat Intotero Natalia-Elena, la fel, pentru că nu este în sală.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel?

Aveţi un răspuns în scris primit de la Ministerul Afacerilor Externe, da? OK. Este în regulă.

Domnul deputat Coarnă Dumitru are de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o redirecţionare.

Iar pentru restul de 12 răspunsuri, s-a solicitat amânare.

Acestea fiind spuse, declar închisă a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 22 iunie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Mulţumesc frumos.

Mulţumesc şi staffului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,20.